CAPITOLUL III.

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A EDUCAŢIEI ÎN

URMĂTORII ANI

3.1 Integrarea sistemului educaţional din R.M. în spaţiul European

Dezvoltarea potenţialului uman este una din priorităţile de bază ale procesului de
modernizarea a sistemului educaţional din Europa, care are ca obiectiv de bază transformarea
economiei europene în una dintre cele mai puternice economii mondiale bazată pe cunoştinţe şi
dezvoltarea potenţialului uman. Valorificarea potenţialului uman este necesară în dezvoltarea
economiei bazată pe cunoştinţe, deoarece în prezent situaţia pe piaţa mondială arată că numai
economiile bazate pe cunoştinţe şi înaltele tehnologii sunt competitive.
În acest context este clară dorinţa Republicii Moldova de integrare europeană, în special în
domeniul învăţământului, prin intermediul căruia va fi educată generaţia viitoare, care va
contribui la dezvoltarea şi modernizarea ţării. Pentru atingerea acestui obiectiv Republica
Moldova a întreprins mai multe măsuri de integrare europeană, cum ar fi strategii şi programe de
modernizare a învăţământului la toate treptele sale, aderarea la Procesul de la Bologna şi alţi
paşi, care în ansamblu vor contribui la integrarea europeană a sistemului educaţional din
Moldova.
Indicatori importanţi, din punct de vedere al calităţii învăţământului şi din punct de vedere al
tendinţei de integrare în sistemul educaţional european, constituie numărul de instituţii cu
predare a limbilor străine şi numărul de elevi care studiază limbile străine.
Este conştientizată necesitatea predării limbilor străine pentru integrarea într-o societate
civilizată, cum ar fi cea europeană. Ponderea instituţiilor şcolare cu predare a limbilor străine
constituie aproximativ 97% din totalul instituţiilor. Însă pot fi menţionate şi unele aspecte
negative, cum ar fi plecarea cadrelor didactice (în deosebi cele tinere), lipsa sau insuficienţa 9
materialelor didactice (casete video şi audio, literatura, etc.), lipsa finanţelor necesare pentru
procurarea materialelor didactice. Aceste aspecte diminuează nivelul cunoaşterii limbilor străine
şi deseori este învăţată o „limbă moartă”, care se deosebeşte de limba vorbită. Mobilitatea cu
scopul de studia o limbă străină în mediul său natural permite însuşirea acestor limbi la un nivel
avansat. Însă este cunoscut bine faptul, că posibilităţile instituţiilor şcolare sunt reduse, şi nu-şi
pot permite de a asigura mobilitate cadrelor didactice, dar mai ales ale elevilor.
Pe primele trei locuri ale limbilor studiate se află limba franceză, limba engleză şi la diferenţă
majoră - limba germană. Treptat se observă creşterea ponderii elevilor care studiază limba
engleză, care este tot mai frecvent cerută la angajarea în câmpul muncii. Alte limbi studiate sunt
preponderent limba italiană, limba spaniolă, limba turcă. În Uniunea Europeană orice specialist
tinde să cunoască 2 limbi străine de circuit european, în afară de limba sa maternă.

22
 Standartele Europene şi calitatea învăţământului

Educaţia accesibilă şi calitativă este declarată ca una dintre cele mai importante priorităţi ale
Guvernului, care trebuie să se afle la baza dezvoltării capitalului uman, a creşterii competitivităţii
economiei naţionale. Pentru atingerea acestor scopuri au fost stabilite acţiuni la nivel naţional,
incluse în Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei, care prevăd asigurarea accesului
la servicii educaţionale de calitate şi funcţionarea durabilă a întregului sistem educational.
Pentru aceasta a fost prevăzută constituirea unei reţele optime de instituţii şcolare, care ar
asigura fiecărui copil accesul la studii, inclusiv de calitate. În Strategia de creştere economică şi
reducere a sărăciei au fost programate următoarele măsuri pentru a atinge aceste obiective:
- Alocarea mijloacelor bugetare în mod prioritar învăţământului obligatoriu;

- Elaborarea şi aprobarea nomenclatorului de servicii educaţionale acordate de stat în mod

gratuit pentru fiecare nivel al sistemului de învăţământ;

- Asigurarea fiecărui elev cu manuale prin dezvoltarea schemei de închiriere a manualelor

pentru elevii din licee şi subvenţionarea manualelor pentru cei săraci;

- Implementarea unui sistem flexibil şi echitabil de susţinere a elevilor în funcţie de succesele

obţinute şi de situaţia materială a familiei;

- Elaborarea şi implementarea programului de dezvoltare a învăţământului din mediu rural;

- Crearea în mediu rural a şcolilor de circumscripţie şi acordarea serviciilor de transport elevilor.
Instituţiile învăţământului din Republica Moldova se bazează pe următoarele principii în
procesul implementării şi asigurării calităţii în cadrul instituţiei: elaborarea şi implementarea
managementului calităţii, crearea diviziunilor din cadrul instituţiilor responsabile de asigurarea
calităţii, implementarea standardelor de audit intern şi de evaluare a calităţii, informarea şi
implicarea personalului şi elevilor şi studenţilor în procesul asigurării calităţii. Un factor
important în procesul asigurării calităţii este informarea şi cointeresarea părţilor implicate:
managementului universitar, cadrelor didactice, personalului auxiliar şi nu în ultimul rând
informarea elevilor şi studenţilor. Neglijând acestea , atunci toate eforturile, implicate în
procesul asigurării calităţii, nu vor aduce la obţinerea rezultatului scontat.

23
 3.2 Problema abordate asupra sistemului educational.
Perspective de dezvoltare

Procesul de acreditare a instituţiilor de învăţământ - o necesitate a asigurării nivelului

acceptabil de calitate în sistemul educational. Procesul de acreditare a instituţiilor de învăţământ
este prevăzut de către legislaţia republicii Moldova şi este chemat de efectua verificarea
instituţiilor, cu scopul de a determina, dacă acestea corespund cerinţelor înaintate instituţiilor de
învăţământ, mai ales din punct de vedere a asigurării calităţii procesului educaţional. Acreditarea
instituţiilor de învăţământ are ca scop monitorizarea situaţiei calităţii învăţământului şi retragerea
licenţelor acelor instituţii care nu fac faţă cerinţelor, înaintate către instituţiile de învăţământ.
Acest control din partea statului, pentru a asigura nivelul al calităţii sistemului educaţional,
este necesar, deoarece a fost menţionat mai sus, că în ultimii ani a scăzut numărul instituţiilor
private universitare şi medii de specialitate, datorită faptului că nu făceau faţă cerinţelor necesare
pentru a fi acreditate şi nu asigurau condiţiile optime pentru desfăşurarea sistemului educaţional.
Mai ales că elevii şi studenţii, care studiau în cadrul acestor instituţii, achitau taxele de studii şi
nu obţineau în schimb un nivel corespunzător al cunoştinţelor şi întâmpinau dificultăţi la
angajarea în câmpul muncii, cauzate de faptul că angajatorii nu recunoşteau diplomele deţinute
de aceşti absolvenţi. Din această cauză, procesul de acreditare şi licenţiere are rolul de triere şi
impunere a unui anumit nivel de calitate al procesului educaţional, iar în cazul necorespunderii
acestui nivel, de a lua măsuri de lichidare a deficienţelor sau retragerea licenţelor instituţiilor,
care absolut nu se încadrează în limitele admise.

Necesitatea integrării în spaţiul european de învăţământ.

Sistemul educaţional în cadrul Uniunii Europene este privit ca motorul dezvoltării unei
economii şi a unii societăţi bazate pe cunoştinţe. Odată cu modernizarea învăţământul economia
europeană va deveni una dintre liderii mondiali, cu o capacitate concurenţială enormă. Astfel au
fost formulate obiectivele reformării şi modernizării sistemului educaţional european, la care
aderă nu numai ţările membre ale Uniunii Europene, dar şi celelalte ţări europene.

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este repartizată pe anumite domenii.

Unul dintre domeniile cheie, care este un imbold pentru dezvoltarea întregii societăţi, poate fi
considerat cel al învăţământului. Procesul de integrare, inclusiv în acest domeniu, este înfăptuită
pe trepte şi necesită ajustări necesare pentru implementarea standardelor europene.
Un documentă care defineşte intenţia Republicii Moldova de integrare poate fi considerat

24
Acordul de parteneriat şi cooperare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană (APC), care a
fost semnat în anul 1995. Acest Acord are drept obiective:

1. asigurarea dialogului dintre părţi;

2. dezvoltarea unor relaţii favorabile;

3. asigurarea bazei pentru colaborare în domenii legislativ, economic, social şi cultural;

4. susţinerea eforturilor Republicii Moldova pentru consolidarea democraţiei şi dezvoltarea

economică durabilă; etc.

Criterii şi modalităţi de integrare ale sistemului educaţional

Principalul document care stă la baza colaborării şi intenţiei de aderare a Republicii Moldova
la structurile Uniunii Europene este considerat Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica
Moldova. Planul de acţiuni este considerat a fi primul pas în procesul de integrare. Acest plan
este un document politic care stabileşte obiectivele strategice de cooperare, ce încurajează
intenţia de integrare a Republicii Moldova, şi care are drept scop avansarea semnificativă a
ajustării legislaţiei, normele şi standardele din Moldova la cele europene

Cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei în domeniul educaţiei include următoarele

aspecte, conform www.edu.md:

1. Cetăţănia democratică;

2. Procesul de la Bologna;

3. Predarea istoriei;

4. Procesul de renovare a curricumului şcolar;

5. Politica lingvistică;

6. Guvernarea învăţământului superior;

7. Instrumente de recunoaştere a calificărilor. Aspecte ale integrării sistemului educaţional din

Moldova la standardele europene au fost formulate în Programul de modernizarea a sistemului
educaţional din 16 august 2005.

Aceste aspecte sunt clasificate în modul următor:

I. Fundamentarea conceptuală-strategică a modernizării sistemului educaţional:

25
 1. Elaborarea concepţiei dezvoltării învăţământului din Republica Moldova;

2. Elaborarea strategiei de dezvoltare a învăţământului din Republica Moldova, anii 2005-

2008;

II. Asigurarea legislativă a sistemului educaţional:

1. Elaborarea Codului de legi în domeniul învăţământului (legea cadru a învăţământului, legea

învăţământului secundar general, legea învăţământului profesional nonuniversitar, legea
învăţământului superior, legea privind asigurarea calităţii învăţământului);

2. Ajustarea actelor legislative şi normative la Codul de legi în domeniul învăţământului;

III. Acţiuni prioritare în vederea modernizării învăţământului preuniversitar:

1. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei preşcolare, extinderea accesului la această educaţie,

promovarea unei noi culturi educaţionale;

2. Asigurarea accesului la învăţământul secundar-general de calitate pentru toţi copiii de vârstă

şcolară;

3. Asigurarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu pedagogi competitivi

4. Crearea condiţiilor pentru promovarea unui parteneriat al şcolii cu autorităţile administraţiei

publice locale şi comunitatea locală;

5. Integrarea şcolară şi socială a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale; 6. Reformarea

sistemului naţional de evaluare a rezultatelor şcolare;

Dificultăţile şi progresele procesului de integrare a sistemului educaţional din Moldova

În procesul integrării europene a sistemului educaţional din Moldova s-au înregistrat atât
progrese, cât şi un şir de obstacole, care până în prezent nu au fost eliminate. În calitate de
progrese poate fi numită aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna şi toţi paşii, care
au fost necesari pentru această aderare. Cu acest scop au fost modificată şi completată legislaţia
existentă în domeniul învăţământului sau elaborate unele acte legislative şi normative noi. Însă
cum a fost menţionat mai sus, unele acte legislative de o importanţă majoră, ca legea
învăţământului secundar general, legea învăţământului profesional nonuniversitar, legea
învăţământului superior, legea privind asigurarea calităţii învăţământului, nu au depăşit faza de
proiect, fapt ce întârzie reforma sistemului educaţional.

26
 Principalul impediment în modernizarea sistemului educaţional este finanţarea insuficientă a
învăţământului. Este ca un cerc vicios, învăţământul este subfinanţat, deoarece economia
înregistrează un nivel scăzut de dezvoltare. Şi invers criza social-economică se aprofundează,
deoarece sistemul educaţional nu are puterea necesară să promoveze modernizarea societăţii.
Nivelul scăzut de finanţare a avut consecinţe negative asupra dezvoltării sistemului educaţional,
cum ar fi plecarea cadrelor didactice tinere şi celor calificate; lipsa motivării a cadrelor didactice;
învechirea bazei tehnico-didactice şi insuficienţa materialelor didactice noi; înrăutăţirea
condiţiilor de studii sau chiar închiderea unor instituţii de învăţământ; lipsa finanţelor pentru
implementarea diferitor proiecte de modernizare, inclusiv pentru cercetări ştiinţifice; şi chiar
limitează sau întârzie implementarea obiectivelor naţionale de dezvoltare a sistemului
educaţional. 1

1
Secrieru Daniela, Integrarea sistemului educaţional din R.M în spaţiul European, Chişinău 2007 (online)
27