CURS 3 LIPIDELE

• compoziţie chimică
• rolul lipidelor
• clasificarea lipidelor
LIPIDELE
Generalități
Funcțiile lipidelor
Clasificare
Reprezentanți
Biomembrane
 Generalități
• Sunt substanțe organice
– intră în alcătuirea organismelor vii,
– au o mare eterogenitate de structuri și
– îndeplinesc funcții complexe.

Sunt compuși greu solubili în apă dar se dizolvă ușor în

solvenți nepolari (eter, benzen, cloroform, acetonă)
datorită lanțurilor hidrocarbonate care predomină în
structura lor.
Din punct de vedere chimic, lipidele sunt esteri ai acizilor
grași superiori cu polialcooli sau alcooli specifici. Au în
compoziție C, H, O și uneori N, P, S
Exemple de lipide
 Funcțiile lipidelor
• Lipidele sunt constituienți universali ai organismelor cu rol esențial
în desfășurarea proceselor metabolice.
În organism, lipidele îndeplinesc mai multe funcții:
 Sunt principala formă de depozitare a rezervelor energetice
(triacilglicerolii din țesutul adipos – prin oxidare 1g lipide dau 9 cal)
 Sunt constituienți ai membranelor celulare și subcelulare
(glicerofosfolipide, sfingolipide, etc.)
 Asociate cu proteinele, lipoproteinele (plasmatice) reprezintă
forma de transport a rezervelor energetice ale organismelor
 Lipidele, ca steroizii și eicosanoizii (compuși ai acidului arahidonic),
au rol în procese metabolice importante
 Lipidele au rol de vitamine, hormoni, izolatori electrici, termici și
mecanici (țesutul subcutanat)
 Clasificarea lipidelor

• Se pot clasifica în funcție de solubilitate și structură

 După solubilitate:
- lipide nepolare: triacilglicerolii și esterii colesterolului
- lipide polare: glicerofosfolipide, sfingolipide, colesterol
 Structural:
- lipide simple
- lipide complexe
- lipide derivate
Lipidele simple sunt esteri ai acizilor grași cu
diferiți alcooli

- Gliceride: esteri ai acizilor grași cu

glicerolul (acilgliceroli)
- Ceride: esteri ai acizilor grași cu diverși
alcooli (alcooli alifatici superiori, alcooli
carotenoidici)
- Steride: esteri ai sterolilor cu acizi grași
superiori
Lipidele complexe conțin acizi grași, alcooli și alte
grupări: resturi de acid fosforic, compuși azotați,
zaharuri

- Fosfolipide (fosfatide): conțin acizi grași,

acid fosforic și un alcool care poate fi glicerol
(glicerofosfolipide), inozitol (inozitolfosfolipide)
sau aminoalcoolul sfingozină (sfingofosfolipide)
- Glicolipide: cuprind cerebrozide și
gangliozide
Lipidele derivate sunt produși de hidroliză
ai lipidelor simple și complexe dar care mai
păstrează proprietățile specifice lipidelor:

- hidrocarburi superioare,
- acizi grași,
- alcooli alifatici superiori,
- compuși steroidici,
- carotenoizi,
- terpene
 Acizii grași

• Sunt compușii de bază ai lipidelor

• Au caracter amfipatic
• Structura
- o catenă hidrocarbonată hidrofobă de care se leagă
- o grupare funcțională polară – carboxil
• Cei mai importanți acizi grași dpdv biologic și cei mai răspândiți și
abundenți se caracterizează prin:
- sunt acizi monocarboxilici
- conțin o catenă liniară saturată sau nesaturată
- au număr par de atomi de carbon (de la 4 la 26)

Acizii grași ciclici, cu catenă ramificată, număr impar de atomi de

carbon sau care au și alte grupări funcționale se întâlnesc rar în
natură.
 (Nelson & Cox, Lehninger Principles of
Biochemistry, 3rd ed., 2000): Impachetarea
acizilor grasi in agregate stabile

a. Acizi grasi saturati (acidul stearic: C 18)

b. Acizi grasi nesaturati (acidul oleic: C 18)
Acizii grași saturați
Formula generală a acizilor grași saturați este CH3- (CH2)n-COOH
Acizii grași cei mai răspândiți în lipidele izolate din mamifere
sunt acidul palmitic (C16) și acidul stearic (C18).

Acizii grași nesaturați

În funcție de numărul legăturilor duble din moleculă pot fi
mononesaturați și polinesaturați.
Se caracterizează structural prin numărul atomilor de carbon și
numărul dublelor legături din moleculă.

Cei mai importanți acizi grași nesaturați sunt acidul palmitoleic

(16:1), oleic (18:1), linoleic (18:2), linolenic (18:3), arahidonic
(20:4).
Acizi grași saturați
Acizi grași nesaturați
 Denumirea acizilor grași
• Denumirea acizilor grași nesaturați se face adăugând la
numele hidrocarburii cu același schelet molecular:
- Sufixul - enoic pentru acizii cu dublă legătură
- di-, tri-, tetra- enoic pentru acizii cu mai multe
legături
- (Cn) lungimea catenei și (∆m) poziția dublelor legături
Ex: acidul oleic - C18: ∆9
acidul arahidonic – C20: ∆5, 8, 11, 15
- Numerotarea atomilor de carbon dintr-un AG începe de la
capătul carboxil terminal. Atomii de C 2 și 3 sunt notați cu α și
β iar atomul de C al grupării terminale metil cu ω.
- ω - 3, ω - 6
 Denumirea acizilor grași nesaturați

Un acid gras are o grupare carboxil la un capăt şi o grupare metil la celălalt

capăt.
Atomii de carbon într-un acid gras sunt identificati printr-o litera greceasca pe
baza distanţei acestora faţă de gruparea carboxil. Atomul de carbon cel mai
apropiat de o grupare carboxil este alfa (α), iar următoarul adiacent este beta (β),
etc. Carbonul de lângă gruparea carboxil este numit atom de carbon alfa,
deoarece alfa este prima literă a alfabetului grec.

Într-un acid gras cu lanţ lung de atomi de carbon, atomul de carbon din
gruparea metil este numit carbon omega (ω), deoarece Omega este ultima literă
a alfabetului grec.
Exemple
•In acidul linoleic (C 18:2), deoarece cea mai apropiata dubla legatura de
gruparea metil este la 6 atomi de carbon distanță de gruparea metil, acidul
linoleic este numit un acid omega-6 (ω-6 sau n-6).
•Pentru acidul linolenic (C 18:3), legatura dubla este la numai 3 atomi de carbon
distanta de gruparea metil, deci este un acid omega-3 (ω-3 sau n-3).
 Distribuția acizilor grași în organism

• În organism, în general, acizii grași sunt esterificați.

• În plasmă, acizii grași liberi sunt în cantitate mică și circulă
împreună cu albuminele.
• Acizii grași esențiali sunt acidul linoleic (18:2), acidul linolenic
(18:3) și acidul arahidonic (20:4) și trebuie incluși neapărat în
dietă. Ei nu pot fi sintetizați în organism deoarece nu există
enzime care să poată introduce o legătură dublă în poziția 9 -
10 și capătul ω al unei catene hidrocarbonate.
• Ceilalți acizi grași sunt sintetizați în intestin, ficat, țesutul
adipos.
 GLICERIDE
(acilgliceroli)
• Sunt lipidele cele mai abundente din natură
• Gliceridele sunt esteri ai glicerolului cu acizi grași
• Pot fi mono-, di- sau triacilgliceroli (TAG)

STRUCTURĂ
Rolul TAG
• Acizii grași sunt transformați în TAG pentru a fi transportați
între țesuturi și pentru a fi depozitați. O mare parte din TAG
sunt depozitați în adipocite, fiind rezerva energetică cea mai
eficientă a organismului.
• Lipoliza presupune hidroliza TAG la glicerol și acizi grași
• Acizii grași sunt utilizați de toate țesuturile cu excepția țesutului
nervos, prntru producerea de energie sau ca sursă de carbon
pentru sinteza lipidelor
• Glicerolul trece în sânge de unde este luat de ficat și utilizat ca
sursă pentru sinteza de glucoză

• Hidroliza TAG se face de către 3 enzime

- lipaza pancreatică (digestivă)
- lipoprotein lipaza (din sânge)
- lipaza hormon-sensibilă (din țesutul adipos)
 STERIDE

• Sunt lipide simple de o mare importanță biologică și largă

răspândire în lumea vie.
• Dpdv chimic, steridele sunt esteri ai acizilor grași cu alcooli
superiori ciclici hidroaromatici numiți steroli.
• Sterolii au la bază un compus policiclic ipotetic numit steran

Steranul intra și în structura altor

compuși biochimici importanți, precum:
•Hormoni sexuali
•Acizi biliari
•Alcaloizi
•Glicozizi
•Vitaminele D
Compușii steroidici diferă între ei prin grupările funcționale și catenele
laterale grefate pe nucleul steranic, prin prezența unor duble legături și
existența unui mare număr de stereoizomeri
Steroizii care au 8-10 atomi de carbon în catena laterală se numesc
steroli. Sunt derivați ai hidrocarburii aromatice colestan.

• Cel mai răspândit reprezentant al sterolilor este colesterolul.

Colesterolul
- Colesterolul nu se află în plante, microorganisme și
nevertebrate.
- Colesterolul este o substanță solidă, solubilă în apă.
- Colesterolul are rol structural, fiind prezent în
majoritatea membranelor celulare.
- El este precursorul tuturor compușilor steroidici (acizi
biliari, hormoni steroizi, precursorul vitaminei D, etc.).
- Colesterolul liber se poate elimina cu fluxul apos al bilei
în intestin unde este transformat de microflora
bacteriană în coprostanol și coprostanonă.
În ficat colesterolul se transformă în acizi biliari care se
elimină sub formă de săruri biliare, cu fluxul apos al bilei,
prin intestin.
• moleculele de colesterol imobilizează catena hidrocarbonată a
fosfolipidelor
• moleculele de colesterol împiedică cristalizarea hidrocarburilor
şi schimbarea fazei în membrană
Prin oxidarea colesterolului se formează 7-dehidrocolesterolul
care conține două duble legături conjugate.
Se află în piele și este precursorul vitaminei D

7-dehidrocolesterolul
Acizii biliari
• Sunt produși de metabolizare ai colesterolului
• Sunt componenții principali ai bilei
• Sunt steroizi cu 24 atomi de carbon, derivați ai hidrocarburii colan.
• Sunt derivați hidroxilați la C3, C7 și C12 ai acidului colanic.

• Acizii biliari primari se sintetizează în ficat din colesterol și sunt:

– Acid colic
– Acid chenodezoxicolic
• Acizii biliari secundari se sintetizează în lumenul intestinal sub
acțiunea microorganismelor, din acizii biliari primari, și aceștia sunt:
– Acidul dezoxicolic
– Acidul litocolic
În celula hepatică acidul colic și chenodezoxicolic se conjugă
cu taurina și cu glicocolul formând produși de conjugare de
tipul:
- acidul glicocolic și taurocolic, respectiv,
- acidul taurochenodezoxicolic și glicochenodezoxicolic

Acești acizi, sub formă de săruri de sodiu sau potasiu (săruri

biliare) realizează un circuit entero-hepatic și își exercită rolul
în digestia și absorbția lipidelor și componentelor
liposolubile.

Acizii biliari au rol important în emulsionarea grăsimilor în

intestin datorită caracterului amfipatic al lor (grupările
carboxil și hidroxil sunt hidrofile, nucleul și grupările metil
sunt hidrofobe).
(Nelson & Cox, Lehninger Principles of Biochemistry, 3rd ed., 2000): Principalele clase de
lipide de depozitare si de membrana