Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN


AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ.

Boboc Diana
Grupa 8405
Ce este Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană este o uniune economică si politică, dezvoltată in
Europa, ce este compusă din 28 state.
Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a
Cărbunelui și Oțelului(CECO) și din Comunitatea Economică
Europeană (CEE), formată din șase state în 1958.

Drumul spre Uniunea Europeană.


După ce a văzut oroarea celui de-al doilea război Mondial, Comunitatea
Europeană avea nevoie de o aliantă.
 In 1951 Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului a fost
formată de 6 state.
 In 1957 Comunitatea Economică Europeană a fost formată.
 In 1973 Marea Britanie a aderat in Comunitatea Economică
Europeană.
 In 1993 Uniunea Europeana a fost formată.
Ce este Brexit?
Este o abreviere “British exit” ce se referă la posibilitatea retragerii
Marii Britanii din Uniunea Europeană. Marea Britanie a aderat la UE la 1
ianuarie 1973 şi este, în prezent, a doua economie şi a treia cea mai
populată ţară dintre statele membre.
Motive care au condus la Brexit.
 Uniunea Europeană atacă suverenitatea britanică.
 “Sugrumarea” Marii Britanii de catre Uniunea Europeană prin
reglementari impovăraătoare.
 Uniunea Europeană acceptă prea mulţi imigranţi.
 Marea Britanie poate să păstreze banii pe care momentan ii
trimite catre Uniunea Europeană – 14,5 miliarde £/an.

Referendumul din 1975


• In 1975 Marea Britanie a organizat un referendum in care
electoratul a fost intrebat daca Marea Britanie ar trebui să
rămână in Comunitatea Economică Europeană.
• Toate partidele politice majore şi presa au sustinut rămânerea in
Comunitatea Economică Europeană.
• Pe 5 iunie 1975 electoratul a fost pus să raspundă pentru sau
impotriva ramanerii Marii Britanii in Comunitatea Economică
Europeană.
Referendumul din 2016
Marea Britanie a organizat la 23 iunie 2016 un referendum prin care
cetăţenii au fost întrebaţi dacă vor să rămână in Uniunea Europeană.
51,9% au votat pentru ieşirea din UE, 48,1% au votat să rămână.
Prezenţa la vot a fost de aproape 72%.
Politicienii pro-Brexit spun că ieşirea din UE va diminua imigraţia ilegală
şi, implicit, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale, că va fi eliminată
birocraţia, iar bugetul de stat va fi mai generos pentru că vor înceta
contribuţiile la bugetul european.

Primul ministru David Cameron a demisionat in urma rezultatului in


dimineaţa de 24 iunie.
Cateva săptamani mai târziu Theresa May a fost aleasă liderul partidului
conservator şi noul prim ministru.
Partidul Conservator al premierului Theresa May este de mult timp
împărţit între susţinătorii rămânerii în UE şi cei care vor ca regatul să
plece din Uniune.
Unul dintre avantajele de care regatul se bucură ca membru al Uniunii
este comerţul neîngrădit cu celelalte 27 de state membre. UE este cel
mai important partener comercial al Marii Britanii.
Opozanţii UE afirmă că Bruxellesul i-a luat prea multă putere politică
Londrei, iar unii vor să restrângă imigraţia din celelalte state membre.
Pentru a rezolva această problemă, fostul premier David Cameron a
convocat un referendum prin care britanicii să se pronunţe asupra
rămânerii sau plecării Marii Britanii din Uniunea Europeană. La 23 iunie
2016, 52% dintre britanicii care s-au prezentat la urne au spus că vor să
plece din UE.
NEGOCIERI
Rezultatul neaşteptat al referendumului a aruncat ţara în haos,
Cameron a demisionat, iar lira sterlină s-a depreciat cu 15% într-o
singură zi. May a preluat până la urmă postul de premier. În martie
2017, ea a notificat intenţia Marii Britanii de se retrage din UE. Acest
anunţ a declanşat o numărătoare inversă de doi ani şi negocierea
condiţiilor ieşirii, dar şi ale viitoarei relaţii între Regatul Unit şi Uniunea
Europeană.
Dificultatea negocierilor a devenit rapid clară. UE a adoptat o abordare
dură. Ea a insistat asupra faptului că Marea Britanie nu se va mai
bucura de cele „patru libertăţi” de circulaţie a cetăţenilor, capitalurilor,
bunurilor şi serviciilor.
Cu scopul de a-şi consolida puterea şi cu obiectivul de a avea un Guvern
„puternic şi stabil” care să negocieze Brexitul, May a convocat alegeri
generale în iunie 2017. Această decizie s-a întors împotriva sa, iar
conservatorii au pierdut majoritatea absolută în Parlament. Ea a fost
nevoită să formeze un Guvern minoritar, susţinut în Parlament de
Partidul Unionist Democratic (DUP) din Irlanda de Nord.
ACORDUL
Sub presiunea timpului, oficiali europeni şi britanici şi-au intensificat
eforturile şi au încheiat un proiect al unui acord la 13 noiembrie.
Proiectul acordului prevede ca Marea Britanie să părăsească Uniunea
aşa cum a prevăzut, la 29 martie, dar să rămână în cadrul pieţei unice şi
să respecte reglementările europene, fără vreun drept de decizie, până
în decembrie 2020. În acest răstimp, cele două părţi urmează să
stabilească condiţiile unei relaţii comerciale permamente după Brexit.
Documentul prevede de asemenea ca Marea Britanie să plătească 39
de miliarde de lire sterline (50 de miliarde de dolari) pentru a-şi stinge
obligaţiile faţă de UE. Cetăţenii britanici şi europeni vor putea să
rămână unde trăiesc şi muncesc în prezent.
Cele două părţi se angajează prin acord faţă de o ”plasă de siguranţă”
(„backstop”), o soluţie care menţine Regatul Unit într-un aranjament
vamal cu UE, ca o garanţie a faptului că la frontiera irlandeză nu vor fi
instalate puncte vamale. Această soluţie urmează să fie menţinută până
când va fi înlocuită de noi acorduri comerciale, pe care ambele părţi
speră să le implementeze până în decembrie 2020.
CONFLICT POLITIC
Mulţi politicieni pro-Brexit au denunţat imediat proiectul acordului. Ei
consideră că acesta va transforma Marea Britanie într-un stat vasal,
impunându-i să respecte reglementările vamale europene, fără să aibă
de spus vreun cuvânt. Unii politicieni pro-UE au îndemnat la convocarea
unui nou referendum pe tema părăsirii UE.
May a apărat proiectul acordului, relevând că oferă afacerilor
continuitatea de care au nevoie, în timp ce Londra şi Bruxellesul
negociază un acord cu privire la o relaţie comercială pe termen lung.
Doi miniştri şi cinci membri ai Guvermului au demisionat la 15
noiembrie, iar un influent parlamentar pro-Brexit a îndemnat la o
moţiune de cenzură a lui May.
RISCURI ALE BREXITULUI FĂRĂ ACORD
În cazul în care Parlamentul britanic respinge proiectul acordului, cel
mai probabil Brexitul urmează să aibă loc fără vreun acord care să
definească relaţia cu UE. Întreprinderile şi majoritatea economiştilor
consideră că acesta este cel mai rău scenariu posibil pentru economia
britanică.
Acest lucru ar însemna reimpunerea taxelor vamale în comerţul între
Marea Britanie şi UE şi reluarea controalelor bunurilor la frontieră.
Acest lucru ar urma să întârzie toate transporturile, de la cele de hrană
şi combustibil şi până la cele de haine şi maşini. Unele companii şi-au
făcut stocuri, în această eventualitate.
Marea Britanie va ieşi de asemenea din protocoalele care
reglementează domenii precum aviaţia şi prescrierea medicamentelor,
ceea ce riscă să blocheze zboruri la sol şi aprovizionări cu medicamente.
Impactul Brexitului asupra Marii Britanii
• Impactul asupra economiei
- Ieşirea din Uniunea Europeană a afectat investiţiile străine
directe, imigraţia şi reglementarea economică in Marea Britanie.
- Unul din zece locuri de muncă din Marea Britanie este legat de
comerţul cu Uniunea Europeană. Prin urmare, Brexitul a afectat
locurile de muncă direct sau indirect.
Impactul asupra comerţului
- Posibilitatea de a tranzacţiona liber cu Uniunea Europeană ajută
intreprinderile din Marea Britanie să se dezvolte si să creeze locuri
de muncă.
Impactul asupra societăţii
- Facand parte din Uniunea Europeană, Marea Britanie beneficiază de
preţuri mai mici deoarece comerţul este mai ieftin, iar opţiunile sunt
vaste.
Impactul asupra Uniunii Europene
• 1) Mai multe sarcini normative pentru activităţile comerciale ale
UE.
• 2) Protecţie mai slabă a drepturilor de autor in UE.
• 3) Bugetul UE ar fi mult mai redus, in timp ce contribuţiile statelor
membre ar creşte.
• 4) O determinare mai puternică pentru armonizarea fiscală şi
impozitare mai mare a tranzacţiilor financiare.
• 5) Mai puţina susţinere in ceea ce priveşte exploatarea nucleară a
surselor de energie neconventionale.
BIBLIOGRAFIE:
• https://www.google.ro/search?q=brexit+economie&source=lnms
&sa=X&ved=0ahUKEwjcjMS5qd7eAhXmwIsKHX9LAfEQ_AUICSgA&
biw=1366&bih=608&dpr=1.
• http://www.ziare.com/articole/brexit+comert.
• https://www.google.ro/search?q=dg+agri&oq=dgagr&aqs=chrom
e.1.69i57j0l5.8178j0j4&sourceid=chrome&ie=UTF-8.
• https://en.wikipedia.org/wiki/Brexit.