Ministerul Public

Referat – Organizarea sistemului judiciar

Nicolae Mercore – 12.2018

I. Introducere. Poziția Ministerului Public între Autoritățile Judecătorești

Ce este Justiția? … Printre definițiile din DEX, întălnim:

Justiția este: 1. Dreptate.
2. Putere de a face dreptate fiecăruia, de a răsplăti sau de a pedepsi.
3. Ansamblu al legilor și al instituțiilor judecătorești.

Raportându-ne la aceste definiții de mai sus, concluzionăm că Justiția în Romănia este

înfăptuită și aplicată prin organele sale cu atribuții specifice, organizate conform legii
fundamentale.

În Titlul III Cap. VI din Constituția României – denumit “Autoritatea Judecătorească”,

intâlnim, sintetizat, instituțiile si atribuțiile lor de înfăptuire a justiției, astfel:

Instituții Atribuții
Instanțele Judecătorești  rol de infaptuire a justiției asa cum este statuat în
art.124 din Constituția Romaniei
Ministerul Public  reprezentantul intereselor generale ale societății,
aparător al ordinii de drept, dar și a drepturilor și
libertățile cetățenilor
Consiliul Superior al Magistraturii  rol de garant al independenței justiției

II. Scurt Istoric

1. Originea sintagmei “Ministerul Public”

Ministerul Public, ca formă de Autoritate judecatorească, este întălnit în Franța, încă din
vremea regelui Filip al IV-lea (1285-1341), unde păzitori ai drepturilor regale și apărători ai
interesului public, însărcinați cu urmărirea infractorilor și cu protecția celor slabi, numiți și
oameni ai regelui, au exercitat până la Revoluția Franceza din 1789, un Minister Public. 1

2. Ministerul Public în Romania

Primele mențiuni cu privire la Ministerul Public apar în 1831 în Valahia, unde Regulamentul
Organic al Valahiei prevedea înființarea Ministerului Public; apoi în Moldova în timpul
domnitorului A.I. Cuza, Ministerul Public a fost instituit printr-o lege din 6 martie 1862.

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ministerul_Public

1
 Prin Legea de organizare judiciară din 9 iulie 1865, Ministerul Public a fost organizat după
principiile stabilite în Franţa, ţara de origine a instituţiei. Conform acestei legi, procurorii erau
organizaţi în parchete pe lângă instanţele judecătoreşti, cu misiunea de a reprezenta societatea,
de a supraveghea respectarea legilor în activitatea judiciară şi executarea hotărârilor. Ulterior,
au fost adoptate o serie de legi de organizare judecătorească, fără a aduce schimbări
substanţiale în funcţiile şi principiile de organizare ale ministerului public, ci doar unele
modificări privind structura parchetelor şi statutul procurorilor. 2
Unirea tuturor provinciilor într-un singur stat, în 1918, aduce în discuție și necesitatea
armonizării legislației pe întreg teritoriu național, inclusiv în ceea ce privește organizarea puterii
judecătorești. Astfel, în 24 iunie 1924 – Legea de organizare judecătorească vine cu dispoziții
privind srtuctura Ministerului Public. Competențele și modul de acțiune a ministerului sunt
prevazute în Codul de procedură penală.
După al doilea război mondial (1945) în organizarea judecătorească apar, treptat, influențe
sovietice, introduse prin Decretul nr.2 din 22 aprilie 1948 și Legea nr. 6/1952. Prin Legea nr.
60/1968 pentru organizarea şi funcţionarea Procuraturii, a Codului penal şi a Codului de
procedură penală, România devine prima ţară din Europa centrală şi de Est care reintroduce în
legislaţie principii procesual penale europene, eliminând influenţele sovietice. 3

Prevederi statuate prin cele trei acte normative de după al doilea război mondial până la căderea
comunismului.
Decretul nr.2 din 22 aprilie 1948 Legea nr. 6/1952
 Parchetul supraveghează
respectarea legilor penale, atât de
către funcţionarii publici, cât şi de
ceilalţi cetăţeni.
 Principala sarcină era
vegherea la urmărirea şi
pedepsirea crimelor împotriva
ordinii şi libertăţii democratice a
intereselor economice,
independenţei naţionale şi
suveranităţii statului român.
 Parchetul funcţiona sub
conducerea ministrului justiţiei.
 Procurorii se bucurau de
stabilitate.
 Procurorul general era
numit de către Prezidiul Marii
Adunări Naţionale, la propunerea
Guvernului, după recomandarea
ministrului justiţiei.
Legea nr. 60/1968
 Procuratura exercita  Procurorul are dreptul de
activitatea de supraveghere şi
asigurare a respectării legii, apără
drepturile şi interesele legale ale
cetăţenilor.
 Sintagma „Minister Public”
este înlocuită cu termenul
„procuror” iar Parchetul este numit
Procuratura.
 A fost înfiinţată Procuratura
Generală ca aparat central de
conducere a tuturor unităţilor de
procuratură formată din 8 direcţii şi
3 servicii.
 Noua instituţie astfel creată
era un organ independent,
subordonat exclusiv organului
suprem al puterii de stat şi
Consiliului de Miniştri.
 Procurorul general era
numit de Marea Adunare
Naţională.
a da dispoziţii obligatorii şi de a
lua măsuri cu privire la efectuarea
oricărui act de urmărire penală,
precum şi de a încuviinţa,
autoriza, confirma sau infirma
actele şi măsurile procesuale ale
organului de urmărire penală.
 Se consacra dreptul
procurorului de a efectua orice
act de urmărire în orice cauză şi
obligativitatea efectuării urmăririi
în cazurile prevăzute de lege.
 Atribuţiile organelor
procuraturii se exercitau numai în
baza legii şi a dispoziţiilor
organelor ierarhic superioare.
 Procurorul ierarhic
superior putea să îndeplinească
oricare din atribuţiile procurorilor
din subordine sau să suspende ori
să anuleze dispoziţiile acestora.

2
http://www.mpublic.ro/ro/content/memorie-institutionala
3
http://www.mpublic.ro/ro/content/memorie-institutionala

2
 Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în conformitate cu prevederile
constituţionale, reintroduce termenul de "minister public", punând bazele organizării şi
funcţionării instituţiei Ministerului Public, fiind eliminată denumirea de Parchet General.
Termenul de Minister Public este menţinut şi în Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

III. Principiile funcționării și atribuțiile Ministerului Public.

1. Rolul Ministerului Public

Art. 131 din Constituția Romaniei definește Ministerul Public ca fiind instituția care în
activitatea judiciară, reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept,
precum si drepturile si libertătile cetătenilor. 4 Aceste atribuții sunt exercitate prin intermediul
procurorilor, constituiți in parchete pe lângă instanțele de judecată. Parchetele sunt
independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice. 5

2. Structura conducerii și subordonarea ierarhică a Ministerului Public

Parchetul de pe langa ICCJ

Conducere: Procuror General
Prim-Adjunct al Procurorului General
Adjunct al Procurorului General

15 parchete de pe lângă curțile de apel

Conducere: Procuror General
Procuror General Adjunct

42 de parchete de pe lângă tribunale

Conducere: Prim Procuror
Prim Procuror Adjunct

188 de parchete de pe lângă judecatorii

Conducere: Prim Procuror

4
Constituția Romaniei Art, 131 alin (1)
5
Legea 304/2004 Art. 62 alin (4)

3
 Structura teritoriala a Ministerului Public si subordonarea ierarhică este stabilita prin Legea
304/2004 privind organizarea judiciara și Regulamentul de ordine interioară a parchetelor,
Aprobat prin Ordinul 2632/C/2014 și Ordinul 2337/C/2018 după cum urmează:

A. Parchetul de pe lângă ICCJ:

 Legea 304/2004 Art. 70 alin. (2) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.
 Regulament de O.Int.6 - Art.4 alin. (1) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie are în structură următoarele funcţii de procuror:
a) procuror general;
b) prim-adjunct al procurorului general, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
c) adjunct al procurorului general, procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie,
procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism;
d) procuror şef secţie;
e) procuror şef secţie adjunct;
f) procuror şef serviciu;
g) procuror şef birou;
h) procuror.
 Regulament de O.Int. - Art.14 alin. (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
o a. – conduce, coordonează şi răspunde de activitatea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a parchetelor din subordine, luând
măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acestora;
o c. - exercită controlul asupra tuturor parchetelor, direct sau prin procurori
anume desemnaţi;

B. Parchetele de pe lângă curțile de apel:

 Legea 304/2004 Art. 70 alin (1) - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege,
are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.
 Regulament de O.Int. - Art.2 alin. (2) - Din Ministerul Public fac parte: Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, parchetele de pe
lângă tribunale, parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori şi familie,
parchetele de pe lângă judecătorii şi parchetele militare, conform organigramei prevăzute în
anexa la prezentul regulament. (Anexa atașată la sfârșitul referatului)

6
Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, Aprobat prin Ordinul 2632/C/2014 si Ordinul 2337/C/2018

4
  Legea 304/2004 Art. 89 alin (1) - Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.
 Legea 304/2004 Art. 92 alin. (1) - Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de
procurori generali.
(3) - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de
apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita și atribuții de coordonare și
control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din
circumscripție.

 Regulament de O.Int. - Art.76 alin. (1) - Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt
conduse de procurori generali, ajutaţi de 1-2 procurori generali adjuncţi, numărul acestora fiind
stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de volumul de activitate.
 Regulament de O.Int. - Art.77 - Procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de
apel are următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează şi conduce activitatea parchetului de pe lângă
curtea de apel şi a celorlalte parchete din circumscripţie, potrivit legii şi ordinelor procurorului
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, răspunzând de îndeplinirea
sarcinilor ce îi revin;
c) exercită controlul asupra procurorilor de la parchetele din subordine,
direct sau prin procurori anume desemnaţi;

C. Parchetele de pe lângă judecătorii:

 Legea 304/2004 Art. 89 alin (1) - Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.
 Legea 304/2004 Art. 92 alin. (2) - Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru
minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
(4) - Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele
pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita și atribuții de
administrare a parchetului.
 Regulament de O.Int. - Art.86 - Prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal are
următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce întreaga activitate a parchetului, potrivit legii şi
ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unităţii; coordonează activitatea parchetelor din
circumscripţie;

D. Parchetele de pe lângă tribunale:

 Legea 304/2004 Art. 89 alin (1) - Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru
minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.
 Legea 304/2004 Art. 92 alin. (2) - Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru
minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.

5
 (4) - Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele
pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita și atribuții de
administrare a parchetului.
 Regulament de O.Int. - Art.95 - Atribuţiile prim-procurorului
a) organizează, coordonează şi exercită controlul asupra personalului din
subordine, în vederea îndeplinirii în mod corespunzător a sarcinilor de serviciu;

De asemenea, subordonarea ierarhică a procurorilor este sintetizată în Legea 304/2004

art.65 alin. (1-3), și anume:
(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.
(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior
din aceeași circumscripție.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct
sau prin procurori anume desemnați.

Dispozitiile procurorului superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine în limitele
respectării legii.
În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate
contesta la Secția pentru procurori a CSM, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în
efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției. Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate
motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice.7

3. Atribuțiile Ministerului Public

Legea 304/2004 art. 63 prevede că Ministerul Public exercită, prin procurori, urmatoarele
atribuții:
a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participa,
potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și
controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participa, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție,
ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii;
h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului
justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;

7
Legea 304/2004 Art. 64 alin. (2-3)

6
 i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă
ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea
legislației în domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
k) exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările și completările ulterioare;8
l) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

IV. Numirea, suspendarea și controlul procurorilor

A. Numirea procurorilor
 Numirea procurorilor care au promovat examenul de capacitate, se face de
către Președintele României la propunerea CSM.9
 Exercitarea funcției de procuror este condiționată de depunerea
juramântului, în ședintă solemnă, în fața procurorilor parchetului în care a fost numit,
după citirea actului de numire. Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea
numirii in funcție.10

B. Suspendarea procurorilor
 Suspendarea din funcție a procurorilor se dispune de către Secția pentru procurori
11
a CSM.
 Procurorul este suspendat din funcție:12
a) când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, după confirmarea
judecătorului de cameră preliminară;
a^1) când față de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
a^2) când față de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a
controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita
profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta;

8
Legea 554/2004 art.1 alin(4) - Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuțiilor prevăzute de legea sa organică,
apreciază că încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenței unor acte
administrative unilaterale individuale ale autorităților publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora,
sesizează instanța de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vătămate.
Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate.
Legea 554/2004 art.1 alin(5) - Când Ministerul Public apreciază că prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un
interes legitim public, sesizează instanța de contencios administrativ competentă de la sediul autorității publice emitente.
Legea 554/2004 art.1 alin(8) - Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot
introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale.
Legea 554/2004 art.1 alin(9) - La soluționarea cererilor în contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate
participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și
libertăților cetățenilor.
Legea 554/2004 art.14 alin(3) - Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui
serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public,
din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
9
Legea 303/2004 art.31 alin.(1)
10
Legea 303/2004 art.34 alin.(1-3)
11
Legea 303/2004 art.62 alin.(2)
12
Legea 303/2004 art.62 alin.(1)

7
 b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-și exercite funcția în mod
corespunzător.
c) când a fost sancționat disciplinar, în condițiile art. 100 alin. (1) lit. d).13
d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al
Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare; 14
e) în perioada cuprinsă între data pronunțării hotărârii secției corespunzătoare de
aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) și data eliberării din funcție. 15
 Secția pentru procurori comunică de îndată procurorului și conducerii parchetului
unde acesta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.16

C. Controlul procurorilor
Conform art. 62 alin (2) din Legea 304/2004, procurorii iși desfășoară activitatea sub
autoritatea ministrului justiției. În acest sens, ministrul justiției, când consideră necesar, din
proprie inițiativă sau la cererea Secției pentru procurori a CSM, exercită controlul asupra
procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă
ICCJ sau, după caz, de procurorul-șef al DNA, de procurorul-șef al DIICOT ori de ministrul
justiției.17
Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își
îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și
cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza
măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.18
Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ sau,
după caz, procurorului-șef al DNA, procurorului-șef al DIICOT, informări asupra activității
parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și
combaterea eficientă a criminalității. 19
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercita,
direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor. 20
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor
de pe lângă tribunale exercita și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului
unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.21

13
Legea 303/2004 art.100 alin.(1) - Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu
gravitatea abaterilor, sunt:… lit.d - suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni;
14
Legea nr. 317/2004 art. 52 alin (1) - Pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al
Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la
soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu
imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului
justiției. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare, până la pronunțarea hotărârii de
către secția corespunzătoare.
15 15
Legea 303/2004 art.100 alin.(1) - Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu
gravitatea abaterilor, sunt:… lit.e - excluderea din magistratură.
16
Legea 303/2004 art.63 alin.(1)
17
Legea 304/2004 art.69 alin.(1)
18
Legea 304/2004 art.69 alin.(2)
19
Legea 304/2004 art.69 alin.(3)
20
Legea 304/2004 art.72
21
Legea 304/2004 art.92 alin. (3)

8
 V. Atribuții, drepturile si obligațiile procurorului

A. Atribuții ale procurorilor:

 Participă la sedințele de judecată și are rol activ în aflarea adevărului. 22
 Este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră intemeiate.23
 Exercita, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pe care le
considera netemeinice și nelegale.24
 În procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a
supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul
parchetului. 25

B. Drepturile procurorilor:
 Procurorul poate contesta la secția de procurori a CSM intervenția procurorului
ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor. 26
 Secția pentru procurori a CSM are dreptul, respectiv obligația ca, la cerere sau din
oficiu:
a) să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în
legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparțialitatea sau independența în dispunerea
soluțiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;
b) să apere reputația profesională a procurorilor. 27
 Procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale,
naționale sau internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale, precum
și la cele prevăzute la art. 11 alin. (3)28, putând face parte din organele de conducere ale
acestora.29

C. Obligațiile procurorilor:
 Trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale , prezumția de
nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența
instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică,
parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale
și dreptul nediscriminatoriu la informare. 30

22
Legea 304/2004 art.67 alin.(1)
23
Legea 304/2004 art.67 alin.(2) teza i
24
Legea 304/2004 art.68
25
Legea 304/2004 art.67 alin.(3)
26
Legea 304/2004 art.67 alin.(2) teza a-ii-a
27
Legea 303/2004 art.75 alin.(2)
28
Legea 303/2004 art.11 alin. (3) “Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai
oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.”
29
Legea 303/2004 art.76
30
Legea 304/2004 art.62 alin.(3)

9
  Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea,
sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. 31
 Procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura să
compromită demnitatea lor în profesie și în societate.32
 Procurorii sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze
cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, și să respecte secretul
profesional. 33
 Procurorii sunt obligați să aibă, în timpul ședințelor de judecata, ținuta
vestimentara corespunzătoare instanței la care funcționează. 34
 Procurorii sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege,
declarația de avere și declarația de interese.35

VI. Structuri specializate din cadrul Ministerului Public

În cadrul și pe lângă Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție, mai funcționeaza
o serie de structure, direcții și secții specializate pe domenii de infracționalitate.

A. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

(DIICOT)
 Funcționează ca structură specializată în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ36
 Specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului 37
 Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a
Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială. 38
 Elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată39

B. Direcția Națională Anticorupție (DNA)

 Funcționează pe lângă ICCJ și se organizeaza ca structură autonomă în cadrul Ministerului
Public40
 Condusă de procuror-șef , asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 41
 Coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.42

31
Legea 304/2004 art.64 alin.(1)
32
Legea 303/2004 art.90 alin.(1)
33
Legea 303/2004 art.91 alin.(1)
34
Legea 303/2004 art.92 alin.(1)
35
Legea 303/2004 art.93
36
Legea 304/2004 art.79^1 alin.(1)
37
Legea 304/2004 art.79^1 alin.(1)
38
Legea 304/2004 art.79^1 alin.(12)
39
Legea 304/2004 art.79^4
40
Legea 304/2004 art.80 alin.(1-2)
41
Legea 304/2004 art.82 alin.(1)
42
Legea 304/2004 art.80 alin.(2)

10
  Este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă
acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în
temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. 43
 Elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată44

C. Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție

 Funcționează ca structură specializată în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, având
competența exclusiva de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători
și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii.45
 Este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în
funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii 46
 Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele:
a) efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu
modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile aflate în competența sa
b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru
judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute la lit. a);
c) constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul
de competență;
d) exercitarea altor atribuții prevăzute de lege.
 Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de
procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.
 Elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată47

D. Secții și parchete pentru minori și familie

 Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structură și câte o secție pentru minori și
familie.48
 Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie nu au personalitate juridică.
 Sunt conduse de prim-procurori. Aceștia exercită și atribuții de administrare a
parchetului.

E. Parchetele militare
 Funcționează pe lângă instanțele militare.
 Exercită prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 63 din Legea 304/200449, care
se aplică în mod corespunzător.

43
Legea 304/2004 art.81 alin.(2)
44
Legea 304/2004 art.88
45
Legea 304/2004 art.88^1 alin. (1)
46
Legea 304/2004 art.88^1 alin. (4)
47
Legea 304/2004 art.88^9
48
Legea 304/2004 art.90 alin.(1) teza a ii-a

11
  efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români
dislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit
unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română
 Fiecare parchet militar are statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
 Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel București este condusă de un procuror
general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
 Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror
militar adjunct.

49
Legea 304/2004 art.63 a) efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participa, potrivit
legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor
organe de cercetare penală;
c) sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercita acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
e) participa, în condițiile legii, la ședințele de judecată;
f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;
g) apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale dispăruților și ale altor
persoane, în condițiile legii;
h) acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară
a politicii penale a statului;
i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în
vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu;
j) verifica respectarea legii la locurile de deținere preventivă;
k) exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare;49
l) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.

12