Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5. Un practician în insolvenţă:
a) îşi poate exercita activitatea în calitate de asociat în mai multe societăţi civile
profesionale, în acelaşi timp
b) are obligaţia de a fi asociat cel puţin într-o societate civilă profesională pentru a-şi
desfăşura activitatea
c) îşi poate desfăşura activitatea fără a avea calitatea de asociat într-o societate civilă
profesională
6. Un practician în insolvenţă:
a) poate exercita o singură profesie, cea de practician în insolvenţă
b) poate exercita profesia de practician în insolvenţă într-o singură formă de organizare a
profesiei
c) poate avea calitatea de asociat în mai multe societăţi profesionale sau întreprinderi
unipersonale
1
7. Cabinetul individual se constituie:
a) pe baza deciziei instanţei
b) pe baza deciziei UNPIR
c) pe baza deciziei practicianului în insolvenţă, înregistrată la UNPIR
13. Creditorii ale căror creanţe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în
insolvenţă care are ca formă de exercitare a profesiei cabinetul individual:
a) vor putea urmări numai bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune
b) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente, creanţele lor se vor stinge de drept
2
c) vor putea urmări bunurile aflate în patrimoniul de afectaţiune, iar dacă acestea nu sunt
suficiente, vor putea urmări şi celelalte bunuri aflate în proprietatea persoanei având
calitatea de practician în insolvenţă
16. Potrivit OUG nr. 86/2006, aportul social al asociaţilor în cadrul unei societăţi civile cu
răspundere limitată poate fi:
a) în numerar
b) numai în numerar sau în natură, alte categorii de aporturi fiind excluse
c) numai în numerar sau în industrie, alte categorii de aporturi fiind excluse
18. Potrivit prevederilor exprese ale OUG nr. 86/2006, societatea civilă profesională cu
răspundere limitată:
a) nu are un patrimoniu propriu
b) deţine co-proprietatea bunurilor constituite ca aport de către asociaţi
c) are un patrimoniu propriu
3
c) poate avea mai multe obiecte de activitate, dar toate conexe insolvenţei
21. Orice modificare a unui contract de societate al unei societăţii civile profesionale cu
răspundere limitată:
a) trebuie să fie făcută întotdeauna în scris, în anumite situaţii forma cerută fiind cea a
înscrisului autentic
b) trebuie să fie făcută întotdeauna în formă autentică
c) poate fi făcută în orice fel doresc părţile
22. Pot deţine calitatea de asociaţi într-o societate civilă profesională cu răspundere
limitată:
a) 1 practician în insolvenţă definitiv şi 1 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă stagiari
b) 2 sau mai mulţi practicieni în insolvenţă definitivi
c) 3 practicieni în insolvenţă stagiari şi 1 practician în insolvenţă definitiv
23. Pentru constituirea unei societăţi civile profesionale cu răspundere limitată, OUG nr.
86/2006:
a) nu impune un capital social, forma de organizare profesională putându-se constitui fără
capital social
b) nu impune un capital social minim, forma de organizare profesională neputându-se
constitui însă fără un capital social
c) impune un capital social minim
25. În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei
societăţii civile profesionale cu răspundere limitată, aportul social:
4
a) rămâne în proprietatea societăţii numai dacă prin lege nu se prevede altfel
b) nu poate rămâne în proprietatea societăţii în niciun caz
c) rămâne în proprietatea societăţii dacă prin lege sau contractul de societate nu se prevede
altfel
27. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea contractului de societate este necesar:
a) votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale
b) acordul unanim al asociaţilor
c) votul majorităţii asociaţilor
29. Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o
societate civilă profesională cu răspundere limitată:
a) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele către care doreşte să transmită
respectivele părţi sociale şi preţul
b) este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 zile anterior transmiterii, către toţi
ceilalţi asociaţi, alte informaţii nefiind necesare
c) nu este obligat să informeze ceilalţi asociaţi cu minimum 30 zile anterior transmiterii
30. Transmiterea părţilor sociale pe care un asociat le deţine într-o societate civilă
profesională cu răspundere limitată:
a) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi îşi dau acordul
b) se poate face după ce majoritatea celorlalţi asociaţi îşi dă acordul
c) se poate face după ce toţi ceilalţi asociaţi sunt informaţi
31. Dacă, din orice motive, în societate rămâne cu un singur asociat o perioadă mai mare de
3 luni, acesta:
a) o poate transforma numai în cabinet individual
b) o poate transforma în cabinet individual sau în întreprindere profesională unipersonală cu
răspundere limitată
5
c) nu mai poate face nimic, societatea fiind radiată din oficiu.
33. In măsura în care celelalte condiţii sunt îndeplinite, poate dobândi calitatea de
practician în insolvenţă persoana care:
a) deţine o diplomă de studii de învăţământ superior, indiferent de specializare
b) are o experienţă în domeniul juridic sau economic de cel puţin 3 ani, indiferent de studii
c) deţine diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept, ştiinţe
economice sau inginerie
34. In România, persoanele fizice având cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene:
a) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit prevederilor legislaţiei europene,
în condiţiile stabilite de statul membru a cărui naţionalitate o au
b) nu pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă
c) pot dobândi calitatea de practician în insolvenţă, potrivit OUG nr, 86/2006, în aceleaşi
condiţii ca cetăţenii români
6
b) este compatibilă cu calitatea de consilier juridic
c) nu este compatibilă cu calitatea de avocat
40. Dacă o rudă de gradul al II-lea a îndeplinit funcţia de judecător-sindic acum 4 ani,
practicianul în insolvenţă:
a) nu poate profesa la acel tribunal
b) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la rudele de gradul I
c) poate profesa la acel tribunal pentru că interdicţia se referă numai la o perioadă de maxim
3 ani
41. Dacă în urmă cu 7 ani, un practician în insolvenţă a deţinut o funcţie în cadrul Curţii
de Conturi:
a) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă
b) el nu poate exercita profesia de practician în insolvenţă în raza teritorială a curţii de apel
unde funcţionează
c) aceasta nu dă naştere vreunei interdicţii de a exercita funcţia de practician în insolvenţă
7
b) dacă se află în unul din cazurile prevăzute la art. 27 C. proc. civ, fără excepţii
c) dacă este tutorele sau curatorul uneia dintre părţi
8
50. Pentru perioada de observaţie, onorariul provizoriu cuvenit practicianului în insolvenţă
va fi stabilit de:
a) judecătorul-sindic
b) creditorul care a solicitat deschiderea procedurii
c) lichidatorul judiciar
9
56. Societatea profesională cu răspundere limitată, formă de asociere a practicienilor în
insolvenţă, poate fi reprezentată:
a) doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă compatibil
b) de orice persoană având calitatea de practician în insolvenţă
c) doar de persoane având calitatea de practician în insolvenţă stagiar
57. Pentru încheierea unor acte juridice care nu presupun exerciţiul atribuţiilor sale
exclusive, practicianul în insolvenţă:
a) poate da mandat de reprezentare unui avocat
b) nu poate da mandat de reprezentare
c) poate da mandat de reprezentare doar anumitor categorii de persoane, stabilite prin
hotărâre de guvern
59. Potrivit OUG nr. 86/2006, obligaţia de asigurare de răspundere profesională în vederea
acoperirii prejudiciilor cauzate în îndeplinirea atribuţiilor sale revine:
a) judecătorului-sindic
b) avocatului specializat în insolvenţă
c) practicianului în insolvenţă
10
a) o persoană juridică autonomă şi fără scop lucrativ
b) o structură guvernamentală
c) o persoană juridică cu scop lucrativ
11
a) la cerere sau din oficiu
b) numai la cerere
c) numai din oficiu
76. Congresul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) poate
să delege:
a) o parte din atribuţiile sale, Preşedintelui UNPIR
b) toate atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi
c) o parte din atribuţiile sale, Adunării Reprezentanţilor Permanenţi
12
b) supuse ratificării Parlamentului şi publicării în Monitorul Oficial al României, partea a
IV-a
c) supuse aprobării prealabile a Consiliului naţional de conducere al UNPIR
80. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales:
a) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 7 ani
b) din afara UNPIR
c) dintre membrii UNPIR, pentru un mandat de 4 ani
81. Preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este
ales de:
a) Consiliul Naţional de conducere UNPIR
b) Congresul UNPIR
c) Biroul executiv al UNPIR
83. Organele de conducere ale filialelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România (UNPIR) sunt:
a) adunarea generală şi consiliul de conducere
b) adunarea generală şi consiliul de administraţie
c) congresul şi consiliul de conducere
13
84. Hotărârile Adunării generale a filialei sunt valabil adoptate:
a) cu majoritatea membrilor care o compun
b) cu majoritatea membrilor prezenţi
c) cu majoritatea membrilor UNPIR
14
91. Înregistrarea unei societăţi civile profesionale cu nume asemănător unei alte societăţi
civile profesionale care beneficiază de anterioritate în Tabloul practicienilor în
insolvenţă din UNPIR:
a) este posibilă
b) este permisă doar după obţinerea aprobării prealabile a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi
Mărci (OSIM)
c) este interzisă
15
97. Deciziile Consiliului naţional de conducere al UNPIR soluţionând contestaţia făcută
împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere în Tabloul practicienilor în
insolvenţă :
a) sunt definitive şi irevocabile
b) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti
c) pot fi atacate la Judecătoria competentă potrivit Legii contenciosului administrativ
16
b) se face pe cheltuiala persoanei solicitante
c) se face pe cheltuiala statului
17
c) închisoarea de la 6 luni la 5 ani
110. Abaterile disciplinare săvârşite de membrii unei filiale se judecă în primă instanţă:
a) de comisia de disciplină a filialei
b) de comisia superioară de disciplină
c) de judecătoria sectorului 1 Bucureşti
18
b) acoperă exclusiv sfera persoanelor juridice organizate sub forma societăţilor
comerciale
c) nu acoperă anumite categorii de persoane juridice de drept privat
118. In cazul în care, prin cererea introductivă, o societate comercială îşi declară intenţia
de a intra în faliment:
a) aceasta poate fi supusă exclusiv procedurii generale
b) aceasta nu va fi supusă procedurii insolvenţei
c) aceasta va putea fi supusă exclusiv procedurii simplificate
119. In cazul în care o societate comercială nu mai este îndreptăţită să fie supusă
procedurii reorganizării judiciare, atunci:
a) acesteia nu i se poate aplica procedura insolvenţei
b) acesteia nu i se mai poate aplica procedura simplificată
c) acesteia nu i se poate aplica procura generală
19
123. După trecerea unui termen de 30 de zile de la scadenţă, situaţia în care debitorul nu
îşi execută obligaţia:
a) deschide de drept procedura insolvenţei faţă de debitor
b) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie considerată iminentă
c) face ca starea de insolvenţă a debitorului să fie prezumată a fi vădită
125. Averea debitorului, aşa cum este definită de Legea nr. 85/2006:
a) coincide cu patrimoniul debitorului
b) coincide cu ansamblul drepturilor debitorului
c) include drepturile patrimoniale ce pot face obiectul executării silite
20
129. Terminologia specială prin care se desemnează persoana care solicită deschiderea
procedurii insolvenţei şi persoana cu privire la care se solicită această deschidere,
când acestea sunt diferite, este:
a) creditor şi debitor
b) reclamant şi pârât
c) reclamant şi debitor
133. Orice persoană fizică sau juridică deţinând un drept de creanţă (altul decât o
creanţă salarială) asupra averii debitorului:
a) este de drept creditor în sensul procedurii insolvenţei
b) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, dacă a solicitat expres instanţei
înscrierea în tabelul definitiv de creanţe, făcând dovada existenţei creanţei
c) este creditor în sensul procedurii insolvenţei, doar dacă a solicitat expres instanţei şi i
s-a admis în tot înscrierea în tabelul definitiv de creanţe
21
c) o persoană care şi-a înscris creanţa în tabelul definitiv consolidat
136. In procedura insolvenţei, creanţa statului având ca obiect plata unui impozit se
denumeşte prin termenul:
a) creanţă bugetară
b) creanţă comercială
c) creanţă fiscală
138. Când toate celelalte condiţii sunt îndeplinite, un creditor având o creanţă
comercială, poate introduce o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, dacă:
a) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, indiferent de valoarea acestora
b) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 10.000 Euro
c) debitorul nu şi-a achitat datoriile scadente, în valoare de cel puţin 30.000 RON
140. Pentru ca titularul unei creanţe să poată solicita deschiderea procedurii insolvenţei:
a) creanţa trebuie să fie constatată printr-un titlu executoriu
b) creanţa trebuie să aibă cel puţin cuantumul minim legal
c) creanţa trebuie să fie creanţă garantată
22
141. In categoria creanţe chirografare pot fi încadrate:
a) numai creanţele născute anterior deschiderii procedurii
b) numai creanţele ajunse la scadenţă anterior deschiderii procedurii
c) creanţele născute anterior deschiderii procedurii
146. Creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data
începerii procedurii falimentului, acceptate de lichidator, sunt evidenţiate în:
a) tabelul preliminar de creanţe
b) tabelul suplimentar
c) tabelul suplimentar consolidat
23
148. Procedura de reorganizare judiciară:
a) se poate aplica exclusiv persoanelor juridice
b) se poate aplica exclusiv persoanelor fizice
c) se poate aplica atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice
24
a) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia nu i s-a ridicat dreptul de
administrare
b) este desemnat exclusiv în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare
c) poate fi desemnat atât în cazul debitorului căruia i s-a ridicat dreptul de administrare,
cât şi în cazul celui căruia nu i s-a ridicat dreptul de administrare
25
161. In primă instanţă, competenţa de judecată în materia de insolvenţă se exercită de
către:
a) un complet specializat de 2 judecători
b) un complet specializat de 3 judecători
c) judecătorul – sindic
26
168. In procedura insolvenţei:
a) toate hotărârile judecătorului-sindic pot fi suspendate de instanţa de recurs
b) numai sentinţa de respingere a contestaţiei debitorului referitoare la existenţa stării
sale de insolvenţă poate fi suspendată de instanţa de recurs
c) sentinţa prin care se decide intrarea în procedura simplificată poate fi suspendată de
instanţa de recurs
27
b) de administratorul special
c) de consiliul de administraţie
28
c) nu poate avea mai mult de 3 membrii
184. Creditorii:
a) sunt obligaţi să menţină comitetul creditorilor desemnat de judecătorul-sindic
b) pot alege un nou comitet al creditorilor care îl va înlocui pe cel desemnat de
judecătorul-sindic
c) pot desemna un nou comitet al creditorilor care se va alătura celui desemnat de
judecătorul-sindic
29
190. Deciziile comitetului creditorilor:
a) se contestă direct la adunarea creditorilor
b) se contestă direct la administratorul judiciar
c) se contestă numai la judecătorul sindic
30
b) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei calităţii de practicieni în insolvenţă
c) trebuie să facă exclusiv dovada existenţei unei experienţe generale în materie
201. Desemnarea unui alt administrator judiciar, care să îl înlocuiască pe cel numit
provizoriu de judecătorul sindic:
a) se realizează cu majoritatea valorică a creanţelor din adunarea creditorilor
b) se realizează cu majoritatea numerică a creditorilor din adunarea creditorilor
c) se realizează cu dubla majoritate a valorii creanţelor şi a numărului de creditorilor din
adunarea creditorilor
31
204. Administratorul judiciar ales de adunarea creditorilor să înlocuiască
administratorul judiciar provizoriu:
a) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-delegat de la registrul
comerţului
b) va fi desemnat ca administrator judiciar de judecătorul-sindic
c) va fi desemnat ca administrator judiciar de administratorul special al debitorului
209. Judecătorul-sindic:
a) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar alte atribuţii în afara celor
enumerate în Legea nr. 85/2006 (art. 20 alin. (1))
b) poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar orice atribuţii
c) nu poate să stabilească în sarcina administratorului judiciar atribuţii dintre cele
prevăzute de lege ca fiind în competenţa exclusivă a judecătorului sindic
32
b) se depune la instanţă la fiecare termen de continuare a procedurii
c) se depune la instanţă exclusiv la momentul închiderii procedurii
33
217. Lichidatorul este desemnat:
a) atunci când administratorul judiciar refuză numirea
b) atunci când judecătorul dispune trecerea la faliment
c) atunci când nu s-au depus oferte de preluare a poziţiei de administrator judiciar
218. Lichidatorul:
a) este întotdeauna o persoană distinctă de cea care a fost administrator judiciar al
debitorului
b) poate fi persoana care a îndeplinit funcţia de administrator judiciar al debitorului
c) este întotdeauna persoana care a îndeplinit funcţia de administrator special al
debitorului
219. Raportul asupra cauzelor care au dus la insolvenţa debitorului asupra căruia s-a
iniţiat procedura simplificată:
a) este o atribuţie exclusivă a administratorului special al debitorului
b) este o atribuţie a administratorului judiciar al debitorului
c) este o atribuţie a lichidatorului
226. Debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenţi hotărârii de deschidere
a procedurii insolvenţei, au fost supuşi unei proceduri de reorganizare judiciară:
a) nu pot formula cerere de reorganizare judiciară
b) nu pot formula cerere de iniţiere a procedurii simplificate
c) nu pot formula cerere de deschidere a procedurii generale
35
b) toate cererile se conexează la prima cerere formulată
c) toate cererile se conexează la cererea formulată de debitor
36
b) poate să recunoască existenţa stării de insolvenţă sau să se abţină
c) trebuie fie să conteste, fie să recunoască starea de insolvenţă
235. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior
respinsă:
a) debitorul va intra de drept în procedură simplificată
b) debitorul nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciară
c) debitorul va putea introduce oricând nouă contestaţie având acelaşi obiect
37
b) de la data înregistrării ei
c) de la data comunicării către debitor
38
b) se suspendă de drept, de la data deschiderii procedurii, cu excepţia căilor de atac
declanşate de debitor
c) nu se suspendă de drept ca efect al deschiderii procedurii
249. În ceea ce priveşte măsurile de executare silită asupra bunurilor debitorului aflat în
insolvenţă:
a) deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice termene de prescripţie
b) deschiderea procedurii insolvenţei întrerupe orice termene de prescripţie
c) deschiderea procedurii insolvenţei nu are niciun efect
39
a) legea nu permite calcularea de accesorii, pentru creanţele născute ulterior deschiderii
acestei proceduri
b) legea permite exclusiv calcularea dobânzii legale, pentru creanţele născute ulterior
deschiderii acestei proceduri
c) legea permite atât calcularea dobânzii legale, cât şi a celei convenţionale, pentru
creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri
253. În cazul deschiderii procedurii generale, dacă niciun plan de reorganizare nu este
confirmat:
a) legea permite exclusiv calcularea dobânzii legale, pentru creanţele născute ulterior
deschiderii acestei proceduri
b) legea nu permite calcularea dobânzii legale, ci numai a celei convenţionale, pentru
creanţele născute ulterior deschiderii acestei proceduri
c) legea nu permite calcularea de accesorii, pentru creanţele născute ulterior deschiderii
acestei proceduri
254. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,
se suspendă de la tranzacţionare, ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei:
a) cu începere de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii
insolvenţei, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
b) cu începere de la data confirmării planului de reorganizare
c) cu începere de la data deschiderii procedurii insolvenţei
255. Acţiunile societăţilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital,
cu privire la care a fost deschisă procedura falimentului:
a) se suspendă de la tranzacţionare, de la data primirii comunicării referitoare la
deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
b) se retrag de pe piaţa reglementată pe care se tranzacţionează, de la data primirii
comunicării referitoare la deschiderea procedurii falimentului, de către Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare
c) se anulează, de la data primirii comunicării referitoare la deschiderea procedurii
falimentului, de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
40
257. Dreptul de administrare al debitorului poate include:
a) exclusiv dreptul de a-şi conduce activitatea
b) exclusiv dreptul de a-şi administra bunurile din avere
c) dreptul de a dispune de bunurile sale
41
263. In cazul în care nu se respectă dispoziţia judecătorului-sindic dată băncilor la care
debitorul are disponibil în conturi, de a nu dispune de acestea fără un ordin al
administratorului judiciar/lichidatorului:
a) băncile sunt răspunzătoare pentru prejudiciul creat
b) băncile sunt amendate, dar nu sunt considerate niciodată răspunzătoare pentru
prejudiciul creat creditorilor, singurul responsabil de aceasta fiind debitorul
c) administratorul judiciar/lichidatorul şi băncile sunt sancţionate şi considerate
răspunzătoare de eventualele prejudicii create
266. Orice transfer, îndeplinire a unei obligaţii, exercitare a unui drept, act sau fapt
realizat în temeiul unor contracte financiare calificate sau orice acord de
compensare bilaterală:
a) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent ori unui garant
insolvent al unui cocontractant
b) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, dar niciodată
unui garant insolvent al unui cocontractant
c) este valabil, poate fi executat şi/sau opus unui cocontractant insolvent, nefiind
recunoscut ca bază de înscriere a creanţei în procedurile prevăzute de legea
insolvenţei
42
b) suspendă exercitarea dreptului unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu
cea a debitorului asupra sa
c) nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a
debitorului asupra sa, atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege în
materie de compensare legală la data deschiderii procedurii
270. Pentru celeritatea procedurii insolvenţei, în anumite situaţii, instanţa poate stabili
îndatoriri în ceea ce priveşte prezentarea probelor cu înscrisuri:
a) în sarcina oricărui creditor, dar nu şi a administratorului judiciar
b) în sarcina creditorului care a solicitat deschiderea procedurii de insolvenţă sau a
administratorului judiciar
c) numai în sarcina debitorului şi a administratorului judiciar
43
273. În cadrul primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, propunerea
administratorului judiciar privind intrarea în faliment a debitorului este aprobată
dacă:
a) votează pentru cel 1/2 din titularii creanţelor prezente la vot, în orice situaţie
b) votează pentru cel puţin 2/3 din titularii creanţelor prezente la vot, chiar dacă unul sau
mai mulţi creditori, deţinând împreună peste 20% din creanţele cuprinse în tabelul
preliminar, îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare
c) votează pentru 2/3 din titularii creanţelor prezente la vot, cu excepţia cazului în care
unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună peste 20% din creanţele cuprinse în
tabelul preliminar, îşi anunţă intenţia de a depune, în termenul legal, un plan de
reorganizare
274. Ca urmare a deschiderii procedurii insolvenţei asupra unui debitor supus exclusiv
înregistrării în registrul comerţului, administratorul judiciar:
a) va trimite o notificare numai creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor şi
debitorului
b) va trimite o notificare creditorilor, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde
este înmatriculat, nemaifiind nevoie să se îndeplinească şi alte formalităţi
c) va trimite o notificare creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor potrivit legii
insolvenţei, debitorului şi oficiului registrului comerţului unde este înmatriculat,
notificarea publicându-se totodată într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul
procedurilor de insolvenţă
44
c) sunt înregistrate într-un registru păstrat la sediul lichidatorului
45
284. In procedura insolvenţei, creanţele constând în obligaţii care nu au fost calculate în
valoare monetară sau a căror valoare este supusă modificării:
a) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de
creanţe cu valoarea nominală pe care o aveau la data deschiderii procedurii
b) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de
creanţe cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul naşterii lor
c) vor fi calculate de către administratorul judiciar/lichidator şi înscrise în tabelul de
creanţe cu valoarea de piaţă pe care o aveau la momentul înscrierii, urmând a fi
actualizate lunar
285. O creanţă a unui creditor cu mai mulţi debitori solidari aflaţi în insolvenţă:
a) va fi înscrisă în tabelul debitorului care a intrat primul în insolvenţă
b) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor, redusă proporţional cu
numărul de tabele în care este înscrisă
c) va fi înscrisă în toate tabelele de creanţe ale debitorilor cu valoarea nominală, până va
fi complet acoperită
286. Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plată
parţială pentru creanţa sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului :
a) poate avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe numai pentru partea pe care nu a
încasat-o încă
b) va avea creanţa înscrisă în tabelul de creanţe în întregime, urmând să-i fie plătită
numai partea pe care nu a încasat-o încă
c) nu-şi va putea înregistra creanţa în tabelul de creanţe, urmând a se îndrepta împotriva
codebitorului sau a fidejusorului debitorului pentru restul de sumă
46
b) debitorul şi creditorii
c) debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată
290. Contestaţiile trebuie depuse la tribunal cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită,
prin hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei, pentru definitivarea tabelului
de creanţe:
a) numai în procedura generală
b) numai în procedura simplificată, în procedura generală termenul fiind de 30 zile
c) atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată
293. După înregistrarea tabelului definitiv, pot să participe la votul asupra planului de
reorganizare:
a) toţi creditorii debitorului
b) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul preliminar
c) numai titularii creanţelor înregistrate în tabelul definitiv
47
295. Dacă notificarea deschiderii procedurii insolvenţei s-a făcut conform legii, titularul
unei creanţe anterioare deschiderii procedurii, care nu a depus cererea de admitere
a creanţelor în termen:
a) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor, dar va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
b) nu este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
c) este decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor şi nu va dobândi calitatea
de creditor îndreptăţit să participe la procedură
48
301. Actele încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu intenţia tuturor
părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori:
a) pot fi atacate cu acţiune în anulare de către administrator judiciar, potrivit Legii
insolvenţei
b) sunt nule de drept, de la data deschiderii procedurii
c) sunt inopozabile creditorilor, dacă aceştia sunt de bună credinţă
302. În cazul în care debitorul a efectuat plăţi anticipate ale datoriilor în cele 120 de zile
anterioare deschiderii procedurii, deşi acestea ar fi devenit scadente la un moment
ulterior:
a) acestea pot fi oricând revocate de persoana interesată
b) acestea pot fi anulate la cererea administratorului judiciar sau lichidatorului
c) acestea sunt lovite de nulitate absolută
304. Ca regulă, constituirea ori transferul de drepturi patrimoniale către terţi, realizate
de debitor prin acte de transfer cu titlu gratuit în cei trei ani anteriori deschiderii
procedurii:
a) sunt supuse acţiunii în anulare, potrivit Legii insolvenţei
b) sunt supuse acţiunii în revocare, potrivit prevederilor exprese ale Legii insolvenţei
c) exced sferei de aplicare a Legii insolvenţei
306. Operaţiunile încheiate în dauna creditorilor cu un acţionar deţinând cel puţin 20%
din acţiunile debitorului pot fi anulate potrivit Legii insolvenţei:
a) când debitorul este o societate pe acţiuni
b) când debitorul este o societate civilă
c) când debitorul este o societate în participaţiune
49
307. Acţiunile pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor, în dauna
creditorilor, pot fi introduse:
a) în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
b) oricând, până la închiderea procedurii
c) după deschiderea procedurii, dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii
310. Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial cu titlu oneros, anulat ca
efect al admiterii acţiunii în anulare introduse de către administratorul judiciar sau
lichidator, va restitui averii debitorului:
a) întotdeauna valoarea bunului de la data transferului efectuat de către debitor
b) în cazul în care bunul transferat nu mai există, un bun cu aceleaşi caracteristici şi de
aceeaşi valoare
c) bunul transferat, iar dacă acesta nu mai există, valoarea sa de la data transferului
efectuat de către debitor
50
313. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul
judiciar poate să denunţe:
a) orice contract, chiar executat
b) orice contract pe termen lung
c) orice contract, care nu a fost executat în totalitate sau în mod substanţial de toate
părţile implicate
51
b) unul sau mai mulţi creditori, doar dacă deţin împreună cel puţin 51% din valoarea
totală creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe
c) administratorul judiciar
323. Principiul egalităţii de tratament pentru toate creanţele din aceeaşi categorie
distinctă:
a) este un principiu absolut, fără excepţii
b) este un principiu care primeşte excepţii, în cazul în care creditorul consimte un
tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa
c) nu este integrat în Legea insolvenţei
52
326. În cazul în care planul a fost respins de mai multe categorii defavorizate de creanţe,
acesta poate primi confirmarea din partea judecătorului-sindic, dacă toate celelalte
condiţii prevăzute de lege sunt îndeplinite şi fiecare categorie defavorizată de
creanţe care a respins planul :
a) va acorda aviz favorabil confirmării
b) va fi tratată preferenţial faţă de ceilalţi creditori care nu au creanţe defavorizate
c) va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan
53
a) intrarea în faliment
b) operarea schimbărilor de structură prevăzute în planul de reorganizare
c) închiderea procedurii insolvenţei
54
339. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, sunt supuse verificării creanţele
născute după data deschiderii procedurii
b) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, sunt supuse verificării numai
creanţele bugetare
c) în cazul intrării în faliment, în procedură generală, nu sunt supuse verificării creanţele
bugetare
341. În cazul în care, după confirmarea unui plan de reorganizare, se dispune intrarea în
faliment:
a) titularii creanţelor participă la distribuiri cu valoarea acestora, aşa cum a fost
prezentată în planul confirmat, mai puţin sumele încasate în timpul reorganizării
b) titularii creanţelor îşi pierd dreptul de a-şi mai recupera creanţele pe care le au faţă de
debitor
c) titularii creanţelor îşi vor putea recupera şi sumele încasate pe parcursul reorganizării
344. Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmării planului de reorganizare şi
intrarea în faliment:
a) sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor, putând fi anulate dacă cocontractantul
nu dovedeşte buna sa credinţă la încheierea actului
b) sunt nule, indiferent de buna sau reaua credinţă a cocontractantului
c) sunt valabile şi vor produce efecte, în temeiul forţei obligatorii a contractului
55
345. Punerea sub sigilii, ca măsură premergătoare lichidării:
a) vizează toate bunurile debitorului, fără excepţie
b) vizează exclusiv registrele de contabilitate
c) nu vizează numerarul depus la bancă în contul averii debitorului, de către lichidator
346. Obiectele care trebuie valorificate de urgenţă pentru a se evita deteriorarea lor
materială:
a) nu vor fi puse sub sigiliu
b) vor fi puse sub sigiliu doar temporar
c) vor fi puse sub sigiliu, urmând a fi scoase de sub sigiliu când deteriorarea lor este
iminentă
56
352. Raportul lichidatorului cu privire la evaluarea bunurilor şi metoda de valorificare a
acestora se prezintă:
a) judecătorului-sindic
b) adunării creditorilor
c) comitetului creditorilor
355. Sumele de bani obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului grevate de o
garanţie reală în favoarea creditorului vor fi distribuite cu întâietate pentru
acoperirea:
a) cheltuielilor pentru taxe, timbre şi alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective
b) creanţelor creditorilor garantaţi, inclusiv penalităţile
c) creanţelor izvorâte din raporturile de muncă dintre debitor şi salariaţii săi
357. Raportul asupra fondurilor obţinute din lichidare şi din încasarea de creanţe:
a) va fi prezentat de lichidator comitetului creditorilor
b) va fi înmânat comitetului creditorilor de judecătorul-sindic
c) va fi prezentat de lichidator adunării generale
358. Potrivit Legii insolvenţei, în cazul procedurii falimentului, primele creanţe achitate
sunt:
a) taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea
insolvenţei
b) creanţele bugetare
c) creanţele reprezentând credite bancare
57
359. În cazul falimentului:
a) plata creanţelor izvorând din raporturi de muncă este prioritară prin raportare la plata
creanţelor izvorând din acte cu titlu gratuit
b) plata creanţelor bugetare este prioritară prin raportare la creanţele izvorând din
raporturi de muncă
c) plata creanţelor izvorând din contractele de credite bancare este prioritară prin
raportare la creanţele izvorând din raporturi de muncă
360. Titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic inferioară li se vor putea distribui
fonduri rezultate din lichidare:
a) după deplina îndestulare a creditorilor din categoria ierarhic superioară
b) chiar şi înaintea îndestulării titularilor de creanţe dintr-o categorie ierarhic superioară,
dacă creanţele izvorăsc din acte cu titlu gratuit
c) înainte de îndestularea creditorilor din categoria ierarhic superioară
364. Sumele cuvenite creditorilor cu creanţe sub condiţie suspensivă care au luat parte la
distribuire:
a) vor fi păstrate într-un cont special de depozit
b) vor fi păstrate la sediul lichidatorului
58
c) vor fi păstrate la sediul instanţei în raza căreia se află, într-o casă de valori specială
369. In situaţia distribuirii finale, fondurile nereclamate în termenul legal de către cei
îndreptăţiţi:
a) se depun în contul lichidatorului
b) se depun în fondul de lichidare
c) nu au un regim juridic reglementat
370. Dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt
insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative şi niciun creditor nu se oferă
să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic:
a) va da o sentinţă de închidere a procedurii, fără a dispune însă radierea debitorului din
registrul în care este înmatriculat
b) va da o sentinţă de suspendare a procedurii
c) va da o sentinţă de închidere a procedurii, prin care se dispune şi radierea debitorului
din registrul în care este înmatriculat
59
371. O procedură de faliment va fi închisă:
a) atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau
bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au
fost depuse la bancă
b) atunci când toate obligaţiile de plată asumate în planul confirmat de reorganizare au
fost îndeplinite
c) atunci când administratorul judiciar face o cerere în acest sens
372. In cazul în care creanţele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute,
procedura falimentului se închide:
a) numai după lichidarea completă a activului
b) numai după lichidarea completă a activului şi deschiderea unui cont pus la dispoziţia
asociaţilor pentru eventualele sume reziduale
c) chiar şi înainte ca bunurile din averea debitorului să fi fost lichidate în întregime
373. În cazul procedurii deschise în urma formulării cererii introductive de către debitor,
dacă judecătorul-sindic constată, la expirarea termenului pentru înregistrarea
cererilor de admitere a creanţelor, că nu s-a depus nicio cerere:
a) va pronunţa o hotărâre de respingere a cererii de deschidere a procedurii
b) va pronunţa o sentinţă de închidere a procedurii şi de revocare a hotărârii de
deschidere a procedurii
c) va pronunţa o sentinţă de suspendare a procedurii
60
c) Legea nr. 31/1990
378. Dacă în obiectul de activitate al unei societăţi comerciale au fost incluse multe
activităţi, nerealizarea unuia dintre ele :
a) conduce la dizolvarea de drept societăţii
b) atrage direct lichidarea societăţii
c) nu conduce automat la dizolvarea societăţii
381. În cazul societăţilor comerciale constituite pentru o durată limitată, trebuie să fie
consultaţi de către consiliul de administraţie de directorat :
a) administratorii societăţii
b) asociaţii
c) lichidatorii societăţii
61
b) asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/directorat la
momentul expirării duratei societăţii , cu privire la eventuala prelungire a acesteia
c) asociaţii trebuie să fie consultaţi de către consiliul de administraţie/directorat cu cel
puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a
acesteia
386. Se dizolvă prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia
dintre asociaţi, când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul
singur:
a) numai societăţile în nume colectiv
b) numai societăţile cu răspundere limitată
c) societăţile în nume colectiv şi societăţile cu răspundere limitată
62
388. Societăţile în nume colectiv sau societăţile cu răspundere limitată nu se dizolvă, în
cazul în care, ca urmare a retragerii unuia dintre asociaţi, s-a redus numărului
acestora la unul singur:
a) numai dacă există în actul constitutiv o clauză de continuare
b) indiferent de situaţie
c) dacă asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu
răspundere limitată cu asociat unic
393. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni,
cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotărârii luate:
a) oricând
b) în termen de 6 luni de la luarea deciziei
c) cât timp nu s-a făcut nicio repartiţie din activ
394. În caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni
asupra hotărârii luate:
a) prin unanimitate, în toate cazurile
63
b) cu majoritatea cerută pentru modificarea actului constitutiv
c) prin hotărârea oricărui asociat
397. Dizolvarea societăţii ca efect al trecerii timpului stabilit pentru durata societăţii:
a) este supusă obligativităţii înscrierii în registrul comerţului
b) este supusă obligativităţii publicării în Monitorul Oficial
c) este o excepţie de la obligativitatea înscrierii în registrul comerţului şi publicării în
Monitorul Oficial
401. Dizolvarea:
a) nu poate avea loc niciodată fără lichidare
b) are loc fără lichidare numai în cazul divizării totale a societăţii
c) are loc fără lichidare şi în cazul fuziunii societăţii comerciale
64
402. Dizolvarea are loc fără lichidare:
a) numai în cazul fuziunii
b) numai în cazul divizării totale
c) atât în cazul fuziunii, cât şi al divizării totale
404. Din momentul dizolvării nu mai pot întreprinde noi operaţiuni pentru societatea
comercială dizolvată:
a) asociaţii
b) administratorii
c) lichidatorii
405. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după momentul
dizolvării:
a) aceştia sunt răspunzători disciplinar pentru acţiunile întreprinse
b) aceştia sunt răspunzători solidar pentru acţiunile întreprinse
c) aceştia sunt răspunzători divizibil (conjunct)
406. Dacă administratorii întreprind noi operaţiuni, în această calitate, după finalizarea
duratei pentru care o societate comercială a fost constituită:
a) aceştia sunt răspunzători personal şi solidar pentru acţiunile întreprinse
b) aceştia sunt răspunzători personal şi divizibil pentru acţiunile întreprinse
c) aceştia sunt răspunzători personal şi conjunct pentru acţiunile întreprinse
65
a) încetează, în toate cazurile, la data adoptării hotărârii adunării generale prin care s-a
hotărât dizolvarea
b) încetează, în toate cazurile, la data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care s-a
stabilit că societatea comercială intră în dizolvare
c) se păstrează până la terminarea lichidării
409. Dizolvarea unei societăţi înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa, faţă
de terţi:
a) nu produce niciun efect
b) produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, partea I
c) produce efecte după 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, partea a IV-a
411. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, se poate hotărî
asupra modului în care activele rămase după plata creditorilor vor fi împărţite între
asociaţi:
a) prin votul unanim al asociaţilor
b) prin votul majoritar al asociaţilor
c) prin decizia administratorilor
413. In cazul unei societăţi cu răspundere limitată aflată în dizolvare, transmiterea către
asociaţi a dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor:
a) are loc în momentul deschiderii procedurii lichidării
b) are loc în momentul dizolvării societăţii
c) are loc în momentul radierii societăţii din registrul comerţului
66
414. Tribunalul poate pronunţa dizolvarea societăţii:
a) la cererea oricărei persoane, independent de existenţa unui interes
b) numai la cererea asociaţilor
c) la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului
67
a) aparţine numai administratorilor şi asociaţilor
b) poate fi făcut în termen de 3 luni de la efectuarea publicităţii
c) trebuie depus, în copie, la oficiul registrului comerţului în care este înregistrată
societatea comercială a cărei dizolvare a fost pronunţată
425. Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în termenul legal, cu nicio cerere de
numire a lichidatorului pentru o societate comercială aflată în dizolvare:
a) persoana juridică intră în lichidare
b) persoana juridică este supusă radierii din oficiu din registrul comerţului
c) persoana juridică este reorganizată
426. Atunci când un asociat răspunde nelimitat pentru obligaţiile societăţii pe durata
funcţionării acesteia, răspunderea sa pentru aceste obligaţii va fi:
a) nelimitată şi în faza dizolvării şi, dacă este cazul, a lichidării societăţii
b) limitată în faza dizolvării
c) limitată în faza lichidării societăţii
68
427. Răspunderea asociaţilor unui SRL este:
a) nelimitată în faza dizolvării şi, dacă este cazul, în faza lichidării societăţii
b) limitată la aportul lor
c) nelimitată în faza dizolvării şi limitată la aportul lor în faza lichidării societăţii
429. Răspunderea asociatului pentru obligaţiile societăţii devine nelimitată atunci când:
a) diminuează activul societăţii în beneficiul personal fără a putea prevedea că prin
acţiunile sale societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
b) dispune de bunurile proprii ca şi cum ar fi bunurile societăţii
c) diminuează activul societăţii în beneficiul unui terţ, cunoscând faptul că în acest mod
societatea nu va mai fi în măsură să îşi execute obligaţiile
432. In situaţia lichidării societăţilor comerciale, potrivit Legii nr. 31/1990, actul de
numire a lichidatorilor:
a) trebuie să menţioneze, sub sancţiunea nulităţii, puterile conferite lichidatorilor,
numele acestora, experienţa profesională, domiciliul şi cetăţenia acestora
b) trebuie depus, prin grija instanţei, la oficiul registrului comerţului pentru a fi înscris
c) se publică în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a
433. Potrivit Legii nr. 31/1990, lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul
comerţului şi vor exercita această funcţie:
69
a) numai după îndeplinirea formalităţilor legale referitoare la înscrierea actului de
numire în registrul comerţului şi publicarea lui în Monitorul Oficial, partea a IV-a
b) din ziua pronunţării hotărârii judecătoreşti de numire, fără a mai fi necesare alte
formalităţi
c) din ziua în care sunt numiţi de către asociaţi, fără a mai fi necesare alte formalităţi
70
440. In cazul societăţilor comerciale administrate în sistem unitar, aflate în lichidare:
a) lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul exclusiv al adunării generale
b) lichidatorii îşi îndepliniesc mandatul sub controlul exclusiv a consilului de
supraveghere
c) lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor
441. În cazul societăţilor comerciale a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei
de mediu, prevăzute de legea protecţiei mediului, lichidatorii:
a) nu au obligaţii speciale, prin raportare la alte societăţi comerciale
b) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu, care să constate
situaţia exactă a activului şi a pasivului societăţii
c) sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea bilanţului de mediu şi să comunice
rezultatele acestuia agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului
442. Lichidatorii:
a) nu pot să stea în judecată în numele societăţii
b) pot să vândă, prin licitaţie publică, imobilele sau orice avere mobiliară a societăţii
c) nu pot să facă împrumuturi neipotecare
444. Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale, ce nu sunt necesare scopului
lichidării, sunt răspunzători:
a) solidar de executarea lor
b) personal şi conjunct de executarea lor
c) numai dacă asociaţii nu au ştiut de noile operaţiuni
446. Lichidatorii care probează că fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente
pentru a acoperi pasivul exigibil :
71
a) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor, indiferent dacă aceştia răspund limitat
sau nelimitat
b) trebuie să ceară întotdeauna sumele necesare asociaţilor care nu au efectuat integral
vărsămintele, cu excluderea altor persoane
c) trebuie să ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu
au efectuat integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii,
să le procure sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate
447. Lichidatorilor:
a) le este interzis să achite datoriile societăţii cu proprii lor bani
b) le este permis să achite cu proprii lor bani, exclusiv datoriile societăţii aflate sub
valoarea-prag
c) dacă au achitat datoriile societăţii cu proprii lor bani, nu le este permis să exercite
împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor plătiţi
451. Dacă lichidatorul nu cere radierea societăţii din registrul comerţului în termen de
10 zile de la terminarea lichidării:
a) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind
aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării oricărei părţi
interesate
b) sancţiunea este de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, amenda judiciară fiind
aplicată de judecătorul delegat, prin încheiere, în urma sesizării din oficiu a instanţei,
72
c) nu este incidentă nicio sancţiune
452. Radierea societăţii comerciale din registrul comerţului, după finalizarea lichidării:
a) are loc numai la cererea lichidatorului
b) are loc numai la cererea administratorilor
c) poate avea loc şi din oficiu
455. După lichidare, în cazul societăţilor pe acţiuni, registrul acţionarilor va fi depus la:
a) acţionarul majoritar
b) Arhivele Naţionale
c) registrul comerţului
458. Sentinţa prin care a fost desemnat lichidatorul, la o societate cu răspundere limitată,
la care nu s-a întrunit unanimitatea voturilor pentru desemnarea acestuia:
a) este supusă căii de atac a apelului
b) este supusă căii de atac a apelului, putând declara apel asociaţii sau de administratorii
73
c) este supusă căii de atac a recursului, putând declara recurs asociaţii sau de
administratorii
460. După terminarea lichidării unei societăţi cu răspundere limitată lichidatorii trebuie:
a) să propună repartizarea activului între creditori
b) să propună repartizarea activului între asociaţi şi să întocmească situaţia financiară
c) numai să întocmească situaţia financiară
462. În cazul în care un asociat al unei societăţi cu răspundere limitată este nemulţumit
de repartizarea activului între asociaţi ca urmare a lichidării:
a) poate face opoziţie
b) poate face recurs
c) nu mai poate face nimic
74
c) este făcută de toţi administratori, dacă în contractul de societate nu se prevede altfel
465. Adunarea generală care numeşte lichidatorii unei societăţi pe acţiuni hotărăşte:
a) cu majoritatea prevăzută pentru modificarea actului constitutiv
b) cu unanimitate, potrivit prevederilor exprese ale Legii nr. 31/1990
c) întotdeauna cu jumătate plus unu din numărul acţionarilor
470. În cazul în care unul sau mai mulţi administratori, respectiv membri ai
directoratului, sunt numiţi lichidatori, darea de seamă asupra gestiunii
administratorilor, respectiv a directoratului, pentru a îndeplini toate cerinţele
legale:
a) trebuie depusă la oficiul registrului comerţului, fără a fi necesare alte formalităţi
75
b) trebuie publicată în Monitorul Oficial, fără a fi necesare alte formalităţi
c) trebuie depusă oficiul registrului comerţului şi publicată în Monitorul Oficial al
României, partea a IV-a, împreună cu bilanţul final de lichidare
471. In situaţia în care mai mulţi acţionari intervin în instanţă, într-o opoziţie la darea de
seamă a administratorilor unei societăţi pe acţiuni aflată în lichidare:
a) hotărârea pronunţată de instanţă le este opozabilă numai acţionarilor intervenienţi
b) hotărârea pronunţată de instanţă nu este opozabilă acţionarilor intervenienţi
c) hotărârea pronunţată de instanţă este opozabilă şi acţionarilor neintervenienţi
472. In cazul formulării mai multor opoziţii la darea de seamă a administratorilor unei
societăţi pe acţiuni aflată în lichidare:
a) acestea se vor judeca separate
b) acestea vor fi judecate împreună, dar soluţionarea se va face prin mai multe sentinţe
c) acestea se vor judeca împreună, soluţionându-se printr-o singură sentinţă
76
b) se vor depune la o bancă
c) se vor depune la instanţă
477. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:
a) lichidatorul poate cere deschiderea procedurii insolvenţei
b) lichidatorul este obligat să ceară deschiderea procedurii insolvenţei
c) această stare nu afectează cu nimic activitatea lichidatorului, el neavând nicio
obligaţie în legătură cu deschiderea procedurii insolvenţei
479. În cazul în care societatea pe acţiuni aflată în lichidare este în stare de insolvenţă:
a) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii insolvenţei, ca procedură
generală
b) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii falimentului, în procedura
generală
c) judecătorul sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei
77
c) poartă asupra bunurilor mobile insesizabile aparţinând debitorului
78
490. În cazul executării silite, atunci când se solicită îndeplinirea unui act sau a altei
activităţi, cheltuielile necesare în acest scop:
a) sunt avansate de către debitor
b) sunt avansate de câtre stat, în toate cazurile
c) sunt avansate, de regulă, de partea care solicită îndeplinirea actului sau activităţii care
interesează executarea silită
494. În cazul urmăririi bunurilor în temeiul unui titlu executoriu, este competent:
a) orice executor judecătoresc
b) executorul judecătoresc din raza judecătoriei în circumscripţia căreia se află bunurile
c) executorul judecătoresc în circumscripţia căruia se află imobilul, dacă printre bunuri
se numără si un imobil
79
b) dacă alte reglementări speciale nu prevăd contrariul
c) niciodată, băncile fiind obligate să respecte secretul bancar
497. Încheierea prin care preşedintele instanţei respinge cererea de învestire cu formulă
executorie a unei hotărâri judecătoreşti:
a) nu poate fi supusă niciunei căi de atac
b) poate fi atacată cu apel
c) poate fi atacată cu recurs
498. Termenul în care poate fi atacată încheierea prin care preşedintele instanţei
respinge cererea de învestire cu formulă executorie este:
a) de 5 zile
b) de 15 zile
c) de 30 zile
499. Termenul de recurs împotriva încheierii prin care preşedintele instanţei respinge
cererea de învestire cu formulă executorie curge:
a) de la pronunţare, pentru creditorul care a lipsit de la judecată
b) de la comunicare, în toate cazurile
c) de la pronunţare, dacă creditorul a participat la judecată
501. Cererea prin care se solicită învestirea cu formulă executorie a unei hotărâri
judecătoreşti:
a) se soluţionează prin încheiere de preşedintele instanţei de executare
b) se soluţionează prin sentinţă irevocabilă în complet de doi judecători
c) se soluţionează de către executorul judecătoresc competent potrivit legii
80
503. În cazul în care se efectuează mai multe executări silite cu privire la aceleaşi bunuri:
a) instanţa de executare în circumscripţia căreia a început prima executare va putea să le
reunească
b) executările concurente nu pot fi reunite
c) conexarea se face numai la cererea executorului judecătoresc
504. În caz de reunire a mai multor executări cu privire la aceleaşi bunuri, în legătură
cu cheltuielile de executare efectuate până la momentul conexării:
a) va decide executorul judecătoresc la care se trimit dosarele conexate
b) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin încheiere
c) se va pronunţa instanţa de executare, care a dispus conexarea, prin sentinţă
irevocabilă
81
b) în situaţia în care câtimea ei este determinabilă cu ajutorul altor acte autentice,
emanând de la creditor
c) în situaţia în care câtimea ei este determinată sau când este determinabilă cu ajutorul
actului de creanţă
512. Dacă prin hotărârea judecătorească s-a dat un termen de graţie, ca regulă,
executarea nu se poate face:
a) până la sosirea acestui termen
b) după sosirea acestui termen
c) niciodată
515. Partea care a câştigat va putea cere executarea hotărârii şi înaintea împlinirii
termenului de graţie:
a) dacă averea debitorului permit efectuarea executării silite
b) dacă alţi creditori au declanşat urmărirea silită asupra averii debitorului
c) dacă există acordul expres al executorului judecătoresc
82
516. Starea de insolvabilitate îndeobşte cunoscută:
a) permite părţii care a câştigat să ceară executarea hotărârii înainte de împlinirea
termenului de graţie
b) permite executorului judecătoresc să ceară instanţei competente executarea silită
c) este o împrejurare care permite declanşarea executării silite din oficiu
517. În situaţia în care debitorul căruia i se acordase prin hotărâre un termen de graţie
micşorează asigurările date creditorului său, instanţa competentă va hotărî asupra
cererii de executare silită:
a) de urgenţă, fără citarea părţilor
b) în camera de consiliu
c) de urgenţă, cu citarea părţilor
522. În cazul punerii în executare a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti:
83
a) executorul judecătoresc poate pătrunde în domiciliul unei persoane utilizând forţa
publică, dacă aceasta îi refuză accesul
b) executorul judecătoresc poate pătrunde în încăperile ce reprezintă domiciliul unei
persoane, dacă există autorizarea prealabilă a instanţei de executare
c) executorul judecătoresc nu poate pătrunde în domiciliul unei persoane
524. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc
de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite:
a) poate fi atacată cu apel
b) poate fi atacată cu recurs
c) nu poate fi atacată nici cu apel, nici cu recurs
526. Hotărârea prin care instanţa de executare admite cererea executorului judecătoresc
de a pătrunde în domiciliul unei persoane în vederea efectuării executării silite se ia:
a) în şedinţă publică, fără citarea părţilor
b) în camera de consiliu, cu citarea părţilor
c) în camera de consiliu, fără citarea părţilor
84
c) după ce i s-a comunicat debitorului o somaţie, în toate cazurile
529. Anexarea titlului executoriu în baza căruia se efectuează executarea silită este
obligatorie:
a) la somaţia comunicată debitorului înainte de începerea executării silite
b) la procesul-verbal de consemnare a unor acte de executare
c) la sentinţa de învestire cu formulă executorie
535. In cazul în care creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act
de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea:
a) se suspendă la cererea părţii interesate
b) se perimă de drept
85
c) se perimă dacă executorul judecătoresc solicită aceasta
539. În cazul în care, după intervenirea perimării executării anterior începută, se face o
nouă cerere de executare:
a) este obligatorie o nouă somaţie, la care se anexează titlul executoriu
b) este obligatorie o nouă somaţie, la care nu se va mai anexa titlul ce se execută
c) nu mai este necesară o nouă somaţia, făcându-se aplicaţia principiului echipolenţei
86
a) achitarea prealabilă a cauţiunii în cazul hotărârilor ce se execută provizoriu cu dare de
cauţiune
b) intervalul orar în care se face executarea
c) consemnarea de către executorul judecătoresc, în procesul-verbal, a explicaţiilor şi
obiecţiunilor participanţilor la executare
87
549. În cazul în care contestaţia la executare are ca obiect refuzul organului de executare
de a îndeplini un act de executare, aceasta poate fi introdusă:
a) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de refuz
b) în termen de 10 zile de la primirea somaţiei de către debitor
c) în termen de 15 zile de la data când contestatorul a solicitat îndeplinirea actului
550. Contestaţia prin care o terţă persoană pretinde că are un drept real asupra bunului
urmărit:
a) este inadmisibilă
b) poate fi introdusă în termen de 15 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării
silite a bunului
c) poate fi introdusă în termen de 10 zile de la efectuarea vânzării sau de la data predării
silite a bunului
88
556. Sechestrarea bunurilor mobile urmăribile ale debitorului se face dacă debitorul nu
plăteşte suma datorată:
a) în termen de o zi de la primirea somaţiei
b) în termen de 2 zile de la primirea somaţiei
c) în termen de 3 zile de la primirea somaţiei
558. Custodele având în păstrare bunurile mobile sechestrate supuse urmăririi este
răspunzător:
a) pentru orice pagubă cauzată din cauza neglijenţei sale
b) doar pentru pagubele cauzate prin săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere
c) pentru orice pagubă cauzată cu intenţie
561. În cazul vânzării la licitaţie a unui bun mobil, dacă nu se obţine preţul de începere a
licitaţiei:
a) bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit
b) va fi organizată o nouă licitaţie
c) bunul va fi declarat insesizabil
89
b) se va anula licitaţia, urmând a se organiza, în toate cazurile, o vânzare directă a
bunului
c) se va acorda, de către executorul judecătoresc, un termen de depunere a preţului de
maxim 30 de zile
567. Persoana care datorează sume de bani urmăribile debitorului devine, după primirea
adresei de poprire:
a) debitor poprit
b) terţ popritor
c) terţ poprit
90
569. Hotărârea de validare a popririi:
a) poate reprezenta temei numai pentru executarea silită a debitorului poprit
b) constituie titlu executoriu, putând duce la executarea silită a terţului poprit
c) nu constituie titlu executoriu
572. Un imobil ipotecat înstrăinat unei persoane care nu este personal obligată pentru
creanţa ipotecară:
a) nu poate fi urmărit silit
b) poate fi urmărit silit, dacă există acordul persoanei respective
c) poate fi urmărit silit, dacă persoana respectivă nu solicită să fie urmărite cu prioritate
celelalte imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie
573. Creditorii personali ai unui debitor coproprietar vor putea să urmărească partea
acestuia din imobilele aflate în proprietate comună:
a) în orice situaţie
b) în nicio situaţie
c) doar după ce s-a făcut împărţeala bunurilor respective
574. În cazul în care debitorul are mai multe bunuri imobile urmăribile, procedura de
licitaţie publică:
a) se va îndeplini pentru toate bunurile deodată
b) se va suspenda
c) se va îndeplini pentru fiecare bun în parte
91
576. După întocmirea procesului-verbal de situaţie, executorul judecătoresc:
a) va soma pe debitor să plătească datoria
b) va soma pe debitor să părăsească bunul asupra căruia se efectuează urmărirea silită
imobiliară
c) va trece direct la executare, fără nicio altă somaţie
578. Pentru a-i fi comunicate drepturile reale şi celelalte sarcini reale care grevează
imobilul urmărit, executorul judecătoresc poate adresa:
a) numai debitorului, fiind excluse alte persoane
b) biroului de carte funciară
c) instanţei de executare
92
583. Publicaţia de vânzare a imobilului scos la licitaţie va fi afişată în termen de 5 zile:
a) de la întocmirea procesului-verbal de situaţie
b) de la stabilirea preţului imobilului
c) de la data la care creanţa a devenit scadentă
584. Dacă se urmăreşte imobilul unui minor sau interzis, parchetului de pe lângă
instanţa de executare i se va comunica:
a) publicaţia de vânzare în original
b) o copie de pe ziarul în care a fost anunţată vânzarea la licitaţie
c) o copie de pe publicaţia de vânzare
587. Prin actul de adjudecare, proprietatea imobilului care a făcut obiectul urmăririi
silite:
a) se transmite de la debitor la adjudecatar
b) se transmite de la debitor la creditor
c) se transmite de la debitor la executor, care urmează să îl transmită adjudecatarului
prin act notarial
93
c) prin hotărâre
591. Somaţia de predare a unui bun mobil va acorda un termen de executare de:
a) 1 zi de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită
b) 10 zile de la primirea acesteia, după care se va mai emite o somaţie
c) 6 luni de la primirea acesteia, după care se va trece la executare silită
592. În vederea executării silite a obligaţiei de predare a unui bun mobil, executorul
judecătoresc:
a) va scoate bunul la licitaţie, urmând să distribuie preţul obţinut celui îndreptăţit
b) va vinde bunul, urmând să vireze banii în contul celui îndreptăţit
c) va ridica bunul urmărit de la cel asupra căruia acesta se află, punând pe creditor în
drepturile sale, stabilite prin titlul executoriu
593. Somaţia de predare a unui bun imobil va acorda un termen de executare de:
a) 5 zile de la primirea somaţiei, după care imobilul va fi predat celui îndreptăţit
b) 5 zile de la învestirea hotărârii judecătoreşti de predare cu formulă executorie
c) 1 an de la primirea somaţiei
595. Dacă executarea priveşte un bun imobil în care se găsesc bunuri mobile care nu
formează obiectul executării:
a) acestea vor fi confiscate de executorul judecătoresc
b) acestea vor fi executate silit, deoarece formează un tot indivizibil cu imobilul
c) acestea vor fi încredinţate de executorul judecătoresc unui custode
596. Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu
executoriu, instanţa de executare:
a) poate autoriza creditorul să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane
b) poate împuternici executorul judecătoresc să o îndeplinească pentru creditor
c) poate dispune încetarea executării silite
94
597. Debitorul poate fi constrâns la îndeplinirea unei obligaţii de a face prin aplicarea
unei amenzi civile:
a) în toate cazurile
b) în cazul în care această obligaţie nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât
debitorul
c) în cazul în care executorul judecătoresc consideră acest lucru necesar
598. Instanţa de executare poate obliga pe debitorul unei obligaţii de a face, care nu
poate fi executată decât de către acesta, la plata unei amenzi civile:
a) la cererea creditorului, prin încheiere irevocabilă
b) la cererea executorului judecătoresc, prin sentinţă
c) la cererea creditorului, prin decizie
95