Sunteți pe pagina 1din 27

PROIECT DIDACTIC

Petcu Elena
Şcoala Gimnazială Gala Galaction Mangalia

Aria curriculară: Limbă şi comunicare


Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Tipuri de texte (literare și nonliterare)
Tipul lecţiei: de consolidare și sistematizare a cunoștințelor
Clasa: a VIII-a
Durata: 50 de minute

Competenţe generale:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare cu scopuri diverse

Competenţe specifice:
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţele date,
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a
vocabularului şi a categoriilor semantice studiate;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare concretă;
4.2 utilizarea, în redactarea unui text propriu, a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat
semnele ortografice și de punctuație.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul activităţii didactice, elevii vor fi capabili:
O1 - să utilizeze adecvat achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
O2 - să identifice elementele specifice din structura unor tipuri textuale studiate;
O3 - să exprime oral sau în scris propriile reacţii şi opinii privind textele receptate;
O4 - să aplice diverse tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare;
O5 - să asocieze textele/ ideile transmise cu imagini sugestive;
O6- să discrimineze trăsăturile definitorii ale comunicării în textele ficţionale şi
nonficţionale.
O7 - să redacteze texte diverse.

Strategia didactică:
a) Metode şi procedee: joc didactic – RAI, brainstorming tip ciorchine, învăţarea prin
descoperire, puzzle, conversaţia, explicaţia, exerciţiul oral şi scris, turul galeriei, scaunul
autorului

b) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, flipchart, caietele elevilor.

c) Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, în perechi, pe grupe.

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 1


d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: cabinetul de limba română
- capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute.

Material bibliografic
Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, editura Humanitas Educational
Limbă. Literatură. Comunicare. Clasa a VIII-a, ed. Grup Editorial ART,
Limba română,exerciţii de comunicare, editura Corint
Să dezlegăm tainele textelor literare, Carmen Iordăchescu
Didactica limbii române, Mihaela Secrieru
Metodica predării literaturii române, Constantin Șchiopu
Lecția de limba și literatura română, Gheorghe Brânzei, Adriana Ungureanu, Oana Ilarie,
Rodica Brânzei

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 2


SCENARIUL DIDACTIC

STRATEGII DIDACTICE
SECVENŢELE OP CONŢINUTURILE ACTIVITĂ
LECŢIEI ÎNVĂŢĂRII ŢI DE RESURSE RESUR FORME EVALUARE
ÎNVĂŢAR PROCEDU SE DE
RALE MATERI ORGANI
E ALE ZARE
EVOCAREA - asigurarea cadrului şi
atmosferei optime desfăşurării
Moment organizatoric lecţiei.
- se notează eventualele
1` absenţe;
- se pregătesc mijloacele
didactice şi se organizează
colectivul de elevi pentru
lecţie;
Verificarea temei -se verifică tema pentru acasă -redactarea unei compuneri în care se
pentru acasă Scaunul autorului redactează o întâmplarea
Captarea atenției O1 Exercițiu de spargere a gheții: -exerciții de Conversaţia Bilețelele Individual Recunoașterea tipurilor de texte și
4` O2 - li se propune elevilor un joc identificare a Joc de rol – cu textele şi frontal completarea tabelului pe fișe /flipchart
de rol – RAI tipurilor de RAI Prin metoda RAI, elevii vor primi
O3 - profesorul aruncă mingea texte citite Problematizare Flipchart bilețele pe care sunt scrise diferite
spre un elev care va citi primul a fragmente de texte literare/ nonliterare.
text Fișele de Elevul care prinde primul mingea
(Anexa 1) lucru citește biletul cu textul și numește tipul
de text: literar/ nonliterar.

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 3


Anunţarea subiectului - consemnarea titlului lecţiei:
lecţiei şi a obiectivelor O2 Texte literare și nonliterare.
1` O3 - anunțarea obiectivelor şi
evidenţierea paşilor pe care îi
vor urma pe parcursul lecţiei;

REALIZAREA -profesorul le împarte elevilor -exercițiu de Puzzle Fişa de Individual Rezolvarea sarcinii de lucru – punerea
SENSULUI O3 o fişă – puzzle ce conţine completare Brainstorming lucru şi frontal pieselor în ordine pentru a forma
Dirijarea învățării definiţia textului. definiția textului
32` (Anexa 2)
-elevii primesc o fişă și trebuie -exerciții de Exerciţiul Fişele de Individual Discriminarea trăsăturilor textelor
O3 să identifice trăsăturile textului descoperire Conversaţia lucru şi frontal literare de cele ale textelor nonliterare.
O4 literar şi cele ale textului Învăţarea prin Aprecierea verbală
O6 nonliterar și să le noteze diferit descoperire
(Anexa 3)
O1 -elevii sunt organizați pentru Rezolvarea cerințelor privind textele
O3 desfășurarea unei activități pe nonliterare, dar și cele literare,
O4 grupe. evidențiind trăsăturile specifice.
O5 Vor rezolva itemii de pe fișele Asocierea imaginilor.
de lucru (Anexa 4).
Exerciţiul
Grupa 1: Grupa 1
*Fabula: Bivolul și coțofana- Conversaţia Fişele de Cadranul 1:
George Topârceanu lucru Pe grupe 1.Precizează sinonimul contextual al
cuvântului „dobitoc”
- cadranul 1: - exerciții Explicația Caietele 2.Explicați rolul virgulei din versul Ia
1.Precizarea sinonimului diferențiate elevilor stai, frate, că e rost.
Fișe de lucru 3.Secvența „bivol mare, negru, fioros”
2.Explicarea rolului virgulei -exerciții de Portofoliil reprezintă:
identificare Texte-suport e elevilor a) o personificare;
3.Identificarea unui epitet b) un epitet multiplu;
multiplu -exerciții de Metoda c) o metaforă.
explicare a cadranelor

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 4


- cadranul 2: semnelor de Cadranul 2:
1.Precizarea părții de vorbire și punctuație 1.Precizați partea de vorbire și funcția
funcția sintactică a cuvintelor -exerciții de sintactică a cuvintelor subliniate din
subliniate precizare a text:
funcției -unui bivol; -a tresărit.
2. Realizarea expansiunii sintactice și a 2.Numiți partea de propoziție a
părții de cuvântului subliniat și realizați
vorbire expansiunea: „potaie proastă”.

- cadranul 3: -exerciții de Exerciţiul Cadranul 3:


1.Alegerea variantei corecte realizare a 1.Alege varianta corectă:
expansiunii Conversaţia a) text liric; b) text epic; c) text
2.Completarea cu elementele dramatic.
ce încadrează textul în genul -exerciții de 2.Completează următoarele elemente
literar corespunzător completare Explicația ce încadrează textul în genul literar
corespunzător:
Fișe de lucru Fişele de -Modul de expunere predominant
lucru este……………….care se împletește
Texte-suport cu dialogul, cu monologul, conținând
Caietele și scurte notații ale ………
Metoda elevilor -Ideile, sentimentele sunt transmise în
cadranelor mod……….… prin intermediul
Portofoliil …………………. care participă la
e elevilor ……………………..
-Personajele care participă la acţiune
sunt:……………………

- cadranul 4: Cadranul 4:
1.Exprimarea opiniei Exprima-ți-vă opinia despre atitudinea
bivolului
Identificarea momentelor -exerciții de
subiectului prin imagini exprimare a Notează sub fiecare imagine momentul
opiniei subiectului care-i corespunde

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 5


Grupa 2: Grupa 2
* Lacul – Mihai Eminescu
- cadranul 1: - exerciții Exerciţiul Cadranul 1:
1.Antonime diferențiate 1.Dați antonime pentru cuvintele:
Conversaţia Mică,blândă,a scăpa
2.Explicarea punctelor de -exerciții de 2.Explicați rolul punctelor de suspensie
suspensie identificare din ultima strofă.
Explicația 3.Structura „Îngânați de glas de
3.Identificarea personificării -exerciții de ape„ reprezintă: a) personificare;
explicare a Fișe de lucru Fişele de b)epitet multiplu; c) metaforă.
semnelor de lucru
- cadranul 2: punctuație Texte-suport Cadranul 2:
1. Partea de vorbire și funcția Caietele 1.Precizați partea de vorbire și funcția
sintactică Metoda elevilor sintactică a cuvintelor subliniate din
cadranelor text:
-exerciții de Portofoliil -o barcă, -ea
2.Realizarea expansiunii precizare a e elevilor 2.Numiți partea de propoziție a
funcției cuvântului subliniat și realizați
sintactice și a expansiunea: „Lacul codrilor
părții de albastru/Nuferi galbeni îl încarcă”
- cadranul 3: vorbire Cadranul 3:
1.Alegerea variantei corecte 1.Alege varianta corectă:
a) text liric; b) text epic; c) text
2. Încadrarea textului în genul -exerciții de dramatic.
literar corespunzător realizare a 2.Completează următoarele elemente
expansiunii ce încadrează textul în genul literar
corespunzător:
-Este genul care se caracterizează prin
-exerciții de exprimarea unor stări sau sentimente
completare prin intermediul …………….ale cărui
mărci sunt pronumele și verbele la
persoana I și a II-a, singular și plural,
dativul etic, interjecțiile, semnele de

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 6


punctuație.
-Modul de expunere predominant este
…………………..
-Ideile, sentimentele sunt transmise în
- cadranul 4: mod……………, prin intermediul
Explicarea rolului verbelor la figurilor de stil.
modul conjunctiv -exerciții de Cadranul 4:
explicare a Explicați rolul verbelor la modul
rolului conjunctiv din textul poetic.
Alegeți imaginea sugestivă verbelor
pentru fiecare strofă din poezie Alegeți imaginea sugestivă pentru
fiecare strofă din poezie
Grupa 3:
*Comedia: O scisoare - exerciții Grupa 3
pierdută de I.L. Caragiale diferențiate
- cadranul 1: Cadranul 1:
Formele literare ale cuvintelor -exerciții de Scrie formele literare ale următoarelor
completare cuvinte: docomentul , fotoliu, turburat
Explicarea didascaliilor
Cum se numesc informațiile dintre
Rolul cratimei -exerciții de paranteze din textul dat și care este
explicare rolul lor?

Explicați rolul cratimei din structura


„Mi-e teamă”
- cadranul 2: -exerciții de
Precizarea părții de vorbire și a explicare a Cadranul 2:
funcției sintactice semnelor de Precizați partea de vorbire și funcția
punctuație sintactică a cuvintelor subliniate din
text:Mă, nostru
Identificarea subordonatei
-exerciții de Transcrie subordonata din secvența
precizare a „trebuie să-i poarte”
funcției

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 7


- cadranul 3: sintactice și a
părții de Cadranul 3:
Alegerea variantei corecte vorbire Alege varianta corectă și motivați
alegerea făcută
Încadrarea textului în genul -exerciții de a) text liric;b) text epic;c) text dramatic
literar corespunzător identificare
Completează următoarele elemente ce
încadrează textul în genul literar
-exerciții de corespunzător:
încadrare în
gen Modul de expunere predominant este
………......și se poate împleti cu…

Operele sunt destinate a fi reprezentate


scenic. Întâmplările nu sunt relatate,
ele se desfășoară în fața……………

Comunicarea între personaje se


realizează prin intermediul ………

Opera ………………este structurată în


……………,………..și în…………

Ideile, sentimentele sunt transmise prin


intermediul ….., ……și… al……….
care reprezintă instrucțiunile date de
autorii dramatici pentru reprezentarea
piesei.
- cadranul 4:
-exerciții de Cadranul 4:
Elementele de oralitate explicare a Explică rolul elementelor de oralitate
elementelor din textul citat.
de oralitate
Alegeți imaginea sugestivă pentru

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 8


fiecare moment al subiectului:
REFLECȚIA O1 -exerciții de Fişele de Pe grupe Completarea și expunerea ciorchinelui
O2 Sintetizarea trăsăturilor completare a Conversaţia lucru privind genurile literare
Obținerea O3 genului epic, liric și dramatic ciorchinelui
performanței și feed- O4 Turul galeriei Cunoştinţ
backului ele
5` Ciorchinele anterioare
ale
elevilor
O7 Notarea temei pentru acasă. - exercițiu de Redactarea originală a textelor și
Asigurarea retenţiei şi creativitate Conversaţia notarea unui titlu sugestiv.
a transferului
2` Explicaţia Fișa de Individual Grupa I
lucru Continuați textul dat astfel
încât să relatați și o întâmplare
petrecută în timpul unui joc în casă.
Puneți un titlu sugestiv.
Cu zâmbetul pe buze, am
deschis larg fereastra camerei și am
primit ușor înfrigurat/ă adierea
mângâietoare a vântului de primăvară.

Grupa a II-a
Continuați textul dat astfel
încât să relatați și o întâmplare
petrecută într-o grădină. Puneți un titlu
sugestiv.
Am deschis ușa blocului,
pregătit să-l salut, ca de obicei, pe
domnul Pavel, vecinul meu de la
parter. La ora aceea stropea grădina
cu flori de care se ocupa în mod
special, vorbindu-le ca unor ființe

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 9


dragi.
Grupa a III-a
Continuați textul dat astfel
încât să relatați și o întâmplare
petrecută în timpul vacanței de vară.
Puneți un titlu sugestiv.=
În după-amiaza aceea de vară
ne jucam de-a v-ați ascunselea pe
terenul viran din spatele caselor. Eram
mai mulți copii de vârste apropiate,
dar cel care impunea regulile și de
care ascultau toți era Bogdan.
Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să i
se împotrivească sau să aibă altă
părere decât a lui. Așa că n-am
protestat atunci când el a decis că tot
eu trebuie să-i caut.

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 10


Anexa 1/ Tipuri de texte

I. Rețeta fericirii
Ingrediente:
- un răsărit cu arome ruginii,
- o tigaie,
- 1 lingură de bună-dispoziție,
- 2 linguri de optimism,
- 2 linguri de răbdare,
-1 litru de veselie.
Mod de preparare:
Se admiră răsăritul cu arome ruginii în drum spre magazin de unde se cumpără o tigaie . Apoi se
încinge bine veselia, se adaugă buna-dispoziție în cascadă și se amestecă bine. Când s-au
rumenit, se presară optimismul și răbdarea. La final, se ornează cu puncte cadou, și gata!
Fericirea e în mâinile voastre, gata să fie savurată.

II. În lumina oblică a soarelui de toamnă scăpărară arme. Apăru un pâlc de opt ori zece
călăreţi, în fruntea cărora se vădea un boier tânăr moldovan pe-un arăbesc roib. Purta
cizme roşii, contăş, cu guler şi mânicuţi de jderi, şi gugiuman de aceeaşi pelcică.
(Zodia cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, Mihail
Sadoveanu)

III. Cuvântul familia provine din famulus (servitor) şi pare că a desemnat – potrivit
Dicţionarului etimologic al limbii latine – „ansamblul sclavilor şi al servitorilor ce trăiau
sub acelaşi acoperiş”, iar mai apoi casa în întregime, stăpânul pe de o parte, soţia, copiii şi
servitorii, pe de alta.
(Psihosociologia familiei, Florin Druţă)

IV. Chiriţa: (...) Auzi ce spune monsiu Şarlă?... Zâce că ai să vorbeşti franţuzăşte ca pe
apă...N’est-ce pas Monsieur Charles, qu’il parlera comme l’eau? [...]
...Da’ ian să-i fac eu un examen...Guliţă, spune nineacăi, cum să cheamă
franţuzăşte furculiţa?
Guliţă: Furculision.
(Vasile Alecsandri - Chiriţa în provincie)

V. Te-ai săturat de aceeaşi haină veche şi demodată?


Vrei altceva?
Noi îţi oferim, la preţuri incredibile, marochinărie specială.
Haine din pielea clientului!
Mănuşi pentru copii cu un deget!
Poşete din piele de damă!
Nu pierde ocazia!
Numai la noi, ocazia e bună!
S.C. Pielicica
Str. Blănarilor nr. 8, Cluj-Napoca

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 11


VI. La un concurs de animale, în cadrul unei sărbători agricole, s-a afișat programul:
-ora10.00 - prezentarea invitaților,
-ora12.00 - prezentarea animalelor,
-ora14.00 - masa comună.

VII. Sub flori de măr


Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunți suferitoare,
Oh! ningeți, albe flori de măr.
(Primăvara de Alexandru Macedonski)

VIII. A revenit frumoasa primăvară;


Copacii parcă-s ninși de-atâta floare;
Dorinți copilărești, renăscătoare,
Fac inimile noastre să tresară ....

(Sonet - A revenit frumoasa primăvara de Alexandru Vlahuță)

Textul Literar Nonliterar

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 12


Anexa 2

Textul este unei opere


format din literare sau
propoziţii şi ştiinţifice,
fraze exprimate reprezentând
în scris, conţinutul

şi fragment
al unui În sens dintr-o
discurs, al restrâns scriere.
unei legi. poate să
însemne

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 13


Anexa 3 / trăsăturile textelor literare și nonliterare

Identifică trăsăturile specifice textului literar şi pe cele specifice textului nonliterar,


încercuindu-le cu roşu pe cele ale textului literar şi cu albastru pe cele ale textului
nonliterar:

 reprezintă rezultatul observării realităţii şi al transformării acesteia în informaţie;


* are caracter ficţional (= este o plăsmuire a imaginaţiei autorului, care transfigurează
realitatea, o modelează, transformând-o într-un univers imaginar propriu);
 are caracter nonficţional (= este bazat pe aspecte adevărate, concrete ale realităţii
cotidiene);
* are drept scop provocarea fanteziei şi a emoţiei cititorului/ receptorului;
 are drept scop informarea cititorului/ receptorului, dar şi transmiterea unor convingeri,
încercarea de a-l determine pe acesta să facă/ să creadă un anumit lucru;
* trăsătura fundamentală este expresivitatea, obţinută prin diferite procedee/ figuri de stil:
 în general, este lipsit de expresivitate, dar unele specii, cum ar fi reclamele, mizează pe
jocuri de cuvinte, figuri de stil, cuvinte polisemantice;
* vehiculează valori general-umane prin diverse teme şi motive literare (iubirea, adevărul,
dreptatea, sinceritatea, emoţia, nostalgia, creativitatea, jocul, războiul, tradiţia, oraşul, natura,
etc.);
 este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;
* pune în mişcare personaje – existenţe fictive integrate în universul operei;
 se caracterizează prin obiectivitate, claritate, accesabilitate relativă, în funcţie de
domeniu;
* prezintă o mare varietate de forme: opere lirice, epice, dramatice, aparţinând diverselor
specii literare;
 sunt prezente uneori clişee de limbaj ( formule fixe folosite în diverse acte oficiale,
scrisori, etc.),termeni specifici unui anumit domeniu de cercetare;
 prezintă o mare varietate de forme: texte de lege, reţete, prospecte de medicamente,
instrucţiuni de montare/ utilizare a aparatelor, ghiduri turistice, reclame, articole de ziar
sau de revistă, ştiri, interviuri, anunţuri, lucrări ştiinţifice).

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 14


Anexa 4 / Fişă de lucru - tipuri de texte: literare şi nonliterare Grupa I

A. Te-ai săturat de aceeaşi haină veche şi B. Bivolul şi coţofana (de George


demodată? Topârceanu)
Vrei altceva?
Noi îţi oferim, la preţuri incredibile, Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,
marochinărie specială. Se plimba o coţofană
Haine din pielea clientului! Când în sus şi când în jos.
Mănuşi pentru copii cu un Un căţel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc:
deget! - Ah, ce mare dobitoc!
Poşete din piele de damă! Nu-l credeam aşa de prost
Nu pierde ocazia! Să ia-n spate pe oricine…
Numai la noi, ocazia e bună! Ia stai, frate, că e rost
S.C. Pielicica Să mă plimbe şi pe mine!
Str. Blănarilor nr. 8, Cluj-Napoca
Cugetând aşa, se trage îndărăt să-şi facă vânt,
Argumentați dacă textul de mai sus atrage Se piteşte la pământ
atenția doritorilor de haine din piele. Şi de-odată – zdup! – îi sare
Bivolului în spinare...

Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu


de-nchipuit.
Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit,
Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, şi-apoi
Să-l răstoarne,
Să-l ia-n coarne
Şi cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanţă în
trifoi.

- Ce-ai gândit tu oare, javră? Au, crezut-ai că


sunt mort?
Coţofana, treacă-meargă, pe spinare o suport
Că mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni
Şi de alte spurcăciuni…
Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujbă poţi
să-mi faci?
Nu mi-ar fi ruşine mie de viţei şi de malaci,
Bivol mare şi puternic, gospodar cu greutate,
Să te port degeaba-n spate?...

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 15


Completează rubricile cadranului următor cu informațiile cerute:

Precizează sinonimul contextual al cuvântului Alege varianta corectă:


„dobitoc” a) text liric; b) text epic; c) text dramatic.
………………………………………………
Completează următoarele elemente ce încadrează
Explicați rolul virgulei din versul Ia stai, frate, că textul în genul literar corespunzător:
e rost.
…………………………………………………… Modul de expunere predominant
…………………………………………………… este……………….care se împletește cu dialogul,
…………………………………………………… cu monologul, conținând și scurte notații ale
………………………………………… ………

Secvența „bivol mare, negru, fioros” reprezintă: Ideile, sentimentele sunt transmise în mod……….
a) o personificare; … prin intermediul …………………. care
b) un epitet multiplu; participă la ……………………..
c) o metaforă.
Personajele care participă la acţiune sunt:
……………………………………………

Precizați partea de vorbire și funcția sintactică a Exprimați-vă opinia despre atitudinea bivolului
cuvintelor subliniate din text:
-unui bivol ……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
-a tresărit ……………………………………………………
……………………………………………………
…………………………………………………….

Numiți partea de propoziție a cuvântului subliniat


și realizați expansiunea: „potaie proastă”.

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 16


Notează sub fiecare imagine momentul subiectului care-i corespunde – exerciții diferențiate

Momentele subiectului sunt:


- expozițiunea
- intriga
- desfășurarea acțiunii
- punctul culminant
- deznodământul

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 17


Completează schema genului epic:

GENUL EPIC
- cuprinde totalitatea creaţiilor epice, acele opere literare în care autorul îşi exprimă indirect sentimentele, ideile,
gândurile, prin povestirea unor fapte (acţiuni) şi prin intermediul personajelor.

Moduri de Instanțele
expunere comunicării
Plasarea
acțiunii
în:
GENUL EPIC
……………
………………
Creează
……………… .
Momentele universul
Vocea care Participă la
subiectului / ficțional
narează faptele acțiune
etapele
narațiunii

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 18


Anexa 4 / Fişă de lucru - tipuri de texte: literare şi nonliterare Grupa a II-a

Deși în genere teoria de la care plecam eu ca să gîndesc astfel — că adică, un om mare


trebuie in toate să fie ca neoamenii — era pripită, poate chiar de loc întemeiată, în speță însă s-
a adeverit cu prisos.
Tînărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o
frunte înaltă și senină; niște ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este
înăuntru; un zîmbet blînd și adînc melancolic. Avea aerul unui sfînt tînăr coborît dintr-o veche
icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.
- Mă recomand, Mihail Eminescu.”
(În Nirvana, de I.L.Caragiale)

 NIRVÁNA s. f. art. (În religia budistă, în filozofia indiană etc.) Stare de fericire realizată prin eliberarea de grijile
vieții, de suferințe și prin contopirea sufletului individual cu esența divină, cu ajutorul contemplației și al ascezei.

1. Identificați trăsăturile fizice și morale ale poetului Mihai Eminescu așa cum reies din
descrierea realizată de I.L. Caragiale.

B. Lacul codrilor albastru Și sã scap din mână cârma


Nuferi galbeni îl încarcă, Și lopeţile sã-mi scape;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă. Sã plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune –
Și eu trec de-a lung de maluri, Vântu-n trestii lin foşnească,
Parc-ascult şi parc-aştept Undoioasa apă sune!
Ea din trestii sã răsară
Și sã-mi cadă lin pe piept; Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Sã sărim în luntrea mică, Lângă lacul cel albastru
Îngânaţi de glas de ape, Încărcat cu flori de nufăr.
( Lacul, Mihai Eminescu)

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 19


Completează rubricile cadranului următor cu informațiile cerute:

Dați antonime pentru cuvintele: Alege varianta corectă:


mică a) text liric; b) text epic; c) text dramatic.
blândă
a scăpa Completează următoarele elemente ce încadrează
textul în genul literar corespunzător:

Explicați rolul punctelor de suspensie din ultima Este genul care se caracterizează prin exprimarea
strofă. unor stări sau sentimente prin intermediul
………………………………………………… …………….ale cărui mărci sunt pronumele și
………………………………………………… verbele la persoana I și a II-a, singular și plural,
………………………………………………… dativul etic, interjecțiile, semnele de punctuație.
…………………………………………………
Modul de expunere predominant este
Structura „Îngânați de glas de ape„ reprezintă: a) …………………..
personificare; b)epitet multiplu; c) metaforă. Ideile, sentimentele sunt transmise în
mod……………, prin intermediul figurilor de stil.

Precizați partea de vorbire și funcția sintactică a Explicați rolul verbelor la modul conjunctiv din
cuvintelor subliniate din text: textul poetic.
-o barcă

-ea

Numiți partea de propoziție a cuvântului subliniat


și realizați expansiunea: „Lacul codrilor
albastru/Nuferi galbeni îl încarcă”

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 20


Alegeți imaginea sugestivă pentru fiecare strofă din poezie – exerciții diferențiate

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 21


Completează schema genului liric:

GENUL LIRIC
- cuprinde totalitatea creaţiilor lirice, acele opere literare în care autorul își exprimă direct, nemijlocit, gândurile,
ideile și sentimentele.
Instanța
Elemente de versificație comunicării

......................
……….. Este „vocea” prin
creează intermediul căreia
universul sunt exprimate în mod
GENUL LIRIC
ficțional direct idei, impresii,
sentimente.

Procedee
artistice / figuri Mărci ale eului
de stil liric

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 22


Anexa 4 / Fişă de lucru - tipuri de texte: literare şi nonliterare Grupa a III-a

A. Accent – Semn care arată literele cu J. Justiție – Oarba care vede ce face
degetul K. Kilometru – Milimetru plecat la drum
Amendă – Dai și plângi lung
B. Baftă – Norocul altuia L. Licurici – Lămpile de buzunar ale
C. Cabană – Locuință pentru creierii florilor de noapte
munților M. Macara – Aparat care ridică moralul
Cuvânt – Indiscreția gândului Mozaic – Pietre care se înțeleg perfect
D. Dragoste – Bătăi de inimă pentru între ele
dureri de cap
F. Frică – Una căreia îi clănțăne dinții (Dicționarul umoristic al limbii române,
de curaj Tudor Mușatescu)
Fum – Tot ceea ce rămâne din toate
G. Ger – Unul care te lasă rece
H. Harnic – Om cu furnici la degete

1. Formulați o definiție amuzantă pentru cuvântul teză, profesor, părinte sau elev.

Scena IV
TIPĂTESCU, TRAHANACHE
TRAHANACHE: Stăi, să vezi... la Cațavencu. — Cum intru se scoală cu respect și mă poftește
pe fotel. „Venerabile"-n sus, „venerabile"-n jos. „îmi pare rău că ne-am răcit împreună, zice el,
că eu totdeauna am ținut la d-ta ca la capul județului nostru..." și în sfârșit o sumă de
delicatețuri... Eu serios, zic: „Stimabile, m-ai chemat să-mi arăți un docoment, arată
docomentul!" Zice: „Mi-e teamă, zice, că o să fie o lovitură dureroasă pentru d-ta, și ar fi
trebuit să te pregătesc mai dinainte, d-ta un bărbat așa de, și așa de..." și iar delicatețuri. Zic
iar: „Stimabile, ai puțintică răbdare, docomentul"... El iar: „... că de, damele..." Să vezi unde
vrea să m-aducă mișelul!... Biata Joițica! să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e
ea simțitoare!…
TIPĂTESCU: Ce! a cutezat? mizerabilul! (se ridică turburat.)
TRAHANACHE (oprindu-l) : Stăi, să vezi! „...că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele
și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să-i poarte..." În sfârșit
(Tipătescu fierbe) ce s-o mai lungesc degeaba! După ce-i pui piciorul în prag și-i zic: „Ia
ascultă, stimabile, ai puțintică răbdare: docomentul!" vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate
o scrisorică... Ghici a cui și cătră cine?
TIPĂTESCU (de abia stăpânindu-și emoția) : A cui? a cui, nene Zahario?
TRAHANACHE: Stăi să vezi. (răspicat și râzând) A ta cătră nevastă-mea, cătră Joițica!
scrisoare de amor în toată regula... 'Ai? ce zici d-ta de asta?
( O scrisoare pierdută, I.L.Caragiale)

Completează rubricile cadranului următor cu informațiile cerute:

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 23


Scrie formele literare ale următoarelor cuvinte: Alege varianta corectă și motivați alegerea făcută
docomentul a) text liric; b) text epic; c) text dramatic.
fotel
turburat Completează următoarele elemente ce încadrează
textul în genul literar corespunzător:
Cum se numesc informațiile dintre paranteze din
textul dat și care este rolul lor? Modul de expunere predominant este ………......și
……………………………………………………… se poate împleti cu……………..
………………………………………………………
……………………………………………………… Operele sunt destinate a fi reprezentate scenic.
……………………………………………………… Întâmplările nu sunt relatate, ele se desfășoară în
fața………………………
Explicați rolul cratimei din structura „Mi-e
teamă” Comunicarea între personaje se realizează prin
……………………………………………………… intermediul ……………………….
………………………………………………………
……………………………………………………… Opera ………………este structurată în
……………, …………………..și
în………………..

Ideile, sentimentele sunt transmise prin intermediul


…………………...., ……………………și
al…………………. care reprezintă instrucțiunile
date de autorii dramatici pentru reprezentarea
piesei.

Precizați partea de vorbire și funcția sintactică a Explică rolul elementelor de oralitate din textul
cuvintelor subliniate din text: citat.

nostru

Transcrie subordonata din secvența „trebuie să-i


poarte”

Alegeți imaginea sugestivă pentru fiecare moment al subiectului – exerciții diferențiate

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 24


Momentele subiectului sunt:
- expozițiunea
- intriga
- desfășurarea acțiunii
- punctul culminant
- deznodământul

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 25


Completează schema genului dramatic:
GENUL DRAMATIC

- cuprinde totalitatea creaţiilor dramatice, acele creații literare scrise sub formă de dialog și destinate reprezentării
scenice, în fața unui public
Moduri de
expunere
Structura
formală
Instanțele comunicării
(dramaturgul nu relatează faptele,
Plasare în ci le lasă să se desfășoare în fața
spectatorului / cititorului)
…………….
Creează
universul
GENUL
ficțional
DRAMATIC ……………… ………………..
Participă la Oferă informații despre
acțiune jocul actorilor,
Subiectul
sentimentele trăite,
dramatic/
ideile, gândurile lor.
momentele

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 26


Tema pentru acasă
Anexa 5 / Fişă de lucru Grupa I

Continuați textul dat astfel încât să relatați și o întâmplare petrecută în timpul unui joc în casă.
Puneți un titlu sugestiv.

Cu zâmbetul pe buze, am deschis larg fereastra camerei și am primit ușor înfrigurat/ă adierea
mângâietoare a vântului de primăvară.

Exerciții diferențiate
Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare petrecută în timpul
unui joc.

Anexa 5 / Fişă de lucru Grupa a II-a

Continuați textul dat astfel încât să relatați și o întâmplare petrecută într-o grădină. Puneți un titlu
sugestiv.

Am deschis ușa blocului, pregătit să-l salut, ca de obicei, pe domnul Pavel, vecinul meu de la
parter. La ora aceea stropea grădina cu flori de care se ocupa în mod special, vorbindu-le ca unor ființe
dragi.

Exerciții diferențiate
Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare petrecută grădină.

Anexa 5 / Fişă de lucru Grupa a III-a

Continuați textul dat astfel încât să relatați și o întâmplare petrecută în timpul vacanței de vară.
Puneți un titlu sugestiv.

În după-amiaza aceea de vară ne jucam de-a v-ați ascunselea pe terenul viran din spatele
caselor. Eram mai mulți copii de vârste apropiate, dar cel care impunea regulile și de care ascultau toți
era Bogdan. Nimănui nu i-ar fi trecut prin cap să i se împotrivească sau să aibă altă părere decât a lui.
Așa că n-am protestat atunci când el a decis că tot eu trebuie să-i caut.

Exerciții diferențiate
Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să povestești o întâmplare petrecută în timpul
vacanței de vară.

Clasa a VIII-a – Tipuri de texte (literare și nonliterare) 27