ACADEMIA DE POLITIE “Alexandru Ioan Cuza”

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRTIVE

SPECIALIZARE: DREPT ADMINISTRTIV

EDUCAŢIA PENTRU COMUNICARE ŞI

MASS-MEDIA

Student: Farcaş Andrada

edu

1
 Mass-media este un factor al educaţiei, care lasă urme adânci în memoria individului.
Ea poate să mărească sau să micşoreze experienţele unei persoane. Într-o societate
informatizată, educaţia nu trebuie să rămână în urmă. Mass-media este prezentă în cadrul
societăţii prin ziare, reviste, radio, televiziune, internet. Chiar dacă informaţia parvine prin
aceste canale, ea trebuie filtrată, deoarece nu este întotdeauna veridică. Atenţia cuvenită ne
ajuta să delimităm binele de rău, originalul de neoriginal.
(http://www.didactic.ro/materiale-didactice/29635_mass-media-si-multimedia-in-educatie)

SCOPUL EDUCAŢIEI PENTRU COMUNICARE ŞI MASS MEDIA:

-Formarea şi cultivarea capacităţii de valorificare culturală a informaţiei furnizată de presă ,

radio, telelviziune;
-Dezvoltarea capacităţilor de exprimare personală şi de transmitere a mesajelor constructive;

OBIECTIVE:
Educaţia pentru comunicare si mass-media:
- formarea unei atitudini critică, selectivă faţă de avalanşa de informaţii oferite de mass-
media.
-acumularea vocabularului de bază
-recunoaşterea formelor de comunicare
-cunoaşterea de reguli şi modele istorice
-identificarea particularităţilor diferitelor structuri comunicaţionale
-cunoaşterea elementelor de cultură tehnică a noilor mijloace de comunicare

ATITUDINI ŞI VALORI:
-crearea unei atitudini corespunzătoare faţă de calitatea diferitelor mesaje
-evitarea (L.Şoitu): discursurilor incoerente, vulgarizarea limbajului, impunerea şi
promovarea anonimatului, inflaţia verbală cu maximă redundanţă, nereciprocitate,
generalizarea monotoniei, iresponsabilitatea faţă de un cuvânt rostit, conştiinţa neangajării.

PRICEPERI:
-însuşirea noilor coduri de comunicare
-capacitatea de a analiza mesajele sub diferite aspecte ( codurile tehnice, codurile culturale,
modurile de elaborare şi de difuzare, etc.)
-forţa tăcerii
-profunzimea şi provocarea întrebărilor
-a se apăra de bombardamentul informaţional

„ Mass-media “ este un cuvânt compus, preluat din engleză, care se traduce literar
prin mijloace de masă şi liber prinmijloace de comunicare în masă . Noţiunea desemnează
ansamblul modalităţilor prin care se realizează difuzarea informaţiei către publicul larg.
Mass-media se referă la toate modalităţile de comunicare ce ajung la un număr foarte mare de
persoane.

2
 Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate pornind de la criterii diferite,
dintre care menţionăm:
 Modul de vehiculare a informaţiei, în funcţie de care există:
- mijloace scrise ( ziarele, revistele );
- mijloace audio-vizuale ( radioul, televiziunea ).
 Gradul de noutate şi de complexitate, în funcţie de care există:
- mijloace tradiţionale ( ziarele, radioul );
- mijloace moderne ( televiziunea, internetul, complexele multimedia ).
 Periodicitatea apariţiei ( în cazul presei scrise ): zilnică ( ziare ) ; săptămânală ;
lunară ( reviste )

„Mijloacele de informare în masă au un rol important în societate, concretizat prin

următoarele funcţii:
a)Funcţia de informare
În societatea modernă, mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de
informaţii. Ele fac posibilă o circulaţie fără precedent a informaţiilor de tot felul,care ajung cu
rapiditate la un mare număr de oameni, sporind considerabil accesul acestora la o lume
necunoscută, inaccesibilă sau greu accesibilă în alte condiţii. Indivizi aparţinând unor
categorii sociale diferite reuşesc să-şi asigure, pe această cale, informarea generală,
înţelegerea realităţii înconjurătoare şi orientarea socio-profesională. Prin intermediul mass-
media, ei intră în relaţie cu lumea, sunt ţinuţi la curent cu evenimentele care se petrec sau cu
tendinţele ce se manifestă la nivelul societăţii. Spectrul larg de programe şi emisiuni
constituie o sursă importantă de informare. Nu este vorba doar despre fapte, evenimente şi
întâmplări mărunte de viaţă,dimpotrivă, pot fi cunoscute, de exemplu, şi realizări ştiinţifice,
tehnologice sau culturale remarcabile. Din acest motiv, mass-media sunt considerate un
“sistem de informaţii” accesibil majorităţii indivizilor.

b)Funcţia de culturalizare
.Transmiterea valorilor şi modelelor culturale a fost, timp îndelungat, controlată de familie, de
şcoală şi de instituţiile religioase. Odată cu creşterea influenţei mass-media în societate,
acestea au devenit un adevărat difuzor de cultură, introducând valorile în circuitul destinat
publicului larg. Se schimbă, în acest fel, condiţiile în care se realizează culturalizarea. Mass-
media acţionează ca o “instituţie a democratizării culturale”, care face posibilă creşterea
consumului de bunuri culturale şi determină o anumită dinamică a cerinţelor,
gusturilor,aspiraţiilor, atitudinilor şi opiniilor maselor. Apare cultura de masă, ca urmare a
faptului că un număr mare de indivizi intră în contact cu valorile, fără intermedierea şcolii sau
a altor instituţii abilitate.

c)Funcţia de socializare
Prin conţinuturile distribuite, mass-media inoculează receptorilor valori, opinii, concepţii,
convingeri, atitudini, norme, reguli şi stereotipii, în general acceptate de societate. Sistemul
mass-media îşi asumă, în mod explicit, un rol din ce în ce mai mare în socializarea indivizilor.
Copiii, de exemplu, asimilează sau îşi întăresc treptat norme de comportament, prescripţii,
interdicţii, restricţii, reprezentări simbolice, altfel spus, convenţiile societăţii. Mass-media îi
3
sensibilizează la problemele cu care se confruntă comunităţile din care fac parte, le dezvoltă
convingerile socio-morale sau îi ajută la adoptarea unor standarde de comportament
socialmente convenabil şi dezirabil. Mesajele lor se alătură influenţelor specifice altor
instituţii cu atribuţiuni în acest sens, care funcţionează în domeniul culturii sau al educaţiei.
Circulaţia acestor mesaje contribuie la instituirea unui nou mod de interacţiune socială.
Fiecare individ poate cunoaşte şi înţelege modul de viaţă şi concepţiile celorlalţi, marile
probleme cu care se confruntă societatea, aşteptările şi aspiraţiile acesteia. În acest fel, mass-
media se afirmă şi ca un veritabil liant social, ca făuritoare de reţele sociale.

d)Funcţia de formare a opiniei publice

Mass-media se constituie într-o tribună de dezbatere a principalelor probleme ale vieţii
cotidiene, asupra cărora se pronunţă persoane cu concepţii dintre cele mai diferite. Un forum
în care indivizi sau diverse grupuri sociale îşi pot face cunoscute opiniile. Importante sunt, în
acest context, interpretarea şi judecata de valoare la care sunt supuse controversele apărute. Pe
baza informaţiilor primite în urma unor astfel de dezbateri, oamenii evaluează evenimentele şi
îşi cristalizează propriile opinii. Aportul adus de mass-media la formarea sau remodelarea
opiniei publice, a atitudinilor şi comportamentelor este semnificativ şi indiscutabil.

e)Funcţia de divertisment
Această funcţie a mass-media a devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai importantă,
deoarece oamenii îşi găsesc în mod frecvent distracţia, recreerea, relaxarea, în primul rând în
faţa micului ecran. Nu puţini sunt cei care ascultă radioul în timp ce desfăşoară alte activităţi,
motivând că le asigură un anumit confort ambiental. Mass-media nu oferă doar prilejuri de
delectare şi destindere, ci crează şi o ambianţă compensatorie, care permite refacerea
echilibrului psihic al omului. Numeroşi autori(J.Stoetzel, E.Morin, J.Cazeneuve ş.a.) au vorbit
chiar despre un rol psihoterapeutic(cathartic) al mass-media: provocarea unei reacţii de
eliberare a individului, prin proiectarea şi trăirea simbolică a unor emoţii refulate sau a unor
conflicte nerezolvate, care îi perturbă viaţa psihică. Receptiv la masiva ofertă de divertisment
a mass-media, publicul larg are ocazia de a trăi prin procură, simbolic, ceea ce îi este refuzat
în înlănţuirea obişnuită a vieţii cotidiene (Ioan Drăgan, 1996). Televiziunea, cel mai ieftin,
comod, accesibil şi divers mijloc de divertisment, creează o lume în care telespectatorul poate
evada, eliberându-se temporar de frustrările şi neîmplinirile din viaţa reală. Se asigură, deci,
satisfacţii compensatorii,care contribuie la eliberarea de refulări şi la restabilirea securităţii şi
echilibrului psihic ale individului.

f)Funcţia educativă
Mass-media ocupă, alături de şcoală şi de alte instituţii implicate, un loc important în
sistemul factorilor educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare şi
dezvoltare a personalităţii umane. Importanţa mijloacelor de comunicare de masă în acest
domeniu este astăzi, pretutindeni recunoscută. Aportul educativ este adus în două moduri:
implicit şi explicit(Ioan Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat în realizarea
informării,culturalizării sau socializării individului(funcţia educativă este, de fapt,
încorporată, presupusă întoate celelalte funcţii). În afara acestor posibilităţi educative
spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educaţii explicite, a unei

4
acţiuni declarate în mod intenţionat ca fiind educativă.Aceste funcţii sunt, fără îndoială,
deosebit de importante în societatea modernă. Datorită lor, mass-media reprezintă o forţă a
progresului, inclusiv în plan educativ.
Atât conţinutul informaţiilor, cât şi felul în care se realizează transmiterea lor contribuie la
educarea publicului. În cazul unei emisiuni radio, de exemplu, modul de stabilire al titlului
unei ştiri, tonul folosit de spicher, contextul în care este încadrată informaţia au influenţă
asupra receptorului. În prezent, funcţia educativă se realizează explicit mai ales prin: acţiuni
de popularizare a ştiinţei ( emisiunea Teleenciclopedia, Animal Planet, Discovery, National
Geographic ); programe de educaţie la distanţă, prin care cursanţii sunt pregătiţi pentru
examene.”
(Albulescu, Ion Editura: Dacia Publicat la: Cluj-Napoca, 2003 )

Mijloacele de informare în masă permit ca informaţia să ajungă foarte rapid la mulţi

oameni. Ele răspund astfel dreptului fiecărei persoane de a fi informată. În prezent, se
manifestă un proces de universalizare a informaţiei ( informaţii adesea identice se transmit
zilnic în toată lumea ). Unele posturi de radio şi de televiziune pot fi recepţionate din multe
zone ale globului, ceea ce face posibilă o informare relativ unitară a populaţiei lumii.
Mijloacele de comunicare în masă actuale transmit ştiri despre evenimente ce se produc
aproape concomitent cu relatarea lor, fapt care contribuie la dinamizarea vieţii sociale şi la
sentimentul de apartenenţă planetară.
O dezvoltare imensă o are Internetul. Internetul este o reţea globală de calculatoare
interconectate. El ne furnizează informaţii, care sunt depozitate pe mii de calculatoare din
întreaga lume. Implementarea internetului în societate, a determinat o dezvoltare mai rapidă a
întregii lumi, în special a societăţii noastre.
Toate mijloacele de informare în masă funcţionează potrivit normelor unui cod etic al
utilizării informaţiei. Acest cod este bazat pe adevăr, respect pentru persoană, corectitudine.
Orice încălcare a valorilor presupuse de acest cod trebuie condamnată. Opinia publică trebuie
informată ori de câte ori se identifică acţiuni de manipulare a ei. Astfel, cetăţenii sunt educaţi
în vederea interpretării corecte a mesajelor recepţionate şi pot fi dejucate planurile individuale
ale deţinătorilor puterii de a influenţa şi de a monopoliza prin mijoacele de informare în masă
credinţele şi opiniiile unor persoane sau grupuri.
Mass-media poate acţiona asupra: indivizilor, grupurilor, instituţiilor, întregii
societăţi. Totodată, ea poate afecta personalitatea umană în:
-dimensiunea cognitivă (schimbarea imaginii despre lume)
-dimensiunea afectivă (crearea sau modificarea unor atitudini şi sentimente)
-dimensiunea comportamnetală (schimbări ale modului de acţiune ale indivizilor şi
fenomene de mobilizare socială)
Sistemul de valori pe care mass-media afirmă că le promovează sunt:
-dreptul la informare a publicului,
-libertate de informare,
-accesul la informaţie.
Rolul ei educativ constă în constituirea unor societăţi democratice şi a societăţii civile
în apărarea drepturilor cetăţeanului, lupta împotriva abuzurilor puterii şi a corupţiei. Aflarea
adevărului şi promovarea dreptăţii, sunt atribute obligatorii, definitorii ale mass-media.

5
 Un individ neinformat sau mai puţin informat, este un cetăţean mai uşor de manevrat
de către grupuri de interese, birocraţie. Dreptul la informare al cetăţeanului, presupune şi
posibilitatea persoanei de a avea acces neîngrădit la toate sursele de informare.
Scopul educaţiei în materie de valori îl reprezintă accederea fiinţei umane către
autonomie şi competenţă profesională.
Mass-media nu are putere de comandă asemeni instituţiilor statului, dar impactul
asupra societăţii este covârşitor, ele informează dezvoltând spiritul critic, creează curente de
opinie, lansează modele şi propulsează personalităţi. Dar nu tot ce se vehiculează prin mass-
media poartă pecetea valabilităţii şi relevanţei valorice(de exemplu: un film de prost gust, un
produs nefolositor, un medicament promovat de mass-media şi care nu este bun etc.)
Tocmai această educaţie, duce la modelarea personalităţii individului până la o fină
cizelare care permite acestuia integrarea cu succes în mediul ambiant, social, cultural,
profesional. Între educaţie şi sistemul mass-media, există de multă vreme legături indisolubile,
care s-au întărit continuu în ultimul timp, îndeosebi o dată cu dezvoltarea reţelelor
informatice. Interacţiunile dintre cele două domenii constituie o preocupare pentru pedagogi,
şi nu numai pentru ei, deoarece impactul comunicării de masă asupra personalităţii umane nu
poate fi ignorat. În condiţiile diversificării nevoilor educative în lumea modernă, mass-media
pot reprezenta veritabile resurse ale învăţării. Nu este vorba doar despre oferta de programe şi
de suporturi informative şi formative valorificabile în perspectiva educaţiei formale sau
nonformale, ci şi despre influenţele difuze, spontane, neintenţionate exercitate prin mesaje al
căror conţinut nu a fost conceput în scop explicit educativ.
În faţa problemelor cu care societatea contemporană se confruntă se pot remarca
funcţiile mass-media amintite anterior, precum: apărarea libertăţilor, informarea publicului,
demascarea corupţiei, publicitatea şi contactul oamenilor cu bunurile culturale. Dar, în urma
unei analize atente pot fi surprinse şi disfuncţiile mass-media. Se poate constata o denaturare a
gusturilor publicului, stimularea delincvenţei, degradarea morală, la adormirea conştiinţei
politice, înăbuşirea activităţii creatoare.
Exemplificări cu privire la alterarea funcţiei educative de către mijloacele de
comunicare şi informare în masă. De exemplu, funcţia needucativă a televiziunii ar trebui azi
să ne preocupe pe toţi. Iese tot mai clar în evidenţă, în prezent, că are loc o renunţare la
cultura clasică care ar putea conferi televiziunii valenţe formativ-educative de neegalat şi se
preferă ,,cultura’’ modernă care se bucură de succes în rândul tinerilor. În timp ce cultura
clasică este pur şi simplu ,,fugărită’’ şi eliminată, fie parţial sau total, de televiziune are loc o
formare în ritmul rapid şi superficial al videoclipurilor. Tot ce se poate reproşa televiziunii şi
mai ales aspectul efectelor negative pe care le induce, în special la tineri, privesc într-un fel
sau altul întreaga societate, dar şi pe fiecare cetăţean în parte. În strânsă legătură cu cele
prezentate mai sus se pot aminti spusele lui Burgelin care susţinea că ,,televiziunea poate fi o
otravă ce acţionează cu atât mai intens cu cât doza este mai puternică.’’
Nu trebuie uitat unul dintre concurenţii redutabili ai televiziunii care-n ultima vreme
cunoaşte o amploare tot mai mare, computerul. Oamenii de ştiinţă de pretutindeni au remarcat
mai multe probleme. Una dintre acestea o reprezintă jocurile violente de pe calculator,
producătorii lor fiind interesaţi mai mult de latura economică, de profitul obţinut dau uitării
funcţia needucativă pe care acestea o au.

6
 O altă problemă este şi aceea că aceste jocuri de multe ori devin ca un drog, ele
creează dependenţă. Totodată internetul pe lângă beneficiile sale bine cunoscute, oferă prin
intermediul site-urilor speciale informaţii legate de pornografie, vânzarea de droguri etc.
Întotdeauna vor exista probleme, fie că ne referim la funcţiile mijloacelor de
comunicare şi informare în masă, fie la disfuncţiile acestora. Cert este că trebuie ca fiecare în
parte să fim conştienţi că nu tot din cele comunicate şi informaţiile transmise sunt întotdeauna
benefice, că nu întotdeauna au un rol educativ.