Masajul

Curs1.
Definitie:
Reprezinta o prelucrare mecanica a partilor moi ale corpului prin actiuni manuale sau
mecanice in scop fiziologic curativo profilactic sau terapeutic.
Masajul reprezinta un grupaj de exercitari mecanice de tip manual sau tehnic prin care
luandu-se contact cu tegumentul se efectueaza diferite manevre care initial stimuleaza
pielea determina reactia vasculara,reactii biochimice si de stimulare senzitiva si induce
reactii de tip reflex in vecinatatea zonelor de masaj sau la distanta.
Masajul are ata o latura fizica cat si psihologica .Cel care maseaza ajunge sa inteleaga
persoana aflata sub mainile lui si de multe ori isi formuleaza scopul:”sunt aici ca sa ajut”
Unul dintre avantajele acestei forme de terapie este acela ca masajul este la fel de placut
pentru cel care-l face cat si pentru cel care-l recepteaza.
S-a demonstrat stiintific ca mangaierea are efect favorabil asupra oamenilor,are efect
relaxant, scade tensiunea arteriala.
In practica masajul ,ideea centrala sa construit pe conceptul de relaxare care este fizica
sau psihica.
In concluzie modalitatea psihologica de abordare a pecientului sau clientului este
esentiala.
Maseorul ca si in alte abordari terapeutice trebuie sa ajunga la un diagnostic pentru a
alege si selectiona corect manevrele prin care actioneaza asupra subiectului.
In evaluarea pecientului se face o anamneza aupra simptomelor sau motivelor pentru care
se prezinta la noi ocazie cu care se pot afla multe informatii ale starii psihice ale
pacientului.
Examinarea fizica atenta a zonelor pe care le maseaza:
 aspectul tegumentelor
 aspectul aparatului articular
 aspectul oaselor
 aspectul muschilor
Masajul propriu-zis in fiecare dintre aceste secvente maseorul pastreaza dialogul cu
pacientul respectiv.
Informatiile pe care le obtine de la pacient pot sa fie de :
 starea psihica-incordat,depresie
 asupra capacitatii de comunicare a individului –comunicativ,inchis
 asupra starii fizice
Daca are o stare fizica alterata se induce o depresie ,o depresie severa altereaza in
continuare starea fizica.
Exista metode din psihologie si psihoterapie care utilizeaza tehnici de relaxare.
Tehnicile de relaxare reprezinta tratamente nonfarmacologice in care centrarea atentiei se
dirijeaza spre sentimentul de buna stare la fel ca si diminuarea
tensiunii,anxietatii,depresiei si a inactivitatii legate de acuzele principale.
Obiectivele relaxarii:
descreste centrarea pacientului pe durere,tensiunea musculara si starnirea starilor
emotionale care prin mijloace de relaxare(exercitii fizice,muzica,imagini) furnizeaza o
centrare cognitiva,competitiva,care poate bloca perceptia simptomelor de boala.

1
Tehnica de relaxare sunt practicate si de fiziokinetoterapeut si urmareste programul de
kineto.
Tehnica utilizata de noi :tehnica de relaxare Jacobs si trainingul autogen..Schultz.
(metode de trans.-budiste)
Metode de relaxare:
 urmarirea miscarilor norilor pe cer
 cautarea pietricelelor,a scoicilor colorate
 masaj
 sportul
 muzica
Toate aceste metode sunt modaliati de relaxare.
Prin masaj se practica atingerea si se poate vorbi despre delicata arta a atingerii.Atingerea
este un contact care ne aminteste ca nu suntem singuri ,ofera caldura ,placere,siguranta.
Masajul poate sa relaxeze sau poate sa stimuleze in functie de ritmul si de profunzimea
mangaierilor.Ca atare dupa masaj persoana se poate simti vioaie sau relaxata
somnoroasa.Masajul duce la o stare de bine .
Istoricul-masajului:
S-a practicat in toate timpurile si s-a dezvoltat la toate popoarele cunoscute.termenul de
masaj preluat de francezi de la sfarsitul secolui trecut.
Masajul-primul descoperit de oameni.Punerea mainii pe locul dureros sau frecarea zonei
este o incercare de a elimina raul si este un gest spontan.
Se atribuie masajului o origine magica deoarece la unele popoaare vechi manevrele de
masaj erau insotite de cuvinte sau gesturi rituale/descantece .
Masajul a avut epoci de mare raspandire mai ales la chinezi,indieni,egipteni si alte
popoare vechi .La acestia masajul se asocia cu alte proceduri empirice de tratamente mai
ales aplicatii locale calde sau ungeri cu substante medicamentoase,masaj pasiv cu efect
de kineto.
Exista documente la chinezi unde se considera masajul o vecime de 3000 de ani.
Scopul masajului la chinezi:
 activarea circulatiei sangelui si a umorilor din corp
 pentru stimularea/linistirea nevoilor si pentru vindecarea unor boli cronice ale
organismului
In India veche masajul era cunoscut si practicat de catre popoarele in legatura cu unele
procedee cu caracter igienic sau ritual.
Primele aplicatii ale masajului impreuna cu aplicatiile sportive.Se regaseste la grecii si
romanii antici.Aplicau masajul inainte si dupa aplicatia sportiva.
La Roma in baile publice masajul era practicat de catre scalvi.Se practica un masaj
igienic de dimineata si de relaxare seara.Dupa caderea Imperiului Roman scade
importanta.
In Evul Mediu ingrijirea corpului este neglijata datorita dispretului da placerile carnale.In
popor si-a pastrat importanta si s-a transmis din generatie in generatie.
Masajul isi are originea in Suedia.Masajul orienral/suedez-cel din zilele noastre.
Gustav Zander(1835-1920)-aparate pentru masaj mecanic .S-a infiintat statiuni de odihna
si relaxare.Masajul medical sa dezvoltat in a 2 jumatate a sec.19,introdus de
chirurgi,ortopezi,reumatologi.

2
Curs2.
Forme de masaj; manual si mecanic.
Mana omului este dotata cu aparat osteoarticular complex si un sistem neuro-muscular
deosebit de sensibil si suplu.Datorita tesuturilor moi si elastice cu o bogatie de vase si
nervi ,mana calda si abila devine prin practica indelungata cel mai valoros si eficient
aparat de masaj.
Masajul mecanic se executa cu aparate,instrumente puse in miscare fie cu mana fie cu
ajutorul unor surse de energie in special electrica.Dezvoltare mare au capatat la inceputul
sec.20.Necesita sali speciale.
Larga utilizare au vibratoarele electrice ,dar cu siguranta nu pot inlocui mana omului.
Cui se adreseaza masajul?
Prin masaj se prelucreaza partile moi.,in ordinea asezarilor lor anatomice ,spre..........se
aseaza:
-tesuturile si mucoase
-tesuturile conjunctive si grasoase
-tesutul muscular
-oase,vase si nervi periferici
Categorii de masaj:
1)somatic/periferic
2)al organelor/profund
Masajul somatic(periferic)-reprezinta prelucrarea partilor moi de la suprafata
corpului.trebuie sa retinem ca partile moi de la corp sunt cele mai receptive si sensibile la
actiunea directa a procedeelor manuale/mecanice de masaj.
Masajul organelor(profund)-reprezinta prelucrarea tesuturilor si organelor din interiorul
cavitatilor corpului la care actiunea procedeelor manuale/mecanice nu patrunde direct
decat indirect.
Msajul somatic poate sa fie-general sau partial.
Pentru masaj somatic general se practica o prelucrare integrala a partilor moi de la
suprafata corpului.
Pentru a realiza un masaj somatic partial ne limitam la tesuturi moidintr-o anumita parte a
corpului.
Masajul partial poate fi:
a)regional
b)segmentar
c)local
a)Masajul regional-se aplica pe o parte importanta si bine delimitata a
corpului(spate,torace,abdomen,fata)
b)Masajul segmentar-reprezinta masajul aplicat pe portiuni anatomice distincte,mai ales
la membre:
-superioare-umeri,brate,antebrate,maini
-inferioare-solduri,coapse,gambe,picioare
c)Masajul local-reprezinta masajul aplicat pe portiuni mici de piele si tesuturi pe grupe de
muschi ,articulatii,gegete.
Dupa tehnica si efecte procedurile de masaj capata roluri si denumiri diferite.:
 procedee principale/fundamentale care nu trebuie sa lipseasca din practica
masajului

3
  procedee secundare sau ajutatoare folosite mai ales la masajul regional/local
Pentru organizare sedinta de masaj se practica:
1. procedee introductive de masaj care au rol de pregatire a organizarii
2.procedeele fundamentale prin care se obtin efectele urmarite
3.procedee finale/incheiere a sedintelor de masaj care au efect calmant relaxator
Se numesc forme comune de masaj toate variantele care se aplica indeosebi la periferia
corpului si utilizeaza nemodificate toate procedurile fundamentale sau auxiliare
cunoscute.
Forme speciale de masaj se efectueaza prin procedee diferentiate tehnic si se adapteaza
din punct de vedere metodic la particularitatile si necesitatile organismului:
la fata-masaj cosmetic
la anumite tesuturi care se prelucreaza mai rar-masaj periostal
la unele organe profunde-masaj reflex
Scopurile masajului:
 fiziologic-pentru imbunatatirea proprietatilor fiziologice ale tesuturilor/pentru
astimula functii organice mai ales circulatia de intoarcere a sangelui din vene si
capilare sau a limfei din vasele limfatice
 profilactice-pentru pastrarea si intarirea sanatatii si pentru cresterea rezistentei
organismului la oboseala
 terapeutice-pentru tratamentul complex al unor leziuni si tulburari functionale
 de recuperare-dupa boli si accidente traumatice
Conditiile tehnice de efectuare a masajului:
Maseor temeinic instruit.Avem nevoie de spatii separate relativ izolate pentru ca
pacientul sa se poata debraca.Este necesar un spatiu suficient pentru executia
comfortabila a masajului.
Dotarea necesara :
Un pat/o bancheta care trebuie sa aiba dimensiuni standardadizate :
lungime-190-195 cm
latime-60-65 cm
inaltime-70-75 cm
Structura patului sa nu fie prea elastica.Masajul se face in pozitie culcata.Scaune cu
speteri scurte/tabureti
Nevoie de pudre,uleiuri adjuvante,alte adjuvante
Instalatii pentru masaj mecanic sau umed:
un comfort micro climat-22-26 grade
psihic
camera aerisita,culori(galben portocaliu,vernil),muzica.
O conditie esentiala a masajului sa se faca inainte de mase sau la minim 2-3 ore dupa
masa.
Conditii pentru maseor:
Mainile sa fie curate fara plagi sau cicatrice.Pielea mainilor(foarte moale,unghii
taiate).Inainte de inceperea masajului maseorul trebuie sa-si incalzeasca maiile.Face
exercitii de flexie,dorsoflexie,inclinarre radiala,ulnara,inchidere-deschidere de pumni
Efectele masajului asupra organismului:
Categorii de efecte:exista criterii multiple de clasificare a masajului:
-efecte directe asupra tesuturilor-masaj somatic

4
 -efecte indirecte profunde asupra organelor interne in masajul profund sau pe memebrul
opus la distanta
-efecte reflexogene
-efecte stimulante/excitante
-efecte calmante,relaxante,linistitoare
-efecte partiale/locale/calmarea durerii hiperemia locala,cresterea locala ,indepartarea
stazelor ,accentuarea proceselor de rezortie
-efecte generale-stimularea functiei aparatului circulator si respirator,cresterea
metabolismului ,imbunatatirea starii fizice si a somnului si indepartarea oboselii
-efecte imediate/tardive
-efecte obiective-pot fi monitorizate de catre medic prin metode clinice si paraclinice
-efecte subiective declarate de catre bolnav
Efecte asupra structurilor:
Efecte fiziologice ale masajului:
Efecte asupra pielii:
-mecanice cat si reflexe
-se produce asuplizarea pielii
-cresterea pragului de sensibilitatea cutanata
-influentarea substantei fundamentale si a fibrelor elastice(cresterea elasticitatii pielii)
-faciliteaza secretia glandelor sudoripare,favorizeaza penetratia substantelor grasoase
-se produce o vasodilatatie activa cu creterea de circulatie a sangelui si cu cresterea
schimburilor de substante nutritive avand efect trofic
-creste pragul de receptie a terminatiilor nervoase cu analgezie consecutiva
-favorizeaza descuamarea pielii si crestere celulelor tinere
-prin mecanism reflex se influenteaza circulatia si metabolimul contribuind la
termoreglare
-creste schimburile respiratorii la nivelul pielii
-ceea ce contribuie la mentinerea igienei sale
-influenteaza organele profunde prin intermediul zonelor reflexe(HED)
Efecte asupra tesutului subcutanat conjunctiv:
-reface elasticitatea si supletea
-favorizeaza schimburile nutritive prin cresterea aportului de sange cu evacuarea mai
eficienta a rezidurilor
-contribuie la rezortia si scaderea depozitelor de grasime in cazul obezitatii
-are influente reflexe asupra circulatiei sangelui si limfei
-schimburilor metabolice si excretia functiilor hormonale si reactii neurovegetative
-influenta organelor profunde prin intermediul zonelor reflexe(DICKE)
Efecte asupra elementelor aparatului locomotor:
Efecte asupra muschiului:
-creste performanta musculara si accelereaza refacerea muschiului obosit
-creste rezistenta muschilor la efort
-creste/scade excitabilitatea in gunctie de tehnica
-scade durerile musculare prin stimularea producerii de endorfine
-are efecte asupra organelor interne prin zonele reflexe(Mekenzi)
4.Efecte asupra circulatiei sangelui si limfei:
-creste circulatia venoasa si sustine valvulele venoase

5
-creste circulatia limfatica de pana la 25 ori
-creste circulatia arteriolara
-munca inimii este oarecum usurata
-manevrele relaxante de masaj scad TA
-manevrele excitante de masaj creste TA
-se produce vasodilatatie superficiala prin eliberare de histamina si acetilcolina efect
favorabil ajutand la indepartarea produselor de metabolism local de tipul acidului lactic si
acidului carbonic
Tot prin masaj cresc anumite elemente sanguine circulante de tip:
-mioglobina
-creatinkinaza
-lactidehidrogenaza
-gotul
-elemente care provin din muschi
5.Efecte asupra sistemului nervos:
-efecte sedative sau hipnotice,manevrele relaxante de masaj
-efecte psihologice de masaj care nu trebuie neglijate 
-scad stresul inducand relaxare psihica foarte buna
-ameliorarea concentratiei si creativitate
-stimuleaza increderea in sine si imaginea personala
-scade anxietatea si izolarea
Efectele masajului general:
-stimuleaza in sens reglator circulatia ,procesele endocrine,secretiile
endocrine,hematopoeza,procesele cuagularii
-intensifica schimburile nutritive cu cresterea temperaturii corpului
-se produce relaxarea,scaderea sensibilitatii
-reducerea tonusului neuro-muscular sau dimpotriva cresterea acestora cu stimularea
organismului in functie de tehnica folosita
Indicatii si contraindicatii:
cu exceptia contraindicatiilor nu exista limite pentru masaj
Indicatii:

 in sechele postraumatice
 in afectari reumatismale
 in tulburari neurologice
 in tulburari trofice
 optimizarea formei sportive
 in sindromul de deconditionare, din sedentarism,obezitate
 scaderea adaptarii la rece
 pentru amenintarea unei stari fiziologice si a formei fizice si psihice de zi cu zi
Contraindicatii:
Definitive/absolute-sunt considerate afectiuni malihne sau efect cu potential de
malignizare prin masaj
Temporare:
-afectiuni cu evolutie previzibil favorabila sau afectiuni cu evolutie imprevizibila
-procese inflamatorii in faza acuta boli infectocontagioase

6
-sindroamele hemoragipale
-boli acute ale oraganelor interne
-pneumonii
-in plagi
-fracturi recente
-arsuri
-eczeme
La practicarea masajului trebuie sa tinem seama de particularitatile individuale ale
pacientului si ale bolii.
Efectele secundare si riscuri de masaj:
-durere/disconfort
-leziuni ale tesuturilor moi se pot face inflamatii locale
-pot sa se produca fracturi
-sensibilitate/alergie la substantele de masaj
-se pot produce fenomenul de furt vascular
-se poate accentua statusul emotional ca urmarea crescuta de endorfine si echifaline
-poliurie
-influenteaza modelul de somn
Procedee fundamentale de masaj:
1. netezirea/alunecarile/efleurajul
2. frictiuni
3. framantatul/petrisajul/stoarcerea tesuturilor
4. baterea/loviri usoare si ritmice aplicate pe regiuni carnoase,tapotare,topotament
5. vibratiile

1.Netezirea
Mainile care aluneca seamna cu mangaierea/netezirea dar ele sunt actiuni de
impingere/tragere a mainilor pe suprafete mai mult sau mai putin intinse ale pielii cu o
anumita apasare cu sens bine determinat si un ritm variabil dupa necesitati.Ritm cu care
actionam.
Tehnica manevrarii:
Cu fata palmara/orsala a mainilor.Cu palmele degetelor apropiate/departate.Pentru
suprafete mici se face cu o mana.Pentru suprafete mari se face cu 2 maini.
Pentru membre alunecarile se fac cu mainile asezate in cerc,la aceleasi nivele daca
segmentul este destul de gros sau cu o mana deasupra celeilalte daca segmentul este mai
subtire.
Mainile executa miscarile simultan sau alternativ.Pe suprafate foarte mici si rotunjite
netezirea se face cu degetele cuprinzand regiunea intre degetul mare si celelalte degete.Pe
suprafete plane intinse(ex.spatele)netezirea se face cu palma intreaga si la nevoie cu
palma si degetele intinse si departate intre ele.
Presiunea manevrelor:
 pentru actiunea asupra pielii,alunecari usoare si superficiale pentru a influenta
tesuturile subcutanate,alunecarile sunt mai aparate si la nevoie cu o mana aplicata
peste cealalta pentru tesuturi si mai profunde trebuie manevre mai puternice
executate cu radacina mainilor cu marginea cubitala a palmelor(taisul
mainilor)/chiar cu pumni inchisi.

7
  cu nodozitatile articulare ale degetelor flectate cu pumni inchisi se executa
alunecari patrunzatoare in pieptene,se aplica mai ales pe partile cornoase ale
corpului
 in manevrele lungi de netezire pe masura ce palmele aluneca apasarea creste astfel
incat la mijlocul distantei parcurse,presiunea ajunge la maxiim pentru ca apoi sa
scada din nou spre sfarsitul ei
 apasarea in manevrele de netezire seadapteaza la natura si consistenta tesuturilor
si mai ales la necesitati:
Pentru a influenta:
-nervii si vasele pielii-apasarea este mai redusa
-circulatia sangelui in vasele situate in straturile de tesut celor subcutanate,presiunea este
medie
-circulatia in tesuturile profunde-mai ales in muschi trebuiesc manevrefoarte riguroase
-pentru circulatia vaselor limfatice se practica alunecari lente si apasate
-pentru a nu stanjeni articulatia care este in sens opus aalunecarilor noastre manevrele se
executa sacadat,presiunea se intrerupe ritmic si la distante egale porta denumirea de
manevra de masina de cusut.
Metodele cele mai apaste pot fi insotite de vibratii care potenteaza mult actiunea
relaxatoare a netezirii.
Sensul netezirii:
-este determinat de circulatia superficiala si de intoarcere a sangelui in capilare si vene
precum si de scurgerea limfei in spatiile si vasele limfatice
Alunecarile acestea pe membre se indreapta de la extremitati spre radacina lor.
Pe trunchi se face in sensul circular de intoarcere spre inima.Pe gat si ceafa se incepe de
la cap si se aluneca spre umar si omoplati.
Viteza alunecarilor trebuie sa depaseaasca putin viteza de scurgere a sangelui prin vene.
Ca intindere:
-alunecarile se aplica de preferinta segmentar
Ex.:la antebrat,brat,gambe,coapsa
-se pot executa manevre lungi si foarte lungi pe toata regiunea spatelui(de la regiunea
fesiera pana la ceafa sau pe toata intinderea membrului superior/inferior
Se considera lungime medie,netizari pe segmentul membrelor pe torace,abdomen.si
lungime scurta si foarte scurta-articulatii,degete
Tipul manevrelor de netezire dac sunt in scop circulator este determinat de tipuri de
umplere si golire a vaselor de sange si limfa.
Alunecarile se executa in linie dreapta in locul membrelor al grupului de muschi/al
vaselor de sange dar pot fi efectuate si in sens transversal,in cerc,cercuit sau in zig-zag in
functie de cerintele configurartiei anatomice.
Modalitati de efectuare a netezirilor:
..........

2.Frictiunea
Este o manevra de masaj care mobilizeza planul superficial pe cel profund care ramane
fix.

8
Tehnica de executie:
 aceasta mobilizare a tesuturilor nu trebuie sa depaseaca niciodata limita
normala,iar presiunea sa nu lezeze tesuturile fine si superficiale.-frictiunea se
executa pe portiuni mici cu fata palmara a degetelor sau cu varfurile lor
 pe portiuni foarte mici se aplica varfurile celor 3 degete mijlocii
 pe portiunile mai mari se aplica palma intreaga,marginile sau radacina mainii sau
pumnul inchis
 pe regiuni foarte mari se lucreaza cu ambele maini si cu degetele intinse
 pe portiuni mai sensibile,frictionanad cu partea carnoasa a palmei(muschi tenari si
hipotenari)
 pe regiunile mai carnoase si ami putin sensibile frictionam cu palma dorsala a
mainilor sau cu nodozitatile degetelor,pumnii fiind inchisi
 cand lucram cu amandoua mainile se executa simultan si simetric,orientand
miscarile fiind in sens concentric,fie excentric
 pentru excitarea oboselii vom alterna mainile,relaxand mana care este in repaus
 dupa forta de patrundere pe care vrem sa o dam manevrelor degetele sau mainile
se aplica pe piele sub un unghi intre 30-700
 cand dorim sa actionam mai puternic si asupra tesuturilor moi profund,accentuam
presiune manevrei micsorand inclinarea degetelor si amainii fata de planul
regiunii
Forma frictiunilor:
Pot fi
-liniare,la nivelul articulatiilor,tendoanelor,ligamentelor,
-”dute-vino”,frictiuni ritmice si scurte si se foloseste asupra regiunilor sarace in tesuturi
moi si mai putin suple(in jurul articulatiilor,in lungul ligamentelor si tendoane)
-”ondulate/zig-zag”-se face pe spate de-a lungul coloanei vertebrale mai ales in sens
descendent
-circular-in forma de stea-in masaj periostal Vogler
-in forma de cleste la nivelul aderentelor,cicatricelor vicioase si cheloide
Efectele frictiunii:
 pot fi explicate in parte prin actiune mecanica a menevrei,dar se produc mai mult
pe cale reflexa in mod mecanic mobilizam tesuturile moi marindu-le supletea sau
redandu-le elasticitatea.
 pe cale reflexa obtinem o activare a circulatiei locale,o stimulare a schimburilor
nutritive si incalzirea si uneori inrosirea pielii
 executata lent si prelung,frictiunea scade sensibil,locala,reduce contractura si
diminueaza incordarea si scade incarcarea nervoasa generala
 ritmul viu si miscarile scurte dar riguroase stimuleaza SNC si periferic
Indicatii:
 patologia ap.locomotor de cauza reumatismala
 reumatisme degenerative-artroza ,gonartroza,coxatroza
 reumatism inflamator-poliartrita,spondilita
 reumatism abarticular-mialgii,tendinite,tendinoze,epicondilite,periatrita scapul-
humerala(PSH),sindrom miofascial

9
  patologia ap.locomotor de natura traumatica si ortopedica-
contuzii,entorse,luxatiiAND,sechele posttraumatice sau operatorii prin stimularea
proceselor de vindecare prin stimularea regenerarii tisulare si prin activarea
nutritiei locale
 afectiuni dermatologice:-cicatrici cheloite,plagi atone,prin frictiuni perilezionare
 escare-neleziri si frictiuni se fac perilezionarea efectuate cu un prosop aspru
 afectiuni fibroase/grasoase-prin dislocarea acestora(celulita)
 afectiuni neurologice-spascititatea piramidala pentru efect de
miorelaxare(frictiunile sunt superficiale si lente)
 rigiditatea extrapiramidala cu imbunatatirea metabolismului local
 schele nevralgice dupa herpes Zoster
 in cazurile recente/rebelde la tratamentele clasice
 in nevralgii si nevrite(sunt contraindicate in fazele acute)
 in sport frictiunea este indicata ca manevra stimulanta sau calmanta inainte de
probe sau dupa terminarea lor
Contraindicatiile frictiuni:
contraindicatii generale
-fazele acute inflamatorii ale afectiunilor reumatismale(spondilita nu se face in faza
acuta)
-recidivele acute
-stari febrile
-stare generala alterata
-TBC activ indiferent de localizare
-afectiuni cutanate diverse-infectioase,inflamatorii,micoze,parazitoze.etc
-tulburari de coagulare sanguina-hemofilie
-tumori benigne/maligne-tromboflebite,varice hidrostatice(pachete varicoase)
Contraindicatii speciale:
-decompensari organice(uter gravid)
-la nivelul zonelor de crestere ale oaselor la copii si adolescenti
-se contraindica frictiunea lojei tiroidiene,regiunea precordiala

3.Framantarea:
Tehnica principala de masaj ce consta din patrunderea sub forma de cuta a muschilor sau
a altor tesuturi atat cat permite propria elasticitate si stoarcere prin comprimare intre
degete si palma sau prin presiune pe planul profund
Framantarea se poate executa cu una sau doua maini prin miscari ondulatorii ritmice si
legate intre ele.Tehnica de executie variaza dupa regiunea sau segmentul tratat si dupa
scopul urmarit.
Pe regiuni intinse si plate(spate) se executa un framantat care consta din ridicarea si
prinderea intre degete si radacina mainii a unei cute de tesuturi care este apoi stoarsa prin
ducerea mainii inainte spre inainte si prin comprimarea cutei cu partea carnoasa a
radacini palmei precum si prin apasarea ei pe planul dur profund.
Miscarea se repeta de mai multe ori pe acelasi loc apoi mainile se deplaseaza din aproape
in aproape in lungul si in latul regiunii ce trebuie sa fie masate .
Pe membre framantarea se executa fie cu ambele maini aplicate in cerc sau in bratara ,fie
cu o singura mana care framantarea separat,fie grupare de muschi.

10
Presiunea cu care se efectueaza framantarea poate sa fie mica,mijlocie,dupa volumul si
rezistenta muschilor.Sensulde executie pe suprafata plana in sensul lungimii muschiului
la nivelul membrelor,sensul va fi de la radacina la extremitate.
Ritmul-stoarcerea tesuturilor se efectueaza ritmic cu preza mica,medie,profunda.Ritmul
va fi de 2-3 stoarceri pe ciclu.
Efectele fiziologice:
-prin actiunea mecanica se stimuleaza vitalitatea celulelor si favorizeaza circulatia
profunda
-tot prin actiune mecanica creste elasticitatea,contractibilitatea,excitabilitatea si
conductibilitatea musculara.Se activeaza circulatia,imbunatatindu-se schimburile
nutritive.
Indicatii
 afectiuni ale ap.loc:-stari postraumatice,leziuni postcontuzionate cu imobilzare
prelungita(fracturi,entorse,luxatii) ce determina hipotrofie
 atonii(fara tonus muscular) ;insuficienta musculara
 afectiuni neurologice-sindrom de neuro-motor-periferic ;in stadiul de paralizie cu
musculatura flasac
 afectiuni ale aparatului articular-zone de miogeloze,celulita
 afectiuni digestive-gastrite hipoacide,diskinezii biliare hipotone,colite
atone,constipatie habituala,obezitate,masaj medical al fetei
Framantarea este utilizat foarte mult in masajul sportivilor,fiind un procedeu specific de
stimulare si refacere a functiilor motoare.Efectele lui sunt mai eficiente atunci cand se
maseaza grupele de muschi obositi prin efort fizic de lunga durata.

4.Tapotamentul(batere):
Se aplica pe piele si tesuturi moi fiind cele mai intense si executate procedee de
masaj.Deriva din biciuiri cu anunchiuri de crengute din masajul empiric.Aplicate in
legatura cu baile de abur.
Tapotamentul consta in aplicarea pe piele a unor serii de lovituri scurte si sistemic.
Modalitati de executie:
 cu fata palmara a mainilor,cu degetele intinse in procedeul numit plecait
 miscarile mainilor si a antebratelor se executa din articulatiile pumnilor si
ale coatelor lasand palmele sa cada liber pe regiunea masata
 cu dosul mainilor,degetele sunt usor flectate,iar loviturile se aplica cu
primele falange
 cu pumnul complet inchis,cu partea cubitala(mediana)astfel incat sa se
asigure elasticitatea loviturii si sa se evite aparitia senzatiei dureroase
Batatoritul manevra extrem de puternica,se aplica pe zone cu musculatura bine dezvoltata
si mai putin sensibila(regiunea spatelui si zona fesiera.Se mai poate face batatoriri cu
palma in ventuza,eficienta la nivelul coapselor si feselor.
Tocatul-varianta de tapotament.Se foloseste marginea cubitala a mainilor,degetele fiind
apropiate ,iar miscarile de lovire se eecuta din articulatia mainilor.
Percutatul-se executa cu varful degetelor mainii,usor flectate si departate,este una din
formele cele mai usoare de tapotament,miscarile se executa din articulatia pumnilor,iar
degetele cad libere pe suprafata pielii .Se aplica pe coloana si abdomen.efectele pot fi

11
superficiale/profunde.Dupa intensitate si ritmul baterilor.Manevrele de batere pot fi
aplicate direct pe piele,dar si prin intermediul imbracamintii ca si manevra de incalzire.
Efectele:
 variaza dupa-intensitatea si ritmul loviturilor
-supletea sau rigiditatea mainilor si cu sensibilitatea pielii si atesuturilor
masate
Actiunea specifica este excitanta prin actiunea specifica asupra receptorilor pielii si a
tesuturilor subcutanate conjunctive si activarea circulatiei
Se executa dupa ce corpul a fost pregatit prin manevrele precedente.Actiunea asupra
ramurilor periferice a nervilor senzitivi in sensul reducerii sensibilitatii prin actiunea
indelungata ritmica si uniforma a manevrei.
Exista fibrele nervoase motoare rezultand o crestere a tonusului muscular chiar o
contractie locala a miofibrilelor.
Stimularea proprietatii fiziologice ale muschilor si le sporeste functionalitatea.Actiunea
asupra nervilor vaso-motori si provoaca un aflux crescut de sange in zona masata,asta se
intampla cand se se executa in timp rapid cu intensitate mare si durata mai lunga.
Prin activarea circulatiei sunt stimulate functiile nutritive locale.Stimuleaza factorii care
descompun si mobilizeaza grasimile din tesutul subcutanat in special enzimele
contribuind astfel la micsorarea volumului stratului de tesut adipos subcutanat.
Indicatiile baterilor:
-combaterea hipotoniilor/hipotrofiilor asupra musculaturii de inactivitate
-efect excitant
-in sindromul hiperanabolice-trecerea spre usor catabolism
-indicatii de electie la sportivi
Contraindicatii:
-afectiuni ale apartaului locomotor insotit de durere/contractura musculara

5.Vibratiile:
Consta in miscari oscilatorii ritmice si presiuni intermitente executate foarte frecvent si
uniform cu ajutorul mainii sau al unor aparate vibratoare.
Miscarile realizeaza deplasari mici ale pielii de cativa mm.si a tesutului subcutanat si
presiunii ondulatorii foarte variate.
Executie-se practica cu varful degetelor cu fata palmara a degetelor ,cu podul palmei,cu
radacina mainii,cu toata palma si degetele intinse,cu pumnul inchis/deschis.
Procedeele se aplica in raport cu intinderea regiunii ,grosimea si densitatea tesuturilor
masate si cu scopul urmarit.
Executie:
-sunt asemanatoare cu un tremurat continuu,manevrele se efectueaza prin contractii
rapide a muschilor antagonisti,ai mainilor,a bratului si antebratului.
Vibratiile nu pot fi niciodata ritmice,nu pot realiza oscilatii si presiuni uniforme,dubla
oboseala musculara la cei care executa.
Vibratiile mecanice care sunt mai rapide si uniforme si perfect ritmice.Vibratiile
mecanice se adapteaza pentru frecventa si amplitudinea oscilatiilor,iar contactul cu partile
corpului se face prin benzi de panza tare,prin dispozitive/piese speciale.Mai exista
scaune,paturi,mese vibratoare.

12
Trepidatiile-miscari vibratorii cu amplitudine sau intensitate mai mare.Se aplica pe
regiuni ale trunchiului.Trepidatiile se asociaza deobicei cu miscarea respiratorie.Odata cu
inspiratia si ridicare pasiva a toracelui,incep trepidatiile cu ambele maini plasate in
spate ,accentuandu-se spre sfarsitul ei.Palmele se aplica in timpul expiratiei pe partile
anterioare si laterale ale toracelui si executa manevrele de presiune vibratorie mai ales
spre sfarsitul ei pentru a continua in pauza respiratorie.
Efectele vibratiilor:
-se explica prin actiunea mecanica si reflexa
-asupra circulatiei creste circulatia locala prin manevre ample si intense
-se produce o vasodilatatie prin mecanism direct si reflex rezultand o crestere a
temperaturii locale
-asupra sistemului nervos are efect sedativ cand se practica manevre fine,uniforme si
prelungite
-modifica pragul de durere prin scaderea pragului de perceptie la nivelul pielii si
atesuturilor superficiale
-stimuleaza proprioceptorii ligamentari
-are efect decontracturant si amelioreaza capacitatea de efort
Indicatii:
-in patologia aparatului locomotor de tipul afectiunii reumatismale degenerative sau
inflamatorii sau afectiuni post traumatice
-in afectiuni neurlogice de tip paralizii nevralgii,nevrite
-afectiuni ale organelor interne-se pot practica in diskinezii biliare,gastrite in modificari
ale functiilor intestinale in colita spastica ,in constipatia abituala
-in afectiuni psihice-masaj in nevroze,distonie neurovegetative
-in oboseala cronica,in epuizare fizica si psihica
-in afectiuni abarticulare ,fibrozite,pendilite,bursite
Procedee ajutatoare de masaj(secundare)
Se intercaleaza printre procedurile principale sau se adauga dupa ele la sfarsitul sedintei
de masaj.Are rolul de a intregi actiunea manevrelor de baza.Unele procedee secundare
deriva din cele principale,altele cu caracteristici tehice proprii.Cele mai importante
procedee secundare sunt:
1. cernutul si rulatul
2. presiunile
3. tractiuni si tensiuni
4. scuturatul
5. procedee diverse
1.Cernutul si rulatul:
Se aplica mai ales pe membrele superioare si inferioare dupa procedee mai puternice de
batere si framantare a tesuturilor ,in formele de masaj linistitor se aplica dupa netezire si
frictiune.
Executie:
cernutul-se executa cu doua maini aplicate de o parte si de alta a segmentului pe care il
masam cu degegtele flectate.Se prinde de jos in sus masa carnoasa de pe antebrat si
brat,de pe coapsa/gamba si se misca in sens lateral sau de jos in sus prin ridicari si
presiuni alternative asemanatoare cernutului cu o sita.

13
Se executa cu ritnul viu si insistent deplasand mainile din aproape in aproape in sus si in
jos in lungul segmentului pe care il masam.
Efecte:
-exercita actiuni relaxatoare asupra maselor de muschi,creste supletea tesuturilor
,activeaza functiile circulatorii locale si trofic
-favorizeaza alunecarea planurilor de tesuturi intre ele
Rulatul
-este asemanator cu cernutul,dar cu degetle inchise si cu palmele apasand pe tesuturi mai
tare decat la cernut
-masa de tesuturi moi se prinde intre palme sub diverse unghiuri si se ruleaza intr-un ritm
foarte viu in toate sensurile.
-se actioneaza egal asupra tesuturilor moi,din jurul imprejurul segmentului
Efecte analogice cernutului,are efect relaxator dupa orice efort intens sau incordare
musculara sau de lunga durata
Efecte antialgice prin inhibarea transmiterii informatiei dureroase de la nivelul
proprioceptorilor,modificand pragul de sensibilitatela durere.
Cernutul si rulatul-pot fi practicate si la automasaj
2.Presiunile:
-procedee vechi caracteristice tuturor formelor de masaj empiric
-se foloseste in masajul de tip periostatic
-in masajul generalpresiunile intaresc actiunea procedeelor obisnuite de netezire,frictiuni
si framantat.
-ca procedee independente presiunile isi modifica tehnica dupa intinderea si sensibilitatea
regiunilor care se aplica
-cele mai caracteristice sunt presiunile de spate aplicate in lungul coloanei vertebrale
-la sfarsitul masajului regional
Presiunea se aplica la tinerii robusti cu masa musculara bine dezvolata si sanatosi,fiind
contraindicat la copii si la femei.
Executie:
-se aplica palmele cu degetele intinse de o parte si de alta a coloanei vertebrale a
subiectului de masat care se gaseste in decubit ventral
-dupa ce se apasa o data sau de mai multe ori pe acelasi loc deplasam palmele mai sus sau
mai jos,repetand miscarea pe intrega regiune
-palmele se deplaseaza din aproape in aproape,amandoua odata sau pe rand,presiunile
sunt ferme dar se executa fara exagerare
-ritmul este lent 3-5 sec/faza eficacitatea manevrei creste daca manevra de presiune este
insotita de trepidatii
-daca manevra provoaca jena,durere sau o alta senzatie neplacuta manevra se intrerupe si
nu se mai repeta
Masajul periostal Vogler:
-se aplica pevanumite puncte/zone bine delimitate executandu-se continuu sau cu
intreruperi cu o intensitate medie sau mare
-presiunile sunt alternate cu frictiuni si neteziri locale la fel de intens executate
-se poate adauga la presiune,actiune vibratori a mainii

14
Efectele:
-se explica celorobtinute pe cale reflexa si efectele locale,initial creste sensibilitatea,apre
o ischemie locala trecatoare,dupa care urmeaza scaderea sensibilitatii printr-o hiperemie
locala de lunga durata
-in plus realizeaza relaxare secundare a muschiului si o linistire a intregului organism
-executia tehinica trebuie sa se delimiteze cu precizie cu puncte si zone reflexogene
Presiunile pe nerv-metoda lui Cornelius:
-procedee terapeutice speciale
-se practica o apasare progresiva continua sau vibranta pe anumite puncte sensibile de la
radacina nervului,de pe traiectul lui sau de la nivelul principalelor ramificatii
Indicatiile presiunilor pe nerv-in afectiuni dureroase ale nervului,insotite/nu de ulburari
functionale
Variante ale presiunilor:
Modul de executie:presiunea se poate efectua cu degetele ,palma,cotul si avem:
1)presiuni profunde -cu alunecare perpendiculara.Se practica la masajul paravertebral si
la masajul coapsei.Sunt utile in hipotonii/contractura.
2)presiuni locale statice-sunt efectuate cu una/ambele maini asezate una peste alta /cu
talonul mainii,cu policele/antebratul tangential exercitand o presiune perpendiculara pe
zona masata.Intensitatea creste gradual pana la intensitatea maxima,dupa care scade
progresiv.Durata unei astfel de faze este de aproximativ 12 secunde.
3)presiuni glisante complete-se folosesc diferite faze descrise la neteziri care devin
presiuni glisate cand sprijinul este crescut si ritmul incetinit.
4)presiuni glisate lombare transversale.Miscarile sunt transversale si simultane.
5)presiuni glisante cu dosul falangelor.Se efectueaza la nivelul santurilor
paravertebrale.La nivelul regiunii lombosacrate.Fiecare mana este in sprijin cu dosul
ultimelor 4 degete pe relieful mainilor spinali.Pumnii si articulatiile metacarpofalangiene
sunt flectati.Degetele sunt impinse spre extremitatea superioara a radiusului in timp ce
pumnul se flecteaza progresiv
6)presini glisante cu marginea cubitala amainii.Mana este fixata pe marginea cubitala
perpendicular pe regiunea paravertebrala,pumnul fiind inchis/deschis.Presiunea glisanta
poate fi efectuata printr-un efect de elongatie a tesuturilor.Utilizam simultan doua maini
care se departeaza simultan una de cealalata.
7)petrisajul(framantarea)-prin actiune glisanta pentru musculatura paravertebrala lombara
si se practica presiuni glisante caracteristice pentru fiecare zona a corpului.

3.Tractiuni si tensiuni:
Procedee de masaj care actioneaza mai ales asupra articulatiilor sitesuturile
periarticulare.Fac parte din cele mai vechi procedee de masaj.De-a lungul anilor au fost
folosite diferite forme de masaj,manipulari,tractiuni care pornesc de la conceptul de
atingere.
Trctiune se regaseste in perioada lui Hipocrate ca metoda de corectie a
scoliozei.Tractiune este un act de tragere sau impingere si se coreleaza cu forte care se
aplica corpului pentru intinderea unei anumite parti sau pentru repararea a 2 sau mai
multe parti.

15
Scopul tractiunii:
-sasa realizeze o intindere,alungire in limite fiziologice a elementelor articulare si
periarticulare,precum si o degajare de sub presiune a elementelor intraarticulare(cartilaj
articular, capsula articulara, membrana sinoviala, lichid sinovial, discuri, meniscuri,
ligamente)
Tractiunea e una din metodele fizioterapeutice ale fracturilor..
In practica recuperarii medicale tractiunea se adreseaza mai ales membrelor dupa un
masaj bun al acestora su coloanei vertebrale,cervicale,lombare.
Ca metoda de sine statatoare sau in contextul altor proceduri recuperatorii cu obiectiv
final de scadere a durerii in zona respectiva.
Tipuri de tractiuni:utilizate in scop terapeutic
1)tractiuni mecanice/hidraulice.automatizate
2)tractiuni manuale executate fie de un tehnician fie ca si autotractiuni
Formele mecanice-utilizeaza un sistem de scripete hidraulic/monitorizat cu
greutati,alaturi de un sistem de hamuri/laturi destinate pacientului.La tractiuni manuale
presupun un terapeut care isi utlizeaza mainile asupra corpului pacientului,forta de
tractiune fiind furnizata de greutatea corporala a a terapeutului.
Autotractiunea este controlata de pacient prin tragere de bare,manere aplicate la capul
mesei fara implicarea directa a unui terapeut.
Mai exista o alternativa de tractiuni-tractiuni gravitationale.Se practica pe o masa
inclinata sau sub apa.Pot fi utilizate si la domiciliu.
Efecte fiziologice ale tractiunilor:
-cresc spatiul articular
-scad presiunea intraarticulara
-relaxeaza musculatura periarticulara
-stimuleaza proprioceptorii zonali
Efecte fiziologice ale tractiunilor la nivelul coloanei vertebrale:
Colona cervicala:
-rezultatul cel mai reproductibil este elongatia tesuturilor
-in functie de forta de aplicatie a tractiunii la nivelul coloanei cervicale se poate realiza o
distantare de la 2mm-2cm
-prin forta manuala se realizeaza o alingire globala a coloanei cervicale de aproximativ
1cm
-in timpul tractiunii se deschide cel mai bine spatiul intervertebral anterior la o tractiune
in flexie cervicala de 300
!Tractiunea in extensie a coloanei cervicale nu se recomanda datorita cresterii durerii si
riscului crescut de complicatii date de insuficienta circulatorie vertebra bazilara sau de
instabilitate vertebrala
Coloana lombara:
-efectul major al tractiunii este elongatia
-in functie de forta de tractiune se realizeaza o distantare de pana la 3 mm a unui spatiu
intervetebral
-durata in timp a distantarii dupa durata tractiunii este greu de precizat si se presupune ca
ar fi de 20-30 min dupa tratament

16
-date asupra modificarii de dimensiune si presiune la nivelul discului lombar sunt
neconcludente
-exista evidente prin cercetare ata de scadere cat si de crestere a presiunii intradistale la
tractiuni
-unele teorii asupra efectelor fiziologice asupra tractiunilor sugereaza ca stimuleaza
receptorii proprioceptivi la nivelul ligamentelor vertebrale si muschilor intrinseci ai
coloanei vertebrale si pot inhiba impulsurile nervoase onamorle din acele structuri
-evidentele clinice asupra efectelor fiziologice asupra tractiunii sunt limitate
Tehnici de tractiune:
-tractiunea membrelor:
Manuale :
-pentru a executa o tractiune la membre se apuca deasupra si sub articulatie si se trage de
segmentul terminal in sensul axei lungi a membrului
-apucarea se face cu o mana sau doua dupa ce sa precizat pozitia cea buna si favorabila
pentru tractiune manevrele
-se executa dupa un masaj bun al articulatiilor vizate si a muschilor periarticulari
segmentari
-pentru a pregati relaxarea musculara si de a creste supletea tesuturilor
-se pot aplica tractiuni simple de membre sau combinate cu scuturaturile usoare ale
segmentului imobilizat dupa care se face o cercetare metodica a mobilitatii articulare
fiziologice
Tehnice:
-se efectueazaa un sistem de scripeti si contra greutati/planuri inclinate pentru realizarea
tractiunilor in ax
Tractiunile coloanei vertebrale:
Tractiunile manuale ale coloanei cervicale se intinde coloana cervicala prin ridicare
corpului in sus cu ajutorul mainilor plasate la tample/plasate pe frunte si ceafa.Intinderea
trunchiului se face din pozitia stand sau sezand prin apucarea peste brate,ridicarea in sus
si scuturarea energica a intregului corp.
Tractiuni cervicale:-tehnica-presupun un ham care se fixeaza in jurul pelvisului pentru a
favoriza tractiunea caudala si un ham toracic care fixeaza partea superioara a corpului.Se
practica tractiuni intermitente.Exista o forta de tractiuni pentru alungirea coloanei
vertebrale intre 70-150 valti
Tractiunile care utilizeaza forta gravitatiei sunt cu aplicatie in apa calda.Utilizeaza hamuri
pentru coloana cervicala/lombara.Pacientii sunt suspendati vertical prin hamuri intr-un
bazin cu apa calda si au atsata o anumita greutate la nivelul membrelor inferioare.
Tensiunile sunt miscari active/pasive care intregesc metodele metodice ale unei
articulatii in sensul cercetariii si exercitarii mobilitatii si stabilitatii articulare.Daca sunt
executate corect aceste manevre lasa dupa ele o senzatie de caldura locala de suplete a
musculaturii si de usurinta functionala.
Indicatii ale tractiunilor si tensiunilor:
-in sindroame dureroase cervicala sau lombara de natura mecanica determinate de
afectarea discurilor vertebrale ale ligamentelor sau muschilor
-in raiulgii? de origine vertebrelor in sindroame miofasciale,fibromialgice,in hipolaxiati
musculo-ligamentare
-prevenirea anchilozelor,redorilor,fibrozelor articulare

17
Contraindicatii:
-hiperalgii cervicale si lombare
-prezenta sindromului dural si articular
-prezenta deficitului de statica severa(cifoza,scolioza) la persoanele de peste 60 ani
-persoanele anxioase cu labilitate hipoafectiva
-aceste manevre efectuate de catre kinetoterapeuti antrenati si nu de maseori
4.Scuturaturile:
-manevre inrudite cu trepidatiile si cu tractiunile
-ele constau din miscari oscilatorii mai ample executate ritmic cu segmentele de
membre,cu membrele in intregime/corpul intreg
-tehnica manevrei variaza dupa dupa regiuni asupra caruia se aplica
-Scuturarea spatiilor interosoase dela maini si picioare este o manevra folosita in masajul
segmentar si se executa cu scopul de a inlocui framantatul care la acest nivel nu se poate
aplica
Executie:se aplica amandoua mainile astfel incat degetle mari si portiunea
corespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile mainii sau ale picorului pe care dorim
sa il masam.Imprimama apoi mainilenoastre miscari ritmice alternative de dinainte-inapoi
realizand prin aceasta un fel de framantare reciproca a tesuturilor din spatiile osoase
metacarpiene si metatarsiene.
Scuturarea mainii/piciorului in intregime se face printr-o miscare asemanatoare cu
cernutul/rulatul aplicand mainile noastre pe marginile laterale ale acestor
segmente/prinzand in maini primul/ultimul deget al mainii masate sau marginile labilor
piciorului executand o miscare vie activa indreptata dinainte-inapoi si invers.
!-hiperlaxitati ligamentare
Scuturarea degetelor de la mana si picior se face fie cu o mana aplicata in caus peste
varfurile lor in timp cu cealalta mana fixam pumnul sau piciorul la nivelul gleznei fie cu
ambele maini aplicate de o parte si de alta a acestor segmente.
Vom executa o miscare vie de aducere a degetlor de dinainte –inapoi sau un fel de relura
a acestora intre palme.
Scuturatul segmentar/intregime a membrelor superioare si inferioare.Se executa dupa ce
am terminat toate manevrele de masaj obisnuit.Prindem mainile de degete iar piciorul de
calcaie si le scuturam cu voiciune de susin jos si dintr-o parte in alta exercitand in tot
acest timp si usoare tractiuni in sensul lungimii membrului respectiv.
In timpul executarii manevrei de scuturaturi musculatura membrelor trebuie sa ramana
relaxata.
Efecte fizice ale scuturaturilor:
-se obtin efecte decontracturante,miorelaxante,poate de stimulare generala cand sunt
executate cu voiciune
-se obtin efecte antialgice prin modificarea pragului de sensibilitate
5Procedee diverse de masaj:
Aceste procedee diverse se pot incadra toate manevrele noi sau variantele procedurilor
mai vechi.
Ex.:feluri de pensari sau ciupitul pielii cu varful degetelor si tesuturilor si asa numitele
ridicari ale muschilor
Sunt folosite pentru cresterea excitabilitatii locale.

18
Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor,iar ridicarea muschilor se aplica
mai ales la spate.Pentru efectuarea pensarii se apuca intre degete o cuta de piele si tesut
celular subcutanat sauchiar de muschi,se strange usor si se ridica cuta ata cat permite
elasticitatea tesuturilor.Apoi se lasa sa scape brusc cuta de apucare.Manevra se
efectueaza viu din loc in loc pe partea cea mai carnoasa a membrelor.Are un efect
excitant si se opune aderentelor tesuturilor in imobilizarile prelungite de exemplu post
traumatic.
Ridicarea muschilor este o manevra mai energica si se aplica mai ales pe regiunea
spatelui.O cuta de piele ,tesut celular cutanat este prinsa intre degete si palma si trasa in
sus ca si cum am dori sa o desprindem de planul profund.
Manevra se repeta in sens ascedent si descendent strangand si ridicand cutele ce se pot
forma si are un efect excitant.
Balansarea-metoda sedativa de relaxare.Pentru balansul intregului corp se aseaza o mana
pe spatele pacientului in apropierea coloanei vertebrale iar cealalta mana pe radacina
coapsei.Apasati mainile pe muschi,dupa care il deplasati inainte si inapoi.
Balansul trebuie sa fie continuu si ritmic.Mobilizarea postmasaj sunt mobilizari pasive
ale articulatiilor masate si a celor invecinate cu regiunile masate in toate axele de miscare
permise.
Avem mobilitate pasivo-active si actioneaza pasiv progresiv initial in directiile libere si
apoi in directia cea mai deficitara.Se mai parctica facilitarea musculara
neuroceptiva..Miscarile active se mai practica simplu si cu rezistenta progresiva realizate
manual sau cu ajutorul scripetoterapiei,suspensoterapie,hidrokinetoterapie.Se mai pot
folosi elemente de terapie ocupationala si sportul.terapeutic dintre care inotul este cel mai
complex si cu rezultatele cele mai rapide.
Metoda masajului partial si general:
Avem masaj:
general-se practica pe partile moi de la suprafata corpului
partial-se efectueaza pe suprafate bine delimitate anatomic
functional-regiunile trunchiului si segmentele membrelor
local-se practica pe parti mai mici
Masaj partial:
Se practica metode de masaj care difera:
-dupa forma si structura fiecarei parti,regiuni/segment al corpului
-dupa scopul urmarit,experienta executantului
Masajul regiunii trunchiului:
Consta in prelucrarea celor 3 regiuni distincte ale sale:perete toracic,perete
abdominal,spate care se maseaza intotdeauna separat.
Masajului spatelui:
piele,tesut subcutanat,muschi,oaseSe aplica toate procedeele principale si o buna parte
din procedeele ajutatoare.Regiunea este intinsa,plana aproape neteda,exceptie facnd
relieful omoplatilor si coloana vertebrala.
Caracteristici regionale:
Pielea regiunii este cea mai groasa si cea mai putin sensibila.Tesutul conjunctiv si grasos
este destul de putin abundent.Muschii sunt mai lati si dispusi in mai multe
straturi.Circulatia sangelui este redusa si divers orientata.

19
Posturarea persoanei masate:
In decubit ventral cu fruntea sprijinita pe dosul mainilor proprii,un sul sau o perna la
nivelul regiunii abdominale,un sul la nivelul gleznelor,iar mainile treuie sa fieintinse pe
langa corp,capul se rasuceste intr-o parte.Executantul sta in stanga persoanei de masat pe
un scaunel fara speteaza de inaltime potrivita sau in picioare.

Executie:
Masajul se incepe cu o serie de neteziri lungi si lente,simultane care pornesc de jos in sus
din regiunea sacrala spre ceafa si aluneca pe toata suprafata lombara si dorsala.Palmele
sunt cu degetele intinse si apropiate initial se inreapta in sus in lungul coloanei vertebrale
dupa cateva manevre se indeparteaza putin cate putin de coloana in lateral cu degetele
indepartate intre ele alunecand la inceput paralel apoi oblic peste latimea
spatelui.Urmeaza apoi alunecarile mai scurte indreptate in inaltime si lateral peste
flancuri,coaste,omoplati si umeri.
Dupa neteziri simultane urmeaza netezirile alternative in timp ce o mana urca alunecand
pe piele cealalta coboara fara sa o atinga astfel ritmul miscarilor se accentueaza.
In masajul stimulant manevrele lungi de alungire sunt urmate de manevre scurte ce se
executa intr-un ritm mai viu urcand si coborand din aproape in aproape cuprinzand
intreaga regiune.
Metodele scurte sunt executatea simultan/alternativ porinind din partea de sus/jos a
regiunii pastrand intotdeauna sensul ascedent.Forma scurta locala a netezirii se executa
pe portiuni bine delimitate pe o parte sau pe cealalta a coloanei vertebrale si anume:pe
solduri,regiunea lombara,pe coaste,pe spatiul interscapular ,pe omoplati si umeri.
Manevrele se executa cu o mana sau cu ambele maini simultan/alternativ,liniare
,ondulate/zig-zag.
Alunecarea vibrata:
reprezinta o forma de netzire mai eficace si mai greu de executat.
2.Frictiunea:
Se executa cu palma si degetele intinse pentru a cuprinde dintr-o data o regiune cat mai
mare.Pe portiuni mai reduse frictionam cu podul palmelor sau cu radacina mainilor/cu
marginile cubitale ale palmelor si degetelor.Manevrele se executa insistent modelandu-se
dupa forma si relieful regiunii ,dupa consistenta pielii si a tesuturilor masate.
3.Framantatul:
Se executa formand o cuta de piele si tesuturi care se cuprinde intre varful degetlor
flectate si sprijinite pe piele si intre radacina mainii care preseaza si strange cuta de jos in
sus si dinainte inapoi.Framantarea se face pe toata intinderea spatelui ,dar mai ales in
lungul coloanei vertebrale.La masajul sportivilor se poate face combinatie de frictiune si
framantat.
4.Tocatul:
Se executa cu marginea cubitala ale mainilor.Se efectueaza pe muschi i lungi ai spatelui
mai mult in lungul lor decat latul lor.Tocatul cu fata palmara a degetlor este indicat pe
partile laterale ale spatelui,pe umeri,omoplati..Manevra poate fi completata cu percutatul
excedat cu varful degetelor care cad perpendicular pe piele cu plescaitul efectuat cu fata
palmara a mainilor si degetelor cu batatoritul executat cu palmele intinse sau strnse in
căus sau ventuza sau cu pumnul inchis la sportiv.Formele de batere se pot combina intre
la conformatii diferite ale partilor spatelui.

20
La persoanele sensibile se practica neteziri sau vibratii.
Manevre de batere:
Dupa manevrele de bater apar o serie de presiuni ascendene sau descendente de o parte si
de alta a coloanei vertebrale,cu palmele si degetle intinse apasand simultan/alternativ o
data sau de mai multe ori pe acelasi loc si apoi din aproape in aproape pe toata regiunea
spatelui.
Netezirea simpla care incheie regiunea spatelui este lenta si prelungita care seincheie cu
acoperirea regiunii (prosop,cearceaf) pentru a se evita racirea regiunii.
Masajul peretelui toracic:
Peretele toracic se deosebeste de regiunea spatelui prin structura si prin rolul esential in
respiratie.Pielea regiunii toracice este mult mai fina si mai sensibila.Tesuturile
subcutanate sunt mai reduse pe partile laterale si pe linia mediana.La barbati predomina
relieful muscular pectoral,iar la femei predomina relieful glandelor mamare.
Pozitia subiectului pentru masat este culcat pe spate cu capul usor ridicat.Pentru partile
laterale se pun mainile pe ceafa/crestet eventual se poate practica in decubit
lateral/dorsal.Executantul sta in dreapta celui care-l masam.
Executie:
Se practica neteziri usoare si ritmice cu una sau doua maini care urca simultan/alternativ
in fata de la baza toracelui,peste regiunea sternala si apoi in lungul claviculei pana peste
umeri.
Pe partile laterale se face in sensul spatiilor intercostale,ocolind la femei regiunea
mamara.Alunecarile la inceput sunt lungi si lente,simultane/alternative,continuand cu
manevre scurte pe regiuni mai putin intinse(presternal,coaste inferioare,laterale,zone
claviculare si humerale.
Frictiunea-se executa minutios mai ales pe masa carnoasa amuschilor si in spatiile
intercostale.Manevra se executa cu palmele cu marginea cubitala a mainilor/ cu radacina
palmelor.In regiunea sub si supraclaviculara se executa cu varful degetelor.
Framantarea-se practica pentru muschii pectorali.Se efectueaza framantatul in cuta care
permite,prinderea muschiului si stoarcerea intre degetul mare si restul degetelor.Posibil sa
se asocieze manevre de frictiune si framantare.
Tocatul si percutatul-utilizarea redusa din cauza regiunii mamare si precordial.
Apoi se practica neteziri usoare a intregii regiuni.
Indicatii:
-combaterea atrofiilor musculare
-insuficienta usoara a ap.respirator
-tonifierea covalescentilor dupa boli pulmonare si pleurale
-sportivi
Masajul peretelui abdominal:
Peretele abdominal reprezinta o centura constituita din muschi lati si supli legati intre ei
prin puternice formatiuni fibroase osoase.Pielea regiunii este subtire ,moale si elastica,iar
la unii este extrem de sensibila,sub pielea abdomenului sunt straturi abundente de
grasime care modifica forma si actiunii centurii abdominale.
Pozitia de masat ca si la torace se face in decubit dorsal cu perna/masa de masj usor
ridicata,iar pentru cresterea masarii peretelui abdominal genunchii se postureaza in
flexie ,se pun un sul sub genunchi.

21
Executie:
Se face neteziri initiale dupa sensul de circulatie venoasa si limfatica.Alunecarile se incep
in regiunea ombilicala,merg in sus si spre marginile coastelor.
Mainile se duc lateral spre flancuri si coboara sub regiunea subombilicala indreptandu-se
in jos si inauntru in lungul santurilor iliace apoi spre simfiza pubiana.
Manevrele pot fi executate pe rand/pot fi legate intre ele printr-o miscare ondulata astfel
palmele pornesc din regiunea ombilicala se duc in sus spre coaste pe care le depasesc
usor,apoi se rasucesc inafara in sensul santurilor intercostale si ajung pana la partile
laterale ale abdomenului apoi coboara oblic spre inauntru pana deasupra regiunii pubiene.
Manevrele se executa lent si prelungit incepand cu varful degetelor si terminand cu
radacina palmelor atunci cand se indreapta in sus si in sens lateral.Pornind cu radacina
membrelor continuand cu fata palmara si terminand cu degetele atunci cand se indreapta
in jos si inauntru.Miscarile se executa simetric,simulta/alternativ de o parte si de alta a
abdomenului.La nevoie alunecarile se aplica pe portiuni
limitate:epigastrice,subcostala,pe flancuri,subombilicara,santuriel iliace,suprapubiana).
Cand se face pe zone mai mici ,manevrele devin mai frecvente.Se pot efecta legate una
de alta mana in mana ,mana dupa mana si pot exercita o actiune mai profunda,mai
staruitoare.
Frictiunea:-procedeu de baza in masajul abdominal.Se aplica cu palma intreaga cu podul
palmei/cu radacina mainii,mai rar cu marginea cubitala si foarte rar cu
degetele.Elasaticitatea pielii permite miscari ample si usor de executat.
Framantarea:-nu poate influenta prea mult musculatura peretelui abdominal datorita
reflexelor locale de aparare.Framantarea se limiteaza la starturile de grasime
subcutanate.Pentru aceasta cute de piele si tesuturile grase .Se patrund intre degete si
palme si se prelucreaza insistent.Poate urma un tocat usor cu varful si pulpa degetelor
executate cu multa suplete si tangentiale la suprafata abdomenului
!Nu este permisa aplicarea altor procedee de batere nici daca musculatura abdominala
este foarte puternica.
Masajul peretelui abdominal se incheie intotdeauna cu usoare manevre de neteziri si
vibratii..Dupa masajul peretelui abdominal sunt indicate cateva manevre de respiratie
profunda.
Efectele masajului abdominal:
Sunt mai putin mecanice si mai mult reflexe.Se rasfrang asupra elementelor constitutive
ale peretelui abdominal si a organelor din cavitatea abdominala.
Indicatii si contraindicatii-sunt date de catre medic dupa examinarea atenta a regiunii.
Masajul membrelor inferioare:
Masajul se poate executa pe segmente /pe toata lungimea lor.Se incepe cu partea
posterioara dupa care se trece la ea anterioara.Exista diferente anatomice intre membrele
inferioare si superioare..Cele inferioare sunt mai lungi,mai groase,mai puternice.Oasele si
articulatiile sunt mai mari si ami rezistente.Muschii sunt mai voluminoase si ami
tonici.Miscarile sunt mai putin ample si mai putin coordonate.
Masajul membrelor pe partea posterioara:
Se executa din pozitia de decubit ventral/in decubit lateral pentru masajul
soldurilor,partilor laterale ale coapsei si mai rar ale gambei.Dca se executa analitic ,asajul
incepe cu regiunea fesiera se trece la coapsa si apoi la gamba.

22
Masajul regiunii fesiere:
Incepe cu netezirea executata cu ambele maini alunecand in sus spre regiunea lombara,in
jos spre coapse,inspre latweral spre solduri.Se intrebuinteaza manevre puternice cu podul
palmei,marginilor cubitale ,radacina mainilor/pumnii inchisi.
Miscarile se fac simultan/alternativ,pe ambele parti/numa pe o parte .
Frictiuni energice executate ca netezirea cu palmele si pumnii pentru intarirea
manevrelro.Se pot folosi procedeul mana peste mana sau greutatea corpului maseorului
care se inclina usor inainte cu fiecare apasare.
Framantarea se executa cu ambele mainii cuprinzand simetric cele doua parti ale regiunii
sau pe fiecare in parte.Se folosesete procedeul de stoarcere si presiune cu pumnii.se poate
combina foarte bine cu frictiunea.
Tocatul se efectueaza cu marginea cubitala a degetelor si a palmelor.
Batatoritul:se face cu pumnul inchis/deschis si cu marginea sa cubitala,la care poate
participa uneori si un segment de brat.
Netezirea de incheiere care se poate combina cu vibratia/cu trepidatia.
Indicatii:
-hipotrofii ale muschilor fesieri
-in celulita regiunii fesiere
-in sport
-la atleti
-jucatori de fotbal
-boxeri
-luptatori

Masajul coapsei pe regiunea posterioara

Necesita rigoare, suplete pt a putea stapani cu adevarat musculatura voluminoasa si rigida
acestui segment.
Netezirea se incepe cu ambele palme care se aplica in cerc in jurul coapsei. Incepe cu o
serie de alunecari lungi si lente efectuate simultan sau alternativ. Urmatoarele alunecari
scurte si patrunzatoare care accelereaza ritmul miscarilor. Manevrele se executa cu
palmele alunecand pe sub genunchi pana peste regiunea fesiera. La nevoie pt netezire
putem folosi radacina sau taisul mainii, pumnul inchis, nodozitate la piepten.
Framantatul este procedeul de baza la masajul coapsei. Se aplica in cerc,serpuite si mai
ales in cuta.
Tocatul, plescaitul cu palmele, batatoritul se executa cu .... ....Manevrele se executa pe
rand sau combinate intre ele.
! Se evita baterea pe regiunea interna a coapsei sau pe spatiul din inapoia genunchiului.
Cernutul, rulatul sunt manevre de mare efect, executate energic, cresc supletea muschilor
si cresc elasticitatea ……... muschilor.
Netezirea de incheiere se face lung, lent cu efect linistitor prin care coborand pe gamba,
netezirea devine manevra intre …….... in masajul acestui segment.

Masajul gambei pe fata posterioara

Pozitionare – genunchiul usor flectat, laba piciorului in usoara extensie pt a permite
relaxarea muschilor extensori. Gamba se mentine in aceasta pozitie, fie sprijinita pe
genunchiul executantului, fie cu glezna pe un sul, pe o perna sau pe peanul inclinat al

23
banchetei. Se incepe cu neteziri lungi care pornesc de la calcai si depasesc in sus
articulatia genunchiului. Manevra se executa alternand miscarea mainilor.
Urmeaza o serie de alunecari scurte si insistente pt prelucrarea pe rand a tendonului
Ahillian, a muschilor gemeni, a spatiului popliteu. Pe partea carnoasa a gambei
alunecarile devin mai apasate; in caz de edem al gambei se aplica alunecari lente
sacadate. In caz de automasaj se aplica netezirea cu nodozitatile degetelor stranse in
pumn-manevra in pieptene.
Daca executam netezirea cu o singura mana, cealalta mana poate sa ridice putin piciorul
de la nivelul gleznei. In juru maleolelor se pot executa manevre circulare.
Frictiunea executata cu degetele si palmele. Se prelucreaza putinele tesuturi moi in jurul
maleolarului si in jurul tendonului Ahillean, insistand apoi asupra masei carnoase a
muschilor gemeni. Se framanta in continuu muschii gemeni cu o mana sau doua in cerc,
serpuit sau in cuta.
Batere, tocat, plescait se aplica numai pe masa carnoasa.
Cernutul, rulatul pe aceleasi portiuni.
Netezirea de incheiere manevre lungi si linistitoare.

Masajul membrului inferior in intregime pe partea sa posterioara

Se aplica cand -timpul rezervat membrelor inferioare este foarte scurt.
-masam regiunea la copii.
-facem ......... si trebuie sa ne incadram in timp.
Se executa aceasi manevre ca la masajul la segmente si se pastreaza sensul ascendent a
proceselor cu efect circulator. Pt scuturarea membrului inferior in intregime se aplica
amandoua mainile in cerc deasupra gleznei si in timp ce se executa o usoara tractiune in
sensul lungimii il agitam prin miscari scurte si vii de sus in jos, de jos in sus si in sens
lateral. Se poate executa simultan masajul regiunii posterioare a celor doua regiuni
inferioare. Se poate trece apoi la masajul pe partea anterioara...

Masajul membrelor pe partea anterioara

Se efectueaza pe segmente.Se incepe cu laba piciorului,gamba,genunchiul,coapsa. Pozitia
acelui masat culcat pe spate cu capul usor ridicat sau culcat rezemat pe un plan inclinat
sau pozitie sezand.

Masajul piciorului
Se face cu minotiozitate pe toate partile. Pozitia subiectului cu picioarele sprijinite pe
coapsa maseorului sau cu piciorul liber in afara planului de sprijin.
Netezirea consta din alunecari scurte, alternative, aplicate pe talpa cu podul palmei, cu
radacina mainii sau cu pumnul inchis. Se mai aplica pe partea anterioara si pe partile
laterale cu palmele sau eventual degetele.
Frictiunea in sens circularin jurul maleolelor si a calcaiului in sens liniar in jurul
tendoanelor si a spatiilor interosoase metatarsiene.
Framantatul NU se poate executa.
Scuturarea spatiilor interosoase.
Netezirea de incheiere cu miscari lente si apasate executate cu palmele sau cu degetele.
Degetele picioarelor pot fi masate impreuna sau fiecare in parte prin: neteziri lungi sau
transversale, frictiuni de varful degetelor, tensiuni, tractiuni, usoara scuturatura.

24
Masajul gambelor pe partea anterioara
Avem particularitati ale masajului datorita reliefului osos, pe creasta tibiala, fata
anterioara.
Pozitia subiectului: genunchiul indoit in afara patului de masaj, sprijinit pe mana sau
genunchiul maseorului. Se face netezirea anterioara a gambei, apoi pe fata antero-interna
a gambei, - apasarea este foarte redusa, pe partea antero-externa a gambei -, se pot face
alunecari scurte si apasate pt a influenta muschii din jgeabul osos. Netezirea se poate face
cu podul palmei, cu degetele, cu nodozitatile.
Frictiunea practicata pe partea antero externa a gambei, se folosesc puntile musculaturii
tenare si hipotenare.
Framantatul are importanta mai redusa, se aplica cu o singura mana care cuprinde partea
externa si posterioara a gambei. Se mai pot face tocat sau plescait cu palma.
Netezirea de incheiere pe toata fata anterioara si partile laterale ale gambei. Se executa
simultan cu ambele maini sau alternatul pana asupra genunchiului.

Masajul genunchiului
Pozitie: cu membrul inferior extins si sprijinit pe partea posterioara.
Se practica: alunecari scurte si frictiuni usoare cu varful degetelor, se prelucreaza pielea,
tesutul conjunctiv subcutanat, elementului periarticular. Manevrele depasesc in sus si jos
regiunea articulara. NU se aplica framantatul sau baterea.

Masajul coapsei pe partea anterioara

Se practica: alunecari lungi si lente pt a putea stapani marea masa de muschi extensori ai
gambei. Se creste presiunea prin aplicarea mana peste mana, urmeaza neteziri scurte si
dese; apoi frictiunea cu podul palmelor, radacina mainii sau pumnul inchis. Framantatul
poate fi circular, serpuit sau in cuta. Se executa cu putere pt a patrunde in grosimea masei
musculare. Se pot aplica toate formele de loviri ritmice tocat, plescait, batatorit.
Daca nu avem timp suficient pt efectuarea masajului pe segmente, se lasa nemasat
piciorul si nu se insista la genunchi.

Masajul membrelor superioare

Membrele superioare sunt adaptate pentru miscari ample si de abilitate,mai putin de forta
si de rezistenta,sunt mai subtiri si mai scurte decat cele inferioare,cu volum tesuturilor
musculare si conjunctive mai redus.Pozitia subiectului de masat poate fi:
-culcat pe patul de masaj cu capul ridicat pe perna
-sezand pe scaun
Practic se aseaza pozitia cea mai comoda ,atat pentru subiect cat si pentru maseor.
Maseorul poate sa stea in picioare(pe scaun pe partea de masat)
Masajul pe segmente
Se incepe in ordine :degete ,mana,antebrat,si se termina cu umarul.
Masajul degetelor
Se sprijina palma subiectului de masat pe palma noastra de preferinta pe stanga pentru a
putea lucra mai bine.Sprijinul mainii se mai poate cu cotul pe o masa pe speteaza unui
scaun sau pe genunchiul nostru.Se maseaza fiecare deget prin neteziri minutioase ,pe

25
intreaga lungime a degetelor si pe fiecare falanga.Pe dosul degetelor se poate aplica si o
netezire scurta transversala dintr-o parte in alta.
Urmeaza frictiunile –se aplica insistent mai ales pe fata palmara adegetelor.Urmeaza
tractiunile-scuturaturi ai fiecarui deget in parte dupa care se poate trece la mobilizarea
activa a tuturor degetelor.Pentru a putea scurta timpul de masaj al fiecarui deget in parte
se poate masa primul deget mare,dupa care aplicam manevre pe cele 4 degete
impreuna.Acestea vor fi considerate ca un singur segment si vor fi masate deodata pe fata
palmara si pe fata dorsala.
Masajul mainii propriu-zise
Se incepe printr-o netezire usoara a fetei dorsale.Urmeaza o apasare mai puternica pe fata
palmara pe care netezirea se poate aplica si cu pumnul inchis .Urmeaza frictiunile
executate liniar pe fata dorsala,in lungul tendoanelor si al spatiilor interosoase si circular
pe fata palmara .Frictiunea palmara la persoane robuste se poate executa si cu radacina
mainii/cu pumnul inchis.Apoi se framanta cu degetele muschii tenari si hipotenari ai
palmei.
Urmeaza scuturarea spatiilor interosoase.Apoi se scutura impreuna mainile si degetele
prin miscari masive executate in ritm viu dupa tehnica descrisa la degete.La incheiere
usoara si calmanta care se aplica pe ambele fete ale mainii.
Masajul antebratului:
Se executa mai usor daca-l punem in pozitia verticala/oblica fata de planul de
sprijin.Cotul va fi sprijinit la o inaltime potrivita depreferinta pe genunchiul
executantului.
Se fac alunecari lungi si lente,executate cu ambele maini plecand de la nivelul
pumnului,netezind antebratul pe toate fetele si urcand pana deasupra cotului.
Mainile se aseaza circular de o parte si de alta a segmentului sau una deasupra celeilate si
executa miscari simmultane sau alternative.
Urmeaza alunecari mai scurte si mai repezi,apoi netezire de incheiere sub forma
scurta,sacadata.Urmeaza frictiunile care se efectueaza cu degetele si palmele miscandu-se
in sens liniar in lungul tendoanelor si circular pe partea carnoasa..Urmeaza framantatul
care se poate executa in cerc,serpuit/in cuta.Framantatul poate fi combinat cu
frictiunea.Urmeaza manevrele de batere care se aplica cu greu pe antebrat,se poate aplica
tocatul si plescaitul cu degetle si palma,cazand usor simultan sau alternativ pe portiunea
carnoasa.Urmeaza rulatul care se executa in ritm viu urcand si coborand de-a lungul
segmentului.Urmeaza netezirea de incheiere care se aplica lent si linistitor.
Masajul bratului
Netezirea executata cu ambele maini alunecand de o parte si de alta a acestui segment
antebratul fiind sprijinit pe genunchiul executantului.Daca lucram cu o mana este bine sa
fixam cu cealalta mana libera cotul respectiv.Se fac aluneacri lungi si lente,simultane si
alternative dupa care urmeaza netezirea scurta si mai apasata pe toata lungimea
segmentului/pe portiuni mai mici corespunzatoare ex.triceps,biceps,deltoid
Urmeaza frictiunea care se executa cu degetele sau palmele sau cu marginea cubitala a
mainilor sau masa musculara tenare si hipotenare,frictiunea se adapteaza in permanenta la
relieful bratului.
Urmeaza framantatul care este manevra cea mai utila pentru ca prelucreaza temeinic
grupe musculare.Se poate executa framantat circular sau in bratara prin care se cuprinde
bratul si se prelucreaza muschii prin manevre ondulatorii.Urmeaza framantatul

26
serpuit,apoi varianta in cuta apoi tocatul care se plica cu fata latero-dorsala a degetelor in
lungul bratului si cu fata lor palmara pe umar.
Umeaza plescaitul-se aplica cu degetele si palmele pe partea anterioara si posterioara a
bratului,evitand partea interna.Urmeaza cernutul si rulatul care sunt pentru brat manevre
foarte utile si se executa cu multa usurinta si urmeaza neteziri usoare.

Masajul umarului
Se aplica alunecari ascendente scurte si dese aplicate pe partea anterioara,laterala si
posterioara a segmentului.manevrele pot fi alungite in fata spre torace,in sus spre
gat,inapoi spre omoplat.
Frictiunea si framantatul al muschiului deltoid,efectuate cu degetele,palma intrega si
radacina mainii.
Se poate aplica tocatul cu fata palmara a degetelor,iar la umerii mai robusti cu taisul
mainii.Urmeaza plescaitul cu palmele si degetele.Urmeaza netezirea de incheiere-se
practica lent si linistitor,pozitie favorabila pentru masajul umarului poate fi:sezand pe un
scaun scund fara speteaza pentru cel masat/ stand in picioare cu fata spre umar catre cel
care maseaza.
Masajul membrelor superioare poae fi incheiat printr-un scutura in toate sensurile cu
usoara tractiune in axa sa lunga.
Masajul intregului membru superior
Daca timpul destinat membrelor superioare este scurt vom aplica manevrele principale de
masaj pe toata lungimea lui si la nevoie vom renunta la prelucrarea mainii si
degetelor.Aceasta forma rapida de masaj se poate executa fie cu o singura mana,cealalta
fixand mana celui masat prin apucare reciproca,fie cu ambele maini situatie in care mana
celui masat se fixeaza pe centura executantului.Netezirea se face prin alunecari lungi de
la mana pana peste umar.
Frictiunea care se efectueaza adaptand cat mai bine palmele pe relieful
segmentelor,urmeaza framantatul care se limiteaza la grupele mari musculare,se poate
renunta la manevrele de batere.Urmeaza cernutul si rulatul-sunt foarte utile si se incheie
cu alunecari lungi si lente.
Masajul general
Masajul somatic/al tesuturilor de la suprafata corpului care se poate efectua prelucrand pe
rand toate regiunile si segmetle anatomice.
Metodele clasice incepeau cu membrele inferioare executate de 2 persoane ,apoi
membrele superioare-de 2 persoane si urmeaza spatele,abdomenul si toracele.
Metode moderne sunt extrem de variate.Ca succesiune a regiunilor si segmentelor si chiar
a procedeelor de masaj.Recomandarea pentru masaj general porneste de la pozitia de
lucru in decubitul dorsal sau ventral.
Eugen Ionescu sugera sa se sa se inceapa cu masajul spatelui,feselor,coapsei,a
genunchiului stang ,a gambei,se trece in decubit dorsal si se relua masajul de la membrele
inferioare de unde a ramas,partea abdominala,apoi torace apoi membre superioare.
Daca nu este timp pentru masajul general extins se poate reduce durata lui lasand unele
regiuni /segmente nemasate.

27
Masajul capului si gatului

28