Sunteți pe pagina 1din 38

CAIET DE PRACTICĂ

Student: Sandu Marina,


an III, I.E.C.,gr.2
Profesor
coordonator: Ionescu-Vlăsceanu Marian
STAGIUL DE PRACTICĂ

Perioada de desfăşurare: 12 iulie 2010 - 23 iulie


2010

Rotary Construcţii

Adresă: Str. Lucian Blaga, Nr. 4, sector 3, București


An înfiinţare: 1990

Număr de angajaţi: 980

Istoric şi portofoliu:

Compania este lider în execuţia de construcţii de vile,


blocuri de locuinţe şi clădiri de birouri, sedii
administrative, şcoli şi săli de sport sau restaurări de
mare complexitate.
Principalele activităţi de producţie ale grupului se
referă la producerea de betoane, mortare, pavele,
tuburi de canalizare din beton precomprimat, pereţi
prefabricate din beton, blocheţi din beton, mobilier,
confecţii metalice, structuri metalice etc.
Într-un timp relativ scurt, Rotary şi-a dezvoltat
bazele de producţie de o manieră care să-i permită
furnizarea de produse nu numai pentru consumul
propriu, dar şi către terţi. Strategia grupului este de a-şi
îmbunătăţi continuu facilităţile de producţie.

Printre lucrările efectuate de-a lungul timpului se


remarcă obiective precum:
• sedii administrative – Centrul de dirijare al traficului
aerian Romatsa, Stelian Vestico, IGTI, RATB,
Administraţiile Financiare ale sectoarelor 2 şi 6, Palatul
Telefoanelor, Transelectrica Piteşti, Tribunalul
Bucureşti.
• centre comerciale – Centrul de afaceri Negoiu
Bucureşti, Hotelul Majestic Bucureşti
• centre de învăţământ - Şcoala de Aplicaţie pentru
ofiţeri Mihai Viteazul (com. Roşu), Universitatea
Ecologică, Liceul Gheorghe Lazăr.
• monumente - Palatul Kretzulescu (sediul Unesco
România), Casa Romană , Automobil Clubul Român.
• locuinţe - Ansamblurile de locuinţe Străuleşti, Unirii-
G1, Olteniţa 56, Mărăşeşti şi Băneasa, Cartier de vile
private str. Iscovescu, Ansamblurile rezidenţiale
Antiaeriană, Belvedere, Cioplea, Dana Nord şi Doina
Residence.
Proiectul ce se are în vedere în prezenta temă este
amplasat pe şoseaua Antiaeriană nr. 38.

Prezentare ansamblu: Construcţie: S+P+10E

Sistemul constructiv este cu fundaţii din beton armat,


diafragme şi planşee din beton armat. Zidăria
exterioară este din blocuri de bca şi termosistem
( polistiren, plasă fibră de sticlă ). Soclul clădirii va fi
termoizolat cu polistiren extrudat şi finisat cu tencuială
decorativă tip Baumit, rezistentă la apă, pe inălţimea de
60 cm.
Trotuarul de protecţie al blocului şi aleea de acces
sunt realizate din beton.
În zona acceselor se va realiza rampa din beton
pentru acces handicapaţi locomotor, cu panta de 6 %.
Acoperişul este de tip terasă hidro si termoizolată.
Tâmplăria exterioară este din PVC cu geam
termopan. Încălzirea imobilului este realizată cu
microcentrale de apartament cu tiraj forţat, cu
funcţionare pe gaze naturale.
Măsurarea consumului de utilităţi (apă, gaze
naturale, energie electrică) se face individual la nivelul
fiecărui apartament. Fiecare bloc este dotat cu câte 2
lifturi pentru 4 persoane cu o capacitate de 320 kg.
Pentru fiecare apartament sunt asigurate prize TV,
telefon, interfon.
Imobilele vor avea subsolul finisat astfel:
- pardoseli din beton elicopterizat;
- pereţi şi tavane zugrăvite;
- boxele prevăzute cu uşi din plasă pe ramă metalică.
Platforma edilitară pentru depozitarea pubelelor de
gunoi se va executa de asemenea din beton, cu
dimensiunile specificate în planul de amplasament.
Locuinţele se predau la cheie, inclusiv racordurile la
utilităţi ( apă – canal, energie electrică curenţi tari şi
slabi, gaze ).
Desfăşurător

12.07.2010
A avut loc instructajul de Protecţia Muncii în
cadrul facultăţii şi am fost repartizaţi la mai multe
firme.
13.07.2010
Datorită solicitării domnului profesor
coordonator de practică în alte şantiere cu celelalte
grupe, întâlnirea noastră a fost amânată pentru ziua
ulterioară.
14.07.2010
Ne-am întâlnit cu domnul profesor coordonator
de practică Ionescu-Vlăsceanu Marian şi am mers
împreună la şantierul de pe strada Antiaeriană din
sectorul 5 şi ni s-a făcut o prezentare succintă a
şantierului.
15.07.2010
Am ajuns la şantier la ora 9:00 şi am primit
echipamentul de protecţie necesar. Ne-am împărţit în
două grupe şi am urmărit în paralel tehnologiile
lucrărilor de zidărie şi a celor de armături. De asemenea
am urmărit cum s-au realizat decofrarea pereţilor şi
cofrarea stâlpilor.
16.07.2010
În această zi ne-am întâlnit la ora 15:30 în
şantier, unde a avut loc turnarea betonului peste
planşeu, la stâlpi şi la pereţi.
19.07.2010
La ora 16:00 ne-am întâlnit cu domnul
profesor coordonator de practică la 1 mai pentru a
vizita alte 2 şantiere. Ne-am adăpostit în jur de o oră de
ploaie, după care ne-am întalnit cu domnul inginer al
şantierului de pe strada Barbu Delavrancea. Am dorit să
urmărim trasarea radierului dar datorită ploii, nu a fost
posibil acest lucru. Domnul inginer ne-a arătat în
schimb planurile de armături, grinzi, stâlpi etc. În
următorul şantier am văzut o groapă de fundare de
mare adâncime sprijinită cu şpraiţuri metalice.
20.07.2010
Din lipsă de organizare, numai câteva
persoane s-au prezentat la acelaşi şantier de pe strada
Barbu Delavrancea pentru mai multe detalii ale
planurilor, respectiv ale şantierului.
21.07.2010
Ne-am prezentat la ora 16:00 la şantierul
firmei Rotary de pe strada Antiaeriană unde urma să
vedem montarea de prefabricate, însă cum acestea
încă nu sosiseră, ziua a fost compromisă.

22.07.2010
Împreună cu domnul profesor Ionescu-
Vlăsceanu Marian şi cu domnul inginer instalator
Francisco Garcia am fost la şantierul de la kilometrul 23
de pe autostrada Bucureşti-Piteşti, unde se realiza o
viitoare hală industrială de beton şi unde am observat
pregătirea carcaselor şi a cofrajelor pentru pereţi de
sprijinire precum şi fundaţii tip pahar.
23.07.2010
S-a hotarât zi liberă pentru începerea
caietului de practică.

Tehnologia lucrărilor de cofrare


pentru elemente din beton armat

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii


care sevesc la obtinerea formei, dimensiunilor si
pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton
precomprimat in structurile monolite, precum si la
sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad
de maturizare minim pentru decofrare.
Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de
asamblare a componentelor cofrajului, cu scopul
realizarii unui element sau a unei structuri monolite.
Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea
structurilor de beton, beton armat si beton
precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si
din punct de vedere economic.
Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit,
lucrarile de cofrare pot reprezenta 15%~30% din costul
elementului de beton armat monolit. De aceea se cauta
realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu
perfectionate, de cofrare, care sa conduca la cresterea
productivitatii si la reducerea costurilor.
Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste
urmatoarele cai:
a). tipizarea si modularea lor;
b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de
cofrare;
c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de
cofrare si introducerea unor sisteme noi;
d). modul de baza in constructii 30 cm;
e). submoduli: 5 cm; 10 cm;

Clasificari
Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si
a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor se poate face in
functie de urmatoarele criterii:
- dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se
clasifica in urmatoarele categorii:
a) cofraje demontabile – alcatuite din panouri
modulate si tipizate, elemente de sustinere,
elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de
asamblare.
Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din
panouri demontabile modulate, cofrajele pasitoare,
cofrajele cataratoare etc.;
b)cofraje nedemontabile – care se asambleaza si se
demonteaza o singura data, la inceputul si
respective la terminarea realizarii structurii.
Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau
dispozitive care permit deplasarea lor in intregime,
sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari,
utilizand macarale.
Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante,
cofrajele rulante, mesele cofrante, cofraje de tip
tunnel, panourile mari etc.
c) cofraje traditionale – folosite la elemente si
structuri cu character de unicat sau cu forme
variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde
nu se pot adopta sisteme industrializate de cofrare.
Se confectioneaza pe santier din material lemons si
se folosesc o singura data sau de un numar mic de
ori.
d)cofraje pierdute – care indeplinesc functiile normale
ale unui cofraj, darn u se recupereaza, ramanand
aderente la elemental format.
Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe
conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic sau
estetic.
Se pot mentiona: predalele, panourile cu character
architectural, casetele pentru planseele casetate etc.
- din punct de vedere al destinatiei, in raport cu
elementele de constructii la a caror executare se
folosesc, cofrajele se clasifica in:
a) cofraje pentru fundatii;
b)cofraje pentru pereti;
c) cofraje pentru stalpi;
d)cofraje pentru grinzi;
e) cofraje pentru plansee;
f) cofraje pentru arce si bolti;
g)cofraje pentru alte elemente de constructie.
- dupa materialele folosite pentru placa cofranta,
acestea sunt cofraje din:
a) cherestea;
b)placaj rezistent la umiditate;
c) tabla de otel;
d)profiluri din aliaje de aluminiu;
e) polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau
carbon);
f) cauciuc;
g)materiale combinate – placaj acoperit cu folie de
aluminiu, tabla de otel sau cu polimeri.
Conditii de calitate
Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de
indeplinire a trei categorii de conditii: tehnice,
functionale si economice.
Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza
negative calitatea si costul elementelor sau structurilor
realizate.
Conditii tehnice
a) sa se asigure redarea corecta a formei,
dimensiunilor si pozitiei relative in structura a
elementelor;
b)suprafata placilor cofrante sa fie riguros
conforma cu calitatea ceruta a suprafetei
elementelor de beton;
c) sa reziste, fara a se deforma peste limitele
admise, la solicitarile fizico-mecanice la care sunt
supuse;
d)sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa
si de parte fina din amestec (ciment, nisip 0-0.2
mm etc);
e) placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de
mare la uzura pentru a nu fi usor degradate, in
timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii
betonului, curatirii, circulatei etc.;
f) starea suprafetelor placilor cofrante sa nu
favorizeze aderenta betonului la ea;
g)materialele din care se realizeaza, placa
cofranta, sa nu atace chimic sis a nu fie atacate
de beton.
Conditii functionale
a) sa aiba dimensiunile modulate;
b)sa permita o asamblare usoara;
c) sa permita o demontare rapida si in ordinea
ceruta de decofrare;
d)sa asigure inlocuirea unor elemente componente
uzate, cu un consum redus de manopera;
e) greutatea lor sa se incadreze in limita de 30 – 40
kg, pentru cele manipulate de catre un singur
muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate
de catre doi muncitori;
f) sa corespunda din punct de vedere al normelor
de tehnica securitatii muncii.
Conditii economice
a) realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat
mai redus de materiale, energie si manopera si
la un cost cat mai mic;
b)sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri;
c) sa necesite un consum de manopera cat mai
redus pentru montarea si demontarea lor;
d)sa permita o curatire, ungere, manipulare,
depozitare si reparare cat mai usoara si la un
prêt cat mai redus.
Principii de calcul
Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si
a elementelor de sustinere ale acestora (asafodajul) se
realizeaza pentru fiecare element in parte.
Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza
tinand seama de”
- rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune
ale materialului din care este confectionat
elemental;
- modulul de elasticitate al materialului din care este
confectionat elemental;
- sageata maxima admisa pentru elemental
respective;
- combinatia de incarcari cea mai defavorabila.
Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si
sustinerilor acestora.
La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in
functie de conditiile reale in care sunt folosite cofrajele.
Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile
verticale, ce includ:
a) greutatea proprie a cofrajelor si elementului;
b)greutatea proprie a betonului proaspat (armat);
c) incarcarea uniform distribuita provenita din caile
de circulatie instalate pe cofraje si din
aglomerarea cu oameni;
d)incarcarea concentrate, provenita din greutatea
muncitorilor care transporta incarcaturi sau din
greutatea mijloacelor de transport incarcate cu
beton;
e) incarcarea datorata vibrarii betonului;
Pentru fiecare element al cofrajului si al
esafodajului se stabileste combinatia de incarcari cea
mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat
si pentru calculul la deformatii.
Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt:
- pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale
cofrajului si elementele orizontale ale esafodajului
pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se
face pentru combinatia de incarcari a+b+c+d, iar
calculul la deformatie se face pentru combinatia de
incarcari a+b;
- pentru elementele verticale de sustinere ale
cofrajului calculul la rezistenta se face pentru
combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la
deformatie se face pentru combinatia de incarcari
a+b.
Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand
cont de materialul din care este realizat elemental,
conditiile de rezemare si modul de conceptie si
realizare a acestuia.
Alcatuire constructiva
Principalele componente ale cofrajelor sunt:
• cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta,
elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele
cazuri) – panouri de cofraj;
• structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului
propriu-zis;
• elemente auxiliare.
A. COFRAJUL PROPRIU-ZIS
Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in
contact direct cu betonul pus in lucrare. Placa cofranta
confera forma si dimensiunea elementului, precum si
calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa
cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se
afla la actiunile proprii proceselor de realizare a
elementelor din beton monolit: presiunea betonului,
armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc.
pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa
cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.

B. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A


COFRAJULUI
PROPRIU-ZIS
Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru
transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul
propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente.
Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie
de pozitia in care sunt exploatate in procesul de
realizare a elementului din beton.
Pentru elemente de beton orizontale:

grinzile de sustinere –
sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se
confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar).
Cele de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au
lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri
si incarcari diferite.
esafodajul –
- reprezinta un ansamblu de elemente care preia de
la grinzile de rezemare toate solicitarile si le
transmite nivelului anterior sau terenului
constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea
intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente
curbe, esafodajul se numeste cintru.
- partile principale ale esafodajului sunt: popii –
elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot
avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot
avea capacitate de incarcare diferite si uneori
alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de
lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele – sunt
bare orizontale de regula din teava de otel sau din
bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si
contravantuire a popilor de pe acelasi sir. In functie
de pozitia lor exista longrine superioare sau
inferioare; contravantuirile – sunt elemente de
rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si
asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt
confectionate fie din bile sau dulapi de lemn
(sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu
sisteme de tensionare.
Pentru elemente de beton verticale:
Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt
urmatoarele:
moaza –
- este o grinda orizontala pe care se reazema
cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj
nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri
longitudinale dispuse pe verticala; se
confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri
metalice;
montantul -
- este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul
propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate
sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale
dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi
de lemn, tevi sau profiluri metalice;
tirantii –
- elemente metalice sub forma unor buloane cu tija
lunga integral filetate la pas mare. Preiau actiunile
orizontale de la moaze sau montanti prin
intermediul unor placute metalice. In sistem
invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite;
spraiturile –
- sunt elemente solicitate axial la compresiune din
actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor.
Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care
se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din
dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din
elemente metalice cu dimensiune fixa sau
variabila;
Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt
urmatoarele:
calotii si chingile –
- sunt elemente care au rolul de rezemare a
cofrajului propriu-zis, fiind confectionate din dulapi
de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi)
fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii
sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de
constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din
laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).
Cofrarea peretilor din beton armat
Varianta cu panouri mari preasamblate
Aceasta varianta are un consum redus de
manopera si necesita masini de ridicat. De asemenea,
odata preasamblat nu poate oferi decat o singura
tipodimensiune de perete structural
Principalele operatiuni tehnologice de cofrare
sunt:
- montarea pasarelei din grinzi metalice, a podinei
de lucru si a balustradei de
elementele nivelului inferior;
- rezemarea panoului exterior de cofraj pe pasarela
peste dulapii de completare si verticalizarea lui;
- pozitionarea termoizolatiei si a armaturii peretelui;
- montarea panoului interior de cofraj, simultan cu
distantierii si tirantii;
- calarea cofrajului;
- strangerea tirantilor si corectarea verticalitatii
panourilor;
Tehnologia lucrărilor de zidărie

În cadrul şantierului în care am desfăşurat


practica, construcţia se realizează din zidărie din blocuri
de beton celular autoclavizat.
Pentru aceasta, se va ţine cont de următoarele
reglementări tehnice şi norme:
- P2 – 1985: Normativ privind alcătuirea, calculul şi
executarea structurilor din zidărie;
- P100 – 1992: Normativ pentru proiectarea
antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social –
culturale, agrozootehnice şi industriale ;
- P100 -1/2006: Cod de proiectare seismică –
Partea I. Prevederi de proiectare pentru clădiri;
- CR 6 – 2006: Cod de proiectare pentru structuri
de zidărie;
- C 107/1 - 2005: Normativ privind calculul
coeficientului global de izolare termică la clădiri de
locuit;
- C 107/2 - 2005: Normativ pentru calculul
coeficientului global de izolare termică pentru
clădiri de altă destinaţie decât cele de locuit;
- C 107/3 - 2005: Normativ privind calculul
termotehnic al elemntelor de construcție ale
clădirilor;
- C 107/4 - 2005: Ghid pentru calculul
performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit;
- C 107/5 - 2005: Normativ privind calculul
termotehnic al elementelor de construcţii în contact
cu solul;
- STAS 10109/1 - 82: Lucrări de zidărie. Calculul şi
alcătuirea elementelor de zidărie.

1. PREZENTARE
Blocurile de zidărie plane din beton celular autoclavizat
sunt executate conform SREN 771-4/2004.
2. DOMENII DE UTILIZARE
Blocurile pentru zidărie, din beton celular autoclavizat
se utilizează la zidirea pereţilor
interiori despartitori neportanti , a pereţilor exteriori
portanţi tip P, P+1 sau neportanti pentru
construcţii civile si industriale, instituţii publice si
private, spitale, hoteluri, centre comerciale,
asigurând izolare termica si fonica a spaţiului respectiv.
3. CONDIŢII TEHNICE
3.1 Configuraţie, dimensiuni şi toleranţe
Blocurile se prezintă sub forma unui paralelipiped
dreptunghic întreg, cu fete plane paralele şi muchii vii
conform Fig. 1.

Fig.1. Bloc de zidărie plan din beton celular autoclavizat

1. Lungime
2. Lăţime
3. Înălţime
4. Faţa de fixare în zid
5. Faţa
6. Capăt

Blocurile de BCA se prezintă într-o sortimentaţie diferită


ca dimensiuni, după cum urmează:
3.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale betonului celular
autoclavizat

3.3 Caracteristici de izolare


4. MARCARE, AMBALARE, DEPOZITARE,
MANIPULARE SI TRANSPORT
4.1 Marcare
Se face:
a ) pe betonul crud prin imprimarea după tăiere:
- tipul de beton;
- identificarea lotului, inclusiv semnul distinctiv al
schimbului;
- dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) în milimetri.
b ) pe ambalaj, prin inscripţionarea următoarelor:
- antetul;
- tipul de beton;
- tipul blocului de BCA;
- identificarea lotului, inclusiv semnul distinctiv al
schimbului;
- dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) în milimetri;
- etichetarea CE conform SR EN 771-4/2004.

Fig 2. Produse din BCA Volum/masă la livrare:


nelegate de palet cca 1,8(1,92) m3/
Dimensiuni: 1500 x 1000 1440 (1540)kg
x 1200(1280) mm
Fig.3. Produse din BCA
legate de palet
Dimensiuni: 1500 x 1000
x 1800(1920)mm
Volum/masă la livrare:
cca 2,7(2,88) m3/
2160(2300)kg
4.2 Ambalare
Se realizează prin înfolierea pachetelor cu folie din
polietilenă, termocontractibila personalizată şi paletizare în
următoarele variante:
- înfoliat, paletizat pe paleta plana de 1500 x 1000 mm,
format din doua pachete suprapuse legate fiecare cu banda
si nelegate de palet (Fig.2 );
- înfoliat, paletizat pe paleta plana de 1500 x 1000 mm,
format din trei pachete suprapuse legate fiecare cu banda
si legate de palet (Fig.3);
Alte modalităţi de ambalare se admit la înţelegere
intre producător si client.
Suprafaţa de perete construita dintr-un metru cub de
produs si in funcţie de dimensiunile
acestora se prezintă astfel :

4.3 Depozitare
Depozitarea se face în spaţiu organizat, cu asigurarea
păstrării integrităţii mărfii, în ambalajul original, pe teren
orizontal, asigurând produsele contra umezirii excesive. Se
vor evita manipulările repetate, se recomandă depozitarea
directă la locul utilizării. Produsul nu trebuie expus
neacoperit.
4.4 Manipulare
Se manipulează mecanizat cu dispozitive adecvate
astfel:
- produsele pachetizate cu dispozitive tip cleşte;
- produsele paletizate cu dispozitive tip furca prin
intermediul paletei.
Este interzisa manipularea prin aruncare sau
basculare.
4.5 Transport
Transportul se realizează în mijloace de transport
deschise sau închise. După încărcarea
produselor în mijlocul de transport pachetele trebuie să fie
asigurate contra răsturnării şi
deplasării, pentru a evita degradarea produsului.
- la transportul vagonabil, producatorul se obliga sa asigure
produsele cu sipci de
lemn si sa le ancoreze cu sarma de platforma vagonului;
- la transportul auto , transportatorul se obliga sa asigure
produsul cu centuri de
siguranta.
5. LIVRARE SI GARANŢII
Pentru produse livrate producătorul emite "Declaraţia
de conformitate " şi la cerere "Raport de încercare".
Durata de viaţă garantată de producător a produselor
din BCA este de 25 ÷ 100 ani în
funcţie de destinaţia construcţiilor care înglobează
produsul şi cu respectarea următoarelor:
- construcţia în care se utilizează produsele din BCA se
realizează pe baza
şi cu respectarea unui proiect avizat;
-beneficiarul construcţiei asigură condiţii normale de
exploatare, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
BCA-ul se poate utiliza atât pentru zidărie cât şi pentru
izolaţie termică, fonică şi ignifugă.
BCA-ul de zidărie se utilizează la realizarea de pereţi
portanţi ai clădirilor cu număr redus de niveluri (P...P+2)
precum şi pereţi exteriori neportanţi pentru construcţii civile
şi industriale înalte,la realizarea de pereţi antifoc şi pereţi
rezistenţi la foc.
BCA -ul de izolaţie se utilizează la lucrări de izolaţie
termică şi fonică a panourilor din beton şi la izolaţia
planşeelor folosite la terasele blocurilor.
Materii prime naturale
BCA-ul este un material de construcţii masiv, care este
fabricat din materii prime naturale.
Partea principală este nisipul. Algerea locaţiei de
construire a unei fabrici de BCA se face de regulă după
existenţa de rezerve de nisip, astfel încât şi influenţele faţă
de mediul înconjurător din cauza transportului pentru
materialul principal să fie limitată la maximum. Nisipul
utilizat are ca mineral principal SiO2.
Ca lianţi se utilizează varul şi cimentul. Materialul care
se foloseşte pentru fabricarea varului (CaO) este piatra de
calcar. De asemenea şi la producerea cimentului, 98% se
foloseşte piatra de var. În plus se folosesc cantităţi mici de
minereu de fier, nisip şi argilă. Pentru a se îmbunătăţi
calităţile produsului BCA se utilizează cantităţi mici de gips
sau anhidrite. Un alt material primar este apa.
Pentru crearea porilor se foloseşte în procesul de
producție pulberea sau pasta de aluminiu. Prin utilizarea a
circa 500 g pe metru cub este o cantitate foarte mică.
Aluminiu se aduce în general din produse reciclate.
În lipsa cimentului, întărirea BCA (formarea matricii de
rezistență a acestuia) se poate realiza doar în anumite
condiții de temperatură (197 grade Celsius) şi presiune (12
atmosfere) urmând un procedeu de preîncălzire, tratament
izoterm şi apoi răcire, timp de 16 ore. Acest tratament
termic are loc prin pomparea continuă de abur saturat în
autoclave (cilindri presurizați).
Produsele de BCA se realizează de către toți
producătorii într-o diversitate foarte mare. Această
diversitate duce la posibilitatea de realizare a oricăror
variante arhitecturale şi utilizarea BCA-ului la toate tipurile
de clădiri.

Figura 4: Structura
porilor

Figura 5: Structura porilor mărită


Figura 6: Structura porilor mărită foarte mult

Proprietăţi ale BCA-ului

Greutate redusă
Datorită porozităţii, BCA-ul este cel mai uşor material
de zidărie, greutatea redusă conferindu-i avantaje la
transport, manipulare, punerea în operă şi în statica
construcţiilor.
Greutatea redusă a blocurilor de BCA permite o
dimensionare economică a structurii de rezistenţă al
clădirilor. Blocurile de BCA sunt recomandate pentru
restaurarea sau reconstrucția clădirilor vechi.
Având greutate redusă, conduc la reducerea timpului
şi energiei consumate în procesul de construcţie cu cel
putin 50 % în comparaţie cu alte materiale asemănătoare.
Prelucrare şi punere în operă uşoară
Datorită structurii lor, blocurile de BCA se pot prelucra
prin tăiere, găurire, frezare şi finisarea suprafeţei cu scule
şi dispozitive uşoare (se pot utiliza orice tip de bormaşină,
freză, fierăstrău). Instalaţiile electrice, de încălzire şi
sanitare se fixează pe ziduri rapid şi uşor. Cu blocurile de
BCA se poate realiza o gamă largă de amenajări interioare
şi exterioare neexistând o limitare arhitectonică. Precizia
dimensională a blocurilor de BCA asigură planeitatea şi
exactitatea zidăriei realizate.
Calitate garantată
Produsul BCA, este un produs cu o calitate garantată.
Aplicarea procedurilor cerute de Sistemul de management
al calității garantează calitatea acestui material pentru
construcţii.
Produsele sunt realizate în conformitate cu standardele
europene armonizate în domeniu SR EN 771 – 4 / 2004.
Garanţia calităţii produselor de BCA este dată în cadrul
Sistemului de management integrat care se aplică conform
standardelor SR EN ISO 9001/2001.
Diversitate dimensională
Produsele de BCA se realizează de către toţi
producătorii într-o diversitate dimensională foarte mare.
Această diversitate duce la posibilitatea de realizare a
oricăror variante arhitecturale şi utilizarea BCA-ului la
toate tipurile de clădiri.
Material economic
Acurateţea dimensională a blocurilor de BCA asigură
planeitatea şi exactitatea zidăriei realizate. Blocurile de
BCA au greutate redusă, proprietăţi foarte bune de izolare
termică şi fonică, volum mare cu dimensiuni foarte exacte,
rosturi subţiri, se prelucrează şi se pun în operă uşor.
BCA-ul reduce în mod considerabil cheltuielile de
transport, forţa de muncă necesară, manopera pentru
realizarea zidăriei; nu sunt necesare costuri suplimentare
pentru folosirea unui sistem termoizolator suplimentar.
În acelaşi timp greutatea lor redusă duce la reducerea
timpului de execuţie şi a energiei consumate în procesul de
construcţie al clădirilor, ducând la o productivitate mare în
lucrările de realizare a zidăriei. Prin aceste calităţi, BCA-ul
este un produs net superior faţă de alte materiale de
zidărie.
În ansamblu se poate spune că, produsul BCA este un
produs care duce la o economie foarte importantă de
capital.
Izolare termică excelentă
Folosirea în cadrul proiectelor de construcţii a
blocurilor de BCA cu proprietăţi de izolare termică
superioară are ca efect reducerea costurilor de execuţie
prin reducerea grosimii pereţilor realizaţi (economie de
materiale) cât şi a celor de exploatare prin reducerea
cheltuielilor cu energia, respectiv costurile de încălzire şi
oferă un confort interior foarte bun.
BCA-ul, în comparaţie cu alte materiale de zidărie este
superior din punct de vedere al izolării termice deoarece în
procesul de realizare a produsului, reacţiile chimice care se
produc între elementele naturale ce intră în compoziţie
conduc la apariţia a milioane de pori de aer închişi,
răspândiţi uniform în masa materialului. Deoarece aerul
este cel mai bun termoizolant, acesta conferă materialului
proprietăţi termoizolante mult mai bune în raport cu alte
blocuri de zidărie.
Capacitatea de izolare termică a unui material de
zidărie se caracterizează prin coeficientul de conductivitate
termica , λ ( W/mK ). Cu cât acest coeficient este mai mic,
cu atât pierderea de caldură este mai redusa, λ având o
valoare între 0,09 – 0,14 W/mK. Astfel consumul de energie
pentru încălzirea sau răcirea clădirilor se reduce
semnificativ în comparaţie cu sistemele convenţionale de
zidărie.
La zidăriile de BCA, schimbul de căldură dintre
interiorul şi exteriorul construcţiei este minimal, ceea ce
conduce la cheltuieli reduse cu încălzirea în timpul
sezonului rece şi la păstrarea unei temperaturi răcoroase în
timpul sezonului călduros. BCA-ul oferă astfel o excelentă
izolare termică, asigurând o temperatură optimă locuinţei,
indiferent de anotimp.
Utilizarea blocurilor de BCA la zidărie permite aplicarea
tehnologiei cu rosturi subţiri, tehnologie care nu se poate
aplica altor tipuri de materiale de zidărie, obţinându-se
astfel un coeficient de conductivitate termică al zidului,
apropiat de cel al BCA-ului. BCA-ul având proprietăţi de
izolare termică foarte ridicate, nu mai sunt necesare
materiale suplimentare pentru a realiza izolarea pereţilor.
O termoizolaţie suficientă influenţează pozitiv
procesele privind tehnica de protecție împotriva umezelii
ale construcţiei şi conduce la evitarea greşelilor de
construcţie. Protecţia termică este deosebit de importantă,
deoarece influenţează necesarul de căldură; prin aceasta şi
solicitarea mediului înconjurător este astfel mult diminuată.
Conductivitatea termică a unui material de construcţii
este influenţată în general de densitatea sa volumetrică şi
de conţinutul său de apă. Conductivitatea termică se
îmbunătăţeşte o data cu scăderea densităţii volumetrice.
Blocurile de BCA cu numeroşii săi pori de aer uniform
repartizaţi au o densitate volumetrică relativ redusă ţi deci
o conductivitate termică foarte scazută pentru un material
masiv de construcţii. Conductivitatea termică se
înrăutăţeşte o dată cu majorarea conţinutului de umiditate.
De aceea aceasta se măsoară în stare complet uscată la
10ºC.
Rezistenţa la foc
Fiind un material 100% natural, BCA-ul oferă o
protecţie maximă pentru clădire, având o rezistenţă
crescută la temperaturile ridicate. BCA-ul asigură o
protecţie foarte bună împotriva incendiilor şi corespunde
reglementărilor şi normelor referitoare la rezistenţa la foc.
BCA-ul este clasificat ca material de construcţie
ignifug, supus unei temperaturi de 1000ºC, materialul nu
se deformează, îşi păstrează stabilitatea, rezistenţa
mecanică, capacitatea de izolare termică pe timpul normat
şi nu emană fum sau gaze toxice, chiar şi după 6 ore de la
expunerea în aceste condiţii (funcţie de grosimea
elementului).
Datorită caracteristicilor sale superioare la foc,
materialul se încadrează în conformitate cu normativul SR
EN 771 – 4 la clasa A 1 – incombustibil, indiferent de
grosimea acestuia.
Din aceste motive BCA-ul poate fi utilizat cu succes la
construcţia pereţilor antifoc, ca zid de protecţie împotriva
răspândirii incendiilor, protejând astfel vieţi şi bunuri
materiale, astfel amplasaţi, alcătuiţi şi dimensionaţi încât
să reziste la efectele incendiilor din compartimentele pe
care le separă. BCA-ul poate fi utilizat la construcţia
pereţilor antifoc înglobaţi în structuri de beton armat sau
metalice, asigurând o bună protecţie a acestora.
Protecţie acustică
Confortul unei clădiri depinde de protecţia acustică şi
de atenuare a zgomotului. Este cunoscut faptul că
zgomotul ne poate îmbolnăvi şi cine trăieşte mai liniştit
trăieşte mai sănătos.
Din această cauză, în timpurile actuale este foarte
important pentru a asigura şi respecta normele de izolare
fonică şi indicele de atenuare a zgomotului aerian şi să
construim ţinând cont de protecţia acustică.
Pereţii exteriori din BCA oferă o protecţie acustică necesară
conform standardelor (în normele Germane, DIN 4109, se
arată că valorile fonoizolante sunt mai ridicate cu 2 - 3 dB
decât în cazul altor materiale de construcţii cu mase
comparabile).
La interior totul depinde de activitate şi locatar.
Protecţia acustică diferă între încăperile zgomotoase şi cele
liniştite: de exemplu camera copiilor ar trebui să fie de cel
puţin 40 dB. Acest nivel de protecţie acustică poate fi
obţinut cu un perete de BCA cu o grosime de 11,5 cm.
Indicele de atenuare a zgomotului creşte în funcţie de
grosimea zidului de BCA şi a modului de tencuială,
captuşală etc. Astfel creşte de la un perete de 100 mm –
32 dB pana la circa 46, 47 dB la un perete de 350 mm.
Ca material de construcție masiv şi omogen, BCA-ul
are o amortizare internă şi oferă astfel o protecţie foarte
bună contra zgomotului transmis prin aer.
Produsele de BCA sunt realizate în conformitate cu
standardele europene armonizate în domeniu SR EN 771– 4
/ 2004. Garanţia calităţii produselor de BCA este dată în
cadrul sistemului de management integrat care se aplică
conform standardului SR EN ISO 9001/2001.

Avantaje :
- BCA-ul este un material de construcţie natural,
anorganic şi ecologic;
- BCA–ul este un material uşor, având densitatea
aparentă, în stare uscată, de 450 – 550 kg/mc, fapt ce
conduce la obţinerea de economii importante la
realizarea structurii de rezistenţă a construcţiei
(fundaţii, stâlpi, grinzi);
- BCA este un material de zidărie care asigură cea mai
bună izolare termică, astfel că, la zidurile din BCA cu
grosimi de 35 şi 40 cm nu mai este necesară placarea
cu alte materiale termoizolatoare; calitatea de bun
izolator termic a BCA–ului este conferită de structura
poroasă care reprezintă cca 30% din volum;
- blocurile de BCA sunt ușor de manipulat, având
densitate mică;
- se execută rapid zidăria: dimensiunile unei bucăţi de
BCA echivalează cu 10 cărămizi standard;
- BCA-ul este material productiv, fiind masiv dar uşor
poate fi pus în operă cu consum redus de manoperă şi
mortar;
- produsele din BCA prezintă o rezistenţă mare la foc,
până la 1000°C, fără ca acestea să-şi modifice
structura;
- sunt uşor de zidit şi placat, blocurile de zidărie BCA şi
plăcile de izolaţie BCA având o precizie de execuţie
mare, cu abateri dimensionale sub 1 mm;
- în situaţia în care sunt executate cu nut şi feder,
zidirea BCA se realizează uşor şi în timp scurt, de către
muncitori cu un nivel mediu de pregătire;
- BCA–ul necesită un consum mic de mortare sau adezivi
pentru zidire, rosturile fiind de numai 2-3 mm,
eliminându-se punţile termice de grosimi mari care
favorizează un transfer termic mai mare;
- coeficientul de dilataţie mic al produselor din BCA, sub
0,4 mm/m înlătură fenomenul de fisurare (crăpare) a
tencuielilor;
- BCA-ul are caracteristici fono-absorbante deosebite:
asigură o izolație fonică mai bună comparativ cu alte
materiale pentru construcții, dată de structura sa
poroasă;
- produsele din BCA permit realizarea de finisaje variate;
- produsele din BCA au absorbţie redusă de apă şi
prezintă o rezistenţă ridicată la cicluri succesive
îngheţ-dezgheţ;
- operaţii ulterioare ca tăierea, găurirea, frezarea,
realizarea instalaţiilor îngropate în zid, se realizează cu
uşurinţă şi ieftin, fără ca blocul să fie spart;
- având coeficient de conductivitate termică mic,
pierderea de căldură dinspre interiorul clădirilor
executate din BCA către exterior este redusă;
- fiind material executat cu diferite clase de rezistenţă
se poate folosi combinaţia optimă dintre capacitatea
de termoizolaţie, rezistenţa la compresiune şi
grosimea zidurilor;
- clădirile din BCA asigură un climat plăcut şi maximum
de confort prin eliminarea riscului apariţiei
condensului: sunt răcoroase vara şi călduroase iarna;
- dimensiunile variate facilitează simplificarea
proiectării: se realizează toate tipurile de zidărie;
- material cu capacitate termoizolantă bună chiar în
cazul unor pereţi subţiri, ignifug şi izolant fonic,
conduce la reducerea costului final al lucrării;
- prezintă siguranţă la manipulare şi transport, datorită
livrării pachetizat, paletizat şi înfoliat în folie
termocontractibilă.

Dezavantaje :
- structura de rezistenţă a casei nu va avea ca suport
zidăria din BCA ci cadrele, centurile şi sâmburii din
beton armat: BCA-ul nu are decât rolul de a umple
golurile dintre acestea; datorită acestui fapt (a gradului
crescut de armare) se măresc mult costurile de
construcţie ajungând aproape de preţul unei
construcții din cărămidă.

Mortarul
Pentru zidăria din BCA este necesară utilizarea unui
mortar adecvat. Acesta este un amestec de ciment,
adaosuri minerale, polimeri de îmbunătăţire a aderenţei și
plastificatori. Un mortar pentru zidirea de BCA trebuie să
aibă următoarele caracteristici:
- lucrabilitate uşoară;
- aderenţă foarte bună;
- marcă controlată ridicată;
- granulaţie fină;
- să permită zidirile cu strat subţire (sub 5 mm) de
mortar;
- să permită corecţii ale poziţiilor blocurilor de BCA timp
de 5 minute.
Se pregătește suprafața de lucru. Un sac de 25 kg de
mortar se amestecă cu cca. 4,75 - 5,5 litri apă. La 1 kg de
adeziv BCA se consumă cca 190 - 220 ml de apă la o
temperatură de +20°C, însă trebuie avut în vedere faptul
că la temperaturi ridicate consumul de apă
creşte.Amestecarea produsului se poate face manual, cu o
bormaşină la care se ataşează axul cu palete sau cu o
betonieră. La amestecarea manuală sau cu bormaşina cu
ax se face un amestec energic, se face o pauză de cca 5
minute, după care se mai face o amestecare. Durata de
amestecare în betonieră este de 5 - 10 minute. Materialul
se întinde cu o sculă specială sau cu o gletieră identică cu
cea care se foloseşte la faianţă şi gresie. BCA-ul se pune
prin apăsare uşoară peste adeziv. Pasta din găleată îşi
păstrează proprietăţile timp de cel puţin 4,5 ore.
Temperatura mediului trebuie să fie între +5°C şi +30°C.
Se va evita bătaia directă a razelor solare. La BCA-urile
care nu au nut şi feder este necesară aplicarea materialului
şi pe capete. Este importantă respectarea normelor şi
standardelor în vigoare. Caracteristicile garantate se
bazează pe experienţa practică şi pe testele efectuate.
Mortarul este bine să fie depozitat în locuri uscate, în stare
închisă, pe paleţi din lemn. Se distribuie în saci de 25 kg și
are un consum specific de 3-4 kg/mp.
Văzut pe termen îndelungat, costurile unei clădiri sunt
mai puţin stabilite de costurile de construire, în comparaţie
cu costurile de întreţinere, folosinţă. Un rol important îl are
şi punerea în operă pe şantier. Construcţii executate greşit
în zona pereţilor exteriori şi a acoperişului pot avea
influenţe negative asupra confortului în locuinţă şi în
consumul de energie pentru încălzire. Produsele de BCA se
execută cu toleranţe foarte mici. Prin aceasta este posibil
ca blocurile de BCA plane să poată fi puse în operă şi zidite
prin tehnologia de mortare de 1 – 3 mm. Prin aceasta apare
un consum redus de mortare, umiditate scazută, o
rezistenţă la compresiune ridicată a zidăriei, o punere în
operă uşoară, prelucrare simplă şi o reducere a efectului de
punte de căldura prin mortarul de zidărie.