Nicolae Zărnescu

FOTOGRAFIA DIGITALĂ
(DSLR, DSLT, MILC, LSCC)

Editura Hoffman
2018

1
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ZĂRNESCU, NICOLAE
Fotografia digitală/ Nicolae Zărnescu. – Caracal: Editura Hoffman,
2018
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-615-710-0

77

www.EdituraHoffman.com
Tel./fax: 0249 460 218
0740 984 910

2
 Cuprins

Cui i se adresează acest ghid? – 5

Noțiuni generale de fotografie digitală – 7
Triunghiul expunerii – 8
Clasificarea camerelor foto digitale – 9
Clasificarea obiectivelor – 11
Tipuri de monturi ale obiectivelor – 12
Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor – 13
Principalele moduri de expunere – 14
Camera digitală potrivită – 15
Criterii de alegere a unei camere foto digitale – 16
Parametrii expunerii – 18
Tipuri de carduri de memorie – 22
DSRL (Digital Single-Lens Reflex) – 23
DSLT (Digital Single-Lens Translucent) – 25
MILC (Mirrorless Interchangeable-Lens Camera) – 26
Facilități introduse de mirrorless-uri – 30
Reguli de compoziție – 33
Fotografia macro – 35
Parametrii expunerii – 35
Accesorii – 35
Recomandări – 36
Fotografia portret –37
Parametrii expunerii – 37
Planuri de încadrare a personajelor - 38
Accesorii – 38
Recomandări – 39
Fotografia de eveniment – 42
Parametrii expunerii – 42
Accesorii – 42
Recomandări – 42
Nunți și botezuri – 42
Lansări de cărți și vernisaje de expoziții – 43
Fotografia sportivă – 44
Parametrii expunerii – 44
Accesorii – 44
Recomandări – 44
Fotografia peisagistică – 46
Parametrii expunerii – 46
Accesorii – 46
Recomandări – 47
Fotografia panoramică – 48
Parametrii expunerii – 48
Accesorii – 48
Recomandări – 48

3
Fotografia crepusculară – 50
Parametrii expunerii – 50
Accesorii – 50
Recomandări – 51
Fotografia nocturnă – 52
Parametrii expunerii – 52
Accesorii – 52
Recomandări – 52
Fotografia din călătorie – 54
Parametrii expunerii – 54
Recomandări – 54
Fotografia wildlife – 56
Parametrii expunerii – 56
Accesorii – 56
Recomandări – 56
Fotografia alb-negru – 57
Alb-negru sau color? – 57
Accesorii – 57
Recomandări – 58
Fotografia cu smartphone-ul – 59
Parametrii expunerii – 59
Considerente generale – 60
Încadrarea – 60
Modul video – 61
Distanță focală – 61
Planuri de filmare – 61
Recomandări – 36
Bibliografie – 63
Nicolae Zărnescu – Detalii membru AAFRO – 64

4
 Cui i se adreseasă acest ghid?

Odată cu apariția camerelor digitale compacte și a smartphone-urilor cu cameră

foto încorporată, aproape toți posesorii acestora au devenit „fotografi” peste noapte.
Paginile de Facebook sunt pline de fotografii mișcate, prost încadrate sau neclare,
de selfie-uri deformate, de filmări efectuate cu aparatul în poziție verticală ș.a.m.d.
Toată lumea este în goană după megapixeli, fiecare lăudându-și camera digitală
sau smartphone-ul după acest criteriu, neștiind că aceasta e doar o tehnică de
marketing, pentru a cere mai mulți bani cumpărătorilor neavizați.
Principalul criteriu de alegere a unei camere digitale este dimensiunea
senzorului. Este foarte ușor de înțeles că senzorul Full Frame (36x24mm) al unei
camere digitale reflex (DSLR) este mult mai sensibil decât senzorul unei camere
digitale compacte (5,76x4,29mm), amplificând mai bine semnalul luminos la un ISO
ridicat (1200–6400), împiedicând astfel apariția zgomotului de imagine. De aceea
camerele compacte cu senzor mic nu se descurcă deloc bine în lumina slabă de
interior, când ISO-ul ridicat, calculat în mod automat de aparat, introduce un zgomot
de imagine accentuat.
De asemenea, un megapixel dintr-un DSLR de 20 megapixeli este de 5–7 ori
mai mare decât un megapixel dintr-un smartphone cu același număr de megapixeli,
redând mult mai bine nuanțele culorilor și saturația acestora.
Mai mult, dacă nu imprimați fotografii mai mari de A3, 8 megapixeli sunt
suficienți. Un număr mare de megapixeli este absolut necesar doar pentru
realizarea afișelor, posterelor și panoramelor.
Probabil că posesorii smartphone-urilor „performante”, de 16-20 de megapixeli,
vor fi foarte dezamăgiți citind aceste rânduri, mai ales dacă le atrag atenția că un
smartphone nu va face niciodată fotografii mai reușite decât o cameră digitală cu
senzor mare, indiferent de numărul de megapixeli cu care este dotat.
Citind cu atenție ghidul, aceștia își vor da seama că, totuși, vor putea face
fotografii reușite și cu smartphone-ulsau camera digitală compactă cu senzor mic,
ținând cont de regulile elementare de încadrare și de lumina ambientală.
Cui i se adresează, de fapt, acest ghid? Dacă doriți să faceți fotografii setând
aparatul pe modul AUTO, atunci acest ghid vă poate ajuta doar în ceea ce privește
regulile de compoziție. Dacă aveți o cameră compactă megazoom cu mod M
(manual) de fotografiere, cu modurile T/Tv (prioritate de timp de expunere) și A/Av
(prioritate de diafragmă), atunci acest ghid vă este foarte util pentru a vă ușura
trecerea la camerele digitale profesionale (DSLR-uri, DSLT-uri, MILC-uri sau LSCC-uri).
Posesorii smartphone-urilor care au modul SCENE (portret, peisaj, apus, răsărit,
zăpadă, macro, sport, etc.) pot utiliza poziția care este adecvată situației respective.

5
 Cu timpul, stăpânind foarte bine tehnicile de fotografiere expuse în acest ghid,
veți putea trece la fotografia artistică, cumpărând o cameră digitală
semiprofesională sau profesională (mirorless, DSRL, DSLT sau LSCC) LSCC și unul până
la cinci obiective suplimentare față de cel standard (macro, wide,, fish-eye, prime și
tele). Ulterior puteți achiziționa filtre, blițuri și declanșatoare externe, blende,
umbrele foto etc.
Ghidul nu este exhaustiv, așa șa că fotografii cu experiență pot contribui la
îmbunătățirea
țirea acestuia, trimițând sugestiile lor pe adresa de e-mail
niczarnescu@yahoo.com. Tot pe această adresă aștept ștept și întrebările utilizatorilor
neexperimentați, cărora nu le sunt clare anumite pasaje din ghid.
Le urez cititorilor lectură plăcută, lumină prielnică și multă inspira
irație.

ing. informatician
ing
Nicolae Zărnescu
m
membru AAFRO

Nic Zărnescu (Facebook)

6
 Noțiuni generale de fotografie digitală
Obturatorul este un dispozitiv aflat
între obiectiv şi senzor, a cărui durată de
deschidere stabileşte durata expunerii.
Timpul de expunere (shutter speed)
reprezintă, în secunde (1/250, 1/60,
1/4,1, 15 etc.), durata pătrunderii luminii
pe senzorul aparatului.
Diafragma / apertura (exprimată în
f/stop: f/1.8, f/2.5, f/11, f/16 etc) este
alcătuită dintr-un anumit număr de
lamele a căror mişcare controlează
cantitatea de lumină ce pătrunde pe
senzor. Valoarea diafragmei reprezintă
raportul dintre diametrul diafragmei și
distanța focală.
Profunzimea de câmp (DOF,
Depth Of Field) reprezintă zona de
focus, în care subiectul este foarte clar,
distingându-se foarte bine de fundal.
Diafragma deschisă (ex. f/1.8– f/3.5)
implică un timp de expunere mai scurt
și o profunzime de câmp mai mică (în
special la fotografia portret).
Diafragma închisă (ex. f/11–f/22)
implică un timp de expunere mai lung și
o profunzime de câmp mai mare (în
special la fotografia peisagistică).
Profunzimea de câmp este
influenţată şi de filtre, distanţa până la
subiect şi distanţa focală.
Profunzimea de câmp scade când
vă apropiați de subiect și crește când vă
îndepărtați de acesta.
Sensibilitatea ISO (ex. 100 – 25600)
reprezintă sensibilitatea senzorului la
7
lumină. Dacă sensibilitatea ISO este
mai mare (peste 3200) trece mai mult
curent prin senzor, rezultând o imagine
mai luminoasă și timp mai scurt de
expunere, dar și zgomot de imagine (la
fotografiile în lumină slabă).
Zgomotul de imagine (image noise)
reprezintă granulaţia care, în funcţie de
aparat, poate fi colorată sau monocromă.
Temperatura de culoare (white
balance – balans de alb) este un
parametru care indică dominanta de
culoare provenită de la sursa de
lumină. Ilustrează nuanţa luminii la
momentul fotografierii (grade Kelvin).
Există valori presetate pentru diferite
situaţii (ex. apus, bec incandescent, bliţ,
cer noros etc.) În funcţie de temperatura
de culoare a luminii, o fotografie poate
avea nuanţele culorilor mai reci (ex.
2500°K) sau mai calde (ex. 6500°K).
Distanţa focală reprezintă distanţa
în milimetri de la centrul optic al
obiectivului până la planul de focalizare,
această distanţă definind unghiul de
cuprindere, câmpul de profunzime și
magnificarea.
Compensarea expunerii (de
exemplu între –3EV și +3EV, în trepte
de 1/3EV) se foloseşte în cazul
utilizării modurilor automate şi
semiautomate. Compensând expunerea
fie cu două trepte în plus, fie în minus,
aparatul va modifica timpul de expunere
necesar pentru obţinerea valorii cerute.
 Triunghiul expunerii
Observație:
O expunere corectă se poate obține
modificând cei trei parametri: durata
expunerii (shutter speed), diafragma
(aperture) și sensibilitatea (ISO).
Aceștia sunt strâns legați între ei,
astfel încât modificarea unuia dintre
parametri impune și modificarea
8
celorlalți
ți doi parametri sau cel puțin a
unuia dintre aceștia. Astfel, dacă s-a
obținut
ținut o expunere corectă cu 1/15 –
f/16 – ISO200, o altă expunere corectă
c
poate fi obținută
ținută cu 1/30 – f/11 –
ISO200 sau cu 1/30 – f/16 – ISO400,
dar efectele obținute sunt total diferite.
 Clasificarea camerelor foto digitale
1. Smartphone-uri: Se adresează
utilizatorilor fără experiență. Caracteristici
principale: senzor mic (1/1,7 inci – 1/2,5
inci), obiectiv încorporat, zoom digital,
reglaje automate, performanțe reduse în
lumină slabă.
2. Compacte point-and-shoot: Se
adresează utilizatorilor fără experiență.
Caracteristici principale: senzor mic (1/1,7
inci – 1/2,5 inci), obiectiv încorporat, zoom
optic 5 – 15x, reglaje automate, perfor-
manțe reduse în lumină slabă.
3. Compacte megazoom (bridge): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, care vor
să descopere secretele fotografiei digitale.
Caracteristici principale: senzor mic (1/1,7
inci – 1/2,5 inci), obiectiv încorporat, zoom
optic 10–30x, reglaje automate și manuale,
performanțe reduse în lumină slabă.
4. Compacte cu senzor mare (LSCC
- Large Sensor Compact Camera): Se
adresează utilizatorilor cu pretenții, pentru
care calitatea imaginii este foarte
importantă, dar nu vor să poarte cu ei mai
multe obiective. Sunt foarte potrivite pentru
fotografiile din călătorii. Caracteristici
principale: senzor mare (Nikon 1 –
13,2x8,8mm, 4/3 – 17,3x13mm, APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
obiectiv încorporat prime lens (focală fixă)
sau zoom (focală variabilă), reglaje
automate și manuale, performanțe
excelente în orice condiții.
5. Compacte hibride cu senzor
mare: Au aceleași caracteristici ca și
compactele cu senzor mare, dar, în plus,
îndeplinesc și funcția de smartphone
(Panasonic Lumix DMC-CM1). Aici ar
putea fi încadrate și camerele-obiectiv
din seria Sony QX, atașabile la smart-
phone și comandate prin Wi-Fi sau NFC.
9
6. DSLR-uri (Digital Single-Lens
Reflex): Se adresează fotografilor avansați
sau profesioniști. Caracteristici principale:
oglindă rabatabilă, pentaprismă, vizor optic,
senzor mare (APS-C – 23,6x15,7mm,
Full-frame – 36x24mm, Medium-format –
50,7x39mm), obiectiv detașabil prime lens
(focală fixă) sau zoom (focală variabilă),
reglaje automate și manuale, autofocus
prin detecție de fază sau hibrid (contrast
+ fază), performanțe excelente în
orice condiții.
7. DSLT-uri (Digital Single-Lens
Translucent): Se adresează fotografilor
avansați sau profesioniști. Caracteristici
principale: oglindă fixă, pentaprismă, vizor
electronic, senzor mare (APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
obiectiv detașabil prime lens (focală fixă)
sau zoom (focală variabilă), reglaje
automate și manuale, autofocus prin
detecție de fază, performanțe excelente
în orice condiții.
8. Mirrorless-uri (MILC – Mirrorless
Interchangeable–Lens Camera): Se
adresează fotografilor avansați sau
profesioniști. Caracteristici principale:
fără oglindă și pentaprismă, vizor
electronic sau hibrid (optic + electronic),
senzor mare (Nikon 1 – 13,2x8,8mm,
4/3 – 17,3x13mm, APS-C –
23,6x15,7mm, Full-frame – 36x24mm),
Medium-format – 50,7x39mm), obiectiv
detașabil prime lens (focală fixă) sau
zoom (focală variabilă), reglaje auto-
mate și manuale, autofocus prin
detecție de contrast sau hibrid (contrast
+ fază), performanțe excelente în
orice condiții.
Point and shoot (mici, obiectiv încorporat, încorporat zoom 15–60x,
Megazoom (medii, obiectiv încorporat,
zoom 5–15x, senzor foarte mic) senzor foarte mic,, mod manual)
manual

LSCC(mici, obiectiv încorporat, zoom Mirrorless (mici, obiectiv atașabil,

ata fără oglindă,
redus, senzor mare, mod manual) senzor mare, mod manual, detecție
detec de contrast sau
hibridă))

DSLT (mari, obiectiv atașabil, oglindă nerabatabilă și vizor electronic,

electronic senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, detecție hibridă - contrast + fază)

DSRL (mari, obiectiv atașabil, pentaprismă, oglindă rabatabilă și vizor optic TTL,
TTL senzor mare,
mod manual, butoane dedicate pentru reglaje, detecție ție de fază sau hibridă)
hibridă

10
 Clasificarea obiectivelor

Superangulare (grandangulare, Profunzimea este slabă și apare

ultra-wide, 8‒24mm) și angulare (wide,
16‒35mm). Au unghiul de câmp foarte
o
mare (47‒120 ), o mare claritate în
profunzime și măresc efectul de
adâncime. Sunt ideale pentru peisaje,
arhitectură și spații interioare înguste.
Standard (normal, de kit). Au
distanţa focală de 27‒82 mm și „văd” ca
o
un ochi uman (65-28 ). Sunt cele mai
uzuale, deoarece se comercializează
împreună cu corpul camerei digitale,
dar sunt și cele mai slabe din punct de
vedere calitativ.
Prime lens (obiective cu distanță
focală fixă, de exemplu la 50mm).
Acestea sunt de cea mai bună calitate,
au o luminozitate foarte bună, datorită
diafragmei foarte deschise (f/1.8 sau
mai mult), sunt de dimensiuni reduse și
pot avea distanțe focale diverse, pentru
orice tip de fotografie (14mm, 24mm,
50mm, 70mm, 100mm, 200mm etc.)
Teleobiective (80‒300mm), super-
teleobiective (300‒1200mm). Au un
o
unghi foarte îngust de cuprindere (2‒ 8 ).
fenomenul de aplatizare a imaginii. Sunt
utile pentru fotografia sportivă, wildlife
sau pentru instantanee de la distanță,
fără a deranja subiectele.
Superzoom (27‒300mm). Sunt obi-
ective cu distanță focală variabilă,
cuprinzând toate caracteristicile
o
celorlalte categorii (7 ‒28 ), fiind cele
mai potrivite pentru călătorii, deoarece
se pot realiza toate tipurile de fotografii
cu un singur obiectiv.
Macro (50‒65mm, 90‒105mm și
180‒200mm). Sunt optimizate pentru
fotografierea de la distanțe mici a
insectelor, fluturilor sau a anumitor
obiecte de dimensiuni reduse.
Speciale (fish-eye, tilt&shift, lens-
baby). Se folosesc pentru obținerea
unor efecte speciale sau pentru
corectarea unor erori de perspectivă.
Observație: Distanțele focale ante-
rioare sunt exprimate în echivalent
35mm (senzor full-frame). Pentru a
obține distanțele focale echivalente în
35mm, se înmulțesc distanțele focale
înscrise pe obiectiv cu factorul de crop
(0,62; 1,5; 2; 2,7).

Distanțele focale echivalente în funcție de factorul de crop

Tip
Medium-format Full-frame APS-C 4/3 Nikon-1
obiectiv
0,62x 1x 1,5x 2x 2,7x
Superangular 13-39mm 8-24mm 5-17mm 4-12mm 3-9mm
Angular 26-56mm 16-35mm 11-23mm 8-18mm 6-13mm
Standard 43-132mm 27-82mm 18-55mm 14-41mm 10-30mm
Tele 132-484mm 82-300mm 55-200mm 41-150mm 30-111mm
Supertele 484-1936mm 300-1200mm 200-800mm 150-600mm 111-444mm
Superzoom 43-484mm 27-300mm 18-200mm 14-150mm 10-111mm
Macro 81,145,323mm 50,90,200mm 33,60,133mm 25,45,100mm 19,33,74mm

11
 Tipuri de monturi ale obiectivelor

DSLR + DSLT
Canon EF-S (APS-C) Canon EF (full-frame))
Leica L (medium-format
format)
Nikon DX (APS-CDX) Nikon FX (full-frame)
Pentax DA (APS-C) Pentax FA, DFA (medium
medium-format)
Sigma DC (APS-C) Sigma DG (full-frame))
Sony DT (DSLT – APS-C) Sony A (DSLT – full-frame
frame)
Tamron Di-II (APS-C) Tamron Di (full-frame))
Tokina DX (APS-C) Tokina FX (full-frame
frame)

MILC + LSCC
Canon EF-M (APS-C) Canon RF (full-frame))
Fujifilm X (APS-C) Fujifilm G (medium-format
format)
Leica M (rangefinder – APS-C) Leica M (rangefinder – full-frame)
Nikon 1 (1 inch) Nikon Z (full-frame)
Olympus Micro 4/3 (4/3) -
Panasonic Micro 4/3 (4/3) -
Pentax K (APS-C) -
Samsung NX (APS-C) -
Sigma X3 (Foveon X3) -
Sony E (APS-C) Sony FE (full-frame)
Tamron Di-III (APS-C) -

Angular (16‒35mm) Prime lens (50mm)

(

Superzoom (27‒300mm) Macro (100mm)

12
 Sufixe utilizate în descrierea obiectivelor
Canon: DO (Diffractive Optics), EF
(Electro Focus), EF-S (Electro Focus
Short), FE (Fisheye), IS (Image
Stabilization), L (Luxury), SF (Softfocus),
STM (Stepping Mottor), TS-E (Tilt-Shift
Electronic), UD (Ultra-low Dispersion),
USM (Ultrasonic Motor).
Fujifilm (Fujinon): APD (Apodization filter),
LM (Linear Motor), OIS (Optical Image
Stabilization), WR (Weather Resistant).
Hasselblad: FLE (Floating Lens Element).
Leika: DG (Digital); EX (Expensive).
Nikon (Nikkor): AW (Waterproof and
shockproof), AF-DC (Defocus), AF-S
(Autofocus Silent), CRC (Close Range
Correction), D (Distance info), DX (APS-C),
FX (APS-C + Full-frame), G (Without an
aperture ring), N (Nano Crystal Coating),
RF (Rear Focusing), SIC (Super
Integrated Coating), SWM (Silent Wave
Motor), VR (Vibration Reduction).
Olympus: SWD (Supersonic Wave Drive).
Panasonic: ASPH (Aspherical), PZ
(Power Zoom).
Pentax: DA (Digital Auto), DA* (DA +
weatherproofing), DFA (APS-C +
Medium-format), FA (Medium-format),
HD (High Definition), SDM (Supersonic
Drive Motor), WR (Weather Resistant).
Samyang: USM (Ultrasonic Motor).
Sigma: APO (Apochromatic), ASP (Asphe-
rical), DC (APS-C), DG (Full-frame), DF (Dual
13
focus), DN (Mirrorless), ELD (Extraordinary
Low Dispersion), EX (Excellent), HF
(Helical Focusing), HSM (Hyper Sonic
Motor), OS (Optical Stabilization), RF
(Rear Focusing), SLD (Super Low
Dispersion).
Sony: DT (APS-C), G (Gold), OSS
(Optical Steady-Shot), SAM (Smooth
Autofocus Motor), SSM (Supersonic
Motor), ZA (Zeiss Alpha).
Tamron: ASL (Aspherical), AD
(Anomalous Dispersion), Di (Digitally
Integrated – APS-C + Full-frame), Di II
(APS-C ), Di III (APS-C mirrorless), HID
(High Index Dispersion), LD (Low
Dispersion), PZD (Piezo Drive), SP
(Super Performance), SHM (Super
Hybrid Mount), USD (Ultrasonic Silent
Drive), VC (Vibration Compensation),
XLD (Extra Low Dispersion), XR (Extra
Refractive), ZL (Zoom Lock)
Tokina: AT-X (Advanced Technology
Extra), DX (APS-C), FC (Focus Clutch
Mechanism), FE (Floating Element), FO
(Focus One-touch), HLD (Low
Dispersion), IRF (Internal Rear
Focusing), PRO (Professional), SD
(Super Low Dispersion), VCM-S
(Vibration Correction Module)
Generale: ED (Extra-low Dispersion),
IF (Internal Focusing), OIS (Optical
Image Stabilization), M-OIS (Mega
Optical Image Stabilization), Power OIS
(Power Optical Image Stabilization), RF
(Rear Focus).
 Principalele moduri de expunere
Moduri de bază
Auto – automat (timpul de expunere,
ISO, diafragma și temperatura de culoare
sunt stabilite de aparat în mod automat).
Scene – scenă (se alege o scenă
de fotografiere – portret, zăpadă, apus,
sport etc. – iar aparatul stabilește timpul
de expunere, ISO, diafragma și
temperatura de culoare pentru acel tip
de scenă).
Moduri creative
M – manual (se regleză manual
timpul de expunere, ISO, diafragma şi
temperatura de culoare).
A/Av – prioritate de diafragmă (se
regleză diafragma, ISO şi temperatura
14
de culoare). Timpul impul de expunere se
stabilește în mod automat.
S/Tv – prioritate de timp de
expunere (setat
setat de fotograf).
fotograf Aparatul
va regla valoarea diafragmei și a
celorlalți parametri.
P – combină modurile A şi S, S
calculând timpul de expunere necesar
şi valoarea diafragmei pentru
obţinerea unei fotografii bine expuse şi
a unei profunzimi de câmp corecte, în
funcţie de situaţie. Toți ți ceilalți parametri
pot fi modificațiți de utilizator.
Custom – utilizator (parametrii
expunerii au fost memorați
memora anterior).
B – bulb (timpul de expunere depinde
de durata apăsării declanșatorului).
declan
 Camera digitală potrivită

Dacă doriți doar să faceți fotografii Dacă vreți să deveniți fotograf

în concediu sau să surprindeți profesionist și să realizați fotografii artistice,
instantanee, o cameră digitală atunci trebuie să achiziționați un LSCC,
compactă este cea mai potrivită. MILC, DSLT sau DSRL.
Dacă sunteți un fotograf amator cu Principalele avantaje ale acestor
tipuri de camere digitale:
pretenții și vreți să faceți fotografii
 sezorul de dimensiune mare oferă
deosebite, dar nu dispuneți de un buget
o calitate excepțională a imaginii, chiar
consistent, atunci un megazoom este
și în condiții de iluminare slabă.;
cel mai potrivit, deoarece are reglaje
 pornesc foarte rapid, focalizează la
manuale și acoperă toată plaja de
fel de rapid, permit efectuarea mai multor
fotografiere (macro, wide, normal, tele).
fotografii pe secundă și au mini LCD care
Avantajele camerelor digitale afișează parametrii expunerii;
compacte și megazoom:  bateriile puternice asigură o
 au dimensiuni foarte mici și sunt utilizare îndelungată;
foarte ușoare;  permit atașarea unui bliț și a unui
 reglajele automate recunosc declanșator prin fir sau wireless;
scena respectivă și stabilesc parametrii  au butoane dedicate de reglaj
de fotografiere, fiind suficientă doar manual al parametrilor (timp de expunere,
apăsarea declanșatorului; diafragmă, ISO, blocarea focalizării etc.),
 modul video oferă o calitate bună permițând setarea foarte rapidă a acestora.
a imaginii. Dezavantajele ar fi următoarele:
Dezavantaje:  sunt mari și greu de transportat
sau de ținut în mână (excepție făcând
 dimensiunea mică a senzorului
mirrorless-urile și LSCC-urile);
(lipsa detaliilor și creșterea zgomotului de
 sunt foarte scumpe;
imagine în condiții de iluminare slabă);
 necesită obiective separate pentru
 timp de pornire și de focalizare
fiecare tip de fotografie (macro, wide,
destul de lung (se pot pierde
normal sau tele), care și acestea sunt la
oportunitățile de fotografiere); fel de scumpe;
 interval redus de deschidere a  senzorul poate fi murdărit sau
diafragmei. distrus din neatenție.

15
 Criterii de alegere a unei camere foto digitale
1. Dimensiunea senzorului: (adică
dimensiunea fizică a acestuia; nu are
legătură cu numărul total de megapixeli).
Cu cât un senzor este mai mare (4/3,
APS-C, Full-frame, Medium-format), cu
atât pixelii sunt mai mari. Un pixel mai
mare captează mai multă lumină,
aceasta însemnând zgomot de fond mai
mic pe imagine și culori vii în condiții de
iluminare slabă.
2. Tipul senzorului: Senzorul CMOS
(complementary metal oxide
semiconductor) este mai bun ca senzorul
CCD (charge-coupled devices), iar
senzorul de tip BSI (backside illuminated)
este mai bun ca cel FSI (frontside
illuminated). Un senzor aparte este
Foveon X3, din DSLR-urile Sigma, care
are trei straturi, spre deosebire de CMOS
și CCD, care au doar un strat.
3. Formatul RAW: (NEF la Nikon;
CRW, CR2 la Canon; RAW, RW2 la
Panasonic; PEF, PTX la Pentax; ORF la
Olympus; ARW, SRF, SR2 la Sony și
DNG la Adobe): Imaginea este memorată
fără a interveni în nici un fel asupra
informațiilor înregistrate, spre deosebire
de formatul JPEG, obținut în urma unor
algoritmi de compresie executați de
software-ul aparatului, ceea ce duce la
timpi mari de memorare și pierderi de
calitate. Formatul RAW permite editări
ulterioare, fără pierderi de calitate a imaginii.
4. Calitatea stabilizării (IS–Image
Stabilization, VR – Vibration Reduction):
Stabilizarea optică se realizează prin
mișcarea lentilelor pentru a compensa
tremuratul mâinii. Dacă aparatul are și
16
stabilizare internă (IBIS - In Body Image
Stabilization) pe 3 sau 5 axe (obținută prin
deplasarea senzorului), atunci gradul
general de stabilizare este cumulat
(stabilizare internă + stabilizare optică).
5. Calitatea LCD-ului: Acesta tre-
buie să aibă cel puțin 3 inchi și peste 1
milion de puncte (dots), eventual să fie
și rabatabil, pentru a-l putea vizualiza și
în poziții incomode.
6. ISO: Cu cât un senzor are un ISO
mai mare, cu atât este mai sensibil la
lumină. Granulaţia apărută în fotografii
face diferenţa între o cameră
profesională şi una pentru amatori. ISO
51200 este deja un standard obligatoriu.
Modurile P, A, S, M: Sunt modurile
în care parametrii camerei digitale se
pot stabili în mod semiautomat sau
manual, fiind preferate de fotografii
avansați și de profesioniști.
Numărul de megapixeli: Dacă nu
printați la dimensiuni mai mari de A3, 8
megapixeli sunt suficienți. Un număr
mare de megapixeli pe un senzor de
dimensiune mică înseamnă o calitate
îndoielnică a imaginii.
Zoom-ul optic: Acesta este zoom-ul
real, obținut prin intermediul lentilelor.
Nu aveți nevoie de mai mult de 20x
zoom optic. Zoom-ul digital este un
zoom de proastă calitate, care nu face
altceva decât să mărească imaginea, în
loc să apropie subiectul. Este mai
indicat să-l dezactivați.
Observație: Cele mai corecte teste
și clasamente ale camerelor digitale le
puteți găsi pe dpreview.com.
 Dimesiunile senzorilor

Factor de crop (crop factor) = obiectivului aparatului cu factorul de crop,

diagonala senzorului Full-frame (43,3mm)
/ diagonala senzorului aparatului. De
exemplu: Full-frame/APS-C (Sony) = 1,5.
Dacă se înmulțește distanța focală a
17
se obține distanța focală echivalentă în
format Full-frame (35mm). De exemplu,
distanța focală 18–55mm APS-C este
echivalentă cu 27–82,5mm Full-frame.
 Parametrii expunerii
Diafragmă (f/1.4 ‒ f/2 ‒ f/2.8 ‒ f/4 ‒
f/5.6 ‒ f/8 ‒ f/11 ‒ f/16 ‒ f/22 ‒ f/36 ‒ f/45)
Regulă: închiderea diafragmei cu 2
trepte față de deschiderea maximă este
optimă pentru obținerea unei imagini
clare (ex. f/4 ‒ f/5.6 ‒ f/8).
Portret: f/4 sau mai deschisă și
distanță focală lungă (profunzime de
câmp mică și fundal neclar).
Fotografia de produs, mâncare,
compoziție abstractă: f/16 sau mai
închisă (profunzime de câmp mare și
claritate a imaginii).
Peisaje: grandangular + f/8 (unghi
mare de cuprindere și claritate).
Timp de expunere (1/8000 ‒1/4000
‒1/2000 ‒1/1000 ‒ 1/500 ‒ 1/250 ‒ 1/125
‒ 1/60 ‒ 1/30 ‒ 1/15 ‒ 1 ‒ 2 ‒ 5 ‒ 10 ‒ 15
‒ 30sec ‒ Bulb)
Instantanee: timp de expunere cât
mai mic + fotografiere în rafală.
Copil jucându-se: 1/250 – f/5.6
(imagine clară, profunzime de câmp mai
mică, evidențierea subiectului).
Panoramare (pan ‒ urmărire subiect
în mișcare): 1/60 ‒ 1/8 (fundal neclar,
dar plin de dinamism).
Sport: timp de expunere mic (1/1000 ‒
1/500) + f/8 + mod rafală.
Timp maxim de expunere, în funcție de
obiectiv, pentru a obține o imagine nemișcată:
a) fără stabilizator de imagine
(1/distanța focală): 1/60 la 50mm,
1/250 la 200mm;
b) cu stabilizator (3/distanța focală):
1/15 la 50mm, 1/60 la 200mm.
ISO (50 – 100 – 200 – 400 – 800 -
1600 – 25600 – 51200 – 409600 sau
chiar mai mare)
18
18
ISO100 – 400 (vreme frumoasă),
ISO400 – 800 (cer noros, apus),
ISO800 – 6400 (lumină slabă).
O treaptă de ISO este echivalentul
unui f/stop.
Compacte: recomandat max. 400
(senzor mic, apare zgomotul de imagine
la amplificare);
DSRL, DSLT și MILC: recomandat max.
6400 (senzorul mare amplifică mai corect).
Zgomot de imagine: apare la timp
de expunere mare sau ISO mare.
Eliminare: dezactivare ISO automat +
activare Long exposure noise reduction.
Observație: o cameră digitală cu ISO
maxim 6400 va produce imagini decente
doar până la ISO 800 (ISO real maxim
este de 1,5‒2 ori mai mic decât cel afișat).
Distanță focală
Macro (60mm) – insecte sau produse;
Grandangular (8–24mm) – clădiri cu
flori în prim-plan;
Normal (50mm) – perspectivă cla-
sică de ansamblu;
Teleobiectiv (100mm) – subiect
foarte clar, pe fundal puternic blurat.
Observație:
a) pe obiectivele aparatelor este
inscripționată distanța focală în funcție
de diagonala senzorului. Pentru a
calcula distanța echivalentă pentru
senzorul Full-frame (35mm), se
înmulțesc cu factorul de crop extremele
distanței focale inscripționate.
b) Dacă lângă distanța focală apar
inscripționate pe obiectiv și două valori
ale diafragmei, acestea reprezintă
deschiderile diafragmei la extremele
distanței focale (de exemplu 18–55mm
f/3.5–5.6).
 Metode de măsurare a luminozi-
tății cadrului
Matrix sau evaluative (întreg cadrul
– instantanee și peisaje), partial (o zonă
din cadru), center (pe centru – portrete),
spot (pe un anumit obiect mic).
Balans de alb
Auto, Day Light (lumina zilei),
Cloudy (noros), Tungsten (bec cu
incandescență), Fluorescent (tub de
neon), Custom (manual, fotografierea
unei coli albe sau a unui card gri), Shift
(modificarea balansului în incremente
mici). O setare „incorectă” se poate
utiliza ca efect fotografic (culori calde
sau reci).
Presetări de culoare (exemple)
Off (normal), Vivid (evidențiază
contrastul și saturează culorile), Neutral
(scade contrastul și desaturează culorile),
Sepia (tonuri de sepia), B/W (alb/negru),
Positive Film (simulează culorile de pe film),
Lighter Skin Tone (tonuri luminoase ale
pielii), Darker Skin Tone (tonuri întunecate
ale pielii), Vivid Blue (evidențiază cerul și
marea), Vivid Green (evidențiază iarba și
frunzișul copacilor), Vivid Red (evidențiază
florile de culoare roșie), Custom (reglare
manuală contrast, claritate, saturație,
canale RGB de culoare).
Efecte speciale (exemple)
High key (predomină zonele
supraexpuse), Low Key (predomină
zonele subexpuse), Fish-eye (ochi de
pește), Toy Camera (cameră jucărie),
Zoom Blur (se focalizează, apoi se face
brusc zoom și se declanșează), Lens
Flare (reflexii și refracții aberante).
19
Bliț
a) Tipul blițului: normal, fill-in (de
umplere), slow-synchro (potret nocturn),
rear-syncro (picturi cu lumină);
b) Modul blițului: Auto (se auto-
activează la lumină slabă), On (activat
permanent), Red Eye (activat, reducere
efect ochi roșii), Off (dezactivat);
c) Puterea blițului: minimă, medie,
maximă.
Formate foto
a) Portrait (portret) – tensiune și
dinamism, Landscape (peisaj) – liniște
și spațialitate;
b)3:2 – corespunde Secțiunii de Aur,
efect foarte armonios (portrete și
structuri înalte), 4:3 – similar ecran
televizor normal, 16:9 – similar ecran
cinematografic sau ecran televizor HD,
1:1 – fotografii de produs;
c) JPEG (comprimat), TIFF sau
RAW (necomprimate).
Formate video
a) SD (720x576) – raport 4:3, HD
(1280x720), Full HD (1920x1080),
4K/Ultra HD (3840x2160), – toate cu
raport 16:9, Cinema 4K/C4K (4096x2160)
– raport 18,5:10;
b) Tip de fișier: AVI, MOV, MP4,
AVCHD sau XAVC S.
Histogramă
Dacă histograma e deplasată spre
dreapta, există zone supraexpuse, iar
dacă e deplasată spre stânga, există
zone subexpuse. Aparatele performante
afișează histograma în timp real, în
timpul fotografierii, simplă sau în trei
culori (RGB – Red, Green, Blue).
 Expunere corectă
a) Peisaj/oraș + cer: 1. Filtru gradual
pentru cer (atașat pe obiectiv); 2. Expu-
nere dublă (cer expus corect + peisaj/oraș
expus corect + suprapunere în Photoshop);
3. Imagini HDR (3–5 imagini cu expuneri
diferite + combinare cu HDR Photomatix).
b) Obiect pe fundal luminat: restrân-
gere cadru + metoda spot de evaluare.
c) Persoane în contralumină: bliț de
umplere pentru eliminare umbre pe fețe
(dacă fețele sunt asudate: bliț=off +
blende, cearșaf alb sau coală mare albă).
Remedii pentru efectul de blooming
(luminozitate excesivă):
a) Filtru gri (diminuare cantitate de
lumină).
b) Filtru de polarizare (blocarea lu-
minii pe o anumită direcție).
Recomandări:
a) Mai bine subexpuneți ușor o
imagine și o prelucrați ulterior într-un
editor foto, decât să pierdeți detaliile
prin supraexpunere.
b) Cele mai bune imagini sunt
surprinse în momentele de tranziție
între două faze diferite ale vremii
(„înainte și după furtună”).
c) Utilizați setarea RAW + JPEG
pentru a permite prelucrări ulterioare
complexe asupra imaginii cu formatul
RAW.
d) Dacă soarele intră în cadru,
utilizați un grandangular și o diafragmă
foarte închisă (f/16 sau mai mult).
e) Profitați de umbrele lungi lăsate
de obiecte și personaje la răsărit și la
apus (imaginile devin tridimensionale).
20
f) Focalizarea continuă, deși vă
ajută să nu pierdeți oportunitățile de
fotografiere, consumă cel mai rapid
bateriile, deci este mai bine să o
dezactivați (focalizare doar la apăsarea
declanșatorului până la jumătate).
g) Dacă la vizualizarea imaginii cap-
tate există zone care clipesc, înseamnă
că în acele zone nu au fost surprinse
detaliile (subexpuse sau supraexpuse).
h) În cazul în care camera digitală
nu dispune de modurile Manual, A/Av
sau S/Tv, utilizați scena cea mai
potrivită din modul SCENE.
Moduri de fotografiere
Single (o singură fotografie), Conti-
nuous/Burst/Rafală (mai multe fotografii,
declanșatorul e ținut apăsat – fotografia
sportivă), Continuous AF (mai multe
imagini, focalizare blocată pe subiect),
Continuous MF (mai multe imagini,
focalizare într-o zonă stabilită manual).
Autodeclanșatorul (Self Timer)
Off (inactiv), 2 (2 secunde), 5 (5
secunde), 10 (10 secunde), Custom
(număr imagini sau/și număr secunde).
Bracketing
Realizarea unui număr de 3–5–7
fotografii (de obicei automată), cu
parametri diferiți ai expunerii (diafragmă,
timp de expunere, claritate, balans de
alb, bliț), pentru a obține cel puțin o
fotografie de calitate sau pentru
combinare ulterioară cu un editor HDR
(Photomerge în Photoshop sau HDR
Photomatix). Cel mai recent tip de
bracketing este acela al efectelor
aplicate asupra imaginilor (sepia,
chrome, toy-camera etc.)
 Vizor
Este de trei tipuri:
1. Scena este vizualizată direct, nu
prin lentilele obiectivului (rangefinder);
2. Scena este vizualizată prin
lentilele obiectivului (TTL – through-the-
lens). Este cel mai bun tip de vizor;
3. Vizor electronic (EVF – electronic
viewfinder), care este, de fapt, un
microdisplay de rezoluție excepțională.
Pe unele vizoare este specificat
procentul de acoperire (100% este cel
mai bun) sau magnificarea, alte vizoare
oferă o reglare a dioptriilor, pentru
purtătorii de ochelari.
Autofocus
a) Tipuri de autofocus: Phase-
Detection AF (autofocus prin detecție
de fază – se calculează distanța până la
subiect), Contrast-Detection AF
(autofocus prin detecție de contrast – se
focalizează pe subiectul cu contrast mai
ridicat); Hybrid AF (detecție de fază +
detecție de contrast), Face-Detection
AF (autofocus prin detecția fețelor),
Smile-Detection AF (autofocus prin
detecția zâmbetelor), Touchscreen AF
(autofocus prin atingerea ecranului
tactil), Trap AF (autofocus când
subiectul se află la o anumită distanță).
b) Moduri de autofocus: Single-
shot AF (autofocus pe subiect staționar
– util pentru portrete și arhitectură),
Continuous AF (autofocus pe subiect în
mișcare – util pentru sport și wildlife),
Intelligent AF (modul de autofocus se
schimbă automat, în funcție de
deplasarea subiectului – util pentru
instantanee și copii în mișcare), DMF
(autofocus obișnuit + focalizare
manuală de precizie), Manual (ultimele
două fiind utile pentru scenele cu
lumină slabă sau cu contrast scăzut și
pentru fotografia macro).
c) Zone de autofocus: Single-point
AF (autofocus pe o zingură zonă, de
obicei centrală), Multi-point AF
(autofocus pe mai multe zone).
Dotări moderne:
– Monitor LCD rabatabil și tactil;
– buton dedicat pentru bracketing (BRK);
–Wi-Fi (transmiterea wireless a
fotografiilor pe smartphone sau în computer);
–NFC (Near Field Communication:
comunicare între două dispozitive prin
simpla atingere a acestora);
–GPS (înregistrarea locației în
metadatele fotografiei);
–PictBridge (imprimare directă).

Abrevieri utilizate pentru autofocus

Brand/Autofocus Single-shot AF Continuous AF Intelligent AF
Canon One Shot AI Servo AI Focus
Nikon AF-S AF-C AF-A
Olympus S-AF C-AF A-AF
Pentax AF.S AF.C AF.A
Sony AF-S AF-C AF-A

21
 Tipuri de carduri de memorie
SD (Secure Digital): Cel mai popular
card, fiind utilizat de marea majoritate a
camerelor digitale.
SDHC (Secure Digital High
Capacity): Aceste carduri arată la fel ca
cele SD, dar permit o capacitate de
stocare mai mare. Deși puteți utiliza
carduri SD în camerele digitale care
suportă SDHC, reciproca nu este
întotdeauna adevărată. De asemenea,
dacă vreți să descărcați imaginile în
computer utilizând un cititor de carduri
(card reader), acesta trebuie să fie
compatibil și cu SDHC, nu doar cu SD.
SDXC (Secure Digital Extra
Capacity): Permit o capacitate de
memorare foarte mare (până la 1TB).
MMC (MultiMediaCard): Diferă de SD
ca dimensiuni, dar poate fi citit într-un slot
SD. Reciproca nu este adevărată.
22
MicroSD,, MicroSDHC, MicroSDXC:
MicroSDXC
Dimensiunea este pe sfertul cardurilor
SD, fiind utilizate în camerele digitale de
dimensiuni foarte mici. Dacă cititorul de
carduri nu suportă Micro
Mi SD, se poate
utiliza un adaptor special de mărimea
cardului SD, în care se introduce cardul
Micro SD.
CompactFlash: Sunt mari și au
formă pătrată, având capacități
capacită diverse,
fiind utilizate în camerele digitale de
dimensiuni mari.
xD-Picture
Picture Card: Proiectate de
Fujifilm și Olympus. Suntunt mai mici decât
un timbru poștal,
ștal, dar au capacități de
memorare remarcabile.
Sony Memory Stick: De formă
dreptunghiulară (ca lama gumei de
mestecat), sunt utilizate în camerele
digitale produse de Sony.
 DSLR (Digital Single-Lens Reflex))
DSLR-urile reflectă semnalul fazei,, aflat sub oglindă. Piața DSLR-
luminos printr-o oglindă rabatabilă și o urilor este dominată de companiile
pentaprismă, acesta ajungând la vizorul japoneze Canon, Nikon și Pentax. Alți
optic, apoi la senzor, după ridicarea producători importanți
importan sunt Leica
oglinzii. O parte din semnalul luminos (Germania), Phase One (Danemarca) și
ajunge și la un senzor de detectare a Hasselblad (Suedia).

DSLR-uri
APS-C
2014 Canon EOS 7D Mark II 2014 Nikon D3300
2014 Nikon D5300 2014 Pentax K-S1
2015 Canon EOS 760D (Rebel T6s) 2015 Canon EOS 750D (Rebel T6i)
2015 Nikon D5500 2015 Nikon D7200
2015 Pentax K-3 II 2015 Pentax K-S2
2016 Canon EOS 80D 2016 Nikon D3400
2016 Nikon D5600 2016 Nikon D500
2016 Pentax K-70 2017 Canon EOS 800D
2017 Canon EOS Rebel SL2 2017 Canon EOS 77D
2017 Nikon D7500 2017 Pentax KP
2018 Canon EOS 2000D (Rebel T7) 2018 Nikon D3500
Full-Frame
2014 Nikon D750 2014 Nikon D810
2014 Nikon D4S 2015 Canon EOS 5Ds
2015 Canon EOS 5Ds R 2015 Nikon D810A
2016 Canon EOS 5D MkIV 2016 Canon EOS 1D X II
2016 Nikon D5 2016 Pentax K-1
2017 Canon EOS 6D MkII 2017 Nikon D850
2018 Pentax K-1 Mark II
Medium-Format
2014 Hasselblad H5D 50c 2014 Hasselblad H5D 200c
2014 Leica S (Typ 007) 2014 Pentax 645Z
2016 Leica S-E (Typ 006) 2016 Phase One XF 100MP
2016 Hasselblad H6D 50c 2016 Hasselblad H6D 100c
2016 Phase One IQ3 ALPA 100MP 2017 Hasselblad A6D 100c
2018 Hasselblad H6D 400c MS 2018 Phase One iXM 100MP
2018 Phase One iXM 50MP 2018 Leica S3

Canon EOS Rebel SL2 Nikon D7500

23
 Pentax KP Canon EOS 6D Mark II

Nikon D850 Pentax K1

Phase One IQ3 ALPA 100MP Hasselblad H6D

6D 400c MS

24
 DSLT (Digital Single-Lens Translucent)
Sony a întrerupt, în 2010, producția de
DSLR-uri în favoarea camerelor DSLT
(Digital Single-Lens Translucent), care au o
oglindă semitransparentă fixă, ce transmite
către senzorul de imagine 70/% din lumina
primită prin obiectiv, iar restul de 30% o
reflectă către un senzor de detectare a
fazei, pentaprisma fiind eliminată. Vizorul
este electronic (EVF).
DSLT-urile de la Sony dispun de
autofocus prin detectarea fazei full-time, în
timpul înregistrării video, precum și de
fotografiere continuă de până la 12 cadre/s.
Aparatele din seria Alpha oferă în
corpul acestora un stabilizator de
imagine shift-sensor (deplasarea
senzorului) și montură AF.

DSLT-uri
APS-C
2015 Sony SLT-A68 2015 Sony SLT-A77 II
Full-Frame
2012 Sony Alpha A99 2016 Sony Alpha A99 II

Sony Alpha 68
Sony Alpha 77 II

Sony Alpha 99 Sony Alpha 99 II

25
 MILC (Mirrorless Interchangeable-Lens
Lens Cameras)
Camerele digitale MILC (Mirrorless fotografiei digitale. Este foarte probabil
p
Interchangeable-Lens Camera) au ca, cu timpul, DSLR--urile să dispară.
eliminat oglinda și prisma, aducând mai MILC-urile
urile au fost, inițial,
ini incluse
aproape obiectivul de senzor, eliminând greșit
șit în categoria camerelor digitale
lag-urile (întârzierele) produse de compacte, datorită miniaturizării.
miniaturizării Și
mișcarea oglinzii, crescând astfel viteza denumirea a fost disputată în diverse
de declanșare până la peste 15 cadre/s. publicații
ții de specialitate: MILC
Vizorul este electronic, la fel ca în cazul (Mirrorless Interchangeable
Interchangeable-Lens
DSLT-urilor. Camera), EVIL (Electronic Viewfinder
Mirrorless-urile au, față de DSLR-uri, Interchangeable-Lens),
Lens), Mirrorless CSC
avantajul dimensiunilor și a greutății (Compact System Camera) sau, mai
reduse, al manevrabilității și al simplu, mirrorless,, care, se pare că a
zgomotului mecanic minimal, egalându- devenit denumirea tradițională.
tradi Mirror-
le și chiar depășindu-le în performanțe less-urile cu obiectiv fix se numesc
pe acestea din urmă, constituind viitorul LSCC (Large Senzor Compact Camera).

MILC-uri
1 CX
2014 Nikon 1 J4 2014 Nikon 1 S2
2014 Nikon 1 V3 2014 Samsung NX Mini
2015 Nikon 1 J5
4/3
2014 Olympus OM-D E-M10 2014 Olympus PEN E-PL7
PL7
2014 Panasonic Lumix GM5 2014 Panasonic Lumix GH4
2015 Olympus OM-D E-M5 II 2015 Olympus OM-D E-M10
M10 II
2015 Panasonic Lumix GF7 2015 Panasonic Lumix G7
2015 Panasonic Lumix GX8 2016 Olympus PEN E-PL8
PL8
2016 Olympus PEN F 2016 Olympus OM-D D E-M1
E II
2016 Panasonic Lumix GX85 2016 Panasonic Lumix GF8
2016 Panasonic Lumix G85 2017 Olympus OM-D E-M10
M10 III
2017 Panasonic Lumix GH5 2017 Panasonic Lumix G9
2017 Panasonic Lumix G850 (GF9) 2018 Panasonic Lumix GH5S
2018 Olympus PEN E-PL9 2018 Panasonic Lumix GX9

Nic Zărnescu (Facebook)

26
 Nikon 1 J5
Samsung NX Mini

Olympus OM-D E-M1 II Panasonic Lumix GH5S

APS-C
2014 Fujifilm X-T1 2014 Leica T (Typ 701)
2014 Samsung NX3000 2014 Samsung NX30
2014 Samsung NX1 2014 Sony Alpha 5000
2014 Sony Alpha 5100 2014 Sony Alpha 6000
2015 Canon EOS M3 2015 Canon EOS M10
2015 Fujifilm X-A2 2015 Fujifilm X-T1 IR
2015 Fujifilm X-T10 2015 Samsung NX500
2016 Canon EOS M5 2016 Fujifilm X-A3
2016 Fujifilm X-A10 2016 Fujifilm X-T2
2016 Fujifilm X-E2S 2016 Fujifilm X-Pro2
2016 Leica TL 2016 Sony Alpha 6300
2016 Sony Alpha 6500 2017 Canon EOS M6
2017 Canon EOS M100 2017 Fujifilm X-E3
2017 Fujifilm X-T20 2017 Leica CL
2017 Leica TL2 2018 Fujifilm X-A5
2018 Fujifilm X-H1 2018 Canon EOS M50
2018 Fujifilm X-T100 2018 Fujifilm X-T3

Nic Zărnescu (Facebook)

27
 Canon EOS M6
Leica TL2

Samsung NX1 Sony Alpha 6500

Full-Frame
2014 Sony Alpha 7 II 2014 Sony Alpha 7S
2015 Leica M (Typ 262) 2015 Leica SL (Typ 601)
2015 Sony Alpha 7RII 2015 Sony Alpha 7S II
2016 Leica M-D (Typ 262) 2017 Leica M10
2017 Sony Alpha 7R III 2017 Sony Alpha 9
2018 Sony Alpha 7 III 2018 Leica M10-P
2018 Nikon Z6 2018 Nikon Z7
2018 Canon EOS R 2018 Leica M10-D
Medium-Format
2016 Fujifilm GFX 50S 2016 Hasselblad X1D
2018 Fujifilm GFX 50R

Leica M10 Sony Alpha 9

28
 Fujifilm GFX 50R Hasselblad X1D
LSCC-uri
1in
2014 Canon Powershot G7x 2014 Panasonic FZ1000
2014 Sony DSC-RX100 III 2015 Canon Powershot G3x
2015 Canon Powershot G5x 2015 Canon Powershot G9x
2015 Sony DSC-RX10 II 2015 Sony DSC-RX100 IV
2015 Canon XC10 2016 Canon Powershot G7x II
2016 Nikon DL18-50 2016 Nikon DL24-85
2016 Nikon DL24-500 2016 Panasonic ZS100
2016 Panasonic LX10 2016 Panasonic FZ2500
2016 Sony DSC-RX10 III 2017 Canon Powershot G9x II
2017 Sony DSC-RX10 IV 2018 Panasonic ZS200/TZ200
2018 Sony DSC-RX100 VI 2018 Leica C-Lux
1.5in
2014 Canon Powershot G1x II
4/3
2014 Leica D-LUX (Typ 109) 2014 Panasonic LX100
2018 Panasonic LX100II (LX100M2) 2018 Leica D-LUX 7
APS-C
2014 Fujifilm X100T 2014 Sigma DP2 Quattro
2015 Ricoh GR II 2016 Fujifilm X70
2016 Leica X-U (Type 113) 2017 Canon Powershot G1x III
2018 Fujifilm XF10
Full-Frame
2015 Leica Q (Typ 116) 2015 Sony DSC-RX1R II
2018 Zeis ZX1 2018 Leica Q-P

Leica Q (Typ 116) Sony DSC-RX1R II

29
 Facilități introduse de mirrorless-uri
uri
Mai multe reviste de specialitate au expunere,, precum și a celorlalți
declarat anul 2014 ca fiind anul decesului parametri (diafragmă, timp de expunere,
DSLR-urilor. Mirrorless-urile au introdus o ISO etc.). Mirrorless-urile
Mirrorless de ultimă
multitudine de facilități, cu care DSLR-urile generație ție activează vizorul electronic
nu mai pot ține pasul. Iată care sunt cele doar la apropierea ochiului de acesta,
mai importante dintre acestea: oprind, în același și timp, afișarea pe
 Filmarea Full HD (1920x1080) a monitor, prelungind astfel a durata de
devenit deja un standard, unele mirrorles- funcționare a bateriei.
uri fiind capabile să filmeze 4K  Fujifilm X100T utilizează un vizor
(3840x2160). Pentru 2018 se anunță hibrid (electronic rangefinder – OVF +
primele mirrorles-uri capabile să filmeze 8K EVF). Vizorul electronic corectează
(7680x4320). Există mirrorless-uri care eroarea de paralaxă a vizorului optic și
permit atât fotografierea, cât și filmarea 3D. afișează
șează în colțul din dreapta jos o imagine
 Majoritatea mirrorless-urilor sunt dotate mărită a zonei focalizate.
cu Wi-Fi, putând transfera rapid date către  Tehnologia LCD (Liquid Crystal
un smartphone sau o tabletă, iar, prin Display) a monitoarelor începe să fie
intermediul unor softuri specializate, există înlocuită cu OLED (Organic Light-Emitting
Light
posibilitatea de a fi comandate de la Diode) sau AMOLED (Activ-Matrix
(Activ Organic
distanță cu ajutorul acestor dispozitive. Prin Light-Emitting
Emitting Diode), permițând
permi rezoluții
NFC (Near Field Communication), două excepționale (peste 2 milioane de puncte),
echipamente pot comunica prin simplă iar rabatibilitatea acestora permite
atingere între ele. Aparatele cu GPS fotografierea și filmarea din poziții greu
încorporat permit introducerea locației de accesibile. În n plus, unele monitoare sunt
fotografiere în EXIF-ul imaginii. tactile (touchscreens), permi
permițând
 Vizorul electronic (electronic accesarea funcțiilor
țiilor direct de pe monitor (la
viewfinder - EVF) are o rată de refresh de mirroless-urile
urile miniaturizate) sau foca- foca
sute de cadre pe secundă și o rezoluție lizarea instantanee pe o anumită zonă din
de peste 2 milioane de puncte, egalând în cadru. Panasonic Lumix GM5 permite
claritate vizorul optic al DSLR-urilor. În chiar observarea efectelor focalizării
foc prin
plus, permite afișarea histogramei în timp vizorul electronic,, în timp ce degetul atinge
real, avertizarea la subexpunere și supra- ecranul tactil.

Panasonic Lumix DMC-GH4 filmează 4K Samsung NX300 fotografiază 3D

30
  Unele mirrorless-uri au introdus top au introdus focalizarea hibridă
funcționarea în silent mode (mod contrast detection + phase detection
silențios), în care obturatorul mecanic este (detecția
ția contrastului + detecția fazei),
complet dezactivat, utilizând doar senzorul realizând o focalizare aproape
pentru reglarea timpului de expunere. instantanee în orice condiții.
condi Numărul
 Mirrorless-urile de top au atins viteze punctelor de focalizare este impresionant.
de 10-15 fps (frames-per-second), în Sony Alpha 6500 are 425 de puncte de
condiții de focalizare continuă și chiar de focalizare prin phase-detection
detection.
60fps, dacă focalizarea se realizează  Focalizarea automată poate fi
doar pe primul cadru. combinată cu focalizarea manuală, manuală
 Prin introducerea unor adaptoare prin mărirea zonei focalizate, într-un
într
speciale, mirrorless-urile pot utiliza cadru separat, peste cadrul general,
obiectivele dedicate anterior DSLR- permițând
țând o punere la punct de cea
urilor. În același timp, numărul mai mare precizie.
obiectivelor dedicate mirrorless-urilor a  Senzorii mirrorless
mirrorless-urilor au
crescut în mod exploziv. dimensiuni diverse, de la Nikon 1
 Deși, la început, mirrorless-urile (13,2x8,8mm), 4/3 (17,3x13mm), Foveon
realizau focalizarea prin contrast detection (20,7x13,8mm), APS-C C (23,6x15,7mm),
(detecția contrastului), care era mai lentă, până la full-frameframe (36x24mm) și
din ce în ce mai multe mirrorless-uri de medium-format (50,7 50,7 x 39mm).
39mm

Nikon 1 J3 fotografiază cu 60fps Sony A7 are senzor full-frame

full

 Sensibilitatea ISO 51200 a devenit pe vremea aparatelor cu film fotografic,

deja un standard, Sony A7S II atingând o dar dimensiunile și greutatea acestora
sensibilitate nativă incredibilă de 102400, sunt multt sub ale DSLR-urilor
DSLR cu
permiţând fotografierea sub lună plină la
aceleași
și performanțe, oferind o mai
fel ca sub lumina solară.
 Multe mirrrorless-uri cu sensibilitate mare portabilitate.
ridicată nu mai au bliţ integrat, deoarece  Există mirrorless
mirrorless-uri weather-
nu mai este necesară prezenţa acestuia. resistant (rezistente la praf și
 Unele mirrorless-uri au aspect precipitații)
ții) și chiar submersibile
profesional (DSLR-like), iar altele au (Nikon 1 AW1 permite utilizarea
un design retro, pentru nostalgici, ca aparatului până la 15m adâncime).
adâncime
31
Sony A7S II are un ISO maxim de 409600
 Multe mirrorless-uri au eliminat
filtrele anti-aliasing și low-pass,
permițând obținerea unor imagini de o
claritate excepțională și cu detalii
extrem de fine.
 Pe mirrorless-urile profesionale
există comutatoare rotative pentru
reglarea manuală a diafragmei, timpului
de expunere, sensibilității ISO și
compensării expunerii sau chiar
butoane de tip Fn (Function name) sau
Cn (Custom), care pot fi programate să
îndeplinească anumite funcții.
 Unele obiective permit reglarea
diafragmei printr-un inel rotativ, oferind
un mod de lucru foarte intuitiv. În plus,
efectele profunzimii de câmp pot fi
vizualizate instantaneu în viewfinder
sau pe monitor.
 Filtrele speciale, ca Partial Colour,
permit obținerea unor efecte
impresionante direct din cameră, fără a
mai fi necesară editarea ulterioară a
imaginilor. De asemenea, controlul
zonelor supraexpuse sau subexpuse
se poate realiza în aceeași manieră.
32
Sony A3000 – primul mirrorless DSLR-like
DSLR
 Unele mirrorless-uriuri permit realizarea
expunerii multiple și a fotografiei HDR
direct din cameră,, eliminând necesitatea
unor softuri specializate de prelucrare.
Mirrorless-urile
urile de la Olympus permit
modurile Live Bulb și Live Composite,
iar Canon Powershot G7x modurile Star
și Star Portrait (două fotografii ale
subiectului, combinate cu o fotografie
a cerului).
 Modul Panorama permite obținerea
panoramelor în mod automat, fiind
suficientă deplasarea camerei, cu o
anumită ă viteză, în direcția
direc dorită.
 Există mirrorless-uriuri cu stabilizare
internă pe 5 axe (Olympus OM-M OM E-M1,
EM5 și E-M5II sau Sony A7 II – primul
full-frame
frame din lume cu astfel de
stabilizare).). Stabilizarea se realizează
prin deplasarea senzorului
senzorului, spre
deosebire de stabilizarea optică, obținută
ob
prin deplasarea lentilelor din obiectiv.
 Pentru mirrorless--urile care nu au
vizor electronic încorporat, se poate
atașa un vizor electronic extern,extern pe
patina blițului.
 Reguli de compoziție
Regula treimilor vă ajută să evitaţi Spirala lui Fibonacci Imaginea
încadrarea subiectului în centrul captează atențiația observatorului,
observatorului dacă are
cadrului, obţinând astfel fotografii cu o curbe largi care plimbă privirea prin cadru.
perspectivă mult mai interesantă.
Folosind regula treimilor puteţi împărţi
cadrul în 9 casete de dimensiuni egale,
încadrând subiectul chiar la intersecţiile
liniilor.
Liniile de ghidare pot fi afișate pe
display-ul DSLR-ului cu ajutorul funcției
Live View sau, prin selectarea unei
simple opțiuni, pe display-ul majorității
aparatelor digitale. Spațiul
țiul liber în direcția mișcării face
ca imaginea să capete dinamism (un (

Regula treimilor este o variantă

simplificată a secțiunii de aur, care a
fost utilizată, încă din antichitate, în artă
și arhitectură. Pentru a obține secțiunea
de aur, raportul dintre dreptunghiul cel
mai mic și dreptunghiul cel mai mare
trebuie să fie egal cu raportul dintre
dreptunghiul cel mai mare și întreaga
imagine, subiectele de interes fiind
plasate în cele patru puncte. Raportul
este de aproximativ 1/1,618.
copil care aleargă spre dreapta va fi
încadrat pe linia verticală din stânga a
caroiajului, cele două treimi din dreapta
rămânând libere).
Liniile drepte sau curbe (scări,
balustrade, străzi, tuneluri etc.) trebuie
poziționate pe diagonala ascendentă.
ascendentă

33
 Detaliile realizate prin apropierea de Structurile și formele pot fi evidențiate
subiect (fizică sau optică) pot oferi schimbând perspectiva și distanța focală
rezultate impresionante (zâmbetul (de exemplu pentru o clădire mare se
bunicii, roua de pe flori etc.). utilizează o focală mai scurtă).
Ramele naturale (crengi, uși, ferestre, Simetria devine uneori singurul
oglinzi etc.) accentuează subiectul instrument de explicare a scenei (de
principal. exemplu fotografiile de arhitectură).
Prezența mai multor subiecte în
cadru nu este de dorit. La portretele în
natură se utilizează diafragma deschisă,
pentru ca fundalul să fie neclar, iar la
fotografiile macro se poate plasa
subiectul în colțul din stânga jos pe
fundalul cerului.

Nivelul punctului de stațiesta poate

oferi perspective inedite (la mare
înălțime,
țime, în genunchi, la nivelul solului,
culcat cu fața
ța în sus etc.)
Obiectele în prim-plan
prim fac ca
imaginea să capete adâncime (pietre,
plante, flori, bușteni,
șteni, oameni, care vor
părea mai mari dacă se folosește
folose o
focală scurtă și se închide diafragma).
dia

Cadrele verticale au un impact vizual

mai mare (portrete), iar cele orizontale
subliniază adâncimea și spațialitatea
(peisaje), dar această regulă poate fi
încălcată de un fotograf profesionist.

Nic Zărnescu (Facebook)

34
 Fotografia macro
Timp de expunere
Insecte: maxim 1/250 (insectele se
mişcă foarte rapid).
Obiecte (în spațiu închis): orice timp de
expunere, ISO ‒ valori cât mai mici.
Diafragmă
Flori, fructe, insecte: f/1.4 ‒ f/2.8 ‒ f/4
(câmp de profunzime redus, fundal neclar).
Obiecte: f/11 ‒ f/16 ‒ f/32 (încadrare
subiect întreg în zona de focus, detalii
foarte clare, lărgirea profunzimii de
câmp, timp de expunere mai mare,
mărire ISO pentru timp de expunere mai
mic și imagini clare).
ISO
Se modifică în funcţie de lumina
disponibilă (de preferat ISO100‒400).
Accesorii
 Minitrepied sau săculeț neelastic
umplut cu fasole sau orez (pentru a
obține fotografii nemișcate);
 Obiectiv macro (50‒60mm,
90‒105mm sau 150‒200mm) cu sistem
de focalizare internă (ajută autofocusul
aparatului);
 Burduf macro (mărește distanţa de
la senzor la obiectiv, scăzând distanţa
de focalizare; se pune între aparat și
obiectiv);
 Filtre de densitate neutră (reduc
cantitatea de lumină ajunsă la senzor);
 Lentile close-up (apropiere de
subiect ‒ scumpe; se înșurubează pe
obiectiv; unitatea de măsură este
dioptria ‒ de la +1 la +4 dioptrii);
 Bliț extern, eventual circular
(compensează lumina soarelui sau
luminile din studio);
 Inele pentru blițuri (lumină uniformă); autofocus este indisponibil);
Distanță focală
Obiectiv cu focală lungă (peste
55mm): subiect clar, fundal neclar,
raport de mărire scăzut.
Obiectiv cu focala scurtă (18‒35mm):
subiect și fundal clare, raport de mărire
ridicat.
Distanță de focalizare
Observație: Modul Macro apare pe
camerele digitale simbolizat cu o floare,
permițând o distanță de focalizare foarte
redusă.
Balans de alb
Se reglează în funcție de tipul luminii
ambientale, dar se poate utiliza un
balans de alb diferit pentru a intensifica
anumite elemente de culoare.
 Cutie fotografică (pusă în direcţia
luminii soarelui);
 Spațiu cu fundal monocolor;
 Surse de lumină (lanterne, veioze,
reflectoare de putere redusă, lămpi cu
halogen sau cu led-uri etc.);
 Surse de difuzie (externe sau
montate în jurul obiectivului);
 Reflectoare solare (albe sau argintii)
sau absorbante ale luminii („negre”);
 Filtre de polarizare (reduc reflexiile
și saturează culorile când lumina solară
e prea puternică);
 Declanșator extern (cablu,
wireless, smartphone) sau declanșare
temporizată (2sec, 5 sec sau10 sec);
 Obiectiv întors + inel inversor
(focalizare manuală prin ajustarea
distanței față de subiect, sistemul de
35
 Recomandări
 Lumină naturală: Verificați expunerea
vizual şi nu în funcţie de exponometru, din TRUC
cauza faptului că uneori umbrele şi razele
puternice vor determina o subex- Se pot utiliza și obiective standard
punere/supraexpunere a fotografiilor. Dacă (35‒70mm) sau teleobiective cu
doriţi să supraexpuneţi, histograma vă funcție macro (135‒200mm), folosind
poate ajuta foarte mult. Expunerea poate fi o diafragmă deschisă, subiectul fiind
mărită până în momentul în care tonurile evidențiat, iar fundalul neclar.
încep a se deplasa spre dreapta axei.
 O putere de mărire (magnificare) Utilizați un fundal negru pentru flori,
mare implică utilizarea trepiedului, fructe și insecte și unul alb sau de
pentru a evita fotografiile mișcate. culoare deschisă pentru obiecte. Întindeți
 Plasați subiectul după regula cremă de mâini pe frunze și pulverizați
treimilor, pentru a nu obține o fotografie câteva picături de apă pe flori și pe
monotonă. fundal pentru a spori efectul. Focalizați
pe picătura cea mai mare și înclinați
 Efectele luminoase se pot obține cu
aparatul pentru efecte deosebite.
ajutorul blendelor sau „negru”-lui, dar și
 Faceți zoom pe floarea, fructul
ulterior, în Photoshop. sau felia de fruct până când subiectul
 La DSLR-uri utilizați funcția de iese din cadru, pentru a surprinde
ridicare preliminară a oglinzii, pentru ca detalii neobișnuite (artă abstractă).
bascularea acesteia să nu influențeze Iluminați subiectul pe sub acesta,
claritatea imaginii. pentru a spori efectele.
 Dacă fotografiați o floare în aer liber,
cu diafragmă închisă, țineți cont și de TRUC
influența vântului, deoarece un timp de
expunere mare poate duce la obținerea Pentru a improviza un mic studio,
unei fotografii mișcate. O soluție ar fi să utilizând lumina naturală, procedați în
creșteți valoarea ISO. felul următor. Plasați o masă în fața
 Verificați claritatea imaginii imediat ușii deschise și acoperiți-o cu o coală
după obținerea acesteia. Dacă albă, arcuită la 90o, pentru a asigura
autofocusul vă creează probleme, și fundalul.
utilizați focalizarea manuală. Este bine ca lumina să vină dinspre
 Pentru a evita úmbrele prea puternice, nord, fundalul fiind plasat în partea de
faceți fotografiile macro dimineața sau sud a mesei. Poziționați obiectul în
după-amiaza. Dacă fotografiați la ora centrul mesei. Fixați camera pe
prânzului, utilizați blende pentru a reflecta trepied și utilizați o bucată mare de
lumina și a elimina umbrele. carton alb sau o bucată de carton
 Fotografierea bijuteriilor se face prin gros acoperit cu o folie de aluminiu
iluminare direcționată și punctuală, pentru a compensa úmbrele nedorite.
pentru redarea realistă a culorilor. Setați balansul pe cloudy (noros),
 Evitați utilizarea blițului încorporat iar declanșarea temporizată la 5 sau
(iluminare neuniformă la distanțe mici) 10 secunde și așteptați captarea
sau utilizați un bliț circular special pentru cadrului.
macro.

36
 Fotografia portret
Timp de expunere
1/250 (sportivi și copii în mișcare),
1/60‒ 1/80 (portrete cu bliț de umplere),
1/30 (portrete cu bliț slow-synchro),
1/4 (portrete de interior cu lumină
naturală).
Diafragmă
F/1.4‒f/1.7 (portrete normale, asi-
gură fundal neclar), f/4 (copii în
mișcare și portrete cu bliț de
umplere), f/5.6‒f/8 (sportivi, cupluri),
f/11 (fotografii de grup).
ISO
50‒80, maxim 200 (se evită apariția
zgomotului de imagine).
Distanță focală
Planuri generale: obiective angulare
(28‒35 mm), cu axa de fotografiere
orizontală, pentru a nu produce
deformări accentuate. Vizarea se face
de la mijlocul înălțimii personajelor.
Efectele utilizării distanțelor focale
scurte: dispunerea în adâncime a
planurilor subiectului, micșorarea
accentuată a elementelor subiectului pe
măsura situării lor în adâncime și
micșorarea înălțimilor pe măsura
dispunerii în lateral.
Planul întreg și planul american:
obiective cu distanța focală de 50‒
85mm. Odată cu mărirea distanței focale,
37
deformările de imagine se diminuează și
se pot încerca unghiuri „subiective”, fără
a se obține imagini grotești.
Planul bust: axa ușor în racursi, pentru
a se sublinia importanța subiectului
(obiectiv 85‒105 mm). În același scop,
poziția subiectului va fi „pe trei sferturi”,
cu privirea îndreptată ușor deasupra
aparatului. Pentru izolarea subiectului
față de fundal, se deschide diafragma,
micșorându-se câmpul de claritate.
Portret-cap: obiectiv cu unghiul de
0
cuprindere de max. 20 (distanțe focale
de 50‒135 mm), pentru a nu deforma
profilul feței personajului. Vizarea se
face la nivelul ochilor subiectului,
claritatea fiind stabilită pentru acest
element al imaginii. Se va evidenția
expresia feței prin claritate (cu obiectivul
complet deschis), conturul figurii
rezultând ușor neclar.
Distanța de focalizare
Se modifică în funcție de tipul de portret.
Balans de alb
Automat: în exterior sau dacă se
memorează imaginea în format RAW.
Manual: se fotografiază o coală de hârtie
albă pe care cade lumina ambientală
(portrete de interior sau dacă se memo-
rează imaginea în format JPEG).
 Planuri de încadrare a personajelor
Plan general: persoana este redată Plan detaliu: reprezintă numai o
împreună cu decorul în care se află. parte a capului, cea mai expresivă și
Plan întreg (plan ansamblu): cea mai reprezentativă.
persoana este redată în întregime, Portret din față: subiectul este în
restrângând la minim elementele de decor. relație directă cu observatorul-fotograf,
Plan american: persoana este față în față, adresându-i-se prin
redată de la jumătatea gambei (puțin expresie și privire.
mai jos de genunchi), cu foarte puțin Portret pe trei sferturi: subiectul,
spațiu liber deasupra capului. care deși nu ignoră existența
Plan bust: subiectul apare în observatorului-fotograf, are pentru
o
imagine de la limita de jos a pieptului moment atenția ațintită în altă parte (30
până deasupra capului, elementele de față de axa aparat-subiect).
fundal fiind neclare. Portret din profil: subiectul este
Portret-cap (plan apropiat): apare prezentat cu fața și privirea îndreptate
numai capul persoanei (umerii mai rar), pe o direcție perpendiculară față de axa
elementele de fundal fiind neclare. aparatului de fotografiat.

Accesorii
o
 Trepied și reflectoare (portrete de principală (30‒45 stânga față de axul
interior executate într-o cameră obișnuită, subiect-cameră), lumina de modelare
o
dar și pentru portrete în exterior). (75‒90 dreapta față de lumina
 În studiourile improvizate se pot principală), lumina de contur (în
utiliza blende reflectoare aurii (lumină spatele subiectului, în opoziție cu
foarte caldă), difuzoare de lumină și lumina principală) și lumina de fundal
umbrele foto. (îndreptată spre fundalul din spatele
 Beauty Dish (redă o lumină moale, subiectului, aproximativ pe aceeași
care se mulează foarte bine pe direcție cu lumina principală). Direcțiile
trăsăturile faciale. celor patru surse de lumină se schimbă
 Soft Screen (lumină cât mai pentru portretul semiprofil (ușor stânga
uniformă). sau dreapta) și pentru potretul profil
 Exponometru (pentru a măsura (subiectul privește spre stânga,
lumina ambientală sau a blițului). simbolizând trecutul ‒ pentru persoa-
 Pentru portretul din față, în nele vârstnice sau spre dreapta,
studiourile profesionale se utilizează simbolizând viitorul ‒ pentru persoanele
patru surse de lumină: lumina tinere).

38
 Recomandări
 Dacă faceți un portret în exterior,
poziționați modelul cu soarele în spate,
pentru a crea efecte luminoase în jurul
părului și umerilor. Utilizați blițul de
umplere, pentru ca subiectul să nu
apară subexpus (1/60 cu f/4). Nu stați
prea departe de model, pentru ca blițul
de umplere să aibă efectul dorit.
Subiectul poate fi poziționat și la
umbra unui copac.
 Rugați modelul să se întoarcă
jumătate spre dreapta sau spre stânga
și fotografiați mai multe cadre, pentru a-l
alege mai târziu pe cel mai reușit.
 Încercați și unghiuri de fotografiere
ușor superioare sau ușor inferioare.
Dacă exagerați cu aceste unghiuri, veți
obține portrete caricaturizate.
 Dacă fotografiați un sportiv care duce
flacăra olimpică, utilizați un unghi inferior, Pentru eliminarea acestora activați blițul
utilizând cerul drept fundal și blițul de
umplere (1/250 cu f/5.6).
TRUC
Dacă faceți un portret în interior,
evitați utilizarea blițului, folosindu-vă
doar de lumina naturală (o fereastră
sau o ușă deschise și două
reflectoare ale luminii, poziționate în
ambele părți ale subiectului), de un
timp de expunere lung (1/4 cu f/2.5,
ISO 50-80 sau maxim 200) și de un
trepied. Puteți utiliza și o ușoară
supraexpunere (+1EV) sau puteți
ajusta balansul de alb. Fundalul
trebuie să fie monocolor, de preferat
negru. Experimentați până obțineți
rezultatul dorit. Dacă totuși lumina
naturală este slabă și sunteți forțați să
utilizați blițul, alegeți modul slow-
syncro al acestuia și 1/30 cu f/2.5,
pentru a păstra ambianța camerei.
39
TRUC
Dacă vreți să fotografiați, de exemplu,
o mamă cu cei doi copii ai săi, utilizați
compoziția triunghiulară (mama în
mijloc și copiii în lateral), plasându-i în
fața unui copac cu frunziș bogat și
utilizând blițul de umplere (1/80 cu
f/5.6). Aranjați-le mai întâi ținuta
vestimentară, apoi faceți cel puțin cinci
cadre, deoarece copiii pot întoarce
capetele, pot clipi din ochi sau pot
zâmbi forțat, stricând fotografiile.
 Evitați umbrele laterale pe fețele
modelului, mai ales în cazul
persoanelor de sex feminin, deoarece
accentuează imperfecțiunile feței.
Utilizați-le doar pentru efecte speciale.
de umplere.
 Deși regulile clasice de fotografiere
spun că trebuie să aveți tot timpul
soarele în spate, evitați să țineți prea
mult modelul cu ochii în soare, datorită
grimaselor nedorite ale acestuia, care
pot strica fotografia.
 Evitați fundalurile aglomerate (culori
deschise, modele lineare sau peisaje
haotice), deoarece distrag atenția de la
subiectul principal. Fundalurile trebuie
să fie neclare (focalizare exact pe
subiect), pentru a-l pune și mai mult în
evidență. Îndepărtați subiectul de fundal,
pentru a-l evidenția mai pronunțat.
 Utilizați blițul (1/60 cu f/2.5) la inten-
sitate maximă doar pentru petreceri sau
alte activități de interior. Modurile
automate ale camerelor automate aleg,
de obicei, în aceste situații, un ISO
mare (peste 400), care duce, implicit, la
un zgomot de imagine la fel de mare.
 TRUC
Dacă veți utiliza blițul, portretul va fi
aspru, cu contraste puternice și
umbre nedorite, deoarece fundalul
este slab luminat, ceea ce nu
avantajează deloc persoanele de sex
feminin.
O intensitate mai redusă a bilțului și
îndepărtarea subiectului de fundal vă
pot ajuta să eliminați umbrele, să
obțineți un fundal neclar și să evitați
efectul de ochi roșii. Puteți atenua
efectele blițului și cu o coală albă de
hârtie, plasată în fața acestuia.
Fotografiați cu aparatul în poziție
orizontală, pentru a evita apariția
umbrelor laterale neplăcute. Dacă
utilizați un bliț extern, orientați-l spre
tavan, obținând astfel o lumină mai
moale.
 Portretele de noapte se execută
utilizând un timp lung de expunere
(trepied) și modul slow synchro al
blițului (fundal luminos și evitarea
efectului de ochi roșii).
 Pentru a fotografia copiii, care sunt
foarte dinamici, îngenunchiați, cobo-
rându-vă la nivelul acestora. Utilizați un
timp scurt de expunere (1/250 cu f/4) și
blocarea focalizării (focus lock).
Înarmați-vă cu foarte multă răbdare și,
până la urmă, veți obține rezultatul dorit.
Portretul întreg al unui copil pe stradă,
așezat pe caldarâm, după ploaie, poate
constitui o imagine deosebită.
 Un portret-cap, aflat în fața
geamului ud, este, de asemenea,
impresionant. Puteți seta și balansul de
alb pe cloudy (noros), pentru a obține
tonuri mai naturale ale pielii.
 Pentru portretele de călătorie, mai
întâi fotografiați subiectul în fața clădirii
care vă interesează (1/500 cu f/4.7),
apoi subiectul împreună cu un element
de arhitectură semnificativ al acesteia.
40
TRUC
Nu se recomandă îmbrăcămin-
tea cu mult alb sau negru, cu
dungi, pătrățele sau culori
diverse și țipătoare.
Culoarea roșie atrage cel mai mult
atenția, dar nu utilizată în exces.
Puteți fotografia modelul cu
hainele fluturând în vânt.
 Dacă fotografiați pe lumină
puternică, ar trebui să setați parametrii
Sharpness și Contrast pe valori neutre.
 Efectele de vignetare se pot evita
lăsând mai mult spațiu în jurul
subiectului și decupând ulterior
marginile vignetate. Dacă se dorește
TRUC
Înainte de a face un portret în studio,
efectuați machiajul persoanei respective
(rimel, luciu de buze, pudră etc.) Fiți
atenți la detalii (coafură, îmbrăcăminte,
poziția corectă, fundal etc.)
Colaborați în permanență cu
fotomodelul și creați o atmosferă
destinsă, relaxantă.
Poziționați modelul cu umerii ușor
într-o parte și cu privirea relaxată
îndreptată în sus spre cameră (se evită
bărbia dublă, iar ochii par mai mari), la
2-3 metri de fundal, pentru a evita
reflexiile nedorite.
Nu încadrați sau nu decupați imaginea
în dreptul coatelor, a genunchilor sau a
încheieturilor de la mână.
Pentru planul bust poziția aparatului
foto este la nivelul pieptului, iar pentru
portretul-cap la nivelul ochilor.
Focalizați întotdeauna pe ochii
personajului. Dacă ochii sunt clari,
neclaritatea din restul portretului este
normală.
 obținerea
ținerea efectului de vignetare (mai
TRUC ales la fotografiile alb--negru), acesta se
poate adăuga ulterior în Photoshop.
 Un efect deosebit se poate obține ob
Dacă fotografiați grupuri, evitați plasând subiectul în cadrul unei uși u
plasarea capetelor în linie dreaptă, deschise și expunând în funcție de
utilizând scăunele, băncuțe sau lumina din exterior (persoana va apărea
bazându-vă pe înălțimile diferite ale subexpusă, doar conturată).
membrilor grupului.  Pentru fotografiile bebelușilor
Aceștia trebuie să stea cât mai utilizațiți lumina naturală și asigurați o
temperatură acceptabilă, o lenjerie de
aproape unul de celălalt. Fiți atenți la
pat neagră sau albă, perne sau o
detalii (cravate, păr, gulere). blăniță
ță moale și confortabilă. Nu uitați
Eventual urcați-vă pe un scaun sau să includețiți și părinții în fotografii.
ridicați camera deasupra capului Utilizați ți focale lungi (mai mari de 70mm)
pentru o fotografie ușor în plonjeu. pentru a evita distorsiunile.
orsiunile.
Diafragma f/8 este cea mai indicată,  Fotografii de efect::
deoarece asigură și o ușoară –bebelușul șul ținut în palmă,
–comparație ție între pumnul tatălui și al
neclaritate a fundalului.
bebelușului,
Fotografiați mai multe cadre, –comparație între palmele tatălui și
deoarece membrii grupului se pot picioarele bebelușului. șului.
mișca sau pot avea expresii nedorite
ale feței. TRUC
Puteți utiliza fotografierea în rafală
Transformarea fotografiilor color în
(burst) și funcția de detectare a clipirii alb-negru se face utilizând
(blink detection), pentru a obține mai Desaturate în Photoshop,
multe cadre, din care să-l puteți alege conservându-sese astfel detaliile.
Evitați funcția B/W (alb-negru) a
pe cel mai reușit. aparatului.

Nic Zărnescu (Facebook)

41
 Fotografia de eveniment
Timp de expunere Distanță focală
1/250–1/60), în aer liber; 1/60–1/15) Lungă (50–135mm) – portrete, scurtă
în interior. (28–35mm) – ceremonii.

Diafragmă Distanța de focalizare

Deschisă (f/1.4–f/4) – portrete cu Variază în funcție de cadrul respectiv.
fundal neclar; închisă (f/11) – cununie
civilă sau ceremonie religioasă. ISO
100–200 în exterior; 400–800 în
Balans de alb interior (funcția de reducere a
Automat – exterior, manual – interior. zgomotului de imagine activată).

Accesorii
 Bliț extern (pivotat pe verticală și pe (scade ISO de 4 ori, nu consumă din
orizontală – lumină moale, indirectă). bateria aparatului, deoarece are
 Lampă cu 64–128 de leduri, cu lumină acumulatori proprii și elimină efectul de
continuă, având intensitatea reglabilă ochi roșii).

Recomandări
 Utilizați mirrorless, DSLT sau
DSRL, chiar Entry Level (sensibilitate TRUC
sporită la lumina din interior).
 Dacă sunteți constrânși să utilizați Cele mai reușite fotografii în
blițul, utilizați unul extern sau evitați exterior se obțin când cerul este
ca persoanele să privească direct înnorat, deoarece nu mai sunt
necesare blițurile sau reflectorii, iar
spre bliț, deoarece la lumină slabă tonurile pielii sunt mai naturale. Nu
pupilele se dilată și apare ochii roșii. uitați să setați balansul de alb pe
 Ceremonia religioasă: focală scurtă cloudy (înnorat).
(28–35mm, unghi de cuprindere mare),
diafragmă închisă (f/8 – f/16), combi-  Schimbul de verighete: fotografiere
nație bliț și lumină naturală, timp de de la distanță, focală lungă, diafragmă
expunere mai lung. deschisă, flori neclare în prim-plan.

Nunți și botezuri
Fotografii de efect în interior Fotografii de efect în aer liber
 Mireasa în stânga, mirele în  Expunere pe centru, distanță focală
dreapta, obiect de separare între ei. lungă și diafragmă deschisă – fundal
 Pahar, ceașcă sau flori în prim-plan neclar, evidențierea mirilor, împreună
neclar, mireasa sau mirele în planul sau individual (regula treimilor).
secundar focalizat corect (diafragmă  Mirii îmbrățișându-se sau săru-
f/5.6 sau mai deschisă). tându-se, poziționați în treimea infe-
 Mireasa aranjându-se în fața rioară, pe centru; cer în celelalte două
oglinzii, cu imaginea reflectată. treimi.

42
  Mireasă cu voal în contralumină,
cadrată stânga, voal pe dreapta
(blende sau bliț de umplere).
 Cadre spontane, în rafală – mirii se
comportă mai natural.
 Trena foarte lungă pe diagonala
dreapta jos–stânga sus (fotografie
din spate sau din lateral, îngenun-
chiat, semiperspectivă a broaștei –
dinamism).
 Portret cu jumătăți – mirele în
dreapta cu jumătatea stângă, mireasa
în stânga cu jumătatea din dreapta.
 Mirele vesel o trage pe mireasă de
voal sau mireasa îl trage de cravată
(mâinile care săvâșesc șesc acțiunea se
văd, format landscape).
 Mirele râzândnd se trage singur de
cravată în lateral sau mireasa își
înfoaie vălul în lateral.
 Mireasa își acoperă fațafa cu voalul,
încrucișând mâinile în X. X
 Mireasa își descoperă fațafa și râde,
ducând mâinile în lateral.
lateral
 Mireasa stă în semiprofil,
semiprofil face cu
ochiul și își arată umărul gol.
gol

Lansări de cărți și vernisaje de expoziții

 Fotografiați masa pe care sunt obținerea ținerea unei imagini perfect
aranjate cărțile și, separat, coperta I a dreptunghiulare.
cărții care urmează să fie lansată.  Dacă reflexiile sunt foarte
 Faceți portrete ale autorului și a puternice și fără bliț,, fotografiați
fotografia tabloul
o
celor care vorbesc despre carte, cu axa obiectivului la 45 .
eventual și ale unor persoane din  Imaginile reflectate în vitrine pot fi
public care au figuri deosebite, apoi evitate fotografiind de deasupra
executați fotografii de ansamblu cu cei acestora, cu axa obiectivului
care prezintă cartea și cu publicul. perpediculară pe geam sau din lateral,
o
 Evitați fotografierea cu blițul a cu axa obiectivului la 45 .
tablourilor, deoarece veți obține reflexii  La partea de protocol toți cei
nedorite. Axul obiectivului va fi per- prezenți ți sunt mai relaxați și puteți
pendicular pe centrul tabloului, pentru obține instantanee interesante.
interesante

Nic Zărnescu (Facebook)

43
 Fotografia sportivă
Timp de expunere ISO
Jogging: 1/250 sec ‒ 1/60 sec; sprint, Cer senin: 100‒250
fotbal, ciclism, mașină la 70 km/h: 1/500 Cer noros: 500‒800
sec ‒ 1/125 sec; curse de cai, tenis de Nocturnă: 2500‒3200
câmp, mașină la 100 km/h: 1/1000 sec ‒
1/250sec; formula 1, tren: 1/2000 sec ‒ Distanță focală
1/500 sec Tele și supertele: 70‒1000mm

Diafragmă Balans de alb

Ziua: f/8‒ f/16 Ziua: Daylight sau Auto.
Nocturnă: f/2.8‒ f/5.6 Nocturnă: Manual

Accesorii
 Parasolar (se evită pătrunderea  Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
 Obiectiv tele (70‒300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300‒1000mm). pe trepied).

Recomandări
 Se poate lucra cu modul S/Tv lăsarea spațiului de mișcare în fața
(prioritate de timp de expunere) și cu subiectului, în sensul de deplasare, la
modul de fotografiere în rafală fotografiile landscape. În anumite
(continuous sau burst)), pentru a fi siguri sporturi este de preferat încadrarea
că obțineți cel puțin o imagine reușită, portrait, deoarece dă o senzație mai
evitându-se și timpul de întârziere între puternică de dinamică, fiind un cadru
apăsarea declanșatorului și captarea ceva mai instabil decât cel landscape
imaginii (shutter lag). În nici un caz nu (fotbal, tenis, baschet etc.)
utilizați blițul.  Pentru a întări senzația de mișcare,
 Regula cea mai importantă este mai ales atunci când subiectul se
deplasează de-a lungul cadrului, se poate
TRUC folosi efectul de panning, care se obține
prin urmărirea subiectului și menținerea
Invalidați afișarea automată a lui în cadrul fotografic, în așa fel încât, în
fotografiei pe LCD-ul camerei momentul declanșării, subiectul va apărea
digitale, pentru a putea obține mai clar, iar fundalului i se va imprima
multe imagini pe secundă. senzația de mișcare dată de mișcarea
obiectivului prin urmărirea subiectului.

44
 Este indicat să știți exact unde vă
așezați pentru a fotografia subiectul și
traseul pe care-l va urma, pentru a ști
ce modalitate de focalizare veți folosi.
 Dacă subiectul se mișcă spre cameră,
va fi nevoie de un timp de expunere mai
mic decât în cazul în care traversează
cadrul. De asemenea veți avea nevoie
de un timp mult mai scurt de expunere
în cazul în care subiectul umple tot
cadrul, decât dacă subiectul ar apărea
mai mic în cadru.
TRUC
TRUC
În cazul subiectelor ce se depla-
sează transversal,, se poate folosi
focalizarea automată.
automată
În cazul în care subiectul traver-
sează cadrul,, înaintând spre fotograf
sau depărtându-se se de acesta,
acesta este
bine să folosiți
ți focalizarea manuală
pe un obiect aflat imediat în
apropierea zonei pe unde va trecetre
subiectul.

La schimbări relativ bruște de  În fotografia sportivă de fotbal se va

intensitate a luminii, este recomandat ține seama de încadrarea subiectului în
acțiune cu mingea.
să lucrați cu aparatul setat în
 Se pot obține imagini bune și din
prioritate timp de expunere (Tv – reacții ale jucătorilor
torilor, portrete și
Time value sau S – Shutter priority). fotografii distractive ale mimicii
subiectelor.

Nic Zărnescu (Facebook)

45
 Fotografia peisagistică
Timp de expunere În miezul zilei se poate fotografia cu f/8,
Expunere matrix: se evită subex- expunere matrix,, balans de alb automat,
punerea / supraexpunerea dramatică de ISO automat.
care suferă fotografiile realizate cu
expunerea pe centru. ISO
Fără trepied: maxim 1/60 (se evită Fără trepied: ISO mare (400‒800),
(400
fotografiile mişcate) +mărire ISO. zgomot de imagine.
Cu trepied: orice timp de expunere și o Cu trepied: ISO mic (100
(100‒200),
imagini clare.
valoare cât mai mică a sensibilității ISO.
Efecte deosebite: prelungirea timpului
Distanță focală
de expunere ‒ mişcări ale unor Obiectiv wide (unghi de cuprindere
elemente din cadru (nori), apă mare). Alternative: ultra-wide sau
mătăsoasă (f/22, 1/60‒1/15, ISO mic). fish-eye (peisaj mai larg), teleobiectiv
(peisaj îndepărtat), tilt&shift (efect de
Diafragmă miniatură).
Închisă (f/8‒f/11‒f/16‒f/22): profun-
zime de câmp mult mai largă, mai puţine Balans de alb
reflexii, în cazul în care soarele este în Manual (nu foarte cald, însă nici foarte
cadru (rotund, nu oval) şi imagini mult rece, pentru a crea o perspectivă cât
mai clare, mai bine definite. mai reală).

Accesorii
 Trepied (imagini nemișcate,
utilizarea unui timp de expunere mai
lung, efecte interesante).
 Filtrul gradual (neutru, colorat) ‒
lumină uniformă în tot cadrul, evitând
zonele subexpuse/supraexpuse din
cauza diferenţelor mari de lumină.
Majoritatea filtrelor graduale au
suprafaţa superioară mai întunecată
decât cea inferioară, deci puteţi
întuneca cerul şi menţine expunerea pe sau declanșare temporizată,
temporizată din setările
partea prim-planului. aparatului (2sec sau 10sec).
10sec)
 Telecomandă sau cablu declanșator  Declanșare cu ajutorul smartphone-
(acționarea aparatului de la distanță) ului (la camerele digitale mai recente).

46
 Recomandări
 Utilizați filtrele graduale. Cu ajutorul
acestor filtre veţi putea obţine o lumină
uniformă în tot cadrul, expunând bine
atât planul terestru, cât şi pe cel al
cerului. Un truc interesant este
utilizarea lentilelor ochelarilor de soare
ca filtru.
 Respectați regula treimilor: două
treimi cer (punem în evidență cerul) sau
o treime cer (punem în evidență
peisajul). Această regulă presupune şi
separarea fotografiei în trei planuri, în
caz că acest lucru este posibil. Puteţi
astfel să aveţi un prim plan cu un câmp
apropiat, o stâncă, un gard etc., un plan
secundar cu un peisaj din fundal şi un al
treilea plan cu cerul.
 Un alt aspect privind compoziţia este
redat de obţinerea unor linii care vor da
adâncime cadrului. Însă trebuie să fiţi
foarte atenţi la linii, deoarece pot, de
asemenea, să şi strice un cadru. Dacă
liniile sunt orientate într-o direcţie opusă
faţă de liniile cerului, de exemplu, nu se
va găsi un punct în care să se orienteze
privirea, iar cadrul nu va fi reușit.
TRUC
Puteţi obţine compoziţii interesante
cu cerul în două treimi din cadru
folosindu-vă de orele de aur pentru
fotografie (30 min înainte și 60 min
după răsăritul soarelui, 30 min
înainte și după apusul soarelui).
Lumina este caldă și blândă, iar
umbrele sunt estompate. Puteți
încadra soarele în cadru fără nicio
problemă. Veţi obţine astfel peisaje
reuşite şi fără vreun filtru special.
 Dacă fotografiați pe ceață,
supraexpuneți cadrul cu o treaptă,
obținând astfel o lumină blândă și
misterioasă.
 Încercați să găsiți alternanțe de
tonuri luminoase și întunecate (obiecte
strălucitoare și umbre).
 Utilizați cea mai mare rezoluție
posibilă și cea mai mare claritate
(sharpness).
 Fotografiați și în infraroșu, dacă
setările camerei vă permit acest lucru,
pentru a obține efecte foarte interesante.
 Profitați de culorile deosebite ale
curcubeului, ale plantelor și florilor după
oprirea ploii.
 Aduceți obiecte în prim-plan pentru
ca fotografia să capete adâncime
TRUC
Pentru a evita diferenţele de lumină
dintre planul cerului şi cel terestru
creați fotografii HDR (high dynamic
range). Este necesar să fotografiaţi
peisajul de trei, cinci sau mai multe
ori. În fiecare cadru trebuie să aveţi
un timp de expunere diferit,
expunând, pe rând, corect atât planul
terestru cât şi pe cel al cerului.
Un exemplu de serie de cadre
este următorul: ‒2 EV, ‒1 EV, 0, +1
EV, +2 EV.
Veţi obţine o serie de 3 sau 5
fotografii pe care le uniţi cu aplicația
HDR Photomatix sau direct în aparat,
în mod automat.
47
 Fotografia panoramică
Timp de expunere Distanță focală
În funcție de diafragma și ISO alese Uzual: medie (35‒70mm)
70mm) – nu apar
(vezi și fotografia peisagistică). deformări de tip butoi sau pernă.
Alternativă: Superangular (10‒22mm)
(10
Diafragmă + înaltă rezoluție
ție (32 megapixeli sau mai
Închisă: f/15‒ f/22 (câmp de profun- mult) și se decupează părțile superioare
zime foarte mare). și inferioare.

ISO Balans de alb

Cât mai mic (50‒200). Automat sau manual (Daylight).

Accesorii
 Trepied cu cap panoramic înlătură eventuale distorsiuni create
(deplasarea uniformă a camerei în urma rotaţiei).

Recomandări
TRUC
Valorile timpului de expunere,
diafragmei, ISO și balansului de alb
trebuie să fie aceleaşi în fiecare
fotografie, pentru a obţine o lumină
uniformă în cadrul final.
Acest lucru se poate realiza prin
apăsarea butonului de blocare a
expunerii sau prin realizarea
fotografiei pe modul manual.
 Chiar dacă valorile expunerii sunt
aceleași pentru toate cadrele, asigurați-vă treimii din dreapta a cadrului precedent cu
că aveți soarele în spate, altfel vor
exista zone supraexpuse sau
subexpuse. Mențineți aceeași înălțime a
aparatului pe toată durata fotografierii
sau utilizați un trepied cu cap
panoramic pentru ca rotația
rota aparatului
să fie uniformă.
 Dacă există diferențe
diferen mari de
luminozitate în cadru, utilizați
utiliza funcția de
bracketing (câte 3‒5 5 imagini pentru
același și cadru, cu expuneri diferite) și
creațiți o panoramă HDR cu programe
speciale (Photomatix sau PTGui).
 Camerele digitale performante cre- cre
ează în mod automat o panoramă prin
softul intern sau asistă fotograful la
realizarea panoramei, prin suprapunerea
prima treime a cadrului următor.
TRUC

Efect special:: persoană care apare

de mai multe ori în panoramă,
panoramă în
picioare sau așezată..

48

TRUC
În cazul în care camera digitală nu
oferă asistență la panoramă, utilizați
grila pentru regula treimilor,
încadrând treimea din dreapta a
fotografiei precedente în prima treime
a fotografiei următoare, ajutând astfel
și softul la realizarea panoramei
 Unghiul maxim de cuprindere va fi
o
120 , deoarece apar distorsiuni la
extremitățile panoramei.
 Raportul de aspect cel mai des
folosit este 3:2. Puteți fotografia cu
aparatul în poziție verticală, dar vor fi
necesare mai multe cadre pentru a
obține panorama.
Nic Zărnescu (Facebook)
49
 Panoramele verticale sunt realizate
prin fotografierea de jos în sus (cascade
sau clădiri foarte înalte). Pot apărea linii
curbate, dar acestea pot fi îndreptate
ulterior în Photoshop.
 Panoramele cilindrice la 360 de
grade sunt obținute
ținute prin rotire în jurul
axei, prelucrare cu Panorama Maker
sau cu alt soft și vizualizare cu
QuickTime (Apple), PTViewer (Java)
sau panoSalado (Flash). Pot fi realizate,
de asemenea, panorame sferice.
 Pentru realizarea panoramelor pot
fi utilizate următoarele softuri:
Panorama Maker,, Autopano Pro,
Photomerge (Photoshop), Image
Composite Editor (ICE), (ICE) PTGui sau
Hugin.
 Fotografia crepusculară
Timp de expunere
Apus:
a) Expunere în funcţie de soare:
siluetă a tuturor subiectelor ce se află
înaintea acestuia, timp de expunere
foarte scurt (în jurul valorii 1/1000);
b) Expunere corectă cer, soare şi prim
plan: absolut necesar filtrul gradual sau
bracketing de timp de expunere pentru
obținerea de imagini HDR.
Răsărit: timp de expunere mai lung,
f/8– f/11, format RAW.
Diafragmă
F/11–f/16, pentru a nu obţine raze
solare puternice în toată fotografia și un
soare cât mai „real”, nu oval. Dacă
soarele nu este prea puternic, puteți
încerca și cu f/5.6– f/8 (se scurtează
timpul de expunere și se poate
fotografia fără trepied).
Accesorii
 Trepied (pentru evitarea fotografiilor întuneca cerul şi menţine expunerea pe
mișcate).
 Filtrul gradual (neutru, colorat) ‒
lumină uniformă în tot cadrul, evitând
zonele subexpuse / supraexpuse din
cauza diferenţelor mari de lumină.
Majoritatea filtrelor graduale au
suprafaţa superioară mai întunecată
decât cea inferioară, deci puteţi
TRUC
Evitați balansul de alb automat.
Acesta tinde să atenueze culorile
roșu și galben, adică exact ce doriți să
evidențiați într-o fotografie crepusculară.
Este mai indicat să setați balansul
de alb pe daylight (lumina zilei)
pentru a obține culori naturale.
ISO
100–400 (compacte), 100–1200
(DSRL, mirrorless). Exemplu de
combinație imediat după apusul soarelui
(„ora albastră”): 36mm – f/4 – 1/40 –
ISO400.
Distanță focală
Obiective ultra-wide sau teleobiective
(se surprinde atât un plan mai larg al
întregului peisaj, cât şi unul îndepărtat).
Peisajele din zori arată cel mai bine cu
superangular.
Varierea distanţei focale: cadre mai
largi ale peisajului sau prim-plan
spectaculos.
Balans de alb
În funcție de efectul dorit (recomandat
Day Light – lumina zilei – pentru
obținerea culorilor saturate).
partea prim-planului.
 Telecomandă sau cablu declanșator
(acționarea aparatului de la distanță).
 Declanșare temporizată (din setările
aparatului – 2sec, 5 sec sau 10sec).
 Declanșare cu ajutorul smartphone-
ului (la camerele digitale dotate cu Wi-Fi
și/sau NFC).
TRUC
Dacă apusul are soarele în cadru,
focalizați mai întâi pe un punct de pe
cer, apoi încadrați soarele în poziția
dorită. Dacă focalizați pe soare,
timpul de expunere trebuie redus,
iar personajele și obiectele din cadru
apar ca niște siluete.
50
 Recomandări
 La apus, începeți să fotografiați  Puteți utiliza blițulțul dacă doriți ca
atunci când vă puteți uita la soare fără aceste elemente să apară în mod clar.
probleme. Dacă fotografiați mai devreme,  Efectuați ți mai multe expuneri
contralumina va fi prea puternică pentru (bracketing),, apoi realizați
realiza o imagine
obținerea unor culori saturate. HDR prin combinarea acestora.
 Respectați regula treimilor, în care  Pentru a obțineține siluete negre în
fie cerul, fie planul terestru sunt contralumină, utilizațiți un timp scurt de
încadrate la o treime, respectiv două expunere, ISO mic și diafragma închisă
treimi unul de celelălalt, iar soarele este (de exemplu silueta unei ambarcațiuni, la
încadrat pe liniile treimii din stânga sau apus, poate fi obținută
ținută cu combinația:
din dreapta. 60mm – f/10 – 1/250 – ISO100).
 Adăugați elemente interesante (siluete,  Aranjațiți umbrele lungi pe diagonala
arbori, ramuri) în prim-planul fotografiei. ascendentă (stânga-jos jos – dreapta-sus).

Nic Zărnescu (Facebook)

51
 Fotografia nocturnă
Timp de expunere
Manual: 15 ‒ 30 secunde.
Bulb: atâta timp cât este ținut apăsat
butonul declanșator.
Diafragmă
F/4‒f/8‒f/16 (f/5.6 e suficientă,
deoarece noaptea nu e nevoie de
câmp mare de profunzime).
ISO
Cea mai mică valoare posibilă
(50‒200). Timpul de expunere lung intro-
duce deja zgomot de imagine, iar un ISO
mare îl amplifică. Exemplu de combinație:
18mm ‒ f/10 ‒ 30s ‒ ISO200.
Distanță focală
Grandangular (8‒35mm).
Distanța de focalizare
Se vor utiliza terasele clădirilor înalte,
pentru a obține perspective interesante.
Balans de alb
Automat.

Accesorii
 Trepied (fotografii nemișcate);  Declanșator de la distanță, declan-
 Obiect de sprijin (ex. balustradă); șare întârziată sau de pe smartphone;
 Săculeț cu nisip, boabe de fasole  Lanternă (pentru luminarea butoa-
sau linte (înlocuitorul trepiedului); nelor aparatului).

Recomandări
 Utilizați formatul RAW, care permite
prelucrări ulterioare, fără pierderea
detaliilor.
 Captați mai multe cadre de
siguranță (modificați timpul de expunere
și diafragma pentru a obține efecte
diferite, eventual utilizați funcția 6sec – ISO100).
Exposure Bracketing).
 Dezactivați sistemul de reducere a
zgomotului de imagine pentru a păstra
claritatea imaginilor, eventual faceți
fotografii atât cu sistemul activat, cât și
dezactivat, comparându-le ulterior.
 Folosiți utilitare speciale de
reducere a zgomotului de imagine:
Dfine sau Noise Ninja.
 Utilizați modul slow-synchro al
blițului pentru a efectua un portret cu
orașul ca fundal.
 Plasați linia orizontului în așa fel
încât să nu trunchiați eventualele reflexii
în apă ale clădirilor (20mm – f/11 –
TRUC
Dacă vreți să fotografiați luna, aveți
grijă să n-o supraexpuneți. Utilizați un
obiectiv tele pentru a o aduce cât mai
aproape în cadru (exemplu de combi-
nație: 200mm – f/11 – 1/15 –
ISO100).

52
  Apa fântânilor arteziene iluminate
capătă un aspect mătăsos, iar urmele de
lumină ale mașinilor sunt înregistrate sub
forma unor dâre luminoase.
 Dacă fotografiați fulgere, utilizați modul
Bulb și un declanșator de la distanță, pe
care îl apăsați imediat după un fulger și îl
eliberați imediat după următorul.
 Pentru a fotografia artificii, puneți
camera pe trepied, setați balansul de alb pe
fluorescent (redare mai caldă a culorilor),
diafragma la f/5.6– f/8, timpul de expunere
la 3–10 sec, faceți zoom la maxim, focalizați
pe zona unde apar artificiile, apăsând
declanșatorul până la jumătate, iar când
încep să apară artificiile, apăsați
declanșatorul până la capăt, apoi așteptați
scurgerea timpului de expunere și
memorarea fotografiei. Puteți prelungi timpul
de expunere, obținând astfel un montaj
cromatic de mare efect. Se poate utiliza și
modul automat Fireworks.
Nic Zărnescu (Facebook)
53
TRUC
Pentru a fotografia corpuri cerești,
utilizațiți următoarele combinații (în
toate cazurile zoom-ul ul este maxim):
 lună plină: ISO100 – f/8 – 1/500sec
sau 1/250sec;
 luna pătrar: ISO100 – f/5.6 –
1/250sec sau 1/125sec;
 eclipsă totală de lună: ISO200 –
f/2.8 – 2sec;
 semieclipsă de lună: ISO200 –
f/4 – 1sec;
 constelații: ISO400
00 – f/22 – 15sec;
 auroră boreală: ISO200 – f/2.8 – 2-
30sec;
 urmele stelor: ISO100 – f/4 – 10
min sau mai mult;
 Fotografia din călătorie
Timp de expunere
Uzual: 1/125sec (instantanee), 1/8sec
(efecte speciale), lung (fotografii
nocturne).
Diafragmă
Minim f/8 sau mai închisă (f/11 – f/16 –
f/22, profunzime de câmp mare).
Recomandări
 Folosiți-vă de lumina curată a
dimineților și serilor („ora albastră”),
care cade frumos pe clădiri, iar cerul
este de un albastru profund. La amiază
apar umbre și contraste inestetice
(filtrele gri sau de polarizare reduc
lumina excesivă).
 Respectați regula treimilor: timp de expunere cât mai scurt, pentru
încadrarea subiectului fotografiat sau a
prim-planului la una, respectiv două
treimi din cadru, evitându-se astfel
fotografiile centrate, clasice.
 Evitați efectele linilor convergente
date de muchile clădirilor, îndepăr-
tându-vă de acestea sau fotografiind de
la o anumită înălțime. Se pot utiliza
obiective tilt&shift, pentru a minimiza
aceste efecte.
 Notați informaţiile despre locurile
fotografiate sau simplul nume al obiec-
tivului turistic (ex. Notre Dame de Paris.jpg).
Scrieți numele localității pe nisip și
fotografiați-l, dacă vă aflați la mare.
 Utilizați cadrul în cadru (framing):
încadrarea subiectului principal prin alt
subiect (ex. fereastră, toc de uşă,
poartă, boltă etc.).
54
Distanță focală
Focală scurtă (18–35mm – fotografii
de ansamblu), focală lungă (100–
300mm – detalii arhitectonice).
ISO
ISO100–400 (cameră compactă),
ISO100–1200 (DSRL, mirrorless).
 În fața clădirilor foarte mari, găsiţi un
unghi deosebit, o perspectivă care o
avantajează şi care scoate în evidenţă
elemente ale acesteia. Nu este obligatoriu
să aveţi toată clădirea în cadru.
 În muzee sau acvarii acordaţi mare
atenţie detaliilor tehnice şi obţineţi un
a evita fotografiile mişcate. Evitaţi
utilizarea bliţului (apar reflexii şi umbre
foarte neplăcute).
 Transpuneți atmosfera regăsită
într-o anumită zonă (portrete ale
localnicilor, costume populare,
mâncăruri, pancarte descriptive ale
statuilor, taxiuri, clădiri cu o
arhitectură specifică, panorame ale
întregii localități).
TRUC
Aduceți în prim-plan o floare
frumoasă sau alt detaliu care să
scoată fotografia din banalitate.
 Utilizați luminile și reflexiile în zilele
ploioase și mohorâte, crescând puțin
TRUC
saturația culorilor (funcția Vivid Color
sau ulterior cu Photoshop).
Dacă fotografiați ți în muzee sau
 Imaginile nocturne captate după acvarii, nu veți ți putea utiliza blițul și
ploaie sunt impresionante. trepiedul, iar timpul de expunere este
 Fotografiați stând la umbră. Astfel destul de mare.
imaginile capătă un contrast mai Sprijiniți
ți coatele pe corp,
corp pentru
puternic. a evita fotografiile mișcate
mi sau
 Pentru a putea avea idee despre măriți ISO,, dar nu mai mult de 400,
pentru a evita apariția
apari zgomotului
dimensiunile unei clădiri, ale unui copac
de imagine.
sau ale unui obiect foarte mare, plasați Realizați imagini HDR prin
în cadru un automobil sau un personaj. activarea bracketing-ului
bracketing expunerii
 Dacă fotografiați o șosea din (de exemplu: 1sec, 1/4, 1/15), pe
mijlocul acesteia, plasați marginile exact care le combinați
combina ulterior cu
în colțurile imaginii, cu punctul de fugă Photoshop.
spre centru. Pentru a evita reflexiile nedorite în
vitrine, fotografiați-le
le de deasupra
 Pe plajă evitați pătrunderea
acestora, ținând obiectivul orientat
granulelor fine de nisip în obiectiv. spre podea.
 Pentru fotografiile subacvatice
utilizați camere compacte speciale sau
 Dacă vreți să apăreți
apăre în cadru,
introduceți aparatul foto într-o husă amestecați-vă în mulțime.
țime.
transparentă de plastic bine etanșată.  Dacă vă aflațiți pe stradă, utilizați
 Clădirile arată mai bine dacă le prioritatea de timp de expunere (1/125),
fotografiați din semiprofil (perspectivă la pentru a putea obțineține instantanee cât
2 puncte de fugă). mai clare în orice condi
condiții.

Nic Zărnescu (Facebook)

55
 Fotografia wildlife
Timp de expunere ISO100–200.
1/250sec sau mai mic (animalele se
pot mișca rapid), 1/125sec sau mai Distanță focală
mare (efecte speciale). Supertele:200–1000mm (se păs-
trează distanța față de subiect).
Diafragmă
Distanță de focalizare
Deschisă (f/1.4–f/4, se detașează Cât mai departe de subiect, pentru a
subiectul de fundal). nu-l deranja.
Închisă (f/8 sau mai închisă, profun-
zime de câmp mare, evidențierea Balans de alb
detaliilor, cum ar fi fața și ochii). Uzual Auto.

Accesorii
 Parasolar (se evită pătrunderea  Trepied solid (obiectivele tele și
luminii direct în obiectiv). supertele sunt mult mai grele decât
 Obiectiv tele (70–300mm) sau camera foto, de aceea se fixează direct
supertele (300–1000mm). pe trepied).

Recomandări
TRUC
Dacă fotografiați animale mici,
evitați gratiile cuștilor. Așezați
animalul pe o masă și folosiți un
carton colorat arcuit pentru masă și
fundal. Nu fotografiați cu blițul spre
ochii animalului, pentru că speriați
animalele și apare efectul de ochi
roșii (poate fi înlăturat ulterior cu
Photoshop). Este mai recomandată
lumina naturală venită printr-o perdea
transparentă și deschisă la culoare.
Includeți și copii în fotografiile cu
animale mici.
 La grădina zoologică utilizați o focală
lungă (100–200mmm) și o diafragmă
deschisă (f/5.6) pentru eliminarea gratiilor
din cadru. Timpul de expunere nu trebuie
să fie mai lung decât inversul focalei
(1/125 sau 1/250sec).
 Profitați de clipele de odihnă ale
animalelor pentru a obține fotografii cât
mai clare. Faceți zoom pe fața
animalului și surprindeți-i reacțiile.
 Animalele și păsările fotografiate în
contralumină capătă contururi lumi-
noase foarte interesante, dar setările
automate duc la o expunere incorectă.

56
 Fotografia alb-negru
Alb-negru sau color?
A alege între alb-negru şi color negru puternic, grafic, cu contraste
înseamnă o alegere între o formă de şi suprafeţe întunecoase.
redare mai abstractă şi una mai
Dacă iluminarea este slabă, dacă
naturală.
Dacă culoarea subiectului nu este atât contrastele subiectului sunt excesive
de semnificativă sau dacă conturul şi sau dacă culorile subiectului nu sunt
forma sunt mai importante decât saturate, adică predomină culori pale şi
culoarea pentru caracterizarea nuanţe pastelate, atunci este de
subiectului, atunci, desigur, fotografia preferat fotografia alb-negru.
alb-negru va produce o impresie mai Dacă subiectul este cunoscut
puternică, deoarece calitatea ei mai
privitorului, chiar şi devierile mici de la
abstractă îi dă posibilitatea fotografului
să creeze efecte deosebite din punct de culoarea naturală vor fi descoperite, iar
vedere artistic. fotografia va părea nenaturală (portrete,
De asemenea, dacă interpretarea frunzişul verde, câmpurile şi livezile
este mai importantă decât ilustrarea se verzi, cerul albastru senin şi subiectele
preferă, în general, fotografia alb-negru de culoare albă sau cenuşie). Și în
celei color. Aceasta îi oferă fotografului acest caz este mai potrivită o fotografie
o mai mare libertate în alegerea alb-negru.
simbolurilor artistice, pentru acele Dacă culoarea este una dintre cele
caracteristici ale subiectului care trebuie mai însemnate însuşiri ale subiectului
interpretate, nefiind posibilă o descriere (floare multicoloră, fluture cu pete
directă a lor: putere, forţă, tristeţe, colorate, pasări cu colorit viu, cer
tragism – caracteristici care pot fi cel incandescent la apusul soarelui), atunci,
mai bine sugerate cu ajutorul unui alb- desigur, se va alege fotografia color.

Accesorii
 Trepied, obiect de sprijin (ex. (reduce roșul și diferitele pete – portrete
balustradă) sau săculeț cu nisip, boabe și cărămizi ale clădirilor), galben
de fasole sau linte; (îmbunătățirea aspectului final al
 Declanșator de la distanță, declan- imaginii – orice tip de fotografie), verde
șare întârziată sau smartphone; (separarea verdelui de alte culori
 Filtre colorate (permit trecerea stridente – plante și peisaje), albastru
propriei culori, blocându-le pe celelalte, (întunecă cele mai multe dintre culori și
în diferite grade): roșu (efect puternic și reduce contrastul unei imagini –
contrast sporit – peisaje), portocaliu atmosferă calmă și liniștitoare).

57
 Recomandări
 Folosiți un filtru de polarizare
TRUC pentru a reduce reflexiile cauzate
de soare.
Fotografiați color, în format RAW,  Extindeți modelele repetitive (forme,
apoi convertiți imaginea în alb-negru, culori, structuri, elemente)
elemente și în afara
utilizând funcția Desaturate din cadrului, oferind și mai multă forță
Photoshop.
tiparului respectiv.
 Uneori, expunerile lungi oferă
 Aveți grijă ca histograma să fie
distribuită și la extremitățile axei rezultate surprinzătoare în alb-negru.
alb
orizontale (zone întunecate – stânga,  Zilele înnorate pot fi excelente
excelente, de
zone luminoase – dreapta), pentru a asemenea, contrastul sporit conferind
obține contraste puternice. dramatism și o stare melancolică.
 Acordați o atenție sporită liniilor,  Faceți fotografii nocturne alb-negru
umbrelor și formelor. pentru a scăpa de luminile galbene și
 Puteți obține o gamă mai largă de de poluarea luminoasă.
nuanțe și cu ajutorul unui bliț, pentru a  Utilizați Silver Effex Pro 2 (plugin
arunca lumini și umbre pe anumite zone pentru Adobe Photoshop și/sau
ale fotografiei. Lightroom), care vă poate ajuta să
 Puneți accent pe contraste de lumină, obțineți imagini alb-negru
negru incredibile
incredibile.
de culoare, de texturi, de stare etc.  Eliminați zgomotul ul de imagine cu
 Evidențiați texturile, atunci când lumina ajutorul softurilor de editare,
editare atunci când
este intensă și cade oblic pe subiect. acesta devine deranjant.
deranjant

Nic Zărnescu (Facebook)

58
 Fotografia cu smartphone-ul
Diafragma
La smartphone-uri, diafragma are o
singură valoare, deci rămâne fixă și nu
o putem controla. În cazul smartphone-
urilor cu camere duale, diafragmele sunt
diferite ca deschidere, dar rămân tot
fixe.
Timpul de expunere
La fel ca în cazul diafragmei, camera
smartphone-ului nu permite setarea
timpului de expunere, aparatul făcând
automat acest lucru, în funcție de
lumina ambientală.
ISO
Poate fi setat la anumite valori. De
exemplu, valorile pot fi: ISO 100, ISO
200, ISO 400, ISO 800 și ISO 1600. Cu
cât valoarea ISO este mai mică, cu atât
imaginile vor fi mai clare, însă vom avea
nevoie de mai multă lumină. Atunci când
valoarea ISO ajunge la 1600, imaginile
capătă „zgomot de imagine” (image
noise). Acesta este deranjant pentru
că se pierde din informație și apar
acele puncte care seamănă cu
„puricii” de la TV.
Balansul de alb
Cele mai frecvent întâlnite setări sunt ur-
59
mătoarele: auto, lumina zilei, înnorat,
incandescent, fluorescent. Lumina
incandescentă de la becuri, fiind mai
caldă, are o tentă portocalie. Lumina
fluorescentă de la neoane, fiind mai
rece, are o tentă albastruie. Este indicat
să se facă setări manuale ale balansului
de alb, în funcție de lumina ambientală.
Expunerea
Sistemul de măsurare a expunerii la
smartphone-urile moderne permite
compensarea expunerii în mai multe
trepte (-3, -2, -1, 0, +1, +2, +3).
Blițul
Se utilizează atunci când nu există
lumină suficientă. Dacă blițul
smartphone-ului are o intensitate
redusă, acesta cauzează umbre
nedorite. Utilizați o veioză mai puternică
sau o lampă cu leduri.
Efecte speciale
Puteți experimenta și utiliza aceste
efecte, dar este mai indicat să
fotografiați fără efecte și să le obțineți
prin postprocesare, cu diverse softuri,
deoarece previzualizarea pe ecranul
smartphone-ului poate să vă inducă în
eroare.
 Considerente generale
Un smartphone nu va egala
niciodată în performanțe o cameră
digitală, în primul rând datorită faptului
că senzorul este foarte mic (1/2.4–2/3
inci), iar zoom-ul acestuia este digital
și nu optic, ceea ce duce la o pierdere
substanțială a calității.
Excepție fac doar acele camere
digitale care îndeplinesc și funcția de
smartphone sau smartphone-urile
care au obiective externe atașate.
Lumix DMC-CM1 este primul de tip E,, la care se pot atașa diverse
smartphone cu senzor de imagine de 1
inch și 20 de megapixeli. Acesta este
completat de obiectivul Leica, cu o
diafragmă luminoasă (f/2.8), cu ajutorul
căruia se pot realiza fotografii la o
calitate foarte bună și se pot înregistra un minibliț încorporat, poate înregistra
videoclipuri în format 4k. Ecranul LCD
are 4,7 inchi, iar procesorul de 2.3GHz
este Qualcomm Snapdragon S801.
Memoria RAM de 2GB și memoria
internă de 16 GB pot ot fi majorate,
majorate până
la 128GB, cu un card microSD.
Sony QX1 este o minicameră digitală,
digitală
care se poate atașa șa la un smartphone,
smartphone
cu care comunică prin Wi-Fi sau NFC
(Near Field Communication),
Communication) trans-
formându-l într-oo cameră digitală perfor-
perfor
mantă, comenzile putând fi efectuate de
pe ecranul tactil al acestuia. Senzorul
este de tip APS-C C și are 20 de
megapixeli.. Minicamera are montură
obiective Sony.. Procesorul este de tip
Bionz X, numărul de puncte de
autofocus
tofocus prin contrast detection este de
25, iar ISO este accesibil în intervalul
100–16000.
16000. Minicamera dispune și de
Full HD AVCHD 30p, fotografiază
RAW+JPEG și are slot pentru card SD.
Asemănător lui QX1 este DxO One
(senzor de 1 inch).

Panasonic Lumix DMC-CM1 Smartphone cu Sony QX1

Încadrarea
Camerele foto alesmartphone-urilor, prezintă distorsiuni în formă de pernă
au un obiectiv wide, cu un unghi de (pincushion) ale imaginii,
imaginii care se
cuprindere mare, zoom-ul fiind doar manifestă cel mai vizibil în colțurile
digital, care este echivalent cu un cadrului, deci nu poziționați
pozi persoa-
„crop” al imaginii. Obiectivele wide nele la extremitățile
țile cadrului.

60
 Modul video

Distanță focală
În loc să ajustați cadrul din zoom, este Distanțele ultra-wide sau tele dau
mai indicată utilizarea unei distanțe senzația de lipsă de naturalețe, iar la
focale fixe și a unui trepied pe rotile, apropierea de subiect se activează
mișcând trepiedul înainte sau înapoi, în focalizarea automată și imaginea devine
funcție de cadrul dorit. Alegeți o distanță neclară. Puteți seta de la început
focală medie pentru planurile generale distanța focală la maxim și dezactivați
sau o distanță ușor tele pentru portrete. autofocusul.

Planuri de filmare
Plan de ansamblu: persoana este Prim-plan (close-up): subiectul apare
foarte îndepărtată, decorul fiind majoritar. în imagine de la limita de jos a pieptului
Plan general: persoana este redată până deasupra capului, elementele de
împreună cu decorul în care se află, dar fundal fiind minoritare.
se găsește într-un plan mai apropiat. Plan detaliu: se evidențiază un
Plan larg (mediu): persoana este detaliu uman (grimasă, mâna pe clapele
redată în întregime, restrângând la pianului) sau un obiect (tablou, vază cu
minim elementele de decor. flori, insectă, floare etc).

Recomandări
 Evitați monotonia în filmare. Începeți cu
cadru foarte strâns de detaliu (5–10 secunde), TRUC
lărgiți cadrul utilizând celelalte planuri, iar la final
încheiați cu un plan de ansamblu. Deplasați Dacă aveți experiență în filmări,
camera cât mai lent posibil. renunțați la trepied și utilizați unghiuri
 Se pot efectua și mișcări pe verticală inedite de filmare, cum ar fi filmarea
(tilt), utilizând trepiede de calitate cu cap de jos (perspectiva broaștei sau
mobil, care asigură deplasări foarte fine racursi – supunere) și filmarea de
ale aparatului.
sus (perspectiva păsării sau plonjeu
 În cazul unui interviu, filmați ușor de
– dominație).
sus și puțin din lateral, creând astfel
spațialitate.
 Utilizați surse de lumină externe (lămpi
cu leduri) în interior (încăperi slab iluminate)
sau în exterior (când apar umbre nedorite pe TRUC
fețele personajelor).
 Ca și în cazul fotografiilor, cele mai Mișcarea aparatului pe orizontală
spectaculoase filmări se obțin în „orele de (pan), de la stânga spre dreapta este
aur” (30min înainte și 60min după similară scrisului, fiind comună ochiului,
răsăritul soarelui, 30min înainte și după dar poate deveni plictisitoare. Încercați
apusul soarelui), mai ales în „ora să filmați și invers, de la dreapta spre
albastră” (20 de minute după ce soarele stânga, pentru a rupe monotonia și a
trece de linia orizonului), când cerul este crea efecte interesante.
de un albastru închis.
61
  La filmarea spectacolelor de orice gen
este mai indicat să utilizați un microfon
extern sau să luați semnalul audio direct
de la stația de amplificare, pentru a evita
zgomotul de fond. La terminarea unei
anumite secvențe din spectacol, filmați
sala și aplauzele publicului.
 Un film de vacanță nu trebuie să
depășească 45 de minute, iar în cazul
evenimentelor familiale acesta trebuie
să aibă maxim 15 minute. Eliminați la
montaj părțile lipsite de interes, altfel
filmul devine plictisitor.
 Nu exagerați cu efectele la tranzițiile
dintre secvențele video. În televiziune se
utilizează efectul de tăiere (cut) și
estompare către un fond negru, către o
imagine sau către primele cadre ale
secvenței următoare (fade).
 La montaj, alternați prim-planurile cu
planurile de ansamblu și cu cadrele negre.
Formate video
(Quad HD = Ultra HD = 4k, iar 4K/2K = Cinema 4K = C4K)
62
Utilizați pasaje derulate invers, pentru a
obține efecte surprinzătoare. Imaginile
tremurate pot fi stabilizate cu aplicația
SteadyHand (www.dynapel.com).
 Pentru montarea imaginilor puteți
utiliza una din următoarele aplicații:
Adobe Premier, Pinnacle Studio, Magix
Movie Edit Pro sau Final Cut Pro X.
 Videoclipurile pentru Internet
necesită o compresie anterioară (MP4).
TRUC
Copiii trebuie filmați de la înălțimea
acestora. Îngenuncheați sau utilizați
un minitrepied pentru a obține
înălțimea corepunzătoare a apara-
tului. Același lucru este valabil pentru
câini, pisici sau alte animale.
Bibliografie
 Digital Camera World – THE COMPLETE DICTIONARY OF PHOTOGRAPHY (2014)
 Jaime de Diego – DOMINA TU CÁMARA (2013)
 Amateur Photographer – COMPLETE GUIDE TO PHOTOGRAPHY (2014)
 MagBook – GETTING STARTED IN DIGITAL PHOTOGRAPHY (2014)
 John Greengo – FUNDAMENTALS OF DIGITAL TAL PHOTOGRAPHY (2014)
(201
 Penguin Random House – DIGITAL PHOTOGRAPHY COMPLETE COURSE (2015)
 Revista DIGITAL CAMERA WORLD (ianuarie 2014 – decembrie 2018)
 Revista PHOTO LIFE BUYER’S GUIDE (2015 – 2018)
 Digital Camera World – HOW TO SHOOT JUST ABOUT ANYTHING (2014)
 Chip Kompact – FOTOGRAFIA DIGITALĂ – TEHNICĂ ȘI COMPOZIȚIE (2010)
 Chip Kompact – 500 DE SFATURI DE FOTOGRAFIERE (2010)
 Chip Kompact – FOTOGRAFIA DE PORTRET (2010)
 Cristina Țintă – TOP 15 SFATURI PENTRU FOTOGRAFII ALB-NEGRU
NEGRU REUȘITE
REU (2014)

Fotografiile autorului:
 http://www.aafro.ro/membri/nicolae-zrnescu

Reviste de fotografie digitală:

 http://emagazinepdf.com/photo/

Glosar de fotografie digitală:

 http://www.dpreview.com/glossary

Nic Zărnescu (Facebook)

63
64