Sunteți pe pagina 1din 5

BOLILE LA FASOLE

BACTERIOZE

Arsura comună a fasolei-Xanthomomas campestris pv. Phaseoli

Arsura comună a fasolei -Xanthomomas campestris pv. Phaseoli Fig. 37 . Mozaicul galben al fasolei -

Fig. 37 . Mozaicul galben al fasolei - Bean yellow mosaic virus

Pop, 1975). Boala este foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative şi calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin şi col., 1985).

(după I.

Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie, începând cu apariţia cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brune-gălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colţuroase, delimitate de nervuri,

translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos,

vizibil pe faţa inferioară a limbului. În condiţii optime de temperatură

(26-28oC) şi umiditate atmosferică ridicată, numărul şi suprafaţa petelor creşte, ele confluează şi halourile clorotice ajung la 2-5 mm lăţime. Dacă umiditatea

atmosferică scade, ţesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o

peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează uşor. Tulpinile atacate au pete brun- roşcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roşie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare

sau prin micropil, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecţiilor

târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil (fig. 38). Epidemiologie.

târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă lângă hil (fig. 38). Epidemiologie.

Prevenire şi combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi

realizată dacă se respectă un asolament de 4 ani, iar fasolea este cultivată

în culise de porumb cu rândurile dispuse perpendicular pe direcţia vântului dominant şi dacă se foloseşte la semănat sămânţă neinfectată obţinută din loturile semincere cu izolare spaţială de minim 500 m. În loturile semincere se va semăna sămânţă selecţionată tratată cu Metoben 70 PU-2 kg/t şi se

vor face numai erbicidări, fără praşile în timpul cărora s-ar putea răspândi patogenul. Se recomandă erbicidele Agil sau Dual.

Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum

Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, uşor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite şi uşor adâncite. Plantele tinere atacate au şi rădăcinile putrezite aşa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parţială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porţiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, aşa încât frunzele apar sfâşiate.

Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul

cărora ţesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun- roşiatică.

Agentul patogen - Colletotrichum lindemuthianum Epidemiologie.

patogen - Colletotrichum lindemuthianum Epidemiologie. Ciuperca prezintă numeroase rase fiziologice dintre care

Ciuperca prezintă numeroase rase fiziologice dintre care rasa alfa este cea mai răspândită, urmată de rasa delta, ceea ce îngreunează munca de obţinere a soiurilor rezistente la această boală. Prevenire şi combatere. Măsurile preventive obligatorii sunt: rotaţia de 4 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmată de arături adânci şi folosirea de sămânţă sănătoasă.