ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

POZITIA JUDETULUI CALARASI IN

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-
MUNTENIA

PAUNESCU LARISA STEFANIA

AN III

1
 SERIA B
GR 1327

CUPRINS

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA JUDETULUI CALARASI
CAPITOLUL 2
ANALIZA SWOT A JUDETULUI CALARASI
CAPITOLUL 3.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI
CALARASI.

2
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA JUDETULUI CALARASI

Judeţul Călăraşi declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie

1981, este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului
Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu
judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu
Bulgaria.
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul
României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.
Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3
oraşe, 50 comune şi 159 sate.
Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi
Populaţia judeţului este de 318.360 locuitori (1,4% din populaţia ţării). Din
punct de vedere al distribuţiei pe medii, 39% din populaţia judeţului trăieşte în
mediul urban şi 61% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub
media pe ţară.
Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate
română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi şi 0,15%
turci.

3
 Structura confesională indică faptul că 98,8% din populaţia judeţului este
ortodoxă, restul aparţinând altor confesiuni religioase.
Relieful judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind
predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului
Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.
Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii
reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. În
extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al luncii
Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Resurse naturale. Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole
care ocupă peste 84 % din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite în cea mai mare
parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate
ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind
caracterul cerealier al producţiei vegetale.
Vegetaţia forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafaţa judeţului esţe formată
îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcie albă,
frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătăresc.
Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care sunt de menţionat: mistreţul,
căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălţi şi lacuri se întâlnesc raţa şi gâsca
sălbatică (foto).
Peştii care populează apele lacurilor şi bălţilor amintim carasul, crapul, plătica,
bibanul, şalăul şi ştiuca, iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul, sturionii şi
scrumbia de Dunăre.
Fauna cuprinde specii de interes cinegetic, dintre care sunt de mentionat:
mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe balti si lacuri se întâlnesc rata si
gâsca salbatica. Dintre speciile de pesti care populeaza apele lacurilor si baltilor
amintim carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar în apele Dunarii si Borcei
întâlnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.Herghelie de cai de rasa în comuna
Dor Marunt
Reteaua hidrografica este reprezentata, in primul rand, de fluviul Dunarea
ce delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Acesta se desparte in doua brate -
Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele Balta Ialomitei.
Argesul afluiaza in Dunare la vest de Oltenita, dupa confluienta cu Dambovita la
Budesti. Ca izvoare de campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Vanata,
Milotina, Corata, valea Rasa, Luica, Calnau.
In afara lacurilor, pe raza judetului mai exista o retea de lacuri de acumulare
din care amintim Iezeru-Mostistea (2840 ha), Frasinet (1460 ha), Gurbanesti (430
ha), Fundulea (440 ha), Rasa Galatui (552 ha), Tamadau (60 ha). Acestea sunt
amenajari complexe avand ca utilitate principala asigurarea apei pentru irigatii si
secundar asigurarea luciului de apa pentru piscicultura in regim refurajat.
Economie
Restructurarea economiei se realizeaza prin infiintarea de noi unitati mici si
mijlocii, cu capital privat autohton sau mixt. Activitatea economica din judet se
desfasoara in: 13 regii autonome, cu activitati de prroducere si distributie a energiei
electricee si termice, telecomunicatii, gospodarie comunala si locativa; 136 societati
comerciale cu capital de stat, 34 societati cormerciale cu capital mixt (de stat si
privat), 5755 societati comerciale cu capital privat si cooperatist, dintre care 13 sunt
cu capital integral strain. In judet mai functioneaza si 1256 asociatii familiale si 2063

4
de persoane fizice care sunt orientate cu precadere catre comert, alimentatie publica
si sfera serviciilor.
Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 118/1991 circa 61.5 din suprafata
agricola a judetului se afla in proprietate privata. Urmare a acestei legi, au luat fiinta
207 societati agricole cu personalitate juridica din desfiintarea fostelor CAP-uri.
Industria prelucratoare detine o pondere de 95%, cu activitati
preponderentee in industria alimentara, a celulozei si hartiei, metalurgica, cocsificare.
Judetul isi aduce o contributie insemnata la productia de cocs, hartie, carne si
conserve din legume si fructe.
Sectorul privat este prezent intr-o mica masura in industria judetului, activitatile pe
care este profilat fiind constructii metalice dar si industria alimentara.
Productia industriala a judetului inregistreaza tendinte de scadere determinate
de lipsa materiilor prime, diminuarea exportului, precum si de scaderea cererii
interne, ca urmare a stagnarii investitiilor si a reducerii puterii de cumparare a
populatiei.
In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate
in lungime totala de 243 km, iar traficul auto se defasoara pe o retea de drumuri
publice ce masoara 1102 km (din care 385 km drumuri nationale). Pe ansamblul
economiei judetului, investitiile s-au diminuat in ultimii 3 ani, fenomen datorat de
micsorarea fondurilor alocate de la buget si de lipsa de capital propriu a agentilor
economici. Intreprinderile de constructii eexistente in judet au fost serios afectate de
stagnarea si diminuarea investitiilor, unele s-au faramitat, altele s-au privatizat.
Fiind un judet de campie, agricultura detine ponderea in economia judetului
Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta fondul funciar avand urmatoarea structura:
teren arabil 82,7%, pasuni si fanete 0,9 %, vii 0,8%, livezi 0,2%.
In comert, cu toate ca oferta de marfuri s-a imbunatatit, iar numarul unitatilor
de desfacere a crescut, scaderea veniturilor populatiei si crestea vertiginoasa a
preturilor au determinat diminuarea puterii de cumparare a populatiei si, implicit, a
vanzarilor de marfuri cu amanuntul.
Din totalul unitatilor comerciale cu amanuntul 50,5% sunt unitati private, iar in
structura 33,5% sunt alimentare, 24% nealimentare, 42,5% universale si mixte.
Modificarile survenite in structura au actionat in sensul cresterii ponderii desfacerii de
produse alimentare in detrimentul celor nealimentare.
Desi judetul Calarasi dispune de un potential turistic deosebit, mai ales in
ceea ce priveste potentialul natural al judetului (pescuit si vanatoare), activitateaa
turistica este slab reprezentata. Baza materiala a turismului este reprezentata prin 4
unitati (trei hoteluri si un camping) de cazare turistica care dispun de 362 de locuri
de cazare. Turismul este legat, cu precadere, de prezenta Dunarii si a obiectivelor
social-culturale si istorice din localitatile aflate de-a lungul fluviului. Deplasarile cu
vaporul pe Dunare spre locurile de pescuit si vânat din Balta Ialomitei reprezinta una
din atractiile turistice favorite. Turistii pot poposi în padurile Floroaica si Bogdana, sau
pot vizita rezervatiile forestiere Ciornuleasa, Tamadau, Caiafele si Moroiu
Serviciile au inregistrat un regres de ansamblu. In judetul Calarasi exista 2
mari institutii de cercetare: Institutul de cercetare a cerealelor si plantelor tehnice si
Statiunea de cercetare a culturilor irigate Marculesti. Ele si-au continuat activitatea
de veche traditie, datorita in principal contractelor cu parteneri straini.

5
 In domeniul informaticii presteaza servicii societatea comerciala Pascal, fostul
Centru teritorial de calcul nevoit sa-si restranga activitatea ca urmare a infiintari de
oficii de calcul in majoritatea societatilor comerciale si institutii publice.
In ceea ce priveste celelalte servicii publice prestatoare, pe baza de comanda,
s-a desfasurat, cu dificultate, privatizarea efectuandu-se intr-un ritm nesatisfacator
fata de cererea de servicii de caliate.
Din punct de vedere al dotarilor edilitar-gospodaresti, judetul Calarasi are
o situatie precara. Din totalul de 53 de localitati, numai 60% dispun de instalatii de
alimentare cu apa potabila, iar lungimea simpla a conductelor de canalizare este de
130 km - beneficiind numai 5 localitati. Fondul locativ existent este de 110.000 de
locuinte, din care 95% se afla in proprietate particulara. Suprafata medie locuibila a
unei locuinte este de 33 mp, pe o persoana revenind aproape 10,6 mp. Gradul de
dotare al locuintelor este modest, doar aproximativ un sfert dintre acestea fiind
prevazute cu baie si alte dependinte. La reteaua de apa sunt racordate doar 30% din
totalul locuintelor, mentinandu-se inca un decalaj apreciabil intre gradul de confort in
mediul urban si cel rural.

Proiecte implementate

 „Turism transfrontalier la Dunarea de Jos" - Programul PHARE CBC

2004, Axa prioritara 4 "People to people" - RO 2004/016-
784.01.04.01.16

Consiliul Judetean Calarasi a implementat in perioada 1 decembrie 2006 - 30

noiembrie 2007, proiectul "Turism transfrontalier la Dunarea de Jos" in cadrul
Programului PHARE de Cooperare Trasnfrontaliera Romania - Bulgaria 2004 :
"Dezvoltare economica si cooperare, inclusiv turism", linia bugetara RO2004/016-
784.01.04, in cooperare cu Primaria Silistra (Bulgaria). Durata de desfasurare a
proiectului a fost de 12 luni, iar valoarea acestuia a fost de 39.468,75
Euro.Obiectivul general al proiectului a constat in dezvoltarea coeziunii economico-
sociale prin imbunatatirea cooperarii regiunilor de granita de pe cele doua maluri ale
Dunarii. Scopul proiectului l-a constituit crearea cadrului institutional de aplicare a
masurilor de dezvoltare durabila a turismului transfrontalier romano-bulgar in cadrul
unei viziuni strategice comune de valorificare a potentialului turistic in zona Calarasi-
Silistra.Grupurile tinta vizate de proiect au fost reprezentate de : autoritatile
administratiei publice locale din judetul Calarasi si Municipalitatea Silistra, actori si
promotori ai activitatilor turistice din cele doua zone. Printre beneficiarii finali se
regasesc : utilizatorii serviciilor turistice organizate si promovate prin Birourile de
turism, populatia locala din cele doua zone, operatorii de turism si detinatorii de
resurse cu potential turistic din judetul Calarasi si regiunea Silistra.
In urma realizarii activitatilor s-a creat un cadru institutional de
dezvoltare in parteneriat a unor activitati turistice comune in vederea valorificarii
potentialului turistic in zona Calarasi - Silistra, avand ca rezultate :

- Semnarea Protocolului de colaborare in domeniul turismului, care a pus bazele unui

parteneriat transfrontalier public - privat; (parteneriat extins ulterior catre alte
organizatii care doresc sa sprijine dezvoltarea turismului in regiunea transfrontaliera
Calarasi - Silistra) - Infiintarea a doua Birouri de turism, in cadrul

6
Consiliului Judetean Calarasi si a Primariei Silistra;
- Elaborarea unei Strategii de dezvoltare
a turismului transfrontalier in zona Calarasi - Silistra;
- Elaborarea pachetelor turistice
comune ce vor putea fi oferite spre comercializare operatorilor de turism din aria
proiectului; - Tiparirea si
realizarea materialelor de promovare si informare turistica - au fost realizate 200 de
ghiduri turistice trilingve (romana-bulgara-engleza), care cuprind o scurta
prezentare a fiecarui operator turistic din cele doua zone si 2 pachete turistice;
1.000 pliante bilingve, 500 de exemplare in limba romana si engleza si alte 500 in
limbile bulgara si engleza, care ofera imagini si informatii despre principalele
obiective, produse turistice din ambele zone studiate si despre Birourile de Turism
(locatii, persoane de contact, atributii, obiective, etc.) si 12 panouri indicatoare -
amplasate la 6 obiective turistice in localitatile judetului Calarasi.

 Programul SAMTID RO 2002/000-586.05.02.03.02.04 - Proiectul

"Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in judetul Calarasi".

Programul SAMTID răspunde Strategiei Guvernului României privind

dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală, respectiv de modernizare şi
dezvoltare a infrastructurii locale, de transformare pe principii comerciale a serviciilor
de furnizare a apei şi canalizare în oraşele mici şi mijlocii precum şi în vederea
îmbunătăţirii performanţelor operaţionale şi tehnico financiare ale operatorilor în
sensul aplicării principiilor de recuperare a costurilor.
Proiectul urmăreşte:
 reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă;
 omogenizarea şi restructurarea operatorilor serviciilor publice de
alimentare cu apă;
 îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de aceştia;
 stimularea cooperării între autorităţile locale şi îmbunătăţirea capacităţii
acestora de a atrage credite pentru investiţii;
 dezvoltarea cadrului necesar implementării acquis-ului comunitar în
domeniu.
Investiţia constă în înlocuirea a 74 km de conducte uzate, reabilitarea staţiilor
de pompare şi contorizarea consumului.
Data începerii lucrărilor: martie 2005
Durata contractului: 540 zile
Valoarea proiectului:

-EURO-

Valoare Din care:

investiţie
Grant Împrumut MIE

7
 PHARE Fond IFI Contribuţia AT-
Naţional locală proiect
tehnic

Municipiul 3851213 1003174 334391 1337566 363282 812800

Călăraşi

Municipiul 2522158 648182 216061 864243 235744 557928

Olteniţa

Oraşul 380112 93517 31172 124690 39293 91440

Lehliu Gară

Oraşul 747885 187084 62361 249445 73608 175387

Budeşti

TOTAL 7501368 1931957 643985 2575944 711927 1637555

 TRECERE FRONTIERĂ CĂLĂRAŞI – SILISTRA (Programul PHARE CBC

Ro/Bg 2001 )

Proiect derulat prin colaborarea Ministerului Transporturilor, Construcţiei şi

Turismului şi Ministerului Integrării Europene.
Obiectivele proiectului: dezvoltarea economică a regiunilor de graniţă
prin intensificarea comerţului şi a cooperării economice; motivarea creării şi
dezvoltării legăturilor de transport corespondente de ambele părţi ale graniţei
româno/bulgare. Scopul proiectului:
îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Bulgaria şi România, construirea unor
noi facilităţi transfrontaliere; îmbunătăţirea relaţiilor între populaţiile din regiunea de
graniţă; îmbunătăţirea şi facilitarea traversării graniţei pentru călători şi vehicule prin
reducerea traficului de aşteptare şi prin eficientizarea formalităţilor de trecere a
frontierei. Descrierea proiectului: componenta 1 - Design - ul detaliat al
proiectului - 0.390 M. Euro - finanţare asigurată de Consiliul Judeţean Călăraşi;
Componenta 2 – Construirea Punctului de Control - LOT 2 - 3.490 M.Euro -
realizarea construcţiei propriu-zise, a platformelor de încărcare - descărcare,
adaptarea şi consolidarea malurilor, drumuri interne, infrastructura reţelelor şi
utilităţilor ( alimentare cu apă, energie electrică, energie termică şi altele);
Componenta 3 - Modernizarea şi consolidarea drumului – LOT 1 - 1.938
M.Euro - reabilitarea drumului de acces către P.C.T.F pentru a permite traficul greu,
lărgirea benzilor de trafic pentru a permite desfăşurarea în condiţii de siguranţă a
traficului. Noul drum va fi în conformitate cu Directiva ce autorizează dimensiunile
maxime şi greutatea maximă (11,5 taxă); Componenta 4 –Supervizarea
lucrărilor de construcţii-0.190 M.Euro - executată de un consultant specializat,
selectat pentru aceasta în concordanţă cu procedurile Phare; Componenta 5 -

8
Procurarea vasului de transport - 0.595 M.Euro - achiziţionarea mijlocului de
transport fluvial, cu o capacitate de aproximativ 300 tone încărcătură utilă, având o
suprafaţă utilă de aproximativ 1000 m2. Localizarea proiectului:
România - Regiunea de Sud - judeţul Călăraşi Valoarea proiectului: 5,7
milioane EURO (1,44 milioane EURO contribuţia
Consiliului Judeţean Călăraşi)

 “Complex de Servicii Comunitare în Municipiul Olteniţa”

Obiectivul proiectului: crearea unei infrastructuri sociale în domeniul protecţiei

copilului cu nevoi speciale. Scopul proiectului: Înfiinţarea unui Complex de Servicii
Comunitare. Descrierea proiectului: Implementarea proiectului a condus la
înfiinţarea următoarelor servicii:

 serviciu rezidenţial pentru copii cu handicap sever;

 serviciu de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale;
 serviciu de consiliere şi sprijin pentru părinţii copiilor cu nevoi speciale ;
 serviciu de prevenire abandon;
 centru maternal (3 locuri cuplul mama-copil).

Localizarea proiectului: Municipiul Olteniţa, judeţul Călăraşi.Valoarea

proiectului: 625 mii EURO (proiectul este finanţat nerambursabil de B.D.C.E., SERA
România şi Consiliul Judeţean Călăraşi).

 „Complex de servicii comunitare pentru copii cu handicap sever

Calaraşi – 2001-2002”

Obiectivul proiectului: crearea unei infrastructuri sociale în domeniul protecţiei

copilului cu nevoi speciale. Scopul proiectului: Crearea Complexului de Servicii
Comunitare pentru Copilul cu Handicap Sever Călăraşi.Descrierea proiectului:
Proiectul are în vedere înfiinţarea de servicii alternative pentru protecţia mamei
copilului cu nevoi speciale:

 Centru rezidenţial pentru copilul cu handicap sever;

 Centru de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu nevoi speciale;
 Centru de consiliere şi sprijin pentru părinţii copiilor cu nevoi speciale.

Localizarea proiectului: Municipiul Călăraşi, judeţul Călăraşi.Valoarea

proiectului: 189 mii EURO (Proiectul a fost finanţat nerambursabil de către SERA
România, ANPCA şi Consiliul Judeţean Călăraşi).

1. Organizarea administrativa a teritoriului judeţului CALARASI, la 31

decembrie.

9
 Din tabelul de mai sus se poate observa ca organizarea teritoriala a judetului
Calarasi a ramas aceeasi in ultimi 7 ani. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu au
existat modificari din punct de vedere teritorial. Analiza acestui domeniu pe baza
criteriilor stabilite urmăreşte furnizarea unei imagini cuprinzătoare a caracteristicilor
şi evoluţiilor cu privire la capitalul uman - resursă de bază şi creatoare a fiecărei
societăţi.

2. POPULATIA

Numărul
Suprafaţa oraşelor din care: Numărul Numărul
totală şi
Anii (km2) municipiilor municipii comunelor satelor

2013 5 2 49 160
2014 5 2 50 160
2015 5088 5 2 50 160
Populaţia stabilă, pe sexe şi medii, la 1 ianuarie 2007 în judeţul
Călăraşi

Total Urban Rural

(număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)
Anii
Ambele Ambele Ambele
Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin
sexe sexe sexe
2013 318360 156555 161805 124170 60085 64085 194190 96470 97720
2014 317172 155914 161258 124168 59989 64179 193004 95925 97079
2015 315440 154961 160479 121560 58664 62896 193880 96297 97583

10
 Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie în judeţul Călăraşi

- număr
persoane -
Pe grupe de vârstă
Anii Total 15 - 59 60 ani şi
0 - 14 ani
ani peste
2013 317652 51487 196307 69858
2014 316294 51590 195365 69339
2015 315187 51380 194584 69223

Din analiza datelor tabelului “populatia, pe grupe de varsta”, se poate

observa un trend descrescator din anul 2013 pana in anul 2015 de 5,01 %. Pe
categorii de varste, grupa preponderenta este cea de 15-59 de ani care o evolutie
oscilanta, urmata de grupa 60 de ani si peste care are o evolutie descrescatoare.
Grupa 0-14 ani are cel mai putin numar de persoane si reprezinta circa 19,04 % din
totalul grupelor. Acest lucru se datoreaza procesului de imbatranire a populatiei.

3. FORTA DE MUNCA

Transformarea socială, economică şi politică, componente caracteristice

perioadei de tranziţie şi trecerii la economia de piaţă au produs o serie de schimbări
în structura pieţei forţei de muncă, cu consecinţe majore atât în domeniul social cât şi
în cel economic. Faptul că piaţa forţei de muncă este o problemă controversată,
imaginile şi situaţia de suprafaţă ascunzând probleme cărora economia şi mediul
social trebuie să le facă faţă în viitor, impune o analiză atentă precum şi identificarea
majorităţii problemelor din acest domeniu.

Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale ( la sfârşitul

anului ), în judeţul Călăraşi
-mii persoane-

din care:
Energie
Agricultură,
electrică
Total vânătoare Pescuit şi Industrie
Anii Industrie Industrie şi Con
economie şi piscicultură prelucră-
extractivă termică,
silvicultură toare
gaze şi
apă
2013 100,4 51,6 0,1 18,9 0,1 17,7 1,1
2014 101,6 52,3 0,1 17,2 0,1 16,0 1,1
2015 101,3 49,0 0,1 18,5 0,1 17,4 1,0

-continuare-

11
 Celelalte
Hoteluri Transport, Tranzacţii Administraţi Sănătate
Interme- activităţi
şi depozitare imobiliare e Învăţă- şi
dieri ale Anii
restauran şi şi alte publică şi mânt asistenţă
financiare economiei
te comunicaţii servicii apărare socială
naţionale
0,8 2,9 0,6 3,1 2,4 4,5 4,1 1,0 2013
0,8 3,3 0,6 3,1 2,6 4,7 4,3 1,2 2014
0,9 3,7 0,5 3,3 2,8 4,8 4,5 1,3 2015

SURSA: Balanţa forţei de muncă - la sfârşitul anului

Cea mai mare parte a populatiei ocupata din judetul Calarasi este concentrata
in agricultura, vanatoare si silvicultura, urmata apoi de industrie si industria
prelucratoare. Desi din anul 2013 si pana in anul 2014 sectorul agricol a pierdut teren
in fata industriei, aceasta a ramas inca ramura de baza a populatiei ocupate. Cele
mai nesemnificative domenii din punct de vedere al populatiei ocupate sunt in cel al
hotelurilor si restaurantelor care in anul 2015 nu depasesc 0,9%, urmat apoi de
intermedierele financiare care raman constante intre 0,5-0,6% din perioada
analizata. De-a lungul celor 6 ani a avut loc o scadere de 12% in totalul economiei,
un lucru nefavorabil atat din punct de vedere al locurilor de munca din judet, cat si
din cel al PIB-ului judetului in economia tarii.

Numărul mediu al salariaţilor în judeţul Călăraşi

- mii persoane -
din care:
Anii Total salariaţi
muncitori
201
3 44 30
201
4 44 29
201
5 45 29
SURSA: Ancheta anuală "Costul forţei de muncă"
In cazul numarului mediu de salariati, in perioada 2013-2015 acesta a
inregistrat scaderi de 2000 persoane. Din totalul de 47.000 persoane salariate,
aproximativ 68,08 % sunt muncitori si au functii de executie, sectorul celor cu functii
de conducere fiind redus

Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale, în judeţul

Călăraşi

Anii din care:

12
 Total Agricultu Pescuit Indus Energie Constru Comer
Industri
econo ra, şi trie Industr electric cţii ţ
e
mie vânătoar piscicult ie ă,termic
prelucră
e şi ură extracti ă,
-
silvicultu vă gaze,
toare
ră apă
201
44298 5391 78 15914 123 14698 1093 2297 5033
3
201
44095 5292 132 14501 93 13335 1073 2440 5044
4
201
44701 5394 86 15010 65 14021 924 2272 4874
5

-continuare-

Hotelur Transp Inte Tranz Administr Învăţă Sănătate Celelalte Anii

i şi ort, r acţii aţie mânt şi activităţi
restaur depozit medi imobil publică şi asistenţă ale
ante are şi eri iare apărare socială economie
comuni finan şi alte i
caţii ciare servic naţionale
ii
630 2193 500 1350 2275 4314 3656 667 2013
685 2290 495 1572 2465 4205 4068 906 2014
762 2414 461 1721 2531 4307 4084 785 2015
SURSA : Ancheta anuală "Costul forţei de muncă

Desi populatia ocupata este concentrata in agricultura, numarul mediu al

salariatilor in economia nationala este majoritar in industrie, urmat de industria
prelucratoare. Agricultura ocupa locul 3 in privinta numarului de salariati, fapt ce se
datoreaza existentei unui numar mare de exploatatii agricole de subzistenta. Cei mai
putini salariati se gasesc in domeniul pescuitului si pisciculturii, precum si cel al
industriei extractive.

Completarea situaţiei curente a pieţei forţei de muncă şi perspectivele acesteia

pentru viitor, necesită menţionarea unor aspecte legate de calificarea şi
recalificarea forţei de muncă.
Condiţiile socio-economice ale judeţului şi necesităţile de pregătire şi de formare a
forţei de muncă în conformitate cu specificul şi cerinţele economiei de piaţă au
determinat crearea în cadrul judeţului şi în special în reşedinţa de judeţ a unor centre
şi organizaţii cu profilul activităţii orientat spre rezolvarea problemelor specifice forţei
de muncă.
Acestea şi instituţiile implicate în procesul de dezvoltare economică, precum
Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului, Agenţia Judeţeană de

13
 Ocupare a Forţei de Muncă etc, furnizează programe de instruire şi reconversie
profesională atât persoanelor disponibilizate cât şi celor angajate.
Printr-un Proiect al Băncii Mondiale, în luna mai 2005 şi-a început activitatea Centrul
Regional de Formare Profesională a Adulţilor Călăraşi, care este unul dintre
cele cinci centre de formare profesionala pentru adulti la nivel national, dezvoltate
printr-un parteneriat intre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, din
cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Banca Mondiala.
Centrul Regional de Formare Profesionala a Adultilor Calarasi are mandatul de
a servi comunitatea prin satisfacerea nevoilor de formare profesionala a agentilor
economici, satisfacerea nevoilor de formare ale tinerilor adulti, care incearca sa
raspunda noilor cerinte ale pietei muncii.
Deasemenea, mentine o relatie stransa si in permanenta dezvoltare cu agentii
economici angajatori si comunitatea regionala şi este pregatit sa actioneze impreuna
cu acestia la identificarea nevoilor specifice de formare a locuitorilor, sa elaboreze si
sa organizeze programe specializate pentru valorificarea aptitunilor innascute si
dezvoltarea de aptitutini tehnice. CRFPA Calarasi este pregatit sa organizeze
programe pentru limba engleza la locul de munca sau cunostinte de operare pe
computer, in functie de cerinte. Programele astfel dezvoltate garanteaza dobandirea
deprinderilor necesare angajarii.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei

naţionale, în judeţul Călăraşi

lei / salariat / RON

din care:
Agricultură, Energie
Total Pescuit şi Industrie
Anii vânătoare Industrie Industrie electrică
economie piscicultură prelucră-
şi silvicultură extractivă şi termică,
toare
gaze şi apă
2013 477 438 316 456 610 434 737
2014 577 482 324 565 1311 533 898
2015 681 553 352 648 890 621 1043

Transport, Tranzacţii
Intermedieri
Hoteluri şi depozitare imobiliare
Construcţii Comerţ
restaurante şi şi alte
financiare
comunicaţii servicii
144 110 70 262 426 151
215 164 154 372 614 224
259 226 156 464 834 291
405 305 271 623 1016 361

14
 533 324 312 654 1386 394
603 404 319 654 1548 448
618 438 366 685 1802 562

lei / salariat / RON - continuare

Celelalte
Adminis-
Sănătate şi activităţi
traţie
Învăţământ asistenţă ale Anii
publică
socială economiei
şi apărare
naţionale
675 545 441 370 2013
929 694 574 448 2014
1255 958 669 497 2015
SURSA: Ancheta anuală privind "Costul forţei de muncă

4. CONTURI NATIONALE.

Produsul intern brut în judeţul Călăraşi

-milioane lei (RON)

preţuri curente-

2010

2011 2012 2013 2014 2015

Judeţul
709,1 1158,1 1239,9 1739,9 2537,2 2287,6
Călăraşi

Indicatorul “produsul intern brut” in judetul Calarasi a inregistrat in perioada

2010-2014 cresteri semnificative, crescand de la 709,1 milioane lei in anul 2000 la
2537,2 milioane lei in anul 2014, insa a inregistrat o scadere de -249,6 milioane lei in
2005 comparativ cu 2014.

5. AGRICULTURA.

15
 Potenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Călăraşi face ca
agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului, aceasta fiind
susţinută atât de ponderea populaţiei ocupate (peste 50%), cât şi de ponderea
suprafeţei agricole (de 84%) din total suprafaţă judeţ. Pentru judeţul Călăraşi,
agricultura – ramură care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii
prime pentru industria alimentară şi nealimentară – este una dintre cele mai
importante resurse ale dezvoltării, cu condiţia să devină competitivă în privinţa
calităţii produselor şi nivelului preţurilor .

Suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, în judeţul

Călăraşi

- ha -

2009 2010
2011 2012 2013 2014 2015

Suprafaţa 392909 411582 409146 401432 414803 397989 374255

cultivată
- total
Cereale 252587 296322 286896 222635 253563 248232 203993
pentru
boabe
Grâu şi 126112 165631 154440 85046 125055 154510 118411
secară
Orz şi 18922 32971 42007 10989 27309 24729 14357
orzoaică
Porumb 105455 94999 88231 122893 110672 67975 69931
Plante 102476 86188 91069 139061 122576 121922 144009
uleioase
Floarea 71117 62098 75392 114462 83050 76780 80186
soarelui
Sfecla de 10 - 333 2748 - - 197
zahar
Cartofi 1151 669 579 533 609 478 499
Legume 3797 2380 2538 2457 4162 3617 3239

Intre ani 2009-2015 suprafata cultivata a inregistrat o evolutie

oscilanta, in 2013 avand cea mai mare suprafata. Cu ce mai mare suprafata
cultivata sunt cerealele pentru boabe cu o pondere de 54,50% din total
suprafata cultivate in anul 2015. Culturile cu aproape aceiasi suprafata
cultivate sunt graul si secara, porumbul si plantele uleioase. Floarea soarelui

16
are cea mai mica suprafata cultivate in anii 2009, 2010, 2011 si 2013, iar in
restul anilor cultura lipseste din suprafata cultivabila.

Fondul funciar, după modul de folosinţă, la 31 decembrie, în judeţul

Călăraşi

- hectare -
din care, pe categorii de folosinţă:
Suprafaţa Suprafaţa
Anii Livezi
totală agricolă Arabilă Păşuni Fâneţe Vii1) 2)

2013 508785 426780 416029 5281 134 5120 216

2014 508785 426696 416030 5235 134 5120 177
2015 508785 426632 415966 5235 134 5120 177

Suprafaţa viilor pe rod, în judeţul Calăraşi

- hectare -

2013 2014 2015

din care: din care: din care:
proprietate proprietate proprietate
Total majoritara Total majoritara Total majoritara
privata privata privata

Vii pe rod – 5056 5056 5244 5234 4905 4905

total
Vii altoite 114 114 252 242 117 117
pe rod
Vii hibride 4942 4942 4992 4992 4788 4788
pe rod

Suprafata viilor pe rod intre anii 2013-2015 a avut o evolutie oscilanta,

proprietatea fiind majoritar privata. Ponderea cea mai mare de aproximativ 90% o au
viile hibride pe rod.

Efectivul de animale

1
2

17
 Creşterea animalelor, activitate veche şi cu tradiţie, are o importanţă deosebită
pentru agricultura zonei, datorită condiţiilor favorabile şi a bazei furajere
corespunzătoare.
După anul 1990, prin desfiinţarea complexelor zootehnice ale CAP-urilor şi trecerea
şeptelului existent în proprietatea foştilor membrii cooperatori, lichidarea sau
cvasilichidarea fostelor AEI-uri şi ulterior a unor complexe zootehnice de creştere şi
îngrăşare a animalelor, ca şi datorită condiţiilor inadecvate din gospodăriile populaţiei
pentru creşterea animalelor la scară mai mare, liberalizarea de drept a sacrificării
acestora, cu eliminarea concomitentă a restricţiilor în greutate au determinat
scăderea constantă a efectivelor de animale.Sectorul creşterii animalelor s-a
caracterizat prin existenţa unui sistem de creştere şi exploatare a animalelor
preponderent privat de tip extensiv, cu o mare dispersie a efectivelor.

Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor, în judeţul Călăraşi

Apă potabilă distribuită consumatorilor

Anii Total din care:
(mii m3) pentru uz casnic
2013 8449 6361
2014 8225 6581
2015 8971 7258

Volumul de apa distribuita consumatorilor in perioada analizata a scazut atat

per total, cat si cea folosita pentru uzul casnic, se doreste o utilizare rationala a
resursei apa. Din 2013 insa s-a inregistrat crestere atat in totalul de apa distribuita,
cat si cea folosita pentru uzul casnic.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite, în judeţul Călăraşi

Lungimea
Localităţi în care se
simplă a Volumul gazelor
distribuie gaze naturale
conductelor naturale
(număr)
de distribuţie distribuite (mii m3)
Anii - la sfârşitul anului -
a gazelor
din care: naturale (km) din
Total 1)
municipii şi - la sfârşitul Total care:pentru
oraşe anului - uz casnic
2013 4 2 81,4 47897 17128
2014 4 2 87,9 50007 15754
2015 4 2 90,0 50177 14483

Numarul localitatilor in care se distribuie gaze naturale nu s-a

schimabat de-a lungul celor 6 ani, insa lungimea simpla a conductelor de
distributie a gazelor naturale a crescut de la 31,3 km la 90 de km, aratand
3
Municipii, orase, comune, sate

18
acest lucru ca aproape toata raza oraselor a fost acoperita si ca majoritatea
locuitorilor beneficiaza de acest serviciu

6. Turism

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie în

judeţul Călăraşi

- număr -

2014 2015
2013

Total 8 7 9
Hoteluri şi moteluri 5 5 6
Pensiuni turistice 1 1 2
urbane
Pensiuni turistice 2 1 11
rurale

Numarul hotelurilor si motelurilor a inregistrat o crestere de 20%, numarul

pensiunilor urbane au crescut cu o unitate, iar pensiunile rurale au avut o crestere
spectaculoasa, crescand de la o unitate in 2014 la 11 unitati in 2015.

CAPITOLUL 2
ANALIZA SWOT A JUDETULUI CALARASI

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice

pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune
de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea
răspunsul la întrebarea: Unde suntem?, aceasta implicând analiza mediului intern al
întreprinderii şi a mediului extern general şi specific.

Puncte Tari

Infrastructură Economie Mediu Rural Resurse Umane

• Reţele de drumuri
naţionale şi • Poziţie geografică • Condiţii naturale • Pondere ridicată a
europene favorabilă ce oferă favorabile forţei de muncă

19
modernizate posibilităţi de dezvoltării tânără
• Existenţa dezvoltare, în economice • Creşterea
autostrăzii special în turism şi • Tradiţii gradului de
Bucureşti- transporturi fluviale îndelungate în ocupare al forţei de
Constanţa (parţial • Condiţii naturale unele sectoare ale muncă în sectorul
dată în folosinţă) propice dezvoltării agriculturii serviciilor
• Existenţa pe agriculturii • Patrimoniu • Forţă de muncă
teritoriul • Potenţial agricol cultural, calificată,
judeţului a axelor legumicol, cerealier folcloric şi istoric adaptabilă,
prioritare TEN-T şi zootehnic ridicat deosebit creativă şi relativ
22(feroviar Curtici • Fertilitate ridicată • Tradiţii folclorice ieftină
Constanţa, TEN-T a solului şi culturale • Disponibilitatea
18(Fluviul • Proprietatea nealterate forţei de muncă
Dunărea), TEN T-7 sectorului privat • Grad ridicat de existente la acţiuni
(rutier Nădlac- asupra majorităţii electrificare al de
Constanţa) terenurilor agricole gospodăriilor instruire şi
• Densitate bună a • Tendinţa de • Accesibilitate reconversie
reţelelor de creşterea a bună la reţelele de profesională
transport în raport sectorului de telecomunicaţii • Resurse de
cu gradul de acces servicii şi a celui educare,
a tuturor privat formare şi instruire
localităţilor • Existenţa unor bune
judeţului la acestea firme • Existenţa
• Existenţa private politicilor
punctului de trecere reprezentative cu active de angajare
a frontierei Călăraşi capital străin sau • Dezvoltarea
- Silistra mixt reţelei de centre
• Relativa apropiere • Existenţa bazei de locale de formare şi
de cel mai mare cercetare în reconversie
aeroport din ţară, domeniul profesională
Henri Coandă, aflat agriculturii şi • Existenţa
la 60 km faţă de pomiculturii Centrului
principalele oraşe • Potenţial natural, regional de formare
ale judeţului cultural şi istoric pentru persoane
(Lehliu-Gară şi pentru dezvoltarea adulte şi a Centrului
Olteniaţa) şi 120 turismului regional de formare
km • Forţă de muncă continuă pentru
de reşedinţa de calificată în administraţia
judeţ – Municipiul sectoare industriale publică locală
Călăraşi tradiţionale „FORDOC”
• Accesul rutier, (confecţii, textile, Călăraşi
feroviar şi fluvial la siderurgie, • Grad ridicat de
Marea Neagră materiale cuprindere în
• Nivel ridicat de construcţii) învăţământul
acoperire al general
reţelelor de şi liceal cu
comunicaţii fixe şi preponderenţă în
mobile mediul urban

20
 Puncte slabe

Infrastructură Economie Mediu Rural Resurse Umane

• Starea tehnică • Structură • Condiţii tehnice • Sporul natural
necorespunzătoare economică necorespunzătoare negativ
a slab diversificată a • Îmbătrânire
reţelelor de drumuri • Nivel scăzut al reţelei de drumuri demografică
judeţene şi locale PIB/locuitor comunale datorată creşterii
• Neutilizarea • Declinul industriei • Nivel scăzut de ponderii
reţelelor de cale tradiţionale dezvoltare al populaţiei vârstnice
ferată la întreaga • Infrastructură de infrastructurii • Lipsa
capacitate susţinere a sociale, oportunităţilor
• Eficienţă scăzută activităţilor serviciilor şi pentru ocuparea
a economice redusă utilităţilor populaţiei cu studii
sistemului de • Facilităţi reduse publice superioare
transport pentru dezvoltarea • Număr redus al • Nivel educaţional
urban şi a sectorului IMM IMMurilor scăzut al populaţiei
transportului • Iniţiativă • Lipsa rurale
public antreprenorială oportunităţilor de • Nivel scăzut al
• Siguranţă redusă scăzută angajare oportunităţilor de
a • Cooperare redusă • Pondere redusă a angajare în special
traficului pe între cercetare şi activităţilor în
drumurile industrie neagricole mediul rural
publice • Pondere mică a • Lipsa forţei de • Mobilitate scăzută
• Infrastructură tehnologiilor muncă specializate a
redusă a porturilor moderne în în alte domenii forţei de muncă
fluviale industrie şi (neagricole) • Dezechilibrul
• Infrastructură agricultură • Nivel scăzut al pieţei
redusă de susţinere • Volumul relativ educaţiei şi muncii
a serviciilor publice redus al investiţiilor condiţiilor de trai • Necorelarea
• Inexistenţa unor străine • Productivitate si educaţiei şi instruirii
surse • Absenţa unui profitabilitate cu cerinţele pieţei
alternative de mecanism de scăzută muncii
alimentare cu apă promovare a • Putere financiară • Nivel scăzut al
• Inexistenţa unui industriilor scăzută a populaţiei Investiţiilor
sistem integrat de nepoluante şi cu rurale angajatorilor
gestionare a valoare adăugată • Acces limitat la în dezvoltarea
deşeurilor mare TIC resurselor umane
• Insuficienţa • Lipsa parcurilor • Lipsa
infrastructurii industriale oportunităţilor
sociale şi de • Calitate scăzută a egale pentru
sănătate managementului persoanele
• Proces accelerat industrial şi agricol supuse excluziunii
de • Predominarea sociale
degradare a unor producţiei cu • Venituri reduse
clădiri aflate în valoare adăugată • „Lene socială”

21
patrimoniul istoric, mică produsă de plăţile
cultural şi • Competitivitate şi compensatorii
arhitectonic eficienţă pentru
• Lipsa unei baze scăzută în disponibilizaţi şi de
corespunzătoare agricultură plata venitului
dezvoltării • Nivel scăzut al minim garantat
economico-sociale: procesării şi
centre marketingului
expoziţionale, şcoli produselor agricole
internaţionale, • Practicarea în
centre de afaceri, special a agriculturii
centre comerciale, de
centre turistice, subzistenţă
etc. • Număr redus al
IMM-urilor cu
activităţi în
domeniul prelucrării
şi valorificării
superioare a
produselor agro-
alimentare
• Capital
investiţional redus
în agricultură
• Insuficienţa
exploatare a
condiţiilor naturale
propice dezvoltării
turismului

Oportunitati

Infrastructură Economie Mediu Rural Resurse Umane

• Dezvoltarea • Dezvoltarea • Regenerarea • Îmbunătăţirea

infrastructurii de infrastructurii de comunităţilor rurale sistemului
transport în zona susţinere a • Dezvoltarea educaţional
transfrontalieră activităţilor sectorului • Orientarea
• Conectarea la economice IMM în domenii programelor
reţelele de • Dezvoltarea productive şi de educaţionale de
transport europene sectorului IMM şi de servicii, formare şi instruire
• Dezvoltarea servicii specifice mediului spre specializări în
cooperării cu ţări • Transferul de rural domeniile cerute de
din Peninsula tehnologie şi de • Facilităţi pentru piaţa forţei de
Balcanică know-how asociaţiile agricole muncă
• Dezvoltarea • Cooperarea între • Dezvoltarea • Creşterea
cooperării cu ţările mediul de afaceri şi agroturismului şi mobilităţii
riverane fluviului administraţia protejarea ocupaţiei

22
Dunărea publică tradiţiilor istorice şi • Dezvoltarea
• Îmbunătăţirea • Accesul la piaţa culturale antreprenoriatului
cooperării cu internă a Uniunii • Investiţii de • Dezvoltarea
localităţile din Europene natura protecţiei formelor
Euroregiune • Creşterea mediului de stimulare a
• Creşterea potenţialului înconjurător angajaţilor
competitivităţii şi oferit de domeniul • Creşterea • Programe de
atractivităţii cercetării şi mediul volumului de includere
judeţului universitar produse ecologice socială în condiţiile
• Modernizarea • Îmbunătăţirea • Creşterea respectării egalităţii
infrastructurii de calităţii volumului de şanse
transport mediului de afaceri activităţilor • Dezvoltarea
• Modernizarea • Valorificarea neagricole societăţii
infrastructurii potenţialului turistic civile
tehnice şi şi îmbunătăţirea • Cooperarea
sociale calităţii serviciilor internă şi
• Creşterea turistice externă în domeniul
nivelului de utilizare • Dezvoltarea educaţiei şi formării
a TIC agriculturii • Tehnici moderne
ecologice de educaţie
• Diversificarea
producţiei agricole
• Cultivarea şi
prelucrarea
plantelor industriale
• Creşterea
volumului
produselor cu
valoare
adăugată ridicată
• Condiţii propice
dezvoltării unui
sistem de irigaţii la
nivelul judeţului
• Îmbunătăţirea
nivelului de
atractivitate al
regiunii

Amenintari

Infrastructură Economie Mediu Rural Resurse Umane

•Surse financiare •Instabilitatea • Subestimarea • Continuarea

insuficiente de macroeconomică importanţei declinului
dezvoltare a •Capacitate redusă mediului rural în demografic
infrastructurii locale de a face faţă dezvoltarea • Subestimarea
şi regionale presiunii generală a judeţului problemelor

23
•Lipsa investiţiilor competitive • Lipsa capitalului sistemului
orientate spre existente în pentru educaţional
sectoarele cu Uniunea Europeană susţinerea • Adâncirea
potenţial de •Lipsa culturii investiţiilor dezechilibrului pe
creştere antreprenoriale • Valorificarea piaţa
•Necorelarea •Lipsa capitalului insuficientă a muncii între cerere
investiţiilor cu de potenţialului şi
sistemul susţinere a existent ofertă
educaţional şi investiţiilor în • Dezvoltarea lentă • Apariţia unor
mediul de economie a conflicte
afaceri •Protecţie scăzută a economiei rurale sociale
• Realizarea unor pieţelor indigene • Creşterea • Creşterea
lucrări de îndiguire •Subestimarea disparităţilor şomajului în
şi desecare care să rolului IMMurilor în între comunităţile rândul absolvenţilor
afecteze circuitul economia judeţului rurale de
trofic dintre Dunăre •Încetinirea • Migraţia tinerilor liceu şi de
şi vechile bălţi - cea procesului de către universităţi
mai mare bogăţie a dezvoltare şi zonele urbane • Migrarea forţei de
acestei regiuni. diversificare al • Adâncirea muncă înalt
economiei rurale dezechilibrului calificată în
• Grad redus de în comunităţile domenii socio
modernizare şi rurale şi economice cu
restrucurare a depopularea oferte atractive în
agriculturii excesivă a acestora afara
•Fragmentarea graniţelor
exploataţiilor • Lipsa
agricole oportunităţilor de
•Cadru legislativ Angajare
instabil şi complex • Abandonul şcolar
• Fenomenul
corupţiei şi
economia
subterană

CAPITOLUL 3.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI
CALARASI.
1. Scop
Strategia a fost elaborată în scopul obţinerii Viziunii de dezvoltare a judeţului,
urmărind în contextul problemelor cheie identificate şi cărora li se adresează,
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor judeţului.
Strategia formuleză într-un cadru coerent şi integrat viziunea de dezvoltare pe
termen lung a judeţului, facilitând în acest sens şi în contextul larg de fundamentare

24
a acesteia, dezvoltarea şi implementarea programelor şi a politicilor economice,
sociale, culturale şi de mediu.
Document de referinţă pentru prosperitatea judeţului, Strategia evidenţiază
cele mai importante priorităţi, identifică obiectivele urmărite în scopul dezvoltării
durabile a acestuia . Lucrarea reprezintă o agendă comună privind dezvoltarea
judeţului Călăraşi şi furnizează cadrul necesar susţinerii iniţiativelor şi planurilor
locale, adresându-se tuturor comunităţilor judeţului, concentrându-se cu precădere
asupra zonelor cu cele mai mari nevoi, pentru asigurarea susţinerii necesare şi din
dorinţa de a oferi tuturor oportunitatea să prospere.
Totodată, strategia reprezintă mecanismul cheie pentru implementarea la
nivel local a priorităţilor de dezvoltare, creând tuturor comunităţilor cadrul
programatic de a-şi fundamenta şi dezvolta planurile şi strategiile locale de
dezvoltare.
Strategia asigură premisele unei abordari pe termen lung a dezvoltării
judeţului, furnizând direcţia şi orientarea tipurilor de acţiuni care trebuie întreprinse.
Considerând ca punct de plecare nivelul actual de dezvoltare, strategia urmăreşte
îmbunătăţirea potenţialului tuturor zonelor judeţului printr-o dezvoltare durabilă şi
echilibrată a investiţiilor în infrastructură, mediul de afacei, educaţie, activităţi sociale
şi culturale, prin crearea de locuri de muncă.
Strategia îşi propune să susţină continuarea progresului economic şi social la
nivelul de ansamblu al întregului judeţ şi în particular creşterea nivelului economic şi
social al comunităţilor rurale prin furnizarea condiţiilor necesare acestui proces.
Metodologia de elaborare a strategiei ia în considerare schimbările şi provocările
regionale, naţionale şi globale care afectează judeţul, modul în care acestea
influenţează dezvoltarea lui viitoare.
Strategia elaborată şi adoptată va reprezenta un garant al deciziilor
importante cele mai adecvate şi al programării şi coordonării acestora. Bazată pe
aspectele economice, sociale, de mediu şi culturale caracteristice judeţului, strategia
are un caracter integrat.
Aceasta înseamnă că deşi strategia este structurată ca un set de teme individuale,
între obiectivele şi scopurile acesteia există o strânsă interdependenţă, realizarea
individuală conducând la realizarea scopului ei general.
Obţinerea acestuia pe baza unui efort comun va constitui o motivaţie atât
pentru autorităţile şi agenţii economici locali cât şi pentru locuitorii judeţului,
conducând la creşterea nivelului de participare şi implicare a acestora în viaţa
comunităţii.
Strategia poate fi considerată ca fiind o harta de drum care va ghida
dezvoltarea judeţului în următoarea perioadă de timp. În scopul de a răspunde
provocărilor viitoare, strategia încearcă să identifice într-o abordare pragmatică ceea
ce trebuie făcut şi de către cine, fapt care necesită o evaluare cu privire la: unde
suntem în prezent, unde trebuie să mergem şi cum vom ajunge acolo.
Strategia în termeni de dezvoltare economică, socială şi de mediu urmăreşte:
OBIECTIVE
• Crearea cadrului necesar dezvoltării durabile a judeţului în concordanţă cu scopurile
strategice pe termen lung ale Planului Naţional de Dezvoltare şi ale Planului de
Dezvoltare Regional;
• Furnizarea obiectivelor şi direcţiilor strategice de dezvoltare a judeţului;
• Furnizarea unui cadru investiţional realist şi pragmatic;

25
• Stabilirea cadrului necesar dezvoltării de planuri locale la nivelul judeţului;
• Protejarea identităţii judeţului.
2. OBIECTIVE STRATEGICE
În scopul implementării viziunii este necesară concentrarea activităţilor pe
priorităţile rezultate din confruntarea rezultatelor analizei socio-economice, care sunt
o expresie a relaţiilor dintre punctele tari şi cele slabe ale judeţului, precum şi
riscurile şi oportunităţile acestuia cu aspiraţiile de dezvoltare cuprinse în viziune.
Obiectivele strategice fundamentate în contextul integrării şi susţinerii
strategiei de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud Muntenia sunt:
• Modernizarea infrastructurii judeţene
• Creşterea competitivităţii economice a judeţului
• Creşterea nivelului de dezvoltare a comunităţilor rurale
• Creşterea nivelului educaţional al locuitorilor şi a capacităţii acestora de
adaptare la schimbările socioeconomice
Împreună, cele patru obiective strategice vor contribui la obţinerea
prosperităţii judeţului, asigurând totodată o dezvoltare pe termen lung a
comunităţilor acestuia.
Modernizarea infrastructurii judeţene
Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate a judeţului urmăreşte
investiţiile în infrastructura de transport , tehnică şi socială care să dezvolte
potenţialul economic.
Obiectivul se concentrează pe:
• Îmbunătăţirea reţelelor de transport local şi judeţean şi a transportului public
în vederea dezvoltării economice echilibrate;
• Dezvoltarea infrastructurii energetice şi TIC;
• Dezvoltarea şi modernizarea utilităţilor publice, serviciilor şi infrastructurii
sociale incluzând managementul deşeurilor;
• Protejarea şi restaurarea patrimoniului cultural şi natural şi îmbunătăţirea
imaginii judetului;
• Îmbunătăţirea accesului populaţiei la infrastructura socială şi tehnică.
1. Cresterea competitivitatii economice a judetului
Obiectivul urmăreşte crearea condiţiilor necesare creşterii performanţelor mediului de
afaceri şi susţinerea îmbunătăţirii competitivităţii judeţului prin:
• Creşterea numărului şi volumului de investiţii (interne şi străine) în judeţ;
• Îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru afaceri;
• Dezvoltarea culturii şi abilităţilor antreprenoriale precum şi a
managementului performant;
• Îmbunătăţirea marketingului serviciilor şi produselor;
• Creşterea nivelului de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicării;
• Creşterea nivelului de utilizare a inovării şi practicilor inovatoare şi a
transferului de tehnologie în procesele de producţie;
• Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior şi
de cercetare în vederea utilizării pe scară largă a cercetării în procesele de producţie.
2. Creşterea nivelului de dezvoltare a comunitatii rurale
Obiectivul urmăreşte dezvoltarea unui mediu rural atractiv şi prosper, printr-o
abordare integrată şi echilibrată în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor şi
economiei rurale, favorizând contribuţia pozitivă a acestuia la prosperitatea judeţului.
Contextul de mai sus se intenţionează a fi obţinut prin:

26
 • Dezvoltarea unei economii rurale diversificată, competitivă şi puternică;
• Creşterea competitivităţii agriculturii, diversificarea şi orientarea acesteia
spre nevoile pieţei;
• Dezvoltarea mediului de afaceri rural;
• Diversificarea şi modernizarea sistemelor de producţie şi procesare;
• Furnizarea de surse alternative de venituri pentru fermieri prin diversificarea
activităţilor;
• Îmbunătăţirea reţelelor locale de transport şi TIC;
• Regenerarea continuă a comunităţilor rurale şi îmbunătăţirea infrastructurii
de servicii;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului fizic şi social în comunităţile rurale;
• Îmbunătăţirea accesului comunităţilor rurale la servicii de educaţie, instruire,
angajare şi consiliere;
• Conservarea moştenerii naturale şi culturale a comunităţilor rurale;
• Promovarea dezvoltării rurale utilizând forţa de muncă locală, materiale şi
abilităţi tradiţionale.
3. Creşterea nivelului educaţional al locuitorilor şi a capacităţii acestora de
adaptare la schimbările socioeconomice
Obiectivul urmăreşte să promoveze atât abordarea cererii proprii de instruire a forţei
de muncă cât şi promovarea oportunităţilor egale şi a accesului pentru toţi prin:
• Sprijinirea unei abordări flexibile a curriculei de instruire şi educaţie în
conformitate cu cererea de pe piaţa muncii
• Încurajarea instruirii continue bazată pe dezvoltarea intelectuală şi
vocaţională; a noilor competenţe şi abilităţi datorită
progresului tehnologic;
• Încurajarea schemelor de instruire orientate sectorial şi crearea facilităţilor
de instruire la locul de muncă;
• Promovarea colaborării dintre mediul de afaceri şi cel educaţional;
• Dezvoltarea infrastructurii de consiliere şi reorientare profesională.

27