Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
- Antodiul (calatidiu): are axul scurt ]i puternic [ngro]at, disciform sai globules, pe
care se dispun flori sesile pe partea superioar` si hipsofile pe partea inferioara formand
involucrul; ex: floarea – soarelui ]i [ntreaga familie Asteraceae
- Spadicele: rahisul este [ngro]at ]i c`rnos cu flori sesile, unisexuate, acoperite de
o frunz` modificat` [n forma de cornet, numita spat`; ex: rodul p`m@ntului.
Alc`tuirea ovulului:
- micropil
- intertegumente
2
- nucela
- salaza
- hil
Tipuri de ovule:
- ovule artotrope
- ovule anatrope
Structura florii
Pedicelul
Pedicelul este codi\a prin care floarea se prinde de tulpin` ]i care o îndep`rteaz` de
aceasta.
Receptaculul
Receptaculul este o umfl`tur` în form` de p`h`rel pe care stau piesele florale (înveli]ul
floral ]i organele de reproducere).
Înveli]ul floral
Înveli]ul floral cuprinde:
Sepalele
Sepalele sunt frunzuli\e verzi ce formeaz` în totalitatea lor, caliciul.
Petalele
Petalele sunt frunze viu colorate ce formează în totalitatea lor în totalitatea lor corola.
3
Organele de reproducere
Organele de reproducere sunt:
Androceul
Androceul este partea b`rb`teasc` a florii ce cuprinde totalitatea staminelor.
Staminele sunt formate din filament ]i antere ce con\in gr`uncioare de polen.
Polenul con\ine celule reproduc`toare b`rb`te]ti.
Gineceul (pistilul)
Gineceul sau pistilul este partea femeiasc` a florii ]i este format din ovar cu ovule,
stil ]i stigmat lipicios.
Polenizarea / Fecundarea
FUNC|IILE FLORII
1. Polenizarea
2. Fecunda\ia
4
Polenizarea artificial` - Este polenizarea f`cut` de om. Ea poate fi de dou` tipuri:
- o polenizare suplimentar`, care o completeaz` pe cea natural`
- o polenizare dirijat`, pentru a ob\ine variet`\i noi de plante, cu importan\`
economic`.
2. Fecunda\ia
Homozigot ]i heterozigot
Zigotul este celula-ou, formată în totalitatea lor prin fuzionarea a doi game\i (fecunda\ie).
Homozigotul este zigotul care prezint` dou` gene de acela]i fel (exemple de
homozigo\i NN, TT, tt, zz etc.).
Heterozigotul este zigotul care prezintă în totalitatea lor dou` gene diferite (exemple de heterozigo\
i Nz, Tt etc).
Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vie\ii. Dar în
secolul al XIX-lea un c`lug`r ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la num`r) care
guverneaz` ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredit`\ii.
Mendel, prin experien\e de hibridizare pe maz`re (Pisum sativum), a descoperit
aceste legi, cunoscute ca legile mendeliene ale eredit`\ii. Hibridizarea este încruci]area
între dou` organisme care se deosebesc printr-un anumit num`r de caractere ereditare.
Astfel, Mendel a încruci]at [ntre ele diverse soiuri de maz`re, cu bob galben sau verde, cu
bob zbârcit sau neted, cu tulpin` înalt` sau scurt`.
5
1. Monohibridarea ]i legea purit`\ii game\ilor
Monohibridarea reprezintă în totalitatea lor încruci]area între dou` organisme care difer` între ele
printr-un singur caracter ereditar. Pentru descoperirea acestei prime legi, Mendel a
încruci]at dou` tipuri de maz`re: unul cu bob neted ]i unul cu bob zbârcit. În prima
genera\ie el a ob\inut doar plante cu bob neted.
6
2. Legea segreg`rii independente a caracterelor
Dihibridarea este hibridarea organismelor care difer` precum spune ]i numele, prin
dou` caractere ereditare, la fel cum trihibridarea sau penthibridarea reprezint` hibridarea
între organisme care difer` prin trei sau cinci caractere ereditare.
Pentru descoperirea celei de-a treia legi, Mendel s-a folosit de dihibridare. El a
încruci]at dou` tipuri de maz`re: un tip cu bob neted ]i galben (NNGG) ]i un tip cu bob
zbârcit ]i verde (zzvv). Prima plant` formeaz` game\i de tipul NG, iar a doua de tipul zv.
În prima genera\ie se formeaz` plante cu bobul neted ]i galben (NzGv).
În a doua genera\ie se formeaz` plante de patru tipuri: cu bob neted ]i galben, cu
bob neted ]i verde, cu bob zbârcit ]i galben ]i cu bob zbârcit ]i verde. Raportul numeric
dintre cele patru tipuri de plante este 9 3 3 1. Acest raport poart` numele de raport de
hibridare.
Legea segreg`rii independente a perechilor de caractere ne arat` c` fiecare pereche
de gene se segreg` în mod independent de celelalte.
Fenotipul ]i genotipul