ANUL IX No: 2556 EDI7L& a T ZIA SAMBATAI8 1UNIV18961v

10 BANI 10 SiNI - EMIL

NMI
DE LA i SI 15 ALE FTErCAREI LUNI
411101..

o SO pate" tot d'una ;

ANUNCIURILE
In BUCURESTI si JUDICTI1 se primele Inazetal IB
ABONAMENTELE ADMINIstRATIE
1a Casa administratial
13 BUCURESTI
STREINATATE prin mandate ;sepal. STREINATATE, direct name I administtatielei la
In JUDSTE siso Lei; In Streiatate SD Lei TOATE OFICIELE DE PUBLICITATICt
Un an ts Tsrl' as
Salle Inn! , IS
TreI intil 23-)
Is t8 , katincinri la pag. W
, III
n # 2.
- lei
0,3. b.
2,
3.-
Unlit
i#

strelnlitat
goleumar In
-__ 30 baul INSikTIELEt
_
31,1213CLAMELE i Latti WNW-1LO

ousCRIPTELE NU SE INAPOLia, Sd te repel* Ronuine de curd strem in casd! Unnumr veehiti SO Baal
7.4 ::-.,=5.-, 77.4.7.., V. Alexandri

ADMINISMRrAZIA REDACTIA
ePASAG: BANCEI NATIONALE (1M/f....1E'Veam INo. 21.15) - Director politic: ALEX. V. BELDIMANÜ PASAG BANCEI NATIONALE CrM-,11-7C3n1 No.
MC. lost., - ,.,,..pdr71 ral

Legea nu existi Locuitoril comunelor Zilisteanu

Fundenl din Buzeil, precum i acer
asa ceva, daca nu cum-va i s'ar oferi o loc-
ma mai substantiald.
Revolutia din Creta
In chestiunea Creal Englitera ar fi vrat Distrugerea unei !egende
pentru siteni din comuna Costienil MarT din Rim- E nostim fnc j faptul cá D. Dimitrie provoace gi ea o interveripune colectiva, pentru
sci

Acum câte-va zile m'am intâlnit
cu doul cunoscu vechT, unul con-
servator, altul liberal, si am stat
cite trel de vorbä mal bine de
un ceas. Politica internä a äre a
fost bine inteles singurul subiect al
'convorbirel noastre.
AcestI reprezentanti al ambelor
noastre 'partide istorice sunt
insä Inregimentatf, le
plac cu pasiune luptele politice,
-dar att6ndbl sunt de un reactiona-
'rism care m'a ingrozit.
I-am intrebat de ce nu fuzionea-
z1 liberalil cu conservatoril, cáci ar
forma ast-fel un Singur si mare
partid, care nu ar avea nid o deo-
sebire de veder1.-Trebue numal de
cdt ca o lard constitutionald
respunde liberalul
fin!
aibd doua
- conjur destul de mare pentru a trans-
partide care rénd pe rênd set vie la
guvern.-
Tara, si mai ales tdranii, nu Eterna mea recunostintä D-lui mi-
,tigl nimic cu aceastä stereotipd nistru de interne, daoà" va bine.vm
schimbare de persoane la guvern ami da o desmintire.
când i unele i altele sunt dusma-
Alex. V. Beldimanú.
ne neimplcate ale tuturor revendi-
cdrilor democratice ; inteun cu-
v6nt, sub conservatori ca si sub
-
SAMIR.A. F OIAMICA
liberah legea nu existá pentru
&Stela.
La auzul acestor din urmä cu-
vinte, amêndol se" scularä 3n picioa-
re, bätând cu pumnI în masä, zbie-
rând i gesticulând ca niSte
declarat cA ceea-ce am
spus este o caloinnie scornitd de toti
democralii, cari aü interes de a corn-
prornite partidul liberal si pe cel conser-
vator in ochii
Ce duioasá intlegere intre a
voi doll-le-am rspuns eil.
Ne-am dispärtit, si le-am promis
nicu Särat a
reclamat ministruluf
de interne care a ordonat prefectu-
luf de Buzeil sä deschizd imediat
drumul inchis in mod arbitrar.
Prefectul CAtuneanu a pus ordi-
nul ministruluf de interne la dosar,
fdrá a-1 aduce la indeplinire. Rog pe
ministrul de interne sä trimitä un
inspector administrativ care sä aduca
la indeplinire ordinul sesn, si care sä
cerceteze motivele pentru care acest
CAtuneanu ascultä de ordinul unuI I.
F. Robescu, Tar nu de acela al sefu-
lul sal direct.
Ministrul de interne ar sävirsi un act
de mare bine-facere pentru nenorocitiT
säten1 carT, de la inchiderea arbitrard
a acestuf drum, sunt silitf a face un in-
porta la garl atât cerealele arénda-
silor cât si pe ale lor.
at am sustinut suslin cá legea
RU existá pentru sáteni.
Sala noastrA de depesi
In sea de depe0. a Adevgrului vor fi expuse,
ou incepere de la 15 Iunie, urmktoarele opere a-
lese :
1. Deqpre aetiunea scuIpatule asupra pi.eilor de
reptild", farsg intr'un act, de Mitita Sturdza.
2. Eserocheriile mele", amintirI, de SdrItv,anu.
3. Mgrgdritescu, viata, activitatea si opera ea,
nuvelg, de Barbn Delavrancea.
4: Teoria gheseftulul, de Eugen Carada.
5. »Nuditatea n salonul Episcopal", aquarele
portrete, de pietorul Partenie.
6. Despre efectele retroactive ale canoanelor,
carte de mould bisericeascd, de Jenieg Geraudel,
o prefatg de arhierenl Timus.
7. Despre monopolul Beittemisului, de Paul Std.-
tescu.
Etc., etc., etc.
Sturdza a filcut, printr'o a treia persoand,
propunerr chiar Panic. I s a oferit
portofoliul instructiunei publice, dar D. Panu
a declinat, foarte categoric, oferta ce i s'a
feicut.
De-o-cam-dcad, aci stdm cu guvernul.
Stop.
BUCURESTENE
Un gazetar
Sintem in luna lui Itnie, vreme cind, de o-
bicei, bei ziaristi aleargei dupei subiecte pre-.
cum aleargei Oculta dupd popularitate, i &Ind
sezonul infra in agonie. Dar in anul acesta, prin
exceptiune, darnicul Ghenadie a oferit preset un
subiect fcirei de inceput fdrci de sfinit, care
a inviat sezonul $i a sporit tiragiurile.
In aceste momente de grea cumpeinci, seirma-
nul ziarist asucki pe scaunul sail pentru a'$i in-
cunegiinta ciitorii despre tot ce i se intimpla
lui Ghenadie.
Un ziarist care se respectä trebuie sec cunoa-
sal pe degete : Cind se scoalet Ghenadie, cind se
ca sub motivul stingerei revolupunei sa dea o
lovitura mortala Turcid, ast-fel revansa
pentru geoid din anul &emit. Anglia dorea ea
Europa sa impund Turciei acceptarea tuturor
pretenpunilor cregtinilor din Creta. Aceasta lovi-
tura ar fi atins atit pe Turcia cît i pe Rusia,
care ar fi pierdut mull din influenpt ei la Con-
stantinopole.
Rusia refuzä
Acest lucru l-a simpt diplomapa ruseasea gi
propunerea Austriei de a se interveni 'eclectic la
Constantinopole a fost refuzata de cake cabine-
tele din Petersburg si, Paris.
Sultanul, profitind de aceasta neilelegere intre
marile puteri, voiegte sa stinget revolupunea din
Creta, prin varsdri de singe.
Grecia inarmeazii
In -contra acestui sistem protesteaza insa Gre-
cia, singura putere direct interesala in Creta.
Tureia pentru moment nu vrea cont de
aceste protestaet, dar Grecia se pregategte de
rdzba i refuzul Europei de a interveni poate
avea ca consecinia o ciocnire militarcY intre Tur-
eia i recia.
Val.
Cine a plätit ?
In afacerea Márgáritescu-Damaschin-
Ghenadie e un punct obscur. AzI se stie
el Damaschin a intentat proccs la tribu-
bunalul de Ilfov contra fostulul mitropolit
pentru plata a 2000 lei ce fostul stares
de la Cozia a dat detinutului Märgäritescu.
Azi, Damaschin s'a dezistat de acest pro-
ces, de oare ce, declarä avocatul :ski, a
fost despdgubit. i aid este punctul cludat
si obscur. Cine a Ncut aceastä platä ?
Ziarele ghenadiste pretind cä guvernul
a achitat pe reciamant, pentru a avea o
armá contra lui Ghenadie, pe cind.acíver-
sarii 'acestula sussin cä singurul care avea
interes s inábuse aceastä. afaeere era nu-
mat piritul. In acest caz bänuiele cad a-
supra fostului mitropolit. In adevär, nu se
achitä o datorie care nu-i datoritä i pe
care nu ai recunoseut-o niel odatit.
In aceastä privinta unde este adevárul ?
Singur Damaschin ar putea sä ne lumi-
neze si cind guvernul uzeazd de mijloa-
cele stiute, e greit sä punem bazd chiar
pe deelaratiunile acestula. Puntul deci
-
0 lucrare meritoasii. Istorix si
scoala.- Carti didactice.
Persoanele istorice ea cît sint mai mult aeo-
perite de vremuri, cu atit ne apar inter, lu-
mini mai unilateralä', ele devin numai bane
Bt numal rele, unmet' mad sail numal
Cum istoricii a§a zi§i patriot!, aft misiunea de
a instrfla copiilor sentimentul patriotie $ stima
fatä de eroicil no§tri stritmo§! §i domni ai
secolelor treeute, ark indoial& cä ace§ti pa-
triotic!' istoriei vor avea tendinta de a infra-
museta adevärul.
Un Vlad Tepq, ale crania fapte sillb&tice
se povestesc rind pe rind in cursurile noastre
de istorie, nu inceteaz& de a fi litudat ea un
Domn drept 0 bun, milos fafift de eel' einstiti
crud fall de eel necinstiti, etc., etc. Ei bine,
pedagogil no§tri nici odata fost tenati
oare de a se intreba, dui o asemenea mo-
rall ea aeeea care relese din laudele .aduse
vestitului Tepei sa Dracul, al &train name
deja inspirit oroare, nu poate fi mai ditunit-
toare copilulul, de at folosul ce-1 trage e-
ventual din sentimentul patriotic, cu care este
Imbibat ? $ rfispunsul ar fi fost de sigur a-
cela, c laudele lui Vlad Tepe§ ,demoralizeazi
elevil.
Iatit until din motivele pentru cari ne-am
bucurat, and am eetit noua lacrare a D-lui
Ioan Bogdan, intitulatä Vlad Tepeg i narapu.
nile germane gi mm0 asupra
Bazat pe documente bine discutate §i in parte
necunosente scriitorilor no§tri, (cum este de
o pildä, naratiunea ruseaseit despre Vlad)
D. Bogdan distruge legend& care s'a
imprejurul lui epe§, arätindu-1 pe
aeest era ma cum a fost, adici, ca pe un
degenerat psihie care printr'o Intimplare fu-
nest& pentru blata Ora munteneasca, ajunsese
sit domneaseä peste (rinse.
La istoricii mai vechi, ca Sincai $ Engel,
Vlad Tope§ este descris ca un crunt tiran
un monstru al omenird" , dar la istoridi
mal not' el se transform& cu Incetul intr'un
mare §i viteaz Domn, inteun organizator mi-
litar al Ord, Wean proteetor "al eel& sdraci
drepti, ba chiar intr'un geniu al ntitiunel."
In Prefala luerirel sale D.'Bogdan, aratä cum
a evoluat conceptia luI Tepe§ la istoricirmai
nuoi. Primul care a fiteut din acest domn un
eroii care a bine meritat de la patrie, a fost
A. Tr. Laurian. Despot -
zice acesta; in i- -
nima i In purtarea sa cátre altil, inset amator
de independinta naponala i curagios kind la te-
meritate, Vlad determind sa sacrifice tot opre mm-
tuirea larei de impunerea jugului strain".
-

cä, in coloanele acestul ziar, le voi
dovedi cu fapte cä legea nu existä
pentru säterd.
V ax.
culed, cite ceimag schimbei pe trimestru, citei fa-
sole a mincat la Ccilddrusni, citi jcindarmi il
pcizesc, etc. etc. etc.
AGONIA GUVERNULUI 'Ziaristul inarmat cu aceste cunoginte, std a-
rätnine obscur i, poate, riimine-va ast-fel
pentru tot-d'a-una.
e vorba de ziarele ghena-
diste, am o remarca de facut : De cind
Ioan Heliade iRäduleseu, lesfit§uri mal de-
parte aceastit conceptie, far D. M. C. Floren-
tiu, care In compilarea ciirtilor sale didaetice

Astä-zi iml voiti tinea promisiunea
acest douT cunoscutl vechT,
calträ
carl pentru mine reprezintä culmea
'celul maT odios reactionarism.
In judetul Buzil existä, de la des-
chiderea liniei ferate, un drum care
leagä. comunele Zilisteanca, CocAr-
- leanca si FundenT, din plasa CAlnAti,
pu gara Boboc. Acest drum, cu cA-
te-ya chilometre mal scUrt de cât un
altul mal vechiti, era o Mare Titles-
nire pentru locuitoriI acestor comnnl
carl transportati cerealele arendasi-
lor si pe ale lor la acea 'garä.
Ce se" intâmplä ? -
Un proprietar
din localitate, pe mosia cAruia trece
acest drum, I. F. Robescu, un ex-
ploatator färd milk al täranilor, tl In-
Phide fdrä a se gindi cá acest drum
este deschis de la inaugurarea aces-
teT lini ferate.-Prin urmare este o
prescriptie, de care un orn cinsiit
constiincios trebue sä tie seamä,
sä pearl instantel judecAtorestl In-
chiderea drumulul.
Dar e prea mult din partea mea
a cere cinste i confltiintä de la L F.
Robescu care, prin acest fapt abu-
ziv, a voit a-s1 rèzbuna pe locuitoril
a'tzatI pe mosia luf carl, ne mal pu-
t6id Indura grelele sarcitil ale Invoe-
lelor impuse de acest neomenos prò-
prietar, s'ati dus pe o altä mosie ve-
CinA unde ail gäsit conditiunl de
1flUflC j blânde i umane.
Când vre un sAtean rämânea, la
socoteala din earnä, dator cu o suml
oare-care, val de el ! cäcl i
punea la rubrica lul -din condicä o
s 0 asemenea concentrare a tuturor imora-
dobindä uzurarl
Iatä. I. F. Robescu tn toatä goli-
ciunta hidoasel sale lkomil.
Agonia.- Conruptiune si deacons-
pun ere.- Remanierea.
Agonia
Nemultumirile impotriva guvernului art
crescut atit de tare, in cit, hi afard de sluj-
basi si de cei cu totul interesati, nimenea nu
mal vrea sd audit' de acest minister cornpro-
mis fi putred.
Acuma a inteles si D. Dimitrie Sturdza
cä actuala formatiune ministeriald nu mai
poate dura, dinsul a priceput cd guvernul
e la declinul sal si cd numai o minune fi
poate sapa.
Conruptiune si descompunere
Ca intite mdsurd de salvare a situatiunei,
guvernul a inceput sä fired apel la top li-
beralir nemultumiti, rug1ndu- sä dea ajutor
ministerului care se inneacd. Pentru salva
portofoliul, pentru a prelungi agonia uniti
guvern condamnat la moarte, przrnul-minis-
tru a hotdrit sci nu se dea inapoi din fata
nici uner mieliL
Acest om, care din nenorocire detine Pun-
ga tdrel, e dispus sd pldteascd at de scump
pe toti nernultumitil, numai sd-i poatit decide
a manifesta in favoarea ministerului. Asa,
D. Coco .Dumitrescu, care pind eri tuna si
fulgera in public in potriva guvernului, a
fost convins cd trebuie sJ a cuvintul in
intrunirea polifieneascd ce se va tine Du-
minecd la Dacia. Si D. Duinitrescu va vorbi.
Se spune cd acelas lucru se va intdmpla
íi cu Porumbaru si Vasile Lascar,
intocrnai ca si D. Dumitreseu-lasi,
declarat cd nu vor scoate o vorbd in fa-
a puteri se tem de a nu suferi i ele acelag egee. ziare.
voarea actualului guvern pcind ce mai intdi
nu li se vor satisface pretentiile.
Ast-fel, bietul Mititd este nevoit sd pM-
teased pefin ; ba, ce e mal trist,
susinätor i cer plata inainte.
lat gradul de descompunere morald in
care a ajuns partidul liberal-national.
Re manierea
litätilor nu se va putea realiza de cdt cu
at
condifia ca ministerul sd se remanieze
di' curlind. D-nit Lascar, Porumbaru si Al.
Djuvara vor s
intre in cabinet cu ori-ce
pref., iar D. Gbild Mdrzescu cere tot cam
plecat pe hirtia indelung rcibdcitoare, aceentele
elocinte curq din condeiut. sär nazdreivan, iar
de pe fruntea sa insprrata izvoritse piedturile de
sudoare eit bobul de porunib.
In urma acestei munci uriam opinia publicei
devine tot mai nedomirUci, iar autorul artico-
Icier pline de foc constata eu clestul regret cd,
fie sezonul mort tie sezonul vid, pantalonii &if
poartet aceia$i ochelari.
Fericiti cei cari n'aii de cit monoclu.
Ziaristul romin e condamnat la exploatarea
acestui gen de subiecte pentru care nu se cere
- >4340Ki<
de cit radare, un condeiii. de fier, o testea de
hirtie $i o fantezie feirci de margini.
;Si cind asemenea campanii s'aii sfir$it nu e
ziarist romin care set nu aibci dreptul la bene-
&tile unui brevet de invenfitine.
Un bärbat vivant.
->4044K-
Rezboi greco-turc
Interventiunea Europe.
cintele interventiune.
-- Cease..
Re.
volutia din Creta.- Rusia
refuzfi. -
Inarmeaza.
Grecia
Interventiunea Europei
Unele din marile puteri europene d.aií dat
multa osteneaki ea set aduca o inlelegere intre indignafis de atentatul lui Sloica A-
toate statele semnatare ale tratatului de la Ber-
lin gi set intervina ast-fel in mod colectiv la Con-
stantinvpole, pentru a se pune capat revolu-
liunel din Creta.
Aceasta incercare n'a reugit inset, caci inter-
venpUnea colectiva a Europei anul trecut in Ar-
menia, a fost atit de favorabila Tuxciei gi de
daurnatoare Engliterei, in eit unele din marile s'a znopit in Male podsonalul acestor
ConSecintele interventiunUi
Interveliunile colective ail intr' adevar o parte
blend, caci ele opresc aliunea izolata a unui
stat interesat, ceea-ee tot-d a-una a avut ea con- tioniste,, nu vor merge sâ pedepseascd dove!, dindu-se tot odatä adevárata caracte-
secinla un razboi intre ambele state.
Ast-fel, intervenpunea colectiva a Europei in
chestiunea armeana a oprit un razboi care de- stitutille publice ?,
venise inevitabil intre Anglia i Tureia.
Anul trecut, cait Englitera cit gi intreaga Euro-
pa, temindu-se ed un conflict maritim intre en- liza, vina va cdclea in prima linie a- de Tepe§,.ei prin faptele nesocotite o prin au-
gZe2 gi turd' va provoca un rdzbal european, a
iaca ea Austria sd intervind in numele intregei guvern14lu sä rcispuitdd prin violenlet , s'a
Europe spre a aduce o infelegere intre Turcia gi
Engliterct.
Conflictul a fost aplanat, dar Anglia a suferit
un formidabil egec diplomatic.
r
destul de respindite, are obiceiul de a lua ceeit
mitropolitul a fost trimis la Caldärusani, ce-I trebue made o gäse§te, Mt% a controla
ziarul D-lui Näolejde pare cit are doul data e bun sail ceea ce fa, D. Florentiu,
director! in pagina intifa Ghenadie este
:
zic, îl mänel pe bietul Itidulescu eu oase 'en
päräsit in milnite judecaorilor si ale Sino- tot, adecit cu comparatiuni eu tot. D. Bogdan
dului, pe clad n pagina a trela este sus- critical rece n'a atras atentiunea asupra aces-
tinut tot ca pe timpurile bune, end re- tut' fapt, pe noi nu ne Impiedeci nimic de a
dactorii Lumel Noul se impärtäseaft din o face aceasta, spre §tiinta pedagogilor i edi-
ficarea cetitorilor. Tatil ce zice Ilitiduleseu i ce
sarppania prea sfintului mitropolit.
Ciudat zice Florentiu despre 1epe i vá rog jade-
cati :
Cos.
I. H. Rallulescu M. C. Florentiu
Orgatlizind tara mili- Vlad Tepes a fast u-
Manifestatiuni spontanee" tgreste, pedepsind cu ri-
goare i en dreptate, ne-
nul dintre eel mil de
cdp tenie domal aY d-
Tertind nici o faptit rea, reI noastre: iMmos, drept,
Greseala de Dumirteca treculd îi ea un alt Draeon al A.-
tenei, apliemnd pedeapsa
vriijmas nelmpdeat al
minciuneI, hoieY, liegu-
det roadele. Ca rdspuns la buiduirea eu moarte la eea mami. Orel si chlar al lenevi-
ca abatere din legi, Prin ei ping 'la tiranie, keg
Scuiparea primului ministru, in consi-
liul comvnal s'a propus facerea unei
manifestatiuni D-lui Sturdza. Cind co-
teroare egplital, de
a moraliza tara $i a sta-
bili securitatea publieg.
Niel o tigresci nu
mare viteaz si mare pa-
triot, cad' de fi a lost in
adevgr foarte crud cu
vriijmasil sl, dar nici
lec1ivitii zic manifestatiune, noi tim apirat puiez mai cu fu-
tigresa nu-$i apcirci paii
ce set intelegem : e vorba de spargerea roars in contra inimi- cu mai multd infocare
cilor, pre eit Vlad V de vretjma$I, pe cit cc a-
geamurilor de maltratarca cetältnilor (Tepe)
opozitionisti si de devastarea redactii- minii
apcirat Bo- piirat Vlad pe Romin
in genere in con- patria , nationalitalea
tra Turcilor i altor I- religiunect lor de co-
lor ziarelor cari afi cinstea de a nu a- nimici din afard i din ricptia strelind".
parlive colectivitäçeL Cind tcetettenii, leiuntru".
Scuza pe care o invoaci lash' D. Bogdan in
favoarea D-lui Florentiu, cum el n'ar fi ea-
lexandrescu contra lui Ion Brätianu, noscátor al izvoarelor §i
deci
fdcut acestuia manifestatiune, noi silit sä conpileze dap& alte in mod fatal
manuale" nu
slim cum a degenerat, cum s'a inva- poate Avea loc. Nol credem ea' pentru serie-
dat redactiile ziarelor Epoca, Rominia rea unei eärti didactice, este neapárat tre-
buincioasä 0 cunoattterea izvoarelor:
L'Indépendance Roumaine fi cum *
Din nenorocire, conceptia aceasta gre§itä a
personalitätel lui Vlad Tepe§, se regitse§te §i
in luerárile
De ce oare i acuma,Durnineca vii- D. Xenopol. marilor no§tri istorid, chiar §i la
Cu atit mai insemnat este meri-
toare de exemplu, cetdtenii, indignati tul D-lul Bogdan, care a dirimat legenda ce
de astd data de imiselia presei opozi- se tesuse Imprejurul diavolicului Doran al Mol-
teristici a WI Tepe§, pe care ne facem o plit-
pe acela cari ccornprornit presa fi in- cere de a o reprod ee ad :
Figura id Vlad Tepe§ este in adevir o
figurit interesantä in istoria noastrá ; dar
Dacet prevederile noastre se vor rea- Inu este interesantá prin ea.
faptele marl sivirtite
supra acelora can cei d'intii aü dat drept zimile lui nebune. Intrn at a pus Vlad Tepe§
neumplita lui fire Ir. slujba Ord sale ?. bit ce
1
ales tarti rmineaseä pe urma lui ? El s'a
la acte necugetate, allillot., tnir'un rizboi, care s'a sfIr§it cu fuga
1 .

C. M. I
.

lui §i in nrma ciruia tare a cazut $ mg a-

' dine sub Turd, ril
ea ea BA fi elltigat eeva
' in sehimb de la Ungar!. Oare cursjul
teme-
www.dacoromanica.ro
2 SAMBATA 8 IUNIE
rar i dispretul mortel" . . . oare aceste vir-
tuti le-a pus Tepe§ In serviciul tire ? Oare a
stiut el si Intrebuinteze puterea §i pe supu§ii
'
spre a face binek acestora . . .? NImic
din toate acestea. O domnie de aase
eite-va hui, plini de shtge iii liuntru ai de
a i
umilire In &aril, la sfirait o lupta plerduta prin
fuga-iati, &tea luam lucrurile aaa cum sint,
tot ce istoria nepartinitoare va avea sit Inre-
gistreze despre Vlad Tepe§-:.
Lucrarea D-hil Bogdan merita toata lauda,
eu atit mal mult cu ell ea axe nobila tendinta
de na restabdi adevitrul isteric asupra unni
personaj care n'ar trebui sd se flea astd-zi,
fcoaiele noastre, drept model de vit4ie patrio-
tizm, ci de care ar trebui sd ne rufinam, ea de
un trist product al unor vrenutri barbare fi « tt-
neY naturi patologice mogtenite.'
Gal.
.
CRONICA JUDIGIÄRÄ
Petrecere cu páruialá.
Spleudidele excursiuni pe Duniire la Cazane
§i Or§ova art inceput deja de mai malt timp
§i se fae in iie-ce Dumineeit. Ninaia nu poate
fi mai placut de cit sit te gise§ti ette-va clip e
pe bordul vapornitd, sorbind a lene din deli-
cioaaa bete Dundreand.
Lame multa 0 de toati mina se affa Dami-
neca trecuta pe vaporul care trebula si piece
In excursinne, i printre mama aeeea de eapete
am zarit §i pe nea Ianeu Plotog, mare apro-
pietar, om cu vaza i greutate, Dom'le (95
Kgr.) §i ca orT i ce creitin care dispune de
ceva dencha §i. case cu 2 etagiurl. la moara de
foe, se a§ezi §i dinsul tacticos la o masii, or-
donInd sit i se serveaseit o halba fara guler,
eireia ii succedi alta §i aaa, pini se ficurii
eu toate taman 15 §i ea fraza sit Implineas ea
toate regulile de ortografie îi puse punet cu o
cizma (cred ca i-o fi läsat gura api D-lui NA-
dej de).
Chid bietul Autonovici voi sä lasa afara,
trase o tangentai cam groasi peste bätatura
lui nea Plotog, care, sub inspiratia celor 15
halbe eu punet §i sub presiunea durerei sari
dupi ceafa provocatorului. smi La un moment
dat nu se auzeait de eft palme, pumni i in-
juraturi, ceea-ce denota ea ambil ail fdcutard
melitia. Cu grefi agresorii fura despirtiti §i
cara ajunseram in Severin furi. Inaintati poli-
t'tei iar aceasta :trimise afacerea inaintea in-
stantelor judecafere§ti.
Vorba e ea pini a fi sa se judece procesul,
vine Dumineca, §i sub-semnatul trebuie sá feel
cura obicinuita de aer §i de bere §i daca se
va mal intimpla a§a, ceva, repede îi vet' trinti
in stamba simpaticului melt director, Chitibul.
La revedere ,dar pini atunci.
T,Severin; lunie 2.
Dr. Ridike.
p. conf, Chitibtm.
Revolutia armeneaseä
CONSTANTINOPOL, 6 Iu'nie. -
Nurnitrul
victimelor turburarilor din Van trece peste 50.
Stiri nelini§titoare sosesc 0 din alte localitäti.
E temere ea §tirile din Van si nu fie cauza
exploziei pasiunilor in alte districte.
Poarta a dat ordinile cele mai severe pen-
tru ea regimentele sit fie In tot-d'a-una gata
de plecare.
LONDRA, 6 Innie.-Dupit un raport al con-
sulului englez din Van, turburirile ail fost cau-
zate de eatre Armeni.
Din Tecuei
(Corespondenp particulard a Adevrului).
Un arendas necinstit
Sterie Poulopoulu arenda§ul mo0ei com.
-Tecuci-Kalinderu, esle pe lîngá un criminal
ordinar §i un mare hot.
Anul trecut, 1894, 1-am predat douit vagoane
jumitate de oviiz, i In diferite rinduri 1-am
Imprumutat chiar cu bani "Ana la 1300 lei,
plus alte targuiell din pravilie §i drept plati
jurat fal§ ea un mizerabil, declarind ea nu-mi
datoreazii nimic.
Spiru Leuga
Revolutia din Creta
ATENA, 6 Lillie. - Dupd o depesi din
Cerigo, refugiatii Sositi din Antikythra anunti
ci Turcil at minis máceluri noi tu provinciile
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
68
PRIN CRITIA
PARTEA A DOUA
NEBUNUL
VI
Sermana Sabina
Florile pe cari le trimetea in fie ce
zi de la logodnd, numaT sosird.
Pe la sapte ore seara curierul aduse o
scrisoare pentru Sabina. Era de la Sain-
tes i fata recunoscu scrisoarea Genevie-
vel.
Zizeta o felicitá cu o tandreta profun-
dá si subliind, numind'o sora et, if spunea
cit de milt doria Editha ca s'o yard, s'o
cunoascd, sä-o trateze ca pe fica sa pe a-
lesa tut Mihai, pe care el o adora
care era demnd de dinsul.
-Sabina sdruti scrisoarea si suspind.
Oh ! zise imi voi consacra toatä
viata ca sä vá fat fericip pe top !...
-Ede aceastá adoppune
%resell
o prevestire bunä zise Cristina,
framed.
Sabina rindui in camera pavilionulit, a-
ranj orile, aprinse lampele si candela-
brut, asa in eit sá dea acestui .salon
care-i pläcea lui Mihaf atit de mutt, un a-
er de särbaoare.
Kisamo i Kydoria. 500 de apokoronist at a-
lergat In ajutorul creatinilor.
La Kisamo coribille turce§ti pazese cu a-
tentiune coastele Cretei pentru a impedica ple-
carea &meilor i a copiilor. Lipsa de nutri-
ment 0 de munitiuni face situatia creatinilor
foarte critlea.
LONDRA, 6 Itmie. - Camera Comunelor. D.
Curzon annutii ca comsulul englez din Creta
anuntá ca soldatil turd ail profanat trei bise-
dar nu indica localit1tilc unde s'aii pe-
trecut a ceste &Pte.
CRONICA
WOO modestul
Modestia D-luI Mititä Sturdza este foarte
cunoscutd, ba chiar Domnia-sa e atit de u
mil in cit face scuu chiar atunci dud it
calci pe badturä. De cit se pare cd* ma-
sura acestei inalte calitati a prernierului
rornin tot nu era exact dad si de aceea
un ziar strain bine-vol eate sa ne plirofori-
seascá in aceasta privintd.
Neue Freie Presse luind apärarea premie
rului Sturdza impotriva pretentiunllor celor
I-ar fi huiduit i settipat cu prilejul ul-
ti .... el manifestatiuni populare, incheiea arti-
colul sat cu urmdtoarele rinduri :
D. N. Fleva a insultat la 1888 pe Ioan C.
Bratiann In piata Teatrului.
Tinind deci seam cä articolul cu pri-
cina e scris de D. Sturdza, care a plait
insertia,-L cdci de0 Neue îi zice si Frei
dar nici Safateanu n'ar fi in stare s'o fra-
iereascd,- devine cd D. Mititä e mai mo-
dest si mat umilit de cit ne Inchipuiam
cu topi.
Mititä Sturdza spune limpede :
Da.cd Fleva a insultat pe loan Braianu,
dar pe unul ca mine de ce nu m'ar
scuipa ?
Dupa asta devine cá i scuipatul e bun
la ceva.
Bac.
-->4.644e4-
DIN IAgI
(Corespondenta specialet a ziarului Adevrul)
Participarea janimiatilor la in.
trunirea conservatoare.-0 a.
menintare urmata de o de.
dilate.- In jurul prone.
sului Lumina".-Ce
face D. Ed. Ghica ?
Diverse
Un fapt de o importantä deosebita 0 care a
pus In mirare toata lumea politici locala, este
hotarirea junimi§tilor ie§en1 de a participa la
intrunirea conservatoare §i deci in mod im-
plicit continuarea aliantei cu radicalii 0. con-
servatorii. Toata lumea se Intreaba, Avem di-
zidenti 0 In junimizm ? La prima aruncaturd
de ochi lacrul a§a s'ar I:Area ; însä, pentru
eine cunoaate pe junimi§tii ie§eni 0 in special
pe D. Petra Missir, acela §tie ca o dizidenta
junimista e imposibilil. Missir, pe care ti-1 fad
un duitman de moarte dad, spul un euvint
räú despre Carp, Maiorescu, etc., Missir dizi-
dent ? Niel ()data. Conul Petraehe din NO, e
adeptul cold de la Tibane§ti, nu numai in
privinta ideilor politice, dar §i In privinta pá-
ále1ilor politice. §i aa fiind, putem da pozi-
tiv faptul ci participarea junimi§tilor leseni
e hotarita dupa avizul D-lui Carp, 0 aceasta
pentru ca din Ia§1 sä piece ideia Impicarel,
care de alt-fel tÄ ebuia sa se intimple unde-va.
pentru ci earl ail auzit pe Petra Missir
strigind : o alianyt cu Fleva e o nenorocire",
pentru aceia faptele narate mai sus hi vor
gasi explicarea.
0 demisiune
In corespondenta mea trecuta v'am impir-
tkit vestea retragerel D-lui Bache Vasiliu de
la Evenimenttd. Reviu azi cu aminunte exacte
asupra eauzelor acestei demisiuni, din care se
va vedea la ce mijloace ordinare recurg co-
spre a scapa de adversari. Vasiliu
ocupi douit funetii pendinte de ministerul in- In urma unef intelegeri 'Wire D-nif
structiunei. O catedra la §coala normalä, In
baza coneursuluI i alta la liceul din Ia0 in Sturdza si Eugen Stdtescu, D. Paul
baza coneursului pentru Rimnicul-Sárat. 0 per-
Sta"tescu, prefectul politiei Capitalei,
soana oficiala a comunicat lui Bache Vasiliu
ci in cazul dud Mal continua in Fmenimentul,
campania Impotriva guvernului, va fi permu- intase D-luf Stolojan.
-a
Dar ceasurile treceat tindrul nu mai
sosia.
Cristina tinea de rät pe fiicd sa pentru
nelinistea starea nervoasai in care o a-
dusese aceastá intirziere neesplicabill a-
fectind o mare nepdsare. In sufletul et
hisä, turburatä de lacritnile Sabina, D-na
-
de Terrenoire 41 ziceaS,:
Nu cum-va are dreptate ?... Oare feri-
cirea asta care nu-1 lumeascd, fi-va atinsd
de vr'o catastrofd ?
La miezul noppi hotári pe filca sa ca
sd se culce $i ea stau multä vreme lingd
dinsa; legänind-o, mingiind-o i evo dud
toate motivele cari ar putut impideca
-
pe Mihai sd. vie.
Si et ill spun cI i s'a hatimplat ce-va,
repeta plingind Sabina... Sint... Sint si-
Fägddueste-mi cá trimii miine di-
-
mineatd la otelul Berthier.
Má duc eü insämi, zise insfirsit D-na
de Terrenoire.
Era foarte tirziu.
Fdgáciuiala asta se pärea cä pe
fatä i peste pupn adormi.
Adoua zi de dimineatd, Cristina se duse
de mat multe orl ca sä asculte la usa
fiind-cd nu auzea nid un zgomot., isi zise ?
Samana mititicä, n'a putut sá adoar-
Ind de cit la ziuä, trebue s'o las sd se o-
dihneascá.
Pe la zece ore insd, i se pdru ciudat
somnul acesta asa de lung si fiind cá voia
sä vazd pe Sabina mai nainte d'a se duce
la parcuI Monceau, ca sá afle noutdp des-
pre Mihal, dupá cum promisese, D-na de
Terrenoire infra, in camera fticei sale.
-In catnerä era cam trituneric.
Sabina ! zisé ea.
Nu-i rdspunse nimenl.
1 896
tat la Rimnicul-Särat. Bache in fata acesteI
triste perspective, hotarT a se retrage de la
gazeti _si nu cauta de cit un motiv. Primind
de la Seorteseu un articol Intitulat Hufdee
Iddgarilor! Vasilin a refuzat sit-1 publice. De
aei ceartia, demisie §i -adio pentru tot-d'a-una.
In lurid procesuluir Lumina"
Numitul prom pentru opt lei §i §apte coti
de pinza ro§ie, a ajuns bazmul en coco§ul ro§.
De trei bud dureaza instructia, s'a luat in-
terogatorul de vr'o fret' ori, la vr'o 70 de mun-
citori, s'ail ant perchizitii domiciliare, 0 de
trei ori judele instructor a dat ordonanta de
neurmirire, de trei ori proeurorul a fa:cut a-
pel la Camera' de punere sub acuzare. Acum
nu se i mai imputa excroeherie, ci pur
simplu abuz de Incredere.
Ce face D. Ed. China ?
Intr'o sedintä a consiliului comunal, D. Ghica
declarat ea e convins eit hotil nenumárate
se fae eu distribuirea ape!' ai in special la
Baia Pogor. N'am aflat Inca modul cum se
fat hotiile, dar negre§it 11 vol afia." Avem
deci dreptul de a-1 intreba : Ce s'a ficut cu
ancheta ? Ce a aflat ea ? Descoperit'a siste-
mul ? Baia Pogor mai Ia atita apa. ? Cad prin
ora§ lipsa e tot atIta de mare. Aceste intre-
bari le facem cu atít mai malt en tat se §op-
tese multe lucruri, nu tocmal pliente pe con-
tul D-lui Ghica, en privire la aceastä afacere.
Diverse
D. Vliideseu nevoind a primi functia de
prim-procuror, procurorul Lefter Dumitrescu a
fost insitreinat eu girarea afacerilor, pink la
numirea noului titular.
La concursul pentru admiterea gagi§tilor In
noul teatru, D. Belador, 1-a recuzat pe Ioneseu
pentru motivul ca acesta s'ar fi pronuntat ca-I
va da o notä mici.
Rica.
LULETIN ATIIOsrERIO
Bucuresti 5 lunie, 12 ore ziva.
Intiltimea barometrica la 0° 767.2
Temperatura aerului Co 24°2
Vintul de la NE
Starea cerulul: ptitlu noros
Temperatura maxima de erl . . . .
23°
ininima de azI . . . . 13°
Temperatura a variat la noI intre 28° si 60.
ErI, dupg amiazX cerul variabil, noaptea Benin,
astà-zi putin noros. Barometrul In nordul Moldove
a variat putin de ell, In restul tare el a crescut
cu un mm. Temperatura a crescut. La Sinaia ter-
mometrul s'a coborit prnii la 50.
AzI, la Bucurese cerul putin noros, clIdura se
mlrege. Barometrul cu tenclinte de scidere.
INFORIVIATIUNI
INTERIOARE
In urma refuzArel pitrchetulul
de a da curs petitiunet lui Ghe- viitoare.
nadie, prin care cere darea in Colectivi4-tif raspin desc zg-omotul
jadecatá a Vointei Wationale, care cd nu e nicf vorba de crizd ministe-
a publicat mai multe scr:sori riala, de oare-ce D. Statescu nu .ar
in afacerea Mitrgaritescu, 7rin fileca daca in adevar ar ft vorba de
cart fostul mitropolit este de- o remaniere' a cabinetulut. Cu toate
nuntat complice intr'un Omni, dezmintirile oficioaselor noi, mentinem
D. avocat Nenitescu a prezin-
tat azt presedintelut Carpi cut
juraV din Capitalá o norui ce-
rere de dare in judecatit din
partea fostului mitropolit i pe
care acesta o
Ghenadie".
numal
D. Bosie, pre,sedintele Cartei
cu jurati, a refuzat petititinea,
pentru motivul c D. Nenitescu
nu posed& prom% specialk
pentra a putea intenta aseme-
nea actiune.
Alegerile pentru consiliul judetian la Craio-
va se vor face la 12 lunie, Iar la Magurele la
lulie.
retras demisiunea pe care o ina-
Coprinsd de o neliniste \regd. CrisLina
se repezi la fereastra o deschisc.
- Atund vdzu patul desfacut.
Dacii nu-i In pavilion, gindea atunci
s'a intimplat ce va
Ca o nebund, Ciistina scobori seärile
strdbatu grädina.
De departe zarea usa ldosculni deschi-
sd in laturi.
Se opri cu iMma palpitind, albá ca pe-
-
retele :
va ori.
Sabina !.,. Sabina !... repetil de cle-
Ascultd .. Se uitä... Nu se auzea nid
Nimic nu se miscd...
un zgomot
Abia puttndu-se tine pe picioare, se
duse pinä in salon.
Atund cládu un tipät sfasietor i fu ne-
voitä sä se apuce de usorut usel : Sabina
era tntinsd pe podelele camera Fata ei
intoarsä care tun- ind, era ca a und moar-
te ; buzele erat albe, ochit pe jumdtate
inchist, päreat ca de sticlä.
Suspinind D-na de Terrenoire cdzu in
genunchialdturi de fiica-sa i puse mina
pe dinsa.
Fruntea Sabine era rece ca ghiata.
Voi s'o ridicie ca s'o pund pe divan.
Ii fu insä peste putintd, cäe corpul fe-
-
tei moale si inert 'Area gret ca plumbul.
Dumnezeule !... Doanme murmur&
femeia sinatind cä pierde mintea, ce sd.
fac ? Ce i s'a intimplat ?...
Atuncea privirile nenorocitel mame cá-
zurá peste un ziar, bopt in mod oribil
pe care mititica It pnea inclestat in mind.
FIrä indoiald misterul era ad.
Cu o nespusd ladgare de seatná Cris-
tina desfácu degetele intepenite ale fetel
scoase hirtia i o privi.
www.dacoromanica.ro
Se zice cd D. Paul Statescu se va
retrage insä Ina! tirziP, oferindu-i-se
o altd functiune de aceias impor-
tantd.
Regele va pleca la Simla un-
cle-0 va lua resedinta de yard.
Se zice cá Episcopul Timua in urma
denuntarilor pe care Lumea Noud le-a
publicat in contra sa, a dat ordine pro-
topopilor din eparhia mitropoliei §i a
episcopic I de Arge$ pentru a obliga pe
preop sá refuze ziarul, socialist, la card Banos Nat.
sunt abonati.
Aceste abonamente In ce priveste e-
parhia mitropolid, smut foarte numeroase
de oare-ce Lumea Noud sustinind cauza
mitropolitulul, preopi fuseserd, obligati de
aicsata sd se aboneze la gazeta socia-
de pictura a arti§tilor indepen- pe tindrul francez, sustinind Injuraurile
denti, din strada Franklin, se Inchide diseari. prin lovituri de pumni si de baston pe
0 parte din colectiviyti ,nu vor sd re- iutealä o profuziune de nedescris eekr
nunte cu nid un Pret la darea in jadecatd cad vroiail si apere pe tinarul ari Arocat-
a fostulul
De yi guvernul a promis cd nu-1 va mal bondenta din nasurile i capetele sparte
da in judecatd, totuff parchetul continuit a ale francezilor, politia interveni, arestd.
cerceta toate actele yi denuntdrile ce a pri- pe D. Marghdoman i apoi it dd.& in ju-
mit pentru a putea la vreme de nevole
aibd act la ?mind in contra lui Ghenadie.
Imprumutul de 90 milioane pe care
1-a contractat guvernul in strainätate a fost
facut cu 84 lei net, iar publicului a fost
cedat cu 85 lei si 8o bait, pe cind cursul
rentel este de 89.
Din 90 de milioane, 6o grit deja pla-
sate.
La intrunirea pe care colectivistif o
vor tine Dumineca la Dacia, vor lua
parte si delegati din prèvincie.
Guvernul a dat ordine prefectilor
din Matti tam 'ca slt &inward delegati
cit de multi.
Membrif majoritiltei parla'mentare
fost de asemenea invitati a lua partela
lntrunirea colectivistd.
Este cunoscuta lupta Intre guvern
si D. Fleva, pentru a monopoliza
acapera pe.Ghenadie. In acceairta lup-
ta, guvernul a triumfat. Fostul mi.
tropolit, inspalmintat de urmarile in.
capatinärei sale ai a sfaturilor pro-
curatorilor sal", ii-a rugat se bine
voiasce sa-I lase inpace si in spe-
cial se roaga a contramanda peleri.
nagiul proiectat pentru Dumineca
flirea. Plecarea D-lui Statescu este
,Fi din motive de scindiate tsi din mo-
tiVe politice. D-sa,'inainte de 'a fileca,
a dat depline puteri D-lui Sturdza
ca sd rezolve cestiunea. Aceasta re-
ferire la primul ministru este pen-
tru a masca joeul D-lut Statescu.
D-sa lasa pe D. Sturdza sd se
curce mai rag cind n'o mat
putea egi din ineuratturd, partidul
va /ace apel la D-sa. I va tî mai -
for atunci ca sd se degajeze de trecu-
tul infam al cabinetului Sturdza si
sd se spele pe mitnt ca Pilat.
Dupd intrunirea de la Dacia, colectiviltil vor
maT fine 2i alte intrunirt prin oralele principale,
ca Ploiejtl, Craiova, Brdila, Galap i Ict§T.
Un scandal urmat de o bdtaie singe-
roasá si al caul erot a fost D. Misu
Marghiloman, s'a petrecut acum de cu-
rind la alergaile de cal din Paris.
Era Petit Journal din dimineata aceia
chiar.
re:
In mijlocul paginei citi liniile urmItoa-
Accident ingrozitor.-Moarte oribile
cUnul dintre tineril no$tri gentlemani din
cei mai in vazä mai simpatici, baronul
Mihal Berthier, directorul seful renu-
mitei case Berthier, si-a gäsit moartea bi-
te() catastrofd tot atit de neprevdzutá pe
cit de ingrozitoare,
cFratele tatälui slit, D. Louis Berthier,
clubistul bine cunoscut, organizase eri o
vinaoare pe proprietatea sa de lingä Rain-
bouillet.
Ser.barea era tncintätoare si plind. de
Seara, la prinz, invitatil D-lui Berthier
se mirará väzind locul tinarulul baron neo-
cupat. Dar se stia eä nu-T plac serbdrile
tinärului, si Mad-el una dintre rudele sale
afirma se el nu venise de cit dupá multd
impotrivire i numai ca sd facd plAcere un-
chiulul sdu, de oare-ce In zivai aceea a
vea sá facd o visitd foarte int md, toatá
lumea crezu cä s'a tutors la Paris pe
ne§tiute.
(Dupä plecarea invitatilor, D. Louis
Berthier, care rämäsese singur la pivilionut
sáü ca supravegheze caii dint, a-
uzi pe la trei ore despre ziud nechezatul
unul cal.
cSe scull i care nu '1-a fost u imirea
väzind la poarta grajciului calul cu care
plecase la vinatoare nepotul sat.
eScarile $elei eraa rupte.
tExaminind seaua de aproape D. Louis
Berthier descoperi pete de singe.
gDesperat, cáci se temea de o nenoro-
7
BURSA DIN BÜCURESCI
I Cursul de la 5 Iunie (17 Iunie) 1896
p.. ---
6°4 Rents r.
6°/0 Rents. am, .
50/0 a (92-93)
1011/0
993/4
101
Act. B. Agricola
Dacia-Rozelnia
Nationals .
Patria
.
50/o 3, am . 101
670 Obl. rra.
Pensinal . .
. 10114
6°/, ObL e. Btu:, 971/4
292
Cbsatructil . ,
Loadra
SCHIMB
26.321/4.36,
670 a (1890) . 953/4 Paris . . 100.65.60
60/0 Fenc. ram . 94
Vieux 211.341h
50/0
60/0
Berlin
urb. . 901/2
. . -(124.05.123.95
99.75
60/, &oat B. a.
si/c Obl. bazalt .
.
Avans. s --
/a.s1 861/4
Cf. don,
8
6
61/0
Calul Rio Tinta fiind bdtut In alergärt
jokeul Dodd care il caldrise, a fost flue-
rat de care public. Jokeul furios lovi cu
biciusca pe un tindr din aristrocrapa fran-
cezd. Acesta voind sd riposteze prin lovi-
turi de baston, interveni si D. Marghilo-
mart $1 incepu sa injure in mod surugesc
care D. Marghiloman le impärtea cu o
De oare-ce singele incepu sá curga in a.
sdecatd.
Din Panciu ni se ve§telte cá administratia
locala a facia cunoscut cetatenilor prin bataie
de toba, e Ghenadie a fost judecat §i o-
sindit In mod legal.
Acela§ lam ni se afirma cii, s'a fAcut
prin alte localititi din Moldova da sus.
Din Caracal primim urmätoarea telegramd
de la corespondentt nostri din localitate :
Colonel Magheru rupt toate Joule. Cauza co-
munic scrisoare. Rog dap publicltdIel.
(sa.) Bunescu, Nicolescu.
Aceeas telegrami s'a trimis i ziarului
Dreptatea a area foi iarii§1 aft fost rupte.
Suntem nerabdätori sá iflam ee turbare
apueat pe acest Domn colonel ea sa-0 arate
vitejia asupra foilor ziarelor din opozitiune.
steptarn scrisoarea corespondentilor no§-
tri ca si atim cu-i sa adresim plIngerea :
doctorului ori ministerului de rázbol.
In zilele de 8 si 9 curent parcul Braga-
diru Va fi transformat in mod feeric.
Pe linga cireiuma arfistica despre care
arri vorbit, vom avea bilciul, o stradd
pozantá cu tot soiul de barace, práválii,
panorame, fotografii, däri la semn, saltim-
band ete., etc.
Circiuma artisticd va face o sénzatla u-
ria$A. Genul cu totul not si deliCat cit i
eonlcursul atitar arti$ti in toate ramurile
vor 'asigura un succes monstni acestei
inovatiuni.
Comitetul de Doamne, pe ale cdror nume
le vom publica iniine, face sfortäri Uriase
pentru ca serbarea sd alba o depliná reu-
$itä.
In vederea publiculul imens care Va a-
sista Simbátá $i Dumineca In parcul Bra-
gadiru, comitetul de organizare a luat dis-
apozitiuni cá sa asigure mijloacele de trans-
pori cu tramcare i tramvaiurii.
Milne vom publica amdnuntele intere-
santulit bal care se va da Duminica
seara.
D-nii Lascar i Porumbaru sunt foarte
-plictisiti de insärcinarea ce 11 s'a dat, de-a
vorbi Dumineca viitoare la Dacia. In cer-
curt, intime, D;lor tot-d'a-una ati eprobat
purtarea guverindui in chestiunca Ghena-
die i chiar, mai muh, la una din adund-
rile de la D. Stoicescu, D-lor s'a decla-
rat categoric in potriva ati,aidind ' guver-
nului. In special D. Vasile Lascar a prb-
testat contra purtard ministerultii, care con-
voaci pe mez brfi majoritatei numai dupd
ce a indeplinit faptele, si nu se consultä
cu ei inainte de-a le face.
$i cu toate aceste, edisciplina partidti-
luip va sili pe acesti Domni ca sá Ia a-
pärarea guvernului in o chestiune atit de
ingratä.
cire, desteptä pe top servitorii si punin-
du-se in filial a kr, sträbätu toatá pd.du-
rea.
Cercetärile lui ffind infructuoase, dimi-
neata se gräbi sá telegrafieze la ótelid
din Parcul Monceau, locuinta nepotului
sdt, ca sä afie daca acesta s'a tutors a-
cas5..
iRäspunsul, din nenorocire, nu lair-
zie.
tNiment nu vdrUse pe thigrul baron,
iar patul era nedesfäcut.
«Nebun, D. Louis Berthier incepu sá
caute din not prin pdclure.
gInsfirsit pe la orele un-spre-zece, des-
coperird corpul baronulit, foarte departe,
in mijlocul unui desis de salami . sälba-
ted.
cConStataile medicate 'at clovedit cd .
luInd calul vint a purtat pe nenorocitul
aldret printre arbori ghinapo0 i desisurf
neparunse pînä átunci.
«In adevär obrazul unfla't, sfasiat era
aproape de nerecunoseut. O iana largg,
faiutä probabil de o ramurd de copac al
Cad yid fusese tdiat in form& de lance,
deschise toata partea dreaptd a fruntei
ocazionase moartea.
cDurerea Ddui Louis Berthier nu se
poate descrie.
tDupal indeplinirea tuturor formalitSp-
lor legate, cadavrul a fost tränsportat la
otelul din parcul Monceau i apoi s'a co-
municat indatä oribila veste, mamei ti-
ndrului baron, care se afIä. la Saintes In
Provence.
"-)etatiai<-
Va urnia)

A I.
IS
IILTIKELE NOUTITI AFLATE SPRE VINZARE
Lei 3.50
Coeurs meurtris
André Theuriet, Pattie! Roman
Edmond Lepelletier, D 3.50
lustor que
Madame Sans_
Edmond Lepeiletler,
Gene 3 vol.
de mod. Roman
Frank Bieret,
d'aventures amants.detmeanittrreessfeesmmes
%Toff,
Pierre
0tave Prafiels Pour Les Rothschild; une
Edollard Oémachy,
faradic de
financiers pits au 19-eme
si kit
2 3.50
Les aventures de ma
Henri Rochefort D 10.50
vie 3
yoysges, deruler volume. -
gasp, Figaro Illustre. Guides Baedeker, Guides des families aux baina de mer Jortrntit
Toate en pret de Paris
deg
pentru coadeIe
mn
arestatii de la penitenciarul Bu-
s'aft rilsculat. A fost nevoTe a se face uz
covät
Un arestat a fost ucis. D. Diann,
de arme.
general al penitenciarelor, a plecat
direetorul
la Baeolt
se folosesc de gresala fa-
Coleetivistil
Dumineca trecutä pentru a face 0 dj..
cutá
versiune lii opiniurlea publicd. Imitind
D. Fleva, colectivisti din Plolesti ail pro-
Tectat o Intrunire
publica care va avea de
obrect caterisirea D-151" Fleva din manda-
tul de deputat al Prahovei. In batjocurd,
o comisiune de trei tiganT, se zice cä va
fi insdrcinatd sd" vie la Bucuresti sá notifice
D-luT Fleva aceastä hordrire a gpoporului
plolestean ,
E curios c5. Domnilor colectivisti le mai
vine gust de gliime.
Iatá textul petitiunef pe care fostul tni-
tropolit Ghenadie a adresat presedintelui
Curtei cu Jurati, si care a fost refuzatä de
D-nul Bosie, prezidentul Curtei, sub ,u-
vttt at D. Nenitescu nu are procurd
cia
Domnule Presedinte,
care a primit pomunicarea de-
Sub-s045u1
cretulul regal 1)rin care este suspendat din
domnitntea sa episcopaU i de mitropolit, a
.
fost calomniat în chipul cel marl' neuman de
ziarul Voiga Nalionald in numdrul stí 34138
din 31 Mai 1896.
Cale trei coloane d'intil din prima pagind
coprind hpreciatiuni bazate pe fapte imaginare
dacii ar
adevdrate, m'ar expune la fir a
earl, 11
0 la dispretul .cetatenilor.
In cele-l'alté fi:61 conalit 616 Aeleíasi
ginT, mi se atribuie dona serisori adresate ar-
chimandritului Damaschin Cerneseu.
Aceste serisori nu rat ale mete i coprind
alegatiunT false.
In situatiunea In care mil aflu, D-le prep-
dinte, cu suffetul turbinat de o calomnie afit
de rdutdcioasi i plind de mestesugirT, cupring
de o adîncä durere, mä vdd silit a vi aduce
la eunostintd delictul comig, rugindu-vd, a
chema In judecati persoanele care ail ris-
punderea penali conform codului penal si
articolului 24 din Constitutie.
constitta parte civilä pentru 2 leT, de
oare-ce tinta acestul proces este degeoperirea
adeviTrulu care trebuie red interegeze i pe a-
T.
ceta pe earl Voiga Nalionald IT reprezintd.
Mangst. Caldgrusani, 5 lunie 1896.
(ss). Ghenczdie
Un simlimint de discrepiune profesionald ne-a
oprit scl vorbim de cazul doctorului Becescu de
la Rdchitoaset. In adevar D-sa in prima z; ve-
nise sZ consulte pe D. Const. Mille ea avocat
de aceea ne-am crezut datorl a pastra Were. .Azi
inset, and confrafil nogtri nu petstreazd ' aceenl
rezervet, sintem clatori declara cd este perfect
et
exact ed doctorul Becescu, ceaugar caterisit de
Ghenadie 1i care a fost meet multel vreme medic
la Curtea de Argeg, a fost phemat la directiunea
generald a penitenciarelor i amenigat de pro-
curorul general Sardleanu, ca sd mdrturiseascti
impotriva lul Ghenadie.
speriat, doctorul Becescu a venit ad consulte p e
D. Cond. Mille cesd facei fald de aceste amenigdrl.
A Jost sfdtuit sd nu spund de cit adevelrul gi în
aced caz ad nu se teamd absolut de nimic de
oare-ce nu i se poate face nicl un neajuns penal.
Sdrelleanu voea sd smulget doctorului Becescu,
declargiunea ca el ar fi fost intermediarul imtre
Ghenadie i etactsinul Metrydritescu, pe cind 13e-
cescu fumcliona ea medic la penitenciarul din Sld-
nic (Pralwva). D-rul isasd a negat cu desdvirgire
acest fapt gi pentru aceastd opunere a suferit in-
sultele gi ameninldrile D-lul procuror general.
Dr. Becescu este pdrintele D-luf Sylvan. talen-
tatul nostru colaborator , de /a Adeverul Ilustrat.
JUDICIARE
Demisiunile D-lor Zenide, membru la
Curtea de Apel din Bucurest, si a D-lul
Vaidescu, judele instructor al cabinetulul
5, atí fost acceptate de miniStrul de just-
tie. Se stie cd D. Vlädescu, fiind permu-
tat la Iasi, si-a dat demisiunea.
D. Eugen Stdteseu,in vederea plecdrel sale in strd-
inettate, a iscellit erl toate decretele de numirile ce
se vor face in magi.straturd pe ziva de 1 Julie,
ea ocazia punerel in aplicare a legel judecdtorii-
lor de dcoale.
Decretele vor fi supuse sancliunei regale de
cdtre Stoicescu, care fine interimul ministeru-
lui de justlie.
EXTERNE.
Ziarele sirbestl protesteazd. contra discursu-
lui contelui Goluchowsky, tinut delegatiunilor
austro-ungare, i pretind guvernuluí sä inter-
AV& pe cale diplomaticä la Viena, gpre a cere
eVicatiuni tu privinta modului cum se ros-
te§te ministrul austriac eu privire la Serbia,
Pew)) dreptul ce isl aro
amesteclndu-
se In afacerile interne ále Serbiel.
Incerearea Austriei de a aduce o Intelegere
lure marile puteri europene relative la ches-
thinea Cretei, spre a interveni in Mod colec- pentru Duinineca viitoare, 'de la orele* nire publicd, n chestia Ghenadie, la
tiv i Constantinopole, n'aii reusit, de oare-ce
nuble cabinete gAsese prematurd o intervenire
colectivä.
3 in sus,. sala sa pentru o nuntd.
lin le cld salct, if vor face tot felul
Generalul Baiatieri, find pus in libertate in de mizerii
urma achitirel, s'a imbarcat pentru
Europa. va mai avea loc in sala lui de aV
El se va retrage la Triente.
E. E E F
A. 13
Maiii 19
Alphons Allais, On n'est pas des Boeufsa 3 50
mules Hcche, Autour dun million 3 so
Paulin Capmal, Un noble Coeur 3.50
Guy de Maupassant, La petite Roque a 3.50
ro,56
Edouard Rod, Dernier Refuge ' 3 5o
Jules Levallois, Mémoires d'un critique a 3.50
3.5o
3.50
Edmond Renoir, La Pêche; mise â la por-
tée de tous 3,50
3.5o
Jacques Ronan, Le crime et l'école
Alfred Ramhaud, Histoire de la ciNiE-
D 2.50
sation francaise 2 vol. a 8.-
2 Histoire de la civi-
lisation contempotaine en France 2 5.-
din Province
i sa se adauge si porto ,
Din Sofia ni se teIegrafiaza ca tfi.
anii din satul Jancoveci, ling5 Or-
chida lei Macedonia, s'aii revoltat.
Foarte numeroase trupe turcesti
din Salonic aa fost trimise acolo.
Este temere 1e o revolutiune ge.
n erallä.
Din Macedonia 'ni se serie cd o ?loud ceatd
revolgionard s'ar fi ivit prin imprejurimile Bi-
toliei.
Aceastet ceatd este compusd din o sled eincl-zeel
de bulgarl, e bine
gdresc.
. armatei ii posedd .un steag bul-
ECOURI
Luni, 10 Iunie, societatea de stiinte &ice
din Bucnresti, va tine sedinta sa lunarä in an-
fteatrul de fizicil al scoalei de poduri si so-
sele la 8 si juni. ore seam.
D. Ilurmuzeseu va face o experientä asu- Din Imprumutul roinin de 90 milioane
pri razelor Roentgen. frond, renta 4 la sutd, s'af subscris cinci-
Societatea politechnicil i secietatea de ma-
zeci si opt milioane cu cursul de 86% In
tematicl vor lua parte la aceastil sedintä, care
orasele : Berlin, Francfurt, Breslau, Co-
promite a fi foarte interesantä s,i instruetivd.
logne, Hamburg, Lipsca, Bucuresti, Bru
xelles, Anvers si Amsterdam
Simbilti_seara, 8 Iunie 1896, D. Al. Moru
va da o reprezentatie extra-ordinard in
dina Rasca, eu un program din cele mg a-
trägiitoare.
Berliner Tagblatt anuitind aceste sub-
scriptiuni,
nia a stiut
Se vor juca pies* Noldela gi popord; co- frumos in Europa, ar trebui sä caute insd
media in tei acte de Molier i Coroana lut a nu-1 pierde prin prea dese imprumuturi
Stefan eel Mare, comedie de Alexafdri. cheltueli prea exagerate in tard.
>ow<
Plingeni
Primim o serisoare din partea mal multor locultor
din comuna Otopeni, plasa Dinibóvita. jucL Ilfov
prin care jii se piing in contra unt.1 fost primar
Th. Popescu, care on toate cg a fost destituit
dat justitiei pentruuabuzurilei faiStele sale neco-
recte, continua Inca de a face fel de fel de mize-
rii locuitorilor.
Acest pm cit a administrat comuna, a furat-o in-
, tr'un mod teribil pi a rubiat cu desavirpire veni-
turild ciununale, clovadi trel localttri de circiumi
cari azi uu ,mai grit. De la multi Want a luat
bani pentru a 11 scutitl de prestatie, lar pe urmg
nici nu 1-a scutit.
De pi ail yeelamat administratiei pi de pi aface-
rea s'a anchetat, parchetul a liisat.o balta.
Nu mai putin a speculat pe tarani 'cu credi=
tul agricol, dupg cum dovedepte ancheta facuta. de
D. controlor Frederich Ripeanu. A mers cu hotiile
ping acolo ea a vindut ping pi pgmbatul bMericei,,
constAat in recipisele cart se afla depuse la Trib.
Ilfov sectia III-a. Asemvnea a comis mai multo
falpurY in acte de cgsatorie civill, fapte constatate
de D. procuror FflitM, care a anchetat la fata
eului.
In loc ea Th. Popeseu sa fie asta-zY n pupcgrie
pentru iioiile sale,, el e liber pi continua a ame-
ninta pi teroriza pe bietii tgrani.
Ruggm pe ministrul justitiei al la mgsurile neJ1
cesare pentru darea in judecatg a acestui hot, de,
ale carul fapte necinstite ins* parchetul ,s'a con-
vine, dar inteun mod fiecplicabil.1-a a..eo'perit cu
mupamaua proteetiuneT.
111116111111A11111101/1111M61109
Oaeole,
DuSARUL ZILEI
Accident pe calea ferefa.-Din Pia-
tra N. ni se vesteste cii alaltd-eri,
lius Ciurea trecind In träsuri in dreptul co-
xnunel Costisa, In momentul And traversa li-
nia feratd, a fost surpOns de masina uiui
tren.
Calul i ciiruta ail fost sfärimate Tar Ciurea
a fost rinit in mod gray la ,cap sUa piept.
Nenorocitul a fost dug lute() stare dispe-
ratil la spitalul judetian din Baal.
Lup tasplaat.-- Alalti-erL un hip turbat a
bägat groaza prhitre locuitora comuneY Cre-
vedia din' judetul Vla§ca. anume Ma-
ria indor Eftimiu, i lotuitorul Congtantin-
Zamfir, tali se Oat' pe amp, ail fost muscatI
de farà. De asemenea aft fost =pate si 4
vite. Abia eu mull& greutate fara a fost omo-
TIM de silteni.
Incendia. -
ErT, un foe violent a izbuc-
flit la FocsanT, in strada Pesedriel".
Incendiul find alimentat de vint, In cIte-va
ore numal, a preracut in cenusd,' zece privilii
cu haine vechi.
Mud acum nu se cunosc cauzele carT aú
dat nastere incendiuluT.
-->naislot<
Tirg al eérealelor
Briiiia, 6
Grtti cant. 8400 gr. 5714-598/4 pret.8.60-9.35
Por. rop.
Secarg.
57094
2200 54-545/, 5.30.
:571/4-611/4 , 4.35 -4
Cereale sosite
Pe apg Grit' 6500, porumb 19000.
Pe uscat : Porumb 3300
Marmorosch Blank
EDITIA III
Ultimo Inforillatiuni
INTERIOARE
Antreprowrul sale Dacidinchiriase Mine seard, D. Fleva va tine o infra-
ColectiVistii amenintat cd dacii
'tar pamitne, tot in aceastd chestie vor
çi conservatorii o intrunire tot la Iasi.
EXTERNE
nici o intrunire nu Renumitul scriitor polonez Petre Smielovsky
muql ai ziaristi de vazd din Polonia,
arestaji la Varsovia dap judecellel ca
nainte.
SAMB WA" 8 IUNTE 1896
In fala acestor ameninâri, antrepre-
norul a fost nevoit set le-o dea
restitue inddreit arvuna pe care o pri-
mise de la cei cu nunta.
Niel o miscare prefectoriall nu se va
face pind la reintoarcerea D-lul Stätescu,
din congedin.
in !Irma constatArilor fàcote
pi16 acom de instructie fes a.
facerea Ghenadiel se afirmä
cgt fostul mitropolit iea E de.
pus la Vacaresti astfi.zi saü
La finele acestei luni, fop comandantil corpu-
rilor de armat4 generalil de divizie vor fi
convocalI la o intrunire secretd, ce se va line la
ministerul de rdzboi, sub prezidenlia D-lui gene-
ral Budigteanu.
De oare-ce in mai multe orase nu s'ail
putut face, In ziva de 5 Iunie, alegerile
pentru Comera de Comert, o noud con-
vocare s'a fäcut pentru ziva de 15 Iunie.
Guvernul a si tipdrit cele 20,000 de bro-
sun privitoare la judecarea fostulia mitro-
polit. ifstd-# s'a inceput distribuirea in toatd
tara. Brosurile at fast tipdrite in Imprime-
ria statulul astd-V ars fost aldturate la
fie.care nurndr din Monitor.
Un ordin special insd al ministrulia de
interne, a oprit a se trimite i redactillor de
#are asemenea brosuri.
scrie urrnätoarele : Dacd Romi-
cieXe.ze un credit raft de
ilegalitättii la c5ile ferate
De cit-vit-timp in directia adder ferate
sub ochiT D-lui Saligny, se petrec fapte din
cele mai arbitrare i cari au 4ncepnt deja a
provoca murmure in personal.
ductorI carli ail serviciii de cite 20
ail fost degradati
-
Zilele trecute, 32 de sefi de tren i con-
25 anl,
mutati rin diferite pártI.
De agemenea ail fost degradati i patru ca-
Sieri i anume Stänescu, Popescu, Da-
mian si Vorunca i ail fost transferati pe la
diferite statil. Motivul pe care directia s'a
bazat pentru a shviirsi amnia arbitraritate, este
cd toti acesti functionari, acurn sapte sail opt
anT, ar fi comis oare-cari abateri.
Ameninfarile
.
Despotii In* dindu-si Intru seamd de
nedreptatea ce ail sllvîrit, zdrobind cariera
atîtom fturethmari i ifisînd o multime de fa-
radii in suferin i mizerie, dupd ce
depsit pe toti ast-fel, i-aii amenintat cii dacit
nu vor tine aceasta in secret i vor face ca
sd, afle ziarele, ti vor destitui pe toti.
§i pe dud functionarn mid slut obligati
a-si face serviciul en cea mai mare strict*,
find amendati pentru cea mai neinsemnatil
gresalk, functionarii superiori '41 bat joc de
serviciu, fileind fie-care ce vrea.
Guvernul, temindu-se cci la ,intruni-
rea de Duminecet ageneit
ai comunet nu vor putea recruta des-
tut auditori, a poruncil firefectilor
din judge ca set asiguret reu,Fita a-
dap et rd.
Vor veni, deal in Bucure0, pe
angel membrif majoritatilor parla-
mentare, i o mullime de delegatt din
judete, printre earl mai multi Popf.
Siptdrnina7viitoare Mai multi ingineri
,angajati de ministerul domeniilor, vor so-
si In Capitald, pentru a face studii miniere In
diferite localitäti din tari.
Un mare numdr de Doamne din so-
cietate oferit ca sá patronee ser-
bdrile Presel de la 8 i 9 curent.
Din injormatiunile culese am aflat
cd la chiorurile din grädina Braga-
dint aft bine voit sá primeascet a fl-
gura Doamnele : Alex. Catargiu cu
Dloarele, D-na Elena Petre Grddis
.teanu, Eufrosina Al. Scarlat .Ghica,
G. Em. Lahovary, Maria Nicu Fili-
pescu, Zoe Florescu, Elena Gr. Cerke,
Lew Shitineanu, Alexandrina Teiteira-
Tunie 1896 nu, Nick Cerleq, Anastase Simu, C.
.Disescu, C. Moroianu, C. Hiotu, I. Mi-
tilineu, Margareta Ghica, Zoe .'utzt,
Alex. Ordscu, D. Cdlinescu, D-para
Holban, precum i alte Dodmne ale
cdror nume nu le-am putut incd ajia.
& Comp. Cu concursul acestor Doamne, dis-
tinse prin graiiile i genero#tatea 10r,
'Went fi incredinta(i cd serbdrile vor
da ug rqultat strdlucit.
Serisurile fimeiare ale creditului funciar ur-
ban; esite la ,sorti" ultima tragere de la 1
Mai si cupoanele de seadentil la 30 Billie,
vor fi achitate la casa societiteT, en Ineepere
la 1 Iulie.
; in sae la domiciliul eumparaorilor.
tine
fost
El vor fi deportall in Siberia.
www.dacoromanica.ro
IVIAME AGRICOLE
-
13nOareeti,, Strada Lipseanl, 94. Casa Bann RombieT,
Sf. Gheorghe
1101011
NOUA MASINA DE SECERAT I LEGAT
4COLUMBIA,
DD PABRICA D. M. OSBORNE & C-nie
AUBURN (NEW-YORK)
Cu taisul la dreapta
CONSTRUITA TOATA IN OTEL, USOARA, SIMPLA TRAINICA
UL 7 IMA PERFECTIUME
LOCOMOBILE i TREERATOARE din ATELIERELE de CONSRDCI UNE
Ale Ciile Ferate Regale Ungare din Budaprsta
SINGURELE CONSTRUITE DUPA EXIGENTELE AGRICULTORILOR NOSTRI
Tin la dilonsifia d-nr ¡lyric&tori numerous* atestate stabilind perfegivezea aoestor marine
CATALOAGE SE TRIMIT DUPA CERERE GRATIS SI FRANCO
73-30
6217121139=290011EMOMINDED2" "
ECOURI
D r. I. KRAINIK
Comisinnea insdreinatd de ministerul de in-
Dentist
structiune pentru cercetarea tezelor in seris a
le absolventilor scoalelor normale de Invätä-
tori si a le absolventelor asilului Elena Doam-
na", se compune din D-nii," lierescu, Coculesen,
- 76 CALEA VICTORIEI 76
Consultatiunl de la 10-12 a. rn. {d de la 2-5 p.m
--
167-20
Bujor, Teohari Anteneseu i D-na Delavran-
cea. Rezultatul iteestor teze se va da la 10
Iunie. Nicolae Mariescu
membri ai societätei studentilor uni-
DENTIST
versitar1 Unirea" slat rugati a lua parte la Diplomat al scoaleT dentistice din Paris
I
sedinta de Strabátd a. c. 8 Iunie, ora 8 seara,
ffind la ordineit zilef :
1) Afaeerea eu procegul fostulai easier R.
- Consult.
6
9-12 pi 1-6 p.
STR. CAROL 6 -
171-15
Isvoranu 2) Inchiderea societdtei pentru va-
canta de yard,. IEAI 13A.I
Astd-zi, D. inginer Dumitrescu Tudor a sem-
nat eontractul du minlsterul de rizboi pentru
constructia unel cazarme de cavalene la
PISTYAll
UNGARIA DE NORD. STATIDNE DE TREN ACCELERAT
Pe tot timpul acestor luerini, D. inginer DEPARTARE DE 31/2 ORE DE BUDAPESTA
Dumitresen va i secondat de D. inginer Pe- visitate din toate
trescu B. Ion. BAI DE PUCIOASA Inmefi Succese vindecare
Examenèle de pedab gooie §i practieä a in-
vatAtorilor i. inviltitoarelor pentru obtinerea
in contra Gutei, Reumu-
matisinelor affectiunilor
eronice ale 'oaselor, in-
titluluI de definitivat, vor mai tine cIte-va cheleturilor mupchiueilor
zile. . , pielel.
Comisinnéa- se compune dM D-na1 Emánoil, (Fractinni pi frinturl de pi-
BAI DE NAMOL
profegoard de matematici, D. tefan Ion, ins-
pector scolar si D. Dulfu, ,profbsor la azilul
Elena Doamna."
toate,felurile de nevralgil
pielei),
(In special (Ischas) Scrofurl
Syfilis. Joate aconite mala-
S'af prezintat peste doui sute de Invdtätori" dil se vindeca i in cazuri
Invätitoare, pind acum ail fost respinsi a- hi carol nu Se mal glisenpte
proape o vindeearea nicked.
fr6:4. IICA.1C Îi-
MIMINIMIMMI11011=1
1,
,s3M1.4.01.111101.511111:Max...1711311073e1M
InStalaU noullodereali
( Salop de curl, lux
Thileatru.
Prospecte, detail gratis. Locuinte sub ingrijirea
na.
RADINA RACA. SItabgts. Iunie reprezenta-
8
U tie extra-ordinarg data de D. Al. Moru. Se vor proprie a directinnei bailor.
77 -10 DIRECTIUNEA BALIOR
juca urmatoarele piece : Nobleta i poporul come- 1
die in 3 acte 0, Corodna lui tStefan eel Mare,
comedie cu cintece Intr'un act 'de V. Alexandri.
pe- - Joi, 13 Iunie reprezentatiune extra ordi-
nand cu concursul artiOilor Teatrului National.
DOCTORUL VINESU
MALADII DE COPII I INTERkE
Se ya juca Un flagrant delict, comedie in 3
Dupt o practicg indelungatii in spitalele 'din Pa-
acte. ris (clinicele profesorilor Grancher, Potain, Jules
pRADINA M. GEORGESCU, -Strada Cimpi- Simon), intorcindu-se s'a stabilit Calea ',Nos!.
Upineanu, Teatru de Varietdp. In fe-ce seard lor 53.
reprezentatiúni date de duetistri romIni Gher- Consultafiunif de la orélé .11/2-3q,
man si Maria Popescu. 200 -15
RÄDINA. litTGO.-Teatru de varietilti, in fie-ce
4Asearg reprezentatiuni noi, sub cenducerea D-lui care posadi dL
H. Troppauer. La sfirpitul reprezentatiel se va da Un bun mecânic planet cu bung con
duitg dorepte a cups un post ea mapinist la o
tons. comedie Amicul Fritz", avind rolul prin-
eipal D poara Anna Kralilq.cnnoscuta antäreatii fabricl sag ftusarg, cunoapte perfect pi conducerea
luminel electri&s.
D. Emil Varadi cunoscutul comic.
L. K. Calea Plevnei 57.
IIELODROMUL KISSELEFF.- Duminecg, 9 Iu-
V nie; 1896, marl' alerggri de biciclete, organizate
Adresa
250-5
de Societatea velompedistilor
n;RADINA LIEBLICH SIGNITA. Trupa israeliti
U-de operete sub conducerea D-Ior Juvelier &
Treitler, Simbati. 8*pi Duminocii 9 s'e iri'reprezenta
De arenclat
Pe un period de 5 anT, i'neepätori de
rumoasa operetg PrinuI Bostenoi.
r.VRADINA CASINO PARISIEN.
tnIunie, prima reprezentatie a operetei germane
- Duminecg, 9
la 1 Martie 1897 ktu No. 1 din mosia
Chitila-Mogosoaia tu intindere de 1815 po-
sub directiunea D-Itti Georg Eger cu opereta Li- 'pane, din cat:e 678 pidure, restu arabil
liacul. Muzica de loh. Strauss. calitate de pginint superioara ; pgrmint not.
Detaileuri lii afipul speCial. Doritorit sa se adreseze la proprietar Doc-
de varg. -
ARCUL COLOSEULUI OPPLER. Arena-ciro
Azi, Vineri, 7 Iunie, 1896, mare re-
prezintatie, pentru a 2-a oar., dublg calarie de cam-
tor G. Panaitescu, str. Lumine110,
In toate zilele de la 7-8 a. m. 6-8 p.
m. pentru a lua inform*. 214-8
panie, executatg de Miss Blanche pi Mister Cooke;
debutul celebrului Toreador Espagniol Juan Fessi
cm tattr; andalusien, ne mai vazut ping acum in
Rominia, Brothers Hugosset, cel ma renumiti ca-
meral Sburgtori ai timpului prezent ; Aremaf, pira-
mida arabici, pi al intregei trupe angajate ; program Ape minerale pentru oprirea caderiT parului
n 36 ore se oprepte cgderea fie cat de puternicii
cu totul schimbat. P.;:eturile recluse.
Aped -iIIMEMINOMMIMIIIMINIMMOIMILIMIellellien1111111111110h,
ffaconu 2 lei pomada de crepterea parului bi 10
zile se cunoapte crepterea, pretul flaconului mare
Liquéurs Exqiiiis es 4 lei, mic 3 lei,
Filtru nervical contra-durerii de dinti fie eit
1
de puturnicg, pre* flaconulul mare 4 lei mie 2
E. CUSENIER Fils Ainé aLt° lei cu o cutie de prafuri de dinti gratis.
40 MEDAILLES d'OR, d'ARGERT, Ffltrul negativ contra distrugerei negilor
6 GRANDS DIPI.:OMES-D'HONNEUR al batiiturilor eu o singurg unsoare dispare. ca-
coma 3 lei. Fintura pentru vopairea pantie din alb
Mallon, Marseille, Paris, Mouse, Bruxelles ea fie negru sa
castanig, pretul o cutie cu 7 o-
COGNAC Chateau de SOLENÇON.
biecte necesare pentru vopsirea pgrului costa 12
ARTICLES SPÉCIALEMENT RECOMMANOSS :
Mt 10
lei sag.pe jumiltate 6 lei, ori-ce comandg nu se
*-
3Fir' Ptil" MA prinieste mai mica de 5 lei.
CACAO â la Vanille MOKA â la Vanille I. D. Alexandresou, friser
CURA(A0 Nee plus Ultra CURACAO Triple Sec Str.jAcadeiniei, 16 Bucurepti
COGNAC Gde CHAMPAGNE de la COURONNE. 219-51
On trouve les Prodults CUSENIER dans tous les bons
Magasins de Comestibles, Confiserles, Restaurants,
S'A DESCHIS
Hôtels de 1." Ordre de la lionnatanie.
ION MITILINEU GRADINA si TERASA
12e t attraarittilurt
1111.
AVOCAT
CHM. COSMA
S'a mutat Str. Stirbey-irodi108 bis.
9-Il a. m.-6-8 p. 1141.
202-12
vis-a-vis de Parcul Sarindar
In toate serile Orchestra Nafionala
AI.A7 222 -12
Compania de Gaz -din Bueuresti are o-
BOALELE SIFILITIOE
noarea a aduce la cunostinta Onor. Pu-
blic di eu ineepere de la Iunie 1896 NEPUTINTA BALRBATEASCA
a redus pretul cokuluT de prima calitate :ta Vindecá dupi ces.. mai noui metode radicale fará
Lei 55 tona de 1000 kgr: transporta
durere i impedicare, dupa o experienta de 23 de
ant ea specialist in labale Inmepti
Lei 50 tona de 1000 kgr. loco, Usina
de Gaz. r. TH
Directiunea Strada Eadgrato No. 1, intrare uumal prin Strado
Strati Volvozi
BIUROUL ADVOCATILOR Consultatiuni de la so-I dim. pi de la 5-8 seam
CIROSKI gi PANTAZI Loc separat de aptepts.re peutra fie-care.
1287-5
' Strada 01.ri, No. 2
 AMBATÄ 8 IUNIE 189 mown.
.111,

Onorat en Medal's de
Medalia de Argint 1889
Aur la Expositia din ROMA 1895
Medallia de Aur 18921
CASA DE SCHIMB =00000* Plt 000000000000000
NACHMIAS & FINKELS 11118MMAIBUMVIMINIIIMINVOIM8111M11,918301111111991DBIBErr
e..600

No. 2, In nonl Palat Datia-Romiois, str. Lipscanl

in fats palatnlui Bancel-Naçionals
Apa Mineralá
Cimpara si vinde ef6cte publics ql face

al Sffintului
oe-fie echimb de monest.
earful p. siva O Lade 1896 d ,,ELÖ PDÀ T A Ktd
Admisä de Onor. Minister de Interne al Romania in orma
4 Cc VAnd
compositii sale excelente, declarata de expertli Europei
RP:5N BOTEZ.A.rfORUL.
alsam,de
-

i tá.limBer 6erianu.) 4%
6°4
Reel Amortissbila . . . 86 50
Amortabill . . . . 99
Obligat. Ô Stet (Cos°. R.). NO 60
- -
100
101
87 50

50
REPT IÁ Â iIEÁL ÁL[R ERIN
DISTINSA LA EXPOSITIILE UNIVERSALE DIN
2 Lel 25 BanI Ilaconul
60/0
6%
6o/o
linnicipale n 1883 96 50
Seri sui FiLiar Runde
, 1890
97
95 50 96
93 50 94
- 26

25 LONDRA, PARIS, VIENNA SI BRUXELLES

:

Urbana 89 76 90 60
Acest cUtir compus din substante vegetale tonice, amare si purgative, este cel mat bun me- 6%
dicament ce se poets intrebuinta atIt contra tutror boalelor de stomae cit si contra urmatoa- 6%
Yel 84 50 85 50
Vindeca : starea catarhalica a stomaoulul i a intestinelor, um-
6% fiarea ficatulut $i a spline. galbinarea, boalele mitre, slabiciunea
relor afectiunt ca : ametealii, colicl de stomach, durert de cap, greata, galbinare, IncArcArl de Actinnl Saner. Natienalif
somaoh, nepofta de mIncare, trinst, ragaelt, varsaturt, venin, etc. Agricola. 1250805 128018 de silage, chlorosis, intareste part& genitale, vindeca oatarid ba-
Goudrou-China Berberianu Flemrini valsare Anstriaea 2 10 2 13 *et si a rinichilor, precum i nisipul i piatra de ud. 6

2 le 25 bam flaconul
Orl-cine 'tie efectele bine-facatoare ale GoudronulM în afectiunile organelor respire torii, de
Karel Geminate
Esc:note Franceze .
, Relent; .
. 100
90
1
-- --
23
101
1

95
26
In urma eontinutulu
se consuma de secoli Mtreqi ea betuturet retcoritoare la
a cel
mare de acid carbonic
alta parte eficacitatea chine in contra tuturor maladiilor ce prodno slabirea organismulut fiind , rabic kinte 2 65 2 70
masa etc vin 9i ktra z/in ,yi se bucura de o apreciare
de mult stabilita, ori-cine intelege o Goudronul-China Berberianu va fi nu numal eel mat po- generald.
trivit medicament contra tuset, catharelor bronchiale i de vesica; dar inca c va fi cel mat ,

XXXXXX)-0C
bun tonifiant oe se poate intrebuinta in asemenea cazurl. Se giseste la principale Drogueriii ei Magassii de Coloniale.
Vénzarea en gros la Domnul WAN ASTRAS, Strada Caldárarl
Tamar-Indien Berb erianu No. I.
Fruct. lascativ racoritor, se Intrebuinteaza cu emcees contra constipatiunet afectiunilor ce o
Insotzse ca: migrena, congestiune cerebrala, hemoroide (trips ) etc. Tamarul Indien-Berberianu A devr aia BUCUREM
lasa ca. este foarte eficace omenilor adult1 contra tuturor boalelor ce provin din constipatiune, dar Representant general pentru Rominia este
Inca se. recomanda deosebire îa medicatiunea copiilor filnd cel mal plácut t lesne de luat me- EN ALLEMANDE, :

DI
dicament. Cutia eu 12 bomboane 2 lei i 50 baM.
COMYPIISL

LE SU EU R Domnul NIC. GENOVITZ, BUOUREM

Face sa dispara pistruele; No, STRADA CALDÁRARI No.
Depositul Central : Farmacia Berberianu, Calafat impededs sbarciturile,
1 1
albesce 41' indulcesce pelea. 138-25 Administratia Apei Murata de Elöpatak.
Ze gaseste de vInzare in Bucurestt la Drogueriile Fr. Brnss, M. Economu .0 V. Titringer GASTELLIET.t. Pnrrrunenr-chimiste
In Craiova la Farmacia Phol, precum si în toate farmaciile principale. Rue Snint.Maro, PARIS.
'7, 11112=Inle-
In looalitatile unde ni se gaseste acest preparat, contra mandat se trimite in ort-ce parte SI LA WTI PARFUMOR ;51 COIFORI
a Viiret. La comnade de eel putin 6 flacoane, se tfimite franco local cerut.
709 -21
Ion Berbereanu
Farm. Calafat
-rani e a phi de Cei-CC coatratactl, nip now Fahrioi e te&a,
Ti1TL4
Timbu1 4,, Gs Amtie de runny. des FfM.RICAP6,78.
t;
00000000000000000 CO0000
01.1a=011.110WeliGIONNI .11.1011101(AVOYMInlratlit..010.7

liar Hydrauc i Var Alb Gras de Prima calitate ,

e;

HN
BUCURESTI, Strada Smirdan, No. 7
Prrrs
air DIE ELF meim RNUME FABRICI Mare depoù de masini agricole i industriale 1
Masini de Secerat, Legat si de Cosit Adriance"
EMIL COSTINESCU, Sinaia. Sfoarit, de legat snopi (: MANILLA garantati pursi:)
ERNES] MANOEL, Comarnie Masini de treerat si Locomobile
Se vinde direct de etttre aceste usine, satt prin DIN RENUMITA FABRICA
BADENIA din Weinheim (:Germania:)
REPRESENTANTUL lor GENERAL 7.17

ii:JITLES SCHNEIDER, Biuroti. Technic

BUCURESCI. 74, STRADA LIPSCANI, 74. BUCURESCI

I Intreprinderl de Instala#uni de incalzire, de lumina electrica, conducte

de upii, bá, aparate sanitare (Water-Closete) de provenienth englesa etc.
Magini de treerat americane ,e0leeoniobi1alrntieri vi

'
Vinzare de MASINI AGRICOLE ouSelevator de snopi:Ale paie.
lat (:sistem 1Aberdeenw:)ilin:rindurl
Ma sini -deRsemlnarin'l
(:sistem amerIcaniHAVANA":)
f

I MORI 8I PIETRE DE MARA DIN LAPERTE..SODS JOUARRE

Great de fin1g,Holingsvorth2,1Toeätori'de nutrett, majint depuruit, Teti&
' 01° 474 4° * *'*** * * *t:xxXXXXN RMA pentru eutite:de:secerdtorS etc.
MEA Vfnturätorf, Trior, Batoze de porumb
1
1107- MUSAMALE IMPERMIABILE DE ORI-CE;VIARIME
MIRON VELESCU In potriva tutulo
eoncureMilor este
furnisez numal coa.
ornice perfect rev,. itissmeavonenswomeasmaramocessassmscsanstanosianamanum
142-16

MA$INI AGRICOLE SI INDUSTRIALE late on preturlle col,

- BUCURESTI, STRADA SMARDAN, 35 - mal elite. Acosta

este soopul meg ZIESIMOZWEESECIEIERESSINSIMMISNWI

gi T EERA 3:AR E
oisasernic de amiss ca anr adovirat
,
,
, 3 eapaee ea ua a
capace cal, Ts atom .
3
. .
8:r 10

,18
lt F. EUND
LOCOM013IE a
a
v
fe }listens oronograil. .
de &rent. ollindru 10 Pietre fr
, ,, 9.11130114 315cap. ,,margine
a
,
n
18
11
10
IJ CIIR EifTI
,
Seceritoare simple 0 cu aparate de legat snopi de am 20
1!, a" a
a a
. 3 , V. oronom. . . ,, 28 NO. 280 CALEA MOSILOR, No. 280
.
e: * * a a alscatempleCellasht,:tte :03

Reeomandä :
VINTURATOARE PE ROTILE, BATOZE DE PORUMB n
"
a
de our 14 carat.), 8 eapace ancora 15 pietse 80
, de otel negru (midst, ancor, 16 Metre, arittiltor
PLAIGURI IPIZEMIA.M10-1L.A. CONCURItiUL, DIN 1,139 Tf
o 1
de seeunde minute, ore, zile, lunl . . . .
,, peutru &Me anrin ea aur adevirat . . . . , 10
de Arent peatru dame prima PE,
75

,, 19 LOCOMOBILE TREERÄTORI
Sistemld construetiunee nog de tot pentru 1896 a
MOTOARE PENTRU PETROL
1

4 o4 1
1
1
, , idem 3 oapaoe prima ff
, de aur, pentrn dame, 14 carate
, idem on 8 eapace . . . . ..
. .
18
,, 25
40 , Cu aparat de ara pale:0 orlce combustibil
atat locniobile cit i Treeratori aunt eele ma
bane i cele mai rent:unite din:fabrica
Nor ULEIURI MINERALE RIJSETI I AMEKICANE Toate ceaaornieele mete stunt :muse remo:toir, cart pot tl
Intearse aril ebeil, regulate in atelierul mad si g rantate pe Ransomes, Sims & Jefferiei
fe, 4 limp de 8 anl. Col nu-1 place dad indirlit baail, ea dar co-

i Sfoara de Manilla englesd 95 bani kilogramul mandele n'ati nicl un risic. Trimit cataloage on 80 flustraM.
Noutki de ceasernice in limbs romini gratis,
ou rambnra postal de la fabrica do cessornice elvetlank
(8 ehweitser Tas ehen-Uhr ea-Fabrik)
e
ezpedietzli

414***.0.1:0):10-*!.!:,,,i0*-#.44.1,A*0000000CY .
1385-46 D. KLECNER, Zürich (E)vetia

STATIUNEA CLIMATIC A.
cXXXXXXXNXXXXXXXXO MOWS X3t3C
011_44CA..
IsT l3UCON7 I NA.
STAMM
LIPSCANI, 70 FRATI RASAN STRADA
LIPSCANI, 70
limnomonin winiennewswWWWw
Sitnata la o positlune naturala admirabi1,tncon.
jurati de !Mori' de brad, cu aer foarte ozonifer,
7
9
,-;

MARE MAGASIN DE NUVOTEURI IN LiNUI MATASURI Ca_ doled stabilimente de hydrotherapie, apara-
X Informam pe onor. publié si numeroasa noastra clientele' cg intorcindu-ne
tele mai bane pentra mufti i electrotherapie #1
mal ales pentru bit medkinale de tot felul, pre-
In sfirfit recomsnd i fabrice ea de reparat mapine agricole, Mori
B atorme de porumb,
simple
Morite, Grape de fier #i toate'reservele pentru Locomobile toi sistematic
cum WU de zlatini naturale de Soles, b1 din i Treerator
dinteun mare voyagia din strainatate, am primit an Inge asortiment de dife-
extracte de frnnze de molid, malt, etc. apoi
rite articole pentai pentru inhalatiuni de zlatiiti ea (Writ de brad,
NMENNIIMI i981811118121188

mil cl e 41WW11 t6i 14-.44

creozot etc. preen& inhalatinni
F'rsirribidsrr-à," go 00000E31000000000000000
' CO
tj0 anume: lahiagiurf fantaisie, alpacas, mohair, matasurl pentru rochl
bluse, pâtizeturf piqueturi pentru rochf, zephir, batista, linou, ja-
gvanais. Specialitate de covoare de salon §,i cu metru Cocos, Lino-
leurat stofe pentru mobile, Perdele, Storurl vitrage, Gobe1enu0 etc,
pneumatice. Curele cu zer de oae, ci lapto i eu
kefyr. Boalele ce se pot trataeu sueces : boalele
constitationale, boalele sistemnlui nervos, ale
aparatalul respirator precum #i a maul digestiv
bealele de feud.
1.4a stntiunen climatica Solea se AA locuinte fru-
please, o buAtirie ltn,
camere eomplect aran-
jate, megliel, tentacle, un biting telegrafo.pa0tal,
,

numarate cazurt
.

13 E rr I .A.
vindecabila prin Antibetinnl, intrebuntat in
succes stralucit-Numeroase
ou
serisorl de nualomire ale oelorivindecail se
trimet dupti cerere spre a
0
00 ne-

a
Mare asortiment umbreluk negre, en tout cas, chine Sesenul dureazd de la 15 Mai pad la fl vitzate, Aceat
mijloc, fiind fara gust, se poate administra botivo-
Septembre st.
4,1 F`rettitei riacscitera.,t fime 15
Orl-ee informatiuni precum i prospeete se daa de
V.
lui ;a fart stirea lut. 110 dloesLa Atrismiesaadrfreansa
primirea Emmet foostA
ileve
Dr. H. Pores
154-11 Presed. comisiuneI de curd. macia Valttulul Lngol, No. 18 CANAT
XXWOI3OtOCXXXXXXXXX4'.14:311000000CXX O 0 carte poktali
-,.. serisoire 26 b. '
10 bauj', o _
,I4Kgaignia../ari -,..........7.71. 4.1........-..............,
Proptietar, CONSTI MILLE rripOgrafia ziarului ,,Adevrului" Palaciul Baneet Na4onale

www.dacoromanica.ro