Sunteți pe pagina 1din 96

Ψ

Psihologie The Psychology


Revistă ştiinţifico – practică The scientifical – practical magazine
CUPRINS CONTENTS

PSIHOLOGIA APLICATĂ: EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY:


PROBLEME ŞI PERSPECTIVE PROBLEMS AND PERSPECTIVES

БЫЧЕВА Елена 3 BYCHEVA Elena


Особенности представления о значи- Features picture of significant qualities
мых качествах мышления студентов of thinking students of psychology and
психологов и практических психологов. practical psychologists.

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII AGE SPECIFIC PSYCHOLOGY

BOTNARI Ina 10 BOTNAR Ina


Atitudinea femeilor faţă de sexualitate. Attitude towards women sexuality.

LOSÎI Elena 18 LOSI Elena


Sugestibilitatea preadolescenţilor şi Sugestibilitatea consume preteens and
comportamentul lor consumativ. their behavior.

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI EDUCATIONAL PSYCHOLOGY

GOLOVEI Lilia 27 GOLOVY Lyly


Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în Relationships influence adolescents in
formarea sistemului valoric al adolescen- training parents of teenagers in the family
ţilor din familiile temporar dezintegrate. value system temporarily disintegrated.

VÎRLAN Maria 40 VYRLAN Maria


Conflictele şcolare: tipuri, cauze, so- Virlan Mary School Conflicts: types,
luţii causes, solutions

PSIHOLOGIA CLINICĂ CLINICAL PSYCHOLOGY

MAHDI Tarabeih, GONTA Victo- 47 MAHDI Tarabeih, GONTA Victo-


ria, PERJAN Carolina, ria, PERJAN Carolina,
Investiţiile materne în îngrijirea copiilor The investments of mothers in the chil-
cu boli cronice la diferite vârste: influ- dren with chronic disease : Her influ-
enţa acestora asupra copiilor. ence on children. .
Ψ

SFATURI PENTRU PĂRINŢI ADVICE FOR PARENTS

CHIREV Larisa 59 CHIREV Larisa


Maturizarea psihosexuală a adolescentului. Adolescent psychosexual maturation.

SAVCA Lucia 64 SAVCA Lucia


Incidenţa sistemului de sancţiuni în vâr- The system of sanctions in age pubertary
sta pubertară în familie. family.

CERCETĂRI, SONDAJE, STUDIES, RESEARCHES,


RECOMANDĂRI RECOMMENDAŢION

КАУНОВА Наталья 72 KAUNOVA Natalia


К проблеме социальных представлений The problem of social representations of
молодежи о цыганах. young people about the gypsies.

OPINII, DISCUŢII OPINIONS, DISCUTIONS

ŞLEAHTIŢCHI Mihai 81 ŞLEAHTIŢCHI Michael


De ce şi cum mor reprezentările sociale. Why and how social representations die.

REALIZĂRI ÎN PSIHOLOGIA EXPERIMENTAL PSYCHOLOGY


APLICATĂ REALIZATIONS

PUBLICAŢII NOI NEW PUBLICATIONS


Плешка Mария 91 PLEŞCA Mariya
Психология личности и свойств личности Psychology and personality traits

A IV-a Conferinţă Naţională a 92 The IV-the National Conference of Psy-


Psihologilor practicieni din Moldova chologists practicing in Moldova

CHRONICLE CHRONICLE

SAVANŢII NOŞTRI SCIENTISTS OUR


ГРИШАНОВА Зоя Ивановна – 93 GRIŞANOVA Zova Ivanovna – a
учённый и человек с большой буквой. scientist ang a man with a large letter.
Psihologie 2010, 2 Ψ

PSIHOLOGIA APLICATĂ: PROBLEME ŞI PERSPECTIVE

ОСОБЕННОСТИ ПРЕДСТАВЛЕНИЯ О ЗНАЧИМЫХ


КАЧЕСТВАХ МЫШЛЕНИЯ СТУДЕНТОВ ПСИХОЛОГОВ И
ПРАКТИЧЕСКИХ ПСИХОЛОГОВ

Елена БЫЧЕВА

Ключевые понятия: профессиональное мышление, профессиональное сознание,


компетентность психолога, психологическое мышление, качество мышления.

Summary
The article raises the question of the importance of building a system of professional think-
ing students of psychology as a predictive tool of cognition. We describe the results of an ex-
perimental study of perceptions of important qualities of thinking in the work of a psychologist.
The analysis of differences in views among students from first to fourth year, as well as practical
psychologists with different professional experience.

Теоретический анализ проблемы ные действия, позволяющие житейс-


формирования профессионального ким психологическим представлениям
мышления позволяют сделать вывод, «дотянуться»до уровня научных, ака-
что эта область профессионального демических знаний.
сознания является сложным, много- Инструментом межличностного
плановым, многоуровневым социаль- понимания служит особый вид мышле-
но-психологическим образованием, ния, который называют психологичес-
требующим целенаправленной, систе- ким. Психологическое мышление (ПМ)
матической работы, направленной как отличается от предметного целым ря-
на формирование психологических дом существенных особенностей, ко-
знаний, грамотности, компетентности, торые определяются спецификой его
как и развития личности студента в це- объекта – человека. Кроме того, зная
лом (мотивационной сферы, професси- что это очень сложный и неисчерпае-
онально значимых качеств личности и мый объект, его нельзя познавать как
др.). Для формирования полноценного предмет. Правильная интерпретация
психологического мышления необхо- внешних проявлений человека воз-
димо, чтобы студенты овладевали фор- можна лишь в контексте определен-
мами конкретно-инструментального, ных жизненных ситуаций, которые
практического анализа, которые будут актуализируют соответствующие им
преобразованы во внутренние умствен- по содержанию психические свойства

3
Ψ Елена БЫЧЕВА

и процессы. Психолог должен хорошо психолога зависит, прежде всего, от


понимать психологическую сущность, качественных особенностей и уровня
что и представляет реальную основу развития процессов мышления самого
для правильного понимания другого психолога, поскольку эффективность
человека его деятельности в конечном итоге
ПМ можно рассматривать как определяется тем, насколько успеш-
систему умственных действий, на ос- но он смог определить причины того
нове которых осуществляется мыс- или иного психологического явления,
ленное воссоздание психологических а значит, проникнуть во внутреннюю,
характеристик человека. По своей скрытую от непосредственного наблю-
генетической природе они представ- дения психологическую реальность».
ляют собой преобразованные социаль- Профессиональная специфика
ные действия (или межличностные мышления психолога обусловлена,
воздействия) (Романов, 2001). прежде всего, необходимостью пони-
Таким образом, ПМ это – рефлек- мания скрытых от непосредственного
сивная умственная деятельность, обес- наблюдения внутренних механизмов
печивающая постановку и решение и законов развития как личности в
психологических задач, через анализ, целом, так и отдельных психических
рефлексию, планирование реакций процессов и состояний человека, эмо-
клиента. Это воспроизведение в иде- циональных переживаний, отношений,
альном плане реальной психологичес- интересов, причин возникновения раз-
кой деятельности. личных психологических проблем.
Чуприкова Н. И. (2004), анализи- Важными особенностями ПМ яв-
руя взгляды философов, физиологов, ляются:
нейрофизиологов, нейропсихологов на o Быстрота актуализации необхо-
природу психики и механизмы работы димой системы знаний. Решение пси-
мозга, определяет предмет психоло- хологических задач довольно часто
гии как «…воссоздание… содержания, протекает в очень жестких временных
структуры, динамики и закономернос- рамках;
тей отражательной и регулирующей o Вероятностный подход при ре-
деятельности мозга на основе деталь- шении многих задач, и выбор опти-
ного изучения ее проявлений в извес- мальных решений;
тных и контролируемых обстоятельс- o Высокая неопределенность,
твах». Такое понимание оказалось со- сложность, неполнота и противоречи-
звучным нашим размышлениям о спе- вость ситуации принятия решения.
цифике профессионального мышления o Практическая ориентирован-
психологов. ность, непосредственная включен-
Локалова Н. П. (2004) считает, что ность в ситуацию;
«успех в деятельности практического

4
Особенности представления о значимых качествах мышления Ψ

o Практическая направленность разработали методику на основе ме-


ПМ - умение применять общие теоре- тодики М. Рокича «Ценностные ори-
тические положения и понятия к конк- ентации» и модифицированая нами в
ретным единичным условиям; соответствии с поставленной задачей:
o Высокая ответственность при- описать профессионально значимые
нимаемых решений. Последствия пси- качества мышления психологов. В
хологической некомпетентности могут основу методики «Значимые качест-
быть очень серьёзными как для самого ва мышления психолога» легла идея
субъекта, так и для других людей. С. Московича, о том, что наши пред-
o ПМ отличается повышенной ставления влияют на наше отношение,
зависимостью от потребностно-моти- социальные репрезентации составля-
вационной и эмоциональной сферы ют структуру нашего мышления (S.
личности. Поэтому довольно часто Moscovici, 1997).
решение психологических задач детер- Гипотеза нашего исследования
минируется не столько логикой лич- была следующая: Представление о
ностной реальности (индивидуальны- психологическом мышлении будет из-
ми особенностями партнера), сколько меняться в зависимости от курса обу-
настроением субъекта или его отноше- чения и опыта работы.
нием к познаваемому лицу; Ход исследования: Испытуемым
o Психологическое мышление был предъявлен набор из 21 значимого
глубоко связано с личностью. Оно качества мышления с расшифровкой
опосредствует отношения субъекта не каждого качества. На первом этапе не-
только с другими людьми, но и с самим обходимо было выделить 10 наиболее
собой, то есть является составной час- значимых качеств, которые помогают
тью самосознания (Романов, 2001). в работе психолога. На втором этапе
В эксперименте принимали учас- нужно было ранжировать эти качества,
тие 226 студентов психологического по степени значимости, на первом мес-
факультета КГПУ “И. Крянгэ” из них те самое значимое, на втором менее, и
студентов первого курса – 72, второ- на десятом – самое незначительное ка-
го курса – 52, третьего курса – 32, и чество.
четвертого курса – 70 человек, а так Таким образом, мы получаем ие-
же практические психологи со стажем рархию из 10 наиболее популярных и
от 0,5 лет – 2 лет, и 4 и более лет стажа значимых качеств мышления в работе
– 35 человек; всего – 361 человек. психологом.
На основе теоретического анализа Ответы участников эксперимента
мы выявили и систематизировали важ- были проанализированы, были состав-
ные качества мышления психологов лены таблицы.
(всего 21 качество мышления). Далее

5
Ψ Елена БЫЧЕВА

Таблица 1
Ранговое распределение значимых качеств мышления
у студентов с 1-го по 4-й курс

Место Ранговое распределение качеств


1 Курс 2 Курс 3 Курс 4 курс
Широта мышле-
1 Рефлексивность Ригидность Комформность
ния
2 Широта мышления Рефлексивность Рефлексивность Широта

3 конкретность Образность Пытливость ума Пытливость ума

Аналитичность
4 Индукция Беглость Самостоятельность
ума
5 Пытливость ума Пытливость ума гибкость Гибкость
Аналитичность Рефлексивность, ла-
6 Дедукция Рационализм
ума бильность
Аналитичность ума,
7 Визуализация Рационализм Дедукция абстрактность,
критичность
Рационализм, рацио-
8 Импульсивность Дедукция Импульсивность
нализация.

Образность, критич- Лабильность и Самостоятель- Креативность и об-


9
ность конкретность ность разность

10 Аналитичность ума. Гибкость Широта Импульсивность

Таким образом, можно говорить о курсе только происходит формирова-


том, что когда студенты приходят на ние представлений о психологии как
первый курс, они сталкиваются с тем, науки, только начинает формироваться
что их критерии профессиональной теоретическое психологическое мыш-
компетенции еще недостаточно сфор- ление, а так же происходит кардиналь-
мированы, находятся под сомнением и ное формирование психологического
переосмыслением. Приступая к обуче- базиса. Представления студентов о ра-
нию на факультете, студенты первого боте психологом еще очень подвижно.
курса имеют еще смутные представ- Они учатся думать профессионально.
ления о характере работы, о профес- В этот период представление о
сиональной компетентности. И мы дальнейшей профессиональной работе
можем предположить, что радикально претерпевает значительные изменения
их взгляды меняются ко второму курсу. относительно начального представле-
Это происходит потому, что на первом ния. Поэтому их изменения наиболее
6
Особенности представления о значимых качествах мышления Ψ

очевидны и видимы по сравнению с саморазвития и самовоспитания. И вы-


последующими курсами обучения. бранные качества становятся неглас-
Ко второму курсу и в последующих ным ориентиром для саморазвития в
курсах представления о профессио- выбранной специальности и формиро-
нальной компетенции становятся бо- вания интеллектуального инструмента
лее целостными по ряду закономерных – психологического мышления.
причин. К такого рода причинам можно Настораживает тот факт, что сту-
отнести: детальное изучение специаль-денты третьего курса – выпускного,
ных направлений в психологии; изуче- на первое место ставят ригидность, а
ние различных специализированных четвертый – комформность, тогда как
курсов (консультирование, психодиаг- самостоятельность и креативность вы-
ностика, психология лидерства, пси- ходят на девятое место! Видимо, это
хология стресса и др.); прохождение связано с особенностями обучения, а
активной психологической практики; также может указывать на то, что три
участие в тренингах; работа над курсо-
года и даже четыре – недостаточны для
вой работой; активное профессиональ- формирования специалиста. Этот факт
ное общение с практическими психо- требует дополнительного изучения.
логами и др. Следующим шагом является изуче-
К концу второго года обучения ужение представлений о психологическом
складываются базовые основы психо- мышлении между двумя группами пси-
логического знания, принципы, меха- хологов:
низмы работы психологической реаль- 1. Психологи со стажем работы от
ности – психологическая грамотность. 0,5 до 2-х лет;
Студенты уже имеют представления о 2. Психологи со стажем работы от
профессиональной этике, о принципах 4-х и более.
Таблица 2
Ранговое распределение значимых качеств мышления у психологов

Ранговое распределение
Место
Психологи со стажем от 0,5 до 2-х лет Психологи со стажем от 4-х и более.
1 Широта мышления Широта мышления
2 Аналитичность Пытливость ума
3 Критичность Самостоятельность
4 Лабильность Индукция
5 Креативность Интуитивность
6 Интуитивность Дедукция
7 Визуализация Рефлексивность
8 Дедукция Образность
9 Рефлексивность Креативность
Рационализм, ригидность,
10 Гибкость
комформность
7
Ψ Елена БЫЧЕВА

Как видим, первое место занимает может говорить о том, что психологи в
широта мышления. Широта мышления начале своей работы только определя-
подразумевает способность видеть це- ются с иерархизацией качеств ума, ко-
лое и все его части. Это наиболее важ- торые бы им помогли бы работе, а пси-
ное качество мышления, как показыва- хологи с большим стажем уже знают,
ет наше теоретическое исследование, что им нужно.
поскольку работа психолога подразу- Интересно то, что не было выявлено
мевает целостный и системный взгляд значимых различий, между студентами
на ситуации клиентов, коллектива, без 4-го курса и психологами работающи-
такого целостного восприятия решить ми до 2-х лет (rsэмп = 0,27 при р ≤ 0,01).
поставленную задачу почти невозмож- Начинающие психологи, только наби-
но. И психологи – практики отмечают рают опыт и не до конца сформирова-
эту важность. Сталкиваясь с решением ли новый аппарат умственных качеств,
конкретных практический задач, с раз- нужный им для успешной работы.
нообразными жизненными ситуация- Анализ результатов, по изучению
ми, с уникальностью внутреннего мира представлений студентов и психоло-
человека, психологи практики выбира- гов о психологическом мышлении, а
ют такие качества, как интуитивность, именно оценку качеств мышления важ-
креативность так же начинает играть ных для работы психологом, показал,
большее значение (пятое и девятое что представление о психологическом
места). Что примечательно – психоло- мышлении студентов и психологов раз-
ги со стажем более четырех лет работы личается.
выделяют, (хоть и на последнее место) В соответствии с гипотезами данно-
такие качества как ригидность и кон- го исследования мы проверили, досто-
формизм, а лабильность перестает иг- верны ли видимые (Таблицы № 1 и 2)
рать важную роль в решении психоло- различия в представлении о психологи-
гических задач (15 место), то время как ческом мышлении между психологами
у начинающих психологов это качество и студентами. При анализе результатов
занимает четвертое место. было выявлено, что наблюдаемы нами
Для проверки значимости различий различия, являются достоверными (rsэмп
в группах психологов, со стажем рабо- =0,6 при р ≤ 0,05 ). По Швантеру 0,6 –
ты до 2-х лет и от 4-х и более лет, нами средняя связь между показателями.
был использован коэффициент ранго- Выводы:
вой корреляции rs Спирмeна, • Наблюдаем изменение в пред-
В результате математической об- ставлении о значимости качеств сту-
работки данных были выявлены зна- дентов с первого по четвертый курс.
чимые различия группах психологов, Радикально взгляды студентов меня-
со стажем работы до 2-х лет и от 4-х и ются после первого курса. К концу вто-
более лет (rsэмп = 0,47 при р ≤ 0,01). Это рого года обучения уже складывают-

8
Особенности представления о значимых качествах мышления Ψ

ся базовые основы психологического становлении личностно-профессио-


знания, принципы, механизмы работы нальных качеств будущего специалис-
психологической реальности – психо- та. // Мир психологии 2005, № 1.
логическая грамотность. И выбранные 4. Локалова, Н. П., Предмет пси-
качества становятся негласным ориен- хологии и специфика профессиональ-
тиром для саморазвития в выбранной ного мышления психологов. // Вопросы
специальности. психологии 2004 № 5.
• У студентов психологов и психо- 5. Лопанова, Е. В., О развитии
логов практиков проявленные различия профессионального мышления педаго-
в значимости некоторых качеств мыш- га. //Высшее образование 2008, № 2.
ления, что может говорить о том, что 61 – 62.
значение некоторых качеств студенты 6. Просекова, В. М., Динамика
психологии могут понять лишь в про- профессионального самосознания пси-
цессе практической деятельности. холога-практика (психосемантический
• Наблюдаются и сходство в зна- аспект). // Журнал практического пси-
чимости качеств, к примеру, и широта холога. 2002, №6.
мышления оказываются важными ка- 7. Протасова, Н. И., Кайгородов
чествами и занимает первые места. Б. В. Динамика профессионального са-
• Не было выявлено значимых раз- мопонимания студентов-педагогов. //
личий, между студентами 4-го курса и Мир психологии 2001, №3.
психологами работающими до 2-х лет 8. Романов, К. М., Особеннос-
(rsэмп = 0,27 при р ≤ 0,01). ти мышления, функционирующего в
Литература: структуре межличностного познания.
1. Psihologia câmpului socisl. Re- // Мир психологии 2001, №1.141 – 144.
preyentările sociale. Coord Adrian Necu- 9. Сидоренко, Е. В., Методы ма-
lau. Iaşi: „Polirom” 1997, p. 243. тематической обработки в психоло-
2. Ваулова, Т. А., Профессиональ- гии. СПб.: 2001. – 350с.
ное мышление психологов как предмет 10. Чуприкова, Н. И., Психика и
психологического исследования // Воп- предмет психологии в свете достиже-
росы психологии 2005 № 3. ний современной нейронауки // Вопро-
3. Копылова, Н. В., К вопросу о сы психологии. 2004, № 2. с.104 – 118.

9
Ψ Psihologie 2010, 2

PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII

ATITUDINEA FEMEILOR FAŢĂ DE SEXUALITATE

Ina BOTNARI

Termeni- cheie: sexualitate feminină, dinamica sexualităţii la vârsta matură, scala sa-
tisfacţiei sexuale, atitudinea faţă de problematica sexuală, emancipare, prejudecăţi, norme
etice, anxietate, criză de autocunoaştere.

Summary
Adult women sexuality is a little tackled aspect in psychology, sociology and sexology in
Republic of Moldova.
During centuries, moral and aesthetic standarts have marked the inhibition of the femenine
sex, but as she got elder she was more limited in becoming emanicipated, in developing herself
in all life aspects: professional and familial.
Getting through different life stages the woman changes continuously her erotic behaviour,
because sexuality covers all induviduals values, atitudes and beliefs about own person as mother
or wife, woman- relationship with others.
Adult women sexuality was superficially tackled being considered a less interesting topic in
psychology domain. As women go ahead in sphere of influence of social and professional life,
they should be conscious about their own atitude towards sexuality, that represents an extremely
necessary pulse for fulfilling of all the elements of her personality. Women from rural medium are
particularly marked, they don’t even dare to recognize their senzuality.
The fear of being critisized and blamed by others made them consider sexuality something
unnatural, something that should be repressed and sublimed by household duties, care for chil-
dren, husband and job. However the experiment results have shown that women from both rural
and urban medium accept the social load that commands the way of valueing the feature of being
a WOMAN.

Sexualitatea prezintă un aspect cheie ciale au dictat „trezirea” interesului pentru


al „umanităţii” fiinţei umane. Este o latură vârsta adultă, pentru aspectele ce dirijează
complexă a personalităţii fiecăruia, ce se comportamentul şi atitudinile persoanelor
bazează pe educaţie, experienţele indivi- în cauză.
duale precum şi pe mediul social, famili- Secole la rând, normele etice, estetice
al în care s-a format omul. Pe parcursul marcau inhibarea sexualităţii feminine, iar
anilor, în domeniul sexologiei, s-a studiat cu cât aceasta înainta în vârstă, cu atât mai
mai amplu, sexualitatea şi conduita sexu- mult aceste legităţi sociale limitau femeia
ală a adolescenţilor, tinerilor. În prezent, să se emancipeze, să se dezvolte în toate
dezvoltarea şi modificarea intereselor so- aspectele vieţii sale: profesional, familial.

10
Atitudinea femeilor faţă de sexualitate Ψ

Totuşi, aceste norme fundamentale se răs- 2. Satisfacţia interacţiunii sexuale


frâng şi în prezent asupra multor femei, în influenţează atitudinea femeii faţă de se-
special a celor din mediul rural, unde sunt xualitate şi problematica sexuală.
bine cristalizate multe tradiţii, prejudecăţi Studiul experimental a fost realizat
ce ţin de conduita, atitudinea sau percepţia pe un eşantion constituit din 60 de femei:
sexuală [ 5; p.120]. Odată cu trecerea prin treizeci din mediul urban şi treizeci din
diferite etape ale vieţii, femeia îşi modifi- mediul rural. Vârsta medie a acestora era
că permanent comportamentul erotic, de- cuprinsă între patruzeci – cincizeci şi cinci
oarece sexualitatea cuprinde toate valorile de ani.
individuale, atitudinile şi credinţele des- Instrumentarea experimentului.
pre propria persoană ca mamă sau soţie, Pentru diagnosticarea scopului cerce-
femeie în relaţiile cu cei din jur. Aceste tării, am utilizat următoarele metode [3;
aspecte sunt influenţate de sistemul de va- p.45]
lori morale, religioase şi socio-culturale, • Scala satisfacţiei şi interacţiunii se-
ce iniţiază în societatea noastră mediul xuale;
rural de cel urban. Tendinţa de emancipa- • Chestionarul Atitudini faţă de pro-
re a femeii moderne a fost prejudiciată de blematica sexuală;
monopolul puterii şi influenţei masculine • Chestionarul de determinare a Atitu-
în sfera vieţii sociale. dinii faţă de propria sexualitate.
Inovaţia lucrării: Pe măsură ce subiectul sexualităţii a
Sexualitatea femeilor adulte a fost fost supus atenţiei societăţii, sferei ştiinţei
abordată superficial, ca subiect puţin in- şi clinice, multe din tradiţii sau credinţe
teresant în domeniul sexologiei. Odată cu s-au destrămat şi, totuşi, unele tabu-uri şi-
înaintarea femeilor în sferele influente ale au lăsat amprenta până în prezent asupra
vieţii sociale, profesionale, acestea trebuie mentalităţii femeilor din mediul rural, iar
să fie conştiente de propria atitudine faţă perturbarea informaţională este transmisă
de sexualitatea lor, ce reprezintă o pulsiu- din generaţie în generaţie.
ne extrem de necesară pentru complemen- Autoarea Ana Rant defineşte sexuali-
taritatea tuturor elementelor din persona- tatea ca fiind totalitatea reacţiilor psihice, a
litatea sa. faptelor sau a trăirilor ce ţin de manifesta-
Scopul cercetării de faţă îl constituie rea plăcerii, atracţiei sexuale. În opinia ei,
determinarea atitudinii femeilor faţă de în prezent, din neştiinţă, societatea, echi-
propria sexualitate. valează noţiunea de „sexualitate” cu com-
Prin intermediul ipotezelor am presu- portamentul indezirabil sau vulgar, fapt ce
pus că: contravine adevărului. Lucrând mai mult
1. Există o diferenţă de atitudine la timp în domeniul sexualităţii feminine,
femeile din mediul urban comparativ cu autoarea afirmă că femeia ce manifestă o
cele din mediul rural în raport de propria atitudine pozitivă faţă de sexualitatea sa
sexualitate. denotă şi o atitudine adecvată faţă de sine

11
Ψ Ina BOTNARI

însăşi. Femeia de succes se simte sexy, Prejudecăţile bărbaţilor că ei îmbătrânesc


afirmă A. Berger, însă eforturile depuse mai greu şi mai frumos decât femeia in-
pentru afirmarea profesională o „seacă” duc eroarea socială prin care capacitatea
de energia necesară exprimării sexuale. erotică a femeii dimunează consistent la
Când este nevoită să facă faţă şi obliga- această vârstă.
ţiilor casnice, necesare creşterii unuia sau Sexologii moderni consideră anii
mai multor copii, sexualitatea trebuie să acestei perioade drept „ cei mai frumoşi
se confrunte cu noi probleme, rutina, obo- ani din viaţa unei femei”. Imaginea sexu-
seala sau dezechilibrul satisfacţiei inter- alităţii lor nu mai are neclarităţi, doamna
sexuale cu partenerul. Anume la această de peste patruzeci se simte liberă, elibera-
vârstă este momentul să-şi dovedească tă de prejudecăţi şi inhibiţii, lipsită de că-
sexualitatea, pentru a menţine farmecul de utarea perfecţiunii. Totodată, convingerile
erotism şi-n viaţa de cuplu. femeilor legate de comportamentul sexual
Vom menţiona că perioada de vârstă în cadrul căsniciei au fost deseori cau-
adultă, cuprinsă între 45 şi 55, de ani în za unor importante anxietăţi şi tulburări.
evoluţia feminină este relativ mai tensio- Morala dominantă a secolului al XIX-lea
nată şi încărcată de indispoziţii şi anxietăţi, dicta femeii imperativul : „munceşte, eco-
având un substrat psihologic, precum şi nomiseşte şi renunţă la trup!” [6, p.6], pe
biologic-hormonal (menopauza) [4; p.35]. parcursul multor secole, femeia a învăţat
După Moers, această vârstă este marcată că sexualitatea ei este un „handicap”, un
de una din cele mai puternice crize: „criza pericol care trebuie depăşit sau ignorat
de autocunoaştere”, ce constă în analiza [6, p.19]. În prezent, femeile din mediul
a ceea ce a fost trăit, realizările sau eşe- urban pot profita de imperativul vehiculat
curile-aspiraţiile ce au rămas nerealizate, în revistele pentru femei: „fii fericită, fii
carieră, familie, precum şi partea vieţii ce răsfăţată, juisează!”. Totuşi aceasta este
a rămas de trăit – îmbătrânirea. Emancipa- extrem de dificil, în timp ce mentalitatea
rea femeii s-a izbit de numeroase restricţii social-majoră, manifestă discriminare la
obstrucţioniste din partea societăţii. Rolul nivel de statut social, profesional, fami-
mamei şi soţiei este foarte încărcat şi ten- lial. Paradoxal, dar femeile din mediul
sional. În etapa adultă, apar noi probleme rural, care duc o viaţă mai puţin agitată,
de familie (maturizarea copiilor), starea cu mai puţine preocupări în legătură cu
de tensiune, nelinişte care este parcursă cu silueta, frumuseţea fizică şi sexualitatea
nervozitate şi anxietate. Vine vremea când lor, trăiesc mult mai uşor perioada de
semnele vârstei nu mai pot fi trecute cu ve- menopauză, cu consecinţele ei, acestea
derea, schimbările vârstnice provoacă dis- nu sunt îngrijorate de numărul firelor că-
confort şi complexe psiho-fizice ce ţin de runte sau de masa ponderală, de dorinţele
riduri, părul cărunt, siluetă. Comunitatea proprii şi fiziologia acestora, acceptând
are tendinţa de a considera femeia trecută toate schimbările fiziologice, ca o etapă
de 40 de ani drept lipsită de sex-appeal. continuă a îmbătrânirii sale. Pe când fe-

12
Atitudinea femeilor faţă de sexualitate Ψ

meile din mediul urban, care se preocupă repede capacitatea de exprimare erotică,
nu doar de fizicul, dar şi de partea psiho- la fel ca şi femeia care nu a reuşit să atingă
emoţională a sănătăţii lor, devin mult mai un grad corespunzător de eliberare finan-
anxioase şi îngrijorate de „intervenirea” ciară şi socială. Astfel, indiferent de me-
menopauzei. Totodată, mediul urban im- diul social, sexualitatea femeii mature este
pune multe etaloane de frumuseţe, ce dic- subordonată multor factori interni (psiho-
tează manifestarea sexualităţii [2; p.56]. logici, fiziologici) şi externi care perturbă
Acestea, frecvent, nu sunt în corespun- şi influenţează enorm capacitatea femeii
dere cu specificul vârstei la femeile adul- de a-şi exprima identitatea feminină, fără
te, impunând femeii condiţia să adopte o dogme sau prejudecăţi [1; p.85].
atitudine restrictivă faţă de sexualitatea şi Pentru verificarea ipotezei prin care
comportamentul său. Femeia care nu a re- presupunem că există o diferenţă de ati-
uşit până la această vârstă să se elibereze tudine faţă de propria sexualitate a fe-
de prejudecăţile şi blocajele „implantate” meilor din mediul urban şi a celor din
de o educaţie sexuală în care sexualitatea mediul rural, am apelat la metoda de
este duşmanul dezvoltării unei personali- prelucrare a datelor, criteriul “ t-Student”,
tăţi feminine adecvate îşi va pierde foarte ce constă în compararea a două medii pe
eşantioane mari, N> 30.
Tabelul 1

Scala satisfacţiei sexuale şi a atitudinii faţă de problematica sexuală


Coeficientul de Coeficientul de Coeficientul de Coeficientul de
Tipul
frecvenţă a activităţii dorinţă/ aşteptare a diferenţă dintre atitudine faţă de
de mediu
sexuale (%) act. sexuale acestea problematica sexuală
Urban 41,2 47,87 5,8 54,03
Rural 28,5 39,1 12,43 57,7
t-Student 8,75 4,78 5,03 -
p 1
0.0001 0,0001 0,0003 -

În urma calculelor realizate, poate fi activităţile şi aşteptările eşantionului din


argumentat faptul că rezultatele obţinute mediul urban sunt mai mari decât mediile
sunt semnificative. eşantionului din mediul rural iar diferen-
Astfel, aceste valori conturează dife- ţele dintre acestea sunt semnificative, fapt
renţe de atitudini la mediul urban, faţă de ce ne oferă posibilitatea de a presupune
mediul rural, în scala satisfacţiei sexuale, că femeile din mediul rural, manifestă o
atât la nivel de frecvenţă, precum şi la ni- atitudine mai rezervată faţă de sexualitate,
vel de aşteptări faţă de activitatea sexu- având un grad mai scăzut de satisfacţie în
ală. Este bine de evidenţiat că mediile la diversitatea activităţilor erotice.

13
Ψ Ina BOTNARI

Femeile din mediul urban au mai pu- ind relativ mulţumite de realitatea erotică
ţine prejudecăţi în exprimarea propriei existentă.
sexualităţi, astfel acestea sunt mai satisfă- Rezultatele interpretate sunt prezen-
cute în activităţile sexuale, având şi mai tate în formă de histogramă, prin care se
puţine aşteptări faţă de partener (5,8), fi- observă bine diferenţele acestora în dia-
grama dată:

60

50
FrecvenĠa sexuale

40
Aúteptările activităĠii
sexuale

30 DiferenĠa acestora

Atitudinea faĠă de
20
problematica sexuală

10

0
urban rural

Figura 1 Scala satisfacţiei sexuale şi a atitudinii faţă de problematica sexuală

Pentru a marca diferenţa dintre frec- re atestate la femeile din mediul urban, am
venţa şi dorinţa femeilor din mediul rural, apelat la aceeaşi formulă a criteriului “t-
în comparaţie cu diferenţele aceloraşi repe- Student”. Datele sunt redate în tabelul 2:

Tabelul 2
Tabelul comparativ al variabilelor măsurate la nivel de mediu rural-urban

Satisfacţia sexuală Rural Urban


Frecvenţa 28,5 41,2
Aşteptările act. sexuale 39,1 47,87
Z /t/ 5,19 3,2
p 0,0001 0,0001

14
Atitudinea femeilor faţă de sexualitate Ψ

Diferenţele sunt semnificative, deoa- ţionale. Iar femeile din mediul rural recu-
rece Z >= 2,75 pentru p = 0,01 nosc necesitatea unei activităţi erotice mai
Aceste rezultate accentuează cele ex- variate, fapt ce este subliniat de diferenţa
puse mai sus, prin care am exprimat faptul aşteptărilor de 5.19, care nu depăşeşte cu
că femeile din mediul urban au o activitate mult valoarea femeilor din mediul urban.
sexuală mai frecventă şi mai „intensă” din În baza mediilor afişate în tabel, am
punctul de vedere erotic şi al trăirilor emo- realizat următoarea histogramă (fig. 2).

47.87
FrecvenĠa activităĠii
39.1 sexuale
41.2
Aúteptările activităĠii
sexuale
28.5

rural
urban

Figura 2. Coraportul frecvenţei şi aşteptării activităţiii sexuale

În tabelul 3, au fost incluse doar re- a relaţiei dintre satisfacţie şi atitudine, ce


zultatele eşantionului mediului rural, ca este evidenţiată prin semnul „ – „ a valorii
urmare a faptului că doar aceste rezultate obţinute.
au confirmat legătura invers proporţională Tabelul 3
Coeficientul reprezentativ la valorile mediului rural

Satisfacţia sexuală Aşteptările activităţ. sexuale Diferenţele


Atitudinea -0,606 - -
p 0,01 - -

Cu cât ar creşte satisfacţia sexuală şi prin faptul că femeile de la oraş nu resimt


s-ar realiza aşteptările activităţii sexuale a dificultăţi majore în exprimarea propriei
femeilor din mediul rural, cu atât ar scă- sexualităţi, nu au scale de diferenţiere sta-
dea atitudinea rigidă faţă de sexualitatea bilă dintre satisfacţie/aşteptări/atitudine şi
sa şi problemele sexuale de ordin social. nici nu au dogme rigide ce ţin de sexu-
Rezultatele eşantionului din mediul alitatea socială. Ultima diagrama, descrie
urban nu au corespuns acestui criteriu, bine această diferenţă de coeficienţi:
15
Ψ Ina BOTNARI

47.87
39.1
50 DiferenĠa dintre frecvenĠă úi
45
aúteptări
40 41.2 FrecvenĠa activităĠii sexuale
35

30 28.5 Aúteptările activităĠii sexuale


25

20

15

10 12.43

0 5.8

rural
urban

Figura 3 Coraportul celor trei variabile: frecvenţă, aşteptări sexuale, diferenţa din-
tre acestea la femeile din mediul rural şi urban

CONCLUZII dreţe şi admiraţia celor apropiaţi. Totoda-


Sexualitatea femeilor adulte este tă, cu cât femeia va avea o atitudine mai
un aspect puţin abordat în ştiinţa psi- conservatoare faţă de propria sexualitate
hologică, sociologică şi sexologică din cu atât îi va fi mai dificil să reacţioneze
R.Moldova. Percepţia eronată a societăţii flexibil, cu încredere şi-n alte sfere ale
precum că femeia trecută de vârsta de 45 vieţii sale.
de ani este femeia ce îmbătrâneşte, influ- Năzuinţa femeii moderne spre eman-
enţează enorm atitudinea femeii faţă de cipare se reflectă şi-n atitudinea adoptată
sine însăşi, de propriul corp sau sexuali- faţă de sine însăşi (fapt ce a fost observat
tate. În special, sunt marcate de prejude- şi constatat la femeile din mediul urban).
căţi femeile din mediul rural, care nu în- Femeia care are o atitudine adecvată faţă
drăznesc să-şi recunoască senzualitatea. de propria sexualitate îşi cunoaşte drep-
Frica de a fi criticate şi de a fi judecate turile sociale, profesionale, dar şi pe cele
de cei din jur le-a creat reprezentarea că personale – de a fi fericită.
sexualitatea este ceva nefiresc, ce trebuie Totuşi, rezultatele cercetării noastre
reprimată sau sublimată prin griji casnice, au demonstrat că femeile, atât cele din
atenţia faţă de copii, soţ, serviciu. În con- mediul urban, cât şi cele din mediul rural,
secinţă, ele sunt mai închise şi nu tind să când se confruntă cu complexitatea pro-
obţină o satisfacţie mai mare de la relaţia blemelor ce decurg din atitudinea eronată
cu partenerul. faţă de propria sexualitate, acceptă povara
Din rezultatele chestionarelor apli- socială ce le dictează modul în care să-şi
cate, observăm că satisfacţia sexuală in- aprecieze însuşirea de a fi FEMEIE.
fluenţează atitudinea faţă de problemele Recomandările care pot fi propuse
sexuale şi însăşi atitudinea faţă de sine, pentru atenţionarea situaţiei existente în
ca fiinţă sexuală ce merită afecţiune, tan- societate sunt:

16
Atitudinea femeilor faţă de sexualitate Ψ

1. Elaborarea şi editarea de pliante şi de training la care să se „ stimuleze ma-


broşuri informative în care să se descrie nifestarea sexualităţii adecvate” prin dez-
aspectele sexualităţii feminine; reparti- voltarea încrederii de sine, a imaginii de
zarea acestor pliante şi broşuri la diferite sine corespunzătoare vârstei şi a atitudinii
centre medicale, ONG-uri, atât în regiu- pozitive faţă de propriul corp, aspectul fi-
nile urbane, cât şi în cele rurale; zicului exterior, în raport cu o lume interi-
2. Propagarea informaţională în mij- oară bogată în experienţe.
loacele mass-media, prin care nu numai
femeile, dar şi comunitatea să se infor- BIBLIOGRAFIE
meze şi să-şi schimbe percepţia socială 1. Calancea A. 2006. Psihologia per-
cu privire la aspectele sexualităţii femeii sonalităţii, Chişinău.
adulte; 2. Jacques A. 1997. Psihanaliza şi
3. Datele cercetării pot fi folosite în ar- sexualitatea feminină. Bucureşti, Editura
ticole, pentru instituţiile de învăţământ su- Trei.
perior: psihologie, sociologie, jurnalism, 3. Rutter V., Scwartz P. 2000. Teste
în baza cărora să se realizeze alte cercetări de iubire. Bucureşti. Editura Rao
mai profunde în sfera eroticii feminine, la 4. Starenkyi D. 1995. Cele cinci di-
diferite etape de vârstă; mensiuni ale sexualităţii feminine. Cluj-
4. În baza rezultatelor cercetării se pot Napoca, Editura IDEA.
elabora recomandări practice pentru fe- 5. Starke K. 1991. Любовь и сексу-
meile care se simt complexate de propria альность до тридцати лет. Москва,
sexualitate; iniţierea în diferite activităţi 6. Stekel Wilhelm. 1997. Psihologia
eroticii feminine. Bucureşti, Editura Trei.

17
Ψ Psihologie 2010, 2

SUGESTIBILITATEA PREADOLESCENŢILOR
ŞI COMPORTAMENTUL LOR CONSUMATIV

Elena LOSÎI

Termeni-cheie: influenţabilitate, sugestibilitate, comportament consumativ, familii


temporar dezintegrate.

Summary
This article presents and analyses the main results and conclusion of the research with the
above mentioned title. It attempts to show the ,,money spending” particularities of teenagers
from temporarily incomplete families versus teenagers from complete families. We are showing
the statistics correlation between the consisting parts of the consumer’s behavior and the way
the teenagers from uncompleted versus complete families react at the suggestions and influences
from others.

Pentru societatea contemporană, în ră în care un rol esenţial revine ştiinţelor


care progresul tehnico-ştiintific tinde în comportamentale – mai ales psihologiei
multe domenii să înlocuiască producă- şi sociologiei – de la care au fost prelua-
torul om cu producătorul maşină, un as- te concepte şi idei fundamentale. La baza
pect foarte important şi semnificativ este comportamentului consumativ stau acte şi
studierea comportamentului consumativ. procese diverse. Modul în care oamenii se
Cunoaşterea şi explicarea esenţei compor- comportă în plan economic reprezintă nu
tamentului consumativ a devenit o necesi- doar o însumare de acte repetate mecanic,
tate stringentă. În condiţiile diversificării ci rezultatul acumulării unei experienţe de
considerabile a ofertei, consumatorilor li viaţă. Evident, apare întrebarea: de la ce
se deschid largi posibilităţi de alegere. În vârstă începe formarea comportamentului
acelaşi timp, creşterea puterii de cumpăra- consumativ?
re, ridicarea nivelului de educaţie şi cul- Copilul înmagazinează de foarte de-
tură, îi oferă posibilitatea cumpărătorului vreme informaţii despre bani, însă el are
să-şi satisfacă mai multe nevoi, mai sofis- nevoie să fie ajutat să şi le structureze.
ticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspec- El ne însoţeşte la piaţă, vede cum dăm o
te de care este absolut obligatoriu să ţină bancnotă pentru a poseda obiectele dori-
seama producătorul, pentru a putea veni te. Dar copilul nu înţelege încă ce semni-
în întâmpinarea dorinţelor consumatoru- fică cifra şi nici suma în raport cu gestio-
lui. Pe măsură ce studiile au progresat în narea bugetului familiei. El ştie că mama
acest domeniu, s-a stabilit cu certitudine şi tata au bani, dar nu cunoaşte bine ce
că investigarea comportamentului consu- trebuie să facă aceştia pentru a avea
mativ necesită o abordare pluridisciplina- bani. Atunci când copilul înţelege meca-

18
Sugestibilitatea preadolescenţilor şi comportamentul lor consumativ Ψ

nismul schimbului bani-produs, el nu-l cu familia, astfel încât preadolescenţii din


poate pune în raport toate oportunităţile familii dezintegrate au o responsabilitate
pe care le are familia cu toate dorinţele redusă faţă de bani şi planuri de cheltuieli
sale. Pentru a-i permite copilului să ca- mai puţin adecvate comparativ cu preado-
pete o atitudine responsabilă faţă de bani, lescenţii din familii integre. Cea de-a doua
trebuie să-i dăm ocazia să-şi gestioneze ipoteză a fost că subiecţii cu un nivel ridi-
banii, să economisească, să-i aleagă pe cat al influenţabilităţii şi sugestibilităţii au
ce să-i cheltuie, ce se întâmplă dacă face o responsabilitate mai mică faţă de bani şi
alegeri greşite. În opinia lui Blackwell un plan de cheltuieli defectuos. În studiu
comportamentul consumativ al copiilor au fost incluşi 60 de preadolescenţi: 30
se învaţă începând cu cumpărăturile fă- din familii temporar dezintegrate şi alţi 30
cute împreună cu părinţii. Acest fenomen din familii complete.
el îl numeşte „co-shopping” (9). Rolul Pentru a verifica ipotezele formulate
co-consumatorilor constă în a se implica mai sus am folosit următoarele tehnici:
mai mult în educarea comportamentului test pentru a determina cât de influenţabili
consumativ al copiilor lor, a le explica sunt subiecţii (L. Chelcea); test pentru de-
alegerea făcută şi deciziile luate, susţinu- terminarea nivelului de sugestibilitate (G.
te de argumente. Arădăvoaicei, Ş. Popa); ancheta privind
Pentru noi prezintă interes cum se for- responsabilitatea faţă de bani (J. Bodnar);
mează acest comportament consumativ ancheta privind adecvanţa planului de
la copiii ai căror părinţi sunt plecaţi de cheltuieli.
mult timp peste hotarele ţării şi care au Vom începe cu prezentarea grafică
tendinţa să compenseze afecţiunea faţă de a rezultatelor obţinute la testul de influ-
copiii lor prin sume băneşti sau colete tri- enţabilitate. Repartizarea comparativă a
mise acasă. Putem vorbi despre migraţie rezultatelor obţinute de cele două gru-
ca despre o adevărată problemă naţiona- puri de preadolescenţi este prezentată în
lă, de o actualitate indiscutabilă. Schim- fig. 1.
bările din structura familiei au consecinţe După cum se poate observa din dia-
grave asupra copiilor rămaşi fără părinţi, gramă, preadolescenţii din familii tem-
afectându-le personalitatea în formare şi porar dezintegrate înregistrează cu 6,7%
comportamentul inclusiv (3). În această mai puţine rezultate de nivel mediu, cu
ordine de idei vom menţiona că anume 13,3% mai puţine rezultate referitor la ni-
preadolescenţii sunt foarte vulnerabili în velul scăzut de influenţabilitate şi cu 20%
faţa instabilităţilor sociale, economice şi mai multe rezultate privind nivelul înalt
morale (10). al influenţabilităţii. Distribuţia precum şi
În cadrul studiului de faţă am presu- diferenţele dintre rezultate ne permit să
pus că formarea comportamentului con- tragem anumite concluzii. Diferenţa re-
sumativ inadecvat la preadolescenţi este zultatelor referitor la numărul subiecţilor
influenţată de insuficienţa de relaţionare care au acumulat scoruri medii nu este la

19
Ψ Elena LOSÎI

70% 66,70%
60%
60%
50%
40%
familii integre
30%
30%
23,30% familii dezintegrate
20% 16,70%
10%
3,30%
0%
nivel scăzut nivel mediu nivel înalt

Figura 1. Distribuţia rezultatelor obţinute de către cele două loturi la testul „Cât
de influenţabil eşti”

fel de mare ca diferenţele dintre loturi în deschişi influenţelor din partea prieteni-
ceea ce priveşte numărul subiecţilor cu lor, oamenilor din afara familiei. Media
influenţabilitate scăzută şi înaltă. Acest rezultatelor acumulate de lotul de prea-
lucru ne permite să susţinem că preado- dolescenţii din familii integre este 23,4.
lescenţii din familii temporar dezinte- Media rezultatelor acumulate de lotul de
grate sunt mult mai diverşi la parametrul preadolescenţii din familii temporar dez-
influenţabilitate. Suntem de părerea că integrate este 27,33. Observăm diferenţa
una din cauzele numărului mai mare de dintre mediile celor 2 loturi.
preadolescenţi influenţabili din rândul Pentru testul de măsurare a nivelului
celor din familii temporar dezintegrate se de sugestibilitate a persoanei, distribuţia
datorează anume insuficienţei de relaţio- rezultatelor privind numărul subiecţilor
nare şi comunicare cu familia, în multe din ambele loturi pe diverse nivele o avem
cazuri. Plus la toate, preadolescenţii care expusă în figura 2.
trăiesc temporar fără părinţi sunt mai

60,00%
53,40%
53,40%
50,00%
40,00%
33,30%
30,00% 26,60% familii integre
20,00% 20%
familii dezintegrate
10,00% 10%
3,30%
0,00% 0%
sugest slabă spre moderată foarte
redusă moderat ă spre înaltă ridicată

Figura 2. Distribuţia rezultatelor obţinute de către cele 2 loturi


la testul „Sugestibilitate”

20
Sugestibilitatea preadolescenţilor şi comportamentul lor consumativ Ψ

Distribuţia datelor la testul de suges- te. Şi, în sfârşit, în categoria sugestibilităţii


tibilitate diferă de cea atestată la testul foarte ridicate avem un singur subiect din
anterior. Analizând distribuţia dată, pu- cei 60 supuşi testării, şi acest subiect face
tem spune că din ambele loturi un număr parte din lotul ce include preadolescenţii
egal de subiecţi se încadrează în catego- din familii temporar dezintegrate.
ria celor cu gradul de sugestibilitate slabă Media rezultatelor acumulate de lotul
spre moderată. La nivelul sugestibilităţii de preadolescenţi din familii integre este
reduse avem o diferenţă de 16,6 % dintre 35,23. Media rezultatelor acumulate de
loturi, ceea ce denotă că preadolescenţii lotul de preadolescenţi din familii tempo-
din familii dezintegrate sunt mai sugesti- rar dezintegrate este 45,8. Observăm dife-
bili decât cei din familii integre. Diferenţa renţa mare dintre valoarea mediilor pentru
pe loturi dintre numărul de subiecţi care cele 2 loturi.
se încadrează în categoria celor cu suges- În fig.3 prezentăm rezultatele pe nivele
tibilitate moderată spre înalt este 13,3%, obţinute de către subiecţii din ambele loturi
adică mai mulţi preadolescenţi din familii de subiecţi la chestionarul pentru stabilirea
dezintegrate au acest grad de sugestibilita- adecvanţei planului de cheltuiele.

70,00%
63,30%
60%
60,00%
50,00%
40,00%
familii integre
30,00% 26,60%
23,30% familii dezintegrate
20,00%
13,40% 13,40%
10,00%
0,00%
nivel scăzut nivel mediu nivel înalt

Figura 3. Distribuţia rezultatelor obţinute de către cele două loturi la chestiona-


rul „Adecvanţa planului de cheltuieli”

Analiza acestor distribuţii ne arată că în favoarea preadolescenţilor din familii


diferenţa dintre eşantioane în ceea ce pri- integre, aceştia prezentând un nivel mai
veşte acumulările la nivel mediu este doar înalt de adecvanţă a planurilor de cheltu-
de 3,3 % ( adică un singur subiect), pe ieli. În concluzie putem spune că preado-
când la nivelul scăzut avem 13,2 % - di- lescenţii din familii temporar dezintegrate
ferenţă care denotă numărul mai mare de au planuri de cheltuire defectuoase într-un
subiecţi cu adecvanţă scăzută a planului număr mai mare decât preadolescenţii din
de cheltuieli din lotul preadolescenţilor familii integre, fapt care ne va folosi la
din familii temporar dezintegrate. Analiza validarea uneia dintre ipotezele enunţate.
indicilor privind nivelul înalt arată că dife- Media rezultatelor acumulate de lotul de
renţa în numărul de subiecţi este de 9,9% preadolescenţi din familii integre este 6,8.
21
Ψ Elena LOSÎI

70,00%
63,30%
63,30%
60,00%
50,00%
40,00%
30% fam ilii integre
30,00%
23,30% fam ilii dezintegrate
20,00%
13,40%
10,00% 6,70%
0,00%
nivel scăzut nivel m ediu nivel înalt

Figura 4. Distribuţia rezultatelor obţinute de către cele două loturi la chestiona-


rul „Responsabilitatea faţă de bani”
Media rezultatelor acumulate de lotul de Observăm diferenţa dintre valoarea medi-
preadolescenţi din familii temporar dezin- ilor pentru cele două loturi.
tegrate este 6,1. Observăm diferenţa dintre Pentru a stabili dacă subiecţii cu un
valoarea mediilor pentru cele două loturi. nivel ridicat al influenţabilităţii şi suges-
În figura 4 sunt ilustrate distribuţia pe tibilităţii au o responsabilitate mai mică
nivele a rezultatelor chestionarului cu pri- faţă de bani şi un plan de cheltuieli de-
vire la responsabilitatea faţă de bani. fectuos, am recurs la studierea corelaţiei
Distribuţia dată ne vorbeşte despre un dintre aceste variabile prin intermediul
număr egal de preadolescenţi care s-au în- programului SPSS (8). La nivel statistic
cadrat în categoria celor cu un nivel mediu legătura dintre aceste patru variabile este
al responsabilităţii faţă de bani. În ceea ce semnificativă şi merită să fie pusă în evi-
priveşte nivelul scăzut de responsabilitate denţă (vezi tab. 1).
faţă de bani avem o diferenţă de 16,6 % Deci, conform tabelului de mai sus,
dintre numărul de reprezentanţi din ambe- corelaţia a fost stabilită prin metoda de
le loturi, ceea ce vorbeşte despre un număr corelare a rangurilor (Speraman, o metodă
semnificativ mai mare de preadolescenţi neparametrică). Rezultatele sunt semni-
cu o responsabilitate redusă faţă de bani ficative la pragul p=0,01. Indicele de co-
din rândurile familiilor temporar dezinte- relaţie poate lua valori cuprinse între: -1
grate. La parametrul nivelul înalt de res- şi +1. Există o corelaţie de r=0,678 între
ponsabilitate faţă de bani, iarăşi atestăm nivelul de sugestibilitate şi influenţabilita-
o diferenţă semnificativă, de 16,6%, în te, ceea ce înseamnă: cu cât persoana este
favoarea preadolescenţilor din familii in- mai influenţabilă cu atât ea este şi mai su-
tegre de data aceasta. Media rezultatelor gestibilă şi invers.
acumulate de lotul de preadolescenţi din Între indicii ce arată cât de influen-
familii integre este 8,4. Media rezultatelor ţabilă este persoana şi adecvanţa pla-
acumulate de lotul de preadolescenţi din nului de cheltuieli există o corelaţie
familii temporar dezintegrate este 6,93. inversă (r=-0,406) care denotă faptul: cu

22
Sugestibilitatea preadolescenţilor şi comportamentul lor consumativ Ψ

Tabelul 1.
Diferenţa dintre patru variabile

Correlations

influenĠa adecv.
sugestibilitate
bilitate plan chelt. respons. bani
Spearman's rho influentabilitate Correlation Coefficient 1,000 ,678** -,406** -,489**
Sig. (2-tailed) , ,000 ,001 ,000
N 60 60 60 60
sugestibilitate Correlation Coefficient ,678** 1,000 -,490** -,630**
Sig. (2-tailed) ,000 , ,000 ,000
N 60 60 60 60
adecv. plan chelt Correlation Coefficient -,406** -,490** 1,000 ,805**
Sig. (2-tailed) ,001 ,000 , ,000
N 60 60 60 60
respons. bani Correlation Coefficient -,489** -,630** ,805** 1,000
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000 ,
N 60 60 60 60
**. Correlation is significant at the .01 level (2-tailed).

cât persoana este mai influenţabilă cu atât adică persoanele cu planuri de cheltuieli
adecvanţa planului ei de cheltuieli este adecvate au de obicei şi o responsabilitate
mai redusă, şi invers: cu cât persoana este înaltă faţă de bani, şi invers. Între nivelul
mai puţin influenţabilă, cu atât mai mare de sugestibilitate al preadolescentului şi
este probabilitatea unui plan de cheltu- adecvanţa planului de cheltuieli al acestu-
ieli adecvat. Am putea explica fenomenul ia există o corelaţie semnificativă inversă
dat prin faptul că persoanele influenţabile (r=-0,490), adică dacă preadolescentul
sunt mai instabile în deciziile luate. Drept este sugestibil, atunci el poate avea şi un
urmare lor le este mai greu să respecte plan de cheltuire a banilor defectuos şi
un plan bine stabilit, fără a face abateri invers: dacă preadolescentul nu este su-
semnificative de la acesta ( lucru valabil gestibil, el poate urma cu uşurinţă un plan
şi în privinţa cheltuirii banilor). Între in- de cheltuieli prestabilit. Între nivelul de
fluenţabilitate şi nivelul responsabilităţii sugestibilitate al preadolescentului şi res-
faţă de bani observăm iarăşi o corelaţie ponsabilitatea lui faţă de bani avem tot o
inversă, semnificativă (r=-0, 489), ceea corelaţie inversă (r =-0, 630), adică dacă
ce înseamnă: cu cât mai influenţabil este subiectul este mai sugestibil, atunci el are
preadolescentul cu atât mai mică este res- şi un nivel mai scăzut al responsabilităţii
ponsabilitatea lui faţă de bani, şi invers: faţă de bani, şi invers, subiecţii puţin su-
cu cât mai puţin influenţabil el este cu atât gestibili sunt mai responsabili faţă de re-
mai responsabil faţă de bani poate fi. Între sursele băneşti proprii.
nivelul de adecvanţă a planului de cheltu- Evidenţierea corelaţiei dintre cele pa-
ieli şi responsabilitatea faţă de bani există tru variabile ne permite să afirmăm că,
o legătură directă semnificativă (r=0,805), într-adevăr, subiecţii influenţabili şi cu

23
Ψ Elena LOSÎI

un grad înalt de sugestibilitate au mai des faţă de preadolescenţii din familii integre,
planuri de cheltuieli inadecvate şi respon- am comparat nivelul responsabilităţii faţă
sabilitate redusă faţă de bani. de bani şi adecvanţei planului de cheltu-
Pentru confirmarea ideii că formarea iele prin metoda statistică Mann-Whitney,
comportamentului consumativ inadecvat una dintre cele mai valide metode nepara-
la preadolescenţi este influenţată de insu- metrice. În tabelul 2 sunt reflectate datele
ficienţa de relaţionare cu familia, astfel în- în plan comparativ, precum şi compararea
cât preadolescenţii din familii dezintegra- adiţională a nivelului de influenţabilitate
te au o responsabilitate redusă faţă de bani şi sugestibilitate a celor două loturi.
şi planuri de cheltuieli mai puţin adecvate
Tabelul 2
Diferenţa nivelului de influenţabilitate, sugestibilitate, responsabilitate şi
adecvanţa planului de cheltuieli
Test Statistics a

influenĠa sugestibilitate adecv.


bilitate plan chelt. respons. bani
Mann-Whitney U 291,500 319,000 336,000 310,000
Wilcoxon W 756,500 784,000 798,000 775,000
Z -2,348 -1,938 -1,182 -2,085
Asymp. Sig. (2-tailed) ,019 ,053 ,237 ,037
a. Grouping Variable: tip familie

Ucr. = 338, la p = 0,05 adică preadolescenţii din familii temporar


Tabelul 2 reflectă diferenţa semnifi- dezintegrate au planuri de cheltuieli mai
cativă între nivelul de influenţabilitate a puţin adecvate faţă de preadolescenţii din
subiecţilor din cele 2 loturi ( U=291,500 familii integre. În ceea ce priveşte nive-
pentru Ucr. = 338, la p = 0,05) , ceea ce lul responsabilităţii faţă de bani avem un
înseamnă că subiecţii din familii tempo- tablou asemănător. Există diferenţă sem-
rar dezintegrate sunt mai influenţabili nificativă între rezultatele acumulate la
decât cei din familii integre. În ceea ce această probă de către subiecţii din cele 2
priveşte sugestibilitatea, avem acelaşi loturi (U=310,000 pentru Ucr. = 338, la p =
tablou: există diferenţă semnificativă în- 0,05), astfel încât preadolescenţii din fa-
tre cele 2 loturi (U=319,000 pentru Ucr. milii integre sunt mai responsabili faţă de
= 338, la p = 0,05), astfel încât subiecţii bani decât cei din familii temporar dezin-
din familii temporar dezintegrate sunt mai tegrate. Analiza datelor obţinute ne permi-
sugestibili decât cei din familii integre. te să afirmăm că, într-adevăr, preadoles-
Diferenţa dintre nivelul adecvanţei planu- cenţii din familii temporar dezintegrate au
lui de cheltuieli este iarăşi semnificativă un comportament consumativ mai puţin
(U=336,000 pentru Ucr. = 338, la p=0,05), adecvat (responsabilitate redusă faţă de

24
Sugestibilitatea preadolescenţilor şi comportamentul lor consumativ Ψ

bani şi planuri de cheltuieli neadecvate), ile cheltuie mai mulţi bani şi cu mai multă
fapt care se poate datora insuficienţei de uşurinţă decât bărbaţii. În acelaşi timp, la
relaţionare cu părinţii. vârsta preadolescentă, există ideea pre-
Cât priveşte cea din urmă ipoteză a cum că fetele sunt mai strângătoare şi mai
cercetării noastre: subiecţii de gen femi- responsabile în ceea ce priveşte resursele
nin prezintă tendinţe de comportament băneşti. Rezultatele cercetării noastre in-
consumativ mai adecvat comparativ cu firmă această ipoteză, după cum indică da-
subiecţii de gen masculin, datele obţinu- tele reflectate în tabelul 3. La parametrul
te de noi cer infirmarea ei. În societatea comportamentul consumativ avem practic
noastră există stereotipul precum că feme- o echitate gender.
Tabelul 3.
Diferenţa nivelului de responsabilitate în funcţie de gen

Test Statistics a

influenĠa adecv. respons. bani


sugestibilitate
bilitate plan chelt.
Mann-Whitney U 360,500 407,000 428,000 436,500
Wilcoxon W 888,500 813,000 956,000 842,500
Z -1,299 -,608 -,300 -,172
Asymp. Sig. (2-tailed) ,194 ,543 ,764 ,864
a. Grouping Variable: sex

Ucr. = 336, p = 0,05 • Emigrarea părinţilor cu scopul de


Deşi există o oarecare diferenţă între a munci este un fenomen foarte frecvent
nivelul mediu de adecvanţă a planului de care, pe lângă beneficiile pe care le aduce
cheltuieli, fetele având prioritate şi res- celor rămaşi acasă, are şi multe influenţe
ponsabilitate faţă de bani, băieţii având negative asupra copiilor rămaşi fără pă-
prioritate, totuşi această diferenţă nu este rinţi.
semnificativă pentru ambele cazuri. Di- • Unul din efectele migraţiei asupra
ferenţa rezultatelor dintre fete / băieţi la preadolescenţilor este insuficienţa de rela-
chestionarul adecvanţa planurilor de chel- ţionare cu părinţii ce conduce în mai mul-
tuieli nu este semnificativă (U=428,000 te cazuri la formarea unui comportament
pentru Ucr.= 336, p = 0,05). Aceeaşi si- consumativ mai puţin adecvat.
tuaţie o avem şi în cazul responsabilităţii • Una din formele de manifestare a
faţă de bani. Diferenţa rezultatelor nu este comportamentului consumativ inadecvat
semnificativă (U=428,000 pentru Ucr. = este responsabilitatea redusă faţă de bani
336, p = 0,05 ). şi planurile de cheltuieli defectuoase.
Deci, în urma studiului realizat am • Am demonstrat existenţa unei legă-
ajuns la următoarele concluzii: turi între nivelul înalt de influenţabilitate
25
Ψ Elena LOSÎI

şi sugestibilitate şi inadecvanţa compor- 3. Bulai, T., 2006, Fenomenul migraţi-


tamentului consumativ (manifestată prin ei şi criza familială. Iaşi, Editura Lumen.
planuri de cheltuieli incoerente şi respon- 4. Campbell, R., 2001, Educaţie prin
sabilitate redusă faţă de bani). iubire. Bucureşti , Editura Curtea Veche.
• Am observat că subiecţii influenţa- 5. Chapman, G., Campbell, R., 2001,
bili sunt aproape întotdeauna şi sugesti- Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor.
bili. Bucureşti , Editura Curtea Veche.
• Numărul preadolescenţilor cu com- 6. Ciofu, C., 1998, Interacţiunea pă-
portament consumativ inadecvat din rân- rinţi-copii. Bucureşti, Editura Amaltea.
durile celor cu părinţii acasă este depăşit 7. Irimescu, G., 2004, Asistenţa so-
considerabil de preadolescenţii cu părinţi cială a familiei şi copilului. Iaşi, Editura
plecaţi. Universităţii Alexandru Ioan Cuza.
• Nu există o diferenţă netă între bă- 8. Lungu, O., 2001, Ghid introduc-
ieţi şi fete în ceea ce priveşte responsabi- tiv pentru SPSS 10.0. Iaşi , Editura Erota
litatea faţă de bani şi adecvanţa planurilor Tipo.
de cheltuieli, fapt ce contravine miturilor 9. Matthews, J. J., 1991, I think about
existente. money so much , Why can’t i figure it out.
New York Summit Books, 1991.
Bibliografie: 10. Ребзиев, Б. Г., 2006, Потреби-
1. Băran Pescaru, A. (2004). Partene- телъское поведение подростков. Воп-
riat în educaţie. Bucureşti, Editura Ara- росы психологии. Nr. 2 , C. 138-147.
mis Print. 11. www.e-cons.net . Articolul: Copi-
2. Boroş , M. (1992). Părinţi şi copii . lul mă întreabă ce sunt banii.
Baia-Mare, Editura Gutinol SRL. 12. www.consumer-globe.com

26
Psihologie 2010, 2 Ψ

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
„Nu condiţia noastră, ci calitatea
sufletului nostru ne face fericiţi”.
Voltaire

INFLUENŢA RELAŢIILOR ADOLESCENŢI-PĂRINŢI ÎN FOR-


MAREA SISTEMULUI VALORIC AL ADOLESCENŢILOR DIN
FAMILIILE TEMPORAR DEZINTEGRATE

Lilia GOLOVEI

Termeni-cheie: familie, familie temporar dezintegrată, migraţie, adolescenţă, valoare,


sistem valoric, adolescenţi din familii temporar dezintegrate, relaţii adolescenţi-părinţi,
grup de referinţă.

Summary
The research was devoted to studino the influence of relationships between the teenager
and the parents based on the system of values of teenager from the families of warting migrants.
The value of this research consists in revealing pecularities in relationships with mother, father
and with parents as couple, and the same the revealing pecularities in the system of values of
teenagers from families of the wortking migrants. For getting over the negative factors was made
the complex program for the development skills such as self-awareuess amd self-analyses of
relationships beteveen teenager and parents for development values system.

Procesul cunoaşterii şi sensibilizării unui nou tip de familii – familii tempo-


adolescentului a unor valori şi asimilarea rar dezintegrate (FTD). În aceste fami-
lor are loc prin educaţie. După Călin M. lii adolescenţii rămân singuri sau în grija
educaţia „este păstrătoarea şi transmiţă- unor persoane care nu întotdeauna sunt
toarea valorilor ce garantează identitatea în stare să facă faţă educaţiei minorului
culturală a fiinţei noastre” [3]. Maccio Ch. la această vârstă. Aflându-se la vârsta
consideră că valorile nu se aplică realităţii schimbărilor majore, perioadă când rolul
ca nişte principii gata elaborate, ci se reli- părinţilor se modifică mult, dar rămâne a
efează în inima fiecărei fiinţe libere şi ne- fi la fel de important în dezvoltarea adec-
cesită să fie mereu reactualizate, în raport vată a adolescenţilor, aceştia se pomenesc
cu problema abordată [7]. Cei care păs- deodată singuri, abandonaţi, insecurizaţi,
trează şi sunt obligaţi să transmită valorile cu o mulţime de probleme care cer soluţi-
următoarelor generaţii sunt părinţii. onare urgentă. Familia este grupul cel mai
Migraţia părinţilor a dus la apariţia important care asigură formarea unui sis-
27
Ψ Lilia GOLOVEI

tem valoric adecvat, bazat pe moştenirea special organizate facilitează dezvoltarea


lăsată de bunici şi străbunici. Plecarea pă- abilităţilor de autocunoaştere şi autoana-
rinţilor produce o ruptură între generaţii, liză în aspect valoric şi relaţional părinte-
înrăutăţirea relaţiilor cu copiii lor, fapt ce adolescent.
ar putea contribui la distorsionarea siste- Lotul experimental a fost alcătuit din
mului valoric al adolescenţilor. 30 elevi din clasele VII-IX (vârsta 13-16
În cadrul investigaţiei efectuate de că- ani) m = 14,5 ani, din gimnaziul nr. 17,
tre noi în anul 2007 am stabilit că există mun. Chişinău.
diferenţe între sistemul de valori al ado- Pentru a investiga relaţiile interper-
lescenţilor din familiile temporar dezin- sonale adolescenţi-părinţi au fost folosi-
tegrate (AFTD) şi al adolescenţilor din te tehnicile Rene Jile şi Desenul Cinetic
familiile complete. Investigaţiile noastre al familiei, iar tehnica Referentometria a
au demonstrat că pentru majoritatea ado- permis identificarea grupului de referinţă
lescenţilor valoarea supremă este familia, al adolescenţilor.
iar AFTD au prezentat răspunsuri foarte 1. Tehnica Rene Jile tradusă şi adap-
difuze, în sensul că nu a fost identificată o tată de Savca L. (2008) reprezintă un in-
diferenţiere strictă a valorilor din ambele termediar dintre testul proiectiv şi chesti-
liste [6]. La adolescenţii din familiile com- onar. Ea se utilizează pentru examinarea
plete se observă o unitate între tipurile de relaţiilor interpersonale şi perceperea de
alegeri. Rezultatele investigaţiei au con- către subiect a relaţiilor în familie. Testul
tribuit la formularea unei noi probleme: include 42 de itemi alcătuiţi din desene cu
contradicţia ce denotă, pe de o parte, in- subiect şi diverse însărcinări verbale ce vi-
suficienţa studierii influenţei relaţiei ado- zează relaţiile cu cei apropiaţi, din care au
lescent-părinte asupra sistemului valoric fost selectaţi 20 itemi, ce reflectă relaţiile
la AFTD, iar, pe de altă parte, necesitatea dintre copil şi părinte, şi care corespund
elaborării unui program de dezvoltare a obiectivelor investigaţiei.
abilităţilor de autocunoaştere şi autoana- 2. Desenul Cinetic al Familiei [8, p.
liză în aspect valoric şi relaţional părinte- 139]. A fost utilizat în cadrul investigaţiei
adolescent. cu scopul de identificare a relaţiilor psi-
Am lansat următoarea ipoteza: for- hologice în familiile adolescenţilor şi a
marea sistemului valoric la AFTD este climatului familial. Ne-a interesat, în spe-
determinată de particularităţile relaţiilor cial, structura desenului, climatul famili-
adolescenţi-părinţi. al, coeziunea familială, persoana semnifi-
Ipoteza generală a permis avansarea cativă, relaţiile adolescenţilor cu părinţii
unor ipoteze de lucru: ca pereche conjugală. Maniera în care
1. Migraţia părinţilor poate perturba copilul se desenează pe sine şi pe ceilalţi
calitatea relaţiilor interpersonale dintre membri ai familiei, precum şi răspunsurile
adolescenţi şi părinţi. la întrebări (11 itemi cu întrebări deschise)
2. Relaţiile negative adolescenţi-pă- ce urmează procesului de desenare, reflec-
rinţi modifică sistemul valoric la AFTD. tă relaţiile cu părinţii şi nivelul climatului
3. Intervenţiile psihologice în condiţii familial.
28
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

3. Referentometria permite evidenţi- pletarea a 2 fraze Dacă aş fi vrăjitor... (va-


erea grupului de referinţă al elevului. Pro- lori finale) şi Fericit e acela care... (valori
punem o listă de 15 persoane, sub influenţa instrumentale).
cărora adolescentul îşi formează viziunile, Analiza rezultatelor de la Desenul
idealurile, opiniile, deci şi valorile, apreci- cinetic al familiei a arătat că 67% din
erile date de acest grup contând în primul AFTD au folosit reprezentarea prin perso-
rând pentru adolescent. Fiecărui subiect i naje reale – membri ai familiei, 30% au
se propun 10 întrebări-situaţii. Pentru fie- reprezentat familia prin simbol, 3% au re-
care întrebare-situaţie subiectul selectează fuzat să realizeze sarcina. 3% nu au inclus
minimum două persoane din lista propusă în desen părintele plecat şi 3% nu s-au
şi le indică în ordinea descreşterii semni- inclus pe sine, ceea ce demonstrează că
ficaţiei. În partea a II-a a tehnicii fiecare aceşti respondenţi au relaţii conflictuale
adolescent apreciază persoanele selectate, cu părintele omis, sunt nemulţumiţi de si-
folosind scala 1-5 [1]. tuaţia familială şi încearcă să descarce at-
Informaţia necesară pentru conturarea mosfera neacceptată emoţional în familie.
reprezentărilor generale despre sistemul Simbolurile în desen reprezintă elemente
de valori în familiile adolescenţilor au cu o dublă semnificaţie şi constituie trăiri-
fost obţinute prin aplicarea următoarelor le interioare ale persoanei faţă de membrii
tehnici: familiei, specificul atitudinilor faţă de pă-
1. Chestionarul Valorile în viaţa rinţi, iar utilizarea lor în cadrul desenului
noastră a fost elaborat în baza studiilor permite o mai bună înţelegere a specificu-
referitoare la familie şi valori şi conţine 8 lui acestor relaţii. Elementul cel mai im-
itemi semiobiectivi de tip întrebări deschi- portant al utilizării simbolurilor în aceste
se, cu răspuns la alegere multiplă şi răs- desene indică dorinţa subiecţilor de a uni
puns scurt (2 întrebări pentru a determina familia, de a schimba realitatea existentă.
perceperea climatului familial de către Felul în care au fost plasaţi membrii
adolescenţi, 1 întrebare pentru a determi- familiei în desen demonstrează lipsa co-
na cum adolescenţii îşi percep părinţii, 5 eziunii familiale la 67% din respondenţi.
întrebări pentru identificarea sistemului 70% din respondenţi au scris că în familia
valoric). lor sunt neînţelegeri, iar vinovaţii apariţiei
2. Tehnica Dacă aş fi vrăjitor... şi conflictelor sunt: toţi membrii familiei –
Fericit e acela care... sunt tehnici proiec- 27%, copiii – 37%, tata – 36%. 83% din
tive create în cadrul catedrei de Psiholo- AFTD locuiesc într-o ambianţă psiholo-
gie Aplicată, UPS I. Creangă ce permit gică negativă, în familie lipseşte bunăs-
stabilirea valorilor finale (valori-scop) şi tarea psihologică, între membrii familiei
instrumentale (valori-mijloc). Spre deo- nu există legături apropiate, semnificative
sebire de Metoda Rokeach care propune pentru subiecţi. Chiar şi o analiză super-
ierarhizarea celor 2 liste de câte 18 valori ficială a desenelor demonstrează prezen-
finale şi instrumentale, această tehnică ţa unui climat nefavorabil, persoanele
permite identificarea valorilor prin com- prezentate sunt separate una de alta, au o

29
Ψ Lilia GOLOVEI

expresie agresivă, sunt desenate neglijent, tiv mai bune, mai apropiate decât cu tata.
cu multe ştersături, denaturări ale părţilor Climatul familial este favorabil în acele
corpului. 40% din respondenţii care au familii în care tatăl este nu doar persoana
completat chestionarul Valorile în viaţa care asigură material familia, ci şi persoa-
noastră consideră că au o familie unită, na care, în comun cu mama, contribuie în
cu toate că uneori sunt neînţelegeri, 25% mod major la formarea sistemului de va-
sunt de părerea că au o familie foarte uni- lori al copiilor săi. Cu toate că peste hotare
tă, 10% consideră că locuiesc într-o fami- sunt plecate în număr mai mare mamele şi
lie cu probleme, iar 25% sunt de părerea alături de adolescent este tatăl, din diagra-
că nici unul dintre enunţurile propuse nu mă observăm că relaţiile cu tatăl sunt la
exprimă ambianţa în care locuiesc. un nivel scăzut şi diferă mult de calitatea
Datele reflectate în figura 1 demon- relaţiilor cu mama plecată.
strează că relaţiile cu mama sunt calita-
20

16

12 m am a

8 tata

Figura 1. Relaţiile adolescenţi-părinţi în baza tehnicii Desenului cinetic al familiei.

Reprezentare grafică a rezultatelor pozitiv al relaţiilor cu mama; 95% din res-


de la Tehnica Rene Jile (fig. 2), reflectă pondenţi manifestă un nivel scăzut (nega-
că 37% din respondenţi manifestă un ni- tiv) al relaţiilor cu tata şi doar 5% - nivel
vel scăzut/negativ al relaţiilor cu mama, mediu. Diagrama demonstrează că nici un
33% prezintă un nivel mediu al relaţiilor subiect nu are relaţii apropiate şi de încre-
cu mama şi 30% prezintă un nivel înalt/ dere cu tatăl său.

30
25 relaţii cu m am a

20 relaţii cu tata
15
relaţii cu părinţii ca
10 pereche conjugală
5
0
scăzut/negativ mediu înalt/pozitiv

Figura 2. Relaţiile adolescenţi-părinţi după Tehnica Rene Jile.


30
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

Pentru a identifica verbal relaţiile cu inadecvate despre specificul muncii emi-


părinţii, adolescenţii au fost rugaţi să-şi granţilor, ceea ce în final influenţează ne-
caracterizeze prin cinci cuvinte părinţii gativ formarea reprezentărilor adecvate
(Chestionarul Valorile în viaţa noastră). despre cuplul parental.
Răspunsurile primite au permis să stabilim Tehnica Referentometria a permis să
că mai multe caracteristici au fost scrise stabilim că cele mai importante persoane
pentru mama, iar tatăl a fost caracterizat pentru respondenţi (fig. 3) sunt părinţii
cu un număr mai mic de calităţi. Mama (34%). Din cele 66% rămase prietenii şi/
a fost caracterizată de 93% din subiecţi sau semenii reprezintă 35%, adulţii - 5%,
prin enumerarea calităţilor pozitive, iar rudele şi fratele/sora - 26%. Deci la mo-
16% din caracteristicile atribuite tatălui mentul actual respondenţii se orientează
sunt negative. Respondenţii consideră spre părinţi şi prieteni/semeni ca persoa-
că mama lor este bună (22%), frumoasă nele sub influenţa cărora îşi formează
(16%), înţelegătoare (11%), blândă (7%), viziunile, idealurile, opiniile şi aprecieri-
iar tatăl este bun (16%), harnic (10%), cu- le. Lipsa părinţilor ar putea contribui la
rajos (8%), înţelegător (8%). schimbarea grupului de referinţă. Priete-
Pentru a forma la copii valoarea fami- nii, care reprezintă 1/3 din numărul total
liei, o atitudine adecvată faţă de familie şi de persoane importante pentru adoles-
părinţi, este necesar ca copiii să perceapă cenţi, în lipsa părinţilor, nu sunt persoane-
adecvat statutul părinţilor ca cuplu. 33% le cele mai adecvate (din lipsa experienţei,
îşi văd şi acceptă părinţii ca cuplu con- dar şi din lipsa propriei orientări axiolo-
jugal, iar 27% nu văd părinţii ca pereche gice pozitive) ce pot orienta AFTD spre
conjugală (fig. 2). Aceasta se datorează cunoaşterea şi interiorizarea valorilor ge-
faptului că separarea părinţilor prin ple- neral-umane. 20% din respondenţi nu au
carea unuia la muncă peste hotare, infor- un grup de referinţă important, apreciind
maţiile din mass-media, semenii, adulţii de la 0-9 la 0-24 puncte persoanele pro-
formează percepţii de cele mai multe ori puse în listă.
2% 3%
6%
26% părinţii

11% rude
frate/soră
adult cunoscut
prietenii
cel mai bun prieten
cercul de prieteni
11%
21% fată/băiat cunoscut
o persoană bine cunoscută

2% 18%
Figura 3. Grupul de referinţă.

31
Ψ Lilia GOLOVEI

În continuare propunem rezultatele gere (10%) valorile instrumentale: res-


cercetării sistemului de valori la AFTD pect (10%), ajutor reciproc (8%), asculta-
prin aplicarea chestionarului Valorile în re (6%).
viaţa noastă. Deoarece nu putem vorbi 93% din respondenţi doresc la maturi-
despre valori, dacă nu se cunoaşte semni- tate să se căsătorească, argumentând solid
ficaţia conceptului, am pornit de la între- alegerea, şi vor transmite propriilor copii
barea Ce înţelegeţi prin noţiunea Valoa- 17 din valorile promovate în familiile de
re? Răspunsurile sunt destul de modeste. origine:
Doar 14% din respondenţi au explicat - valori finale: familie (7%), dragoste
corect noţiunea, 15% - parţial corect, prin (30%), cunoaştere (7%), înţelegere (19%),
enumerarea valorilor. Posibil, că necu- precum şi bunătate (19%), fericire (19%),
noaşterea noţiunii se datorează nu doar valori instrumentale: respect (33%), aju-
lipsei părinţilor, dar, oricum, ar putea în- tor reciproc (22%), ascultare (6%).
greuia procesul de asimilare a valorilor. Cu toate că 87% din respondenţi con-
La întrebarea: Cine sunt promotorii sideră că familia este valoarea cea mai
valorilor? respondenţii au răspuns în felul importantă, doar 7% doresc să transmită
următor: părinţii (67%), toţi, bunicii, pri- copiilor lor această valoare. Separarea de
etenii, bogaţii (câte 5%), 13% nu au răs- părinţi presupune distorsionarea familiei
puns la întrebare. ca grup social, lipsa dragostei. Adolescen-
La întrebarea: Asupra căror valori se ţii se simt insecurizaţi, abandonaţi, neres-
pune accentul în educaţia Dvs.? 23% nu pectaţi. Sondajul a demonstrat că la AFTD
au răspuns. Credem că anume lipsa părin- scade interesul faţă de învăţătură şi nivelul
ţilor este cauza că respondenţii nu au putut reuşitei şcolare.
răspunde la aceste 2 întrebări. Rokeach sublinia că omul apreciază
Este demonstrat faptul că fundamen- mai mult ceea ce nu-i ajunge. Într-adevăr,
tul creării sistemului valoric la copii este plecarea părinţilor peste hotare îi lipseşte
pus de părinţi, iar la vârsta adolescenţei pe adolescenţi de dragoste, de un climat
copiii încep să se orienteze spre grupul de familial securizat, de înţelegere, dragoste,
semeni, valoarea importantă pentru ei fiind respect, bunătate şi fericire, iar familia ar
prietenia. Cu toate acestea, orientându-se putea să nu mai constituie o valoare im-
spre noi valori, adolescenţii au nevoie de portantă pentru AFTD. Deci, am putea
părinţi pentru a combina adecvat valorile deduce, comparând cele expuse mai sus
familiei cu noile valori apărute. Plecarea şi rezultatele reflectate în figura 4, că va-
unui/ambilor părinţi poate distorsiona in- lorile au fost evidenţiate de respondenţi
teriorizarea corectă a valorilor. anume din cauza că le lipsesc părinţii, iar
AFTD au enumerat 27 valori ce sunt scorurile mai mari la valorile dragoste,
promovate de familiile lor. Mai des au bunătate, respect, ascultare, fericire lega-
fost numite: valorile finale: familie (13%), te de viitor şi nu de prezent, demonstrează
dragoste (12%), cunoaştere (10%), înţele- cât de mult resimt lipsa părinţilor.

32
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

10
8
6 valori (prezent)
4 valori (viitor)
2
0

re
c

t
e

ire
e

ec
o
st

ili

ta
pr

ic
m

sp
o

ul

r
ag

ci
fa

fe
re

c
re
dr

as
r
to
u
aj

Figura 4. Sistemul valoric din familiile temporar dezintegrate.


Rezultatele Tehnicilor Dacă aş fi vră- tăţii de a fi respectaţi de cei din jur.
jitor... şi Fericit e acela care... denotă Cele mai importante valori-mijloc
faptul că cea mai importantă valoare pen- sunt: colegialitatea (ajutor acordat alto-
tru AFTD este familia (70%). Importante ra) (73%), intransingenţă faţă de defec-
pentru AFTD sunt şi valorile: prietenia tele sale şi imperfecţiunea altora (43%),
(47%), dragostea (43%), viaţa asigurată trebuinţe şi pretenţii înalte faţă de via-
material (40%), recunoaşterea socială ţă (30%), valoare profesională proprie
şi atragerea respectului (33%). Regăsim (30%). Valorile respective corespund par-
aici valorile enumerate de respondenţi în ticularităţilor de vârstă ale adolescenţilor.
chestionarul Valorile în viaţa noastră, dar În adolescenţă copilul nu tolerează ceea ce
specific pentru ei pare a fi orientarea spre nu e în corespundere cu idealurile sale. El
aspectul material al vieţii (40%). Acest este nemulţumit de sine, de aspectul său
răspuns se datorează faptului că părin- exterior, dar, în paralel, poate jigni pe cei
ţii plecaţi accentuează că au plecat peste care au, de asemenea, anumite deficienţe.
hotare pentru a asigura material familia Adolescentul se caracterizează printr-un
şi, de multe ori, pentru a recompensa lip- egocentrism specific, ce nu se regăseşte în
sa lor trimit bani copiilor rămaşi acasă şi alte perioade ale dezvoltării umane, dar, în
le îndeplinesc orice dorinţă referitoare la acelaşi timp, este gata să-i ajute pe cei care
procurarea hainelor, obiectelor de lux, au nevoie de ajutor. Scorul mare pentru
tehnicii etc. valoarea profesională proprie (30%) ar
Valorile cele mai puţin importante putea însemna că munca pe care o prestea-
pentru AFTD sunt: viaţa activă, dezvol- ză părinţii care, după cum se ştie practic
tarea şi creativitatea, care nu şi-au găsit nu corespunde studiilor efectuate de aceş-
locul în răspunsurile respondenţilor. tia, îi orientează pe AFTD spre dorinţa de
Scorul mare la valorile considerate a avea o carieră profesională reuşită.
de respondenţi cele mai importante pot fi Orientarea spre viaţa materială se re-
explicate prin particularităţile de vârstă. găseşte şi în această clasificare. Astfel că
Adolescenţa este vârsta când copiii încep AFTD nu doar văd asigurarea materială
să se orienteze spre grupul de semeni, ca scop, ci şi ca mijloc, fapt ce ar putea
acordând un rol tot mai mare prieteniei, distorsiona mult orientarea valorică. Cu
dragostei, recunoaşterii sociale şi necesi- părere de rău, acele valori care se for-
33
Ψ Lilia GOLOVEI

mează sub influenţa familiei practic nu se 3. Îmbogăţirea cunoştinţelor partici-


regăsesc în răspunsurile respondenţilor. panţilor despre familie;
Lipsesc aşa valori ca: disciplina, indepen- 4. Discutarea valorilor general-uma-
denţa, responsabilitatea, raţionalismul, ne;
autocontrolul, încrederea în forţele pro- 5. Oferirea posibilităţilor de autocu-
prii, voinţa puternică, toleranţa, cinstea. noaştere şi autoanaliză a propriilor valori;
Rezultatele investigaţiei demonstrează 6. Analiza travaliului de confruntare a
că sistemul valoric la AFTD este influenţat propriilor valori cu valorile părinţilor;
de calitatea relaţiilor adolescent-părinte. 7. Dezvoltarea capacităţii de evalua-
Despărţirea, chiar şi cea temporară, este re critică a diferitor contexte în care sunt
ca o răscruce în drumul vieţii membrilor promovate valorile;
unei familii. Migraţia părinţilor perturbă 8. Crearea atmosferei de încredere şi
calitatea relaţiilor interpersonale dintre coeziune a grupului de adolescenţi, parti-
părinţi-adolescenţi. În aceste familii se cipanţi la training.
acordă insuficientă atenţie formării siste- Şedinţele s-au desfăşurat în grup, cu
mului de valori, ceea ce ar putea contribui frecvenţa 1 dată pe săptămână şi durata
la distorsionarea sistemului de valori în de 1,5 ore. Au fost selectaţi 12 AFTD cu
general în viitorul apropiat. scorurile joase la majoritatea variabilelor
Asigurarea dezvoltării armonioase a cercetate: climatul familial, relaţiile cu
personalităţii a fost şi rămâne una din pro- mama, tata şi părinţii ca pereche conjuga-
blemele cele mai importante ale societă- lă, grupul de referinţă, sistemul de valori.
ţii moderne. Schimbările ce se produc în Programul este orientat pe 2 direcţii:
societate, dar şi la nivel de personalitate, familia şi relaţiile părinţi-adoles-
cer tot mai insistent elaborarea programe- cenţi;
lor pentru rezolvarea problemelor apărute. sistemul valoric al familiei.
De aceea unul din obiectivele investigaţiei Pe parcursul tuturor şedinţelor s-a pus
noastre a inclus elaborarea unui program accent pe debrifarea activităţilor desfăşu-
ce va facilita dezvoltarea abilităţilor de rate cu scopul de a-i învăţa pe adolescenţi
autocunoaştere şi autoanaliză în aspect să se autocunoască şi să-şi autoanalizeze
valoric şi relaţional părinte-adolescent. ideile, opiniile, comportamentele, să ana-
Trainingul Familia – promotor al va- lizeze relaţiile din cadrul familiei.
lorilor este alcătuit din 15 şedinţe şi are ca Propunem în continuare 3 şedinţe din
scop: Dezvoltarea abilităţilor de autocu- cadrul trainingului.
noaştere şi autoanaliză în aspect valoric Şedinţa a III-a. Ce este o familie
şi relaţional părinte-adolescent. Scopul îmbogăţirea cunoştinţelor par-
Obiectivele trainingului: ticipanţilor despre familie.
1. Stimularea formării deprinderilor Obiective:
de relaţionare eficientă cu membrii famili- - Să explice noţiunea familie;
ei în cazul lipsei unui/ambilor părinţi; - Să reprezinte familia prin desen co-
2. Îmbunătăţirea imaginii figurii pa- mun;
rentale; - Să analizeze necesităţile unui copil;
34
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

- Să identifice mediul de care depinde explicativ, „Familia este o formă de co-


satisfacerea necesităţilor unui copil; munitate umană întemeiată prin căsăto-
- Să conştientizeze importanţa famili- rie, care este formată din soţi şi din copiii
ei. acestora.”
Materiale: poster, guaşi, pensule, fă- 7. Să creăm o familie. Dispută: Fi-
ină, ulei, sare, apă, clei PVA, pahare de ecare om de la naştere începe să constru-
plastic, un vas, minge, 3 postere Floarea, iască o familie. Iniţial ajută părinţii, iar la
markere. maturitate, găsindu-şi perechea, pune ba-
1. Ritualul de începere a şedinţelor zele unei noi familii. Să încercăm pe par-
Hora fericirii. Participanţii se iau de mâini cursul acestei activităţi să creăm familia
în cerc, transmit impulsul fericirii înce- noastră. Pentru aceasta vom avea nevoie
pând de la moderator pe rând spre dreapta de culori fermecate. Aţi auzit despre ele?
şi se uită unul la altul zâmbind. După care Am să vă povestesc o istorie despre aceste
bat din palme. culori, intitulată „Zâna cea bună”.
2. Discuţie iniţială 8. Desenul familiei în diverse culori.
3. Prinde mingea. Grupul se aranjea- Astăzi am creat şi noi aceste culori ferme-
ză în cerc în picioare, iar moderatorul cu cate, care o să vă ajute să creaţi o familie
mingea în mijlocul cercului. Jocul trebuie fermecată. Alegeţi o culoare din cutie şi
să se deruleze rapid. Moderatorul aruncă adăugaţi-o în aluat. Amestecaţi bine. Vom
mingea în sus şi numeşte un nume, apoi desena familia noastră pe acest poster. Pu-
intră în cerc. Persoana numită trebuie să teţi utiliza diverse modalităţi de desenare:
prindă mingea, înainte ca aceasta să cadă, vopseaua poate fi turnată direct din pahar
repetând apoi acţiunile. Jocul continuă pe poster, puteţi picura culoare peste cu-
până când toate persoanele au fost numite. loare, puteţi ridica posterul, ca vopseaua
4. Universul copilului. Participanţii să se prelingă, puteţi desena cu pensula.
sunt repartizaţi în 3 grupuri la mese. Fie- Moderatorul urmăreşte activitatea,
care grup primeşte câte un poster pe care e repetând că este o familie fermecată, de
desenată o floare. Notează factorii de care aceea ea trebuie să fie frumos colorată,
are nevoie floarea să crească, apoi identi- neobişnuită, interesantă. Se face ordine,
fică nevoile copilului, prin comparaţie cu apoi toţi se aşează în cerc.
nevoile unei flori. 9. Debrifare.
5. Asociaţii. Aşezaţi pe scaune în 9. Ritualul de închidere Hora ferici-
cerc. Fiecare participant completează în rii (5 min.)
scris enunţurile: Dacă familia este o con- Şedinţa a IX-a. Valorile în univer-
strucţie, atunci ea este ... (aceeaşi pentru sul meu
culoare, muzică, figură geometrică, denu- Scopul: Discutarea valorilor general-
mire de film, o dispoziţie). umane.
6. Dezvoltarea noţiunii Familie (5 Obiective
min.) Pentru fiecare dintre noi noţiunea - Să definească noţiunea de valoare;
Familie are explicaţia sa. Adolescenţii - Să discute despre propriile valori şi
propun variante. Conform Dicţionarului valorile altora;
35
Ψ Lilia GOLOVEI

- Să identifice principalele valori ge- 5. Studiu de caz. Se formează 4 gru-


neral-umane; puri. Fiecare grup primeşte câte un studiu
- Să conştientizeze necesitatea respec- de caz (se descrie câte o situaţie, când
tării valorilor. unul/ambii părinţi pleacă peste hotare).
Materiale: foi A4, markere, flipchart, Citesc, analizează şi îşi expun în scris pă-
stilouri, fişa Valorile familiei, fişe Studiu rerea pe o foaie.
de caz, fişa Valoare, postere - 4 6. Autotraining Închipuiţi-vă că în
1. Ritualul de începere a şedinţelor viaţa voastră a sosit „Noaptea fermecată”.
Hora fericirii Mergeţi pe o cărare. În jurul vostru este
2. Discuţie iniţială un câmp imens. De undeva de sus luna vă
3. Joc de mobilizare „Ridichea”. arată calea, luminând neobişnuit de tare.
Participanţii, stând în picioare, formează Se aud undeva prin iarbă greieraşii, iar
un cerc. Se numără conform personajelor în cer cântă o privighetoare. Ajungeţi la
poveştii Ridichea: Ridichea, Moşul, Baba, un izvor cu apă cristalină, ce susură. Vă
Nepoţica, Câinele, Pisica, Şoarecele. Se aplecaţi spre apa limpede şi vedeţi că în
povesteşte povestea. Când participanţii îşi această noapte sunteţi de unii singuri. Ni-
aud numele, efectuează o genuflexiune. meni nu vă încurcă. Sunteţi aşa cum v-aţi
4. Valorile familiei dorit întotdeauna. Vi se îndeplinesc ab-
Etapa 1. Copiii desenează un soare solut toate dorinţele. Lucrurile cele mai
cu multe raze. Scriu câmpul lexical al cu- importante din viaţa voastră vă reuşesc.
vântului Valoare. Alcătuiesc o definiţie Deschideţi ochii. De fapt, aceasta e viaţa
pentru noţiunea Valoare. voastră reală. Şi doar voi puteţi s-o dirijaţi
Etapa 2. Se formează 4 grupuri a şi s-o creaţi aşa cum vă doriţi.
câte 3 persoane. Fiecare primeşte câte un 7. Debrifare
poster pe care enumeră: Gr. 1 - valorile 8. Ritualul de închidere Hora fericirii
general-umane; Gr. 2 - valorile naţionale; Şedinţa a paisprezecea Familia –
Gr. 3 - valorile familiei; Gr. 4 - valorile şcoala valorilor
personale. Scopul: Analiza travaliului de con-
Se analizează posterele şi se oferă in- fruntare a propriilor valori cu valorile pă-
formaţie despre valorile general-umane, rinţilor.
valorile naţionale, valorile familiei şi va- Obiective
lorile personale. - Să identifice valorile formate în fa-
Se compară listele alcătuite. Se expli- milie;
că asemănarea dintre liste. - Să înţeleagă că valorile se formează
Etapa 3. Fiecare participant primeşte în familie;
fişa Valorile familiei. Înscrie valorile pro- - Să manifeste dorinţa de a crea familii
movate în familie, apoi selectează doar 5. proprii.
În continuare din cele 5 valori renunţă la Materiale: foi A4, pixuri, postere,
2, apoi încă la 2 valori. Valoarea rămasă markere.
este valoarea de bază, fundamentul fami- 1. Ritualul de începere a şedinţelor
liei. Hora fericirii
36
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

2. Discuţie iniţială Toţi adolescenţii au reprezentat familia


3. Jocul energizant „Floricele de po- prin desen. Calitatea desenelor a fost net
rumb”. superioară la faza de retest. Desenele au
4. Constructorii. Se formează 3 „bri- fost realizate atent, grijuliu, fără ştersături,
găzi” în grupuri la mese. Fiecare „briga- iar simbolurile utilizate au demonstrat re-
dă” primeşte câte un poster şi markere. Li laxare, linişte sufletească, armonie inte-
se propune să se transforme în construc- rioară, dorinţa de a uni familia, dar fără
tori care vor construi o casă. tendinţe agresive.
Brigada 1. Membrii ei construiesc Relaţiile cu mama sunt mai bune
fundamentul casei, din blocuri de piatră, decât cu tata, dar s-a observat o creşte-
scriind pe ele proverbe ce trebuie promo- re semnificativă a relaţiilor cu tatăl rămas
vate într-o familie. acasă. Schimbările se datorează conştien-
Brigada 2. Membrii ei construiesc tizării de către subiecţi a acelor situaţii de
pereţii casei. Pe cărămizi scriu asociaţii relaţionare pe care mai înainte le analizau
pentru cuvântul casă. superficial sau opuneau rezistenţă. S-a
Brigada 3. Membrii ei construiesc schimbat atitudinea faţă de părinţi. Ciu-
acoperişul casei. Pe fiecare ţiglă scriu tra- da faţă de plecarea părinţilor i-a făcut pe
diţiile/sărbătorile familiei. subiecţi să atribuie părinţilor caracteristici
Pentru a înfrumuseţa interiorul casei negative la faza de testare, mai semnifi-
se numesc valori, iar adolescenţii explică cative pentru tatăl. La faza de retest, înţe-
de ce această valoare este necesară fami- legerea faptului că părinţii pleacă nu din
liei. cauza că nu-şi iubesc copiii, dar din cauza
5. Terminarea frazei Eu mă simt unor condiţii nefavorabile pentru fami-
fericit... Fiecare scrie câte 5 situaţii care lie, i-a determinat să le atribuie părinţilor
încep cu fraza „Eu mă simt fericit atunci mai multe calităţi pozitive, cele negative,
când...” De fapt, lucrurile care vă fac feri- practic, au dispărut.
ciţi reprezintă valori pentru voi, fie că ci- Distribuţia datelor a demonstrat o
tiţi o carte sau sunteţi în sânul familiei. creştere semnificativă a relaţiilor cu părin-
6. Debrifare ţii ca cuplu (vezi fig. 5).
7. Ritualul de închidere Hora feri- Nu s-au observat schimbări semnifica-
cirii tive la ponderea părinţilor ca grup de re-
În urma implementării trainingului ferinţă, totodată subiecţii au apreciat mult
Familia – promotor al valorilor au sur- mai înalt părinţii.
venit schimbări semnificative în aspect Referitor la sistemul valoric al AFTD
relaţional la următorii factori: Schimba- putem deduce următoarele concluzii:
rea semnificativă a climatului familial. Promotori ai valorilor sunt consideraţi
Dacă la faza de testare doar 8% din de- părinţii, rezultând o creştere semnificativă
sene şi răspunsurile în baza desenelor de- la nivel procentual de la 58% la 92%.
monstrează prezenţa unui climat favorabil În familie se promovează mai mult
în familiile subiecţilor, atunci la faza de valorile instrumentale fidelitatea, înţele-
retest acest factor a crescut până la 83%. gerea, respectul, cultura, sinceritatea.
37
Ψ Lilia GOLOVEI

12
10
8
pretestare
6
postestare
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Figura 5. Distribuţia de date privind factorii „relaţiile cu părinţii ca cuplu”.

Distribuţia de date privind variabila plecarea peste hotare prin necesitatea de


valori finale la faza de testare şi retestare a-şi asigura material copiii şi trimit mulţi
indică o creştere a valorilor sănătate (de bani, îndeplinind orice capriciu al copilu-
la 17% la 33%), recunoaştere socială (de lui pentru a compensa lipsa lor.
la 42% la 92%), cunoaştere (de la 17% AFTD vor transmite copiilor lor va-
la 33%), familie (de la 75% la 100%), în- lori finale: bunătate şi dragoste şi valori
credere în sine (de la 8% la 33%), iar pri- instrumentale: hărnicie, respect, sinceri-
vind variabila valori instrumentale indică tate.
o creştere a valorilor politeţe (de la 25% În concluzie putem menţiona că, apli-
la 50%), indulgenţă (de la 17% la 25%), când trainingul „Familia – promotor al
autocontrol (de la 0% la 25%), cinste (de valorilor”, am observat schimbări sem-
la 0% la 25%), sensibilitate (de la 67% la nificative din punct de vedere statistic:
75%). creşterea valorii la parametrii - relaţii cu
Valorile care au o pondere mare şi au mama, relaţii cu tata, relaţii cu părinţii ca
rămas stabile la faza de retest sunt: va- cuplu, climatul familial. În urma conşti-
lorile finale (dragoste – 42%; prietenie – entizării particularităţilor acestor relaţii
33%) şi valori instrumentale (trebuinţe şi se va îmbunătăţi achiziţionarea şi interi-
pretenţii înalte faţă de viaţă, unde jumăta- orizarea valorilor. Astfel, putem afirma că
te din subiecţi au inclus eternitatea - 67%, programul elaborat de noi şi testat a de-
intransigenţa faţă de defectele sale şi ale monstrat rezultate bune, fiind un program
altora – 33%). Aceste valori reprezintă eficient, deoarece educă şi influenţează nu
sistemul valoric al AFTD care au partici- doar anumite caracteristici ale relaţiilor
pat la training. adolescenţi-părinţi, ci şi anumite abilităţi
A survenit o schimbare semnificati- de autocunoaştere şi autoanaliză în aspect
vă în sens de descreştere a valorii finale valoric şi relaţional părinte-adolescent.
viaţa asigurată material (de la 33% la Rezultatele cercetării noastre vizează
17%)., valoare ce avea semnificaţie pen- în mod direct psihologii, cadrele didac-
tru AFTD, din cauză că părinţii motivează tice, managerii şcolari, asistenţii sociali,

38
Influenţa relaţiilor adolescenţi-părinţi în formarea sistemului valoric Ψ

organizaţiile guvernamentale şi nongu- timpul nostru; umanitatea în faţa schim-


vernamentale, cărora le oferim informaţii bărilor, Chişinău.
adecvate şi utile despre adolescenţii din 8. Psihoteste, vol. II, (2008), (coor-
familiile temporar dezintegrate. donatori Savca, L., Vîrlan, M.), Univers
Valorile nu se formează de la sine. Pedagogic, Chişinău, 164 p.
Şcoala este instituţia care promovează fa- 9. Stamatin O., (2000), Dragostea,
milia – ca valoare supremă, doar la nivel viaţa, familia. Ghid pentru profesori, Epi-
teoretic. Pentru a exersa viaţa de familie, graf, Chişinău, 312 p.
pentru a iubi familia e necesar ca alături 10. Şchiopu L., (2008), Sentimentul
să fie părinţii, ca familia să fie completă. singurătăţii – unul din factorii de risc
În lipsa unui model adecvat riscăm distor- frecvent în viaţa familiilor dezintegrate.
sionarea statutului familiei atât la nivel de În: Psihologie, revistă ştiinţifico-practică,
individ, cât şi la nivel de societate. Nr 2-4, p. 60-65.
11. Зинкевич-Евстигнеева, Т., Куд-
Bibliografie зилов, Д., (2004), Психодиагностика
1. Bolboceanu A., (2007), Cunoaşte- через рисунок в сказкоторапии, Санкт-
rea elevului: consiliere şi orientare, Ştiin- Петербург, Речь, 144 с.
ţa, Chişinău, 64 p. 12. Карелин А. А., (2003), Психоло-
2. Cartea mare a jocurilor, (coordo- гические тесты, том 1, Владос, Моск-
nator Moldovanu), I., CIDDC, 272 p. ва, 312 cтр.
3. Călin M. C., ( 2001), Filosofia edu- 13. Карелин А. А., (2003), Психоло-
caţiei, Aramis, Bucureşti. гические тесты, том 2, Владос, Моск-
4. Charman Gary & Campbell Ross, ва, 248 с
(2007) Cele cinci limbaje de iubire ale co- 14. www.1september.ru// А ларчик
piilor, Curtea Veche, Bucureşti, 252 p. просто открывался, №11, 2009
5. Diriginte, drag părinte... (2009), 15. www.1september.ru// Смирняги-
„Tipografia Sirius” SRL, Chişinău, 68 p. на, М., Соколова, Т., Семья и семейные
6. Golovei L., (2008) Sistemul de va- ценности, №14, 2009
lori la adolescenţii din familile temporar 16. www.1september.ru// Зинкевич-
dezintegrate, // Revista de ştiinţe-sociou- Евстигнеева, Т., Кудзилов, Д., Школа
mane, UPS I. Creangă, p. 68-75 волшебников, Программа по формиро-
7. Maccio, Ch., (1991), Valori pentru ванию системы ценностей.

39
Ψ Psihologie 2010, 2

CONFLICTELE ŞCOLARE: TIPURI, CAUZE, SOLUŢII

Maria VÎRLAN

Termeni – cheie: conflict, conflict şcolar, conflict între elevi, conflicte între cadru didactic
şi elev, conflicte între profesori şi părinţi, conflicte între profesori, cauze ale conflictelor.

Summary
In this article it is spoken about the problems of schools’ conflicts. There are underlined the
main kinds of conflicts, that are met oftenly in schools: conflicts between pupils, between teach-
ers and pupils, between teachers and parents, conflicts in the relationships in schools’ stuff. Also,
are analysed the causes of different kind of conflicts. There are given solutions for each category
of conflict.

În psihologia generală conflictul e persoana în cauză se transformă psiholo-


considerat orice ciocnire de necesităţi, gic şi social, fiind predispusă schimbării
motive, interese, gânduri, sentimente, mo- personale în bine etc.) [3, p. ].
dele de conduită direcţionate opus. Cele mai multe conflicte sunt legate
Conflictul este o modalitate necon- de următoarele surse :
structivă de exteriorizare a emoţiilor acu- 1. nevoile fundamentale (care satisfac
mulate. El este însoţit de procese emoţio- acele lucruri necesare oamenilor pentru
nale negative, care dezorganizează com- supravieţuire – precum alimentele, apa şi
portamentul şi reduc eficienţa activităţilor aerul);
persoanei. 2. valorile diferite (de exemplu, oame-
Conflictul poate avea un rol pozitiv nii ce aparţin unor religii diferite pot avea
pentru persoanele implicate în el sau un valori diferite);
rol negativ, degenerând în dispute inter- 3. percepţiile diferite (apar atunci
personale, destructurarea unor relaţii soci- când oamenii văd sau gândesc diferit un
ale. Rolul pozitiv se reflectă prin: anumit lucru – de exemplu doi oameni se
• reconsiderarea poziţiei celor doi su- pot certa pentru că nu se pot pune de acord
biecţi ai comunicării sau dintre unul şi mai asupra unei culori, de fapt întâmplându-se
multi subiecţi, reformularea mesajelor, ca ei să perceapă culoarea diferit);
• îmbunătăţirea feedbackului, autocu- 4. interesele diferite (apar când oame-
noaştere în plan personal, nii au preocupări diferite – de exemplu doi
• autocontrol viitor, adolescenţi ar putea să se certe pentru că
• recunoaştere socială din partea ce- nu se pot hotărî dacă să meargă la o petre-
lorlalţi (de exemplu se cunosc mai bine cere sau la film);
necesităţile personale, sociale şi psiholo- 5. resursele limitate (se referă la canti-
gice, poziţia ierarhică într-o organizaţie, tatea limitată în care se găsesc diferite lu-
statusurile sociale, rolurile sociale, iar cruri – nu toţi oamenii sunt bogaţi în lume
40
Conflictele şcolare: tipuri, cauze, soluţii Ψ

– deoarece banii sunt o resursă limitată); -Atmosfera competitivă a procesului


6. nevoile psihologice (sunt când oa- educaţional;
menii au stări precum se simt capabili, ac- -Intoleranţa scăzută la frustrare;
ceptaţi, importanţi şi sănătoşi, de exemplu -Abilităţi comunicative scăzute;
cu toţii au nevoia de a fi iubiţi). -Incapacitatea exprimării emoţiilor
Când oamenii se deprind să analizeze negative;
şi să evidenţieze sursele unui conflict, ei -Dorinţa de afirmare cu orice preţ;
îşi pot forma şi dezvolta deprinderi de a -Invidia, antipatia reciprocă;
face faţă conflictului însuşi. De exemplu: -Lupta pentru dominarea grupului;
a) Când rădăcina conflictului este re- -Lipsa priceperilor de rezolvare a
prezentată de valori diferite, ei ar putea să conflictelor;
încerce să înţeleagă şi să respecte puncte- -Utilizarea greşită a puterii de către
le de vedere ale celorlalţi asupra situaţiei cadrul didactic;
respective. -Agresiunile nemotivate din partea
b) Dacă este vorba de percepţiile dife- colegilor, criticile aduse familiilor lor,
rite pe care le avem asupra lucrurilor, oa- agresarea prietenilor;
menii pot încerca să-şi clarifice propriile -Aroganţa, minciunile şi ridiculizarea
puncte de vedere şi să ofere celorlalţi infor- aspectului fizic.
maţii corecte, pentru a evita neînţelegerile. În soluţionarea acestor conflicte un rol
c) Când este vorba de interese diferite, determinant îl are profesorul. El trebuie
oamenii pot să şi le facă reciproc cunoscu- să fie un pacificator care utilizează, însă,
te şi să încerce să găsească o soluţie care constructiv conflictul în vederea atingerii
să-i satisfacă parţial pe fiecare. finalităţilor educaţionale stabilite. Acest
În cele ce urmează vom aborda pro- scop poate fi atins doar cunoscând, cauze-
blematica conflictelor din mediul şcolar. le iniţiale concrete ale conflictului apărut.
În şcoală, conflictele sunt prezente atât Utilizarea repetată şi consecventă a
în interiorul diverselor categorii de resurse tehnicilor de rezolvare a conflictelor de
umane care constituie organizaţia şcolară către profesori va face ca elevii să fie ca-
(elevi, personal didactic, personal didactic pabili, după un timp, să-şi rezolve singuri
auxiliar, personal administrativ), cât şi în- conflictele şi să nu le aducă de fiecare
tre aceste grupuri, între şcoală şi familie, dată în faţa profesorului. Acest lucru are
între şcoală şi comunitatea locală. efecte benefice asupra atmosferei din cla-
De asemenea, pot apărea conflicte în- să, contribuind la crearea unei comunităţi
tre grupuri ale aceleiaşi categorii de resur- educaţionale în care elevii se sprijină unii
se umane, între indivizi şi grup, grupuri şi pe alţii [2].
manageri, ca şi între indivizi şi organizaţia a) Conflictele dintre profesori
şcolară în ansamblul ei . Conflictele dintre profesori sunt deter-
Conflicte între elevi minate, în special de:
Printre cele mai dese cauze se pot lupta pentru obţinerea unor avan-
enunţa: taje (de exemplu, obţinerea salariului de

41
Ψ Maria VÎRLAN

merit, a gradului didactic etc); ganizaţionale. Echipa managerială trebuie


lupta pentru obţinerea unor funcţii să facă cât mai transparentă activitatea lor,
de conducere (şef de catedră sau de comi- iar deciziile să fie luate în comun cu tot
sie metodică, membru în consiliul de ad- colectivul.
ministraţie, director adjunct, director); b) Conflictele dintre cadrele didactice şi
dorinţa de a-şi satisface propriile elevi
interese (program de lucru select); Conflictele dintre profesori şi elevi au
dorinţa de afirmare (obţinerea de la bază cauze multiple, printre care:
premii de către elevii lor care participă la - Nerezolvarea unor stări mai vechi,
diverse concursuri şcolare). pe fondul cărora se acumulează noi ten-
Nu lipsesc însă nici cauze cum sunt: siuni.
existenţa unor convingeri şi opinii dife- - Stimularea, aprecierea inegală prac-
rite, a unor valori diferite, deosebirile în ticată în activitate.
plan temperamental şi cultural. Conflicte- - Supraîncărcarea cu sarcini nedife-
le dintre profesori pot fi de natură perso- renţiate, corelată cu evaluarea incorectă.
nală sau profesională. - Evaluarea subiectivă a cunoştinţelor
Vom evidenţia în cele ce urmează câ- şi a comportamentului afectiv-atitudinal.
teva recomandări privind îmbunătăţirea - Acordarea unei importanţe sporite
relaţiilor cu ceilalţi profesori: informativului şi mai puţin formativului.
- Formarea deprinderilor de comu- - Nevalorificarea preocupărilor elevi-
nicare eficientă, şi dezvoltare a toleranţei lor de studiu independent, de afirmare a
faţă de ideile diferite ale altor persoane; creativităţii, de completare a cunoştinţelor
- Organizarea activităţilor ce nece- prin activităţi extraşcolare.
sită cooperarea grupului - Redusa diversificare a metodelor ac-
- Oferirea de soluţii concrete profe- tiv-participative şi de implicare efectivă a
sorilor în privinţa modului în care au lu- elevilor în activitatea de predare – învă-
crat cu unii elevi dificili din clasele la care ţare.
predau sau la care îi observă pe colegi. - Folosirea abuzivă a muncii frontale
- Când apar anumite probleme în- care blochează afirmarea unor elevi.
tr-o clasă sau alta, ceilalţi profesori să fie - Aplicarea insuficientă a variatelor
încurajaţi să se focalizeze asupra proble- forme şi reţete de comunicare cu toţi ele-
mei şi nu asupra elevilor implicaţi. vii.
Foarte delicate sunt conflictele unor - Afirmarea subiectivă a exigenţei.
profesori cu echipa managerială în ge- - Neacceptarea unor opinii opuse sau
neral sau cu managerul şcolii în special. modificate exprimate de elevi.
Pentru evitarea şi/sau rezolvarea rapidă - Recurgerea la autoritate în rezolva-
a unor astfel de conflicte, este bine ca fi- rea unor probleme care se ivesc.
ecare parte să adopte un comportament - Pasivitatea sau amânarea rezolvării
proactiv, prin care se caută îmbunătăţirea unor probleme.
relaţiilor interpersonale, dar şi a celor or- - Nestăpânirea unor nemulţumiri cau-

42
Conflictele şcolare: tipuri, cauze, soluţii Ψ

zate extern, dar prelungite în clasă. torităţii, dar fără a cădea în autoritarism.
- Neadaptarea la evoluţia dezvoltării Pentru aceasta trebuie să :
elevilor, la particularităţile de vârstă. - Stabiliţi reguli de conduită cu ajuto-
- Lacune în formarea deprinderilor de rul elevilor;
cunoaştere reciprocă, de muncă în grup, - Discutaţi cu elevii importanţa fiecă-
de cooperare, de acceptare reciprocă. rei reguli;
- Neantrenarea elevilor în manage- - Decideţi împreună cu elevii conse-
mentul activităţii – în organizare, în luarea cinţele pentru încălcarea regulilor;
deciziilor curente, în coordonare, în eva- - Nu faceţi nici un rabat de la respecta-
luare, în reglare. rea regulilor – trebuie să existe şi sancţiuni
- Elevii nu cunosc consecinţele nepar- mai puţin grave pentru a putea fi aplicate
ticipării la activităţi. când există circumstanţe atenuante.
- Neutilizarea relaţiilor de comunicare Orice rezolvare a conflictelor implică
în afara lecţiilor, în cadrul activităţilor ex- o mai bună comunicare cu elevii. Cu cât
traşcolare pentru comunicare, cunoaştere, comunicarea este mai bună şi mai com-
stimulare, rezolvare de probleme. pletă, cu atât crearea unui climat de sigu-
- Slaba comunicare cu părinţii pentru ranţă fizică şi psihică va fi mai probabilă,
cunoaşterea evoluţiei elevilor şi stabilirea iar conflictele vor fi mai uşor de rezolvat.
unui parteneriat în soluţionarea tensiuni- d) Conflictele între părinţi şi cadrele di-
lor ivite. dactice
- Analize, aprecieri eronate, subiecti- Principalele cauze ale acestor conflic-
ve ale comportamentului elevilor. te sunt:
- Stil permisiv sau, dimpotrivă, auto- • Comunicarea defectuoasă ca urma-
cratic, rigid [4]. re a neînţelegerilor sau numărului mic de
- Pentru a evita apariţia acestor tipuri contacte pe parcursul unui an şcolar;
de conflict, profesorul nu trebuie să-şi • Conflictul de valori şi lupta pentru
utilizeze puterea în mod discreţionar, cu putere: părinţii au prejudecăţi bazate pe
scopul de a evidenţia lipsa de putere a experienţele lor anterioare sau nu le este
elevilor. Autoritatea profesorului trebuie clar care este rolul profesorilor în viaţa
să se manifeste constructiv prin crearea copiilor.
unui mediu propice învăţării, prin menţi- Îmbunătăţirea relaţiilor cu părinţii prin
nerea ordinii şi prin evidenţierea a ceea ce diminuarea posibilităţilor apariţiei unor
este mai bun din elevi. În schimb, auto- conflicte presupune :
ritarismul solicită implicit supunere oarbă • Informarea periodică, în scris sau
şi conformismul din partea elevilor. Deşi verbală, a părinţiilor în legătură cu reali-
pare eficient, autoritarismul rezolvă pro- zarea obiectivelor educaţionale, cu relie-
blemele doar pe termen scurt şi doar su- farea progreselor înregistrate de copilul
perficial, întrucât conflictul cu elevii şi os- lor.
tilitatea acestora se vor menţine. De aceea, • Creşterea numărului de contacte în
trebuie gândită şi realizată exercitarea au- care solicitaţi părinţilor sugestii şi opinii

43
Ψ Maria VÎRLAN

pe care arătaţi că le primiţi cu plăcere. 4. Poţi să te bazezi pe colegii tăi dacă


• Familiarizarea cu ideile diferite ale ai o problemă ?
părinţilor privind desfăşurarea procesului 5. Cât de des aveţi situaţii de conflict
de învăţământ şi explicarea, pe înţelesul în clasă ?
lor, a demersului educaţional care a gene- 6. În ce măsură eşti implicat în con-
rat diferenţele de opinii. [ 1] flicte ?
7. Cât de uşor poţi rezolva conflictele
În scopul analizei situaţiei privind pre- apărute ?
venirea conflictelor în şcoala unde activaţi 8. Vă ajută profesorii în rezolvarea
se pot utiliza chestionare. conflictelor ?
9. Cum ai dori să te ajute profesorii în
Exemple de chestionare: rezolvarea conflictelor?
CHESTIONAR PENTRU 10. De cine depinde ca în clasa ta să
CADRE DIDACTICE nu apară conflicte ?
1. Cât de mulţumit sunteţi de locul ac- Chestionar pentru elevi II
tual de muncă ? În scopul realizării unui studiu privind
2. Cum apreciaţi relaţia cu managerul conflictul scolar, sunteţi rugaţi să răspun-
instituţiei? deţi la următoarele întrebări:
3. Vă ajută managerul în rezolvarea 1. În colectivul din care fac parte,
problemelor ? elevii cei mai conflictuali sunt în număr
4. Care sunt cele mai frecvente con- de _______.
flicte ? 2. În colectivul meu, elevii cei mai vi-
5. Cât de des apar situaţii conflictuale olenţi (bătăuşi) sunt în număr de______.
în şcoală ? 3. Mi se întâmplă să mă cert cu un co-
6. În ce măsură sunteţi implicat în leg:
conflicte ? a) niciodată; b) rareori; c) deseori.
7. Sunteţi consultat de manager în lu- 4. Mi s-a întâmplat să lovesc un coleg
area deciziilor ? din clasă:
8. În ce măsură se implică managerul a) niciodată; b) rareori; c) deseori.
în rezolvarea conflictelor ? 5. Mi s-a întâmplat să fiu lovit de un
9. Dacă aveţi un conflict v-ar plăcea să coleg din actualul meu colectiv:
se implice managerul ? a) niciodată; b) rareori; c) deseori.
10. Consideraţi că situaţiile conflic- 6. Intru în conflict cu colegii mei
tuale sunt influenţate de comportamentul atunci când ei:
managerului? (alege maximum trei răspunsuri şi no-
Chestionar pentru elevi I tează-le cu 1, 2, 3 în ordinea descrescătoa-
1. Îţi place să fii elev în clasa ta ? re a importanţei/frecvenţei lor):
2. Cum apreciezi relaţia ta cu colegii? (1) îi critică, ameninţă sau agresează
3. Cât de des organizaţi activităţi co- pe prietenii mei
mune în afara şcolii ?

44
Conflictele şcolare: tipuri, cauze, soluţii Ψ

(2) mă agresează (se leagă de mine) confruntarea. Oricât le va fi pus în vedere


fără motiv cadrelor didactice că nu trebuie să aibă o
(3) sunt cei mai slabi la învăţătură atitudine răzbunătoare faţă de elevul care
(4) îmi critică înfăţişarea a avut curajul să nu fie de acord cu o idee
(5) râd de rezultatele mele promovată de profesor, vorbim totuşi des-
(6) îmi critică familia (părinţii, fra- pre oameni, şi aceste sentimente se vor
ţii…) manifesta, dacă nu direct, cel puţin voalat.
(7) manifestă aroganţă (sunt îngâm- De aceea procesul de gestionare a conflic-
faţi) tului trebuie să fie desfăşurat cu maximă
(8) spun minciuni atenţie şi responsabilitate [ 3].
(9) sunt favorizaţi de profesori Un astfel de plan de intervenţie ar pu-
(10) alte motive________________. tea consta în:
7. În general, după un conflict (ceartă, - identificarea surselor conflictului, a
neînţelegere) cu un coleg de clasă (alege persoanelor implicate în el şi a probleme-
maximum trei răspunsuri si notează-le cu lor în cauză, fie ele de factură personală,
1, 2, 3 în ordinea descrescătoare a impor- organizaţională sau ideologică;
tanţei/frecvenţei lor): - conceperea unor strategii adecvate,
1. ne împăcăm cerându-ne şi accep- care au şanse de a fi acceptate de către
tând scuze părţile implicate;
2. nu mai vorbim unul cu celălalt timp - implementarea strategiilor găsite;
îndelungat - apelul la negociere sau învoială, ast-
3. ne ameninţăm unul pe celălalt fel încât să nu existe nici învingător nici
4. ajungem la bătaie învins;
5. solicităm ajutorul altor colegi/prie- - încurajarea gândirii creative şi a spi-
teni ritului de a genera soluţii pentru rezolva-
6. solicităm ajutorul dirigintelui sau rea constructivă a conflictului;
altui profesor - identificarea şi examinarea diferen-
7. solicităm ajutorul părinţilor ţelor pentru a putea înţelege toate punctele
8. altă variantă_________________. de vedere;
- instaurarea regulii ascultării politi-
În cele ce urmează propunem reco- coase;
mandări privind implicarea în soluţiona- - impunerea fiecărei părţi să parafra-
rea constructivă a conflictelor apărute în zeze ideile celeilalte părţi;
şcoală. - invitarea părţilor să identifice în co-
În cazul conflictelor cadru didactic- mun feedbackurile constructive;
elevi sau cadru didactic-părinţi, este raţio- - adresarea de către negociator a pro-
nal ca problemele să fie discutate cu fieca- punerii ca ţinta discuţiei să fie soluţiona-
re dintre părţi separat, deoarece experienţa rea problemei şi deplasarea atenţiei către
a stabilit că punerea celor două părţi faţă alte scopuri şi rezultate;
în faţă nu face altceva decât să acutizeze - utilizarea a cât mai multe informaţii

45
Ψ Maria VÎRLAN

legate de cazul conflictual; conflict.


- concentrarea pe fapte şi argumente; În acest context putem oferi următoare-
- dezvoltarea alternativelor pentru îm- le sfaturi în vederea diminuării stărilor
bogăţirea dezbaterilor; conflictuale, argumentând că ele nu favori-
- impartăşirea punctelor de vedere co- zează performanţa şi confortul psihic:
mune asupra scopurilor; • Nu vă surmenaţi peste masură;
- rezolvarea problemelor fără a forţa • Convingeţi-vă că vă place munca pe
consensul părţilor; care o desfăşuraţi, deoarece o şi profesaţi;
- crearea unui mediu de discuţie favo- • Organizaţi-vă munca;
rabil rezolvării cu succes a conflictelor. O • Nu faceţi mai multe lucruri deoda-
sală liniştită este alegerea cea mai bună; tă;
- expertul ce monitorizează conflictul • Faceţi de la început orice lucru cali-
trebuie să permită în primul rând fiecărei tativ, corect pentru a nu mai fi necesar să
părţi să-şi exprime punctul de vedere. Sco- reveniţi;
pul schimbului de informaţii şi păreri este • Fiţi calm/calmă;
de a se asigura că ambele părţi înteleg în • Respectaţi programul zilnic pe care
mod clar punctul de vedere al celorlalţi; l-aţi stabilit deja;
- fiecare parte trebuie să îşi argumen- • Fiţi prietenos/prietenoasă;
teze opiniile şi să realizeze raţionamente • Autocontrolaţi-vă stările emoţionale
legate de obţinerea performanţei şi a unor violente, furia, frustrarea şi starea de agre-
rezultate superioare, mai degrabă decât să sivitate interioară;
facă referire la alte aspecte de ordin perso- • Învăţaţi să posedaţi simţul umorului
nal sau de altă natură; în abordarea unor probleme.
- nu este momentul pentru discuţii de-
taliate, doar pentru punerea de întrebări şi BIBLIOGRAFIE
clarificarea punctelor de vedere ale inter- 1. Johns, G., (2006) Comportament
locutorilor; organizaţional, Ed. Economica, Bucu-
- abordările personale directe între in- reşti.
terlocutori nu sunt recomandate; 2. Iosifescu, S. (2000 b) (coord), Ma-
- explorarea şi discutarea potenţialelor nual de management educaţional pentru
soluţii şi alternative sunt necesare; directorii de unităţi şcolare, Ed. ProGno-
- efectele pozitive şi negative trebuie sis, Bucureşti.
evidenţiate pentru fiecare sugestie, înain- 3. Management educaţional pentru in-
te de a o respinge, construindu-se astfel o stituţiile de învătămînt, 2001, ISE-MEC.
discuţie care este pozitivă şi constructivă 4. Management şcolar. Ghid practic
pentru toate părţile implicate; pentru directorii de şcoală şi liceu, 2006,
- punerea în practică imediat a decizi- Ed. RAABE, Bucureşti.
ilor luate, evitându-se pornirea unui nou

46
Psihologie 2010, 2 Ψ

PSIHOLOGIA CLINICĂ

THE INVESTMENTS OF MOTHERS IN THE CHILDREN WITH


CHRONIC DISEASE: HER INFLUENCE ON CHILDREN

Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

Termeni - cheie: investiţii pentru creşterea copilului, psihologie pediatrica, vârstă, va-
loarea de reproducere, grijă.

Summary
Părinţii investesc resursele sale emoţionale şi fizice în copii săi în mod diferit. Trei fac-
tori care suscita diferenţialul de investiţii pentru creşterea copilului sunt: valoarea mamei şi
reproducerii în societate, valoarea copilului şi reproducerii pentru mamă (RV), precum şi im-
pactul investiţiei asupra copilului (II). Pe măsură ce copilul se maturizează, creşte RV în timp
ce II poate scadea. Acest lucru ridică o problemă în ceea ce priveşte strategia de investiţii în
dependenţă de vârsta copilului. Sa emis ipoteza că investiţia emoţională, cum ar fi îngrijorarea
pentru sănătatea copilului, creşte odată cu vârsta copilului, în timp ce grija directă scade. Au
fost supuse cercetării 137 mame ale copiilor cu boli neurologice cronice din Izrael. Îngrijo-
rarea maternă pentru sanatatea copilului a corelat pozitiv cu vârsta copilului, diagnosticul şi
cu severitatea bolii sale, şi negativ cu durata bolii. O creştere în îngrijirea directă a copilului a
corelat pozitiv cu vârsta mamei şi severitatea bolii, şi negativ - cu durata bolii, precum şi durata
căsătoriei.

Introduction. Chronically ill children tion of age-related changes in RV in the


require a great deal of parental care. In ad- environment of evolutionary adaptedness
dition to conventional care that is granted (EEA). If children’s RV increased with
to all children, sick children require addi- age in the EEA, it can be hypothesized
tional care in terms of time, money and at- that parental investment would have been
tention. This care may be regarded as pa- selected to increase with age as well.
rental investment (Trivers, 1972). Many However, not all measures of parental
factors contribute to the scope of parental investment are expected to positively cor-
investment, including the child’s repro- relate with the child’s age. Some types
ductive value (RV), and the impact of of parental investment are crucial for the
the investment (II) on the child (Salmon, young offspring who have high needs,
2005). while their II on older offspring is smaller
In Kung bushmen RV increases from (Clutton-Brock, 1991, p. 161). In fact,
birth to pubescence, mainly due to a high both longitudinal (Belsky et al., 1984)
rate of juvenile deaths (Howell, 1979, and cross-cultural (Whiting and Edwards,
p.106). This serves as a good approxima- 1988, p. 118) studies show that maternal

47
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

care and nurturance decrease as the child it should be used instead. They found a
grows. high correlation between EEA RV and
Hagen, Barrett, and Price (2006) iden- parental grief. However, their study was
tify several proxy measures of parental in- a hypothetical one in which respondents
vestment that include lactation, direct care, evaluated whether parents would experi-
educational investment and emotional at- ence a greater sense of loss for child A
titudes towards children. While lactation or child B, in different age combinations
and direct care appear to decrease over from 1 day to 50 years.
age, due to their higher II for the young, in There is a debate whether grief per
the present study it was hypothesized that se is adaptive at all since it can no lon-
emotional attitudes increase from birth to ger assist the dead child. While Nesse
pubescence as a result of the escalation of (2000) mentions a number of ways in
RV. These emotional attitudes include pa- which grief could be adaptive (e.g., elic-
rental worrying and grieving. iting pity, preventing further losses), Ar-
In spite of the importance of parent- cher (1999) reaches the conclusion that
child relations, only two studies have at- the grief reactions are not adaptive per se
tempted to assess the link between chil- but are the by-product of attachment (p.
dren’s ages and their parents’ emotional 62). Worrying over a sick child, howev-
attitudes towards them (Crawford, Salter, er, has a more comprehensible adaptive
and Jang, 1989; Littlefield and Rushton, basis. While parental grief occurs after
1986). These studies focus on paren- the child’s death, worrying starts with
tal grief and are somewhat problematic the first signs of adversity. High levels of
since they use retrospective or hypotheti- worrying in mothers of sick children may
cal methodology. Littlefield and Rushton be adaptive since they cause the mother
(1986) conducted a retrospective study, to exercise more vigilance to her child’s
collecting data two years after the child’s condition, and may propel her to advance
death, on average. They found a low cor- his health. As anxiety protects us from
relation between children’s age (rang- danger, keeping us away from danger-
ing from birth to 45 years) and parental ous places (Nesse and Williams, 1994, p.
grief intensity, when parental age was 212), maternal worrying increases mater-
controlled. While the child’s age and nal attention although it impairs maternal
RV are positively correlated from birth well-being. Indeed, it has been suggested
to approximately 18, they are negatively in the past that parental anxiety can in-
correlated thereafter; that is, from age crease the offspring’s chance of surviv-
18 RV decreases (Fisher, 1958, p. 28; ing by prompting the parent to seek inter-
Keyfitz and Flieger, 1971, p. 303). Craw- ventions (Cassidy, 2000, p. 88).
ford et al. (1989) argued that RV should The present study attempts to test
be a better predictor of parental invest- the hypothesis that mothers show great-
ment than the child’s age and therefore er emotional attitudes towards children

48
The investments of mothers in the children with chronic disease Ψ

as they grow. Because past studies are of infanticide in both traditional (Bugos
sparse, and deal only with grief, the pres- and McCarthy, 1984) and modern (Daly
ent study evaluates maternal worrying and Wilson, 1988, p. 63) societies. In
over chronically ill children, a behavior addition, older mothers show lower lev-
that is more clearly adaptive. In contrast els of post-partum depression, which is
to the methodological flaws of past stud- interpreted by Hagen (2002) as a lower
ies the present study uses a prospective de- inclination to reduce investment in new
sign based on actual life cases. The study offspring (p. 325). However, a correla-
incorporates growth curve analysis which tion between mother’s age and child’s
distinguishes the effects of the different age leads to issues of multicollinearity.
time-related variables: child’s age at time Indeed, Littlefield and Rushton (1986)
of diagnosis, mother’s age at time of birth, found no association between grief and
duration of the marriage, and duration of parental age when controlling for child’s
the child’s illness. age. To eliminate the problem of mul-
In addition to the main hypothesis ticollinearity, we did not measure the
that the child’s age is correlated with mother’s age. Instead, we measured the
maternal worrying, it was hypothesized mother’s age at childbirth, which was not
that the mother’s age at childbirth, and correlated to her child’s age (r = 0.03).
the severity of the child’s illness are also In the present study, maternal worry-
positively correlated with maternal wor- ing was measured with respect to the health
rying, while the duration of illness is neg- status of the child. Hence, it seemed rea-
atively correlated with maternal worry- sonable that mothers would worry more
ing. Maternal age influences the amount over children with higher illness severity.
of parental investment (Bjorklund and Maternal worrying was hypothesized to
Pellegrini, 2000, p. 231). Older moth- decrease over time. The period of diagno-
ers, with relatively fewer opportunities sis is usually the most taxing for parents
to bear additional offspring, may have (Hoekstra-Weebers, Jaspers, Kamps, and
been selected to invest more in a sick Klip, 2001; Steele, Long, Reddy, Luhr,
child than younger mothers, who have and Phipps, 2003). Therefore it is expect-
a greater number of reproductive years ed that maternal worrying will be highest
ahead. Studies in other animals demon- at this time.
strate that older Mongolian gerbil moth- While the main hypotheses were re-
ers are more maternal than younger ones lated to maternal emotional attitudes, we
(Clark, Moghaddas, and Galef, 2002), also examined direct maternal care of the
and older California gulls provide more children. Direct care involves routine be-
food to offspring by working harder at haviors such as feeding, carrying, bathing,
foraging (Pugesek, 1981, 1995). Simi- nursing and supervising. As in maternal
lar findings have emerged for humans as worrying, direct care was also hypothe-
well. Younger mothers show higher rates sized to positively correlate with maternal

49
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

age at childbirth and illness severity, and child’s condition to be worse than it actu-
negatively correlate with time from diag- ally was, leading to a spurious correlation
nosis. However, in contrast to maternal between illness variables and maternal
worrying it was postulated that direct care worrying.
will decrease as the child grows, since the Participants. Our sample was com-
II of direct care should decrease as the posed of 137 Israeli mothers whose
child grows. Belsky et al. (1984) observed children underwent neurosurgery due to
that as the child grew from one to nine chronic health conditions, as defined by
months old, maternal caregiving (e.g., Stein, Westbrook, and Bauman (1997).
diapering, washing, wiping, or grooming) That is, all children had a biological, psy-
decreased. A cross-cultural study of seven chological, or cognitive disorder, with a
pre-industrial communities (Whiting and duration or expected duration of at least
Edwards, 1988) found that maternal nur- 12 months, and with specific consequenc-
turance declines dramatically from age es, such as: (a) functional limitations, (b)
2-3 to age 4-5, and from age 4-5 to age reliance on compensatory mechanisms
6-8 (p. 118). or assistance, or (c) service use or need
Materials and Methods. Procedure. beyond that which is considered routine.
The study was conducted in the Depart- Children ranged in age from two weeks to
ment of Pediatric Neurosurgery, Dana 19 years (Mean ± SD = 4.6 ± 5.2) and were
Children’s Hospital, Tel-Aviv Sourasky diagnosed with hydrocephalus (40%),
Medical Center and Children’s Hospital low-grade tumors (24%), high-grade tu-
maer rambam Israel, and approved by the mors (9%), craniosynostosis (13%), open
hospital’s Human Subjects Ethical Com- spina bifida (4%), spina bifida occulta
mittee. All eligible mothers of children (5%), or other diagnoses (5%). All chil-
treated in the unit received questionnaires dren (62% boys) had been diagnosed dur-
by mail, and were asked to mail them back ing the previous 24 months. Of the 137
in a pre-stamped envelope. The objec- children, only one boy died during the
tives of the research were explained and study period.
all participating mothers provided writ- Mothers ranged in age from 21 to 54
ten consent. Mothers were sent a letter of years (Mean ± SD = 35.2 ± 7.3); most
thanks from the head of the department were married (90%). Thirty percent of
and a small toy for the child upon receipt the mothers did not graduate from high
of the completed questionnaire. Medical school, 58% were high-school graduates,
data were collected via the coordinating and 12% had post-secondary education.
nurse to reduce shared method variance. The number of children in the family was
Such potential bias occurred in previous quite large (Mean ± SD = 3.0 ± 1.9). Since
studies, where the parents reported illness Israel is an immigrant-based society, eth-
variables. For example, mothers with high nic diversity was large. Fathers of the
levels of anxiety may have reported their mothers in the sample were born in Israel

50
The investments of mothers in the children with chronic disease Ψ

(28%), Europe (25%), Africa (23%), Asia naires; therefore it appears that mothers
(15%) and America (9%). were missing at random.
Of the 203 mothers whose partici- Measures. Medical Severity Index.
pation in the study was requested, 66 In order to ascertain the severity of the
declined. The examination of available child’s illness, the nurse evaluated the
medical data for 48 of the 66 decliners child’s medical condition based on nine
showed that their children’s functional variables (the Karnofsky scale [Karnof-
status, as measured by the Karnofsky sky et al., 1948] and eight variables based
scale (Karnofsky, Abelmann, Craver, and on Rolland’s [1994, p. 20] typology).
Burchena, 1948) was lower (Mean ± SD The evaluation was done once the child’s
= 75.4 ± 19.0) compared with our sample medical condition stabilized. Principle-
(Mean ± SD = 83.7 ± 16.9), t-test: t176 components factor analysis yielded one
= 2.81; p < .05; d = .49. Mothers were factor (eigenvalue = 5.4) which account-
recruited over a three-year period, and ed for 60.4% of the variance, and seemed
each was asked to complete a question- to reflect the severity of the pediatric ill-
naire approximately every six months, ness. Subsequently, each mother was at-
with a maximum of four questionnaires tributed a z-score reflecting her child’s
per mother (T1–T4). Since mothers were illness severity. The Karnofsky Perfor-
recruited throughout the study period, mance Scale (Karnofsky, et al., 1948) is
there were differences in the number of a one-item 11-point scale ranging from
questionnaires completed by each moth- 0 (deceased) through 50 (requires con-
er. Some mothers were contacted early siderable assistance and frequent care)
resulting in a longer follow-up period. to 100 (normal), used for measuring a
However, some mothers were given the patient’s functional status. The scale has
diagnosis only at the end of the research been found to have good inter-observer
period and therefore did not have the op- reliability (Taylor, Olver, Sivanthan, Chi,
portunity to fill as many questionnaires. and Purnell, 1999). Based on Rolland’s
The average number of questionnaires (1994) psychosocial typology of illness,
per mother was 2.4, totaling 334 ques- we devised a questionnaire that measured
tionnaires from the time of diagnosis to the following illness variables: symptom
3 years after diagnosis. Response rates visibility, cognitive deficit, motor deficit,
for T2, T3 and T4 were 76%, 83%, 60% age-relative functioning, expected deficit,
respectively. Following Goodman and expected changes, expected length of life,
Blum (1996), a logistic regression analy- and treatment needs. Each variable was
sis showed that there was no difference measured on a single-item scale ranging
on all outcome variables and major pre- between 2 and 5 points. Symptom visibil-
dictors between mothers who completed ity, for example, was rated on a 4-point
a single questionnaire and mothers who scale regarding the extent of the illness
completed a greater number of question- visibility (1 = none, 2 = scarring, 3 =

51
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

small extent, 4 = large extent). this study, where the number of maternal
Maternal Worrying. Using the Child measurements varied from one to four,
Health Worry Scale (following Miles, and the timing of measurement varied
Holditch-Davis, Burchinal, and Nelson, as well. The study data can be viewed as
1999), mothers rated the degree to which comprising two levels: level 1 consists
they worry about their child’s health on a of the measurements, and level two con-
scale of 1 (not worried at all) to 4 (very sists of the mothers. A basic hierarchical
worried). The scale includes five items, model for repeated measurements can be
with sample items such as “I worry about stated as follows: wheremarks the result
my child’s medical situation,” and “I of subject j (j=1,…,n) in measurement i
worry about whether my child might die.” (i=1,…,m); is the time of measurement;
Cronbach’s alpha in the present study the fixed parameter α represents the aver-
was .88, demonstrating high internal con- age intercept (level); the fixed parameter β
sistency. represents the average slope (change); and
Change in Direct Care. Objective are random effects (between subjects) that
Burden is a measure of the changes in allow a personal slope and intercept for
time, money, and energy resources due each individual. Hence, represents the de-
to caregiving (Montgomery, Gonyea, and viation of the individual’s intercept from
Hooyman, 1985). This measure comprises the average intercept, and represents the
nine items which are rated on a scale of 1 deviation of the individual’s slope from
(much less than before the child’s illness) the average slope. Finally, is the variance
to 5 (much more than before the child’s ill- within individuals. The model can be ex-
ness). Sample items include “The amount tended to include additional explanatory
of time you have for yourself,” and “The variables. Maternal worrying and change
amount of money you have available to in direct care were modeled as a function
meet expenses.“ The scale has good con- of time from diagnosis, medical severity,
tent validity (Montgomery et al., 1985) child’s age at diagnosis, and mother’s age
and internal consistency (in the present at childbirth.
study, Cronbach’s alpha was .87). As this In the case of worrying, represents
scale was composed for caregivers of pa- level of worrying of mother j (j=1,…,148)
tients with Alzheimer’s disease, one item at measurement i (i=1,…,4); is the num-
was revised. ber of months that have passed since the
Analyses. Study hypotheses were child’s diagnosis; intercept α represents
tested with the general linear mixed the average level of worrying at the time
model (Cnaan, Laird, and Slasor, 1997) of diagnosis, β represents the average
using MLWin 1.10 software (Rasbash, linear change in worrying, per month;
Browne, and Goldstein, 2000). The gen- represents the deviation of the mother’s
eral linear mixed model allows for unbal- intercept from the average intercept, and
anced data, such as the data available in represents the deviation of the mother’s

52
The investments of mothers in the children with chronic disease Ψ

slope from the average slope. Finally, is variables were added to the model. The
the variance within the individuals. The addition of these variables resulted in no
statistical significance of every variable significant change to the model; therefore
added to the above model (e.g. medical it seems that they did not confound the
severity, child’s age, and mother’s age study results.
at childbirth) was evaluated by a z-type As predicted, change in direct care
test. A separate model was constructed for was positively associated with maternal
each of the parental investment proxies age at childbirth and illness severity, and
(maternal worrying and change in direct negatively associated with time from di-
care). First, the general time trend in in- agnosis. In contrast to the hypothesis,
vestment was evaluated using linear and child’s age had no effect on changes in
quadratic terms, and then medical sever- maternal direct care. The duration of mar-
ity, child’s age at diagnosis, and mother’s riage had an additional negative effect on
age at childbirth were assessed. The pur- the amount of change in direct care. The
pose of the first stage of analysis was to addition of other potentially confounding
assess which variables contribute to the variables (number of siblings, birth order,
linear change in worrying, per month. maternal education, family income, and
Next, possible confounding variables the child’s sex) resulted in no significant
were evaluated. These included duration change to the model. At the time of the
of marriage, number of siblings, birth or- first measurement (T1) maternal worrying
der, maternal education, family income, was correlated with the reported change
ethnicity, and the child’s sex. Each change in direct care (r = .41, p < .01) even after
in the model was appraised by a χ2 test on controlling for illness severity (r = .29, p
the change of the 2*log-likelihood, and if < .01).
the test was significant, the revised model Discussion. The purpose of this study
was retained. Since the sample size was was to assess the effect of the child’s age
not large, Restricted Iterative Generalized and the mother’s age at childbirth on ma-
Least Square (RIGLS) estimation method ternal investment in children with chronic
was used (Goldstein, Browne, and Ras- illness. Specifically it was hypothesized
bash, 2002). that mothers will report higher emotional
Results. As predicted, maternal wor- investment in older children, since these
rying was positively associated with the children have a higher RV, and therefore
child’s age and the severity of his illness, they should be more cherished. As hy-
and negatively associated with the time pothesized it was found that for mothers
from diagnosis. In an attempt to rule out of children with adverse neurological con-
potentially confounding variables such ditions, there is a direct relationship be-
as maternal education, family income, tween the age of the child and the degree
number of siblings, birth order, ethnicity, of worrying about his health. This result
child’s sex, and marriage duration, these is concordant with past research show-

53
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

ing that parents make more extensive the RV effect would be expressed in emo-
emotional investments in older children tional investment and the II effect would
(Crawford et al., 1989; Littlefield and be expressed in direct care. However, it
Rushton, 1986). is possible that in the case of direct care
There are two possible explanations these two effects cancelled each other
for this age effect. One explanation is out. Another possibility is that changes
that mothers interpret the child’s age as in direct care are not affected by age as
an indicator of RV, which is the basis of hypothesized, and may be a general ten-
their emotional investment strategy to in- dency that is less discriminative, and is
vest more in children with higher RV. A activated in response to cues of need, re-
second explanation has been suggested gardless of the child’s RV or II.
by Archer (1999, p. 158) who claims that While maternal age at childbirth did
the age effect may be a result of a longer not affect maternal worrying, it did affect
interaction with older children, causing changes in direct care. The onset of the
stronger attachments to them. These two child’s neurological problems created a
explanations are not necessarily mutu- greater increase in the burden of childcare
ally exclusive. Growing attachment over for mothers who were relatively older.
years may be regarded to as a proximate This result is congruent with life-history
mechanism of differential parental invest- theory predicting that older parents, with
ment (p. 161). In referring to grief, Archer less opportunity for future reproduction,
(p. 161) suggested that although the link should be selected to make greater pa-
between grief and attachment is always rental investment. While one study found
strong, the link between grief and RV contradictory results, reporting no corre-
may become loose in societies with low lation between the mother’s age at child-
mortality rates and low birthrates, such as birth and the timing of weaning (Quinlan,
modern societies. However, if this adap- Quinlan, and Flinn, 2003), most human
tation emerged in the EEA, it could still studies have found that older parents make
operate in modern societies, since low greater parental investment. Older parents
infant mortality is a fairly new phenom- show lower levels of infanticide (Bugos
enon (De Flora, Quaglia, Bennicelli, and and McCarthy, 1984; Daly and Wilson,
Vercelli, 2005). 1988, p. 63) and post-partum depression
Contrary to the hypothesis, moth- (Hagen, 2002).
ers with younger children did not report Both worrying and change in direct
higher increases in direct care. Two ex- care decreased as time passed. This effect
planations are proposed for this result. In is understandable since the period of diag-
general, as the child ages we expect an nosis is emotionally intensive, including
increase in investment due to the increase diagnostic testing and initial neurosur-
in RV and a decrease in investment due to gery. Thus, it is expected that both direct
the decrease in II. We hypothesized that care and maternal worrying will be higher

54
The investments of mothers in the children with chronic disease Ψ

at this time. A decline in maternal distress since signaling too little distress will not
over time has been documented in the past trigger a maternal response, but signaling
(Hoekstra-Weebers et al., 2001; Steele, too much distress may cause the mother
Long, Reddy, Luhr, and Phipps, 2003). A to view her infant as unworthy of further
decrease in stress over time may also be investment.
attributed to an increase in familiarity and Direct care is a classical case of pa-
predictability with respect to the child’s rental investment. It can be argued, how-
illness and treatment, since familiarity ever, that maternal worrying is not an
and predictability are known to decrease accurate proxy of parental investment as
stress levels (Ludwick-Rosenthal and defined by Trivers (1972), since it is not
Neufeld, 1988). This may also explain the clear whether worrying (a) “increases
unexpected result that mothers who had the offspring’s chance of surviving (and
been married for a relatively longer length hence reproductive success)” and (b) if it
of time experienced a smaller increase in does so “at the cost of the parent’s abil-
the burden of childcare. As family life be- ity to invest in other offspring” (p. 139).
comes more stable and predictable, fewer It has been suggested in the past that pa-
resources may be required for its mainte- rental anxiety can increase the offspring’s
nance. chance of surviving by prompting the
Both measures of parental investment parent to seek interventions (Cassidy,
(worrying and changes in direct care) 2000, p. 88). Taylor et al. (2000) claim
were closely related to the child’s illness that while males react to stress by fight
severity. Mothers of severely sick chil- or flight, women react by tend and be-
dren were expected to worry more over friend. A recent study found that indeed
their health status, and to spend more time maternal preoccupation with the infant’s
and money in their medical treatment. It health, safety and future predicted mater-
is suggested that future studies include nal behavior (Feldman, Weller, Zagoory-
parental investment measures that are not Sharon, and Levine, 2007). In the explor-
inherently related to the child’s severity, atory phase of the present study a number
such as warmth (as conceptualized by of mothers were interviewed. An excerpt
MacDonald, 1992). Severity may have of an interview with a mother of a child
a semi-bell-shaped effect on maternal with hydrocephalus demonstrates how her
warmth, i.e., medium warmth for healthy worries are translated into action, showing
children, high warmth for moderately sick that stress and worrying may indeed drive
children and low warmth for very sick the mother to tending and attending more
children with severe visual symptoms. to her child.
Such a non-linear effect may reflect the “I constantly live with fear, my hand is
trade off between RV and II. Similarly, always on the pulse, Even when I leave her,
Hrdy (2000, p. 462) suggests that infants it stays with me, it follows me to work, it
should signal distress at an optimal level, follows me back home, and in everything

55
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

I do, this thing goes with me, and runs in- mothers from the study, although this was
side my head… if she has a fever, at that a result of the study design and was not
moment I need to get an answer what’s associated with the outcome variables.
causing it. I can’t wait. I feel that some- Third, the study was based on maternal
thing inside me is burning when she isn’t self-reports, and common method vari-
feeling well. I’m half a person when she ance may have inflated the correlations
isn’t feeling well; I feel that a part of me at between variables. The medical data are
that moment just shrivels. I have this con- an exception, since they were collected
stant feeling that I want to be sufficient, to through the pediatric nurse. Fourth, the
work more with her, to do more exercises study population was mothers of children
with her. Today she is eight months old, with chronic illness, and the measures of
and just recently she began to turn over, parental investment, such as the Child’s
but I’m working with her, I don’t with- Health Worry Scale were aimed at health
draw, I don’t withdraw at all, and even if concerns. As such, the study generalizabil-
one of the exercises irritates her, or makes ity to healthy populations is limited and
her mad, I don’t withdraw.” warrants further research. A final issue is
It is more difficult to demonstrate that related to the measure of direct care. The
(b) mothers’ worrying over a sick child objective burden scale does not measure
can be at the expense of other siblings. direct care absolutely; instead it measures
Worrying may be regarded to as a stress the changes in direct care since the child’s
response, as such; it may indeed reduce illness was diagnosed. Since the initial
the mothers’ ability to invest in other off- caregiving burden of infants may have
spring. Studies show that maternal stress been higher than that of older children, we
impairs fertility (Boivin and Schmidt, may have underestimated the effect of the
2005; Smeenk et al., 2005), and pregnan- child’s age on direct care. Hence, using
cy (Pike, 2005) and therefore may dimin- an absolute measure of parental care, in-
ish the chances to give birth to additional stead of a relative one, may have resulted
children. However, perhaps a more suit- in finding that direct care is indeed higher
able term for maternal worrying would be for younger children.
“parental care” defined by Clutton-Brock Very few studies have examined the
(1991, p. 8) as “any form of parental be- effect of child and mother age on paren-
havior that appears to increase the fitness tal investment. The few studies that have
of a parent’s offspring.” been conducted on grief had notable meth-
The present study has a number of odological limitations, including a hypo-
limitations. First, the sample was some- thetical research design (Crawford et al.,
what biased. Mothers of severely sick 1989) or a retrospective design (Littlefield
children were under-represented since and Rushton, 1986). The present study was
their response rate was relatively low. prospective and utilized the general linear
The second limitation is the attrition of mixed model which distinguishes between

56
The investments of mothers in the children with chronic disease Ψ

the effect of the child’s age, the mother’s to be a meaningful variable in determining
age, and the duration of the illness. The parental investment; as such it should not
present study also adds to the generaliz- be neglected in future research.
ability of our understanding of parental in- Acknowledgements: We thank Ada
vestment by testing maternal worrying in Lampert and Robert O. Deaner for their
addition to changes in direct care, and by comments on earlier drafts.
showing similarities between our sample
of Israeli mothers and previously studied References
samples of American mothers. The Israeli 1. Archer, J. (1999). The nature of
sample provided a perspective on families grief. London: Routledge.
of diverse ethnic backgrounds, with rela- 2. Bjorklund, D. F., and Pellegrini, A.
tively large families. D. (2000). Child development and evolu-
Part of our role as parents is to care tionary psychology. Child Development.,
for and worry over our children, as pa- 71, 1687-1708.
rental caring and worrying appear to 3. Boivin, J., and Schmidt, L. (2005).
increase inclusive fitness. The present Infertility-related stress in men and wom-
study shows that mothers of children with en predicts treatment outcome 1 year later.
chronic health problems worry more over Fertility and Sterility, 83, 1745-1752.
the health of older children than over that 4. Bugos, P. E., and McCarthy, L. M.
of younger ones. Due to their higher re- (1984). Ayoreo infanticide: a case study.
productive value, older children are more In G. Hausfater and S. B. Hrdy (Eds.), In-
highly valued by their mothers and there- fanticide: comparative and evolutionary
fore mothers are more anxious if their perspectives (pp. 503-520). Hawthorne,
health is afflicted. The mother’s age is NY: Aldine de Gruyter.
also significant. The onset of the child’s 5. Cassidy, J. (2000). The complexity
neurological problems creates a greater of the caregiving system: A perspective
increase in the burden of childcare for from attachment theory. Psychological
mothers who are relatively older at child- Inquiry, 11, 86-91.
birth. Older mothers have fewer opportu- 6. Clark, M. M., Moghaddas, M., and
nities to bear additional offspring; there- Galef, B. G. (2002). Age at first mating
fore they are expected to invest more in a affects parental effort and fecundity of
sick child than a young mother, who can female Mongolian gerbils. Animal Behav-
give birth to future children. These results iour, 63, 1129-1134.
show that child and maternal age have 7. Clutton-Brock, T. H. (1991). The
distinct effects on parental investment, de- evolution of parental care. Princeton:
pending on the investment category. They Princeton University Press.
also highlight the interplay between RV 8. Cnaan, A., Laird, N. M., and Sla-
and II regarding the effect of the child’s sor, P. (1997). Using the general linear
age on parental investment. Age appears mixed model to Evolutionary Psychology

57
Ψ Tarabeih MAHDI, Victoria GONTA, Carolina PERJAN

– ISSN 1474-7049 – Volume 5(4). 2007 13. Rolland, J. S. (1994). Families, ill-
-857- Age and parental investment anal- ness, and disability: An integrative treat-
yse unbalanced repeated measures and ment model. New York: Basic Books.
longitudinal data. Statistics in Medicine, 14. Salmon, C. (2005). Parental in-
16, 2349-2380. vestment and parent-offspring conflict. In
9. Crawford, C. B., Salter, B. E., and D. M. Buss (Ed.), The handbook of evolu-
Jang, K. L. (1989). Human grief: Is its in- tionary psychology (pp. 506-527). Hobo-
tensity related to the reproductive value of ken, NJ: Wiley.
the deceased? Ethology and Sociobiology, 15. Steele, R. G., Long, A., Reddy,
10, 297-307. K. A., Luhr, M., and Phipps, S. (2003).
10. Hoekstra-Weebers, J. E., Jas- Changes in maternal distress and child-
pers, J. P., Kamps, W. A., and Klip, E. rearing strategies across treatment for pe-
C. (2001). Psychological adaptation and diatric cancer. Journal of Pediatric Psy-
social support of parents of pediatric can- chology, 28, 447-452.
cer patients: A prospective longitudinal 16. Stein, R. E., Westbrook, L. E., and
study. Journal of Pediatric Psychology, Bauman, L. J. (1997). The Questionnaire
26, 225-235. for Identifying Children with Chronic
11. Hrdy, S. B. (2000). Mother nature: Conditions: A measure based on a non-
Maternal instincts and how they shape the categorical approach. Pediatrics, 99, 513-
human species. New York: Ballantine 521.
Books. 17. Trivers, R. L. (1972). Parental
12. Pike, I. (2005). Maternal stress and investment and sexual selection. In B.
fetal responses: Evolutionary perspectives Campbell (Ed.), Sexual selection and the
on preterm delivery. American Journal of descent of man 1871-1971 (pp. 136-179).
Human Biology, 17, 55-65. Chicago: Aldine.

58
Psihologie 2010, 2 Ψ

SFATURI PENTRU PĂRINŢI

MATURIZAREA PSIHOSEXUALĂ A ADOLESCENTULUI

Larisa CHIREV

Cuvinte-cheie: dezvoltare sexuală, dezvoltare psihosexuală, etapele adolescenţei, eta-


pele de dezvoltare a sexualităţii, maturizare psihosexuală, orientare sexuală, libido plato-
nic, libido erotic şi libido sexual.

Summary
This article presents the historical development of adolescent sexuality, psychosexual matu-
ration, and explains the principal aspects of the maturation process. The article is proposed for
parents and professionals working with adolescents.

În activitatea practică tot mai frecven- (86,9%) menţionează că au relaţii bune


te sunt cazurile în care părinţii adolescen- (44,2%) şi foarte bune (42,7%) cu părin-
ţilor, fiind preocupaţi de dezvoltarea co- ţii, totuşi doar 30,4% dintre ei împărtăşesc
piilor lor, manifestă interes şi îngrijorare mai uşor bucuriile ambilor părinţi, 20%
în raport cu comportamentul, interesele dintre ei le spun numai mamei, iar tatei
şi relaţiile acestora cu semenii, în special – doar 2,5%. Şi mai puţine sunt discuţi-
cu persoanele de sex opus. De fiecare dată ile adolescenţilor cu părinţii când e vor-
când adolescentul / adolescenta vorbeşte ba de necazuri/preocupări personale: cu
părintelui despre simpatia şi interesul pe ambii părinţi le discută doar 13,9%, doar
care le manifestă faţă de o persoană de sex cu mama le discută 32,4% dintre adoles-
opus, la părinte imediat se „aprinde becu- cenţi şi 3,2% dintre ei discută necazurile
leţul”: oare nu e vorba de ceva indecent? lor doar cu tata. În această situaţie apare
Oare nu a devenit preocupat / obsedat co- întrebarea Oare cum reacţionează părinţii
pilul de sex? Oare nu este sub influenţa la spusele adolescenţilor odată ce aceştia
unor persoane „desfrânate”? A început evită să-şi împărtăşească bucuriile şi ne-
deja relaţiile sexuale? cazurile?
La cercetarea realizată de către echipa Trecerea de la copilărie la adolescenţă
CST „Neovita” în 2009 au participat 406 este condiţionată de activizarea rapidă a
de elevi ai claselor a VIII-a din 4 licee din creşterii şi dezvoltării sub aspect fizic, se-
sec. Râşcani, mun. Chişinău. Ancheta care xual, psihosexual şi psihosocial. În puber-
a fost administrată a avut ca scop de a eva- tate are loc creşterea furtunoasă a mem-
lua cunoştinţele, atitudinile şi practicile brelor, dezvoltarea glandelor sexuale, ca
adolescenţilor referitor la parentitudinea urmare – apariţia şi dezvoltarea semnelor
responsabilă. Majoritatea respondenţilor sexuale secundare însoţită de modificări

59
Ψ Larisa CHIREV

în structura corpului şi organelor interne. adecvat situaţia şi să adopte atitudini con-


Sunt pregătiţi oare adolescenţii pentru a structive. Or, există realităţi care nu pot fi
face faţă acestor schimbări? Cui îi revi- continuu negate, una dintre aceste realităţi
ne rolul de a informa adolescentul despre fiind „orice copil la un moment dat se ma-
ele? turizează”.
35,7% dintre participanţii la studiu Trecerea de la copilărie la adolescenţă
au menţionat că nu au discutat cu nimeni este condiţionată de activizarea rapidă a
despre schimbările din organism în tim- creşterii şi dezvoltării sub aspect fizic, se-
pul adolescenţei (băieţi – 66,4%, fete – xual, psihosexual şi psihosocial. În puber-
9%). 52,4% dintre adolescenţii claselor tate are loc creşterea furtunoasă a mem-
a VIII-a au discutat doar cu mama, pon- brelor, dezvoltarea glandelor sexuale, ca
derea aparţine fetelor - 89,7%, în raport urmare – apariţia şi dezvoltarea semnelor
cu doar 10,7% băieţi. Destul de mic este sexuale secundare însoţită de modificări
numărul băieţilor (13,3%) care au discutat în structura corpului şi organelor inter-
cu tata particularităţile dezvoltării lor. Ju- ne. Către vârsta 15-16 ani adolescenţii au
mătate dintre adolescenţi nu au discutat cu deja corpul unui adult. Această perioadă
nimeni nici despre cum apar sarcinile, nici coincide cu maturizarea fizică şi sexuală,
despre infecţiile cu transmitere sexuală, totodată nivelul maturizării psihosociale
inclusiv HIV/SIDA, nici despre cum poa- este departe de „perfecţiune”. Metaforic
te fi evitată o sarcină nedorită. Iarăşi apare vorbind, adolescentul poate fi comparat
întrebarea: Cum pot adolescenţii să facă cu o persoană ce are corpul unui adult, iar
faţă provocărilor vârstei dacă cu ei nu se capul unui copil. Această particularitate
discută despre particularităţile vârstei, ne ajută să înţelegem specificul comporta-
dacă nimeni nu-i pregăteşte pentru aces- mentului adolescentin, inclusiv comporta-
te schimbări? Chiar consideră părinţii că mentele ce prezintă risc pentru sănătate.
prin tăcerea lor vor întârzia dezvoltarea O altă particularitate a perioadei ado-
psihosexuală a copilului? lescentine constă în discordanţa (la majo-
Consider firesc ca un părinte să mani- ritatea adolescenţilor) dintre vârsta biolo-
feste grijă faţă de copil, să fie preocupat de gică şi cea cronologică. Acest fapt e con-
dezvoltarea armonioasă a acestuia, să-şi diţionat de tempoul diferit de dezvoltare
dorească un viitor bun pentru copilul său. la diferiţi adolescenţi (în aceeaşi clasă unii
Cu atât mai mult cu cât viitorul şi dezvol- adolescenţi pot avea vârsta biologică co-
tarea copilului depind în mare măsură de respunzătoare celei de 10 ani, majoritatea
influenţele educaţionale din familie, de – celei de 14 ani, iar alţii – celei de 16-18
reacţiile părinţilor la evenimentele sem- ani). Ţinând cont de această particularita-
nificative din viaţa copilului. Din aceste te, merită să înaintăm faţă de adolescent
considerente am decis să contribui la me- cerinţe corespunzătoare vârstei lui biolo-
diatizarea / promovarea informaţiei ce va gice şi, respectiv, să oferim informaţii şi
ajuta părinţii şi specialiştii, activitatea că- să întreprindem acţiuni cu caracter profi-
rora ţine de adolescenţi, să înţeleagă com- lactic în corespundere cu vârsta lui biolo-
portamentul adolescentului, să aprecieze gică.
60
Maturizarea psihosexuală a adolescentului Ψ

O altă particularitate caracteristică de vârsta cronologică. Activitatea sporită


vârstei care determină comportamentul a hipotalamusului perturbă echilibrul in-
adolescentului şi reuşita lui şcolară constă teracţiunii scoarţă-subscoarţă, de aceea în
în faptul că funcţionarea sistemului nervos perioada dezvoltării sexuale furtunoase
central este determinată într-o măsură mai (vârsta de 13-14 ani) capacităţile intelec-
mare de nivelul dezvoltării sexuale decât tuale ale adolescentului se pot reduce.

Interdependenţa proceselor de dezvoltare biologică şi psihosocială


Adoles- Dezvoltarea
cenţa Fizică Sexuală Psiho- Psihică Socială
sexuală
Timpurie Creşterea Apariţia Libido Trecerea de Dobândirea
(10–13 furtunoasă semnelor platonic la gândirea independenţei, începe
ani) a corpului sexuale concretă la cea depărtarea de familie
(înălţime şi secundare abstractă, fantezii, şi creşte importanţa
greutate) egocentrism, semenilor.
labilitate Încep conflictele
emoţională, cu părinţii. Debutul
reducerea funcţiilor comportamentelor de
psihofiziologice risc (fumat, consum de
şi capacităţii de a alcool etc)
învăţa Etapa timpurie de
formare a conştiinţei
morale
Medie Continuă Menarhe – în Libido Dezvoltarea Experimentarea
(13–17 creşterea în medie la 13,5 erotic gândirii abstracte, rolurilor, comunicarea
ani) înălţime şi ani. a capacităţii cu semenii.
greutate, se Poluţiile – la de a prevedea Morala bazată
formează 14 ani. consecinţele. pe respectarea
proporţiile Maturizarea Trăiri legate interdicţiilor.
corporale sexuală de modificările Distanţarea emoţională
specifice – 15–17 ani corporale. Conflicte de părinţi. Identificarea
sexului, evidente cu părinţii, cu semenii.
dispar anxietate sporită, Autodeterminare
dispropor- Posibilitatea profesională.
ţiile apariţiei depresiilor Comportamente de risc
Târzie Maturitate Maturitate Libido Gândire logică. Emancipare. Depăşirea
(17–20 fiziologică fiziologică sexual Autocontrol crizei de identitate.
ani) emoţional Maturizarea conştiinţei
morale

Noţiunile „dezvoltare sexuală” şi „dez- cităţii de a da naştere unui copil. Dezvol-


voltare psihosexuală” nu sunt identice. tarea sexuală este programată genetic şi se
Dezvoltarea sexuală presupune formarea produce indiferent de voinţa noastră.
semnelor sexuale secundare, dezvoltarea Dezvoltarea psihosexuală presupune
organelor reproductive, dobândirea capa- formarea identităţii sexuale (adolescentul
61
Ψ Larisa CHIREV

îşi conştientizează apartenenţa la un sex), senzaţii, trăiri. Abia după ce se clarifică


rolului gender, orientării adecvate a atrac- cu aceste senzaţii, adolescentul mani-
ţiei sexuale şi prezenţa unor stereotipuri festă interes faţă de senzaţiile parteneru-
comportamentale de sex-rol. Dezvoltarea lui. De menţionat că pettingul necesită
psihosexuală are loc datorită eforturilor mai multă apropiere şi încredere decât
comune ale naturii şi educaţiei. contactul sexual tradiţional. Experienţa
Maturizarea psihosexuală a adoles- sexuală duce la o mai mare deschidere
centului decurge sub 2 aspecte: emoţională: adolescentul, „deschizându-
1. emoţional – constituie antrenarea şi” corpul pentru mângâieri şi atingeri,
capacităţii adolescentului de a trăi starea îşi deschide şi sentimentele, gândurile.
de îndrăgostire romantică (a avea sen- Pentru maturizarea armonioasă a
timente la distanţă) şi prietenie intimă. adolescentului sunt necesare ambele ti-
Îndrăgostirea romantică permite adoles- puri de trăiri, de aceea sarcina de bază
centului să se antreneze în dragoste fără a vârstei este de a găsi acel mijloc de aur
implicaţia celuilalt, dragostea romantică între „prea devreme” (care contravine
este posibilă doar la distanţă. În cadrul normelor morale şi culturale) şi „prea
acestei dragoste adolescentul antrenea- târziu” (care contravine necesităţii per-
ză capacitatea de a avea sentimente pen- sonalităţii).
tru o altă persoană, şi nu capacitatea de Etapele de dezvoltare a sexualităţii
a stabili şi menţine relaţii. [1]:
Prietenia intimă apare odată cu for- Etapa a I-a – identificarea sexuală şi
marea cuplurilor şi oferă posibilitate conştientizarea apartenenţei la un anumit
adolescentului de a învăţa să fie parte gen. Identificarea este determinată de re-
dintr-un cuplu, să se adapteze la o altă prezentările copilului despre afinităţile
persoană. cu anumite persoane şi cu reprezentările
2. practic – presupune experimen- acestuia despre persoanele cu care ar dori
tarea în raport cu persoanele de sex să se asemene. La început identificarea
opus, adică flirtul şi experienţa sexuală sexuală are loc în baza unor criterii exter-
propriu-zisă. Scopul flirtului constă în ne, din care cauză copiii deseori cred că
apropierea de obiectul simpatiei, prin schimbându-şi hainele, ei îşi pot schimba
intermediul lui adolescentul învaţă să şi sexul. Copiii îşi descoperă genul dato-
exprime interesul şi cunoaşte reacţi- rită curiozităţii manifestate faţă de cei din
ile celeilalte persoane. Prin intermediul jur, cercetării organelor genitale. Această
flirtului învaţă să stabilească contacte. etapă se consideră finalizată atunci când
Experienţa sexuală este acumulată şi in- copilul a însuşit definitiv că este băiat sau
tegrată gradat (începe cu sărutul, atinge- fată. Către vârsta de 4-6 ani copilul poa-
rile, pettingul şi se termină cu contactul te înţelege că sexul nu poate fi schimbat
sexual vaginal etc.). La primele experi- şi este determinat de structura organelor
enţe sexuale adolescentul este preocupat genitale.
mai degrabă de sine, decât de partener. Etapa a II-a –a formarea stereotipu-
Prioritatea adolescentulul sunt propriile rilor comportamentale de sex-rol, adică
62
Maturizarea psihosexuală a adolescentului Ψ

manifestarea publică a identităţii sexuale Etapa a III-a – a formarea orientării


în corespundere cu normele acceptate în sexuale: alegerea obiectului atracţiei şi
societate. Această etapă durează întreaga realizarea ei. Această etapă începe odată
perioadă pubertară. Conţinutul etapei este cu maturizarea sexuală şi este determinată
determinat de educaţia sexuală din familie atât de fundalul hormonal, gene, instincte,
– comportamentul adecvat al părinţilor, cât şi de nivelul maturizării sociale şi psi-
separarea clară a rolurilor de mamă şi tată. hice, nivelul educaţiei sexuale.
Părinţii sunt percepuţi ca modelul femini- Etapa formării orientării include în
tăţii şi al masculinităţii, iar relaţiile dintre sine trei subetape: libido platonic, libido
ei – ca model al relaţionării sexelor. erotic şi libido sexual.
Formarea orientării sexuale [2]

Subetapa Faza I - Faza a II - a Sarcinile subetapei


(aspectul emoţional) (aspectul practic)
Libido Vise şi fantezii platonice, Alegerea vestimentaţiei atră- Formarea abilităţii de
platonic îndrăgostire infantilă, gătoare, încercări de a utiliza a stabili contacte, de
dorinţa de comunicare cosmetica decorativă, oglinda a atrage atenţia, de a
spirituală, imaginea prin- devine un atribut indispensabil. comunica cu obiectul
ţului. Acordă atenţie obiectului în- dragostei
Devine important exteri- drăgostirii (stau într-o bancă,
orul, dorinţa de a plăcea fac unele lucruri împreună, dă
să copieze, face cadouri, trage
de cosiţe etc.)
Libido Interes faţă de erotică, re- Plimbări împreună, tendinţa de Pregătirea pentru trece-
erotic laţiile dintre sexe, citirea a fi doar în compania obiectu- rea firească şi armoni-
romanelor, agenda per- lui dragostei. oasă de la îmbrăţişări la
sonală. Apare necesitatea Scrisorele de dragoste, întâl- contactul sexual
în mângâieri, atingeri, niri, curtări, jocuri erotice,
contact fizic. masturbaţie, petting.
La fanteziile platonice se Discuţii erotice cu prietenele,
adaugă componentul ero- fetele visează împreună cu
tic – îmbrăţişări, săruturi ochii deschişi
Libido Dorinţa contactului sexu- Masturbaţie, petting, subli- Manifestarea sexualită-
sexual al, fantezii sexuale marea şi refularea sexualităţii, ţii, trezirea instinctelor
relaţii sexuale parentale, necesitatea
în crearea unei familii

Bibliografie:
1. Клиники, дружественные к мо- ганизаторов здравоохранения) – Моск-
лодёжи. (пособие для организатора) ва: ООО «Бэст-принт», 2006.
– Новосибирск: ЗАО «Новополиграф- 3. Рeпродуктивное здоровые и сек-
центр», 2004. суальность подростков / Под ред. А. М.
2. Клиники, дружественные к мо- Куликова. – СПб.: РОО «Взгляд в буду-
лодёжи. (руководство для врачей и ор- щее», 2006.

63
Ψ Psihologie 2010, 2

Un copac bine îngrijit face fructe bune,


un copil bine educat, este mândria părinţilor.

INCIDENŢA SISTEMULUI DE SANCŢIUNI ÎN VÂRSTA


PUBERTARĂ ÎN FAMILIE

Lucia SAVCA

Termeni-cheie: preadolescent, paradoxul vârstei, relaţii interpersonale, lupta pentru


autonomie, conflicte părinţi - copii, comportament opozant, recompensă, pedeapsă, acuti-
zarea relaţiilor interpersonale.

Summary

The article examines the kinds of punishment and reward used by parents at age pubertary.
Pubertary age is by its nature extremely complicated. Preadolescenţii often willing to assert
breach of the requirements made by parents when the parents do not possess the conditions the
force of persuasion to change the child’s false beliefs, they resort to punishment. The survey
showed the frequency of cases of punishment and reward family preteen responses during reward
and punishment after.

Familia reprezintă primul mediu de sunt comode pentru părinţi. În procesul


dezvoltare a copilului. Prin intermediul educaţional în familie părinţii, involuntar
familiei, copilul capătă primele experien- neposedând mari cunoştinţe în domeniu,
ţe de viaţă şi de conduită. Fiecare părinte ţinând cont de respectarea unor tradiţii,
doreşte să educe un copil bun, însă adesea utilizează pedeapsa şi recompensa.
prin acest postulat se subînţelege un copil Pedeapsa şi recompensa sunt părţi
conform, ascultător, supus, responsabil de componente ale procesului educaţional,
îndeplinirea sarcinilor şcolare şi casnice, îndeplinind funcţiile de:
care îi sunt încredinţate. Dar nimeni dintre a) promovare a obiectivelor educaţio-
părinţi nu doreşte ca copilul său să fie sfi- nale;
os, lipsit de iniţiativă, asemenea unui ro- b) păstrare a sănătăţii copilului (ali-
bot care îndeplineşte mecanic orice lucru mentaţie corectă, sistarea activităţilor ce
propus de o persoană autoritară. Contra- dăunează sănătăţii copilului sau a persoa-
dicţia dintre educaţie şi produsul ei final nelor din jur);
constă în aceea că multe însuşiri de per- c) reflectare a modelelor şi regulilor
sonalitate expectate de părinţi la copiii lor comportamentale şi de activitate;
cum sunt: creativitatea, dârzenia, bărbăţia, d) formare a condiţiilor de dezvol-
insistenţa în atingerea scopului, adesea nu tare a abilităţilor de reglare condiţionată

64
Incidenţa sistemului de sancţiuni în vârsta pubertară în familie Ψ

a conduitei, comunicării şi activităţii în despre cauzele pedepselor severe aplicate,


concordanţă cu normele morale şi regulile faţă de copil, părinţii se îndreptăţesc adu-
acceptate în familie, societate; când următoarele argumente:
e) păstrare a valorilor moral-spiritua- nu vrea să–şi pregătească temele;
le, culturale, materiale; a luat o sumă mare (200-300 lei şi
f) dezvoltare a autoreglării şi autodis- mai mult) de bani fără să–şi ceară voie, pe
ciplinării; care i-a cheltuit cu prietenii;
g) structurare şi organizare a mediu- a venit acasă cu mult mai târziu
lui ce se supune unui anumit control din decât îi era permis;
partea copilului. Situaţiile nedeterminate, nu îndeplineşte sarcinile ce îi revin
imprevizibile, deficitul de informare pot în gospodărie, face mizerie, dar nu spală
genera anxietate [4, p. 171]. nici măcar vesela din care a mâncat;
Vârsta pubertară este considerată una răspunde brutal părinţilor şi poate
dintre cele mai dificile perioade de vârstă. să se comporte indecent;
Caracteristic pentru preadolescenţi este minte foarte des şi nu recunoaşte
maximizarea în rezolvarea problemelor, când i se spune adevărul;
năzuinţa lor spre autonomie de tutela pă- abandonează lecţiile fără motiv
rinţilor, lupta pentru libertate şi pentru serios;
formarea relaţiilor de egalitate, respect a început să fumeze;
reciproc în relaţiile cu adultul. Paradoxul a început să prietenească cu un
vârstei constă în aceea că preadolescentul băiat cu mult mai în vârstă ca ea;
are senzaţia că se maturizează, iar părinţii În aceste situaţii dificile părinţii recurg
continuă să aibă o atitudine faţă de el pe la diverse recompense sau aplică pedepse.
vechi – ca faţă de un copil mai mic, folo- Recompensele constau din lucruri
sind mai frecvent stilul educaţional auto- care îi plac copilului. Ele sunt diferite:
ritar, controlul direct, interzicerea multor materiale (jucării, dulciuri, obiecte de
activităţi dorite şi importante pentru pu- preţ, bani), sau de ordin moral-psihologi-
ber, în special celor legate de petrecerea ce: laudă, încurajare, petrecerea timpului
timpului liber în cercul prietenilor, în gru- liber cu copilul în locurile interesante pen-
pul de referinţă – grup de mare valoare la tru preadolescent (circ, spectacol, bazin,
această vârstă. Cu cât sunt mai mari in- fotbal etc.).
terdicţiile cu atât comportamentul opozant După concluziile făcute de către R.
al preadolescentului devine mai pregnant. Dreikurs, V. Zolt libertatea personală este
Puberul luptă pentru libertate, se împotri- imposibilă fără recunoaşterea drepturilor
veşte la diverse propuneri ale adultului, la libertate a altora. Pentru asigurarea li-
sfidează alte persoane prin propria condu- bertăţii tuturora este nevoie de disciplină,
ită [1, p. 39]. Luptând pentru autonomie, anumite restricţii, ridicarea responsabili-
puberul adesea încalcă normele acceptate tăţii pentru îndeplinirea lor [3, p. 115].
în familie şi în şcoală. În caz de indisciplină se aplică diverse
Din practica noastră, când este vorba forme de pedeapsa.
65
Ψ Lucia SAVCA

Actualitatea problemei abordate în mătuşă. Majoritatea elevilor consideră că


acest articol constă în faptul că pedepsele au relaţii bune cu părinţii - 91,6%, şi doar
corporale sunt interzise în 21 de ţări, iar 8,4% au indicat că relaţiile lor sunt rele.
Franţa şi Marea Britanie nu se grăbesc să O bună parte dintre elevi (64,2%) sunt
adopte astfel de legi. Pe de altă parte, di- convinşi că părinţii îi iubesc şi zilnic sau
verse organizaţii de Stat şi ONG propagă frecvent ei sunt mângâiaţi, sărutaţi, lău-
de mai mult de două decenii în rândurile daţi, îmbrăţişaţi de părinţi, încurajaţi în re-
elevilor în şcolile din Republica Moldova alizarea activităţilor, sunt susţinuţi de către
informaţia despre drepturile copilului că aceştia dacă au necazuri, eşec la şcoală, iar
părinţii nu au dreptul să pedepsească copi- 36,8% dintre elevi au menţionat în răspun-
lul. Chiar şi acei părinţi care cunosc bine suri că părinţii lor foarte rar îşi manifestă
legile şi recunosc, în ultimă instanţă, acel dragostea faţă de ei. Recompensele sunt
fapt că pedeapsa fizică aplicată copilului mai frecvent exprimate prin laudă, încura-
nu rezolvă problema, totuşi, ei continuă jare şi susţinere la necazuri – 93,7%. Nici
s-o aplice şi riscul de a acutiza şi mai mult unul dintre cei chestionaţi nu a menţionat
relaţiile lor cu propriul copil. că sunt recompensaţi cu obiecte de preţ sau
Scopul studiului efectuat de noi este bani pentru anumite succese.
orientat la evidenţierea frecvenţei şi for- Cu toate că majoritatea dintre elevi
melor de pedeapsă şi recompensă aplicate (95,8%) apreciază relaţiile dintre ei şi pă-
de părinţi, perceperea, acceptarea de către rinţi ca fiind bune şi că sunt susţinuţi de
preadolescenţi a felului de pedeapsă şi re- părinţi în toate activităţile mai dificile şi
compensă şi consecinţele acestora. atunci când au necazuri, doar 15,8% din-
Lotul de cercetare a fost alcătuit din tre elevi au indicat că nu au fost pedepsiţi
95 elevi cu vârsta cuprinsă între 11-13 ani niciodată. Aceştia din urmă au menţionat
din clasele a V- a - VII – a, din liceele or. că atunci, când greşesc, părinţii discută
Chişinău. calm cu ei, le explică cum trebuie să pro-
Metodele utilizate: chestionarea, ob- cedeze pe viitor în situaţii similare.
servaţia. În urma analizei tematice a itemelor
A fost aplicat un chestionarul alcătuit ce au reflectat diversitatea sancţiunilor
de noi din 12 itemi, care reflectă compo- aplicate de către părinţi, care au fost re-
nenţa familiei; felurile de recompensă de partizate în următoarele grupuri:
către părinţi şi pedepse, atitudinea preado- a) pedeapsa morală-78,95% (deza-
lescentului faţă de pedeapsă. probare, avertizare, critică, admonestare.
Analiza cantitativă şi calitativă a date- Din cei anchetaţi, 33,7% au menţionat că
lor obţinute a relevat următoarele categorii mai des sunt blamaţi de mama, mai rar de
de răspunsuri: Majoritatea dintre respon- tata-27,3%, iar - 17,9% sunt pedepsiţi de
denţi provin din familii complete – 63,5% ambii părinţi;
locuiesc cu ambii părinţi; 28,4% - locu- b) pedeapsa material–economică-
iesc numai cu mama; şi doar 8,1% con- 28,4% (anularea banilor de buzunar, a
vieţuiesc cu bunica; cu alte rude - unchi, vestimentaţiei promise);
66
Incidenţa sistemului de sancţiuni în vârsta pubertară în familie Ψ

c) pedeapsa prin interdicţii şi pri- d) pedeapsa prin activitate – 71,6%


vaţiuni - 55,8% (interzicerea vizionării (multiplicarea sarcinilor casnice, 6,3%
unor emisiuni televizate - 5,3 %; jocului sunt impuşi să facă lecţiile, să citească, să
pe calculator - 7,4 %; participării în acti- facă muncă casnică în volum dublu; înde-
vităţi, preocupări preferate – 6,3%, serate plinirea unui număr dublu de exerciţii la
distractive, interdicţia de a se întâlni cu temele pentru a doua zi).
prietenii – 21,1%);

9,5%
15,8%
78,9%
71,6%

28,4%
55,8%

Figura 1. Diversitatea pedepselor aplicate de părinţi.

e) pedeapsa fizică – 9,5% (sunt păl- că fiind pedepsiţi se gândesc la alte lucruri
muiţi, traşi de păr, bătuţi cu o coardă de sau încep imediat să se ocupe cu alte lu-
cauciuc, cu cureaua ). cruri. Copilul este indiferent faţă de pe-
Unul şi acelaşi copil este pedepsit deapsă, deoarece părinţii nu-şi îndeplinesc
prin diverse metode. După cum rezultă promisiunile, frecvent utilizează adresări
din diagramă, părinţii mai frecvent aplică de ocară şi copilul nu mai reacţionează la
pedeapsa morală şi cea prin activitate. O ele şi nici nu consideră că a fost umilit.
mare parte dintre preadolescenţi au men- Din observaţiile făcute pe parcur-
ţionat că sunt pedepsiţi moral, material şi sul a mai mulţi ani în CDR „Armonie”
prin privarea de unele activităţi preferate al DGETS, asupra preadolescenţilor cu
sau impunerea îndeplinirii unor activităţi. comportament agresiv ce se manifestă în
La întrebarea „Ce fac în cazul când sunt şcoală, rezultă că ei sunt fecvent pedepsiţi
pedepsiţi” răspunsurile s-au redus la: fizic în familie.
13,7% plâng, Studiu de caz. Marius, cl. VI, 13 ani.
3,1% se închid în camera lor; S – a adresat la CDR „Armonie” cu pro-
4,2% vor să plece de acasă; blema de eşec şcolar, lipsa motivaţiei pentru
13,7% doresc să se răzbune. învăţare, comportament agresiv în şcoală.
Reprezentarea grafică din Fig. 2 indi- Situaţia familială: Familie integră.
că un număr mare de copii care nu reac- Trei copii. Părinţii cu studii medii specia-
ţionează la pedeapsă şi o acceptă ca ceva le. Se consideră că au grijă de copii lor şi
normal. O parte dintre copii au menţionat se străduie să satisfacă trebuinţele copii-
67
Ψ Lucia SAVCA

80
68, 3
70
60
50
40
30 13,7
20 13,7
3,1 4,2
10
0
e uc
ng nim
plâ a c
n uf

Figura 2. Acţiunile minorilor după ce sunt pedepsiţi (%).

lor. Ambii părinţi sunt credincioşi – aderă pedepsit fizic adesea de tata, iar mama
la o confesie larg răspândită în Moldova. mereu îl cicăleşte comparându-l cu suro-
Respectă cu stricteţe cele zece porunci. rile, care sunt „cuminţi”. Din clasa a V-a,
Sunt convinşi că dacă vrei să educi un reuşita a scăzut şi mai mult, a devenit mai
copil bun trebuie să aplici nuiaua. Аdesea agresiv, adesea se bate cu colegii, în tim-
îşi pedepsesc fizic fiul prin câteva lovituri pul lecţiei încalcă disciplina, se comportă
cu cureaua, având cu el preventiv o înţele- brutal cu colegii. Reacţionează agresiv la
gere câte lovituri merită pentru o notă rea observaţia profesorului, răspunde brutal.
sau pentru o altă faptă – chiul de la lecţie, În stare de afect nu-şi prea dă seama ce
furt de bani, minciuni, etc. face. Se răzbună pe acei care îşi permit
Marius învaţă slab din clasa I, dar pă- să-l jignească cu ceva. Adesea pentru cel
rinţii nu au considerat că trebuie să se adre- „vinovat” aplică pedepse destul de severe,
seze la psiholog, sau alt specialist ca să cla- îl ademeneşte prin diverse şiretlicuri ca
rifice cauza dificultăţilor lui la învăţătură. să-l umilească, să-l pună în situaţie du-
Examenul multidisciplinar a evidenţi- bioasă, să-şi bată joc de el, singur sau cu
at: reuşita şcolară scăzută. La testul de in- unii prieteni.
teligenţă nonverbal QI – nivel sub mediu. Examenul psihiatric a evidenţiat seche-
Citeşte pe silabe. Redă fragmentar conţi- le organice ale SNC, suportate în perioada
nutul celor citite. Volumul de cunoştinţe natală, traumatismul cerebral suportat la 6
despre lumea înconjurătoare este limitat. ani, meningită - suportată la 7,5 ani.
Nu este orientat la profesie, nici nu s - a Recuperarea a inclus medicaţia, psi-
gândit vreo dată ce profesie îl interesea- hoterapia cognitiv–comportamentală in-
ză. Nu are activităţi după interese. Este dividuală şi de grup, sugestia, relaxarea,
68
Incidenţa sistemului de sancţiuni în vârsta pubertară în familie Ψ

psihocorecţia proceselor cognitive şi psi- a minorei, din cauza abuzului de alcool


hoterapia familiei. al tatălui. Tata s-a transferat cu traiul la
După prima cură de tratament s-a ame- ţară la părinţi. Minora a început să aibă
liorat reuşita, minorul a devenit mai paşnic un comportament indecent, când a înţeles
în relaţii cu semenii, dar uneori mai intră că mama ar dori să-şi refacă viaţa. Mama,
în conflicte cu profesorii, rar, dar se bate fiind preocupată de asigurarea materială
cu băieţii. După 6 luni tratamentul a fost a familiei din trei persoane (bunica şi
repetat. A doua cură de tratament a amelio- fiica), grija de aranjarea propriei vieţi,
rat conduita la normalitate, reuşita la nivel acorda puţină atenţie fiicei, care era şi ea
mediu. Minorul este orientat la profesie, în depresie după dezmembrarea familiei şi
care s-a racordat la capacităţile individuale pierderea parţială a tatălui.
intelectuale şi înclinaţiile minorului. Timpul liber mama îl petrece la o
Pedeapsa fizică, psihică incită în- prietenă, fără să-i consacre fiicei timp pen-
cordarea. Copilul bătut este lipsit pentru tru comunicare. Alina a început să fume-
o perioadă de timp de afecţiunea paternă. ze. Adesea noaptea nu vine acasă, doarme
Totodată el este lipsit de posibilitatea de la o prietenă. Nu mai are relaţii bune nici
a se răzbuna pentru durerea sufletească, cu bunica, care o adoră şi-i îndeplinea toa-
umilirea, supunând la aceeaşi pedeapsă pe te capriciile. Când mama a fost anunţată
tatăl său (mama sa). Astfel, trebuinţa de a de absenţa sistematică a fiicei de la ore,
se debarasa de încordare se realizează prin a început să pună lucrurile la punct prin
răzbunarea pe alţi subiecţi mai slabi fizic blamarea fiicei şi chiar pedeapsa corpora-
ca ei [3, p. 91]. . lă (pălmuirea la faţă). După acest compor-
În cazul educaţiei contradictorii, pre- tament al mamei fiica a plecat de acasă la
adolescentul jignit se răzbună pe adultul tatăl ei la ţară. În scurt timp însă, a revenit
cu autoritate mai mică din familie (bunica, acasă. După acest eveniment nu mai are
mama, fratele, sora mai mică). În familiile relaţii bune cu mama. Sistematic se ceartă
monoparentale puberul declară război de- cu ea, foloseşte cuvinte indecente în dis-
schis părintelui, care îl pedepseşte, cicăleşţe, cuţie cu mama. Mama nu mai are posibi-
îl tratează ca pe un copil mic, fără să ţină litate să-i înainteze niciun fel de cerinţe,
cont de trebuinţele şi necazurile cu care deoarece toate se interpretează invers.
se confruntă, specifice vârstei pubertare. La consilierea psihologică s-a eviden-
Insatisfacţia se manifestă prin neascultare, ţiat faptul că, după divorţ şi plecarea tată-
practicarea activităţilor interzise (fumează, lui din famillie, mama rar discuta cu fiica,
consumă alcool), pleacă de acasă, răspunde lăsând totul în grija bunicii. Adesea îşi
brutal la observaţii. Acest comportament permite să vină târziu acasă sau să anunţe
continuă până când mama care, a aplicat că va dormi la o prietenă. Insatisfacţia mai
pedeapsa corporală, cedează. mare a minorei este că niciodată mama nu
Alina A., 13 ani 6 luni, clasa a VIII-a. are timp să iasă cu ea la plimbare sau să
Locuieşte cu mama şi bunica. Divorţul discute. Tot timpul liber îl petrece cu pri-
părinţilor a avut loc după vârsta de 12 ani etena. O urăşte pe mama că l-a alungat pe
69
Ψ Lucia SAVCA

tatăl ei şi vrea să se căsătorească cu altul. şinea sunt un barometru care presupune


De câteva săptămâni Alina face ce o conduită exemplară. Prezenţa ei indică
vrea, şi-a făcut o prietenă cu care îşi petre- capacitatea persoanei da a-şi asuma res-
ce timpul liber. Riscă să nu fie promovată ponsabilităţi, de a realiza autocontrolul
în clasa a IX-a din cauza lipselor şi notelor conduitei moral-spirituale, de a înainta
insuficiente la majoritatea obiectelor. cerinţe faţă de sine însăşi şi de a efectua
Consilierea mamei şi fiicei a inclus autoaprecierea calităţii îndeplinirii acesto-
evidenţierea şi conştientizarea rolurilor din ra, de a-şi autoevalua conduita în diverse
familie, Cerinţele au fost înaintate faţă de situaţii. Bunul simţ nu este altceva decât
ambele să cedeze reciproc. Ambele să lase felul de exprimare a autoconştiinţei mo-
prietenele şi tot timpul liber să-l petreacă rale a personalităţii. Ea se manifestă prin
împreună. Mama să renunţe la noul iubit conştientizarea valorilor morale a acţiuni-
temporar, până când preadolescenta nu-l lor realizate şi sub formă de trăiri emoţio-
va accepta să intre în familie. Comporta- nale, ca mustrări de conştiinţă.
mentul exemplar al mamei să fie preluat După Z. Freud bunul simţ reflectă nive-
de fiică. Toate neînţelegeri să fie rezolvate lul de educaţie al persoanei în interzicerea
împreună cu psihologul, până la stabilirea manifestării anumitor dorinţe, impulsiuni
relaţiilor bune dintre mamă şi fiică, reve- interioare, că această interzicere este indis-
nirea la tradiţiile familiei şi restabilirea cutabilă şi nu are nevoie de argumente pro.
relaţiilor de colaborare, respect reciproc, Ea este concepută ca instanţă psihică ce
excluderea învinovăţirilor, vocabularului are menirea să asigure satisfacţia generată
indecent. Relaţiile s-au ameliorat parţial, de Super Ego, care duce observaţii asupra
fiica mai continuă uneori să-i reproşeze acţiunilor realizate de Eu, comparându-le
mamei despre divorţ, în speranţa că poate mereu cu idealul dorit. Bunul simţ, conşti-
reuşeşte să schimbe. Blamarea şi pedeap- inciozitatea, ruşinea se educă din frageda
sa din partea mamei s-au schimbat prin copilărie după modelul comportamental al
laudă şi încurajare pentru efortul depus de părinţilor, valorilor moral-spirituale pro-
Alina pentru a rezolva problemele şcolare movate în familie [2, p. 111].
şi îndeplinirea unor sarcini casnice. Recomandări:
În unele cazuri pedeapsa aduce satis- Recompensa se foloseşte pentru a
facţie şi uşurinţă. Dacă bătaia provoacă nu modela comportamentul copilului.
numai libidoul, dar şi mortidoul, ea începe Recompensa nu trebuie promisă
să aibă un caracter sexual. Mulţi adulţi, ca pentru desfăşurarea activităţii, ci pentru
şi copii, au satisfacţie de la pedeapsă. Cu îndeplinirea ei la nivel.
toate că sunt înzestraţi cu o anumită ex- Recompensa este cu mult mai efi-
perienţă de viaţă, nu fac nimic ca să evite cace în educaţie ca pedeapsa, dacă ea este
greşelile, dar mereu nimeresc în aceleaşi aplicată raţional. Copiii mai mult apreci-
situaţii neplăcute, îşi creează diverse ne- ază recompensa prin laudă, încurajare şi
cazuri[ 2, p. 95]. susţinere la necazuri, decât cea materială.
Bunul simţ, conştiinciozitatea, ru- Pentru ca pedeapsa să aibă efect
70
Incidenţa sistemului de sancţiuni în vârsta pubertară în familie Ψ

pozitiv, pe de o parte, ea trebuie să fie în pins, ajunge să creadă că nu este iubit.


concordanţă cu culpa, pe de alta, să fie Interdicţia (în special, a activităţi-
adaptată la particularităţile individuale, lor ce dăunează sănătatea copilului: fumat,
psihologice, vârsta copilului. Pedeapsa să alcool) trebuie să fie înaintată clar, fără
fie aplicată pentru încălcarea regulilor sta- echivoc şi posibile cedări, ca totală şi ire-
bilite preventiv. versibilă. Explicăm clar copilului, dacă la
Pedeapsa trebuie să fie aplicată semafor arde culoarea roşie nu putem nici
imediat după ce copilul a procedat rău. Pă- într - un caz traversa strada, aşteptăm până
rintele trebuie să fie calm şi iniţial să-i ex- se aprinde culoarea verde, în caz contrar
plice copilului ce a greşit, cum să procedeze poate să ne coste viaţa. Atunci când părin-
în situaţii similare. Pentru o singură faptă ţii oferă un model de conduită ce poate fi
rea pedeapsa se aplică o singură dată. urmat, copilul însuşeşte fără discuţie regu-
Pedeapsa corporală nu se aplică lile înaintate şi le respectă. Dacă părintele
nici la o vârstă. pedepseşte copilul că nu vrea să se culce
Părintele preventiv trebuie să ex- seara la ora stabilită, iar el însuşi până târ-
plice laconic copilului conţinutul cerinţe- ziu priveşte televizorul şi destabilizează
lor sale, importanţa respectării regulilor, liniştea în casă, pedeapsa este lipsită de
tradiţiilor necesare de respectat. Părintele sens. Mai mult, copilul consideră că în
urmează să reacţioneze prompt când copi- acest caz părintele nu-l iubeşte, îl impune
lul deviază de la ele. Prin exemplul pro- să se culce ca să evite comunicarea cu el.
priu să ajute copilul să îndeplinească ce- Educarea la copil a bunului simţ
rinţele înaintate. Faptele părinţilor trebuie în familie, promovarea valorilor moral-
să fie în congruenţă cu vorbele. Dacă vrea spirituale în familie.
ca copilul să nu mintă (fure, fumeze, bea), Referinţe bibliorafice:
să nu mintă (fure, fumeze, bea) el. 1. Savca, Lucia, 2003, Psihologia per-
Ascultarea activă, empatică a sonalităţii în dezvoltare. Tipografia „Siri-
copilului. Verbalizarea de către părinte a us” Chişinău.
sentimentelor, dorinţelor necesare pentru 2. Берн, Э., 1991, Введение в психи-
comunicare, în stabilirea regulilor. Este атрию и психоанализ для непосвящён-
necesar să părintele să aibă feedbackul de ных. Изд. международного фонда исто-
la copil ca acesta să înţeleagă că părinte- рии науки. Санкт - Петербург.
le cunoaşte sentimentele, dorinţele lui, le 3. Дрейкурс, Р., Золт, В., 1986,
înţelege şi le acceptă. Discuţia bazată pe Счастье вашего ребёнка / Под ред. А.
aceste principii ajută copilul mai uşor să В. Толстых. М.
se convingă că părintele îl iubeşte, îl înţe- 4. Карабанова, О. А., 1990, Психо-
lege, îi respectă drepturile. Ea consolidea- логия семейных отношений и основы
ză relaţiile dintre copil şi părinţi, amplifică семейного консультирования. Гардари-
respectul reciproc şi încrederea copilului ки, М. 2006
în părinte. În caz contrar copilul consideră 5. Корчак, Я., 1998, Как любить де-
că nu este înţeles de părinte, se simte res- тей. М.
71
Ψ Psihologie 2010, 2

CERCETĂRI, SONDAJE, RECOMANDĂRI

К ПРОБЛЕМЕ СОЦИАЛЬНЫХ
ПРЕДСТАВЛЕНИЙ МОЛОДЕЖИ
О ЦЫГАНАХ

Наталья КАУНОВА

Основные понятия: межкультурные взаимодейс-


твия, межнациональные отношения, межрасовые
конфликты, межэтнические конфликты, полиэтни-
ческая среда, цыгани, этническая группа.

Summary
Article is devoted empirical research of representations of youth of Moldova about an ethnic
group of gipsies. The data about is presented what relation is present among students concern-
ing gipsies on the basis of what they have sized up them and what experience of dialogue with
gipsies have.

Проблема межкультурного взаи- Очевидно, что понимание данных


модействия и в полиэтничной среде феноменов должно составлять одну из
актуальна сегодня во всем мире. Это главных задач современных социаль-
связано с усилением субъективной зна- но-психологических исследований.
чимости этничности, процессами миг- Построение позитивных отноше-
рации и глобализации, обострением ний между этническими группами, как
межэтнической напряженности, меж- на личностном, так и на групповом
расовыми и межэтническими конфлик- уровне связано с большими трудностя-
тами и многими другими факторами. ми, и этнические предубеждения игра-
Сегодня человеку приходится ак- ют в этом не последнюю роль.
тивно выстраивать своё социальное Проблема предубеждений, привле-
пространство в полиэтнической среде, кает внимание исследователей в тече-
а это неизбежно связано со «встречей» ние достаточно длительного времени,
иных культур. Понимание иной «карти- поскольку предубеждения являются
ны мира» помогает личности быстрее одним из центральных феноменов
реагировать на социальные изменения межгрупповых отношений. Однако на-
в обществе и выстраивать адекватный личие выраженного интереса к какой-
социальной ситуации свой субъектив- либо проблеме далеко не всегда озна-
ный мир. чает степень ее разработанности, как
72
К проблеме социальных представлений молодежи о цыганах Ψ

на теоретическом, так и на практичес- дуально психологические, к которым


ком уровне. Проблема предубежден- относятся эмоциональные, когнитив-
ности широко исследуется психолога- ные и мотивационно-личностные; и
ми с 20-хх годов прошлого столетия и вторая группа – ситуационные или со-
к настоящему времени исследователи циальные. Хотя разные исследователи
располагают достаточно большим объ- выделяют разные причины предубеж-
емом материала по проблеме этничес- дений, важно отметить, что предубеж-
ких предубеждений как теоретическо- дения могут возникать не только из
го, так и практического характера. Но выше перечисленных, но и из других
в большинстве своем данный материал источников. Помимо этого, при их ана-
представляет собой достаточно разроз- лизе необходимо учитывать не только
ненные, частные теоретические поло- психологические, но и культурные, ис-
жения и эмпирические результаты и торические, социальные и экономичес-
по многим вопросам исследователи так кие факторы.
и не пришли к единой точке зрения. В При этом исследователи подчер-
частности, нет единого толкования са- кивают, то насколько медленно изме-
мого термина, генезиса, структуры и няются предубеждения, как сложно
функций. добиться перемен в положительную
Точкой отсчета для современных сторону во взаимоотношениях групп
исследований предубеждений является при наличии предубеждений.
выход в 1954 году книги американс- Среди последних работ, посвящен-
кого психолога Г. Оллпорта «Природа ных изучению предубеждений, особый
предубеждений», в которой предубеж- интерес вызывают исследования Арби-
дение рассматривается как антипатия, тайло А. М. и Котовой М. В. Так в ис-
основанная на негибком и ложном следовании Арбитайло А. М. рассмат-
обобщении [13]. В настоящее время риваются возможности юмора для пре-
большинство исследователей опреде- одоления этнических предубеждений.
ляют предубеждение как негативную В работе показано, что чем выше зна-
установку по отношению к индивиду, чимость для человека его этническая
основанную на его членстве в опреде- принадлежность, его оценка собствен-
ленной группе [2, 3, 7 и др]. При изуче- ной группы (аффективный компонент
нии предубеждений базовым является этнической идентичности), тем сильнее
вопрос их происхождения. Предста- он будет воспринимать угрозу со сто-
вители разных психологических школ роны аутгруппы. Чем сильнее человек
делают акцент на различных причинах воспринимает угрозу со стороны аут-
возникновения предубеждений. Среди группы, тем сильнее у него будет про-
факторов формирования предубежде- являться предубеждение к этой группе.
ний выделяют две крупные группы: Воздействие определенной комбина-
первая – диспозиционные или индиви- ции содержания юмористического ма-

73
Ψ Наталья КАУНОВА

териала позволяет снизить проявления Ключевой проблемой при изуче-


негативных установок к аутгруппе у нии предубеждений и предрассудков
предубежденных людей [1]. является проблема ксенофобии, пос-
Предметом исследования Котовой кольку ксенофобия является основой
М. В. явилось влияние условий при- развития в обществе дискриминации,
надлежности человека к группе (то отчуждения, насилия и конфликтов. В
есть степени свободы выбора и смены этой области несомненный интерес на
группы) на возникновение этническо- феномен ксенофобии вызывает взгляд
го предубеждения. Этническое преду- известного российского психолога
беждение, по мнению автора, обладает Солдатовой Г. У., которая рассматри-
собственной спецификой, что обус- вает ксенофобию «как страх, который
ловлено, прежде всего, его функцией вызывают чужаки, неприязнь и враж-
– поддержания «закрытости» границ дебность по отношению к Чуждым,
этнической группы. Данная функция непохожим на нас отдельным людям и
дает возможность рассматривать этни- целым группам» [Солдатова Г. У., 2006,
ческое предубеждение не только как с.5]. У разных индивидов и групп, как
преграду на пути построения межгруп- отмечает Солдатова Г. У, существуют
повых взаимоотношений, а как важный свои системы чужеродности, и, в осно-
инструмент сохранения границ этни- ве каждой такой системы лежит единый
ческой группы и в этом, автором, ви- универсальный психологический меха-
дится позитивная функция предубеж- низм – альтернатива Мы-Они, Свои-Чу-
дения. Другой важный вывод, который жие. Категория Чужие подразделяется
делается в исследовании, заключается на четыре группы: свои Чужие, не свои
в следующем. Несмотря на то, что пре- Чужие, стигматизированные Чужие и
дубеждение и установка достаточно враждебные Чужие. Ксенофобия пре-
схожи по поведенческим проявлениям, вращается в социально опасный фено-
т.е. являются определенной готовнос- мен в том случае, когда Чужие из Дру-
тью человека к действиям, все же пре- гих превращаются в Чуждых, которые
дубеждение отличается от социальной вызывают страх и воспринимаются как
установки по структуре, механизмам угроза. Страх порождает неприязнь,
своего формирования и функциони- которая может перейти в ненависть и
рования. Эмпирическое исследование враждебность. Психологическая фун-
Котовой М. В. показало, что помимо кция ксенофобии – защита от других,
социального фактора, на выраженность которая может выражаться в стремле-
предубеждений оказывают влияние та- нии к полной или частичной изоляции,
кие индивидуально-психологические в предрассудках, дискриминации, на-
особенности как: выраженность инди- силии [11].
видуализма или коллективизма и раз- Современное общество Молдовы
личные стратегии идентичности [6]. является полиэтничным и поликуль-

74
К проблеме социальных представлений молодежи о цыганах Ψ

турным. Сегодня в Молдове наряду с и межгруппового взаимодействия, в


титульным этносом – молдаванами, различных этнических общностях, на
проживают представители таких на- примере русских, молдаван и цыган.
циональностей как украинцы, русские, Результаты ее исследования вы-
болгары, гагаузы, поляки, евреи, цыга- явили как общие характеристики, так
не и другие. Наименее изученным эт- и особенности структуры представле-
носом являются цыгане. ний о справедливости в исследуемых
Цыгане («рома») - это потомки вы- группах. Так, ядром представлений о
ходцев из древней Индии (треть общей справедливости у молдаван, цыган и
лексики с современными индусами). Се- русских являются категории честнос-
годня цыгане проживают практически ти, добра, правды, веры как базовые
во всех странах мира. Этот многочис- ценности морального группового со-
ленный народ не имеет ни письменнос- знания.
ти, ни территории, но сохраняет свои Наибольшая этнокультурная спе-
традиции, язык и уникальную культу- цифика социальных представлений о
ру. При этом цыгане являются доволь- справедливости выявлена в группе цы-
но закрытой группой с жесткой ие- ган, что проявляется следующем. Во-
рархичностью, подчиняющаяся своим первых, у цыган наблюдается большая
законам, правилам. Согласно послед- выраженность в семантическом поле
ней проведенной переписи населения понятия справедливости категории
(2004г.) в Республике Молдова прожи- «вера»; наличие категорий «клятва»
вают более 12 тысяч (12 275) цыган. и «послушание» и отсутствие катего-
Однако, по неофициальным данным, в рий «открытость», «воздаяние», «ра-
республике проживает около 100 ты- венство», что объясняется большей
сяч ромов.[4]. Местом наиболее ком- сохранностью традиций, закрытостью,
пактного проживания цыган на тер- жесткой иерархичностью группы и на-
ритории Молдовы является г.Сороки. личием в структуре представлений им-
Из 30 тысяч жителей этого города манентной справедливости. Во-вторых,
около 10 тысяч это цыгане. выявлена незначительная связь пред-
Несмотря на то, что есть работы ставлений о справедливости с социаль-
историков, социологов, этнологов пос- но-экономической, политико-правовой
вященные цыганскому этносу их край- сферами. По мнению Л.Сосниной это
не мало, а психологические исследова- объясняется тем, что «государствен-
ния и вовсе практически отсутствуют. ность» цыган ограничивается рамками
Исключение составляет эмпирическое семьи, рода, табора. Для этой «госу-
исследование Лучии Сосниной [12], дарственности» характерна жесткая
которое направлено на изучение соци- иерархичность структуры, традиций,
альных представлений о справедливос- законов и норм что выражается в до-
ти, как важного регулятора группового минировании таких регуляторов спра-

75
Ψ Наталья КАУНОВА

ведливости поведения как «собрание», полученных с помощью анкеты, мето-


«клятва», «слово (барона)», решение дики «Диагностический тест отноше-
цыганского суда. В-третьих, у цыган ний» (ДТО) и методики «Культурно-
обнаружена наибольшая связь пред- ценностный дифференциал», которые
ставлений о справедливости с религи- разработаны известным российским
озной, духовно-нравственной сферой психологом Г. У. Солдатовой. В ис-
жизнедеятельности (вера, мир, миро- следовании приняли участие студенты
любие). В-четвертых, для этнокуль- 2-го и 3-го курсов ВУЗов г. Кишинёва
турной группы цыган при оценивании Республики Молдова, всего 44 челове-
справедливости в реальных ситуаци- ка.
ях (реального взаимодействия) более При помощи анкеты мы пытались
значима ориентация на удовлетворе- выяснить, как молодежь относиться к
ние своих (групповых) потребностей; представителям цыганского этноса, на
соблюдение групповых норм; большая основе чего они составили свое мнение
представленность имманентной спра- о них и какой опыт общения с цыгана-
ведливости [12]. ми имеют. Обратимся к полученным
Анализ исследований в области данным. Около половины респонден-
психологии межэтнических отноше- тов относятся к цыганам «недоверчиво,
ний, показал, что по сравнению с дру- с подозрением» 40,9%; «игнорируют»
гими этническими группами, именно о 15,9%, относятся «нейтрально» 25%
цыганах имеются слабые представле- молодёжи. Положительное отношение
ния и наиболее сильные предубежде- к цыганам демонстрирует лишь неболь-
ния и предрассудки [5, 8, 11 и др]. Так, шая часть респондентов – «уважают»
можно обратиться к эмпирическому 4,5%, «симпатизируют» 4,5% и «от-
исследованию Кауненко И. И., которое носятся с интересом, любопытством»
было направлено на изучение этничес- 9,1%. Доверие как психологическое
кой идентичности титульного этноса явление можно трактовать как состо-
и этнических меньшинств (болгар, га- яние внутренней готовности взаимо-
гаузов, русских и украинцев) разных действуюих субъектов, как важнейший
возрастных групп (старшие подрос- механизм в формировании межличнос-
тки, молодежь, взрослые). Исследуя тных, межгрупповых и межкультур-
иерархию этнических предпочтений, ных отношений, и которое связано с
т.е. субъективного статуса этнических чувством безопасности. Тот факт, что
групп было выявлено, что наиболее около половины респондентов отно-
низкий уровень в иерархии, независи- сятся к цыганам «недоверчиво», «с по-
мо от этнической принадлежности и дозрением» может говорить о том, что
возраста, занимает группа цыган [5]. у этой части респондентов при взаимо-
В данной статье мы ограничимся действии с цыганами могут активиро-
представлением и анализом данных, ваться защитные стратегии поведения

76
К проблеме социальных представлений молодежи о цыганах Ψ

(избегание общения или уклонение от бивалентность характеризует степень


контактов) и сильно искажаться вос- эмоциональной определенности сте-
приятие. При недоверии людей друг к реотипа (А). Выраженность (интенсив-
другу, возможности добровольной коо- ность) стереотипа отражает силу сте-
перации, сотрудничества в достижении реотипичного эффекта (S). Направлен-
каких-либо общих целей оказываются ность (выраженность) характеризует
весьма ограниченными. знак и величину общей эмоциональной
Чаще всего представления молодё- ориентации субъекта по отношению к
жи о цыганах складывается на основе данному объекту.
«личного опыта общения» 48,8% и на Сначала рассмотрим содержание
основе «рассказов друзей, родственни- этнического стереотипа, так как это
ков, знакомых» 56,8%. Судят о цыга- нам поможет лучше понять образ цы-
нах по «сообщениям СМИ» и по «ки- ган в представлении молодежи. Итак,
нофильмам и художественной литера- у типичного представителя этничес-
туре», соответственно 31,1% и 36,4% кой группы цыган студенты выделяют
респондентов; «имеют друзей, родс- такие качества как хитрый (3,71), на-
твенников, знакомых среди цыган» вязчивый (3,68), настойчивый (3,63),
13,6%, «затрудняются ответить» 11,4% гордый (3,47), темпераментный (3,45),
и «не имеют представления о цыганах» активный (3,39), упрямый (3,34). На-
2,3%. именее выраженными качествами у
Более половины студентов характе- цыган, по мнению молодежи, являют-
ризуют свой опыт общения с цыганами ся такие качества как бесхарактерный
одновременно и как положительный (1,5), педантичный (1,61), диплома-
и отрицательный 52,3%, «не имеют тичный (1,61), покладистый (1,66),
опыта общения с цыганами» 29,5%, аккуратный (1,71), трусливый (1,74).
«имеют только отрицательный опыт» Исходя из этих данных, вырисовы-
11,4%. Лишь 2,3% молодежи имеют вается «портрет народа» - гордого,
«исключительно положительный опыт настойчивого, активного, и в то же
общения» и 4,5% затрудняются отве- время хитрого, навязчивого и упрямо-
тить. го. Этот образ получается достаточно
Для выявления этнических стерео- амбивалентным, что подтверждается
типов студентов относительно группы данными по показателю коэффици-
цыган нами использовался «Диагнос- ента амбивалентности (А), который
тический тест отношений» (ДТО) Г. достаточно высок (0,723). Это может
У. Солдатовой [10]. Автор методики говорить о высокой неопределеннос-
отмечает, что данный тест позволяет ти стереотипа, о том, что нет четкого
измерить такие параметры этническо- предпочтения позитивному или нега-
го стереотипа как амбивалентность, тивному полюсу оценок. Следующие
выраженность и направленность. Ам- показатели этнического стереотипа

77
Ψ Наталья КАУНОВА

– выраженность(S) и направленность друг другу, этническая солидарность


(D) слабо отрицательны – (-0,005) и и сплоченность. Таким образом, эт-
(-0,003) соответственно. Таким обра- ническая группа цыган, по мнению
зом, можно сказать, что у молодёжи молодежи, является консервативной
образ цыган достаточно неопределен- и консолидированной с точки зрения
ный, противоречивый и слабо отрица- сохранности традиций коллективис-
тельный. тической культуры.
Очень важно, для построения адек- По второй шкале – «ориентация на
ватной стратегии работы с молодежью изменения», студенты видят цыган как
в области поликультурной компетент- народ, который демонстрирует в боль-
ности, понимать каково содержание об- шей степени «открытость переменам»
раза группы цыган в ценностной сфере (53,8%), чем «закрытость для пере-
культуры. Для этого мы использова- мен», что проявляется в превалирова-
ли методику «Культурно-ценностный нии таких качеств как «открытость»
дифференциал» Г. У. Солдатовой [10]. и «рискованность». В то же время мы
Данная методика позволяет изучить в обнаружили интересный факт – око-
пределах психологической универса- ло половины респондентов не смогли
лии «индивидуализм-коллективизм» сделать свой выбор по ценности «ори-
групповых ценностных ориентаций в ентации на перспективу» ни в пользу
четырёх сферах жизненной активнос- качества «устремленность в прошлое»,
ти: ориентации на группу, ориентации ни в пользу качества «устремлённость
на власть, ориентации друг на друга и в будущее». На наш взгляд, это может
ориентации на изменения. быть связано с одной стороны с тем,
Итак, изучение представлений мо- что представители цыганского этноса
лодежи о культурно-ценностных ори- мало участвуют в деятельности соци-
ентаций цыган показало следующее. ально значимых институтов, и соот-
В целом молодежь считает, что для ветственно имеют слабое влияние на
представителей цыганского этноса в ход и развитие различных процессов,
большей степени характерна «ориен- происходящих в обществе, что в свою
тация на группу». Так более 80 % сту- очередь может отражаться на пред-
дентов относят к самым характерным ставлениях молодежи о временной на-
качествам цыган «взаимовыручку» правленности группы цыган. С другой
и «верность традициям». Такой тип стороны – с особенностями ментали-
ориентации свойственен коллекти- тета и культуры цыган. В своей работе
вистической культуре, представители Л. М. Соснина отмечает, что важная
которой стремятся к консолидации, черта в духовном мире цыган, это со-
к сохранению собственной группы четание «бытовой расчетливости» с
и ее традиций; для них характерна неким «легкомыслием» по отношению
внутригрупповая поддержка, помощь к будущему. Каждая цыганская семья

78
К проблеме социальных представлений молодежи о цыганах Ψ

живет сегодняшним днем; долгосроч- полученными в исследовании Л. М.


ные перспективы ее мало интересуют. Сосниной, где она отмечает, что цы-
Цыгане задумывается лишь о будущем гане на протяжении всей своей исто-
своей семьи: планируют браки детей рии сохраняли особое отношение к
задолго до того, как те вырастут, копят государству. Власть для цыган - нечто
деньги на свадьбу и т. д. внешнее, ассоциируемое с внешней
Результаты по шкале «направлен- природой. Цыгане подчиняются, пре-
ность на взаимодействие – отвержение жде всего, своим неписаным законам.
взаимодействия» показали, что в сфе- Даже тот, кто имеет очень большой ав-
ре межличностных отношений цыгане, торитет, действует в строго очерчен-
по мнению студентов, демонстрируют ных рамках. К нему прислушиваются,
большую закрытость для взаимодейс- пока он говорит закрепленные тра-
твия, чем открытость. Так они видят диционными представлениями вещи.
цыган как более агрессивных(61,4%) и Для менталитета цыган смысл закона,
склонных к соперничеству (79,5%), но его понимание концентрируется не в
в то же время как более сердечных, чем государственно-правовой, а в специ-
холодных. Мы можем предположить, фической узкогрупповой плоскости.
что в данном случае речь может идти о Закон для цыгана – это, прежде всего,
«работе» механизма проекции у наших соблюдение родовых законов-тради-
респондентов, в основе которого может ций: вера в слово и «Закон Божий»,
лежать скудный, «осколочный» соци- почитание высшего авторитета своей
альной опыт взаимодействия с цыгана- группы, «барона» и старейших.
ми. И в то же время цыгане отличаются Итак, изучение представлений мо-
большой сохранностью традиций: кор- лодёжи о цыганах выявило их проти-
поративностью и закрытостью, непро- воречивость в связи с бедным опытом
ницаемостью (или избирательной про- взаимодействия, слабой знаемостью о
ницаемостью) внешних воздействий на данной группе - всё это может стать ос-
группу, что может затруднять процесс новой для формирования предубежде-
«сближения» при взаимодействии с ний. Эмпирическое изучение особен-
цыганами. ностей представлений о цыганах у мо-
Результаты по шкале ориентация лодёжи, дает возможность разработки
на власть показали, что респонденты адекватных молодёжных программ по
оценивают группу цыган как свое- поликультурной компетентности, про-
вольную, не доверяющую власти и не филактики ксенофобии, а так же дает
склонную соблюдать законы. Таким возможность познать лучше этот уди-
образом, цыгане в большей степени вительный народ, сохранившим свою
воспринимается как группа с низким самобытность, несмотря на все тяготы
уровнем социальных авторитетов. Эти его жизненного пути.
данные согласуются с результатами,

79
Ψ Наталья КАУНОВА

Литература 7. Майерс, Д., Социальная психо-


1. Арбитайло, А. М., Этнические логия. СПб.: Питер, 2008.
предубеждения и возможности юмо- 8. Психосемантический анализ
ра для их преодоления. Автореф. канд. этнических стереотипов: Лики толе-
психол. наук. Москва, 2008. рантности и нетерпимости / Под ред.
2. Аронсон, Э., Общественное А. Г. Асмолова. М., 2000.
животное. Введение в социальную пси- 9. Солдатова, Г. У., Психология
хологию. СПб: Питер, 1999. межэтнической напряженности. М.,
3. Бонер, Г., Установки // Введе- Смысл, 1998.
ние в социальную психологию. Европей- 10. Солдатова, Г. У., Психологичес-
ский подход / Под ред. М.Хьюстона, В. кие механизмы ксенофобии // Психоло-
Штребе. М.: ЭКСМО, 2004. гический журнал, М., 2006, с.5-17.
4. Думиника, И., Ромы Республи- 11. Солдатова, Г. У., и др. Методо-
ки Молдова //Материалы международ- логия и технология оценки социальной
ной научно-практической конференции напряженности в образовательной
по цыганознанию «Ромы Украины: из среде. М: АСОУ, 2007.
прошлого в будущее» 10-11 июня 2008. 12. Соснина, Л. М., Сравнительное
Киев, «Юстиниан», 2008, 175-178. исследование социальных представле-
5. Кауненко, И. И., Проблемы эт- ний о справедливости в различных эт-
нической идентичности или Свой путь нических общностях (на примере рус-
// Перекрёстки. № 3-4. 2007. с.123-151. ских, молдаван и цыган). Дисс. канд.
6. Котова, М. В., Степень свобо- психол. наук, Москва, 2005.
ды выбора группы как фактор возник- 13. Allport, G. W., The Nature of
новения этнических предубеждений. Prejudice. N.Y., 1958.
Автореф. канд. психол. наук, Москва,
2008.

80
Psihologie 2010, 2 Ψ

OPINII ŞI DISCUŢII

DE CE ŞI CUM MOR REPREZENTĂRILE SOCIALE

Mihai ŞLEAHTIŢCHI

Termen-ceie: viaţă, sistem viu, moarte programată, reprezentări sociale, sistem com-
plex, entităţi funcţionale, emergenţa câmpurilor reprezentaţionale, obiectul reprezentării.

Summary
A thorough analysis of the literary resources shows that social representations as „ struc-
tured ensembles of values, notions and practices relative to the objects of the environment”,
„images of people and events perceived by the groups” or as „mechanisms that ensure the con-
nection to different explicative systems” are ultimately bound to die. Conveying a natural thing
(or, as it is well-known, organizing life by systems of entities has not only a beginning but an
end too), the exitus doesn’t happen on its own but rather as a result of the implication of certain
factors. Generally speaking, these are specific situations in which, on one hand, the group (=the
bearer of the representation) is not what „it used to be” anymore (it has substantially changed its
composition, it has isolated itself from the rest of the world, it doesn’t see in the object of repre-
sentation any value of social stake etc.) and on the other hand the object of representation ceases
to express a polymorphic reality that could be activated for the individuals. Essentially the disap-
pearance of some social representations constitutes a good premise for the emergence of other
social representations. In the light of history and anthropology, this type of mental constructs, S.
Moscovici’s expression, „ lead a life of their own, communicating with each other, opposing and
changing harmoniously, disappearing only to emerge later under new garments”.

Cu aproape trei secole în urmă. face loc în tot mai multe minţi elevate, de-
M. F. X. Bichat, cunoscut medic şi ana- venind, în cele din urmă, un eşafodaj ati-
tomist francez, lansează ideea potrivit tudinal de largă răspândire. La ora actuală,
căreia „viaţa este ansamblul de funcţii ca să dăm curs unei sintagme conţinute în
care rezistă morţii”. Venind cu un ase- majoritatea dicţionarelor/enciclopediilor
menea unghi de vedere, autorul invocat de filosofie, nimeni – sau aproape nimeni
nu urmărea decât un singur scop – să ac- – nu mai pune la îndoială faptul că moar-
centueze că, de fapt, moartea este regu- tea este programată. Astfel, vechiul vis
la, iar viaţa – excepţia (ultima fiind me- de nepierire s-a ruinat în mod definitiv.
reu ameninţată). Deşi, la început, acest Ce redă, în fapt, moartea? În fapt, ea
raţionament este ridiculizat, supus suspi- redă o stare a oricărui sistem viu după
ciunii şi chiar anatemizat, cu timpul el îşi ce existenţa lui a încetat, fie la nivelul
81
Ψ Mihai ŞLEAHTIŢCHI

„organelor vitale”, fie la cel al „tuturor putea spune că moartea constituie expre-
celulelor”. Dispariţia „stărilor de vlagă” sia unui triumf indubitabil asupra sempi-
răspunde nevoii fireşti de a face loc unor ternului, a unei revanşe pe care o exer-
combinaţii genetice care, pe de o parte, cită întregul/sistemul asupra elementelor
sunt mai favorabile evoluţiei în timp a particulare / de compoziţie. Cu siguranţă,
sistemului şi care, pe de altă parte, pot mersul – înainte a tot ce aminteşte sau
fortifica potenţialul de adaptabilitate a poate aminti de specia vivace (plante,
acestuia, asigurându-i variabilitatea şi animale, oameni, organizaţii, idei, con-
rezistenţa în faţa pericolelor de tot soiul. cepţii, credinţe, tradiţii etc.) s-a făcut cu
Cu toate că sunt fenomene opuse, moar- preţul morţii. În nemurire, va trebui să
tea şi viaţa formează două laturi interde- recunoaştem, „diversificarea graduală a
pendente ale unuia şi aceluiaşi proces – sistemelor cu semne de vioiciune” nu ar
prefirarea cadrului existenţial. S. Kierke- fi fost posibilă. Fiind antievolutivă, imor-
gaard, pare-se, spunea că, în natură, clipa talitatea se opune normalităţii. Mortali-
de supremă viaţă poartă în ea moartea. tatea, în schimb, are „un cuvânt greu de
Cu alte cuvinte, viaţa şi moartea nu sunt spus” în tot ce ţine de favorizarea dezvol-
antitetice, ci, mai degrabă, complemen- tării structurilor animate. Ea s-a impus şi
tare. Faptul că în sistemele vii se produc continuă să se impună ca o formă sui-ge-
fenomene letale (prin intermediul izoto- neris de selecţie naturală, ca un factor de
pilor marcaţi, s-a dovedit, bunăoară, că propulsare a noului, ca un fenomen fără
eritrocitul trăieşte 120 de zile, epiderma de care noţiunea de progres şi-ar pierde
– 30 de zile, leucocitul – 13 zile, iar mito- rostul. Organizarea vieţii pe sisteme de
condria – 8 zile, apreciindu-se că în doar entităţi face ca proprietatea fundamenta-
opt ani se primeneşte întreaga materie a lă a acestora de a lua forme dintre cele
unui organism criant) ne dă posibilitatea mai diferite să se manifeste şi la nivelul
să afirmăm că moartea este pregătită de o morţii, ultimei revenindu-i statutul de
viaţă sau că a trăi înseamnă a muri. Dacă element central al autoreînnoirii.
existenţa este un hazard al naturii, un ac- Aşa cum reprezentările sociale sunt
cident produs în Cosmos, atunci acestui sisteme complexe de entităţi funcţionale
hazard/accident trebuie, în mod neapărat, [cu noduri figurative / nuclee centrale (
să-i dăm un sens legat de moarte (în sco- = constructe cognitive stabile, coerente
pul „de a face viaţa mai bogată în împli- şi imagistice, „corespunzând valorilor la
niri”). A vorbi despre moarte înseamnă, care aderă indivizii, purtând pecetea cul-
după A. Malraux, a vorbi despre sensul turii şi normelor colective ambiante”),
vieţii. Prin felul său de a fi, moartea con- dar şi cu elemente periferice ( = con-
feră sistemelor vii privilegiul de a deveni structe cognitive compuse din informaţii
constructe funcţionale autentice, sensul „imediat inteligibile” axate pe concreti-
vieţii fiind acela de asigurare a perenităţii zarea realului, pe „crearea unei ambianţe
lor. Parafrazându-l pe G.W.F. Hegel, am particulare”, pe integrarea experienţelor/

82
De ce şi cum mor reprezentările sociale Ψ

istoriilor individuale sau pe identificarea sau grupului să dea un sens conduitelor,


căilor de adaptare la contextul imediat) să acceseze cunoştinţe utile în înţelegerea
(*)şi aşa cum tot ele sunt acelea care au sau interpretarea realităţii” au nu doar un
tendinţa de a se schimba necontenit „la început şi o dezvoltare în timp, dar şi un
faţă” (ca urmare a remodelării raporturi- sfârşit. Ca exemplare în acest sens apar
lor de comunicare, a reorganizării spec- următoarele aserţiuni:
trului de practici sociale sau a instaurării ● S. Moscovici: odată create, repre-
stării de ireversibilitate situaţională(**), zentările sociale îşi au propria lor viaţă,
este de la sine înţeles că şi în cazul lor circulă, fuzionează, se atrag şi se resping,
moartea nu are decât să reprezinte un dat dau naştere la noi reprezentări, în vreme
ineluctabil. Conştientizând acest fapt, ce reprezentările vechi sunt scoase din
numeroşi promotori ai conceptului de re- circulaţie, mor [1];
prezentare socială ţin neapărat să menţio- ● M.-L. Rouquette: reprezentarea so-
neze că „viziunile care permit individului cială nu este un corp doctrinal imuabil

(*)
Despre aceste şi alte detalii cu referire la specială a Universităţii Pedagogice de Stat
configuraţia compoziţională a reprezentărilor „Ion Creangă”. – 2009. – Nr. 2 (15). – P. 1-21;
sociale am relatat în mai multe studii publicate Şleahtiţchi M. Depăşirea conservatorismului
anterior. În această ordine de idei, vezi, spre reprezentaţional. Factorul comunicare// Psi-
exemplu, Şleahtiţchi M. Mecanismele formă- hologie. Pedagogie specială. Asistenţă socia-
rii reprezentărilor sociale// M.Şleahtiţchi. Uni- lă: Revista Facultăţii de Psihologie şi Psiho-
versul reprezentărilor sociale.Studiu teoretic. - pedagogie specială a Universităţii Pedagogice
Chişinău: Editura Ştiinţa, 1995. – P.47–64 sau/ de Stat „Ion Creangă”. – 2009. – Nr. 4 (17).
şi Şleahtiţchi M. Emergenţa reprezentărilor – P. 41-50; Şleahtiţchi M. Depăşirea conserva-
sociale// M.Şleahtiţchi. Eseu asupra reprezen- torismului reprezentaţional. Factorul practici
tării puterii: cazul liderilor. - Chişinău: Editura sociale// Studia Universitas: Revistă ştiinţifică
Ştiinţa, 1998. – P.143– 160. a Universităţii de Stat din Moldova. – Seria
Pedagogie, Psihologie, Didactica ştiinţei. –
Pe parcursul anilor, am oferit publi-
(**)
2009. – Nr. 9 (29). – P. 174-181; Şleahtiţchi
cului interesat o serie de articole în care am
M. Depăşirea conservatorismului reprezentaţi-
dezbătut asupra transformabilităţii câmpurilor
onal. Raportul reversibilitate/ireversibilitate//
reprezentaţionale şi rolului pe care-l deţin în
Revista de Ştiinţe Socioumane: Universitatea
cadrul acestui arhicomplicat proces factorii
Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (Chişinău)
comunicare, practici sociale, reversibilitate/
– 2010. – Nr. 1 (14). – P. 7 – 13 sau/şi Şleah-
ireversibilitate socială. Pentru o informa-
tiţchi M. Reprezentarea socială: între perma-
re mai amplă la acest subiect, vezi, de pildă,
nenţă şi transformare// Psihologie. Pedagogie
Şleahtiţchi M. Despre resorturile rezistenţei la
specială. Asistenţă socială: Revista Facultăţii
transformarea reprezentaţională// Psihologie.
de Psihologie şi Psihopedagogie specială a
Pedagogie specială. Asistenţă socială: Revis-
Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Crean-
ta Facultăţii de Psihologie şi Psihopedagogie
gă”. – 2010. – Nr. 1 (18). – P. 79- 96.

83
Ψ Mihai ŞLEAHTIŢCHI

şi care se repetă la nesfârşit; în fond, ea Care sunt aceşti factori?


poate avea două feluri de destin, eventual Unul din ei este, fără doar şi poate,
succesive: ori se transformă în anumite obiectul reprezentării. Suntem hotărâţi să
condiţii, ori degenerează [2]; afirmăm acest lucru, deoarece, aşa cum
● W. Doise & A. Palmonari: în viaţa găsim la S. Moscovici [6; 7], D. Jodelett
grupurilor, reprezentările sociale se de- [8], N. Ficher [9], iar mai apoi şi la C.
plasează, se combină, intră în relaţie şi se Flament cu M.-L. Rouquette [10], repre-
resping, unele dispar, altele sunt elabora- zentările sociale nu fac decât să exprime
te în loc [3]; – de zi cu zi – o „modalitate practică de
● C. Guimelli: reprezentarea socială cunoaştere centrată pe diverse obiecte (=
se transformă progresiv,ceea ce înseamnă o persoană, un lucru, un eveniment psihic
că unele elemente ale acesteia intră într-o sau colectiv, un fenomen natural, o idee,
altă structură relaţională, iar altele se o teorie etc.)”, un „proces de proiecta-
menţin sau dispar [4]; re perceptivă şi mentală a realităţii care
● A. Neculau: putând să-şi schimbe transformă obiectele sociale (întâmplări,
starea,reprezentarea socială demonstrea- contexte, situaţii) în categorii simbolice
ză că are o geneză, aşadar o durată de (valori, credinţe, ideologii)”, o ancorare
viaţă [5]. în realitate care „acţionează simultan asu-
Dat fiind faptul că şi în cazul repre- pra stimulului şi asupra răspunsului” sau
zentărilor sociale ne lovim – mai devreme / şi o “modelizare a unui dat existenţial
sau mai târziu – de fenomenul morţii, să în şi prin raporturi lingvistice, comporta-
vedem în continuare cum anume inter- mentale ori materiale”. Aliniindu-se unui
vine emergenţa acestuia. Pentru început, anumit obiect, reprezentările sociale iniţi-
având în vedere că absolut toate fenome- ază cu el fie o relaţie de simbolizare (= îi
nele – indiferent de ritmul sau anvergura ţin locul), fie o relaţie de interpretare (=
prin care se impun – apar şi dispar din îi acordă semnificaţii). În ultimă instanţă,
varii raţionamente/nevoi/motive („Nimic prin el – şi doar prin el! –,devine posibilă
nu există în jur ce n-are o nevoie începă- atât asigurarea unei treceri (mai mult sau
toare şi un timp de începere”, ne atenţi- mai puţin graduale) „de la metasistemul
onează, bunăoară, în Fragmetarium, M. social (= instituţii, apartenenţe grupale,
Eminescu), vom exclude punctul de vede- principii, norme) la structuri mai speci-
re potrivit căruia moartea reprezentărilor fice, mai fluctuante şi mai izolate (atitu-
sociale survine din întâmplare, pe neaş- dini, opinii)”, cât şi desemnarea setului de
teptate, aleatoriu. Opunându-se ideii de „viziuni funcţionale asupra lumii care ar
incidentalitate, căutările noastre vor lua în permite individului sau grupului să-şi de-
calcul o cu totul altă premisă – dispariţia finească locul în univers”.
reprezentărilor sociale este una necontin- Evident, se poate întâmpla ca trecerea
gentă, ea fiind strâns legată de existenţa (mai mult sau mai puţin graduală) „de la
unor factori concreţi. metasistemul social (= instituţii, aparte-

84
De ce şi cum mor reprezentările sociale Ψ

nenţe grupale, principii, norme) la structuri ţelor soldată cu volatilizarea interesului


mai specifice, mai fluctuante şi mai izolate pentru obiect);
(atitudini, opinii)” să nu aibă sorţi de iz- b) încetează să apară sub diferite for-
bândă. Este posibil, la fel, ca desemnarea me sau variaţii în cadrul societăţii (obiec-
setului de „viziuni funcţionale asupra lu- tul de reprezentare îşi suspendă calitatea de
mii care ar permite individului sau grupu- exponent al unei anumite clase de obiecte
lui să-şi definească locul în univers” să ia sau, pentru a ne exprima într-o altă cheie
turnura unui fapt neîmplinit. Şi, în sfârşit, terminologică, nu mai este în stare să în-
nu este exclus ca la un anumit moment trunească însuşirile unui obiect polimorf,
relaţiile de simbolizare sau cele de inter- adică a unui obiect care poate regrupa şi
pretare, instituite de curând între obiect şi direcţiona mai multe obiecte);
reprezentare, să devină inconsistente sau c) dispare din centrul de atenţie al
chiar să se facă nevăzute. Atât în primul, celor mulţi (stăpânirea noţională sau/şi
cât şi în cel de-al doilea sau de-al treilea practică a obiectului nu este pe potriva
caz, lucrurile evoluează aşa cum evoluea- aspiraţiilor existente în grup, au o valoare
ză în virtutea faptului că obiectul social a de interes scăzută, dacă nu chiar zerova-
încetat, de fapt, să fie ceea ce trebuie să fie lentă).
– un factor de elaborare a reţelelor de idei, Dincolo de raţionamentele expuse
metafore şi imagini. În fond, asistăm la mai sus, raţionamente care pun un accent
nişte cazuri care denotă că obiectul social special pe elementele, procesele sau fe-
poate fi, în anumite condiţii, un veritabil nomenele lumii sociale, există suficiente
„gropar” al câmpurilor reprezentaţionale. temeiuri pentru a susţine că moartea câm-
Care sunt aceste condiţii ? purilor reprezentaţionale survine şi atunci
La o analiză mai atentă a surselor de când ele încetează să funcţioneze în regi-
specialitate – în mod special, a studiilor mul unei relaţii strânse cu grupurile din
centrate pe identificarea circumstanţelor care au emanat. Or, precum s-a menţio-
în care are loc emergenţa câmpurilor re- nat nu o singură dată [15; 16; 17; 18; 19],
prezentaţionale [11; 12; 13; 14] - se poa- „sistemele sociocognitive care permit
te observa că funcţiei vizate îi este dat să definirea cunoştinţelor şi convingerilor şi
apară ori de câte ori obiectul social face care asigură funcţionalitatea instituţiilor şi
dovada faptului că: a limbii” nu ar fi însemnat nimic în lip-
a) nu dispune de o acoperire informa- sa unor „pluralităţi de persoane asociate
ţională adecvată (din cauza instituirii ba- prin legături integrative de tip normativ,
rierelor de ordin social sau cultural, indi- comunicativ sau afectiv”. Esenţialmen-
vizii – de cele mai multe ori - nu pot ajun- te, grupul este purtătorul reprezentărilor
ge la referinţele cu adevărat utile pentru sociale, depozitarul şi propagatorul lor.
cunoaşterea obiectului; în cele din urmă, Toate interacţiunile dintre grupuri – fie
dificultatea de acces la referinţe va favo- că sunt reale sau imaginare, directe sau
riza transmiterea distorsionată a cunoştin- indirecte, vizibile sau invizibile, tempe-

85
Ψ Mihai ŞLEAHTIŢCHI

rate sau belicoase – conduc la instituirea dispărut ori nu au rezistat tehnologiilor


„principiilor generatoare de luări de pozi- avansate de recrutare profesională sau în
ţie”, a unor principii care sunt de primă concepţia asupra „serviciului” atunci când
necesitate în definirea şi conservarea iden- se trece de la o armată profesionistă la una
tităţii, a modului în care decurge conşti- de conscripţie);
entizarea sentimentului de apartenenţă la b) memoria colectivă a grupului sau –
ceva anume (familie, ţară, popor, cultură, mai larg – istoria grupului nu se mai com-
etnie, ideologie, partid politic, grup pro- bină cu obiectul reprezentării (în acelaşi
fesional etc.). În cadrul oricărui grup, cu sens în care vorbim despre limbile moarte,
o vădită permanenţă , se elaborează nor- reprezentările „moarte” – arată, în context,
mele şi valorile prin care membrii îşi pot M.-L. Rouquette-sunt cele care au încetat
uşor construi constelaţiile atitudinale sau/ să se conjuge odată cu istoria, devenind
şi tacticile comportamentale. În definitiv, astfel „lipsite de obiect”: or, anume aşa
aşa cum opinează P. Moliner [20], a pre- s-a întâmplat cu cele mai multe dintre va-
supune existenţa reprezentării unui obiect lorile sociale şi concepţiile religioase ale
înseamnă a afirma mai întâi existenţa Antichităţii sau, mai aproape de timpurile
unui grup social dat, deci a identifica un noastre, cu dimensiunile sociale ale figurii
ansamblu de indivizi care au ceva în co- „Cavalerului”);
mun, comunicând în mod regulat între ei c) membrii grupului nu văd în obiectul
şi apelând la tot felul de relaţii cu obiectul reprezentării o valoare de miză identitară
de reprezentare. (dacă, aşa cum reuşeşte să stabilească, bu-
Cum se face că un grup anume, consti- năoară, G. Bellelli, boala mentală ar apărea
tuind – prin definiţie – depozitarul şi pro- într-o bună zi ca o tulburare printre altele,
pagatorul reprezentărilor sociale, se poate pierzându-şi statutul său particular, atunci
transforma, la un moment dat, într-un fac- atât psihiatrii, cât şi o bună parte din psi-
tor de exterminare a acestora? hologi s-ar confrunta cu problema pierde-
O „radiografie” detaliată a studiilor rii suportului reprezentaţional al activităţii
care iau în vizor dinamicitatea câmpurilor lor; miza căreia îi corespunde elaborarea
reprezentaţionale [21; 22; 23; 24; 25; 26; reprezentării cu referire la boala mentală
27; 28] ne oferă posibilitatea să avansăm este una extrem de mare: „este vorba de
punctul de vedere potrivit căruia o aseme- a fonda identitatea indivizilor în raport cu
nea metamorfoză se impune în situaţia în acest obiect, asigurând astfel supravieţui-
care: rea grupului ca entitate specifică”);
a) se schimbă în mod cardinal com- d) membrii grupului au încetat să dez-
poziţia grupului (efectele unei variaţii a volte despre obiect discursuri consensuale
compoziţiei grupului se regăsesc, bună- / coezive apte să conducă la instaurarea
oară, în reprezentarea pe care o au noile efectului de unitate colectivă (pierderea
generaţii de învăţători în legătură cu mi- atmosferei de consensualitate/coezivitate
siunea lor, după ce vechile generaţii au devine posibilă mai ales în cazul obiec-

86
De ce şi cum mor reprezentările sociale Ψ

telor neconjuncturale, când ai impresia că (f) a devenit un sistem ortodox, fiind


că ameninţările exterioare au dispărut sau dotat cu instanţe de control/reglare şi
sunt pe cale să dispară, iar ceea ce a rămas având ca punct de referinţă supremaţia
să te înconjoare ţine, în exclusivitate, de unui anumit construct doctrinar, a unei
domeniul inofensivului, tradiţionalului, anumite dogme sau credinţe (or, aşa cum
uzualului). semnalează, de pildă, W. Doise, prezenţa
Mai mult, moartea reprezentărilor so- şi acţiunea metodică, în cadrul grupului,
ciale devine posibilă când purtătorul lor a unor instanţe de control şi de reglare
(= grupul) face dovada faptului că (e) a pentru care există doar o singură realitate
întrerupt orice contact cu un „altul soci- şi doar o singură modalitate de interpre-
al” (or, dacă reprezentarea socială este, tare a acesteia face din grupul dat o re-
expresia lui P. Moliner, „reprezentarea a ţea umană extrem de inflexibilă, o reţea
ceva, produsă de către cineva în raport cu care, opunându-se cu înverşunare feno-
altcineva”, atunci este de la sine înţeles menului de dispersie informaţională, va
că odată cu dispariţia lui „altcineva” nu oferi, până la urmă, abordări ideologice
are decât să dispară şi „reprezentarea a sau ştiinţifice, şi nu sisteme de extracţie
ceva, produsă de către cineva”***) sau reprezentaţională****)).

***)
Atunci când S. Moscovici, în La psy- mult noţiunea în cauză.
chanalyse, son image et son public (1961) , Pertinamente, în lipsa unor discuţii în con-
sugerează că reprezentarea are ca funcţie „ori- tradictoriu cu „persoanele chemate să asigure
entarea comunicaţiilor şi a comportamentelor existenţa relaţiilor armonioase dintre orga-
sociale”, el, de fapt, nu face decât să atragă nismele vii şi mediul înconjurător”, câmpul
atenţia asupra faptului că tipul vizat de comu- reprezentaţional al vânătorilor nu ar fi fost în
nicaţii şi comportamente sunt îndreptate către stare să înglobeze noţiuni legate de teritoriu
un altul social mereu prezent. Dacă, în strictă sau de gestionarea raţională a acestuia.
conformitate cu ceea ce spune întemeietorul ****)
La sfârşitul secolului trecut, în Cinq
conceptului de reprezentare socială, ne-am
questions à propos des représentations
întreba, spre exemplu, de ce vânătorii intero-
sociales(1993), P. Moliner se întreba dacă
gaţi de C. Guimelli, la finele anilor ’80, tind
se poate vorbi de o reprezentare a naturii la
să utilizeze noţiunea de „gestiune a teritoriu-
membrii activi ai mişcărilor ecologiste sau de
lui” pentru a-şi descrie practicile de vânătoa-
o reprezentare a maladiei SIDA în rândul me-
re, vom ajunge să constatăm că acest lucru ei
dicilor specializaţi în combaterea ei. Răspun-
îl fac avându-i în vedere pe ecologiştii care
sul s-a redus la un „nu cred”. La baza acestui
nu încetau să le reproşeze că distrug natura.
„nu cred” a stat un singur motiv – interven-
Constatarea va fi cu atât mai edificatoare cu
ţia instanţelor de control şi de reglare care au
cât mai mult ne vom aprofunda în cercetarea
impus nu o reprezentare a naturii pentru eco-
lui C. Guimelli, observând că indivizii cei mai
logi sau a maladiei SIDA pentru medici, ci o
implicaţi în polemicile cu grupul de ecologi
ideologie, în primul caz, şi un sistem ştiinţific
fac parte din tagma celor care dezvoltă cel mai
87
Ψ Mihai ŞLEAHTIŢCHI

Concluzionând, ne vedem în drept să entităţile vizate demonstrează că dispun,


afirmăm că şi reprezentărilor sociale, în expresia lui S. Moscovici, „de o via-
calitatea lor de „ansambluri structurate ţă proprie, comunicând unele cu altele,
de valori, noţiuni şi practici relative la opunându-se şi schimbându-se armonios,
obiectele mediului înconjurător” sau de dispărând numai pentru a reapărea în noi
„imagini pe care şi le fac grupurile des- veşminte”.
pre oameni şi evenimente”, le este dat să Referinţe bibliografice
moară. Redând un lucru firesc, exitus-ul 1. Moscovici S. The phenomenon of
reprezentaţional nu vine de la sine, ci ca social representations // R.M. Farr & S.
rezultat al implicării unor anumiţi factori. Moscovici (eds.). Social representati-
La concret, este vorba despre instaurarea ons. – Cambridge: Cambridge University
unor situaţii în care, pe de o parte, grupul Press, 1984. – P. 22 (în varianta română:
(= purtătorul reprezentării) nu mai este Moscovici S. Fenomenul reprezentării
„cel de adineaori” (şi-a schimbat substan- sociale // A. Neculau (coord.). Psihologia
ţial compoziţia, s-a izolat de restul lumii, câmpului social: reprezentările sociale. –
nu vede în obiectul de reprezentare nicio Iaşi: Editura Polirom, 1997. – P. 24).
valoare de miză socială etc.) şi în care, 2. Rouquette, M.-L., Sur la connais-
pe de altă parte, obiectul reprezentării sance des masses. Essai de psychologie
încetează să exprime o construcţie poli- politique. – Grenoble: Presses Universi-
morfă situată în centrul de atenţie al celor taires de Grenoble, 1994. – P. 138; 147 (în
mulţi. Indubitabil, dispariţia unor repre- varianta română: Rouquette M.-L. Despre
zentări sociale constituie o bună premisă cunoaşterea maselor: eseu de psihologie
pentru apariţia altor reprezentări sociale. politică / trad. de R. Popescu, R. Gârma-
Or, în lumina istoriei şi a antropologiei, cea; pref. de S. Moscovici. – Iaşi: Editura

de interpretare, în cel de-al doilea caz. Dorind de depistare, de respectare a secretului profe-
să fie cât mai explicit, autorul invocat recurge sional şi de formare permanentă a medicilor.
la următorul exemplu: „Dacă ne raportăm la Aceste prescripţii sunt justificate în raport cu
Declaraţia Consiliului de ordine al medicilor poziţiile Consiliului de ordine, dar şi în raport
francezi din 28 ianuarie 1988, în legătură cu cu dispoziţiile legale şi cu preconizările cer-
SIDA, putem citi: „Orice atitudine medicală în cetării ştiinţifice. Apare deci aici o intervenţie
privinţa unei noi patologii trebuie să se înscrie a instanţelor sau a altor instituţii care contro-
în cadrul deontologic comun al îndatoririlor lează şi reglează funcţionarea corpului medi-
medicilor”. Această injoncţiune afirmă o vo- cal. Medicii, în cele din urmă, au obligaţia de
inţă netă de omogenizare a conduitelor indi- a respecta poziţiile Consiliului de ordine. În
viduale, amintind că ele nu trebuie în niciun anumite cazuri, ei aşteaptă chiar ca această in-
caz să depăşească acel cadru precis al codului stanţă să le dicteze conduita de urmat, mai ales
deontologic al profesiei. Ea este urmată de atunci când nu există un cadru juridic precis
un ansamblu de prescripţii privind practicile (manipulare genetică, euthanasie etc.) care să
regizeze decizia medicală”.
88
De ce şi cum mor reprezentările sociale Ψ

Polirom, 2002. – P. 149; 158). 12. Moliner, P., Cinq questions à pro-
3. Doise, W., Palmonari A. L’étude pos des représentations sociales // Les
des représentations sociales. – Neuchâtel: Cahiers Internationaux de Psychologie
Delachaux et Niestlé, 1986. – P. 87 (în Sociale. – 1993. – No 20. – P. 5-14.
variantă română: Doise W., Palmonari A. 13. Moliner, P., Images et représen-
Caracteristici ale reprezentărilor sociale tations sociales. De la théorie des repré-
// A. Neculau (coord.). Psihologie socia- sentations à l’étude des images sociales.
lă. Aspecte contemporane. – Iaşi: Editura – Grenoble: P.U.G., 1996. – P.68-69.
Polirom, 1996. – P. 24). 14. Moliner, P., Rateau P., Cohen-
4. Guimelli, C., La fonction Scali V., Les représentations sociales.
d’infirmière. Pratiques et représentations Pratique des études de terrain. – Rennes:
sociales // J.-C. Abric (ed.). Pratiques so- P.U.R., 2002. – P. 37-38.
ciales et représentations. – Paris: P.U.F., 15. Moscovici, S., La psychanaly-
1994. – P. 97. se, son image et son publique. – Paris:
5. Neculau, A., Transformarea repre- P.U.F., 1996 (ed. a I-a) / 1976 (ed. a II-a).
zentărilor sociale // A. Neculau (coord.). – P.126-127.
Manual de psihologie socială. – Iaşi: Edi- 16. Doise, W., Palmonari, A., L’étude
tura Polirom, 2003. – P. 300. des représentations sociales. – Neuchâtel:
6. Moscovici, S., La psychanaly- Delachaux et Niestlé, 1986. – P. 87-89.
se, son image et son publique. – Paris: 17. Abric, J.-C., Les représentations
P.U.F., 1961 (ed. a I-a) / 1976 (ed. a II-a). sociales: aspects théoriques // J.-C. Abric
– P.124. (ed.). Pratiques sociales et représentati-
7. Moscovici, S., Préface // C. Herz- ons.- Paris: P.U.F., 1994. – P. 10-36.
lich. Santé et Maladie. Analyse d’une 18. Moliner, P., Cinq questions à pro-
représentation sociale. – Paris: Mouton, pos des représentations sociales // Les
1969. – P. 7-12. Cahiers Internationaux de Psychologie
8. Jodelet, D., Les représentations so- Sociale. – 1993. – No 20. – P. 5-14 (în
ciales. – Paris: P.U.F., 1989. – P. 57-58. varianta română: Moliner P. Cinci între-
9. Ficher, N., Les concepts fondamen- bări în legătură cu reprezentările sociale
taux de la psychologie sociale. – Paris: // A. Neculau (coord.). Psihologia câm-
Dunod, 1987. – P. 118-119. pului social: reprezentările sociale. – Ed.
10. Flament, C., Rouquette M.L. a II-a. – Iaşi: Editura Polirom, 1997. – P.
L’anatomie des idées ordinaires. Com- 148-150).
ment étudier les représentations sociales. 19. Curelaru, M., Reprezentări socia-
– Paris: Armand Colin, 2003. – P.87-88. le. – Ed. a II-a, rev. – Iaşi: Editura Poli-
11. Moscovici, S., La psychanaly- rom, 2006. – P. 34-35.
se, son image et son publique. – Paris: 20. Moliner, P., Cinq questions à pro-
P.U.F., 1961 (ed. a I-a) / 1976 (ed. a II-a). pos des représentations sociales // Les
– P. 127-128. Cahiers Internationaux de Psychologie

89
Ψ Mihai ŞLEAHTIŢCHI

Sociale. – 1993. – No 20. – P. 5-14 (în va- 148- 149).


rianta română: Moliner P.Cinci întrebări 24. Di Giacomo, J.P., Alliances et re-
în legătură cu reprezentările sociale // A. jets intergroupes au scin d’un mouvement
Neculau (coord.). Psihologia câmpului de révendication // W. Doise & A. Palmo-
social: reprezentările sociale. – Ed. a II-a. nari (eds.). L’étude des représentations
– Iaşi: Editura Polirom, 1997. – P. 148). sociales. – Neuchâtel: Delachaux et Nies-
21. Abric, J.-C., Morin, M., Social tlé, 1986. – P. 118-138.
representations and environement: stu- 25. Deconchy, J.P., Systèmes de cro-
dies on urban and interurban travel // D. yance et représentations idéologiques //
Jodelet & P. Stinger (eds.). Towards a S. Moscovici (ed.). Psychologie sociale.
social psychology of the environment. - – Paris: P.U.F., 1984. – P. 331-355.
Cambridge: Cambridge University Press, 26. Doise, W., Les représentations
1987. – P.69-70. sociales // R. Ghiglione, C. Bonnet, J.F.
22. Flament, C., Structure et dyna- Richard (eds.). Traite de psychologie cog-
mique des représentations sociales // D. nitive. – Vol. 3. – Paris: Dunod, 1990. – P.
Jodelet (ed.). Les représentations socia- 111-174.
les. – Paris: P.U.F., 1989. – P. 204-219. 27. Rouquette, M.-L., Sur la conna-
23. Moliner, P., Cinq questions à pro- issance des masses. Essai de psychologie
pos des représentations sociales // Les politique. – Grenoble: P.U.G., 1994. – P.
Cahiers Internationaux de Psychologie 145-165 (în varianta română: Rouquette
Sociale. – 1993. – No 20. – P. 5-14 (în M.-L. Despre cunoaşterea maselor. Eseu
varianta română: Moliner P. Cinci între- de psihologie politică. – Iaşi: Editura Po-
bări în legătură cu reprezentările sociale lirom, 2002. – P. 147-168).
// A. Neculau (coord.). Psihologia câm- 28. Curelaru, M., Reprezentări socia-
pului social: reprezentările sociale. – Ed. le. – Ed. a II-a, rev. – Iaşi: Editura Poli-
a II-a. – Iaşi: Editura Polirom, 1997. – P. rom, 2006. – P. 37-38.

90
Psihologie 2010, 2 Ψ

REALIZĂRI ÎN PSIHOLOGIA APLICATĂ

PUBLICAŢII NOI

«ПСИХОЛОГИЯ ЛИЧНОСТИ И СВОЙСТВ ЛИЧНОСТИ»

Зоя Ивановна Гришанова - автор теориям, III часть - диагностические


учебного пособия для студентов пе- методики для изучения тех феноменов
дагогического университета. «Психо- личности, которые были предметом
логия личности и свойств личности», анализа на лекции и семинарных заня-
Кишинёв, 2009, 159 с. тиях.
В данном пособии автор чётко оп- Учебный материал систематизиро-
ределяет границы своей научно- мето- ван и обобщен. это находит свое вы-
дической концепции, а именно: период ражение в схемах, например, эндопси-
становления психологии личности, на- хика и экзопсихика (А. Ф. Лазурский),
званный периодом клинической психо- классификация типов личности по Ла-
логии. Не преследуя цели полного ана- зурскому, типы акцентуаций характера
лиза истории клинической психологии, подростков по А. Е. Личко и многие
выделяет основные идеи, положение другие.
теорий таких выдающихся учёных как Автор значительное внимание уде-
Л. С. Выготский, А. Р. Лурия, А. Ф. Ла- ляет самостоятельной работе студен-
зурский, В. Н. Мясищев, З. Фрейд, А. тов по усвоению учебного материала
Адлер, В. Франкл, Э. Кречмер, П. Б. по психологии личности, предлагая
Ганнушкин, К. Леонгард, А. Е. Личко. различные формы учебно-исследова-
По содержанию и построению учеб- тельской работы: написание реферата,
ного материала пособие характеризует- проведение диагностики того или ино-
ся комплексным подходом. Oно состо- го феномена личности, решение психо-
ит из трех частей, которые органически лого-педагогических задач.
между собой связаны: I часть – краткое Думается, что данное пособие по-
изложение теоретических концепций может студенту глубже осознать про-
психологии личности клинического блемы психологии личности, изложен-
периода, II часть - семинарские и прак- ные в нем.
тические занятия по соответствующим
М. Плешка, доктор психологии,
конф. кафедры Психологии,
КГПУ им. И. Крянгэ

91
Ψ

A IV-A CONFERINŢĂ NAŢIONALĂ A


PSIHOLOGILOR PRACTICIENI DIN MOLDOVA
Asociaţia psihologilor practicieni din pregătirea lui la facultate necesită să fie nu
Moldova, Catedra de Psihologie Aplicată, mai puţin de cinci - şase ani.
UPS „I. Creangă”, Centrul de diagnosti- Raportorii Dna Veronica Uncu, dr. conf.
care şi Reabilitare „Armonie”, DGETS, univ., US din Tiraspol, Dna Elena Losîi, dr.
Chişinău la 28 mai 2010, au desfăşurat conf. univ., şefa catedrei psihologie aplica-
cea de-a IV-a Conferinţă Naţională a Psi- tă, UPS „I. Creangă”, Dna Angela Verdeş,
hologilor practicieni din Moldova, cu ge- dr. conf. univ., UPS „I. Creangă”, Valeria
nericul: „Competenţele psihologice în Goncear, drd., lector univ. USM, Dl Daniel
autoreglarea emoţională şi a conduitei”. Paladiciuc, medic-psihiatru, CDR „Armo-
La conferinţă au participat 117 savanţi şi nie”, DGETS, au atras atenţia asupra cate-
psihologi practicieni din Moldova goriilor de copii ce au nevoie de asistenţă
Participanţii la Conferinţă au abordat psihologică, iar uneori şi de consilierea
problema formării specialistului psiholog unui psihiatru care propune medicaţia co-
la nivel calitativ nou şi limitelor de influ- respunzătoare, factor important în obţine-
enţă a psihologului şcolar. rea rezultatului scontat.
Dna Lucia Savca, dr. conf. univ., şef În urma dezbaterilor, la şedinţa în plen
CDR „Armonie” al DGETS, Chişinău a şi la masa rotundă, participanţii la confe-
făcut o analiză minuţioasă a competenţe- rinţă au ajuns la concluzia că psihologul
lor personale şi profesionale ( teoretico- şcolar are nevoie de o formare pentru o
gnostice, metodice, aplicative) necesare perioadă mai îndelungată de timp. La fi-
psihologului şcolar. Unele calităţi perso- nele Conferinţei participanţii au adoptat
nale extrem de necesare psihologului şco- Hotărârea care este propusă MET pentru
lar ca abilităţile comunicative, organiza- examinare şi rezolvare:
torice, calităţile empatice faţă de subiect, 1. Pentru ridicarea calităţii asistenţei
aptitudini proiective (sau posibilitatea de psihologice, formarea psihologului şcolar
a influenţa clienţii), sensibilitatea la obiec- necesită să fie prelungită până la 4 ani fa-
tul, procesul şi rezultatul activităţii psiho- cultate şi 2 ani magistratura.
logice, nu pot fi formate timp de 3,5 ani. 2. Diploma de specialist să fie elibe-
Dna Larisa Kobîleanschi, dr. conf. rată după un an de activitate în calitate de
univ., UPS „I. Creangă”, a punctat impor- psiholog.
tanţa modernizării urgente a învăţământu- 3. La Facultatea «Psihologie» să fie
lui naţional. Psihologul în societatea noas- admişi în exclusivitate cei care au studiat
tră este chemat să acorde asistenţă psiho- «Psihologia» doi ani în liceu.
logică unei categorii vaste de populaţie: 4. În vederea autocunoaşterii şi auto-
copiilor cu părinţii plecaţi peste hotare, reglării emoţionale, familiarizarea cu cunoş-
bătrânilor, familiilor dezmembrate după tinţele psihologice cerem includerea obiec-
divorţ etc. Ţinând cont de problemele pe tului „Psihologia” în liceu timp de un an.
care le are de rezolvat psihologul şcolar,
92
Psihologie 2010, 2 Ψ

CRONICĂ
SAVANŢII NOŞTRI

ГРИШАНОВА ЗОЯ ИВАНОВНА – УЧЁННЫЙ


И ЧЕЛОВЕК С БОЛЬШОЙ БУКВОЙ

Зоя Ивановна Гришанова - доктор


психологических наук, доцент кафедры
психологии Кишиневского государс-
твенного педагогического университе-
та им. «И. Крянгэ», родилась 22 января
1931 года. После окончания средней
школы в 1949 году экстерном сдала ис-
пытания при Ногинском педагогичес-
ком училище, а в 1954 году успешно
окончила Московский Областной Педа-
гогический Институт, получив звание
учителя средней школы. Образование
получала в Москве, в 1948 году
Трудиться в системе образования на-
чала в 1947, будучи старшеклассницей,
и вплоть до окончания вуза совмещала
работу в школе с учёбой в институте. ние, сдав все экзамены (кандидатский
В школах Москвы и Кирова пре- минимум).
подавала русский язык и литературу, В 1976 году успешно защитила
а также логику и психологию. (1947- кандидатскую диссертацию на тему:
1962 г.) «Нравственный идеал и его значение
С 1967 года преподает психологию и регуляция поведения старшеклас-
в Кишиневском государственном педа- сников», в 1981 году ВАК при Совете
гогическом университете им. «И. Крян- Министров СССР присвоила З. И. Гри-
гэ», постоянно совершенствуя свои шановой ученую степень доктора пси-
знания: в 1971 – M. 1989 ФПК АПН хологических наук.
СССР, 1979, 1985 годах стажировалась Доцент Зоя Ивановна Гришанова
на ФПК при МГУ. С 1971 года по 1974 имеет более 60-ти трудов. Oсновные из
Зоя Ивановна – аспирант-соискатель в них:
лаборатории Л. И. Божович, ФПК АПН -О нравственных идеалах старшек-
под руководством В. Э. Чудновского лассников. -Кишинев: «Штиинца», 1979;
проводит психологическое исследова- -О нравственных представлени-

93
Ψ Savanţii noştri

ях студентов. –Кишинев: «Штиинца», Несколько лет З. И. Гришанова воз-


1987 (в соавторстве). главляла научно-методический совет
-УИРС по психологии на практике. института, а также была членом Н. М.
– Кишинев, 2005. Совета Министерства Народного обра-
-Психология личности: Клиничес- зования МССР.
кая психология и ее роль в изучении На протяжении многих лет З. И.
личности. – Кишинев, 2009. Гришанова разработала многочислен-
-К вопросу о диагностике психичес- ные курсы для студентовб как «Общая
кого здоровья, личности (в соавторстве психология», «Возрастная психология»,
с Левченко) „Прикладная психология”. «Педагогическая психология», «Соци-
М., 2002, №2. альная психология», «Этика и психо-
-Закономерности и динамика психи- логия семейных отношений», «Психо-
ческого развития и формирования лич- логия личности и свойств личности»,
ности в онтогенезе. Psihologia vîrstelor «Теория и практика психологического
şi pedagogică. Chişinău “Lumina”, 1992. исследования», «Студенческая мастер-
(с.13-47) (на рум. яз.). ская», «Педагогическое общение».
-Изучение личности школьника и В течение многих лет проводила
составление психолого-педагогической увлекательную работу вместе с колле-
характеристики: Метод, рекомендации. гой по кафедре А. Г. Лучинской в педа-
– Кишинев, 1987. гогическом клубе «Флаги на башнях».
-Задания по психологии: Метод, ре- Так же многие годы была активным
комендации. – Кишинев, 1988. пропагандистом психолого-педаго-
-Внимание: рождается личность гических знаний в Молдове, членом
подростка: Материал в помощь Совета Общества «Знание» Молдовы.
лектору.-Кишинев, 1989. Отмечая не только научные заслуги
-Деловая игра в педагогическом ин- Зои Ивановны, но и её открытость в
ституте (в соавторстве): Метод, реко- общении, такт, добросовестность, вы-
мендации преподавателям и студентам. сокaя ответственность в деле обучения
– Кишинев, 1988. и воспитания студентов, готовность
-Исследование некоторых аспек- помогать людям, смелость в отстава-
тов личности первокурсников. Сбор- нии научной позиции, ее характеризует
ник: Conferinţa ştiinţifica, ,,UPS “Ion высокая требовательность к самой себе
Creangă”, 2003. и студентам. Многочисленные друзья,
-Любовь и дружба в юношес- коллеги, ученики желают ей сохранить
ком возрасте. Сборник: Conferenţia тот научный задор и интерес к жизни
ştiinţifică, 2004. который является залогом многих лет
-Эмпатия: проблемы, поиски. Сбор- здоровья и творчества.
ник: Conferinţa ştiinţifică, 2005.
М. Плешка, доктор психологии,
кон. кафедры Психологии,
КГПУ им.” И.Крянгэ”
94
Ψ

AUTORII NOŞTRI

BÎCEV Elena, lector superior, catedra Psihologie aplicată, UPS „Ion Creangă”,
Chişinău.

BOTNARI Ina, magistru în psihologie, psiholog, gr. did. II, lic. „Lucian Bla-
ga”, Chişinău.

CHIREV Larisa, lector superior, catedra Psihologie aplicată, UPS „I.Creangă”,


psiholog, Centrul de Sănătate pentru Tineri „Neovita”, Chişinău.

GOLOVEI Lilia, magistru în psihologie, psiholog, şcoala medie 17, Chişinău.

GONTA Victoria, dr., conf.univ., şef catedră Asisteţă Socială, Universitatea


Liberă Internaţională din Moldova, Chişinău.

KAUNOVA Natalia, dr, colaborator ştiinţific, Centrul de Etnologie al Institutu-


lui bogăţia culturală al AŞM, Chişinău.

LOSÎI Elena, dr., conf.univ., şef catedră Asisteţă Socială, UPS „Ion Creangă”,
Chişinău.

MAHDI Tarabeih, Rambam Health Care Campus in Israel.

PERJAN Carolina, dr., conf.univ., decan facultatea psihologie UPS „Ion


Creangă”, Chişinău.

SAVCA Lucia, dr., conf. univ., şefa CDR „Armonie” al DGETS, Chişinău.

ŞLEAHTIŢCHI Mihai, doctor în psihologie, doctor în pedagogie, conf. univ.,


Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Chişinău.

VÎRLAN Maria, dr. conf. univ., şef catedră Asisteţă Socială, UPS „Ion Crean-
gă”, Chişinău.

95
Ψ

Psihologie, 2, 2010

CONDIŢIILE DE PETRECERE A SEMINARELOR LA INTERPELARE


Asociaţia psihologilor practicieni din Moldova prestează servicii în efectuarea semi-
narelor la cererea contribuabililor după semnarea unui contract de colaborare.
Obligaţiunele Asociaţiei:
1. Seminarele sunt realizate de doctori în psihologie şi pedagogie, psihologi cu expe-
rienţă avansată, versaţi în domeniul solicitat.
2. Participanţii la seminar primesc pachetul de materiale necesare şi certificatul Asociaţiei.
3. Asociaţia asigură participanţii cu materialele suplimentare la cererea participanţilor.
Condiţiile:
1. Achitarea cheltuielilor pentru pregătirea materialelor, muncii formatorilor în funcţie
de numărul participanţilor în grup.
3. Achitarea transportului formatorilor tur - retur.
4. Achitarea diurnei formatorilor.
5. Transferul formatorilor: întâlnirea, însoţirea de la staţie spre hotel, la locul de muncă.
6. Amenajarea încăperii pentru petrecerea seminarului.

Înregistrarea participanţilor la diverse activităţi realizate de Asociaţia Psihologi-


lor Practicieni din Moldova
• Înregistrarea la diverse activităţi petrecute de APPM este obligatorie. Telefoane de
contact: 491314; 724765.
• La înregistrare se prezintă următoarele date: Nume, prenume. Locul de muncă. Stu-
diile. Stagiul de muncă în domeniul dat.
• Numărul participanţilor în grup la unele activităţi este limitat. În caz de suprasolicita-
re organizatorii au dreptul să propună o altă dată pentru repetarea activităţii solicitate.
• Membrii APPM beneficiază de reduceri la achitarea taxei de participare şi la procu-
rarea tehnicilor, literaturii etc. elaborate de Asociaţie.
• Persoanele care participă la activităţile petrecute de Asociaţie şi au nevoie de cazare
vor fi asigurate cu rezervarea camerei la hotelul pe care îl solicită.
• Persoanele dornice de a participa la anumite activităţi ale Asociaţiei şi care au nevoie
de invitaţie nominală, cont bancar pentru achitarea taxei de participare prin transfer, vor
fi asigurate cu cele solicitate din contul Asociaţiei.
*********************************************************************
ABONAREA LA REVISTA “PSIHOLOGIE” PE ANUL 2010
se poate face la oficiul poştal şi la redacţie. Costul unui abonament este de 20 lei. În
această sumă nu sunt incluse taxele pentru expedierea prin poştă.
Majorarea cheltuielilor pentru editarea revistei pe parcursul anului nu afectează abo-
namentele făcute la începutul acestuia.
Plata se efectuează pe contul reviste: REVISTA ŞTIINŢIFICO-PRACTICA “PSIHO-
LOGIE”, B.C. “ VICTORIABANC” S.A. fil. nr. 11, Chişinău, CODUL BĂNCII, VICB-
MD 2X883; CONTUL BANCAR : 2224311200; CODUL FISCAL: 42227016
Trimiteţi pe adresa redacţiei prezentul talon completat, însoţit de copia chitanţei.
Numele _____________________Prenumele________________
Strada______Nr. ______bl.________sc.______et._____ap______
Localitatea oraşul/satul___________Judeţul_________Cod poştal_______
*********************************************************************

96