PROIECT

CULTURA SI CIVILIZATIE
ROMANA TRADITIONALA

Facultatea de Litere si Stiinte: Romana-Engleza

Studenta: Profir Irina Mihaela
Anul: I
Grupa: 4058
 PREZENTAREA UNEIA DINTRE CELE MAI
IMPORTANTE SPECII DIN PROZA POPULARA

LEGENDA - PREZENTARE GENERALA

PARTE TEORETICA
DEFINITIE
Legenda este o specie a prozei populare,transmisa pe cale orala,in proza sau in
versuri,uniepisodica,ce contine elemente fantastice sau miraculoase,prin care se
explica geneza unui lucru,a unei fiinte,caracterul aparte al unui eveniment
(istoric),al unui erou (mitic) sau al unui fenomen.

FUNCTIILE LEGENDEI

1.Functia cognitiva :
-are rolul de a transmite o serie de cunostinte si informatii.
Legenda exprima un fapt real sau considerat a fi real printr-un simbol narativ ce
include,de obicei,si motive fabuloase sau supranaturale.

2.Functia formativa si integrativa :

-formativa,din perspectiva actiunii modelatoare a performarii legendelor asupra
personalitatii individului.
-integrativa,prin mediul de povestire la care participa;individul ia contact direct cu
universul mental al grupului social,el ajunge sa cunoasca mentalitatea si filozofia
de viata al acestuia,sa-si insuseasca normele traditionale de comportament,sa se
familiarizeze cu sistemul de valori estetice,etice,traditionale ale comunitatii din
care apartine.

3.Functia educativa si de initiere :

-prin forta exemplificatoare a mesajului legendei,individul deprinde o serie de
percepte,de norme comportamentale,referitoare la ceea ce este bine si ceea ce este
rau,conform sistemului de valori ale comunitatii din care acesta face parte.
TRASATURILE LEGENDEI

Complexitatea fenomenului povestitului la nivelul modelarii textului de tip

legenda,presupune urmarirea a doua coordonate:
1.naratiunea ca produs (textul propriu-zis);
2.narativitatea ca procesualitate (procesul nararii / relatarii legendei);
Aceasta inseamna plasarea discursului narativ in perspectiva
comunicationala,perspectiva care implica relatia fundamentala narator (emitator) –
auditoriu (receptor),sesizarea raportului dintre produsele folclorice si actele
folclorice,faptele de folclor vazute in calitatea lor de acte de comunicare.
Performarea legendei nu este dependenta de situatii de povestit sau ocazii de
povestit tipologizabile.
Evenimentul narativ este influentat de o serie de factori constitutivi ai procesului
de comunicare:
1.participantii la actul de comunicare;
2.cadrul referential;
3.durata;
4.ambianta;
5.fluxul comunicativ.
Relatiile dintre acesti factori contureaza o situatie de povestit.
Legenda nu este relatata in cursul unei ceremonii.Naratiunea in sine nu urmareste
un efect magic asupra celui care o asculta.Ca atare,nu presupune o investitura
magica a povestitorului.
Legenda nu este legata de forme,de spatiu sau timp ritualic.Nu necesita un inventar
de obiecte si gesturi rituale si nu urmareste o eficacitate practica,deoarece nu are
calitatea de a pecetluii prin conversiune simbolica un eveniment social.
Nu se raporteaza in exclusivitate la ocupatiile traditionale,la varietatea
manifestarilor economice din lumea rurala si din afara acesteia.
Poate fi performata in situatii de povestit irelevante (situatii care apar,de regula,in
procesul comunicarii verbale cand evenimentul narativ se produce spontan).
Narararea legendei,ca proces complex de comunicare,se manifesta in interiorul
mediilor de povestit.
Mediul de povestit asigura conditiile necesare de transmitere si receptare a
mesajelor narative prin instituirea unor comportamente de rol,adecvate fiecarei
situatii de povestit.
Mediul de povestit se constituie mai frecvent in cadrul unor microunitati sociale
stabile,de un anumit grad de coeziune si durabilitate (de tipul
familiei,vecinatatii),grupuri sociale cu o structura proprie si cu existenta relativ
permanenta.Legenda poate fi povestita intr-o diversitate de medii de povestit,fara
diferentieri de varsta si gen.
Construirea unui enunt,oral sau scris,care isi asuma relatarea unui eveniment sau a
unei serii de evenimente,printr-un proces complex de ordonare a datelor,se
dezvolta in stransa legatura cu intentionalitatea performerului si a grupului din care
face parte.
Elaborarea unei structuri narative de un anumit tip,implica reprezentarea unei
functii sau a unui sistem de functii,care coordoneaza si modeleaza aspectul
formal,succesiunea si structura unitatii constitutive,ritmul inlantuirilor
narrative,strategia argumentativa.
Povestitorul adreseaza mesajul sau narativ auditoriului cu o anumita functie ce
difera adesea,de la o situatie de povestit la alta.
Exista o interdependenta intre functii,situatii de povestit si mediul de povestit.
Strategiile argumentative specifice legendei dezvolta un tip de naratiune de
dimensiuni mai reduse decat ale basmului.Legenda este o naratiune uniepisodica.
O alta marca diferentiatoare este claritatea : spre deosebire de basm,de exemplu,in
cadrul careia poate fi semnalata prezenta unui lexic bogat,in legenda,limbajul este
apropiat de cel cotidian.
Naratiunea de tip legenda nu este niciodata ritmata prin duplicarea sau triplicarea
unor situatii epice,asa cum se intampla in basm.
Ritmului lent al povestirii de tip basm,ii corespunde in legenda un ritm mai rapid al
apropierii de deznodamant.
Desi intr-o masura mai mica decat basmul,legenda pune in evidenta un anumit grad
de formalizare,la inceputul textului de legenda apare mai frecvent expresia “se zice
ca…”
La fel ca si formulele basmului,in afara de functia de izolare a comunicarii artistice
in fluxul comunicativ de ordin practic,aceste expresii au si rolul unor marci
stilistice,avertizand asupra genului de naratiune ce ii este oferit ascultatorului.
Pe de alta parte,formulele retrag orice responsabilitate a povestitorului,ii declina
autoritatea,il distanteaza fata de propria naratiune.Sub acest aspect,formulele
initiale ale legendei intra in corelatie logica cu formulele finale,care apar mai
rar,insa reductibile la forma “cum am auzit-o…/ am spus-o…”.
Atat formele initiale,cat si cele finale,ii specifica povestitorului rolul de simplu
mediator,transmitator.
Daca prin conventia sa poetica,basmul propune evaziuni din realul vietii imediate,a
carei dimensiune lipsita de spectaculos este negata si compensata de idealitatea
lumii imaginate,legenda se situeaza mai aproape de sfera realului vietii
inconjuratoare,careia ii cauta o explicatie,sau mai precis,o semnificatie.
CLASIFICAREA LEGENDEI

1.Legenda etiologica :
-cuprinde acele texte care se ocupa de crearea si organizare lumii.

2.Legenda mitologica :
-cuprinde aparitiile,existentele si lucrurile supranaturale.

3.Legenda religioasa :
-infatiseaza figurile biblice,sfintii si sarbatorile lor,face referire la sarbatori legate
de alte zile precise,cum ar fi sarbatorirea unora dintre zilele saptamanii.

4.Legenda istorica :
-de cele mai multe ori,aceste intamplari au si un nucleu veridic,desi nu se identifica
cu istoria:figuri istorice (nationale,straine):haiducii,domnitorii;personaje locale si
diferite alte intamplari care zugravesc trecutul.
 PARTE APLICATIVA
Antologia de texte folclorice consultata :
Legende Populare Romanesti (Litera International,Bucuresti-Chisinau,2002)
“Legende cosmogonice : LEGENDA CURCUBEULUI - BRAUL ILENEI
COSANZEANA”

“Se spune ca era candva o fata foarte frumoasa,Ileana Cosanzeana.Era fiica de imparat.Ea avea
un brau frumos de toate culoarile,cu care se incingea toata vremea.Si era foarte fudula.Ii parea ca
daca are braul acela,e cea mai aleasa de pe pamant si de aceea nu voia sa vorbeasca cu
nimeni.Dar avea ea un dragut fecior de imparat.Si odata a plecat cu dansul la padure.Baiatul a
pus mana pe braul fetei.Ea s-a suparat si l-a lasat pe iarba.Soarele de sus a vazut aceasta si s-a
gandit : “Cat rau face braul acesta!”Si cand fata a adormit pe iarba cu baiatul,soarele i-a ridicat
braul.S-a trezit fata si a vazut,ca nu i-i braul,si a inceput sa planga tare-tare,parca ploua din ochii
ei frumosi.A inceput sa ploua si din cer.Iar dupa ploaie,cand a incetat sa planga fata,soarele i-a
aratat braul si i-a spus : “Iata braul!Nu-l mai poti purta,de cand a pus pe el mana feciorului de
imparat”.
Si acum in popor se spune si curcubeu,si braul Ilenei Cosanzeana.”

INCADRAREA TEXTULUI FOLCLORIC “LEGENDA

CURCUBEULUI-BRAUL ILENEI COSANZEANA” IN SPECIA
POPULARA - LEGENDA -
Textul este preluat din cartea “Legende Populare Romanesti”,care a fost selectat
din culegerea “Legendele Cosmosului.Editie critica si studiu introductiv de Tony
Brill”.
Legenda este o specie a prozei populare,transmisa pe cale orala,in proza sau in
versuri,uniepisodica, ce contine elemente fantastice sau miraculoase,prin care se
explica geneza unui lucru,a unei fiinte,caracterul aparte al unui eveniment
(istoric),al unui erou (mitic) sau al unui fenomen.
Acest text folcloric este o legenda deoarece indeplineste trasaturile specifice
acestei specii populare.
Pentru a putea demonstra acest fapt,trebuie sa avem in vedere toate aceste
caracteristici spefice legendei care conicid cu trasaturile definitorii ilustrate in
textul de mai sus.
In primul rand,putem observa ca textul folcloric “Legenda curcubeului-Braul Ilenei
Cosanzeana” ne prezinta un singur episod in care se desfasoara actiunea,ceea ce
inseamna ca aceasta creatie este uniepisodica,trasatura distinctiva precizata in
definitia propriu-zisa a legendei.
Apoi,inca de la inceputul acestui text folcloric,se observa prezenta unei formule
introductive : “Se spune ca era candva…”,si,desi intr-o masura mai mica decat alte
specii populare,legenda pune in evidenta un anumit grad de formalizare,la
inceputul textelor aparand mai frecvent aceeasi expresie verbala impersonala : ”Se
spune / zice ca…”.
O alta marca diferentiatoare a legendei este claritatea.Spre deosebire de alte specii
populare,basmul de exemplu,in cadrul careia poate fi semnalata prezenta unui lexic
bogat,in legenda,limbajul este apropiat celui cotidian,uzual,usor de inteles atat de
performator ,cat si de auditoriu,lucru pe care il putem descoperii si in cuprinsul
acestui text.
Ultima trasatura care conduce la definitivarea argumentarii faptului ca textul
prezentat mai sus este legenda,se concretizeaza in functia cognitiva a acestui text–
functie care de altfel apartine sistemului de functii,care coordoneaza si modeleaza
aspectul formal al legendei – care are rolul de a transmite o serie de cunostine si
informatii despre un mit,cu caracter simbolic, si astfel,putem incadra textul in seria
legendelor mitologice,care cuprind aparitiile unor lucruri sau fapte
supranaturale;un exemplu concret ar fi : “…Soarele de sus…i-a ridicat
braul…”,”…Soarele i-a aratat braul si i-a spus : “Iata braul!”…”.
In final,putem spune ca textul ne prezinta geneza unui fenomen al naturii,prezent si
in zilele noastre – curcubeul –,iar pe baza argumentelor specificate mai
sus,ajungem la concluzia ca “Legenda curcubeului-Braul Ilenei Cosanzeana”
apartine uneia dintre cele mai importante specii populare,respectiv legenda.