Cum Sa

Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
Cum s-au
produs
aceste
schimbări
în modul
de
alimentaţi
e?
Până
relativ
recent,
alimentaţi
a omului
obișnuit
era
formată în
principal
din
alimente
obţinute
din
grădina
proprie
sau din
ogoarele
din
apropiere,
supliment
ată cu
câteva
produse
cumpărat
e de la
magazinul
universal
și cu
carne de
la
animalele
de pe
lângă
casă și
de la
vitele ce
colindau
pășunile.
Bunicii
noștri nu
erau
așteptaţi
la
piaţă de
miile de
produse
alimentare
frumos
ambalate
și intens
populariza
te, care
pentru noi
au devenit
ceva
obișnuit,
iar
restaurant
ele
„fast-food”
nu le
făceau cu
ochiul de
la
aproape
fiecare
colţ de
stradă, ca
astăzi.
„Coloana
vertebrală
”a
alimentaţi
ei lor o
formau
cerealele
– grâul,
orzul,
ovăzul,
secara
etc. Pe
masa
fiecărei
familii se
găseau
alimente
proaspăt
gătite,
servite cu
felii
groase de
pâine de
casă.
Cerealele
fierte,
pastele
făinoase,
orezul,
porumbul,
precum și
fasolea,
cartofii,
zarzavatur
ile
și fructele
aveau
mare
trecere.
Aceste
alimente
hrănitoare
,
bogate în
fibre,
furnizau
până la
53% din
aportul
caloric
zilnic.
Însă
timpurile
și
gusturile
s-au
schimbat
dramatic.
Cerealele
integrale
au fost
înlocuite
cu fulgi
preîndulciţ
i. Pentru
mulţi,
masa de
prânz este
formată
dintr-o
salată
dreasă din
abundenţ
ă cu
grăsime,
un
hamburge
r și o
băutură
răcoritoar
e. În ceea
ce
privește
cina,
aceasta
este
deseori
formată
din
produse
reci,
frumos
ambalate
în
pachete
din
material
plastic.
Între
mese, se
servesc
fără nici o
opreliște
băuturi
răcoritoar
e, cartofi
pai,
gogoși,
brânzoaic
e etc. În
aceste
condiţii,
alimentele
hrănitoare
, bogate
în fibre,
reprezintă
astăzi
numai
22% din
totalul
caloriilor
unei zile,
în vreme
ce
consumul
de
grăsime
aproape
s-a dublat,
iar cel de
zahăr a
crescut cu
240%.
Este
înspăimân
tător! Ce
s-ar putea
face?
Speranţel
e cele mai
mari sunt
legate de
educaţie.
Atunci
când
oamenii
înţeleg că
prin
prelucrare
chimică și
rafinare
alimentele
pierd
mare
parte din
valoarea
nutritivă și
din fibre,
adăugând
u-li-se
în schimb
o serie de
aditivi
chimici și
crescându
-le
densitatea
calorică,
majoritate
a sunt
dispuși
să-și
schimbe
modul de
alimentaţi
e.
Oamenii
încep, de
asemenea
, să
înţeleagă
că
produsele
lactate și
carnea
trebuie
folosite
cât mai
rar. Deși
acestea
conţin
substanţe
nutritive,
majoritate
a sunt
prea
bogate în
grăsimi,
colesterol
și calorii
și complet
lipsite de
fibre
alimentare
.
24
24

Cum Sa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum Sa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cum s-au

S-ar putea să vă placă și