Sunteți pe pagina 1din 110

ÎNVĂŢAŢI

FRANCEZA SIMPLU
Şl REPEDE
Curs intensiv

GHID DE
CONVERSAŢIE

Editura „Universul familiei"


EDITURA UNIVERSUL FAMILIEI
Adm. unic :OCTAVIAN POPA
Redactor şef: DORIN IANCU
Str. Dr. Staicovici nr. 8, Sector
5 Cod 70.700.P.O.BOX 1-720
Telefon : 637.69.00 ;
638.33.00 Bucureşti România
ISBN 973-9059-22-8

Tiparul executat la Imprimeria


„ARDEALUL" Cluj C-da 379
Cu vînt înainte

Acest ghid de conversaţie vă va fi un însoţitor credincios dacă veţi călători în


Franţa, în ţări francofone sau vă întîlniţi cu vorbitori de franceză. El conţine cele mai
uzuale propoziţii, adecvate unor situaţii diverse.
în cazul că nu vă amintiţi cum se pronunţă un cuvînt, arătaţi-l partenerului
dumneavoastră de conversaţie şi el îl va desluşi.
Cărticica aceasta are scopuri practice bine definite, socotind că aţi făcut deja
exerciţiile de rigoare cu manualul şi aţi ascultat cu atenţie casetele.
Dacă aveţi un casetofon portabil, nu vă sfiiţi să luaţi, cu dv. caseta acestui Ghid de
conversaţie.

3
CUPRINS

1. Formule de salut................ . . . . 7
' 2. Prezentări.................................... 8
3. întîlniri......................................... 9
4. Timpul......................................... 1 0
5. Scuze, mulţumiri......................... 1 3
6. Fraze uzuale ,........... ................. 1 4
7. La telefon - La poştă................... 1 5
8. Drumul corect............................. 1 8
9. Cumpăraturi................................ 20
10..................................Auto
bus-tren-avion .................................. 23
11..................................Caz
are ....................................................25
12..................................Rest
aurant................................................ 28
13..................................Medi
c-farmacie......................................... 37
14. Automobil.................................... 41
15*. Dicţionar român-francez.......... 43
16.................................Dicţi
onar francez-român......................... 107
17. Noţiuni de morfologie franceză .
. 144
Articolul..................................144
Substantivul...........................145
Adjectivul...............................152
Pronumele..............................161
Verbul....................................167
Adverbul................................196
Prepoziţia..............................199
Conjuncţia..............................200
Interjecţia...............................200
1. Formele de salut

Bună ziua.
Bună
seara.
Ce mai faceţi ? - Foarte bine,
mulţumesc. La revedere! Pe curînd !
Noapte bună! Omagiile mele I
Bonjour.
Bonsoir.
Comment ça va ? - Très bien, merci.
Au revoir !
A tout a l'heure !
Bonne nuit !
Mes hommages !
2. Prezentări

Mă numesc ... dumneavoastră ? Unde locuiţi ? Locuiesc


Scuzaţi. la . . .
Cum vă numiţi ? Je m'appelle . . .
Mă numesc... Pardon.
Domnule .... vă prezint pe soţul meu, Comment vous appellez-vous ? Je
soţia mea. m'appelle . . .
Foarte încîntat (m) / foarte încîntată (f) Mosieur je vous présente mon mari, ma
să vă femme,
cunosc. Très heureux (m) / très heureuse (f) de
Cine este ? faire votre connaissance. C'est qui ?
Este prietenul meu ... (m), prietena mea C'est mon ami ( m ) . . . , mon amie (f) . . .
( f ) . . . Care este numele Quel est votre nom ? Où habiteez vous ?
J'habite a . . .
8
3. întâlniri
Mergem la cafenea/la cinematograf ? On va au café/au cinéma ? On va au
Mergem mîine la restaurant ? restaurent demain ? C'est une bonne
Este o idee bună. idée. Avec plaisir
Cu plăcere. Dommage. Je ne suis pas libre.
Păcat. Nusînt liber (ă). On se retrouve quand ?
Cînd ne mai întîlnim ? On se retrouve dans vingt minutes/a
Ne întîlnim peste douăzeci de minute / la deux
ora două. heures.
Unde ne întîlnim ? On se retrouve où ?
Ne întîlnim în foaier / în faţa teatrului. Vă On se retrouve dans le foyer/devant le
invit. . . Vă rog . . . Théâtre. Je vous invite . . . Je vous prie .
- să-mi telefonaţi - me téléphoner (me donner un coup
- să-mi scrieţi de fil)
- să treceţi pe la hotel - m'écrire
- passer a l'hôtel

4. Timpul

Cit e ceasul ? E ora Quelle heure est-il ? Il . . .


. . . La două două şi est heures ? A deux
un sfert două şi heures deux heures et
jumătate trei fără un quart deux heures et
sfert două şi cinci demie trois heures moins
două şi zece două şi le quart deux heures cinq
douăzeci două deux heures dix deux
douâzecişicmci trei heures vingt deux heures
fără douâzecişicinci vingt-cinq trois heures
trei fără douăzeci trei moins vingt-cinq trois
fără ci',ci heures moins vingt trois
heures moins cinq
10

orele trei luna viitoare


astăzi luna trecută
ieri luni
săptâmîn a maiţi
aceasta miercuri
săptămîna joi
viitoare vineri
sâptâmîna sîmbâtă
trecută
luna aceasta
duminică trois
heures
aujourd'hui hier
cette semaine
la sema'ne
prochaine
la semaine
dernière
ce mois-ci
le mois prochain
le mois dernier
lundi
mardi
mercredi
jeudi
vendredi
samedi
dimache
anul acesta cette année
în cursul dimineţii dans la matineée
spre prînz vers midi
după amiaza dans l'après-midi
spre seară vers le soir
în timpul zile pendant la
journée
miezul nopţii minuit
5. Scuze, mulţumiri

Scuzaţi. Iertaţi-mă că am întîrziat.


îmi pare rău. Nu pot Pardon.
veni Je regrette. Je ne peux pas
Nu este grav. venir. Ce n'est pas grave. Ça
Nu face nimic. ne fait rien. Merci.
Mulţumesc. Merci beaucoup.
Muiţimescmult. Je vous en prie.
Vă rog. Je vous demande pardon.
Iertoti-mâ. Pardonnez-moi d'être en
retard.

6. Fraze uzuale

Cum ? Comment ?
Scuzaţi-mă. Nu înţeleg. Excusez-moi. Je ne comprends pas.
Vreţi să repetaţi, vă rog ? Vous voulez répéter ça, s'il vous plaît ?
Puteţi vorbi puţin mai rar ? Vous pouvez parler un peu plus
Cum se numeşte aceasta în lentement Comment ça s'appelle en
franceză ? français ? Comment ça mot se
Cum se pronunţă acest cuvînt ? prononce ? Vous parlez le roumain ? Je
Vorbiţi româna ? ne parle pas très bien le français.
Nu vorbesc prea bine franceza. Encore une fois (s'il vous plaît). Qu'est-
încă o dată (vă rog). ce qu'il y a ?
Ce este ?

14
7. La telefon

Alo, da ?
Domnul . . . ?
La aparat. . .
Pot vorbi cu . . . , vâ rog ?
O clipa.
îmi pare râu, . . . nu este
aici. Puteţi suna mai tîrziu
? Pot lăsa un mesaj ?
Cabină telefonică Carte
de telefon Fisă
Daţi-mi un telefon
Nuîntrerupeţi
Allô, oui ?
C'est bien Monsieur. . . ?
C'est a l'appareil. Je peux
parler a s'il vous plaît
Un instant.
Je regrette, . . . n'est pas
la. Vous pouvez appeler
plus tard ? Je peux laisser
un message ? Cabine
téléphonique. Annuaire
(des téléphones) Jeton
Passez-moi un coup de fil
Ne coupez pas
La poştă

Unde este oficiul poştal cel mai


apropiat ? Aş dori să expediez . . .
- o scrisoare
- o telegramă Cutie de scrisori
Où est le bureau de poste le plus
proche ? Je voudrais expédier. . .
- une lettre
- un télégramme Boîte aux
lettres
8. Drumul corect

Există o bancă în Elle est a côté du bureau de


apropiere ? Este iîngâ poste.
oficiul poştal. Este î n faţa Elle est en face du bureau de
oficiului poştal La stînga poste.
dvs./la dreapta. Este acolo. Sur votre guache/droite.
Drept înainte. La ce Elle est la-bas.
distanţă ? Aproximativ 500 Tout droit.
metri. Cinci minute pe jos. À quelle distance ?
Pentru a merge la gară ? 500 mètres a peu près.
Mergeţi drept înainte. O Cinq minutes a pied.
luaţi pe strada . . . Pour aller a la gare ?
Continuaţi pînâ la semafor. Allez tout droit.
Esc-ce qu'il y a une Prenez la rue . . .
banque près d'ici Continuez jusqu'aux feux.
18

Cotiţi la stînga / la dreapta în strada . . . Tournez a gauche / a droite dans la rue


O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga . . . Prenez la première / deuxième rue a
/ gauche / a droite.
dreapta. Excusez-moi. Je ne sais pas.
Scuzaţi nu ştiu. Je ne suis pas d'ici.
Nu s î n t d e aici. Accès interdit
Acces interzis Barrière automatique.
Barieră automată. Chaussée déformée.
Drum stricat Déviation
Deviere Direction
Direcţie Passage a niveau
Pasaj de nivel Sens unique Sens
Sens unic obligatoire
Sens obligatoriu Stationnement
Staţionarea interzisă interdit
Parcare Zone de stationnement réglementée /
zone bleue

19
8. Drumul corect

Există o bancă în Elle est a côté du bureau de


apropiere ? Este l î n g â poste.
oficiul poştal. Este î n faţa Elle est en face du bureau de
oficiului poştal La stînga poste.
dvs./la dreapta. Este acolo. Sur votre guache/droite.
Drept înainte. La ce Elle est la-bas.
distanţă ? Aproximativ 500 Tout droit.
metri. Cinci minute pe jos. À quelle distance ?
Pentru a merge la gară ? 500 mètres a peu près.
Mergeţi drept înainte. O Cinq minutes a pied.
luaţi pe strada . . . Pour aller a la gare ?
Continuaţi pînâ la semafor. Allez tout droit.
Esc-ce qu'il y a une Prenez la rue . . .
banque près d'ici Continuez jusqu'aux feux.
18

Cotiţi la stînga / la dreapta î n strada . . . Drum stricat


O luaţi pe prima / a doua stradă la stînga Deviere
/ Direcţie
dreapta. Pasaj de nivel
Scuzaţi nu ştiu. Sens unic
Nu s î n t d e aici. Sens obligatoriu
Acces interzis Staţionarea interzisă
Barieră automată. Parcare
Tournez a gauche / a droite dans la rue Déviation
. . . Prenez la première / deuxième rue a Direction
gauche / a droite. Passage a niveau
Excusez-moi. Je ne sais pas. Sens unique Sens
Je ne suis pas d'ici. obligatoire
Accès interdit Stationnement
Barrière automatique. interdit
Chaussée déformée. Zone de stationnement réglementée /
zone bleue

19

9. Cumpărături

Mă puteţi ajuta, vă rog Vous pouvez m'aider, s'il vous


? Aş dori cafea (m) plaît ? Je voudrais du café (m).
bere (f) de la bière (f).
cărţi poştale des cartes postales
(pl) (pl.) Je voudrais un/une . . . C'est
Aş dori un / o . . .
combien ? C'est. . . francs.
Cît costă ?
Costă. . . franci.
Unele culori m.
blanc blanche
m. f.
rouge rouge
alb albă
bleu bleue
roşu roşie
jaune jaune
albastru albastră
galben galbenă

2C

verde verde gris grise


gri gri noir noire
negru neagră Pnis-je
Pot vedea ? voir ? il me
îmi trebuie . . . faut. . .
- o poşetă - un sac a main
- un cordon de piele - une ceinture en
- o cămaşă cuir
- pantofi - une chemise
- mânuşi - des chaussures
- o umbrela - des gants
- o măcinătoare de - un parapluie
cafea unele materiale
piel
- un moulin a caffé
e
cuir
sati
satin
n
lame
lînâ
soie
mătase vert verte
Caut. . . Je cherche . . . De quelle couleur ? Vous
Ce culoare ? faites quelle taille ? # Je cherche quelque
Ce talie aveţi ? chose pour un homme / une femme. Je
peux l'essayer ?
Caut ceva pentru un bărbat / o Vous n'avez pas la taille au-dessus /
au-dessous ?
femeie. Pot să încerc ? Je n'aime pas ce modèle.
Nu aveţi măsură mai mare / mai Je préfère une autre couleur.
mică ? Montrez moi autre chose, s'il vous plaît.
Où dois-je payer ?
Nu-mi place acest model. Prefer o
altă culoare. Arâtaţi-mi altceva, vă
r o g . Unde trebuie să plătesc ?

22
10. Autobuz - tren - avion

Autobus (La gară)


( î n staţie) Un bilet dus.
Ce autobuz merge la . . . ( î n Un bilet dus-întors.
autobuz) Un bilet dus pentru . . . . vă rog.
Mergeţi în centru oraşului Un bilet dus-întors clasa a ll-a
(Bilete de călătorie) pentru . . .
Două bilete pentru . . . . vă rog. Sală de aşteptare
Un aller
Bus simple. Un
aller-retour.
Pour aller a . . . c'est quel bus ? Un aller simple pour. . . . s'il vous
plaît. Un aller-retour deuxième
Vous allez au centre ville ?
classe pour. Salle d'attente

Deux tickets p o u r s ' i l vous plaît.


Căile Ferate Franceze Le prochain départ pour. . . ; c'est è
Biroul de informaţii quelle heure ?
Merge acest tren la . . . ? Il arrive a . . . à quelle heure ?
Următoarea plecare la . . . ; la ce oră Sur quelle voie ?
este ? Il faut changer ?
La ce oră soseşte la . . . ? Vous changez à . . .
Pe ce peron ? C'est direct.
Trebuie schimbat ?
Schimbaţi la . . . Est-ce qu'il y a un avion pour. . .
Este direct. aujourd'hui ?
(Avion) Un ticket pour ce vol, s'il vous plaît.
Există astăzi un avion pentru . . . ? Vă Le prochain vol pour. . . , c'est â quelle
rog un bilet pentru acest zbor. Zborul heure ?
viitor pentru . . . la ce oră este ? Cît Combien dure le vol ?
durează zborul ? Unde facem prima Où fait-on la première escale ?
escală ? Cînd sosim la . . . Suport rău Quand arrive-t-on à . . . ?
(bine) zborul. Je supporte mal (bien) le vol.
SNCF (Société Nationale des Chemins
de Fer) Bureau de renseignement Ce
train va à . . . ?
24
1 1 . Cazare

O cameră de o persoană. Cameră de închiriat


O cameră de două persoane. Une chambre pour une personne.
Aveţi o cameră pentru o noapte / două Une chambre pour deux personnes.
nopţi ? Vous avez une chambre pour une nuit /
deux nuits ?
Cit costă ? C'est combien ?
Semi pensiune demi-pension
pensiune completă pension complète
cu/fără avec / sans
baie salle de bains
duş douche
toaletă toilettes
televizor télévision
Chambres a louer
25

Parter personne avec douche a partir du


Fişă de înregistrare La ce etaj e camera ? premier
pentru o noapte pentru două / trei nopţi mai pour deux nuits.
pentru seara de 1 0 ianuarie din 1 0 Je voudrais une chambre pour deux
iunie pîna î n 1 7 iunie Sosesc / sosim la personnes avec salle de bains pour deux
. . . Plec / plecăm la . . . nuits du premier au troisième mai.
Aş dori o cameră de o persoană cu duş
pentru două nopţi începînd cu data de 1 Arnrezervat o cameră. Mâ numesc
mai. Puteţi pregăti nota, va r o g ?
Pot plăti cu cec ?
Aş dori o cameră de două persoane cu Pot plăti cu carte de cred.t?
rai réservé une chambre. Je m'appelle . . .
baie pentru două nopţi de la 1 la 3 mai.
je peux payer par chèque?
26 je peux payer avec une carte de c r é d i t .

Rez-de-cnaussee
Fiche de séjour
À quel étaje est la chambre ?
pour une nuit
pour deux/trois nuits
pour la nuit du 1 0 janvier
du 1 0 juin
au 1 7 Juta
J'arrive / nous arrivons le . . .
Je pars / nous partons le . . .
Je voudrais une chambre pour une
¡2. Restaurant

Doresc sâ rezerv o masă pentru această Je veux réserver une table pour ce soir
seară / mîine / vinerea viitore. Pentru ce demain / vendredi prochain. Pour quelle
oră ? heure ?
Aveţi o masă pentru ora 7,30 ? Pentru Vous avez une table pour 7 heures 30 ?
cîte persoane ? O masă pentru trei Pour combien de personnes ? Une table
persoane, vă rog. Pe ce nume ? pour trois personnes, s'il vous plaît. À
Bună seara. Am rezervat o masă. quel nom ?
O masă pentru două persoane, vă rog. Bonsoir. J'ai réservé une table.
Să ne aşezăm la masa aceasta. Une table pour deux personnes, s'il vous
Chelner, lista! plaît.
Doriţi s ă comandaţi ? Asseyons-nous a cette table.
Iau pateu de ficat ţărănesc. Garçon, ia carte !
Vous êtes prêt a commander ?
Je prends le pâté de campagne.
28
Ce \ua\\ ca antreu ? Iau . . .
Mai dor\\\ ceva ?
Soţia / prietena mea / prietenul
meu ia Nota, vă rog. (Micul de\un)
Un ou
un suc de fructe
comun
dulceaţă
pîine
unt
cafea (cu
lapte) ceai
cacao (c\oco\a\& cu lapte)
Qu'est-ce que vous prenez 29
comme hors-d'oeuvre / entrée ? Je
prends . . .
Vous voulez encore quelque chose
? Malemme / mon ami(e) prend . . .
L'addïï\on, s'il vous plaît.

un oeuf un
jus de fruits
des
croquants
de la
confiture du
pain du
beurre
du café (au lau)
du thé
du chocolat
(
(Prînz, cină, antreuri)antreuri
asortateassiette
anglaisecrudităţicruditésgustări
diversehors-d'oeuvres
variésjambonjambonsalată de
roşiisalade de
tomatespateupâtéaperitive
caldeterrine(Gustări din
o
ouă) Omletă (simplă)omelette
(nature)cu ciuperciaux
champignonscu mirodeniiaux fines
herbescu brînzâau fromageouă
moioeufs a la cocque(Supe)
( supă
3 clarăconsommé
0
supă cremă de
sparanghel
supă cremă de găină
supa zilei
supă de ceapă
(Peşte)
ştiucă
crap
crab
creveţi
pui de baltă
melci
homar
morun
scoici
sardine
raci
crème d'asperges crème
de volaille soupe du jour
soupe a l'oignon

brochet carpe crabe


crevettes
cuisses de grenouille
escargots
homard
morue
huîtres
sardines
scampi
ton
Păstrăv thon
la cuptor truite
pane au four
la grătar pané
la tavă grillé
înăbuşit poché
afumat Sauté
meunier Fumé
în aburi Meunière
prăjit a la
vapeur
(Carne) Frit
de vită
de miel du bœuf
de porc de l'agneau
de viţel du porc
32 de veau
fazan iepure gîscă mazăre
pui faisan
piept de pasăre lapin
cu portocale oie
pasăre cu sos de vin poulet
(Legume) suprême de
fasole volaille a l'orange
spanac coq au vin
morcovi
varză haricots épinard
castraveţi carottes chou
salată verde courgettes laitue
(lăptucă) oignon petits pois
ceapă
34

cartofi roşii
(Fructe) rose sec leger
alune corse
coacăze mousseux
negre brut
lămîie doux
căpşuni eau-de-vie A
smeură votre sante
nuci
piersică
pară
măr
prune
(Vinuri)
roşu
alb
pommes de
terre
tomates

amandes
cassis
citron
fraises
framboises
noix
pêche
poire
pomme
prunes

rouge blanc
roze
sec
uşor
tare
spumos
foarte sec
dulce
ţuică
In sănătatea
dumneavoas
tră
13. Medic-farmacie

Doresc o întîlnire cu medicul. J'ai besoin d'un rendez-vous avec


îmi puteţi chema un doctor ? Pouvez-vous m'appeler un médecin ?
Care sînt orele de consultaţie ? Quelles sont les heures de consultation ?
Am nevoie de un medic. Este o J'ai besoin d'un médecin. C'est un cas
urgenţă. d'urgence.

(La medic) Qu'est-ce que vous avez ?


Ce vă supără ? Je suis malade.
Sînt bolnav. J'ai mal au coeur.
Mă supără inima. J'ai mal a la tête.
Mă doare capul. Jesuisfatigué(e).
Sîntobosit(ă). Je suis épuisé(e).
Sîntistovit(ă). Ça a commencé quand ?
De cînd a început ?

37

De ieri. gripa
De ieri seară. durerea de
Din timpul gît
nopţii. Hier. Hier soir.
(Corpul Pendant la
omenesc) nuit.
capul
gîtul la tête le cou
braţele les bras la
mîna main le doigt
degetul la jambe le
gamba pied l'épaule
piciorul
umărul la diarrhée la
(Diverse boli) grippe mal a
diareea la gorge
23

durerea de ureche Prenez ça avant de vous


jungiuri în piept o coucher, une / deux fois par |
durere o criză cardiacă our
durere de dinţi durere
de stomac un guturai
febră
sîntconstipat(â)
tuşesc
expectorez
am dificultate la
respiraţie sînt alergic
(Sfaturi medicale) Luaţi
înainte de culcare
odată / de două ori pe
zi
mal a l'oreille
des crampes dans la
poitrine
une douleur
une crise cardiaque
mal aux dents
mal a l'estomac
un rhume
la fièvre
Je suis constipé(e) je
tousse |e crache
j'ai oe la peine a
respirer je suis
allergique.
de trei/patru ori pe zi timp
de cinci zile Staţi în pat trei
zile Reveniţi vinerea/ j o i a
viitoare

trois / quatre fois par jour


pendant cinq jours Restez
au lit pendant trois jours
Revenez me voir vendredi
prochain
1 4 . Automobilul

Sînt în pană.
Nu pot porni.
Bateria este terminată.
Sînt în pană de
benzină.
Am un cauciuc
dezumflat.
Am o problemă cu . . .
frînele
carburatorul
ţeava de eşapament
o roată
Ştergâtorul
farul
Parşocul
Je suis en panne.
Je n'arrive pas a
démarrer.
La batterie est a plat.
Je suis en panne
d'essence.
J'ai un pneu a plat.
J'ai un problème avec
...
les freins
le carburateur
le tuyau
d'échappement
une roue
l'essuie-glace
le phare
le pare-choc
uşa
broasca
ambreiajul
semnalizatorul
radiatorul
bujia
aprinderea
suspensia
cureaua
ventilatorului
centura de
siguranţă
depanarea benzina
fumatul interzis
la porte la serrure
l'embrayage ie
clignotant le
radiateur la bouigie
l'allumeur le ressort
la courroie du
ventilateur ceinture
de sécurité
dépannage essence
défence de fumer
abandonaabandonneracelaşi, aceeaşile même, la
mêmeabateredéviation (f)aceiaşi, aceleaşiles
mêmesabătutdécouragéacest, aceastăce (cet),
cetteabiaa peineaceşti, acestecesabruptabruptacesta,
aceastacelui-ci. celle-ciaburvapeur(m)aceştia,
acesteaceux-ci. celles-ciacaiguille (f)acolola, la bas,
yacasăa la
maisonacopericouvriracceptăaccepteracoperişle toit
(m)accidentaccident (m)acruaigreacel, acea:e, (cet),
cetteactivitateactivité (f)acei.
acelecesacummaintenant, a présentacela, aceeacelui-
la. celle-laadaossupplément (m)aceia, aceleaceux-la. 4
celles-laadăugaajouter 5
adeseasouventadevăr ajutor aide (f)
vérité (f)adevăratvrai alături a coté, près de
(e), alb (ă) blanc, blanche
alege choisir
véritableadicăc'est a alegere choix (m)
direadinineauritoyt a alerga courir
l'heureadîncprofondad alt, altă autre
altădată autrefois
ormiendormiraduceap altceva autre chose
porteradunarassambl altcineva un autre
altfel autrement
eraerair amenda faire payer une
(m)afacereaffaire amende
(f)afarădehorsaflaappr amestec mélange
amesteca mélanger
endreaiciiciajungearri amiază midi ' ,
4 verajutaaider amîna ajourner

les deux aproba approuver


(s) amuser apropia approcher
artichaut apuca saisir
saison arăta montrer
arde brûler
entrecôte (f)
ardei piment
annuel
argint argent
certain arunca jeter
appartenir asculta écouter
eau (f) ascunde cacher
défendre aseară hier soir
défence asemănător semblable
apéritif asemenea pareW
pencher asigura assurer
après, asorta assortir
ensuite aspru dur
astfel ainsi
allumer
près
B
baguette braţ bras (m)
bain brînză fromage
battre broască grenouille (f)
épicerie brutar boulanger (m)
garçon brutărie boulangerie
homme bucată (f) morceau
lutte bucătărie (m) cuisine (f)
vieux bucurie joie (f)
boisson bucuros joyeux-eusse
boire (ă) bon-bonne
bière bun (ă) bonté (f)
ivrogne bunătate bienveillance
fourure bunăvoinţ (f) éponge (f)
maladie ă ventre (m)
(f) burete lèvre (f) poche
riche burtă (f)
richesse buză
malade buzunar
49
c

ca
comme, que cameră
cabană chambre (f)
cabane (f) camion
cadou camion (m) tasse
cadeau (m) cană
cafea café (m) caniculă (f) canicule (f)
cafenea café (m) cantitate quantité (f) téte (f)
caiet cahier (m) cap capable bout(m)
caisă abricot (m) capabil capitale (f) chèvre
cal cheval (m) capăt (f)
voie (f), chemin capitală bouton - pression
cale
(m) (m)
calendar calendrier (m) capră chariot (m)
calm (â) calme capsă caractère (m)
calma (se) calmer car
carbonifère
calorifer calorifère (m) caracter
cam environ carbonifer
50 (â)

Carburant carburant (m) cauciuc caoutchouc (m)


Carburator carburateur (m) cauză cause (f)
Care qui caz cas (m)
Careva quelqu'un că que, car
Carie carie (f) căci car
Carne viande (f), chair (f) cădea tomber
Carte livre cădere chute (f)
Casă maison (f), caisse (f) călare a cheval
Castană châtaigne (f) călări monter a cheval
Castel château (m) călărie équitation (f)
Castravete concombre (m) călător (oare) voyageur-euse
Castron bol (m) călătorie voyage
Cataramă boucle (f) căldură chaleur (f)
Catastrofă catastrophe (f) călduros (oasâ) chaleureux-
euse
Categoric catégorique cămaşă chemise (f)
Catifea velours (m) cămilă chameau
căprioarăbiche (f)cearceafdrap (m)căpşunăfraise
(f)ceartăquerelle (f)căratransporterceasmontre
(f)căraresentier (m)ceaţăbruillard
(m)cărămidăbrique (f)cecchèque
(m)cărbunecharbon (m)cel, ceace, cet,
cettecăsători(se) mariercelibatar (ă)célibataire (m,
f)căsătoriemariage (m)centimetrucentimètre
(m)căsnicieménage
(m)centralcentralcătreverscentrucentre
(m)căutacherchercenuşăceindre (f)ceque, quoi,
commentcerciel (m)ceafănuque (f)cerbcerf
(m)ceaithé (m)cerccercle (m)ceapăoignon
(m)cercelboucle d'oreille (f)cearăcire
5 (f)cercetaexaminer
2
demander allumette
demande (f) encre chibrit petit pain (m)
(f) mendiant (m) chiflă croquette (f)
cere cerere mer\d\er se chiftea chinois-e
cerneală quereller certificat chinez(ă) loyer (m)
cerşetor (m) forteresse (f) chirie chirurgien (m)
cerşi certa citoyen (enne) (m,f) chirurg reçu (m)
certificat quelque chose chitanţă guitare (f)
cetate garçon dépenser chitară ciffre (f)
cetăţean(eanca dépense (f) appe\er cimetière
cifră
) appel (m) même, (m) souper
cimitir
ceva chelner justement souper (m)
cheltui cina
cină qui
cheltuială
chema cine quelqu'un
chemare cinev honnête
chiar a (f) honorer
cinst 53
e
cinsti

cinstit(â) 54 lecture (f) circiumă


cioban honnête étrange cîrnat
cioc berger (m) cîrpâ
ciupercă
ciocan bec (m) civilizaţie champignon (m)
ciocîrlie marteau cizmar civilisation (f)
ciocăni (m) cizmă cordonier (m)
ciorap alouette (f) cîine ootte (f) chien
ciorbă heurter bas cîmp (m) champ (m)
circ (m) soupe
cînd quand une fois
circa (f) cirque
cîndva chanter balance
circula (m) environ
cînta (0 chanteur-euse
cireaşă circuler
cîntar (m, 0 peser
cireş cerise (f)
cîntăreţ(eaţâ chanson (f) bistro
citi cerisier (m)
) (m) saucisse (f)
citire lire
cîntâri chiffon (m)
ciudat
cîntec

claxona clarifier cloche


clădire gain (m) klaxonner (f)
cîştig
clătită gagner édifce (m)
cîştiga
clei combien, crêpe (f)
cit
cleşte que, colle (f)
cîteodat
ă client comme pince (f)
clanţă climă parfois client (m)
clar (ă) clipă loquet (m) climat (m)
clarifica clopot c\a\r-e instant (m)
coace cocoşat (â) descendre
coadă cofetar bosse (f)
coafa cofetărie coq (m)
coafeză coincide bosser-e
coafor colaborare pâtisier
coase colectiv (ă) (m) 55
coastă cuire queue (f) patiserie
coborî coiffer coiffeuse (f) (f)
cocoaşă coiffeur (m) coudre coïncider
cocoş côte collaborer
collectif-
ive

colecţie 56
coleg (â) compara comparer
collection (f) comparaţie comparaison (f)
colier collègue (m) compensa compenser
colora colţ collier (m) complet (â) complet-e
comanda colorer coin completare addition (f)
comandă (m) complica compliquer
combina commander complicat(â) compliqué-e
combustibil commande (f) comportare se conduire
comedie combiner comprimat(â) comprimé-e
comenta combustible compromis (â) compromis-e
comercial (m) comédie comun (â) commun-e
(ă) comunica communiquer
(f) commenter
comerciant concedia congédier
commercial-e concediu vacance(f),
comestibil commerçant congé (
comisar (m) comestible concentra concentrer
comod (â) comissaire (m) concentraţie concentration (f)
commod-e

concepe concevoir considerabil considérable


conducător conducteur-trice consimţi consentir
(oare)
cunduce conduire, diriger consolida consolider
confidenţial (ă) confidentiel-'elle constata constater
confirma confirmer constipaţie constipation (f)
confirmare confirmation (f) constitui constituer
conflict conflict (m) constrînge contraindre
conform conforme construcţie construction (f)
confort confort (m) consultaţie consultation (f)
confortabil(â) confortable consum consommation (f)
continuacontinuerconversacontinu
confunda confondre consuma consommer
congestie congestion (f) consumaţie consommation (f)
aresuite conopidă chou-fleur (m) conştiincios(oasâ) conscientieux-euse
(f)conversaţiecontinuu(â)continu-
consecinţă conséquence contagios(oasâ) contagieux-euse
conservă conserve (f) contesta contester
econvieţuicontracontreconvingeco
considera considérer continent continent (m)
ntractcontract 5
(m)convingerecontraindicat(ă)cont 7
re-indique- converser
conversation
econvorbicontrarcontraireconborbir (f) cohabiter
econtravenţiecontravention convaincre
conviction (f)
(f)copilcontrazicecontre-direcopt converser
(oaptă)contribuicontribuercorpcont entretien (m)
rolconrôle enfant (m)
mûr-e. cuit-e
(m)cortcontrolacontrôlercosmetică corps (m)
conţinecontenircostconţinutconten tente (f)
cosmétique
5 u (m)costaconvenabil (f) coût(m)
8 (â)convenablecoşconveniconvenirc coûter
ot
corbeille (f)
coude (m)

cozonac brioche (f)


crap carpe
Crăciun Noël (m)
creangă branche (f)
crede croire
creier cerveau (m)
creion crayon (m)
cremă crème (f)
creşte croître
creştere croissance-
(f)
cric cric (m)
criminal criminel (m)
crin lis (m)
croi tailler,
couper
croială coupe (f)
croitor couturier (m)
croitorie couture (f)
cruce croix (f)
cu avec
cuc coucou (m)
cuceritor-oare conquerant-e
cufunda plonger
cui clou (m)
culca coucher
culege ceuiller
culinar (â) culinaire
culoar culoir (m)
culoare culeur (f)
cultiva cultiver
cum comment,
comme
cumnat beau-frère (m)
cumpăra acheter
cumpărătur curînd course
ă cursă (f)
cumplit (â) curte bientôt
cumsecade cutie cour (f)
cumva cutremur boîte (f)
cunoaşte cuţit tremble
curaj cuvînt ment de
curios(oasâ terre
) (m)
couteau
achat(m)
(m) mot,
terrible
parole
comme il
faut
éventuelle
ment
connaître
courage
(m)
curieux-
euse
D

da
da (vb.)
dacă
dans
dar (însă)
dar
dată
dăuna
de (temp.)
deal
deasupra
deci
declara
declaraţie

oui
donner
si
danse (f)
mais
cadeau
(m) fois
(f), date
(f)
endomma
ger
depuis, de
coline (f)
dessus
donc
déclarer
déclaratio
n (f)

decola
dedesubt
defect
definitiv
(ă)
degeaba
deget
dejun
delicios
(oasă)
deltă
demonstr
a
demult
dentist
deoarece
deoadată
décoller
dessous
défaut (m)
définitif
-ve en
vain doigt
déjeuner
(m)
délicieux -
euse delta
(m)
démontrer
¡1 y a
longtemps
dentiste
(m) parce
que
soudain
deopartea
l'écartdeopotrivăég
alementdeosebidisti desfiinţa supprimer
desigur certainement
nguerdeosebirediffé despărţi séparer
rencedeosebit despre de, sur
destul assez
(ă)different- deşeu déchet (m)
edeparteloindeplin deşi quoique
deştept (â) intelligent-e
(â)entier- deşteptarea réveil (m)
èredeprindeaccoutu dezbrăca déshabiller
dezlega détacher
merdepunedéposer dezlipi décoller
deranjadérangerdes diagnostic diagnostic (m)
dicţionar dictionnaire
souventdeschideou (m)
vrirdeschisouvertde diferenţă différence (f)
dimensiune dimension (f)
scoperidécouvrirdes
6 criedécriredesfăşur
2 adérouler
dimineaţă matin (m) au dispoziţie domnişoară
dimpotrivă din contraire de, dispune disposition 'f,
dinainte dis, par en dispus (bine) disposer
dinapoi face de distanţă de bonne
dincoace derrière de distractiv (ă) humeur distance
dincolo ce côté-ci de distrugător (f) amusant (e)
dincotro l'autre côté (oare) destructif-ve
dinspre d'où de distruge détruire divan
dinte dent (f) de, divan (m) divers-e
dintre parmi direct- divers(â) divertissement
direct (ă) e discret-ète divertisment (m) dissoudre a
discret (ă) a l'aube dizolva moins que
dis-de- disparition doar intérêt docteur
dimineaţă (f) (m) monsieur
dobîndâ
dispariţie disparaître (m) demoiselle
doctor
dispare
domn (f)
63
E
echilibru (m) équipe elimina éliminer
echipă (f) emigrant( émigrant-
electric électrique ă) e énergie
economi économie energie (f)
e (f) éduquer enerva énerver
educa éducation englez (â) anglais-e
educaţie (f) eroare erreue (f)
efectua effectuer erou héros (m)
efort effort (m) escroc escroc
egal (ă) -égal-e est (m) est
elegant élégant-e etapă (m) étape
(â) élève (m, f)
eventual (f)
elev (â) libérer
(ă) evita éventuel-
elibera libération
exact (ă) le éviter
eliberare (f)
exact-e
équilibre

65

excelent (â)
excepţional
(ă) excursie
exista
experienţă
excellent-e
exceptionel-
le excursion
(f) exister
expérience
(f)
explicabil (ă)
exterior
extraordinar
ezita
explicable
extérieur
extraordinair
e hésiter
F
fabrica fabriquer fereastră fenêtre (f)
fabrică fabrique (f) feri protéger
face faire
faleză falaise fericire bonheur(m
faliment faillite (f) )
fals (ă) faux-sse fi être,
familie famille (f) exister
fapt fait (m) fiecare chacun
farfurie assiette (f), plat fier fer (m)
(m)
farmacie pharmacie (f) fierbe • • bouillir
fasole haricot (m) fiică fille (f)
fată fille (m)
faţă face (f), visage fiindcă parce que
(m) fisă jeton (m)
fără sans
fel sorte (f) fîntînâ fontaine (f)
femeie femme (f) flacără flamme (f)

floare (f) frige furios (oasâ)


florârea papillon frigider furniza
să (m) faim friptură
rôtir
fluture (f) frînâ
réfrigérateur
foame ciseaux fruct
(m) rôti (m)
foarfece (mO très frumos
frein (m)
foarte feu (m) (oasâ)
fruit (m)
foc avantaje frunte
beau, belle
folos (m) frunză
front (m)
folosi employer fugi
feuille (f) fuir
formă forme (f) fum
fumée (f)
forţă force (f) fumător
fumeur-euse
francez français-e (oare)
voler
(ă) frate frère (m) fura
rage (f)
frică frig peur (f) furie
furieux-euse
fleur (f) froid (m)
fournir
fleuriste

68
gafă gaffe (f) găti cuisiner
galben (ă) jaune geam fenêtre
garaj garage (m) gelos (oasâ) jaloux-ouse
garantat (ă) garanti-e genera produire
gară station (f) general (ă) général-e
gata fini-e, prêt-e generos (oasâ) généreux-
euse
gaură trou (m) gentil (ă) aimable
gaz gaz (m) genunchi genou (m)
gazdă hôte (m), hôtesse german (ă) allemand-e
(f)
găină poule (f) gheaţă glace (f)
gălăgie vacarme ghicitoare devinette (f)
gălbenuş jaune d'oeuf (m) ginere gendre (m)
găluşcă boulette (f) gînd pensée (f)
găsi trouver gîndi penser

gîscâ grădină plaisanteri gril (m)


gît glas grătar e (f) grec-que
glumă gol grec nu-e se tromper
(goală) greşi vider lourd-e
goli fermier (m)
greu (grea) grijă gripă grîne
gospodar gras-se
gratis groapă groaznic (â)
gras (â) 70 oie (f) cou
gros (oasâ)
gratis grave
(m) voix (f) hâter
grav (â) grosime
grăbi jardin (f)
grozav gustos grosse, épais-
grup gutuie souci (m), épaise grosseur (f)
guler sois (m) terrible groupe (m)
gură grippe (0 col (m) bouche (f)
gust céréales goOt (m) goûter
gusta (pl) fosse goûter (m)
gustare (f) affreux- savoureux coing
euse gros- (m)

H
hai allons ! heleşteu étang (m)
haină vêtement (m) hoaţă voleuse (f)
halat robe de hoinar flâneur-euse
chambre hoinări flâner
hală halle (f) hotar frontière (f)
hamal porteur (m) hotărî décider
han
auberge (m) hotărîre décision (f)
harnic
(a) travailleur-euse hotel hôtel (m)
hoţ voleur (m)
î
har ui
tracasser
hrăni alimenter

I
iad enfer (m) de iertare pardon (m)
iar nouveau, mais ieşi sortir
iarbă herbe (f) hiver (m) ieşire sortie (f)
iarnă voila, voici icône (f) imagina imaginer
iată oeufs de poisson imagine image (f)
icoană (m. pl) imediat immédiateme
icre idéal-e nt
ideal (ă) idée(f) imens (ă) immense
idee identique imita imiter
identic bon marché imobil (â) immobile
(ă) laisser le prix impermeabil (â) imperméable
ieftin lièvre (m) important (â) important-e
ieftini hier importanţă importance (f)
iepure pardonner imposibil impossible
ieri impresie impression
ierta
72

impresionant incomod (â) imputer indépendant-e


(â) incomplet (â) ennemi (m) indiquer
impunător inconştient (ăO incendier indicateur (m)
(oare) inconvenient incendie (m) indiferent (ă)
impune independent inclure indiferenţă indigest
imputa (â) inclus-e (ă) indirect (â)
inamic indica y compris indiscret (ă)
incendia indicator incommode indispensabil (ă)
incendiu impressionant- incomplect-e indispus (ă)
include e inconscient-e ineficace inel
inclus (ă) imposant-e désavantage inevitabil (â)
inclusiv imposer (m) inexact (â) infect
(â) infecţie injecţie plombier (m) italian (â)
informa insectă instruire iubi
informaţie insistent (ă) insuffisant-e iubire
insolubil (â) insupportable iute
inginer inima
inspira intact-e
indifférent-e izbi
instala intellectuel-
indifférence izola
instalator elle
(f) indigeste intelligence (f) izvor intérieur-e
instrui
indirect-e insuficient (ă) intention (f) intersection
indiscret-e interdire
insuportabil (â) intéresser entrer
indispensable intact (ă) intérêt (m) entrée (f)
indisposé-e intelectual (ă) intéressant-e introduire
inefficace inteligent intermédiaire inutile
anneau (m), intenţie interes (m) inverse
bague (f) interesa inviter
inévitable intern (â) invitation
interesant (â)
inexact-e intersecţie irémédiable
intermediar interzice
infect-e signer
74 intra
infection (f) italien-enne
intrare
informer, initial-e aimer
introduce
renseigner injection (f) amour (m)
inutil (ă)
information insecte (m) rapide
invers
insistant-e
(f) ingénieur invita heurter
insoluble
(m) coeur (m) invitaţie isoler
inspirer iremediabil (â) source
installer
73 iniţial (â) iscăli

I
îmbinare pointure (f) împrejurimi environs (m,
pl.)
îmbogăţi s'enrichir împrieteni devenir amis
îmbrăca habiller împrumut prêt (m)
îmbrăcăminte vêtement (m) împrumuta prêter
îmbunătăţi améliorer împuşca fusiller
împăca concilier în dans, en
împăcare réconciliation (f) înadins exprès
împăduri boiser înainta avancer
împărţi partager înainte devant, avant
împărţire division (f) înalt (ă) haut-e
împiedica empêcher înapoi en arrière
împinge pousser înapoia rendre
împrejur autour înălţa hausser,
ellever
împrejurare circonstance (f) înălţime hauteur (f)

înăuntru dedans encore închiriat (ă) prison (f)


încă monter a închiria charmant-e
încăleca cheval închisoare ici, de ce côté-ci
încălţa chausser încîntător(oare la, de ce côté-la
încălţăminte chaussure (f) ) entourner, faire le
încălzi chauffer încoace tour
încălzire chauffage (m) încolo continuellement
începător débutant-e înconjura où, de quel côté
(oare) commercer încontinuu confiance
începe début (m) încotro confier
început essayer essai încredere
încerca (m) lent-e încredinţa fin
încercare cesser arrêt (f), clôture (f)
încet (eată) (m) boutonner fermer
înceta fermeture (f)
încheiere
încercare représenter
închide
încheia imagination
închidere
loué-e
76 închipui
louer
închipuire
încreţi încuiafroncerîndreptaredresser
fermer a cléîndurasubir, supporterincuitoareserrure
(f)înecanoyerîncurajaencouragerînfăţişareprésentatio
nîncurcaenchevêtrer,
gênerînfiinţacréerîncurcăturăembaras
(m)înflorifleurirîndărătderrièreînfrîngevaincreîndeoseb
isurtoutînfrumuseţaembellirîndepărtaéloignerînfrumu
seţareembellissementîndepărtareéloignement
(m)înfrunzise couvrir de
feuillesîndepliniaccomplirîngheţgel
(m)îndesatasserîngheţageler, glacerîndoiplier,
courberîngheţatăglace
(f)îndoialădouteînghiţiavalerînd'âgostitomber
amoureuxîngrijisoignerîndrăgostit (ă)épris- 7
eîngrijiresoin (m) 7
îngrijorat inquiet-ète însemna
(â) étroit-e însoţi noter, marquer.
îngust (ă) remplacer înşela accompagner
înlocui mouiller întări tromper
înmuia multiplier întinde fortifier,
înmulţi multiplication (f) întindere consolider
înmulţire affolé-e întins(â) tendre, allonger
renouveler întîlni surfage (f)
înnebunit
passer la nuit întîlnire vaste, etendu-e
(â) nuageux-euse întîmplare rencontrer
înnoi nager întîmplâtor rencontre (f)
înnopta s'aggraver întîrzia fait (m),
înnourat (ă) enregistrement întîrziere
événement (m)
înota mais, cependant întoarce
guérir întocmai accidentel-elle
înrăutăţi
enscrire întovărăşi retarder, être en
înregistrare
retard
însă
retard (m)
însănătoşi
tourner
înscrie
exactement
78 accompagner
intre
întreba
întrebare
întrebuinţa
întrebuinţare
întrece
întreg (eagâ)
întregime
întreprinde
întreprinzător
(oare)
întrerupe
întrista
întunecat
întuneric entre,
parmi
demander
demande (f)
employer
emploi (m)
dépasser
entier^ère
totalité (f)
entrprendre
entreprenant-e
interruption (f)
attrister
sombre
obscurité (f)
înţelege
înţelegere
înţelept (eaptă)
înţeles
înţepa
înţepătură
înţepeni
învăţa
învăţămînt
învăţător (oare)
înveli
învîrti
învoi
înzăpezi
comprendre
compréhension
(f)
sage
sens (m)
piquer
picure
fixer,
immobiliser
apprendre
enseignement
(m)
instituteur-trice
couvrir
tourner
tomber d'accord
être en neigé
- rl ra )u9er

Iena offenser ^decâtone ^n<Mm)


!' 9nl
ieux(m) moitié (f)


/
s(0aSa)
«A\ DaS,
,ouer
Udase •
,urnal -
juca 1

•«- i—w
K
kilomètre
kilometr (m)
kilogram kilo (m) u
lin (ă)
lămuri explique lingură
lăsa lătra r laisser linie
aboyer linişte
salaire (m)
la lac chez, a leçon (f) lier
leafă
lacom lac (m) lecţie attaché-e
(â) gourmand loi (f) bois
-e lega
lamă (m) paresse
lame (f) legat (â)
lampă (f)
lantern lampe (f) lege
libre
ă lanterne lemn
langue (f)
(f) chaîne lene
lanţ limpide
lapte (f) lait (m) liber (â)
calme ,
larg (ă) large limbă
cuillère (f)
lat (ă) large limpe
ligne (f)
lâmîie citron (m) de 81
tranqu№te

lipi coller
lucra travailler
lipsă absence (f)
lucrător (oare) travailleur-euse
lipsi manquer
lume monde (m)
literă lettre (f)
lumina éclairer
lînă laine (f)
lumină lumière (f)
lîngă près, auprès
lunar (ă) mensuel-elle
loc lieu, place
lună lune (f), mois
locui habiter
(m)
locuinţă domicile
luneca glisser
(m),
lung (ă) long-que
demeure (f)
lungi allonger
lot lot (m) lungime longueur (f)
lua prendre lup loup (m)

82
M
magazin magasin (m) maxim (ă) maximum
mai plus, endfere mazăre petits pois (m.
major (â) pl)
mal majeur-e măcina moudre
mamă bord (m) mănuşă gant (f)
manieră mère (f) măr pommier (m)
manière (f) mări agrandir
marcă
marque (f) măsura mesurer
mare
grand-e măsură mesure (f)
mare mer (f) mătura balayer
margine bord (m) mătură balai (m)
martor témoin (m) mecanic mécanicien (m)
masă table (m) medicament médicament (m)
maşină maschine (f) melodie mélodie (f)
material matériel-elle memorie mémoire (f)
(â)
83
mergeallermingemersmarche
(f)minim (â)meseriemétier balle (f)
(m)mintemetodăméthode minime
(f)minţimeu, mei, melemon, ma, raison (f)
mentir
mesminunat (ă)mezeluricharcuterie merveilleux-
(f)minunemiazăzimidi (m), sud euse
merveille (f)
(m)miramicşoradiminuermirat s'étonner
(â)mielagneau (m)miremieremiel étonne-e
(m)mireasămijlocmilieu époux(m)
mariée (f)
(m)mirosmilăpitié odeur bouger
(f)mişcamilionmillion mouvement
misérable
(m)mişcaremilitar main (f)
(â)militairemizerabil (ă)milos manger
8 (oasă)charitablemînâminciunămens
4 ongemînca
mîncare fier-ère (â) muncă hôte (m), invité (m)
mîndru (ă) manche (f) munci munte modche (f)
mînecâ mou-molle muntos (oasâ) moustache (f)
moale moulin (m) murdar (â) mordre morsure
moară mod (m) mode murdări muri muet-ette
mod (f) modèle (m)
musafir muscă
modă moment (m) déplacer,
monnaie (f) mustaţă muşca
model
muşcătură (m), dé
moment mort-e
monedă vieillard (m) mut(ă) muta mé
mort mauve remencier
(moartă) tremper content-e travail na
moş beaucoup (m) travailler
ger
mov grand montagn* (f)
muia nombre foute montagneux- 85
mult (f) euse
mulţime mulţumi sale salir mourir
manger (m) mulţumit

na voila, tiens ! necunoscut (ă) inconnu-e


naiv (ă) naif-ive neînchipuit (ă) inimaginable
nas nez neîncredere méfiance (f)
nasture bouton (m) neînsemnat (ă) insignifiant-e
naşte naître neînţelegere malentendu (m)
naştere naissance (f) nemîncat (ă) affamé-e
natural naturel-elle nemulţumit (ă) mécontent-e
natură nature (f) nenorocire malheur (m)
navă navire (m) nepoată nièce (f), petite-
fille (f)
nămol boue (f) nervos (oasă) nerveux-euse
năvăli envahir nesigur (â) incertain-e
neadevârat (â) faux, fausse nevinovăţie innocence (f)
neaşteptat (â) inattendu-e nevoie besoin (m)
nebun (ă) fou-folle nicăieri nulle part
o

oală pot (m), ochi riz (m)


oare ? marmite (f) ocoli organiser ou,
oarecare est-ce que ? odată ou bien
obicei certain odihnă n'importe quoi
obiect coutume (m) ofertă n'importe qui
obişnui objet (m) oglindă n'importe
obişnuit habituer om quand
(â) habituel-elle onoare
obliga obliger opri
oboseală fatigue (f) oprire
obosi fatiguer oră
obraz joue (f) oraş
observa observer orb
obţine obtenir (oarbă)
ocazie occasion (f) ordine
oeil (m)
faire un
détour
autre
fois,
jardis
repos
offre (f)
miroir
(m)
homme
(m)
honneur
(f)
arrêter
arrêt
(m)
heure (f)
ville (f)
aveugle
ordre,
régie

orez
organiza
ori
orice
oricine
oricînd
oricît tant que, autant paix (f) pat
oricum que n'importe paquet pată
orz os comment orge (f) (m) pămînt
otravă os (m) poison (f) dommage păpuşă
oţet vinaigre (m) (m) verre pâr
ou oeuf(m) (m) părăsi
pace paume (f) părere
pachet pantalon păstra
pagubă (m) pătrat (â)
pahar soulier pătură
palmă (m) păzi
pantalon peroquet pe
pantof (m) poire pedepsi
papagal (f) pensie
pară part (f),
parte partie (f)
pasăre oiseau
pastă (m) pâte
paşaport (f)
paşti passeport
90 (m)
Pâques(m
)
lit (m)
tache
terrre (f),
sol (m)
poupée (f)
cheveux
(m. pl)
quitter
opinion (f)
garder
carré-e
couvertur
e (f)
garder,
surveiller
sur punir
pension
(f), re
pentru pour pisică chat (m)
pepene melon (m) pîine pain (m)
perdea rideau (m) pînă jusque
perete mur (m) pTnzâ
perfect parfait-e pîr'u m
(ă) coussin plată toile (f)
pernă quai (m) plămîn ruisseau
peron sur, par -dessus plăti payeme
poisson (m) pleca
peste
pierre (f) plecare
nt (m)
peşte
marché (m), place pleoapă
poumon
piatră (f) (m)
piaţă pied (m) plic payer
picior peau (f) plin (â) partir
piele poitrine (f) ploie départ
piept peigne (m) ploios (oasâ) (m)
pieptene poivre (m) ploua paupière
piper (f)
envelopp
e (f)
plein-e
pluie (f)
pluvieux-
euse
pleuvoir

pote peut-être prea trop


poftă envie (f) precum ainsi
poftim s'il vous plaît presupune supposer
pom arbre (m) pretutindeni partout
porc porc (m) preţ prix (m)
porni partir preţios (oasă) précieux-
euse
port port (m) prezent (ă) présent-e
portar consierge (m) prezenţă présence (f)
portmoneu potmonnaie (m) prieten (ă) ami-e
porţelan porcelaine prietenie amitié (f)
posibil (ă) possible primi recevoir
poştă poste (f) prin par
potrrivi ajuster prinde attraper
potrivit (ă) assorti-e printre parmi
praf poussière (f) privi regarder
prăjitură gâteau (m) privire regard
prînz déjeuner (m) pui poulet (m)
proaspăt (ă) frais-fraîche pune poser, mettre
problemă problème (m) pungă bouse (f)
produs produit (m) purta porter
profesiune profession (f) purtare comportement
(m)
promite promettre purtat (ă) porté-e
propietar (ă) propriétaire putea pouvoir
propune proposer putere force
prosop essuie-mains (m) puţin peu
prună prune (f)

rac écrevisse (f) refuza refuser


ramură branche (f) regiune région (f)
rană blessure (f) regret regret(m)
rapid (â) rapide regulat (â) régulier-
rar rare ère
răcire refroidissemen renunţa renoncer
t repara réparer
răguşit (ă) enroué-e repaos repos (m)
râmîne rester repede rapide, vite
răscopt (oaptă) trop cuit-e respect respect
răspunde répondre (m)
răspuns réponse (f)
răsturna renverser
răsufla respirer
rău,rea mauvais-e
94
rece froid-e
recepţie réception
recunoaşte reconnaîtr
e
reflecta réfléchir
refuz refus (m)
respira
respiraţi respirer
e respiration (f)
rest reste (m)
reţetă recette (f)
reţine retenir
reuşi réussir
ridica lever,
rinichi soulever rein
risipă (m)
rîde gaspillage
rînd (m) rire
rîs rang (m) rire
(m)
rîu
roată
român(ă)
roşie
roşu, roşie
rotund (ă)
roz (â)
rudă
rufă
rufărie
rupe rivière
(f)
roue (f)
roumain-e
tomate (f)
rouge
rond-e
rose
parent-e
linge (m)
lingerie (f)
rompre
S
sac sac (m)
salariu salaire
(m)
sare sel (m)
sat village
(m)
sau ou
sănătate santé (f)
sănătos (oasă) sain-e
săptămînâ semaine
(f)
săpun savon
(m)
sărac (ă) pauvre
sărbătoare fête (f)
sări sauter
sărut baiser
scară échelle
(f)
96
scaun chaise (f)
scăpa échapper
scenă scène (f)
schimb change
(m)
schimba changer
scoate tirer
scop but (m)
scrie écrire
scriitor écrivain
(m)
scris écriture
(f)
scrisoare lettre (f)
sculare lever(m)
scump (â) cher,
chère
scurt (â) court-e
scurta racourcir
scutura secouer
scuza excuser
seară soir, soirée
secetă sécheresse
(f)
secret (â) secret-e
semăna semer
semn signe (m)
sens sens (m)
separa séparer
serios (oasă) sérieux-euse
servi servir
serviciu service (m)
sete soif (m)
sfat conseil (m)
sfert quart (m)
sfînt saint (m)
sfîrşi finir
sfîrşit fin(f)
sfoara corde (f)
singur (ă) sur-e
siguranţă sûreté (f)
sili obliger
simplu simple
simţ sens (m)
simţi sentir
sincer (ă) sincer-ère
sită tamis (m)
sîmbure noyau
(m)
sînge sang (m)
slab (ă) maigre
smîntînă crème (f)
soacră belle-mère (f)
soare soleil (m)
soartă sort (f)
sobă poêle (m)
socoteală compte (m)
socoti compter
socru beau-père (m)
somn sommeil (m)
soră soeur (f)
sos sauce (f)
soţ époux (m), mari (m)
soţie épouse (f), femme
(f)
spanac épinard (m)
sparge casser
spăla laver
spălătorie blanchisserie (f)
98
speranţă espoir (m)
speria effrayer
spinare dos (m)
spre vers
sprijin soutien (m)
sprijini appuyer
sprinceană sourcil (m)
spumă écume (f), mousse
(f)
spune dire
sta rester
stafidă raisin sec (m)
staţie station (f)
stăpîn (ă) maître (m)
maîtresse (f)
stea étoile (f)
steag drapeau (m)
sticlă verre
stinge éteindre sub sous
stîncâ roche (f) subţire mince
stîng (ă) gauche sua sud (m)
stoarce presser suferi souffrir
stomac estomac (m) sufla souffler
stradă rue suflet âme (f)
strecura egoutter suna sonner
strica détériorer, supăra fâcher
gâter supărare ennui (m)
stricăciune dégât (m) suporta supporter
striga crier suprafaţă surface (f)
strimt (ă) étroit-e supraveghea surveiller
strînge serrer surd (ă) sourd-e
stropi arroser sus en haut,
studia étudier dessus

99
ş

şanţ fossé (f) şterge essuyer


şarpe serpent (m) şti savoir
şedea être assis ştiinţă science (f)
şervet serviette (f) ştire nouvelle (f)
şi et, ainsi şurub vis (f)
şofer chauffeur (m) şurubelniţă tournevis
(m)
şort tablier (m)

T
tablă tôle (f) tobătambour
tacîm couvert (m) (m)tocmaijuste,
talie taille (f)
tare solide, dur-e jestementtopifondretot
tată père (m)
tăia couper
(toată)tout-etotuţitoute
tau, ta ton, ta fois,
termen terme (m)
termina terminer néanmoinstragetirertran
ùmbru
(m)
timbre-poste smitetransmettretrăivivr
imP temps (m) etreabăoccupation
P
tlm |ar
menuisier (m)
tmăr (ă) jeune (f)trebuiefalloirtrecepass
î9
l r
marché (m) ertrentrain
tlrziu
N tardif-ive, tard
toamnă automne (m) (m)treziéveiller,
reveillertrimiteenvoyert1
undetondreturnaverser0
1
iară
ţăran (că) Pays (m)
î'"ne paysan-anne î,pa

tenir tutea* crier


eau-de-v/e (f)
u

udamouillerurcamonteruitaoublierurecheoreill
e (f)uleihuile (f)urît (ă)laid-eultim (ă)dernier-
èreurmasuivreumărépaule (f)urmaresuite
(f)umbrăombre (f)următrace
(f)umbrelăparapluie
(m)urmăripoursuivreumflagonflerursours
(m)umplerempliruscasécherundeoùuscat(â)sec
-sècheundevaquelque partusturoiail
(m)unghieongle (m)uşăporte (f)uniuniruşor-
oarăleger-èrebeurr
e (m) •103
z

zadar (în) en vain zgîrietură éraflure


zahăr sucre (m) zgomot bruit (m)
zar dé (m) zi jour (m),
journée (f)
zăpadă neige zice dire
zbura voler zid mur
zdrobi broyer, écraser zugrăvi peindre
zgîria griffer
A
a plein toată ziua accident accident
temps a pe curînd accorder a acorda
bientôt a cu bicicleta acheter a cumpăra
vélo a la acasă acteur (m) actor
maison a mi- pe jumătate actrice (f) actriţă
temps a plus pe curînd activité (f) activitate
tard a pied pe jos actuellement acum
pe curînd admettre a admite
atout a
lîngâ adorer a adora
l'heure a la aparat adresse (f) adresă
coté de a albină aéroport (m) aeroport
l'appareil groaznic affreux îngrozitor
abeille (f) accent affreuse îngrozitoar
abominable e
accsnt a accepta âge (m) vîrstâ
accepter
109
agence de voyages (f)Agenţia de voiajallumette
(f)chibritagenda (m)agendăami (m)prietenagent
de police (m)poliţistamie (f)prietenăagneau
(m)mielancienvechiagréableagreabilanciennevec
heagricoleagricolanglais (m)englezaidera
ajutaanglaise (f)englezăaimera iubiAngleterre
(f)Angliaajoutera adăugaanné (f)analarme
(f)alarmăanti-alcooliqueanti-alcoolicAllemagne
(f)Germaniaaoût (m)augustallemand
(m)germanapéritif (m)aperitivallemande
(f)germanăappareil photo (m)aparat fotoallera
mergeappareil de télévisiontelevizoraller-retour
1 (m)dus-întors(m)aller simple (m)dus
1 simpluappartement (m)locuinţă
0
appeler a chema au revoir la revedere
après-midi (m) după masă aujourd'hui azi
architecte (m) arhitect aussi de asemenea
argent (m) bani automne (f) toamnă
argent (m) argint autoroute (f) autostradă
arrêt d'autobus staţie Autriche (m) Austria
(m) autrichien (m) austriac
arrêter a opri autrichienne austriacă
arrivée (f) sosire (f)
arriver a sosi avantage (m) avantaj
artichaut (m) anghinare avec cu
ascenseur (m) ascensor avec plaisir cu plăcere
aspirine (f) aspirină avion (m) avion
assez destul avoir a avea
assiete (f) farfurie avoir besoin de a avea nevoie
astronaute (m) astronaut de
attendre a aştepta avoir envie de a avea poftă
au bout la sfîrşit de
avril (m) aprilie /

B
baccalauréat periferie étendu bineînţele
(m) balcon (m) bancă bienvenu s
banlieue (f) clădire bière (f) binevenit
banque (f) frumos bifteck bere
bâtiment (m) frumoasă (m) bijou biftec
beau, bel belle mult (m) billett bijuterie
beaucoup bébé sugar (m) blanc bilet
(m) beige belge bej blanche alb
bête beurre belgian blessé albă
bicyclette (f) prost bleu rănit
bien unt blouse (f) albastru
112 bicicletă beuf(m) bluză
bacalaureat bine boire vită
balcon bien sûr boisé a bea
bien desigur împădurit
boisson (f) băutură bronzé bronzat
boîte (f) cutie brosse perie
bon marché ieftin brosser a peria
boucle (f) cataramă brûler a arde
boucles d'oreille cercei brusquement brusc
(pl)
boulangerie brutărie buffet (m) bufet
bourdonnement zbîrnîit bureau de change schimb
(m)
bourgeois (m) burghez (m) .
bouteille (f) sticlă bureau de poste (m) poştă
bracelet (m) brăţară bus (m) autobuz
bras (m) braţ
cabinet (m) cabinet célibataire celibatar
cadeau (m) cadou centre (m) centru
café (m) cafea certain sigur
caissier (m) casier certainement desigur
caissière (f) casieră chambre (f) cameră
camion (m) camion chambre a dormitor
coucher (f)
campagne cîmp, ţară changer a schimba
carré pătrat charmant încîntâtor
cassé spart chat (m) pisică
casser a sparge château (m) castel
cave (f) pivniţă chaud cald
ce matin azi dimineaţă chauffeur şofer
ce soir disearâ chaussettes (pl) ciorapi
célèbre celebru chaussures (pl) încălţămin
te
114
check-in (m) a verifica chômage (m) şomaj
chemin (m) drum chose (f) lucru
chemise (f) câmaşe ciel (m) cer
chèque (m) cec cigarettes (pl) ţigară
cher scump cirer a lustrui
chère scumpă classe (f) clasă
chercher a căuta clef (f) cheie
chéri (m) drag client (m) client
chérie (f) dragă cliente (f) clientă
chevaux păr climat (m) climă
cheville (f) gleznă coiffeur (m) coafor
Chic elegant coiffeuse (f) coafeză
chien (m) cîine coincidence (f) coincidenţ
ă
chiffre (m) cifră collègue (m) coleg
chimique chimic collègue (f) colegă
chocolat (m) ciocolată collier (m) colier

115

combiencîtcommande
ra
comandacommentcu
mcomplétera continuer a continua
completacomprendre costume (m) costum
coton (m) bumbac
a înţelegecomprimé couleur (f) culoare
(m)tabletăcompriscup couper a tăia
courir a alerga
rinsconcert court scurt
(m)concertconduirea cousin (m) văr
cousine (f) vară
conduceconfirmation coûter a costa
(f)confirmareconforta couverture cuvertură
cravate (f) cravată
bleconfortabilconnaîtr crème (f) smîntînă
ea croir a crede
croisement (m) încrucişare
cunoaşteconscienteu cuir (m) piele
xconştiinciosconscien cuisine (f) bucătărie
1 tieuseconştiincioasăc
1 onseil
6 (m)sfatconseillera
sfătui

d'habitude de obicei devant în faţă


dangereux periculos développer a dezvolta
dangereuse periculoasă devenir a deveni
danser a dansa
date (f) dată
débattre a dezbate
décembre decembrie
décrire a descrie
dégueuiasse obişnuit
déjà deja
demin mîine
demander a întreba
démarrer a demara
déménager a se muta
dentifrice (m) pastă de
dinţi
dentiste (m) dentist
départ (m) plecare
dépasser a depăşi
déranger a deranja
derrière îndărăt
descendre a coborî
description (f) descriere
désirer a dori
dessert (m) desert
détester a urî
devoir a trebui docteur(m) doctor
diarhée (f) diaree dommage pagubă
(m) a dormi
difficulté (f) doucement dormir încetişor
dimanche duminică douche duş
dîner (m) a cina dificultate durere
dire a spune douleur (f)
dulce,
direct direct doux
blînd
directeur (m) director (m) douce
discuter . a discuta douzaine (f) dulce,
disparaître a dispare droite blînd
disque (f) dise drôle duzină
distingué distins dur dreapta
divorcé divorţat durer ciudat
tare
a dăinui

118

eau (f)apăen anglaisîn englezăEcosse (f) -Scoţiaen


espapoiîn spaniolăécoutera ascultaen face Jeîn
faţaéglise (f)bisericăen gérér.lîn generalélève
(m)eleven itaiie:iîn italianăélève (f)elevăen plein airîn
aer liberembêtantplictisitoren
retardînîntîrziereembrayage (m)ambreiajen vacancesîn
vacanţă, concediuemploislujbăen voitureîn
maşinăemployé (m)funcţionar,
salariatenceinteînsărcinatăemployé de bureau
(m)funcţionarenchantéîncîntatempruntera
împrumutaendroit (m)locen aéroglisseurvehicol cu
pernă de aerenfant (m)copilen allemandîn 1
germanăenregistrementînregistrare 1
9
E
entenduînţelesentrée
(f)gustareentreprise
(f)întreprindereentrera
intraenveloppe
(f)plicenvironaproximativ
envoyera trimiteépelera
silabisiépinards
(m)spanacépouse
(f)soţieépousera lua în
căsătorieépoux
(m)soţescalier
(m)scarăespace
(m)spaţiuEspagne
(f)Spaniaespérera
1
speraessayera
2
încercaessuie-glaces (pl)4
0
ştergătoareest (m)est
et
m-

étage etaj
été (m) vară
être a fi
être capable de a putea
être extra-terrestre extraterestr
(m) u
être en panne a fi în pană
être libre a fi liber
étudiant (m) student
étudiante (f) studentă
étui (m) etui
Eurochèque (m) Eurocec
exactement exact
excellent excelent
excuze-moi scuzaţi-mă
exercer a exersa
exercice (m) exerciţiu
explorer a explora

exprimera exprima F
facile felicitări
facteur (m) femeie
facture (f) faire casnică
faire accorder servitoare
faire beau faire fereastră
chaud faire închizătoare
couper faire de 121
I'equitation faire
du bricolage
faire du cheval •
faire du
jardinage faire
du ski faire le
constat
uşor factor
factură a face a
acorda
a fi frumos
(vreme) a fi cald
(vreme) a tăia a
călări
a face nimicuri a
călări a grădinari
a schia
a ncheia un
proces verbal
faire les courses
faire repasser
faire une
promenade faire
une randonnée
falloir famille (f)
fatigué faute (f)
félicitations (pl)
femme (f)
femme au foyer
(f) femme de
ménage (f)
fenêtre (f)
fermeture (f)
a merge după
cumpărături
a duce la călcat
a se plimba
a drumeţi
a trebui
familie
obosit
greşeală
fertile fertil
février (m) februarie
fièvre (f) febră
fille (f) fiică
fils (f) fiu
fin(f) sfîrşit
flacon (m) flacon
flèche (f) săgeată
fleur (f) floare
fleuve (m) fluviu
forcément obligatori
u
frais ' proaspăt
fraîche proaspătă
français (m) francez
française (f) franceză
France (f) Franţa
franchement în mod
cinstit
freiner afrîna
freins (pl) frîne
frère (m) frate
froid frig
fromage (m) brînză
fruits (pl) fructe
fumer afuma
G
gagner geler prăjitură (m) gratuit
gants (pl) généreux stînga Grèce (f) grippe
garage généreuse a îngheţa (f) gris
(m) gentil generos guêpe (f)
garantie a cîştiga generoasă
amabilă
(f) garçon mânuşi amabil
• ghiaţâ,
(m) garaj gentille glace
îngheţată copii
garder garanţie (f) gosses (pl)
grame mare
gare (f) chelner, gramme (m)
bunica bunicul
gâteau băiat grand
gratuit Grecia
(m) a păstra grand-mère
gripă gri
gauche gară (f) grand-père
viespe

123
idée (f)î idee
imaginer a imagina
immeuble (m) imobil
imperméable (m) impermeabil
important important
inconvénients (pl) inconveniente
indication (f) indicaţie
indistinctement neclar
industrie (f) industrie
industriel industrial
industrielle industrială
infirmier (m) infirmier
infirmière (f) infirmieră
informaticien (m) informatician
ingénieur (m) inginer
insolation (f) insojaţie
instant (m) moment
institutrice (f) învăţătoare
intelligent inteligent
intention (f) intenţie
interdit interzis
intéressant interesant
intérêt (m) interes
interrompre întrerupe
interrupteur (m) întrerupăto
r
invitation (f) nvitaţie
Italie (f) Italia
italien (m) italian
italienne (f) italiană
marisoţmariécăsători
tmarque
(f)modelman
antveselmars
(m)martiematin
(m)dimineaţămauvai
srâumécanicien
(m)mecanicmédecin
(m)medicmédicine
(f)medicinămédicam
ent
(m)medicamentmem
bre
(m)membrumêmechi
armémoire
1(f)memoriemercimulţ
2umescmercredi
8(m)miercurimerdedr
acemère (f)mamă
merveilleux
minunat
merveilleuse minunat
ă
mettre a pune
meublé mobilat
meubles (pl) mobile
mobylette (f) motoretă
mois (m) lună
monsieur (m) domn
montagne (f) munte
monter a urca
montre (f) ceas
morceau (m) bucată
mot (m) cuvînt
moteur (m) motor
moto (f) motoret
ă
mourir a muri
moustique (m) ţînţar
mur (m) perete
musique (f)muzicăN

nager a înota noir negru nume


naissance (f) naştere nom (m)
naître a se naşte nom de famille (m) nume de familie
nationalité (f) naţionalitate non nu
nécessaire necesar nord (m) nord
neiger a ninge normalement normal
nerveux nervos norrir a hrăni
nettoyer a curăţa novembre (m) noiembrie
neuf nou numéro număr
neuve nouă
o

obtenir orchestre (m)


octobre ordonnance
oeuf(m) où
oignon ou
(m) oublier
ouest (m)
optimiste
oui
or (m) ovni (m)
orage (m)
orange (f)
a obţine
octombri
e
ou
ceapă
optimist
aur
furtună
portocală
page (f) pagina
pain (m) pîine
pamplemousse (f) grep
pantalon (m) pantalon
papeterie (f) papetărie
paquet (m) pachet
par prin
par conséquent de aceea
par exemple de exemplu
par hasard dinîntîmplare
par le train cu trenul
pardon scuze
pare-brise (m) parbriz
paresseux leneş
paresseusse leneşă
parfait perfect
parfois uneori
parfum (m) parfum
parking parking
parler a vorbi
pas nu
passe-temps (m) hobby
passeport (m) paşaport
passer a trece
pastille (f) pastlă
pâté (m) pateu
patient răbdător
pauvre sărac
payé plătit
payer a plăti
pays(m)ţarăpeupuţinpeigne (m)pieptenepeut-
êtrepoatepeinture (f)picturăpharmacie
(f)farmaciepellicule (f)filmpharmacien
(m)farmacistpensifgînditorpharmacienne
(f)farmacistăpensivegînditoarephoto
(f)fotografiepension (f)pensiunephotographie
(f)fotografieperdrea pierdepiano (m)pianpère
(m)tatăpièce de rechange (f)piesă de
schimbpermanentpermanentpièce
(f)camerăpermission (f)permisiunepiéton
(m)pietonpersonne
(f)persoanăpiquéînţepatpersonnel
(m)personalpiqûre
1 (f)înţepăturăperturbétulburatpiscine
3 (f)piscinăpessimistepesimistpittoresquepitorescpet
2 itmicplage (f)plaje
plaisnter a glumi pollution (f) poluare
planète (f) planetă pomme (f) măr
plastique plastic pommes frites (pl) cartofi prăjiţi
plat (m) fel de mîncare populaire popular
plombier (m) instalator porc (m) porc
pleuvoir a ploua porte (f) uşă
plus mai, mai mult poste (m) post
plus tard mai tîrziu poulet (m) pui
plusieurs mai mulţi pour pentru
poids (m) greutate pourquoi pentru ce
point de vue (m) punct de vedere pouvoir a putea
pointure măsură préférer a prefera
poire (f) pară premier primul
poisson (m) peşte première prima
police d'assurance asigurare prendre a lua
(f)
poliment politicos prénom (m) prenume

133

près de in apropiere profession (f) profesor


présenter a prezenta promettre profesiun
prêt gata prononcer e
printemps primăvară proposer a promite
(m) priorité prioritate propre a
provisoire pronunţa
(f) prix (m) preţ
psychiatre (m) a
probableme probabil
psychologue propune
nt problème problemă (m) pullover curat
(m) prochain viitor, (m) pyjama provizoriu
produire apropiat (m) psihiatru
a produce psiholog
professeur pulover
(m) pijama

Q
quand cineva
quartier ceva
(m) quel întrebare
quelle 134
cînd
cartier,
sfert
care
care
quelqu'un
quelque
chose (f)
question
(f)
R

radiateur (m) radiator remarcier a mulţumi


radio (m) radio remplacement (m) înlocuire
ranger arîndui rencontre (f) întîlnire
rarement rar rendez-vous (m) întîlnire
rasoir (m) aparat de ras renseignement (m) informaţie
récemment recent rentrer a se întoarce acasă
réceptionniste (f) recepţioner renverser a revărsa
recette (f) reţetă réparation (f) reparaţie
rectangulaire dreptunghiular réparer a repara
réfléchir a reflecta repas (m) mîncare
regarder a privi repasser a călca
région regiune répéter a repeta
regretter a regreta répétition (f) repetare
rejoindre a se alătura répondre a răspunde
réponse (f) răspuns rhume (m) guturai
représentant (m) reprezentant rien nimic
réserver a rezerva rire arîde
restaurant (m) restaurant rivière (f) rîu
restauration (f) reparaţie robe (f) rochie
rester a rămîne rond rotund
retourner a se întoarce rose (f) trandafi
r
retraité pensionat rouge roşu
réunion (f) reuniune rouler a rula
réveil-matin (m) ceas deşteptător rue (f) stradă
revenir a reveni
s

s'appeler a se numi salon (m) cameră de


zi
s'asseoir a se aşeza saluer a saluta
s'étonner a se mira salut salut
s'excuser a se scuza salutation (f) salutare
s'il vous plaît vă rog samedi (m) sîmbâtă
s'inquiéter a se îngrijora sandwich (m) sandviş
s'installer a se instala sardine (f) sardină
s'intéresser a a se interesa satin (m) şaten
sac (m) geantă saucisson (m) cîrnat
sac-a-dos (m) rucsac savoir (m) a şti
sacoche (f) sacos' savon (m) săpun
saison (f) sezon scandale (m) scandal
salade (f) salată se dépêcher a se grăbi
sale murdar se heurter a se izbi
salle a manger (f) sufragerie se passer ase întîmpla
salle de bains (f) sală de baie se rappeler a-şi aminti 137
se réfléchira reflectasignalera semnalase
renseignera se informasnobsnobse
retrouveraseîntîlnisoeur (f)sorăse trouvera se
găsisoie (f)mătaseséchoir (m)uscătorsoignera
îngrijisecretsecretsoir (m)searăsecrètesecretăsoleil
(m)soaresecrétaire (f)secretarăsorte (f)sort,
felsemaine (f)săptâmînăsortira ieşisemblera
păreasoucis (pl)grijiséperémentseparatsoucoupe
volante (m)farfurie zburătoareseptembre
(m)septembriesoupe (f)supăserveuse
(f)chelneriţâsouventadeseaseulsingurspacieuxspaţio
sseulementnumaispacieusespaţioasăsidacăsport
1 (m)sport
3
8
station-service stade municipal (m)
(f) stationner stadion
studio (m) service suivant
stupide sucre a staţiona suivre
(m) sud (m) garsonier super
Suisse (m) ă superficiel
stupid superficielle
zahăr supermarché
sud (m)
Elveţia sûrement
suspension (m)
următor
a urma
măreţ
superficial
superficială
alimentara
sigur
suspensie
T
table (f). masă
tablette (f) tabletă
taille (f) talie
tapis de table (m) faţă de masă
tarte (f) tartă
tasse (f) ceaşcă
taxi (m) taxi
téléphone (m) telefon
téléphoner (m) a telefona
télévision (m) televizor
temps (m) vreme, timp
temps libre (m) timp liber
terrasse (f) terasă
têtu încăpăţînat
thé (m) ceai
théâtre (m) teatru
140
timbre-poste (m) timbru
timide timid
toillettes (pl) toaletă
tomate (f) roşie
tomber a cădea
tomber malade ase îmbolnăvi
tomber sur a nimeri
toujours totdeauna
touriste (m/f) turist
touristique turistic
tourner a se întoarce
tout tot
tout de suite imediat
tout droit drept
trduction (f) traducere
train (m) tren
tranche triste trist trop gaură
(f) felie trou (m) a găsi
tranquille liniştit trouver păstrăv
travail muncă truite (f) lalea
(m) a munci tulipe (f) ţeava
travailler a tuyau
traverser traversa prea
très ' foarte

univers utiliser a folosi


(m) usine
(f) univers
uzină,
fabrică
V
vacances (pl) concediu, vacanţă vent(m) vînt
vaciller a clătina vérifier a verifica
valise (f) geamantan vérité (f) adevăr
vallonné deluros verre (m) sticlă
vapeur aburi vert verde
vase (m) vază vêtements (pl) haine
veau (m) viţel veuf(m) văduv
végétarien (m) vegetarian veuve (m) văduvă
véhicule (m) vehicol viande (m) carne
vélo (m) bicicletă via sociale (f) viaţă socială
vendeur (m) vînzător vieux vechi, bâtrîn
vendeuse (f) vînzătoare vieille veche,
bătrînă
vendredi (m) vineri village (m) sat
venir a veni ville (f) oraş
142

vin (m) viză voix (f) voce găină a


visa (m) a vizita volaille fura
visiter vite repede (f) a voi, a
vitesses viteze voler putea a
(pl) voie (f) peron vouloir călători
voir a vedea voyager adevărat
voisin (m) vecin vrai într-adevăr
voiture (f) maşină vraimen vedere
vin t vue (f)

yaourt iaurt yoga yoga


(m) (m)

143

NOŢIUNI DE MORFOLOGIE FRANCEZĂ


ARTICOLUL
1 . Articolul
hotărît
Singular Plural
Masculin Masculin şi
le Feminin la feminin les
(dictionnaire) (plume) (pana) (dictionnaires) les
r (élève) l'(armoire) (dulapul) (armoires)

2. Articolul
nehotărît
Singular Plural
Masculin un Masculin şi feminin
(dictionnaire) Feminin une (plume) des (dictionnaires,
plumes)

144
Singular 7 3. Articolul partitiv
Masculin du Plural
(pain) (pune) Féminin de la
de I'(alcool) (viande) (carne) de
l'(eau) (apâ)

SUBSTANTIVUL
1 . Genul
Numai substantivele care denumesc fiinţe pot avea două genuri. Toate celelalte
substantive au fiecare genul lor propiu. masculin sau feminin, care se recunoaşte
după articolul care le precede. în limba franceză nu există genul neutru pentru
substantive.
Substantivele care variază după gen formează femininul după următoarele reguli:

14
5

Felul substantivului Masculin Feminin Regula formării


I. Substantivele al căror feminin femininului
derivă din forma masculină
1. Regula generală
un étudiant une étudiante Se adaugă un e mut la
l'employé l'employée forma masculină
(funcţionaru (funcţionara)
2. Substantivele l)
une boulangère Formează femininul în
terminate la masculin
un ère
în er sau ier
boulanger (o brutăriţă) sau ière
(un brutar) l'ouvrière
3. Substantivele l'ouvrier (lucrătoarea)
terminate la masculin (lucrătorul)
l'épouse Formează femininul
x
l'époux schim-
(soţul) (soţia) bînd pe x în s, apoi
primesc un e mut

146

Felul substantivului Masculin un Regula formării


4. Substantivele termi- traducteur le femininului
le veuf
nate la masculin în f lecteur
(vàduvul) Schimbă consoanele f
sau p un loup Feminin sau p în v, apoi primesc
la veuve un e mut
5. Majoritatea '• un gardien (văduva) une
substantivelor le chat louve (o
Dublează consoana finală
terminate (pisoiul) lupoaică) înainte de a primi un e
la masculin în n sau t une mut
le veudeur
6. Unele substantive un danseur gardienne la
Schimbă terminaţia eur
terminate la masculin chatte
în eur \
V une traductrice Schimbă terminaţia teur
7. Majoritatea ia lectrice în trice
substan-
tivelor terminate la
(pisica) în euse
masculin în teur
la vendeuse
une
danseuse
147

Felul substantivului Masculin Feminin Regula formării femininului


8. Unele substantive nègre négresse Formează femininul cu
terminate la masculin maître maîtresse ajutorul terminaţiei esse
în e (mut) sau în eur (stăpîn) (stăpînă) sau eresse
chasseur chasseresse
(vînător) (vînătoriţă)

II. Substantivul cu la souris-


aceeaşi formă pentru femelle
ambele genuri (şoricioaica)
1. Substrantivele un élève Se schimă numai
terminate în e mut la une femme- articolul
masculin ingénieur
la souris- Pentru determinarea
2. Substantive, nume mâle genului se adaugă
de animale, care nu (şoarecele) cuvintele mâle sau
au gen determinat femeile
3. Unele substantive un Ingénieur Substantivul este
care indică profesiuni une élève precedat de cuvîntul
femme

148
într-o serie de cazuri există cuvinte diferite pentru cele două genuri :
le père - la mère tatăl - mama
l'homme - la femme omul - femeia
le cheval - la jument calul - iapa
le jars - l'oie gîscanul - gîsca

2. Pluralul

Felul la table (cîinii) les adaugă un s la forma


substantivului (masa) tables (mesele) singularului.
1. Regula Plural Regula Acest s nu se pronunţă
generală les chiens formării decît uneori, în aşa
Singular le pluralului Se numitele legături,
chien (cîinele) redîndu-se ca sunetul
z

149

Felul Singular Plural Regula formării pluralului


substantivului le bras (braţul) Ies bras (braţele) Rămîn neschimbate
2. Substantive 1«
le terminate la la noix (nuca) les noix (nucile) plural
singular în s, x, z le nez (nasul) les nez (nasurile)
3. Substantive le noyau (sîmburele) les noyaux (sîmburii) Formează pluralul
le terminate la adău
singular în au, le chapeau (pălăria)les chapeaux (pălăriile) gînd un x
eau, eu le jeu (jocul) les jeux (jocurile)
4. Substantive le clou (cuiul) les clous (cuiele) Formează pluralul dupa le sou
le terminate la (banul) Ies sous (banii) regula generală în s
singular în ou
Excepţie : 7 subs- Formează pluralul în x
tantive le bijou les bijoux les
(bijuteria) le cailloux les
caillou (piatra) le choux etc.
chou (varza) le
genou
(genunchiul) le
hibou (bufniţa) le
joujou (jucăria) le
pou (păduchele)
150
Felul Singujar Plural Formează pluralul după
substantivului le cheval (calul) les chevaux regula generală în s
5. le tribunal les
tribunaux Schimbă terminaţia aii în
le bal les bals aux
Substantivele le festival les festivals
terminate la le chacal les chacals
singular în al le détail les détails
Excepţie : le rail (sine) les rails
cîteva le travail les travaux
sub-stantive le soupirail les
6. (râsuflàtoarea) soupiraux
l'émail les émaux
l'oeil (ochiul) les yeux
Substantivele le ciel (cerul) les cieux
terminate la un monsieur des messieurs
sin- sa
gular în aii
Excepţie: cîteva Regula formăm pluralului
substantive Schimbă terminaţia al în aux

7. Unele Formează pluralul după regula


substantive generală în s
formează pluralul
în mod neregulat

151
ADJECTIVUL

1 . Adjectivul calificativ
Formarea femininului

Felul adjectivului Masculin Feminin Regula formării


1. Regula femininului
generală joii (frumos) jolie Se adaugă un e mut la
haut (înalt) haute forma masculină
utile utile Rămîn neschimbate
2. Adjectivele la
terminate la facile facile feminin
masculin în e mut léger légère Formează femeninul
în
3. Adjectivele altier altière ere sau iere
terminate la (semeţ)
masculin în er sau ier fameux fameuse Schimbă pe x în s apoi
4. Adjectivele jaloux jalouse primesc un e mut
terminate la (gelos)
masculin în eux sau
oux

152
Felul adjectivuluiMasculinFémininRegula formării
femininului5. Adjectivele terminatevit
(viu)viveSchimbă pe f în v apoila masculin în fcraintif
(temător)craintiveprimesc un e mut6. Majoritatrea
adjective-cruel (crud)cruelleDublează consoana
finalălor terminate la masculinbonbonneînainte de a
primi un eîn 1, n, s, tgros (mare)grossemut
m sot
(prost)sotte
s Excepţie: cîteva adjecti-civilcivileNu
schimbă consoanave
:brunbrunefinală
f f
françaisfrançaise idiot ş.a.idiote
i 7.
Majoritatea adjectivelortravailleurtravailleuseSchimă
terminaţia eur înterminate la masculin în
eurraisonneurraisonneuseeuseExcepţie: cîteva adjecti-
majeurmajeureFormează feminiul în modve 1
:supérieuresupérieureregulat, primind un e mut 5
3
Masculin Feminin Regula formării
femininului
constructeur constructrice
Schimbă terminaţia teur
Felul adjectivului în trice
traître (trădător) traîtresse
8. Adjectivele pécheur (pescar) pécheresse Formează femininul cu
terminate ajutorul terminaţiei esse
la masculin în teur sau eresse
beau. bel belle
9. Unele adjective (frumos) nouvelle Formează feminiul de la
termi- nouveau, nouvel forma masculinului
nate la masculin în e (nou) vieille terminată în consoană,
mut sau în eur vieux. vieil folle du-blînd această
10. Adjectivele cu două (bătrîn) consoană şi apoi
forme la masculin fou, fol (nebun) primind un e mut

Observaţie: Unele adjective formează femininul în mod neregulat:


154

Ex blanc - blanche publique long -


frais - fraîche longue
doux - douce (alb - albă)
roux - rousse (proaspăt -
public - proaspăta dulce
^i.iir-1 ror

Formarea pluralului
Pluralul adjectivului se formează la fel ca cel al substantivelor prin adăugarea
terminaţiei s la forma singularului :
noir - noirs, noire - noires (negru - negri, neagră - negre)
Această regulă prezintă unele excepţii şi anume :
a) adjectivele terminate I? i'ar în s sau x rămîn neschimbate la masculin
plural: épais - épais (gros - groşi) heureux - heureux (fericit
- fericiţii)

15
5
b) adjectivele terminate la singular în al schimbă la masculin această terminaţie în
aux :
- égaux (egal - egali)
social - sociaux
Fac excepţie unele adjective care urmează regula generală primind la plural un s
: fatal - fatals glacial - glacials natal - natals etc.
c) adjectivele terminate la singular în eau formează masculinul plural primind un x :
beau - beaux (frumos -
frumoşi) nouveau - nouveaux
(nou - noi)
Observaţie : Femininul plural se formează la toate adjectivele conform regulii
generale, prin adăugarea unui s la forma femininului singular :
heureuses, sociales, nouvelles etc. (fericite, sociale, noi)

156
Gradele de comparaţie ale adjectivelor

Pozitiv plus grand (mai mare)


Comparativ de aussi grand (la fel de mare)
superioritate Comparativ moins grand (mai putin mare)
de egalitate Comparativ le plus grand (cel mai mare)
de inferioritate Superlativ très (fort, bien) grand (foarte
relativ Superlativ absolut mare)
grand (mare)

Următoarele adjective au unele grade de comparaţie neregulate :


Pozitiv bon (bun) mauvais (rău) petit (mic)
Comparativ de meilleur pire (sau plus mauvais) moindre (sau plus
petit)
superioaritate
Superlativ relativ le meilleur le pire (sau le plus moindre (sau le plus
mauvais) petit)

Celelalte grade de comparaţie se formează în mod regulat.


157
2. Adjectivul posesiv
Un obiect posedat Mai multe
Posesor
Masculin Feminin obiecte posedate
ul Un posesor
mon (meu) ma
(mea) Masculin şi
ton (tău) ta (ta) Feminin
son (său) sa (sa) mes (mei) tes
Mai mulţi posesori notre (nostru) (tăi) ses (lor)
votre (vostru) nos (noştri) vos
leur (lor)
Observaţii: în limba franceză adjectivul posesiv este
întotdeauna aşezat înaintea substantivului.
3. Adjectivul demonstrativ

Masculin Singular Plural


Feminin ce, cet ees (mase. şi fem.) (aceşti,
(acest) aceste)
cette
(această)
158
Observaţie : Forma cet se foloseşte înaintea unui substantiv masculin care începe
cu o vocală sau cu un h mut : ex. cet été, cet hamme.

4. Adjectivul interogativ
Singular Plural
Masculi quel (care) quels
n quelle quelles
Femini
5. Adjectivul numeral
în gramatica franceză numeralul este socotit adjectiv.
1. Numerele cardinale sînt invariabile cu următoarele excepţii : vingt (20) şi cent
(100) care iau semnul pluralului (s) numai cînd nu sînt urmate de alt număr:

quatre-vingts (80) dar quatre-vingt-trois (83)


cinq cents (500) cinq cent huit (508)
- La numerele compuse se intercalează conjucţia et înainte de un şi onze : trente
et un (31), soixante et onze (71). .
159
Fac excepţie quatre-vingts (80), cent (100) şi mille (1000) după care conjucţia et
se suprimă : quatre-vingt un (81), quatre-vingt-onze (91). cent un
(101)
- Numeralul miile (1000) se scrie şi mii cînd exprimă o dată istorică a erei noastre
: l'an mil neuf cent dix-sept (1917).
2. Numerele ordinale se formează prin adăugarea terminaţiei ième la forma
numeralului cardinal :
(le) troisième, (la) huitième (al treilea, a opta)

6. Adjectivul nehotârit
Principalele adjective nehotărîte sînt : aucun,-e (nici unul), autre (alt), certain, -e
(anu-
mit), chaque (fiecare), même (acelaşi), nul-nulle (nici unul. nici una), plusieurs (mai
mul-
ţi), quelque (vreun), tel-telle (astfel), tout (tot).
Adjectivul nehotărît tout are următoarele forme :
Singular Plural
Masculin tout (tot) tous
Feminin toute (toată) toutes
160
Observaţie: Adjectivul tout poate avea şi funcţie de pronume nehotărît. în acest caz la
forma tous, consoana finală s se pronunţă, ea nepronunţîndu-se atunci cînd tous este
adjectiv : Ex : Tous les hommes sont mortels (s nu se pronunţă) (toţi oamenii sînt
muritori) Ils sont tous joyeux (s se pronunţă) (toţi sînt veseli)

PRONUMELE
1. Pronumele personal
Forma neaccentuală Forma accentuată
Nominativ je, tu, il, elle. nous. vous.
ils, elles, moi. toi. lui, elle.
nous, vous. eux. elles.
Dativ me. te, lui moi, à moi, toi, à toi. lui. à lui. à lui, a elle
nous, vous. leur. nous, vous. leur, à eux. à elles
Acuzativ me, te. le. la moi, toi. le. la, lui, elle
nous, vous, les nous, vous, les, eux, elles

16
1
Observaţie : Formele neaccentuate se folosesc numai pe lîngă verb. Formele
accentuate se folosesc pe lîngă subiect sau complement pentru a le întări sau pentru
a răspunde la o întrebare :
Ex : Mon ami et moi nous travaillons dans une usine sidérurgique. (Prietenul meu
şi cu mine lucrăm într-o uzină siderurgică).
À elle, je lui donne un crayon rouge. (îi dau ei un creion roşu) Qui veut
commencer? Moi. (Cine vrea să înceapă? Eu).

2. Pronumele posesiv
Posesorul Obiectul Genul Persoan
posedat les miennes les Ia II
un obiect masculin tiennes lelemien
tien le sien la
posedat feminin lala sienne
Un mai masculin mienne
tienne les siens
posesor multe les
les
obiecte
posedate

162

un obiect posedat masculin les les


posedat e Şi nôtres le vôtres le
mai feminin vôtre la leur la
masculin
multe vôtre leur
feminin le nôtre
obiecte la nôtre
Ies leurs

Observaţie : Pronumele posesive sînt întotdeauna precedate de articolul hotărît care


corespunde articolului posesiv din limba română.
3. Pronumele demonstrativ

Formele simple

Genul Singular Plural


Masculin celui ceux
Feminin celle ce celles
Neutru

163
Formele simple se folosesc în următoarele două cazuri
a) înaintea unui pronume relativ
Ceux qui vivent ce sont ceux qui luttent. (Cei care trăiesc sînt aceia care luptă).
b) înaintea prepoziţiei de :
Celui de mes amis que j'aime le plus est Jean. (Acela dintre prietenii mei pe 'care
îl iubiesc mai mult este Jean).

Formele compuse
Genul Singular Plural
Masculin celui-ci. celui-là ceux-ci. ceux-là
Feminin celle-ci. celle-la celles-ci. celles-la
Neutru ceci, cela (ça)

Observaţie : Particuleleadverbiale ci şi la indică respectiv apropierea şi


depărtarea
faţă de cel ce vorbeşte.
164
4. Pronumele relativ
Formele simple
Qui - care
Que - pe
care
Dont - de care, despre care, al cărui, a cărei, al
căror Quoi - ce. care (formă neutră) Ou - în care

Formele compuse
Aceste forme, destul de rar folosite, pot fi declinate după cum urmează :
Cazul Singular Plural
Masculin Feminin Masculin Feminin
Nom. şi lequel laquelle desquels desquelle
acuzativ duquel de auxquel s
Genitiv auquel laquelle à s auxquell
Dativ laquelle lesquelle es
lesquels s
165
5. Pronumele interogativ

în afară de dont şi où toate celelalte pronume relative pot avea şi funcţia de


pronume interogative :
qui ? - cine ?, pe cine ?
que ? - ce ? quoi ? - ce ?
Pronumele interogative compuse (lequel, laquelle etc.) sînt rar folosite.

6. Pronumele nehotărît
— Unele adjective nehotărîte pot avea şi funcţia de pronume nehotărîte : aucun,
autre, certain, nul, plusieurs, tel, tout.
— Nu pot fi decît pronume nehotărîte : on, personne, quiconque, rien - care sînt
invariabile chacun,-e, quelqu'un,-une, l'un, l'une ... l'autre care variază după
număr şi gen.
Observaţie : Pronumele nehotărît on se foloseşte ca subiect şi se traduce de
obicei prin se, cineva sau prin persoana I plural cu înţeles nedeterminat. 166
VERBUL
Grupele de verbe :

Grupa I cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în er : parler (a vorbi)

Grupa a ll-a cuprinde verbele terminate la infinitivul prezent în ir şi care au la


participiul prezent issant : finir (finissant) (a sfîrşi)

Grupa a lll-a cuprinde verbele terminate la infinitiv :


a) în ir şi care au la participiul prezent terminaţia ant (fără iss) : sortir (sortant) (a
ieşi)
b) în oir : recevoir (a primi)
c) în re : prendre (a lua)
Verbele care aparţin acestei grupe sînt neregulate.

16
7
1 . Verbele auxiliare

Modul şi timpul AVOIR (a avea) ETRE (a fi)


Indicativul j'ai (eu am) tu as il a je suis (eu sînt) tu es il
prezent nous avons (noi avem) est
vouz avez ils ont nous sommes (noi
j'avais (eu aveam) tu sîntem) vous êtes ils
avais il avait sont
nous avions (noi j'étais (eu eram) tu étais
aveam) vous aviez ils il était
Indicativ avaient nous étions (noi eram)
imperfect vous étiez ils étaient

168

Indicativ perfect j'eus (eu avui) tu eus li je fus (eu fusei) tu fus il
simplu eut fut
nous eûmes (noi nous fûmes (noi
avurăm) vous eûtes ils fuseràm) vous fûtes ils
eurent furent
j'ai eu (eu am avut) tu j'ai été (eu tu as été il a
as eu il a eu été
Indicativ perfect
compus
nous avons eu (noi am avut)nous avons été (noi am fost)
vous avez eu ils ont eu vous avez été ils on été
j'avais eu (eu j'avais été (eu fusesem) tu
Indicativ mai-mult-ca- avusesem) tu am fost) avais été il avait été
perfect avais eu il avait nous avions été (noi
eu fusesem) vous aviez été ils
nous avions eu (noi avaient été
avusesem) vous aviez eu
ils avaient eu

169
Modul şi Imperativ prezent ETRE (a fi)
timpul AVOIR (a avea) j'aurais été (eu aşi fi
Condiţional trecut j'aurais eu (eu aşi fi avut) fost) tu aurais été il
tu aurais eu il aurait eu aurait été
nous aurions eu (noi am nous aurions été (noi
fi avut) am) fi fost)
vous auriez eu ils vous auriez été ils
auraient eu auraient été
que j'aie (să am) que tu que je sois (să fiu) que
Conjuctiv prezent aies qu'il ait tu sois qu'il soit
que nous ayons (să que nous soyons (să
avem) que vous ayez fim) que vous soyez
qu'ils aient qu'ils soient
aie (ai) ayons (avem) sois (fii) soyons (să fim)
ayez (aveţi) soyez (fiţi)
171

Participiul ayant (fiind) été


prezent (avînd) eu (fost)
Participiul trecut (avut) étant
Observaţie : La timpurile compuse marea majoritate a verbelor se conjugă cu
ajutorul auxiliarului avoir (a avea). Se conjugă cu auxiliarul être unele verbe
intranzitive ca aller (a merge), arriver (a sosi), descendre (a coborî), entrer (a intra),
monter (a urca). mourirţ(a muri), naître (a naşte), partir (a pleca), rester (a rămîne),
sortir (a ieşi), tomber (a cădea), venir (a veni) etc., precum şi toate verbele conugate
la diateeza reflaxivă şi la diateza pasivă.

2. Conjugarea verbelor regulate (grupa I şi a ll-a)


Modul şi timpul PARLER (a vorbi) FINIR (a sfirşi)
Indicativ prezent je parle (eu vorbesc) je finis (eu sfîrşesc)
tu parles tu finis
i parle il finit
nous parlons (noi vorbim) nous finissons (noi
sfîrşim)
vous parlez vous finissez
ils parlent ils finissent
172

Indicativ prezent Modul şi timpul


je parlais (eu
vorbeam) Indicativ perfect
tu parlais compus
il parlait
nous parlions
vous parliez
Indicativ perfect ils parlaient
simplu
je parlai (eu vorbii) tu
parlas il parla
Indicativ mai-mult-ca-
nous parlâmes vous
perfect
parlâtes ils parlèrent
PARLER (a vorbi)
je finissais (eu
sfîrseam) j'ai parlé (eu am
tu finissais vorbit)
il finissait tu as parlé
nous finissions il a parlé
vous finissiez nous avons parlé
ilb finissaient vous avez parlé
ils ont parlé
je finis (eu sfîrsii) tu
finis il finit j'avais parlé (eu
nous finîmes vous vorbisem) tu avais
finîtes ils finirent parlé il avait parlé
nous avions parlé j'ai fini (eu am sfîrşit) tu avais fini
vous aviez parlé ils tu as fini il a fini il avait fini
avaient parlé nous avons fini vous nous avions fini
avez fini ils ont fini vous aviez fini
FINIR (a sfirşi)
ils avaient fini
j"avais fini (eu
sffrşisem)

174
Indicativ viitor je parlerai (eu voi je finirai (eu voi sfîrsi)
vorbi) tu finiras
tu parleras il finira
il parlera nous finirons
nous parlerons vous finirez
vous parlerez ils finiront
ils parleront
Condiţional je finirais (eu asi
prezent je parlerais (eu asi sfîrsi)
vorbi) tu finirait
tu parlerais il finirait
il parlerait nous finirions
nous parlerions vous finiriez
vous parleriez ils finiraient
ils parleraient

175
Conditonal j'aurais parlé (eu aşi fi vorbit)j' aurais fini (eu aşi
trecut fi sfîrşit)
tu aurais parlé tu aurais fini
il aurait parlé il aurait fini
nous aurions parlé nous aurions fini
vous auriez parlé vous auriez fini
ils auraient parlé ils auraient fini
Conjuctiv que je finisse (sà
prezent que je parle (să
sfîrsesc)
vorbesc)
que tu finisses
que tu parles
qu'il finisse
qu'il parle
que nous finissions
que nous parlions
que vous finissiez
que vous parliez
qu'ils finissent
qu'ils parlent
Imperativ finis (sfîrseste) finissons
prezent parle (vorbeşte)
(sfîrsim) finissez (sfîrsiti)
parlons (vorbim) parlez
(vorbiţi)

176
[ articipiul

prezent
trecut parlant

(vorbind)
finissant

(sfîrşind) fini

articipiul parlé (vorbit) (sfîrşit)


3. Conjugarea verbelor la diateza reflexiva
Se laver (a se spăla)
Prezent Indicativ Imperfect
Perfect simplu
(e me lave (eu mà
spâl) u te laves se lave je me lavais (eu mă spălam) je me lavai (eu mă
ous nous lavons ous spălai)
vous lavez ls se lavent tu te lavais tu te lavas
il se lavait ¡1 se lava
nous nous lavions nous nous lavâmes
vous vous laviez vous vous lavâtes
ils se lavaient ils se lavèrent
Perfect compus Viitor je me laverais
(eu
je me suis lavé (eu m- je me laverai (eu mă
spălam)
am voi spăla)
tu te laverais
spălat) tu te laveras il se
il se laveriait
tu t'es lavé lavera nous nous
nous nous laverions
il s'est lavés laverons vous vous
vous vous laveriez
nous nous sommes lavés laverez ils se laveront
ils se laveraient
vous vous êtes lavés ils Condiţional prezent
se sont lavés
Conjuctiv prezent Imperativ prezent

que je me lave (să mă spăl) lave-toi (spală-te)


que tu te laves lavons-nous (să ne
spălăm)
qu'il se lave lavez-vous (spălaţi-vă)
que nous nous lavions
que vous vous laviez Participiul prezent
qu'ils se lavent se lavant (spălîndu-se)
178
Forma interogativă

Forma interogativă se poate exprima în trei i c ,^.; :

a) prin inversiunea pronumelui subiect care se aşează după verb şi se desparte


de
aceasta prin liniuţă : partez-vous? (plecaţi?)
La persoana a lll-a singular a indicativului prezent verbele a căror terminaţie este
o vocală intercalează un t euforic :
parle-t-il français ? a-t-elle mangé ? (vorbeşte el franceza ? a mîncat ea '
b) cu ajutorul expresiei întrebătoare est-ce que. fără inversiunea subiectului :
est-ce
que tu viens ? (oare tu vii ?)
La persoana I singular a indicativului prezent, mai ales la verbele din grupa I,
forma interogativă cu est-ce que este singura folosită : est-ce que je rêve ? (oare
visez ?)
c) prin folosirea simplei intonaţii pentru propoziţiile scurte, păstrîndu-se ordinea
nor-
mală subiect-verb : tu comprends ? Paul est parti ? (tu înţelegi ? Paul a plecat ?)

17
9

Modul şi Verbul Ouvrir (a Observa


timpul
ţi
deschide)
j'ouvrirai (eu voi
Indicativ prezent Conjunctiv prezent deschide) nous
j'ouvre (eu deschid) nous ouvrirons
Indicativ imperfect ouvrons que j'ouvre (să
j'ouvrais (eu deschid) que
Indicativ perfect deschideam) nous nous ouvrions
ouvrions
j'ouvris (eu deschisei) Se conjugă la
simplu fel : couvrir (a
nous ouvrîmes
acoperi) offrir (a
Indicativ perfect1 j'ai ouvert (eu am oferi) souffrir (a
deschis) suferi)
compus Indicativ viitor

180

Modul şi ouvre (deschide)


ouvrons Observa
timpul Imperativ (deschidem) ţii
prezent ouvrez
(deschideţi)
Verbul

Plaire (a plăcea)

Indicativ prezent je plais (eu plac) Se conjugă la fel :


nous plaisons taire (a tăceai
Indicativ imperfect je plaisais (eu plăceam)
nous plaisions
Indicativ perfect simplu je plus (eu plăcui)
nous plûmes
Indicativ perfect compus j'ai plu (eu am plăcut)
Modul şi Verbul
timpul Indicativ viitor je plairai (eu voi
place) nous plairons
Conjunctiv prezent que je plaise (să plac)
que nous plaisions
Imperativ prezent plais (placi) plaisons
(plăcem) plaisez
(plăceţi)
plaisant (plăcînd)
Participiul prezent

Pouvoir (a putea)

je peux (puis) (eu pot)


Indicativ prezent nous pouvons ils
pouvent

182

Modul şi Verbul
Observaţii
timpul Indicativ Modul şi timpul
imperfect

Indicativ perfect
simplu
Indicativ perfect
compus Indicativ
viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent
Participiu prezent
Verbul je
pouvais (eu puteam)
nous pouvions je pus
(en putui) nous
pûmes j'ai pu (am
putut)

je pourrai (voi putea)


nous pourrons que je
puisse (să pot) que
nous puissions nu se
foloseşte pouvant
(putînd)
Observaţii

Indicativ viitor j'ai pris (eu am luat)


je prendrai (eu voi lua)
Indicativ prezent nous prendrons
Conjunctiv prezent
Prendre (a lua) que je prenne (sà iau) que
Indicativ imperfect
nous prenions
je prends (eu iau)
Indicativ perfect nous prenons
simplu je prenais (eu luam) Se conjugă la fel:
Indicativ perfect nous prenions apprendre (a învăţa)
comprendre (a înţelege)
compus je pris (eu luai)
surprendre (a surprinde)
nous prîmes
etc.

184
Modul şi timpul Verbul Observaţii
Imperativ prezent prends (ia) prenons (luăm)
prenez (luaţi)
Participiu prezent prenant (luînd)
Rendre (a înapoia)
Indicativ prezent je rends (eu înapoiez) nous Se conjugă la fel :
rendons attendre (a aştepta)
Indicativ imperfect je rendais (eu înapoiam) dépendre (a depinde)
nous rendions défendre (a apăra)
Indicativ perfect simplu je rendis (eu înapoiai) nous descendre (a coborî)
rendîmes entendre (a auzi)
Indicativ perfect compus j'ai rendu (eu am înapoiat) perdre (a pierde) 185
répondre (a răspunde)
vendre (a vinde)

Modul şi timpul Verbul Observaţii


Indicativ viitor je rendrai (eu voi înapoia) nous
rendrorfs
Conjunctiv prezent que je rende (să înapoiéz)
Imperativ prezent rends (înapoiază)
rendons
(înapoiem) rendez
(înapoiaţi)
Participiu prezent
rendant (înapoind)
Indicativ prezent Se conjugă la fel :
corrompre (a corupe)
Indicativ imperfect interrompre (a întrerupe)

Indicativ perfect Rompre (a rupe)


je romps (eu rup) nous rompons je
simplu 186 rompais (eu rupeam) nous rompions je
rompis (eu rupsei) nous rompîmes
Modul şi timpul Indicativ perfect
compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

Imperativ prezent

Perticipiul prezent Indicativ prezent

Indicativ imperfect
Verbul Verbul Observaţii
je sus (eu ştiui)
Observaţii nous sûmes
j'ai rompu (eu am j'ai su (eu am ştiut)
rupt) je saurai (eu voi şti) nous saurons
je romprai (eu voi
que je sache (să ştii) que nous sachions
rupe) nous romprons
que je rompe (să rup) sache (ştii)
sacheons
que nous rompions
(ştim) sachez
romps (rupe)
(ştiţi)
rompons (rupem)
rompez (rupeţi) sachant (ştiind)
rompant (rupînd)
Savoir (a şti)
je sais (eu ştiu) nous
savons
j
e

s
a
v
a
i
s

(
e
u

ş
t
i
a
m
)

n
o
u
s

s
a
v
i
o
n
s
Modul şi timpul
Indicativ perfect
simplu

Indicativ perfect
compus Indicativ
viitor

Conjuctiv prezent

Imperativ prezent

Participiul prezent

188

Indicativ perfect
simplu
Modul şi timpul
Indicativ imperfect
Indicativ prezent
Indicativ perfect nous vainquons que je vainque (să
je vainquais (eu înving) que nous
corhpus Indicativ viitor vainquions
învingeam) nous
vainquions
Conjunctiv p#%zent
Vaincre (a învinge) je vainquis (eu învinsei) Observaţii
nous vainquîmes Se conjugă la
Verbul convaincre (a
j'ai vaincu (am învins)
je vaincs (eu înving) il convinge)
je vaincrai (eli voi
vainc învinge) nous vaincrons

Modul şi timpul
Imperativ prezent

Participiul prezent

Inidcativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu

Indicativ perfect

compus 190

Verbul
vaincs (învinge)
vainquons (învingem)
vainquez (învingeţi)
vainquant (învingînd)

Valoir (a valora)
je vaux (eu valorez)
nous valons
je valais (eu valoram)
nous valions
je valus (eu valorai)
nous valûmes
j'ai valu (eu am
valorat)
Modul şi Participiul prezent
Observa
timpul Indicativ Verbul ţii
viitor je vaudrai (eu voi
valora) nous vaudrons
Conjunctiv que je vaille (să
prezent valorez) que nous
valions
Imperativ prezent vaux (valorează) valons
(valorăm) valez
(valoraţi)
valant (valorînd)

Venir (a veni)
Indicativ je viens (eu Se conjuga la tel : revenir,
prezent vin) nous intervenir, parvenir, se
venons ils souvenir. De asemenea
viennent eu

191
Modul şi timpul je suis venu (eu am venit)
Indicativ imperfect Imperativ prezent je viendrai (eu voi veni)
que je vienne (să vin) que
Modul şi timpul nous venions viens (vino)
Participiul prezent venons (venim) venez
Indicativ perfect
Verbul (veniţi) venant (venind)
simplu
je venais (eu veneam) Observaţii
nous venions aux. avoir, tenir, obtenir,
Indicativ perfect
Verbul je vins (eu soutenir, appartenir etc.
compus Indicativ viitor
venii) nous vînmes
Conjunctiv prezent

192
Vivre (a trăi)

Modul şi timpul Verbul Observaţii


Indicativ prezent je vis (eu trăiesc) nous vivons je vivais
(eu trăiam) nous vivions
Indicativ imperfect je vécus (eu trăii) nous vécûmes
j'ai vécu (eu am trăit)
Indicativ perfect je vivrai (eu voi trăi)
simplu nous vivrons
que je vive (să trăiesc)
Indicativ perfect que nous vivions
compus Indicativ viitor vis (trăieşte)
vivons (trăim)
Conjunctiv prezent vivez (trăiţi)

Imperativ prezent
Modul şl timpul Verbul Observaţii
Partcipiul prezent vivant (trăind)

Voir (a vedea)
Indicativ prezent je vois (eu văd)
nous voyons
Indicativ imperfect je voyais (eu vedeam)
nous voyions
Indicativ perfect je vis (eu văzui)
nous vîmes
simplu j'ai vu (eu am văzut)
je verrai (eu voi vedea)
Indicativ perfect nous verrons
compus Indicativ viitor que je voie (să văd)
que nous voyions
Conjunctiv prezent
194
Modul şi timpul
Partcipiul prezent

Indicativ prezent

Indicativ imperfect

Indicativ perfect

simplu

Indicativ perfect
compus Indicativ viitor

Conjunctiv prezent

194
Verbul vivant
(trăind)

Voir (a vedea)
je vois (eu văd) nous
voyons
je voyais (eu vedeam)
nous voyions
je vis (eu văzui)
nous vîmes
j'ai vu (eu am văzut)
je verrai (eu voi
vedea)
nous verrons
que je voie (să văd)
que nous voyions
Modul şi timpul vei oui j'ai voulu Observa
Indicativ perfect (eu am vrut) je ţii
compus Indicativ viitor voudrai (eu voi vrea)
nous voudrons
Conjunctiv prezent que je veuille (să
vreau) que nous
Imperativ prezent voulions veuille (vrei)
veuillons (vrem)
veuillez (vreţi) voulant
Participiu prezent (vrînd)

ADVERBUL
Adverbele sînt de mai multe feluri :
1. Adverbele de mod : vite (repede), bien (bine), ensemble (împreuna),
hautement (pe faţă), heureusement (din fericire) etc.
2. Adverbe de cantitate : assez (destul), beaucoup (mult), peu (puţin), davantage
(mai mult), tant (atît), trop (prea) etc.
196
3. Adverbele de timp : aujourd'hui (azi), hier (ieri), demain (mîine). bientôt
(curînd). ensuite (apoi), jamais (niciodată), longtemps (mult timp), parfois (uneori),
souvent (adesea), soudain (brusc), tard (tîrziu), toujours (totdeauna) etc.
4. Adverbe de loc : ailleurs (aiurea), dehors (afară), dessous (dedesupt),
dessus (deasupra), ici (aici), la (acolo), loin (departe), où (unde), partout (peste tot)
etc.
5. Adverbe de afirmaţie : oui (da), certes (sigur), assurément (desigur) etc.
6. Adverbe de negaţie: non, ne ... (pas).
7. Adverbe de îndoială : apparemment (în aparenţă), probablement (probabil).
8. Adverbe interogative : pourquoi (pentru ce) ? comment (cum) ?
Categoria cea mai numeroasă a adverbelor este cea a adverbelor de mod. în
afară de cîteva adverbe aşa numite ereditare bien (bine), plutôt (mai degrabă), ainsi
(astfel), exprès, (în mod expres) ş.a. cele mai multe adverbe de mod sînt derivate din
adjective.

Formarea adverbelor de mod


1. Majoritatea adverbelor de mod se formează prin adăugarea terminaţiei ment
la forma feminină a adjectivului ■
grand (mare) - grande - grandement
joyeux (vesel) - joyeuse - joyeusement
19
7
naturel - naturelle - naturellement
2. Adjectivele terminate în ant şi ent schimbă aceste terminaţii în amment şi
emment :
galant -
galamment récent
- récemment
3. Unele adverbe se formează de la participiul trecut al verbelor la care adaugă
terminaţia ment :
aveuglément (orbeşte), précisément (cu precizie) şi prin analogie
: énormément, confusément etc.

Compn;area adverbelor
Gradele de comparaţie la adverbele care se pot compara se formează la fel ca ia
adjective
Pozitiv rapidement
Comparativ de superioritate plus rapidement
Comparativ de egalitate aussi rapidement
Comparativ de inferioritate moins rapidement
Superlativ relativ le plus rapidement
Superlativ absolut très (bien, fort) rapidement
198

Pozitiv bien mal beaucuop peu


(bine), (rău) (mult) (puţin)
Comp. de superioritate mieux pis (mai rău) plus moins
(mai bine) (sau) plus mal (mai mult) (mai puţin)
Superlativ relativ le mieux le pis (cel mai rău) le plus le moins
(cel mai bine) (sau le plus mal) (cel mai mult) (cel mai puţin)
Celelalte grade de comparaţie se formează în mod
regulat. Adverbul beaucoup n-are superlativ absolut.

PREPOZIŢIA
Principalele prepoziţii din limba franceză sînt:
a (la), après (după), avant (înainte), avec (cu), chez (la), contre (împotriva), dans
(în), de (de), depuis (de), derrière (în urmă), dès (de la), devant (în fată), en (în),
entre (între), malgré (în ciuda), outre (dincolo), pas (nu), parmi (printre),'pendant (în
timpul), pour (pentru), sans (fără), sous (sub), sur (pe), vers (spre).
19
9
Există de asemenea şi multe locuţiuni prepoziţionale :
a cause de (din cauză), au milieu de (fn mijlocul), près de (pe lîngă), a côté de
(alături de), loin de (departe de), jusqu'à (pînă la), quant a (în ceea ce priveşte) etc.

CONJUNCŢIA
1 . Conjuncţtia de coordonare: et (şi), mais (dar), ou (sau), or (ori), car (căci),
donc
(deci), ni (nici), pourtant (totuşi), toutefois (totuşi) ş.a.
Locuţiuni : en effet (în adevăr), par conséquent (prin urmare), c'est pourquoi (de
aceea)ş.a.
2. Conjuncţii de subordonare : comme (ca), que (pe care), quand^ (cînd). si
(dacă).
Locuţiuni : parce que (pentru că), avant que (înainte de), jusqu'à ce que (pînă
ce),
bien que (deşi), quoique (cu toate că), pour que (pentru că), afin que (pentru ca), soit
que (fie ca), de manière que (aşa ca), pourvu que (numai să) etc.

INTERJECŢIA
Interjecţiile mai des folosite sînt :
ah ! oh ! eh ! hélas ! ouf ! fi ! bah ! chut ! hola ! Unele părţi de vorbire
(substantivele, adjectivele, verbele) pot fi cîteodată folosite ca interjecţii :
attention ! gare ! silence ! bon ! parfait ! courage ! allons !
200