UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT

DREPT CONSTITUȚIONAL December 7,

2018

Decizia 539/2018

1. Autorul sesizării:

Autorul sesizării în prezenta decizie este Senatul României. Acesta a

transmis Curții Constituționale prin temeiul art. 154, alin. 5 din Regulamentul Senatului Legea
de revizuire a Constituției adoptată de Camera Deputaților în ședința din 9 mai 2017, respectiv
de Senat în ședința din data de 11 septembrie 2018, prin adresa înregistrată la Registratura
Jurisdicțională a Curții Constituționale cu nr. 7746/ 12 septembrie 2018.

2. Obiectul sesizării:

În ceea ce privește obiectul sesizării, acesta este constituit de examinarea,

din oficiu, a Legii de revizuire a Constituției, adoptată de Camera Deputaților în ședința din data
de 9 mai 2017 și de Senat în ședința din data de 11 septembrie 2018.

3. Motivarea sesizării:

Din punctul de vedere al autorului sesizării, Legea de revizuire a

Constituției a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu respectarea prevederilor art.
151, alin 1. din Legea Fundamentală. De asemenea, Legea de revizuire a Constituției nu a fost
modificată în prealabil după emiterea Deciziei nr. 580/2016, respectând în continuare art. 150 și
152 din Constituție, astfel Curtea Constituțională poate analiza în continuare constituționalitatea
Legii de revizuire a Constituției.

Autorul sesizării mai este de părere că procedura parlamentară pentru

adoptarea Legii de revizuire a Constituției a fost efectuată correct, respectându-se articolul 151
alin 1. și art. 147 din Legea Fundamentală, iar ordinea în care a fost sesizată și adoptată de către
fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului nu afectează sub nici o formă
constituționalitatea acestei legi.

De asemenea, în ceea ce privește competența Curții Constituționale de a

se pronunța din oficiu asupra Legii de revizuire a Constituției, autorul sesizării este de părere că
aceasta este competentă, potrivit art. 146 lit. l) din Legea Fundamentală, dar și a art. 23 din
Legea nr. 47/1992.

Ivan Mariana | 1
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT
DREPT CONSTITUȚIONAL December 7,
2018

Privitor la obiectul controlului de constituționalitate exercitat din oficiu,

autorul sesizării afirmă că este reprezentat de inițiativa de revizuire a Constituției, aceasta fiind
realizată în temeiul art. 19 din Legea 47/1992 și al art. 150, alin. 1 din Constituție.

Autorul sesizării este de părere că Legea de revizuire a Constituției nu

încalcă art. 152, alin. 1 și alin. 2 din Legea Fundamentală privitoare la caracterul național,
independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernament,
integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială și efectele
acestei Legi nu suprimă drepturile și libertățile fundamentale sau garanțiile acestora.

4. Decizia Curții Constituționale:

Curtea Constituțională constată că Legea de revizuire a Constituției

României este în conformitate cu Legea Fundamentală, astfel se acceptă dispozițiile de
constituționalitate referitoare la revizuire.

De asemenea, Curtea Constituțională decide că Legea de revizuire a

Constituției României are un caracter definitiv și general obligatoriu.

Decizia pronunțată în ședința din 17 septembrie 2018 se comunică

președinților celor două Camere ale Parlamentului României și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

5. Motivarea deciziei Curții Constituționale:

Curtea Constituțională este competentă a se pronunța din oficiu asupra

Legii de revizuire a Constituției. Atribuția acesteia de exercitare a controlului de
constituționalitate asupra inițiativelor de revizuire a Constituției este prevăzută în art. 144, lit. a),
teza finală din Legea Fundamentală din 1991. De asemenea, Curtea motivează că odată cu
revizuirea Constituției din anul 2003, aria de competență a Curții în materia procesului de
revizuire a Legii Fundamentale s-a extins, așa cum reiese din art. 146, lit. l) din Constituție și
din Legea nr. 47/1992 art. 23 și că intervenția acesteia în cursul procesului de revizuire a
Constituției este una etapizată și obligatorie, prin cele două forme de control exercitat de către
Curte. În opinia Curții, inexistența oricăreia dintre cele două forme de control exercitat de către
aceasta conduce în mod direct la blocarea cursului procesului de revizuire sau la afectarea
caracterului său constituțional.

Privitor la obiectul prezentei decizii, exercitat din oficiu de către Curte,

inițiativa legislativă de revizuire cetățenească, intitutala “Lege de revizuire a Constituției
Romaniei”, prin care se propune modificarea art. 48, alin 1. din Legea Fundamentală, a fost

Ivan Mariana | 2
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT
DREPT CONSTITUȚIONAL December 7,
2018

obiectul controlului exercitat din oficiu de către Curtea Constituțională în temeiul art. 146, lit. a)
teza a II-a din Constituție, al prevederilor Legii nr. 47/1992, republicată, și al prevederilor Legii
nr. 189/ 1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, în urma
căruia Curtea a pronunțat Decizia nr. 580/ 2016, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 857/ 2016.

Primul control exercitat de către Curte, s-a raportat la dispozițiile

constituționale ale art. 150 – “ Inițiativa de revizuire” și art. 152- “Limitele revizuirii, dar și ale
art. 7 din Legea nr. 189/1999, vizând astfel, constituționalitatea extrinsecă și intrinsecă a
intiativei de revizuire.

Din punct de vedere al controlului extrinsec, Curtea motivează că aceasta

a verificat îndeplinirea condițiilor de constituționalitate prevăzute în art. 150, alin.1 și alin. 2 din
Legea Fundamentală, dar și condițiile impuse de Legea nr.189/1999, referitoare la întrunirea
numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, dispersia teritorială pe județe și în
municipiul București, dar și validarea listelor cu susținători.

Din punct de vedere al controlului intrinsec, obiectul a fost respectarea

limitelor revizuirii impuse de Actul fundamental prin textul normei, controlul fiind exercitat prin
Decizia nr. 580/2016.

Curtea motivează, prin alin. 2 al art. 152 din Constituție referitor la

suprimarea vreunui drept, libertăți fundamentale sau garanțiile acestora, că modificarea art. 48
alin. 1 nu încalcă nicio prevedere ale acestui articol din Legea Fundamentală și nu modifică sau
înlătura instituția căsătoriei sau dreptul la căsătorie. De asemenea, Curtea menționează că, prin
modificarea termenilor din “intre soti” cu “intre un bărbat și o femeie” se evidențiază faptul că,
dreptul la căsătorie se încheie între parteneri de sex biologic diferit, așa cum semnifică acesta, în
mod originar în textul consacrat în Constituția din anul 1991.

Cel de-al II- lea control efectuat ,din oficiu, de către Curte în temeiul art.
146 lit. l) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, în cursul procedurii de revizuire a
Legii Fundamentale, după finalizarea procedurii legislative parlamentare de revizuire a
Constituției, a avut ca obiect Legea de revizuire a Constituției. De asemenea, Curtea motivează
că în privința acestui control s-au respectat limitele care au fost întâlnite și la controlul precedent,
și anume cele prevăzute de art. 23, alin. 2 din Legea nr. 47/1992. Astfel, ajungem în situația în
care, Curtea constată că cele retitnute prin Decizia nr. 580/2016, se mențin și în prezentul dosar,
întrucât au fost respectate condițiile privind inițiativa revizuirii prevăzute în art. 150 din Legea
Fundamentală, așadar condițiile de constituționalitate extrinsecă și de legalitate pentru
exercitarea dreptului de inițiativă a revizuirii Constituției nu vor mai face obiectul acestui control.

Ivan Mariana | 3
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI- FACULTATEA DE DREPT
DREPT CONSTITUȚIONAL December 7,
2018

Privitor la analiza constituționalității Legii de revizuire a Constituției,

Curtea a demarat un proces de verificare a conținutului normativ substanțial între legea
constituțională, fapt ce constituie obiectul prezentei cauze. Așadar, Curtea constată că prin
inițiativa de revizuire a Legii Fundamentale, examinată prin Decizia nr. 580/2016 se propune
modificarea alin. 1 al art. 48 din Constituție în următorul mod: “ Familia se întemeiază pe
căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și
îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.” .Astfel, Curtea
motivează că art. 48 din Constituție consacră și protejează dreptul la căsătorie, relațiile de familie
rezultând din căsătorie, fiind diferit față de art. 26 din Constituție care reglementează dreptul la
viața familială și respectarea/ocrotirea vieții familiale. Analizând aceste două articole , cât și
inițiativa modificării art. 48, Curtea constată că nu există diferențe de conținut normative
substantial între cele două forme, singura diferență fiind la nivelul de redactare, fapt ce nu
modifică sub niciun fel actul de legiferare și nu afectează cu nimic intenția inițiatorului. Așadar,
inițiativa legislativă de revizuire a Constituției României, îndeplinește condițiile prevăzute de art.
150 și art. 152 din Legea Fundamentală.

În ceea ce privește procedura parlamentară de adoptare a Legii de

revizuire a Constituției, Curtea constată că au fost respectate prevederile art. 151, alin. 1 din
Constituția României, întrucât, nu există nicio diferență de redactare normativă, astfel, nu
întâlnim situația în care avem art. 152, alin. 2 din Constituție, referitor la procedura medierii și la
cea adoptării în ședința comună.

De asemenea, privitor la ordinea de sesizare și adoptare a legii în cele

două Camere ale Parlamentului, Curtea constată că acest aspect nu afectează inițiativa de
revizuire, întrucât, Constituția nu stabilește nicio ordine de sesizare a Camerelor în ceea ce
privește legile constituționale, în baza art. 75 din Legea Fundamentală. În urma analizei
Regulamentului Senatului, Curtea constată necostitutionalitatea unor dispoziții din acesta, și
anume că există o anumită ordine în ceea ce privește sesizarea și adoptarea propunerii legislative
de revizuire a Constituției, astfel Curtea motivează că autorul inițiative poate să depună la oricare
dintre cele două Camere propunerea legislativă, fără că ordinea să conteze. Faptul că inițiatorul
proiectului legislativ a decis să depună Legea de revizuire a Constituției la Senat, iar Senatul a
decis să o trimită Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare, evidențiază expresia
colaborării și dialogului între cele două Camere ale Parlamentului.

Ivan Mariana | 4