Sunteți pe pagina 1din 16

MASTER

GESTIUNEA FINANCIARĂ A AFACERILOR ÎN SPAȚIUL EUROPEAN

Coordonator,
Lect. Univ. Dr.
Masterand,
...........

GALAŢI

0
2013

Robert Solomon, Kristine Hanson

1
CUPRINS

1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ETICA ȘI PROFESIA CONTABILĂ.......3

2. IMPLICAȚIILE ETICII ÎN PROFESIA CONTABILĂ.........................6

2.1. PROFESIA CONTABILĂ ȘI CODUL ETIC.................................6

2.2. PRINCIPIILE ETICE FUNDAMENTALE....................................7

2.3. PROVOCĂRILE ETICE ALE MEDIULUI DE AFACERI ACTUAL.................9

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ETICA ÎN PROFESIA CONTABILĂ...................11

CONCLUZII.......................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................14

1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ETICA ȘI PROFESIA


CONTABILĂ

2
Profesionistul contabil îşi poate întreține munca în diverse domenii printre care se numără
contabilitate fiscală, contabilitate managerială, audit, consultanţă, planificare financiară etc. În
unele dintre aceste domenii, apar chestiuni etice1 şi angajații apreciază că apar portițe în slujba
lor de a se comporta într-un mod lipsit de etică.
Contabilitatea etică tratează aspecte morale, întemeiate pe principiile şi hotărârile cu care
se întâlnește zi de zi angajatul contabil în munca sa 2. Conceptul de etică derivă din grecescul
ethos3, care semnifică obicei sau caracter, datină. Cicero este cel care acordă termenului ethos
din latină înțelesul de mores, care semnifică proaste obiceiuri 4. Dintr-un alt punct de vedere,
etica în finaciar este tratată ca fiind totalitatea elementelor prin care, dintr-un punct de vedere
moral, o firmă sau o persoană înţeleg să întrețină relații de afaceri5.
Pentru angajații contabili, etica va face referire la libertate și reputație în relațiile avute cu
întreprinderea, prin serviciile angajate, încurajând sinceritatea și corectitudinea informațiilor
financiare. Literatura de specialitate oferă o gamă variată6 de referințe privind etica în afaceri
și în contabilitate. O sinteză a acestor referințe este relevată în tabelul următor.
Tabelul nr. 1. Etica în literatura de specialitate
Autor Aprecieri referitoare la etică
Laura Nash (1992) Etica în afaceri - analiza situaţiilor şi a hotărîrilor care se iau în
domeniu, sub egida a ce este considerat moral sau imoral.7
William H. Shaw, „Etica în afaceri este studiul modului în care normele morale
Vincent Barry (1992) personale se aplică în activităţile şi scopurile întreprinderii
comerciale; nu este un standard moral separat, ci studiul modului în
care contextul afacerilor pune persoanei morale, ce acţionează ca
agent al acestui sistem, propriile sale probleme specifice“.8
Richard T. De Se denotă o relație clară între mediul economic şi etică, o legătură
George care se traduce deseori în practică.
Morariu (2007) Sunt relevate idei de profesionalism, confidențialitate și
comportament etic - Codul etic pentru profesioniștii contabili.9
1
Armstrong M. B., Ethics Issues in Accounting, N. E. Bowie (ed.), The Blackwell Guide to Business Ethics,
Blackwell, Oxford, 2002.
2
Ciubotariu Marius-Sorin, Etică şi moralitate în profesia contabilă, Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava,
România, 2010, http://doctorat2010.usv.ro/art_doctoranzi/85/Etica%20si%20moralitate%20in%20profesia%20co
ntabila.pdf.
3
Jerome Ballet, Francoise de Bry, L’entreprise et l’ethique, Editions du Seuil, 233, Paris, 2001, p. 380.
4
Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucureşti, 1996.
5
Paul F. Camenisch, Business Ethics: On Getting to the Heart of the Matter“, în Business and Professional Ethics
Journal 1, Fall 1981, p. 253.
6
Audit Financiar, Etica în profesia contabilă o abordare europeană şi internaţională, Nr 2 / 2011, p. 2,
http://www.cafr.ro/uploads/AF2_2011_Site-becd.pdf.
7
Idem.
8
William H. Shaw, Vincent Barry, Moral Issues in Business, Wadsworth Publishing Company, Belmont, California,
1992, p. 219.
3
Mihăilescu (2007) Normele, principiile de morală ale contabililor.
Badea (2008) Problemele etice structurate într-o metodă organizată10.
Lazăr (2008), Legătura dintre profesionalism și morală sau etică în profesia
contabilă11.
Popescu et al (2009) Cercetare cu referire la etica angajatului contabil în contextul crizei
economice mondiale, lipsele eticii în relațiile economice, presiunile
caracteristice din contextul de criză; susține ideea unui „responsabil
de etică și conformitate” în întreprinderi, clarifică un sistem unitar
de supraveghere a eticii în cabinetele de contabilitate12.
Morariu et al. (2009) Analizează prevederile normelor de etică și comportament
profesional la nivel internațional13.
Sursa: prelucrare proprie articole de specialitate.
Din cercetarea analizelor realizate de specialiștii economici putem concluziona că, deși
ideilor în domeniul eticii importante pentru angajatul contabil li s-a dat atenția aferentă în
literatura de specialitate din țara noastră, accentul s-a pus în majoritate pe normele etice actuale
la nivel mondial, știind că acestea sunt susținute și de Camera Auditorilor Financiari din țara
noastră. Și totuși, în situația din prezent referitoare la mondializarea profesiei contabile și al
deschiderii sporite a piețelor de capital de pe glob, apreciem ca fundamentale atât normele etice
de la nivel mondial, cele implementate de către UE dar și cele care se aplică în SUA.
O paralelă comparativă între etica din prezent în UE și în SUA, dar și la nivel mondial este
prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2. Abordări comparative ale eticii în diferite regiuni și la nivel național

9
Morariu A. Despre competență, confidențialitate și comportament profesional în contextul Codului etic, Revista
„Audit Financiar” nr. 11, vol. V, 2007, pp. 19-22.
10
Badea D., O abordare structurată a dilemelor etice, Revista „Audit Financiar” nr. 8, vol. VI, 2008, pp. 25-30
11
Lazăr M. Profesionalism și etică în profesia contabilă și de audit, Revista „Audit Financiar” nr.1, vol. VI, 2008,
pp. 13-22.
12
Popescu V. A., Lepădatu Gh., Popescu Gh., Studiu privind etica profesionistului contabil în condițiile crizei
financiar-economice globale, Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. VII, 2009, pp. 9-19.
13
Morariu A., Manolescu M., Crecană C., Valori, etică și atitudini profesionale înaudit financiar, Revista „Audit
Financiar” nr. 10, vol. VII, 2009, pp. 31-39.
4
Sursa: Audit Financiar, Etica în profesia contabilă o abordare europeană şi internaţională, Nr 2 /
2011, p. 9, http://www.cafr.ro/uploads/AF2_2011_Site-becd.pdf.
În concluzie, susținem faptul că argumentul cel mai important în favoarea normelor în
materie de morală contabilă este dat exact de această nevoie de legitimare a profesiei contabile și
de menținerea reputației angajatului.

5
2. IMPLICAȚIILE ETICII ÎN PROFESIA CONTABILĂ

2.1. PROFESIA CONTABILĂ ȘI CODUL ETIC

Un interes sporit pentru cadrul etic al angajatului contabil constă în natura profesiei
contabile, care presupune nuanțe etice membrilor săi, publicului și legiuitorilor 14. Totuși,
reglementările din sfera eticii contabilității nu este soluția optimă pentru întărirea încrederii în
profesia contabilă și determinarea unor profesioniști contabili de o moralitate imaculată15.
În cazul în care angajatul contabil urmează un comportament moral exclusiv pentru a evita
sancțiunile sau a obține răsplata prescrisă de norme, expansiunea sa cognitivă etică s-ar afla la
cel mai jos nivel, confporm modelului lui Kohlberg – nivelul pre-convențional – Tabelul nr. 3.
Tabelul nr. 3. Modelul lui Kohlberg

Sursa: Audit Financiar, Etica în profesia contabilă o abordare europeană şi internaţională,


Nr 2 / 2011, p. 10, http://www.cafr.ro/uploads/AF2_2011_Site-becd.pdf.
În condițiile în care, însă, alegerea contabilului în soluționarea unei probleme etice date se
întemeiază pe grija sa de a respecta normele existente în cadrul din care face parte (în speță,
normele etice puse în aplicare), din perspectiva expansiunii sale morale s-ar afla în contextul
moralității convenționale. Cea mai potrivită atitudine ar fi aceea în care angajatul contabil ar
decide din conștientizarea adâncă a profesionalismului și moralității sale, în temeiul unui cod
moral individual și în oglinda unor principii etice – ceea ce s-ar încadra în etica autonomă, post-
convențională.
Codul de etica profesională este cel care arată practica unui ansamblu de profesioniști, cu
misiunea de a stabili normele de comportament, pentru a se putea exclude indivizii sau
atitudinile ce denaturează reputația moraltății și eticii contabile.

14
Cheffers M., Pakaluk M., Understanding Accounting Ethics, Sutton: Allen David Press, 2007.
15
Idem.

6
Normele de etică ale profesioniștilor contabili au la temei Codul Etic Național, stabilit
de CECCAR, în acord cu Codul Etic Internațional stabilit de organismul internațional al
contabililor IFAC. Acest Cod este orientat către angajații contabili și către personalul contabil din
asociațiile profesionale sub egida CECCAR.
Codul Etic National al profesioniștilor contabili din țara noastră este organizat în trei
capitole, așa cum se poate observa din figura de mai jos.
Figura nr. 1. Structurarea Codului Etic Național al profesioniștilor contabili din România

Sursa: prelucrare proprie după CECAR, Codul Etic Naţional


al profesioniştilor contabili, Ed. CECAR, București, 2011, p. 3-4, http://ceccar.ro/ro/wp-
content/uploads/2011/09/Codul_etic_2011.pdf.

Așadar, vorbim despre o mulțime complexă a normelor în domeniu de etică pe care


angajații contabili sunt îndrumați să le urmeze, precum și anumite cursuri cu referire la
aspectele de morală pe care aceștia sunt obligați să le implementeze, spre binele tuturor
categoriilor de entități implicate.

2.2. PRINCIPIILE ETICE FUNDAMENTALE

La nivelul României, în profesia contabilă, normele de conduită profesională aplicabile


membrilor sunt cele hotărâte de către Camera Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România (C.E.C.C.A.R.). Aceste norme pot fi privite sub forma unor principii etice
fundamentale, redate în schema de mai jos (Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili,
2006) – vezi Figura nr. 2.
Figura nr. 2. Principiile etice fundamentale
7
Sursa: prelucrare proprie după http://ebookbrowse.com/principiile-etice-fundamentale-ale-
profesionistului-contabil-doc-d285357160.
Conform schemei de mai sus, principiile eticii fundamentale sunt următoarele:
1) Integritatea: un angajat contabil va fi cinstit și corect în toate angajările profesionale şi
din sfera în care își desfășoară activitatea;
2) Obiectivitatea: un angajat contabil va fi corect și nu se va lăsa influențat de anumite
subiectivități, gen prejudecăţi, neclarități sau conflicte de interese, care să-i afecteză gândirea și
hotărârile luate;
3) Competenţa profesională şi bunăvoinţă: un angajat contabil va fi în mod continuu
conectat la noutățile și schimbările din legislația domeniului său, pentru că el trebuie să-și
valorifice permanent și să-și dezvolte continuu abilitățile profesionale la un nivel înalt. Totdată,
el va lucra cu atenței și conform normelor tehnice şi profesionale în vigoare în comunicarea de
informații profesionale;
4) Confidenţialitatea: angajatul contabil va trebui să fie destul de “secretos” în privința
informațiilor culese, păstrând siguranța datelor aflate în urma unie relaţii profesionale sau de
afaceri şi nu trebuie să descopere astfel de date unei alte persoane (cu excepția unor reglementări
anume, reglementate clar de textul legii);
5) Comportamentul profesional: angajatul contabil se va plia după metodologiile și
standardele importante și va evita orice comportament ce poate afecta acestă profesie;
6) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale: angajatul contabil își va îndeplini
îndatoririle profesionale în acord cu standardele tehnice şi profesionale fundamentale.
Cunoaşterea eticii poate susține angajatul contabil în evitarea problemelor etice, pentru ca
acesta să ia deciziile înțelepte. Nu în toate cazurile prin această alegere va fi avantajată firma, dar
întotdeauna va beneficia publicul pentru care este foarte important profesionistul contabil.
Însușirea și implementarea principiilor de bază importante ale profesiilor liberale
independente de către orice membru CECCAR (Corpul Expertilor Contabili si Contabililor
8
Autorizati din Romania) este dovada și siguranța unui profesionalism actual și practic, care va
corespunde celor mai înalte standarde.

2.3. PROVOCĂRILE ETICE ALE MEDIULUI DE


AFACERI ACTUAL

Mediul de afaceri actual este unul foarte complex, ceea ce face ca și provocările pe care
acestea le ridică să fie, de asemenea, complexe ca tipologie și structură. Totuși, ținând cont de
contextul economic actual, putem determina anumite tipuri de probleme care ar reprezenta
provocări în mediul de afaceri actual în ansamblul său, inclusiv mediul contabil.
Aceste tipuri de probleme se pot referi la aspectele relevate în figura de mai jos.
Figura nr. 3. Provocări etice pentru mediul de afaceri actual

Sursa: prelucrare proprie după Vasile Morar, Etica şi afacerile, Morală elementară şi responsabilitate
socială, p. 22-24, http://www.unibuc.ro/prof/morar_v/docs/res/2012augetica_si_afacerile.pdf.
Așadar, conform figurii de mai sus, apreciem că există următoarele tipuri de probleme /
categorii de provocări etice cu care se confruntă mediul de afaceri:
 afirmarea corectitudinii distribuirii resurselor – se referă la faptul că distribuirea
resurselor ar trebui să se realizeze conform rezultatelor profesionale, în raport cu
elemente precum muncă, egalitate, cerințe, efort, nevoi, aptitudini etc;
 modul de conversiune a unui principiu clar circumscris al corectitudinii la cazuri anume -
acest inconvenient este mult mai legat de etică practicată în afaceri şi el se află în mod
clar în conexiune cu modul de conversiune practicată a unui principiu clar circumscris al
dreptăţii la cazuri particulare;
9
 conflictul dintre anumite valori – acestea se referă la libertate, merit, muncă, cinste,
egalitate, nivel social ridicat, siguranță personală, eficacitate, eficienţă etc. Putem sa ne
referim aici în special la dilemele morale, dar clar raţional, metoda optimă de reacționare
este aceea de a alege cea mai bună soluția din cele existente şi „răul cel mai mic“;
 rezultatele expansiunii intuiţiilor morale şi a sarcinii de a le aplica la ritualurile anticipate
- diferențierea rasială şi diferențierea în muncă întemeiată pe criterii de sex sau rasă sunt
obișnuințe văzute acum drept imorale, dar n-au fost privite așa întotdeauna;
 efectele care însoțesc noile produse tehnologice – ne referim aici în mod implicit și la
metodele mediului informaţional şi cele de manipulare genetică. În prezent, în ritmul
actual, avem șanse mari ca în condiții de imoralitate absolută să distrugem specia umană
dar și mediul înconjurător, iar aceasta înseamnă suferință în primul rînd pentru generația
de mâine. Totodată, problema consumului rapid și concret de resurse neregenerabile ar
trebui să conducă la o altă atitudine față de etică în toate domeniile;
 modul de implementare a valorile morale – interdicţiile care se aplică în managementul
afacerilor şi al companiilor – ne referim la ceea ce este acceptat în mod subtil de
majorotatea indivizilor, de exemplu minciuna şi furtul, care sunt două fapte absolut
imorale. În domeniul afacerilor, cel mai clar ne referim la luarea și darea de mită.
De-a lungul timpului, la nivel internațional s-au înregistrat anumite scandaluri contabile,
care au determinat pierderi de miliarde de euro entităților implicate, atunci când companiile de
contabilitate s-au folozit de comportamente imorale, denaturând anumite date sau prezentându-le
în mod eronat. Scandalul de la Enron este, cu siguranță, unul din exemplele cele mai evidente în
care înregistrările contabile au fost lipsită de moralitate şi care s-a concretizat în efecte negative
la nivel înalt și complex, fiind afectatate mai multe categorii de entități implicate. Astfel, cei care
au pierdut în primul rând au fost acționarii, prejudiciați cu 25 mld$, desființarea firmei de audit
Arthur Anderson şi desființarea a 85.000 locuri de muncă, atunci când comportamentele lipsite
de etică au fost publicate şi analizate. Așadar, nerespectarea acestor principii de etică conduce, de
cele mai multe ori, la consecințe nefaste grave și majore pentru mai multe categorii de entități
financiare implicate.

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ETICA ÎN PROFESIA


CONTABILĂ

10
De-a lungul timpului, în practica contabilă au fost înregistrate anumite exemple de
nerespectare a eticii în contabilitate, fiind cunoscute cazuri care aveau ca scop fundamental
raportarea economică frauduloasă, dar și alte cazuri de înșelăciune cu implicarea contabililor.
Un astfel de exemplu de nerespectare a eticii în contabilitate de către un angajat contabil,
este acela care implică o încălcare a normelor contabile în afacerile vânzărilor de mobilă.
Astfel, protagonistul acestei situații de încălcare a eticii contabile este un un contabil şef
care este angajat la o întreprindere din domeniul mobilier. Acesta și-a însușit sume considerabile
de finațe din cadrul firmei la care era angajat, acoperind în înscrierile documentare aceste furturi
de bani prin intermediul anumitor articole contabile. Trebuie precizat și faptul că acest angajat,
contabilul şef, avea acces la încasări doar în situațiile în care trebuia să o suplinească pe casiera
care lipsea din varii motive, reducând astfel bănuielile asupra propriei persoane.
Mecanismul prin care acest angajat din domeniul mobilei a reuşit să-și însușească sume
considerabile din banii întreprinderii la care era angajat se desfășura în două etape:
 prima etapă era cea în care angajatul încasa de la cumpărător banii în schimbul
articolelor de mobilier cumpărate de către acesta. Pentru exemplificare vom aborda
situația în care angajatul a primit de la cumpărător suma de 8.000 lei. În vederea
obținerii profitului nelegitim, angajatul șef contabil completa cumpărătorului
documentele necesare cu suma corectă de 8.000 lei, dar pe cel de-al doilea şi al treilea
exemplar care rămân în cadrul întrepriderii de mobilă pentru a fi înregistrate, contabilul
însemna o sumă mult mai mică (de exemplu, suma de 5.000 lei). Diferenţa de 3.000 lei
este suma furată de angajat.
 a doua etapă presupunea mascarea furtului prin înregistrarea anumitor articole contabile,
corespunzătoare exemplului de mai jos:

Cu ajutorul celei din urmă înregistrări, angajatul scotea din evidenţa patrimonială suma
însușită şi o înscria în evidenţa extra-patrimonială. Banii lipsă nu aveau astfel să apară în
situaţiile financiare, situația fiind relativ ușor scoasă din vedere de la un an la altul. În plus, în
afară de angajatul imoral, nimeni nu mai avea acces la contul contabil 891 „Bilanţ de
deschidere”, ceea ce a ușurat delapidarea i înșelăciunile ulterioare.

11
Imoralitatea contabilă a fost descoperită dintr-o eroare simplă a angajatului contabil șef,
care, din prea multe operațiuni de acest gen, a uitat să înscrie în jurnalele documentare la un
cumpărător cele două înregistrări contabile care dovedeau transferul banilor furați din evidenţa
patrimonială în cea extra-patrimonială.
Așadar, aceste dovezi ale lipsei de etică contabilă și de furt propriu-zis au fost relevate
atunci când cumpărătorul de mobilă respectiv (pentru care s-au uitat înscrierile imorale) a fost
căutat de un alt angajat din contabilitate pe motiv că este dator cu o plată pentru articolele de
mobilă achiziționate. Totuși, clietul care achitase mobila, a putut dovedi plata cu chitanță,
moment în care neclaritățile au ieșit la iveală și sustragerile de bani au fost descoperite. Prin
compararea sumei de pe chitanţa cumpărătorului cu cea de pe documentul din firmă s-a relevat
ideea unui furt în sarcina contabilului şef. În urma investigațiilor complete, care au dovedit
imoralitatea contabilului șef pe o durată de aproape patru ani, s-a descoperit și faptul că
soldul lui 891 „Bilanţ de deschidere” prezenta o valoare importantă pentru firmă, semn că
prejudiciile au fost foarte însemnate.
Apreciem că existau cel puţin câteva modalități prin care această înșelăciune ar fi fost
relevată mai rapid:
 dacă s-ar fi efectuat mai des anumite controale interne sau dacă exista un departament de
control intern în cadrul firmei;
 dacă s-ar fi produs mai eficient sau mai des controale externe;
 dacă managerul firmei ar fi pus în balanță volumul încasărilor şi cel al produselor livrate.
În mod concret, profesia contabilă are un rol fundamental în societate. Acţionarii,
investitorii, creditorii, angajatorii, guvernul și multe alte categorii de entități se încred în
profesioniştii contabili în vederea ținerii evidențelor financiare contabile, determinării
raportărilor economico-financiare, consultanței în materie fiscală, managementului financiar
optim etc. Abilitățile și alegerile profesioniştilor contabili în determinarea și comunicarea acestor
informații are efect eniorm asupra bunăstării financiare a companiilor în care ei își desfășoară
activitatea, a comunităţii, și, de ce nu, și a societății în ansamblu. Măcar din toate aceste motive,
etica contabilă ar trebui să ocupe un loc strategic în evoluția fiecărui profesionist contabil.

CONCLUZII

Contabilitatea etică tratează aspecte morale, întemeiate pe principiile şi hotărârile cu care


se întâlnește zi de zi angajatul contabil în munca sa. Pentru angajații contabili, etica va face
referire la libertate și reputație în relațiile avute cu întreprinderea, prin serviciile angajate,
12
încurajând sinceritatea și corectitudinea informațiilor financiare. Literatura de specialitate
oferă o gamă variată de referințe privind etica în afaceri și în contabilitate.
Codul de etica profesională este cel care arată practica unui ansamblu de profesioniști, cu
misiunea de a stabili normele de comportament, pentru a se putea exclude indivizii sau
atitudinile ce denaturează reputația moraltății și eticii contabile. Normele de etică ale
profesioniștilor contabili au la temei Codul Etic Național, stabilit de Camera Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - CECCAR, în acord cu Codul Etic
Internațional stabilit de organismul internațional al contabililor IFAC. Acest Cod este orientat
către angajații contabili și către personalul contabil din asociațiile profesionale sub egida
CECCAR.
Aceste norme pot fi privite sub forma unor principii etice fundamentale, cum sunt:
integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională şi bunăvoinţă, confidenţialitatea,
comportamentul profesional, respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.
Mediul de afaceri actual este unul foarte complex, ceea ce face ca și provocările pe care
acestea le ridică să fie, de asemenea, complexe ca tipologie și structură. Totuși, ținând cont de
contextul economic actual, putem determina anumite tipuri de probleme care ar reprezenta
provocări în mediul de afaceri actual în ansamblul său, inclusiv mediul contabil: afirmarea
corectitudinii distribuirii resurselor, modul de conversiune a unui principiu clar circumscris al
corectitudinii la cazuri anume, conflictul dintre anumite valori, rezultatele expansiunii intuiţiilor
morale şi a sarcinii de a le aplica la ritualurile anticipate, efectele care însoțesc noile produse
tehnologice, modul de implementare a valorile morale.
De-a lungul timpului, la nivel internațional s-au înregistrat anumite scandaluri contabile,
care au determinat pierderi de miliarde de euro entităților implicate, atunci când companiile de
contabilitate s-au folozit de comportamente imorale, denaturând anumite date sau prezentându-le
în mod eronat. Așadar, nerespectarea acestor principii de etică conduce, de cele mai multe ori, la
consecințe nefaste grave și majore pentru mai multe categorii de entități financiare implicate.

BIBLIOGRAFIE

13
I. CĂRȚI

1. Armstrong M. B., Ethics Issues in Accounting, N. E. Bowie (ed.), The Blackwell


Guide to Business Ethics, Blackwell, Oxford, 2002;
2. Cheffers M., Pakaluk M., Understanding Accounting Ethics, Sutton: Allen David
Press, 2007;
3. Drăgușiu Mariana, Etica - imperativ actual în comerțul românesc, publicată în Revista
de Comerț, 2008;
4. Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucureşti, 1996;
5. Jerome Ballet, Francoise de Bry, L’entreprise et l’ethique, Editions du Seuil, 233,
Paris, 2001;
6. Popescu Doina, Cultura organizației și etica în afaceri, Editura ASE, București, 2008.
7. William H. Shaw, Vincent Barry, Moral Issues in Business, Wadsworth Publishing
Company, Belmont, California, 1992.

II. ARTICOLE DE SPECIALITATE

1. Audit Financiar, Etica în profesia contabilă o abordare europeană şi internaţională,


Nr 2 / 2011, p. 9, http://www.cafr.ro/uploads/AF2_2011_Site-becd.pdf.
2. Badea D., O abordare structurată a dilemelor etice, Revista „Audit Financiar” nr. 8,
vol. VI;
3. CECAR, Codul Etic Naţional al profesioniştilor contabili, Ed. CECAR, București,
2011, p. 3-4, http://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2011/09/Codul_etic_2011.pdf.
4. Ciubotariu Marius-Sorin, Etică şi moralitate în profesia contabilă, Universitatea
“Ştefan cel Mare”, Suceava, România, 2010,
http://doctorat2010.usv.ro/art_doctoranzi /85/Etica%20si%20moralitate%20in
%20profesia%20co ntabila.pdf;
5. Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006,
privind auditul statutar al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a
Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului;
6. Lazăr M. Profesionalism și etică în profesia contabilă și de audit, Revista „Audit
Financiar” nr.1, vol. VI, 2008;

14
7. Morariu A. Despre competență, confidențialitate și comportament profesional în
contextul Codului etic, Revista „Audit Financiar” nr. 11, vol. V, 2007;
8. Morariu A., Manolescu M., Crecană C., Valori, etică și atitudini profesionale înaudit
financiar, Revista „Audit Financiar” nr. 10, vol. VII, 2009;
9. Paul F. Camenisch, Business Ethics: On Getting to the Heart of the Matter“, în
Business and Professional Ethics Journal 1, Fall 1981;
10. Popescu V. A., Lepădatu Gh., Popescu Gh., Studiu privind etica profesionistului
contabil în condițiile crizei financiar-economice globale, Revista „Audit Financiar” nr.
11, vol. VII, 2009;
11. Vasile Morar, Etica şi afacerile, Morală elementară şi responsabilitate socială, p. 22-
24, http://www.unibuc.ro/prof/morar_v/docs/res/2012augetica_si_afacerile.pdf.

III. WEBOGRAFIE

1. http://ceccar.ro/ro/wp-content/uploads/2011/09/Codul_etic_2011.pdf;
2. http://doctorat2010.usv.ro/art_doctoranzi/85/Etica%20si%20moralitate%20in
%20profesia%20co ntabila.pdf;
3. http://ebookbrowse.com/principiile-etice-fundamentale-ale-profesionistului-contabil-doc-
d285357160;
4. http://ec.europa.eu/atwork/synthesis/doc/governance_statement_ro.pdf;
5. http://eur-lex.europa.eu/;
6. http://web.ifac.org/download/Facts_About_IFAC.pdf;
7. http://web.ifac.org/download/IAESB-Amended_Terms_of_Reference.pdf;
8. http://www.aicpa.org/Research/Standards/CodeofConduct/Pages/default.aspx;
9. http://www.cafr.ro/uploads/AF2_2011_Site-becd.pdf;
10. http://www.consilium.europa.eu/;
11. http://www.unibuc.ro/prof/morar_v/docs/res/2012augetica_si_afacerile.pdf.

15