Seruri si vaccinuri

GENERALITATI
• Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe
imunitate ( prop pe care o detine un organism de a lupta si de a rezista la
ef ag patogeni care determina o boala infectioasa )
• Sunt destinate prevenirii diferitelo boli ( infectii ) si mai rar in terapeutica ptr
a trata infectiile
• Principiul general al imunitatii : o subst straina introdusa in organism face
sa apara in sange subst speciale care react specific contra lor
• Subst straina = antigen ( anti = contra + gennan = a naste ) sinonim
imunogene : subst ce stimuleaza productia de anticorpi in organism care
vor reactiona specific cu acestea formanid complexul antigen anticorp
• Anticorpi : subst specifice de natura proteica ( imunoglobuline din clasele
IgG , IgM , IgA, IgE,IdD ) care apar in organism in urma unui stimul
antigenic si au prop de a reactiona cu AG respectiv
• Microorg. si toxinele secretate de acestea provoaca in org formarea de Ac
iar in cazul toxinelor se numesc antitoxine ( anti = contra + toxikon = otrava
) sinonim anticorp antitoxic si sunt definite ca subst capabile de a
neutraliza o toxina microbiana
• Toxinele bacteriene pot fi modificate prin
caldura la 39 grade si fenol timp de o luna si
devin atoxice dar conserva prop antigenice =
anatoxine ( ana = fara si toxikon = otrava )
sinonim toxoid
• Ele determina producerea in organism de Ac
specifici = antitoxine si permit imunizarea org
contra act.toxinei. Ei persista in sange sau in
tesuturi un timp variabil
 Bazele imunologice ale
vaccinarii
• Introducerea unui Ag in org declanseaza un raspuns imunitar care
poate fi de ordin umoral , celular sau ambele simultan
• Raspunsul imunitar are la baza recunoasterea de catre sist
imunitar a subst antigenice si selectionarea unui nr de celule
imunologic competente apte sa organizeze acest raspuns
• Schematic doua tipuri de celule intervin in rasp imunologic :
macrofagele si limfocitele
Ag infectate captate de catre macrofage ( fagocite din sange si tes
conjuctiv ) elibereaza stimuli specifici care sunt transmisi la anumite
limfocite selectionate .Acestea se multiplica si se diferentiaza in 2
categorii :
• - timodependente sau limfocite T care asigura imunitatea celulara
• - independente de timus – limfocite B si plasmocite –
specializate in sinteza si secretia de Ig responsabile de imunitatea
umorala ( gamaglobuline )
• Ig poseda prop imunomodulatoare
• Imunomodulatoarele sunt constituenti bacterieni de origine
parietala ( peptido glucani) sau ribozomali .Ele declanseaza:
• -modificari functionale ale diferitelor celule imunocompetente
si
- productia de mediatori ai inflamatiei prin intermediul
macrofagelor
• Gamaglobulinele constitue suportul functiei de Ac care iau
nastere in timpul vietii sub influenta Ag
• Se cunosc 5 clase de globuline : IgM,IgG,IgA, IgD,IgE
• Functia de Ac specifica se intalneste la primele 3 clase de Ig
• Imunitatea naturala – cand individul este normal si spontan
refractar la inocularea sau incubarea unui microorg
• Imunitatea dobandita apare in urma bolii sau la inocularea articiala
( vaccinare )
• Imunitatea provocata -in stare benigna
• Durata persistentei Ac in serul sanguin, poate fi toata viata sau
mai putin. Uneori anticorpii pot persista o perioada mai mare de
timp ca urmare a prezentei in organism a unei cant. mici de antigen.

• Alteori are loc cresterea conc Ac existenti datorita unei rc “

anamnestice “ .In aceste cazuri stimulul poate fi reprezentant de un
Ag diferit de primul dar care prezinta in structura sa unele fractiuni
comune cu primul

• In practica se tine seama ca prima inoculare de Ag = vaccinarea

primara este capabila sa induca un raspuns imun slab. Conc de Ac
scazand dupa un timp scurt sub limita protectoare

• Adm repetate al Ag = vaccinare secundara :

• cresc conc Ac serici si
• prelungesc durata sintezei si la pastrarea memoriei imunologice
• In cazul imunizarilor care duc la un raspuns imun
celular , adm sunt de multe ori unice sau la mari
distante unele de altele , memoria imunologica fiind
pastrata toata viata
• Deci imunitatea este o stare de rezistenta a org
• Vaccinul este un prep antigenic derivat dintr-un ag
patogen specific capabil sa induca la un subiect un
raspuns imunitar protectiv fata de agresiunea microbiana
• Vaccinarea reprezinta introducerea unui vaccin in org
ptr a-I conferi o imunitate specifica activa care va face
ca acesta sa devina refractar la boala
• Vaccinopreventia – operatiunea prin care persoanele
primesc intr-o anumita schema dozele de Ag ptr a le
conferi protectie specifica
• Vaccinul ideal este cel care contine o subst puternic antigenica cu
eficacitate totala intr-o singura inoculare neproducand rc adverse ,
producand protectie postvaccinala puternica , chiar ptr toata viata la
suta la suta dintre receptori

• Natura vaccinurilor
• Vaccinurile se prepara din germenii vii atenuati , germeni omorati
sau toxine care si-au pierdut puterea lor patogenica pastrindu-si
puterea antigenica ( anatoxinele )
• Germenii vii tb sa fie atenuati ptr a-si pierde virulenta
• In cazul variolei , atenuarea tine de faptul ca este o alta boala
vaccina , a carei gravitate este f slaba in comparatie cu variola , si
care are cu aceasta maladie o imunitate incrucisata
• Alteori se face o atenuare artificiala ; bacilul carbunos care devine
nevirulent dupa cultivare 2-3 luni la 42,5 grade , aceasta temp
impiedicandu-l sa produca spori
• Vaccinul antirabic ,antipoliomelitic , antipesta
, antitific – prep porninid de la germeni vii
atenuati
• Vaccinurile antiholeric , antipesta , antitific
utilizeaza germeni omorati cu eter , NaF , fenol
, caldura , frig ,
• Se mai cunosc anatoxinele utilizate ptr
vaccinarea contra difteriei , tetanos ,
stafilocociei sau ptr a provoca formarea de Ac
la cald care se pot utiliza contra difteriei ,
tetanosului , botulism
 Cai de administrare
• Pot fi :
• orala : ingestie de solutii , drajeuri- virusul antipolio
• Intranazala : instilatii , pulverizari
• Parenterala : scarificare , injectii im , sc, intradermice-
antituberculos , antifebratifoida , antirabic
• Intervalul optim intre doze , dozele vaccinale , ritmul
de adm variaza de la un produs la altul in functie de
produs , varsta , etc
• De ex : vaccinul holerei are o durata scurta de
imunizare si necesita numerease injectii de rapel ,
atunci cand subiectii se afla intr-o regiune in care boala
este endemica
 Tehnologia de fabricare si
conditionare a vaccinurilor
• 1. vaccinuri prep din ag omoriti : s-a eliminat
infectiozitatea mentinand prop imunogene cu fenol ,
formaldehida ,
• 2. vaccinuri prep din ag vii atenuati :
• -atenuarea se efectueaza pe doua cai : trecerea pe
organisme gazda nenaturale
• -cultivarea indelungata pe culturi de celule animale
• Atenuarea virulentei se face prin incalzire la 42-43
grade
• Tehnologiile moderne de inginerie genetica utilizeaza
metoda recombinarii genetice : in laborator rezulta un
nou ag infectios prin combinari genetice homo sau
hetero genetice
• 3 vaccinuri prep din polipeptide sintetice : macromol proteice sau
lipoproteice din structura virusurilor , bacteriilor si parazitilor poarta
un nr mare de determinanti dar numai o parte din ei induc un
raspuns protectiv .
• Fragmentele sintetice pot fi facute imunogene prin cuplarea cu
diferite mol purtator
• 4. vaccinuri prep din recombinati genetici :
• Are la baza tehnologia ADN recombinat
• Principiul este asemanator cu cel practicat ptr clonarea genelor
• 5.Vaccinurile – anti- idiotip – se realizeaza imunizarea cu agent
patogen cand se produc prima categorie de Ac (Ac1) care se vor
folosi ptr imunizarea altor indivizi cand se produc Ac 2 care contin si
Ac anti- idiotip. Acestia sunt utilizati intr-un produs policlonal ca
vaccin fata de infectia cu polivirus
• 6. vaccinuri ribozomale –
• Extractele ribozomale avirulente , imunizeaza organismul la
inocularea cu preparate bacteriene virulente
• Fratiunea cu imunogenitate maxima corespunde componentei
ARN dublu catenar care act ca matrice ptr transcrierea inversa a
ADN si ulterior a ARN ribozomal
• 7 vaccinuri antiadezive – impiedica adezivitatea bacteriilor pe
suprafata mucoaselor si stimuleaza fagocitoza inainte de
colonizarea organismului
• Dupa preparare si prezentare distingem :
• - vaccinuri antivirale
• - vaccinuri antibacteriene
• - vaccinuri mixte sau polivalente
• - vaccinuri stoc
• - autovaccinuri
• 1.Vaccinuri antivirale : se grupeaza in trei clase :
• - vii atenuate : poliomielitic, rubeolic , rujeolic
• - complet inactivate : gripal , poliomielitic
• - inactivate la fractiunea antigenica : hepatita B
• Sunt constituite din culturi pe oua embrionate , sau pe celule , emulsionate in apa izotonica , apoi
atenuate prin procedee fizice sau chimice diverse : timp , incalziri moderate , antiseptice
• Pasteur a preparat la sfarsitul sec XIX vaccinul antirabic
• Exista acum un vaccin preventiv pt.persoanele expuse la rabie si un vaccin destinat tratarii
subiectilor dupa expunere
• Ex:
• -vaccin antirabic,
• -contra febrei galbene,
• -contra tifosului,
• -antigripal,
• -antipoliomielitic,
• -antirujeola,
• -antirubeola,
• -antioreion,
• -contra hepatita B
• 2.Vaccinuri antibacteriene : se clasifica :
• - vii atenuate : B.C.G
• - omorate : holeric , tifoidic , tuse convulsiva
• - anatoxine : difterica , tetanica
• - polizaharide : meningococ A+ C , pneumococ
• Preparare : prin culturi pure pe medii apropiate ,
de care corpii microbieni pot fi usor separati .
Emulsia bacteriana astfel obtinuta este apoi
atenuata sau distrusa prin procedee analoage
celor precedente
• 3.Vaccin mixt sau polivalent – amestec de vaccinuri(DT)
• 4.Vaccin stoc – se prepara cu diferite suse ale aceluiasi microb
• 5.Autovaccin – se prepara cu ajutorul germenilor prelevati de la
bolnavul insusi .Avantajul acestor vaccinuri este acela de a avea o
specificatie riguroasa , dar ele necesita mai multe zile ptr preparare
si un laborator competent la indemana

• Formele farm de vaccinuri se obtin din specii microbiene – culturi

vii sau atenuate omorate , care se concentreaza prin centrifugare
; concentratul este dizolvat in ser fiziologic intr-o proportie definita
.Solutiile sunt introduse in fiole sterile , pe care se noteaza
compozitia si data limita de utilizare
• Se prezinta sub forma de : solutii coloidale , suspensii , pulberi
liofilzate .Ca vehicule se utilizeaza : ser fiziologic , sol tampon fosfat
, solutii glucoza , dextran
• Toxinele microbiene , care se utilizeaza tot ca vaccinuri , se
transforma in anatoxine ( cu toxicitate redusa ) prin tratare termica
sau prin metode chimice ( formol) .De asemenea , Ag se poate
adsorbi pe un adjuvant , care are rolul de a-i mari activitatea :
hidroxid sau fosfat de Al , cand se obtine un vaccin adsorbant , cu
act prelungita , in acest fel creste imunostimularea
• In compozitia unor vaccinuri intra si antibiotice – neomicina ,
kanamicina , strepto , polimixina B singure sau asociate
• Se adauga conservanti antimicrobieni :
• - fenol 0,4:10000
• -tiomersal < 100000
• -2-fenoxietanol max 1: 1000
• - formol max 0,1 mg /doza
• Vaccinurile realizeaza o imunoterapie activa ,
prin formarea de Ac in organism , in urma
injectarii unor Ag modificati , cu bacterii ucise
sau inactivate , virusuri sau toxinele acestora .
• Formarea de Ac si deci autoapararea (
imunitatea ) se instaleaza dupa un anumit timp
• Conditionare
• -fiole si flacoane de sticla de capacitate mica
ambalate in cutii de carton inscriptionate specific
• Depozitare
• Temp: -4gradeC; +4 gradeC
• Pe timp indelungat, stabilitatea se asigura prin criodesicare sub forma de
vaccinuri uscate
• Ca produse biologice , vaccinurile sunt vulnerabile unele din ele continind
organisme vii , care tb mentinute la o temp adecvata ,iar unele sunt distruse la o
temp prea joasa
• in denaturarea vaccinurilor intervin o serie de factori ca :
• - modificari de ph
• - lumina
• - termosensibilizarea si modificarea temp de pastrare reprezinta problema cea mai
critica
• Dintr-un studiu al OMS priviind stabilitatea vaccinurilor reiese ca anatoxina
tetanica si difterica sunt cele mai stabile , urmate de vaccinul tetanos , difteric ,
poliomielitic inactivat , B.C.G.liofizat , rujeolic si o poliomielitic viu
• Vaccinurile difteric si tetanic pot rezista chiar la temp de 37 grade , timp de mai
multe luni , in timp ce vaccinul rujeolic liofilizat , dupa ce a fost dizolvat , nu este
stabil decat cateva ore
• Anumite vaccinuri pot fi congelate – dar uneori conditionarea lor
unitara cu solventul contraindica congelarea – fiolele cu solvent
riscand sa se sparga in timpul congelarii
• Pe de alta parte congelarea este absolut interzisa ptr
vaccinurile inactivate si mai ales ptr cele adsorbite
• Operatia de congelare a vaccinurilor adsorbite poate sa diminueze
activitatea sa sa determine aparitia de fenomene nedorite
• Astfel , vaccinurile adsorbite congelate prezinta particule granulare
sau flocoane la dezghetare
• In timp de 30 min apare un sediment , dovada clara a faptului ca
produsul a fost congelat . Sub efectul congelarii , gelul de hidroxid
de al ,isi pierde structura sa coloidala si este divizat in particule
cristaline , putand provoca abcese la locul injectarii , facand vaccinul
ineficace
 Indicatii de utilizari
• Act vaccinurilor poate fi :
• - preventiva
• - curativa
• Serovaccinarea – este o metoda diferita care se utilizeaza daca se doreste
sa se provoace f rapid o stare de imunitate fata de o boala cum este
difteria ( subiect nevaccinat dar care a fost in contact cu un bolnav ) , sau
tetanosul ( subiect nevaccinat atins de o paloare suspecta )
• Se injecteaza intai vaccinul , apoi , dupa ½ de ora , serul , intr-o regiune a
corpului . Apoi se practica ulterior a doua si a treia injectare cu vaccin
.Astfel subiectul supus contagiunii este intai protejat cu Ac adusi in mod
pasiv prin ser si el devine imunizat prin vaccin , cand efectul serului
dispare
• In unele cazuri , vaccinarea poate fi utilizata cu titlu curativ daca
diagnosticul s-a facut precoce ; se spera astfel sa se vada stabilitatea
imunitatii in timp ptr a detine o act terapeutica . Se asociaza in acest caz
seroterapia. Este cazul injectarii cu ser antitetanic si anatoxina tetanica
unui bolnav atins de tetanos , care se numeste seroanatoxiterapie
• Vaccinarea la copil – are ca scop de a asigura copilului o protectie
eficace contra unui nr de afectiuni ce au constituit adevarate flagele
si care datorita caracterului sistematic si oligatoriu al vaccinarii ,
practic au disparut
• Doua reguli guverneaza problema vaccinarilor :
• - tb sa fie inofensive
• - tb sa asigure o buna imunitate
• Calendarul vaccinarilor tb sa tina seama de factorul social si
climatic ( habitat rural , citadin , veri tropicale ) de riscuri particulare
legate de contextul familial
• Calendarul vaccinarilor este un ansamblu de recomandari
continand vaccinarile obligatorii sau facultative la diferite
varste
• Tipul vaccinului , ritmul vaccinarii , ordinea vaccinarilor pun
probleme pe care numai medicul de familie traditional are puterea
sa le regleze in favoarea intereselor celor mai bune ptr copil
• Vaccinarea contra tubelculozei – recomandata inainte de sase ani
• Vaccinarea contra variolei – nu este absolut necesara
• Vaccinarile antidifterica , antipoliomelitica sunt susceptibile de a fi
cuplate
• Vaccinarea polivalenta contra difteriei , tetanosului si poliomelitei se
practica intre 6-12 luni
• Vaccinari necesare ptr calatorii internationale :
• - antivariolica
• - antiholerica
• - antimalarica
• Este obligatorie ptr calatoriile internationale in tari cu risc ;se
elibereaza certificate internat valabile pe o periada de : 3 ani ptr
variola , 6 luni ptr holera si 6 ani ptr febra galbena
• Evolutia vaccinarii umane
• Prima vaccinare : leziunea debuteaza in a 4 zi dupa
inoculare intraepidermica ; este o infiltratie cutanata de
culoare rosie care se transforma repede intr-o vezicula
transparenta putin opalescenta
• De la 8 pana la a 10 zi elementul vaccinului este
caracteristic , inflamatia este maxima , cu o vezicula la
centru care incepe sa se depuna si care prezinta la
periferie o aureola rosie puternica , intinsa , dureroasa
• Din a 11 zi , incepe involutia , vezicula se zbarceste , se
usuca si se acopera cu o crusta bruna , aureola diminua
rapid , apoi dispare
• In a 20 zi , crusta cade , lasand in urma ei o cicatrice
rotunda si gaurita care poate persista uneori toata viata
• Revaccinarile – o rc identica celei de la prima vaccinare se poate
observa la subiectii in varsta care nu au fost revaccinati de f multi
ani
• O rc precoce nu se manifesta decat printr-o papula care dispare in
2-3 zile , functie de persistenta imunitatii

• Complicatii ale vaccinarii – rare .Daca eruptiile vaccinale si

suprainfectia prin bacterii , favorizate de o proasta igiena , sunt
benigne, nu acelasi lucru se intampla cu encefalita vaccinala
• Aceasta din urma poate complica primele vaccinari tardive , de
unde regula de a vaccina copiii inaintea varstei de trei luni , in
orice caz inainte de 1 an
• Encefalita debuteaza catre a 10 zi prin febra si toropeala , urmate
imediat de convulsii sau de paralizii .Evolutia are loc fie spre exitus,
fie catre vindecare cu sau fara sechele neuropsihice
Reactii adverse si contraindicatii
• Rc adverse :
• - rc locale : durere , noduli, proces inflamator
• - rc generale ; cefalee, tulburari digestive , sindrom febril , f rar soc
anafilactic , hipotensiune sau edem al glotei
• - incidente cutanate : eruptii , urticarie , hipersensibilizare , ec
anafilactice locale
• - accidente neurologice : convulsii , encefalopatii
• - accidente sanguine : purpura trombepenica
• - accidente osoase : osteita , dupa B.C.G
• Contraindicatii : se clasifica in 3 grupe :
• 1. temporare – convalescenta , infectii acute , stari febrile , eczema
, piodermita , graviditate
• 2. durabile – maladii cronice evolutive , in special afect renale
• 3. cazuri particulare – epidemii
• Vaccinurile atenuate sunt contraindicate in cazul
• -unui deficit imunitar congenital , in cazul
• -unor tratamente imunosupresoare
• Vaccinurile inactivate se pot adm fara risc

• Nu se va vaccina un subiect alergic in timpul puseului evolutiv al

bolii
• Nu se adm in sarcina : vaccinul antidifteric , antirabic , B.C.G
,pneumococic, antimeningococic A si C
• Indicatiile terapeutice :
• - maladii infectioase
• -deficiente imunitare
• - stari alergice
• - maladii hemolitice ale nou nascutului
 Seruri
• Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile obtinute din sangele
recoltat de la animale ( cal ) la care s-au injectat doze crescatoare de
germenii vii , un anumit timp. Sangele acestor animale contine doze
masive de Ac , el este recoltat si dupa coagulare , lasa sa exude un ser
bogat in Ac si antitoxine .
• Formarea de Ac la animale conduce la seruri animale cu Ac heterologi .
Ac formati la om dau seruri cu Ac homologi
• Spre deosebire de vaccinuri , serurile dau o imunizare pasiva prin Ac
formati intr-un alt organism , de asemeni o imunizare specifica
• Prepararea serurilor se realizeaza in cond de asepsie prin extragerea
sangelui de la un animal ( cal ) intr-un flacon unde ulterior are loc
coagularea si separarea in cheag , plasma si ser
• Serurile terapeutice se obtin de la animale vaccinate in prealabil
contra unor boli infectioase
• Astfel daca se injecteaza la un animal , doze crescande de germeni vii ,
acest animal va putea rezista incetul cu incetul la doze crescande de culturi
microbiene
• Sangele sau va contine deci doze masive de
Ac si va da un ser bogat in Ac si antitoxine
• Serul va fi introdus in fiole sterile si va putea fi
injectat la bolnavii atinsi de aceiasi boala ca si
cea injectata la animal
• Se pot obtine si seruri solide – prin evaporare
la vid ( criodesicare ) la – 40 grade
• Antigenii si anticorpii sunt de natura proteica
 Seruri purificate
• Principalul inconvienet al serurilor este toxicitatea lor
din cauza proteinelor continute in ele , putand da
accidente anafilactice datorita prezentei albuminei
• Purificarea serurilor consta in eliminarea celei mai
mari parti a proteinelor ptr a pastra doar fractiunea de
globulina combinata cu Ac = Ig
• Ig sau gamaglobulinele umane realizeaza o
imunoterapie pasiva prin aport direct de Ac circulanti
cu rol imediat antiinfectios
• Ig sunt glicoproteine serice cu functie de Ac Ig G ,IgM
,IgA,IgD, IgE – cea mai activa fiind IgG sau
gamaglobulina
• Pe langa Ig standard , exista si Ig specifice (
hiperimunoglobuline ) – utile in hepatita B , pertusis,
• Prep industriale contin :
• -Ig specifice provenind de la subiecti hiperimunizati
prin vaccinari repetate sau convalescenti ai unor
maladii infectiaose , sau donatori selectionati
• -gamaglobuline standard – extrase din placenta umana
sau sange -contin IgG
• -imunoglobuline standard de uz iv ( pulberi liofilizate )
• Se mai cunosc gamaglobuline polivalente (gama TS )
care se utilizeaza in maladii cu deficit imunitar :
hemopatii , neoplazii
 Seroterapia
• Metoda de utilizare de seruri in scop profilactic sau
terapeutic
• Consta in injectarea la un bolnav , a serurului altui
bolnav , sau de la un animal care are deja in sangele
sau Ac specifici Ag unei boli
• Da o imunitate pasiva , ptr ca este vorba de Ac
donatorului , ea neproducand formare de Ac de catre
primitor
• Dureaza maxim 20 zile , dar are eficacitae imediata
• Se poate folosi :
• -cu titlu preventiv , ptr a evita aparatia unei boli (
seroterapia preventiva antitetanica)
• -cu titlu curativ ( in cursul difteriei ) ,
• -cu titlu se simpla atenuare
• Indicatii :
• - neutralizarea toxinelor microbiene ale toxiinfectiilor :
difteria , tetanos
• - ptr a neutraliza veninurile serpilor sau toxine
ingerate ; botulism
• - ptr a lupta contra afectiunilor virale : rujeola ,
poliomelita
• -se utilizeaza un ser antirabic ptr a atenua act
vaccinarii antirabice la subiectii muscati de animale
turbate ( serul nu este suficient ptr a se opune bolii )
• Inainte de explozia Ab se utilizau seruri specifice ptr
unele boli : meningita , pneumonia
 Forme radiofarmaceutice
• Sint prep dozate care contin , unul sau mai multi radionuclizi (
izotopi radioactivi ) destinati adm umane in scop terapeutic sau
de investigatie
• Radius = raza
• Sinonime = med radioactive , subst farm marcate
• Fr defineste ac med folosind prefixul radio inaintea den elementului
activ
• Radioactivitatea este prop unor nuclizi de a emite spontan
particule sau radiatii ( alpha , beta , gamma ) ca urmare a
capturii de electroni orbitali
• Ea este caract izotopilor nestabili care se dezintegreaza emitind
radiatii nucleare
• Farm nucleara reprezinta un serviciu cu orientare spre pacient care
include cunostiinte stintifice necesare ptr ameliorarea si
promovarea sanatatii pe baza radioterapiei
• Farmacistul care apartine farmaciei nucleare efectueaza anumite
controale de calitate indiferent daca ac prod radiofarm sunt prep
sau doar eliberate
• Farm nucleare sunt localizate in departamentele de medicina
nucleara ale spitalelor- protectie impotriva radiatiilor ptr personalul
care prepara sau manevreaza prod radiofarm
• Avantaje :
• -se obtin rezultate exacte
• - se adm prin tehnici speciale realizand o expunere redusa a org la
radiatii
• - investigatiile nu depind de starea bolnavului , iar repetarile nu
sunt necesare
• - se pot folosi cant extrem de mici
• - pot fi dirijate catre anumite locuri ale corpului uman
• - se utilizeaza in cazurile de diagnostic diferential – diagnosticul
precoce al cancerului
• - se pot folosi izotopi marcati , care in urma
dezintegrarii emit radiatii care sunt masurate in afara
corpului uman si pot fi inregistrate
• - pot fi realizate dif f farm ; sol, em , capsule , aerosoli ,
pulberi
• Dezavantaje :
• -lab de medicina nucleara si personal specializat
• -separare dificila a izotopilor radioactivi
• -conditionare in containere speciale rezistente la lovire
• -protectie impotriva radiatiilor a personalului , pacientilor
• Clasificare :-
• radiofarm terapeutice
• Radiofarm ptr diagnostic
• Radiofarm terap folosesc radiatia emisa in tes specific din corp , de
ex tratamentul unor tumori prin distrugerea cel neoplazice
• Radiofarm ptr diagnostic : sunt fol ptr a obtine o inform despre
pacient – structura sau pozitia unui organ din corp sau cum
functioneaza
• Caile de adm :
• - Orala
• - parenterala
• - pulmonara
• - cutanata
• Obtinerea izotopilor radioactivi :
• Din 106 elemente si aproape 1000 nuclizi ai acestora , 9
radionuclizi apartinind la 6 elemente cuprind
aproape 70 % din activ medicala : I 131 , Cr 51 , I125,
I132 , Na22 , Cr 85 , Hg 197 , Hg 203
• Obtinere :
• - bombardarea nucleelor stabile cu particule
elementare ( neutroni , protoni , deuteroni , helioni ) sau
cu fotoni ( gama ) .Radioizotopii se obt astfel in
reactorul nuclear sau in acceleratorul de particule
• - extragerea si separarea radionuclizilor din prod de
fisiune a combustibilului nuclear