Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
*8. Tabloul clinic al ocluziei prin strangulare cuprinde:
A. Vărsături tardive, fecaloide
B. În ocluzia pe bridă, meteorismul este absent
C. Uneori, apărarea musculară poate fi prezentă
D. În volvusul de sigmoid, meteorismul este simetric
E. Debut lent, insidios
*12. În cadrul manifestărilor clinice ale fibromului uterin, hipermenoreea si menoragia însoțesc
cel mai frecvent fibroamele:
A. Submucosale
B. Subseroase, sessile
C. Intramurale
D. Subseroase, pediculate
E. Dezvoltate intraligamentar
13. Diureticele de ansă folosite pentru tratarea retenției hidrosaline în insuficiența cardiacă
cronică sunt:
A. Furosemid
B. Indapamidă
C. Hidroclorotiazidă
D. Torasemid
E. Bumetanid
2
E. Teofilina se administrează numai în formele retard
*20. Cei mai importanți germeni patogeni implicați în etiologia bolii inflamatorii pelvine sunt :
A. Klebsiella pneumoniae si Treponema pallidum
B. Neisseria gonorrhoeae si Chlamydia trachomatis
C. Trichomonas vaginalis si Chlamydia trachomatis
D. Chlamydia trachomatis si Treponema pallidum
E. Treponema pallidum si Neisseria gonorrhoeae
3
22. Ţinte terapeutice în DZ:
A. Glicemie preprandială adulţi: 70-130 mg/dl
B. Glicemie preprandială diabet gestaţional <95 mg/dl
C. Glicemie postprandială gravide cu DZ tip 1, 2: 100-129 mg/dl
D. A1c gravide cu DZ tip 1, 2: <8%
E. A1c adulţi <7%
23. Sindromul post colecistectomie poate fi explicat din punct de vedere etiopatogenic prin:
A. Existența concomitentă a unei patologii biliare nerecunoscute
B. Apariția la distanță a unei vezicule biliare de neoformație
C. Eroare sau imperfecțiune de tehnică chirurgicală
D. Existența unei patologii non biliare nediagnosticate, care îşi continuă evoluția naturală
E. Existența unei gastrite de reflux concomitente
26. Criteriile imunologice SLICC 2012 de clasificare a lupusului eritematos sistemic cuprind:
A. Sindrom Felty
B. Test Coombs pozitiv in absența anemiei hemolitice
C. Hipocomplementemie: scăderea C3, C4, CH50
D. Ac anti Sm pozitivi
E. AAN peste valoarea de referință a laboratorului
4
29. Sunt semne clinice ale sindromului de compartiment:
A. Durerea profundă şi permanentă
B. Aspectul cianotic al extremităţii
C. Parestezii în teritoriul afectat
D. Creşterea temperaturii locale
E. Presiunea intracompartimentală 5-10 mmHg
5
*36. Este betablocant nonselectiv:
A. Atenolol
B. Propranolol
C. Esmolol
D. Metoprolol
E. Bisoprolol
6
D. E declanșată de alimente colecistokinetice
E. Are doar caracter colicativ
43. Referitor la tuberculoza secundară sunt false:
A. Poate apărea la mai mulți ani după primoinfecție
B. Se asociază adenopatii satelite mai puțin exprimate decât în cazul primoinfecției
C. Vindecarea se poate produce spontan
D. Ftiziogeneza este doar endogenă în acest caz
E. Una dintre formele anatomo-clinico-radiologice este cea infiltrativă
*44. Singura investigație care permite diagnosticarea cancerului gastric precoce este:
A. Ecografia abdominală
B. Gastroscopia
C. Tranzitul baritat
D. Rezonanța magnetică nucleară
E. Antigenul carcinoembrionar
7
50. Cu privire la oftalmopatia din boala Graves sunt adevărate:
A. Este întotdeauna unilaterală
B. Fumatul reprezintă un factor de risc
C. Diplopia are o cauză musculară
D. Poate evolua spre pierderea vederii
E. Este contraindicație absolută pentru tratamentul cu iod radioactiv
8
E. “Sick sinus syndrome” se poate manifesta atât prin frecvenţe cardiace de 50 bătăi pe
minut, cât şi prin frecvenţe de peste 120 pe minut
57. Sunt adevărate despre tuberculoza extrarespiratorie următoarele afirmații:
A. Tuberculoza ganglionară secundară afectează predominant ganglionii submandibulari
B. Tuberculoza genitală la bărbaţi determină frecvent orhiepididimită
C. Tuberculoza digestivă poate afecta orice segment al tubului digestiv
D. În tuberculoza peritoneală, lichidul peritoneal obţinut prin paracenteză este un transsudat
E. Tuberculoza osteoarticulară se manifestă mai frecvent la nivelul articulaţiilor mici
59. Tahicardia paroxistică supraventriculară prin reintrare nodală are următoarele aspecte tipice
pe electrocardiogramă:
A. Ritm neregulat
B. QRS larg în majoritatea cazurilor
C. Unda P poate fi ascunsă în QRS
D. Frecvența atrială 150-200/min
E. Frecvența atrială minim 300/min
9
*64. În ciroza biliară primitivă se pot întâlni următoarele, cu excepția:
A. Xantoame cutanate
B. Steatoree
C. Urini hipercrome
D. Eritem nodos
E. Prurit
*68. Scorul Truelove-Witts pentru evaluarea colitei ulcerative nu cuprinde următorii parametrii:
A. Temperatură
B. Albuminemie
C. VSH
D. Număr scaune/zi
E. Rectoragii
69. Suspiciunea clinică de embolie pulmonară trebuie confirmată imagistic printr-una din
următoarele modalități:
A. Angiografie pulmonară prin computer tomografic (angioCT) cu substanță de contrast
B. Electrocardiogramă
C. Gazometrie arterială
D. Scintigrafie de ventilație/perfuzie
E. Angiografie pulmonară cu substracție digitală sau angiografie prin rezonanță magnetică
10
E. Glomerulonefrita
75. Referitor la explorările paraclinice utilizate în diagnosticul litiazei biliare sunt corecte:
A. Radiografia abdominală simplă evidențiază în majoritatea cazurilor calculii
B. Frecvent se utilizează colangiografia IV pentru evidențierea calculilor
C. Calculii veziculari au un aspect hipoecogen cu con de umbră posterior
D. Scintigrafia biliară cu technețiu apreciază și funcția ficatului și căilor biliare
E. Colangiografia RMN poate evidenția și diagnosticul etiologic al obstrucției, cât și
topografia exactă a acesteia
*76. Clasa de risc înalt la pacienții cu boală coronariană cronică stabilă este dată de:
A. Scor de risc intermediar la testul ECG de efort
B. Tulburări de cinetică pe mai puțin de 2 segmente la ecocardiografia de stres, la doze mici
de dobutamină (<10 mcg/kgc/min)
C. Disfuncție ventriculară stângă severă la efort (FEVS<35%)
D. Disfuncție ventriculară stângă ușoară-moderată în repaus (FEVS 35-49%)
E. Defecte moderate de perfuzie la scintigrafia miocardică de stres
11
D. AINS se asociază cu medicamente remisive
E. Medicamentele remisive nu încetinesc evoluția distrucțiilor articulare
78. Formularul de evaluare Coopland ia în vedere următoarele:
A. Chirurgie ginecologică în antecedente
B. Vârsta fătului
C. HTA
D. Diabet gestațional
E. Cezariană in antecedente
81. Conform stadializării cancerului de col invaziv (FIGO, 2009), stadiul III poate fi reprezentat
de:
A. Extensia în treimea inferioară a vaginului, fără invazie parametrială până la peretele
pelvin
B. Invazia organelor vecine colului uterin
C. Invazia parametrului până la peretele pelvin sau hidronefroză/rinichi nefuncțional
D. Metastaze la distanță
E. Invazia a 2/3 vaginale superioare, fără invazie parametrială
12
E. Valorilor crescute ale D-dimerilor
13
*92. Boala lui Caroli este:
A. Cauză de calculi secundari
B. Stenoza coledociană înaltă
C. Dilatarea sacciformă a canaliculelor biliare intrahepatice
D. Cauză de calculi primari și secundari
E. Dilatarea sacciformă a porțiunilor extrahepatice a canalelor biliare
*96. În hemoragiile digestive inferioare oculte fără sursă depistată tratamentul constă în:
A. Rezecție chirurgicală
B. Tratarea anemiei feriprive
C. Hemostază endoscopică
D. Hemostază chirurgicală prin sutura leziunii
E. Embolizare angiografică
14
99. Biopsia de vilozități coriale:
A. Se face după 15 SA
B. Se poate efectua transabdominal, transcervical sau transvaginal
C. Prezintă risc de oligohidramnios
D. Nu prezintă risc de avort
E. Sângele fetal nu trece în circulaţia maternă
105. Hemoragia digestivă superioară datorată ulcerelor gastro-duodenale este caracterizată prin:
A. Scorul Rockall de 2 permite externarea în aceeaşi zi cu endoscopia şi reluarea alimentării
în primele 24 de ore
B. Ulcerul duodenal anterior cauzează de obicei sângerări masive
C. Debutul intraspitalicesc este un factor pronostic favorabil
15
D. Ulcerul gastric înalt pe mica curbură este un factor de pronostic nefavorabil
E. Se recomandă antagoniştii receptorilor H2 în HDS acută
106. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la etiologia HTA:
A. SRAA este implicat în patogeneza HTA esențială și unele forme de HTA secundară
B. La hipertensivi, crește calciul intracelular, scăzând tonusul celulelor musculare netede
vasculare
C. Hiperaldosteronismul primar (sindromul Conn) este datorat, cel mai frecvent, unei cauze
maligne la nivelul glandei suprarenale
D. În coarctația de aortă, HTA este prezentă doar la nivelul membrelor superioare
E. În boala Paget apare o HTA sistolică izolată
*108. Stadiul 3 în clasificarea severității obstrucției ventilatorii din BPOC presupune o valoare a
VEMS post bronhodilatator de:
A. >80%
B. >70%
C. 50-80%
D. 30-50%
E. <30%
16
D. 2-4 săptămâni
E. Nu necesită reevaluare endoscopică
113. Referitor la IECA sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
A. În caz de tuse seacă se pot înlocui cu sartani
B. Sunt recomandaţi împreună cu un beta blocant la toţi pacienţii cu FE normală
C. Pot produce efecte adverse precum hiperpotasemia
D. Tratamentul cu Captopril se inițiază cu 2 mg x 3 doze/ zi
E. Reduc riscul de spitalizare pentru insuficiență cardiacă şi reduc mortalitatea
115. Otita medie acută se tratează cu antibiotice în funcţie de vârstă şi severitate astfel:
A. 6 ani, severă: 10 zile
B. 2-5 ani, severă: 7-10 zile
C. Peste 6 ani, uşoară-moderată: 5-7 zile
D. Sub 2ani, severă: 10 zile
E. 2-5 ani, uşoară-moderată: 7 zile
118. Următoarele artere sunt ramurile terminale ale arterei carotide interne, care se distribuie spre
irigaţia parenchimului cerebral:
A. Comunicante posterioare
B. Coroidiene anterioare
C. Sylviene
D. Cerebrale anterioare
E. Cerebrale posterioare
17
E. Este un semn de gravitate al ocluziei
126. În BPOC, următoarele constituie criterii clinice de gravitate care impun spitalizarea, cu
excepția:
A. Dispnee severă de efort
B. Cianoză severă cu tendință la agravare
C. Folosirea intensă a muşchilor respiratori accesori
18
D. Alura ventriculară > 110/minut
E. Tahipnee > 18/minut
127. Este adevărat referitor la apendicită:
A. Abcesele periapendiculare se produc mai ales în localizările retrocecale
B. Exacerbarea bruscă a durerii, însoţită de ileus, febră de tip septic si leucocitoză de
10000/mm3 înseamnă peritonită
C. Peritonita poate apărea la un interval de câteva ore până la 1-2 zile după debut
D. Blocul apendicular apare datorită unei virulenţe crescute a germenilor la 24-72 de ore de
la debutul crizei
F. Palparea relevă împăstare dureroasă, nedepresibilă, în fosa iliacă dreaptă este semn de
plastron apendicular
129. Alegeți afirmaţiile adevărate despre scorul Marshall de evaluare a răspunsului inflamator
sistemic:
A. Scorul pentru pacienții cu afecțiuni renale se calculează plecând de la valorile inițiale ale
creatininei
B. Un scor de 2 sau mai mult pentru unul din sisteme defineşte disfuncţia de organ
C. TA sistolică >90 mmHg înseamnă o severitate scăzută
D. Include un indice respirator (PaO2/PaCO2)
E. Presiunea sistolică a sângelui se calculează în contextul susţinerii inotrope
*132. Uscăciunea mucoaselor, scăderea turgorului cutanat şi ROT exacerbate sunt elemente din
cadrul:
A. Hipovolemiei hipoosmolare
B. Hipervolemia izoosmotică
C. Hipervolemia hiperosmotică
D. Hipervolemia hipoosmotică
E. Hipovolemiei hiperosmolare
19
133. Se poate afirma despre tumora Phyllodes că:
A. Are o creştere lentă
B. Are potenţial de transformare sarcomatoasă
C. Are un tablou clinic benign
D. Se evidenţiază adenopatii axilare importante
E. Metastazează sanguin
*136. Malnutriţia protein-calorică gradul III este caracterizată de următoarele valori ale
deficitului ponderal:
A. 40%
B. < 40%
C. < 30%
D. < 20%
E. < 10%
20
*140. Sunt trăsături grup A SpA:
A. Entesită
B. Dactilită
C. Uveită
D. Durere lombară cu caracter inflamator în trecut
E. Antecedente familiale de SpA
145. Scorul PASI (Psoriasis Assessment Severity Index) evaluează urmatoarele caractere:
A. Scuamele
B. Infiltrația
C. Tumefacția
D. Eritemul
E. Afectarea unghială
21
E. Concentraţia intracelulară normală a sodiului este 135-145 mmol/l
22
D. Încărcătură virală
E. Valoarea VSH
155. La pacienţii sub 60 de ani, cu limfom malign Hodgkin, sunt factori adiţionali de gravitate:
A. Sexul masculin
B. Splenomegalie gigantă care dă fenomene de compresiune
C. Stadiul IV
D. Trombocitopenia < 100 000/mm3
E. Leucopenia
*156. Durata tratamentului în hepatitele cronice C cu ribavirină şi inteferon este dependentă de:
A. Vârsta pacientului
B. Genotipul viral
C. Normalizarea concentraţiei de protrombină
D. Normalizarea ALT
E. Încărcătura virală la iniţiere
23
C. Acid folic
D. Azatioprină
E. Ciclofosfamida
161. Modificările morfopatologice evidenţiate la nivelul căilor mici aeriene în BPOC sunt:
A. Hiperplazia şi hipertrofia glandelor submucoase
B. Infiltratul inflamator format din eozinofile
C. Înlocuirea epiteliului monostratificat ciliat cu un epiteliu pluristratificat de metaplazie
malpighiană
D. Infiltratul inflamator format din polimorfonucleare, limfocite, macrofage şi fibroblaste
E. Hiperplazia celulelor caliciforme
162. Implicarea diverselor clase de medicamente în patogeneza deficitului de acid folic este
caracterizată de:
A. Anticonvulsivantele reduc absorbţia şi induc enzimele microzomale hepatice
B. Inhibitorii pompei de protoni inhibă transportorii de acid folic
C. Sulfasalazina perturbă sinteza AND-ului independent de folaţi/vitamina B12
D. Metotrexatul inhibă dihidrofolat-reductaza
E. Contraceptivele orale cresc catabolismul acidului folie
*164. Nefropatia tubulo-interstițială acută secundară unei infecţii sistemice are următoarele
elemente clinice:
A. Glicozurie
B. Eozinofilurie
C. Hematurie rnacroscopică
D. Oligo-anurie
E. Este dominată de maifestările afectării funcţionale de bază
24
C. Creşterea cationilor nemăsuraţi (Mg, Ca)
D. Hipoaldosteronism
E. Cetoacidoză
*168. Tratamentul în voletul costal cuprinde:
A. Antibioterapie profilactică
B. Benzi circulare toracice
C. Pansamente cu benzi adezive depăşind cu 2-3 cm marginile voletului
D. Antialgicele orale cu eficienţă crescută
E. Se evită pe cât posibil intubaţia
171. Sunt factori de risc adiţional ce ar orienta tratamentul unui pacient în vârstă de 45 de ani
diagnosticat cu LH spre BEACOPP :
A. Sexul feminine
B. Hemoglobina < 10 g/dl
C. Leucocite < 15 000/mmc
D. Albumina < 4 g/dl
E. Stadiul II
25
D. Nu este obligatorie asocierea în caz de hemoliză
E. Se defineşte prin scăderea cantităţii de eritrocite
*180. Care din următoarele elemente funcționale respiratorii exclude diagnosticul de astm bronșic
la un pacient de 50 de ani, fumător:
A. Prezența hiperinflației pulmonare
B. Transferul gazos prin membrana alveolo-capilară scăzut
C. Prezența hiperreactivității bronșice
D. Creșterea VEMS cu 12% după administrarea de salbutamol
E. Raportul VEMS/CV<70%
26
C. Bilirubina directă crescută
D. Reticulocitoza
E. Trombocitoza
182. Tratamentul beta-blocant în faza acută a STEMI:
A. Se face prin administrare pe cale intravenoasă la toți pacienții
B. Este indicat pe cale intravenoasă doar la pacienții cu tahicardie și tensiune arterială
crescută
C. Este contraindicat la pacienții cu hipotensiune și semne de insuficiență cardiacă
D. Prin administrare pe cale orală este benefic pacienților cu risc mic
E. Este obligatoriu indiferent de statusul hemodinamic al pacienților
187. Următoarele enunţuri referitoare la etapele evolutive din infecţia cu HIV sunt adevărate:
A. În etapa asimptomatică, încărcătura virală rămâne relativ stabilă
B. În infecţia acută, diagnosticul se pune prin test ELISA
C. Etapa SIDA este definită de valoarea limfocitelor CD4 în intervalul 200-500 cel/mmc
D. Etapa asimptomatică poate avea o durată medie de 8-10 ani
E. Infecţia acută are un tablou clinic nespecific
27
C. Se indica numai în limfoamele agresive
D. Este obligatorie în toate cazurile pentru stabilirea extensiei bolii
E. Se face în cazul în care se tentează autotransplantul medular
189. În stenoza mitrală:
A. Se produce o crestere a presiunii în atriul stâng
B. Apare vasoconstricția arteriolelor pulmonare
C. În timp apare insuficiența pulmonară şi tricuspidiană
D. Este favorizată apariția aritmiilor atriale
E. În majoritatea cazurilor funcția sistolică a ventriculului stâng este scazută
*192. Forma imunofenotipică a leucemiei acute limfoblastice care apare în circa 15% la copii şi
10% la adulţi este:
A. Pre-B
B. Pre-T
C. Limfocite B mature
D. Comună
E. Pro-B
28
195. Următoarele elemente confirmă sepsis:
A. Insuficienţă renală cronică neagravată, cu pneumonie interstiţială cu Mycoplasma
pneumoniae, lără leucocitoză, febră sau tahicardie, dar cu frecvenţă respiratorie 22/min
B. Obnubilare, pielonefrită acută cu E. coli, polipnee şi leucocitoză
C. Amigdalită acută, tahicardie, polipnee şi TA sistolică 80 mmHg nou instalată
D. Febră, tahicardie, pneumonie şi insuficienţă renală nou instalată
E. Leucocitoză, febră, alură ventriculară 98/min, pneumonie şi insuficienţă respiratorie nou
instalată
199. Un bolnav cu Antigen HBS pozitiv, anticorpi anti HBs negativi, anticorpi IgM anti HBc
pozitivi, Anticorpi IgG anti hepatita A pozitivi, poate fi:
A. Hepatită cronică B asociată cu hepatită virală A
B. Hepatită virală acută B şi vaccinare în antecedente pentru hepatită virală A
C. Hepatiată virală acută B şi hepatită acută A în antecedente
D. Hepatită acută virală A cu hepatită virală B în antecedente
E. Coinfecţie acută A + B
29
30