CĂLĂTORIE

ÎN LUMEA ELEMENTELOR
Autori:
L. BOBROV, E . DRAGUNOV, K . K A P U S T l N S K A t A .
V. K A R E L I N , G. LOŞCILOV, A . M A K A R E N I A , I . M E D V E D E V ,
I. R O M A N K O V , A. S E N C E N K O V , T . SENCENKOVA,
D. TRIFONOV, V. VASILEVSKI, L . VLASOV

Culegere alcătuiţii de
L . V L A S O V şi D . T R I F O N O V

I n romîneşte de
N . B Ă R B E L E S C U si N . W E I N S T E I N

C o p e r t a şi desenele de
D. IONESCU

liyTEOTECTBHE
11 C T P A I i y 3JTEMEHT0B
Ma/r. „Mono^aH rBapaiin"
MocKBa, 1963
Text prescurtat
Această carte nu este un manual şi, cu alit mai mult, nu
este o enciclopedie. Pentru a prezenta elementele sistemului
periodic, chiar dacă ne-am opri numai asupra celor mai de
seamă particularităţi ale lor ar fi necesare volume întregi.
De aceea „ruta" călătoriei noastre în lumea elementelor trece
numai prin domeniile esenţiale, cele mai demne de remar­
cat. Cititorul face cunoştinţă cu acele elemente chimice care
constituie fondul principal al chimiei anorganice şi care
au utilizări largi in diversele domenii ale activităţii omeneşti.

a
UNELE PROBLEME ACTUALE
ALE CHIMIEI ANORGANICE

L i s t a „pieselor c o m p o n e n t e " care intră i n construcţia

n a t u r i i însufleţite şi neînsufleţite c u p r i n d e pînă a c u m 104
elemente c h i m i c e .
N o i , l o c u i t o r i i acestei p l a n e t e , a m a v u t n o r o c : P ă m î n t u l
n u a fost n e d r e p t ă ţ i i . I n acea p a r t e a u n i v e r s u l u i care este
accesibilă observaţiilor a s t r o n o m i c e , n u s-a c o n s t a t a t p r e ­
zenţa n i c i u n u i e l e m e n t de care să n u p u t e m d i s p u n e şi n o i .
G l o b u l p ă m î n t e s c este u n f e l de l a b o r a t o r c h i m i c uriaş,
care e în funcţiune de f o a r t e m u l t t i m p . I n e l a u apărut,
în d i f e r i t e e t a p e , condiţii p e n t r u desfăşurarea celor m a i v a ­
r i a t e reacţii. A fost n e v o i e de p r e s i u n i înalte? — Iată, în
i n t e r i o r u l P ă m î n t u l u i m a t e r i a este c o m p r i m a t ă l a sute de
m i i şi c h i a r l a m i l i o a n e de a t m o s f e r e . — S a u , p o a t e , de t e m ­
p e r a t u r i înalte? — P ă m î n t u l clocotea ca o sferă de m a g m ă
incandescentă. — Sau de t i m p ? — T i m p — l a discreţie:
z i l e , m i l e n i i , sute de m i l i o a n e de a n i . N a t u r a n u e zgîrcită
T o c m a i datorită u n o r transformări c h i m i c e e x t r e m de
c o m p l e x e şi neîncetate s-a f o r m a t (şi c o n t i n u ă şi a z i să
evolueze) p l a n e t a noastră.
O a m e n i i s-au d e p r i n s să facă şi să u t i l i z e z e f o c u l , să t r a n s ­
f o r m e blănurile a n i m a l e l o r sălbatice în p i e l e , să o b ţ i n ă f i e r
d i n m i n e r e u r i . L a început o m u l b î j b î i a p r i n întuneric, d a r
u n e o r i e f o r t u r i l e l u i erau încununate de m a r i succese. Ceea
ce se î n t î m p l a era p e n t r u o m u n l u c r u i n e x p l i c a b i l , u n m i s t e r ;
de aceea a r i a de a înfăptui a n u m i t e transformări c h i m i c e a
fost m u l t ă v r e m e considerată sacră, intrînd în atribuţiile
preoţilor p ă g i n i .
D i n O r i e n t , realizările c h i m i e i a p l i c a t e s-au t r a n s m i s l a
începutul erei noastre în G r e c i a , a cărei moştenire a p r e ­
l u a t - o R o m a . I a r cînd I m p e r i u l r o m a n s c l a v a g i s t , şubrezit,
s-a p r ă b u ş i t , t o t ce era m a i b u n în d o m e n i u l ştiinţei şi a l
meşteşugurilor a fost p r e l u a t de a r a b i . î n a c t i v i t a t e a c h i -
m i ş t i l o r a r a b i p r i n c i p i u l a p l i c a t i v s-a î m p l e t i t într-un m o d
o r i g i n a l cu cel m i s t i c . Este cu adevărat u i m i t o a r e rîvna
f a n a t i c ă c u care a u m u n c i t ei p e n t r u a d e s c o p e r i reţeta
o b ţ i n e r i i a u r u l u i d i n a l t e m e t a l e sau e l i x i r u l m i r a c u l o s m e n i t
să i z b ă v e a s c ă pe o m de t o a t e b o l i l e şi c h i a r de m o a r t e .
Combinînd diferitele substanţe, alchimiştii au s i n t e t i z a t ,
„printre a l t e l e " , m u l t e substanţe valoroase.
In d e c u r s u l secolelor X I I — X V , e f o r t u r i l e a l c h i m i ş t i l o r
a r a b i sînt c o n t i n u a t e de a l c h i m i ş t i i e u r o p e n i . I n l a b o r a t o a r e l e
l o r t a i n i c e , p l i n e de f u m şi de e m a n a ţ i i c i u d a t e , aceştia făceau
t o t f e l u l de f a r m e c e , a r d e a u d i f e r i t e s u b s t a n ţ e , î n t o c m e a u
şi î n c e r c a u cele m a i năstruşnice reţete ale „ p i e t r e i f i l o z o f a l e " ,
îi d u c e a u de n a s pe p r i n ţ i şi pe r e g i , p r o f i t î n d de i g n o r a n ţ a
a c e s t o r a , şi u n e o r i , a c u z a ţ i de î n ş e l ă t o r i e , îşi sfîrşeau z i l e l e
spînzuraţi.
T o a t e acestea n u a v e a u n i m i c c o m u n c u ş t i i n ţ a . A l c h i m i a
e r a m a i d e g r a b ă o c h i m i e a p l i c a t ă , pusă pe t e m e l i i neştiin­
ţifice a b s u r d e , şi, în p l u s i s c u s i t c i f r a t ă , o căutare o a r b ă pe u n
d r u m care n u d u c e a n i c ă i e r i .
O a m e n i i ajunseseră să c u n o a s c ă o m u l ţ i m e de c o m p u ş i
c h i m i c i . E i î n v ă ţ a s e r ă să f a b r i c e s t i c l a , u t i l i z a u p r a f u l de
p u ş c ă , b ă t e a u m o n e d ă , t u r n a u zei d i n b r o n z , făureau săbii
m i n u n a t e şi o b ţ i n e a u c o l o r a n ţ i care şi-au păstrat p r o s p e ţ i m e a
în c i u d a t i m p u l u i care d i s t r u g e t o t u l .
I n m o m e n t u l în care s-a n ă s c u t ştiinţa c h i m i e i , c h i m i a
a p l i c a t ă n u m a i era t î n ă r ă ; ea a c u m u l a s e e x p e r i e n ţ ă , pe
u m e r i i e i atîrna şiragul l u n g a l v e a c u r i l o r . A p a r i ţ i a n o i i
ştiinţe a a v u t loc n u de m u l t : a b i a a c u m v r e o d o u ă secole
şi j u m ă t a t e .
I n s e c o l u l a l X V I I - l e a , c u s t u d i u l n a t u r i i se î n d e l e t n i c e a u
deja b o t a n i c a , zoologia, m i n e r a l o g i a . L a început cercetătorii
s-au l i m i t a t n u m a i l a „ i n v e n t a r i e r e a " l u m i i î n c o n j u r ă t o a r e .
E i î n t o c m e a u l i s t e ale b o g ă ţ i i l o r e i . P a s u l u r m ă t o r l - a u
c o n s t i t u i t î n c e r c ă r i l e de a p u n e o r d i n e în n u m e r o a s e l e obser­
v a ţ i i , de a g e n e r a l i z a , de a t r e c e de l a i n d i v i d l a specie.
U n d r u m s i m i l a r avea să p a r c u r g ă şi c h i m i a . D a r m i r i a ­
p o d u l , a n t i l o p a , p ă p ă d i a , f e l d s p a t u l ne sînt p r e z e n t a t e
de n a t u r ă „ î n s t a r e n a t i v ă " , în t i m p ce i n d i v i z i i c h i m i c i sînt
c a m u f l a ţ i , de r e g u l ă , sub înfăţişările cele m a i c o m p l e x e .
A t r e b u i t să î n v ă ţ ă m să-i e x t r a g e m . M i h a i l L o m o n o s o v ,
u n u l d i n î n t e m e i e t o r i i c h i m i e i ca ş t i i n ţ ă , s p u n e a : „ M a t e r i i l e
n a t u r a l e necesare... în lucrările c h i m i c e t r e b u i e m a i î n t î i

8
c u stăruinţă p u r i f i c a t e , p e n t r u ca să n u conţină n i c i o i m ­
p u r i t a t e , care în u n e l e c a z u r i poate să ne înşele".
Separarea — iată tendinţa principală a chimiştilor seco­
l u l u i a l X V I I I - l e a ; d e t e r m i n a r e a greutăţii şi măsurii —
iată p r i n c i p a l e l e m i j l o a c e p e n t r u a t i n g e r e a acestui scop.
„Chiar cînd acţionează p r i n m i j l o c i r e a o a m e n i l o r , n a t u r a
n i c i o d a t ă n u p r o d u c e substanţele a l t f e l decît c u balanţa în
m î n ă ; ea ţine seama de g r e u t a t e şi de m ă s u r ă ! " , a e x c l a m a t
c h i m i s t u l francez L . P r o u s t . E p o c a g h i c i t u l u i , a p r e s u p u n e ­
r i l o r , a f a n t a s t i c u l u i rămăsese de d o m e n i u l t r e c u t u l u i ,
făcînd loc e p o c i i m u n c i i încordate, p l i n e de încredere, în
care t o t u l slujeşte s c o p u l u i u r m ă r i t . O c u p î n d u n loc de f r u n t e
în l a b o r a t o r , balanţa alungă de a i c i t e o r i a f l o g i s t i c u l u i
şi o serie de a l t e ipoteze contrazise de determinările c a n t i ­
tative.
D a r e x p e r i m e n t u l se dovedea în stare n u n u m a i să răstoarne
v e c h i u l şi să descopere n o u l , d a r şi să dea naştere l a p r o b l e m e
e x t r a o r d i n a r de g r e l e : c u m p o ţ i d e m o n s t r a că în eprubetă a i
u n i n d i v i d c h i m i c şi n u o asociere de asemenea i n d i v i z i ?
Ce sînt c o r p u r i l e omogene, aşa de numeroase în natură:
c o m p u ş i c h i m i c i sau s i m p l e amestecuri?
în e f o r t u r i l e l o r de a d a răspuns acestor întrebări, chimiştii
au făcut cunoştinţă c u m e m b r i i f a m i l i e i ascunse a e l e m e n t e ­
l o r . De fiecare dată cinstea de a face o asemenea descoperire
a fost r o d u l s p i r i t u l u i de observaţie, a l răbdării şi a l u n o r
experienţe ingenioase. A c e a s t a a fost primăvara furtunoasă
a a n a l i z e i c h i m i c e . E a a a j u t a t să fie cunoscute şi precis
c a r a c t e r i z a t e d i n p u n c t de vedere c a n t i t a t i v e l e m e n t e l e
chimice.
î n secolele X V I I I — X I X , c h i m i a a r e c u p e r a t în r i t m r a p i d
t i m p u l p i e r d u t i n p e r i o a d a sa de copilărie şi de a l c h i m i e ,
d e s c o p e r i n d a r m o n i e şi l e g i în h a o s u l de nedescris a l d i v e r ­
sităţii create de n a t u r ă . în .mare măsură, t o c m a i c h i m i a
anorganică a c o n t r i b u i t l a f o r m a r e a c o n v i n g e r i i că l u m e a
este materială şi c o g n o s c i b i l ă , a înlăturat u n a după a l t a
absurdităţile şi născocirile înşelătoare asupra activităţii
m i s t e r i o a s e a u n u i c r e a t o r a t o t p u t e r n i c . C h i m i a anorganică
a d e v e n i t u n f a c t o r care d e t e r m i n a f i z i o n o m i a spirituală
şi tehnică-materială a e p o c i i , u n e l e m e n t i n d i s p e n s a b i l a l
cunoştinţelor oricărui o m c u l t .
C h i m i a anorganică mergea m e r e u înainte. Cerinţele u n e i
cît m a i c o m p l e t e şi m a i m u l t i l a t e r a l e cunoaşteri, ale s t a -

9
 b i l i r i i u n o r n o i l e g i aie c h i m i e i a u făcut necesar să se recurgă
la m e t o d e l e f i z i c e de c e r c e t a r e .
„ C h i m i s t u l care n u este în acelaşi t i m p şi f i z i c i a n n u este
de f a p t n i m i c " s p u n e a B u n s e n , u n u l d i n a u t o r i i m e t o d e i
analizei spectrale.
r
L a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X l X - l e a , d i n c h i m i a anorganică
s-a d e s p r i n s c h i m i a o r g a n i c ă , a l cărei o b i e c t îl c o n s t i t u i e
compuşii u n u i singur element: carbonul.
Cea de-a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i t r e c u t s-a r e m a r c a t
p r i n t r - o serie de strălucite realizări ale s i n t e z e i o r g a n i c e .
C h i m i s t i i organicieni au preparat coloranţi organici sinte­
t i c i , m e d i c a m e n t e p r e ţ i o a s e , d i f e r i t e substanţe p a r f u m a t e .
E i a u p r e p a r a t p u l b e r e a fără f u m , mătasea artificială,
c o m b u s t i b i l i i cu m a r e putere calorifică. I
L a m i j l o c u l s e c o l u l u i t r e c u t , pe f o n d u l fastuos a l înfloririi
c h i m i e i o r g a n i c e , c h i m i a a n o r g a n i c ă le părea m u l t o r a u n
a r b o r e v e ş t e j i t , caro a î n c e t a t p e n t r u t o t d e a u n a să m a i
rodească.
P e r i o a d e s i m i l a r e de s t a g n a r e t e m p o r a r ă , de repaus i n s t a ­
b i l se î n t î l n e s c în d e z v o l t a r e a fiecărei ş t i i n ţ e . A ş a , de p i l d ă ,
n u de m u l t „ a r e n ă s c u t " b ă t r l n a a c u s t i c ă . T i m p î n d e l u n g a t
zăcuse în a r h i v a i s t o r i e i ştiinţelor, c î n d d e o d a t ă în v i a ţ a
noastră a u năvălit u l t r a s u n e t e l e . . . _ _ i
R ă m î n e a să rostească u n c u v î n t n o u şi c h i m i a a n o r g a n i c ă .
Ş i , î n t r - a d e v ă r , ea a r o s t i t acest c u v î n t n o u , care găseşte
răsunet în cele m a i înaintate şi m a i r o m a n t i c e d o m e n i i ale
ştiinţei şi t e h n i c i i z i l e l o r n o a s t r e .
...Pe mesele l a b o r a t o a r e l o r c h i m i c e sosesc c o n t i n u u colete
c u p i e t r e , e x p e d i a t e m e r e u de acelaşi c o r e s p o n d e n t : n a t u r a .
C h i m i a a n o r g a n i c ă este cea care t r e b u i e să r ă s p u n d ă c o m p l e t
şi fără greşeală l a î n t r e b a r e a : ce c o n ţ i n e „ c o l e t u l " ? Răspunsul
t r e b u i e d a t c u p r e c i z i e , deoarece pe b a z a l u i se hotărăşte
s o a r t a m u n t e l u i care a t r i m i s acest „ c o l e t " şi c a r a c t e r u l
i n d u s t r i e i care v a t r e b u i „să d i g e r e " acest m u n t e , şi, o dată
c u aceasta, v i i t o r u l ţ i n u t u l u i în care a fost d e s c o p e r i t n o u l
z ă c ă m î n t . S-ar părea l a p r i m a vedere că în aceasta n u este
n i m i c c o m p l i c a t . Odată elementele descoperite, compuşii
l o r sînt în cea m a i m a r e p a r t e c u n o s c u ţ i . Şi c u t o a t e acestea
a s t f e l de p r o b l e m e n u se r e z o l v ă î n t o t d e a u n a s i m p l u . A ş a ,
de p i l d ă , o m a r e atenţie cer m e t a l e l e d i n g r u p a p l a t i n e i ,
„ g e m e n i i " d i n f a m i l i a m e t a l e l o r r a r e , s e l e n i u l , t e l u r u l şi
m u l t e a l t e e l e m e n t e . De a i c i decurge p e n t r u c h i m i ş t i i analişti
o b l i g a ţ i a de a a n a l i z a p r o f u n d m a t e r i a p r i m ă şi de a p u n e în

10
 "1

evidenţă c h i a r şi e l e m e n t e l e care
se găsesc în c a n t i t a t e t o a r t e m i c ă .
Şi iată că conţinutul „coletu­
l u i " este aşezat în r a f t u r i . M a t e r i e i
p r i m e i s-a d a t atît o c a r a c t e r i z a r e
„ g l o b a l ă " , cît şi u n a în funcţie de
„ n o m e n c l a t u r a " e l e m e n t e l o r c h i m i c e prezente în ea. T r e b u i e
să se precizeze a p o i în ce formă şi în ce tovărăşie se găseşte
fiecare e l e m e n t în m a t e r i a p r i m ă . A c e a s t a ajută să se dea
răspuns l a întrebarea dacă este sau n u rentabilă î m b o ­
găţirea m i n e r e u l u i r e s p e c t i v .
S t u d i i n d conştiincios proprietăţile „ c ă r ă m i z i l o r u n i v e r ­
s u l u i " , ştiinţa a a j u n s de m u l t l a c o n c l u z i a că n u există
e l e m e n t e n e f o l o s i t o a r e . P r a c t i c a confirmă această c o n c l u z i e :
t o t m a i puţini sînt reprezentanţii înscrişi în t a b e l u l l u i M e n -
deleev care aşteaptă l a porţile u z i n e l o r să l i se dea de l u c r u .
. . . U r m î n d în f e l u l l o r specific e x e m p l u l d a t de o l a n d e z u l
A n t o n y L e e u w e n h o e k , care şi-a îndreptat l e n t i l e l e sale
m i n u n a t şlefuite a s u p r a celor m a i m i n u s c u l e şi m a i neaştep­
t a t e obiecte — c h i a r şi a s u p r a c r e i e r i l o r muştelor — , desco­
p e r i n d l u m i întregi de fiinţe m i c r o s c o p i c e nemaivăzute îna­
i n t e , c h i m i ş t i i , înarmaţi c u m e t o d e l e m o d e r n e de analiză, a u
o r g a n i z a t „ g o a n a " d u p ă „ m i c r o e l e m e n t e l e " dispersate i c i
şi colo în c a n t i t ă ţ i i n f i m e şi f o a r t e greu de sesizat. E i a u
a n a l i z a t c h i a r şi ceea ce n u se c o n s i d e r a ca m a t e r i e p r i m ă sau
încetase de a m a i f i c o n s i d e r a t ca a t a r e . E i a u răzuit f u n i n ­
g i n e a depusă pe coşurileTuzinelor, a u l u a t p r o b e d i n apele
r e z i d u a l e , a u a n a l i z a t deşeurile i n d u s t r i a l e . S-au făcut a s t f e l
d e s c o p e r i r i u i m i t o a r e . S-a d o v e d i t că m o r m a n e l e uriaşe de

11
 rocă sterilă aruncată ca deşeu p o t p r e t i n d e să fie considerate
„ z ă c ă m î n t " ; c i t despre f u m u l care î n t u n e c ă c e r u l şi î m b î c -
seşte p l ă m î n i i o m u l u i , el îşi i a z b o r u l p r i n coşul u z i n e i
î m p r e u n ă c u d i v e r s e e l e m e n t e p r e ţ i o a s e , şi în s p e c i a l cu
„regele s e m i c o n d u c t o a r e l o r " , g e r m a n i u l .
A p e l e de f o r a j s î n t , în z ă c ă m i n t e l e p e t r o l i f e r e , tovarăşii
de d r u m a i „aurului n e g r u " . Nişte tovarăşi de d r u m c a m
p l i c t i s i t o r i . Şi d e o d a t ă se d o v e d e ş t e că apele de f o r a j sînt şi
ele „ d e a u r " . I n ele se află d i z o l v a t e b o r , b r o m , i o d , sodă şi
a l t e s u b s t a n ţ e . Iată o n o u t a t e : z ă c ă m î n t în z ă c ă m î n t .
D a c ă însă e l e m e n t e l e a r avea d a r u l v o r b i r i i , a t u n c i în
casa l o r oficială d e n u m i t ă t a b e l u l l u i M e n d e l e e v s-ar p u t e a
a u z i m u l t e l u c r u r i c u r i o a s e . G r u p a de e l e m e n t e care se p o t
m î n d r i că fac p a r t e d i n t r e substanţele d e f i c i t a r e i - a r acuza
pe t o ţ i de lipsă de respect p e n t r u persoana l o r .
— N o i i n d e ş e u r i ? ! ar e x c l a m a indignaţi s e l e n i u l , a u r u l ,
g e r m a n i u l şi a l ţ i i . Şi n u m a i p e n t r u f a p t u l că n o i t r ă i m în
p i r i t e l e c u p r i f e r e , c a r e , v e d e ţ i d u m n e a v o a s t r ă , se prelucrează
p e n t r u p r o d u c e r e a a c i d u l u i s u l f u r i c ? C u m îndrăzniţi să ne
m a i n u m i ţ i d e f i c i t a r e şi s c u m p e c î n d aveţi faţă de n o i o
a s t f e l de a t i t u d i n e ?
Zincul, galiul, i n d i u l , seleniul, t e l u r u l , aurul, argintul,
m e t a l e l e p l a t i n i c e , a r s e n u l şi a l t e e l e m e n t e şi-au e x p r i m a t
p r o t e s t u l l o r p e n t r u f a p t u l că d i n e l e m e n t e l e care intră în
c o m p o z i ţ i a m i n e r e u r i l o r de p i r i t ă cupriferă m u l t e u z i n e n u
e x t r a g d e c î t a b i a 10 % . l

D a r p o a t e că asemenea p i e r d e r i sînt i n e v i t a b i l e . Sau p o a t e

că p e n t r u a p r i n d e acest „peştişor de a u r " n u m e r i t ă să se
construiască u n „ n ă v o d " , deoarece n u este s u f i c i e n t de r e n ­
tabil?

1
I n înfăptuirea d i r e c t i v e l o r e l a b o r a t e de C o n g r e s u l a l I I I - l e a a l
P . M . R . , care p r e v e d e o rapidă şi m u l t i l a t e r a l ă d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i
c h i m i c e ( p e n t r u p e r i o a d a şesenalului se p r e v e d e o creştere de 3 , 3
o r i a p r o d u c ţ i e i ) se urmăreşte cu c o n s e c v e n ţ ă v a l o r i f i c a r e a l a u n n i v e l
s u p e r i o r a r e s u r s e l o r n a t u r a l e a l e ţ ă r i i . A s t f e l , l a C o m b i n a t u l de îngră­
ş ă m i n t e c h i m i c e de l a T u r n u - M ă g u r e l e , în c u r s de c o n s t r u i r e , s u l f u l
d i n p i r i t e v a f i f o l o s i t p e n t r u f a b r i c a r e a a c i d u l u i s u l f u r i c ; d i n cenuşa
rămasă de l a a r d e r e a p i r i t e l o r se v a e x t r a g e c u p r u şi z i n c , c o b a l t şi
n i c h e l , p r e c u m şi m e t a l e preţioase (aur şi a r g i n t ) . I n f i n a l , d i n cenuşă
se v a o b ţ i n e u n m i n e r e u de f i e r c u u n c o n ţ i n u t de 50 — 5 5 % o x i d de
f i e r de cea m a i b u n ă c a l i t a t e . A c e a s t ă m a r e uzină c h i m i c ă n u v a avea
n i c i u n f e l de deşeuri, p u ţ i n d f i n u m i t ă pe d r e p t c u v î n t , în această
privinţă, „uzină chimică ideală" (N.t.).

12
 î n f o n d , să ne î n c h i p u i m că d i n p o r u n c a c u i v a p e ş t i i t u t u ­
r o r r î u r i l o r , l a c u r i l o r , m ă r i l o r şi o c e a n e l o r şi-ar părăsi
b a n c u r i l e l o r şi s-ar r e p a r t i z a u n i f o r m pe întreaga suprafaţă
o c u p a t ă de ape a g l o b u l u i p ă m î n t e s c . S î n t e ţ i de a c o r d c ă
aceasta a r c o n s t i t u i o t r a g e d i e p e n t r u p e s c a r i . C î t ă apă a r
t r e b u i să f i e r ă s c o l i t ă p e n t r u ca în n ă v o d să se p o a t ă v e d e a
c e v a ! O neplăcere analogă o reprezintă unele elemente
d i s p e r s a t e în s c o a r ţ a P ă m î n t u l u i şi care p o t f i „ c a p t a t e "
n u m a i în doze e x t r e m de m i c i . Ş i , t o t u ş i , e x i s t ă procedee
i n d u s t r i a l e de e x t r a g e r e a acestor e l e m e n t e .
A m m a i a m i n t i t că a p a de m a r e este u n z ă c ă m î n t nease­
m u i t . O r i c i n e s-ar a f l a l a o d i h n ă pe l i t o r a l u l m ă r i i a r f i p r o ­
b a b i l m ă g u l i t a f l î n d că se s c a l d ă într-o s o l u ţ i e de a u r . D u p ă
u n e l e c a l c u l e , c a n t i t a t e a de m e t a l g a l b e n aflată în a p e l e ocea­
n e l o r t e r e s t r e r e p r e z i n t ă a p r o x i m a t i v 7 m i l i a r d e de t o n e !
D a r l a f i e c a r e t o n ă de apă r e v i n n u m a i c i n c i m i i m i de g r a m
de a u r . T e h n i c a m o d e r n ă n u se e n t u z i a s m e a z ă l a p e r s p e c t i v a
îmbogăţirii o m e n i r i i p r i n extragerea m e t a l u l u i preţios d i n
a p a m ă r i i . Ş i , c u t o a t e acestea, e x i s t ă procedee de î n a l t ă
e f i c i e n ţ ă p e n t r u e x t r a g e r e a e l e m e n t e l o r care se găsesc c h i a r
şi în c o n c e n t r a ţ i i atît de n e î n s e m n a t e . U n e l e o r g a n i s m e
m a r i n e sînt înzestrate c u a s t f e l de c a l i t ă ţ i .
I n întrecerea c u n a t u r a , c h i m i ş t i i c î ş t i g ă n o i şi n o i v i c t o r i i
strălucite. D a r p r o b a b i l că n u v a v e n i niciodată t i m p u l cînd
e i n u v o r m a i a v e a n i m i c de î n v ă ţ a t de l a m a r e l e l o r î n v ă ţ ă ­
t o r — n a t u r a . L e c ţ i i l e d a t e de ea, o m u l şi le însuşeşte în
m o d c r e a t o r . E l n u copiază „ t e h n o l o g i a " proceselor n a t u r a l e ,
c i îşi e l a b o r e a z ă u n a p r o p r i e , u n e o r i m a i p u ţ i n b u n ă , d a r
a l t e o r i m a i p e r f e c ţ i o n a t ă d e c î t aceea care i - a s e r v i t d r e p t
m o d e l . I n acest caz o m u l se călăuzeşte î n t o t d e a u n a în p r i m u l
r î n d d u p ă c e r i n ţ e l e m a t e r i a l e ale e p o c i i , d u p ă n e c e s i t ă ţ i l e
e c o n o m i e i . I n ceea ce p r i v e ş t e i n d u s t r i a c h i m i c ă a n o r g a n i c ă
a ţ ă r i l o r s o c i a l i s t e , g r a n d i o a s e l e p l a n u r i de d e z v o l t a r e a
e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e a a c e s t o r ţări p u n în faţa e i , ca o
sarcină de m a r e u r g e n ţ ă , s t u d i u l s i s t e m e l o r şi p r o c e s e l o r
c h i m i c e care s t a u l a b a z a t e h n o l o g i e i c e l e i m a i p e r f e c ţ i o n a t e .
A c e a s t ă t e h n o l o g i e face p o s i b i l astăzi ceea ce i e r i părea i m p o ­
s i b i l ; ea face să f i e a v a n t a j o s e c o n o m i c e ş t e ceea ce i e r i î n c ă
era n e r e n t a b i l ; ea r e d u c e l a m i n i m u m d e v a l o r i z a r e a m a t e r i e i
şi t r a n s f o r m ă deşeurile. în m a t e r i i p r i m e .
C o n s e c i n ţ e e c o n o m i c e d e o s e b i t de î n s e m n a t e are m o d i f i ­
carea t e h n o l o g i e i în f a b r i c a ţ i a c e l o r m a i des u t i l i z a t e s u b -

13
stanţe i n t e r m e d i a r e . A c e ş t i a sînt „ c e i t r e i g i g a n ţ i " a i c h i m i e i
de b a z ă : acidul sulfuric, soda şi îngrăşămintele minerale.
Când d o r i m să s u b l i n i e m n e c e s i t a t e a p r i m o r d i a l ă , de fiece
z i , a u n u i p r o d u s oarecare p e n t r u i n d u s t r i e , îl c o m p a r ă m c u
p î i n e a . C i m e n t u l este p î i n e a c o n s t r u c ţ i i l o r . M e t a l u l este
pîinea i n d u s t r i e i .
D i n acest p u n c t de v e d e r e , fiecare d i n p r o d u s e l e a n o r g a ­
n i c e a m i n t i t e c o n s t i t u i e de asemenea p î i n e a , şi n u n u m a i a
uneia, ci a m u l t o r i n d u s t r i i .
T r e c a n i i , se m o d i f i c ă p r o f i l u l , c a r a c t e r u l proceselor p r o ­
d u c t i v e , n o i m a t e r i a l e îşi cuceresc recunoaşterea u n a n i m ă .
D a r a c i d u l s u l f u r i c , soda şi îngrăşămintele m i n e r a l e r ă m î n
necesare ca şi m a i - n a i n t e , z i l n i c şi în c a n t i t ă ţ i t o t m a i m a r i .
Şi n i m i c , n i c i u n f e l de î n l o c u i t o r i n u p o t s u b s t i t u i aceşti
c o m p u ş i a n o r g a n i c i „ f u n d a m e n t a l i " . Pe aceştia n i c i c h i m i a
o r g a n i c ă , p u t e r n i c u l vlăstar a l c h i m i e i a n o r g a n i c e , n u - i
p o a t e p r i v i de sus. F ă r ă străvechiul H ţ S O , n u sîiit-posihile
n i c i r a f i n a r e a p e t r o l u l u i , n i c i f a b r i c a r e a de e x p l o z i v i , m e -

14
d i c a m e n t e , vopsele., m a t e r i a l e p l a s t i c e . N i c i n u le p o ţ i
e n j i r n e r a pp t o a t e . Se c o n s i d e r ă c ă n i v e l u l p r o d u c ţ i e i şi a l
c o n s u m u l u i de a c i d s u l f u r i c este u n u l d i n i n d i c a t o r i i ce
caracterizează n i v e l u l i n d u s t r i e i c h i m i c e a l ţării în a n s a m b l u .
I a r e l e m e n t u l care o c u p ă cea de-a 16-a căsuţă a t a b e l u l u i
l u i M e n d e l e e v — s u l f u l — este p r i v i t de e c o n o m i a m o n d i a l ă
în p r i m u l r î n d ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u obţinerea a c i d u l u i
sulfuric.
D a r z ă c ă m i n t e l e e x i s t e n t e de s u l f e l e m e n t a r n u s a t i s f a c
n i c i pe d e p a r t e necesităţile i n d u s t r i e i de a c i d s u l f u r i c .
S u l f u l d e f i c i t a r este e x t r a s d i n d i f e r i t e m i n e r a l e care c o n ţ i n
acest e l e m e n t şi n u t o t d e a u n a într-un m o d raţional d i n p u n c t
de v e d e r e e c o n o m i c . A c i d u l s u l f u r i c se fabrică în c a n t i t ă ţ i
e n o r m e — m i l i o a n e de t o n e a n u a l — şi n i c i o d a t ă n u se a c u ­
m u l e a z ă „ s t o c u r i n e v a n d a b i l e " . D i m p o t r i v ă , necesităţile
cresc de l a a n l a a n . I n legătură c u aceasta se p u n e t o t m a i
a c u t p r o b l e m a o b ţ i n e r i i de c a n t i t ă ţ i s u f i c i e n t e ,de s u l f .
E l e m e n t u l care j o a c ă r o l u l p r i n c i p a l în p r o d u c ţ i a de a c i d
s u l f u r i c este p r i n c i p a l u l d u ş m a n a l m e t a l u r g i e i feroase. I n
t o a t e s t a d i i l e de p r e l u c r a r e m e t a l u r g i c ă a m i n e r e u l u i de f i e r ,
s u l f u l este î n l ă t u r a t p r i n t o a t e m i j l o a c e l e p o s i b i l e .
De e x e m p l u , f a b r i c a de a g l o m e r a r e a uriaşului c o m b i n a t
m e t a l u r g i c e l i m i n ă z i l n i c în aer, în m e d i e , o c a n t i t a t e de gaz
s u l f u r o s care a r a j u n g e p e n t r u p r o d u c ţ i a c î t o r v a sute de m i i de
t o n e de a c i d s u l f u r i c . D a r a g l o m e r a r e a este n u m a i î n c e p u t u l

ACID SULFURIC SODĂ ÎNGRĂŞĂMINTE MINERALE

15
l u p t e i necruţătoare a metalurgiştilor împotriva impurită­
ţ i l o r c a r e î n r ă u t ă ţ e s c c a l i t a t e a o ţ e l u l u i . S u l f u l este î n d e p ă r ­
t a t în c a n t i t a t e m a r e î m p r e u n ă c u z g u r i l e de f u r n a l . P e n t r u a
scoate a c e s t e l e m e n t d i n b a i a m e t a l i c ă şi a-1 l e g a strîns î n ­
t r - u n c o m p u s care să n u p e r m i t ă t r e c e r e a d i n n o u a s u l f u l u i în
o ţ e l u l t o p i t este n e v o i e să se r i d i c e m u l t t e m p e r a t u r a de t o p i r e .
î n g e n e r a l , pe l i n g ă m e t a l u r g i a feroasă p o a t e să t r ă i a s c ă
şi „ s ă se h r ă n e a s c ă " f o a r t e b i n e şi i n d u s t r i a de a c i d s u l f u r i c .
Din a c e a s t ă c o n v i e ţ u i r e r e z u l t ă e c o n o m i i de m u l t e m i ­
lioane.
P e n t r u t o t ceea ce este v i u şi se găseşte în a p r o p i e r e a r a ­
f i n ă r i i l o r de p e t r o l , h i d r o g e n u l s u l f u r a t este o c a l a m i t a t e ,
î n v i i t o r u l a p r o p i a t , şi aceste „ e x c r e m e n t e ale i n d u s t r i e i " ,
c u m l e - a d e n u m i t K . M a r x , v o r i n t r a în n u m ă r u l s u r s e l o r
de b a z ă p e n t r u f a b r i c a r e a a c i d u l u i s u l f u r i c . A c e a s t a deoarece
c a n t i t a t e a de h i d r o g e n s u l f u r a t d e g a j a t este e x t r a o r d i n a r
de m a r e şi v a creşte o d a t ă c u d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i de p r e ­
lucrare a p e t r o l u l u i . ^—
C e l d e - a l d o i l e a „ g i g a n t " a l c h i m i e i de b a z ă e s t e i s o d a .
A c e s t p r o d u s are c o n s u m a t o r i tradiţionali: i n d u s t r i a s t i c l e i

16
şi p r o d u c ţ i a diferiţilor agenţi de spălare. C u t i m p u l , c e r c u l
c o n s u m a t o r i l o r de sodă s-a lărgit. î n p r e z e n t , ca şi a c i d u l
s u l f u r i c , soda se fabrică în cantităţi m a r i , de o r d i n u l m i l i o a ­
n e l o r de t o n e a n u a l .
P u n c t u l v u l n e r a b i l a l p r o d u c ţ i e i de sodă îl c o n s t i t u i e de-
şeurile. î n fiecare s ă p t ă m î n ă , o uzină de sodă de c a p a c i t a t e
m e d i e aruncă m i i de m e t r i c u b i de leşii f i n a l e .
D i n p u n c t de vedere s t r i c t c h i m i c n u există deşeuri.
Există d o a r m a t e r i i p r i m e care n u şi-au găsit încă stăpîn
s a u , c u a l t e c u v i n t e , „ s t ă p î n u l " n u poate u t i l i z a t o t ceea ce,
astăzi î n c ă , n u m e ş t e , p e n t r u p r o p r i a sa j u s t i f i c a r e , „ d e ş e u " .
U z i n e l e m o d e r n e de sodă fac p a r t e d i n t r e întreprinderile
care folosesc m a r i c a n t i t ă ţ i de m a t e r i i p r i m e . P e n t r u p r o d u ­
cerea u n e i t o n e de sodă se c o n s u m ă , p o t r i v i t schemei t e h n o ­
l o g i c e e x i s t e n t e , o tonă şi j u m ă t a t e de sare de b u c ă t ă r i e şi
aceeaşi c a n t i t a t e de c a l c a r . C o n f o r m acestei t e h n o l o g i i ,
c o n s i d e r a t e d r e p t cea m a i b u n ă , d i n sarea de b u c ă t ă r i e ,
N a C l , se utilizează 7 5 % d i n s o d i u şi 0 % d i n c l o r , i a r d i n
c a l c a r , C a C 0 , 0 % d i n c a l c i u şi 4 4 % d i n b i o x i d u l de c a r b o n .
3

„ P r o c e n t e l e " care r ă m î n se a r u n c ă . î n g h i ţ i n d m u n ţ i de m a ­
t e r i i p r i m e , p r o d u c ţ i a de sodă este legată de resursele n a ­
t u r a l e corespunzătoareJITransportul acestor m u n ţ i c u t r e n u l
ar costa f o a r t e m u l t . D a r , pe de altă p a r t e , l o c u l resurselor
de m a t e r i i p r i m e n u î n t o t d e a u n a c o n v i n e g e o g r a f i e i i n d u s ­
t r i a l e , î n t r - o serie de c a z u r i n u este de d o r i t să se rupă u z i ­
nele de sodă de sursele l o r de a l i m e n t a r e .
î n i n d u s t r i a sodei sînt necesare transformări r a d i c a l e .
E l e c o n s t i t u i e cerinţe ale t i m p u l u i , ale e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e ,
ale c h i m i e i m o d e r n e , căreia îi este ruşine de deşeuri
(în s p e c i a l de cele dăunătoare) şi care luptă p e n t r u ca fiecare
e l e m e n t a l t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v să-şi găsească de l u c r u
pe măsura p o s i b i l i t ă ţ i l o r .
Specialiştii a u e l a b o r a t în a n i i d i n u r m ă m a i m u l t e v a ­
r i a n t e de transformări r a d i c a l e în i n d u s t r i a s o d e i .
C u leşiile f i n a l e , acolo u n d e prezenţa l o r este inevitabilă
s-a p r o p u s să se procedeze în d o u ă m o d u r i . L a u n e l e u z i n e
s-a p r o p u s ca ele să f i e u t i l i z a t e p e n t r u a se o b ţ i n e clorură
de a m o n i u (îngrăşămînt) şi clorură de c a l c i u . P r o p r i e t a t e a
soluţiilor s a t u r a t e de clorură de c a l c i u de a n u îngheţa
c h i a r l a t e m p e r a t u r i d e s t u l de joase face d i n această sare
u n b u n a g e n t f r i g o r i f i c în i n d u s t r i a f r i g u l u i şi u n a j u t o r
p e n t r u c o n s t r u c t o r i în t i m p de iarnă, c î n d fără acest agent
m o r t a r u r i l e îngheaţă f o a r t e repede. D a r clorură de a m o n i u

2 17
n u este c e l m a i b u n i n g r ă ş ă m î n t , i a r c l o r u r ă de c a l c i u este
necesară în c a n t i t ă ţ i m u l t m a i reduse d e c î t p o a t e o f e r i i n d u s ­
t r i a s o d e i . Cererea este m a i m i c ă d e c î t o f e r t a . . .
A c e a s t ă p r o b l e m ă p o a t e f i s o l u ţ i o n a t ă r a d i c a l : soda n u
n u m a i că v a f i f a b r i c a t ă fără deşeuri, d a r ea însăşi v a d e v e n i
p r o d u s u l de p r e l u c r a r e a deşeurilor a l t o r i n d u s t r i i . C h i m i a
este u n m a e s t r u i s c u s i t în găsirea u n o r asemenea s o l u ţ i i .
P r o i e c t u l care se are a i c i în v e d e r e ne î n t o a r c e l a m i n e r a l e l e
n e f e l i n ă şi s i e n i t ă . P r i n p r e l u c r a r e a a c e s t o r a în u z i n e l e
de a l u m i n i u , rezultă ca deşeu h i d r o x i d u l de s o d i u , care
este m o b i l i z a t ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u f a b r i c a r e a s o d e i ,
ceea ce, în p r e z e n t , se şi r e a l i z e a z ă .
D a c ă î n a i n t e i n d u s t r i a de a l u m i n i u era n u m a i u n c o n s u ­
m a t o r de sodă ( s l u j i n d l a t r a t a r e a b a u x i t e l o r ) , a z i a c e a s t ă i n ­
d u s t r i e o p r o d u c e (în c a z u l în care m a t e r i a p r i m ă este nefe­
l i n a şi s i e n i t a ) . N o u l p r o c e d e u de o b ţ i n e r e a s o d e i p e r m i t e
să se e c o n o m i s e a s c ă m i j l o a c e m a t e r i a l e e n o r m e . 1

D i n t r e e l e m e n t e l e cărora le r e v i n e u n r o l p r i n c i p a l în
i n d u s t r i a c h i m i c ă fac p a r t e s u l f u l , a z o t u l , c a r b o n u l , o x i g e ­
n u l , h i d r o g e n u l , s o d i u l , f o s f o r u l , p o t a s i u ! şi c l o r u l .
P r o g r a m u l P . C . U . S . prevede c h i m i z a r e a multilaterală a
a g r i c u l t u r i i . D u p ă p l e n a r a d i n m a i 1958 a C C . a l P . C . U . S . ,
c h i m i a s o v i e t i c ă s-a d e z v o l t a t î n t r - u n r i t m accelerat.
P l e n a r a d i n d e c e m b r i e 1963 a C . C . a l P . C . U . S . a t r a s a t u n v a s t
p r o g r a m de d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i c h i m i c e şi de c h i m i z a r e
a a g r i c u l t u r i i . I n perioada 1964—1970 producţia chimică
g l o b a l ă v a creşte de 3 — 3 , 3 o r i , p r o d u c ţ i a de î n g r ă ş ă m i n t e
u r m î n d să a t i n g ă l a sfîrşitul p e r i o a d e i 7 0 — 8 0 000 000 de
t o n e de î n g r ă ş ă m i n t e m i n e r a l e , p e n t r u a satisface pe d e p l i n
nevoile a g r i c u l t u r i i .
D a r m ă r i r e a c a n t i t ă ţ i i de î n g r ă ş ă m i n t e i n t r o d u s e în s o l
n u este u n l u c r u c h i a r aşa de s i m p l u . Ca peste t o t , c u v î n t u l
hotărîtor revine considerentelor economice. R e n t a b i l i t a t e a
u t i l i z ă r i i î n g r ă ş ă m i n t e l o r , s p u n e c o n o m i ş t i i , este d e t e r m i -

1
I n R . P . R . s o d a se o b ţ i n e p r i n p r o c e d e u l a m o n i a c a l d i n s a r e , d i n
care a v e m r e z e r v e i m e n s e i a r u z i n a de a l u m i n i u de l a S l a t i n a v a i n t r a
în f u n c ţ i u n e pe b a z ă de b a u x i t e r o m î n e ş l i .
Creşterea v e r t i g i n o a s ă a c o n s u m u l u i de c l o r , p e n t r u p r o d u s e l e
o r g a n i c e c l o r u r a t e şi o b ţ i n e r e a a c e s t u i a p r i n e l e c t r o l i z a c l o r u r i i de
s o d i u a u d a t naştere u n e i n o i p r o b l e m e p e n t r u c h i m i ş t i : ce să f a c ă c u
soda c a u s t i c ă a p ă r u t ă de d a t a aceasta ca deşeu în p r o c e s u l de e l e c t r o ­
l i z ă . T r a n s f o r m a r e a e i în s o d ă c a l c i n a t ă , în c o n d i ţ i i e c o n o m i c e , v a
r e z o l v a atît p r o b l e m a a c e s t u i d e ş e u , c î t şi p r o b l e m a c l o r u l u i a r u n c a t
s u b f o r m ă de c l o r u r ă de c a l c i u d i n f a b r i c i l e de sodă (N.t.J.

18
h a t ă de r a p o r t u l d i n t r e v a l o a r e a creşterii r e c o l t e i şi v a l o a r e a
î n g r ă ş ă m i n t e l o r c o n s u m a t e . A c e a s t a d i n urmă d e p i n d e de
m u l ţ i f a c t o r i : de c o n d i ţ i i l e de e x t r a g e r e şi de î m b o g ă ţ i r e ,
de p r e l u c r a r e a m a t e r i e i p r i m e , de c o n d i ţ i i l e de t r a n s p o r t ,
de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e s o l u l u i , de f e l u l c u l t u r i i a g r i c o l e e t c .
T r a n s p o r t u l î n g r ă ş ă m i n t e l o r pe căile f e r a t e în decurs de
u n a n reprezintă c i f r e uriaşe de t o n e - k i l o m e t r i . D a r calea
ferată n u t r a n s p o r t ă t o t d e a u n a aceste mărfuri pînă l a des­
t i n a ţ i e . D i n v a g o a n e l e de cale ferată îngrăşămintele sînt
descărcate în d e p o z i t e l e b a z e l o r de d i s t r i b u i r e , i a r de a i c i
în a u t o c a m i o a n e . A u t o c a m i o a n e l e p a r c u r g u n e o r i zeci de
k i l o m e t r i pe d r u m u r i l e de ţ a r ă , r i d i c î n d în u r m a l o r n o r i
de p r a f . D e - a b i a s-au descărcat îngrăşămintele în d e p o z i t e l e
m a r i l o r g o s p o d ă r i i a g r i c o l e , că d i n n o u se încarcă şi se t r a n s ­
p o r t ă l a c î m p , u n d e , c u a j u t o r u l m a ş i n i l o r de împrăştiere,
fac u l t i m u l l o r d r u m .
A c e a s t a î n s e a m n ă că l a c i f r e l e a m i n t i t e t r e b u i e să se
m a i a d a u g e şi c o s t u l t r a n s p o r t u l u i a u t o , c h e l t u i e l i l e de depo­
zitare etc.
De aceea se s i m t e n e v o i a u n o r îngrăşăminte m a i e f i c i e n t e .
C h i m i ş t i i lucrează i n t e n s în această direcţie şi a u creat d e j a
o serie de c o m p u ş i care c o n ţ i n de d o u ă o r i m a i m u l t ă s u b -

2*
stanţă a c t i v ă decît îngrăşămintele f a b r i c a t e a n t e r i o r . Aces­
tea d a u o c o n s i d e r a b i l ă e c o n o m i e de m i j l o a c e . I a r în v i i t o r
chimiştii v o r reuşi, fără î n d o i a l ă , să creeze îngrăşăminte
m i n e r a l e de c o n c e n t r a ţ i i şi m a i m a r i .
A v î n d în vedere m a r e l e v o l u m a l necesităţilor s a t u l u i în
ce priveşte diverşi produşi c h i m i c i , c h i m i a t r e b u i e să fie
f o a r t e atentă l a p r o b l e m e l e e c o n o m i c e .
Iată de ce este aşa de atrăgătoare ideea obţinerii a m o n i a ­
c u l u i , m a t e r i a p r i m ă p e n t r u f a b r i c a r e a a z o t a t u l u i de a m o n i u ,
cel m a i preţios îngrăşămînt c u a z o t , pe baza g a z u l u i n a t u r a l ,
î n a i n t e , c î n d p e n t r u s i n t e z a a m o n i a c u l u i se u t i l i z a g a z u l de
cocserie, ea costa a p r o a p e de d o u ă o r i m a i s c u m p decît în
c a z u l utilizării g a z u l u i n a t u r a l sau a g a z u l u i de sondă.
... S e c o l u l a l X X - l e a v a i n t r a în i s t o r i a ştiinţei şi a
t e h n i c i i ca s e c o l u l e n e r g i e i a t o m i c e , a l e l e c t r o n i c i i şi a l
r a d i o u l u i , a l automatizării complexe, a l t e h n i c i i rachetelor
şi a l a l t o r v i c t o r i i ale g e n i u l u i u m a n . P r i n t r e cei ce d a u asalt
acestor c u l m i , c h i m i ş t i i a n o r g a n i c i e n i n u se situează de loc
în u l t i m e l e r î n d u r i . N i c i n u s-ar f i - p u t u t a l t f e l , căci c h i m i a ,
atît cea a n o r g a n i c ă , cît şi cea o r g a n i c ă , d i s p u n e de s o a r t a
e l e m e n t e l o r , u n i n d u - l e în t o t f e l u l de m o l e c u l e sau scindînd
d i v e r s e l e m o l e c u l e în m o l e c u l e m a i s i m p l e sau în a t o m i .
D i s p u n î n d de această forţă m a g i c ă , c h i m i a creează m a t e r i a l e
şi substanţe care n u există în natură, d a r care sînt a b s o l u t
necesare în epoca în care îşi i a u z b o r u l r a c h e t e l e , în care
funcţionează c e n t r a l e a t o m i c e , în care există f o t o e l e m e n t e ,
b a t e r i i solare şi m u l t e a l t e l u c r u r i u i m i t o a r e .
S-ar p u t e a d a în acest sens nenumărate d o v e z i . Iată u n a
d i n cele m a i g r ă i t o a r e . D a c ă în p r o d u c ţ i a de t u r b o g e n e r a -
t o a r e se trece l a u t i l i z a r e a u n o r izolaţii pe bază de c o m p u ş i
s i l i c o o r g a n i c i , acestea p o t d e v e n i m a i p u t e r n i c e c u 1 0 %
şi c h i a r m a i m u l t fără a-şi s c h i m b a d i m e n s i u n i l e c o n s t r u c ­
t i v e . C i t despre c h e l t u i e l i l e p e n t r u u t i l a r e a u n e i u z i n e de
l a c u r i s i l i c o o r g a n i c e , ele sînt de zece o r i m a i m i c i d e c î t
c o s t u l u n e i a s t f e l de h i d r o c e n t r a l e .
Ca î n t o t d e a u n a , i n d u s t r i e i c h i m i c e îi d a u a r i p i p e n t r u u n
n o u a v l n t realizările ştiinţei. Ş i , e v i d e n t , n u este v o r b a n u ­
m a i despre c h i m i a o r g a n i c ă , deşi i n d u s t r i a s i n t e z e i o r g a n i c e
cunoaşte u n r i t m de d e z v o l t a r e deosebit de r a p i d .
M u l t e d i n p u n c t e l e de s p r i j i n ale t e h n i c i i celei m a i a v a n ­
sate intră în c o m p e t e n ţ a a n o r g a n i c i e n i l o r .
C h i m i a s e m i c o n d u c t o a r e l o r . . . î n c ă n u s-au scris m o n o g r a ­
f i i l e şi m a n u a l e l e care să d e l i m i t e z e pe h a r t a ştiinţei g r a -

20
n i ţ e l e acestei n o i r e g i u n i , d a r în ea c l o c o t e ş t e v i a ţ a , se î n c i n g
d i s p u t e p a s i o n a t e , se s t a b i l e s c relaţii prieteneşti c u v e c i n i i :
c h i m i a cuantică, c r i s t a l o c h i m i a , c h i m i a fizică... Tînăra
ştiinţă t i n d e în m o d firesc să găsească l e g i g e n e r a l e , c a p a b i l e
să lege p r i n t r - o p u n t e d u r a b i l ă p r o p r i e t ă ţ i l e s e m i c o n d u c t o a r e
c u p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e i n t e r n e ale s t r u c t u r i i m a t e r i a l u l u i . N u ­
m a i de pe p u n t e a de c o m a n d ă a t e o r i e i se v a p u t e a prezice
s u f i c i e n t de e x a c t c o m p o r t a r e a s e m i c o n d u c t o a r e l o r , c u n o s -
c î n d u - s e c o m p o z i ţ i a l o r c h i m i c ă şi s t r u c t u r a l o r .
A c e a s t a este o p r o b l e m ă t e o r e t i c ă şi p r a c t i c ă de m a r e în­
s e m n ă t a t e . E a ne duce în a d î n c u l m a t e r i e i , a c o l o u n d e i n d i ­
v i d u a l i t a t e a e l e m e n t u l u i c h i m i c se manifestă n u în aspecte
e x t e r i o a r e , c i în însăşi „ a n a t o m i a " a t o m u l u i .
N u a t r e c u t c h i a r aşa de m u l t d i n v r e m e a c î n d în t r a t a t e l e
de c h i m i e se p u t e a c i t i despre g e r m a n i u : „ A p r o a p e n u se
p r e p a r ă pe scară i n d u s t r i a l ă . De aceea ne v o m l i m i t a n u m a i
l a o scurtă c a r a c t e r i z a r e g e n e r a l ă . C o m p u ş i i g e r m a n i u l u i
se u t i l i z e a z ă l a f a b r i c a r e a e c r a n e l o r l u m i n o a s e , p r e c u m şi
a s o r t u r i l o r de sticlă c u i n d i c i de refracţie r i d i c a ţ i . . . " .
Despre s i l i c i u se s p u n e a m a i m u l t , d a r de asemenea nici
u n c u v î n t despre p r o p r i e t ă ţ i l e sale de s e m i c o n d u c t o r .
Şi iată că în n u m a i c î ţ i v a a n i s e m i c o n d u c t o a r e l e a u p ă ­
t r u n s în cele m a i d i f e r i t e d o m e n i i ale t e h n i c i i , d e s c h i z î n d
p o s i b i l i t ă ţ i c a l i t a t i v n o i , d e o s e b i t de i n t e r e s a n t e . I n p a r t i ­
c u l a r , s e m i c o n d u c t o a r e l e a u d a t răspuns l a t r e i t e n d i n ţ e
în d e z v o l t a r e a r a d i o t e h n i c i i : m i n i a t u r i z a r e a d e t a l i i l o r de
r a d i o , creşterea t r ă i n i c i e i şi s p o r i r e a siguranţei în f u n c ţ i o ­
n a r e a a c e s t o r a . U n a l t d o m e n i u i m p o r t a n t de u t i l i z a r e a
s e m i c o n d u c t o a r e l o r a f o s t crearea a p a r a t e l o r şi d i s p o z i t i v e ­
l o r t e r m o e l e c t r i c e . B a t e r i i l e solare c u s i l i c i u f u n c ţ i o n e a z ă
b i n e în c o s m o s , alimentând a p a r a t e l e de r a d i o ale l a b o r a ­
toarelor automate neterestre.
C ă p ă t î n d de l a l a b o r a t o a r e l e ştiinţifice t o t ce este n o u ,
t e h n i c a t r e c e de o b i c e i f o a r t e repede de l a e n t u z i a s m l a n o i
cerinţe i m p e r i o a s e . A s t f e l , m a t e r i a l e s e m i c o n d u c t o a r e e x i s t ă ,
d a r se p a r e că în c u r î n d v o r f i necesare a l t e l e . U n d e sînt
acestea, c î n d le v o m avea?
Sintetizînd n o i m a t e r i a l e semiconductoare, t o t m a i „sen­
s i b i l e " şi m a i b u n e , s a v a n ţ i i m e r g d e o c a m d a t ă pe calea
u n e i c e r c e t ă r i e m p i r i c e . B i n e î n ţ e l e s , acest d r u m n u este
cel m a i s c u r t şi c e l m a i s i g u r . D e o s e b i t de i m p o r t a n t ă p e n ­
t r u c h i m i a s e m i c o n d u c t o a r e l o r este e l a b o r a r e a n o i l o r m e t o d e
c h i m i c e şi f i z i c o - c h i m i c e p e n t r u o b ţ i n e r e a s e m i c o n d u c t o a -

21
 r e l o r de p u r i t a t e u l t r a -
î n a l t ă . I a r p e n t r u aceasta
este n e v o i e de r e z o l v a ­
rea u n o r p r o b l e m e teore­
tice.
D i n o b i ş n u i n ţ ă c o n t i n u ă m să s p u n e m : c u r a t ca r o u a ,
c u r a t ca l a c r i m a . E s t e p o e t i c , d a r şi a r h a i c . N i c i u n a ,
n i c i c e a l a l t ă n u p o a t e s l u j i în e p o c a n o a s t r ă d r e p t m o d e l
de p u r i t a t e . î n o r i c e caz n u p e n t r u c h i m i a s e m i c o n ­
ductoarelor.
Să l u ă m u r m ă t o r u l e x e m p l u . î n t r - u n p a h a r c u a p ă a b s o ­
l u t c u r a t ă d i z o l v ă m u n g r ă u n t e de s a r e . A p o i , l u î n d u n dege-
t a r d i n a c e a s t ă s o l u ţ i e , o i n t r o d u c e m î n t r - u n b u t o i de c i r c a
5 0 0 0 de l i t r i , i a r d i n a c e s t a l u ă m o p i c ă t u r ă de s o l u ţ i e
şi o i n t r o d u c e m în a l t b u t o i c u a p ă l a f e l de m a r e . î n
f e l u l a c e s t a p u r i t a t e a a p e i se v a a p r o p i a de 9 9 , 9 9 9 9 9 9 9 9 9 % ,
a d i c ă d u p ă v i r g u l ă v o m a v e a de n o u ă o r i c i f r a n o u ă . C a m
a c e s t a e o r d i n u l de p u r i t a t e de care a v e m n e v o i e c î n d este
v o r b a de s e m i c o n d u c t o a r e .
A c e s t e î n a l t e c e r i n ţ e de p u r i t a t e se e x p l i c ă p r i n f a p t u l
c ă în f u n c ţ i o n a r e a t r a n z i s t o a r e l o r a u i n f l u e n ţ ă t o c m a i c a n ­
t i t ă ţ i a p r o a p e i m p e r c e p t i b i l de m i c i de i m p u r i t ă ţ i . C a r a c ­
t e r i s t i c i l e de l u c r u pe care t r e b u i e să le a i b ă a c e ş t i a s î n t

22
î n c ă l c a t e c h i a r de u n n u m â r restrîns de a t o m i s t r ă i n i , î n c ă
neexpulzaţi d i n m a t e r i a l u l respectiv.
î n c e r c ă r i l e de a u t o m a t i z a r e a u n o r o p e r a ţ i i t e h n o l o g i c e
î n t î m p i n ă d i f i c u l t ă ţ i serioase d a t o r i t ă f a p t u l u i că este g r e u
şi u n e o r i a p r o a p e i m p o s i b i l să se a s i g u r e c u l e g e r e a de i n f o r ­
m a ţ i i a s u p r a m e r s u l u i p r o c e s u l u i . D e e x e m p l u , în m e t a l u r ­
g i e este g r e u de m ă s u r a t t e m p e r a t u r a t o p i t u r i i . A p a r a t e l e
de m ă s u r ă n u s u p o r t ă î n c ă l z i r e a i n t e n s ă care este i n e v i t a ­
bilă p r i n c o n t a c t u l cu m e t a l u l l i c h i d , cu b o l t a încălzită l a
roşu a c u p t o r u l u i de t o p i t o ţ e l , c u c u r e n t u l de gaze f i e r ­
binţi etc.
în legătură c u aceasta, o problemă actuală a c h i m i e i
s e m i c o n d u c t o a r e l o r o c o n s t i t u i e s t u d i u l s i s t e m e l o r care
i n c l u d c o m p u ş i s e m i c o n d u c t o r i g r e u f u z i b i l i şi e l a b o r a r e a
m e t o d e l o r de s i n t e z ă a a c e s t o r a .
î n g e n e r a ] se p o a t e s p u n e c ă p e n t r u t e h n i c a m o d e r n ă
c o m p u ş i i g r e u f u z i b i l i p r e z i n t ă u n i n t e r e s d e o s e b i t şi n u
este g r e u de î n ţ e l e s de ce.
P r o g r e s u l u i t e h n i c îi este p r o p r i e o t e n d i n ţ ă i r e z i s t i b i l ă
de r i d i c a r e a r e g i m u l u i de t e m p e r a t u r ă a p r o c e s e l o r de l u c r u .
D a r f i e c a r e p a s pe t r e p t e l e s c ă r i i de t e m p e r a t u r ă se face
c u m a r e g r e u t a t e , c ă c i i a r şi i a r t r e b u i e s o l u ţ i o n a t ă p r o b l e m a
c o m p l i c a t ă a creării de n o i t i p u r i de c o m b u s t i b i l i , c a p a b i l i
să degajeze c a n t i t ă ţ i i m e n s e de c ă l d u r ă , şi în a c e l a ş i t i m p
să se f a b r i c e m a t e r i a l e c a p a b i l e să r e z i s t e l a t e m p e r a t u r i
înalte.
D e succesele o b ţ i n u t e în d o m e n i u l p r o c e s e l o r t e r m i c e d e ­
p i n d r a m u r i de a v a n g a r d ă a l e t e h n i c i i m o d e r n e : t e h n i c a
r a c h e t e l o r , a e n e r g i e i a t o m i c e e t c . I a r u r g i e i f o c u l u i îi p o t
rezista n u m a i compuşi anorganici speciali. N u întîmplător
t e h n i c a a b ă t u t l a p o a r t a a n o r g a n i c i i a t u n c i c î n d s-a i z b i t
în d r u m u l d e z v o l t ă r i i sale de b a r i e r e l e t e r m i c e .
De cînd l u m e a , o a m e n i i a u obţinut căldură arzînd l e m n e ,
c ă r b u n i , i a r m a i t î r z i u b e n z i n ă , p e t r o l , p ă c u r ă , gaz n a ­
t u r a l , în general, istoria c o m b u s t i b i l i l o r a cunoscut pînă
n u de m u l t n u m a i c o m p u ş i i h i d r o c a r b o n a ţ i , o r g a n i c i .
D a r iată c ă l u c r u r i l e s-au s c h i m b a t . C e r u l s e c o l u l u i a l
X X - l e a este b r ă z d a t de a v i o a n e p u t e r n i c e c u f u z e l a j u l a v î n -
t a t î n d r ă z n e ţ î n a i n t e şi c u a r i p i l e î n d r e p t a t e o b l i c î n a p o i .
De p e . p i s t e l e de b e t o n îşi i a u z b o r u l c u u n z g o m o t a s u r z i t o r
r a c h e t e l e u r m a t e de o c o a d ă de foc şi f u m .
C h i m i ş t i i a u î n c e p u t să c a u t e c u p e r s e v e r e n ţ ă c o m b u s t i ­
b i l i p e n t r u n o i l e t i p u r i de a v i o a n e d i n ce în ce m a i r a p i d e

23
 — r e a c t o a r e l e — şl p e n t r u r a c h e t e l e t o t m a i p u t e r n i c e . A t e n ­
ţ i a l o r s-a î n d r e p t a t spre c o m p u ş i i h i d r o g e n a ţ i a i b o r u l u i .
C a p a c i t a t e a c a l o r i f i c ă a b o r o h i d r u r i l o r , sau a b o r a n i l o r ,
c u m m a i sînt d e n u m i t e , era de o r d i n u l a 15 m i i de k i l o c a -
l o r i i pe k i l o g r a m de c o m b u s t i b i l , a d i c ă o d a t ă şi j u m ă ­
t a t e m a i m u l t decît d a u c o m b u s t i b i l i i hidrocarbonaţi. B o -
r a n i i m a i a u şi o altă p r o p r i e t a t e , d e o s e b i t de p r e ţ i o a s ă
p e n t r u m o t o a r e l e c u reacţie: a r d cu viteză fulgerătoare.
Şi m a t e r i a p r i m ă care c o n ţ i n e b o r n u este d e f i c i t a r ă . E s t e
boraxul.
C u i i-ar f i p u t u t trece p r i n m i n t e ? I e r i încă, dacă a m f i
f o s t î n t r e b a ţ i : „ C e folos a d u c e s u b s t a n ţ a a c e a s t a ? " , a m f i
o m i s d i n r ă s p u n s u l n o s t r u t o c m a i e s e n ţ i a l u l . I a r în z i u a
u r m ă t o a r e a p a r e ca esenţial u n „ t a l e n t " n o u , n e c u n o s c u t
p î n ă a t u n c i şi n e a ş t e p t a t a l a c e s t e i s u b s t a n ţ e n u p r e a ară­
toase, binecunoscută fotografilor a m a t o r i .
( ' B o r u l s-a d o v e d i t a f i u n e l e m e n t u i m i t o r de m u l t i l a t e r a l .
B o r a n i i s î n t c o m b u s t i b i l i de p e r s p e c t i v ă , i a r b o r u r i l e —
a l i a j e t e r m o r e z i s t e n t e c u calităţi excepţionale. I n alianţă
c u t i t a n u l şi m o l i b d e n u l , cu z i r c o n i u l şi c r o m u l , c u c r o m u l
şi n i c h e l u l şi c u a l t e p e r e c h i c o r e s p u n z ă t o a r e , b o r u l formează
m a t e r i a l e care îşi păstrează rezistenţa m u l t ă v r e m e l a t e m ­
p e r a t u r i f o a r t e r i d i c a t e . Iată de ce b o r u r i l e şi-au găsit
u t i l i z a r e l a c o n s t r u i r e a de t u r b i n e c u gaze, l a f a b r i c a r e a d i v e r ­
selor piese ale m o t o a r e l o r r e a c t o a r e . Se r e c u r g e de o b i c e i
l a b o r u r i l e m e t a l i c e c î n d se c o n s t r u i e s c piese g r e l e care
t r e b u i e să f u n c ţ i o n e z e în c o n d i ţ i i de t e m p e r a t u r ă p e r i c u l o a s e
pentru alte materiale. |
T e r m o r e z i s t e n ţ a r i d i c a t ă şi i n f u z i b i l i t a t e a b o r u r i l o r l e - a u
deschis d r u m spre cele m a i d i v e r s e d o m e n i i ale i n d u s t r i e i .
T e h n i c a m o d e r n ă cere z i de z i o c a n t i t a t e t o t m a i m a r e
de m e t a l e neferoase şi r a r e de î n a l t ă p u r i t a t e . D a r în s t a r e
t o p i t ă aceste m e t a l e sînt f o a r t e a g r e s i v e şi m a t e r i a l e l e r e ­
f r a c t a r e o b i ş n u i t e de o b i c e i n u le p o t r e z i s t a .
D e z v o l t a r e a e n e r g e t i c i i s p e c i a l e necesită t u b u r i p r i n care
să p o a t ă t r e c e t i m p î n d e l u n g a t a s t f e l de l i c h i d e p e r i c u l o a s e
c u m sînt m e t a l e l e t o p i t e : s o d i u l , p l u m b u l , s t a n i u l , z i n c u l ,
b i s m u t u l , p r e c u m şi a l i a j e l e l o r .
Şi î n t r - u n caz şi în a l t u l , p r i n c i p a l i i c a n d i d a ţ i p e n t r u o c u ­
p a r e a „ p o s t u r i l o r " v a c a n t e sînt b o r u r i l e . D e pe a c u m d i n
ele se şi c o n f e c ţ i o n e a z ă sau se c ă p t u ş e s c c u ele c r e u z e t e l e
s p e c i a l e , s c h i m b ă t o a r e l e de c ă l d u r ă . M a t e r i a l e l e r e f r a c t a r e

24
pe b a z ă de b o r u r ă de z i r c o n i u rezistă zeci şi s u t e de ore
în c o n t a c t c u m e t a l e l e l i c h i d e a g r e s i v e .
C u acest p r i l e j e n i m e r i t să s p u n e m u n c u v î n t şi despre
d u r i t a t e a b o r u r i l o r , despre s t a b i l i t a t e a l a uzură a a c e s t o r a ,
î n c a l i t a t e de scule a ş c h i e t o a r e , b o r u r i l e , în c o m b i n a ţ i e c u
c e r a m i c a m e t a l i z a t ă , deşi n u sînt i n f e r i o a r e a l i a j e l o r pe
b a z a c e l e b r u l u i w o l f r a m , sînt m u l t m a i p u ţ i n c o s t i s i t o a r e .
C h i m i a anorganică construieşte a r m e împotriva t e m p e r a ­
t u r i l o r înalte n u n u m a i p r i n crearea de c o m p u ş i c u p r o ­
prietăţi speciale.
L a i n s t i t u t u l de c h i m i e a s i l i c a ţ i l o r a l A c a d e m i e i de Ş t i ­
inţe a L . R . S . S . se p o a t e vedea m o s t r a u r m ă t o a r e . De o
f o a i e de c a r t o n a l b este f i x a t c u u n f i r o b u c ă ţ i c ă de c ă r ­
b u n e . C u i d o r e ş t e , i se p e r m i t e c h i a r s-o a t i n g ă c u m î n a .
B u c ă ţ i c a de c ă r b u n e este c a s a n t ă , se f ă r î m i ţ e a z ă .
A c e s t m a t e r i a l a fost c î n d v a o ţ e l . Oţel d i n c e l m a i o b i ş ­
n u i t . A fost ţ i n u t însă în c o n d i ţ i i l e în care lucrează a l i a j e l e
r e f r a c t a r e . S t a r e a de d e g r a d a r e în care a a j u n s se datoreşte
o x i g e n u l u i d i n aer şi t e m p e r a t u r i i î n a l t e . A ş a a r f i arătat
m u l t e d i n i n s t a l a ţ i i l e i n d u s t r i a l e m o d e r n e d a c ă a r f i fost
c o n s t r u i t e d i n o ţ e l u r i de pe v r e m e a b u n i c i l o r n o ş t r i .
în d o m e n i u l c h i m i e i silicaţilor, l u p t a împotriva coroziu­
n i i se d u c e pe l i n i a „ î n c h i d e r i i p o r ţ i l o r " , s a u , c u m se s p u n e
în g l u m ă , „ p r i n m e t o d e s u p e r f i c i a l e " .
A l ă t u r i de b u c ă ţ i c a de fost o ţ e l , a c u m c a r b o n i z a t ă , pe
f o a i a de c a r t o n este f i x a t ă o a d o u a m o s t r ă . A c e a s t a n u
se d e o s e b e ş t e p r i n n i m i c de u n a d i n o ţ e l o b i ş n u i t , d e c î t p r i n
f a p t u l că t i m p de c i t e v a s u t e de ore a f o s t ţ i n u t ă în aer
l a t e m p e r a t u r a de 900°C, şi t o t u ş i a r ă m a s i n t a c t ă .
M o s t r a a m i n t i t ă este c o n s t r u i t ă d i n acelaşi oţel ca şi
p r e c e d e n t a , însă e a c o p e r i t ă l a suprafaţă c u o p e l i c u l ă r e ­
fractară f o a r t e f i n ă , i n v i z i b i l ă c u o c h i u l l i b e r . A c e s t p r o ­
cedeu p e r m i t e în m u l t e c a z u r i să se î n l o c u i a s c ă o ţ e l u r i l e
speciale a l i a t e , care c o n ţ i n în p r o p o r ţ i e m a r e m e t a l e c o s t i ­
s i t o a r e , c u o ţ e l u r i a l i a t e c u u n c o n ţ i n u t m a i restrîns d i n
a s t f e l de m e t a l e sau c h i a r c u o ţ e l u r i n e a l i a t e , o b i ş n u i t e .
P e n t r u e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă , u r m ă r i l e u n e i a s t f e l de î n l o c u i r i
p o t f i e v a l u a t e p r i n s u m e i m e n s e şi p r i n m a r i c a n t i t ă ţ i de
m e t a l e preţioase e c o n o m i s i t e .
B e n e f i c i a r i i care cer a c o p e r i r i r e f r a c t a r e d e v i n d i n a n în
a n m a i n e r ă b d ă t o r i şi m a i c a p r i c i o ş i . E i s u p u n c o n s t r u c ­
ţ i i l e l o r l a şocuri t e r m i c e d i s t r u g ă t o a r e , l a i m p u l s u r i t e r ­
m i c e e x t e n u a n t e . D e e x e m p l u , în p r o c e s u l de e x p l o a t a r e ,

25
t u r b i n a cu gaze face u n „ s a l t " de l a 300 l a peste 1 000°C,
iar aceasta are loc d e s t u i de r e p e d e . V a r i a ţ i i l e bruşte de
t e m p e r a t u r ă p r o v o a c ă v a r i a ţ i i t o t aşa de bruşte ale d i m e n ­
s i u n i l o r d e t a l i i l o r m e t a l i c e c o n s t r u c t i v e . Platoşa r e f r a c ­
tară se d o v e d e ş t e a f i c î n d i n s u f i c i e n t ă , c î n d p r e a m a r e .
E m a i l u r i l e ce se foloseau înainte n u r e z i s t a u l a acţiunea
m a r i l o r t e n s i u n i i n t e r i o a r e r e p e t a t e p r o v o c a t e de „res­
p i r a ţ i a " febrilă a m e t a l u l u i . E l e c r ă p a u şi se d e s p r i n d e a u
de l a suprafaţa p i e s e i r e s p e c t i v e . T r e b u i a să se găsească
a s t f e l de c o m p o z i ţ i i care să dea p e l i c u l e c u d i l a t a r e a liniară
a p r o p i a t ă de d i l a t a r e a liniară a m a t e r i a l u l u i supus p r o t e c ­
ţ i e i . A c e s t e a a u şi fost găsite şi a u l a bază c e r a m i c ă m e t a l i ­
z a t ă . L a b a z a c e r a m i c i i m e t a l i z a t e se află u n l i a n t pe bază
de s i l i c a ţ i . P r i m a c o m p o n e n t ă p r e i a f u n c ţ i i l e r e f r a c t a r e ( s i l i -
cea se topeşte l a o t e m p e r a t u r ă de peste 1 700°C), i a r s a r c i n a
c e l e i de-a d o u a este de „ a a j u s t a cămaşa pe c o r p " .
P e l i c u l a t r e b u i e să aibă şi o rezistenţă m e c a n i c ă m a r o ,
c ă c i c o n s t r u c ţ i a care t r e b u i e p r o t e j a t ă p o a t e f i supusă l a f e l
de f e l de î n c e r c ă r i .
A r f i însă greşit să s p u n e m că ştiinţa a şi o b ţ i n u t v i c t o r i a
în b ă t ă l i i l e î m p o t r i v a c o r o z i u n i i . P î n ă în p r e z e n t , acope­
r i r i l e r e f r a c t a r e n u r e z o l v ă n i c i pe d e p a r t e această p r o b l e m ă .
Şi n u în t o a t e c a z u r i l e se i m p u n e această soluţie. P e n t r u
fiecare m e t a l , p e n t r u c o n d i ţ i i l e d a t e în care t r e b u i e să f u n c ­
ţ i o n e z e , t r e b u i e să se c a u t e p e l i c u l e p r o t e c t o a r e n o i , o r i g i ­
n a l e . Şi a i c i , d a t o r i t ă c o m p l e x i t ă ţ i i t e o r i e i acestor p r o ­
b l e m e , domină cercetarea empirică.
I n t o a t e s t a d i i l e , de l a e x t r a g e r e p î n ă l a p r e l u c r a r e , m e t a ­
l u l este î n s o ţ i t de săruri t o p i t e . Z g u r i l e , t o a t e t i p u r i l e
de f o n d a n ţ i , b ă i l e e l e c t r i c e sau de t r a t a m e n t e t e r m i c e , aco­
p e r i r i l e de p r o t e c ţ i e , l i c h i d e l e p e n t r u curăţirea suprafeţe­
lor — t o a t e acestea sînt săruri t o p i t e . E l e m a i a p a r într-un
r o l f o a r t e l a m o d ă : în c a l i t a t e de a c u m u l a t o a r e , de t r a n s p o r ­
t o a r e de c ă l d u r ă , a t u n c i c î n d t e m p e r a t u r i l e sînt d e o s e b i t
de m a r i . I n sfîrşit, c u a j u t o r u l sărurilor t o p i t e , c h i m i ş t i i
e x t r a g u n e l e c o m p o n e n t e preţioase d i n u n e l e s o r t u r i de m a ­
t e r i i p r i m e n a t u r a l e , de e x e m p l u c o m p u ş i a i l i t i u l u i d i n
s p o d u m e n . De aceea, d a c ă t r e b u i e să v o r b i m despre p r o ­
1

b l e m e l e p r i n c i p a l e care s t a u astăzi în faţa c h i m i e i a n o r g a ­

n i c e , sărurile t o p i t e reprezintă u n d o m e n i u c u m a r i e x i g e n ţ e
faţă de t e o r i e .

1
M i n e r a l confinînd litiu; are f o r m u l a LiAlSi 0„. 2

26
 Se cunosc încă f o a r t e p u ţ i n e l u c r u r i c u p r i v i r e l a t e m p e r a ­
t u r a de c r i s t a l i z a r e , de v o l a t i l i z a r e a sărurilor, despre l i m i ­
t e l e s u p e r i o a r e de t e m p e r a t u r ă ale e x i s t e n ţ e i t o p i t u r i l o r .
î n c ă n u s-au t r a s a t m ă c a r cărările care t r e b u i e u r m a t e p e n t r u
a s t a b i l i legătura d i n t r e d i a g r a m e l e d i f e r i t e l o r p r o p r i e t ă ţ i
ale a c e s t o r l i c h i d e .
C a o t e m ă d e p ă r t a t ă spre care t i n d e m se conturează e l a ­
b o r a r e a p r o c e d e e l o r de c o n t r o l a l c o r o z i u n i i p r o v o c a t e de
sărurile t o p i t e . D u p ă c u m se ştie, în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r ,
acestea c o r o d e a z ă suprafeţele m e t a l i c e c u care v i n în c o n ­
t a c t . Se p o t găsi însă substanţe care să i m p r i m e f o s t e i
„ o t r ă v i " p r o p r i e t ă ţ i de „ b a l s a m " . P e r s p e c t i v ă a t r ă g ă t o a r e !
E s t e g r e u de p r e z i s p r o p o r ţ i i l e şi t o a t e d i r e c ţ i i l e a c e l e i
g r a n d i o a s e o f e n s i v e a t e h n i c i i v i i t o r u l u i care se pregăteşte
pe u n t e r e n a l c h i m i e i a n o r g a n i c e p î n ă n u de m u l t î n c ă n e ­
d e s ţ e l e n i t — acela a l e l e m e n t e l o r r a r e .
Să l u ă m , d r e p t p i l d ă , o g r u p ă a e l e m e n t e l o r pământurilor
rare.
„ L a ce-or f i p u t î n d să f o l o s e a s c ă ? " , îşi frămintau m i n t e a
c h i m i ş t i i a n o r g a n i c i e n i a t u n c i c î n d , î n v i n g î n d imense d i f i ­
c u l t ă ţ i , s e p a r a u şi i z o l a u „ g e m e n i i " p ă m î n t u r i l o r r a r e . P r a c ­
t i c i e n i i r i d i c a u d i n u m e r i : „ I n i n d u s t r i a s t i c l e i , în i n d u s t r i a
c e r a m i c i i . . . C i n e ştie u n d e a r m a i p u t e a f i f o l o s i ţ i . . . A ş a c ă ,
t o v a r ă ş i c h i m i ş t i , n u v ă g r ă b i ţ i d e o c a m d a t ă c u această
producţie costisitoare".
D a r n u a t r e b u i t m u l t t i m p p e n t r u ca aceste c i u d a t e
u n i c a t e ale n a t u r i i , c u „ d e s t i n a ţ i e " n e c u n o s c u t ă , să se t r a n s ­
f o r m e în m a t e r i i p r i m e s t r a t e g i c e . S e c o l u l a l X X - l e a n u se
m i r ă de a s t f e l de t r a n s f o r m ă r i . E l este m a r t o r u l intrării
t r i u m f a l e în p r a c t i c a u z i n a l ă a u n o r a s t f e l de m u n c i t o r i
h a r n i c i p r o m o v a ţ i d i n r î n d u r i l e a n o r g a n i c i i , ca v a n a d i u l ,
cobaltul, molibdenul, uraniul, plutoniul, toriul, beriliul
şi a l t e l e .
— E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e a u d e v e n i t „ s t r a t e g i c e " de
î n d a t ă ce s-a d e z v o l t a t t e h n i c a e n e r g i e i a t o m i c e . S a v a n ţ i i
a u arătat că în acest d o m e n i u c e r i u l , g a d o l i n i u l , s a m a r i u l ,
e u r o p i u l şi în s p e c i a l y t r i u l îşi găsesc cea m a i largă u t i l i z a r e .
Î n t r - a d e v ă r , aceste m e t a l e se c o m p o r t ă în m o d d i f e r i t
faţă de a ş a - n u m i ţ i i n e u t r o n i t e r m i c i . A m i n t i m că n e u t r o n i i
t e r m i c i lenţi j o a c ă în r e a c t o r u l n u c l e a r r o l u l de i n i ţ i a t o r i
şi de c o n t i n u a t o r i a i r e a c ţ i i l o r în l a n ţ , a d i c ă r o l u l p r i n c i ­
p a l . D a c ă n u m ă r u l l o r n u este s u f i c i e n t , c o m b u s t i b i l u l
n u c l e a r p î l p î i e d o a r şi „se s t i n g e " . D a c ă însă n u m ă r u l l o r

27
 este p r e a m a r e , depăşind o a n u m i t ă l i m i t ă , iarăşi n u este
b i n e : reacţia în lanţ i a asemenea p r o p o r ţ i i , î n c î t n u o deo­
sebeşti de e x p l o z i e . A s t f e l că în m o d o b l i g a t o r i u numărul
n e u t r o n i l o r t e r m i c i t r e b u i e să f i e n i c i m a i m i c , n i c i m a i
m a r e d e c î t cel necesar p e n t r u funcţionarea n o r m a l ă a reac­
torului.
C o m b u s t i b i l u l n u c l e a r — u r a n i u l , p l u t o n i u l sau t o r i u l —
se i n t r o d u c e în r e a c t o r în m a n t a l e m e t a l i c e . M a i sînt şi a l t e
c o n s t r u c ţ i i m e t a l i c e care se găsesc în zona a c t i v ă a r e a c t o ­
r u l u i . M a t e r i a l u l de construcţie t r e b u i e să fie de aşa natură,
î n c î t să n u î m p i e d i c e n e u t r o n i i lenţi de a-şi î n d e p l i n i sar­
c i n a , care c o n s t ă în a f i s i o n a n u c l e e l e (sau, d u p ă c u m s p u n
s p e c i a l i ş t i i , t r e b u i e să a i b ă o secţiune m i c ă de c a p t a r e a
n e u t r o n i l o r l e n ţ i ) . I Y t r i u l este t o c m a i e l e m e n t u l care se
caracterizează p r i n t r - o secţiune m i c ă de c a p t a r e . Şi n u n u m a i
a t î t : e l este şi uşor, şi r e z i s t e n t . T o a t e aceste calităţi fac
ca e l e m e n t u l 39 să se situeze în f r u n t e p r i n t r e m a t e r i a l e l e
de c o n s t r u c ţ i e necesare t e h n i c i i e n e r g i e i a t o m i c e .
Iată însă că l a n t a n i d e l e g a d o l i n i u şi e u r o p i u a u o secţiune
de c a p t u r ă m a r e p e n t r u n e u t r o n i i t e r m i c i . Şi aceasta este
t o t o c a l i t a t e p r e ţ i o a s ă . Aceste e l e m e n t e p e r m i t să se r e z o l v e
m a i b i n e p r o b l e m a p r o t e c ţ i e i b i o l o g i c e . Savanţii a m e r i ­
c a n i consideră că în l o c u l p l ă c i l o r groase se v o r p u t e a f o l o s i
p r o t e c ţ i i s u b ţ i r i , uşoare. Şi t o c m a i protecţia b i o l o g i c ă , enormă
ca g r e u t a t e , c o n s t i t u i e u n a d i n p i e d i c i l e cele m a i serioase
în c a l e a p ă t r u n d e r i i m o t o a r e l o r a t o m i c e în a v i a ţ i e .
N u n u m a i t e h n i c a a t o m i c ă a r e c u n o s c u t calităţile e l e m e n ­
t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e . Metalurgiştii a u s t a b i l i t că ameste­
c u l acestor e l e m e n t e — a ş a - n u m i t u l mişmetal — are o i n ­
fluenţă f a v o r a b i l ă a s u p r a oţelurilor i n o x i d a b i l e : le măreşte
m a l e a b i l i t a t e a ( p u n c t u l v u l n e r a b i l a l m u l t o r m ă r c i de oţel)
şi s t a b i l i t a t e a l a c o r o z i u n e .
S-a c o n s t a t a t c ă , de e x e m p l u , o x i z i i de p r a s e o d i m , c e r i u ,
l a n t a n a u o t e n s i u n e termoelectromotoare înaltă. P r i n încăl­
z i r e a p î n ă l a t e m p e r a t u r a de 500 — 7 5 0 ° C , ele d e v i n b a t e r i i
e l e c t r i c e care d a u o t e n s i u n e de 1,4 v o l ţ i .
Y t r i u l s-a d o v e d i t a f i u n f o a r t e b u n a b s o r b a n t a l gazelor
care se degajează în c o n d i ţ i i l e u n u i v i d î n a i n t a t . I a r v i d u l
înaintat şi p r e s i u n i l e înalte reprezintă i n s t r u m e n t e u l t r a ­
m o d e r n e şi în c o n t i n u ă perfecţionare ale ştiinţei şi t e h n i c i i ,
c h e i a fermecată care deschide p o a r t a spre înţelegerea m u l t o r
t a i n e ale n a t u r i i , spre crearea u n o r a p a r a t e e x t r a o r d i n a r e ,
spre r e a l i z a r e a u n o r procese n e o b i ş n u i t e . I n r e a l i z a r e a u n o r

28
d e p r e s i u n i ultraînaintate sînt d i r e c t interesaţi cercetătorii
p l a s m e i t e m p e r a t u r i l o r î n a l t e , a i reacţiilor t e r m o n u c l e a r e .
A u n e v o i e de u n v i d a v a n s a t şi c o n s t r u c t o r u l g i r o s c o p u l u i
şi c r e a t o r i i l ă m p i l o r e l e c t r o n i c e , a i c i n e s c o a p e l o r , a i s i n -
crofazotroanelor.
M a i m o d e s t e sînt utilizările p o s i b i l e ale c e r i u l u i , e l e m e n t
care î m b u n ă t ă ţ e ş t e v i z i b i l oţelul d i n care se confecţionează
vilbrochenele.
I n d u s t r i a c o n s t r u c t o a r e de maşini este d i r e c t interesată
în c o n c e n t r a t e l e de z i r c o n i u . Acestea s-au d o v e d i t a f i u n
m a t e r i a l e x c e p ţ i o n a l î m p o t r i v a formării de c r u s t e (ţunder).
U t i l i z a r e a l o r p e r m i t e să se reducă l a j u m ă t a t e numărul
salariaţilor secţiilor de m o d e l a r e d i n t u r n ă t o r i i . Piesele
t u r n a t e a u o suprafaţă c u r a t ă , i a r operaţiile de p r e l u c r a r e
se r e d u c l a m i n i m u m .
Ce a r f i însă d a c ă a m u n i e l e m e n t u l b o r , atît de b i n e „ î n ­
z e s t r a t " de n a t u r ă , cu e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare? A c e a s t ă
idee fericită a a j u t a t pe c h i m i ş t i i a n o r g a n i c i e n i să găsească
m a t e r i a l e deosebit de preţioase p e n t r u r a d i o t e h n i c ă . B o r u ­
r i l e e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e , în s p e c i a l h e x a b o r u r a
de l a n t a n , a u p r o p r i e t a t e a ca p r i n încălzire să e m i t ă u n n u ­
m ă r e x t r a o r d i n a r de m a r e de e l e c t r o n i , c u a l t e c u v i n t e are
proprietăţi b u n e de t e r m o e m i s i u n e . C a t o z i i c o n f e c ţ i o n a ţ i
d i n aceste b o r u r i funcţionează e x c e l e n t în c o n d i ţ i i l e p r e s i u ­
n i l o r joase, se p o t e x p l o a t a l a t e n s i u n i m a r i ale c î m p u l u i ;
proprietăţile l o r n u se înrăutăţesc datorită b o m b a r d ă r i i c u
ioni.
D a c ă p î n ă r e l a t i v n u de m u l t p r a c t i c a reacţiona t i m i d
l a p r o p u n e r i l e a n o r g a n i c i e n i l o r de a se o b ţ i n e e l e m e n t e l e
p ă m î n t u r i l o r r a r e , în p r e z e n t ea este cea c a r e - i învinuieşte
pe chimişti că p r e a î n c e t perfecţionează procedeele de p r o ­
ducţie ale acestor e l e m e n t e g r e u a c c e s i b i l e , că e l e m e n t e l e
p ă m î n t u r i l o r r a r e sînt încă de o s c u m p e t e de n e i e r t a t , că
n u le a u d e c î t în c a n t i t ă ţ i p r e a m i c i . D e o c a m d a t ă această
cerere m a r e priveşte n u m a i u n e l e l a n t a n i d e . D a r , c u t i m ­
p u l , ea le v a c u p r i n d e pe t o a t e .
L u î n d c u v î n t u l l a s i m p o z i o n u l internaţional de l a P r a g a
p r i v i t o r la p r o b l e m e l e planificării ştiinţei, a c a d e m i c i a n u l
P . L . K a p i ţ a a spus p r i n t r e a l t e l e :
„ . . . Deşi n a t u r a forţelor d i n t r e a t o m i este b i n e c u n o s c u t ă ,
n u există încă o t e o r i e c a n t i t a t i v ă care să lege proprietăţile
substanţei — de e x e m p l u cele m e c a n i c e , c a p a c i t a t e a de a

29
rezista l a o x i d a r e în condiţii de t e m p e r a t u r i înalte etc. —
c u c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă şi c u s t r u c t u r a fizică.
De aceea d r u m u l de bază a l cercetării în acest d o m e n i u
este e m p i r i c . D a r n u este greu de arătat că n u m a i e m p i r i s ­
m u l n u p o a t e r e z o l v a c o m p l e t această p r o b l e m ă . Cunoaştem
m u l t e e l e m e n t e care formează a l i a j e . Să p r e s u p u n e m că
p e n t r u descrierea proprietăţilor f o l o s i t o a r e ale u n u i m e t a l
sau a l i a j — rezistenţa, rezistenţa termică, e l a s t i c i t a t e a , con­
d u c t i v i t a t e a electrică şi aşa m a i d e p a r t e — a v e m nevoie
de o p a g i n ă . D a r dacă p e n t r u a descrie n u m a i proprietăţile
e l e m e n t e l o r v o r f i necesare — de pildă — 100 de p a g i n i ,
p e n t r u a descrie proprietăţile a l i a j e l o r b i n a r e v o r t r e b u i
cel puţin 10 000 de p a g i n i . Cît despre a l i a j e l e s i s t e m e l o r
t e r n a r e , ele v o r necesita u n m i l i o n de p a g i n i . Se poate uşor
vedea că s t u d i e r e a şi descrierea sistematică a s i s t e m e l o r
t e r n a r e c o n s t i t u i e l i m i t a posibilităţilor n o a s t r e . . . Se ştie
însă că în practică se şi utilizează a l i a j e d i n p a t r u compo­
n e n t e şi c h i a r m a i m u l t e şi că asemenea a l i a j e a u p e r m i s să
fie r e z o l v a t e p r o b l e m e i m p o r t a n t e .
V o r sta oare l u c r u r i l e t o t d e a u n a aşa? N u e de c r e z u t !
Aceste a l i a j e c u m a i m u l t e c o m p o n e n t e a u fost găsite, p o a t e ,
î n t î m p l ă t o r , d a r m a i degrabă datorită «flerului» s a v a n t u l u i
t a l e n t a t , care, î n t o c m a i ca u n bucătar i s c u s i t , ştie să gă­
tească b u c a t e m a i gustoase decît ceilalţi. Şi acolo u n d e există
intuiţie t r e b u i e să existe şi l e g i . S a r c i n a ştiinţei este să
descopere aceste l e g i , d a r m e t o d a de r e z o l v a r e a u n o r ast­
fel de p r o b l e m e c o m p l i c a t e n u s-a găsit pînă în p r e z e n t .
Fără îndoială că aceasta este u n a d i n p r o b l e m e l e v i i t o r u l u i " .
Crearea acestei t e o r i i pe baza f a p t e l o r cunoscute şi a celor
ce v o r m a i f i descoperite n u n u m a i că v a face ca d r u m u l în­
t o r t o c h e a t şi l u n g a l cercetărilor e m p i r i c e d i n m u l t e d o m e n i i
ale a p l i c a ţ i i l o r c h i m i e i să f i e m a i d r e p t , d a r v a face p o s i b i l
şi ceea ce astăzi se află d i n c o l o de p r a g u l p r e v i z i b i l u l u i ,
î n c ă de pe a c u m s i n t e z a organică p e r m i t e c h i m i ş l i l o r „să
dozeze" proprietăţile m a t e r i a l u l u i . Pe măsură însă ce ştiinţa
v a pătrunde cauzele p r i m a r e ale c a p a c i t ă ţ i i de reacţie a
substanţei, pe măsură ce ea v a d a o e x p l i c a ţ i e m a i c o m p l e t ă
a însăşi n a t u r i i legăturii c h i m i c e şi v a descifra e n i g m a i n ­
fluenţei u n o r substanţe a s u p r a a l t o r a , aceasta v a s p o r i imens
puterea o m u l u i asupra n a t u r i i .

î n c h i m i a v i i t o r u l u i e menită să aibă u n r o l de c i n s t e o
t e o r i e finită şi lipsită de contradicţii a c a t a l i z e i . Acest feno-

30
m e n , a c o p e r i t incă de u n v ă l de m i s t e r , este înconjurat de
o aureolă de r o m a n t i s m ştiinţific.
A fost f o a r t e g r e u şi părea c h i a r i m p o s i b i l să se e x p l i c e
ştiinţific c u m reuşesc c a t a l i z a t o r i i să distrugă inerţia c h i ­
m i c ă , să dezlănţuie a c t i v i t a t e a p a r t e n e r i l o r reacţiei, în
t i m p ce ei înşişi rămîn d e o p a r t e , fără să se m o d i f i c e n i c i
c h i m i c , n i c i c a n t i t a t i v . Aceste f a p t e a u făcut c h i a r pe u n i i
savanţi renumiţi să ajungă l a reprezentări aproape m i s t i c e .
C a t a l i z a t o r i l o r l i s-au a t r i b u i t proprietăţile a t o t p u t e r n i c e i
„pietre f i l o z o f a l e " născocite de alchimişti.
E v i d e n t că ştiinţa n u se p u t e a m u l ţ u m i c u explicaţii
d a t e c u a j u t o r u l i n e x p l i c a b i l u l u i . De aceea c h i m i ş t i i , î m ­
preună cu f i z i c i e n i i , şi-au pus ca scop să dezlege e n i g m e l e
c a t a l i z e i . A fost s u f i c i e n t de corect e x p l i c a t m e c a n i s m u l
a c ţ i u n i i c a t a l i z a t o r i l o r a s u p r a m e r s u l u i u n o r reacţii. S-au
f o r m u l a t cîteva t e o r i i ale c a t a l i z e i . D a r , în c a t a l i z ă , m u l t e ,
f o a r t e m u l t e fenomene a u rămas de neînţeles şi în p r e z e n t .
Cu t o a t e acestea, t o c m a i acest proces/â~"permis c h i m i e i
să o b ţ i n ă m a r i înfăptuiri în s l u j b a o m e n i r i i . Fără cataliză
n u a m f i a v u t n i c i acid sulfuric, n i c i acid azotic, n i c i amo­
n i a c , n i c i c a u c i u c s i n t e t i c , n i c i m a t e r i a l e p l a s t i c e şi n i c i
m u l ţ i alţi c o m p u ş i de i m p o r t a n ţ ă p r i m o r d i a l ă . A u fost
perioade c î n d c a t a l i z a a s a l v a t ţări întregi d i n situaţia grea
p r o v o c a t ă de război — l i p s a m a t e r i e i p r i m e ^ \
„ C u m i c i e x c e p ţ i i — scrie S.Z. R o g h i n s k i , m e m b r u cores­
p o n d e n t a l A c a d e m i e i de Ştiinţe a U . R . S . S . — , realizările
cele m a i i m p o r t a n t e ale c h i m i e i în t i m p u l războiului —
atît cele t e h n o l o g i c e , cît şi cele legate de m a t e r i i l e p r i m e —
sînt strîns legate de succesele c a t a l i z e i i n d u s t r i a l e . C a t a l i ­
z a t o r i i a u c o n s t i t u i t b a g h e t a m a g i c ă c u a j u t o r u l căreia c h i ­
miştii d i n ţările b e l i g e r a n t e a u ieşit d i n i m p a s u l l i p s e i de
m a t e r i i p r i m e , înlocuind produşii de i m p o r t p r i n n o i s u b ­
stanţe a r t i f i c i a l e şi transformînd m a t e r i a primă ieftină şi
care sc găseşte în cantităţi m a s i v e , în m a t e r i a l e preţioase...
Cel d e - a l d o i l e a război m o n d i a l a arătat că tinereţea f u r t u ­
noasă, r o m a n t i c ă a c a t a l i z e i i n d u s t r i a l e n u s-a t e r m i n a t şi
că ea m a i are încă p o s i b i l i t ă ţ i i n e p u i z a b i l e " .
Se s c h i m b ă m e r e u , c u o viteză u i m i t o a r e , s o r t i m e n t u l de
substanţe u t i l i z a t e p e n t r u accelerarea şi reglarea reacţiilor.
P l a t i n a şi p a l a d i u l şi-au p i e r d u t poziţia l o r privilegiată
în l u m e a c a t a l i z a t o r i l o r . A u fost p r o m o v a t e e l e m e n t e m a i
„democratice": v a n a d i u l , f i e r u l , n i c h e l u l , compuşii cro­
m u l u i , a l u m i n i u l . D a r p e n t r u fiecare caz c o n c r e t de reacţie

31
t r e b u i e căutat c a t a l i z a t o r u l p o t r i v i t . I a r aici analogiile n u
sînt v a l a b i l e , substanţele s i m i l a r e d i n p u n c t de v e d e r e c h i ­
m i c n u se p o t î n l o c u i u n a c u a l t a în r o l u l p r i n e x c e l e n ţ ă
s p e c i f i c de c a t a l i z a t o r i .
D i m p o t r i v ă , c o m p u ş i f o a r t e d e p ă r t a ţ i între e i d i n p u n c ­
t u l de v e d e r e a l t i p u l u i c o m p o z i ţ i e i c h i m i c e se dovedesc
f o a r t e a p r o p i a ţ i d i n p u n c t u l de vedere a l a c ţ i u n i i c a t a l i t i c e .
Şi aceasta îngreuiază şi m a i m u l t d r u m u l spre g e n e r a l i z ă r i ,
spre c o n c l u z i i . A p r o a p e f i e c a r e e l e m e n t a c ţ i o n e a z ă „ î n se­
c r e t " ca u n c a t a l i z a t o r . D a r a găsi în care reacţie şi c u m
a n u m e a c ţ i o n e a z ă este t o t u n a c u a găsi într-un oraş m a r e
pe p o s e s o r u l u n u i n a s t u r e p i e r d u t I n a u t o b u z .
M a i d e v r e m e sau m a i t î r z i u , în c u r s u l s t u d i u l u i acestei
p r o b l e m e ş t i i n ţ i f i c e de cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă a ştiinţei
c o n t e m p o r a n e a t r e b u i t să se n a s c ă ideea „ e l e c t r o n i z ă r i i t e o ­
r i e i c a t a l i z e i " . A c e a s t a î n s e a m n ă că d i s c u t a r e a p r o b l e m e l o r
a t r e c u t „ l a n i v e l u l " reţelelor c r i s t a l i n e , a n u c l e e l o r a t o m i c e
şi a o r b i t e l o r e l e c t r o n i c e . D a r a i c i a c ţ i o n e a z ă c u succes f i z i ­
c i e n i i . I n t î l n i r e a c u aceştia a deschis o c h i i c h i m i ş t i l o r a s u ­
p r a u n e i Situaţii i m p o r t a n t e şi i n t e r e s a n t e : o p a r t e î n s e m n a t ă
d i n c o r p u r i l e s o l i d e şi d i n a m e s t e c u r i l e u t i l i z a t e în cataliză
— o x i z i i de f i e r , de v a n a d i u , de z i n c , de c u p r u , de m a n g a n ,
s u l f u r i l e de w o l f r a m , de m o l i b d e n , a l u m o s i l i c a ţ i i — sînt
s e m i c o n d u c t o a r e , l u c r u pe c a r e , m u l t ă v r e m e , m a j o r i t a t e a
chimiştilor nu-1 bănuia.
„Electronizarea t e o r i e i c a t a l i z e i " merge cu paşi r e p e z i .
A l i a n ţ a d i n t r e c h i m i ş t i şi f i z i c i e n i este forţa în faţa căreia
n u rezistă n i c i o t a i n ă a n a t u r i i , c h i a r d a c ă este atît de b i n e
cifrată ca f e n o m e n u l c a t a l i z e i . D e s c o p e r i r e a şi f u n d a m e n t a ­
rea f e n o m e n u l u i c a t a l i z e i în g e n e r a l v o r p r o d u c e o c o t i t u r ă
în întreaga i n d u s t r i e , i m p o r t a n t e c o n s e c i n ţ e în v i a ţ a socie­
tăţii.
Ce î n s e m n ă t a t e p r a c t i c ă v a a v e a o t e o r i e î n c h e g a t ă , l i p ­
sită de c o n t r a d i c ţ i i , a c a t a l i z e i ?
I n p r i m u l r î n d , c o n d u e î n d u - s e d u p ă această t e o r i e , c h i ­
m i ş t i i v o r p u t e a alege c a t a l i z a t o r i i p e n t r u desfăşurarea cea
m a i f a v o r a b i l ă a r e a c ţ i i l o r d e j a i n t r o d u s e în p r o d u c ţ i e .
I n p r e z e n t , în u n e l e c a z u r i t r e b u i e să r e c u r g e m l a p r e s i u n i
de s u t e şi m i i de a t m o s f e r e , l a t e m p e r a t u r i de sute de g r a d e
p e n t r u ca p r o c e s u l să m e a r g ă în d i r e c ţ i a d o r i t ă şi să a s i g u r e
p r o d u c t i v i t a t e a n e c e s a r ă . C î n d se v o r găsi însă alţi c a t a l i ­
z a t o r i , m a i b u n i , aceleaşi r e a c ţ i i se v o r desfăşura în c o n d i ţ i i

32
n o r m a l e , fără i n s t a l a ţ i i c o s t i s i t o a r e şi fără u n m a r e c o n s u m
de e n e r g i e .
I n g e n e r a l se v a r e u ş i , în sfîrşit, să se facă ceea ce d i n
n e g u r a v r e m u r i l o r ştie să f a c ă n u m a i n a t u r a . D u p ă c u m se
ş t i e , în o r g a n i s m u l n o s t r u n u se. creează p r e s i u n i s u p r a î n a l t e ,
t e m p e r a t u r a n u se r i d i c ă , de r e g u l ă , peste 36,6°C şi t o t u ş i
a u loc r e a c ţ i i f o a r t e c o m p l i c a t e , care d e c u r g d e s t u l de r e p e ­
d e . A c e a s t a p e n t r u că m a r e l e c h i m i s t , n a t u r a , a ales c a t a ­
l i z a t o r i i p o t r i v i ţ i . N o i îi n u m i m f e r m e n ţ i sau e n z i m e .
L u c r u l de c ă p e t e n i e este că n e î n c e t a t se lărgeşte c e r c u l
t r a n s f o r m ă r i l o r c h i m i c e a c c e s i b i l e . Se v a găsi u t i l i z a r e p e n t r u
substanţele de care astăzi n u ş t i m c u m să s c ă p ă m . V a v e n i
t i m p u l c î n d c h i m i a v a f i pe d e p l i n s t ă p î n ă pe s u b s t a n ţ ă .
O a m e n i i v o r u i t a p î n ă şi c u v î n t u l „ d e ş e u " . A ş a c u m în
n a t u r ă e x i s t ă c i r c u i t u l a z o t u l u i , a l a p e i , în „ c e a de-a d o u a
n a t u r ă " v o r e x i s t a c i r c u i t e ale s u b s t a n ţ e l o r care v o r f i p r e ­
l u c r a t e l a i n f i n i t şi n i c i o d a t ă n u v o r f i a r u n c a t e . O a m e n i l o r
le v o r f i a c c e s i b i l e t o a t e i z v o a r e l e de m a t e r i i p r i m e . I n faţa
l o r îşi v a d e z v ă l u i b o g ă ţ i i l e sale o c e a n u l . C u a j u t o r u l u n o r
c a t a l i z a t o r i a n u m e aleşi, s p e c i f i c i , c h i m i ş t i i v o r e x t r a g e
t o a t e e l e m e n t e l e şi t o ţ i c o m p u ş i i ce se găsesc în a p a m ă r i l o r .
S a u p o a t e că n i c i n u v a f i n e v o i e de aşa c e v a . S t ă p l n i n d
teoria s t r u c t u r i i m a t e r i e i , cunoscînd caracteristicile c a n t i ­
t a t i v e s t r i c t e ale d i f e r i t e l o r t i p u r i de r e a c ţ i i c h i m i c e , u t i l i -
z î n d l e g i l e c a t a l i z e i , c h e m î n d în a j u t o r şi măreţele forţe ale
b o m b a r d ă r i i n u c l e a r e , o m u l v a reuşi să creeze c o m p u ş i c h i ­
m i c i şi c h i a r e l e m e n t e . C h i m i ş t i i - f i z i c i e n i şi f i z i c o - c h i m i ş t i i
v o r p l ă m ă d i c u m î n ă sigură m a t e r i a , c o n s t r u i n d ceea ce
este g r e u de găsit sau este n e a v a n t a j o s de e x t r a s d i n a d î n c u -
rile Pămîntului.
Ce f e l de m a t e r i a l e se v o r o b ţ i n e în u r m a acestor realizări
ale ş t i i n ţ e i , pe d e p l i n r e a l e şi p r e v i z i b i l e , este g r e u de s p u s .
C h i a r n u m a i ceea ce s-a s i n t e t i z a t p î n ă în p r e z e n t p u n e l a
grea încercare f a n t e z i a o m e n e a s c ă . I n o r i c e caz, t o a t e r e a ­
lizările u i m i t o a r e ale c h i m i e i a n o r g a n i c e d i n z i l e l e n o a s t r e
n u reprezintă d e c î t p r e i s t o r i a realizărilor v i i t o r u l u i .
Se v o r b e ş t e despre c o n d i ţ i i l e p r i v i l e g i a t e create pe P ă -
mînt de către forţele n a t u r i i u n u i s i n g u r e l e m e n t — c a r b o ­
n u l . L u m e a înconjurătoare demonstrează p r i n toată măreţia
ei ce este c a p a b i l ă c h i a r n u m a i o singură „ c ă r ă m i d ă " a
u n i v e r s u l u i c î n d nimereşte î n t r - u n m e d i u f a v o r a b i l , în m e d i u
r o d i t o r . E a c o n s t r u i e ş t e . Construieşte n e o b o s i t , c u a b n e g a ţ i e ,
perfecţionîndu-şi măiestria, acumulînd experienţă.

3 — Călătorie în l u m e a c l e m e n t e l o r 33
 D a r „ c ă r ă m i z i " d i n acestea sînt m a i b i n e de o s u t ă . P r i n t r e
ele s î n t şi u n e l e f o a r t e a p r o p i a t e , ca s t r u c t u r ă şi c o m p o r ­
t a r e , de c a r b o n . N i m i c n u î m p i e d i c ă să se a d m i t ă i p o t e t i c
p o s i b i l i t a t e a p r i n c i p i a l ă de a se crea c o n d i ţ i i în care n u
c a r b o n u l , c i u n a l t e l e m e n t oarecare şi a l t e s u b s t a n ţ e să
d e v i n ă p r i v i l e g i a t e . Să p r e s u p u n e m că aceasta s-ar î n t î m p l a
c u s i l i c i u l , g e r m a n i u l , s t a n i u l sau s u l f u l . . . S a u c u a l u m i ­
n i u l , b o r u l , f l u o r u l . . . Te apucă ameţeala n u m a i l a gîndul
că l u m e a n e î n s u f l e ţ i t ă , l u m e a a n o r g a n i c i i , v a c ă p ă t a v i a ţ ă .
P o a t e că o m u l v a r e a l i z a acest l u c r u n u pe P ă m î n t , c i pe
a l t e p l a n e t e . E s t e p o s i b i l că în f e l u l acesta v o r l u a fiinţă
c h i a r c o r p u r i cereşti. I n sfîrşit, n u este e x c l u s ca o m u l să
descopere c o n d i ţ i i l e necesare p e n t r u „ î n s u f l e ţ i r e a " u n u i a
sau a l t u i a d i n t r e r e p r e z e n t a n ţ i i t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v ,
p ă ş i n d pe o p l a n e t ă î n d e p ă r t a t ă n e c u n o s c u t ă d i n u n i v e r s ,
u n d e a t m o s f e r a , s o l u l , p l a n t e l e şi a n i m a l e l e s î n t d i f e r i t e
de cele de pe P ă m î n t .
N u e x i s t ă l i m i t e p e n t r u c u t e z a n ţ a o m e n e a s c ă . Şi c h i m i a
a n o r g a n i c ă este u n t e r e n p r o p i c e p e n t r u această c u t e z a n ţ ă .
HARTA
LUMII ELEMENTELOR

L o c u i t o r i i acestei l u m i sînt rînduiţi într-o o r d i n e perfectă,

pe p e r i o a d e şi g r u p e , pe r î n d u r i şi s u b g r u p e . Ş a p t e
p e r i o a d e , zece r î n d u r i , n o u ă g r u p e .
I n faţa n o a s t r ă a v e m s i s t e m u l p e r i o d i c a l e l e m e n t e l o r
a l c ă t u i t de D . I . M e n d e l e e v — h a r t a m ă r e ţ e i l u m i a e l e ­
m e n t e l o r . C h i m i a m o d e r n ă este de n e c o n c e p u t fără t a b e l u l
e l e m e n t e l o r , deoarece acesta este u n b i l a n ţ a l a c u m u l ă r i i
c u n o ş t i n ţ e l o r şi u n p l a n de v i i t o r , o c ă l ă u z ă în a c ţ i u n e a de
z i c u z i şi o b u s o l ă care ne arată d i r e c ţ i a j u s t ă a d e z v o l t ă r i i
c h i m i e i . D a r p o a t e f i c o m p a r a t acest t a b e l c u o s i m p l ă
hartă? H a r t a arată e x a c t u n d e m e r g e m , d a r n u s p u n e n i m i c ,
de e x e m p l u , despre c a r a c t e r u l l o c u i t o r i l o r ţ ă r i i . S e n s u l
s i s t e m u l u i p e r i o d i c n u p o a t e f i r e d a t în t o a t ă p r o f u n z i m e a
l u i p r i n n i c i o c o m p a r a ţ i e . D a c ă este o h a r t ă , a p o i este u n a
„ g r ă i t o a r e " . E a este în a c e l a ş i t i m p şi b u s o l ă şi c ă l ă u z ă .

Prima cunoştinţă cu harta

A ş a c u m pe o h a r t ă g e o g r a f i c ă g ă s i m u n m a r e n u m ă r de
n u m e de d e s c o p e r i t o r i , şi în s i s t e m u l p e r i o d i c d e n u m i r i l e
e l e m e n t e l o r a u e t e r n i z a t n u m e l e s a v a n ţ i l o r r e n u m i ţ i fără
ale c ă r o r d e s c o p e r i r i n u se p o a t e concepe p r o g r e s u l ş t i i n ţ e i
m o d e r n e . A c e ş t i a s î n t P i e r r e şi Mărie C u r i e , A l b e r t E i n s t e i n ,
Enrico F e r m i , D m i t r i Mendeleev. Numele m a r e l u i savant
rus o c u p ă a i c i u n loc d e o s e b i t în a c e a s t ă serie de c o r i f e i a i
ştiinţei. N u m e l e său este p u r t a t n u n u m a i de e l e m e n t u l
1 0 1 , d a r şi de î n t r e g u l s i s t e m p e r i o d i c , m u l ţ u m i t ă c ă r u i a
călătoria n o a s t r ă în l u m e a e l e m e n t e l o r n u v a f i o c ă l ă t o r i e
în b e z n ă . D e a c e a s t a p u t e m f i c o n v i n ş i : s i s t e m u l p e r i o d i c
n u ne înşală n i c i o d a t ă , c ă c i este c o n s t r u i t pe u n f u n d a -

3« 35
m e n t s o l i d . L a b a z a sa se află o măreaţă lege a n a t u r i i ,
d e s c o p e r i t ă de M e n d e l e e v — legea p e r i o d i c i t ă ţ i i .
D a r ce diferenţă există oare între legea p e r i o d i c i t ă ţ i i şi
s i s t e m u l p e r i o d i c a l l u i M e n d e l e e v ? A c e e a ş i diferenţă ca
şi între g l o b u l p ă m î n t e s c c u t o a t ă b o g ă ţ i a r e l i e f u l u i , f l o r e i
şi f a u n e i , pe de o p a r t e , şi r e f l e c t a r e a t u t u r o r acestora pe
g l o b u l de c a r t o n , pe a t l a s sau h a r t ă , pe de altă p a r t e . E s t e
c l a r că g l o b u l g e o g r a f i c de c a r t o n este u n m o d e l f o a r t e
a p r o x i m a t i v a l g l o b u l u i pămîntesc.
S i s t e m u l p e r i o d i c reflectă şi e l m a i m u l t sau m a i p u ţ i n
f o n d u l l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i . E l se p o a t e m o d i f i c a d i n p u n c ­
t u l de v e d e r e a l f o r m e i . E l e m e n t e l e p o t f i d i s p u s e sub formă
de e v a n t a i sau de s p i r a l ă , de c e r c u r i c o n c e n t r i c e sau de
„ v a l u r i " , se p o t concepe m u l t e v a r i a n t e ale s i s t e m u l u i p e r i ­
o d i c , d a r n u se p o a t e m o d i f i c a b a z a a c e s t u i a — legea p e r i ­
odicităţii.
A v e m , aşadar, în faţa noastră s i s t e m u l p e r i o d i c . I n t o a t ă
p a r t e a d i n stînga şi în t o a t ă p a r t e a de jos sînt m e t a l e l e ; ele­
m e n t u l cel m a i d i n s t i n g ă d i n p a r t e a de jos — f r a n c i u l —
este „ c e l m a i m e t a l i c " , cel m a i a c t i v d i n t r e t o a t e . I n p a r t e a
d r e a p t ă , în c o l ţ u l c e l m a i de sus, se află f l u o r u l — regele
n e m e t a l e l o r , i a r d o m e n i u l acestora este p a r t e a d i n d r e a p t a
şi de sus a t a b e l u l u i . Se v e d e d i n c a p u l l o c u l u i că m e t a l e l e
p r e d o m i n ă . I n t a b l o u l p e r i o d i c e x i s t ă şi e l e m e n t e care a u
atît p r o p r i e t ă ţ i l e m e t a l e l o r , cît şi pe cele ale n e m e t a l e l o r .
A c e s t e a sînt d i s p u s e l a m i j l o c u l t a b e l u l u i .
O s e m n i f i c a ţ i e i m p o r t a n t ă are n u m ă r u l g r u p e i : acesta
arată v a l e n ţ a m a x i m ă p o s i b i l ă a e l e m e n t e l o r g r u p e i res­
p e c t i v e . Cele m a i uşoare m e t a l e , acelea care a u d e n s i t a t e a
cea m a i m i c ă , sînt l i t i u l , s o d i u l şi v e c i n i i a p r o p i a ţ i ; c e l
m a i g r e u m e t a l — o s m i u l — este s i t u a t în u n g h i u l opus a l
t a b e l e i . E l e r n e n t e l e cele m a i asemănătoare între ele sînt
dispuse într-o singură grupă şi în s p e c i a l într-o singură
s u b g r u p ă . De e x e m p l u , e l e m e n t e l e a l c a l i n o - p ă m î n t o a s e ,
c a l c i u l , s t r o n ţ i u l , b a r i u l şi r a d i u l , dispuse în aceeaşi s u b ­
grupă d i n g r u p a a d o u a a s i s t e m u l u i p e r i o d i c , sînt aşa de
asemănătoare u n u l c u c e l ă l a l t , î n c î t o r i c a r e d i n e i p o a t e f i
c a r a c t e r i z a t fără d i f i c u l t a t e d a c ă c u n o a ş t e m p r o p r i e t ă ţ i l e
c h i m i c e ale v r e u n u i a d i n t r e aceste e l e m e n t e şi d a c ă ştim
să u t i l i z ă m legea p e r i o d i c i t ă ţ i i .
D a r , e v i d e n t , aceasta n u î n s e a m n ă că d e p r i n d e r e a de a
f o l o s i s i s t e m u l p e r i o d i c ne scuteşte de s t u d i u l d e t a l i a t a l

36
fiecărui e l e m e n t , deoarece fiecare are m u l t e proprietăţi
caracteristice n u m a i p e n t r u el singur.
De a l t f e l , n u t o t d e a u n a u n e l e m e n t p o a t e f i c a r a c t e r i z a t
cu uşurinţă c u a j u t o r u l s i s t e m u l u i p e r i o d i c .
C u m să d e t e r m i n i proprietăţile u n u i e l e m e n t d a c ă , de
e x e m p l u , h i d r o g e n u l o c u p ă în t a b e l două l o c u r i (el p o a t e f i
plasat şi în g r u p a m e t a l e l o r a l c a l i n e şi în g r u p a h a l o g e n i l o r )
şi, d i m p o t r i v ă , 14 e l e m e n t e laolaltă — l a n t a n i d e l e — sînt
înghesuite într-o singură căsuţă a l a n t a n u l u i ? P r i n ce se
explică f o r m a n e o b i ş n u i t ă a g r u p e i a opta? Ş i , pe de altă
p a r t e , ce „ m i r a c o l " p e r m i t e c h i m i ş t i l o r să prevadă că v a f i
deosebit de g r e u de separat z i r c o n i u l de h a f n i u şi n i o b i u l de
tantal?
L a t o a t e acestea şi l a m u l t e a l t e întrebări n u se poate răs­
p u n d e p î n ă ce n u se v a f i lămurit pe ce a n u m e se bazează
o r d i n e a aşa de riguroasă d i n l u m e a e l e m e n t e l o r , a cărei reflec­
t a r e este s i s t e m u l p e r i o d i c . C u a l t e c u v i n t e , este necesar
să ş t i m care este cauza s c h i m b ă r i i p e r i o d i c e a p r o p r i e ­
tăţilor e l e m e n t e l o r . L a această întrebare ne v o m strădui să
răspundem.

Naşterea unei mari legi a naturii

Să ne î n c h i p u i m ce t r e b u i e să f i s i m ţ i t c h i m i s t u l d i n
p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l X - l e a găsindu-se faţă
în faţă c u o i m e n s i t a t e de f a p t e ş t i i n ţ i f i c e . E s t e n a t u r a l că
înainte de t o a t e a încercat să grupeze aceste f a p t e într-un
sistem. I n caz c o n t r a r , a l u c r a în d o m e n i u l c h i m i e i ar f i

37
fost atît de d i f i c i l , î n c î t ar f i semănat c u f o l o s i r e a u n u i
d i c ţ i o n a r e n o r m în care c u v i n t e l e n u ar f i o r d o n a t e d u p ă
a l f a b e t , c i ar f i d i s p u s e h a o t i c .
D a c ă r ă s f o i m cărţile de c h i m i e m a i v e c h i , v e d e m că fiecare
s a v a n t şi-a c o n s t r u i t u n s i s t e m d u p ă p l a c u l l u i . U n u i a i
s-a părut corect să i a ca bază a n u m i t e p r o p r i e t ă ţ i f i z i c e ale
elementelor (conductivitate termică, densitate, duritate).
A l ţ i i a u încercat să d i s p u n ă e l e m e n t e l e într-o serie c o n t i n u ă ,
călăuzindu-se d u p ă m ă r i m e a şi s e m n u l s a r c i n i i o b s e r v a t e
c u p r i l e j u l e x p e r i e n ţ e l o r e l e c t r o c h i m i c e . Şi aşa m a i d e p a r t e .
Pe s c u r t , fiecare s-a străduit să găsească acea u n i c ă p r o ­
p r i e t a t e pe care să se p o a t ă s p r i j i n i p e n t r u a p u n e în o r d i n e
b a g a j u l de c u n o ş t i n ţ e a c u m u l a t e . D a r c h i m i a n u s-a lăsat
înghesuită I n p a t u l l u i P r o c u s t a l n e n u m ă r a t e l o r sisteme
a r t i f i c i a l e , î n t r u c î t n i c i u n u l d i n acestea n u era în s t a r e
să c u p r i n d ă întreaga d i v e r s i t a t e a relaţiilor r e c i p r o c e d i n ­
tre elemente.
M e n d e l e e v şi-a p u s s a r c i n a de a găsi, în sfîrşit, acea p r o ­
p r i e t a t e a e l e m e n t e l o r care să f i e strîns legată de t o a t e
c e l e l a l t e şi, în acelaşi t i m p , să p o a t ă s e r v i d r e p t b a z ă n a t u ­
rală a s i s t e m u l u i e l e m e n t e l o r .
A n i de-a r î n d u l s-a străduit s a v a n t u l să dezlege această
p r o b l e m ă . î n cele d i n u r m ă a a j u n s l a c o n c l u z i a că p r o p r i e ­
tăţile e l e m e n t e l o r c h i m i c e t r e b u i e să f i e d e t e r m i n a t e de
m a s a l o r , de m a s a a t o m i c ă . D a r c u m ? Cărei l e g i t r e b u i e
să i se s u p u n ă această d e p e n d e n ţ ă ? A s p u n e , de e x e m p l u ,
că v o l u m u l şi p r e s i u n e a gazelor sînt v a l o r i legate r e c i p r o c
î n s e a m n ă a spune f o a r t e p u ţ i n . C u t o t u l a l t c e v a este d a c ă
s p u n e m că sînt legate p r i n t r - o relaţie de p r o p o r ţ i o n a l i -
t a t e inversă ( c o n f o r m l e g i i B o y l e - M a r i o t t e ) . E s t e p u ţ i n să
s p u n e m că d e p e n d e n ţ a e x i s t ă , i m p o r t a n t este şă găsim c o n ­
f o r m cărei l e g i sînt legate p r o p r i e t ă ţ i l e c h i m i c e de g r e u t a t e a
atomică.
M e n d e l e e v a g r u p a t e l e m e n t e l e în p r i m u l rînd în funcţie
de asemănarea c h i m i c ă . A u r e z u l t a t 19 g r u p e . U n e l e d i n
aceste g r u p e c o n s t a u n u m a i d i n 2 e l e m e n t e , a l t e l e d i n
3 sau 4. î n g r u p a e l e m e n t e l o r a l c a l i n e se găseau 5 e l e m e n t e .
A p o i g r u p e l e a u fost dispuse u n a lîngă a l t a şi în fiecare
d i n ele e l e m e n t e l e a u fost aşezate în o r d i n e a creşterii g r e u ­
t ă ţ i l o r a t o m i c e . T a b e l u l o b ţ i n u t n u era n o u . G r u p e de ele­
m e n t e care se aseamănă d i n p u n c t u l de vedere a l proprietă­
ţ i l o r c h i m i c e e r a u c u n o s c u t e încă de m u l t . A c u m s a r c i n a
c o n s t a în a găsi legătura d i n t r e g r u p e l e care n u se aseamănă

38
între eJe. Şi iată c ă , s c h i m b l n d de astă d a t ă l o c u r i l e unor"
g r u p e î n t r e g i , a ş e z î n d u - l e a s t f e l ca să se a f l e u n e l e l i n g ă
altele e l e m e n t e n e s i m i l a r e , însă cu greutăţi a t o m i c e a p r o ­
p i a t e , M e n d e l e e v a g ă s i t ceea ce c ă u t a . S-a o b ţ i n u t t a b e l u l
pe care îl c u n o a ş t e m şi c a r e îi p o a r t ă n u m e l e . P r o p r i e t ă ­
ţile e l e m e n t e l o r , d i s p u s e în o r d i n e a creşterii g r e u t ă ţ i l o r
a t o m i c e , se r e p e t ă d u p ă a n u m i t e i n t e r v a l e , p e r i o a d e .
„ P r o p r i e t ă ţ i l e . . . e l e m e n t e l o r . . . sînt într-o dependenţă p e r i ­
o d i c ă ( c o n s t i t u i e o f u n c ţ i e p e r i o d i c ă , c u m se s p u n e în m a t e m a ­
tică) de g r e u t ă ţ i l e l o r a t o m i c e " , a s t f e l a f o r m u l a t M e n d e l e e v
a c e a s t ă lege a n a t u r i i n o u - d e s c o p e r i t ă . D r e p t z i de naştere
a l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i este c o n s i d e r a t ă d a t a de 1 m a r t i e 1 8 6 9 .
T o t u ş i s-ar p u t e a p u n e î n t r e b a r e a : oare n i m e n i î n a i n t e
de M e n d e l e e v n u a o b s e r v a t c ă e x i s t ă o d e p e n d e n ţ ă între
g r e u t a t e a a t o m i c ă şi p r o p r i e t ă ţ i l e c h i m i c e ? T o c m a i că
această d e p e n d e n ţ ă a f o s t o b s e r v a t ă , b a c h i a r de m a i m u l ţ i
s a v a n ţ i : D o e b e r e i n e r în G e r m a n i a , de G h a n c o u r t o i s în
F r a n ţ a , N e w l a n d s în A n g l i a . . . Se c u n o s c peste 300 de î n c e r ­
cări de c r e a r e a u n e i c l a s i f i c ă r i a e l e m e n t e l o r c h i m i c e b a z a t e
pe acest p r i n c i p i u . C e l m a i a p r o p i a t de s c o p u l p r o p u s a fost
savantul german Lothar Meyer. Aproape concomitent cu
M e n d e l e e v , e l a a l c ă t u i t u n t a b e l în g e n e r a l a s e m ă n ă t o r
cu s i s t e m u l p e r i o d i c . C e - i d r e p t î n s ă , de p u b l i c a t s-a h o t ă -
rît să-1 p u b l i c e c e v a m a i t î r z i u . D a r M e y e r , în lucrările s a l e ,
a r e p e t a t greşeala s a v a n ţ i l o r ale c ă r o r l u c r ă r i a u p r e c e d a t
descoperirea l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i . î n legea g ă s i t ă , M e y e r n u
a v ă z u t o lege p r o f u n d ă a n a t u r i i , c i a c o n s i d e r a t t a b e l u l
doar ca u n m a t e r i a l d i d a c t i c c o m o d şi n u s-a î n c u m e t a t să
deducă d i n e l c o n c l u z i i m a i l a r g i . A f o s t necesar g e n i u l l u i
M e n d e l e e v p e n t r u a v e d e a în s p a t e l e a c e s t e i l e g i t ă ţ i , î n c ă
i n s u f i c i e n t de c l a r e , o i m p o r t a n t ă lege a n a t u r i i , şi n u n u m a i
s-o v a d ă , d a r s-o şi p u n ă de î n d a t ă în s l u j b a ş t i i n ţ e i .

Să c ă u t ă m în t a b e l e l e m e n t u l b e r i l i u , B e . T o c m a i de
acest m e t a l este l e g a t ă p r i m a u t i l i z a r e p r a c t i c ă a l e g i i
p e r i o d i c i t ă ţ i i , p r i m a d i f i c u l t a t e şi p r i m u l t r i u m f .
P î n ă în 1869 b e r i l i u l e r a c o n s i d e r a t t r i v a l e n t , şi p e n t r u
aceasta e x i s t a u t o a t e m o t i v e l e . î n t r - a d e v ă r , e l este a s e m ă n ă ­
tor d i n p u n c t u l de v e d e r e a l p r o p r i e t ă ţ i l o r c u e l e m e n t u l
a l u m i n i u . C a şi a l u m i n i u l , e l n u r e a c ţ i o n e a z ă c u a c i d u l
azotic c o n c e n t r a t , d a r se d i z o l v ă uşor în a l c a l i i , c u d e g a ­
jare de h i d r o g e n . H i d r o x i d u l de b e r i l i u , ca şi h i d r o x i d u l
de a l u m i n i u , este a m f o t e r (are a t î t p r o p r i e t ă ţ i a c i d e , c î t

39
şi a l c a l i n e ) , şi de aceea b e r i l i u l u i i i s l n t caracteristice sărtl*
r i l e de t i p u l aluminaţilor — berilaţii etc.
D a r dacă b e r i l i u l este t r i v a l e n t , masa sa atomică t r e b u i e
să fie 13,5, deoarece e c h i v a l e n t u l său este 4,5 (greutatea
atomică este egală cu e c h i v a l e n t u l Înmulţit cu valenţa).
T o c m a i de a i c i au început dificultăţile. A v î n d o asemenea
greutate atomică, b e r i l i u l „n-a v r u t " să se încadreze în sis­
t e m u l periodic.
Plasat între c a r b o n şi azot (aşa c u m cerea g r e u t a t e a a t o ­
m i c ă ) , b e r i l i u l a dărimat d i n t r - o dată variaţia legică a
proprietăţilor e l e m e n t e l o r , f i i n d p r i n aceasta în c o n t r a ­
dicţie cu legea periodicităţii.
Mendeleev n u s-a m i r a t . E l era c o n v i n s că l e g i t a t e a des­
coperită n u poate f i expresia întîmplării. Fusese descoperită
o lege a n a t u r i i şi, p r i n u r m a r e , faptele t r e b u i a u neapărat
s-o c o n f i r m e . I n ceea ce priveşte b e r i l i u l , Mendeleev era
c o n v i n s că g r e u t a t e a atomică a acestui element fusese de­
terminată i n c o r e c t .
într-o lucrare pe jumătate uitată a c h i m i s t u l u i rus A v -
deev, Mendeleev găseşte o indicaţie asupra f a p t u l u i că o x i d u l
de g l i c i n i u (aşa era d e n u m i t înainte b e r i l i u l ) se aseamănă
d i n p u n c t u l de vedere a l proprietăţilor cu o x i d u l de m a g n e z i u .
Bazîndu-se pe acest f a p t , Mendeleev a t r i b u i e o x i d u l u i
de b e r i l i u f o r m u l a BeO şi îl i n t r o d u c e în g r u p a a d o u a , î m ­
preună cu elementele alcalino-pămîntoase, b i v a l e n t e , co-
rectînd în m o d corespunzător g r e u t a t e a sa atomică. E l obţine
greutatea atomică 9 (4,5 x 2 = 9 ) .
Mulţi savanţi erau împotriva u n e i astfel de modificări
„arbitrare" a u n e i v a l o r i d e t e r m i n a t e de m a i m u l t e o r i . A u
t r e c u t însă clţiva a n i şi p r i n c i p a l u l adversar a l l u i M e n ­
deleev, N i l s o n , a adus o dovadă de necontestat că g r e u t a t e a
atomică a b e r i l i u l u i este într-adevăr 9 ( a p r o x i m a t i v ) .
Aşa a început precizarea proprietăţilor e l e m e n t e l o r pe
baza l e g i i periodicităţii.
După m o d i f i c a r e a greutăţii a t o m i c e a b e r i l i u l u i , Mende­
leev corectează greutăţile a t o m i c e ale u r a n i u l u i , t o r i u l u i ,
i n d i u l u i , y t r i u l u i , l a n t a n u l u i , c e r i u l u i , e r b i u l u i şi d i d i -
m u l u i ( u l t e r i o r s-a d o v e d i t că reprezintă u n amestec de
p r a s e o d i m şi n e o d i m ) .
Perfecţionîndu-şi c o n t i n u u s i s t e m u l , Mendeleev dă t a ­
b e l u l u i , încă în 1 8 7 1 , o formă apropiată de cea modernă,
în acelaşi a n apare u n a r t i c o l a l l u i Mendeleev în care acesta
descrie în m o d u l cel m a i amănunţit proprietăţile a t r e i ele-

40
m e n t e i n c â nedescrise. E i io-a d e n u m i t e k a s i i i c i u (adică
„ s i m i l a r s i l i c i u l u i " ) , e k a b o r şi e k a a l u m i n i u .
Cînd L . M e y e r a c i t i t acest a r t i c o l , a e x c l a m a t : - P a s i s t
s c h o n z u v i e i ! " ( E prejţde_JxyU) „ L e g e a p e r i o d i c i t ă ţ i i este
p r e a p u ţ i n c l a r a şi msuTIcTelrtaovedită p e n t r u ca eu să m ă
f i p u t u t h o t ă r î l a ceva s i m i l a r " .
A u t r e c u t p a t r u a n i . Şi iată că în 1875 a sosit d i n Franţa
ştirea c ă t î n ă r u l s a v a n t s p e c t r o s c o p i s t L e c o q de B o i s b a u -
d r a n a d e s c o p e r i t n o u l e l e m e n t în care întreaga l u m e a
v ă z u t d e o d a t ă e k a a l u m i n i u l p r e z i s de M e n d e l e e v . „ N o u l u i -
n ă s c u t " i s-a d a t d e n u m i r e a de g a l i u . T o a t e p r o p r i e t ă ţ i l e
g a l i u l u i a u corespuns e x a c t cu p r o p r i e t ă ţ i l e e k a a l u m i n i u l u i .
Dar nu numai atlt.
G r e u t a t e a specifică găsită a g a l i u l u i era egală c u 4 , 7 , în
t i m p ce v a l o a r e a prezisă era de 5,9. D a r M e n d e l e e v îşi susţine
p u n c t u l de vedere şi roagă să se r e p e t e e x p e r i e n ţ e l e . î n t r e a g a
l u m e ştiinţifică urmăreşte această n e m a i p o m e n i t ă d i s p u t ă .
De B o i s h a u d r a n repetă experienţele şi c o m u n i c ă : d r e p t a t e
a a v u t s a v a n t u l r u s , care n u văzuse n i c i o d a t ă g a l i u l .
Şi p r e v i z i u n i l e a u c o n t i n u a t să se î m p l i n e a s c ă . I n 1879
c h i m i s t u l suedez L . N i l s o n a d e s c o p e r i t s e a n d i u l ( e k a b o r u l ) .
I a r în 1886 c h i m i s t u l g e r m a n C I . W i n k l e r o b ţ i n e e k a s i l i -
ciul (germaniul).
Iată c u m descrie c o l a b o r a t o r u l l u i M e n d e l e e v , c u n o s c u t u l
c h i m i s t r u s V . E . T i ş c e n k o , m o m e n t u l în care ştirea despre
această descoperire a a j u n s l a P e t e r s b u r g :
„ I n t r - o d i m i n e a ţ ă , D m i t r i I v a n o v i c i soseşte l a n o i în
laboratorul l u i B u t l e r o v cu n o u l număr d i n «Berichte» 1

în m î i n i , e m o ţ i o n a t , b u c u r o s , şi ne s p u n e : « C l e m e n t W i n ­
k l e r a d e s c o p e r i t u n n o u e l e m e n t , g e r m a n i u l , şi îl i n t r o d u c e
în g r u p a a c i n c e a , deoarece formează s u l f o s a r e . D a r l u c r u r i l e
n u s t a u aşa, W i n k l e r greşeşte: l o c u l g e r m a n i u l u i este în
g r u p a a p a t r a şi n u în g r u p a a c i n c e a , — este t o c m a i e k a s i l i c i u l .
I i s c r i u î n d a t ă » " . Şi W i n k l e r şi-a r e c u n o s c u t greşeala»
A t u n c i , despre M e n d e l e e v a î n c e p u t să v o r b e a s c ă l u m e a
întreagă. N i m e n i n u m a i c u t e z a a c u m să se î n d o i a s c ă de
justeţea l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i , şi M e n d e l e e v îi dă f o r m u l a r e a
finală: „ P r o p r i e t ă ţ i l e c o r p u r i l o r s i m p l e , ca şi f o r m a şi
proprietăţile c o m p u ş i l o r e l e m e n t e l o r , se află într-o d e p e n ­
denţă p e r i o d i c ă de v a l o r i l e greutăţilor a t o m i c e ale e l e m e n ­
telor".

„ B e r i c h t e d e r d e u t s c u e n C h e m i s c h e n G e s e l l s c l i a f l " (Dările
1
de
seamă a l e S o c i e t ă ţ i i de c h i m i e g e r m a n e ) .

41
 „Stîncile submarine" ale sistemului periodic

î n 1894 s a v a n ţ i i e n g l e z i R a y l e i g h şi R a m s a y a u desco­
p e r i t u n e l e m e n t n o u c u p r o p r i e t ă ţ i atît de n e o b i ş n u i t e ,
î n c î t c h i m i ş t i i l a î n c e p u t a u r e f u z a t c h i a r să-1 r e c u n o a s c ă .
E r a u n gaz l i p s i t de o r i c e a f i n i t a t e c h i m i c ă . N o u l e l e m e n t
a fost d e n u m i t a r g o n ( „ i n a c t i v " , „ l e n e ş " ) .
A d v e r s a r i i l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i ( i a r aceştia e r a u d e s t u l de
n u m e r o ş i , şi p r i n t r e ei se n u m ă r a m a r e l e c h i m i s t O s t w a l d )
a u r i d i c a t c a p u l . Ş i , s-ar p u t e a s p u n e , n u fără m o t i v . Legea
p e r i o d i c i t ă ţ i i n u d ă d e a p o s i b i l i t a t e a să se p r e v a d ă existenţa
u n o r e l e m e n t e c u p r o p r i e t ă ţ i aşa de n e o b i ş n u i t e . A r g o n u l u i
n u i se găsea u n loc în s i s t e m u l p e r i o d i c . însuşi M e n d e l e e v
era î n c l i n a t să creadă că a r g o n u l este o s t a r e a l o t r o p ă a
a z o t u l u i N (aşa c u m o z o n u l 0
3 3 este o s t a r e a l o t r o p ă a
o x i g e n u l u i 0 ) . D a r această situaţie s-a c o m p l i c a t şi m a i
2

m u l t c î n d , d u p ă u n a n , s-a d e s c o p e r i t cel d e - a l d o i l e a gaz

inert — heliul.
O d a t ă c u descoperirea h e l i u l u i era g r e u să se m a i p u n ă
l a î n d o i a l ă că există totuşi în natură e l e m e n t e aşa de ne­
o b i ş n u i t e . T r e b u i a ca n o i l e e l e m e n t e să fie a d m i s e şi, p r i n
aceasta, să se renunţe Ia legea p e r i o d i c i t ă ţ i i , deoarece venea
în c o n t r a z i c e r e c u f a p t e l e .
D a r oare aşa să stea l u c r u r i l e ? Oare c u adevărat legea
p e r i o d i c i t ă ţ i i era i n c o m p a t i b i l ă c u existenţa gazelor i n e r t e ?
P r o b l e m a a fost r e z o l v a t ă de R a m s a y , şi t o c m a i pe baza
legii periodicităţii.
î n ceea ce-1 p r i v e a , R a m s a y — a cărui descoperire z d r u n ­
cinase încrederea în legea p e r i o d i c i t ă ţ i i — n u se îndoise
n i c i o c l i p ă de justeţea acesteia. M a i m u l t d e c î t a t î t , R a m s a y
a d e c l a r a t : „ I n t r e h e l i u şi a r g o n t r e b u i e să e x i s t e e l e m e n t u l
c u g r e u t a t e a a t o m i c ă 2 0 , i n a c t i v ca şi aceste d o u ă gaze:
n o u l e l e m e n t t r e b u i e să a i b ă u n s p e c t r u c a r a c t e r i s t i c şi să
se l i c h e f i e z e m a i g r e u d e c î t a r g o n u l . Se p o a t e de asemenea
p r e s u p u n e existenţa a d o u ă e l e m e n t e gazoase a n a l o g e , c u
n u m e r e l e a t o m i c e 8 2 şi 1 2 9 " .
Şi c î n d , d u p ă s c u r t t i m p , gazele prezise a u fost descope­
r i t e ( c r i p t o n u î , n e o n u l şi x e n o n u l ) , s-a v ă z u t că ele îşi a u
l o c u l l o r în s i s t e m . R a m s a y i - a p r o p u s l u i M e n d e l e e v să
c o n s t i t u i e d i n e l e m e n t e l e n o u - d e s c o p e r i t e o grupă a p a r t e .
M e n d e l e e v a fost î n d a t ă de a c o r d , deoarece aceasta n u
n u m a i că n u c o n t r a z i c e a legea p e r i o d i c i t ă ţ i i , c i , d i m p o t r i v ă .

42
r e p r e z e n t a o p e r f e c ţ i o n a r e l o g i c ă a s i s t e m u l u i şi o c o n f i r m a r e
a justeţii acestei l e g i .
S-ar f i p ă r u t că p e n t r u legea p e r i o d i c i t ă ţ i i z i l e l e m a r i l o r
z g u d u i r i t r e c u s e r ă i r e v o c a b i l . R ă m î n e a n u m a i să se a ş t e p t e
d e s c o p e r i r e a de n o i e l e m e n t e , a c ă r o r a p a r i ţ i e e r a p u ţ i n
p r o b a b i l că a r f i p u t u t a t i n g e s o l i d i t a t e a s i s t e m u l u i p e r i ­
o d i c şi f u n d a m e n t u l l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i .
Ş i , î n t r - a d e v ă r , d e s c o p e r i r i l e n u s-au lăsat m u l t a ş t e p t a t e ,
d a r . . . l u c r u c i u d a t ! „ V e n e t i c i i " n u v o i a u să o c u p e l o c u r i l e
l i b e r e , î n c ă d e s t u l de n u m e r o a s e în t a b e l , c i r i d i c a u p r e ­
t e n ţ i i a s u p r a c e l o r d e j a o c u p a t e , d e o a r e c e , d i n p u n c t u l de
vedere a l proprietăţilor, n o i l e elemente descoperite semă­
n a u ca d o u ă p i c ă t u r i de a p ă c u e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r
rare deja cunoscute: l a n t a n u l , y t r i u l , ceriul, e r b i u l .
D e p r o b l e m a p ă m î n t u r i l o r r a r e M e n d e l e e v se i z b i s e î n c ă
d i n 1869, cînd dăduse p r i m a variantă a s i s t e m u l u i p e r i o ­
d i c . I n acea v r e m e c h i m i ş t i i n u p u n e a u l a î n d o i a l ă f a p t u l
c ă l a n t a n u l , c e r i u l , y t r i u l , e r b i u l şi d i d i m u l s î n t m e t a l e
b i v a l e n t e ; în p l u s , g r e u t ă ţ i l e l o r a t o m i c e e r a u s u b e v a l u a t e .
M e n d e l e e v , pe d e p l i n î n c r e z ă t o r în j u s t e ţ e a l e g i i p e r i o d i ­
c i t ă ţ i i , propusese t r i v a l e n ţ a y t r i u l u i , l a n t a n u l u i şi e r b i u l u i
şi le i n t r o d u s e s e în g r u p a a t r e i a , m o d i f i c î n d în m o d cores­
p u n z ă t o r g r e u t ă ţ i l e l o r a t o m i c e . C e r i u l fusese i n t r o d u s în
g r u p a a p a t r a , î n t r u c î t în u n e l e c o m b i n a ţ i i f u n c ţ i o n e a z ă ca
t e t r a v a l e n t . E l e m e n t u l d i d i m fusese i n t r o d u s în g r u p a a
c i n c e a ; p u ţ i n c o n v i n s de l e g i t a t e a a c e s t e i î n c a d r ă r i , M e n ­
d e l e e v a p u s o serie de semne de î n t r e b a r e . î n f e l u l acesta
şi-au g ă s i t l o c u l în s i s t e m cele c i n c i e l e m e n t e şi m u l t ă
vreme n u a u fost obiecţii.
U l t e r i o r însă n u m ă r u l e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e
î n c e p u să c r e a s c ă f o a r t e m u l t . D i n d i f e r i t e ţări î n c e p u r ă
să v i n ă ştiri a s u p r a d e s c o p e r i r i i de n o i şi n o i e l e m e n t e d i n
g r u p a p ă m î n t u r i l o r r a r e . N i c i n u p u t e a f i v o r b a să f i e i n t r o ­
duse în s i s t e m u l p e r i o d i c : în p e r i o a d a d i n t r e a n i i 1 8 7 9 —
1906 n u m ă r u l e l e m e n t e l o r d e s c o p e r i t e d i n a c e a s t ă g r u p ă
ajunsese c a m l a o s u t ă ! C e - i d r e p t , m a i t î r z i u s-a d o v e d i t
că m a j o r i t a t e a acestor descoperiri era i l u z o r i e . T o t u ş i ,
î n c ă d i n 1906 s a v a n ţ i i s t a b i l i s e r ă c u c e r t i t u d i n e că 13 e l e ­
mente d i n g r u p a pămînturilor rare există cu adevărat. E x i s ­
t e n ţ a l o r fusese c o n f i r m a t ă p r i n r e p e t a t e şi m i n u ţ i o a s e
cercetări, a căror o b i e c t i v i t a t e n u p u t e a f i pusă la îndoială.
N i m e n i n u p u t e a să p r e c i z e z e c u c e r t i t u d i n e c î t e a s t f e l de
e l e m e n t e „ g e m e n e " t r e b u i e să e x i s t e şi c u m să l i se găsească
l o c în s i s t e m u l p e r i o d i c . Şi deoarece legea p e r i o d i c i t ă ţ i i n u
p u t e a d a răspuns l a aceste p r o b l e m e , d i n n o u a u apărut
î n d o i e l i a s u p r a justeţii e i .
M e n d e l e e v aştepta r e z o l v a r e a acestei e n i g m e de l a p r i e ­
t e n u l său, s a v a n t u l ceh B o h u s l a v B r a u n e r , care încă de m u l t
l u c r a în această d i r e c ţ i e .
B r a u n e r făcea p a r t e d i n t r e acei savanţi care crezuseră
încă de l a început şi pînă l a c a p ă t în legea p e r i o d i c i t ă ţ i i .
E l şi-a d e d i c a t întreaga v i a ţ ă c h i m i e i p ă m î n t u r i l o r r a r e şi
de aceea n u este de m i r a r e că t o c m a i acest s a v a n t s-a a p r o ­
p i a t cel m a i m u l t de r e z o l v a r e a e n i g m e i e l e m e n t e l o r p ă m î n ­
t u r i l o r rare a t u n c i c î n d a p r o p u s g r u p a r e a acestora într-o
căsuţă specială, m a i m a r e , a s i s t e m u l u i p e r i o d i c . D a r
aceasta era n u m a i o ipoteză neconfirmată p r i n d a t e e x p e r i ­
m e n t a l e . C r i z a c o n t i n u a şi c h i a r s-a a d î n c i t după ce l a l i s t a
p r o b l e m e l o r încă n e r e z o l v a t e ale l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i s-a
adăugat e n i g m a e l e m e n t e l o r r a d i o a c t i v e .
A fost o v r e m e în care f e n o m e n u l de neînţeles — r a d i o ­
a c t i v i t a t e a — părea u n nouraş uşor care doar întuneca puţin
c e r u l c h i m i e i şi f i z i c i i . D a r t i m p u l trecea şi nouraşul s-a
t r a n s f o r m a t într-un n o r n e g r u de furtună, care a a c o p e r i t
t o t c e r u l . Şi n u m a i a t u n c i s-a văzut că o m e n i r e a fusese
pusă i n faţa u n e i a d i n cele m a i ascunse t a i n e ale n a t u r i i .
Dezlegarea acestei t a i n e avea să înlăture t o a t e c o n c e p ţ i i l e
a n t e r i o a r e a s u p r a s t r u c t u r i i substanţei. I n ce consta n o u a
enigmă?
F e n o m e n u l r a d i o a c t i v i t ă ţ i i a fost d e s c o p e r i t în 1896,
c î n d s-a o b s e r v a t că u r a n i u l , cel m a i g r e u d i n t r e t o a t e ele­
m e n t e l e cunoscute în acea v r e m e , are p r o p r i e t a t e a m i r a c u ­
loasă de a e m i t e radiaţii i n v i z i b i l e , s p e c i a l e . Ceva m a i tîrziu
s-a c o n s t a t a t că e x a c t aceleaşi proprietăţi prezintă u n ele­
m e n t n o u - d e s c o p e r i t , a c t i n i u l , şi u n e l e m e n t c u n o s c u t m a i
d i n a i n t e , t o r i u l . A p o i , în 1898, d i n t r - u n m i n e r e u de u r a n i u
a u fost i z o l a t e două e l e m e n t e a căror r a d i o a c t i v i t a t e era
de m u l t e o r i m a i p u t e r n i c ă decît a u r a n i u l u i . Acestea erau
r a d i u l şi p o l o n i u l . T o t u ş i , u l t e r i o r , numărul e l e m e n t e l o r
r a d i o a c t i v e a crescut atît de m u l t , încît u n e l e d i n t r e aces­
t e a a u început să fie d e n u m i t e p r i n s i m p l a adăugare a u n e i
l i t e r e l a d e n u m i r e a e l e m e n t u l u i d i n care fuseseră o b ţ i n u t e .
De e x e m p l u , r a d i u A , t o r i u B , u r a n i u Z , a c t i n i u X etc.
N u m ă r u l e l e m e n t e l o r r a d i o a c t i v e no'u-descoperite con­
t i n u a să crească, d a r , ca şi în c a z u l e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r
r a r e , n i c i l o r n u l i se găsea loc în s i s t e m u l p e r i o d i c . Afară

44
de aceasta s-a v ă z u t c ă m u l t e d i n t r e ele sînt perfect a n a l o g e
d i n p u n c t u l d c v e d e r e a l p r o p r i e t ă ţ i l o r l o r c h i m i c e c u ele­
mentele deja cunoscute. Astfel elementul u r a n i u X ( I I X ^ , t

i o n i u l , r a d i o t o r i u l , u r a n i u l Y ( U Y ) şi r a d i o a c t i n i u l a u
aceleaşi p r o p r i e t ă ţ i ca şi t o r i u l . P r i n u r m a r e , t o a t e acestea
a v e a u d r e p t u l de a se găsi în aceeaşi căsuţă a s i s t e m u l u i
p e r i o d i c . M e z o t o r i u l 1 ( M s T h J , t o r i u l X ( T h X ) şi a c t i n i u l
X ( A c X ) se a s e a m ă n ă c u r a d i u l . Şi d a c ă , i n c a z u l e l e m e n t e ­
l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e , ora p o s i b i l ă separarea l o r pe cale
c h i m i c ă , în c a z u l , de e x e m p l u , a l t o r i u l u i X şi r a d i u l u i
sau a l t o r i u l u i şi i o n i u l u i , separarea este i m p o s i b i l ă .

I n căsuţele s i s t e m u l u i p e r i o d i c î n c e p e a să f i e lipsă de
s p a ţ i u . Să a d m i t e m că i n t r o d u c e r e a l o r în aceeaşi căsuţă
este p o s i b i l ă , d a r
c u m rămîne cu greu­
tăţile a t o m i c e ? R e ­ SOS
zultă că trebuie
să ne împăcăm
cu f a p t u l că unele
elemente cu greu­
tăţi a t o m i c e d i f e ­
r i t e intră în aceeaşi
c ă s u ţ ă , i a r cele c u
greutăţi atomice
i d e n t i c e în căsuţe
diferite. N u este
oare aceasta o
dezminţire a legii
periodicităţii?

PAMÎNTURI RARE RADIOACTIVITATE

 S-a a m i n t i t c u această ocazie n e e o n c o r d a n ţ a d i n t r e g r e u ­
tăţile a t o m i c e şi p o z i ţ i a în s i s t e m u l p e r i o d i c a u n o r a s t f e l
de e l e m e n t e ca p o t a s i u l ( K ) şi a r g o n u l ( A r ) ; n i c h e l u l ( N i )
şi c o b a l t u l ( C o ) ; i o d u l ( J ) şi t e l u r u l ( T e ) . B ă g a ţ i de s e a m ă :
e l e m e n t e l e m a i g r e l e A r , Co şi T e precedă r e s p e c t i v
e l e m e n t e l e m a i uşoare K , N i şi J , c î n d a r t r e b u i să f i e
i n v e r s . Şi d a c ă m a i înainte s-ar f i p u t u t crede că greutăţile
a t o m i c e ale acestor e l e m e n t e fuseseră d e t e r m i n a t e i n e x a c t ,
a c u m n i c i n u p u t e a f i v o r b a de aşa c e v a . I n j u r u l a n u l u i
1906 se stabileşte c u p r e c i z i e , p r i n n u m e r o a s e cercetări, c ă
e l e m e n t u l K este m a i uşor d e c î t A r , N i m a i uşor d e c î t Co şi
J decît T e .
D i n n o u s-a r i d i c a t p r o b l e m a : este j u s t ă legea p e r i o d i c i ­
t ă ţ i i ? Ş i , d a c ă d a , a t u n c i ce a n u m e se află l a b a z a variaţiei
periodice a proprietăţilor elementelor?
Era clar u n l u c r u : greutatea atomică n u m a i putea servi
d r e p t f u n d a m e n t ştiinţific r i g u r o s a l s i s t e m u l u i p e r i o d i c .
Şi t o c m a i a t u n c i c î n d se părea c ă legea p e r i o d i c i t ă ţ i i se
î m p o t m o l i s e în c o n t r a d i c ţ i i de n e r e z o l v a t , a u r m a t u n şir
de d e s c o p e r i r i strălucite care n u n u m a i c ă i - a u c o n f i r m a t
j u s t e ţ e a , d a r a u f ă c u t şi i n f i n i t m a i m u l t : a u d e z v ă l u i t ade­
v ă r a t a cauză a p e r i o d i c i t ă ţ i i , a repetării p r o p r i e t ă ţ i l o r c h i ­
m i c e ale e l e m e n t e l o r . D a r aceasta n u s-a î n t î m p l a t d i n t r - o
d a t ă . A u fost necesari m u l ţ i a n i de cercetări, a fost n e v o i e
de e f o r t u l m u l t o r savanţi d i n l u m e a î n t r e a g ă .

Lanţul marilor descoperiri

I n 1910 s a v a n t u l englez S o d d y a a j u n s l a c o n c l u z i a că
e l e m e n t e l e r a d i o a c t i v e , care se deosebesc u n u l de c e l ă l a l t
d i n p u n c t u l de vedere a l p r o p r i e t ă ţ i l o r f i z i c e , d a r sînt p e r f e c t
asemănătoare d i n p u n c t u l de vedere a l celor c h i m i c e , r e p r e ­
zintă s p e c i i ale aceluiaşi e l e m e n t . S o d d y a d e n u m i t aceste
s p e c i i izotopi (izo „ i d e n t i c " , topos „ l o c " ) . I a r c î n d s-a c o n ­
s t a t a t c ă f e n o m e n u l de i z o t o p i e este c a r a c t e r i s t i c n u n u m a i
p e n t r u e l e m e n t e l e r a d i o a c t i v e , c i este g e n e r a l p e n t r u m a j o ­
r i t a t e a e l e m e n t e l o r s i s t e m u l u i p e r i o d i c , s-au c l a r i f i c a t
multe lucruri.

46
 î n a i n t e de t o a t e s-a c l a r i f i c a t de ce g r e u t a t e a a t o m i c ă a
e l e m e n t e l o r se e x p r i m ă , de r e g u l ă , n u p r i n t r - u n n u m ă r
întreg, c i p r i n t r - u n n u m ă r f r a c ţ i o n a r . î n aceste c a z u r i , g r e ­
u t a t e a a t o m i c ă a e l e m e n t u l u i este m e d i a greutăţilor a t o m i c e
a i z o t o p i l o r care c o m p u n e l e m e n t u l , şi aceasta î n s e a m n ă că
este p e r f e c t p l a u z i b i l ca g r e u t a t e a a t o m i c ă m e d i e a e l e m e n ­
t u l u i p r e c e d e n t să f i e m a i m a r e d e c î t a c e l u i care u r m e a z ă .
A c e s t a a fost c a z u l i o d u l u i şi t e l u r u l u i , a l p o t a s i u l u i şi
a r g o n u l u i , a l c o b a l t u l u i şi n i c h e l u l u i .
„ P r e c e d e n t u l " , „ u r m ă t o r u l " . L a d r e p t v o r b i n d , ce d r e p t
a v e m a c u m să u t i l i z ă m aceste c u v i n t e ? D o a r d e - a b i a a m
a f l a t că g r e u t a t e a a t o m i c ă (şi d o a r n o i a m d i s p u s e l e m e n t e l e
în o r d i n e a creşterii g r e u t ă ţ i l o r a t o m i c e , v ă a m i n t i ţ i ! )
d e v i n e u n c r i t e r i u l i p s i t de t e m e i în r e z o l v a r e a p r o b l e m e i
care e l e m e n t este „ p r e c e d e n t u l " şi care este „ u r m ă t o r u l " .
A t u n c i ce să l u ă m ca b a z ă p e n t r u u t i l i z a r e a s i s t e m u l u i
p e r i o d i c ? N u c u m v a n u m ă r u l de o r d i n e a l e l e m e n t u l u i ?
F a p t e l e a u d o v e d i t că t o c m a i n u m ă r u l de o r d i n e !
A m a j u n s a c u m l a acele d e s c o p e r i r i p r i n care f i z i c a a a j u ­
t a t l a d e s c i f r a r e a u n e i a d i n cele m a i m a r i t a i n e ale l u m i i
e l e m e n t e l o r : cauza p e r i o d i c i t ă ţ i i p r o p r i e t ă ţ i l o r l o r .
Curînd d u p ă descoperirea f e n o m e n u l u i r a d i o a c t i v i t ă ţ i i ,
savanţii a u s t a b i l i t că radiaţiile r a d i o a c t i v e n u sînt o m o g e n e .
E l e c o n s t ă d i n t r e i t i p u r i d i f e r i t e de r a d i a ţ i i , care a u fost
d e n u m i t e raze a l f a ( a ) , raze b e t a ((3) şi raze g a m a ( y ) . Pe
n o i ne interesează a c u m n u m a i razele a l f a , deoarece t o c m a i
lor le aparţine r o l u l hotărîtor în i s t o r i a interesantă despre
care v o m v o r b i .
Razele a l f a reprezintă u n f a s c i c u l de p a r t i c u l e încărcate
p o z i t i v . I n 1912 r e n u m i t u l f i z i c i a n englez E . R u t h e r f o r d ,
s t u d i i n d proprietăţile l o r , a observat u n f e n o m e n c u r i o s .
Dacă se dirijează u n f a s c i c u l de raze a s u p r a u n e i foiţe m e t a ­
lice s u b ţ i r i , de e x e m p l u de a l u m i n i u sau c u p r u , şi se u r ­
măreşte c o m p o r t a r e a p a r t i c u l e l o r a l f a c u a j u t o r u l l u m i n e s -
cenţei u n u i e c r a n d i n sulfură de z i n c , se p o a t e o b s e r v a c ă
la t r e c e r e a p r i n foiţă acestea îşi m o d i f i c ă direcţia de m i ş ­
care. B a u n e l e p a r t i c u l e sînt c h i a r a r u n c a t e î n a p o i . Căutînd
să găsească ce forţă a c ţ i o n e a z ă a s u p r a p a r t i c u l e l o r , R u t h e r ­
ford a a j u n s l a c o n c l u z i a u r m ă t o a r e :

P r o b a b i l că a t o m u l e l e m e n t u l u i c h i m i c este a s t f e l a l c ă ­
t u i t , î n c î t în c e n t r u l său se află u n n u c l e u încărcat p o z i t i v ,
în care este c o n c e n t r a t ă a p r o a p e întreaga sa m a s ă a t o m i c ă ,

47
i a r în j u r u l său, ca p l a n e t e l e în j u r u l S o a r e l u i , se m i ş c ă
e l e c t r o n i i , î n c ă r c a ţ i n e g a t i v . î n t r u c î t a t o m u l în t o t a l i t a t e a
l u i este d i n p u n c t de v e d e r e e l e c t r i c n e u t r u , n u m ă r u l sar­
c i n i l o r n e g a t i v e ( n u m ă r u l e l e c t r o n i l o r ) t r e b u i e să f i e n u m e r i c
egal c u sarcina n u c l e u l u i . P e n t r u p a r t i c u l e l e alfa, u n astfel
de a t o m t r e b u i e să f i e p e r f e c t „ t r a n s p a r e n t " şi n u m a i n u c l e u l '
î n c ă r c a t p o z i t i v t r e b u i e să influenţeze a s u p r a p a r t i c u l e i
a l f a care t r e c e pe l î n g ă e l . î n a n u m i t e c a z u r i , f o a r t e r a r e ,
c î n d p a r t i c u l a a l f a cade d i r e c t pe n u c l e u , ea este refulată
( s a r c i n i l e de acelaşi f e l se r e s p i n g d u p ă legea l u i C o u l o m b ) .
Pe b a z a a c e s t e i i p o t e z e , R u t h e r f o r d a c a l c u l a t t e o r e t i c
v a l o a r e a d e v i e r i i p a r t i c u l e i a l f a în f u n c ţ i e de s a r c i n a n u c l e u ­
l u i a t o m i c . D a r d a c ă f o r m u l a d e d u s ă de el este a d e v ă r a t ă ,
a t u n c i d e v i n e p o s i b i l ă şi r e z o l v a r e a p r o b l e m e i i n v e r s e :
c u n o s c î n d d e v i e r e a se p o a t e c a l c u l a s a r c i n a n u c l e u l u i .
P e n t r u v e r i f i c a r e a a c e s t e i f o r m u l e a u întreprins cercetări
s a v a n ţ i i G e i g e r şi M a r s d e n . A c e ş t i a a u s t a b i l i t . p e cale
e x p e r i m e n t a l ă c ă f o r m u l a este c o r e c t ă şi, u t i l i z î n d - o , a u
c a l c u l a t s a r c i n i l e n u c l e e l o r a t o m i l o r de c u p r u , a r g i n t şi
p l a t i n ă . A c e s t e s a r c i n i s-au d o v e d i t egale r e s p e c t i v c u
2 9 , 47 şi 78 de u n i t ă ţ i e l e m e n t a r e de s a r c i n ă .
Şi a c u m , p r i v i ţ i s i s t e m u l l u i M e n d e l e e v şi o b s e r v a ţ i n u m e ­
rele de o r d i n e ale c u p r u l u i , a r g i n t u l u i şi p l a t i n e i . A c e l e a ş i
n u m e r e : 2 9 , 47 şi 7 8 . C o n c o r d a n ţ a este d e p l i n ă .
E v i d e n t , n u p o a t e f i v o r b a de ceva î n t î m p l ă t o r . S a v a n t u l
d a n e z N i e l s B o h r , pe b a z a u n e i s u g e s t i i f ă c u t e de cerce­
tătorul olandez V a n den Broek, a emis ipoteza următoare:
m ă r i m e a s a r c i n i i n u c l e u l u i a t o m i c a l fiecărui e l e m e n t c h i ­
m i c , m ă s u r a t ă în u n i t ă ţ i e l e m e n t a r e de s a r c i n ă , este egală
c u n u m ă r u l a t o m i c , a d i c ă c u n u m ă r u l de o r d i n e a l e l e m e n t u ­
l u i în s i s t e m u l I u i M e n d e l e e v . î n sfîrşit, s-a găsit a d e v ă r a t u l
f u n d a m e n t a l legii periodicităţii. N u greutatea atomică,
c i s a r c i n a n u c l e u l u i — iată c r i t e r i u l care t r e b u i e să i n d i c e
l o c u l e l e m e n t u l u i în s i s t e m u l p e r i o d i c .
P e n t r u ca a c e a s t ă c o n c l u z i e să d e v i n ă u n a d e v ă r de n e ­
c o n t e s t a t , r ă m î n e a să se d e t e r m i n e s a r c i n i l e n u c l e e l o r a t o ­
m i c e ale e l e m e n t e l o r c u n o s c u t e . I p o t e z a t r e b u i a t r a n s f o r ­
m a t ă în t e o r i e .
A c e a s t ă m i s i u n e a fost î n c r e d i n ţ a t ă de către R u t h e r f o r d
t l n ă r u l u i său c o l a b o r a t o r H . M o s e l e y , care s-a a c h i t a t de ea
c u cinste. S c u r t a viaţă a t a l e n t a t u l u i savant (după u n a n
M o s e l e y a m u r i t ) a fost î n c u n u n a t ă c u o d e s c o p e r i r e d e o s e b i t
de i m p o r t a n t ă .

48
 D a c ă în d r u m u l e l e c t r o n i l o r care se deplasează într-o
a n u m i t ă d i r e c ţ i e se p u n e o p l a c ă d i n t r - u n m e t a l oarecare
( d e n u m i t ă „ a n t i c a t o d " ) , a p a r e o radiaţie R o n t g e n în spec­
t r u l c ă r e i a , p r i n t r e m u l t e a l t e l i n i i , se v o r găsi şi l i n i i l e
c a r a c t e r i s t i c e n u m a i p e n t r u substanţa a n t i c a t o d u l u i . Aces­
tea sînt a ş a - n u m i t e l e „ l i n i i c a r a c t e r i s t i c e " . Şi M o s e l e y a î n c e ­
p u t s t u d i u l s i s t e m a t i c a l acestor l i n i i c a r a c t e r i s t i c e , u t i l i z î n d
a n t i c a t o z i c o n f e c ţ i o n a ţ i s u c c e s i v , d i n cele m a i m u l t e e l e m e n t e .
De l a aceste e x p e r i e n ţ e se aştepta f o a r t e m u l t . D a c ă
m o d e l u l a t o m i c „ p l a n e t a r " a l l u i R u t h e r f o r d era a d e v ă r a t ,
t r e b u i a ca, o d a t ă c u t r e c e r e a de l a u n e l e m e n t l a a l t u l ,
să se m o d i f i c e şi l u n g i m e a de u n d ă a radiaţiei R o n t g e n
c a r a c t e r i s t i c e . Ş i , î n t r - a d e v ă r , c u n o s c î n d această l u n g i m e
de u n d ă , se p o a t e d e t e r m i n a n u m ă r u l de o r d i n e a l e l e m e n ­
t u l u i în s i s t e m u l l u i M e n d e l e e v !
O r i c î t de î n d r ă z n e ţ e ar f i fost p r e s u p u n e r i l e , r e z u l t a t e l e
au d e p ă ş i t c h i a r cele m a i îndrăzneţe aşteptări. L e g i t a t e a
g ă s i t ă , atît de p r e g n a n t e x p r i m a t ă , d e p e n d e n ţ a d i n t r e l u n ­
g i m e a de u n d ă şi n u m ă r u l de o r d i n e a l e l e m e n t u l u i s-a
m a n i f e s t a t cu atîta c l a r i t a t e , încît n u m a i încăpea n i c i o
î n d o i a l ă : se o b ţ i n u s e m e t o d a cea m a i de n ă d e j d e de d e t e r ­
m i n a r e a l o c u l u i e l e m e n t u l u i în s i s t e m u l l u i M e n d e l e e v .
Şi d i n t r - o d a t ă î n c e p u să se împrăştie ceaţa care m u l ţ i
a n i acoperise t a i n a e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e .
î n a i n t e de t o a t e s-a c l a r i f i c a t care d i n t r e e l e m e n t e l e
p ă m î n t u r i l o r r a r e există în m o d r e a l în natură şi care sînt
doar r o d u l f a n t e z i e i sau r e z u l t a t u l u n o r e r o r i e x p e r i m e n t a l e .
N u m a i 13 a s t f e l de e l e m e n t e a u o b ţ i n u t „ d r e p t u l de cetă­
ţ e n i e " , î n afară de aceasta, M o s e l e y a a n u n ţ a t c u f e r m i t a t e
că în m î i n i l e c e r c e t ă t o r i l o r n u e x i s t ă e l e m e n t e l e 6 1 şi 72
şi c ă , p r i n u r m a r e , acestea t r e b u i e să f i e c ă u t a t e !
D a r u n d e să f i e c ă u t a t e ? î n ceea ce priveşte e l e m e n t u l 6 1 ,
nu t r e b u i a să ne a ş t e p t ă m l a d i f i c u l t ă ţ i d e o s e b i t e . A c e s t a
avea să f i e cel de a l 14-lea l a n t a n i d . F i z i c i a n u l danez
J . T h o m s e n prezisese încă d i n 1895, şi B . B r a u n e r d i n 1902,
că între n e o d i m şi s a m a r i u t r e b u i e să se găsească u n ele­
m e n t încă n e c u n o s c u t a l p ă m î n t u r i l o r r a r e . A c e a s t a î n s e a m n ă
că t r e b u i e să f i e c ă u t a t în aceleaşi m i n e r a l e în care s-au
găsit n e o d i m u l şi s a m a r i u l . 1

1
în afară de aceasta, M o s e l e y a r e z o l v a t , în sfîrşit, v e c h e a dispută
asupra l o c u l u i în s i s t e m a l K şi A r , Co şi N i , J şi T e , s t a b i l i n d c u
precizie n u m e r e l e de o r d i n e ale acestor e l e m e n t e : Â r - 1 8 , K - 1 9 , Co-27,
N i - 2 8 , T e - 5 2 şi J - 5 3 .

4 49
 D a r u n d e să f i e c ă u t a t e l e m e n t u l 72?
L u t e ţ i u l , n r . 7 1 , este u n e l e m e n t t i p i c a l p ă m î n t u r i l o r
r a r e , pe c î n d n r . 7 3 , t a n t a l u l , n u m a i este u n a s t f e l
de e l e m e n t . D a r c u ce e l e m e n t se t e r m i n ă g r u p a l a n t a n i -
d e l o r ? C u l u t e t i u l sau c u e l e m e n t u l n e c u n o s c u t , e l e m e n ­
t u l 72?
R ă s p u n s u l l a această întrebare 1-a d a t r e n u m i t u l s a v a n t
d a n e z , f i z i c i a n u l N i e l s B o h r . T e o r i a e l a b o r a t ă de el a f ă c u t
e p o c ă în s t u d i u l s t r u c t u r i i m a t e r i e i .
B o h r a î n c e p u t a d u c î n d o c o r e c ţ i e n e î n s e m n a t ă în a p a ­
renţă m o d e l u l u i p l a n e t a r a l a t o m u l u i l u i R u t h e r f o r d . E l a
p r e s u p u s c ă e l e c t r o n i i se r o t e s c n u pe o r i c e o r b i t ă , c i pe
o r b i t e s t r i c t d e t e r m i n a t e , i a r pe f i e c a r e o r b i t ă se p o t a f l a
n u m a i u n n u m ă r s t r i c t d e t e r m i n a t de e l e c t r o n i . E l e c t r o n u l
p o a t e să sară de pe o o r b i t ă pe a l t a , d a r în acest caz e l e m i t e
sau a b s o a r b e o a n u m i t ă p o r ţ i u n e d e t e r m i n a t ă (cuantă) de
e n e r g i e . D e aceea s p e c t r u l a t o m u l u i e x c i t a t , f o t o g r a f i a t c u
a j u t o r u l u n u i a p a r a t s p e c i a l — s p e c t r o s c o p u l — , n u este
c o n t i n u u , c i este u n s p e c t r u de b e n z i .
D î n d e x p l i c a ţ i a acestor s p e c t r e c u a j u t o r u l t e o r i e i s a l e ,
B o h r a a j u n s l a c o n c l u z i a c ă pe p r i m a o r b i t ă î n c e p î n d de
l a n u c l e u se p o t găsi n u m a i 2 e l e c t r o n i , pe a d o u a 8 , pe a
t r e i a 1 8 , pe a p a t r a 3 2 , pe a c i n c e a 50 e t c , în g e n e r a l 2n' 2

e l e c t r o n i , u n d e n este n u m ă r u l de o r d i n e a l o r b i t e i (în fizică

n u m ă r u l n p o a r t ă d e n u m i r e a de „ n u m ă r c u a n t i c p r i n c i p a l " ) .
A c u m să v e d e m c î t e e l e m e n t e e x i s t ă în fiecare p e r i o a d ă
a s i s t e m u l u i l u i Mendeleev. I n p r i m a perioadă, 2 elemente
( h i d r o g e n u l şi h e l i u l ) , în a d o u a şi a t r e i a 8, în a p a t r a şi
a c i n c e a 1 8 , în a şasea 3 2 . A m o b ţ i n u t aceeaşi serie de c i f r e .
E s t e e v i d e n t c ă n i c i acest l u c r u n u este î n t î m p l ă t o r . N u m ă r u l
e l e m e n t e l o r d i n t r - o p e r i o a d ă reflectă s u c c e s i u n e a c o m p l e ­
tării o r b i t e l o r e l e c t r o n i c e .
Să v e d e m c u m v a a v e a l o c , în l u m i n a t e o r i e i l u i B o h r ,
c o m p l e t a r e a p r i m e i o r b i t e în c a z u l e l e m e n t e l o r p r i m e i
p e r i o a d e a s i s t e m u l u i p e r i o d i c . I n t r u c l t pe această o r b i t ă
se p o t găsi n u m a i 2 e l e c t r o n i , n u m ă r u l e l e m e n t e l o r d i n p r i m a
p e r i o a d ă n u p o a t e f i d e c î t de d o u ă . I n a d o u a p e r i o a d ă
(n = 2 , are loc c o m p l e t a r e a c e l e i de-a d o u a o r b i t e ) p o t f i
8 e l e c t r o n i . A ş a şi este în r e a l i t a t e . U l t i m u l e l e m e n t a l
c e l e i de-a d o u a p e r i o a d e , n e o n u l , are n u m ă r u l de o r d i n e 1 0 ,
şi aceasta î n s e a m n ă c ă n u m ă r u l e l e c t r o n i l o r este de 10 (2
pe p r i m a o r b i t ă şi 8 pe cea de-a d o u a ) . M a i d e p a r t e , în cea
de-a t r e i a p e r i o a d ă a r t r e b u i să f i e d e j a 18 e l e c t r o n i , d a r

5Q
n u sînt d e c î t 8 ; pe cea d e - a t r e i a o r b i t ă , în loc de 18 elec­
t r o n i p o s i b i l i , s-au p l a s a t n u m a i 8 e l e c t r o n i , deoarece s t r u c ­
t u r i l e de 8 s a u de 2 e l e c t r o n i a u cea m a i m a r e s t a b i l i t a t e .
Cea de-a t r e i a o r b i t ă se c o m p l e t e a z ă l a n u m ă r u l m a x i m
p o s i b i l de e l e c t r o n i (18) n u m a i în p e r i o a d a a p a t r a . A c e s t
f e n o m e n de c o m p l e t a r e a o r b i t e l o r „ c u î n t î r z i e r e " se v a
r e p e t a şi m a i d e p a r t e , şi în t o a t e c a z u r i l e aceasta se v a
r e a l i z a n u m a i „ s u b p r o t e c ţ i a " o r b i t e i e x t e r i o a r e , care n i c i ­
o d a t ă n u are m a i m u l t de 8 e l e c t r o n i .
N e - a r ă m a s să e x a m i n ă m p e r i o a d a a c i n c e a şi a şasea
( p e r i o a d a a şaptea n u este t e r m i n a t ă ) . Aşezarea e l e c t r o n i ­
l o r pe o r b i t e l e g a z e l o r i n e r t e , care t e r m i n ă aceste p e r i o a d e ,
este u r m ă t o a r e a :

X e n o n : 2 , 8, 1 8 , 1 8 , 8

R a d o n : 2 , 8 , 1 8 , 3 2 , 1 8 , 8.

I n p e r i o a d a a şasea, e l e c t r o n i i p a r c ă şi-ar „ a m i n t i " c ă pe

o r b i t a a p a t r a s î n t 14 l o c u r i „ v a c a n t e " şi î n c e p să le c o m ­
p l e t e z e u n u l c î t e u n u l . A ş a s-a f o r m a t f a m i l i a l a n t a n i d e l o r —
14 e l e c t r o n i , 14 e l e m e n t e . D e c i aceasta î n s e a m n ă c ă e l e ­
m e n t u l 7 1 — luteţiul — este u l t i m u l e l e m e n t a l p ă m î n ­
t u r i l o r r a r e , i a r e l e m e n t u l 72, n e c u n o s c u t , t r e b u i e să f i e
a n a l o g c u z i r c o n i u ] şi t i t a n u l , s i t u a t e în g r u p a v e c i n ă , a
p a t r a . D e aceea t r e b u i e să c ă u t ă m acest e l e m e n t în m i n e -
r e u r i l e de z i r c o n i u şi t i t a n şi n u p r i n t r e e l e m e n t e l e p ă m î n ­
turilor rare.
I n 1923 Coster şi H e v e s y a u o b s e r v a t e l e m e n t u l 7 2 . A c e s t a
s-a găsit în m i n e r e u l de z i r c o n i u d i n N o r v e g i a şi a fost
d e n u m i t h a f n i u . T e o r i a l u i B o h r s-a c o n f i r m a t în m o d stră­
l u c i t . Ceaţa care „ a c o p e r e a " legea p e r i o d i c i t ă ţ i i s-a î m p r ă ş ­
t i a t , cauza variaţiilor periodice a d e v e n i t evidentă.

Să studiem mai amănunţit harta

Să r e v e n i m a c u m l a s i s t e m u l p e r i o d i c , d a r de astă dată
înarmaţi c u o t e o r i e v e r i f i c a t ă în p r a c t i c ă .
De astă d a t ă o b i e c t u l i n v e s t i g a ţ i e i n o a s t r e v a f i legătura
d i n t r e p r o p r i e t ă ţ i l e c h i m i c e a l e e l e m e n t e l o r şi s t r u c t u r a
a t o m i l o r a c e s t o r a . I n p r i m a p e r i o a d ă se află d o u ă e l e m e n t e —-
h i d r o g e n u l şi h e l i u l . I n c a z u l p r i m u l u i e l e m e n t — h i d r o -

4* 51
g e n u l — s a r c i n a n u c l e u l u i este egală c u u n u , i a r pe u n i c a
orbită există u n s i n g u r e l e c t r o n . L a h e l i u apare încă u n
e l e c t r o n , şi c u acesta se t e r m i n ă p e r i o a d a .
I n cazul p r i m u l u i element d i n perioada a doua — IitLui —
n u m ă r u l de o r d i n e este t r e i şi cei t r e i e l e c t r o n i a i săi
sînt dispuşi pe două o r b i t e : d o i pe p r i m a şi u n u pe cea de-a
d o u a . B e r i l i u l are p a t r u e l e c t r o n i . I n t r u c î t p r i m a o r b i t ă
este c o m p l e t a t ă , cel d e - a l p a t r u l e a e l e c t r o n se situează pe
o r b i t a a d o u a . B o r u l v a avea pe cea de-a d o u a o r b i t ă t r e i
e l e c t r o n i , c a r b o n u l p a t r u , a z o t u l c i n c i şi t o t aşa pînă l a
n e o n , în care cea de-a d o u a o r b i t ă este c o m p l e t a t ă c u o p t
e l e c t r o n i . De aceea n o u l e l e c t r o n , care apare în c a z u l e l e m e n ­
t u l u i u r m ă t o r d u p ă n e o n — s o d i u l — , t r e b u i e să se situeze
pe cea de-a t r e i a o r b i t ă .
Cu s o d i u l începe o nouă p e r i o a d ă . Şi în aceasta se repetă
t a b l o u ] de m a i sus. M a g n e z i u l , care se aseamănă cu b e r i l i u l
d i n p u n c t de vedere c h i m i c , v a avea t o t d o i e l e c t r o n i pe
o r b i t a periferică. I n c a z u l a n a l o g i l o r b o r şi a l u m i n i u , c a r b o n
şi s i l i c i u , azot şi fosfor, o x i g e n şi s u l f , f l u o r şi c l o r , pe o r b i t a
periferică se află acelaşi n u m ă r de e l e c t r o n i (de e x e m p l u ,
în c a z u l f l u o r u l u i şi c l o r u l u i , n u m ă r u l este şapte). Şi iată

52
că se c o n t u r e a z ă c a u z a care face să se r e p e t e p r o p r i e t ă ţ i l e
elementelor c h i m i c e : structura orbitelor electronice exte­
rioare.
A s t f e l , în c a z u l m e t a l e l o r a l c a l i n e l i t i u , n a t r i u , p o t a s i u ,
r u b i d i u , cesiu şi f r a n c i u , pe o r b i t a periferică se află c î t e
u n e l e c t r o n , i a r p r i n reacţia chimică a t o m i i l o r p o t „să
opereze" n u m a i c u u n s i n g u r e l e c t r o n , şi a n u m e să-1 cedeze,
t i n z î n d să a i b ă o o r b i t ă e l e c t r o n i c ă t o t aşa de s t a b i l ă ca
şi a g a z e l o r i n e r t e .
î n g r u p a a d o u a intră e l e m e n t e l e a l c a l i n o - p ă m î n t o a s e . î n
cazul acestor e l e m e n t e , cei d o i e l e c t r o n i p e r i f e r i c i p o t f i
c e d a ţ i ; apare astfel valenţa 2 + (adică două s a r c i n i p o z i t i v e
sînt n e c o m p e n s a t e ) e t c . în g e n e r a l se c o n s t a t ă că n u m ă r u l
g r u p e i s i s t e m u l u i p e r i o d i c i n d i c ă v a l e n ţ a p o s i b i l ă superioară
a e l e m e n t e l o r d i n acea g r u p ă . A s t f e l e l e m e n t e l e g r u p e i a
şaptea p o t a v e a v a l e n ţ a 7 + .
D a r de ce să v o r b i m t o t t i m p u l n u m a i de cedarea de
e l e c t r o n i ? Căci e l e m e n t e l e c a p ă t ă o s t r u c t u r ă t o t aşa de
s t a b i l ă , a s e m ă n ă t o a r e a c e l e i a a g a z e l o r i n e r t e , şi d a c ă c a p ­
tează e l e c t r o n i spre a-şi c o m p l e t a o r b i t a periferică p î n ă l a
o p t e l e c t r o n i . A c e a s t ă „ c a p t a r e " se realizează însă n u m a i
acolo u n d e acest l u c r u este „ a v a n t a j o s " . E v i d e n t că m a g ­
n e z i u l , de e x e m p l u , cedează c u m a i m u l t ă uşurinţă d o i
e l e c t r o n i d e c î t să c a p t e z e şase, i a r c l o r u l , care are şapte
e l e c t r o n i pe o r b i t a p e r i f e r i c ă , c a p t e a z ă m a i uşor u n elec­
t r o n , formînd o orbită „ c o m p l e t ă " .
D i n aceeaşi c a u z ă a t o m u l u i de a z o t care se află a p r o a p e
de m i j l o c îi este „ i n d i f e r e n t " d a c ă p r i m e ş t e sau c e d e a z ă
electroni.
î n f e l u l acesta a m c ă p ă t a t e x p l i c a ţ i a d e o s e b i r i i d i n t r e
m e t a l e şi n e m e t a l e d i n p u n c t u l de v e d e r e a l s t r u c t u r i i
atomului.
M e t a l e l e p o t n u m a i să cedeze e l e c t r o n i i l o r de v a l e n ţ ă ,
iar n e m e t a l e l e , de r e g u l ă , să-i c a p t e z e . D i n cele spuse ar
reieşi că n u m ă r u l m e t a l e l o r şi n e m e t a l e l o r a r t r e b u i să f i e
cam e g a l . D a r n i c i p o m e n e a l ă ! Se c o n s t a t ă că în s i s t e m u l
periodic sînt f o a r t e puţine n e m e t a l e . Acestea ocupă n u m a i
cîteva c ă s u ţ e în p a r t e a d r e a p t ă , în c o l ţ u l de sus a l s i s t e ­
m u l u i , pe c î n d c e l e l a l t e c o n ţ i n e l e m e n t e m e t a l i c e t i p i c e .
T o t u l este f a v o r a b i l a t î t a t i m p c î t r ă m î n e m în l i m i t e l e
p r i m e l o r t r e i p e r i o a d e ale t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v . D a r iată
că î n c e p e c o m p l e t a r e a c e l e i de-a p a t r a p e r i o a d e . P o t a s i u ]
are u n e l e c t r o n pe o r b i t a p e r i f e r i c ă , a p a t r a , c a l c i u l d o i ,

53
s c a n d i u l t o t d o i . T i t a n u l şi v a n a d i u l , d i n n o u cîte d o i . Ce
s-a î n t î m p l a t ? D e ce, de î n d a t ă ce pe o r b i t a a p a t r a sînt d o i
e l e c t r o n i , c o m p l e t a r e a în c o n t i n u a r e a o r b i t e i acesteia î n c e ­
t e a z ă , i a r fiecare e l e c t r o n n o u se situează pe o orbită internă,
o r b i t a a t r e i a ? Şi de ce începe să se c o m p l e t e z e cea de-a t r e i a
o r b i t ă c u atîta întîrziere c u numărul m a x i m p o s i b i l p e n t r u
ea de e l e c t r o n i ?
P r o b a b i l că i n t e r v i n e r e p u l s i a reciprocă puternică a elec­
t r o n i l o r , care a u aceeaşi sarcină. Şi aceştia a u început să
f o r m e z e o o r b i t ă n o u ă m a i d e p a r t e de n u c l e u , în loc de a
c o m p l e t a pe cea a n t e r i o a r ă . D a r iată că pe n o u a orbită
s-a o b ţ i n u t o configuraţie e x t r e m de s t a b i l ă , a l c ă t u i t ă d i n
d o i e l e c t r o n i . A c e a s t ă o r b i t ă este aşa de s t a b i l ă , î n c î t d i n
p u n c t de vedere e n e r g e t i c este m a i f a v o r a b i l ca n o i i e l e c t r o n i
care a p a r să c o m p l e t e z e o r b i t a interioară — a t r e i a — c u
atît m a i m u l t c u cît o a s t f e l de „ c o n s t r u c ţ i e " este favorizată
de s a r c i n a p o z i t i v ă crescută a n u c l e u l u i a t o m i c .
De a l t f e l e l e c t r o n i i o r b i t e i p e r i f e r i c e n u - i ignorează c o m ­
p l e t pe v e n e t i c i . T i t a n u l , de e x e m p l u , c u t o a t e că pe o r b i t a
sa periferică se află n u m a i d o i e l e c t r o n i , are în reacţiile
c h i m i c e v a l e n ţ a 4 + (aşa c u m i n d i c ă n u m ă r u l g r u p e i ) . Pe
cei d o i e l e c t r o n i care îi lipsesc îi i a „ c u î m p r u m u t " de l a
o r b i t a a t r e i a . V a n a d i u l , s i t u a t în g r u p a a c i n c e a , t r e b u i e
să i a „ c u î m p r u m u t " t r e i e l e c t r o n i e t c . U n t a b l o u s i m i l a r
se o b s e r v ă în t o a t e c a z u r i l e şirurilor p a r e . T o a t e e l e m e n t e l e
şirurilor p a r e c o n ţ i n cîte d o i e l e c t r o n i pe o r b i t a p e r i f e r i c ă ;
d u p ă c u m se v e d e , t o c m a i aceasta le dă c a r a c t e r u l m e t a l i c .
D a r ce se v a î n t î m p l a d u p ă ce o r b i t a interioară se v a f i
c o m p l e t a t ? I n cea de-a p a t r a p e r i o a d ă , aceasta se î n t î m p l ă
în c a z u l c u p r u l u i şi z i n c u l u i . M e t a l u l care urmează d u p ă
z i n c — g a l i u l — are pe o r b i t a periferică t r e i e l e c t r o n i , ger­
m a n i u l , p a t r u . Cît despre e l e m e n t e l e dispuse d u p ă g e r m a n i u —
a r s e n u l , s e l e n i u l şi b r o m u l — ele sînt n e m e t a l e t i p i c e ;
c u a l t e c u v i n t e , apare aceeaşi variaţie legică a p r o p r i e t ă ­
ţ i l o r l o r ca şi în c a z u l p e r i o a d e l o r a n t e r i o a r e ( m a i m i c i ) .
A ş a s-a f o r m a t p r i m a p e r i o a d ă m a r e . U l t e r i o r , l a c o m p l e ­
t a r e a p e r i o a d e l o r m a r i u r m ă t o a r e , t a b l o u l se v a r e p e t a . C u
s i n g u r a diferenţă că în p e r i o a d a a şasea, d u p ă ce, în c a z u l
b a r i u l u i , a p a r d o i e l e c t r o n i pe o r b i t a periferică, c o m p l e ­
t a r e a ulterioară are loc în f e l u l u r m ă t o r . î n c a z u l l a n t a n u -
l u i , u n e l e c t r o n — a l n o u ă l e a — se situează pe o r b i t a p r e ­
c e d e n t ă , a c i n c e a , i a r în c a z u l l a n t a n i d e l o r începe c o m p l e ­
tarea unei orbite profund interioare, a patra.

54
 I a t ă d e c i în ce a n u m e c o n s t ă s u r p r i n z ă t o a r e a a s e m ă n a r e
a a c e s t o r e l e m e n t e . U n i c u l e l e c t r o n d i s p o n i b i l de pe o r b i t a a
c i n c e a n u este g r e u să f i e „ l u a t c u î m p r u m u t " , d a r l a o r b i t a
a p a t r a este m u l t m a i g r e u de a j u n s . T o c m a i de aceea t r e ­
b u i e a ş t e p t a t p î n ă ce o r b i t a a p a t r a se v a c o m p l e t a ; p î n ă
a t u n c i v o r f i d i s p o n i b i l i d o a r t r e i e l e c t r o n i . I a t ă c u m s-a
î n t î m p l a t ca o g r u p ă î n t r e a g ă de 14 e l e m e n t e să a i b ă aceeaşi
v a l e n ţ ă 3 + , de u n d e r e z u l t ă a s e m ă n a r e a l o r d i n p u n c t de
vedere c h i m i c .
D a r asemănarea c h i m i c ă sau diferenţierea d i n t r e elemente
d e p i n d e n u n u m a i de s t r u c t u r a o r b i t e l o r e l e c t r o n i c e , c i şi
de n u m ă r u l l o r . C u f i e c a r e o r b i t ă n o u ă , c u f i e c a r e p e r i o a d ă
n o u ă , a t o m u l c r e ş t e în d i m e n s i u n i . C a u r m a r e , electronii
u l t i m e l o r o r b i t e s î n t s i t u a ţ i a t î t de d e p a r t e de n u c l e u l care
îi a t r a g e , î n c î t p o t p ă r ă s i a t o m u l c u f o a r t e m a r e u ş u r i n ţ ă
l a cea m a i m i c ă a c ţ i u n e d i n a f a r ă . I a t ă de ce m e t a l e l e cele
m a i m e t a l i c e — c e s i u l şi f r a n c i u l — s î n t d i s p u s e în c o l ţ u l
s t î n g de j o s a l s i s t e m u l u i p e r i o d i c , i a r c e l m a i n e m e t a l i c
m e t a l o i d , d i m p o t r i v ă , în c o l ţ u l d r e p t de s u s .
L a n t a n i d e l e se a s e a m ă n ă aşa de m u l t î n t r e ele şi p e n t r u
f a p t u l c ă c o m p l e t a r e a c u e l e c t r o n i a o r b i t e i i n t e r i o a r e este
î n s o ţ i t ă n u de creşterea d i m e n s i u n i l o r atomilor, ci de o
micşorare n e î n s e m n a t ă , datorită s a r c i n i i p o z i t i v e mărite a
nucleului. Mai mult decît atît, în urma unei astfel de
„comprimări lantanidice", elementele care urmează după
acestea — h a f n i u l şi t a n t a l u l — a u e x a c t aceleaşi dimen­
s i u n i a t o m i c e ca şi a n a l o g i i l o r — z i r c o n i u l şi n i o b i u l — , şi
de aceea z i r c o n i u l , în s p e c i a l , se a s e a m ă n ă d i n p u n c t u l de
vedere a l p r o p r i e t ă ţ i l o r c u h a f n i u l , i a r n i o b i u l c u t a n t a l u l .
Şi, în sfîrşit, c î t e v a c u v i n t e despre l o c u l h i d r o g e n u l u i i n
sistemul periodic. Introducînd hidrogenul în g r u p a întîi,
t r e b u i e să f i m c o n v i n ş i c ă f a c e m acest l u c r u n u m a i d a t o r i t ă
faptului că acesta a r e u n s i n g u r e l e c t r o n pe o r b i t ă . Dar
h i d r o g e n u l p o a t e a v e a şi v a l e n ţ a 1 — , a d i c ă , în m o d s i m i l a r
h a l o g e n i l o r , e l p o a t e c a p t a pe o r b i t a sa u n e l e c t r o n , d e v e ­
n i n d î n c ă r c a t n e g a t i v . Se c u n o a ş t e u n şir î n t r e g de astfel
de c o m p u ş i . A c e ş t i a p o a r t ă d e n u m i r e a de h i d r u r i , de e x e m ­
p l u h i d r u r a de c a l c i u C a H , h i d r u r a de l i t i u L i H . D a t o r i t ă
2

acestor p a r t i c u l a r i t ă ţ i , h i d r o g e n u l p o a t e f i pe d r e p t c u v î n t
plasat şi i n g r u p a a ş a p t e a .

55
 ..i/i mai departe '?

P u t e m oare s p u n e că în z i l e l e n o a s t r e s i s t e m u l p e r i o d i c
este ireproşabil? E v i d e n t că n u se p o a t e a f i r m a aşa ceva. Să
l u ă m aceleaşi e l e m e n t e — l a n t a n i d e l e . F a p t u l că acestea
sînt dispuse într-o singură căsuţă a l a n t a n u l u i este j u s t i ­
f i c a t d i n p u n c t u l de v e d e r e a l t e o r i e i s t r u c t u r i i o r b i t e l o r
e l e c t r o n i c e . D a r în acelaşi t i m p , în f o r m a „ p r e s c u r t a t ă " a
t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v (pe care o f o l o s i m şi n o i în această
c a r t e ) , se i n t r o d u c e u n a n u m i t e l e m e n t de a r t i f i c i a l . De
asemenea î n c ă n u este n i c i pe d e p a r t e clară p o z i ţ i a ele­
m e n t e l o r t r a n s u r a n i c e . A c e a s t ă p r o b l e m ă r i d i c ă în p r e z e n t
o serie de d i s p u t e . U n i i savanţi consideră că în p e r i o a d a a
şaptea t r e b u i e să se separe f a m i l i a a c t i n i d e l o r în m o d a n a l o g
l a n t a n i d e l o r şi să se i n t r o d u c ă t o r i u l , p r o t a c t i n i u l , u r a n i u l
şi cele 11 e l e m e n t e t r a n s u r a n i c e ( n u m ă r u l l o r t o t a l este 14,
ca şi în c a z u l l a n t a n i d e l o r ) în căsuţa a c t i n i u l u i (aşa c u m se
v e d e şi în t a b e l u l f o l o s i t de n o i ) .
Fără î n d o i a l ă că în v i a ţ a s i s t e m u l u i p e r i o d i c se v o r pe­
trece încă m u l t e e v e n i m e n t e . E s t e g r e u de g h i c i t ce c o m p l e ­
tări şi ce p r e c i z ă r i v o r m a i f i i n t r o d u s e . N u p u t e m să ne
î n d o i m însă de f a p t u l că „ v i i t o r u l v a aduce n u năruirea l e g i i
p e r i o d i c i t ă ţ i i , c i d e z v o l t a r e a şi lărgirea e i " . A c e s t e c u v i n t e
ale l u i M e n d e l e e v s-au c o n f i r m a t de n e n u m ă r a t e o r i şi se
v o r c o n f i r m a şi pe v i i t o r în c u r s u l d e z v o l t ă r i i ş t i i n ţ e i .
Mit ALE MAI UŞOARE
DECÎT APA

î n v i a ţ a de t o a t e z i l e l e s î n t e m o b i ş n u i ţ i să a v e m de-a face
cu m e t a l e g r e l e , d u r e , g r e u f u z i b i l e . . . Ş i , c u t o a t e acestea,
e x i s t ă m e t a l e m o i ca c e a r a , m a i uşoare d e c î t a p a , care se
topesc l a c ă l d u r a m î i n i i . M a i m u l t c h i a r , d i n p u n c t u l de
v e d e r e a l p r o p r i e t ă ţ i l o r c h i m i c e , acestea sînt m e t a l e t i p i c e :
formează f o a r t e uşor c a t i o n i . P r i n i n t e r a c ţ i u n e a c u a p a se
formează baze p u t e r n i c e , d e n u m i t e de o b i c e i a l c a l i i . A c e s t e a
sînt l i t i u l , s o d i u l , p o t a s i u l , r u b i d i u l şi c e s i u l .
Dacă scoatem o bucată d i n t r - u n m e t a l a l c a l i n d i n bor­
c a n u l c u p e t r o l u n d e se păstrează de o b i c e i şi îl t ă i e m c u
c u ţ i t u l , o b s e r v ă m că tăietura are l u c i u a l b - a r g i n t i u . D a r ,
i m e d i a t ce v i n e în c o n t a c t c u a e r u l , tăietura se î n c h i d e l a
culoare, pierde l u c i u l c a r a c t e r i s t i c : m e t a l u l reacţionează cu
u m i d i t a t e a a t m o s f e r i c ă , f o r m î n d u - s e u n s t r a t de h i d r o x i d .
S t r a t u l de h i d r o x i d r e a c ţ i o n e a z ă c u b i o x i d u l de c a r b o n d i n
aer, t r a n s f o r m î n d u - s e în c a r b o n a t . M e t a l e l e a l c a l i n e sînt
f o a r t e r e a c t i v e . De aceea se păstrează sub p e t r o l . D a c ă se
aruncă o b u c a t ă m i c ă de s o d i u în a p ă , acesta se t r a n s f o r m ă
într-o sferă t o p i t ă care se m i ş c ă pe suprafaţa a p e i , m i c ş o -
rîndu-se d i n ce în ce şi t o t o d a t ă se d e g a j e a z ă b u l e de gaz —
h i d r o g e n — care se şi p o a t e a p r i n d e . Se d e g a j e a z ă şi m u l t ă
c ă l d u r ă . O c a n t i t a t e m a i m a r e de m e t a l p o a t e p r o v o c a a p r i n ­
derea h i d r o g e n u l u i şi c h i a r e x p l o z i i .
R e a c t i v i t a t e a n e o b i ş n u i t ă a m e t a l e l o r a l c a l i n e se e x p l i c ă
p r i n s l a b a legătură a s i n g u r u l u i e l e c t r o n p e r i f e r i c c u n u c l e u l
atomului.
T r e i e l e m e n t e a l c a l i n e — l i t i u l , s o d i u l şi p o t a s i u l — a u
d e n s i t a t e a m a i m i c ă d e c î t a a p e i . D e n s i t a t e a l i t i u l u i este
0,534, e l f i i n d d e c i a p r o a p e de d o u ă o r i m a i uşor d e c î t a p a
şi de 40 de o r i m a i uşor d e c î t o s m i u l , care este m e t a l u l
cel m a i g r e u .

57
„Abur" pentru motoarele interplanetare

N a v a c o s m i c ă a depăşit atracţia terestră. A c u m n u m a i

sînt necesare m o t o a r e p u t e r n i c e . I n cosmos, acestea v o r f i
î n l o c u i t e de m o t o a r e l e i o n i c e . P r i n c i p i u l de construcţie
a l u n u i a s t f e l de m o t o r este f o a r t e s i m p l u . Iată schema de
p r i n c i p i u . B a t e r i i solare p u t e r n i c e v o r aduce l a i n c a n d e s ­
cenţă p l ă c i de w o l f r a m spre care se t r i m i t v a p o r i de cesiu —
cel m a i uşor f u z i b i l şi m a i r e a c t i v d i n t r e m e t a l e l e a l c a l i n e .
Sub influenţa căldurii r a d i a t e de w o l f r a m , cesiul se i o n i ­
zează. N o r u l i o n i c f o r m a t este accelerat în c î m p u l e l e c t r o ­
s t a t i c l a o t e n s i u n e de 10 000 de. v o l ţ i . I o n i i de cesiu zboară
d i n m o t o r u l i o n i c c u o viteză de 12 000 000 de c e n t i m e t r i
pe s e c u n d ă . Forţa care i a naştere este f o a r t e m a r e . G r e u ­
t a t e a t o t a l ă a m o t o r u l u i , după c u m arată savanţii a m e r i c a n i ,
n u depăşeşte u n k i l o g r a m .
C u t o a t e acestea, în cosmos şi u n a s t f e l de m o t o r i m p r i m ă
n a v e i m o d e r n e o viteză uriaşă. S u b l i n i e m c ă în m o t o r u l
i o n i c c e s i u l n u este u n c o m b u s t i b i l , c i u n t r a n s p o r t o r a l
e n e r g i e i s o l a r e , în m o d s i m i l a r a b u r u l u i , care transportă
e n e r g i a cărbunelui ars în focar.
„ A b u r u l " i o n i c p o a t e să aducă o a m e n i l o r s e r v i c i i însemnate
şi pe P ă m î n t . î n v i i t o r , generatoarele c u p l a s m ă v o r înlocui
c a z a n e l e d e a b u r , t u r b i n e l e , generatoarele şi c o n d e n s a t o a r e l e ,
— în g e n e r a l , m i j l o a c e l e de t r a n s f o r m a r e a căldurii în
e l e c t r i c i t a t e atît de obişnuite astăzi, d a r f o a r t e i n c o m o d e ,
e n o r m e şi neeconomice.
P r i n c i p i u l de l u c r u a l g e n e r a t o a r e l o r c u plasmă este r e l a t i v
s i m p l u . P e n t r u obţinerea c u r e n t u l u i e l e c t r i c este necesar
ca u n c o n d u c t o r m e t a l i c să traverseze c î m p u l m a g n e t i c .
A i c i însă r o l u l m e t a l u l u i îl îndeplineşte u n c u r e n t gazos
b u n c o n d u c ă t o r de e l e c t r i c i t a t e . D i n d u z a t u r b i n e i c u gaz
iese, c u o v i t e z ă supersonică şi c u z g o m o t a s u r z i t o r , u n
c u r e n t de gaz i o n i z a t î n c ă l z i t l a 3 000°C. L a ieşirea d i n
t u r b i n ă , g a z u l i o n i z a t străbate u n c î m p m a g n e t i c p u t e r n i c .
D a r , d u p ă c u m se ştie, gazele se ionizează f o a r t e puţin c h i a r
l a o temperatură atît de înaltă. C o n d u c t i v i t a t e a l o r elec­
trică este i n c o m p a r a b i l ă c u c o n d u c t i v i t a t e a electrică a m e t a ­
l e l o r . P e n t r u a mări c o n d u c t i v i t a t e a electrică a g a z u l u i este
n e v o i e să se i n t r o d u c ă u n f a s c i c u l de p a r t i c u l e i o n i z a t e .
Şi d i n n o u ne v i n în a j u t o r m e t a l e l e a l c a l i n e a c t i v e , uşor
i o n i z a b i l e — c e s i u l , r u b i d i u l sau p o t a s i u l — , care sînt i n t r o ­
duse în c u r e n t u l gazos.

58
 în g e n e r a t o r u l c u plasmă, căldura g a z u l u i încălzit se
transformă d i r e c t în e l e c t r i c i t a t e . R a n d a m e n t u l de t r a n s ­
f o r m a r e este de 5 0 — 6 0 % , adică de două o r i m a i mare decît
în cazul generatoarelor obişnuite de c u r e n t : cazane c u a b u r ,
t u r b i n e , generatoare electrice e t c .

Traseul navelor cosmice

Metalele a l c a l i n e şi-au legat soarta l o r de cosmos. î n ­
treaga o m e n i r e s-a p u t u t c o n v i n g e de acest l u c r u l a 2 i a ­
n u a r i e 1959.
I n t r - o n o a p t e geroasă de iarnă, l a t i m p u l s t a b i l i t , o
rachetă invizibilă care se îndrepta spre L u n ă a lansat o
mică pată galbenă — u n n o r de v a p o r i de s o d i u în stare
a t o m i c ă . î n u n i v e r s a apărut p r i m a cometă artificială. Cu
a j u t o r u l acestei comete s-au d e t e r m i n a t coordonatele exacte
ale rachetei în m o m e n t u l lansării n o r u l u i de s o d i u . Formată
la distanţa de 113 000 de k i l o m e t r i de P ă m î n t , această
cometă avea l u m i n o z i t a t e a u n e i stele de mărimea a şasea,
vizibilă c u o c h i u l l i b e r .
P e n t r u crearea cometelor a r t i f i c i a l e se p o t u t i l i z a t o a t e
metalele a l c a l i n e . T o a t e se vaporizează c u uşurinţă şi l u m i ­
nează p u t e r n i c . S o d i u l colorează flacăra în g a l b e n . Aceasta
se poate observa dacă i n t r o d u c e m o sîrmă metalică umec­
tată c u o soluţie de clorură de s o d i u în flacăra u n u i bec de
gaz. î n cosmos, a t o m i i de s o d i u reflectă p a r t e a galbenă a
s p e c t r u l u i solar, a b s o r b i n d t o a t e celelalte radiaţii. Se obţine
o cometă galbenă, f o a r t e luminoasă. C a n t i t a t e a totală de
 lumină a c o m e t e i , p e n t r u care s-a c o n s u m a t u n k i l o g r a m
de s o d i u , este aceeaşi ca a u n u i r e f l e c t o r e l e c t r i c c u o p u t e r e
de 70 000 de k i l o w a ţ i .
O c o m e t ă m u l t m a i luminoasă se p o a t e însă crea u t i l i z î n d
l i t i u . î n p r i m u l r î n d , a t o m i i de l i t i u difuzează p u t e r n i c o
a n u m i t ă p a r t e a s p e c t r u l u i s o l a r ; în a l d o i l e a r î n d , într-un
k i l o g r a m de l i t i u sînt de t r e i o r i m a i m u l ţ i a t o m i d e c î t
într-un k i l o g r a m de s o d i u . C o m e t a de l i t i u formată d i n t r - u n
k i l o g r a m de m e t a l v a l u m i n a de 40 de o r i m a i p u t e r n i c
d e c î t cea de s o d i u . N u m a i c ă ea v a f i c o l o r a t ă în roşu-carmin.
C o m e t a de p o t a s i u v a f i r o ş u - v i o l e t ă . C u a j u t o r u l m e t a l e l o r
a l c a l i n e se p o a t e t r a s a d r u m u l n a v e i c o s m i c e : pentru
aceasta t r e b u i e să se emită l a i n t e r v a l e de t i m p d e t e r m i n a t e
n o r i de l i t i u .

O mare sensibilitate la lumină

î n c ă a c u m t r e i s f e r t u r i de veac s-a o b s e r v a t că l u m i n a
a r c u l u i e l e c t r i c , căzînd pe o p l a c ă de z i n c , p r o v o a c ă o
e m i s i u n e de e l e c t r o n i . Acest f e n o m e n a fost d e n u m i t efect
f o t o e l e c t r i c . I n t e n s i t a t e a l u i d e p i n d e de m o b i l i t a t e a elec­
t r o n i l o r în m e t a l : c u c î t e l e c t r o n i i sînt m a i m o b i l i , c u atît
m a i uşor p o t f i smulşi d i n a t o m şi c u atît m a i uşor a t o m u l
p o a t e f i i o n i z a t . T e n s i u n e a c î m p u l u i l a care e l e c t r o n u l p e r i ­
f e r i c a l a t o m u l u i îşi părăseşte o r b i t a se numeşte p o t e n ţ i a l
de i o n i z a r e .
P e n t r u m e t a l e l e a l c a l i n e , potenţialele de i o n i z a r e sînt
m i c i în c o m p a r a ţ i e c u c e l e l a l t e m e t a l e . P e n t r u c e s i u , de
e x e m p l u , acest p o t e n ţ i a l este de n u m a i 3,9 v o l ţ i . N u este
de m i r a r e c ă p o t a s i u l , s o d i u l şi în s p e c i a l r u b i d i u l şi c e s i u l
- sînt f o a r t e s e n s i b i l e l a l u m i n ă . Cantităţi a p r e c i a b i l e d i n
aceste d i n u r m ă e l e m e n t e se utilizează l a f a b r i c a r e a f o t o -
elementelor.
ţ~ F o t o e l e m e n t u l este u n balonaş u m p l u t c u u n gaz i n e r t
r a r e f i a t , în care o p a r t e d i n suprafaţa interioară este aco­
perită c u u n s t r a t f o a r t e subţire de cesiu sau r u b i d i u . î n
p a r t e a opusă acestei părţi l u c i o a s e , care seamănă c u o
o g l i n d ă perfectă, este f i x a t u n i n e l sau o reţea.
Porţiunea lucioasă a balonaşului c o n s t i t u i e c a t o d u l , i a r
i n e l u l sau reţeaua — a n o d u l . Cînd este i l u m i n a t c a t o d u l ,

60
c u a n t e l e de l u m i n ă p r o d u c o e m i s i u n e de e l e c t r o n i . A c e ş t i a
se d e p l a s e a z ă spre a n o d , i a r în c i r c u i t a p a r e u n c u r e n t
electric._\
C u a j u t o r u l f o t o e l e m e n t e l o r se p o a t e m ă s u r a l u m i n o z i ­
t a t e a s t e l e l o r care d e - a b i a se v ă d c u o c h i u l .
F o t o e l e m e n t e l e c u c a t o d de a r g i n t şi c e s i u „ v ă d " şi în
î n t u n e r i c ; acestea sînt s e n s i b i l e l a r a z e l e u l t r a v i o l e t e şi

\ Fotoelementul a d a t grai „marii m u t e " — artei cinema­

t o g r a f i c e ; fără e l a r f i f o s t i m p o s i b i l ă t e l e v i z i u n e a . D e ase­
m e n e a e l este n e l i p s i t d i n m u l t i p l e l e i n s t a l a ţ i i m o d e r n e
p e n t r u a u t o m a t i z a r e a p r o c e s e l o r de p r o d u c ţ i e . \

Metalele alcaline şi reactorul nuclear

F i s i o n î n d n u c l e u l a t o m i c , s a v a n ţ i i a u d a t peste o r e z e r v ă
i n e p u i z a b i l ă de e n e r g i e ş i . . . d e o d a t ă s-au i z b i t de o p r o b l e m ă
d e o s e b i t de s e r i o a s ă .
R e a c t o r u l c u u r a n i u t r e b u i e să f i e c o n t i n u u r ă c i t , c ă l d u r a
ce o d e g a j e a z ă t r e b u i e e v a c u a t ă în p e r m a n e n ţ ă . A a p ă r u t
n e c e s i t a t e a u n e i s u b s t a n ţ e care să p r e i a c ă l d u r a în m o d
e f i c i e n t şi r a p i d , să t r e a c ă uşor p r i n c o n d u c t e l e s i s t e m u l u i
de r ă c i r e şi să f i e l i c h i d ă l a o t e m p e r a t u r ă de c î t e v a s u t e de
g r a d e , c ă c i a c e a s t a este t e m p e r a t u r a p ă r ţ i l o r r ă c i t e a l e r e a c ­
torului.
A p a este u n v e c h i şi î n c e r c a t t r a n s p o r t o r de c ă l d u r ă . C ă l ­
d u r a e i s p e c i f i c ă este e x c e l e n t ă , c o n d u c t i v i t a t e a t e r m i c ă e
de a s e m e n e a f o a r t e b u n ă ; a p a n u î n f u n d ă c o n d u c t e l e . A r e
însă u n n e a j u n s : c h i a r l a 100°C se t r a n s f o r m ă în v a p o r i .
Cu a j u t o r u l a p e i f u n c ţ i o n e a z ă m u l t e r e a c t o a r e , d a r t e m ­
p e r a t u r a j o a s ă d e f i e r b e r e n e c e s i t ă u n s i s t e m s p e c i a l de
presiune înaltă. M a i m u l t c h i a r , l a t e m p e r a t u r i înalte apa
r e a c ţ i o n e a z ă c h i m i c c u m a t e r i a l e l e d i n care este c o n f e c ­
ţionată instalaţia.
U t i l i z a r e a m e t a l e l o r a l c a l i n e ca t r a n s p o r t o a r e de c ă l d u r ă
p e r m i t e să se s i m p l i f i c e i n s t a l a ţ i a . S o d i u l , de e x e m p l u ,
p e r m i t e să se p r e i a în m o d r a p i d şi e f i c i e n t c ă l d u r a . E l se_
t o p e ş t e l a 9 7 , 8 ° C şi f i e r b e l a 8 9 0 ° C . P r i n u r m a r e este l i c h i d
pe u n i n t e r v a l de a p r o a p e 8U() (]... I a r a c e a s t ă p r o p r i e t a t e
este d e o s e b i t de i m p o r t a n t ă : s o d i u l se u t i l i z e a z ă l a t e m p e ­
r a t u r i r i d i c a t e şi l a p r e s i u n i j o a s e . I n p l u s , acest m e t a l n u

61
 reacţionează c h i m i c c u m a t e r i a l e l e d i n care este confec­
ţ i o n a t ă instalaţia s i s t e m u l u i de răcire. L i t i u l are u n i n t e r ­
v a l a l stării l i c h i d e de 1 150°C, f i i n d de asemenea u t i l i z a t
ca t r a n s p o r t o r de c ă l d u r ă . Ca n e a j u n s u r i se p o a t e m e n ţ i o n a
că m e t a l e l e a l c a l i n e sînt m o d e r a t o a r e de n e u t r o n i m u l t
m a i slabe d e c î t a p a , i a r r a d i o a c t i v i t a t e a pe care o capătă
cu t i m p u l este m a i m a r e d e c î t în c a z u l a p e i .

Tn natură ş! în organism

' Scoarţa terestră c o n ţ i n e o c a n t i t a t e egală de p o t a s i u şi de

s o d i u , a p r o x i m a t i v 2 , 5 % în g r e u t a t e . Pe u s c a t se întîlnesc
z ă c ă m i n t e uriaşe de săruri ale a m b e l o r e l e m e n t e , d a r în
apa o c e a n u l u i se găseşte de 40 de o r i m a i m u l t s o d i u d e c î t
p o t a s i u . ) Care să fie cauza? Să e x a m i n ă m razele i o n i l o r
m e t a l e l o r a l c a l i n e . C u cît este m a i m a r e g r e u t a t e a a t o m i c ă ,
cu atît este m a i m a r e şi r a z a i o n u l u i m e t a l i c şi, p r i n u r m a r e ,
cu atît m a i uşor v a f i influenţat de d i f e r i t e p a r t i c u l e încăr­
cate e l e c t r i c . A s t f e l de p a r t i c u l e , care întotdeauna se găsesc
în s o l , a t r a g c u uşurinţă i o n i i uşor d e f o r m a b i l i , aşa
cum sînt c a t i o n i i de p o t a s i u , r u b i d i u şi c e s i u .
Pe do altă p a r t e , fiecare i o n este o sursă de c î m p e l e c t r i c
şi are o acţiune d e f o r m a n t ă a s u p r a p a r t i c u l e l o r încărcate
e l e c t r i c ale m e d i u l u i e x t e r i o r , şi a n u m e c u atît m a i p u t e r ­
n i c ă , c u c î t este m a i m i c ă r a z a i o n u l u i . D i n t r e m e t a l e l e
a l c a l i n e , cea m a i p u t e r n i c ă acţiune d e f o r m a n t ă o are c a t i o -
n u l de l i t i u , a cărui rază este cea m a i m i c ă : 0,78 a n g s t r o m i ( Â ) .
I n f e l u l acesta se p o a t e spune că e l e m e n t e l e p o t a s i u , r u b i ­
d i u şi cesiu sînt reţinute de către s o l , i a r l i t i u l se autoreţine
în acesta. S o d i u l are însă d i m e n s i u n e a o p t i m ă a i o n u l u i
( 0 , 9 8 Â ) , a s t f e l î n c î t acesta este p u ţ i n d e f o r m a t şi are o
a c ţ i u n e d e f o r m a n t ă redusă. De aceea este lesne l u a t de
apele d i n s o l .
^ F a p t u l că p o t a s i u l este reţinut de către sol este f o a r t e
i m p o r t a n t , căci el este u n u l d i n cei t r e i giganţi a i f e r t i ­
l i t ă ţ i i . ) R e c o l t a m o n d i a l ă anuală scoate d i n sol m a i b i n e
1

• -__s

1
Astăzi se c o n s u m ă a n u a l în toată l u m e a ca îngrăşăminte a g r i c o l e
peste 8 400 000 de t o n e de săruri de p o t a s i u .
L a c e l d e - a l I I - l e a Congres internaţional a l „ O r g a n i z a ţ i e i i n t e r n a ­
ţ i o n a l e p e n t r u î n g r ă ş ă m i n t e " d i n 1 9 5 1 , s-a a p r e c i a t că r e z e r v e l e m o n -

62
de 3 0 0 0 0 0 0 0 de t o n e de p o t a s i u . O c a n t i t a t e deosebit de
m a r e este „ e x t r a s ă " de c u l t u r i l e de s f e c l ă , c a r t o f i şi t u t u n .
^Dacă le lipseşte p o t a s i u l , p l a n t e l e p i e r d c a p a c i t a t e a de a
s i n t e t i z a h i d r a ţ i i de c a r b o n , în sfeclă se r e d u c e conţinutul
de z a h ă r , în c a r t o f i c e l de a m i d o n . P o t a s i u l este necesar în
s p e c i a ! p l a n t e i t i n e r e , în c a r e p r o c e s u l de d i v i z a r e celulară
decurge m a i energic. I n cazul lipsei acestui e l e m e n t , p l a n t a
se d e z v o l t ă încet, dă recoltă slabă şi î n cele d i n u r m ă se
îmbolnăveşte.
P r i n c i p a l e l e î n g r ă ş ă m i n t e p o t a s i c e s î n t c l o r u r ă de p o t a s i u
şi sărurile de p o t a s i u f a b r i c a t e d i n s i l v i n i t ă ( a m e s t e c n a t u r a l
de c l o r u r ă de p o t a s i u şi c l o r u r ă de s o d i u ) . C l o r u r ă de p o t a s i u
care se u t i l i z e a z ă s u b f o r m ă de î n g r ă ş ă m î n t este o p u l b e r e
microcristalină albă, avînd u n procent ridicat de potasiu
(peste 50%).
S u l f a t u l de p o t a s i u c o n ţ i n e p î n ă I a 5 2 % p o t a s i u , este b u n
p e n t r u t o a t e s o l u r i l e şi în s p e c i a l p r e z i n t ă i m p o r t a n ţ ă p e n ­
t r u c u l t u r i l e sensibile l a c l o r , c u m sînt c a r t o f u l , i n u l , cînepa
şi t u t u n u l .
C h i a r şi s i l v i n i t ă , care c o n ţ i n e î n m e d i e n u m a i 1 5 % po­
t a s i u , se p o a l e u t i l i z a ca î n g r ă ş ă m î n t .

d i a l e , d e t e r m i n a t e de g e o l o g i i n z ă c ă m i n t e l e d e s c o p e r i t e p î n ă a t u n c i ,
ar f i de d o u ă z e c i de m i l i a r d e de t o n e .
I n R . P . R . , p r i m s l e e ş a n t i o a n e de săruri de p o t a s i u a u f o s t i d e n t i ­
ficate în p r i m ă v a r a a n u l u i 189.!, în a p r o p i e r e de T g . - O c n a . T i m p de
cincizeci d.> a n i , s u b r e g i m u l b u r g h e z o - m o ş i e r e s c , c e r c e t ă r i l e p e n t r u
i d e n t i f i c a r e a z ă c ă m i n t e l o r a u f o s t d o a r s p o r a d i c e şi n e s p r i j i n i t e de
s t a t . A b i a în a n i i r e g i m u l u i de d e m o c r a ţ i e p o p u l a r ă c e r c e t ă r i l e a u f o s t
întreprinse în m o d s i s t e m a t i c . C u p r i l e j u l e x p l o r ă r i l o r d i n 1954 de l a
T g . O c n a — G ă l e a n s-a p u s în e v i d e n ţ ă p r i m u l z ă c ă m î n t de săruri de
p o t a s i u . U l t e r i o r , în u r m a a l t o r c e r c e t ă r i , s - a u m a i g ă s i t săruri de
potasiu l a G u r a - S l ă n i c u l u i , A d î n c a , Cucuieţi şi T u t a . S-a d e l i m i t a t
astfel o zonă c u săruri de p o t a s i u în r e g i u n e a s u b c a r p a t i c ă l a n o r d de
Tg.-Ocna.
Se p o a t e p r e v e d e a c a p r o d u c ţ i a industrială de î n g r ă ş ă m i n t e c u p o ­
tasiu să î n c e a p ă d u p ă a n u l 1 9 6 5 .
E x p e r i e n ţ a u t i l i z ă r i i î n g r ă ş ă m i n t e l o r în a g r i c u l t u r ă a arătat c ă
p r i n f o l o s i r e a s o r t i m e n t e l o r c a r e c o n ţ i n t o a t e cele t r e i e l e m e n t e a c t i v e
— azot, f o s f o r şi p o t a s i u — s p o r u r i l e de r e c o l t ă s î n t m u l t m a i m a r i
decît în c a z u l c î n d se î n t r e b u i n ţ e a z ă u n î n g r ă ş ă m î n t c u u n s i n g u r e l e ­
m e n t . Pe baza e x p e r i m e n t ă r i l o r f ă c u t e p î n ă în p r e z e n t a r e z u l t a t c ă ,
in c o n d i ţ i i l e de sol şi c l i m ă de l a n o i d i n ţ a r ă , r a p o r t u l d i n t r e cele t r e i
elemente a d m i n i s t r a t e p r i n îngrăşăminte t r e b u i e să f i e : a z o t 1 ,
fosfor 0 , 6 , p o t a s i u 0 , 3 . A c e a s t a înseamnă c ă l a 1 000 k g de a z o t a g r i ­
c u l t u r a noastră n u s o l i c i t ă d e c î t 300 k g de p o t a s i u . P î n ă l a r e a l i z a r e a
unei i n d u s t r i i de săruri de p o t a s i u pe b a z a z ă c ă m i n t e l o r n o a s t r e n a t u ­
rale, a g r i c u l t u r a a f o l o s i t îngrăşăminte c u p o t a s i u i m p o r t a t e (N.t.).

63
 C a n t i t a t e a de l i t i u
k> d i n scoarţa terestră
este de 400 de o r i m a i
mică decît a s o d i u l u i .
D e n u m i r e a l u i se d a -
k toreşte f a p t u l u i că a
I fost găsit într-un m i ¬
I n e r a l şi n u i n cenuşa
p l a n t e l o r d i n care se
extrăgea în acea v r e ­
m e r u d a sa a p r o p i a t ă ,
potasiul. Litos, în
l i m b a greacă, înseam­
nă „ p i a t r ă " . C u t o a t e
acestea, e x i s t ă m u l t e p l a n t e care c o n ţ i n l i t i u în c o n c e n t r a ­
ţii r e l a t i v m a r i . A s t f e l i n p l a n t e l e p i c i o r u l - c o c o ş u l u i , sca-
iete e t c . se găseşte m u l t m a i m u l t l i t i u decît în a l t e p l a n t e .
I n scoarţa terestră se găseşte t o t a t i t u cesiu c i t şi m e r c u r
(7- 1 0 ~ % ) , iar r u b i d i u de 10 o r i m a i m u l t . Aceste e l e m e n t e
4

se găsesc în m u l t e m i n e r a l e , i n d e p o z i t e l e n a t u r a l e de săruri
p o t a s i c e . i n a p a dc m a r e , i n o r g a n i s m e l e a n i m a l e şi v e g e t a l e
şi sc e x t r a g d i n m i n e r a l e l e l e p i d o l i t şi p o l u c i t . R u b i d i u l este
a c u m u l a t de către o r g a n i s m e l e m a r i n e şi se găseşte în c a n t i ­
t a t e m a r c în c o n i f e r e şi în v i n u l roşu. R u b i d i u l se a c u m u ­
lează în e r i t r o c i t e — g l o b u l e l e roşii ale s i n g e l u i — , pe c î n d
c e s i u l se strînge i n ţesuturile m u s c u l a r e .
S o d i u l şi p o t a s i u l se găsesc în c a n t i t ă ţ i d e s t u l de m a r i în
o r g a n i s m e l e v i i şi a u u i t r o l d e o s e b i t do i m p o r t a n t , deşi
diferit.
O r g a n i s m u l u m a n c o n ţ i n e n u m a i I7. > de g r a m e de p o t a s i u ,
r

d i n t r e caro în l i c h i d e l e c e l u l a r e ( p l a s m ă , s i n g e , l i m f ă ,
lichid cefalorahidian) numai 2 grame.
S o d i u l , d i m p o t r i v ă , se c o n c e n t r e a z ă în l i c h i d e l e n e c e l u ­
l a r e , u n d e c a n t i t a t e a sa este de 28 de o r i m a i m a r e decît a
p o t a s i u l u i ; în ţesuturi, s o d i u l se găseşte în c a n t i t a t e de
o r i m a i m i c ă decît p o t a s i u l .
O r g a n i s m e l e a n i m a l e a d u l t e c o n ţ i n ceva m a i m u l t p o t a s i u
d e c î t s o d i u . I n ţesuturile e m b r i o n i l o r se află însă m a i m u l t
s o d i u ; r a p o r t u l d i n t r e aceste e l e m e n t e în e m b r i o n i se a p r o ­
pie de r a p o r t u l d i n apa de m a r c . P o t a s i u l p a r t i c i p ă la
s i n t e z a g l i c o g e n u l u i şi a a l b u m i n e l o r . ! I n c a z u l u n e i i n s u -

64
Soda şi sticla

încă c u c i n c i m i i de a n i i n u r m ă , e g i p t e n i i o b ţ i n e a u s t i c l a
p r i n t o p i r e a n i s i p u l u i a l b c u r a t c u sodă şi c r e t ă . E g i p t e n i i
îşi p r o c u r a u soda d i n l a c u r i l e de s o d ă . I n natură soda se
formează a c o l o u n d e există z ă c ă m i n t e de m i r a b i l i t ă , N a . , S ( ) . 4

S u b influenţa u n o r b a c t e r i i , m i r a b i l i t ă este redusă l a s u l -

fură de s o d i u , Na.,S. S u b acţiunea b i o x i d u l u i de c a r b o n şi
a a p e i , ea se t r a n s f o r m ă în s o d ă . Pe f u n d u l l a c u r i l o r de
sodă si l a m a l se formează c r i s t a l e m i x t e de N a , C 0 - N a H C 0 -
3 3

2H 0. 2

P î n ă l a slîrşitul s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , f a b r i c i l e de sticlă
şi de săpun şi i n d u s t r i a textilă u t i l i z a u ca m a t e r i e primă
soda n a t u r a l ă . Se u t i l i z a pe scară largă soda o b ţ i n u t ă în
S p a n i a p r i n ' a r d e r e a p l a n t e l o r m a r i n e care c o n ţ i n s o d i u .
T e h n i c a o b ţ i n e r i i sodei d i n p l a n t e era l a sfîrşitul seco­
l u l u i a l X V I I I - l e a f o a r t e p r i m i t i v ă şi c h i a r soda de cea
m a i b u n ă c a l i t a t e c o n ţ i n e a d o a r 25 — 3 0 % p r o d u s p u r .
L a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , f a b r i c i l e de s t i c l ă ,
de săpun şi i n d u s t r i a t e x t i l ă a u î n c e p u t să resimtă lipsa
de s o d ă . ^
I n 1775 A c a d e m i a de Ştiinţe d i n P a r i s a p u b l i c a t u n
concurs p e n t r u obţinerea sodei d i n clorură de s o d i u . D u p ă
15 a n i N o t a r i a t u l d i n P a r i s a p r i m i t u n p l i c în care se a f l a
descris p r o c e d e u l j l e f a b r i c a r e a sodei d i n s u l f a t u l de s o d i u .
A u t o r u l p a t e n t u l u i erâ~ u n ~ c h i m i s t i r m a t o r , N . L e b l a n c ,
-

medicul p a r t i c u l a r al ducelui d'Orleans. P o t r i v i t acestui

p r o c e d e u / s a r e a l u i G l a u b e r ( N a S 0 ) , o b ţ i n u t ă sub acţiunea
2 4

a c i d u l u i s u l f u r i c a s u p r a sării de b u c ă t ă r i e , era c a l c i n a t ă c u
cărbune şi c a r b o n a t de c a l c i u l a 1 000°C. T o p i t u r a de sodă
şi s u l f u r a de c a l c i u era tratată c u apă şi a s t f e l soda se d i z o l v a .
P r i n acest procedeu s-a f a b r i c a t sodă pînă i n d e c e n i u l a l
şaptelea a l s e c o l u l u i a l X l X - l e a . Preţurile s t i c l e i de g e a m u r i ,
ale ţesăturilor şi săpunului s-au r e d u s l a j u m ă t a t e . P i n ă
la p u n e r e a i n a p l i c a ţ i e a a c e s t u i p r o c e d e u , g e a m u r i l e e r a u
c o n s i d e r a t e i n Franţa a r t i c o l e de l u x . D a r p r o c e d e u l era
d e s t u l de i m p e r f e c t . Se o b ţ i n e a u m u l t e deşeuri, se c o n s u m a
m u l t c o m b u s t i b i l , instalaţiile erau p r e a m a r i , i a r reacţiile
se r e a l i z a u în s p e c i a l c u substanţe s o l i d e .
I n 1861 b e l g i a n u l S o l v a y a propus procedeul a m o n i a c a l
de o b ţ i n e r e a s o d e i . A c e s t a este m u l t m a i i e f t i n şi m a i
s i m p l u şi n u are n e a j u n s u r i l e p r o c e d e u l u i L e b l a n c .

5* 67
 Procedeul Solvay
c o n s t ă în b a r b o t a r e a
în soluţia de c l o r u r ă
de s o d i u a a m o n i a c u ­
l u i şi a b i o x i d u l u i de
c a r b o n în exces. Se ob­
ţine bicarbonat de
a m o n i u , care r e a c ţ i o ­
nează c u clorură de
s o d i u şi formează b i ­
c a r b o n a t de s o d i u şi
clorură de a m o n i u : ţ

NH HCO,
4 +
+ NaCl*±NaHC0 3 +
+ NH 4 CI.

A c e s t e c h i l i b r u este
deplasat spre d r e a p t a ,
deoarece b i c a r b o n a t u l
de s o d i u p r e c i p i t ă şi
poate f i f i l t r a t . P r i n
î n c ă l z i r e , b i c a r b o n a t u l de s o d i u trece c u uşurinţă în c a r b o ­
n a t , a d i c ă în s o d ă :

2NaHC0 3 -» Na C0 2 3 + H 0 +
2 C0 . 2

C a r b o n a t u l dc s o d i u se v i n d e în c o m e r ţ în s t a r e a n h i d r ă ,
sub n u m e l e de sodă c a l c i n a t ă .
î n întreaga l u m e se f a b r i c ă a n u a l c î t e v a m i l i o a n e de
t o n e de sodă a n h i d r ă (sodă c a l c i n a t ă ) . 1

P r o c e d e u l a m o n i a c a l este, fără î n d o i a l ă , b u n , d a r şi el
are o serie de n e a j u n s u r i . D i n t r e acestea p r e z i n t ă i m p o r ­
t a n ţ ă f a p t u l că n u se u t i l i z e a z ă c o m p l e t c l o r u r ă de s o d i u şi
a u loc p i e r d e r i de b i o x i d de c a r b o n , a m o n i a c şi v a r .

1
I n a n i i p u t e r i i p o p u l a r e , p r o d u c ţ i a de s o d ă c a u s t i c ă şi c a l c i n a t ă
a c r e s c u t în R o m î n i a de l a 35 000 t ' î n 1938 l a 540 000 t i n 1 9 6 4 .
F a b r i c a de l a O c n a - M u r e ş ( v e c h e a U i o a r a ) a f o s t d e z v o l t a t ă şi
m o d e r n i z a t ă . S-a c o n s t r u i t o m a r e u z i n ă l a G o v o r a , c a r e v a l o r i f i c ă
sare de l a O c n e l e - M a r i . Soda c a l c i n a t ă şi p r o d u s e l e s o d i c e a c o p e r ă
n e c e s i t ă ţ i l e c o n s u m u l u i i n t e r n şi s î n t e x p o r t a t e în c a n t i t ă ţ i t o t m a i
mari (N.t.).

68
 , M a i m u l t de o t r e i m e d i n c a n t i t a t e a totală de sodă f a b r i ­
cată în l u m e se utilizează în i n d u s t r i a s t i c l e i . Cantităţi
i m p o r t a n t e de sodă sînt c o n s u m a t e în procesul de producţie
a aluminiului.
P r o d u s u l i n t e r m e d i a r r e z u l t a t d i n procesul de fabricare a
sodei — b i c a r b o n a t u l de sodiu — se utilizează în i n d u s ­
t r i a alimentară şi în m e d i c i n ă . Soda alimentară t r e b u i e
să fie foarte curată şi să n u conţină impurităţi otrăvitoare
(arsenetc). |
ELEMENTELE
ALCALINO-PĂMTNTOASE

C a l c i u l m e t a l i c şi a n a l o g i i săi — stronţiul şi b a r i u l — a u
fost o b ţ i n u ţ i p e n t r u p r i m a dată a c u m aproape o sută c i n c i ­
zeci de a n i , d a r c o m p u ş i i c a l c i u l u i servesc o m e n i r i i d i n
t i m p u r i străvechi.
O importanţă m u l t m a i redusă în c o m p a r a ţ i e cu c a l c i u l
a v e a u şi a u stronţiul şi b a r i u l , p r e c u m şi c o m p u ş i i a c e s t o r a .
D i n g r u p a m e t a l e l o r a l c a l i n o - p ă m i n t o a s e face p a r t e , d i n
p u n c t u l de vedere a l p r o p r i e t ă ţ i l o r , şi r a d i u l .

Pâmînturi sau elemente ?

' D e n u m i r e a ..elemente a l c a l i n o - p ă m i n t o a s e " s-a păstrat

p e n t r u c a l c i u , stronţiu şi b a r i u d i n v r e m e a în care c o m p u ş i i
pe care azi i i d e n u m i m o x i z i erau d e n u m i ţ i . , p ă m î n t u r i " .
Aceste substanţe n u se m o d i f i c a u p r i n î n c ă l z i r e , se d i z o l v a u
puţin în a p ă , f o r m î n d soluţii a l c a l i n e , ceea ce, d u p ă c o n ­
cepţiile de a t u n c i , corespundea n o ţ i u n i i de „ p ă m î n t u r i " .
„ P ă m î n ţ de c a l c a r " , aşa era d e n u m i t în acea v r e m e o x i d u l
de c a l c i u i C o m p u ş i i de b a r i u şi de stronţiu a u i n t r a t în
m î i n i l e c h i m i ş t i l o r r e l a t i v n u de m u l t : a c u m a p r o a p e 190
de a n i . I n 1774 Scheele u s t u d i a t b i o x i d u l de m a n g a n n a t u r a l
— p i r o l u z i t a — şi a d e s c o p e r i t în el o substanţă n e c u n o s c u t ă
p î n ă în acea v r e m e , substanţă care avea o d e n s i t a t e m a r e şi
care a fost d e n u m i t ă spat greu sau b a r i t ă . D u p ă treisprezece
a n i s-a găsit în Scoţia o altă substanţă s i m i l a r ă , s t r o n ţ i a n i t a .
U l t e r i o r s-a s t a b i l i t că substanţele descoperite erau s u l f a t u l
de b a r i u şi s u l f a t u l de s t r o n ţ i u .
M e t o d e l e de care d i s p u n e a ştiinţa pînă la sfîrşitul seco­
l u l u i a l X V I I I - l e a n u p e r m i t e a u să se d e s c o m p u n ă „ p ă m î n -
t u r i l e " în c o m p u ş i m a i s i m p l i . De aceea A . L a v o i s i e r , în

70
 1789, în Cumul elementar de chimie, a c o n s i d e r a i ca e l e m e n t e
CaO, SrO şi B a O . Cu t o a t e acestea, în aceeaşi l u c r a r e el şi-a
e x p r i m a t părerea că acest p u n c t de vedere a l său v a t r e b u i
să se m o d i f i c e şi că ştiinţa v a găsi p r o c e d e u l de descom­
p u n e r e a l acestor î n c ă p ă ţ î n a t e „ p ă m î n t u r i " . Şi L a v o i s i e r a
avut dreptate.
U t i l i z a r e a m e t o d e l o r n o i de cercetare conduce întotdea­
u n a l a s a l t u r i r e v o l u ţ i o n a r e în ştiinţă. Aşa s-a î n t î m p l a t şi
a t u n c i c î n d H . D a v y , în 1808, a f o l o s i t p e n t r u p r i m a dată
c u r e n t u l e l e c t r i c p e n t r u a a c ţ i o n a a s u p r a substanţelor c h i ­
m i c e . A t a c u l a s u p r a „ p ă m î n t u r i l o r " , l a care a l u a t p a r t e
şi u n a l t c h i m i s t r e n u m i t — B e r z e l i u s — , a dus l a o v i c t o r i e
s t r ă l u c i t ă : u n u l d u p ă a l t u l , d i n „ p ă m î n t u r i " au fost separate,
ca m e t a l e p u r e , b a r i u l , stronţiul şi c a l c i u l .
E s t e lesne de înţeles de ce e l e m e n t e l e a l c a l i n o - p ă m i n t o a s e
n u se întîlnesc în natură şi de ce se o b ţ i n c u g r e u t a t e : ele
sînt atît de a c t i v e , î n c î t se unesc c u t o a t e c o m p o n e n t e l e
a e r u l u i (în afară de gazele i n e r t e ) , c h i a r şi c u azotul.
De m u l t e o r i , c î n d s p u n e m m e t a l , ne g î n d i m înainte de
t o a t e l a u n m a t e r i a l de c o n s t r u c ţ i e , s o l i d , r i g i d şi s t a b i l .
D a r în m a r e a f a m i l i e a m e t a l e l o r se întîlnesc reprezentanţi
şi f o a r t e a c t i v i , şi c o m p l e t inerţi, şi m a i uşori decît a p a ,
şi m a i g r e i d e c î t m e r c u r u l . G a m a proprietăţilor m e t a l e l o r
este într-adevăr i n e p u i z a b i l ă .
C a l c i u l , stronţiul şi b a r i u l sînt m e t a l e strîns înrudite.
Cu t o a t e acestea, c a l c i u l se diferenţiază în m u l t e privinţe
de c e i l a l ţ i , şi în p r i m u l rînd p r i n răspîndirea extraordinară
în n a t u r ă . \

Calciul în scoarţa Pămîntului

1
C a l c i u l este o p a r t e c o n s t i t u t i v ă nelipsită a r o c i l o r s i l i -
cioase — cea m a i m a r e grupă de m i n e r a l e d i n scoarţa P ă m î n ­
t u l u i . Ceva m a i puţin se întîlneşte sub formă de c a r b o n a t ,
C a C 0 , sau s u l f a t , C a S 0 , şi m a i puţin sub formă de f o s f a t ,
3 4

C a ( P 0 ) . \ D a r despre aceşti c o m p u ş i a i c a l c i u l u i merită

3 4 2

să v o r b i m m a i a m ă n u n ţ i t .
-

C a r b o n a t u l de c a l c i u n a t u r a l este u n compus p o l i m o r f ,
înainte de t o a t e , în funcţie de s t r u c t u r a cristalelor, carbo­
n a t u l de c a l c i u formează d o u ă m i n e r a l e : c a l c i t u l şi a r a g o -
n i t u l . A c e s t a d i n urmă este „ m a t e r i a l u l de c o n s t r u c ţ i e " a l

71
Jiip£rbeJor s t a l a c t i t e şi s t a l a g m i t e , m i n u n a t de frumoase
creaţii a l e n a t u r i i c u care s i n t u n e o r i b o g a t î m p o d o b i t e
peşterile.
C a l c i t u l se găseşte în c î t e v a v a r i e t ă ţ i . C r e t a constă d i n
scoici microscopice, iar unele c a l c a r u r i aglomerate conţin
cîteodată chiar scoici m a i m a r i , v i z i b i l e cu o c h i u l liber.
C r e t a şi c a l c a r u l reprezintă cele m a i r ă s p î n d i t e f o r m e de
c a l c i t . M a r m u r a este d i n p u n c t de vedere c h i m i c t o t c a r ­
b o n a t de c a l c i u , i a r ca structură cristalină c a l c i t . D a r ea
se deosebeşte m u l t de c e l e l a l t e f o r m e de c a r b o n a t de c a l c i u ,
datorită c o n d i ţ i i l o r în care s-a f o r m a t . A c e s t c o m p u s p o l i ­
m o r f are încă o f o r m ă , d e n u m i t ă spat de I s l a n d a . C r i s t a l e l e
de s p a t sînt t r a n s p a r e n t e şi prezintă o p r o p r i e t a t e i n t e r e ­
s a n t ă , c u n o s c u t ă în fizică sub d e n u m i r e a de d u b l ă refracţie.
I n g e n e r a l , l a suprafaţa u s c a t u l u i , zăcămintele de c a l ­
c a r u r i o c u p ă o suprafaţă de c i r c a 40 000 000 de k i l o m e t r i
pătraţi, j

Pagini din istoria geologică a calciului

Conform concepţiilor geochimistului german G o l d s c h m i d t ,

scoarţa terestră p o a t e f i asemuită c u u n s t r a t de zgură care
acoperă f i e r u l t o p i t d i n f u r n a l u l î n a l t . C u t o a t e că această
a n a l o g i e n u p o a t e f i c o m p l e t ă , totuşi şi scoarţa terestră, şi
z g u r a f u r n a l u l u i înalt c o n s t a u d i n c o m p u ş i r e l a t i v uşori a i
c a l c i u l u i , s o d i u l u i şi p o t a s i u l u i c u s i l i c i u l , a l u m i n i u l şi
o x i g e n u l , a d i c ă d i n silicaţi şi a l u m i n a ţ i . D e aceea s t r a t u l
e x t e r i o r a l P ă m î n t u l u i este u n e o r i d e n u m i t „ s i a l " , s u b l i ­
n i i n d în f e l u l acesta c ă i n e l p r e d o m i n ă s i l i c i u l , S i , şi a l u ­
m i n i u l , A I . I n aceiaşi c o m p u ş i se găsesc şi m a g n e z i u , b a r i u
şi s t r o n ţ i u .
D a c ă n e - a m p u t e a t r a n s p u n e în epoca p r i m e i tinereţi a
p l a n e t e i n o a s t r e , a m c o n s t a t a l i p s a m i n e r a l e l o r pe b a z ă de
c a r b o n a ţ i — c a l c a r e t c . — , deoarece aceste m i n e r a l e sînt m u l t
m a i r e c e n t e d e c î t silicaţii de a l u m i n i u .
A c t i v i t a t e a v u l c a n i c ă intensă d i n epocile geologice a n t e ­
r i o a r e a d u s l a s a t u r a r e a a t m o s f e r e i c u b i o x i d de c a r b o n .
De-a l u n g u l a m i l i a r d e de a n i , a t m o s f e r a u m e d ă şi c a l d ă ,
b o g a t ă în b i o x i d de c a r b o n , curenţii de apă f i e r b i n t e care
p ă t r u n d e a u p r i n t r e crăpăturile r o c i l o r de g r a n i t şi-au desfă­
şurat acţiunea d i s t r u g ă t o a r e , „ s m u l g î n d " d i n aceste r o c i

72
c a l c i u l şi c e l e l a l t e m e t a l e . I n f e l u l acesta, cantităţi uriaşe
de silicaţi s-au t r a n s f o r m a t în c o m p u ş i i n s o l u b i l i — a r g i l a
şi n i s i p u l — , i a r c a l c i u l şi însoţitorii săi a u fost separaţi
sub f o r m ă de c o m p u ş i r e l a t i v s o l u b i l i — carbonaţi sau
s u l f a ţ i . E v i d e n t că d i s t r u g e r e a silicaţilor de a l u m i n i u n u este
u n proces s p o n t a n . N u m a i în basme m u n ţ i i p o t f i prefăcuţi
în n i s i p d o a r r o s t i n d f o r m u l a m a g i c ă : „ S f ă r î m ă - t e ! " . D a r
c h i a r c u această viteză m i c ă de d i s t r u g e r e , s u t e l e de m i l i o a n e
de a n i a u d u s l a ceea ce v e d e m astăzi.
O d a t ă c u a p a r i ţ i a v i e ţ i i pe P ă m î n t , în i s t o r i a c a l c i u l u i
r o l u l p r e d o m i n a n t a u început să -1 aibă o r g a n i s m e l e v i i .

Circuitul calciului în natură

T E s t e i m p o s i b i l să se găsească u n r e z e r v o r n a t u r a l de apă
în care să n u f i e d i z o l v a t e săruri de c a l c i u . I n apele m ă r i l o r ,
sărurile de c a l c i u reprezintă 1 , 6 % (sub formă de c a r b o n a t
şi s u l f a t ) j _ \
P e n t r u a i n t r a în p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e „ c ă l ă t o r i e i " c a l c i u l u i
t r e b u i e să a v e m în vedere e c h i l i b r u l care îşi găseşte expresie
în soluţiile apoase de c a r b o n a t de c a l c i u :

CaC0 3 + H 0 + C 0 z± C a ( H G 0 ) .
2 2 3 s

Cînd peste c a l c a r curge apă saturată c u b i o x i d de c a r b o n ,

e c h i l i b r u l acestei reacţii este d e p l a s a t spre d r e a p t a , în sensul
formării b i c a r b o n a t u l u i de c a l c i u s o l u b i l . I n f e l u l acesta,
c a r b o n a t u l de c a l c i u puţin s o l u b i l se transformă într-o sare
solubilă şi este l u a t de a p ă . A c e a s t ă sare, pe care n i m e n i n u
a ţinut-o în m î n ă , deoarece este instabilă şi există n u m a i în
soluţii, reprezintă v e r i g a p r i n c i p a l ă a c i r c u i t u l u i c a l c i u l u i
în n a t u r ă .
S-ar părea c ă r a ţ i o n a m e n t u l n o s t r u este p r e a t e o r e t i c :
cît b i o x i d de c a r b o n se d i z o l v ă în apă? C î t c a l c i u este d u s
în f e l u l acesta de către ape? D a r n u degeaba se s p u n e c ă
picătura m i c ă roade p i a t r a m a r e : a n u a l r i u r i l e d u c în mări
şi oceane p î n ă Ia 600 000 000 de t o n e de c a l c i u .
~- I n a p a c a l d ă a o c e a n u l u i , s o l u b i l i t a t e a b i o x i d u l u i de
c a r b o n scade şi o p a r t e d i n e l se v o l a t i l i z e a z ă . P e n t r u a
reface e c h i l i b r u l , b i c a r b o n a t u l cedează b i o x i d de c a r b o n ,
transformîndu-se în c a r b o n a t n e u t r u de c a l c i u , C a C 0 , care 3

se d e p u n e . I n f e l u l acesta pe f u n d u l oceanelor se d e p u n c a n -

73
 tităţi m a r i de c a l c a r . Dacă împreună c u c a l c i u l se depune
şi m a g n e z i u , se formează d o l o m i t , C a C 0 - M g C 0 . 3 3

C u t o a t e acestea, b i c a r b o n a t u l se poate t r a n s f o r m a în
c a r b o n a t şi c u a j u t o r u l o r g a n i s m e l o r v i i . Numeroase o r g a ­
n i s m e m a r i n e utilizează c a r b o n a t u l de c a l c i u p e n t r u f o r m a ­
rea c o c h i l i i l o r , d e s c o m p u n î n d b i c a r b o n a t u l d i n a p ă . După
m o a r t e a acestor o r g a n i s m e , c o c h i l i i l e se d e p u n l a f u n d .
Această „ o p e r a ţ i e " se c o n t i n u ă de m i l i o a n e de a n i , formînd
d e p u n e r i de cretă şi c a l c a r c o c h i l i f e r . C a l c a r u r i l e depuse
sînt r i d i c a t e de procesele de încreţire a scoarţei şi de f o r m a r e
a m u n ţ i l o r deasupra n i v e l u l u i m ă r i i . Intrînd în sfera t e m p e ­
r a t u r i l o r şi a p r e s i u n i l o r înalte, acestea d e v i n m a i dense,
îşi m o d i f i c ă s t r u c t u r a şi se transformă în m a r m u r ă . De
aceea m a r m u r a este u n p r o d u s de t r a n s f o r m a r e , o rocă
m e t a m o r f i c ă . M a s i v e l e de c a l c a r r i d i c a t e deasupra n i v e l u l u i
mării sînt d i n n o u supuse acţiunii a p e i , b i o x i d u l u i de c a r b o n
şi c ă l d u r i i ; a s t f e l c i r c u i t u l c a l c i u l u i începe d i n n o u .
Să ne a m i n t i m însă că iniţial călătoria c a l c i u l u i a p o r n i t
cu d i s t r u g e r e a silicaţilor de a l u m i n i u şi că e l e m e n t u l n u m a i
r e v i n e l a a s t f e l de c o m p u ş i ; p r i n u r m a r e , acest proces t r e b u i e
considerat i r e v e r s i b i l .
C a l c i u l j o a c ă şi u n r o l i m p o r t a n t în c i r c u i t u l c a r b o n u l u i :
90,82% d i n c a r b o n u l c o n ţ i n u t în scoarţa P ă m î n t u l u i se
află în r o c i l e s e d i m e n t a r e , adică în m a r e măsură legat
t o c m a i cu elementul c a l c i u . ^
Să ne î n c h i p u i m că a c t i v i t a t e a v i t a l ă a p l a n t e l o r şi a n i ­
m a l e l o r n u ar regenera în atmosferă rezervele de b i o x i d
de c a r b o n . I n acest caz a r t r e b u i în t o t a l n u m a i 1 8 0 0 de
a n i p e n t r u ca întreaga c a n t i t a t e de C 0 prezentă să fie legată
2

de c a l c i u şi de c e l e l a l t e m e t a l e .
D a r care este s o a r t a „rudelor sărace" ale c a l c i u l u i — b a r i u l
şi stronţiul? S o a r t a l o r este similară c u a c a l c i u l u i . Aceste
e l e m e n t e trec de asemenea, sub formă de carbonaţi şi sulfaţi,
în apă şi de a i c i în r o c i l e de s e d i m e n t a r e . I n l i n i i generale
ele se caracterizează p r i n acelaşi c i r c u i t .

Elementul constructor

Cînd o m u l n u s-a m a i m u l ţ u m i t c u d a r u r i de-a g a t a de l a

natură, a î n c e p u t să-şi construiască s i n g u r locuinţe d i n
piatră şi p r o b a b i l că d i n t r e m a t e r i a l e l e de construcţie a

74
u t i l i z a t i n p r i m u l r î n d c a l c a r u l . Se p o a t e p r e s u p u n e acest
l u c r u deoarece c a l c a r u l se găseşte i n c a n t i t ă ţ i m a r i , este
d e s t u l de r e z i s t e n t şi în acelaşi t i m p se prelucrează m u l t
m a i uşor d e c î t c e l e l a l t e r o c i .
D i n b l o c u r i de c a l c a r s i n t c o n s t r u i t e r e n u m i t e l e p i r a ­
m i d e e g i p t e n e . M u l t e oraşe sînt c o n s t r u i t e d i n c a l c a r .
C o n s t r u c ţ i i l e a n t i c e n u a u l a b a z ă n i c i u n f e l de l i a n t
( m o r t a r ) care să lege p i e t r e l e între ele. R e z i s t e n ţ a se asigură
p r i n f a p t u l că b l o c u r i l e a v e a u suprafeţe n e t e d e , şlefuite.
Ne v i n e g r e u să no î n c h i p u i m astăzi ce m u n c ă t i t a n i c ă a
fost necesară p e n t r u a se r e a l i z a aceste c o n s t r u c ţ i i ! O a m e n i i
a u î n v ă ţ a t să p r e p a r e m a t e r i a l e l e l i a n t e m u l t m a i t î r z i u .
I a r a t u n c i t o t c a l c i u l le-a v e n i t în a j u t o r .
D a c ă î n c ă l z i m g i p s u l n a t u r a l , C a S 0 - 2 H 0 , la 150°C,
4 2

î n d e p ă r t ă m a s t f e l o p a r t e d i n apa de c r i s t a l i z a r e . H i d r a t u l
care se o b ţ i n e şi care c o n ţ i n e m a i p u ţ i n ă a p ă , C a S ( ) • I I 0 , 4 2

îşi p o a t e r e c ă p ă t a a p a p i e r d u t ă . I n m o d p r a c t i c , i p s o s u l ,
c u m este d e n u m i t , se a m e s t e c ă c u a p ă , i a r p a s t a o b ţ i n u t ă se
u t i l i z e a z ă ca m a t e r i a l l i a n t p e n t r u s t u c a t u r i e t c . Pe măsură
ce a p a „ r e v i n e " în m o l e c u l a de c r i s t a l o b i d r a t , se p r o d u c e
întărirea m a s e i .
D a c ă însă se încălzeşte g i p s u l peste 5 0 0 C , acesta se des­ C

hidratează c o m p l e t şi p i e r d e c a p a c i t a t e a de a se m a i h i d r a t a .
De aceea p r o d u s u l a s t f e l o b ţ i n u i este d e n u m i t ipsos „ m o r t " .
D a c ă se c o n t i n u ă încălzirea p î n ă l a 1 000°C şi peste această
t e m p e r a t u r ă , se o b ţ i n e u n n o u m a t e r i a l l i a n t : i p s o s u l h i d r a ­
u l i c . A c e s t c o m p u s are u n c a r a c t e r m u l t m a i c o m p l e x ,
deoarece l a t e m p e r a t u r i r i d i c a t e se e l i m i n ă si a n h i d r i d ă
sulfurică. Sarea n o r m a l ă C a S 0 , supusă încălzirii la 1 000°C,
4

se t r a n s f o r m ă i n t r - o sare b a z i c ă a cărei c o m p o z i ţ i e se r e p r e ­
zintă p r i n f o r m u l a a p r o x i m a t i v ă x C a S 0 •î/CaO. 4

Dacă l a i p s o s u l h i d r a u l i c se a d a u g ă a p ă , aceasta se a d i ţ i o ­
nează l a sarea b a z i c ă şi c r i s t a l e l e o b ţ i n u t e se leagă u n e l e de
a l t e l e , f o r m î n d o m a s ă rezistentă s t a b i l ă l a a c ţ i u n e a a p e i
şi l a o s c i l a ţ i i l e de t e m p e r a t u r ă . Acest m a t e r i a l liant, a fost
c u n o s c u t î n c ă d i n a n t i c h i t a t e : i n K g i p t a fost u t i l i z a t încă
a c u m p a t r u m i i de a n i .
D i n t i m p u r i străvechi se utilizează ca m a t e r i a l l i a n t şi
v a r u l . I n p r e z e n t se c o n s u m ă a n u a l zeci de m i l i o a n e de tone
de v a r . P e n t r u f a b r i c a r e a v a r u l u i se c a l c i n e a z ă c a l c a r i n
c u p t o a r e m a r i l a 9 0 0 ° C . P e n t r u a t r a n s f o r m a v a r u l în m a t e r i a l
l i a n t „se s t i n g e " c u a p ă . Se o b ţ i n e v a r u l s t i n s : C a ( O H ) . 2

75
 D a c ă se ia apă în exces, se o b ţ i n e „ l a p t e l e de v a r " . L a
acesta se a d a u g ă n i s i p , i a r m a s a o b ţ i n u t ă , m o r t a r u l , se u t i ­
lizează p e n t r u legarea b l o c u r i l o r de p i a t r ă şi a c ă r ă m i z i l o r
în c o n s t r u c ţ i i .
C u m are loc u s c a r e a , întărirea a c e s t e i mase? R o l u l i m p o r ­
t a n t i n întărirea m o r t a r u l u i îl are a b s o r b ţ i a de b i o x i d de
c a r b o n d i n a t m o s f e r ă . Se formează c a r b o n a t de c a l c i u , C a C 0 , 3

şi, p a r ţ i a l , silicaţi d a t o r i t ă n i s i p u l u i , c o n f o r m r e a c ţ i e i :

Ca(OH), + Si0 2 -> C a S i 0 3 + H 0.

2

E s t e uşor de înţeles p e n t r u ce întărirea m o r t a r u l u i are loc

l e n t : în aer se află c a n t i t ă ţ i m i c i de b i o x i d de c a r b o n şi, l u c r u
şi m a i i m p o r t a n t , se degajează a p ă , p e n t r u indepărtarea
căreia este n e v o i e de asemenea de t i m p . U n n e a j u n s a l m o r ­
t a r u l u i îl c o n s t i t u i e f a p t u l că n u are o rezistenţă p r e a m a r e .
C i m e n t u l — cel m a i i m p o r t a n t l i a n t a l t i m p u l u i n o s t r u —
1

n u p r e z i n t ă însă aceste n e a j u n s u r i . f C i m e n t u l este u n ames­

tec de s i l i c a ţ i şi a l u m i n a ţ i . M a t e r i a primă p e n t r u obţinerea
c i m e n t u l u i este c a l c a r u l (sursă de CaO) şi a r g i l a (sursă de
o x i z i a c i z i S i 0 şi A 1 0 ) . M a t e r i a p r i m ă se m a c i n ă f o a r t e
2 2 3

f i n şi se i n t r o d u c e t r e p t a t într-un c u p t o r r o t a t i v puţin î n c l i ­
n a t , în care pe la p a r t e a o p u s ă , în c o n t r a c u r e n t , intră c o m ­
b u s t i b i l u l : p r a f de c ă r b u n e sau gaze n a t u r a l e . Aceste cup­
loare au d i m e n s i u n i foarte m a r i .

P r o d u c ţ i a do c i m e n t a a t i n s în l'JG'i în R . P . R .
1
un volum de
4 752 000 t faţă de 510 000 t în 1938 (K.t.).

76
 P r i n a r d e r e a c o m b u s t i b i l u l u i i n c u p t o r se realizează o
t e m p e r a t u r ă p î n ă l a 1 5 0 0 C , i a r a m e s t e c u l iniţial se d e p l a ­
C

sează i n c e t şi se c a l c i n e a z ă . C a l c a r u l se d e s c o m p u n e , f o r m î n d
C a O . O x i d u l de c a l c i u r e a c ţ i o n e a z ă c u p ă r ţ i l e c o m p o n e n t e
ale a r g i l e i , f o r m î n d silicaţi şi a l u m i n a ţ i de c a l c i u . P r o d u s u l
c o m p a c t — c l i n c h e r u l — este răcit şi m ă c i n a t , d u p ă care
se o b ţ i n e o p u d r ă v e r d e - g r i de c i m e n t A C i m e n t u l o b ţ i n u t
a s t f e l ' c o n t i n e CaO ( c i r c a 6 0 % ) , S i 0 1%%), 2 A 1 0 (circa
2 3

1 0 % ) şi F e 0 ( c i r c a 5 % ) .
2 3

U n e o r i se u t i l i z e a z ă ca m a t e r i e p r i m ă n u v a r u l , c i g i p s u l ,
a d ă u g î n d u - s e c ă r b u n e şi, de r e g u l ă , a r g i l ă . P r i n c a l c i n a r e a
u n u i a s t f e l de amestec se o b ţ i n e de asemenea c i m e n t , însă
gazele e v a c u a t e c o n ţ i n b i o x i d de s u l f , care se formează d i n
gips şi care se u t i l i z e a z ă p e n t r u o b ţ i n e r e a c o n c o m i t e n t ă a
acidului sulfuric.
C o n s t r u c ţ i i l e m o d e r n e i m p u n e x i g e n ţ e m a r i în ce priveşte
c a l i t a t e a c i m e n t u l u i . în p r i m u l r î n d el t r e b u i e să se î n t ă ­
rească b i n e d u p ă a m e s t e c a r e a c u a p a , a d i c ă , c u m s p u n c o n ­
s t r u c t o r i i , să facă p r i z ă . D a r această întărire n u t r e b u i e să
fie „ f u l g e r ă t o a r e " , căci este n e v o i e de u n i n t e r v a l de t i m p
p e n t r u t r a n s p o r t u l m o r t a r u l u i l a l o c u l de l u c r u şi p e n t r u
l u c r u l p r o p r i u - z i s . C o n d i ţ i i l e t e h n i c e p r e v ă d ca întărirea
c i m e n t u l u i să î n c e a p ă d u p ă 4 5 — 6 0 de m i n u t e de l a p r e p a ­
r a r e a b e t o n u l u i . Pe de altă p a r t e , acest t i m p n u t r e b u i e n i c i
să se lungească p r e a m u l t . Se c o n s i d e r ă n o r m a l d a c ă întărirea
se p r o d u c e i n c u r s de 12 o r e . C u t i m p u l î n s ă , rezistenţa
m o r t a r u l u i creşte.
P e n t r u a a p r e c i a c a l i t a t e a c i m e n t u l u i , m a r c a sa, d u p ă
p a t r u s ă p t ă m î n i de l a o b ţ i n e r e b e t o n u l este supus l a încer­
care p r i n c o m p r i m a r e . Cele m a i b u n e t i p u r i de c i m e n t pe
bază de s i l i c a ţ i s u p o r t ă s a r c i n i p î n ă l a 600 k g / c m . 2

P r o c e s u l de întărire a m o r t a r u l u i este a s e m ă n ă t o r întăririi

i p s o s u l u i : s i l i c a ţ i i de c a l c i u , a d i ţ i o n î n d a p ă , se t r a n s f o r m ă
în c r i s t a l o h i d r a ţ i . î n acest caz a u loc şi transformări c h i m i c e
şi f i z i c o - c h i m i c e m u l t m a i c o m p l e x e . E s t e i m p o r t a n t să se
s u b l i n i e z e c ă întărirea c i m e n t u l u i necesită o t e m p e r a t u r ă
ceva m a i r i d i c a t ă . De aceea în t i m p de iarnă t r e b u i e să se
ia m ă s u r i speciale de î n c ă l z i r e a şantierelor de c o n s t r u c ţ i i .
D a c ă se s u p u n e c a l c i n ă r i i o argilă c u u n c o n ţ i n u t r e d u s de
SiO , se o b ţ i n e u n c i m e n t a r g i l o s care are altă c o m p o z i ţ i e :
2

CaO c i r c a 4 0 % , A 1 0 c i r c a 4 0 % , F e 0 1 0 — 1 5 % şi n u m a i
2 3 2 3

5 — 1 0 % S i 0 . I n acest c i m e n t p r i n c i p a l a p a r t e c o m p o n e n t ă
2

o c o n s t i t u i e n u s i l i c a t u l , c i a l u m i n a t u l de c a l c i u . D a c ă a r g i l a

77
 utilizată c o n ţ i n e prea i n i i l l S i l ) ; , , se adaugă m i n e r e u de f i e r ,
care p r o d u c e legarea s i l i c i u l u i sub formă de s i l i c a t de f i e r .
O p a r t i c u l a r i t a t e esenţială a c i m e n t u l u i a r g i l o s este întă­
r i r e a r a p i d ă . I n afară de aceasta, adiţia apei la a l u m i n a t u l
de c a l c i u C a O - A 1 0 este insolită de degajare de c ă l d u r ă .
2 3

I a r această p r o p r i e t a t e este f o a r t e i m p o r t a n t ă : în t i m p u l
i e r n i i u n a s t f e l de c i m e n t n u necesită măsuri speciale de
î n c ă l z i r e . D u p ă n u m a i 24 de ore de la p r e p a r a r e a m o r t a r u l u i ,
rezistenta acestuia atinge 500—600 k g / c m , 2

ţ— I n p r e z e n t , însemnătatea c i m e n t u l u i n u se limitează
1
n u m a i ca m o r t a r . Dacă se adaugă la c i m e n t pietriş, zgură,
piatră sfărimată, se o b ţ i n e u n m a t e r i a l de construcţie de
sine stătător — b e t o n u l — , d i n care se pot c o n f e c ţ i o n a
d i v e r s e d e t a l i i de c o n s t r u c ţ i e şi p r e f a b r i c a t e : planşee, g r i n z i ,
scări, pereţi şi c h i a r camere întregi. U t i l i z a r e a scheletelor
m e t a l i c e — armături — p e r m i t e să se îmbunătăţească p r o ­
prietăţile m e c a n i c e ale b e t o n u l u i . I n f e l u l acesta se o b ţ i n e
b e t o n u l a r m a t , deosebit de i m p o r t a n t i n c o n s t r u c ţ i e . \
Deşi p r o p r i e t a t e a c i m e n t u l u i a r g i l o s de a degaja căldură
p r i n h i d r a t a r e este utilizată în t i m p de iarnă ( c i n d n u m a i
s i n t necesare instalaţiile speciale de î n c ă l z i r e ) , i n u n e l e
c a z u r i aceasta reprezintă u n n e a j u n s i m p o r t a n t . I n c a z u l
i n care m o r t a r u l este d i s p u s în s t r a t subţire, acest l u c r u n u
prezintă m a r e i m p o r t a n ţ ă . D a r să ne î n c h i p u i m , de e x e m p l u ,
construcţia u n u i b a r a j i n care t r e b u i e să se t o a r n e cantităţi
e n o r m e de b e t o n . E v a c u a r e a căldurii în c a z u l u n u i astfel de
„ m a s i v de b e t o n este m a i dificilă şi u n e o r i se a t i n g e i n i n t e ­
r i o r t e m p e r a t u r a de 8 0 ° C . I n aceste c o n d i ţ i i adiţia a p e i are
loc i n aşa f e l , i n c i t se formează c r i s t a l e f o a r t e m a r i de a l u -
m i n a t h i d r a t a t . Rezistenţa u n u i a s t f e l de b e t o n este de
t r e i - p a t r u o r i m a i m i c ă . Ce-i de făcut?
Să ne a m i n t i m că p r i n c a l c i n a r e a l a temperatură înaltă a
g i p s u l u i n a t u r a l se o b ţ i n e ipsosul „ m o r t ' " . D a r acesta este
„ m o r t " n u m a i fată de a p ă . Dacă se adaugă 25 — 3 0 % d i n t r - u n
a s t f e l de ipsos ( d e n u m i t şi „ a n h i d r i t " ) la c i m e n t u l a r g i l o s ,
acesta reacţionează cu a l u m i n a t u l de c a l c i u în prezenţa a p e i ,
f o r m î n d u n c o m p u s c u c o m p o z i ţ i a a p r o x i m a t i v ă 3CaO •
2A1,0 : ) • 3 C a S 0 • H 0 . Această reacţie necesită o t e m ­
4 2

peratură î n a l t ă , t o c m a i t e m p e r a t u r a care se şi d e z v o l t ă în
c a z u l întăririi a c e s t u i c i m e n t . I n f e l u l acesta, căldura care
ar f i p u t u t să dăuneze rezistenţei construcţiei este utilizată
c h i a r în i n t e r i o r u l m a s i v u l u i de b e t o n . I n afară de aceasta,
c i m e n t u l a r g i l o s cu a n h i d r i t capătă încă o p r o p r i e t a t e i m p o r -

78
t a n t ă : s t a b i l i t a t e l a a p a de m a r e , b o g a t ă i n d i v e r s e săruri
şi care de aceea a c ţ i o n e a z ă d e o s e b i t de a g r e s i v a s u p r a c o n ­
strucţiilor d i n p o r t u r i .
E x i g e n ţ e l e m o d e r n e faţă de d e t a l i i l e c o n s t r u i t e d i n b e t o n
s î n t f o a r t e v a r i a t e . P e n t r u c o n s t r u c ţ i a de l o c u i n ţ e a î n c e p u t
să se u t i l i z e z e b e t o n u l e x p a n d a t sau b e t o n u l p o r o s . Planşeele
d i n a s t f e l de b e t o a n e sînt r e l e c o n d u c ă t o a r e de căldură şi
t o t o d a t ă i z o l a t o a r e a c u s t i c e . C i m e n t u l care c o n ţ i n e s i l i c a t
de m a g n e z i u f i b r o s — azbest — p e r m i t e obţinerea de plăci
s u b ţ i r i , u t i l i z a t e ca m a t e r i a l p e n t r u a c o p e r i ş u r i . D i n a s t f e l
de c i m e n t se p o t f a b r i c a şi d i v e r s e c o n d u c t e .

Calciul în organismul viu

l „ E l e m e n t u l c o n s t r u c t o r " are u n r o l f o a r t e i m p o r t a n t i n
viaţa organismelor a n i m a l e .
D a c ă m u l t e a n i m a l e i n f e r i o a r e a u d r e p t cel m a i u t i l m a t e ­
r i a l p e n t r u c o n s t r u c ţ i a s c h e l e t u l u i c a r b o n a t u l de c a l c i u ,
a n i m a l e l e s u p e r i o a r e folosesc în acelaşi scop f o s f a t u l de
c a l c i u : C a ( P U . , ) . I n o r g a n i s m u l u m a n , această substanţă
3 2

i n t e r v i n e în p r o p o r ţ i e de 3 % . i
P o a t e c ă 3 % n u reprezintă preTi m u l t . D a r să ne î n c h i p u i m
u n o m fără oase — o m e d u z ă în l o c u l celei m a i i n a l t e creaţii
a n a t u r i i - si a t u n c i e l i m p e d e ce î n s e a m n ă această c i f r ă .
I n c a z u l u n e i insuficienţe a c a l c i u l u i , rezistenţa s c h e l e t u ­
l u i se m i c ş o r e a z ă , a p a r e p e r i c o l u l u n o r f r a c t u r i , g ă i n i l e fac
ouă fără c o a j ă . D e aceea a n i m a l e l e t r e b u i e să p r i m e a s c ă , o
dată c u h r a n a , şi o serie de săruri m i n e r a l e care să c o n ţ i n ă
c a l c i u . I n acest scop se a d a u g ă l a hrană cretă m ă c i n a t ă sau
făină de oase, care c o n ţ i n e f o s f a t de c a l c i u în formă finită.
R o l u l c a l c i u l u i i n o r g a n i s m n u se l i m i t e a z ă n i c i pe d e p a r t e
la c o n s t r u c ţ i a s c h e l e t u l u i . I o n i i de c a l c i u care se găsesc în
sînge j o a c ă u n r o l i m p o r t a n t în f u n c ţ i o n a r e a i n i m i i : î n l ă t u ­
rarea i o n i l o r de c a l c i u d i n sînge d u c e i m e d i a t la o p r i r e a
inimii.
Sîngele care n u c o n ţ i n e c a l c i u p i e r d e c o m p l e t c a p a c i t a t e a
de a se î n c h e g a la a e r . A c t i v i t a t e a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l
este de asemenea d e r a n j a t ă de l i p s a c a l c i u l u i . I n s p e c i a l
o r g a n i s m u l în creştere are n e v o i e de c a l c i u . N u este de m i r a r e
de aceea că l a p t e l e c o n ţ i n e săruri de c a l c i u în c a n t i t a t e m a r e .

79
 Se ştie că u n e l e moluşte d e p u n c a r b o n a t de c a l c i u n u n u m a i
la f o r m a r e a c o c h i l i i l o r , d a r şi sub formă de p e r l e , care se
formează în j u r u l a n u m i t o r c o r p u r i (de e x e m p l u i n j u r u l
grăunţelor de n i s i p ) care a u a j u n s întîmplător în i n t e r i o r u l
c o c h i l i e i . Este i n t e r e s a n t că şi i n o r g a n i s m u l u m a n a u loc
a s t f e l de procese caro se aseamănă c u f o r m a r e a d e p u n e r i l o r
de c a r b o n a t d i n p e r l e . A s t f e l , în tuberculoză se produce c a l -
c i f i e r e a f o c a r u l u i de î m b o l n ă v i r e . I n unele b o l i de inimă,
ţesuturile învecinate c u aceasta se pot scleroza şi p o t p r i n d e
i n i m a într-un f e l de platoşă. I

Alte „profesiuni" ale calciului

C a l c i u l n u este n u m a i c o n s t r u c t o r . Este greu de găsit vreo

ramură a e c o n o m i e i naţionale care n u foloseşte compuşi
de c a l c i u . De e x e m p l u , f p r i n încălzirea u n u i amestec de o x i d
de c a l c i u c u cărbune în c u p t o a r e l e electrice se obţine u n p r o ­
dus t e h n i c i m p o r t a n t : c a r b u r a d e c a l c i u (CaO + 3 C - » C a C +
2

+ C O ) . S u b acţiunea a p e i , c a r b u r a de c a l c i u sau c a r b i d u l
formează a c e t i l e n ă : \

CaC + 2 H 0 - » C a ( O H ) +
2 2 2 C H .
2 2

î n a i n t e acetilenă era utilizată n u m a i d r e p t c o m b u s t i b i l

p e n t r u i l u m i n a t . După ce s-a c o n s t a t a t că dacă în procesul
de ardere a a c e t i l e n e i se înlocuieşte a e r u l c u o x i g e n se obţine
o flacără o x i a c e t i l e n i c ă a cărei temperatură se ridică l a
3 000°C, b e c u r i l e de acetilenă a u început să f i e f o l o s i t e l a
tăierea m e t a l e l o r . A c e t i l e n ă este a z i o m a t e r i e primă i m p o r ­
tantă p e n t r u i n d u s t r i a c h i m i c ă .
E s t e i n t e r e s a n t că p r i n acţiunea v a p o r i l o r de apă asupra
c a r b i d u l u i , l a temperatură r i d i c a t ă , se obţine n u acetilenă,
ci hidrogen:

CaC + 5 H 0
2 2 CaC0 3 + C0 + 5H .
2 2

P r i n această metodă se poate obţine h i d r o g e n p e n t r u

scopuri tehnice.
— R e a c ţ i o n i n d la temperatură ridicată c u a z o t u l d i n aer,
c a r b u r a de c a l c i u formează c i a n a m i d ă : y

CaC + N
2 2 C a C N + C.
2

80
 A c e s t c o m p u s are de asemenea utilizări l a r g i . î n a i n t e de
toate, formarea cianamidei a constituit u n u l d i n primele
procedee de legare c h i m i c ă a a z o t u l u i d i n a t m o s f e r ă : sub
a c ţ i u n e a v a p o r i l o r de apă a s u p r a c i a n a m i d e i se f o r m e a z ă
a m o n i a c . A c e s t proces se desfăşoară, de astă dată în m o d
l e n t , şi p r i n i n t r o d u c e r e a c i a n a m i d e i în s o l :

CaCN 2 + 3 H 0 -> C a C 0
2 3 + 2NH . 3

A c e a s t a p e r m i t e să se u t i l i z e z e c i a n a m i d a d i r e c t ca îngrăşă­
m î n t . Ţ D i n c i a n a m i d ă se p o a t e o b ţ i n e u n c o m p u s şi m a i
p r e ţ i o s , u r e e a , care se u t i l i z e a z ă în i n d u s t r i a m a t e r i a l e l o r
p l a s t i c e şi ca î n g r ă ş ă m î n t . C i a n a m i d a are de asemenea o
u t i l i z a r e d e s t u l de interesantă în a g r i c u l t u r ă . D a c ă se s t r o ­
pesc c u l t u r i l e de b u m b a c c u s o l u ţ i i de u r e e , p l a n t e l e se defo-
liază. Aceasta p e r m i t e mecanizarea recoltării b u m b a c u l u i .
î n i n d u s t r i e se u t i l i z e a z ă c a n t i t ă ţ i f o a r t e m a r i de v a r :
în i n d u s t r i a s o d e i , a c l o r u r i i de v a r , a sării l u i B e r t h o l l e t ,
a compuşilor c h i m i c i p e n t r u protecţia p l a n t e l o r . \
M u l t e săruri de c a l c i u a d i ţ i o n e a z ă a p ă , formîricTcristalo-
h i d r a ţ i . A c e a s t ă p r o p r i e t a t e este c l a r pusă în e v i d e n ţ ă în
c a z u l c l o r u r i i de c a l c i u , care p o a t e a d i ţ i o n a şase m o l e c u l e
de a p ă . D e aceea clorură de c a l c i u este f o a r t e h i g r o s c o p i c ă ,
absoarbe r a p i d apa d i n aer sau d i n s o l v e n ţ i i o r g a n i c i şi este
u t i l i z a t ă ca a g e n t de u s c a r e . U n d o m e n i u i m p o r t a n t de u t i ­
l i z a r e a a c e s t e i sări îl c o n s t i t u i e p r e p a r a r e a a m e s t e c u r i l o r
r e f r i g e r e n t e . S o l u ţ i a care c o n ţ i n e 3 2 , 5 % c l o r u r ă de c a l c i u
î n g h e a ţ ă n u m a i l a — S U C . O b i e c t e l e de l e m n î m b i b a t e c u o
a s t f e l de s o l u ţ i e d e v i n r e z i s t e n t e l a foc. Clorură de c a l c i u
_este şi u n m e d i c a m e n t i m p o r t a n t .
C a l c i u l intră în c o m p o z i ţ i a a p r o a p e a t u t u r o r s o r t u r i l o r
de s t i c l ă . C u t o a t e acestea, s t i c l a o b i ş n u i t ă p e r m i t e t r a n s m i ­
s i u n e a u n u i s p e c t r u de r a d i a ţ i i d e s t u l de l i m i t a t . R a d i a ţ i i l e
u l t r a v i o l e t e sînt r e ţ i n u t e a p r o a p e c o m p l e t . Cuarţul n u are
acest n e a j u n s ; e l reţine însă r a d i a ţ i i l e infraroşii ale s p e c t r u ­
l u i . U n m a t e r i a l d e o s e b i t de b u n p e n t r u c o n s t r u c ţ i a a p a r a ­
t e l o r o p t i c e este f l u o r i n a — f l u o r u r a de c a l c i u . A c e a s t a
t r a n s m i t e a t î t r a d i a ţ i i l e u l t r a v i o l e t e , cît şi pe cele i n f r a r o ş i i ^
N u î n t î m p l ă t o r p î n ă în p r e z e n t n u a m spus n i m i e despre
c a l c i u l m e t a l i c . Deşi a t r e c u t u n secol şi j u m ă t a t e d i n
m o m e n t u l în care o a m e n i i de ş t i i n ţ ă a u o b ţ i n u t , p e n t r u
p r i m a d a t ă , acest m e t a l m o a l e şi s t r ă l u c i t o r în stare p u r ă ,
şi în p r e z e n t el este u t i l i z a t n u m a i sub f o r m ă de c o m p u ş i .

6 81
 C a l c i u l m e t a l i c este obţinut p r i n e l e c t r o l i z a c l o r u r i i de c a l c i u
i n stare a n h i d r ă . Totuşi t r e b u i e m e n ţ i o n a t ă o u t i l i z a r e i n d u s ­
trială a m e t a l u l u i ca a t a r e , şi a n u m e I n m e t a l u r g i e . D a t o ­
rită a c t i v i t ă ţ i i c h i m i c e m a r i a c a l c i u l u i , acesta este adăugat
la t o p i t u r i l e m e t a l i c e care c o n ţ i n i m p u r i t ă ţ i . C a l c i u l reac­
ţionează c u i m p u r i t ă ţ i l e , şi c h i a r c u gazele, Î m b u n ă t ă ţ i n d
calităţile m e t a l u l u i .

Cei trei fraţi la lucru

Compuşii de s t r o n ţ i u , b a r i u şi c a l c i u se utilizează i n p i r o ­
t e h n i e : stronţiul colorează flacăra I n roşu, b a r i u l în v e r d e ,
i a r c a l c i u l i n r o ş u - p o r l o c a l i u . A c e a s t ă p r o p r i e t a t e se poate
u t i l i z a şi în a n a l i z a spectrală a acestor e l e m e n t e .
Dacă se adaugă clorură de b a r i u la o soluţie care c o n ţ i n e
a c i d s u l f u r i c sau sulfaţi s o l u b i l i , are loc i m e d i a t o p r e c i p i ­
t a r e de s u l f a t de b a r i u i n s o l u b i l , care după f i l t r a r e se p o a t e
c î n t ă r i ; în f e l u l acesta se p o a t e d e t e r m i n a g r a v i m e t r i c i o n u l
s u l f a t d i n soluţia i n i ţ i a l ă .
Ţ S u l f a t u l de b a r i u se utilizează ca p i g m e n t a l b la f a b r i c a r e a
v o p s e l e l o r , p r e c u m şi în r b n t g e n o g r a f i e şi m e d i c i n ă ca sub­
stanţă de c o n t r a s t . P e n t r u studierea s t o m a c u l u i , de e x e m p l u ,
p a c i e n t u l bea u n p a h a r c u suspensie de s u l f a t de b a r i u . Şi
deoarece b a r i u l absoarbe parţial radiaţiile R o n t g e n , pereţii
s t o m a c u l u i d e v i n v i z i b i l i . E s t e i m p o r t a n t de s u b l i n i a t că
această sare n u este dăunătoare o r g a n i s m u l u i , în t i m p ce
sărurile s o l u b i l e de b a r i u sînt e x t r e m de otrăvitoare ( a s t f e l ,
de e x e m p l u , clorură de b a r i u se utilizează în l u p t a c o n t r a
dăunătorilor p l a n t e l o r ) . _ \
O p r o p r i e t a t e utilă a b a r i u l u i o c o n s t i t u i e c a p a c i t a t e a sa
de a f o r m a i n afara o x i d u l u i n o r m a l , B a O , şi u n p e r o x i d ,
B a 0 . I n t e h n i c ă acest c o m p u s se obţine p r i n încălzirea
2

o x i d u l u i de b a r i u l a 600°C în c u r e n t de aer. S u b acţiunea

a p e i , p e r o x i d u l de b a r i u formează apa o x i g e n a t ă :

Ba0 2 + 2 H 0 -y B a ( ( ) I l )
2 2 + H 0 .
2 2

P r i n încălzirea peste 600°C, p e r o x i d u l de b a r i u se descom­

p u n e , trecînd în o x i d de b a r i u şi eliberînd o x i g e n .
c~ S u l f u r i l e m e t a l e l o r a l c a l i n o - p ă m i n t o a s e intră în c o m p o z i -
• ţ i a substanţelor fosforescente. Compuşii c u sulf în care l a

82
u n a t o n i de i n e l u l r e v i n m a i mulţi a t o m i de s u l f ( p o l i s u l f u -
r i l e ) s i n t utilizaţi i n i n d u s t r i a pielăriei p e n t r u Îndepărtarea
părului ( a c ţ i u n e d e p i l a n t ă ) . s

Calciul în cosmos

D i n cele p r e z e n t a t e p î n ă a c u m a m văzut că e l e m e n t u l
c a l c i u este u n u l d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e e l e m e n t e de pe
P ă m î n t . S t u d i u l m e t e o r i ţ i l o r care a u căzut pe P ă m î n t a
p e r m i s să se c o n s t a t e că acest e l e m e n t există şi pe a l t e c o r p u r i
c e r e ş t i . A n a l i z a p i e t r e l o r m e t e o r i t i c e a arătat c ă ele c o n ţ i n
c a n t i t ă ţ i i m p o r t a n t e de c a l c i u (în m e d i e 1 , 8 % ) .
Prezenţa c a l c i u l u i în u n i v e r s a fost observată şi c u a j u t o ­
r u l a n a l i z e i s p e c t r a l e a substanţei diferiţilor aştri. A t o m i i
de c a l c i u sînt prezenţi în p r o t u b e r a n t e l e solare şi în m u l t e
s t e l e . E i se află p r i n t r e a t o m i i a l t o r e l e m e n t e uşoare care
u m p l u spaţiile i n t e r a s t r a l e . T o c m a i acest f a p t dă a s t r o n o m i ­
lor p o s i b i l i t a t e a să c a l c u l e z e distanţele pină la stelele f o a r t e
îndepărtate.
Fiecare c o r p a d u s l a incandescenţă este c a r a c t e r i z a t p r i n ­
t r - u n s p e c t r u de e m i s i u n e i n care p o t f i d i s t i n s e l i n i i l e c o m ­
puşilor p r e z e n ţ i . C u t o a t e acestea, d a c ă între sursa de e m i ­
siune — s t e a u a incandescentă — şi spectroscop se află u n u l
şi acelaşi e l e m e n t în s t a r e „ r e c e " , acesta începe să absoarbă
radiaţiile de aceeaşi l u n g i m e de u n d ă emise i n stare i n c a n ­
descentă, î n l o c u l u n e i b e n z i l u m i n o a s e a s p e c t r u l u i de e m i ­
siune a p a r e o b a n d ă î n t u n e c a t ă de a b s o r b ţ i e . C u c î t m a i
mare este n u m ă r u l a t o m i l o r „ r e c i " a i e l e m e n t u l u i r e s p e c t i v
pe care îi întîlneşte r a d i a ţ i a , c u atît m a i întunecată v a f i
b a n d a de a b s o r b ţ i e . Dacă se p r e s u p u n e că a t o m i i de c a l c i u
sint r ă s p i n d i ţ i i n spaţiile i n t e r p l a n e t a r e i n m i j l o c i u i n m o d
u n i f o r m , l i n i i l e de a b s o r b ţ i e v o r f i c u a t i t m a i întunecate
cu c î t distanţa de l a stea la o b s e r v a t o r v a f i m a i m a r e .
I n f e l u l acesta e l e m e n t u l c a l c i u a a d u s n o i s e r v i c i i ştiinţei.
 TEMELIILE TEMELIILOR:
CARBONUL Şl SILICIUL

C î n d v a savanţii v o r scrie Istoria generală a carbonului,

e l e m e n t u l fără care este de n e c o n c e p u t v i a ţ a pe P ă m î n t şi
p o a t e c h i a r şi pe a l t e p l a n e t e .
D a c ă l a a c t i v u l c a r b o n u l u i se înscrie „crearea" pe P ă m î n t
a vieţii organice, s i l i c i u l a reprezentat f u n d a m e n t u l anor­
g a n i c : m i n e r a l e l e şi m i n e r e u r i l e . C u u n c u v î n t , acesta r e p r e ­
zintă c i m e n t u l de bază a l „ u s c a t u l u i " .
C a r b o n u l şi s i l i c i u l se găsesc pe acelaşi „ m e r i d i a n " a l hărţii
l u m i i e l e m e n t e l o r : a m b e l e e l e m e n t e sînt reprezentanţii
g r u p e i a patra a sistemului periodic a l l u i Mendeleev.

Elementul principal al vieţii

Oricît s-ar părea de p a r a d o x a l la p r i m a vedere, c o n ţ i n u t u l
de c a r b o n i n scoarţa terestră este d e s t u l de m i c în c o m p a ­
raţie c u a l t e e l e m e n t e : în t o t a l n u m a i 0 , 1 4 % . P r o p o r ţ i a de
c a r b o n este m u l t m a i redusă d e c î t a o x i g e n u l u i , s i l i c i u l u i ,
a l u m i n i u l u i , s o d i u l u i , m a g n e z i u l u i sau f i e r u l u i . N u este
însă greu de i m a g i n a t c u m ar f i arătat p l a n e t a noastră dacă
d i n c o m p o z i ţ i a ei ar f i dispărut i n t r e a g a c a n t i t a t e de c a r b o n :
ar f i dispărut t o a t e fiinţele v i i , ar f i p i e r i t lanţuri întregi
de m u n ţ i şi p o d i ş u r i alcătuite d i n c a l c a r . P ă m î n t u l s-ar f i
t r a n s f o r m a t într-un p u s t i u fără v i a ţ ă . N - a m f i a v u t cărbu­
n e l e , p e t r o l u l . C h i a r şi c l i m a ar f i fost m a i aspră.

Cele trei chipuri ale carbonului

f C a r b o n u l se găseşte l a suprafaţa P ă m î n t u l u i şi sub formă
de c o m p u ş i , şi în stare liberă. C a r b o n u l n a t i v are t r e i stări,
denumite alotropice.

84
 A l o t r o p i a este u n f e n o m e n d e s t u l de f r e c v e n t , care se
întâlneşte l a e l e m e n t e l e s i s t e m u l u i p e r i o d i c , a t î t l a m e t a l e ,
c î t şi l a m e t a l o i d e . A t o m i i u n u i a şi a c e l u i a ş i e l e m e n t p o t
f i d i s p u ş i i n m o d d i f e r i t în reţelele c r i s t a l i n e ; în acest caz
e l e m e n t u l se p r e z i n t ă s u b m a i m u l t e stări a l o t r o p i c e . C a r b o ­
n u l are t r e i a s t f e l de s t ă r i : d i a m a n t u l , g r a f i t u l şi c ă r b u n e l e
a m o r f ( a d i c ă n e g r u l de f u m sau c ă r b u n e l e de l e m n ) .
Cea m a i r a r ă , d a r şi cea m a i d e o s e b i t ă d i n t r e aceste f o r m e
este d i a m a n t u l . D i a m a n t u l c u r a t este t r a n s p a r e n t , i n c o l o r
şi are o s t r ă l u c i r e p u t e r n i c ă . I m p u r i t ă ţ i l e îi i m p r i m ă c u l o r i
d i f e r i t e ; se întâlneşte de asemenea d i a m a n t n e g r u . A c e s t a
este i m p u r i f i c a t c u g r a f i t .
M a r c a d u r i t a t e a d i a m a n t u l u i era c u n o s c u t ă î n c ă de a c u m
c î t e v a m i i de a n i . î n n a t u r ă n u e x i s t ă s u b s t a n ţ e c u o d u r i ­
tate m a i mare decît a l u i .
D i a m a n t u l este de p a t r u - c i n c i o r i m a i d u r d e c î t t o a t e
m i n e r a l e l e c u n o s c u t e şi d e c î t t o p i t u r i l e s o l i d e u t i l i z a t e ca
î n l o c u i t o r i , în afară de b o r a z o n . C u ţ i t u l de d i a m a n t s e r v e ş t e ,
fără să f i e a s c u ţ i t , de o m i e de o r i m a i m u l t d e c î t c u ţ i t u l d i n
cel m a i d u r a l i a j . D e aceea c u ţ i t e l e de d i a m a n t sînt de n e î n ­
l o c u i t în m u l t e r a m u r i i n d u s t r i a l e . D a c ă s o n d o r i i î n t î l n e s c
pe p a r c u r s u l f o r a j u l u i o r o c ă d u r ă , le v i n e în a j u t o r d i a m a n ­
t u l . S a p a de f o r a j este p r e v ă z u t ă c u o c o r o a n ă de oţel l a
suprafaţa i n f e r i o a r ă a căreia s î n t f i x a t e m i c i b u c ă ţ i de d i a -
m a n t . \ N u de m u l t s a v a n ţ i i şi i n g i n e r i i s o v i e t i c i a u l u a t
hotărirea de a f o r a sonde s u p r a a d î n c i , de 7 — 1 0 k i l o m e t r i ,
ceea ce v a p e r m i t e să se s m u l g ă n a t u r i i n o i şi n o i t a i n e .
Sapa de f o r a j p r e v ă z u t ă c u d i a m a n t e a j u t ă să se î n v i n g ă
cele m a i d u r e r o c i î n t î l n i t e în c a l e .
I n m u l t e d o m e n i i ale t e h n i c i i , d i a m a n t u l este în p r e z e n t
de n e î n l o c u i t . N u m a i în u t i l i z a r e a l u i cea m a i v e c h e — sub
formă de b i j u t e r i i ( b r i l i a n t e ) — este î n l o c u i t , în cele m a i
m u l t e c a z u r i , c u p i e t r e p r e ţ i o a s e m a i i e f t i n e , care ca s t r ă l u ­
cire n u sînt de loc m a i p r e j o s ca d i a m a n t u l , şi c h i a r c u s t i c l ă .
Aceasta p e n t r u c ă , a t u n c i c î n d este v o r b a de p o d o a b e , d u r i ­
tatea e x t r a o r d i n a r ă a d i a m a n t u l u i n u j o a c ă n i c i u n r o l .
De aceea v i i t o r u l a p a r ţ i n e n u d i a m a n t u l u i a r i s t o c r a t , şlefuit
într-o m u l ţ i m e de f e t e , a s t f e l î n c î t d i n g r e u t a t e a iniţială n u
mai r ă m î n e d e c i t o t r e i m e , ci d i a m a n t u l u i t r u d i t o r , i n d i f e r e n t
de ce c u l o a r e — n e g r u , g a l b e n sau t r a n s p a r e n t — , î n t o t d e a ­
una d u r şi care p î n ă astăzi a î n v i n s t o a t e c e l e l a l t e m a t e r i a l e .
D i a m a n t u l , ca şi m u l t e a l t e m i n e r a l e , se găseşte îrt z ă c ă ­
m i n t e m a r i , p r e c u m şi d i s p e r s a t în a ş a - n u m i t e z ă c ă m i n t e

85
s e c u n d a r e . E l se f o r m e a z ă l a m a r i a d l n c i m i , sub a c ţ i u n e a
u n o r t e m p e r a t u r i şi p r e s i u n i i m e n s e . U n e o r i m a g m a t o p i t ă
de la m a r i a d î n c i m i r ă z b e ş t e spre s u p r a f a ţ ă şi se s o l i d i f i c ă
sub f o r m a u n o r f i r e s u b ţ i r i de k i m b e r l i t . U r m e l e u n o r a s t f e l
de e r u p ţ i i a u fost d e s c o p e r i t e c u m u l ţ i a n i în u r m ă în A f r i c a
şi B r a z i l i a . R e c e n t s-au d e s c o p e r i t şi în U . R . S . S . , i n I a k u ţ i a ,
a s t f e l de f i r e de k i m b e r l i t , care c o n ţ i n f o a r t e b o g a t e r e z e r v e
de d i a m a n t e . C u t o a t e a c e s t e a , c o n ţ i n u t u l de d i a m a n t e d i n
k i m b e r l i t n u depăşeşte u n g r a m la t o n ă , i a r măcinarea r o c i i
s o l i d e şi separarea d i a m a n t e l o r r e p r e z i n t ă o p r o b l e m ă d i f i ­
c i l ă . De aceea a d e s e o r i d i a m a n t e l e s î n t o b ţ i n u t e d i n z ă c ă ­
m i n t e s e c u n d a r e . A c e s t e a rezultă m a i ales a t u n c i c î n d p a r t e a
s u p e r i o a r ă a z ă c ă m i n t u l u i de b a z ă este roasă de a p e .
Savanţii au făcut m u l t e e f o r t u r i p e n t r u a obţine d i a m a n t e
a r t i f i c i a l e . P r i m e l e e x p e r i e n ţ e s-au f ă c u t încă pe l a sfîrşitul
s e c o l u l u i t r e c u t , d a r fără succes. E r a necesar să se creeze în
l a b o r a t o a r e c o n d i ţ i i l e care e x i s t ă în i n t e r i o r u l P ă m î n t u l u i :
t e m p e r a t u r i şi p r e s i u n i u r i a ş e . A c e a s t a a fost c u p u t i n ţ ă
n u m a i d a t o r i t ă c u c e r i r i l o r t e h n i c i i m o d e r n e . I n 1956 sa­
v a n ţ i i e n g l e z i a u reuşit să „ p r o d u c ă " d i a m a n t e . E i a u

86
 u t i l i z a t p r e s i u n i do peste 100 000 de a t m o s f e r e şi t e m p e r a ­
t u r i de c i r c a 3 000 C.
C a r e este c a u z a m a r i i d u r i t ă ţ i a d i a m a n t u l u i ? L e g ă ­
t u r a d i n t r e a t o m i i de c a r b o n se c a r a c t e r i z e a z ă p r i n t r - o
s t a b i l i t a t e e n o r m ă . I n d i a m a n t , fiecare a t o m de c a r b o n este
l e g a t de alţi p a t r u a t o m i şi se f o r m e a z ă o s t r u c t u r ă s i m e t r i c ă ,
t e t r a e d r i c ă . P e n t r u a r u p e m ă c a r u n a t o m de c a r b o n de l a
suprafaţa d i a m a n t u l u i t r e b u i e să se r u p ă c e l p u ţ i n d o u ă
l e g ă t u r i c a r b o n - c a r b o n . L e g ă t u r a c h i m i c ă aşa de rezistentă
şi d i s p o z i ţ i a r e c i p r o c ă a a t o m i l o r i m p r i m ă c r i s t a l u l u i de
d i a m a n t a c e a s t ă d u r i t a t e u i m i t o a r e . E s t e însă d e s t u l „să se
r e s t r u c t u r e z e " reţeaua c r i s t a l i n ă a d i a m a n t u l u i , că d u r i t a t e a
d i s p a r e ş i , în l o c u l u n u i c r i s t a l s t r ă l u c i t o r , f r u m o s , o b ţ i n e m
u n m i n e r a l m o a l e . A c e s t a este g r a f i t u l .
I n r e ţ e a u a c r i s t a l i n ă a g r a f i t u l u i , f i e c a r e a t o m de c a r b o n
este de a s e m e n e a l e g a t de alţi p a t r u , d a r , spre d e o s e b i r e de
d i a m a n t , t o ţ i aceşti a t o m i s i n t d i s p u ş i i n acelaşi p l a n . E i
sînt s l a b legaţi între e i , şi de aceea g r a f i t u l este uşor s t r a t i ­
f i c a t s u b f o r m ă de s o l z i , ale c ă r o r suprafeţe a l u n e c ă u n e l e
pe c e l e l a l t e . A c e a s t ă p r o p r i e t a t e p e r m i t e u t i l i z a r e a sa în
c a l i t a t e de u n s o a r e s o l i d ă .
f~ G r a f i t u l are c u l o a r e î n c h i s ă şi este c o m p l e t o p a c . C o n d u c e
bine curentul electric.
In natură, g r a f i t u l formează zăcăminte întregi. E l poate f i
o b ţ i n u t şi pe cale a r t i f i c i a l ă , p r i n î n c ă l z i r e a c ă r b u n e l u i
c u r a t p î n ă l a c î t e v a m i i de g r a d e , fără să v i n ă în c o n t a c t
cu o x i g e n u l . D a c ă d i a m a n t u l este p u s în c o n d i ţ i i a n a l o g e
(la t e m p e r a t u r i în j u r de 2 0 0 0 ° C ) , e l trece în g r a f i t . A c e a s t a
d o v e d e ş t e că g r a f i t u l — în c o n d i ţ i i l e o b i ş n u i t e — este cea
m a i s t a b i l ă f o r m ă de c a r b o n .
I n p r e z e n t , g r a f i t u l are o u t i l i z a r e largă i n i n d u s t r i e . D i n
el se fac d i v e r s e c o n t a c t e r o t a t i v e , e l e c t r o z i p e n t r u c u p t o a r e
e l e c t r i c e , c ă r b u n i p e n t r u a p a r a t e de p r o i e c ţ i e , creuzete
p e n t r u t o p i r e a m e t a l e l o r ş i , în sfîrşit, m i n e p e n t r u c r e i o a ­
nele o b i ş n u i t e . _ ţ
S a v a n ţ i i a u o b s e r v a t că g r a f i t u l p u r a p r o a p e n u a b s o a r b e
n e u t r o n i i e m i ş i p r i n f i s i u n e a u r a n i u l u i şi în acelaşi t i m p
a c ţ i o n e a z ă ca u n b u n m o d e r a t o r a l a c e s t o r a . I n afară de
aceasta, g r a f i t u l este i e f t i n , se p r e l u c r e a z ă c u uşurinţă şi
nu are de s u f e r i t d a t o r i t ă t e m p e r a t u r i i înalte sau a r a d i a ­
ţiilor r e a c t o r u l u i . T o a t e aceste c a l i t ă ţ i a u f ă c u t ca g r a f i t u l
să fie u n m a t e r i a l de n e î n l o c u i t în t e h n i c a a t o m i c ă .

87
( Cea de-a t r e i a s t a r e a l o t r o p i c ă a c a r b o n u l u i se întllneşte
i n natură sub f o r m a f u n i n g i n i i o b i ş n u i t e şi a c ă r b u n i l o r de
p ă m î n t sau de l e m n . S o r t u l s u p e r i o r — a n t r a c i t u l — c o n ­
ţ i n e peste 9 5 % c a r b o n , r e s t u l f i i n d i m p u r i t ă ţ i : c o m p u ş i a i
c a r b o n u l u i c u h i d r o g e n u l , s u l f şi diferiţi c o m p u ş i a i s i l i c i u -
l u i , care p r i n a r d e r e formează cenuşă şi z g u r ă .
C ă r b u n e l e este l a r g u t i l i z a t I n m e t a l u r g i e p e n t r u o b ţ i n e r e a
f o n t e i . C u c î t este m a i b u n ă c a l i t a t e a c ă r b u n e l u i , c u atît
m a i curată este f o n t a . De aceea c ă r b u n e l e este iniţial p u r i f i c a t
p r i n t r a n s f o r m a r e a l u i în cocs. I n v e d e r e a c o c s i f i c ă r i i , c ă r ­
b u n e l e este î n c ă l z i t p u t e r n i c în absenţa a e r u l u i ; c o m p u ş i i
o r g a n i c i v o l a t i l i şi o p a r t e d i n s u l f se v a p o r i z e a z ă , f o r m î n d
g a z u l de cocserie, care şi e l reprezintă o m a t e r i e p r i m ă p r e ­
ţ i o a s ă . C o c s u l care r ă m î n e d u p ă c o c s i f i c a r e a c ă r b u n i l o r de
p ă m î n t este u t i l i z a t în i n d u s t r i a m e t a l u r g i c ă .
De m u l t ă v r e m e , p e n t r u o b ţ i n e r e a f o n t e i se u t i l i z a şi
c ă r b u n e l e de l e m n — m a n g a l u l . î n a i n t e , c î n d o a m e n i i n u
ştiau să o b ţ i n ă cocs d i n c ă r b u n e , întreaga c a n t i t a t e de f o n t ă
se o b ţ i n e a c u a j u t o r u l c ă r b u n i l o r dc l e m n . A p r o a p e t o a t e
pădurile d i n A n g l i a au fost t r a n s f o r m a t e i n m a n g a l p e n t r u
i n d u s t r i a metalurgică.
M a n g a l u l şi-a c î ş t i g a t r e p u t a ţ i e şi ca e x c e l e n t a b s o r b a n t
de gaze. A c e a s t ă c a p a c i t a t e o a u şi m u l t e a l t e s u b s t a n ţ e , d a r
c ă r b u n e l e de l e m n (în s p e c i a l cel de m e s t e a c ă n ) n u are c o n ­
c u r e n ţ i U n v o l u m de c ă r b u n e de l e m n este c a p a b i l să a b s o a r b ă
l a t e m p e r a t u r a c a m e r e i p î n ă l a 200 de v o l u m e de aer şi o
c a n t i t a t e m u l t m a i m a r e de gaze o t r ă v i t o a r e : c l o r , fosgen
şi a l t e l e , aşa de m a r e este p o r o z i t a t e a c ă r b u n e l u i . De aceea
c ă r b u n e l e de l e m n se u t i l i z e a z ă c u succes în măştile de gaze,
înlocuind filtrele chimice complicate.
C a p a c i t a t e a de a b s o r b ţ i e a c ă r b u n e l u i răcit c u aer l i c h i d
este însă de zece o r i m a i m a r c . A c e a s t ă p r o p r i e t a t e este u t i ­
lizată în l a b o r a t o a r e p e n t r u înlăturarea a e r u l u i şi crearea
de d e p r e s i u n i . I n t r e a l t e l e , c a r b o n u l este u n u l d i n t r e cele
m a i g r e u f u z i b i l e s u b s t a n ţ e . Se t o p e ş t e l a t e m p e r a t u r a de
c i r c a 3 700°C.
D i n p u n c t de v e d e r e c h i m i c , c a r b o n u l este p u ţ i n a c t i v .
C u t o a t e acestea, e l este „ i n e r t " n u m a i în c o n d i ţ i i o b i ş ­
n u i t e . L a t e m p e r a t u r i s u f i c i e n t de înalte r e a c ţ i o n e a z ă c u
m u l t e e l e m e n t e — m e t a l e şi n e m e t a l e .

88
 L D i n t r e cele t r e i stări a l o t r o p i c e , c e l m a i a c t i v este c ă r b u n e l e
a m o r f . P r i n î n c ă l z i r e l a a e r , acesta se c o m b i n ă e n e r g i c c u
o x i g e n u l , f o r m î n d b i o x i d de c a r b o n . D a c ă a r d e r e a se face
în prezenţa u n e i c a n t i t ă ţ i m a i reduse de o x i g e n , se o b ţ i n e
g a z u l a s f i x i a n t — o x i d u l de c a r b o n C O . C u s u l f u l , c ă r b u n e l e
f o r m e a z ă u n c o m p u s f o a r t e i m p o r t a n t : s u l f u r a de c a r b o n ,
u n u l d i n t r e solvenţii cei m a i b u n i a i grăsimilor, u l e i u r i l o r
şi r ă ş i n i l o r , care se u t i l i z e a z ă l a f a b r i c a r e a m ă t ă s i i a r t i f i ­
ciale p r i n procedeul viscoză^Asupra proprietăţilor c h i m i c e
ale c a r b o n u l u i v o m m a i r e v e n i .

Cel mai important compus al carbonului

A c e s t c o m p u s n u n u m a i că este c e l m a i i m p o r t a n t , d a r
este şi c e l m a i r ă s p î n d i t . B i o x i d u l de c a r b o n se află în a t m o ­
sferă ( 0 , 0 3 % ) , p r e c u m şi d i z o l v a t în a p a r l u r i l o r şi a m ă r i l o r ;
e l se d e g a j e a z ă în c a n t i t ă ţ i uriaşe i n e r u p ţ i i l e v u l c a n i c e ş i ,
p r i n u r m a r e , se găseşte i n a d î n c u r i l e P ă m î n t u l u i . E s t e i n t e ­
r e s a n t c ă pe p l a n e t a V e n u s se găseşte i n c a n t i t a t e m u l t m a i
m a r e d e c î t în a t m o s f e r a t e r e s t r ă .
f B i o x i d u l de c a r b o n este c o n t i n u u t r a n s f o r m a t de p l a n t e
în s u b s t a n ţ e o r g a n i c e . C u p l a n t e l e se hrănesc a n i m a l e l e ,
care e l i m i n ă p r i n respiraţie b i o x i d de c a r b o n , şi a s t f e l c a r ­
b o n u l r e v i n e i n a t m o s f e r ă . B i o x i d u l de c a r b o n este r e d a t
a t m o s f e r e i şi p r i n procesele de f e r m e n t a r e şi p u t r e f a c ţ i e .
I n f e l u l acesta se realizează c i r c u i t u l c a r b o n u l u i în n a t u r ă .
Acest c i r c u i t a r e însă şi r a m i f i c a ţ i i . C a n t i t ă ţ i î n s e m n a t e
de b i o x i d de c a r b o n p ă t r u n d în a t m o s f e r ă d a t o r i t ă e r u p ţ i i l o r
v u l c a n i c e . I n a c e l a ş i t i m p , m u l t b i o x i d de c a r b o n d i z o l v a t
în a p a o c e a n e l o r s u b f o r m ă de c a r b o n a ţ i este u t i l i z a t de a n i ­
m a l e l e m a r i n e l a f o r m a r e a s c h e l e t e l o r şi a c o c h i l i i l o r ^
I n p e r i o a d e l e î n d e p ă r t a t e alo i s t o r i e i P ă m î n t u l u i , i m e n s e
cantităţi de c a r b o n a u fost scoase d i n c i r c u i t u l v i e ţ i i şi
ascunse s u b s t r a t e l e de r o c i s e d i m e n t a r e , s u b f o r m ă d e
d e p u n e r i de c a l c a r , c ă r b u n e şi p e t r o l .
I n t i m p u l u l t i m u l u i secol, o m u l , e x t r ă g i n d şi a r z i n d
cantităţi m a r i de m i n e r e u r i , a m ă r i t c a n t i t a t e a de b i o x i d
de c a r b o n d i n a t m o s f e r ă . C o n ţ i n u t u l său în atmosferă în
prezent este în uşoară creştere. D a r b i o x i d u l de c a r b o n n u
serveşte n u m a i d r e p t hrană p e n t r u p l a n t e , c i şi d r e p t „ p l a ­
pumă" p r o t e c t o a r e a P ă m î n t u l u i . E l î n g ă d u i e t r e c e r e a raze-

89
lor solare care încălzesc suprafaţa terestră, d a r reţine razele
infraroşii pe care P ă m î n t u l Ie radiază i n spaţiul c o s m i c .
D a c ă d i n atmosferă a r l i p s i b i o x i d u l de c a r b o n , c l i m a p l a ­
n e t e i n o a s t r e a r f i fost m u l t m a i rece şi m a i uscată. De aceea
a c t i v i t a t e a o m u l u i , făcind să se mărească t r e p t a t c o n ţ i n u t u l
de C 0 d i n a t m o s f e r a P ă m î n t u l u i , v a duce c u t i m p u l l a
2

încălzirea p l a n e t e i n o a s t r e şi l a mărirea u m i d i t ă ţ i i .
B i o x i d u l de c a r b o n n u este c h i a r aşa de puţin d ă u n ă t o r
o r g a n i s m u l u i u m a n c u m a r p u t e a să pară l a p r i m a v e d e r e .
Cînd c o n ţ i n u t u l său i n aer depăşeşte . 1 % , a u loc tulburări
serioase a l e o r g a n i s m u l u i . L a o c o n c e n t r a ţ i e de 1 0 % i n t e r v i n e
m o a r t e a a p r o a p e s u b i t ă , în u r m a o p r i r i i respiraţiei.
I n p r a c t i c a z i l n i c ă , b i o x i d u l de c a r b o n se u t i l i z e a z ă , s u b
f o r m ă de gheaţă uscată ( b i o x i d de c a r b o n s o l i d ) , în s p e c i a l
în instalaţiile de r ă c i r e ,

Baza „aurului negru"

P e t r o l u l este u n amestec de diverşi c o m p u ş i a i c a r b o n u l u i

care se întîlnesc în n a t u r ă . I n c o m p o z i ţ i a l u i intră h i d r o ­
c a r b u r i şi c o m p u ş i o r g a n i c i m a i c o m p l e c ş i . P e t r o l u l este
p r e l u c r a t în u z i n e l e c h i m i c e . L a î n c e p u t se distilează d i n
p e t r o l m o l e c u l e l e cele m a i uşoare, care c o n s t i t u i e b e n z i n a ,
a p o i l a m p a n t u l ş i , în sfîrşit, u l e i u r i l e . A m e s t e c u l care
r ă m î n e este d e n u m i t p ă c u r ă şi se utilizează d r e p t c o m b u s t i b i l
la f a b r i c a r e a o ţ e l u l u i în c u p t o a r e l e S i e m e n s - M a r t i n şi în
focarele l o c o m o t i v e l o r , v a p o a r e l o r şi c e n t r a l e l o r e l e c t r i c e .
P r o d u s e l e o b ţ i n u t e p r i n p r e l u c r a r e a păcurii se utilizează
la f a b r i c a r e a substanţelor e x p l o z i v e , a c o l o r a n ţ i l o r , a m e d i ­
c a m e n t e l o r şi a m a t e r i a l e l o r p l a s t i c e . \
Se s p u n e adesea că p e t r o l u l formează sub p ă m î n t „ l a c u r i "
şi c h i a r „ m ă r i " . î n t r - a d e v ă r , n u r a r e o r i se întâmplă c a , d u p ă
săparea s o n d e l o r , p e t r o l u l să ţîşnească sub f o r m a u n e i fîn-
t î n i a r t e z i e n e . O a s t f e l de f î n t î n ă arteziană p o a t e „să p r o ­
d u c ă " de l a 100 p î n ă l a 1 0 0 0 de t o n e de p e t r o l pe z i . C u
t o a t e acestea, p e t r o l u l n u se strînge în r e z e r v o a r e n a t u r a l e ,
c i se î m b i b ă în r o c i l e poroase, a f i n a t e , ca într-un b u r e t e ,
şi a j u n g e l a suprafaţă n u m a i d a t o r i t ă p r e s i u n i i s t r a t e l o r
s u p e r i o a r e ale P ă m î n t u l u i şi a gazelor d i z o l v a t e . Dacă însă
p r e s i u n e a p e t r o l u l u i este insuficientă, t r e b u i e să f i e scos

90
c u a j u t o r u l p o m p e l o r . A t u n c i , p e n t r u menţinerea p r e s i u n i i
necesare i n p u n g a de p e t r o l se i n t r o d u c e a p ă .
Dacă p r o v e n i e n ţ a vegetală a c ă r b u n i l o r n a t u r a l i n u este
pusă de n i m e n i la î n d o i a l ă , în p r i v i n ţ a p r o v e n i e n ţ e i p e t r o ­
l u l u i n u există n i c i pînă a z i u n p u n c t de vedere u n i t a r . U n i i
c e r c e t ă t o r i , p r i n t r e care şi M e n d e l e e v , a u c o n s i d e r a t că
p e t r o l u l s-a f o r m a t d i n c o m p u ş i m i n e r a l i — c a r b u r i m e t a l i c e
şi a p ă . Dacă aceasta este a d e v ă r a t , ar t r e b u i ca z ă c ă m i n t e l e
de p e t r o l să f i e s i t u a t e i n s p e c i a l în zonele v u l c a n i c e . D a r
d i n 10 000 de zăcăminte de p e t r o l c u n o s c u t e pe P ă m î n t , n u ­
m a i 30 sînt d i s p u s e în a p r o p i e r e de l o c u r i l e care prezintă f i ­
s u r i ale s c o a r ţ e i , i a r c e l e l a l t e se află sub r o c i s e d i m e n t a r e care
n i c i o d a t ă n u a u v e n i t în c o n t a c t c u m a g m a i n c a n d e s c e n t ă .
De aceea m a j o r i t a t e a s a v a n ţ i l o r sînt i n prezent de altă
părere, şi a n u m e că p e t r o l u l s-a f o r m a t d i n r e s t u r i de p l a n t e
şi a n i m a l e de-a l u n g u l v r e m u r i l o r . Dacă aceste r e s t u r i a j u n g
într-un m e d i u care c o n ţ i n e o x i g e n , ele se d e s c o m p u n , f o r ­
m î n d c ă r b u n i i f o s i l i . Dacă însă m e d i u l este sărac i n o x i g e n ,
se formează p e t r o l u l . Cărbunele rămine la l o c u l de f o r m a r e ,
în t i m p ce p e t r o l u l migrează sub p ă m î n t şi se poate împrăştia
dacă n u întîlneşte c o n d i ţ i i f a v o r a b i l e de a c u m u l a r e , în spe­
c i a l s u b s t r a i e l e de a r g i l ă .
Cînd s t r a i e l e s u p e r i o a r e ale r o c i l o r sînt i m p e r m e a b i l e şi
p e n t r u gaze, h i d r o c a r b u r i l e cele m a i uşoare — m e t a n u l ,
e t a n u l e t c . — se a c u m u l e a z ă şi ele sub p ă m î n t şi formează
z ă c ă m i n t e de gaze n a t u r a l e . Gazele n a t u r a l e reprezintă în
prezent u n a d i n cele m a i i e f t i n e şi m a i preţioase m a t e r i i
prime pentru industria chimică.

Carbonul în chimia anorganică

D i n p u n c t u l de vedere a l n u m ă r u l u i şi a l diversităţii c o m ­
puşilor s ă i , c a r b o n u l lasă în urmă t o a t e c e l e l a l t e e l e m e n t e
c h i m i c e d i n t a b e l u l l u i M e n d e l e e v l u a t e laolaltă.
I n c o m b i n a ţ i e c u h i d r o g e n u l , o x i g e n u l , a z o t u l , s u l f u l şi
f o s f o r u l , el formează a p r o a p e toţi c o m p u ş i i o r g a n i c i existenţi
in natură şi sintetizaţi i n l a b o r a t o r . Pînă în p r e z e n t se
cunosc peste două m i l i o a n e de c o m p u ş i o r g a n i c i , i a r t e o r e t i c
este p o s i b i l ă e x i s t e n ţ a u n u i n u m ă r i n f i n i t de m a r e de a s t f e l
de c o m p u ş i . A . N e s m e i a n o v a făcut, o c o m p a r a ţ i e deosebit
de s u g e s t i v ă , s p u n i n d că l i m b a j u l c h i m i e i o r g a n i c e este u n

91
l i m b a j a l cărui alfabet constă în t o t a l d i n şase l i t e r e , d a r
a l cărui f o n d de c u v i n t e creşte m e r e u şi încă de p e - a c u m
greu ar p u t e a f i c u p r i n s e i n s u l e de t o m u r i v o l u m i n o a s e .
D i v e r s i t a t e a c o m p u ş i l o r o r g a n i c i este c o n d i ţ i o n a t ă de
c a p a c i t a t e a a t o m i l o r de c a r b o n de a f o r m a legături e x t r a ­
o r d i n a r de s t a b i l e u n u l cu celălalt. Lanţurile f o r m a t e d i n
a t o m i i de c a r b o n pot a t i n g e l u n g i m i f o a r t e m a r i şi i n acelaşi
t i m p pot f i f o a r t e s t a b i l e , în t i m p ce c h i a r lanţurile f o a r t e
scurte ale a t o m i l o r a l t o r e l e m e n t e s i n t , în m a j o r i t a t e a c a z u ­
r i l o r , puţin r e z i s t e n t e . A s t f e l , p e n t r u o x i g e n , l u n g i m e a
m a x i m ă a lanţurilor este de 2 a t o m i ; c o m p u ş i i caro c o n ţ i n
astfel de lanţuri s i n t f o a r t e puţin s t a b i l i . P e n t r u c a r b o n
s-au o b ţ i n u t lanţuri perfect s t a b i l e care conţin peste 70 de
a t o m i de c a r b o n .
E l e m e n t u l c a r b o n are însă şi în c h i m i a anorganică u n r o l
i m p o r t a n t . I n special t r e b u i e m e n ţ i o n a ţ i b i o x i d u l de c a r b o n
şi derivaţii a c e s t u i a .
D i z o l v î n d u - s e în a p ă , b i o x i d u l de c a r b o n formează u n
acid slab, acidul carbonic 11 C0 . 2 3

I n stare pură, acest a c i d este i m p o s i b i l de o b ţ i n u t , f i i n d

i n s t a b i l . D i m p o t r i v ă , sărurile a c i d u l u i c a r b o n i c — c a r b o ­
nat, i i şi bicarbonaţii — sînt compuşi s t a b i l i . Cele m a i
i m p o r t a n t e d i n t r e acestea s i n t c a r b o n u l u i de s o d i u N a C 0 2 3

sau soda, şi c a r b o n a t u l de p o t a s i u K C 0 , sau p o t a s a . Dacă

2 3

m e t a l u l a s u b s t i t u i t în m o l e c u l a a c i d u l u i c a r b o n i c n u m a i
un s i n g u r a t o m de h i d r o g e n , sc obţin b i c a r b o n a ţ i i . Cel m a i
i m p o r t a n t b i c a r b o n a t este b i c a r b o n a t u l de s o d i u N a H C 0 . 3

92
 U n a l t c o m p u s i m p o r t a n t a l c a r b o n u l u i cu o x i g e n u l este
o x i d u l său, C O .
O x i d u l de c a r b o n se formează p r i n a r d e r e a c ă r b u n e l u i
i n t r - o c a n t i t a t e insuficientă de o x i g e n p e n t r u ca a r d e r e a să
fie c o m p l e t ă . Cînd n u este d e s t u l o x i g e n , i n p a r t e a inferioară
a c u p t o r u l u i , u n d e e x i s t ă încă o x i g e n , a r d e r e a este c o m p l e t ă
şi se formează b i o x i d u l de c a r b o n : C + 0 —» C 0 , pe c î n d
2 2

i n p a r t e a superioară a c u p t o r u l u i o p a r t e d i n c ă r b u n e l e
i n c a n d e s c e n t v i n e în c o n t a c t n u c u a e r u l , c i cu b i o x i d u l de
c a r b o n f o r m a t . I n aceste c o n d i ţ i i se formează o x i d de c a r ­
b o n : C O + C - » 2CO.
a

O x i d u l de c a r b o n este n u m i t u n e o r i gaz a s f i x i a n t , deoa­

rece este e x t r e m de o t r ă v i t o r . O t r ă v i r e a c u o x i d de c a r b o n
( a s f i x i a ) are loc de o b i c e i c î n d coşul este î n c h i s î n a i n t e de
v r e m e . I n c a z u l o t r ă v i r i i c u o x i d de c a r b o n , sîngele p i e r d e
c a p a c i t a t e a de a f i x a o x i g e n u l şi de a-1 ceda ţesuturilor o r g a ­
n i s m u l u i . A c e a s t a p o a t e duce l a m o a r t e a o m u l u i .
O x i d u l de c a r b o n are u n c a r a c t e r n e s a t u r a t şi de aceea
a d i ţ i o n e a z ă c u a v i d i t a t e a l t e m o l e c u l e sau alţi a t o m i . D e
e x e m p l u , l a t e m p e r a t u r i de c i r c a 500°C sau p u r şi s i m p l u l a
l u m i n ă , o x i d u l de c a r b o n „ c a p t e a z ă " d o i a t o m i de c l o r ,
f o r m î n d c o m p u s u l t o x i c b i n e c u n o s c u t — f o s g e n u l : CO +
+ C l -> COCl .
2 2

F o s g e n u l este şi u n r e a c t i v f o a r t e preţios p e n t r u o b ţ i n e r e a
m u l t o r compuşi o r g a n i c i complecşi. L a temperatură r i d i ­
cată şi l a p r e s i u n i m a r i , o x i d u l de c a r b o n se c o m b i n ă c u
m e t a l e l e ; în f e l u l acesta se o b ţ i n e , de e x e m p l u , u n c o m p u s
v o l a t i l a l f i e r u l u i , p e n t a c a r b o n i l u l de f i e r F e ( C O ) .
5

P r i n a r d e r e a o x i d u l u i de c a r b o n se degajează o c a n t i t a t e
mare de c ă l d u r ă , de aceea acest gaz este f a b r i c a t în g e n e r a ­
toare speciale şi u t i l i z a t ca gaz c o m b u s t i b i l .
I n p r o c e s u l de g a z i f i c a r e subterană a c ă r b u n e l u i se f o r ­
mează în m ă s u r ă c o n s i d e r a b i l ă o x i d de c a r b o n , care a p o i
este t r i m i s , p r i n c o n d u c t e , l a suprafaţă şi u t i l i z a t .
Cu a j u t o r u l o x i d u l u i de c a r b o n se p o a t e f a b r i c a a c i d u l
c i a n h i d r i c , I I C N , de e x e m p l u p r i n reacţia c u a m o n i a c u l :
CO + N H - » H C N + H 0 .
3 2

A c i d u l c i a n h i d r i c este u n a d i n cele m a i p u t e r n i c e o t r ă v u r i .
L a t e m p e r a t u r i î n a l t e , c a r b o n u l se p o a t e u n i c u m u l t e
m e t a l e , f o r m î n d c a r b u r i . Cele m a i c u n o s c u t e c a r b u r i sînt
c a r b u r i l e de w o l f r a m . A c e s t e a sînt de n e î n l o c u i t l a f a b r i ­
carea u n o r a l i a j e de o d u r i t a t e f o a r t e m a r e , care a t i n g e a p r o a p e
pe aceea a d i a m a n t u l u i .

93
 Cel m a i s i m p l u c o m p u s al c a r b o n u l u i cu h i d r o g e n u l , care
se găseşte la l i m i t a d i n t r e compuşii o r g a n i c i şi cei a n o r g a n i c i ,
este gazul m e t a n , C H . Acesta se o b ţ i n e , l a temperatură
4

ridicată, d i r e c t d i n c a r b o n şi h i d r o g e n . I n natură, m e t a n u l
se formează p r i n descompunerea compuşilor o r g a n i c i i n
absenţa a e r u l u i . M e t a n u l este c o m p o n e n t u l p r i n c i p a l a l
gazelor n a t u r a l e .
A t o m i i de h i d r o g e n d i n m e t a n pot f i înlocuiţi parţial sau
t o t a l c u a t o m i de h a l o g e n i . P r i n înlocuirea a t r e i a t o m i de
h i d r o g e n c u t r e i a t o m i de c l o r se obţine c l o r o f o r m u l (CHC1 ) 3

care se utilizează pe scară largă în m e d i c i n ă , i a r dacă toţi

a t o m i i de h i d r o g e n sînt înlocuiţi cu c l o r se formează t e t r a -
c l o r u r a de c a r b o n C C 1 , u n s o l v e n t f o a r t e b u n , n e i n f l a m a b i l .
4

D i f e r i t e l e a m e s t e c u r i de compuşi halogenaţi, ca G G 1 F , 2 2

CC1F e t c , poartă d e n u m i r e a de f r e o n i şi se utilizează i n

3

tehnica f r i g u l u i .
I n orice caz, şi d i n p u n c t u l de vedere a l diversităţii c o m ­
puşilor a n o r g a n i c i , c a r b o n u l ocupă u n loc de f r u n t e p r i n t r e
elementele sistemului periodic.

Siliciul - „zeul" naturii anorganice

S i l i c i u l este u n r e m a r c a b i l e l e m e n t c h i m i c , a i cărui a t o m i
s i n t f o a r t e l a r g răspindiţi pe P ă m î n t . C u t o a t e c ă scoarţa
p l a n e t e i noastre este c o m p u s ă d i n t r - u n număr f o a r t e m a r e de
m i n e r a l e care n u se aseamănă u n u l c u celălalt, s i l i c i u l ocupă
u n loc de seamă în cele m a i m u l t e d i n t r e acestea. S i l i c i u l
reprezintă c i r c a 3 0 % d i n g r e u t a t e a scoarţei t e r e s t r e . I l
găsim în t o a t e p l a n t e l e .
I n cantităţi reduse, s i l i c i u l intră de asemenea în c o n s t i t u ­
ţia o r g a n i s m e l o r v i i , i a r unele m i c r o o r g a n i s m e utilizează
a c i d u l s i l i c i c , d i z o l v a t în apa oceanelor p e n t r u c o n s t r u i r e a
scheletelor l o r . I n o r g a n i s m u l u m a n s i l i c i u l se află într-o
proporţie m a i mică de 0 , 1 % şi, pînă i n p r e z e n t , r o l u l său
b i o l o g i c este n e c l a r i f i c a t . I
Ca şi a t o m i i de c a r b o n , a t o m i i de s i l i c i u sînt tetravalenţi.
Aceasta înseamnă că p o t adiţiona cîte p a t r u a t o m i m o n o -
v a l e n ţ i , ca, de e x e m p l u , de h i d r o g e n sau de f l u o r . A c t i v i ­
t a t e a c h i m i c ă r e l a t i v m a r e a acestui element face ca e l să
-nu poată f i întîlnit în natură în stare liberă.

94
 Cea m a i f a v o r a b i l ă c u p l a r e se realizează între o r b i t e l e
e l e c t r o n i c e ale u n u i a t o m de s i l i c i u şi a d o i a t o m i de o x i g e n ,
ceea ce d u c e l a naşterea b i o x i d u l u i de s i l i c i u . A c e s t a este u n
c o m p u s s o l i d , g r e u f u z i b i l şi p u ţ i n r e a c t i v f T T i o x i d u l de s i l i c i u
se intîlneşte i n natură sub d i f e r i t e f o r m e . Cele m a i f r e c v e n t e
sînt f i l o a n e l e de c u a r ţ care t a i e m i n e r a l e l e m a i p u ţ i n d u r e
sau p r o d u s u l de e r o z i u n e a l r o c i l o r — n i s i p u l a l b de c u a r ţ .
M a i r a r se î n t î l n e s c a n u m i t e v a r i e t ă ţ i de c u a r ţ c o l o r a t e
datorită prezentei u n o r impurităţi: j a s p , agat, ealoedonie,
crisopraz, o n i x , opal.
De o b i c e i c u a r ţ u l c o n s t ă d i n n u m e r o a s e c r i s t a l e m i c i
t r a n s p a r e n t e , l i p i t e între e l e . E l este f o a r t e d u r , m a i d u r
d e c î t m u l t e a l t e m i n e r a l e . I n p r o c e s u l de e r o d a r e a r o c i l o r ,
cuarţul este d i s t r u s u l t i m u l , f o r m î n d „ r e s t u r i " de f i l o a n e de
c u a r ţ ; p r o d u s u l de d i s t r u g e r e a l acestor f i l o a n e — n i s i p u l
de cuarţ — c o n ţ i n e f r e c v e n t a u r ( n i s i p a u r i f e r şi c h i a r b u c ă ţ i
de m e t a l e i n s t a r e n a t i v ă p î n ă l a c î t e v a k i l o g r a m e ) . Deose­
b i t de d u r e sînt f o r m e l e s e d i m e n t a r e ale c u a r ţ u l u i : j a s p u l
şi a g a t u l . D i n j a s p şi agat se o b ţ i n p o d o a b e f r u m o a s e şi
unele d e t a l i i t e h n i c e : m o j a r c c h i m i c e , p r i s m e p e n t r u b a l a n ­
ţele de p r e c i z i e , lagăre p e n t r u c e a s u r i şi p e n t r u a p a r a t e l e
de m ă s u r ă . j
D e s t u l de f r e c v e n t se î n t î l n e s c în natură c r i s t a l e m a r i
t r a n s p a r e n t e de c u a r ţ , d e n u m i t e c r i s t a l de s t î n c ă . U n a d i n
aceste b u c ă ţ i de c r i s t a l , găsită în M a d a g a s c a r , avea l u n g i ­
mea de 8 m e t r i .
Î n a i n t e v r e m e c r i s t a l u l de s t î n c ă servea n u m a i l a o b ţ i ­
nerea de p o d o a b e , d a r , d u p ă ce s-au d e s c o p e r i t p r o p r i e t ă ţ i l e
m i n u n a t e a l e a c e s t u i m i n e r a l f r u m o s , u t i l i z ă r i l e în ştiinţă
şi în t e h n i c ă a u d e v e n i t p r e d o m i n a n t e . D a c ă se c o m p r i m ă o
placă de cuarţ ( o b ţ i n u t ă p r i n tăierea u n u i c r i s t a l de c u a r ţ
după o a n u m i t ă d i r e c ţ i e ) pe feţele acesteia a p a r s a r c i n i elec­
t r i c e . D a t o r i t ă a c e s t e i p r o p r i e t ă ţ i , c r i s t a l e l e de c u a r ţ sînt
denumite piezoelectrice.
P r o p r i e t ă ţ i s i m i l a r e a u şi a l t e s u b s t a n ţ e , c a , de e x e m p l u
sarea S e i g n e t t e . D a r în c a z u l c u a r ţ u l u i aceste p r o p r i e t ă ţ i
sînt d u b l a t e de p r o p r i e t ă ţ i m e c a n i c e e x t r a o r d i n a r e . E l este
foarte r e z i s t e n t şi e l a s t i c . D a c ă se c o n f e c ţ i o n e a z ă d i n cuarţ
un d i a p a z o n şi se i n t r o d u c e s u b u n c l o p o t de sticlă sub care
se face v i d , acest d i a p a z o n p o a t e o s c i l a ore î n t r e g i . T e m p e ­
r a t u r a a p r o a p e că n u are n i c i o influenţă a s u p r a c u a r ţ u l u i ;
c o e f i c i e n t u l său de d i l a t a r e este e x t r e m de m i c .

95
 Dacă pe feţele u n e i plăcuţe de cuarţ, a c o p e r i t e cu cîte u n
s t r a t de m e t a l , a p l i c ă m u n c u r e n t e l e c t r i c a l t e r n a t i v , plăcuţa
intră în mişcare o s c i l a t o r i e . Oscilaţiile se intensifică pînă ce
intră în rezonanţă, adică frecvenţa c î m p u l u i e l e c t r i c d e v i n e
egală c u frecvenţa oscilaţiilor p r o p r i i . (TTăcile de cuarţ
p i e z o e l e c t r i c sînt l a r g f o l o s i t e în tehnică. C u a j u t o r u l aces­
t o r a se stabilizează l u n g i m e a de u n d ă a s t a f i i l o r de r a d i o
sau se obţin u l t r a s u n e t e l e . Plăcile de cuarţ p i e z o e l e c t r i c se
utilizează p e n t r u f a b r i c a r e a c e a s u r i l o r „ d e c u a r ţ " de m a r e
p r e c i z i e sau p e n t r u măsurarea p r e s i u n i l o r înalte care a p a r ,
de e x e m p l u , în ţ e v i l e de t u n . J
Savanţii a u s t a b i l i t că cuarţul este t r a n s p a r e n t n u n u m a i
p e n t r u razele v i z i b i l e , d a r şi p e n t r u razele u l t r a v i o l e t e . De
aceea d i n c r i s t a l de stîncă se fabrică d e t a l i i ale a p a r a t e l o r
o p t i c e cele m a i precise — l e n t i l e şi p r i s m e .
B i o x i d u l de s i l i c i u este c o m p u s u l cel m a i s i m p l u a l s i l i -
c i u l u i , d a r n u şi cel m a i r ă s p î n d i l în natură. 0 c a n t i t a t e
m u l t m a i m a r e de s i l i c i u intră în c o m p o z i ţ i a m i n e r a l e l o r
care alcătuiesc baza scoarţei t e r e s t r e : b a z a l t u l , g r a n i t u l ,
g n a i s u l şi a l t e l e .
M u l t e m i n e r a l e care conţin s i l i c i u a u o largă u t i l i z a r e .
Sînt de neînlocuit p r i n proprietăţile l o r m i c a şi a z b e s t u l .
C r i s t a l e l e de m i c ă se clivează f o a r t e uşor, formînd foiţe

96
s u b ţ i r i . M i c a este u t i l i z a t ă l a c o n f e c ţ i o n a r e a d i f e r i t e l o r
e l e m e n t e de î n c ă l z i r e , a c o n d e n s a t o a r e l o r e l e c t r i c e de b u n ă
c a l i t a t e , a f e r e s t r e l o r f o a r t e s u b ţ i r i p e n t r u c o n t o a r e l e de
numărat p a r t i c u l e în f i z i c a a t o m i c ă . în a n t i c h i t a t e , pe v r e ­
mea c î n d o a m e n i i n u ştiau î n c ă să f a b r i c e g e a m u r i de s t i c l ă ,
la f e r e s t r e e r a u puse p l ă c i de m i c ă .
A z b e s t u l — u n m i n e r a l a l b , f i b r o s — reprezintă u n m i ­
n u n a t i z o l a t o r e l e c t r i c şi t e r m i c , care rezistă l a t e m p e r a t u r i
de peste 1 000 C D i n a z b e s t se f a b r i c ă c a r t o n şi ţesături
refractare», i a r d i n azbest şi c i m e n t a z b o c i m e n t u l , r e n u m i t
m a t e r i a l de c o n s t r u c ţ i e , care î m b i n ă r e z i s t e n ţ a c i m e n t u l u i
cu e l a s t i c i t a t e a a z b e s t u l u i .

Proprietăţile siliciului

M u l t ă v r e m e s a v a n ţ i i n u a u reuşit să o b ţ i n ă s i l i c i u de
înaltă p u r i t a t e şi să-i s t u d i e z e p r o p r i e t ă ţ i l e . î n p r e z e n t ,
însă, o a m e n i i de ştiinţă a u reuşit să obţină siliciu
de p u r i t a t e a 0 9 , 9 9 9 % şi c h i a r m a i m a r e . S i l i c i u l p u r f o r ­
mează c r i s t a l e s o l i d e de c u l o a r e g r i ca o t e l u l , în care d i s p o ­
ziţia a t o m i l o r este aceeaşi ca în d i a m a n t . D a r în t i m p ce

J — Călătorie în l u m e a e l e m e n t e l o r 97
d i a m a n t u l este u n b u n i z o l a n l , s i l i c i u l este u n s e m i c o n d u c t o r .
S i l i c i u l u l t r a p u r este de n e î n l o c u i t p e n t r u f a b r i c a r e a f o t o -
e l e m e n t e l o r s o l a r e , care se caracterizează p r i n t r - u n r a n d a ­
ment ridicat.
F o t o e l e m e n t u l solar de s i l i c i u este o placă m e t a l i c ă aco­
perită c u u n s t r a t s e m i t r a n s p a r e n t de s i l i c i u . L u m i n a solară
scoate d i n a t o m i i de s i l i c i u e l e c t r o n i ; se creează a s t f e l u n
c u r e n t e l e c t r i c . B a t e r i i l e „ s o l a r e " c u f o t o e l e m e n t e de s i l i c i u
a l i m e n t e a z ă c u curent, e l e c t r i c n a v e l e c o s m i c e .
D i n s i l i c i u se c o n f e c ţ i o n e a z ă d i o d e şi t r i o d e s e m i c o n d u c ­
t o a r e . A c e s t e a se utilizează i n r a d i o t e h n i c ă l a c o n f e c ţ i o n a r e a
a p a r a t e l o r de r e c e p ţ i e , a a m p l i f i c a t o a r e l o r , a r a d i o l o c a t o a ­
r e l o r şi a d i f e r i t e a p a r a t e .
L a t e m p e r a t u r a o b i ş n u i t ă s i l i c i u l este u n c o m p u s i n e r t .
L a c a l d însă reacţionează cu a p r o a p e t o a t e e l e m e n t e l e . Cei
m a i i m p o r t a n ţ i c o m p u ş i a i s i l i c i u l u i sînt c o m p u ş i i n a ­
t u r a l i — m i n e r a l e l e — , despre care s-a v o r b i t , şi n u m e r o a s e l e
săruri ale a c i d u l u i s i l i c i c H S i 0 . A c e s t a este u n a c i d f o a r t e
2 3

slab şi formează în apă n u o soluţie p r o p r i u - z i s ă , c i o soluţie

c o l o i d a l ă . S o l u ţ i a c o l o i d a l ă este o suspensie f o a r t e f i n ă :
la l u m i n ă apare t u l b u r e , d a r n u s e d i m e n t e a z ă , deoa­
rece p a r t i c u l e l e de substanţă sînt f o a r t e m i c i . A p r o a p e
t o a t e sărurile a c i d u l u i s i l i c i c n u s i n t s o l u b i l e i n a p ă .
U n e l e d i n acestea — f e l d s p a f u r i l e — s i n t l a r g r ă s p i n d i t e în
n a t u r ă . Se d i z o l v ă b i n e n u m a i sarea de s o d i u a a c i d u l u i

98
s i l i c i c N a S i 0 . S o l u ţ i a sa i n apă p o a r t ă d e n u m i r e a de sticlă
2 3

s o l u b i l ă şi se u t i l i z e a z ă l a p r e p a r a r e a c l e i u l u i şi ca c o m p o ­
ziţie refractară p e n t r u î m b i b a r e a ţesăturilor şi a l e m n u l u i .

Sticla

fl5aeă n - a r f i fost s i l i c i u l , n u a r f i e x i s t a t n i c i s t i c l a , i n
p r e z e n t se c u n o s c m u l t e s o r t u r i de s t i c l ă .
S t i c l a o b i ş n u i t ă este o sare c o m p l e x ă a a c i d u l u i s i l i c i c
I\a CaSi 0
2 6 1 4sau N a 0 - C a O - G S i 0 . A c e a s t a se fabrică în
2 2

c u p t o a r e m a r i , t o p i n d n i s i p , S i 0 , c u c a l c a r , C a C 0 şi c u
1
2 3

s o d ă , N a C 0 . I m p u r i t ă ţ i l e de f i e r c o l o r e a z ă s t i c l a i n g a l b e n -
2 3

v e r d e . D a c ă este n e v o i e să se o b ţ i n ă o s t i c l ă c o l o r a t ă , se
a d a u g ă în t o p i t u r ă d i v e r s e s u b s t a n ţ e : săruri de c o b a l t p e n t r u
a l b a s t r u , săruri de c r o m p e n t r u v e r d e e t c . P e n t r u o b ţ i n e r e a
s t i c l e l o r d e c o r a t i v e cu l u c i u p u t e r n i c ( „ c r i s t a l i n " ) se a d a u g ă
săruri de p l u m b .
S t i c l a o b i ş n u i t ă are u n m a r e n e a j u n s : se sparge c u uşu­
r i n ţ ă l a l o v i r e şi crapă p r i n î n c ă l z i r e n e u n i f o r m ă . P e n t r u
i n d u s t r i a de a u t o m o b i l e se f a b r i c ă s t i c l ă i n c a s a n t ă , c ă l i t ă
în m o d s p e c i a l . D a t o r i t ă c ă l i r i i , s t r a t u l e x t e r i o r de sticlă
este p u t e r n i c c o m p r i m a t , i a r col i n f e r i o r este d e s t i n s . A c e a s t ă
sticlă este m a i rezistentă d e c î t cea o b i ş n u i t ă ş i , d a c ă t o t u ş i
se s p a r g e , c i o b u r i l e n u s î n t a s c u ţ i t e .
P e n t r u f a b r i c a r e a v e s e l e i de l a b o r a t o r se u t i l i z e a z ă t i p u r i
speciale de s t i c l ă , „ P i r e x " , „ J e n a " , „ D u r a n " , „ R a z o t e r m "
e t c , i a r p e n t r u t e m p e r a t u r i şi m a i înalte b i o x i d de s i l i c i u
(cuarţ) t o p i t . A c e a s t a a p r o a p e că n t i se d i l a t ă l a î n c ă l z i r e , de
aceea p o a t e f i î n c ă l z i t ă la roşu şi i n t r o d u s ă în apă rece fără
să c r a p e . I n u n e l e s o r t u r i de sticlă sînt s u d a t e f i r e m e t a l i c e .
A c e s t e a se u t i l i z e a z ă l a b e c u r i l e e l e c t r i c e şi l a l ă m p i l e de
radio.
D e o s e b i t de m i n u ţ i o s — d u p ă reţete s p e c i a l e , care t r e b u i e
r e s p e c t a t e c u s t r i c t e ţ e — se o b ţ i n e s t i c l a o p t i c ă . O b i e c t i v u l
t e l e s c o p u l u i s a u a l a p a r a t u l u i de f o t o g r a f i a t dă o imagine
bună numai dacă este confecţionat dintr-o sticlă optică
a b s o l u t t r a n s p a r e n t ă J P e n t r u ca d e t a l i i l e d i n sticlă o p t i c ă să
nu-şi m o d i f i c e f o r m a la ş l e f u i r e , se r e s p e c t ă l a p r e l u c r a r e u n

1
Producţia industriei sticlei a atins în 1963 în R.P.R., un
n i v e l de 7 3 4 % f a ţ ă de a n u l 19:18 (JV.t.).

T 99
r e g i m t e r m i c a n u m i t . Cele m a i b u n e r e z u l t a t e s i n t d a l e de
o b i e c t i v e l e ale căror l e n t i l e sînt confecţionate d i n sticlă k r o n -
glass şi f l i n t g l a s s . D i n k r o n g l a s s , care este de d e n s i t a t e m a i
m i c ă , se fabrică l e n t i l e l e c o n v e x e , i a r d i n f l i n t g l a s s ( m u i
d e n s ) , l e n t i l e l e c o n c a v e . O a s t f e l de a s a m b l a r e a l e n t i l e l o r
p e r m i t e o b i e c t i v u l u i să concentreze toate razele de d i f e r i t e
c u l o r i într-un s i n g u r p u n c t fără să r e z u l t e benzi c o l o r a t e Ia
marginile imaginii.

Ceramica

O b i e c t e l e de c e r a m i c ă sc utilizează în v i a t a de t o a t e
z i l e l e d i n cele m a i v e c h i t i m p u r i . O b i e c t e ceramice s i n t şi
c ă r ă m i z i l e . E l e se confecţionează d i n t r - u n amestec u m e d de
argilă şi n i s i p , d u p ă care se usucă şi se a r d . A m e s t e c u l ars se
sinterizează şi încetează de a m a i a b s o r b i apă şi de a p e r m i t e
trecerea acesteia.
P r a c t i c a olăritului este de asemenea cunoscută de f o a r t e
multă v r e m e . O l a r u l reuşeşte cu măiestrie, cu a j u t o r u l roţii
sale — o măsuţă rotativă — şi a l m î i n i l o r , să t r a n s f o r m e
în o a l e , c ă n i , f a r f u r i i , bulgării de argilă frămîntată cu apă.
V a s u l , odată t e r m i n a t , este acoperit cu desene şi pus l a uscat.
O c o n d i ţ i e o b l i g a t o r i e a realizării oricărui obiect de ceramică
este a r d e r e a . Cu cît t e m p e r a t u r a l a care se ard obiectele
este m a i r i d i c a t ă , cu atît m a i bună este c a l i t a t e a l o r .
Vasele de faianţă şi de porţelan se confecţionează d i n
acelaşi s o r t do argilă a l b ă , c a o l i n ( A l 0 - 2 S i 0 - H 0 ) , d a r
2 3 2 2

cele de porţelan sînt supuse a r d e r i i l a temperatură m u l t

m a i r i d i c a t ă , de aceea sint s e m i t r a n s p a r e n t e . Vasele de
faianţă şi de porţelan sînt a c o p e r i t e cu u n smalţ subţire de
sticlă uşor f u z i b i l ă .
A r t i c o l e l e de ceramică joacă un r o l f o a r t e i m p o r t a n t în
t e h n i c a m o d e r n ă . E l e se utilizează pe scară m a r e în c o n ­
1

s t r u c ţ i i , p r e c u m şi în i n d u s t r i a electrotehnică şi în r a d i o -

P r i n proprietăţile l o r m e c a n i c e , t e r m i c e , e l e c t r i c e b u n e , atît
1

masele c e r a m i c e c l a s i c e , c î t şi masele c e r a m i c e speciale cu însuşiri

deosebite de r e f r a c t a r i t a t e , etanşeitate l a v i d , i m p e r m e a b i l i t a t e l a
gaze, rezistenţă e l e c t r i c ă , p i e r d e r i d i e l e c t r i c e reduse etc. c o n s t i t u i e
u n f a c t o r i m p o r t a n t în c o n t i n u a d e z v o l t a r e a t e h n i c i i m o d e r n e .
Masele c e r a m i c e speciale pe bază de silicaţi de l i t i u , c u c o e f i c i e n ţ i
de d i l a t a r e reduşi şi în u n e l e c a z u r i c h i a r n e g a t i v i , p r e c u m şi pe bază

100
tehnică. S-au fabricat sorturi s p e c i a l e de p o r ţ e l a n pentru
uz radiotehnic, care conţin, în afară do caolin, şi
multe alte substanţe chimice şi care posedă proprietăţi
izolatoare ridicate.

Prin ce mai este interesant siliciul

I n afară de s t i c l ă şi c e r a m i c ă , s i l i c i u l m a i f o r m e a z ă m u l ţ i
c o m p u ş i i m p o r t a n t i şi u t i l i . Compusul siliciului cu carbo­
n u l — c a r b o r u n d u l ( c a r b u r a de s i l i c i u , S i C ) se o b ţ i n e p r i n c a l -
cinarea u n u i amestec de S i 0 2 cu cărbune. Acest compus n u
este i n f e r i o r ca d u r i t a t e d e c î t d i a m a n t u l u i şi c o n s t i t u i e u n u l
d i n m a t e r i a l e l e de b a z ă p e n t r u f a b r i c a r e a p i e t r e l o r de p o l i z o r
şi a ş m i r g h e l u l u i , care se folosesc l a şlefuirea c e l o r m a i d u r e
oţeluri.
Siliciul, ca şi carbonul, poate forma lanţuri din mai
mulţi atomi de acelaşi f e l . Se cunosc compuşii siliciului
SiH 4 (silanul), S i H 2 6 pînă la S i I I6 1 4 , d a r aceştia sînt mult
m a i p u ţ i n s t a b i l i c o m p a r a t i v c u h i d r o c a r b u r i l e şi se aprind
de l a s i n e în a e r . Şi a i c i , ca şi în a l t e c a z u r i , se v e d e t e n d i n ţ a
siliciului de a f o r m a cel m a i s t a b i l compus: S i 0 . 2 I n cazul

de s i l i c a ! de z i r c o n i u , s i l i c i u r ă de b e r i l i u , de a z o t , de b o r , de m o l i b d e n ,
etc. c u r e f r a c t a r i t a t e f o a r t e î n a l t ă , d u r i t a t e f o a r t e m a r e şi p r o p r i e t ă ţ i
e l e c t r i c e r e m a r c a b i l e , care pot, f i f o l o s i t e în c o n d i ţ i i în care a l t e m a t e ­
riale, inclusiv metalele, sint necorespunzătoare sau au o a p l i c a ­
b i l i t a t e r e d u s ă , a u deschis p e r s p e c t i v e de nebănuit t e h n i c i i t e m p e r a ­
t u r i l o r înalte, a v i d u l u i înaintat, a frecvenţelor înalte, a m i c r o u n d e l o r ,
a exploatării spaţiului cosmic e l e .
P r i n a p l i c a r e a p r o c e d e u l u i de o b ţ i n e r e a m a s e l o r c e r a m i c e pe b a z a
cristalizării d i r i j a t e a u n o r s t i c l e pe bază de s i l i c a ţ i de c o m p o z i ţ i e spe­
cială, s-au r e a l i z a t , în u l t i m a v r e m e , mase c e r a m i c e v i t r o c r i s t a l i z a t e
cu p r o p r i e t ă ţ i f i z i c e şi c h i m i c e d e o s e b i t e , p e n t r u a p r o a p e t o a t e d o m e ­
n i i l e t e h n i c i i m o d e r n e . Aceste d i n urmă mase c e r a m i c e fac legătura
între d o m e n i u l s t i c l e i şi c e l a l c e r a m i c e i f i n e . D i n t r e e l e , p r i m u l p r o d u s
r e a l i z a t este p o r ţ e l a n u l d i n st ielă r o m î n e s c . D i n p u n c t de v e d e r e s t r u c ­
t u r a l masele c e r a m i c e v i t r o c r i s t a l i z a t e reprezintă s i s t e m e o b ţ i n u t e d i n
sticle omogene p r i n c r i s t a l i z a r e a d i r i j a t ă a a c e s t o r a . Spre d e o s e b i r e
de masele c e r a m i c e o b i ş n u i t e , în c a r e c r i s t a l e l e a u d i f e r i t e m ă r i m i şi
t e r m e , sînt, n e u n i f o r m d i s t r i b u i t e în masă şi au de cele m a i m u l t e
ori r e s t u r i de c r i s t a l e d i n m a t e r i a p r i m ă , n e i n t r a t e i n r e a c ţ i e , m a s e l e
ceramice v i t r o c r i s t a l i z a t e a u o structură perfect o m o g e n ă d i n p u n c t u l
de vedere a l g r a d u l u i de c r i s t a l i z a r e si a l d i m e n s i u n i l o r c r i s t a l e l o r
(N.L).

101
c a r b o r u n d u l u i se vede că legătura a t o m i l o r de s i l i c i u cu
a t o m i i de c a r b o n Si — C este e x t r e m de p u t e r n i c ă . S a v a n ţ i i
a u u t i l i z a t această „ r e z i s t e n ţ ă " şi a u p r e p a r a t u l e i u r i , l a c u r i
şi a l t e s u b s t a n ţ e în m o l e c u l e l e cărora u n i i a t o m i de c a r b o n
a u fost î n l o c u i ţ i c u a t o m i de s i l i c i u . S-au o b ţ i n u t lanţuri
s i l i c o c a r b o n a t e m i x t e f o a r t e r e z i s t e n t e . A s t f e l de c o m p u ş i
d e n u m i ţ i s i l i c o o r g a n i c i , sînt f o a r t e s t a b i l i şi n u se t e m de
t e m p e r a t u r i l e înalte. I n prezent, compuşii silicoorganici
se utilizează l a f a b r i c a r e a u l e i u r i l o r s t a b i l e la t e m p e r a t u r ă ,
a l a c u r i l o r şi a e m a i l u r i l o r . E l e c t r o m o t o r u l b o b i n a t c u sîrmă
a cărei i z o l a ţ i e este făcută c u lac s i l i c o o r g a n i c are o p u t e r e
de d o u ă o r i m a i m a r e în c o m p a r a ţ i e c u acelaşi m o t o r cu
bobinaj obişnuit.
I n s t a b i l i t a t e a legăturii Si — S i pledează în f a v o a r e a i m p o ­
s i b i l i t ă ţ i i e x i s t e n ţ e i v i e ţ i i fără c o m p u ş i a i c a r b o n u l u i . Fără
a t o m i i de c a r b o n , a t o m i i de s i l i c i u n u formează n i c i o d a t ă
lanţuri aşa de l u n g i c u m formează a t o m i i de c a r b o n . De
aceea f a n t e z i i l e ş t i i n ţ i f i c e că „ î n a l t e l u m i " p o a t e f i c u t o t u l
altă v i a ţ ă , b a z a t ă pe c o m p u ş i a i s i l i c i u l u i , s i n t , d u p ă p ă ­
rerea n o a s t r ă , n e f u n d a t e .
R o l u l c o m p u ş i l o r s i l i c i u l u i în v i a ţ a o m u l u i creşte în r i t m
r a p i d . P i a t r a , c i m e n t u l şi c e r a m i c a înlătură m e t a l u l c u
e x i s t e n ţ ă e f e m e r ă . T o t m a i l a r g se u t i l i z e a z ă s t i c l a , e m a i l u l ,
se efectuează c u succes e x p e r i e n ţ e p e n t r u o b ţ i n e r e a de piese
t u r n a t e d i n p i a t r ă . S i l i c i u l p u r d e v i n e u n m a t e r i a l de n e î n l o ­
c u i t în r a d i o t e h n i c ă . I n t e h n i c ă p ă t r u n d t o t m a i m u l t c o m ­
puşii s i l i c o o r g a n i c i t e r m o s t a b i l i .
„FARĂ VIAŢĂ"
SAU FACTOR AL VIEŢII ?

P u ţ i n e e l e m e n t e a u m a i a v u t alîta g h i n i o n cu d e n u m i r e a
l o r ca a z o t u l T ~ A z o t i k o n înseamnă în l i m b a greacă „fără
viaţă ". I n l i m b a germană a z o t u l este d e n u m i t
1
Stickstoff,
adică „substanţă sufocantă'"... Şi, c u t o a t e acestea, v i a ţ a şi
a z o t u l sînt i n s e p a r a b i l e ^
„Viaţa este modul de existentă a corpurilor albuminoide u
a
spus E n g e l s , iarfTără azot a l b u m i n e l e — şi în g e n e r a l p r o ­
1

t e i n e l e , care s t a u l a baza m a t e r i e i v i i — n u p o t e x i s t a .
întreaga i m e n s i t a t e a p l a n t e l o r şi a o r g a n i s m e l o r v i i de pe
P ă m î n t constă în s p e c i a l d i n p a t r u e l e m e n t e , despre care se
poate spune p r i n c u v i n t e l e l u i S c h i l l e r :
„Patru clemente
într-un t o t s-au u n i t
A u creat viaţa
Şi l u m e a a u c o n s t r u i t " .

Aceste p a t r u c l e m e n t e sînt : c a r b o n u l , h i d r o g e n u l , o x i g e n u l
şi a z o t u l . Cît despre d e n u m i r e a a z o t u l u i , ea se datoreşte
inerţiei c h i m i c e a a c e s t u i e l e m e n t . L a t e m p e r a t u r a c a m e r e i ,
a z o t u l se c o m b i n ă n u m a i cu l i t i u L ^ î n t r - a d e v ă r , cei d o i a t o m i
d i n care constă m o l e c u l a de azot sînt f o a r t e strîns legaţi.
P e n t r u ca d i n 100 de m o l e c u l e de azot 5 să se scindeze con­
c o m i t e n t în a t o m i , este n e v o i e ca t e m p e r a t u r a să fie de
3 500°C, i a r p e n t r u ca să se scindeze 40 de m o l e c u l e d i n 100
este n e v o i e de t e m p e r a t u r a colosală de 8 000°C. E s t e e v i d e n t
de ce în c o n d i ţ i i obişnuite a z o t u l n u reacţionează c u o x i g e n u l
şi c u h i d r o g e n u l .
C~ L a t e m p e r a t u r i r i d i c a t e şi l a u n c o n ţ i n u t redus de o x i g e n ,
a c t i v i t a t e a c h i m i c ă a a z o t u l u i creşte. A z o t u l le creează
m u l t e dificultăţi m e t a l u r g i ş t i l o r . E i îl înlătură d i n t o p i t u -

1
F. E n g e l s , Anti-Duhring, E.S.P.L.P., Bucureşti 1955,
p. 94.

103
r i l e m e t a l i c e , trecîndu-1 în zgură cu a j u t o r u l u n u i m e t a l ,
t i t a n u l , care se c o m b i n ă c u m a r e a v i d i t a t e l a acea t e m p e ­
ratură c u a z o t u l .

în scoarţa Pămîntului, în atmosferă,

pe planetele îndepărtate

Cea m a i m a r e p a r t e d i n azot se află în atmosferă. Pe

fiecare m e t r u pătrat de suprafaţă terestră r e v i n o p t t o n e de
azot a t m o s f e r i c ; o asemenea c a n t i t a t e este în stare să asigure
a l i m e n t a r e a p l a n t e l o r t i m p de m a i m u l t de 1 000 000 de a n i .
î n scoarţa P ă m î n t u l u i , c a n t i t a t e a l u i d e - a b i a a t i n g e 0 , 4 %
în g r e u t a t e . Şi n u este de m i r a r e , deoarece a z o t u l este i n e r t / i
De aceea u i m i t o r este a l t c e v a : c u m de se află şi sub formă
de c o m p u ş i c h i m i c i ? A s u p r a acestei p r o b l e m e există m u l t e
t e o r i i . C o n f o r m u n e i a d i n ele, a z o t u l a reacţionat cu c e l e l a l t e
e l e m e n t e într-o epocă g e o l o g i c ă îndepărtată, cînd P ă m î n t u l

104
era o masa t o p i t ă , v î s c o a s ă , acoperită de o scoarţă sofidâ
s u b ţ i r e , perforată u n e o r i , b a într-un loc, ba î n t r - a l t u l , de
e r u p ţ i i de v a p o r i şi de gaze. M e t a l e l e t o p i t e r e a c ţ i o n a u c u
azotul, formînd n i t r u r i .
— ' E s t e p o s i b i l ca a z o t u l să se f i f i x a t ceva m a i t î r z i u , c î n d
suprafaţa P ă m î n t u l u i se acoperise c u o atmosferă f i e r b i n t e
şi u m e d ă , b r ă z d a t ă de m i i de f u l g e r e de o p u t e r e e x t r a o r d i ­
n a r ă . S u b aceste i n f l u e n ţ e , a z o t u l s-a c o m b i n a i c u o x i g e n u l ,
i a r p l o i l e t o r e n ţ i a l e a u a d u s pe P ă m î n t a c i d u l a z o t i c , c a r e ,
v e n i n d în c o n t a c t c u m e t a l e l e şi c u a n u m i t e săruri ale aces­
t o r a , a f o r m a t azotaţii.
A z o t u l se găseşte şi în cosmos sub f o r m a a d i v e r s e c o m b i ­
naţii. Savanţii au c a l c u l a t că, la o temperatură apropiată
de zero a b s o l u t şi l a o p r e s i u n e de a p r o x i m a t i v 250 000 de
a t m o s f e r e , a m o n i u l m e t a l i c este s t a b i l . A c e s t e c o n d i ţ i i
există pe p l a n e t e l e î n d e p ă r t a t e şi r e c i ale s i s t e m u l u i s o l a r .
S a v a n ţ i i e n g l e z i B e r n a l şi Massey p r e s u p u n c ă , d a c ă n u pe
P ă m î n t , a t u n c i pe p l a n e t e l e m a r i ale s i s t e m u l u i solar —
U r a n u s şi I u p i t e r — , în a t m o s f e r a cărora există a m o n i a c ,
se p o a t e î n t î l n i a m o n i u m e t a l i c , care formează „ f i l o a n e
m i n i e r e " în a d î n c u l p l a n e t e l o r . I n c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e , a m o ­
n i u l l i b e r — u n a n a l o g a l p o t a s i u l u i şi s o d i u l u i ca p r o p r i e t ă ţ i
c h i m i c e — n u p o a t e f i o b ţ i n u t ; el se d e s c o m p u n e i m e d i a t
în a m o n i a c şi h i d r o g e n .
A t m o s f e r a S o a r e l u i c o n ţ i n e a z o t sub f o r m a de a t o m i n e u t r i
şi i o n i z a ţ i ; l i n i i l e s p e c t r a l e ale a z o t u l u i se întîlnesc în
c o m e t e şi în n e b u l o a s e .
O r g a n i s m e l e v i i c o n ţ i n acest e l e m e n t într-o c a n t i t a t e
d e s t u l de m a r e : 1 — 1 0 % d i n g r e u t a t e a t o t a l ă de substanţă
uscată.

Boala adîncurilor

I î n c o n d i ţ i i l e o b i ş n u i t e , a z o t u l este u n gaz i n c o l o r ceva

m a i uşor d e c î t a e r u l , fără m i r o s şi fără g u s t .
N o i n u - 1 s i m ţ i m şi n u sîntem întru n i m i c stingheriţi de e l ,
d a r este s u f i c i e n t să se s c h i m b e c o n d i ţ i i l e p e n t r u ca acest
gaz „să-şi a r a t e c o l ţ i i " .
S c a f a n d r u l c o b o a r ă sub n i v e l u l m ă r i i şi, p r i n t r - o c o n d u c t ă
f l e x i b i l ă , este a l i m e n t a t c u aer. D a r d e j a l a o a d î n c i m e de
n u m a i c î t e v a zeci de m e t r i el î n c e p e să simtă ceva a s e m ă -

105
nător beţiei. I n gură s i m t e g u s t u l m e t a l i c a i a z o t u l u i c o m ­
p r i m a t şi este c u p r i n s de o veselie fără pricină. Aceasta
este narcoza cu a z o t , o stare denumită frecvent „ b e ţ i a a d i n -
c u r i l o r " . Cauza a c e s t u i f e n o m e n este f a p t u l că presiunea
măreşte concentraţia a z o t u l u i d i z o l v a t în sînge şi în ţesu­
t u r i l e a l b u m i n o i d e şi de grăsime.
Dacă r i d i c a r e a l a suprafaţă se face l e n t , excesul de azot
d i z o l v a t se îndepărtează. E s t e f o a r t e i m p o r t a n t ca înlătu­
rarea d i n o r g a n i s m a acestuia să se facă p r i n p l ă m î n i , adică
t o t pe u n d e a i n t r a t . Dacă însă r i d i c a r e a la suprafaţă se face
b r u s c , a z o t u l se separă în sînge sub formă de b u l e , fără să
reuşească să m a i ajungă la p l ă m î n i . Aceste b u l e blochează
c a p i l a r e l e . în acest caz o r g a n i s m u l este în p e r i c o l . A p a r
d u r e r i p u t e r n i c e , o m u l poate c h i a r să m o a r ă . P e n t r u a e v i t a
b l o c a r e a vaselor s a n g u i n e , r i d i c a r e a la suprafaţă se face
l e n t , i a r a e r u l obişnuit este înlocuit c u u n amestec de h e l i u
şi o x i g e n . H e l i u l , f i i n d u n gaz uşor şi f l u i d , părăseşte cu
m a i m u l t ă uşurinţă o r g a n i s m u l . S c a f a n d r u l care s-a r i d i c a t
prea repede d i n a d i n c u r i este i n t r o d u s într-o cameră e r m e ­
tică cu p r e s i u n e mărită în i n t e r i o r , p e n t r u o perioadă d e s t u l
de îndelungată.

Azotul în stare pură

Răcit pînă la t e m p e r a t u r a d e — 195,8°C, a z o t u l se t r a n s f o r ­

mă în l i c h i d , i a r l a — 2 1 0 , 5 ° C se solidifică. A z o t u l se obţine
prin distilarea aerului lichid.
A z o t u l l i c h i d se utilizează la congelarea produselor a l i ­
m e n t a r e . P r o d u s u l este i n j e c t a t cu azot l i c h i d . A c e s t a ,
filtrîndu-se p r i n m a t e r i a l u l p r o d u s u l u i , se e v a p o r ă , înlo­
c u i n d t o t a c r u l d i n c o n t e i n e r . A p o i c o n t e i n e r u l se închide
e r m e t i c . E l poate f i t r a n s p o r t a t p r i n orice m i j l o c , în orice
p u n c t a l g l o b u l u i p ă m î n t e s c , fără răcire suplimentarăm U n
a s t f e l de c o n t e i n e r a fost t r a n s p o r t a t de la N e w Y o r k în
C e y l o n : produsele a u a j u n s l a l o c u l de destinaţie, după
şase săptămini de la congelare, în perfectă s t a r e .
A z o t u l se foloseşte p e n t r u a crea o umplutură neutră sau
u n m e d i u n e u t r u . Cu azot se u m p l u lămpne_jdgclticfi.
A c o l o u n d e există benzină,liste~întotdeauna cu putinţă să
izbucnească i n c e n d i u r P e n t r u a se e v i t a e x p l o z i i l e , Ia depozi­
tele m a r i de benzină transvazărilo se fac sub atmosferă do a z o t .

106
 I n m u z e e , t a b l o u r i l e v a l o r o a s e se păstrează în c i l i n d r i
u m p l u ţ i c u a z o t : a e r u l p o a t e să dăuneze c u l o r i l o r . P o t r i v i t
mărturiei u n u i c o n t e m p o r a n , t a b l o u l l u i R e p i n Sosit pe
neaşteptate u i m e a , l a t i m p u l său, p r i n strălucirea neobişnuită
şi p r o s p e ţ i m e a c u l o r i l o r ; t r e c e r e a t i m p u l u i şi a e r u l l e - a u
făcut însă să se întunece-, j
Acestea n u s i n t însă d e c î t c î t e v a d i n utilizările a z o t u l u i
şi n u p r i n c i p a l e l o U C e a m a i m a r e p a r t e d i n a z o t u l o b ţ i n u t pe
cale industrială foloseşte l a f a b r i c a r e a a m o n i a c u l u i . |

Marele NH,

A m o n i a c u l este c o m p u s u l a z o t u l u i c u h i d r o g e n u l ( N H ) . 3

A t o m u l de azot primeşte a i c i t r e i e l e c t r o n i de l a cei t r e i

a t o m i de h i d r o g e n şi c u cei c i n c i e l e c t r o n i p r o p r i i c o m p l e ­
tează o p t e l e c t r o n i , căpătând în f e l u l acesta s t r u c t u r a de gaz
inert.
I n c o n d i ţ i i l e o b i ş n u i t e de t e m p e r a t u r ă şi p r e s i u n e , a m o ­
n i a c u l este u n gaz u ş o r , c u u n m i r o s p u t e r n i c , î n ţ e p ă t o r .
E l se d i z o l v ă b i n e în a p ă . ( P u t e m c h i a r s p u n e că a v e m în
faţa noastră c a z u l c e l e i m ă i înalte s o l u b i l i t ă ţ i a u n e i s u b ­
stanţe în c e a l a l t ă : 1 c m de apă rece ca gheaţa absoarbe
3

1 176 c m de a m o n i a c . A p a p ă t r u n d e ca o fîntână arteziană

3

în v a s u l care este u m p l u t c u a m o n i a c . Multă v r e m e toc­

m a i s o l u b i l i t a t e a n e o b i ş n u i t ă a a m o n i a c u l u i în apă n u a
p e r m i s să se o b ţ i n ă acest gaz. A b i a în s e c o l u l a l X V I I I - l e a
Priestley a separat a m o n i a c u l , ulilizînd p e n t r u captare o
baie de m e r c u r .
f I n aer există î n t o t d e a u n a c a n t i t ă ţ i n e î n s e m n a t e de a m o ­
n i a c ; p u t r e z i n d , substanţele o r g a n i c e r e s t i t u i e a e r u l u i azo­
t u l sub f o r m ă de a m o n i a c M
I n l a b o r a t o r , a m o n i a c u l se o b ţ i n e sub acţiunea h i d r o x i -
z i l o r a l c a l i n i a s u p r a sărurilor de a m o n i u , i a r în i n d u s t r i e
p r i n u n i r e a d i r e c t ă a a z o t u l u i c u h i d r o g e n u l : N + 3 H%^±
2

2 N I I . A c e a s t ă reacţie este o reacţie r e v e r s i b i l ă t i p i c ă ,

3

în n i c i u n fel de c o n d i ţ i i n u d e c u r g e pînă l a c a p ă t .
L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i n o s t r u , c h i m i ş t i i a u î n c e r c a t să
unească a z o t u l eu h i d r o g e n u l c u a j u t o r u l p r e s i u n i l o r î n a l t e .
U n vas cu u n amestec d i n aceste gaze a fost c u f u n d a t în
adîncurilo o c e a n u l u i . în 1901 s a v a n t u l francez Le Chftte-
lier a c o n s t r u i t u n m o t o r i n care a m e s t e c u l de azot şi h i d r o -

107
 gen era supus u n e i p r e s i u n i de 100 de a t m o s f e r e . S a v a n t u l
a c o n s i d e r a t că a m e s t e c u l c o m p r i m a t v a e x p l o d a c u a j u ­
t o r u l u n e i s e î n t e i , t r a n s f o r m i n d u - s e în a m o n i a c . E x p e r i ­
enţa n u a r e u ş i t : în c i l i n d r u a pătruns aer şi s-a f o r m a t
u n amestec e x p l o z i v care a d i s t r u s instalaţia.
A u fost necesari a n i î n d e l u n g a ţ i p e n t r u s t u d i e r e a acestei
r e a c ţ i i , i n aparenţă f o a r t e s i m p l ă .
I n 1910 s-a c l a r i f i c a t că succesul este i m p o s i b i l d a c ă
n u se utilizează d o i f a c t o r i e s e n ţ i a l i : t e m p e r a t u r a şi p r e ­
s i u n e a . S a v a n ţ i i a u c a l c u l a t că r a n d a m e n t u l m a x i m de
a m o n i a c se o b ţ i n e l a o p r e s i u n e cît m a i m a r e şi l a o t e m p e r a ­
tură de reacţie cît m a i m i c ă .
Presiunea se p o a t e mări piuă la v a l o r i t o a r t e m a r i , d a r
t e m p e r a t u r a . . . Dacă se c o n d u c e p r o c e s u l Ia temperatură
î n a l t ă , r a n d a m e n t u l în a m o n i a c este n e î n s e m n a t , i a r d a c ă
t e m p e r a t u r a este m i c ş o r a t ă p î n ă la l i m i t ă , v i t e z a de reacţie
este f o a r t e r e d u s ă .
P e n t r u a r e z o l v a această p r o b l e m ă a fost n e v o i e de a l
treilea factor: catalizatorul.
• Ge este c a t a l i z a t o r u l ? E s t e o substanţă care m o d i f i c ă
care, deşi p a r t i c i p ă Ia r e a c ţ i e ,
l a sfîrşitul e i se regăseşte n e s c h i m b a t ă , în starea i n i ţ i a l ă .
M a j o r i t a t e a reacţiilor c h i m i c o în n a t u r ă , în l a b o r a t o a r e , în
u z i n e a u loc c a t a l i t i c . T o a t e procesele c a t a l i t i c e , atît de
v a r i a t e , p o t f i c l a s i f i c a t e în d o u ă t i p u r i f u n d a m e n t a l e :
c a t a l i z a o m o g e n ă şi c a t a l i z a eterogenă. C a t a l i z a o m o g e n ă
are loc c î n d atît substanţele care reacţionează, cît şi c a t a ­
l i z a t o r u l se află în aceeaşi stare de agregare, adică sînt t o a t e
în stare f i e gazoasă, f i e l i c h i d ă ( s o l u ţ i i ) . C a t a l i z a eterogenă
arc loc a t u n c i c î n d în reacţie p a r t i c i p ă c o m p u ş i n e o m o ­
g e n i , de e x e m p l u gaze şi c o m p u ş i s o l i z i . U n e x e m p l u de
a s t f e l do cataliză este s i n t e z a a m o n i a c u l u i ^
I n ce constă acţiunea c a t a l i z a t o r u l u i ?
L a această întrebare este f o a r t e g r e u de răspuns. F e n o ­
m e n u l de cataliză este încă d e p a r t e de a f i fost c o m p l e t
s t u d i a t . Cercetătorii a u p u n c t e de vedere d i f e r i t e . A i c i
v o m e x p u n e n u m a i pe cel m a i s i m p l u şi îndeobşte a d m i s .
Insă înainte de a d i s c u t a despre s c h i m b a r e a v i t e z e i reac­
ţiei c h i m i c e , t r e b u i e să p r e c i z ă m ce a n u m e este aceasta.
V i t e z a reacţiei c h i m i c e se caracterizează p r i n m o d i f i c a ­
rea concentraţiei c o m p u ş i l o r reactanţi în u n i t a t e a de t i m p .
De e x e m p l u , încercaţi să ardeţi în aer o peniţă obişnuită de
o ţ e l . A c e a s t a n u este aşa de uşor, c h i a r dacă u t i l i z ă m u n bec

108
de gaz. Cel m u Îl reuşim s-o Î n c ă l z i m p î n ă i a roşu. Dacă insă
p e n i ţ a înroşită este i n t r o d u s ă într-un vas c u o x i g e n , ea
se a p r i n d e şi a r d e c u s e î n t e i . C o n c e n t r a ţ i a o x i g e n u l u i în
v a s este de c i n c i o r i m a i m a r e d e c î t în a e r u l a t m o s f e r i c .
De aceea şi v i t e z a de i n t e r a c ţ i u n e a f i e r u l u i cu o x i g e n u l
creşte b r u s c .
S a v a n ţ i i a u găsit legea influenţei c o n c e n t r a ţ i e i a s u p r a
v i t e z e i r e a c ţ i e i c h i m i c e . Se n u m e ş t e legea a c ţ i u n i i m a s e l o r
şi se e n u n ţ ă i n f e l u l u r m ă t o r : v i t e z a reacţiei c h i m i c e este
direct proporţională cu p r o d u s u l concentraţiei substanţelor
reactante.
P e n t r u reacţia A-\- I i - * C, această lege se r e p r e z i n t ă
p r i n f o r m u l a generală

V= K[A]-[B],

u n d e V este v i t e z a de r e a c ţ i e , K c o n s t a n t a de v i t e z ă , [A]
şi [B] c o n c e n t r a ţ i i l e s u b s t a n ţ e l o r A şi B.
P e n t r u reacţia de sinteză a a m o n i a c u l u i N -\ 3 1I ^± 2 2

2 N H , e c u a ţ i a de viteză v a f i u r m ă t o a r e a :
3

V = K [N ]-[H f.
2 2

Care este însă r o l u l c a t a l i z a t o r u l u i i n a c c e l e r a r e a reac­

ţiei c h i m i c e ?
I n c a z u l c a t a l i z e i e t e r o g e n e , pe suprafaţa c a t a l i z a t o r u l u i
sînt, a b s o r b i t e substanţele r e a c t a n t e . F i e c a r e m o l e c u l ă are
u n c i m p g r a v i t a ţ i o n a l e x t e r i o r . D a c ă m o l e c u l a se găseşte
în i n t e r i o r u l m a s e i de s u b s t a n ţ ă , c î m p u l ei este c o m p e n s a t
p r i n c î m p u r i l e de aceeaşi n a t u r ă ale m o l e c u l e l o r v e c i n e .
D a t o r i t ă c î m p u l u i l i b e r de l a suprafaţa c o r p u l u i p o t f i
a t r a s e p a r t i c u l e d i n m e d i u l e x t e r i o r . A r e loc a d s o r b ţ i a ,
a d i c ă reţinerea l a suprafaţa a b s o r b a n t u l u i a g a z e l o r , a v a p o ­
r i l o r şi a c o m p u ş i l o r d i z o l v a ţ i .
A ş a d a r , în p r i m u l r î n d c a t a l i z a t o r u l adsoarbe substanţele
r e a c t a n t e l a suprafaţa sa, m ă r i n d u - l e c o n c e n t r a ţ i a şi d e c i
v i t e z a de r e a c ţ i e .
I n afară de a c e a s t a , c a t a l i z a t o r u l a c t i v e a z ă m o l e c u l e l e
a d s o r b i f e . A c e s t e a d e v i n m u l t m a i a c t i v e în c o m p a r a ţ i e
cu m o l e c u l e l e n e a d s o r b i t e , se ciocnesc şi r e a c ţ i o n e a z ă c u
o f r e c v e n ţ ă m u l t m a i m a r c . Ca r e z u l t a t , v i t e z a de reacţie
creşte f o a r t e m u l t .
T r e b u i e să s p u n e m că substanţele u t i l i z a t e d r e p t c a t a l i z a ­
t o r i a c ţ i o n e a z ă f o a r t e s e l e c t i v . C a t a l i z a t o r u l este f o a r t e

109
c a p r i c i o s : o reacţie este f o a r t e m u l t accelerată, i u t i m p ce
a l t e l e n u sînt de loc influenţate. A l e g e r e a u n u i a n u m i t
c a t a l i z a t o r p e n t r u o reacţie este o p r o b l e m ă f o a r t e c o m p l i c a t ă .
I n acest d o m e n i u încă n u sîntem călăuziţi de o t e o r i e e x a c t ă .
Şi, t o t u ş i , c a t a l i z a t o r i i a u în i n d u s t r i a c h i m i c ă u n r o l de
imensă i m p o r t a n ţ ă . î n c a z u l s i n t e z e i a m o n i a c u l u i , u n ca­
t a l i z a t o r i e f t i n şi b u n este f i e r u l , t r a t a t în m o d s p e c i a l .
U r m e l e de o x i d de a l u m i n i u măresc de cîteva o r i a c t i v i t a ­
tea catalitică a f i e r u l u i . D a r , şi în prezenţa u n u i acce­
l e r a t o r atît de p u t e r n i c , s i n t e z a a m o n i a c u l u i este u n proces
c o m p l i c a t . A c e s t proces este e f e c t u a t într-o instalaţie de
c o n t a c t : u n c i l i n d r u gros c o n s t r u i t d i n t r - u n oţel de c a l i ­
t a t e superioară, c a p a b i l să reziste l a o temperatură de 500°C
şi la o p r e s i u n e de 2 5 0 — 3 0 0 de a t m o s f e r e . L a p a r t e a i n f e ­
rioară a instalaţiei se t r i m i t e u n amestec de azot şi h i d r o g e n
în r a p o r t u l 1 : 3. Gazele t r e c peste s t r a t u l de c a t a l i z a t o r
d i n i n t e r i o r u l instalaţiei şi reacţionează, f o r m î n d a m o n i a c .
P r o d u c t i v i t a t e a u n e i asemenea instalaţii de c o n t a c t lasă
însă m u l t de d o r i t . Chimiştii caută s-o mărească în special
p r i n creşterea eficienţei c a t a l i z a t o r u l u i . I n g i n e r i i şi c h i m i ş ­
t i i s o v i e t i c i a u e l a b o r a t m e t o d a de u t i l i z a r e a c a t a l i z a ­
t o r i l o r în p a t p s e u d o f l u i d i z a t , procedeu care n u fusese
încă a p l i c a t în c a z u l reacţiilor care au loc la presiune m a r e ,
c u m este, de e x e m p l u , reacţia de sinteză a a m o n i a c u l u i .
P a t u l p s e u d o f l u i d i z a t reprezintă o stare specială a u n o r
p a r t i c u l e solide f i n e , care, sub influenţa c u r e n t u l u i de
gaz t r i m i s pe l a p a r t e a inferioară, se află parcă într-o stare
de f i e r b e r e . C a t a l i z a t o r u l n u este aşezat pe p o l i ţ e , c i „ f i e r b e "
în c u r e n t u l de gaze care se află l a p r e s i u n e m a r e . E s t e e v i ­
d e n t că a z o t u l şi h i d r o g e n u l v o r reacţiona în acest caz m u l t
m a i c o m p l e t , deoarece în p r i m u l rînd în instalaţie se află
m a i m u l t c a t a l i z a t o r , i a r în a l d o i l e a rînd suprafaţa l u i este
m a i m a r e . Suprafaţa de c o n t a c t este m a i m a r e , deoarece
c a t a l i z a t o r u l este m a i f i n d i v i z a i , se află într-o mişcare
c o n t i n u ă , i a r c o n t a c t u l gazelor cu suprafaţa sa este m a i b u n .

Cum se produce... frigul

Ce plăcut este, într-o z i zăpuşitoare do v a r ă , să b e i o

l i m o n a d ă de l a gheaţă sau să m ă n î n c i o îngheţată. Şi ce
b i n e este să n u f i i n e v o i t să t e gîndeşti că u n t u l , s a l a m u l sau

110
poştele proaspăt s-ar p u t e a a l t e r a d i n cauza c ă l d u r i i ! Şi
într-un caz, şi i u c e l ă l a l t i n s t a l a ţ i i l e f r i g o r i f i c e — f r i g i d e ­
r e l e — ne v i n în a j u t o r . I a r acestea f u n c ţ i o n e a z ă c u a m o n i a c
lichid.
Principiul de funcţionare al unei maşini f r i g o r i f i c e are
la bază f a p t u l că p r i n c o m p r i m a r e a u n u i gaz î n t r - u n v o l u m
l i m i t a t are loc î n c ă l z i r e a l u i . R ă c i n d g a z u l c o m p r i m a t şi
supunîndu-1 d e s t i n d e r i i , are loc o răcire puternică.^Amo­
n i a c u l se u t i l i z e a z ă ca a g e n t f r i g o r i f i c , deoarece, ca şi a p a ,
are o m u r e t e m p e r a t u r ă l a t e n t ă de v a p o r i z a r e . I n i n s t a l a ţ i a
frigorifică, a m o n i a c u l este c o n t i n u u c o m p r i m a t într-o ser­
pentină răcită cu apă. A i c i apa p r e i a căldura obţinută p r i n
comprimare. A m o n i a c u l este l i c h e f i a t şi, p r i n t r - u n orificiu
mic, intră i n altă serpentină cufundată într-o soluţie
concentrată de clorură de
calciu. Aici amoniacul se
vaporizează, absorbind aşa
de multă căldură, încît
a p a d i n vasele i n t r o d u s e în
soluţia de clorură de c a l c i u
se transformă în gheaţă.
Aşa se o b ţ i n blocurile de
gheată care se găsesc in
comerţ.

111
Apariţia vieţii pe Pămînt şi amoniacul

CVJ f o a r t e m u l t timp în u r m ă , condiţiile f i z i c e de pe

P ă m î n t erau cu t o t u l a l t e l e d e c î t în p r e z e n t ; m a j o r i t a t e a
savanţilor c o n t e m p o r a n i sint înclinaţi să creadă că, în
stadiile m a i t i m p u r i i de d e z v o l t a r e , P ă m î n t u l a avut o
atmosferă reducătoare şi n u o x i d a n t ă ca acum. Această
atmosferă c o n ţ i n e a m e t a n , a m o n i a c , h i d r o g e n şi a p ă . A m o ­
niacul a j u c a t , după toate probabilităţile, u n a n u m i t rol
în apariţia vieţii.
A t m o s f e r a terestră d i n acea v r e m e a fost supusă a c ţ i u n i i
descărcărilor electrice, unei temperaturi înalte şi unor
puternice radiaţii ultraviolete. Toate aceste condiţii au
dus la f o r m a r e a substanţelor organice.
In prezent, savantul a m e r i c a n S. Miilor a realizat o
sinteză similară i n c o n d i ţ i i de l a b o r a t o r . într-un amestec
de v a p o r i de a p ă , h i d r o g e n , m e t a n şi a m o n i a c a p r o v o c a t
descărcări e l e c t r i c e t i m p de o s ă p t ă m i n ă , d u p ă care în vas
s-a c o n s t a t a t u n amestec de a m i n o a c i z i ( g l i c i n ă , alanină,
a c i d a s p a r t i c ) , care sînt părţi c o n s t i t u t i v e ale p r o t e i n e l o r .
O dată cu apariţia p l a n t e l o r , atmosfera reducătoare a
Pămîntului s-a t r a n s f o r m a t treptat într-o atmosferă oxi­
d a n t ă . Sub influenţa r a z e l o r s o l a r e , t i m p de m u l t e m i l i o a n e
de a n i , m a s a v e r d e a p l a n t e l o r a l e g a t c h i m i c b i o x i d u l de
carbon, eliberlnd cantităţi uriaşe de oxigen.

„Seva nitrică a vieţii"

î n c ă d i n s e c o l u l t r e c u i , savanţii a u a j u n s l a c o n c l u z i a
că f e r t i l i t a t e a s o l u l u i este legată de c o m p u ş i i c u a z o t . M i -

c r o b i o l o g u l V . L . O m e l i a n s k i s c r i a : . . A z o t u l este m u l t m a i
preţios d i n p u n c t de vedere b i o l o g i c d e c î t cele m a i r a r e
d i n t r e m e t a l e l e p r e ţ i o a s e " . C u aceasta n u se p o a t e să n u
f i m do a c o r d , deoarece a z o t u l î n s e a m n ă , în u l t i m ă a n a l i z ă ,
p î i n e a , c a r n e a , l a p t e l e şi u n t u l . .
 R e c o l t a m o n d i a l ă a n u a l ă e x t r a g e d i n p ă m î n t 25 000 000
de t o n e de c o m p u ş i c u a z o t . P e n t r u a a s i g u r a r e c o l l a u r m ă ­
toare — o recoltă n u m a i puţin bună decît precedenta —
t r e b u i e să r e d ă m s o l u l u i a z o t u l l u a t de p l a n t e .
In 1898 c u n o s c u t u l f i z i c i a n englez Crookes a prezis
m o a r t e a o m e n i r i i d a t o r i t ă l i p s e i de a z o t . P ă m î n t u l se
e p u i z e a z ă , s p u n e a e l . P e n t r u a - i m ă r i f e r t i l i t a t e a este n e v o i e
să f i e l e g a t a z o t u l a t m o s f e r i c , deoarece s i n g u r e l e r e z e r v e de
pe P ă m î n t — cele de s a l p e t r u de C h i l e — se m i c ş o r e a z ă
i n r i t m c a t a s t r o f a l de l a a n la a n . I n acelaşi a n , K . A . T i -
m i r e a z e v , r e f e r i n d u - s e l a cele spuse de C r o o k e s , a a m i n t i t
de e x p e r i e n ţ e l e d i n 1783 ale l u i C a v e n d i s h , care o b ţ i n u s e
o x i d de a z o t p r i n d e s c ă r c ă r i e l e c t r i c e i n a t m o s f e r ă .
L a începutul secolului a l X X - l e a a început s t u d i u l intens
al reacţiei a z o t u l u i cu o x i g e n u l .
A c e a s t ă r e a c ţ i e este r e v e r s i b i l ă . C o n d i ţ i i l e o p t i m e sînt
p r e s i u n e a a t m o s f e r i c ă o b i ş n u i t ă şi t e m p e r a t u r i c î t m a i
înalte.
Şi a i c i însă s a v a n ţ i i s-au c i o c n i t de u n „ d a r " . S-a c o n s t a ­
t a t c ă p r i n r ă c i r e lentă o x i z i i de a z o t se d e s c o m p u n în
p ă r ţ i l e c o m p o n e n t e . E c h i l i b r u l se d e p l a s e a z ă l a s t i n g ă . î n
faţa i n g i n e r i l o r s-a p u s p r o b l e m a ca răcirea să se f a c ă în
m o d b r u s c pînă l a t e m p e r a t u r i sub 1 000°C.
I n a j u t o r u l l o r a v e n i t a r c u l e l e c t r i c . A c e s t a creează
t e m p e r a t u r i f o a r t e r i d i c a t e într-o zonă l i m i t a t ă , î n v e c i n a t ă
cu s t r a t e de aer cu t e m p e r a t u r ă b r u s c m i c ş o r a t ă . L a ieşirea
d i n zona s e î n t e i l o r e l e c t r i c e , o x i z i i f o r m a ţ i se r ă c e s c b r u s c ,
fără să m a i aibă t i m p să se s c i n d e z e în e l e m e n t e l e c o m p o ­
nente.
I n 1908 s a v a n t u l B i r k e l a n d şi i n g i n e r u l E y d e a u reuşit
să o b ţ i n ă c u a j u t o r u l a r c u l u i e l e c t r i c u n r a n d a m e n t de
o x i z i de a z o t î n t r e 4 şi 7 % .
De a l t f e l , l u i B i r k e l a n d şi l u i E y d e n a t u r a însăşi l e - a
sugerat m i j l o c u l p r i n care p o a t e f i f i x a t a z o t u l a t m o s f e r i c .
După f i e c a r e f u l g e r , p l o a i a a d u c e p e P ă m î n t o c a n t i t a t e
ele" c i r c a o t o n i i s i j u m ă t a t e de o x i z i de azot . I n l r - u n a n ,
fulgeiultJ" fummmtiă. p î n ă l a C00 de k i l o g r a m e de oxi"zT~Trc
"azot p e n t r u tiecăre~~kilometru p ă t r a t de s u p r a f a ţ a t e r e s t r ă .
IN . A . Z u b a r e v a p r o p u s sa se a i r i j e z e t u l g e r e l e , ~ ă a i c a să
se î n d r e p t e l o v i t u r i l e acestora spre l o c u r i l e necesare. E l
p r o p u n e să se t r i m i t ă i n a t m o s f e r ă , înaintea f u r t u n i i , u n
m i c b a l o n de c a u c i u c l e g a t p r i n t r - u n f i r m e t a l i c f o a r t e s u b ­
ţire ( c u u n d i a m e t r u de o r d i n u l s u t i m i l o r de m i l i m e t r u ) .

8
T r ă s n e t u l îl t r a n s f o r m ă într-o c l i p ă în v a p o r i , însă i n f e l u l
acesta e l este î n d r e p t a t spre Pămînt datorită mole­
c u l e l o r i o n i z a t e , u n i n d în p r e a l a b i l a z o t u l c u o x i g e n u l .

Amoniac pentru plante şi animale

î n a i n t e de p r i m u l r ă z b o i m o n d i a l , f i x a r e a a z o t u l u i p r i n
p r o c e d e u l a r c u l u i e l e c t r i c a f o s t în m ă s u r ă c o n s i d e r a b i l ă
î n l ă t u r a t de m e t o d a a m o n i a c a l ă , m u l t m a i e c o n o m i c ă .
A c e a s t ă m e t o d ă , e l a b o r a t ă de F . H a b e r în 1 9 0 8 , a fost
descrisă m a i î n a i n t e .
C a n t i t a t e a cea m a i m a r e d i n a m o n i a c u l f a b r i c a t este
t r a n s f o r m a t ă în a c i d a z o t i c , p r e c u m şi în săruri de a m o n i u ,
f o l o s i t e ca î n g r ă ş ă m i n t e m i n e r a l e .
D a r şi a m o n i a c u l ca a t a r e are u t i l i z ă r i î n a g r i c u l t u r ă ,
în s p e c i a l în u l t i m u l t i m p . D i n p u n c t u l de v e d e r e a l a c ţ i u n i i
sale a s u p r a f e r t i l i t ă ţ i i s o l u l u i , e l este s u p e r i o r a z o t a t u l u i
de a m o n i u , f i i n d t o t o d a t ă m u l t m a i i e f t i n . A m o n i a c u l este
însă u n gaz şi i n t r o d u c e r e a l u i în s o l n u este p r e a c o m o d ă ;
de aceea se u t i l i z e a z ă s u b f o r m ă de î n g r ă ş ă m i n t e a z o t a t e
l i c h i d e , p e n t r u o b ţ i n e r e a cărora e x i s t ă t r e i procedee de b a z ă .
P r i m u l p r o c e d e u c o n s t ă în t r a n s f o r m a r e a a m o n i a c u l u i în
a m o n i a c l i c h i d . A l d o i l e a — în d i z o l v a r e a în a m o n i a c l i ­
c h i d a a z o t a t u l u i de a m o n i u s a u a u r e e i . A s e m e n e a s o l u ţ i i
sînt d e n u m i t e a m o n i a c a ţ i . A l t r e i l e a c o n s t ă în u t i l i z a r e a
ca î n g r ă ş ă m î n t a s o l u ţ i e i de a z o t a t de a m o n i u în a p ă şi
p e r m i t e o b ţ i n e r e a u n u i spor de r e c o l t ă de 8 c h i n t a l e do
cereale l a h e c t a r şi p î n ă l a 25 de c h i n t a l e l a c a r t o f i . 1

A m o n i a c u l l i c h i d reprezintă cel m a i c o n c e n t r a t îngrăşă­

m î n t c u a z o t : el c o n ţ i n e 8 2 % a z o t . U t i l i z a r e a l u i este însă
c o n s i d e r a b i l î n g r e u i a t ă de t e m p e r a t u r a sa joasă de f i e r b e r e .
A m o n i a c a ţ i i c o n ţ i n p î n ă l a 30 — 5 0 % a z o t , d a r şi e i se
t r a n s p o r t ă g r e u şi p r o v o a c ă c o r o d a r e a a m b a l a j e l o r m e t a l i c e .
A f a r ă de a c e a s t a p o t f i u t i l i z a ţ i n u m a i pe v r e m e c a l d ă ,
deoarece l a t e m p e r a t u r i sub 10°C sărurile p r e c i p i t ă .
A p a a m o n i a c a i ă (soluţie a p o a s ă de a m o n i a c ) se păstrează
c o m o d şi uşor şi n u î n g h e a ţ ă în t i m p u l g e r u r i l o r p u t e r n i c e .
E a conţine pînă la 2 0 % azot.

1
I n R . P . R . , c a n t i t a t e a de a m o n i a c p r o d u s ă spre a s l u j i d r e p t
m a t e r i e p r i m ă de bază p e n t r u întreaga g a m ă de î n g r ă ş ă m i n t e cu azot
se v a r i d i c a în 1965 l a a p r o a p e 350 000 t . (.V, (.)

114
 ^ A m o n i a c u l serveşte ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u o b ţ i n e r e a
u n e i s u b s t a n ţ e p r e ţ i o a s e în g e n e r a l şi ea î n g r ă ş ă m î n t în
s p e c i a l , ureea : ^

2 NH 3 + C0 2 -> N I I C O N H
2 2 + H 0.
2

U r e e a , p r i m a s u b s t a n ţ ă o r g a n i c ă o b ţ i n u t ă pe cale s i n ­
t e t i c ă , a f o s t o b ţ i n u t ă în 1 8 2 8 de W o h l e r , p r i n e v a p o r a r e a
u n e i s o l u ţ i i apoase de c i a n a t de a m o n i u .
U r e e a este u n î n g r ă ş ă m î n t c o n c e n t r a t , care c o n ţ i n e c i r c a
4 6 % a z o t . D i n p u n c t u l de v e d e r e a l c o n ţ i n u t u l u i de a z o t ,
KKI de k i l o g r a m e de u r e e s î n t e c h i v a l e n t e c u 300 de k i l o g r a ­
m e de a z o t a t de s o d i u s a u c u 225 de k i l o g r a m e de s u l f a t de
a m o n i u . ţ S z o t u l d i n u r e e este f o a r t e uşor a s i m i l a t de p l a n t e .
E s t e u n î n g r ă ş ă m î n t b u n p e n t r u t o a t e s o l u r i l e şi p e n t r u
t o a t e c u l t u r i l e a g r i c o l e . I n p ă m î n t u r e e a se d e s c o m p u n e
in b i o x i d de c a r b o n şi a m o n i a c , care a p o i se o x i d e a z ă ,
t r e c î n d în a c i d a z o t i c . P l a n t e l e s î n t în f e l u l acesta a s i g u r a t e
de h r a n a a z o t a t ă uşor a s i m i l a b i l ă . U r e e a este f o a r t e u t i l ă
si în n u t r e ţ u l a n i m a l e l o r . I

„Apa lui Djabir"

C o n c o m i t e n t c u e l a b o r a r e a m e t o d e i de o b ţ i n e r e a a m o n i a ­
c u l u i , s a v a n ţ i i şi i n g i n e r i i a u s t u d i a t p r o c e d e e l e o x i d ă r i i
acestuia i n vederea obţinerii a c i d u l u i a z o t i c .
P r o c e s u l de o x i d a r e se i m p a r i i în c î t e v a e t a p e :
1

4 NH, + 5 () ^4 2 NO f 6 11,0.

A c e a s t ă r e a c ţ i e se p r o d u c e l a suprafaţa c a t a l i z a t o r u l u i
cînd a m e s t e c u l de a m o n i a c şi aer (1 : 9) t r e c e p r i n t r - o sită
de p l a t i n ă î n c ă l z i t ă l a 6 0 0 ° C . O x i d u l de a z o t se o x i d e a z ă ,
cu u ş u r i n ţ ă , t r e c î n d în b i o x i d . A p o i gazele r e z u l t a t e intră
la p a r t e a i n f e r i o a r ă a t u r n u l u i de a b s o r b ţ i e . I n c o n f r a c u r e n t
pe l a p a r t e a s u p e r i o a r ă , se t r i m i t e a p ă p u l v e r i z a t ă . A c i d u l
d i l u a t o b ţ i n u t este c o n c e n t r a t în p r e z e n ţ a a c i d u l u i s u l f u r i c ,
care a b s o a r b e a p a . D i n a m e s t e c u l c e l o r d o i a c i z i este a p o i
distilat a c i d u l azotic. A c i d u l azotic concentrat poate f i
obţinut de a s e m e n e a p r i n a c ţ i u n e a a p e i sau a a c i d u l u i
diluat cu N 0 2 4 l i c h i d şi c u o x i g e n l a p r e s i u n e a de 50 de
at m o s f e r e .

ti­ n s
 A c i d u l a z o t i c este c u n o s c u t d i n t i m p u r i s t r ă v e c h i : p r i m a
i u i d e s c r i e r e se găseşte în c a r t e a l e g e n d a r u l u i a l c h i m i s t
a r a b D j a b i r . d i n s o c u l u i a l X l l - l e a , care descrie H N 0 3

ca o ..apă ', şi îl c o n s i d e r ă o forţă uriaşă în m i n a o m u l u i .

1

Ş i , î n t r - a d e v ă r , a c i d u l a z o t i c este u n u l d i n t r e c o m p u ş i i
c h i m i c i cei m a i i m p o r t a n ţ i .
i n s t a r e pură este u n l i c h i d i n c o l o r , a v i n d d e n s i t a t e a 1,5.
t A c i d u l a z o t i c c o n c e n t r a t d i z o l v ă t o a t e m e t a l e l e , cu excep­
ţia celor n o b i l e , şi a c ţ i o n e a z ă d i s t r u c t i v a s u p r a substanţelor
o r g a n i c e . A m e s t e c u l f o r m a t d i n t r - u n v o l u m de a c i d a z o t i c
şi t r e i v o l u m e de a c i d c l o r h i d r i c a căpătat încă d i n e v u l
m e d i u d e n u m i r e a de „ a p ă r e g a l ă " . A c e s t amestec d i z o l v ă
p l a t i n a şi a u r u l , î n c î t a l c h i m i ş t i i au r e p r e z e n t a t - o p r i n
s i m b o l u l „Leul mănincă Soarele". Dizolvarea metalelor
n o b i l e în „ a p ă r e g a l ă " are loc d a t o r i t ă formării c l o r u l u i în
stare atomică. /

Sărurile a c i d u l u i a z o t i c — de a m o n i u , de s o d i u şi de
p o t a s i u — sînt e x c e l e n t e îngrăşăminte m i n e r a l e . [ H z o t a t u l
de a m o n i u — s i l i t r a , N H N 0 — este o sare c r i s t a l i n ă ! de
4 3

d i v e r s e c u l o r i de la a l b la a l b a s t r u , f o a r t e h i g r o s c o p i c ă ' ş i
i-are n u rezistă l a î n c ă l z i r e p î n ă l a 2 0 0 C , deoarece se des­
C

c o m p u n e in p r o t o x i d de a z o t şi a p ă . L a t e m p e r a t u r ă m a i
ridicată e x p l o d e a z ă ^ l n 1 9 2 1 , la u z i n a Oppau ( G e r m a n i a )
s-a p r o d u s e x p l o z i a a 3 200 de t o n e de amestec de s u l f a t de
a m o n i u şi a z o t a t de a m o n i u . A u fost d i s t r u s e t o a t e con­
strucţiile — i n d u s t r i a l e sau locuinţe — pe o rază de p a t r u
kilometri.
A z o t a t u l de a m o n i u c o n ţ i n e 3 5 % a z o t şi se d i z o l v ă c u
uşurinţă în a p ă . Deoarece n u c o n ţ i n e impurităţi d ă u n ă t o a r e ,
el c o n s t i t u i e u n î n g r ă ş ă m î n t m i n e r a l c u a p l i c a r e largă, uşor
a s i m i l a t de către p l a n t e . A z o t a t u l de a m o n i u este f o l o s i t

116
în a m e s t e c c u a l t e î n g r ă ş ă m i n t e m i n e r a l e , în s p e c i a l c u
s u p e r f o s f a t , c u săruri de p o t a s i u şi c u f o s f a t de a m o n i u . 1

A z o t a t u l de s o d i u , N a N 0 , se a s e a m ă n ă ca a s p e c t , ca
3

şi a z o t a t u l de a m o n i u , c u sarea de b u c ă t ă r i e . P r i n păstrare
se u m e z e ş t e , i a r p r i n î n c ă l z i r e p u t e r n i c ă p r e z i n t ă p e r i c o l
de a p r i n d e r e . ( " A z o t a t u l de s o d i u c o n ţ i n e n u m a i 1 5 % a z o t ,
insă p e n t r u s o l u l care n u c o n ţ i n e c e r n o z i o m c o n s t i t u i e
î n g r ă ş ă m î n t u l cel m a i h u n , în s p e c i a l p e n t r u c u l t u r i l e de
s f e c l ă de z a h ă r .
A z o t a t u l de p o t a s i u , ca şi a z o t a t u l de s o d i u , se u t i l i z e a z ă
c u succes în s o l u r i l e fără c e r n o z i o m , c o n t r i b u i n d l a m i c ­
şorarea a c i d i t ă ţ i i s o l u l u i . \

„Tmblînzireci" azotului continuă

C h i m i ş t i i a u găsit m i j l o c u l de a i z g o n i d i n a g r i c u l t u r ă
s p e c t r u l „ f o a m e t e i de a z o t " şi a u r e z o l v a t p r o b l e m a f i x ă r i i
a z o t u l u i a t m o s f e r i c . A c e a s t a însă n u î n s e a m n ă de loc că
p r o b l e m a este d e f i n i t i v r e z o l v a t ă .
S a v a n ţ i i d i n î n t r e a g a l u m e c a u t ă p r o c e d e e n o i , m a i ief­
t i n e şi m a i e f i c i e n t e p e n t r u f i x a r e a a z o t u l u i . C e r c e t ă r i l e
se e f e c t u e a z ă în d o u ă d i r e c ţ i i : b i o l o g i c ă şi t e h n i c ă . A z o t u l
„ b i o l o g i c " este a z o t u l d i n t r i f o i , l u c e r n ă , p l a n t e l e g u m i n o a s e ,
sau, m a i e x a c t , a z o t u l b a c t e r i i l o r care f i x e a z ă acest e l e m e n t .

1
I n a n i i p u t e r i i p o p u l a r e s-au p u s b a z e l e i n d u s t r i e i de î n g r ă ş ă m i n t e
cu a z o t d i n R . P . R . , a c ă r e i p r o d u c ţ i e c r e s t e v e r t i g i n o s , r i d i e î n d u - s e
în 1964 I a 108 0 0 0 t f a ţ ă de 375 t ' î n 1953 ( e x p r i m a t ă î n l 0 0 % N ) . 2

A u f o s t c o n s t r u i t e : c o m b i n a t u l de l a P i a t r a - N e a m ţ şi f a b r i c i l e d i n
F ă g ă r a ş şi o r a ş u l V i c t o r i a ; s î n t în c o n s t r u c ţ i e c o m b i n a t e l e de l a
C r a i o v a (de c h i m i z a r e c o m p l e x ă a g a z e l o r n a t u r a l e ) de l a T g . - M u r e ş
şi T u r n u - M ă g u r e l e . P r o d u c ţ i a e r a r e p r e z e n t a t ă p î n ă în p e r i o a d a p l a n u ­
l u i şesenal p r i n a z o t a t de a m o n i u g r a n u l a t c u a p r o x i m a l i v 3 5 % N . 2

Datorită p r e o c u p ă r i i p e r m a n e n t e de î m b u n ă t ă ţ i r e a c a l i t ă ţ i i î n g r ă ş ă ­
m i n t e l o r , s-a t r e c u t în a c e a s t ă p e r i o a d ă l a c o n s t r u i r e a de i n s t a l a ţ i i
de u r e e , e u u n c o n ţ i n u t de a p r o x i m a t i v 4 5 % N 2 la Piatra-Neamţ
şi C r a i o v a , p r e c u m şi l a c o n s t r u i r e a de i n s t a l a ţ i i de î n g r ă ş ă m i n t e
compuse, e o n ţ i n î n d a z o t , f o s f o r şi p o t a s i u , l a T u r n u - M ă g u r e l e , în
care a z o t u l r e p r e z i n t ă p e s t e 3 3 % d i n t o t a l u l s u b s t a n ţ e i a c t i v e .
C i f r e l e s t a t i s t i c e a r a t ă n u n u m a i o c r e ş t e r e c a n t i t a t i v ă , c i şi o s c h i m ­
bare c a l i t a t i v ă , r e p r e z e n t a t ă p r i n : a p a r i ţ i a de î n g r ă ş ă m i n t e c u a z o t
concentraţi ureea; i n t r o d u c e r e a a z o t u l u i iu compoziţia îngrăşă­
m i n t e l o r c o m p u s e ; p o n d e r e a d i n ce în ce m a i m a r e a a z o t u l u i f o l o s i i
in agricultură alături de c e l e l a l t e e l e m e n t e a c t i v e — f o s f o r u l s i p o t a ­
siul. (N.L).

117
După cele m a i modeste c a l c u l e , a r m a t e l e de b a c t e r i i p e r m i t
f i x a r e a anuală a m a i b i n e de 400 000 000 de t o n e de azot.
I n u l t i m u l t i m p , s a v a n t u l s o v i e t i c 1.1. O r o b i n s k i a izo­
l a t u n n o u t i p de a z o t o b a c t e r i i . Aceste b a c t e r i i p e r m i t f i ­
xarea m a i rapidă a a z o t u l u i în c u l t u r i l e de c a r t o f i . A s t f e l ,
după cîteva o r e , conţinutul de azot a l c a r t o f i l o r este mărit
de şapte-opt o r i , i a r a n i m a l e l e hrănite cu astfel de c a r t o f i
d a u u n spor de g r e u t a t e z i l n i c m a i m a r e cu 7 0 — 8 0 % decît
cel obişnuit. N o u l t i p de a z o t o b a c t e r i i are proprietăţi
p r o m i ţ ă t o a r e : în p r i m u l r î n d , se dezvoltă în m e d i i a r t i f i ­
c i a l e , adică poate f i o b ţ i n u t în condiţii de l a b o r a t o r şi, i n
a l d o i l e a r î n d , produsele activităţii sale v i t a l e sînt a s i m i l a t e
d i r e c t de către a n i m a l e .
Perfecţionarea procedeelor de obţinere a a z o t u l u i t e h n i c
(spre deosebire de cel „ b i o l o g i c " ) se studiază deocamdată
în l a b o r a t o a r e . Savanţii şi-au îndreptat atenţia spre o x i -
darea directă a a z o t u l u i p r i n descărcări electrice p r i n p r o ­
cedeul l u i B i r k e l a n d . Procedeul a m o n i a c a l este b u n , d a r
e bazat pe arderea u n e i cantităţi enorme de h i d r o g e n , a
cărui f a b r i c a r e este c o s t i s i t o a r e . Metoda l u i B i r k e l a n d
consumă multă energie electrică. I n u l t i m u l t i m p însă,
f i z i c a şi t e h n i c a descărcărilor de înaltă frecventă au r e p u r ­
t a t succese i m p o r t a n t e , i a r energia electrică d e v i n e d i n
ce i n ce m a i ieftină, instalaţiile de o x i d a r e directă a a z o t u l u i
f i i n d s i m p l e . Pe de altă p a r t e , a z o t u l există în aer în c a n t i ­
tăţi i n e p u i z a b i l e , i a r u z i n a poate f i amplasată în a p r o p i e r e
de l o c u l de u t i l i z a r e a îngrăşămintelor c u a z o t . încă de
pe a c u m s-a o b ţ i n u t , i n condiţii de l a b o r a t o r , peste d o i m o l i
N O l a u n kilowatt-oră de energie p r i n p r o c e d e u l a r c u l u i
electric.
Dacă se v a reuşi ca l a acelaşi consum de energie să se o b ­
ţină 3 — 4 m o l i , această m e t o d ă de o x i d a r e directă v a f i
comparabilă d i n p u n c t de vedere energetic cu procedeul
a m o n i a c a l . Fără îndoială că v i i t o r u l aparţine oxidării d i r e c t e
a a z o t u l u i p r i n descărcări de înaltă frecvenţă...

O familie de oxizi
„Cît de deosebit este g a z u l i l a r i a n t ( p r o t o x i d u l de azot,
N 0 ) de a n h i d r i d a a c i d u l u i azot ic ( p e n t o x i d u l . d e azot N 0 ) !
2 2 5

P r i m u l c o m p u s este u n gaz, iar cel de-al doilea este, la t e m ­

peratură obişnuită u n corp s o l i d , c r i s t a l i z a i . Şi totuşi,

118
toată deosebirea d i n t r e ele în ee priveşte c o m p o z i ţ i a constă
i n f a p t u l că a l d o i l e a c o r p c o n ţ i n e de c i n c i o r i m a i m u l t
o x i g e n decît cel d i n ţ i i ; i n t r e cele două c o r p u r i se m a i află
alţi t r e i o x i z i de azot ( N O , N 0 , N 0 ) , care toţi diferă
2 3 2

c a n t i t a t i v de ceilalţi d o i şi în acelaşi t i m p între e i " , a scris

despre o x i z i i a z o t u l u i E n g e l s i n Dialectica naturii 1

Se cunosc c i n c i o x i z i a i a z o t u l u i :

N 0
2 NO N 02 3 N0 2 N 0 2 s

Protoxidu] Oxidul Anhidrida Bioxidul Anhidrida

de U7...I a/otuasa de a z o t azotică

I n faţa noastră a v e m o i l u s t r a r e v i e a l e g i i d i a l e c t i c e a
t r e c e r i i c a n t i t ă ţ i i în c a l i t a t e .
N 0 — o x i d u l i n f e r i o r a l a z o t u l u i — a fost descris p e n t r u
2

p r i m a dată de P r i e s t l e y l a sfîrşitul s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a .
A c e s t gaz 1-a c o n t r a r i a t f o a r t e m u l t pe c h i m i s t u l e n g l e z :
pe de o p a r t e era o t r ă v i t o r p e n t r u t o a t e v i e ţ u i t o a r e l e , i a r
pe de altă p a r t e m e n ţ i n e a a r d e r e a , în m o d asemănător
aerului obişnuit.
I n l a b o r a t o a r e , p r o t o x i d u 1 de azot se o b ţ i n e p r i n încălzirea
a z o t a t u l u i de a m o n u T l a 2 0 0 " C : N H N 0 ' ^ N 0 + 2 H 0 .
4 3 2 2

Acest c o m p u s u r i este s l a b i i , i a r h i d r o g e n u l , c ă r b u n e l e ,
p e t r o l u l a r d în prezenţa l u i ca şi c u m s-ar a f l a în o x i g e n
curat.
P a r t i c u l a r i t a t e a cea m a i caracteristică a p r o t o x i d u l u i de
a z o t , p r o p r i e t a t e care a frământat n u n u m a i l u m e a ştiin­
ţifică de l a sfîrşitul s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , a c o n s t i t u i t - o
acţiunea sa f i z i o l o g i c ă , descoperită de D a v y în 1798. Cînd
un o m inspiră p r o t o x i d de azot — „gazul ilariant" —,
acesta i l aduce într-o stare de e x c i t a r e p u t e r n i c ă , îl i m b a t ă .
P o t r i v i t mărturiei u n u i c o n t e m p o r a n , care a a s i s t a t l a u n a
d i n şedinţele de n a r c o z ă c u p r o t o x i d de a z o t , „ u n i i g e n t l e ­
m e n i ţ o p ă i a u pe mese şi pe s c a u n e , a l t o r a l i se c a m dezlegase
l i m b a , i a r alţii m a n i f e s t a u o t e n d i n ţ ă p r o n u n ţ a t ă de a se
încăiera".
D a v y a fost p r i m u l care a e m i s p e n t r u întîia oară ideea a s u ­
pra p o s i b i l i t ă ţ i i de u t i l i z a r e a g a z u l u i d e s c o p e r i t p e n t r u
narcoză, f i i n d u l t e r i o r a p l i c a t în această d i r e c ţ i e . P r o t o x i d u l
dc azot se utilizează şi astăzi în c h i r u r g i e ca anestezic r a p i d _ j
Cît despre o x i d u l de a z o t , încă înainte de descoperirea
a z o t u l u i , G a i l e s i l p r e p a r a şi îl culegea sub a p ă . E l este
1
V. E n g e l s , Dialectica naturii, Editura Politică, Bucureşti,
1959, p. W.

119
p r i m u l care 1-a d e s c o p e r i i şi c a i c a c o n s t a t a t că are p r o p r i e ­
t a t e a de a se c o m b i n a cu a e r u l , de f a p t c u o x i g e n u l .
A b s o r b ţ i a o x i g e n u l u i d i n aer de către „ g a z u l de n i t r o z ă "
a p e r m i s să se elaboreze o m e t o d ă e x a c t ă de d e t e r m i n a r e a
„ c a l i t ă ţ i i " a e r u l u i , adică a c o n ţ i n u t u l u i l u i de o x i g e n . I n
s e c o l u l a l X V I I I - l e a s-a i n v e n t a t u n e u d i o m e t r u — a p a r a t
special p e n t r u asemenea determinări de g a z e — , care a
f a v o r i z a t i n m u l t e p r i v i n ţ e d e z v o l t a r e a c h i m i e i ca ştiinţă.
A r u n c î n d o m o n e t ă de c u p r u în a c i d a z o t i c d i l u a t , o b ţ i ­
n e m o x i d de a z o t . I n c o n t a c t c u a e r u l , acesta se o x i d e a z ă ,
transformîndu-se în b i o x i d de a z o t :

8 HN0 3 + 3 Cu -* 3 C u ( N 0 ) + 2 N O + 4 N 0 ;
3 2 2

2 NO + 0 2 -> 2 N 0 . 2

A n h i d r i d a a z o t o a s ă , N t ) , este u n l i c h i d de c u l o a r e
2 : )

a l b a s t r ă , care se o b ţ i n e p r i n răcirea u n u i amestec de părţi

egale de N O şi N 0 . U n e o r i d e a s u p r a c l ă d i r i l o r u z i n e l o r
2

c h i m i c e se p o t vedea n o r i grei bruni-roşcaţi care se aştern

d e a s u p r a p ă m î n t u l u i şi pe care m u n c i t o r i i îi numesc „ c o z i
de v u l p e " . A c e s t gaz b r u n - r o s c a t , deosebit de o t r ă v i t o r ,
c u n o s c u t î n c ă de pe v r e m e a a l c h i m i ş t i l o r , este b i o x i d u l de
azot, N 0 . 2

L a t e m p e r a t u r ă j o a s ă , N 0 se d i m e r i z e a z ă , trecînd în
2

N 0 .
2 4

O b ţ i n e r e a i n d u s t r i a l ă a b i o x i d u l u i de azot se bazează pe
c o m b i n a r e a d i r e c t ă a a z o t u l u i c u o x i g e n u l , proces care
necesită u n m a r e c o n s u m de e n e r g i e : N , - | - 2 0 — » 2 N 0 — 2 2

- 43 k c a l .
O x i d u l s u p e r i o r a l a z o t u l u i , N 0 , este o substanţă
2 6

e x t r e m de i n s t a b i l ă , care se formează p r i n d e s h i d r a t a r e a
a c i d u l u i a z o t i c c u a n h i d r i d a fosforică. De asemenea p r i n
acţiunea o z o n u l u i a s u p r a N 0 se o b ţ i n c r i s t a l e albe de N 0 .
2 4 2 6

Azotul şi explozivii

A m i n t i ţ i - v ă de f i l m u l Salariul groazei. D i n t r - u n păhărel

u m p l u t cu u n l i c h i d u l e i o s , t r a n s p a r e n t , se scurge o p i c ă ­
tură pe podea şi e x p l o d e a z ă c u u n b u b u i t s c u r t , v i o l e n t .
Este n i t r o g l i c e r i n a .

120
 Dacă se tratează g l i c e r i n a eu a c i d a z o t i c c o n c e n t r a t , se
o b ţ i n e t r i n i t r a t u l de g l i c e r i n a , d e n u m i t i m p r o p r i u t r i n i -
I roglicerină.
De o b i c e i a c t i v i t a t e a g l i c e r i n e i este m o d e r a t ă p r i n a d a o ­
s u r i de n i t r o c e l u l o z ă , r u m e g u ş de l e m n , k i e s e l g u r e t c . ,
o b ţ i n î n d u - s e în f e l u l acesta d i n a m i t a , cu a j u t o r u l căreia
se a r u n c ă în aer ştirici le şi m u n ţ i i . U n k i l o g r a m de cărbuni!
d e g a j e a z ă p r i n a r d e r e o c a n t i t a t e de e n e r g i e de o p t o r i m a i
m a r e decît aceeaşi c a n t i t a t e de t r i n i t r o t o l u e n sau t r o t i l —
s u b s t a n ţ ă p u t e r n i c e x p l o z i v ă . Şi t o t u ş i , a r z î n d u n k i l o ­
g r a m de c ă r b u n e i n s o b ă , n o i ş t i m b i n e c ă e n e r g i a pe care
0 d e g a j e a z ă n u face să e x p l o d e z e soba şi n i c i m ă c a r n u o
d i s t r u g e . E n e r g i a t r o t i l u l u i , deşi m a i m i c ă , se d e g a j e a z ă
insă de zeci de m i l i o a n e de o r i m a i r e p e d e şi d e z v o l t ă o
p u l ere g i g a n t i c ă . . ^
L a 12 a p r i l i e 19.").'), in U . R . S . S . , la m i n a A l t î n - T o p k a n ,
s-a e f e c t u a t o e x p l o z i e cu o î n c ă r c ă t u r ă de a m o n i t ( 8 8 %
a z o l a l de a m o n i u şi 1 2 % t r o t i l ) în g r e u t a t e de 1 6 7 4 de
t o n e . V o l u m u l r o c i i f ă r î m i ţ a t e de e x p l o z i e a f o s t de . 1 9 1 0 0 0 0
de t o n e .
P r e z i n t ă i n t e r e s u r m ă t o r u l f a p t : la 19 s e p t e m b r i e 1957,
in s t a l u l N e v a d a d i n S . U . A . , s-a p r o d u s e x p l o z i a u n e i î n c ă r ­
cături a t o m i c e în c o n d i ţ i i s u b t e r a n e . A c e a s t a era e c h i v a l e n t ă
cu î n c ă r c ă t u r a u n e i s u b s t a n ţ e e x p l o z i b i l e i n g r e u t a t e de
1 70(1 de t o n e , a d i c ă c u î n c ă r c ă t u r a de a m o n i t care a p r o d u s
e x p l o z i a de l a A l t î n - T o p k a n . V o l u m u l r o c i i f ă r î m i ţ a t e de
e x p l o z i a a t o m i c ă a fost de n u m a i 450 000 de t o n e . C a p a c i ­
t a t e a e x p l o z i v ă a s u b s t a n ţ e l o r e x p l o z i b i l e o b i ş n u i t e este,
se p a r e , r e l a t i v m a i m a r e d e c î t c a p a c i t a t e a e x p l o z i v ă a e x p l o ­
ziei a t o m i c e . S a v a n ţ i i s o v i e t i c i e l a b o r e a z ă în p r e z e n t u n
p r o i e c t de d e s c h i d e r e a z ă c ă m â n t u l u i de c ă r b u n i c o c s i f i c a b i l i
N e r i u n g r i n d i n I a k u ţ i a de s u d . E l v a f i deschis p r i n e x p l o -
darea în d o u ă e t a p e a 55 5 8 8 de t o n e de e x p l o z i v . P u t e r e a
exploziei va atinge puterea a trei bombe atomice echiva­
lente c u cele a r u n c a t e l a l l i r o s h i m a şi N a g a s a k i . î n t r - o
singură c l i p ă va f i a r u n c a t ă în aer o m a s ă de r o c i g i g a n t i c ă
de 10 0 0 0 0 0 0 de m e t r i c u b i . E x p l o z i a v a r e d u c e c u 3 — 4
ani t i m p u l necesar a c c e s u l u i l a z ă c ă m î n t .

Explozivii reprezintă u n ajutor deosebit de preţios în

exploatările miniere, în construcţiile de drumuri etc.
Compuşii oxigenaţi ai a z o t u l u i constituie i n această d i ­
recţie s u b s t a n ţ e de neînlocuit.

121
Mai dur ca diamantul

î n natură n u e x i s t ă substanţe r a r e a r p u t e a să z g i r i e
d i a m a n t u l . î n l a b o r a t o r insă s-a f a b r i c a t u n c o m p u s m a i
d u r ca d i a m a n t u l — b o r a z o n u l — , o v a r i e t a t e de azotură
de b o r . A z o t u r a de b o r , B N , este o substanţă c h i m i c ă s t a ­
3

b i l ă , g r e u f u z i b i l ă , ce se o b ţ i n e sub f o r m a u n e i p u l b e r i f o a r t e
f i n e de c u l o a r e a l b ă . D i n p u n c t u l de vedere a l s t r u c t u r i i
sc aseamănă f o a r t e m u l t cu g r a f i t u l şi este c h i a r folosită
ca u n s o a r e s o l i d ă , do u n d e a c ă p ă t a t d e n u m i r i l e de „ f u n i n ­
g i n e a l b ă " şi c h i a r de „grafit a l b " .
P r e s i u n i l e supraînalte transformă a z o t u r a de b o r , ca şi
g r a f i t u l , într-o structură similară s t r u c t u r i i d i a m a n t u l u i ,
denumită borazon.
î n 1 9 5 7 , în S . U . A . , s-a obţinut u n b o r a z o n m u l t m a i r e z i s ­
t e n t şi m a i t e r m o s t a b i l d e c î t d i a m a n t u l . A z o t u r a de b o r ,
supusă u n e i p r e s i u n i de 73 000 de a t m o s f e r e , s-a t r a n s f o r m a t
în b o r a z o n , s u b s t a n ţ ă care a r d e n u m a i l a 2 000°C, în t i m p
ce d i a m a n t u l a r d e l a 871°C.
B o r a z o n u l înlocuieşte c u succes d i a m a n t u l în t e h n i c a
m i n e r i t u l u i şi în c o n s t r u c ţ i a de maşini şi a p a r a t e .

122
PURTĂTOR
DE LUMINĂ

•
\ D e n u m i r e a de „ f o s f o r " este de o r i g i n e g r e a c ă şi î n s e a m n ă
„ p u r t ă t o r de l u m i n ă " .
I n e v u l m e d i u e r a l a r g r ă s p î n d i t ă părerea c ă o r i c e m e t a l
p o a t e f i t r a n s f o r m a t în a u r . U n a l c h i m i s t g e r m a n , B r a n d t
d i n H a m b u r g , deşi n u a reuşit să t r a n s f o r m e a l t e e l e m e n t e
în a u r , a o b ţ i n u t în 1.669 f o s f o r u l .
B r a n d t fusese c î n d v a u n c o m e r c i a n t î n s t ă r i t , însă l a u n
m o m e n t d a t t r e b u r i l e a u î n c e p u t să-i m e a r g ă d i n ce în ce m a i
p r o s t şi în cele d i n u r m ă a v e r e a i - a f o s t v î n d u t ă l a l i c i t a ţ i e .
Ca să-şi r e s t a b i l e a s c ă s i t u a ţ i a , B r a n d t s-a h o t ă r î t să se
ocupe de a l c h i m i e , c o n t î n d că în caz de reuşită s-ar î m b o g ă ţ i
de pe o z i pe a l t a .
Şi B r a n d t a l u c r a t fără r ă g a z z i l e şi n o p ţ i de-a r î n d u l , e x -
p e r i m e n t î n d p e r s e v e r e n t , eu î n d î r j i r e . Ce s u b s t a n ţ e n - a
u t i l i z a t ! M i n e r a l e şi m i n e r e u r i , p l a n t e şi oase de a n i m a l e ,
m e t a l e şi săruri şi m u l t e , m u l t e a l t e l e . T o a t e aceste m a t e r i a l e
erau m ă c i n a t e c u g r i j ă în m o j a r , c a l c i n a t e , a m e s t e c a t e ,
t r a t a t e c u a c i z i , d i n n o u a m e s t e c a t e — c u m e r c u r sau s u l f —
şi d i n n o u c a l c i n a t e . . . Şi aşa z i c u z i , s ă p t ă m î n ă c u s ă p ­
tămână. T i m p u l t r e c e a , d a r s e c r e t u l p r e p a r ă r i i „ p i e t r e i f i l o ­
zofale" r ă m î n e a n e d e z l e g a t .
Iată însă că o d a t ă , c a l c i n î n d l a u n foc p u t e r n i c r e z i d u u l
uscat a l u r i n e i , B r a n d t a o b s e r v a t că d i n r e t o r t ă se d e g a j e a z ă
o s u b s t a n ţ ă care se a p r i n d e r a p i d în aer c u f o r m a r e a u n u i
fum a l b , d e n s . î n s ă ş i r e t o r t a de s t i c l ă l u m i n a s l a b în s e m i ­
o b s c u r i t a t e a l a b o r a t o r u l u i . ) L u i B r a n d t i n i m a a î n c e p u t să-i
bată m a i t a r e : i a t ă m u l t " c ă u t a t a „ p i a t r ă f i l o z o f a l ă " care îi
?

va a d u c e b o g ă ţ i a şi g l o r i a !
O b ţ i n e r e a a c e s t e i „ p i e t r e " i m a g i n a r e s-a d o v e d i t , însă
a nu f i u n l u c r u u ş o r . B r a n d t a t r e b u i t să l u c r e z e î n c ă m u l t ă
v r e m e . . . U r m ă r e a c u i n i m a strînsă c u m în v a s u l c o l e c t o r a l

123
 r e t o r i c i sc a d u n a , sub a p ă , o substanţă a l b ă , cu o neobişnuită
c a p a c i t a t e de i l u m i n a r e . I l u m i n a r e a devenise a t i l de p u t e r ­
nică, I n c i t la lucirea ei se putea c h i a r c i t i o c a r t e . B r a n d t
era insă c o n t r a r i a t de Faptul că această lumină era rece, spre
deosebire de c e l e l a l t e m i j l o a c e de i l u m i n a r e c u n o s c u t e , c a i c
p r o d u c e a u nu n u m a i l u m i n ă , c i şi c ă l d u r ă . I n p l u s , p r i n
c o n t a c t u l substanţei cu d i f e r i t e o b i e c t e , acestea deveneau
si ele l u m i n e s c e n t e .
S l e i l de p u t e r i , B r a n d t s-a aşezai pe s c a u n : în sfîrşit
avea in mină . . p i a t r a filozofală" ! Tot aşa de repede s-a con­
v i n s insă că această „piatră filozofală" n u p u t e a t r a n s f o r m a
in a u r n i c i un m e t a l . A l c h i m i s t u l nu şi-a p i e r d u t c u m p ă t u l .
Substanţa o b ţ i n u t ă de el era aşa de puţin o b i ş n u i t ă , se ase­
măna aşa de puţin cu c e l e l a l t e , i n c i t pînă la urmă t o i a
reuşii s-o t r a n s f o r m e i n a u r : a v i n d u t - o la p r e t u r i r i d i c a t e .
D e s c o p e r i t o r u l a d e n u m i t această substanţă miraculoasă
„foc rece" şi n u m a i u l t e r i o r i s-a d a t d e n u m i r e a de „ f o s f o r " .

Alb, roşu, negru...

j~ Ce este f o s f o r u l ? Ce proprietăţi arc?
La p r i m a întrebare a răspuns, încă în 1777. c e l e b r u l c h i ­
mist francez L a v o i s i e r . Acesta a s t u d i a t cu m i n u ţ i o z i t a t e şi
t i m p Îndelungai arderea f o s f o r u l u i şi a fost p r i m u l care 1-a
considerat drept ( d e m e n t . Dar şi la cea de-a doua întrebare
S0 poate răspunde cu uşurinţă.
Există n u un s i n g u r fel de fosfor, ci t r e i .

124
 T i m p de t 7 8 de a n i de la descoperirea l u i de către
B r a n d t . f o s f o r u l a fost c o n s i d e r a t o substanţă a l b ă . De ase­
m e n e a se c o n s i d e r a că luminează în î n t u n e r i c , că este m o a l e
ca ceara şi că se a p r i n d e c u uşurinţă. I n 1847 c h i m i s t u l ger­
m a n S c h r o t t e r descoperă o altă v a r i e t a t e de fosfor — f o s f o r u l
roşu. D i n p u n c t u l de vedere a l p r o p r i e t ă ţ i l o r , acesta se d i f e ­
renţiază f o a r t e m u l t d e c i d a l b : este de a p r o a p e o dată şi j u m ă ­
t a t e m a i d e n s , n u se d i z o l v ă în s u l f u r a de c a r b o n şi, ceea
ce este m a i i m p o r t a n t , nu este „ f o s f o r e s c e n t " . F o s f o r u l a l b
se a p r i n d e l a 40°C, i a r f o s f o r u l roşu n u m a i la 440 C.
D a r c u acesta n u se termină transformările f o s f o r u l u i ,
i n 1916 s-a descoperit o nună v a r i e t a t e de fosfor — f o s f o r u l
n e g r u . F o s f o r u l negru este a s e m ă n ă t o r g r a f i t u l u i , ba c h i a r
conduce c u r e n t u l e l e c t r i c .
T o a t e cele t r e i v a r i e t ă ţ i — a l b , roşu şi n e g r u — r e p r e ­
zintă acelaşi e l e m e n t şi p o t trece u n a i n cealaltă i n c o n d i ţ i i
determinate. '

Transformările chimice ale fosforului

F o s f o r u l este c a p a b i l n u n u m a i de transformări f i z i c e , c i
si de transformări c h i m i c o . A s t f e l , el poate avea v a l e n ţ e l e
.">-[-, 3 + şi •• ' - şi poate reacţiona n u n u m a i c u e l e m e n t e l e ,
d a r s i cu d i f e r i t e substanţe c o m p u s e , f o r m î n d o i n f i n i t a t e de
derivaţi.
F o s f o r u l reacţionează uşor cu h a l o g e n i i , de e x e m p l u cu
c l o r u l , şi formează p e n t a c l o r u r a şi t r i c l o r u r a de fosfor:

2 P + 5 Cl 2 2 PC1 ; 5

2 P H 3 CI, -» 2 PCI . ; !

A m b e l e s u b s t a n ţ e , f i i n d c l o r a n h i d r i d e , reacţionează f o a r t e
uşor; cu apa formează diverşi a c i z i ai f o s f o r u l u i :

PCI. + \ H 0-> H2 3 P0 4 ; 5 HC1;

PCI., ! 3 H Oh> II,iu t

2 + 3 HC1.

F o s f o r u l se p o a l e u n i eu h i d r o g e n u l , formînd substanţe
care a u fost d e n u m i t e f o s f i n e . R e a c ţ i a f o s f o r u l u i cu h i d r o g e ­
nul p o a t e f i scrisă in f e l u l u r m ă t o r :

2 P + 3 H ->2 P H
2 3 .

125
 S u b s t a n ţ a care s-a f o r m a t în u r m a a c e s t e i reacţii este de­
n u m i t ă h i d r o g e n f o s f o r a t . H i d r o g e n u l f o s f o r a t este u n gaz
cu m i r o s n e p l ă c u t , p ă t r u n z ă t o r , care se a s e a m ă n ă d i n p u n c t u l
de v e d e r e a l p r o p r i e t ă ţ i l o r c u a m o n i a c u l . I n r e a c ţ i a de
m a i sus, în afară de h i d r o g e n f o s f o r a t se f o r m e a z ă şi alţi
c o m p u ş i a n a l o g i , de e x e m p l u P H , care în c o n d i ţ i i o b i ş ­
2 4

n u i t e este u n l i c h i d ce se a p r i n d e de la s i n e în a e r .
L a t e m p e r a t u r i r i d i c a t e f o s f o r u l r e a c ţ i o n e a z ă uşor c u
u n e l e m e t a l e , f o r m î n d c o m p u ş i care a u fost d e n u m i ţ i fos-
f u r i , c a , de e x e m p l u , f o s f u r a de c a l c i u şi f o s f u r a de m a g n e z i u :

3 Ca + 2 P -» Ca P ; 3 2

3 M g + 2 P -> Mg P . 3 2

A c e ş t i c o m p u ş i , s t a b i l i ca a t a r e , r e a c ţ i o n e a z ă însă c u a c i z i i :

Mg P 3 2 + 6 HC1 •3 MgCl 2 + 2 PH .
3

F o s f o r u l se uneşte uşor cu o x i g e n u l şi, ca şi în c a z u l reacţiei

cu c l o r u l , r e a c ţ i a p o a t e c o n d u c e , în f u n c ţ i e de c a n t i t a t e a
de o x i g e n , f i e l a a n h i d r i d a f o s f o r i c ă , P 0 , f i e l a a n h i d r i d a
2 5

f o s f o r o a s ă , P 0 . A c e s t e a sînt s u b s t a n ţ e de c u l o a r e a l b ă ,
2 3

f o a r t e h i g r o s c o p i c e , care f o r m e a z ă cu a p a a c i z i i r e s p e c t i v i .
Se p o a t e s p u n e că f o s f o r u l este c a p a b i l să r e a c ţ i o n e z e c u
m a j o r i t a t e a e l e m e n t e l o r s i s t e m u l u i p e r i o d i c şi c u m u l ţ i
c o m p u ş i , de e x e m p l u c u s u l f u l , h i d r o x i z i i a l c a l i n i , a c i z i i ,
u n e l e săruri e t c . D i v e r s i t a t e a c o m p u ş i l o r f o s f o r u l u i p o a t e
f i ilustrată de f a p t u l că s-au p u t u t o b ţ i n e c o m p u ş i care p o t
f i sorişi P O F C I B r şi P S F C I B r .
E s t e i n t e r e s a n t de s u b l i n i a t că f o s f o r u l n u se c o m b i n ă
d i r e c t c u c a r b o n u l . T o t u ş i acest „ n e a j u n s " este c u prisosinţă
c o m p e n s a t de f a p t u l că f o r m e a z ă n u m e r o ş i c o m p u ş i fosfo-
r o o r g a n i c i , care se o b ţ i n p r i n i n t e r a c ţ i u n e a d i n t r e c o m p u ş i
a i f o s f o r u l u i şi c o m p u ş i i o r g a n i c i .
F o s f o r u l ca a t a r e , e l e m e n t a r , n u are d e c î t o u t i l i z a r e l i m i ­
t a t ă . F o s f o r u l a l b este f o a r t e o t r ă v i t o r ; de aceea se utilizează
c o n t r a d ă u n ă t o r i l o r c u l t u r i l o r a g r i c o l e . I n t r e a l t e l e este
f o l o s i t şi în s c o p u r i m i l i t a r e , l a b o m b e l e i n c e n d i a r e şi p e n t r u
o b ţ i n e r e a p e r d e l e l o r de f u m p r o t e c t o a r e . F o s f o r u l roşu se
u t i l i z e a z ă l a f a b r i c a r e a c h i b r i t u r i l o r . D a r o i m p o r t a n ţ ă cu
adevărat imensă p r e z i n t ă c o m p u ş i i f o s f o r u l u i .

126
Acizii fosforului

A m m a i a r ă t a t c ă f o s f o r u l este c a p a b i l să se u n e a s c ă c u
o x i g e n u l , formînd diferiţi o x i z i . A c u m v o m e x a m i n a p r o -
d u ş i i de r e a c ţ i e a i a c e s t o r a c u a p a . V o m î n c e p e c u a n h i d r i d a
f o s f o r i c ă , P 0 . S-a c o n s t a t a t c ă a c e a s t a r e a c ţ i o n e a z ă c u
2 5

a p a , f o r m î n d însă n u u n s i n g u r a c i d , c i t r e i :

P 0
2 5 + H 0 -> 2
2 HP0 , 3 acid metafosforic;

P 02 5 + 3 I 1 0 -> 2
2 H P0 ,
3 4 acid ortofosforic;

P2O5 + 2 H 0 -»
2 II P 0 ,
4 2 7 acid pirofosforic.

I n f e l u l a c e s t a , în f u n c ţ i e de n u m ă r u l m o l e c u l e l o r de a p ă
care a u r e a c ţ i o n a t c u o m o l e c u l ă de a n h i d r i d ă f o s f o r i c ă ,
se p o t f o r m a d i f e r i ţ i a c i z i . P e n t r u a î n ţ e l e g e m a i uşor a c e a s t ă
c o m p o r t a r e curioasă a a n h i d r i d e i fosforice v o m scrie f o r m u ­
lele structurale:

O OII OH OH
I I
HO—P HO—P—OH I IO—P—O—P—011
^ I! II II
O O o o
Acid metafosforic Acid ortofosforic Acid pirofosforic

A c e ş t i a c i z i s î n t g e n e t i c l e g a ţ i u n u l de a l t u l , a d i c ă se
pot o b ţ i n e u n u l d i n c e l ă l a l t . D e e x e m p l u , a c i d u l o r t o ­
fosforic se p o a t e o b ţ i n e d i n a c i d u l m e t a f o s f o r i c p r i n s i m p l a
adiţie a a p e i .

o o
II
H—O—P + H—O- H—O—P¬
-0—H

o I -H
0-
O
II
•H—O— P—O—H
I
O
I
U
127
A c i d u l p i r o f o s f o r i c se p o a l e o b ţ i n e d i n a c i d u l ortofosforic
p r i n condensarea m o l e c u l e l o r l u i :

0 O
il j II ;

1I—O—1 > — O — H + H — O — P — ( ) — 1 1 -
1 : ; 1
0 o
1 I
H 11
0 P
II II
->H—O—P—O—O—O—H+H.O
1 I
0 o
1 I
H H

I n g e n e r a l , acestea n u reprezintă n u m a i p o s i b i l i t ă ţ i t e o ­
r e t i c e , î n t r - a d e v ă r , d i n a c i d u l m e t a f o s f o r i c , în a n u m i t e
c o n d i ţ i i , se pot o b ţ i n e a c i z i i o r t o - şi p i r o f o s f o r i c .
T o ţ i aceşti a c i z i sînt substanţe c r i s t a l i n e , i n c o l o r e , care
a b s o r b p u t e r n i c a p a . D e aceea a n h i d r i d a fosforică se şi u t i ­
lizează p e n t r u scoaterea a p e i d i n ceilalţi a c i z i , de e x e m p l u
d i n a c i d u l a z o t i c , sau c h i a r p o a t e c a r b o n i z a u n e l e substanţe
organice, l u l n d u - l e apa.
Cea m a i m a r e î n s e m n ă t a t e practică o are a c i d u l o r t o f o s ­
f o r i c , şi de f a p t n u atît el însuşi, cît m a i ales sărurile l u i ,
care se u t i l i z e a z ă ca î n g r ă ş ă m i n t e .
I n afară de a c i z i i m e t a - , o r t o - şi p i r o f o s f o r i c , f o s f o r u l
este c a p a b i l să f o r m e z e încă m u l ţ i alţi a c i z i , d i n t r e care cel
m a i i n t e r e s a n t este a c i d u l fosforos, u n c o m p u s a l b , c r i s t a l i n ,
uşor s o l u b i l în a p ă . A c e s t a se o b ţ i n e p r i n acţiunea a n h i d r i d e i
fosforoase c u a p a :

P 0
2 3 + 3 H 2 0 -> 2H P0 .
3 3

D a r , spre deosebire de a c i z i i în care f o s f o r u l are valenţa

c i n c i , atît a c i d u l fosforos, cît şi sărurile sale sînt o t r ă v i t o a r e .
Şi î n c ă u n f a p t i n t e r e s a n t . S t r u c t u r a a c i d u l u i fosforos
p o a t e f i reprezentată sub f o r m a a d o u ă f o r m u l e :

O—H ll—() O
/ \ //
TUI— P (1) sau P (TI)
\ / \
O—II II—(I II

128
 A m b e l e aceste f o r m e se găsesc în e c h i l i b r u u n a faţă de cea­
l a l t ă , însă în c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e f o r m a I I p r e d o m i n ă în m ă ­
sură î n s e m n a t ă . A t î t a c i d u l u i însuşi, c i t şi sărurilor l u i le
c o r e s p u n d e f o r m u l a I I . P e n t r u f o r m u l a I s-au o b ţ i n u t totuşi
derivaţi o r g a n i c i c o m p l e c ş i . Acest f e n o m e n se n u m e ş t e
t a u t o m e t r i e şi se i n t î l n e ş t e f r e c v e n t în c h i m i a o r g a n i c ă .
A c i d u l fosforos este u n r e d u c ă t o r p u t e r n i c : d i n soluţiile
sărurilor de a r g i n t separă a r g i n t m e t a l i c , i a r d i n sărurile
c u p r u l u i separă c u p r u l . A c i d u l ea a t a r e este f o a r t e s t a b i l
şi se o x i d e a z ă g r e u în a c i d f o s f o r i c . R ă m i n e de a d ă u g a t că
p e n t r u e l , l a f e l ca p e n t r u a c i z i i f o s f o r i c i , există a n a l o g i —
acizii metafosforos, H P 0 2 şi p i r o f o s f o r o s , H P 0 . 4 2 5

Hrana plantelor

I Celţii u t i l i z a u î n g r ă ş ă m i n t e a g r i c o l e cu c î t e v a s u t e de a n i
înaintea erei n o a s t r e . Se ştie de asemenea că îngrăşămintele
e r a u f o l o s i t e şi de g r e c i i a n t i c i . C u t o a t e acestea, u t i l i z a r e a
intensă a î n g r ă ş ă m i n t e l o r a început cu n u m a i v r e o sută
de a n i i n u r m ă .
I n p r i m e l e t r e i d e c e n i i ale s e c o l u l u i t r e c u t , r e n u m i t u l
c h i m i s t g e r m a n J u s t u s L i e b i g a făcui o experienţă i n t e r e ­
s a n t ă : a e f e c t u a t a n a l i z a c h i m i c ă a u n u i m a r e n u m ă r de
p l a n t e . Ca r e z u l t a t , a c o n s t a t a t că acestea c o n ţ i n i n c o m p o ­
ziţia l o r n u m a i zece e l e m e n t e : c a r b o n , h i d r o g e n , o x i g e n ,
c a l c i u , p o t a s i u , fosfor, s u l f , m a g n e z i u şi f i e r . 1

T o a t e aceste e l e m e n t e a u o m a r e Însemnătate p e n t r u dez­

v o l t a r e a n o r m a l ă a p l a n t e l o r . L i p s a u n u i a d i n t r e ele, c h i a r
dacă celelalte sint d i n belşug, poate d e t e r m i n a m o a r t e a
plantei.
i~- C a r b o n u l , p l a n t e l e şi-l p r o c u r ă d i n aer. a b s o r b i n d b i o ­
x i d u l de c a r b o n c o n ţ i n u t in e l . H i d r o g e n u l şi o x i g e n u l , ele
le e x t r a g d i n a p ă . M a g n e z i u ] , f i e r u l şi s u l f u l — e l e m e n t e
necesare i n c a n t i t ă ţ i m i c i — sînt p r o c u r a t e d i n s o l . U n e l e
p l a n t e s i n t c h i a r c a p a b i l e să f i x e z e a z o t u l d i n atmosferă (de
e x e m p l u l e g u m i n o a s e l e ) . I n f e l u l a c e s t a , p e n t r u creşterea
n o r m a l ă a p l a n t e l o r , i n p ă m î n t t r e b u i e să se i n t r o d u c ă

' U l t e r i o r , p r i n e x p e r i e n ţ e m u l t m a i p r e c i s e , s-a c o n s t a t a t că în
p l a n t e s i n i p r e z e n t e , s u b f o r m ă de u r m e , m u l t e a l t e e l e m e n t e , care
j o a c ă u n r o l i m p o r t a n t în a c t i v i t a t e a v i t a l ă a a c e s t o r a .

9 — Călătorie în l u m e a elementelor 129

p o t a s i u , fosfor, azot şi u n e o r i c a l c i u . L i p s a cea m a i acută
însă apare în cazul f o s f o r u l u i .
Cel m a i v i z i b i l semn a l insuficienţei f o s f o r u l u i în sol este
că p l a n t e l e se dezvoltă prea î n c e t , i a r f r u n z e l e s i n t m i c i şi
de culoare verde-închis. D a r se poate î n t î m p l a şi i n v e r s . I n
v a l e a L i m e i ( P e r u ) , l i p s a de fosfor se manifestă p r i n aceea
că f r u n z e l e de p o r u m b capătă o culoare p u r p u r i e . O culoare
analogă a f r u n z e l o r datorită l i p s e i de fosfor se observă şi
în c a z u l pătlăgelelor roşii. D a r n u culoarea f r u n z e l o r p l a n ­
t e l o r este l u c r u l p r i n c i p a l . S-a c o n s t a t a t c ă , datorită i n s u ­
ficienţei f o s f o r u l u i la p l a n t e , rădăcinile se dezvoltă s l a b ,
iar s i s t e m u l v a s c u l a r are m u l t de s u f e r i t . în acest caz a m i ­
d o n u l n u se transformă în zahăr şi coacerea f r u c t e l o r este
întîrziată. D a c ă însă s o l u l este b o g a t în fosfor, se observă
e x a c t f e n o m e n u l i n v e r s : se dezvoltă u n sistem r a d i c u l a r
b o g a t , în special în faza de răsad, se măreşte rezistenţa la
secetă şi se p o t r e a l i z a r e c o l t e t i m p u r i i . Prezenţa f o s f o r u l u i
se reflectă f a v o r a b i l i n d i v i z i u n e a celulară şi în f o r m a r e a
p r o t e i n e l o r şi grăsimilor, în i n t e n s i f i c a r e a p r o c e s u l u i de
înfrăţire l a - c e r e a l e .
E x c e s u l de fosfor duce l a f o r m a r e a intensă a puieţilor.la
p o r u m b . I a r t r i f o i u l şi l u c e r n a , dacă sînt semănate într-un
sol care c o n ţ i n e fosfaţi, d a u seminţe c h i a r în a n u l semănăriî,
pe c î n d în m o d obişnuit aceasta are loc n u m a i în a n u l u r ­
mător.
L u c r u l cel m a i neplăcut este însă că în sol n u se p o t i n t r o ­
duce d i r e c t n i c i a c i d u l f o s f o r i c , n i c i f o s f o r u l a l b , căci ele
acţionează ca otrăvuri p e n t r u p l a n t e . N i c i cu fosfor roşu n u
p o a t e f i îngrăşat p ă m î n t u l , căci p l a n t e l e n u îl asimilează.
De aceea u z i n e l e c h i m i c e p r o d u c astăzi cantităţi însemnate
de d i f e r i t e îngrăşăminte cu fosfor, y
Cel m a i s i m p l u şi m a i a c c e s i b i l îngrăşămînt este f o s f a t u l
de c a l c i u n a t u r a l , C a ( P 0 ) . I n u z i n a de îngrăşăminte,
3 4 2

acesta este t r a n s f o r m a t în p u l b e r e şi u t i l i z a t ca îngrăşămînt

sub d e n u m i r e a de făină fosfatică. Kosfaţii n a t u r a l i n u sînt
însă r e c o m a n d a b i l i p e n t r u t o a t e s o l u r i l e , deoarece n u s i n t
s o l u b i l i în a p ă , i a r în stare solidă n u sînt asimilaţi de către
p l a n t e . De aceea se pot u t i l i z a n u m a i în s o l u r i l e a c i d e , care
c o n ţ i n diferiţi a c i z i o r g a n i c i c a p a b i l i să t r a n s f o r m e f o s f a t u l
de c a l c i u într-o formă m a i s o l u b i l ă : f o s f a t u l a c i d de c a l c i u ,
CaHP0 . 4

U n c a r a c t e r m a i u n i v e r s a l are s u p e r f o s f a t u l , care conţine

în c o m p o z i ţ i a sa f o s f a t u l m o n o c a l c i c , C a ( H P 0 ) , care se
2 4 2

130
d i z o l v ă b i n e în a p ă . S u p e r f o s f a t u l se obţine p r i n tratarea
f o s f a t u l u i de c a l c i u m ă c i n a t c u a c i d s u l f u r i c :

(% (P0 )
; ! 4 2 + 211 S0 2 4 -> C a ( l l l ' 0 )2 4 2 + 2CaS0 . 4

P o s t a t do Acid Fosful S u l f a l de
calciu sulfuric monocalcic calciu

A m e s t e c u l de fosfat m o n o c a l c i c şi de sulfat de c a l c i u care se

formează poartă d e n u m i r e a de superfosfat şi sub această
formă se idilizează ca îngrăşămînt.
U n m a r e neajuns a l s u p e r f o s f a t u l u i s i m p l u este insă con­
ţinutul său de s u l f a t de c a l c i u , care n u este f o l o s i t o r p r a c t i c
n i c i p l a n t e l o r , n i c i s o l u l u i . I a r acest b a l a s t reprezintă
aproape 5 4 % i n g r e u t a t e , adică m a i m u l t de j u m ă t a t e .
De aceea este m u l t m a i r e n t a b i l să se p r o d u c ă superfos­
f a t u l c o n c e n t r a t , care se o b ţ i n e în d o u ă faze. D i n f o s f a t u l
n a t u r a l se p r o d u c e m a i i u t i i a c i d u l f o s f o r i c :

Ca (P0 )3 4 2 + 3H S0 2 4 2H P0
3 4 + 3CaS0 . 4

P r e c i p i t a t u l de sulfat de c a l c i u ce se formează se filtrează,

iar a c i d u l fosforic este o b l i g a t să reacţioneze c u o nouă c a n t i ­
t a t e de fosfaţi n a t u r a l i :

Ga(P0 ) 4 2 4 4H P0 3 4 -h> 3 C a ( H P 0 ) .2 4 2

S u p e r f o s f a t u l b i n a r este o sare solubilă a a c i d u l u i fosforic

şi se p o a t e u t i l i z a p r a c t i c în t o a t e s o l u r i l e . 1

R ă m î n e să adăugăm că a n u a l r e c o l t a m o n d i a l ă sărăceşte
s o l u l c u c i r c a 1 0 0 0 0 0 0 0 do t o n e de a c i d f o s f o r i c .

1
f u R . P . R . , în a n i i p u t e r i i p o p u l a r e , p r o d u c ţ i a de îngrăşăminte
cu fosfor ( e x p r i m a t ă în 1 0 0 % P 0 ) a c r e s c u t de I a m a i puţin de
2 5

18(1 t i n 1948 la a p r o a p e I I I 0 0 0 t în 1964. b a V a l e a C ă l u g ă r e a s c ă ,

pe lingă f a b r ' c a dc a c i d s u l f u r i c , s-a c o n s t r u i t o f a b r i c ă m o d e r n ă
de î n g r ă ş ă m i n t e f o s f a t i c e .
Pînă i n 1963, p r o d u c ţ i a de îngrăşăminte cu fosfor de la n o i d i n
ţară este reprezentată p r i n p r o d u c ţ i a de s u p e r f o s f a t s i m p l u , c u u n
conţinut de 18 — 2 0 % P 0 . Ţ i n î n d seama dc cerinţele! a g r i c u l t u r i i
2 5

p r i v i n d c o n c e n t r a ţ i a îngrăşămintelor in substanţe n u t r i t i v e , n o i l e
instalaţii în c u r s de r e a l i z a r e a u părăsit s u p e r f o s f a t u l s i m p l u , îndrep-
t i n d u - s c spre îngrăşăminte c o m p l e x e , eu m a i m u l t e (demente a c t i v e .
C o m b i n a t u l de îngrăşăminte dc l a T u r n u - M ă g u r e l e , ale cărei instalaţii
au început să i n t r e i n f u n c ţ i u n e , reprezintă p r i m a uzină în care f o s f o r u l
se găseşte în îngrăşăminte c o m p u s e , c o n ţ i n i n d peste 5 3 % substanţă
a c t i v ă , d i n care f o s f o r u l ( e x p r i m a t i n 1 0 0 % P 0 ) reprezintă aproape 2 5

57% (S.t.).

9" 131
 Purtător de viaţă
f
!
Pe la m i j l o c u l s e c o l u l u i t r e c u t s-a o b s e r v a t că f o s f a t u l de
c a l c i u reprezintă c o m p o n e n t a de bază a oaselor a n i m a l e l o r
şi o m u l u i , iar u n i i c o m p u ş i m a i c o m p l i c a ţ i a i f o s f o r u l u i se
găsesc în ţesuturile c e r e b r a l e . A c e a s t a a p e r m i s c h i m i s t u l u i
g e r m a n M o l e s c h o t t să spună încă a c u m c i r c a o sută de a n i că
„fără fosfor n u există g î n d i r e " . Şi deja în t i m p u r i l e noastre sa­
v a n ţ i i a u a j u n s la c o n c l u z i a că fără fosfor n u n u m a i că n u este
p o s i b i l ă „ g î n d i r e a " , d a r în g e n e r a l n u se p o a t e i m a g i n a e x i s ­
tenţa n i c i a o m u l u i , n i c i a v i e ţ u i t o a r e l o r şi n i c i a p l a n t e l o r . )
P e n t r u ce a n u m e Ie este necesar f o s f o r u l o r g a n i s m e l o r v i i ?
Răspunsul a m ă n u n ţ i t la această întrebare este d e s t u l de
g r e u de d a t , b a , m a i m u l t , pînă în p r e z e n t n u s-a e l u c i d a t
încă r o l u l m u l t o r c o m p u ş i a i f o s f o r u l u i ce se găsesc în o r g a ­
nismele v i i .
î n a i n t e de t o a t e t r e b u i e să r e m a r c ă m c ă , d i n / f o s f o r u l ce
se găseşte în o r g a n i s m u l o m u l u i , cea m a i m a r o p a r t e este
de p r o v e n i e n ţ ă a n i m a l ă sau vegetală. N u m a i p l a n t e l e s i n t
c a p a b i l e să a s i m i l e z e d i r e c t d i n pămînt f o s f o r u l , şi a n u m e
d o a r sub formă de săruri s o l u b i l e ale a c i d u l u i f o s f o r i c . E l se
acumulează i n p l a n t e acolo u n d e au loc procese i n t e n s i v e
de sinteză a substanţei o r g a n i c e şi u n d e c e l u l e l e p l a n t e l o r
c o n ţ i n m u l t ă p l a s m ă J Ce se î n t î m p l ă acolo?
De o b i c e i , c î n d s p u n e m că p l a n t a asimilează d i r e c t b i o ­
x i d u l de c a r b o n d i n aer şi sintetizează d i n acesta c o m p u ş i
o r g a n i c i , d e s c r i e m acest, proces p r i n f o r m u l a :
6C0 2 + 6 H 0 -» C H
2 6 1 2 0 6 + 60 ,
2

Bioxid Apă Glucoza Oxigen

de c a r b o n

adică arătăm că d i n b i o x i d de c a r b o n şi apă se formează

g l u c o z ă , care a p o i , p r i n transformări u l t e r i o a r e , duce la
f o r m a r e a u n o r c o m p u ş i o r g a n i c i m a i c o m p l e c ş i . S-a d o v e d i t
însă că acest proces n u este n i c i pe d e p a r t e atît de s i m p l u .
Cînd savanţii a u început să s t u d i e z e m a i a m ă n u n ţ i t
această r e a c ţ i e , a u observat d o u ă f a p t e i n t e r e s a n t e . I n p r i ­
m u l r î n d , reacţia m e n ţ i o n a t ă necesită u n c o n s u m m a r e de
e n e r g i e . De u n d e ia p l a n t a această energie? Şi, în a l d o i l e a
r î n d , f o t o s i n t e z a este b r u s c frînată de l i p s a de fosfor în plantă.
— S a v a n ţ i i a u găsit că f o s f o r u l intră i n c o m p o z i ţ i a aşa¬
' n u m i t e l o r c l o r o p l a s t e — organe specifice vegetale care rea­
lizează d i r e c t f o t o s i n t e z a . S t u d i u l u l t e r i o r a l f o s f o r u l u i în

132
p l a n t e a p e r m i s să se ajungă la următoarele c o n c l u z i i . I n
p r i m u l r î n d , f o s f o r u l j o a c ă u n r o l d e s t u l de i m p o r t a n t în
f i x a r e a b i o x i d u l u i de c a r b o n în a e r J S - a d o v e d i t că fosfat i i
s o l u b i l i p o t a b s o r b i b i o x i d u l de c a r b o n după s c h e m a :

C0 2 + H 0
2 + H P O f - * HCOă + H POI.
2

I n al d o i l e a r î n d , f o s f o r u l intră în constituţia c l o r o p l a s t e l o r ,
sub f o r m a u n o r c o m p u ş i o r g a n i c i complecşi numiţi f o s f o l i -
pide.
Şi, în sfîrşit, I n a l t r e i l e a rînd s-<i c o n s t a t a t că reacţia
b i o x i d u l u i de c a r b o n cu a p a , care duce la g l u c o z a , decurge
în m a i m u l t e stădTî.^Ca s t a d i u i n t e r m e d i a r s-â~constatat
formarea u n u i compus organofosforic c o m p l e x , n u m i t acid
glicerofosforic.
S-a c o n s t a t a t de asemenea că f o s f o r u l este necesar şi p e n -
1ru_rj?şj)iraţ ie. De o b i c e i reprezentăm acest proces p r i n for­
mula :
C , H O , + 6 0 -* 6 C 0 + 6 H 0 .
l s 2 2 2

P r i n u r m a r e , p r i n respiraţie, glucoza se transformă i n b i o x i d

de c a r b o n j d a p ă . Totuşi şi acest proces este d e p a r t e de a f i
aşa de s i m p l u .
I n o r g a n i s m e l e vegetale şi a n i m a l e se află u n c o m p u s orga­
nic c o m p l e x , d e n u m i t a c i d a d e n o z i n t r i f o s f o r i c ( A T P ) , care

133
conţine în c o m p o z i ţ i a sa fosfor. F o r m u l a sa poate f i scrisă în
p r i n c i p i u în f e l u l u r m ă t o r :
olt OII OH
I I I
R —()—P O—P—O— P—OI! •
II I I I I
O O O

S-a c o n s t a t a t că această substanţă, p r e c u m şi substanţele

s i m i l a r e , se formează i n procesul respiraţiei şi servesc în
acelaşi t i m p p e n t r u a c u m u l a r e a energiei m u s c u l a r e in orga­
n i s m e l e v i i . I n t i m p u l respiraţiei, glucoza formează cu
f o s f o r u l esteri complecşi denumiţi difosfaţi. A p r o x i m a t i v
5 — 6 m o l e c u l e de glucoză formează difosfaţi, în t i m p ce
u n a se o x i d e a z ă , r e z u l t i n d C 0 . A p o i difosfaţii se t r a n s ­
2

formă în a c i d a d e n o z i n t r i f o s f o r i c .
Moleculele de a c i d a d e n o z i n t r i f o s f o r i c , adiţionîndu-se l a
m o l e c u l a de grăsime, le obligă să capete o formă determinată.
Aceasta înseamnă că m o l e c u l a a d o b î n d i t o rezervă de ener­
gie. Dacă o astfel de moleculă „ a c t i v ă " primeşte d i n partea
s i s t e m u l u i nervos o r d i n u l de ..a i n t r a iu a c ţ i u n e " , s t r u c t u r a
ei se modifică b r u s c : ea se scurtează şi o m u l efectuează un
t r a v a l i u oarecare, de e x e m p l u îndoaie m i n a . în f e l u l acesta
m o l e c u l a de a c i d a d e n o z i n t r i f o s f o r i c se transformă în moleculă
de a c i d a d e n o z i n d i f o s f o r i c şi, p e n t r u ca muşchiul să poată
efectua u n n o u t r a v a l i u , la m o l e c u l a de proteină t r e b u i e să
se adiţioneze o nouă moleculă de a c i d a d e n o z i n t r i f o s f o r i c
p e n t r u ca ele să capete f o r m a iniţială, adică să doblndească
o nouă rezervă de energie.
F o s f o r u l d ă , p r i n u r m a r e , f e r t i l i t a t e t i m p u r i l o r noastre
şi aduce belşug de produse în casele n o a s t r e ; fosforul dă
o r g a n i s m e l o r a n i m a l e şi vegetale „forţă v i t a l ă " . L a d r e p t
v o r b i n d , ar f i t r e b u i t n u m i t , n u „purtător de l u m i n ă " , ci
„ p u r t ă t o r de v i a ţ ă " .
OCEANE
DIN D O U Ă GAZE

„ L u m e a se r e f l e c t ă î n t r - o p i c ă t u r ă d e a p ă " . A c e a s t ă e x ­
p r e s i e n u este n u m a i o m e t a f o r ă p o e t i c ă . î n t r - a d e v ă r , î n t r - o
p i c ă t u r ă de a p ă se p o a t e v e d e a o l u m e î n t r e a g ă : v i a ţ a u n e i
f r u n z e v e r z i şi v i a ţ a o m u l u i , c o ş u r i l e f u m e g î n d e a l e p u t e r ­
nicelor uzine, cîmpiile înverzite, c o n t u r u l viitoarelor cen­
t r a l e a t o m o e l e c t r i c e , t r a s e u l n a v e i c o s m i c e care z b o a r ă spre
stelele î n d e p ă r t a t e . . .
Cel m a i c o m u n şi m a i c u n o s c u t l i c h i d — a p a — constă
d i n d o u ă gaze c h i m i c a c t i v e : h i d r o g e n u l şi o x i g e n u l . într-un
l i t r u d e a p ă se află 1 1 1 , 1 g r a m e de h i d r o g e n şi 8 8 8 , 9 g r a m e
dc oxigen, c u alte cuvinte, 1254,32 litri de h i d r o g e n şi
e x a c t p e j u m ă t a t e o x i g e n . P e P ă m î n t se află 2 - I O 1 8
t o n e de
a p ă . P e n t r u a n e face o idee a s u p r a a c e s t e i c i f r e , să n e î n c h i ­
p u i m u n c i l i n d r u uriaş e u s u p r a f a ţ a b a z e i de u n m e t r u p ă ­
t r a t . Acest c i l i n d r u , d a c ă a r a v e a î n ă l ţ i m e a e g a l ă c u d i a m e ­
trul orbitei Pămintului, adică 300 0 0 0 0 0 0 de kilometri,
ar c u p r i n d e întreaga c a n t i t a t e de a p ă a p l a n e t e i noastre.
Cum este r e p a r t i z a t ă a p a pe P ă m î n t ? Cea m a i m a r e p a r t e
se află în mări şi o c e a n e , i a r c e a l a l t ă în r î u r i , l a c u r i , g h e ţ u r i ,
m i n e r e u r i şi m i n e r a l e . A t m o s f e r a c o n ţ i n e a s u t a m i a p a r t e
din î n t r e a g a c a n t i t a t e de a p ă . Ca v a l o a r e a b s o l u t ă aceasta
n u este insă u n i n f i n i t m i c : d a c ă toţi v a p o r i i de a p ă d i n
atmosferă s-ar c o n d e n s a , n i v e l u l o c e a n e l o r a r creşte c u 25 de
c e n t i m e t r i . A n u a l s î n t în c i r c u i t mase uriaşe de a p ă : d a c ă
toată a p a v a p o r i z a t ă a r p l e c a d i n c o l o de î n ă l ţ i m i l e atmo­
sferice, n i v e l u l oceanelor a r s c ă d e a c u 75 de c e n t i m e t r i î n
fiecare a n .
Apa este, d u p ă o expresie sugestivă a l u i F e r s m a n , n e r v u l
P ă m i n t u l u i . A p a se află peste t o t . P î n ă şi i n p i e t r e . Şi p e n -

135
t r u a ne c o n v i n g e de acest l u c r u n u t r e b u i e să c h e m ă m i n
a j u t o r pe uriaşul d i n basme care poate stoarce apă d i n p i e ­
t r e . O r i c e ( d i i m i s t v ă v a s p u n e , de e x e m p l u , că într-un k i l o ­
g r a m de g i p s se află 210 g r a m e de a p ă . A p a există în t o a t e
organismele v i i .

Despre puritatea apei

I n m a n u a l e de o b i c e i se scrie că apa este u n l i c h i d t r a n s ­

p a r e n t , i n c o l o r , fără m i r o s şi fără g u s t .
" S a v a n t u l suedez Z o t t e r m a n afirmă că a n i m a l e l e percep
g u s t u l a p e i în m o d a n a l o g f e l u l u i c u m percepem n o i g u s t u l
sării. O m u l n u are a s t f e l de a n a l i z o r i , d a r p e n t r u n o i g u s t u l
a p e i este o n o ţ i u n e o b i ş n u i t ă şi n i c i d e c u m a b s t r a c t ă .
U n a este apa de l a r o b i n e t şi cu t o t u l a l t a apa rece d i n
i z v o r u l c r i s t a l i n . Ca g u s t acestea se deosebesc m u l t , d a r ca
aspect e x t e r i o r a p r o a p e de loc. A p a este u n s o l v e n t f o a r t e
b u n , care î n t o t d e a u n a v a c o n ţ i n e săruri si gaze d i z o l v a t e .
I n n a t u r ă , cea m a i curată a p ă , apa de p l o a i e , t o t c o n ţ i n e
substanţe străine d i z o l v a t e . De e x e m p l u , 1 k i l o g r a m de apă
de p l o a i e d ă , p r i n e v a p o r a r e , 30 de m i l i g r a m e de r e z i d u u
s o l i d , i a r într-un l i t r u de apă se află d i z o l v a t e n u m a i
puţin de 200 de m i l i g r a m e de g a z e j D a r dacă luăm apa
de rîu?
O tonă de a p ă , curată ca aspect, d i n N e v a are 57 de g r a m e
de substanţe d i z o l v a t e , d i n N i p r u 187 de g r a m e , i a r o tonă
de apă t u l b u r e d i n N i l c o n ţ i n e pînă la 1 000 de g r a m e . D a r
apa de la r o b i n e t ? O r i c e g o s p o d i n ă ştie eăjsuprafaţa i n t e r i ­
oară a c e a i n i c u l u i i n care se f i e r b e z i l n i c apă se acoperă cu
t i m p u l c u o crustă g a l b e n ă . A c e a s t ă crustă este constituită
d i n săruri de m a g n e z i u şi de c a l c i u . I n d r u m u l său l u n g p î n ă
la r o b i n e t , apa d i z o l v ă b i o x i d u l de c a r b o n d i n atmosferă şi
a p o i , trecînd peste s t r a t e de r o c i , d i z o l v ă d i n acestea c a r b o -
n a ţ i i de c a l c i u şi de m a g n e z i u . J
A c e s t e i m p u r i t ă ţ i a d u c m a r i n e a j u n s u r i . A ş a , de p i l d ă ,
înlăturarea c r u s t e i de pe p a l e t e l e u n e i t u r b i n e p u t e r n i c e este
o operaţie c o s t i s i t o a r e .

136
 C u m se p u r i f i c ă a p a de i m p u r i t ă ţ i l e d ă u n ă t o a r e ? I n t r - o
p r i m ă e t a p ă , p r i n t r a t a r e a c u substanţe c h i m i c e . P e n t r u a
d e d u r i z a a p a , c a t i o n i i de m a g n e z i u şi de c a l c i u sînt p r e c i ­
p i t a ţ i p r i n adaos dc v a r , sodă şi a l c a l i i . T e h n i c a m o d e r n ă
foloseşte i n acest scop răşinile s c h i m b ă t o a r e de i o n i .
C h i m i ş t i i folosesc în e x p e r i e n ţ e l e de l a b o r a t o r a p a d i s t i ­
l a t ă , o b ţ i n u t ă I n a p a r a t e s p e c i a l e . Cu l o a t e acestea, apa
distilată c o n ţ i n e 0 , 5 — 1 m i l i g r a m e de săruri d i z o l v a t e la
l i t r u , c a n t i t a t e care n u influenţează asupra m e r s u l u i reac­
ţiilor e f e c t u a t e eu apă d i s t i l a t ă .
Şi astăzi obţinerea u n e i ape f o a r t e p u r e , de e x e m p l u
p e n t r u a n a l i z a i z o t o p i c ă . nu este u n proces s i m p l u .
t ' n i n d i c a t o r precis a l purităţii a p e i este c o n d u c t i v i t a t e a
sa e l e c t r i c ă . Cu cît această c o n d u c t i v i t a t e este m a i m i c ă , c u
a t i t p u r i t a t e a este m a i m a r e .
P e n t r u o b ţ i n e r e a u n e i ape c u u n g r a d înalt de p u r i t a t e se
utilizează d i s t i l a r e a i n c o m p l e t ă repetată a a p e i b i d i s t i l a t e ,
d u p ă care apa se tratează c u s c h i m b ă t o r i de i o n i . P e n t r u a
e l i b e r a apa de i m p u r i t ă ţ i l e o r g a n i c e , ea este supusă r a d i a ­
ţ i i l o r g a m a de la o sursă de c o b a l t 6 0 . C o m p u ş i i o r g a n i c i se
o x i d e a z ă l a b i o x i d de c a r b o n , care este a p o i înlăturat p r i n
b a r b o t a r e a u n u i gaz i n e r t . A p a o x i g e n a t ă care se formează
p r i n a c ţ i u n e a r a d i a ţ i i l o r g a m a este a p o i distrusă p r i n a c ţ i u ­
nea r a d i a ţ i i l o r u l t r a v i o l e t e . A p a pură a a d u s ştiinţei s e r v i c i i
importante.

Un etalon natural

„ A t î t e a g r a d e C e l s i u s " s i n t e m o b i ş n u i ţ i să s p u n e m . S c a r a
t e r m o m e t r i c ă C e l s i u s este o scară i n t e r n a ţ i o n a l ă . Ca u n i t a t e —
g r a d u l — i n această scară este luată a s u t a p a r t e d i n
i n t e r v a l u l d i n t r e t e m p e r a t u r a de f i e r b e r e şi t e m p e r a t u r a de
îngheţare a a p e i p u r e l a p r e s i u n e a a t m o s f e r i c ă .
D a r a p a n u este legată n u m a i de n o ţ i u n e a de t e m p e r a t u r ă ,
c i şi de m a s ă , de g r e u t a t e şi de c ă l d u r ă . G r a m u l r e p r e z i n t ă
m a s a u n u i c e n t i m e t r u c u b de apă l a 4 ° C , t e m p e r a t u r ă l a
care a p a are d e n s i t a t e a m a x i m ă . Ţ A p a are cea m a i m a r e c ă l ­
dură s p e c i f i c ă ; aceasta este luată d r e p t u n i t a t e a c a n t i t ă ţ i i
de c ă l d u r ă — c a l o r i a . \

137
Cele trei stări ale apei

P e s c a r i i sînt o a m e n i n e a s t î m p ă r a ţ i . E i m e r g şi i a r n a l a
p e s c u i t . S p a r g g h e a ţ a , a r u n c ă u n d i ţ e l e în apă ş i . . . a ş t e a p t ă .
M a i d e v r e m e sau m a i t î r z i u , peştii prinşi sînt scoşi l a s u p r a ­
f a ţ ă . D a r le t r e c e oare m ă c a r p r i n m i n t e că această p l ă c e r e
o d a t o r e s e u n e i a d i n a n o m a l i i l e a p e i ? D a c ă n u a r f i fost
această a n o m a l i e , c h i a r I a c e i m a i m i c îngheţ l a c u l sau rîul
s-ar f i a c o p e r i t c u o scoarţă de l i c h i d s o l i d i f i c a t , i a r l a g e r u r i
p u t e r n i c e ar î n g h e ţ a c o m p l e t de Ia f u n d şi p î n ă l a s u p r a f a ţ ă .
Iată de ce. C u creşterea t e m p e r a t u r i i , v o l u m u l t u t u r o r cor­
p u r i l o r se m ă r e ş t e . E x c e p ţ i e fac m e t a l e l e t a l i u şi h i s m u t ş i . . .
apa. A p a n u r e s p e c t ă această l e g e : în i n t e r v a l u l de Ia 0° l a
+ 4 ° C , v o l u m u l e i se m i c ş o r e a z ă . De aceea i a r n a , c î n d t e m ­
p e r a t u r a a e r u l u i c o b o a r ă sub zero, l a c u r i l e n u îngheaţă
pînă la f u n d .
J u d e c a ţ i s i n g u r i : în faţa n o a s t r ă a v e m u n i a z ; t e m p e r a ­
t u r a a p e i de l a suprafaţă a a t i n s -f-4°C. L a această t e m p e ­
ratură a p a arc d e n s i t a t e a m a x i m ă şi, p r i n u r m a r e , p ă t u r i l e
de a p ă c o b o a r ă Ia f u n d . Se face m u l t m a i f r i g , a p a a t i n g e
0°C, s t r a t e l e de Ia suprafaţă n u m a i c a d l a f u n d şi se t r a n s ­
f o r m ă în g h e a ţ ă . C u c î t e m a i f r i g , c u atît s t r a t u l de gheaţă
va f i m a i g r o s , d a r sub acest s t r a t este t o t u ş i a p ă .
G h e a ţ a , a v î n d o c o n d u c t i v i t a t e t e r m i c ă m i c ă , protejează
ca o p ă t u r ă de l î n ă s t r a i e l e i n f e r i o a r e do apă de s u p r a r ă c i r e .
G h e a ţ a este m a i uşoară d e c î t a p a . L a 0°C a p a este m a i uşoară
d e c î t l a + 4 ° C . C a l i t a t i v , n o u a s t a r e a a p e i — gheaţa —
are o s t r u c t u r ă şi m a i „ a f i n a t ă ' . 1

Cît de repede se încălzeşte apa şi se topeşte gheaţa

A m m a i arătat c ă a p a are o c ă l d u r ă specifică m a r e . P e n ­

t r u a î n c ă l z i 1 g r a m de apă c u 1°C este n e v o i e de o c a l o r i e .
A c e a s t a este o v a l o a r e m a r c . P e n t r u a î n c ă l z i u n l i t r u de
a p ă de l a t e m p e r a t u r a c a m e r e i l a t e m p e r a t u r a de f i e r b e r e
t r e b u i e să se c o n s u m e o energie care a r a j u n g e p e n t r u r i d i ­
carea u n u i o b i e c t de t r e i k i l o g r a m e l a î n ă l ţ i m e a de 10 000
de m e t r i . A p a se încălzeşte î n c e t , d a r se şi răceşte t o t aşa de
î n c e t . De aceea este r e n t a b i l să f i e u t i l i z a t ă p e n t r u încălzire
i n instalaţiile t e r m i c e ( c a l o r i f e r e ) . De asemenea a p a se
utilizează în r e a c t o a r e l e a t o m i c e ca t r a n s p o r t o r de c ă l d u r ă .

138
\ Căldura specifică m a r e a a p e i d e t e r m i n ă în m a r e măsură
c l i m a p l a n e t e i . S o l u l se î n c ă l z e ş t e r e p e d e , d a r t o t atît de
repede se şi r ă c e ş t e . A p a n u iroseşte c ă l d u r a p r i m i t ă de l a
Soare în t i m p u l v e r i i . Pe t o a t ă d u r a t a i e r n i i , oceanele şi
mările încălzesc a e r u l .
A p a se î n c ă l z e ş t e î n c e t şi t o t aşa de î n c e t se topeşte g h e a ţ a .
P e n t r u a t r a n s f o r m a gheaţa în apă t r e b u i e să-i d ă m o a n u ­
mită c a n t i t a t e de c ă l d u r ă , n u m i t ă c ă l d u r ă de t o p i r e . C ă l ­
d u r a necesară p e n t r u t o p i r e a u n u i g r a m de s u b s t a n ţ ă se
n u m e ş t e c ă l d u r ă s p e c i f i c ă de t o p i r e . P e n t r u gheaţă ea este
de 8 0 de c a l o r i i . N u m a i a l u m i n i u l are o c ă l d u r ă specifică
de t o p i r e m a i m a r e .
Ce c a n t i t a t e de c ă l d u r ă t r e b u i e p e n t r u ca I g r a m de apă
să se t r a n s f o r m e i n v a p o r i ? 538 de c a l o r i i . A p a are cea m a i
m a r e c ă l d u r ă de v a p o r i z a r e d i n t r e t o a t e l i c h i d e l e c u n o s c u t e .
De m u l t e d e c e n i i e n e r g i a v a p o r i l o r de apă p u n e i n mişcare
l o c o m o t i v e l e , v a p o a r e l e , p a l e t e l e t u r b i n e l o r cu a b u r i , ţ

Structura reticulară a apei

D a r de ce se deosebeşte aşa de m u l t a p a dc c e l e l a l t e l i ­
c h i d e ? C u m se p o a t e e x p l i c a f a p t u l că gheaţa a n ; o d e n s i t a t e
m u l t m a i m i c ă d e c î t a p a , că a p a are o d e n s i t a t e m a x i m ă ,
că are cea m a i m a r e c ă l d u r ă specifică şi cea m a i m a r e căldură
de v a p o r i z a r e ?
A c e s t e a n o m a l i i în c o m p o r t a r e a a p e i se datoresc c a r a c t e ­
r u l u i p a r t i c u l a r a l s t r u c t u r i i a c e s t e i a . M o l e c u l a de apă n u
este s i m e t r i c ă : c e n t r i i „ d e g r e u t a t e " a i s a r c i n i l o r p o z i t i v e
şi n e g a t i v e n u c o i n c i d . E a este polară şi a r e , ca u n m a g n e t ,
d o i p o l i : u n u l este s a r c i n a p o z i t i v ă a a t o m i l o r dc h i d r o g e n ,
i a r celălalt s a r c i n a n e g a t i v ă a o x i g e n u l u i . I n apă se formează
a ş a - n u m i t e l e legături dc h i d r o g e n . A t o m u l de h i d r o g e n a l
u n e i m o l e c u l e de apă este legat de a t o m u l de o x i g e n a l
alteia.
I n a p ă . h i d r o g e n u l este legal c o n c o m i t e n t de d o i a t o m i de
o x i g e n : de cel „ p r o p r i u " şi de u n u l „ s t r ă i n " . De c e l „ p r o p r i u "
1

este l e g a t , d e s i g u r , m a i p u t e r n i c . O b s e r v ă m că i n apă legă¬

t u r i l e de h i d r o g e n s i n t m u l t m a i p u t e r n i c e d e c î t în a l t e
l i c h i d e care a u aceeaşi c a p a c i t a t e . P r i n u r m a r e , m o l e c u l e l e
de apă s i n t l e g a t e u n a de a l t a m u l t m a i s i r i u s decît m o l e c u ­
lele a l t o r l i e b i d e .

139
 D a r c u m a n u m e sint dispuse in spaţiu aceste molecule?
Să i n c e p e m cu gheaţa — apa în stare s o l i d ă . Să p r e s u p u n e m
că a v e m s a r c i n a de a aşeza b i l e de b i l i a r d i n t r - o c u t i e în
aşa f e l i n c i t să fie c i t se poate de p u ţ i n e , d a r in acelaşi t i m p
să formeze o structură s t a b i l ă . H e z o l v i n d această p r o b l e m ă ,
c o n s t a t ă m că o bilă v i n e în c o n t a c t n u m a i cu a l t e p a t r u ,
în acest caz aşezarea b i l e l o r are o d e n s i t a t e m i c ă şi p e r m i t e
să rămiuă m u l t spaţiu g o l : mărimea spaţiului gol depăşeşte
m ă r i m e a spaţiului o c u p a t de b i l e . Dacă î n l o c u i m b i l e l e c u
m o l e c u l e de apă a v e m înaintea noastră s t r u c t u r a gheţii.
M o l e c u l e l e sînt legate între (de p r i n legături de h i d r o g e n . Să
scuturăm v a s u l . S t r u c t u r a gheţii se v a d i s t r u g e şi va t i n d e ,
e v i d e n t , spre o m a i m a r e c o m p a e t i z a r e . T o p i r e a gheţii este
u n f e l de „ z g î l ţ î i r e " a s t r u c t u r i i e i .
întrucît m o l e c u l e l e de apă a u legături p u t e r n i c e de h i ­
d r o g e n , s t r u c t u r a ei — reţeaua spaţială a m o l e c u l e l o r sale —
r e p r o d u c e i n g e n e r a l s t r u c t u r a g h e ţ i i . A c e a s t a s-a d o v e d i t
p r i n s t u d i i r o n t g e n o g r a f i c e . Cînd gheaţa se topeşte, are loc o
oarecare c o m p l e t a r e a g o l u r i l o r d i n s t r u c t u r a e i . De a i c i
rezultă că d e n s i t a t e a va creşte şi v o l u m u l se va m i c ş o r a .
Creşterea ulterioară a t e m p e r a t u r i i de la 0 la f 4 C este
însoţită de u r m ă t o a r e l e procese: pe de o p a r t e m o l e c u l e l e
de apă îşi a m p l i f i c ă oscilaţiile l o r în j u r u l c e n t r u l u i de
e c h i l i b r u , i a r . pe de a l t a , tot m a i m u l t e m o l e c u l e c o m p l e ­
tează g o l u r i l e . Se o b ţ i n e o structură m u l t m a i e c o n o m i c ă şi
apa a t i n g e m a x i m u m de d e n s i t a t e . Creşterea t e m p e r a t u r i i
i n c o n t i n u a r e d u c e l a i n t e n s i f i c a r e a oscilaţiei m o l e c u l e l o r
i n j u r u l c e n t r u l u i de e c h i l i b r u şi deci l a m ă r i m e a v o l u m u l u i .
De c o m p l e t a r e a s p a ţ i i l o r „ g o a l e " p r i n m o l e c u l e de apă
este legată şi căldura specifică m a r e a l i c h i d u l u i . Căldura se
c o n s u m ă p e n t r u r u p e r e a legăturilor de h i d r o g e n .
P r i n u r m a r e , a n o m a l i i l e ce caracterizează proprietăţile
a p e i se d a t o r e s c , pe de o p a r t e , s t r u c t u r i i ei r e t i c u l a r e , iar
pe dc altă p a r t e trăiniciei legăturilor ei de h i d r o g e n .

Apa văzută de chimişti

Pînă spre sfîrşitul s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , apa era c o n s i ­

derată d r e p t u n e l e m e n t . Descoperirea o x i g e n u l u i de către
C a v e n d i s h i n 1766 şi experienţele a s u p r a a r d e r i i i - a u d a t

140
l u i L a v o i s i e r p r i l e j u l să se Îndoiască de f a p t u l că apa ar l i
într-adevăr u n e l e m e n t . î n 1783 C a v e n d i s h a observat că
..gazul c o m b u s t i b i l " ( h i d r o g e n u l ) — obţinut p r i n acţiunea
a c i z i l o r a s u p r a m e t a l e l o r — , împreună cu o c i n c i m e d i n
aer (adică o x i g e n u l ) , formează p r i n ardere apă. T o i u l părea
foarte s i m p l u , d a r pe C a v e n d i s h i l d e z o r i e n t a f l o g i s t i c u l .
I n acelaşi t i m p , i n Franţa, L a v o i s i e r propaga c h i m i a
„antif l o g i s t i c ă " . P e n t r u acest savant era clar că n u există
f l o g i s t i c , d a r că apa era sau nu un corp c o m p u s n u p u t e a
spune cu p r e c i z i e . Cînd auzi de experienţele l u i C a v e n d i s h ,
L a v o i s i e r le repetă în p r e z e n t a m a r t o r i l o r , într-un c a d r u
f e s t i v . O b ţ i n î n d apă p r i n arderea h i d r o g e n u l u i , el o supuse
t u t u r o r verificărilor p o s i b i l e . Convingîndu-se că înaintea
l u i se a f l a într-adevăr apă curată distilată, L a v o i s i e r înscrise
apa — substanţă care t i m p de m u l t e v e a c u r i fusese c o n s i ­
derată d r e p t u n u l d i n „cele p a t r u e l e m e n t e " — în rîndul
c o r p u r i l o r c o m p u s e . în 1785 L a v o i s i e r determină c o m p o z i ţ i a
a p e i : p o t r i v i t d a t e l o r sale, apa conţinea 8 5 % o x i g e n şi 1 5 %
h i d r o g e n . P o t r i v i t d a t e l o r m o d e r n e , aceste cifre sînt, res­
p e c t i v , de 8 8 , 8 1 % şi 1 1 , 1 9 % .

Primii paşi ai hidrogenului

L u m e a ştiinţifică a fost entuziasmată de obţinerea de

către C a v e n d i s h a u n u i gaz care era de m u l t e o r i m a i uşor
decît a e r u l . în 1781 p r o f e s o r u l i t a l i a n T . C a v a l l o a u m p l u t
cu h i d r o g e n b u l e de săpun care se r i d i c a u în sus şi se spăr­
geau în c o n t a c t c u p l a f o n u l .
în 1783, la P a r i s , sub conducerea p r o f e s o r u l u i Charles, a
fost înălţat p r i m u l b a l o n u m p l u t cu h i d r o g e n — cel m a i
uşor d i n t r e gaze. P e n t r u aceasta a u fost necesari 18 m e t r i
c u b i de gaz — o c a n t i t a t e enormă p e n t r u acea v r e m e .
Charles aşază i n cerc .12 b u t o a i e m a r i , puse i n ele pilitură
de fier şi turnă înăuntru a c i d s u l f u r i c d i l u a t . P r i n nişte
ţevi de p l u m b , h i d r o g e n u l f o r m a t a j u n g e a într-un r e c i p i e n t
g e n e r a l , d i n care a p o i trecea i n b a l o n .
în curînd b a l o a n e l e aeriene au început să fie u m p l u t e
n u m a i cu h i d r o g e n . Deoarece a c i d u l s u l f u r i c era o substanţă

141
c o s t i s i t o a r e pe acea v r e m e , p e n t r u obţinerea h i d r o g e n u l u i se
u t i l i z a m e t o d a l u i L a v o i s i e r : d i n a p ă , p r i n d e s c o m p u n e r e , se
formează h i d r o g e n şi o x i g e n ; acesta d i n urmă reacţionează cu
f i e r u l şi formează ţ u n d e r ( o x i d de f i e r ) , i n t i m p ce h i d r o g e n u l
este e l i b e r a t .
î n 1794, în c a d r u l a r m a t e i de n o r d a t i n e r e i r e p u b l i c i f r a n ­
ceze, care ora in Iuţită cu intervenţioniştii a u s t r i e c i , f u o r g a ­
n i z a t u n corp do aerostate m i l i t a r e . în bătălia de l a F l e r s ,
f r a n c e z i i au dat d r u m u l u n u i aerostat cu u n o b s e r v a t o r la
b o r d care t r a n s m i t ea informat i i eu p r i v i r e la deplasarea t r u ­
pelor d u ş m a n u l u i .

Hidrogenul în industrie
Multă v r e m e h i d r o g e n u l se obţinea n u m a i p e n t r u u m p l e ­
rea a e r o s t a t e l o r . Piuă la începutul s e c o l u l u i n o s t r u , el n u
era i d i l i z a t în i n d u s t r i e . Se poate spune că în secolul al
X l X - l e a n u e x i s t a o p r o d u c ţ i e industrială de h i d r o g e n . Cerinţe
de m a r i cantităţi dc h i d r o g e n au pus p e n t r u p r i m a dată
s i n t e z a a m o n i a c u l u i . E r a nevoie de m i l i o a n e de m e t r i eubi

142
de h i d r o g e n , deoarece p e n t r u a o b ţ i n e d o i m e t r i <• u b i de
a m o n i a c era n e v o i e de u n m e t r u c u b de azot şi de t r e i m e t r i
c u b i de h i d r o g e n , c o n f o r m e c u a ţ i e i : N + 3H ^ 2NH .
2 2 3

î n 1924 apăru u n c o n c u r e n t p u t e r n i c a l c o n s u m u l u i de
h i d r o g e n : a l c o o l u l m e t i l i c — m a t e r i e p r i m ă preţioasă pen¬
t r u i n d u s t r i a c h i m i c ă . în i n d u s t r i e se i n t r o d u s e s i n t e z a c a t a ­
litică a a l c o o l u l u i m e t i l i c d i n o x i d de c a r b o n si h i d r o g e n :
CO + 2 H - » C H O H .
2 3

A c u m p r i n c i p a l a sursă de h i d r o g e n o c o n s t i t u i e g a z u l de
apă şi gazele de cocserie, care c o n ţ i n 5 0 — 6 0 % h i d r o g e n .
O c a n t i t a t e î n s e m n a t ă de h i d r o g e n este c o n s u m a t ă p e n t r u
o b ţ i n e r e a c o m b u s t i b i l i l o r l i c h i z i folosiţi în m o t o a r e l e c u
c o m b u s t i e internă pe b a z a h i d r o g e n ă r i i c ă r b u n i l o r . H i d r o -
genarea c ă r b u n i l o r are loc la p r e s i u n e m a r e , l a temperatură
î n a l t ă şi în prezenţa c a t a l i z a t o r i l o r .
O m a r e î n s e m n ă t a t e are de asemenea h i d r o g e n a r e a grăsi­
m i l o r v e g e t a l e ţ l n întreaga l u m e se o b ţ i n a p r o a p e de c i n c i
o r i m a i m u l t e grăsimi v e g e t a l e d e c î t grăsimi a n i m a l e . Gră­
s i m i l e a n i m a l e sînt însă m a i hrănitoare şi m a i gustoase.
E l e c o n ţ i n m a i m u l t h i d r o g e n d e c î t cele vegetaleJ „ O a r e n u
e c u putinţă să se adauge h i d r o g e n la grăsimile v e g e t a l e
p e n t r u a I i se s p o r i v a l o a r e a c a l o r i c ă ? " L u c r u l acesta s-a
d o v e d i t r e a l i z a b i l . I n acest scop, grăsimile vegetale se
încălzesc l a 300°C şi, în prezenţa u n u i c a t a l i z a t o r de n i c h e l ,
se barbotează h i d r o g e n . L a o tonă de u l e i este nevoie de
15 k i l o g r a m e de c a t a l i z a t o r — n i c h e l f i n d i v i z a t . D u p ă h i d r o -
genare n i c h e l u l este separat p r i n f i l t r a r e , obţinîndu-se o
grăsime solidă d i n care se prepară, după adăugirea de m i c i
c a n t i t ă ţ i de grăsimi a n i m a l e , m a r g a r i n a , care ca v a l o a r e
calorică este aproape echivalentă c u u n t u l . Grăsimile h i d r o ­
genate s i n t f o a r t e b u n e şi p e n t r u f a b r i c a r e a săpunurilor.

Compus sau soluţie ?

Compuşii h i d r o g e n u l u i cu d i f e r i t e e l e m e n t e s i n t denumiţi
h i d r u r i , i a r c o m p u ş i i h i d r o g e n u l u i cu m e t a l e l e a l c a l i n e şi
alcalino-pămintoase — h i d r u r i c u c a r a c t e r s a l i n ; acestea
sînt s i m i l a r e ca structură cu h a l o g e n u r i l e . Aceste h i d r u r i
s i n t f o a r t e a c t i v e : reacţionînd cu a p a , degajează h i d r o g e n :

LiH + H U -> L i O H + H .
2 2

Sînt i n t e r e s a n t e ca structură şi proprietăţi şi h i d r u r i l e

v o l a t i l e , i n s p e c i a l h i d r u r i l e b o r u l u i ( b o r a n i i ) şi ale s i l i c i u l u i
(silanii).
D i n p u n c t u l de vedere a l proprietăţilor c h i m i c e , b o r a n i i
sînt s i m i l a r i h i d r o c a r b u r i l o r . B o r a n i i c o n s t i t u i e u n c o m b u s ­
t i b i l e x c e l e n t p e n t r u r a c h e t e : 1 k i l o g r a m de p e n t a b o r a n
degajează p r i n ardere m a i multă căldură decît I k i l o g r a m
de b e n z i n ă (15 100 k c a l / m o l ) .
Cea de a t r e i a grupă — cea m a i mare — de h i d r u r i ale
m e t a l e l o r grele se deosebeşte n e t de p r i m e l e d o u ă . De e x e m ­
p l u , p a l a d i u l , care face p a r t e d i n această grupă, este c a p a b i l
să absoarbă l a t e m p e r a t u r a c a m e r e i 850 de v o l u m e de h i d r o ­
g e n , i a r m e t a l u l a b i a - a b i a se u m f l ă . E v i d e n t că în acest
caz n u p u t e m v o r b i de f o r m a r e a v r e u n u i compus d e f i n i t .
F i e r u l d i z o l v ă h i d r o g e n în măsură m u l t m a i redusă, d a r l a
temperatură ridicată absoarbe o c a n t i t a t e d e s t u l de m a r e
d i n acest gaz. Cînd s-a i n t r o d u s p r o c e d e u l de sinteză a a m o ­
n i a c u l u i , i n g i n e r i i au a v u t m u l t e dificultăţi cu ..boala f i e r u ­
l u i " , cauzată de h i d r o g e n . L a temperatură înaltă h i d r o g e n u l
se d i z o l v ă în oţel, micşorîndu-i substanţial rezistenţa.

144
De ce atmosfera conţine foarte puţin hidrogen ?

Scoarţa P ă m î n t u l u i c o n ţ i n e 1 % h i d r o g e n i n g r e u t a t e .
A p r o a p e toată această c a n t i t a t e se găseşte sub formă de
c o m b i n a ţ i i — apă şi c o m p u ş i o r g a n i c i : p e t r o l , c ă r b u n e ,
p l a n t e e t c . In atmosferă se află n u m a i 0,000 0 0 5 % h i d r o g e n .
C î n d v a însă a t m o s f e r a P ă m î n t u l u i era reducătoare şi
conţinea m u l t m a i m u l t h i d r o g e n . O x i g e n u l , care a apărut i n
u r m a f o t o s i n t e z e i v e g e t a l e , a legat cea m a i m a r e p a r t e d i n
h i d r o g e n . Pe de altă p a r t e , h i d r o g e n u l părăseşte i n m o d
c o n s t a n t a t m o s f e r a terestră, deoarece este cel m a i uşor gaz.
De aceea el se răspindeşte c o n s i d e r a b i l m a i r a p i d i n spaţiul
cosmic.
V i t e z a m e d i e de mişcare a m o l e c u l e l o r de h i d r o g e n la
t e m p e r a t u r a c a m e r e i este de 2 k i l o m e t r i pe s e c u n d ă . D a r
gazul poate c o n ţ i n e şi m o l e c u l e care au o viteză m u l t m a i
m a r e . Sînt şi m o l e c u l e c u v i t e z a de 1 1,3 k i l o m e t r i pe s e c u n d ă ,
viteză suficientă p e n t r u a î n v i n g e atracţia terestră. De
aceea s t r a t e l e s u p e r i o a r e ale a t m o s f e r e i , m u l t r a r e f i a t e , p i e r d
in p e r m a n e n ţ ă h i d r o g e n , caro zboară în spaţiul c o s m i c . In
cosmos, h i d r o g e n u l este e l e m e n t u l p r e d o m i n a n t . P o t r i v i t
c a l c u l e l o r , p a r t e a d i n u n i v e r s accesibilă observaţiilor noas­
t r e constă d i n 81 % h i d r o g e n , 1 8 , 7 % h e l i u şi n u m a i 1 % r e ­
v i n e p e n t r u t o a t e c e l e l a l t e e l e m e n t e ale t a b e l u l u i l u i M e n ­
deleev.
A t o m i i n e u t r i de h i d r o g e n , c i o c n i n d u - s e i n t r e ei i n spaţiul
i n t e r a s t r a l , e m i t u n d e r a d i o c u o l u n g i m e de 21 de c e n t i ­
m e t r i . Această e m i s i u n e de r a d i o este generală i n u n i v e r s ;
ea n u este absorbită de p u l b e r e a cosmică şi a j u n g e l a cele
m a i îndepărtate colţuri ale G a l a x i e i n o a s t r e . E a p e r m i t e
cunoaşterea c a r a c t e r u l u i repartiţiei h i d r o g e n u l u i i n g a l a x i e ,
s t u d i e r e a deplasării g a z u l u i i n t e r s t e l a r .
L i n i a de radiaţii de 2 1 de c e n t i m e t r i este c a r a c t e r i s t i c a
principală a e m i s i u n i i de r a d i o a u n i v e r s u l u i ; ea poate f i
studiată de o r i c e fiinţă r a ţ i o n a l ă . Este de presupus că p l a n e t a
noastră n u este o e x c e p ţ i e i n u n i v e r s u l i n f i n i t şi că m a i
există şi pe a l t e c o r p u r i cereşti fiinţe care g i n d e s c . D a r
a t u n c i , p r i n a n a l o g i e , şi ele t r e b u i e să presupună existenţa
noastră. M i j l o c u l cel m a i r a p i d de legătură c u n o s c u t de n o i
s i n t u n d e l e r a d i o e l e c t r o m a g n e t i c e . L u n g i m e a cea m a i raţio-
Ttală d e u n d ă pe care n o - a d a t - o n a t u r a este de 21 de c e n t i -

10' 145
m e t r i . T o c m a i pe această l u n g i m e de undă este p r o b a b i l c ă * 7
se vor putea s t a b i l i comunicaţii r a d i o cu alte fiinţe raţionale ' •
dacă asemenea comunicaţii se vor s t a b i l i vreodată.

Hidrogenul 2, hidrogenul 3...

In 1932 s-a izolat d i n h i d r o g e n u l n a t u r a l i z o t o p u l greu

al h i d r o g e n u l u i — d e u t e r i u l , D . N u c l e u l acestuia constă
d i n t r - u n p r o t o n şi u n n e u t r o n . S-a constatat că, in h i d r o g e n u l
n a t u r a l , la 5 500 a t o n i i de proţiu (aşa a fost d e n u m i t h i d r o ­
genul uşor H) revine u n singur a t o m de d e u t e r i u . D e u t e r i u l
este de două o r i m a i greu decît proţiul şi se deosebeşte destul
de m u l t de acesta. De e x e m p l u , proţiul se lichefiază la
— 259,2°C, iar d e u t e r i u l la —254,6°C. Această deosebire i n
ce priveşte constantele serveşte ca buză p e n t r u izolarea deu-
t e r i u l u i : p r i n d i s t i l a r e a h i d r o g e n u l u i l i c h i d se obţine un

146
r e z i d u u care conţine 5 0 % d e u t e r i u . I z o t o p u l greu se poate
obţine şi p r i n e l e c t r o l i z a a p e i , căci proţiul, f i i n d m a i uşor,
se degajează la c a t o d , iar în r e z i d u u se concentrează d e u ­
teriul.
I n 1939 s-a obţinui pe cale artificială u n a l t i z o t o p a r t i ­
f i c i a l a l h i d r o g e n u l u i — t r i t i u l — , care este de t r e i o r i
m a i greu decît proţiul.
Curînd după aceea t r i t i u l a tos! o b s e r v a t şi in apa n a t u ­
rală, şi i n atmosferă, ce-i d r e p t însă în cantităţi foarte m i c i .
A c e s t a este cel m a i r a r gaz de pe P ă m î n t ; i n apă se găseşte
de I O o r i m a i puţin d e c î t p r o ţ i u l .
1 8

A t m o s f e r a P ă m î n t u l u i şi suprafaţa sa conţine i n t o t a l
n u m a i 1,8 k i l o g r a m e de t r i t i u — m a i puţin d e c i decît r a ­
don u I.
I n 1962 savanţii i t a l i e n i a u reuşit să o b ţ i n ă u n izotop f o a r t e
i n s t a b i l — h i d r o g e n u l 4, iar n u de m u l t a apărut o ştire
despre s i n t e z a h i d r o g e n u l u i 5.

Elementul focului

A p r o a p e 9 0 % d i n apă constă d i n o x i g e n — gazul de care

este legată d i r e c t existenţa t u t u r o r vietăţilor de pe p l a n e t a
noastră, toată i s t o r i a c i v i l i z a ţ i e i , d e z v o l t a r e a ştiinţei şi
industriei.
L u p t a o m e n i r i i p e n t r u existenţă l a începuturile d e z v o l ­
tării sale a fost l u p t a p e n t r u obţinerea f o c u l u i . F o c u l este
ardere, arderea este u t i l i z a r e a o x i g e n u l u i .
î n 1774 c h i m i s t u l englez P r i e s t l e y , încălzind o x i d de
m e r c u r , a c o n s t a t a t că se degajează u n gaz necunoscut în
care ardea cu flacără v i e o surcică de b r a d aprinsă. I n
acelaşi an a apărut l u c r a r e a f a r m a c i s t u l u i suedez Scheele,
care descria obţinerea aceluiaşi gaz d i n s a l p e t r u , o x i d de
m e r c u r şi m i n i u de p l u m b . A m b i i savanţi erau adepţii teo­
r i e i f l o g i s t i c u l u i : de aceea a u d e n u m i t g a z u l descoperit „ g a z
d e f l o g i s t i c a t ' , adică l i p s i t de f l o g i s t i c . După părerea l o r ,
1

g a z u l descoperit extrăgea cu a v i d i t a t e f l o g i s t i c u l c o r p u r i l o r
care a r d , făcîndu-Ie a s t f e l să ardă m u l t m a i i n t e n s decît
în aer.
L a v o i s i e r este cel care a înţeles că arderea este adiţia
o x i g e n u l u i la c o r p u l care arde şi n i c i d e c u m e l i m i n a r e a de
f l o g i s t i c . I n scurtă v r e m e L a v o i s i e r a croat t e o r i a a n t i f l o g i s -

10 147
t i c ă a a r d e r i i . Scheele şi P r i e s t l e y a u descris o x i g e n u l ; L a ­
v o i s i e r 1-a d e s c o p e r i t însă în m o d r e a l p e n t r u ş t i i n ţ ă .
î n c ă P r i e s t l e y observase că o x i g e n u l este necesar p e n t r u
respiraţie. L a v o i s i e r a s t u d i a t însă a m ă n u n ţ i t respiraţia
o m u l u i şi a a j u n s la c o n c l u z i a că v i a ţ a esle u n proces de
ardere lentă.
A l c o o l u l a r d e cu flacără v i e , f o r m î n d b i o x i d de c a r b o n ,
apă şi c ă l d u r ă . O r g a n i s m u l u m a n , a b s o r b i n d o x i g e n , se
comportă in mod analog.
Iată c o m p o z i ţ i a a e r u l u i i n s p i r a i :

78,97 % N 2

78,97 % N

I P ă t r u n z î n d în o r g a n i s m , o x i g e n u l se uneşte f i n a l cu s u b ­
stanţele care a l c ă t u i e s c ţesuturile, f o r m î n d b i o x i d de c a r b o n ,
apă şi căldura necesară p e n t r u existenţa o r g a n i s m u l u i insuşi.
O r g a n i s m u l u m a n s-a a d a p t a t p r e s i u n i i a t m o s f e r i c e e x i s ­
t e n t e , p r e c u m şi c o n ţ i n u t u l u i de o x i g e n d i n aer. L a p r e s i u n e a
n o r m a l ă de 760 de m i l i m e t r i , o x i g e n u l d i n aer exercită o
p r e s i u n e a s u p r a suprafeţei P ă m î n t u l u i şi în s p e c i a l a s u p r a
o r g a n i s m e l o r v i i c u o forţă de 160 de m i l i m e t r i c o l o a n ă de
mercur.
A l p i n i s t i i care urcă spre c u l m e a m u n ţ i l o r s i m t p u t e r n i c
m i c ş o r a r e a p r e s i u n i i : s i n g e l e n u reuşeşte să se satureze c u
o x i g e n . A s c e n s i u n e a pe C i o m o l u n g m a ( E v e r e s t ) a reuşit
n u m a i d a t o r i t ă înzestrării a l p i n i s t i l o r c u a p a r a t e speciale
care p e r m i t a l i m e n t a r e a o r g a n i s m u l u i c u o x i g e n la p r e s i u ­
nea n o r m a l ă . A v i a t o r i i utilizează f r e c v e n t asemenea a p a ­
rate.
L o c u i t o r i i z o n e l o r m u n t o a s e înalte suportă insă uşor de­
p r e s i u n e a a t m o s f e r i c ă : o r g a n i s m u l l o r s-a a d a p t a t l a m e d i u .
A s t f e l , l o c u i t o r i i A n z i l o r d i n Peru pot t r a n s p o r t a uşor
greutăţi m a i m a r i de 50 de k i l o g r a m e la î n ă l ţ i m e a de c i r c a
5 000 de m e t r i . I n i m a l o r î m p i n g e c u o forţă m a i m a r e s i n ­
gele în p l ă m î n i , c a v i t a t e a t o r a c i c ă este m a i p u t e r n i c ă , sîn-
gele se a p r o v i z i o n e a z ă c u o x i g e n m a i i n t e n s d e c î t în c a z u l
l o c u i t o r i l o r de l a şes. U n e o r i şi în c o n d i ţ i i n o r m a l e este
n e v o i e de o c a n t i t a t e m a i m a r e de o x i g e n : în s p e c i a l p e n t r u
b o l n a v i i de i n i m ă şi de p l ă m î n i . l

148
De unde provine oxigenul

Compoziţia a t m o s f e r e i este exact aceeaşi ca a c u m 175 de

a n i , c i n d C a v e n d i s h a s t u d i a t a e r u l d i n d i f e r i t e localităţi
ale A n g l i e i . D a i ' in fiecare an m i l i o a n e de o a m e n i şi de a n i ­
male consumă o x i g e n , se a r d m i l i o a n e de tone de cărbune,
p e t r o l , l e m n e , şi cu toate acestea c a n t i t a t e a de o x i g e n n u
scade. De ce?
In 1772 P r i e s t l e y a făcut următoarea experienţă: a pus
sub un clopot un şoarece şi cînd acesta s-a sufocat, a i n t r o ­
dus i n acelaşi clopot o ramură de mentă. După u n t i m p
oarecare, u n a l t şoarece a p u t u t să respire sub c l o p o t . P l a n t a
„a regenerat ' a e r u l .
1

A s t f e l , p e n t r u p r i m a dată s-a observat f e n o m e n u l de f o t o -

sinteză.
ba baza f o t o s i n t e z e i se află reacţia în u r m a căreia apa şi
b i o x i d u l de c a r b o n , sub acţiunea l u m i n i i şi a substanţei
c o l o r a t e verzi d i n frunze — c l o r o f i l a , — se transformă în
a m i d o n şi o x i g e n . A m i d o n u l serveşte p l a n t e i ca a l i m e n t ,
in t i m p ce o x i g e n u l este e l i m i n a i ca n e f o l o s i t o r . Multă
vreme se considera că o x i g e n u l se obţine d i n b i o x i d u l de car­
b o n . A fost insă i m p o s i b i l să se dovedească sau să se combată
această idee pînă ce chimiştii n u au dispus de o x i g e n u l
marcat 0 . Cu a j u t o r u l acestuia s-a constatat că t o t o x i g e n u l
1 8

e l i m i n a t de p l a n t e p r o v i n e d i n a p ă .
Întreaga masă verde de p l a n t e a c v a t i c e de pe Păminl
elimină în t r e i m i i de a n i t o t a t i t a o x i g e n c i t se află i n a t m o ­
sfera terestră.

„Arderea rapidei"
Respiraţia este o ardere lentă, i n tehnică este insă f o a r t e
importantă ..arderea r a p i d ă " . Mulţumită ei creşte v i t e z a
p r o c e s u l u i t e h n o l o g i c , ceea ce măreşti! c a p a c i t a t e a de p r o ­
ducţie cu aceleaşi instalaţii şi în aceeaşi perioadă de t i m p .
O uzină metalurgică are o producţie anuală de 1 000 000
de t o n e de o ţ e l . într-un au o astfel de uzină are nevoie de
peste 3 m i l i a r d e de m e t r i c u b i de o x i g e n . De o b i c e i o ase­
menea c a n t i t a t e este luată d i n aer Împreună cu 12 m i l i a r d e
de m e t r i c u b i de azot şi, d i n păcate, acest azot p r e i a o c a n ­
t i t a t e enormă de căldură (procesul m e t a l u r g i c se realizează
la 1 000 C ) , care este eliminată fără folos pe coşurile f a b r i c i i .

149
I n u l t i m u l t i m p a z o t u l d i n aer este Înlocuit parţial sau
t o t a l c u o x i g e n . D a t o r i t ă a c e s t u i f a p t creşte v i t e z a p r o c e s u l u i
m e t a l u r g i c şi se micşorează c o n s u m u l de c o m b u s t i b i l , se
s i m p l i f i c ă i n s t a l a ţ i i l e ; t o t o d a t ă se micşorează c a n t i t a t e a
de azot d i z o l v a t ă în o ţ e l , i a r c a l i t a t e a a c e s t u i a se î m b u n ă ­
tăţeşte c o n s i d e r a b i l .
O x i g e n u l n u ajută n u m a i la obţinerea oţelului şi a m e t a ­
lelor n e f e r o a s e ; cu a j u t o r u l său se p o t t ă i a şi s u d a m e t a l e l e
cele m a i greu f u z i b i l e .
O x i g e n u l este f o a r t e a c t i v d i n p u n c t de vedere c h i m i c ; d u p ă
f l u o r este ce] m a i a c t i v e l e m e n t . .Multe s u b s t a n ţ e , arzînd
în atmosferă de o x i g e n p u r , degajează c a n t i t ă ţ i e n o r m e de
c ă l d u r ă . A s t f e l , h i d r o g e n u l şi a c e t i l e n ă , arzînd în o x i g e n ,
dau o temperatură de 3 000 °C. I n c o n s t r u c ţ i i se vede frec­
vent, c u m m u n c i t o r u l t a i e c u flacăra a l b a s t r ă - g ă l b u i e a
suflătorului t u b u r i l e m e t a l i c e . Flacăra o x i a c e t i l e n i c ă p o a t e
s e r v i l a tăierea m e t a l e l o r : p e n t r u aceasta t r e b u i e o p r o p o r ­
ţie d e t e r m i n a t ă de o x i g e n şi de a c e t i l e n ă . Dacă d u p ă ce
m e t a l u l este î n c ă l z i t la roşu se opreşte c u r e n t u l de a c e t i l e n ă
şi se t r i m i t e n u m a i u n c u r e n t de o x i g e n c u r a t , m e t a l u l arde
in o x i g e n şi se v o l a t i l i z e a z ă , p e r m i ţ î n d i n f e l u l acesta t ă i e ­
rea în l o c u l r e s p e c t i v .

Oxigenul sfărîmă stîncile

D a c ă a m i z b u t i să a r d e m c ă r b u n e l e într-un t i m p f o a r t e
s c u r t , a m o b ţ i n e a s t f e l u n e x p l o z i v deosebit de p u t e r n i c . D a r
e p o s i b i l să m ă r i m v i t e z a a r d e r i i c ă r b u n e l u i de m u l t e m i i
de o r i ? E p o s i b i l . . . c u c o n d i ţ i a să f o l o s i m în acest scop o c a n ­
t i t a t e c o r e s p u n z ă t o a r e de o x i g e n ; ca să a r d e m u n k i l o g r a m
de c ă r b u n e e n e v o i e de cea. 2 000 de l i t r i de o x i g e n .
Dar n - a m p u t e a să c o n c e n t r ă m exigenţii? D a , aceasta e cu
p u t i n ţ ă , d a c ă - l transformăm în l i c h i d . 800 de l i t r i de o x i g e n
gazos dă u n l i t r u de o x i g e n l i c h i d . Imbibînd cu o x i g e n
l i c h i d o substanţă c o m b u s t i b i l ă poroasă — f u n i n g i n e , m a n ­
g a l , p r a f de c ă r b u n e , turbă m ă c i n a t ă , o b ţ i n e m aşa n u m i t e l e
o x i l i q u i t e , substanţe e x p l o z i b i l e .
O x i l i q u i t e l e n u se t r a n s p o r t ă , c i se prepară l a faţa l o c u ­
l u i . P e n t r u aceasta este n e v o i e n u m a i de o x i g e n l i c h i d , i a r
turbă u s c a t ă , m u ş c h i , s t u f sau p a i e se găsesc o r i u n d e . D u r a t a
„ v i e ţ i i " o x i l i q u i t e l o r variază între u n sfert de oră şi ceva

151
m a i m u l t de o o r ă , în f u n c ţ i e de m ă r i m e a c a r t u ş e l o r . E s t e
i n t e r e s a n t că d a c ă o x i i i q u i t u l , d i n t r - u n m o t i v sau a l t u l ,
n-a e x p l o d a t , e l n u t r e b u i e l i c h i d a t : d u p ă c î t v a t i m p , o x i ­
g e n u l se v a v o l a t i l i z a de l a sine d i n c a r t u ş .
O x i l i q u i t e l e sînt i e f t i n e : lucrările e f e c t u a t e cu a j u t o r u l l o r
costă pe j u m ă t a t e faţă de cele i n care se foloseşte a m o n a l .

Aerul pădurilor de brad

' Cu toţii aţi o b s e r v a t că i n c o d r i i de răşinoase a e r u l are o
m i r e a s m ă de p r o s p e ţ i m e , a s e m ă n ă t o a r e cu cea de d u p ă f u r ­
t u n ă . A c e l a ş i m i r o s , insă m u l t m a i p u t e r n i c , se s i m t e şi
î n t r - u n c a b i n e t m e d i c a l în care se p r o d u c raze u l t r a v i o l e t e .
E s t e m i r o s u l o z o n u l u i , gaz care reprezintă o s t a r e a l o ­
t r o p i c ă a o x i g e n u l u i şi care este o d a t ă şi j u m ă t a t e m a i g r e u
d e c î t o x i g e n u l p r o p r i u - z i s . N u e de m i r a r e , căci i n m o l e c u l a
de o z o n s i n t t r e i a t o m i de o x i g e n .
I n c e t i n a c o n i f e r e l o r se află t e r e b e n t i n ă şi a l t e substanţe
r ă ş i n o a s e , care f a v o r i z e a z ă f o r m a r e a de o z o n . Descărcările
e l e c t r i c e d i n t i m p u l f u r t u n i i transformă şi ele o x i g e n u l d i n
aer i n o z o n . O z o n u l d i n c a b i n e t e l e m e d i c a l e se formează d a t o -
r i t ă - r a d i a ţ i i l o r u l t r a v i o l e t e emise de l a m p a de cuarţ şi care
ionizează a e r u l .
A t m o s f e r a c o n ţ i n e c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i de o z o n . A c e s t a
se găseşte în s p e c i a l i n p ă r ţ i l e ei s u p e r i o a r e . Se c o n s i d e r ă i n
m o d c o n v e n ţ i o n a l că întreaga c a n t i t a t e de ozon d i n atmosferă
ar f o r m a o pătură de 3 m i l i m e t r i la î n ă l ţ i m e a de 2 5 — 3 0 de
k i l o m e t r i de l a suprafaţa P ă m î n t u l u i . A c e s t s t r a t subţire
de o z o n — „ o z o n o s f e r a ' ' — p r o t e j e a z ă P ă m î n t u l de r a d i a ţ i i l e
u l t r a v i o l e t e care însoţesc l u m i n a solară v i z i b i l ă .
D a c ă n u ar f i o z o n u l , v i a t a pe P ă m i n t ar f i distrusă în
t i m p f o a r t e s c u r t , c ă c i l i p s a ozonos'ferei ar e c h i v a l a c u i l u ­
m i n a r e a c o n t i n u ă a suprafeţei P ă m î n t u l u i cu l ă m p i p u t e r ­
n i c e de c u a r ţ .
O z o n o s f e r a s-a f o r m a t d a t o r i t ă r a z e l o r u l t r a v i o l e t e , care
s i n t c a p a b i l e să scindeze m o l e c u l a de o x i g e n i n a t o m i :
0 - » O + O ; O + 0 - » 0 . Razele u l t r a v i o l e t e m a i puţin
2 2 3

p u t e r n i c e d i s t r u g m o l e c u l a de o z o n , de aceea l a o a n u m i t ă
î n ă l ţ i m e se stabileşte o c o n c e n t r a ţ i e de ozon de e c h i l i b r u ,
în i n d u s t r i e o z o n u l se o b ţ i n e în o z o n i z a t o r p r i n descărcări
electrice lente asupra o x i g e n u l u i .

152
 O z o n u l d i s t r u g e m i c r o b i i , de aceea c u a j u t o r u l său se ste­
rilizează apa p o t a b i l ă (împreună cu c l o r u l ) . De asemenea se
utilizează l a a l b i r e a ţesăturilor şi l a învechirea v i n u r i l o r .

Apa oxigenată '

P e r o x i d u l de hjjjxQgen a fost recunoscut ca o substanţă

unitară i n 1818. C h i m i s t u l francez T h e n a r d a d e n u m i t - o
,,agă__axiggnată", H 0 .
2 2

A p a oxigenată/'este u n l i c h i d fără c u l o a r e şi fără m i r o s ,

de 1,5 o r i m a i g r e u decît a p a . E s t e instabilă şi se d e s c o m p u n e
sub influenţa m u l t o r m e t a l e , a diverşilor fermenţi şi a e m i s i u ­
n i l o r r a d i o a c t i v e i D e s c o m p u n e r e a p e r o x i d u l u i de h i d r o ­
gen sub influenţa c a t a l i z a t o r i l o r n u este încă studiată c o m ­
p l e t a' A c e s t c o m p u s i n s t a b i l se poate găsi în apa de p l o a i e ,
în z ă p a d ă , în s u c u r i l e m u l t o r p l a n t e , în t u t u n şi c h i a r i n
salivă j P r o b a b i l că există f o a r t e m u l t e substanţe, încă n e c u ­
n o s c u t e , care încetinesc d e s c o m p u n e r e a e i . D i n t r e acestea
fac p a r t e s u l f u r a de c a r b o n , s t r i c n i n a , a c i d u l fosforic şi
f o s f a t u l de s o d i u .
P r i n d e s c o m p u n e r e , apa o x i g e n a t ă eliberează o x i g e n în
stare a t o m i c ă , f o a r t e a c t i v , şi de aceea este u n o x i d a n t
puternic.
în t i m p u l c e l u i d e - a l d o i l e a război m o n d i a l , în G e r m a n i a ,
pe a e r o d r o a m e soseau t r e n u r i cu c i s t e r n e de ' a l u m i n i u .

153
L i c h i d e l e d i n cisterne erau d e n u m i t e i n m o d d i f e r i t : i n -
g o l i n , t i m o l , c o m p o n e n t 1, n e u t r a l i n , o x i l i n . I n t o a t e cis­
t e r n e l e e r a insă u n u l şi acelaşi l u c r u : apă o x i g e n a t ă 9 0 % .
A c e a s t a servea d r e p t o x i d a n t i n r a c h e t e l e c u care nemţii
bombardări L o n d r a în 1 9 4 4 .
I n p r e z e n t a p a o x i g e n a t ă se utilizează i n c a l i t a t e de c a t a ­
lizator i n sinteza m a t e r i a l e l o r p l a s t i c e ; cu a j u t o r u l e i , con­
s t r u c t o r i i realizează b e t o a n e e x p a n d a t e . . M e d i c i i v ă d i n
apa oxigenată un d e z i n f e c t a n t , i

Fraţii gemeni

I n 1927 s-a c o n s t a t a t că o x i g e n u l n a t u r a l c o n s t ă d i n
trei izotopi: 1 6
0 , 0 şi t ) .
1 7 I R

L a 3 0 0 0 de m o l e c u l e de o x i g e n n a t u r a l r e v i n e o m o l e c u l ă
de 1 7
0 şi 6 m o l e c u l e de 0 . A c e s t e a s î n t f o a r t e a p r o p i a t e
l 8

ca p r o p r i e t ă ţ i , i a r g r e u t ă ţ i l e m o l e c u l a r e se deosebesc f o a r t e
p u ţ i n u n a de a l t a . D a c ă i z o t o p i i h i d r o g e n u l u i se deosebesc
d e s t u l de m u l t d i n p u n c t u l de v e d e r e a l p r o p r i e t ă ţ i l o r
si p o l f i separaţi p r i n d i s t i l a r e a g a z u l u i l i c h e f i a t şi p r i n
e l e c t r o l i z a a p e i , n u t o t acelaşi l u c r u se p o a t e s p u n e despre
i z o t o p i i o x i g e n u l u i . A c e ş t i a se separă p r i n d i f u z i a g a z e l o r .
D e o s e b i r e a d i n t r e i z o t o p i i o x i g e n u l u i i n ce priveşte p r o ­
p r i e t ă ţ i l e îşi găseşte e x p r e s i e şi în r e p a r t i ţ i a diferită în d i ­
verse s u b s t a n ţ e c h i m i c e în f u n c ţ i e de t e m p e r a t u r ă . A c e a s t ă
p r o p r i e t a t e a o x i g e n u l u i este u t i l i z a t ă de p a l e o c l i m a t o l o g i e
— ştiinţa a s u p r a c l i m e i d i n t r e c u t u l î n d e p ă r t a t . R a p o r t u l
— în m i n e r a l depinde de temperatura mediului exte­
r i o r d i n t i m p u l f o r m ă r i i m i n e r a l u l u i . A c e s t r a p o r t se p ă s ­
trează i n v a r i a b i l t i m p de m i l i o a n e de a n i . Ş i , dacă se
c u n o a ş t e t i m p u l i n care s-a f o r m a t m i n e r a l u l , n u este g r e u
de c a l c u l a t temperatura la care s-a formal.

Apa - sursă de energie

A p a g r e a , D 0 ( o x i d u l de d e u t e r i u ) ,
2 a fost descoperită
in 1 9 3 2 , în a p a o b i ş n u i t ă .
I n n a t u r ă e x i s t ă d e s t u l de m u l t ă a p ă g r e a . A c e a s t a este
m a i grea d e c î t cea o b i ş n u i t ă şi f i e r b e l a 1 0 1 , 4 ° C . D a t o r i t ă

154
 acestor diferenţe, p r i n
distilare fraeţionată
apa naturală se î m b o ­
găţeşte în D 0 . Sub 2

influenţa curentului
e l e c t r i c , apa grea se
descompune de p a t r u -
c i n c i o r i m a i încet de­
cît 11 0 şi, p r i n u r ­
2

m a r e , în r e z i d u u l ră­
mas de l a electroliză
conţinutul in D 0 2

creştej P e n t r u obţine­
rea u n e i tone de apă
grea trebuie să se des­
compună 40 000 de
tone de apă naturală
şi să se consume tot
at ît a energie cît p e n t r u
producerea a 3 0 0 0 de
tone de a l u m i n i u ,
r A p a grea se utilizează în special în t e h n i c a nucleară. 1 ) 0 2

este u n excelent m o d e r a t o r de n e u t r o n i , f i i n d în această

privinţă de c i n c i o r i m a i bună decît g r a f i t u l . — / &

în 1940, în Franţa, era aproape de i n t r a r e a în funcţiune

p r i m u l reactor a t o m i c , sub conducerea l u i J o l i o t - C u r i e . Se
şi fabricaseră 180 de l i t r i de apă grea — aproape întreaga
rezervă mondială dc a t u n c i . A i z b u c n i i insă războiul şi
soldaţii g e r m a n i au ocupat P a r i s u l . J o l i o t - C u r i e a fost che­
m a t l a Gestapo. „ U n d e este ascunsă apa grea? ' a fost între­ 1

bat s a v a n t u l . în acelaşi t i m p , de la ţărmul francez pleca

spre ţărmul englez u n vapor care avea la bord apa grea.
Nemţii nu au p u t u t c a p t u r a apa grea. atît de necesară
p u n e r i i în funcţiune a r e a c t o r u l u i a t o m i c .
I n afară de această u t i l i z a r e , apa grea este o sursă indus­
trială de d e u t e r i u .
A p a grea a p e r m i s să se rezolve o serie de probleme i m ­
p o r t a n t e în b i o l o g i c . Cu a j u t o r u l ei s-a s t a b i l i t că în orga­
n i s m u l u m a n t i m p u l m e d i u de remanenţă a m o l e c u l e l o r de
apă este de 14 z i l e , în t i m p ce l a peştişorul a u r i u acest
t i m p este de n u m a i 4 ore. I

155
 S-au făcut experienţe de hrănire a şoarecilor cu grăsime
care c o n ţ i n e d e u t e r i u . S-a c o n s t a t a t a s t f e l / c 7 T r e z e r v a de
grăsime a a n i m a l e l o r se m o d i f i c ă c o n t i n u u : grăsimea con­
sumată ca a l i m e n t se d e p u n e ca rezervă şi se consumă cea
depusă a n t e r i o r .
în n a t u r ă , u n e l e p l a n t e n u p e r m i t accesul a p e i grele în
o r g a n i s m . A s t f e l , savanţii suedezi au observat că apa în
care s-a î m b i b a t orz c o n ţ i n e o c a n t i t a t e mărită de D 0 . 2

O r z u l n u absoarbe m o l e c u l e l e de apă greaj Dacă se repetă

operaţia de u m e z i r e a o r z u l u i cu aceeaşi a p ă , c o n ţ i n u t u l ei
în D 0 p o a l e creşte de şapte pînă l a zece o r i .
2

Această m e t o d ă de a î m b o g ă ţ i în apă grea apa obişnuită

cu a j u t o r u l p l a n t e l o r poate avea importanţă practică în
viitor.
UNUL DIN CELE
MAI VECHI

! D e o d a t ă se auziră b u b u i t u r i de t u n e t şi d i n flacăra
m u n t e l u i porniră în j o s a b u r i n e g r i de s u l f . C u t o ţ i i fugiră
care î n c o t r o . P l i n i u se r i d i c ă şi, s p r i j i n i t de d o i s c l a v i , v o i
şi el să fugă de a c o l o ; d a r a b u r i i u c i g ă t o r i îl înconjurară
d i n t o a t e p ă r ţ i l e , g e n u n c h i i îi s l ă b i r ă ; căzu d i n n o u şi se
sufocă".
A ş a a m u r i t i n a n u l 70 e . n . , i n t i m p u l u n e i e r u p ţ i i c a t a s ­
t r o f a l e a V e z u v i u l u i , P l i n i u cel B ă t r l n , u n u l d i n t r e cei
m a i m a r i savanţi a i a n t i c h i t ă ţ i i . Cenuşa v u l c a n i c ă a aco­
p e r i t a t u n c i d o u ă oraşe î n f l o r i t o a r e şi b o g a t e : l l e r c u l a n u m
si P o m p e i . G a z u l o t r ă v i t o r , b i o x i d u l de s u l f , a a s f i x i a t
m u l t e s u t e de o a m e n i .
B i o x i d u l de s u l f este u n u l d i n cei d i n ţ i i c o m p u ş i a i
s u l f u l u i c u n o s c u ţ i de o a m e n i . M u l t ă v r e m e s-au c u n o s c u t
n u m a i p r o p r i e t ă ţ i l e a s f i x i a n t e ale SO. ; n i m e n i n u b ă n u i a
a

c ă , c u t i m p u l , acesta v a d e v e n i o m a t e r i e p r i m ă de m a r e
i m p o r t a n ţ ă p e n t r u i n d u s t r i a c h i m i c ă j Se ştia n u m a i că
b i o x i d u l de s u l f se formează p r i n a r d e r e a s u l f u l u i — e l e m e n t
care a j u c a t u n r o l e x t r e m de i m p o r t a n t i n i s t o r i a c h i m i e i .
S u l f u l este u n a d i n t r e cele d i n ţ i i s u b s t a n ţ e s i m p l e c u n o s ­
c u t e de o m e n i r e , „ t e m e l i a t e m e l i i l o r " f i l o z o f i l o r şi a l c h i ­
m i ş t i l o r a n t i c i , u n e l e m e n t înconjurat de m i s t i c i s m şi tot
f e l u l de t a i n e . . .
In antichitate oamenii atribuiau sulfului proprietăţi
tainice, supranaturale.
r Apoi omul a început să ştie m a i m u l t e despre sulf.
O r i e n t u l , cu c u l t u r a l u i milenară, a d a t l u m i i c i v i l i z a t e
p r i m e l e i n f o r m a ţ i i scrise despre s u l f .
. . . C h i n a a n t i c ă . M a n u s c r i s e l e c h i n e z e a u anunţat p e n t r u
p r i m a oară l u m i i p r e p a r a r e a p r a f u l u i de p u ş c ă , i n a cărui
c o m p o n e n ţ ă i n t r a şi s u l f u l .

157
 . . . V e c h i u l E g i p t . P i r a m i d e l e păstrate ne povestesc de­
spre ut i l i z a r e a s u l f u l u i la p r e p a r a r e a de c u l o r i şi p r o d u s e
cosmetice încă i n m i l e n i u l al l l - l e a i.e.u.
. . . R o m a antică a fost p a t r i a celor m a i b o g a t e z ă c ă m i n t e
de s u l f , pe care P l i n i u cel Bătrîn le-a descris a m ă n u n ţ i t .
i n e v u l m e d i u , s u l f u l a a v u i u n r o l deosebii de i m p o r t a n t
in lucrări le a l c b ini ist i l o r . I
După părerea a l c h i m i s t u l u i Geber, s u l f u l era u n u l d i n t r e
„ p r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e " ale n a t u r i i : i n el se întrupau
însuşirile de a a r d e , de a f i v o l a t i l şi de a se p u t e a t r a n s ­
f o r m a . P r e s u p u n e r e a l u i Geber că t o a t e m e t a l e l e ar f i alcă­
t u i t e d i n sulf şi m e r c u r , a m e s t e c a t e in p r o p o r ţ i i d i f e r i t e ,
a d e v e n i t c h e i a de b o l t ă a c o n c e p ţ i e i a l c h i m i ş t i l o r despre
metale. A l c h i m i ş t i i v o i a u să t r a n s f o r m e d i f e r i t e l e m e t a l e
i n a u r ; p e n t r u aceasta, după părerea a l c h i m i ş t i l o r , era de
a j u n s să se e x t r a g ă d i n ele s u l f u l .

Sulful pe Pămînt şi în cosmos

Z ă c ă m i n t e l e s u b p ă m i n t e n e dc sulf n a t i v , numeroasele
c o m b i n a ţ i i ale s u l f u l u i cu m e t a l e l e , în sfîrşit zăcămintele
de a l u n i t de pe p o v î r n i ş u r i l e v u l c a n i l o r stinşi sînt t o t atîtea
p a g i n i ale u n e i o r i g i n a l e c r o n i c i g e o c h i m i c e a a c e s t u i i n t e ­
resant element.
Scoarţa P ă m î n t u l u i c u p r i n d e 0 , 0 4 % s u l f . Ca să ne p u t e m
i m a g i n a c o n c r e t această c a n t i t a t e , să încercăm să r e z o l v ă m
o p r o b l e m ă s i m p l ă : ce c a n t i t a t e de a c i d s u l f u r i c se p o a t e
o b ţ i n e d i n t o t s u l f u l de pe P ă m î n t ? C a l c u l u l ne dă o cifră
uriaşă: 3 , 1 6 - 1 0 " ' t o n e , sau 2- 10" k i l o m e t r i c u b i de a c i d
sulfuric^.
D a r / s u l f u l n-a p a r t i c i p a t n u m a i la f o r m a r e a scoarţei pă-
m î n t e ş t i . E l se găseşte şi în m e t e o r i ţ i , şi acest l u c r u ne
îndreptăţeşte să c r e d e m că el intră i n c o m p o n e n ţ a n u c l e u ­
l u i P ă m î n t u l u i : m u l ţ i savanţi socotesc într-adevăr că
i n i m a p l a n e t e i n o a s t r e şi m e t e o r i ţ i i conţin aceleaşi e l e m e n t e .
A d î n c u r i l e P ă m î n t u l u i sînt f o a r t e b o g a t e în s u l f , f a p t d o v e ­
d i t n u n u m a i de d e g a j a r e a de gaze c o n ţ i n i n d sulf d i n v u l c a n i ,
c i şi de n u m e r o a s e l e f i l o a n e de r o c i ce c o n ţ i n s u l f .
„Sfera de a c ţ i u n e " a s u l f u l u i depăşeşte l i m i t e l e P ă m î n ­
t u l u i , p u ţ i n d f i d e p i s t a t ă şi i n cosmos. î m p r e u n ă cu a l t e

158
e l e m e n t e , s u l f u l este u n a d i n t r e c ă r ă m i z i l e u n i v e r s u l u i .
S u l f u r a de f i e r şi a l u n i t u l sînt d e o p o t r i v ă c o m p u ş i „ c o s m i c i "
şi „tereştri'' a i s u l f u l u i .
I n c o m p o z i ţ i a a l t o r p l a n e t e ale s i s t e m u l u i s o l a r , s u l f u l
intră sub f o r m ă de sulfură de f i e r , s a u , c u m i se m a i spune
u n e o r i , de f i e r m e t e o r i t i c .
A l u n i t u l este u n c o m p u s c o m p l e x a l s u l f u l u i , c o n ţ i n î n d
p o t a s i u şi a l u m i n i u ^ D a c ă u r m ă r i m L u n a p r i n lelescoape
p u t e r n i c e , p u t e m v e d e a a u r e o l e l e a l b e , s t r ă l u c i t o a r e , care
î n c o n j u r ă c r a t e r e l e m u n ţ i l o r l u n a r i . Să se d a t o r e z e ele
c u m v a t o t a l u n i t u l u i care se găseşte î n t o t d e a u n a în c r a t e ­
rele v u l c a n i l o r stinşi? I n c u r i n d o m u l va p r i m i răspuns
şi l a această î n t r e b a r e .

Incursiune în trecutul depărtat

în t r e c u t u l f o a r t e depărtat a l p l a n e t e i , t e m p e r a t u r a înaltă
şi c a n t i t ă ţ i l e reduse de o x i g e n şi apă d i n atmosferă c o n s t i ­
t u i a u p r e m i s e p e n t r u c o m b i n a r e a directă a s u l f u l u i cu
m e t a l e l e , p e n t r u f o r m a r e a s u l f u r i l o r . S u l f u r i l e a u început,
să se o x i d e z e a b i a o d a t ă c u apariţia a p e i l i c h i d e şi a o x i g e ­
n u l u i l i b e r . A apărut p e r i o a d a de „ n a ş t e r e " a s u l f a ţ i l o r .
l-'ormarea s u l f u l u i n a t i v s-a p r o d u s pe d o u ă c ă i : u n a d i n t r e
ele a fost r e a c ţ i a h i d r o g e n u l u i s u l f u r a t şi a b i o x i d u l u i de
sulf, degajate cu p r i l e j u l erupţiilor v u l c a n i c e . C o m b i n î n -
du-se, cele d o u ă gaze a u d a t apă şi s u l f . A m a i e x i s t a t însă şi
o altă cale de f o r m a r e a s u l f u l u i , d a t o r i t ă căreia a u a p ă r u i
m a r i l e z ă c ă m i n t e de s u l f s u b p ă m î n t e n e . Dacă c e r c e t ă m
g e o g r a f i a s u l f u l u i , r e m a r c ă m că z ă c ă m i n t e l e de s u l f se
află i n r e g i u n i l e s u d i c e : A s i a C e n t r a l ă , C r i m e e a şi Caucaz
iu U . R . S . S . , S ic i l i a , J a p o n i a şi, în sfîrşit, s u d u l S . U . A .
C u m se e x p l i c ă această „ a t r a c ţ i e " a s u l f u l u i către r e g i u n i l e
sudice? D u p ă t o a t e p r o b a b i l i t ă ţ i l e , ea n u este întâmplătoare.
A c a d e m i c i a n u l F e r s m a n c o n s i d e r a că p e n t r u f o r m a r e a
s u l f u l u i n a t i v a fost necesar u n c l i m a t s p e c i a l , u s c a t , de
p u s t i u . A m a i f o s t n e c e s a r ă , de asemenea, prezenţa i n
c a n t i t ă ţ i s u f i c i e n t e a h i d r o c a r b u r i l o r , care a u redus sulfaţii
în sulf n a t i v .

159
Sulful ca element

D a c ă o a m e n i i de ştiinţă d i n t r e c u t a t r i b u i a u s u l f u l u i
p r o p r i e t ă ţ i m i r a c u l o a s e , aceasta se datoreşte f a p t u l u i că el
are î n t r - a d e v ă r p a r t i c u l a r i t ă ţ i c h i m i c e şi fizice i n t e r e s a n t e .
P u ţ i n e e l e m e n t e a u o c h i m i e atît de „ b o g a t ă ' ' ca s u l f u l .
S u l f u l este u n e x e m p l u de m e t a l o i d clasic şi are o asemenea
poziţie i n t a b l o u l p e r i o d i c , î n c î t şi v a l e n ţ a l u i p o z i t i v ă , şi
cea n e g a t i v ă se manifestă cu acelaşi succes.
S u l f u l a c c e p t ă uşor d o i e l e c t r o n i străini pe învelişul e x t e ­
r i o r . E l d e v i n e b i v a l e n t n e g a t i v şi, sub această f o r m ă , intră
în m o l e c u l a de h i d r o g e n s u l f u r a t , H S . P r i n c i p a l e l e v a l e n ţ e
2

p o z i t i v e ale s u l f u l u i sînt 4 + şi 6 + . De e x e m p l u , în b i o x i d u l
de s u l f , sau a n h i d r i d a sulfuroasă, S 0 , s u l f u l este t e t r a -
2

v a l e n t p o z i t i v , i a r în t r i o x i d , sau a n h i d r i d a sulfurică, SO ;1

este h e x a v a l e n t . C o m b i n î n d u - s e c u a p a , aceşti o x i z i d a u
a c i z i i s u l f u r o s şi s u l f u r i c : H S 0 şi H S 0 .
2 3 2 4

D a c ă în f o r m u l a a c i d u l u i s u l f u r i c se înlocuieşte u n a t o m
de o x i g e n c u u n a t o m de s u l f , se o b ţ i n e u n c o m p u s e x t r e m de
i n t e r e s a n t : a c i d u l t i o s u l f u r i c , H S 0 . | I n acesta u n a t o m de
2 2 3

s u l f este h e x a v a l e n t p o z i t i v , i a r c e l ă l a l t , b i v a l e n t n e g a t i v .
A c i d u l t i o s u l f u r i c este u n e x e m p l u d e s t u l de r a r de c o m p u s
a n o r g a n i c i n care d o i a t o m i a i u n u i a şi aceluiaşi c o m p u s au
v a l e n ţ e d i f e r i t e . Spre deosebire de a c i d u l s u l f u r i c , a c i z i i
s u l f u r o s şi t i o s u l f u r i c n u există i n stare liberă.
I n sfirşit, p e n t r u sulf se cunoaşte şi o m a r e serie de aşa-
n u m i ţ i a c i z i p o l i t i o n i c i . A c e ş t i a se formează la reacţia
a n h i d r i d e i s u l f u r o a s e c u h i d r o g e n u l s u l f u r a t i n prezenţa
u n o r c a n t i t ă ţ i m a r i de a p ă . F o r m u l a l o r generală se notează
sub f o r m a H S 0 . I n d i c e l e x p o a t e avea o v a l o a r e cuprinsă
2 v 6

între 3 şi 6.
S u l f u l se situează pe u n u l d i n p r i m e l e l o c u r i p r i n v a r i e t a t e a
compuşilor anorganici.
E l se c o m b i n ă f o a r t e uşor c u a p r o a p e t o a t e e l e m e n t e l e
t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v . l i rezistă n u m a i gazele i n e r t e ,
m e t a l e l e p r e ţ i o a s e , a z o t u l şi i o d u l . F o a r t e m u l t e m e t a l e se
găsesc în scoarţa p ă m î n t e a s c ă sub formă de sulfaţi sau s u l ­
f u r i c a : m i r a b i l i t u l , g i p s u l sau n u m e r o a s e l e şi v a r i a t e l e
p i r i t e . N i c i măcar c h i m i s t u l e x p e r i m e n t a t n u p o a t e să se
•descurce t o t d e a u n a c u uşurinţă în v a r i e t a t e a şi p a r t i c u l a ­
rităţile c o m p u ş i l o r s u l f u l u i .
Să t o p i m o b u c a t ă de s u l f . I n p r i m u l rînd se constată o
creştere importantă a v o l u m u l u i său, c u aproape 1 5 % . Să

160
î n c ă l z i m a p o i în c o n t i n u a r e l i c h i d u l g a l b e n , f l u i d , a s t f e l
o b ţ i n u t . L a o temperatură de a p r o x i m a t i v 200°C, el d e v i n e
d i n t r - o dată o masă î n t u n e c a t ă şi f o a r t e v î s c o a s ă . D a c ă
r i d i c ă m t e m p e r a t u r a p î n ă l a 2 0 0 C , c o n s t a t ă m că a m o b ţ i ­
e

n u t d i n n o u u n l i c h i d cu f l u i d i t a t e m a r e .
C u m se e x p l i c ă aceste m o d i f i c ă r i ale proprietăţilor s u l f u ­
l u i ? I n c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e , o m o l e c u l ă de sulf are a s p e c t u l
u n u i i n e l c a r a c t e r i s t i c , care leagă o p t a t o m i a i e l e m e n t u l u i .
L a î n c ă l z i r e , i n e l e l e se desfac t r e p t a t şi se formează l a n ­
ţuri d i n o p t a t o m i , d e s c h i s e ; datorită a c e s t u i f a p t , creşte
v i s c o z i t a t c a . T e m p e r a t u r a m a i înaltă face să î n c e a p ă să se
rupă c h i a r lanţurile şi v i s c o z i t a t e a scade d i n n o u . V a p o r i i
de sulf conţin o v a r i e t a t e m a r e de m o l e c u l e d i f e r i t e : S , 8

S , S . Obţinerea a t o m i l o r i n d i v i d u a l i de s u l f este e x t r e m
6 2

de d i f i c i l ă ; p e n t r u aceasta este necesară o temperatură

f o a r t e î n a l t ă , care să întreacă 1 500°C.
S u l f u l este c u n o s c u t sub f o r m a c î t o r v a m o d i f i c ă r i a l o ­
t r o p i c e . Cea m a i stabilă este m o d i f i c a r e a d e n u m i t ă r o m b i -
c ă ; la p r e s i u n e n o r m a l ă , ea se păstrează p î n ă l a t e m p e r a t u r a
de 95°C. S u l f u l r o m b i c are c u l o a r e g a l b e n ă v i e . E l formează
c r i s t a l e t r a n s p a r e n t e în f o r m ă de o c t a e d r i . A t u n c i c î n d t e m ­
p e r a t u r a creşte, a t o m i i de sulf îşi s c h i m b ă p o z i ţ i a în reţeaua
cristalină, se p r o d u c e o r e g r u p a r e şi se formează s u l f u l m o -
n o c l i n i c , care are o c u l o a r e g a l b e n ă - î n c h i s şi formează c r i s ­
t a l e l u n g i ca nişte ace de formă p r i s m a t i c ă . E s t e i n t e r e ­
sant de u r m ă r i t c u m , l a scăderea treptată a t e m p e r a t u r i i ,
s u l f u l m o n o c l i n i c se deschide t o t m a i m u l t l a c u l o a r e , i a r
p r i s m e l e l u n g i ale a c e s t u i a se d e s c o m p u n în n u m e r o a s e
cristale mărunte, r o m b i c e . Toate modificările alotropice
e x i s t e n t e ale s u l f u l u i a u o tendinţă c o m u n ă de a se t r a n s ­
f o r m a în f o r m a cristalină cea m a i s t a b i l ă , r o m b i c ă , formă
în care s u l f u l se şi întîlncşte în n a t u r ă .

Cum se obţine sulful

: S u l f u l se topeşte uşor şi arde în aer. De aceea i n S i c i l i a ,

d i n cauza insuficienţei c e l o r l a l t e f o r m e de c o m b u s t i b i l , se
folosea s u l f u l . O b ţ i n e r e a s u l f u l u i se bazează în s p e c i a l pe
t o p i r e a sa l e s n i c i o a s ă . ^
I n a n t i c h i t a t e , t o p i r e a s u l f u l u i era p r i m i t i v ă . O oală m a r e
de argilă, prevăzută l a f u n d c u o r i f i c i i , se u m p l e a c u m i n e r e u

U — Călătorie în l u m c ; i elementelor 161

 bogat în sulf. Oala se p u n e a peste a l t a îngropată I n p ă m î n t .
Acest „aparat" s i m p l u se încălzea. S u l f u l se topea şi se scur­
gea p r i n o r i f i c i i în oala de jos.
A u t r e c u t secole şi procedeele de topire a s u l f u l u i s-au per­
fecţionat t o t m a i m u l t . I n funcţie de formele zăcămintelor
de sulf şi de impurităţile care însoţesc de obicei s u l f u l , o m u l
a găsit procedeele cele m a i v a r i a t e de obţinere a acestuia.
< Spre deosebire de zăcămintele d i n S i c i l i a , s u l f u l a m e r i c a n
' se găseşte foarte adînc sub p ă m î n t . E x t r a g e r e a l u i c u a j u ­
t o r u l m i n e l o r a fost imposibilă, d i n cauza m a r i i porozităţi
a solurilor, ţ
I n g i n e r u l a m e r i c a n Frasch a propus o soluţie originală.
P r i n t r - u n sistem de ţevi băgate u n a într-alta s-a i n t r o d u s
sub pămînt abur supraîncălzit sub presiune, care a t o p i t
s u l f u l şi 1-a împins la suprafaţă. A s t f e l , în secolul t r e c u t ,
în p e n i n s u l a F l o r i d a s-a produs o erupţie de sulf p u r t o p i t .
S u l f u l r a f i n a t este u t i l i z a t ţie scară largă în viaţa o m u l u i .

„Piatra de foc"

f" . . . O a m e n i i p r i m i t i v i obţineau cu greutate f o c u l . Cu a j u ­

t o r u l desenelor d i n m a n u a l e l e de istorie ne imaginăm u n
o m înfăşurat în p i e i , care produce seîntei l o v i n d cu cremenea
o piatră.
Această piatră era binecunoscută şi de grecii a n t i c i . P e n t r u
culoarea ei galbenă v i e şi poate p e n t r u f a p t u l c ă , lovită cu
cremenea, dădea naştere l a u n mănunchi de seîntei, ei au
d e n u m i t - o pirită, ceea ce înseamnă foc.
C u t i a de c h i b r i t u r i ne scuteşte de g r i j a obţinerii f o c u l u i .
Cu toate acestea, amnarele de pirită d i n a n t i c h i t a t e au ajuns
pînă în zilele n o a s t r e . Eschimoşii d i n A m e r i c a polară f o l o ­
sesc încă şi astăzi „piatra de foc".
I n p r e z e n t , p i r i t a reprezintă baza producţiei de acid
sulfuric.1
F o r m u l a chimică a p i r i t e i este F e S , polisulfură de f i e r .
2

Să scoatem d i n t r - o moleculă de pirită u n a t o m de s u l f .

Cristalele strălucitoare, „de foc", ale p i r i t e i se transformă
în cristale f r i a b i l e negre de sulfură de f i e r , FeS.
Dacă zăcămintele de polisulfură de fier sînt impunătoare,
s u l f u r a de fier n u se întîlneşte însă ca m i n e r a l pe P ă m î n t .
E a este u n „musafir d i n cosmos", pe care-] găsim în special

162
în m e t e o r i ţ i . S u l f u r a de fier a p r e z e n t a t t i m p îndelungat o
enigmă în m e t a l u r g i e . Prezenţa ei în oţel c h i a r în cantităţi
neînsemnate făcea oţelul casant şi i n a p t de o p r e l u c r a r e u l t e ­
rioară. S e c r e t u l v e s t i t u l u i fier r u s şi suedez d i n secolul a l
X V I I I - l e a c o n s t a t o c m a i în f a p t u l că se obţinea d i n m i n e ­
r e u r i fără s u l f .
O altă sulfură i m p o r t a n t ă c u n o s c u t ă încă d i n v r e m u r i stră­
v e c h i este c i n a b r u l , s u l f u r a de m e r c u r . P e n t r u c u l o a r e a ei
roşie aprinsă, i n d i e n i i a u d e n u m i t - o „ s î n g e de b a l a u r " .
S u l f u l şi m e r c u r u l se c o m b i n ă uşor între ele. A c e a s t ă a f i n i ­
t a t e a fost constatată dc f o a r t e m u l t ă v r e m e , ca, de a l t f e l , şi
p r o c e s u l opus — obţinerea m e r c u r u l u i d i n c i n a b r u . Pe baza
i z v o a r e l o r i s t o r i c e se p o a t e considera că această reacţie era
cunoscută î n c ă de D e m o c r i t . î n orice caz, şi în z i u a de a z i
se utilizează c i n a b r u l ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u obţinerea
mercurului.
O rudă a p r o p i a t ă a c i n a b r u l u i este s u l f u r a de z i n c . E s t e
transparentă şi n u aminteşte de loc u n m i n e r e u de sulf obiş­
n u i t . S u l f u r a de z i n c are proprietăţi f o a r t e i n t e r e s a n t e .
S u l f u r a de z i n c d e v i n e luminescentă sub acţiunea radiaţiilor
R o n t g e n sau a celor r a d i o a c t i v e . A c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e
este l a r g u t i l i z a t ă . De e x e m p l u , cu a j u t o r u l u n e i plăci m i c i
pe care s-a a p l i c a t u n s t r a t subţire de sulfură de z i n c , s-a
reuşit p e n t r u p r i m a oară să se observe v i z u a l transmutaţia
a l f a a a t o m i l o r r a d i o a c t i v i . N u c l e u l de h e l i u ( p a r t i c u l e l e
a l f a ) , c i o c n i n d u - s e de p l a c ă , p r o d u c scînteieri (scintilaţii).
Pe acest p r i n c i p i u se bazează construcţia u n u i a p a r a t special
p e n t r u s t u d i u l radioactivităţii — spintariscopul.
S u l f u r a de z i n c , s u l f u r a de p l u m b ( g a l e n a ) , P b S , şi s u l ­
f u r a de c u p r u , C u S , sînt p r i n c i p a l e l e m a t e r i i p r i m e p e n t r u
2

obţinerea m e t a l e l o r r e s p e c t i v e : z i n c u l , p l u m b u l şi c u p r u l .
O interesantă u t i l i z a r e de l a b o r a t o r prezintă s u l f u r i l e ele­
m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e . Aceşti c o m p u ş i se topesc e x t r e m
de g r e u ; sînt cel m a i g r e u f u z i b i l i d i n t r e s u l f u r i l e c u n o s c u t e .
De aceea într-un creuzet d i n sulfură de c e r i u se p o t t o p i
substanţe atît de „ d î r z e " ca o x i d u l de a l u m i n i u .
U n a d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e p e n t r u i n d u s t r i e este s u l ­
f u r a de s o d i u , N a S , care n u se întîlneşte în natură. E s t e f o l o ­
2

sită în procesele de p r e p a r a r e a coloranţilor pe bază de s u l f .

Se foloseşte de asemenea în i n d u s t r i a pielăriei.
S u l f u r a de s o d i u are cea m a i m a r e importanţă tehnică
d i n t r e toate sulfurile obţinute sintetic.

11* 163
 Sulful constructor, sculptor, medic...

A t r e i a formă de existenţă a s u l f u l u i i n scoarţa P ă m î n ­

t u l u i o c o n s t i t u i e sulfaţii.
A u proprietăţi c h i m i c e şi f i z i c e d i f e r i t e şi o singură carac­
teristică c o m u n ă : s o l u b i l i t a t e a uşoară în apă a aproape
t u t u r o r , c u e x c e p ţ i a s u l f a t u l u i de p l u m b , P b S 0 , şi a c e l u i
4

de b a r i u , B a S 0 . A c e a s t ă caracteristică oferă p o s i b i l i t a t e a
4

de a t r a g e c o n c l u z i i a s u p r a d e s t i n u l u i l o r c o m u n în t r e c u t .
I n epocile geologice î n d e p ă r t a t e , o dată cu apariţia o x i g e ­
n u l u i l i b e r , a început o x i d a r e a treptată a s u l f u r i l o r şi t r a n s ­
f o r m a r e a l o r în sulfaţi. C u apariţia a p e i l i c h i d e , sulfaţii
s-au d i z o l v a t şi a u fost antrenaţi de rîuri i n uriaşele oceane.
N u m a i d u p ă aceea, în p r o c e s u l de uscare a mărilor şi oeea-
n e l o r , o p a r t e d i n sulfaţi a început să c r i s t a l i z e z e sub f o r m ă
de g i p s , o p a r t e sub f o r m a sării l u i G l a u b e r , N a S 0 , i a r 2 4

altă p a r t e a c o n t i n u a t să r ă m î n ă d i z o l v a t ă în apa de m a r e .
A c e a s t ă sare este c u n o s c u t ă sub d e n u m i r e a de s u l f a t de m a g ­
neziu.
P o a t e că d e s t i n u l cel m a i puţin b a n a l este acela a l s u l f a ­
t u l u i de c a l c i u , C a S 0 - 2 H 0 , d e n u m i t de o b i c e i g i p s .
4 2

I n funcţie de d i f e r i t e l e i m p u r i t ă ţ i , de c o n d i ţ i i l e în care s-a

p r o d u s d e p u n e r e a s u l f a t u l u i de c a l c i u d i n soluţia apoasă,
s-au f o r m a t d i f e r i t e f o r m e defgTps. Acest m i n e r a l ne apare
de o b i c e i sub f o r m a u n o r d r u z e c r i s t a l i n e c i u d a t e , care ne
a m i n t e s c o rozetă sau coada u n e i r î n d u n i c i . I n ce priveşte
c u l o a r e a , el prezintă o m a r e v a r i e t a t e dc n u a n ţ e : de la a l b
t r a n s p a r e n t pînă l a b r u n , g a l b e n şi roz d e l i c a t .
N a t u r a a înzestrat g i p s u l c u proprietăţile cele m a i v a r i a t e ,
care sînt de m u l t puse în s l u j b a o m u l u i .
G i p s u l este m u l t f o l o s i t în c o n s t r u c ţ i i . D i n el se fac n u m e ­
roase d e t a l i i a r h i t e c t u r a l e şi se prepară m a t e r i a l e l i a n t e .
Se utilizează g i p s a r s , care şi-a p i e r d u t o p a r t e d i n apa de
c r i s t a l i z a r o j D a c ă acest g i p s se amestecă d i n n o u cu a p ă , el
se solidifică r a p i d , transformîndu-se d i n n o u în C a S 0 - 2 H , 0 . 4

S u l f a t u l de c a l c i u are aplicaţii şi în c h i r u r g i e : în c a z u l celor

m a i c o m p l e x e f r a c t u r i , o j e s e i ^ e ^ e j ^ e a z ă cu a j u t o r u l g i p s u -
TuTTfŢ.p c7zîţia--necesa*ă.
- U n e l e varietăţi ale g i p s u l u i , ca a l a b a s t r u l şi a n h i d r i t u l ,
se b u c u r ă de m a r e preţuire d i n p a r t e a i u b i t o r i l o r de artă.
A l a b a s t r u l g a l b e n - p a l , cu nuanţe c a l d e , s-a d o v e d i t u n m i n u ­
nat m a t e r i a l p e n t r u sculptură. M i n e r a l moale, t r a n s p a r e n t ,
el este f o a r t e m a l e a b i l în mîinile s c u l p t o r i l o r i n piatră

164
e x p e r i m e n t a l i . î n c ă în secolul a l X V - l e a maeştrii d i n T o s ­
cana a u creat vase şi l a m p a d a r e m i n u n a t e d i n a l a b a s t r u ,
f o l o s i n d p r o p r i e t a t e a l u i de a lăsa să treacă razele de l u m i n ă .
S c u l p t o r i i folosesc ca m a t e r i a l şi a n h i d r i t u l — o v a r i e t a t e
deosebită a g i p s u l u i . A n h i d r i t u l este de c u l o a r e albastră-
cenuşie, c u o nuanţă lunară. E l e s t e c u r n u l t m a i d u r d e c î t
g i p s u l şi r o m a n i i d i n a n t i c h i t a t e îl foloseau şi p e n t r u c o l o a n e j j
N a t u r a a d a t z ă c ă m i n t e b o g a t e de gips t u t u r o r ţărilor.
P r i n t r e n u m e r o a s e l e săruri e x i s t e n t e în soluţie în apa
u n o r l a c u r i s a l i n e , l o c u l p r i n c i p a l îl o c u p ă s u l f a t u l de s o d i u ,
sau m i r a b i l i t u l . I n c a n t i t ă ţ i d e o s e b i i de m a r i se găseşte în
apele g o l f u l u i K a r a - B o g a z G o l de l a M a r e a Caspioă.
M i r a b i l i t u l are n u m e r o a s e calităţi p r e ţ i o a s e .
L a î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X V l I - l e a trăia în G e r m a n i a
c h i m i s t u l Johann Rudolf Glauber. îmbolnăvindu-se grav,
G l a u b e r , sfătuit de c u n o s c u ţ i , a î n c e p u t să bea apă d i n t r - u n
i z v o r a n u m i t şi s-a v i n d e c a t . S a v a n t u l s-a i n t e r e s a t de c o m ­
poziţia a p e i . I n acest scop a e v a p o r a t - o într-o capsulă şi a
căpătat c r i s t a l e l u n g i , albe ale u n e i sări.
C r i s t a l e asemănătoare a o b ţ i n u t u l t e r i o r p r i n acţiunea
a c i d u l u i s u l f u r i c a s u p r a sării „ d e b u c ă t ă r i e " , adică a c l o r u r i i
de s o d i u . I n a m i n t i r e a v i n d e c ă r i i sale, G l a u b e r a d e n u m i t
sarea o b ţ i n u t ă de el sal mirabilis („sarea m i n u n e " ) , sau m i r a -
b i l i t . M a i f r e c v e n t , această sare este d e n u m i t ă sarea l u i
G l a u b e r . F o r m u l a ei c h i m i c ă este N a S 0 • 10 H 0 .
2 4 2

S u l f a t u l de s o d i u a n h i d r u este folosit l a obţinerea s t i c l e i .

E l serveşte ca sursă p e n t r u o b ţ i n e r e a sodei, s u l f u l u i , s u l ­
f a t u l u i de a m o n i u , s u l f u r i i de s o d i u , s u l f a t u l u i de p o t a s i u
şi a a l t o r substanţe. E s t e u t i l i z a t şi în i n d u s t r i a hîrtiei.
P r i n t r e n u m e r o a s e l e săruri ale a p e i de m a r e , u n r o l i m p o r ­
t a n t i l are s u l f a t u l de m a g n e z i u , M g S 0 , care dă a p e i de
4

m a r e g u s t u l său specific amar-sărat. Sub d e n u m i r e a de

„sare a m a r ă " este folosit, în m e d i c i n ă ea p u r g a t i v .

Circuitul sulfului în natură

T o a t e cele t r e i stări ale s u l f u l u i n a t u r a l — s u l f u l n a t i v ,

s u l f u r i l e şi sulfaţii — n u sînt i z o l a t e u n a de a l t a , c i sînt l e ­
gate între ele p r i n t r - u n lanţ întreg de transformări r e c i p r o c e .
L a începutul existenţei P ă m î n t u l u i , s u l f u l s-a c o m b i n a t
d i r e c t c u m e t a l e l e , f o r m î n d s u l f u r i . C u apariţia o x i g e n u l u i

165
l i b e r , s u l f u r i l e s-au o x i d a t în sulfaţi. S u l f u l d i n gazele v u l ­
canice a a v u t aceeaşi soartă ca şi s u l f u r i l e , adică s-a o x i d a t
în a c i d s u l f u r i c , i a r după aceea a t r e c u t în sulfaţi. Căci t e n ­
dinţa principală a s u l f u l u i d i n l u m e a n e v i e este de a se t r a n s ­
f o r m a în compuşi în care are valenţă superioară — sulfaţi.
Aceştia servesc ca o p u n t e care leagă s u l f u l d i n n a t u r a
nevie de s u l f u l care suferă transformări în biosferă.
Se ştie c ă f t o a t e a n i m a l e l e şi organismele vegetale conţin
s u l f . P l a n t e l e îl capătă d i n sulfaţii s o l u b i l i a i s o l u l u i , i a r
animalele d i n plante.
D u p ă m o a r t e , a n i m a l e l e şi organismele vegetale se des­
c o m p u n : s u l f u l se degajează ca h i d r o g e n s u l f u r a t . Acesta
este o x i d a t de b a c t e r i i speciale, p e n t r u care serveşte ca sub­
stanţă n u t r i t i v ă . H i d r o g e n u l s u l f u r a t o x i d a t se transformă
în apă şi sulf l i b e r , care, la rîndul său, se oxidează în a c i d
s u l f u r i c , intrînd în combinaţie cu alte substanţe. Ca u r m a r e
se formează sulfaţi, care sînt folosiţi d i n n o u de p l a n t e şi
a n i m a l e . Aşa se închide l u n g u l c i c l u do transformări ale
s u l f u l u i în natură, i

Temelia temeliilor industriei chimice

I n A m e r i c a de S u d , în C o r d i l i e r i , există u n m i c v u l c a n
n u m i t P u r a c e ; c h i a r de la crater începe rîul R i o V i n a g r e .
I n apele acestuia o a m e n i i de ştiinţă au c o n s t a t a t prezenţa
a c i d u l u i s u l f u r i c n a t u r a l . Rîul duce z i l n i c în mare pînă l a
20 de t o n e de a c i d s u l f u r i c . S-ar părea că această c a n t i ­
t a t e de a c i d , creat în l a b o r a t o r u l n a t u r i i , n u este m i c ă . I n
r e a l i t a t e însă, aceasta este — şi la p r o p r i u , şi l a f i g u r a t —
o picătură în m a r e în r a p o r t cu sutele de m i i şi m i l i o a n e l e
de t o n e necesare p e n t r u a satisface c o m p l e t necesităţile
o m u l u i în a c i d s u l f u r i c .
Şi în A s i a Centrală, în n i s i p u r i l e care acoperă m o v i l e l e de
s u l f , s-au descoperit m a r i acumulări de a c i d s u l f u r i c . A t u n c i
cînd participanţii l a expediţia d i n K a r a k u m , întoreîndu-se
d i n p u s t i u , a u început să examineze probele de m i n e r e u
de sulf, au fost frapaţi de următorul f a p t : hîrtia în care
fusese a m b a l a t m i n e r e u l s-a t r a n s f o r m a t în nişte zdrenţe
j a l n i c e ; pînă şi lăzile de l e m n au fost a t a c a t e .
După părerea a c a d e m i c i a n u l u i F e r s m a n , i n natură există
acumulări destul de i m p o r t a n t e alo acestui m i n e r a l l i c h i d .

166
 Importanţa a c i d u l u i s u l f u r i c în viaţa o m u l u i este i m e n s ă .
P r o d u c ţ i a Jui este u n u l d i n c r i t e r i i l e d u p ă care se a p r e ­
ciază forţa industrială a fiecărei ţări d e z v o l t a t e . N i c i u n 1

p r o d u s c h i m i c n u are o u t i l i z a r e atît de variată ca a c i d u l

s u l f u r i c . C u a j u t o r u l l u i se o b ţ i n numeroşi alţi a c i z i : fos­
f o r i c , c l o r h i d r i c , f l u o r h i d r i c , a c e t i c , p r e c u m şi d i f e r i t e săruri
tehnice.
ţ A p r o a p e j u m ă t a t e d i n întreaga c a n t i t a t e de a c i d s u l f u r i c
p r o d u s se c o n s u m ă p e n t r u o b ţ i n e r e a îngrăşămintelor a g r i ­
cole, în s p e c i a l a s u p o r f o s f a t u l u i .
Fără a c i d s u l f u r i c n u se p o t p r o d u c e substanţele e x p l o z i b i l e .
I n i n d u s t r i a p e t r o l i e r ă , a c i d u l s u l f u r i c se utilizează p e n t r u
p u r i f i c a r e a p e t r o l u l u i l a m p a n t , a u l e i u r i l o r l u b r i f i a n t e şi a
a l t o r p r o d u s e p e t r o l i e r e ; în c o n s t r u c ţ i a de maşini se u t i l i ­
zează p e n t r u d e c a p a r e a m e t a l e l o r ; în m e t a l u r g i e — p e n t r u
obţinerea c u p r u l u i , z i n c u l u i , c o b a l t u l u i , n i c h e l u l u i şi a a l t o r
m e t a l e neferoase.
T e x t iliştii tratează ţesăturile î n a i n t e de v o p s i r e c u sulfaţi
de a l u m i n i u şi b a r i u .
A c i d u l s u l f u r i c se utilizează l a obţinerea m a t e r i a l e l o r
p l a s t i c e şi a f i b r e l o r s i n t e t i c e . E l este necesar p e n t r u n u m e ­
roase procese de sinteză o r g a n i c ă industrială.
A c i d u l sulfuric, m a i j u s t obiectele obţinute cu a j u t o r u l
a c e s t u i a , ne î n c o n j u r ă şi în v i a ţ a de t o a t e z i l e l e . C h i b r i t u ­
r i l e , c e l u l o i d u l , v o p s e l e l e , săpunul şi c h i a r hîrtia şi cer­
n e a l a c u care s c r i e m sînt o b ţ i n u t e c u p a r t i c i p a r e a a c i d u l u i
s u l f u r i c şi a derivaţilor săi. /
A c i d u l s u l f u r i c a fost u n u l d i n t r e s t i m u l a t o r i i de c ă p e ­
tenie ai progresului tehnic.
C h i a r d a c ă n u a m v o r b i despre r a m u r i l e i n d u s t r i e i cărora
le-a d a t v i a ţ ă a c i d u l s u l f u r i c , n u m e r o a s e f a b r i c a ţ i i , datînd
d i n a i n t e de descoperirea l u i , a r c o n t i n u a fără intervenţia
l u i să aibă u n c a r a c t e r meşteşugăresc, p r i m i t i v . O a m e n i i
ar c o n t i n u a să p r o d u c ă h î r t i a , c e r n e a l a , să o b ţ i n ă m e t a l e
neferoase, să v o p s e a s c ă ţesături p r i n m e t o d e t o t atît de
a r h a i c e ca în e v u l mediu...
A r f i p u t u t oare p r e s u p u n e alchimiştii d i n e v u l m e d i u ,
c î n d c u zece secole în u r m ă a u o b ţ i n u t p e n t r u p r i m a dată
a c i d u l s u l f u r i c p r i n c a l c i n a r o a „ p i e t r e i v i n e t e ' ' ( s u l f a t u l de

1
în R o m î n i a , p r o d u c ţ i a de a c i d s u l f u r i c se înscrie în a n i i p u t e r i i
p o p u l a r e pe o l i n i e c o n t i n u u a s c e n d e n t ă . E a a a t i n s 417 000 t în 1901
f a ţ ă de n u m a i 44 000 t în 1938 (N.t.).

167
c u p r u ) că substanţa descoperită de ei v a d e v e n i atît de
utilă p e n t r u o m e n i r e ?
Zece secole i n u r m ă . . . în l a b o r a t o r u l cărui visător a l c h i ­
mist, s-o f i născut, a c i d u l s u l f u r i c ? S-ar p u t e a ca c i n s t e a
d e s c o p e r i r i i l u i să r e v i n ă , d u p ă c u m consideră m u l ţ i i s t o r i c i
ai c h i m i c i , l u i A b u b e k r a l - R a z i , cunoscut savant persan.
T i m p de m u l t e secole a c i d u l s u l f u r i c a fost preparat p r i n
c a l c i n a r e a s u l f a t u l u i de f i e r . De a b i a i n secolul a l X V - l e a
a apărut o m e t o d ă n o u ă : arderea u n u i amestec de sulf şi
a z o t a t de p o t a s i u . Acest procedeu a fost a p l i c a t t i m p de
a p r o a p e t r e i sute de a n i . E l a s u p o r t a t încercarea t i m p u l u i ,
însă p r e z e n t a şi d e z a v a n t a j e : în f e l u l acesta se p u t e a u o b ţ i n e
doar cantităţi n e î n s e m n a t e de a c i d .
V i a ţ a îşi u r m a c u r s u l , ea p u n e a m e r e u p r o b l e m e n o i i n
faţa o a m e n i l o r . A c i d u l s u l f u r i c t r e b u i a să iasă d i n l i m i t e l e
m i c i l o r l a b o r a t o a r e şi ale f a r m a c i i l o r . R e z o l v a r e a acestei
s a r c i n i se izbea de o singură p r o b l e m ă , care părea insă
i n s o l u b i l ă : i n ce vase t r e b u i e să se p r o d u c ă a c i d u l s u l f u r i c ?
A l c h i m i ş t i i şi farmaciştii u t i l i z a u vase de s t i c l ă , i n u t i l i ­
zabile p e n t r u o producţie mare. Toate metalele cunoscute
p î n ă a t u n c i n u p u t e a u l i n i c i ele u t i l i z a t e în acest scop, deoa­
rece erau a t a c a t e .
După proiectul l u i Roebuck s-a c o n s t r u i t în 1 7 4 1 , în
S c o ţ i a , p r i m a uzină de obţinere a a c i d u l u i s u l f u r i c p r i n
procedeul cu camere.
î n 1806 c h i m i s t u l francez C l e m e n t - D e s o r m e s a făcut o
descoperire i m p o r t a n t ă : a d o v e d i t c ă , în p r o d u c ţ i a a c i d u l u i
s u l f u r i c p r i n p r o c e d e u l c u c a m e r e , o x i d a r e a b i o x i d u l u i de
sulf se e f e c t u a pe seama cedării o x i g e n u l u i de către o x i z i i
de a z o t p r e z e n ţ i . S i l i t r a — a z o t a t u l de p o t a s i u — a p u t u t
f i î n l o c u i t ă , ca o x i d a n t , c u a c i d u l a z o t i c .
P e n t r u obţinerea a c i d u l u i s u l f u r i c este n e v o i e de b i o x i d
de s u l f . A c e s t a se formează l a prăjirea s u l f u r i l o r ; urmează
o x i d a r e a l u i în a n h i d r i d ă sulfurică, c o m b i n a r e a a n h i d r i d e i
s u l f u r i c e c u apa ş i . . . a c i d u l s u l f u r i c este g a t a . S-ar părea
că t o t u l este f o a r t e s i m p l u !
I n r e a l i t a t e , obţinerea a c i d u l u i s u l f u r i c este u n proces
t e h n o l o g i c c o m p l e x , i n c a d r u l căruia sînt legate între ele
n u m e r o a s e transformări c h i m i c e . I n d e c u r s u l întregii i s t o r i i
a fabricaţiei a c i d u l u i ' s u l f u r i c , c h i m i ş t i i a u c ă u t a t stăruitor
şi a u p u s l a p u n c t d i f e r i t e perfecţionări, care a u făcut o b ţ i ­
nerea a c i d u l u i s u l f u r i c t o t m a i s i m p l ă şi m a i e c o n o m i c ă .

168
 V e c h i u l procedeu de obţinere a a c i d u l u i s u l f u r i c , cu
camere, a fost înlocuit p r i n t r - u n procedeu m a i n o u , „cu
t u r n u r i " . Perfecţionările au a t i n s însă n u m a i t e h n o l o g i a .
Partea chimică a procesului a rămas neschimbată. A m b e l e
procedee pot f i îmbinate sub denumirea comună de procedeu
de obţinere a a c i d u l u i s u l f u r i c p r i n nitroză.
Procedeul p r i n nitroză constă în oxidarea b i o x i d u l u i de
sulf în a c i d s u l f u r i c . Ca o x i d a n t serveşte b i o x i d u l de azot
d i z o l v a t în apă. F o r m u l a chimică a acestui proces este foarte
simplă:

SC, NO, H 0 -» H S 0
2 2 4 NO.

O x i d u l de azot f o r m a t , N O , n u se pierde în desfăşurarea

procesului de producţie. O x i g e n u l îl oxidează d i n n o u în
b i o x i d şi N 0 regenerat poate f i u t i i i z a t d i n n o u . Acest f a p t
2

prezintă o mare valoare economică. I n r e a l i t a t e , o x i z i i de

azot n u se consumă. Cedlnd oxigen b i o x i d u l u i de sulf,
b i o x i d u l de azot îi accelerează procesul de o x i d a r e , avînd
şi r o l u l u n u i c a t a l i z a t o r o r i g i n a l .
C u m se întîmplă toate acestea în practică? Gazele eva­
cuate d i n cuptoarele de pirită conţin b i o x i d de sulf. Ele
trec p r i n t u r n u r i , unde sînt s t r o p i t e cu nitroză. Nitroză
este, de f a p t , acid sulfuric în care s-a d i z o l v a t acid n i t r o -
z i l - s u l f u r i c ( N O H S 0 ) . Pe lîngă nitroză, în t u r n u r i l e de
4

reacţie se i n t r o d u c e de asemenea a p ă ; d i n a c i d u l n i t r o z i l -
sulfuric se obţin a c i z i i sulfuric şi azoţos. A c i d u l azotos
oxidează a c i d u l sulfuros, f o r m a t d i n b i o x i d de sulf şi apă,
făcîndu-1 să treacă în acid s u l f u r i c .
Gazele care conţin o x i z i dc azot intră apoi în t u r n u r i de
absorbţie, s t r o p i t e cu acid s u l f u r i c . în aceste t u r n u r i

169
are loc f o r m a r e a a c i d u l u i n i t r o z i l - s u l f u r i c . A s t f e l , o x i z i i
de azot sînt captaţi şi n u trec în atmosferă.
P r i n p r o c e d e u l cu t u r n u r i se o b ţ i n e a c i d s u l f u r i c d e s t u l de
d i l u a t , concentraţia sa neîntrecînd 7 5 % . A c e s t a c i d se
utilizează de o b i c e i p e n t r u p r o d u c ţ i a îngrăşămintelor c h i ­
m i c e . P e n t r u obţinerea a c i d u l u i s u l f u r i c c o n c e n t r a t se aplică
aşa-numitul procedeu de c o n t a c t . A c e s t a constă în o x i d a r e a
1

b i o x i d u l u i de sulf de către o x i g e n u l d i n aer în c o n t a c t c u

u n c a t a l i z a t o r şi c o m b i n a r e a ulterioară c u apă a a n h i d r i d e i
sulfurice obţinute.
î n c u p t o a r e speciale se prăjesc s u l f u r i m e t a l i c e (de regulă
s u l f u r a de f i e r , sau p i r i t a ) . L a prăjire se o b ţ i n e b i o x i d de
sulf în amestec c u a e r u l . Gazele se purifică b i n e de p r a f şi,
ceea ce este şi m a i i m p o r t a n t , de d i f e r i t e l e impurităţi care p o t
„ o t r ă v i " c a t a l i z a t o r u l , de e x e m p l u de t r i o x i d u l de arsen.
N u m a i d u p ă aceea a m e s t e c u l de gaze, încălzit, trece în
a p a r a t u l de c o n t a c t a r e . A n h i d r i d a sulfurică formată este
„ c a p t a t ă " în a c i d s u l f u r i c c o n c e n t r a t , care, saturîndu-se, se
transformă într-un l i c h i d d e n s , uleios — soluţie de a n h i ­
d r i d ă sulfurică în a c i d s u l f u r i c a n h i d r u .
L a î n c e p u t , d r e p t c a t a l i z a t o r s-a u t i l i z a t p l a t i n a . în con­
diţiile u n e i b u n e purificări a g a z u l u i , p l a t i n a îşi poate
păstra a c t i v i t a t e a t i m p de aproape 15 a n i . P r o c e d e u l n u
este însă r e n t a b i l , deoarece p l a t i n a este f o a r t e s c u m p ă .
î n u l t i m u l t i m p a început să f i e utilizată a n h i d r i d a v a n a -
d i c ă , m u l t m a i ieftină şi m a i puţin sensibilă l a d i f e r i t e l e
g e n u r i de „ o t r ă v u r i " .
î n sfîrşit, a c i d u l s u l f u r i c a fost o b ţ i n u t . E l se prezintă ca
u n l i c h i d greu, uleios.
A c i d u l s u l f u r i c are c a r a c t e r i s t i c i f o a r t e c i u d a t e . Este
greu de găsit încă o substanţă ale cărei proprietăţi să varieze
atît de m u l t în funcţie de concentraţie. î n r a p o r t c u m e t a ­
l e l e , a c i d u l s u l f u r i c c o n c e n t r a t şi cel d i l u a t se c o m p o r t ă c u
totul diferit.

1
P r o c e d e u l cu c a m e r e , ca şi p r o c e d e u l cu t u r n s i n t î n l o c u i t e t r e p t a t
c u p r o c e d e u l m a i m o d e r n , de c o n t a c t . A c e a s t a deoarece, o dată c u dez­
v o l t a r e a i n d u s t r i e i c h i m i c e şi în s p e c i a l a p e t r o c h i m i e i , a p a r cantităţi
i m p o r t a n t e de a c i d s u l f u r i c r e z i d u a l ce poate f i f o l o s i t în f a b r i c a r e a
s u p e r f o s f a t u l u i , î n l o c u i n d a s t f e l a c i d u l s u l f u r i c d i l u a t — de c a m e r e ,
sau de t u r n — în c o n d i ţ i i m u l t m a i e c o n o m i c e . N u m a i d i n f a b r i c a ţ i a
d e t e r g e n ţ i l o r — substanţe de spălare ce i a u l o c u l săpunului — se
o b ţ i n cantităţi a p r e c i a b i l e de a c i d s u l f u r i c r e z i d u a l : 5,5 tone de a c i d
s u l f u r i c c u o c o n c e n t r a ţ i e de 5 5 % , l a f i e c a r e t o n ă de substanţă a c t i v ă ,
d i n care se o b ţ i n , în m e d i e , 5 t o n e de substanţă dc spălare (N.t.J.

170
 A c i d u l s u l f u r i c d i l u a t d i z o l v ă t o a t e m e t a l e l e care se găsesc
l a stînga h i d r o g e n u l u i în seria e l e c t r o t e n s i u n i l o r , cu excep­
ţia p l u m b u l u i ; l a d i z o l v a r e se degajează h i d r o g e n . I n s o l u ­
b i l i t a t e a p l u m b u l u i în a c i d s u l f u r i c d i l u a t a a v u t u n r o l
hotărîtor în p r o d u c ţ i a a c i d u l u i s u l f u r i c p r i n procedeu] c u
camere. I n a c i d s u l f u r i c c o n c e n t r a t , p l u m b u l se d i z o l v ă
c o m p l e t , de aceea l a p r o c e d e u l p r i n c o n t a c t , c î n d a c i d u l
s u l f u r i c o b ţ i n u t este de concentraţie înaltă, p l u m b u l n u
p o a t e f i u t i l i z a t d r e p t m a t e r i a l în procesul t e h n o l o g i c .
A c i d u l s u l f u r i c c o n c e n t r a t d i z o l v ă , î n c ă l z i t , aproape t o a t e
m e t a l e l e , d a r în acest caz el îşi manifestă c a r a c t e r u l o x i d a n t
şi, în loc do h i d r o g e n , se degajează b i o x i d de s u l f . Şi d i n
n o u o surpriză: se constată că a c i d u l s u l f u r i c c o n c e n t r a t n u
d i z o l v ă f i e r u l . Pe această p r o p r i e t a t e se bazează t r a n s p o r t u l
a c i d u l u i s u l f u r i c i n c i s t e r n e de f i e r .
A c i d u l s u l f u r i c are o m a r e a f i n i t a t e faţă de a p ă , c u care
se c o m b i n ă v i o l e n t , degajînd o m a r e c a n t i t a t e de c ă l d u r ă .
C a p a c i t a t e a a c i d u l u i s u l f u r i c de a a b s o r b i v a p o r i i de apă
e x p l i c ă u t i l i z a r e a sa l a uscarea u n o r gaze şi l a f a b r i c a r e a
p u l b e r i l o r fără f u m .
A c i d u l s u l f u r i c c o n c e n t r a t are p r o p r i e t a t e a de a c a r b o n i z a
diferiţi c o m p u ş i o r g a n i c i , de e x e m p l u hidraţii de c a r b o n .
Şi în acest, caz a c i d u l s u l f u r i c se manifestă ca o substanţă
cu „dublă personalitate".
Să l u ă m , de e x e m p l u , o b u c a t ă de celuloză vegetală şi
s-o p u n e m în c o n t a c t c u a c i d s u l f u r i c de d i f e r i t e concentraţii.
E x t r ă g î n d apa d i n celuloză, a c i d u l s u l f u r i c c o n c e n t r a t o
carbonizează.
A c u m să p i c u r ă m pe celuloză a c i d s u l f u r i c d i l u a t : c e l u l o z a
n u se m a i carbonizează, c i începe să se fărîmiţeze. S î n t e m
în faţa aceleiaşi acţiuni distrugătoare a a c i d u l u i s u l f u r i c ,
însă esenţa p r o c e s u l u i este a l t a , cu t o t u l opusă. I n acest
caz c e l u l o z a n u p i e r d e a p a , c i o a d i ţ i o n e a z ă , transformîndu-se
într-o substanţă deosebit de fragilă, h i d r o c e l u l o z a , care
începe i m e d i a t să se dezagrege.
Care este v i i t o r u l a c i d u l u i s u l f u r i c ? îşi v a p i e r d e el oare
vreodată p o z i ţ i a sa de f r u n t e în i n d u s t r i a c h i m i c ă ? î n t r e ­
barea este justificată, deoarece sînt numeroase m a t e r i a l e l e
d i n t r e c u t care încep să cedeze d i n poziţiile c u c e r i t e de ele.
E s t e însă î n d o i e l n i c să se găsească o substanţă atît de u n i ­
versală, încît să p o a t ă î n l o c u i a c i d u l s u l f u r i c în t o a t e d o m e ­
n i i l e sale de u t i l i z a r e .

171
 Hidrogenul sulfurat - duşman şi prieten

' C u şaizeci de u n i în u r m ă . pe i n s u l a M a r t i n i e a , l a c i n c i
k i l o m e t r i de v u l c a n u l M o n t - P e l e e , se afla u n m i c orăşel,
S a i n t - P i e r r e . Astăzi acest oraş n u m a i există pe hartă, deoa­
rece a a v u t o soartă tragică.
. . . I n t r - o z i c r a t e r u l v u l c a n u l u i a început să degajeze c a n ­
tităţi m a i m a r i de h i d r o g e n s u l f u r a t . Şi a p o i , într-o singură
n o a p t e , cu r e z u l t a t a l u n e i p u t e r n i c e erupţii, a u p i e r i t toţi
l o c u i t o r i i o r a ş u l u i ; u n s i n g u r o m a scăpat cu v i a ţ ă .
Apariţia d i n craterele v u l c a n i l o r a h i d r o g e n u l u i sulfurat,
ca şi a b i o x i d u l u i de s u l f . este de o b i c e i a v e r t i s m e n t u l a m e ­
ninţător a l u n u i început de erupţie v u l c a n i c ă .
H i d r o g e n u l s u l f u r a t se întilneşte i n natură i n special în
r e g i u n i l e v u l c a n i c e , degajîndu-se u n e o r i „ d i r e c t de sub
p ă m î n t ' ' . Pe i n s u l a D j a w a , d i n f u n d u l u n e i v ă i de l a poalele
u n u i v u l c a n s t i n s , sc degajează h i d r o g e n s u l f u r a i care face
să piară orice fiinţă v i e ce pătrunde a c o l o . V a l e a , acoperită
în întregime de schelete de a n i m a l e , poartă n u m e l e de
„Valea Morţii".
H i d r o g e n u l s u l f u r a t se recunoaşte după m i r o s u l său c a r a c ­
t e r i s t i c de ouă s t r i c a t e . Puţini o a m e n i ştiu însă cît este de
o t r ă v i t o r . N u este m a i puţin p e r i c u l o s decît v a p o r i i a c i d u l u i
c i a n h i d r i c . H i d r o g e n u l s u l f u r a t este m o r t a l c h i a r în doze
m i c i : u n c o n ţ i n u t de 0 , 2 % i n aer omoară a n i m a l e l e aproape
i n s t a n t a n e u . I n natură h i d r o g e n u l s u l f u r a i se formează şi
c u p r i l e j u l p u t r e z i r i i substanţelor p r o t e i c e .
H i d r o g e n u l s u l f u r a t este de t e m u t datorită f a p t u l u i că
face p a r t e d i n t r e otrăvurile c u m u l a t i v e . I n s p i r a r e a h i d r o ­
g e n u l u i sulfurat, slăbeşte simţul m i r o s u l u i , o m u l p i e r d e
senzaţia p e r i c o l u l u i şi c o n t i n u ă să rămînă în a e r u l otrăvitor
pînă i n t e r v i n e moartea.
H e m o g l o b i n a d i n sînge conţine f i e r . S u l f u l are m a r e a f i ­
n i t a t e faţă de m e t a l e . P ă t r u n z i n d în sîngele o m u l u i , h i d r o ­
g e n u l s u l f u r a t reacţionează cu f i e r u l , formînd s u l f u r a dc
f i e r , d u p ă c u m arată şi următoarea experienţă. Se trece
h i d r o g e n s u l f u r a t p r i n sînge p r o a s p ă t : c u l o a r e a , d i n roşie,
d e v i n e v e r d e - m u r d a r . P î n ă şi a r g i n t u l , u n u l d i n t r e m e t a l e l e
cele m a i „stabile ", este a t a c a t de h i d r o g e n u l s u l f u r a t şi,
1

a c o p e r i n d u - s e de o peliculă de sulfură, se înnegreşte.

D i n ce cauză unele t a b l o u r i ale străluciţilor p i c t o r i a i
Renaşterii a u a j u n s să aibă u n c o l o r i t s p ă l ă c i i , l i p s i t de
v i a ţ ă ? De ce c u l o r i l e şi-au p i e r d u t strălucirea şi prospeţimea

172
iniţială? Mulţi p i c t o r i a u u t i l i z a i ca vopsea albă a l b u l de
p l u m b . Sub acţiunea h i d r o g e n u l u i s u l f u r a i , p r e z e n t î n t o t ­
d e a u n a în aer în c a n t i t ă ţ i f o a r t e m i c i , p l u m b u l s-a t r a n s f o r ­
m a t încetul cu încetul de-a l u n g u l secolelor în sulfură de
p l u m b , de c u l o a r e neagră-brună.
Gel m a i adesea h i d r o g e n u l s u l f u r a t se o b ţ i n e p r i n acţiunea
acizilor diluaţi asupra s u l f u r i l o r m e t a l i c e . H i d r o g e n u l s u l f u ­
r a t este f o a r t e i n f l a m a b i l : i n amestec c u a c r u l e x p l o d e a z ă .
A r d e cu o frumoasă flacără roşie, cu f o r m a r e de b i o x i d de
sulf şi de a p ă . P r o d u s i n t e r m e d i a r l a arderea h i d r o g e n u l u i
s u l f u r a t , p o a t e f i sulful.J
H i d r o g e n u l s u l f u r a t (iste u n u l d i n t r e cei m a i p u t e r n i c i
r e d u c ă t o r i . I n natură el n u se a c u m u l e a z ă în c a n t i t ă ţ i
m a r i , deoarece o x i g e n u l d i n aer îl o x i d e a z ă c u r l n d şi se f o r ­
mează s u l f l i b e r .
C I n mări se formează h i d r o g e n s u l f u r a t , ca u r m a r e a p u t r e ­
z i r i i a n u m e r o a s e substanţe v i i şi b a c t e r i L j U n i i o a m e n i de
ştiinţă consideră c ă , găsindu-se în zona o x i d a n t ă a m ă r i i ,
h i d r o g e n u l s u l f u r a t se transformă, ca r e z u l t a t a l o x i d ă r i i
în s u l f l i b e r . D u p ă părerea l o r , s u l f u l a s t f e l o b ţ i n u t cade
sub f o r m a u n e i p l o i de s u l f , de e x e m p l u , pe f u n d u l u n u i
asemenea „rezervor clasic de h i d r o g e n s u l f u r a t ' c u m este 1

M a r e a N e a g r ă . î n acest m o d s-ar p u t e a f o r m a f o a r t e m a r i
z ă c ă m i n t e m a r i n e de s u l f .
L u c r u r i l e se p e t r e c însă, p r o b a b i l , într-un m o d m u l t m a i
•complex. S u l f u l o b ţ i n u t ca r e z u l t a t a l o x i d ă r i i h i d r o g e n u l u i
s u l f u r a t i n a p a sărată n u se s c u f u n d ă , c i iese l a suprafaţă,
pătrunzind în zona o x i d a n t ă , în care se o x i d e a z ă ; se formează
isulf aţi.

Sulful şi c a u c i u c u l

S u l f u l este u n f e l de b a g h e t ă m a g i c ă : cu a j u t o r u l l u i c a u ­
c i u c u l n a t u r a l se transformă în c a u c i u c u l v u l c a n i z a t , p r e ­
zent în viaţa dc fiecare z i . S t a t i s t i c i l e arată că în p r e z e n t
d i n c a u c i u c se fabrică m a i m u l t de 35 000 de s o r t i m e n t e .
P e n t r u ca să capete p r o p r i e t ă ţ i f i z i c o - c h i m i c e s u p e r i o a r e ,
c a u c i u c u l se v u l c a n i z e a z ă , adică se încălzeşte c u sulf sau
c o m p u ş i c u s u l f l a o temperatură de a p r o x i m a t i v 140°C.
I n ce c o n s t ă sensul c h i m i c a l p r o c e s u l u i de v u l c a n i z a r e ?

173
 ATELIER
DE
VULCANIZARE

C a u c i u c u l esle alcătuit d i n m o l e c u l e l u n g i ca nişte f i r e ,

c o n ţ i n î n d legături n e s a t u r a t e . A t o m i i de s u l f , adiţionîndu-se
l a aceste legături, leagă între ele, „ ţ e s " m o l e c u l e l e do c a u c i u c .
Pe seama a c e s t u i proces a p a r n o i l e proprietăţi ale c a u c i u c u l u i
v u l c a n i z a t : rezistenţa, m a r e a e l a s t i c i t a t e şi s t a b i l i t a t e a
termică.
P e n t r u obţinerea c a u c i u c u l u i v u l c a n i z a t obişnuit se adaugă
c a u c i u c u l u i n a t u r a l a p r o x i m a t i v 1 — 3 % s u l f . L a acest c o n ­
ţ i n u t de s u l f , în m o l e c u l e l e de c a u c i u c se c o m p l e t e a z ă n u m a i
o p a r t e a legăturilor d u b l e , ceea ce favorizează obţinerea
u n u i cauciuc vulcanizat moale.
Să î n c e r c ă m însă să m ă r i m c o n ţ i n u t u l do sulf a p r o x i m a t i v
pînă l a 4 5 % . î n acest caz a t o m i i l u i v o r lega aproape t o a t e
legăturile d u b l e ale m o l e c u l e i de c a u c i u c n a t u r a l . Se for­
mează e b o n i t ă , substanţă s o l i d ă , neagră, c u b u n e proprietăţi
e l e c t r o i z o l a n t e , care se utilizează în s p e c i a l p e n t r u confec­
ţionarea p r o d u s e l o r e l e c t r o t e h n i c e . Pe m a r e a rezistenţă a
e b o n i t e i l a a c i z i se bazează u t i l i z a r e a e b o n i t e i p e n t r u c o n ­
fecţionarea c u t i i l o r de a c u m u l a t o r .
S u l f u l n u ajută n u m a i l a t r a n s f o r m a r e a c a u c i u c u l u i n a t u r a l
i n c a u c i u c v u l c a n i z a t . C u a j u t o r u l l u i se p o a t e o b ţ i n e c a u ­
c i u c u l s i n t e t i c a n o r g a n i c , c u proprietăţi preţioase. î n t e h ­
nică acest c o m p u s este c u n o s c u t sub d e n u m i r e a de t i o c o l .
T i o c o l u l se o b ţ i n e p r i n încălzirea u n e i soluţii de sulfură
de s o d i u c u sulf şi p r i n reacţia ulterioară a p o l i s u l f u r i i a s t f e l

174
o b ţ i n u t e c u d i c l o r - e t a n şi cu aşa-numite substanţe de d i s ­
persie. Ca r e z u l t a t a l u n u i proces t e h n o l o g i e c o m p l e x se
o b ţ i n e o m a s ă b r u n ă c o m p a c t ă . A c e s t a este t i o c o l u l . P r a c t i c
el n u se d i z o l v ă în n i e i u n u l d i n t r e d i z o l v a n ţ i i o b i ş n u i ţ i .
N u m a i s u l f u r a de c a r b o n p r o v o a c ă o uşoară u m f l a r e a t i o -
colului.
T i o c a u c i u c u l are u n m i r o s e x t r e m de n e p l ă c u t . î n c o m p a ­
raţie c u c e l e l a l t e s o r t i m e n t e de c a u c i u c s i n t e t i c n u este s u f i ­
c i e n t de r e z i s t e n t , i a r l a t e m p e r a t u r a de — 40°C îşi p i e r d e
c o m p l e t e l a s t i c i t a t e a . A c e s t e deficienţe ale t i o c o l u l u i sînt
secundare însă în c o m p a r a ţ i e cu a v a n t a j e l e ce le p r e z i n t ă :
este f o a r t e r e z i s t e n t l a d i z o l v a n ţ i , l a acţiunea o z o n u l u i şi
la îmbătrînire.
A t u n c i c î n d în t e h n i c ă este necesar u n c a u c i u c c u a s t f e l
de p r o p r i e t ă ţ i , t i o c o l u l este de n e î n l o c u i t . D i n t i o c o l se fac
c o n d u c t e şi f u r t u n u r i p e n t r u b e n z i n ă , p e t r o l l a m p a n t şi
b e n z e n . C u a j u t o r u l t i o c o l u l u i se confecţionează a c o p e r i r i
p r o t e c t o a r e pe ţesăturile p e n t r u aerostate, i m p e r m e a b i l e
p e n t r u h i d r o g e n şi h e l i u . T i o c o l u l este u t i l i z a t în i n d u s t r i a
a v i a t i c ă , în p o l i g r a f i e şi în i n d u s t r i a c h i m i c ă .

Tiosulfatul de sodiu şi rolul său

S-a arătat că dacă într-o m o l e c u l ă de a c i d s u l f u r i c u n a t o m

de o x i g e n se înlocuieşte c u u n u l de sulf, se o b ţ i n e u n c o m p u s
e x t r e m de n e s t a b i l , c u n o s c u t sub d e n u m i r e a de a c i d t i o s u l ­
f u r i c . î n s t a r e liberă a c i d u l t i o s u l f u r i c se d e s c o m p u n e i n ­
s t a n t a n e u în a c i d s u l f u r o s şi s u l f .
Sărurile sale — tiosulfaţii — sînt c o m p u ş i m a i s t a b i l i .
D i n t r e ele, cele m a i m u l t e utilizări p r a c t i c e le are t i o s u l f a t u l
de s o d i u . F o r m u l a l u i c h i m i c ă este N a S 0 . 2 2 3

Deoarece t i o s u l f a t u l c o n ţ i n e s u l f b i v a l e n t n e g a t i v , e l are
proprietăţi r e d u c ă t o a r e , ceea ce p e r m i t e să f i e u t i l i z a t p e n t r u
legarea u n o r o x i d a n ţ i atît de a c t i v i c u m este c l o r u l . î n acest
scop t i o s u l f a t u l se u t i l i z e a z ă , d u p ă a l b i r e a ţesăturilor,
p e n t r u îndepărtarea e x c e s u l u i de c l o r .
T i o s u l f a t u l de s o d i u n u este însă c u n o s c u t n u m a i ca u n
produs „anticlor".'\Orice fotograf a m a t o r a p u t u t constata
că u n e o r i , sub acţiunea l u m i n i i sau d u p ă o păstrare î n d e l u n ­
gată, f o t o g r a f i i l e se acoperă c u pete b r u n e - c e n u ş i i . î n acest

175
 caz se spune că f o t o g r a f i a „a fost i n s u f i c i e n t f i x a t ă " , adică
a fost i n s u f i c i e n t tratată cu f i x a t o r .
După d e v e l o p a r e , e m u l s i a plăcii fotografice sau a f i l m u l u i
c o n ţ i n e bromură de a r g i n t n e d e s c o m p u s ă ; p e n t r u îndepărta­
rea ei p l a c a se i n t r o d u c e în f i x a t o r , adică de o b i c e i într-o
soluţie de t i o s u l f a t (în t e r m e n i f o t o g r a f i c i este d e n u m i t
h i p o s u l f i t ) . R o l u l h i p o s u l f i t u l u i este de a d e t e r m i n a trecerea
c o m p u ş i l o r i n s o l u b i l i de a r g i n t în compuşi complecşi s o l u ­
b i l i . Ca r e z u l t a t a l fixării, i m a g i n e a d e v i n e stabilă l a a c ţ i u ­
nea l u m i n i i şi n u se schimbă la o păstrare îndelungată.
T i o s u l f a t u l de sodiu este u t i l i z a t şi în m e d i c i n ă . E l este
u n a n t i d o t în otrăvirile cu arsen şi c i a n u r i . E x t e r n este f o l o ­
s i t l a t r a t a m e n t u l scabiei şi l a a r s u r i g r a v e . /
Această substanţă reacţionează r a p i d cu i o d u l , reacţie
care stă l a baza i o d o m e t r i e i — u n a d i n t r e p r i n c i p a l e l e metode
ale a n a l i z e i v o l u m e t r i c e , de m a r e însemnătate în c h i m i a
analitică.
Reacţia i o d u l u i cu 1 i o s u l f a t u l se notează în m o d u l următor:

J 2 + 2 N a S 0 -> 2NaJ +
2 2 3 Na S 0 .
2 2 6

L a t e r m i n a r e a p r o c e s u l u i , culoarea caracteristică a i o d u l u i
d i s p a r e . Cunoscînd c a n t i t a t e a de t i o s u l f a t c o n s u m a t , se
poate c a l c u l a c a n t i t a t e a de i o d conţinută în soluţie.

176
Care este viitorul sulfului ?

Sînt f o a r t e m a r i v e c h i l e m e r i t e ale s u l f u l u i , d a r se poate

a f i r m a cu toată siguranţa că în el m a i sînt ascunse m u l t e
posibilităţi n o i , încă n e c e r c e l a l e .
A ş a , de p i l d ă , între c o m p u ş i i m a c r o m o l e c u l a r i merită să
fie amintiţi p o l i m e r i i c o n ţ i n î n d s u l f , care v o r m a i avea de
r o s t i t u n c u v î n t g r e u în t e h n i c ă . Cînd se vorbeşte despre
t i o c o l , c a u c i u c u r i l e a n o r g a n i c e pe bază de sulf ne a t r a g
atenţia, deoarece p r o b l e m a rezistenţei c a u c i u c u r i l o r d e v i n e
t o t m a i acută i n t e h n i c a m o d e r n ă . Vopselele l u m i n e s c e n t e
şi t e r m o s e n s i b i l e , l u m i n o f o r i i p e n t r u cercetările ştiinţifice
f i n e aşteaptă n o i c o m p u ş i a i s u l f u l u i .
U n a j u t o r de nădejde a l o a m e n i l o r de ştiinţă sînt i z o t o p i i
r a d i o a c t i v i a i s u l f u l u i , şi în p r i m u l rînd s u l f u l 35. Acest
i z o t o p dă p o s i b i l i t a t e a de a se s t u d i a m e c a n i s m u l d e t a l i a t
a l d i f e r i t e l o r procese c h i m i c e l a care participă s u l f u l , p e r m i t e
să se întrezărească r o l u l acestuia în o r g a n i s m e l e p l a n t e l o r şi
a n i m a l e l o r , ajută în n u m e r o a s e experienţe c o m p l e x e . S u l f u l
m a r c a t este u n u l d i n t r e i z o t o p i i r a d i o a c t i v i cu cele m a i m u l t e
perspective.
I n i s t o r i a aproape a fiecărui e l e m e n t c h i m i c există mo­
m e n t e c a r a c t e r i s t i c e r e m a r c a b i l e , d e s c o p e r i r i ştiinţifice în
u r m a cărora importanţa e l e m e n t u l u i creşte i m e n s : descope­
r i r e a f i s i u n i i u r a n i u l u i , c o n s t a t a r e a proprietăţilor s e m i c o n ­
d u c t o a r e deosebit de preţioase ale g e r m a n i u l u i , d o v e d i r e a
s u p e r c o n d u c t i b i l i t ă ţ i i şi superfluidităţii h e l i u l u i l i c h i d . . .
E n u m e r a r e a p o a t e f i continuată p e n t r u f o a r t e m u l ţ i r e p r e ­
zentanţi a i s i s t e m u l u i p e r i o d i c . Considerăm că n u este de
d o m e n i u l f a n t a s t i c u l u i p r e s u p u n e r e a că şi s u l f u l u i îi este
sortită o a d o u a naştere.

12
 GENERATOARE
DE SĂRURI

• Aceste elemente sînt foarte a c t i v e : combinîndu-se cu

m a j o r i t a t e a m e t a l e l o r , ele d a u săruri. De aceea a u fost d e n u ­
m i t e h a l o g e n i , ceea cc înseamnă în greceşte „generatoare de
săruri".
G r u p a acestora este alcătuită d i n c i n c i elemente: f l u o r ,
clor, i o d , b r o m şi a s t a t i n . A s t a t i n u l , halogenul cel m a i greu,
n u se întîlneşte de f a p t în natură; e l a fost obţinut pe cale
artificială în 1940. J
I l a l o g e n i i se găsesc în g r u p a a V H - a a s i s t e m u l u i p e r i o d i c .
Se ştie c ă , cu cît u n n e m e t a l se află m a i l a dreapta şi m a i
sus în t a b l o u l p e r i o d i c , cu atît este m a i mare energia c u care
el t i n d e să-şi completeze s t r a t u l e x t e r i o r de electroni pînă
l a o p t e l e c t r o n i . N u este surprinzător de aceea că h a l o g e n i i
sînt foarte r e a c t i v i ; toţi sînt oxidanţi p u t e r n i c i . Situaţi în
t a b l o u l p e r i o d i c l a dreapta t u t u r o r celorlalte n e m e t a l e ,
h a l o g e n i i formează u n „ p o l " a c t i v o r i g i n a l a l s i s t e m u l u i
periodic.
I n cazul h a l o g e n i l o r se respectă s t r i c t şi altă regulă: cu
cît e l e m e n t u l se găseşte m a i sus în t a b l o u , c u atît este m a i
activ.
î~~Fluorul este u n gaz otrăvitor cu u n m i r o s foarte pătrunză­
t o r . Este cel m a i p u t e r n i c o x i d a n t d i n t r e t o a t e e l e m e n t e l e ^
Molecula de f l u o r , ca şi a t u t u r o r h a l o g e n i l o r , este alcătuită
d i n d o i a t o m i . A t o m i i de fluor sînt foarte p u t e r n i c legaţi
între e i . P e j i l j : u ^ d j c a i i s f o r m a _ f l u o r u l în l i c h i d este necesară
t e m p e r a t u r a de — 187°C.
T— C l o r u l , u n gaz c u m i r o s foarte neplăcut, este m a i puţin
' agresiv decît f l u o r u l . I n t i m p ce f l u o r u l este i n c o l o r , culoarea
c l o r u l u i e verzuie-galbenă. De a i c i d e n u m i r e a l u i : în l i m b a
greacă „cloros" înseamnă „ v e r d e " .
B r o m u l , următorul r e p r e z e n t a n t a l f a m i l i e i h a l o g e n i l o r ,
este u n l i c h i d greu, u l e i o s , de culoare roşie-brună. V a p o r i i

178
 de b r o m sînt o t r ă v i t o r i şi a u u n m i r o s pătrunzător n e p l ă c u t .
D e n u m i r e a de „ b r o m " , tradusă d i n greceşte, înseamnă „ r ă u -
m i r o s i t o r " . B r o m u l este m a i puţin a c t i v d e c î t c l o r u l .
I o d u l , u l t i m u l halogen e x i s t e n t în natură, se prezintă sub
f o r m a de c r i s t a l e v o l a t i l e de c u l o a r e b r u n ă - î n c h i s , c u m i r o s
specific c u n o s c u t t u t u r o r . Fiecare h a l o g e n p r e c e d e n t îl p o a t e
î n l o c u i pe u r m ă t o r u l în c o m p u ş i i pe c a r e - i f o r m e a z ă . /

Cum au fost descoperiţi...

R e a c t i v i t a t e a h a l o g e n i l o r gazoşi a p r o v o c a t n u m e r o a s e
neplăceri cercetătorilor care a u î n c e r c a t să-i p r e p a r e . A c e s t
l u c r u se referă i n s p e c i a l l a f l u o r . . .
E x i s t e n ţ a u n u i e l e m e n t n e c u n o s c u t în m i n e r a l u l fluorină
a fost b ă n u i t ă î n c ă de c h i m i ş t i i s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a , însă
aceştia n u l - a u p u t u t separa.
/ ^ I s t o r i a d e s c o p e r i r i i f l u o r u l u i este t r a g i c ă : p r i m i i cercetă¬
' t o r i a u plătit d o r i n ţ a l o r de cunoaştere c u sănătatea şi c h i a r
cu viaţa lor.
C h i m i s t u l englez D a v y a î n c e r c a t în 1810 să o b ţ i n ă f l u o r u l
p r i n e l e c t r o l i z a a c i d u l u i f l u o r h i d r i c , d a r această încercare
a dus n u m a i l a d i s t r u g e r e a a p a r a t e l o r sale de platină şi a r g i n t
şi la o gravă otrăvire a s a v a n t u l u i , ceea ce, p r o b a b i l , i - a
c a u z a t şi m o a r t e a p r e m a t u r ă . U l t e r i o r f l u o r u l 1-a o m o r î t pe
u n u l d i n t r e fraţii K n o x , m e m b r i a i A c a d e m i e i i r l a n d e z e .
I n luptă c u el a p i e r i t p r o f e s o r u l b e l g i a n L o u y e t şi a u a v u t
m u l t de s u f e r i t f r a n c e z i i G a y - L u s s a c şi T h e n a r d . E l e m e n t u l
î n c ă n e d e s c o p e r i t era n e m a i p o m e n i t de r e a c t i v . . . C u t o a t e
acestea, i n 1 8 8 6 , f r a n c e z u l M o i s s a n a o b ţ i n u t f l u o r p r i n
e l e c t r o l i z a b i f l u o r u r i i de p o t a s i u t o p i t e , K F • I I F , într-un
a p a r a t de p l a t i n ă . F l u o r u l gazos o b ţ i n u t de el era f o a r t e
s c u m p : el „ m î n c a " e l e c t r o z i i de platină.I P e n t r u u n g r a m de
gaz o b ţ i n u t se c o n s u m a u 5—7 g r a m e d i n preţiosul m e t a l ,
f I n p r e z e n t f l u o r u l se o b ţ i n e p r i n acelaşi procedeu p r i n
-

care îl o b ţ i n e a şi M o i s s a n l a t i m p u l său. I n l o c u l p l a t i n e i
însă se utilizează n i c h e l , g r a f i t sau c ă r b u n e ^ J
C l o r u l a fost o b ţ i n u t p e n t r u p r i m a oară de c h i m i s t u l suedez
C. Scheele, p r i n acţiunea a c i d u l u i c l o r h i d r i c (care a t u n c i
se n u m e a m u r i a t i c ) a s u p r a p i r o l u z i t e i , m i n e r a l c u c o m p o z i ţ i a
M n 0 - a : I I 0 . A c e a s t a s-a î n t î m p l a t în 1774.
2 2

12* 179
 Scheele considera c l o r u l „acid m u r i a t i c d e f l o g i s t i c a t " ,
adică a c i d c l o r h i d r i c care şi-a pierdut, f l o g i s t i c u l . Dacă se
ţine seama de f a p t u l că mulţi chimişti d i n acea vreme consi­
derau f l o g i s t i c u l drept, h i d r o g e n , se poate spune că Scheele
n u era d e p a r t e de r e a l i t a t e . L a v o i s i e r considera f l o g i s t i c u l
d r e p t o x i g e n cu semn opus. A s t f e l c l o r u l era „acid m u r i a t i c
o x i d a t " , u n o x i d al e l e m e n t u l u i i p o t e t i c m u r i u şi n u u n
e l e m e n t . Recunoaşterea c l o r u l u i d r e p t element însemna a
recunoaşte că a c i d u l c l o r h i d r i c ( m u r i a t i c ) este alcătuit d i n
h i d r o g e n şi clor, ceea ce era în contradicţie totală cu teoria
l u i L a v o i s i e r că toţi a c i z i i ar conţine o x i g e n .

f
— O .
5) D U L A P U L
£ ERORILOR ^

I n 1810 D a v y a încercat să descompună c l o r u l p r i n t o a t e

m i j l o a c e l e accesibile pe a t u n c i , însă, desigur, n-a reuşit şi
a a j u n s l a concluzia că c l o r u l t r e b u i e considerat e l e m e n t .
N i c i după D a v y n i m e n i n u a reuşit să descompună c l o r u l ,
dar a u t o r i t a t e a l u i L a v o i s i e r era atît de m a r e , încît, luîndu-se
după e l , B e r z e l i u s , r e m a r c a b i l c h i m i s t d i n secolul a l X l X - l e a ,
a considerat c l o r u l , pînă în 1 8 2 1 , d r e p t u n o x i d a l m u r i u l u i .
Chiar în 1870 se m a i găseau u n i i care să se îndoiască în p r i ­
vinţa c a r a c t e r u l u i de element a l c l o r u l u i , cu toate că în acea

180
p e r i o a d ă se i n t r o d u s e s e în c h i m i e s i s t e m u l p e r i o d i c a l l u i
M e n d e l e e v , în care c l o r u l îşi avea l o c u l s ă u . . .
C u n o s c u t u l c h i m i s t g e r m a n Justus L i e b i g avea u n labora­
t o r f o a r t e b i n e u t i l a t l a Giessen, u n d e v e n e a u să lucreze
t i n e r i c h i m i ş t i d i n întreaga E u r o p ă . L i e b i g era u n r e m a r c a ­
b i l c h i m i s t şi p e d a g o g . î n lecţiile sale el i l u s t r a p l a s t i c ideea
sa c u p r i v i r e l a d a u n e l e pe care le aduce o a t i t u d i n e p r e c o n ­
c e p u t ă i n e x p l i c a r e a u n o r f a p t e n o i sau a u n o r p r o p r i e t ă ţ i
n o i ale s u b s t a n ţ e l o r . S a v a n t u l îşi d u c e a e l e v i i în faţa u n u i
d u l a p s p e c i a l , d e n u m i t de el „ d u l a p u l e r o r i l o r " , scotea d i n
el u n f l a c o n c u u n l i c h i d b r u n închis şi s p u n e a c ă e l , J u s t u s
L i e b i g , fusese p r i m u l c h i m i s t care ţinuse în m î n ă b r o m ,
şi t o t u ş i n u el îl descoperise. A c e s t f l a c o n c u u n l i c h i d b r u n -
î n c h i s p r o v e n e a de l a o uzină care extrăgea sarea d i n sara­
m u r ă . L i e b i g avusese o a t i t u d i n e p r e c o n c e p u t ă i n e x p l i c a r e a
p r o p r i e t ă ţ i l o r c i u d a t e i s u b s t a n ţ e , c o n s i d e r î n d - o a n t i c i p a t ca
u n c o m p u s a l c l o r u l u i c u i o d u l . De f a p t însă substanţa n u
era a l t c e v a d e c î t b r o m u l , u n n o u h a l o g e n . De aceea c i n s t e a
descoperirii b r o m u l u i n u i-a revenit l u i L i e b i g , ci c h i m i s t u l u i
f r a n c e z B a l a r d , c a r e , s t u d i i n d în 1825 apele r e z i d u a l e rămase
l a r e c r i s t a l i z a r e a sării e x t r a s e d i n i z v o a r e l e d i n M o n t p e l l i e r ,
a i z o l a t s u b s t a n ţ a b r u n ă şi a c e r c e t a t - o a m ă n u n ţ i t . . .
A r m a t a l u i N a p o l e o n a v e a n e v o i e de p r a f de p u ş c ă în c a n ­
t i t ă ţ i uriaşe. P e n t r u p u l b e r e însă era n e v o i e de s a l p e t r u ,
însă n u de s a l p e t r u de C h i l e — a z o t a t de s o d i u — , care
„se î n m u i a " r a p i d în c o n t a c t c u u m i d i t a t e a d i n aer, c i de
a z o t a t de p o t a s i u . S a l p e t r u ! de C h i l e î n c e p u să fie t r a t a t
c u cenuşa u n o r p l a n t e m a r i n e , care c o n ţ i n e a m u l t p o t a s i u .
F a r m a c i s t u l C o u r t o i s c o n s t r u i o u z i n ă de s a l p e t r u , u n d e
se f i e r b e a în cazane de c u p r u o soluţie de s a l p e t r u de C h i l e
c u c e n u ş ă . D a r cazanele e r a u c o r o d a t e cu o v i o l e n ţ ă neaştep­
t a t ă . C o u r t o i s c o n s t a t ă în a p e l e - m u m ă p r e z e n t a u n o r săruri
necunoscute; tratîndu-le cu acid s u l f u r i c , el obţinu v a p o r i i
v i o l e ţ i a i u n u i n o u e l e m e n t , pe care G a y - L u s s a c îl d e n u m i
i o d , c u v î n t grec ce î n s e a m n ă „ v i o l e t " .
I o d u l a fost d e s c o p e r i t în 1 8 1 1 .
E x i s t ă şi o altă v e r s i u n e s e m i a n e c d o t i c ă despre d e s c o p e r i ­
rea i o d u l u i . C o u r t o i s l u a de o b i c e i m a s a de p r î n z l a u z i n ă .
O d a t ă o p i s i c ă stătea pe u m ă r u l l u i . S ă r i n d , ea a s p a r t u n
f l a c o n c u a c i d s u l f u r i c ; acesta a căzut pe a n u m i t e r e s t u r i de
săruri şi s-au d e g a j a t v a p o r i i v i o l e ţ i a i i o d u l u i .

181
 Halogenii în jurul nostru

\ H a l o g e n i i sînt f o a r t e răspîndiţi în n a t u r ă : ei p o t f i găsiţi

în m i n e r a l e , în apa marină şi de rîu, în apele de f o r a j , în
aer, în p l a n t e şi în o r g a n i s m e l e v i i .
F l u o r u l şi c l o r u l sînt m a i răspîndiţi decît b r o m u l şi i o d u l ;
scoarţa P ă m î n t u l u i îi c o n ţ i n e în a p r o x i m a t i v aceeaşi p r o ­
p o r ţ i e ^ p e n t r u f l u o r conţinutul este egal cu 2,7 • 1 0 " % în 2

greutate.
F l u o r u l este u n e l e m e n t a l p i e t r e i , dacă este v o r b a despre
piatră în sensul l a r g . A c e a s t a n u înseamnă de fel că el l i p ­
seşte d i n apa de m a r e sau de r î u ; totuşi p r i n c i p a l a c a n t i t a t e
de f l u o r este dispersată în r o c i , d i n care se şi o b ţ i n e .
F o a r t e b o g a t în f l u o r este m i n e r a l u l fluorină, C a F , care 2

se găseşte de o b i c e i în mase c o m p a c t e . Este atît de v i u şi

de m u l t i c o l o r , încît se m a i numeşte şi „floare de m i n e r e u " ;
sclipeşte în t o a t e c u l o r i l e c u r c u b e u l u i — de la u n v i o l e t
d e l i c a t pînă l a v e r d e - p a l . E x i s t ă f l u o r i n e cu p e t e ; u n e l e sînt
f o a r t e t r a n s p a r e n t e . Sub acţiunea razelor Rontgen-, culoarea
verde a f l u o r i n e i trece în r o z .
Fluorină „ o p t i c ă " este f o a r t e transparentă şi pură şi lasă
să treacă razele u l t r a v i o l e t e şi infraroşii. F l u o r u l este c o n ţ i ­
n u t dc asemenea în m i n e r a l u l apatită, de culoare v e r d e -
deschis.
A p a t i t a ca a t a r e este u n m i n e r a l a l f o s f o r u l u i ; d i n ea se
o b ţ i n îngrăşăminte fosforice f o a r t e preţioase, însă conţine
şi f l u o r . G r i o l i t a , N a A l F , u n m i n e r a l f o a r t e r a r întîlnit,
3 6

este a l c ă t u i t ă , în proporţie de peste j u m ă t a t e , d i n f l u o r .

B l o c u r i de criolită albe ca zăpada se întîlnesc în G r o e n l a n d a ;
c r i o l i t a se foloseşte p e n t r u obţinerea a l u m i n i u l u i .
[S- I n scoarţa P ă m î n t u l u i , c l o r u l are o răspîndire î n t r u c l t v a
diferită do a f l u o r u l u i . Rezerve m a r i de c l o r , c o n s t i t u i t e
de zăcămintele sărurilor de s o d i u şi de p o t a s i u , se găsesc
în m u l t e l o c u r i pe t o t g l o b u l p ă m î n t e s c . D a r col m a i m u l t
clor c o n ţ i n oceanele, mările şi l a c u r i l e sărate; în apa de
m a r e acest e l e m e n t p r e d o m i n ă a s u p r a t u t u r o r c e l o r l a l t e ,
bineînţeles c u e x c e p ţ i a h i d r o g e n u l u i şi a o x i g e n u l u i , c o m p o ­
n e n t e l e a p e i i A m i n t i m că u n k i l o g r a m de clorură de s o d i u
c o n ţ i n e 60(J de g r a m e de c l o r .
O c e a n u l p r i m i i i v a a v u t apă d u l c e , însă nenumăratele
rîuri i - a u adus c l o r sub formă de săruri s o l u b i l e în apă. Cu
t i m p u l aproape întregul c l o r a t r e c u t în ocean, care ocupa

18i
în epocile geologice îndepărtate o p a r t e c u m u l t m a i m a r e
a p l a n e t e i decît i n prezent.
Cu două sute de m i l i o a n e de a n i în u r m ă , pe spaţii uriaşe
de la m a l u r i l e O c e a n u l u i îngheţat pînă l a M a r e a Caspică
se întindea M a r e a P e r m i a n ă . Pe a t u n c i existenţa P ă m î n t u l u i
era f o a r t e a g i t a t ă . B u b u i a u m i i de v u l c a n e , n o a p t e a era
l u m i n a t ă de f u l g e r e neîntrerupte. T r e p t a t , c l i m a P ă m î n t u ­
l u i şi suprafaţa l u i s-au s c h i m b a t . M a r e a s-a r e t r a s , lăsînd
în urmă s t r a t e groase de sare, g o l f u r i şi l a g u n e , care s-au
t r a n s f o r m a t c u t i m p u l în l a c u r i sărate...

Prezenţi pretutindeni

H a l o g e n i i g r e i şi c o m p u ş i i l o r sînt v o l a t i l i . A c e s t l u c r u
este deosebit de c a r a c t e r i s t i c p e n t r u i o d . Sînt f o a r t e răspîn­
d i ţ i ; s-ar p u t e a c h i a r spune că i o d u l şi b r o m u l se întîlnesc
p r e t u t i n d e n i şi nicăieri. Nicăieri, în sensul că pe g l o b u l
pămîntesc n u există zăcăminte m a r i ale c o m p u ş i l o r acestor
e l e m e n t e care să se p o a t ă c o m p a r a cît de c î t c u zăcămintele
sărurilor de c l o r sau f l u o r .
Conţinutul t o t a l de b r o m în scoarţa pămîntească este de
0 , 0 0 1 % , a l i o d u l u i de zece o r i m a i m i c . P o t f i găsiţi în sub­
produsele de l a p u r i f i c a r e a s a l p e t r u l u i de C h i l e şi a s i l v i n i t e i ,
în apele de f o r a j p e t r o l i e r , în apa m a r i n ă , i n alge şi bureţi.
I o d u l este t o t d e a u n a p r e z e n t în a e r : dacă a r f i e x t r a s d i n
a e r u l u n e i săli de m ă r i m e m i j l o c i e , s-ar o b ţ i n e o c a n t i t a t e
de i o d care să cîntărească cît t r e i boabe de m a c . U n l i t r u
de apă do m a r e conţine peste 60 de m i l i g r a m e de b r o m şi
c i r c a 1 m i l i g r a m de i o d . Conţinutul r e l a t i v m i c de i o d se
e x p l i c ă p r i n f a p t u l că sărurile l u i sînt o x i d a t e de o x i g e n u l
d i n aer, formîndu-se în special i o d e l e m e n t a r , care se v o l a t i ­
lizează uşor. Pe de altă p a r t e , i o d u l d i n apa de m a r e este con­
c e n t r a t în a l g e , bureţi şi m o l u ş t e . U n i i bureţi conţin pînă
la 8 , 5 % i o d , c a l c u l a t în substanţă uscată. I o d u l este p r o d u s
pe seară industrială d i n algele şi bureţii m a r i n i .
B r o m u l este de asemenea conţinut în bureţi, moluşte
şi c o r a l i , d a r în p r e z e n t n u se m a i e x t r a g e d i n aceştia. î n
a n t i c h i t a t e p u r p u r a — u n c o l o r a n t preţios, c o m p u s o r ­
g a n i c a l b r o m u l u i — se extrăgea d i n a n u m i t e m o l u ş t e .
Astăzi sursa de obţinere industrială a b r o m u l u i sînt
apele de f o r a j p e t r o l i e r şi s a r a m u r i l e l a c u r i l o r sărate, în
care conţinutul de b r o m a j u n g e l a t r e i g r a m e l a l i t r u .

183
Halogenii în organismele vii

F l u o r u l este necesar fiinţelor v i i p e n t r u desfăşurarea

n o r m a l ă a a c t i v i t ă ţ i i v i t a l e . Muşchii uscaţi conţin pînă l a
8 m i l i g r a m e de f l u o r l a 100 de g r a m e de substanţă uscată.
Deosebit de m u l t f l u o r c o n ţ i n penele, părul, coarnele şi
c o p i t e l e a n i m a l e l o r ] — pînă l a 180 de m i l i g r a m e la 100
de g r a m e de substanţă u s c a t ă J e î poate f i găsit întotdeauna
în smalţul dinţilor a n i m a l e l o r şi a i o m u l u i .
F l u o r u l pătrunde în o r g a n i s m o dată cu a p a : apa de rîu
şi de m a r e c o n ţ i n de o b i c e i a p r o x i m a t i v 1 m i l i g r a m de f l u o r
la l i t r u . A p a dc b ă u t t r e b u i e să c o n ţ i n ă într-un l i t r u 1 — 1,5
m i l i g r a m e de f l u o r . E x c e s u l de f l u o r d i s t r u g e d i n ţ i i : aceştia
d e v i n n e g r i şi c a d u ş o r : se p r o d u c e f l u o r o z a d i n ţ i l o r .
L a o insuficienţă a f l u o r u l u i în apa de b ă u t , rezistenţa
smalţului la acţiunea a c i z i l o r scade: a p a r c a r i i l e d e n t a r e ,
d i s t r u g e r e a d i n ţ i l o r . I n special c a r i i l e a p a r l a c o p i i . E l e
se c o m b a t adăugîndu-se în apa de b ă u t c o m p u ş i a i f l u o r u -
l u i . j I n R . D . G . , l a K a r l - M a r x - S t a d t s-a c o n s t r u i t cea m a i
m a r e instalaţie d i n E u r o p a p e n t r u f l u o r u r a r e a a p e i .
Clorură de s o d i u este necesară oricărui o r g a n i s m v i u . U n
o m c o n s u m ă a n u a l de l a 5 p î n ă l a 10 k i l o g r a m e de sare.
Clorură de s o d i u , N a C I , asigură o r g a n i s m u l u i omenesc
c l o r u l v i t a l necesar. în m e d i e , c o r p u l omenesc c o n ţ i n e
a p r o x i m a t i v 100 de g r a m e de c l o r . R o l u l a c e s t u i e l e m e n t
în o r g a n i s m este i m p o r t a n t şi v a r i a t ; el este u n r e g u l a t o r
a l s c h i m b u l u i de a p ă , a l e c h i l i b r u l u i a c i d o a l c a l i n , a l p r e ­
s i u n i i o s m o t i c e a sîngelui şi a l i c h i d e l o r d i n ţesuturi.
î n t r e a g a suprafaţă a P ă m î n t u l u i , o r g a n i s m e l e vegetale
şi a n i m a l e sînt „ i o d a t e " , dacă ne p u t e m e x p r i m a a s t f e l .
E x i s t ă însă l o c u r i în care c o n ţ i n u t u l de i o d d i n sol şi aer
este a n o r m a l de m i c . De o b i c e i acestea sînt r e g i u n i m u n t o a s e
î n a l t e , îndepărtate de m a r e , c u c l i m ă c o n t i n e n t a l ă . Aici
a e r u l c o n ţ i n e do 250 de o r i m a i puţin i o d d e c î t , de e x e m p l u ,
pe m a l u l Mării N e g r e .
D i n v r e m u r i îndepărtate s-a r e m a r c a t că m u l ţ i d i n l o c u i ­
t o r i i u n o r a s t f e l de r e g i u n i sînt „ g u ş a ţ i " , g l a n d a l o r tiroidă
este m u l t m ă r i t ă . E x p l i c a ţ i a este că de o b i c e i o r g a n i s m u l
omenesc c o n ţ i n e c i r c a 25 de m i l i g r a m e de i o d şi că j u m ă t a t e
d i n această c a n t i t a t e este c o n c e n t r a t ă în g l a n d a t i r o i d ă .
E l intră în c o m p o z i ţ i a u n o r c o m p u ş i o r g a n i c i c o m p l e c ş i ,
ca t i r e o g l o b u l i n a , t i r o x i n a şi t r i i o d i n a .

184
 G l a n d a tiroidă este o minusculă fabrică c h i m i c ă ce p r o ­
duce substanţe speciale, necesare p e n t r u d e z v o l t a r e a n o r ­
mală a o r g a n i s m u l u i omenesc. U n o m m a t u r are nevoie pe
zi de c i r c a 0,05 m i l i g r a m e de i o d . A t u n c i c î n d are loc o
reducere considerabilă a cantităţii de i o d ce pătrunde în
o r g a n i s m , funcţionarea g l a n d e i t i r o i d e este dereglată, ceea
ce duce l a apariţia guşii.
î n c ă pe l a m i j l o c u l s e c o l u l u i t r e c u t , în Franţa s-a început a
se folosi i o d u r a de p o t a s i u p e n t r u v i n d e c a r e a guşii. în p r e ­
zent această b o a l ă este tratată cu c o m p u ş i o r g a n i c i care
conţin i o d . P e n t r u p r o f i l a x i a guşii este s u f i c i e n t de a i n t r o ­
duce 1 g r a m de iod i n 100 000 de l i t r i de apă curgătoare.
în t i m p u l p r i m u l u i război m o n d i a l , f r a n c e z i i a u înlocuit
ovăzul şi f i n u l p e n t r u c a i c u alge spălate şi uscate l a aer:
c a i i a u r e z i s t a t uşor l a t o a t e greutăţile r ă z b o i u l u i . O a m e n i i
de ştiinţă a u fost interesaţi de acest f a p t , căci algele conţin
o m a r e c a n t i t a t e de i o d . ,
C u m influenţează a d a o s u r i l e de i o d în m i c r o c a n t i t ă ţ i asu­
p r a creşterii şi a c t i v i t ă ţ i i v i t a l e a p l a n t e l o r şi a n i m a l e l o r ?
Profesorul N . Zamfirescu d i n Romînia a c u l t i v a t plante
într-un sol îngrăşat c u două-lrei g r a m e de iodură de p o t a s i u
sau de s o d i u . Conţinutul de i o d a l acestor p l a n t e a crescut
de 1 0 — 4 0 de o r i în comparaţie c u cel obişnuit. î n u n a d i n
experienţe c e r c e t ă t o r i i , ( a d ă u g i n d l a raţia păsărilor cîte
c i n c i boabe de p o r u m b l o d u r a t e , p r o d u c ţ i a de ouă a crescut
cu 6 0 % , găinile d e p u n i n d ouă c h i a r şi i a r n a . P r i n adăugarea
a 50 de g r a m e de f i n i o d u r a t în raţia c a p r e l o r , c o n ţ i n u t u l
de grăsime d i n l a p t e l e l o r a crescut c u 3 0 % * . J .
I o d u l m a i p u n e încă m u l t e semne de întrebare. Cerce­
t a r e a r o l u l u i său în o r g a n i s m e l e a n i m a l e şi vegetale este a b i a
la î n c e p u t , p r o m i ţ î n d numeroase d e s c o p e r i r i i m p o r t a n t e ,
r U n r o l d e s t u l de i m p o r t a n t în o r g a n i s m u l omenesc îl are
bromul.
B r o m u r i l e calmează s i s t e m u l n e r v o s , intensificînd proce­
sele de inhibiţie a scoarţei c e r e b r a l e .
I n o r g a n i s m u l u m a n , h i p o f i z a c o n ţ i n e cea m a i m a r e c a n ­
t i t a t e de b r o m ; t o t b r o m u l se găseşte acolo sub f o r m a u n u i
c o m p u s o r g a n i c m a c r o m o l e c u l a r . H i p o f i z a secretă u n h o r ­
m o n b r o m u r a t de m a r e importanţă în reglarea proceselor
de e x c i t a ţ i e şi i n h i b i ţ i e . \

1
T o t o d a t ă i e p u r i i hrăniţi c u v a r z ă iodurată n u a u m a i f o r m a t
guşă, c u m s-a î n l i m p l a l c u c e i hrăniţi e x c l u s i v c u varză obişnuită
(N.t.).

185
Un distrugător ? Nu, un creator

P o a t e oare apa să ardă? întrebarea pare s t r a n i e l a p r i m a

v e d e r e . Se ştie d o a r că apa este u n p r o d u s a l a r d e r i i ; c u ea
de o b i c e i se s t i n g e f o c u l . T o t u ş i , dacă spre suprafaţa a p e i
se dirijează u n j e t de f l u o r , l i ­
c h i d u l se a p r i n d e c u o flacără
de u n v i o l e t p a l . Iată reacţia
de a r d e r e :

2H 0 + 2 2F ^2 4HF + 0 2

*ttBffli F l u o r u l este atît de a c t i v , în-

r ^ S B HBSPff ''' ' ' n 0 C U
i Şt
e e
oxigenul din

" Acest halogen distruge toate

materialele, cu excepţia com­
puşilor p r o p r i i şi a c î t o r v a
m e t a l e , care, r e a c ţ i o n î n d cu
e l , se acoperă c u o peliculă
p r o t e c t o a r e de fluorură.
Cu o x i g e n u l şi a z o t u l n u se
combină direct.
F l u o r u l l i c h i d se transportă
în vase c u o „ m a n t a " u m ­
p l u t ă c u azot l i c h i d .
Desenele făcute pe sticlă c u
ajutorul acidului fluorhidric
n u p o t f i spălate c u n i c i u n
fel de d i z o l v a n ţ i sau a c i z i .
P e n t r u aceasta pe sticlă se a p l i c ă u n s t r a t subţire de parafină,
pe care p i c t o r u l desenează, zgîriindu-1. D u p ă aceea a s u p r a
suprafeţei s t i c l e i se acţionează c u u n amestec de fluorină
cu acid sulfuric:
CaF 2 + H S0
2 4 CaS0 4 + 2HF.

A c i d u l f l u o r h i d r i c f o r m a t reacţionează cu s i l i c i u l sticlei:
Si0 2 + 4HF -» SiF 4 + 2H 0. 2

A p a şi t e t r a f l u o r u r a de s i l i c i u se e v a p o r ă : se formează
o suprafaţă m a t ă aspră.
A c i d u l f l u o r h i d r i c a n h i d r u este u n l i c h i d v o l a t i l , care
f i e r b e l a t e m p e r a t u r a de + 19,6°C. î n practică e l se o b ţ i n e
p r i n descompunerea f l u o r i n e i cu acid sulfuric. A c i d u l fluor-

186
h i d r i c este cel m a i p u t e r n i c agent d e s h i d r a t a n t . N i c i u n
p r o d u s c h i m i c n u are c a p a c i t a t e a de a-1 u s c a . T t e o b i c e i
se numeşte a c i d f l u o r h i d r i c soluţia l u i în apă. Aceasta se
utilizează p e n t r u atacarea s t i c l e i , p e n t r u îndepărtarea
n i s i p u l u i de pe piesele m e t a l i c e t u r n a t e , d r e p t c a t a l i z a t o r
în s i n t e z a o r g a n i c ă . —
A t u n c i c î n d se vorbeşte despre m i n u n i l e c h i m i e i , care
creează substanţe care n u se scufundă în apă şi care n u se
t e m de foc, se aminteşte i m e d i a t de t e f l o n ( p o l i t e t r a f l u o r -
etilenâ):
F F F F F F F
I I I I I I !
... — C — C — C — C — C — C — C — ...

I Această substanţă este rezistentă l a acţiunea „apei r e g a l e " ,

a a l c a l i i l o r t o p i t e , l a încălzirea pînă l a 300°C. N u m a i so­
d i u l m e t a l i c o d i s t r u g e l a temperatură înaltă.
T e f l o n u l este u n c o m p u s o r g a n i c a l f l u o r u l u i , o f l u o r o c a r -
b u r ă . / „ F l u o r o c a r b u r i l e " a u i n t r a t în l i m b a j u l chimiştilor
a b i a cu 15 — 20 de a n i în u r m ă . în natură aceste substanţe
n u e x i s t ă ; ele a u fost create în l a b o r a t o r , înlocuindu-se
în h i d r o c a r b u r i h i d r o g e n u l c u f l u o r . F l u o r o c a r b u r i l e sînt
m a t e r i a l u l de construcţie a l v i i t o r u l u i . Sînt f o a r t e i n e r t e ;
spre deosebire de h i d r o c a r b u r i , n i c i b a c t e r i i l e şi n i c i insec­
t e l e n u le p o t a t a c a . D i n f l u o r o c a r b u r i se p r o d u c lubrifianţi,
mase p l a s t i c e , c a u c i u c u r i , u l e i u r i şi d i z o l v a n ţ i .
Să ne î n c h i p u i m că a v e m în faţa noastră a u t o m o b i l u l
v i i t o r u l u i . A n v e l o p e l e sale s i n t c u m u l t m a i r e z i s t e n t e decît
cele o b i ş n u i t e , r e z i s t i n d l a orice d r u m : ele sînt c o n f e c ţ i o ­
n a t e d i n f l u o r o p l a s t e , mase p l a s t i c e f l u o r u r a t e . B a n c h e t e l e
a u t o m o b i l u l u i n u a r d şi n u se prăfuiesc — ele sînt t a p i s a t e
c u o ţesătură d i n fluorocarbură ignifugă şi care n u reţine
p r a f . Lubrifianţii d i n f l u o r o c a r b u r i n u t r e b u i e î n l o c u i ţ i ,
ei n u se uzează.
I n c a z u l în care a u t o m o b i l u l se a p r i n d e , ceea ce n u e s t 2
v e r o s i m i l — caroseria l u i este confecţionată d i n f l u o r o p l a s ­
t e — , f o c u l se p o a t e s t i n g e uşor cu a j u t o r u l l i c h i d u l u i răcitor
d i n r a d i a t o r , care este u n f r e o n , o cloro-fluorocarbură lichidă.
F r e o n i i sînt c o m p u ş i care conţin — pe lingă f l u o r ; i
c a r b o n — c l o r , u n e o r i şi h i d r o g e n . F r e o n i i se utilizează fn
instalaţiile m a r i f r i g o r i f i c e ca agenţi de r ă c i r e ; ei a u , ca
si a m o n i a c u l , o temperatură joasă de f i e r b e r e . C C 1 , F fierbe 2

ia - 3 0 ° C .
De ce sînt atît de s t a b i l e f l u o r o c a r b u r i l e ?
I n p r i m u l r î n d , a t o m i i de h i d r o g e n care se găsesc în j u r u l
a t o m i l o r de c a r b o n sînt m i c i ; ei n u acoperă c o m p l e t a t o m i i
de c a r b o n şi legăturile d i n t r e e i . A t o m i i de f l u o r a u o m ă r i m e
o p t i m ă ; e i acoperă în întregime s c h e l e t u l de c a r b o n şi f o r ­
mează o configuraţie stabilă, protejînd c î m p u l de forţă a l
a t o m i l o r de c a r b o n , legăturile l o r şi înşişi a t o m i i de i n f l u e n ­
ţele e x t e r i o a r e . în p l u s , însăşi legătura C — F este f o a r t e
rezistentă. P e n t r u a o r u p e este necesară o energie de 107
c a l o r i i m a r i , în t i m p ce p e n t r u legătura C — H sînt necesare
n u m a i 87,3 c a l o r i i m a r i .
După e x p r e s i a plastică a u n u i s a v a n t , „fluorocarburile
au parcă inimă de d i a m a n t şi p i e l e de r i n o c e r " .
în p r e z e n t , c h i m i a f l u o r u l u i şi a c o m p u ş i l o r l u i o r g a n i c i
este u n u l d i n t r e d o m e n i i l e c h i m i e i care se dezvoltă cel m a i
impetuos.

Duşman sau prieten ?

i în u n a d i n z i l e l e p r i m u l u i război m o n d i a l , d i n p a r t e a
poziţiilor g e r m a n e , u n n o r g r e o i , alb-cenuşiu se îndrepta
spre tranşeele soldaţilor f r a n c e z i . N o r u l se tîra l a s u p r a ­
faţa s o l u l u i , i n t r a în orice crăpătură, pătrundea în p l ă m î n i i
o a m e n i l o r . O a m e n i i cădeau h o r c ă i n d , se zbăteau în agonie
şi m u r e a u asfixiaţi, c u s p u m e înslngerate l a gură. E r a
c l o r u l , care a d e v e n i t astfel p r i m a substanţă t o x i c ă de l u p t ă , )

188
 în i n d u s t r i e c l o r u l se o b ţ i n e exclusiv p r i n electroliza
soluţiilor de clorură de s o d i u :
2NaCl + 2H 0 2 2NaOH + H 2 + Cl .
2

C l o r u l se degajează l a a n o d / C l o r u l uscat n u atacă f i e r u l

şi p o a t e f i t r a n s p o r t a t în b u t e l i i de f i e r .
C l o r u l a fost p r i m u l d i n t r e gaze care a p u t u t f i t r a n s f o r m a t
i n l i c h i d , j A t r a c ţ i a reciprocă d i n t r e m o l e c u l e l e de c l o r este
m u l t m a i puternică d e c î t la c e l e l a l t e gaze cunoscute pe t i m p u l
l u i F a r a d a y . F a r a d a y a a p r o p i a t m o l e c u l e l e de c l o r p r i n
p r e s i u n e , r e d u c î n d u - l e t o t o d a t ă v i t e z a de mişcare p r i n scă­
derea t e m p e r a t u r i i . C l o r u l l i c h i d este u n l i c h i d u l e i o s - v e r z u i .
L a lecţiile de c h i m i e se face de o b i c e i următoarea e x p e r i ­
e n ţ ă : pe o masă se p u n e u n b a l o n închis c u u n d o p . B a l o n u l
este ca t o a t e b a l o a n e l e ; ar p u t e a să pară c o m p l e t g o l . E s t e
însă s u f i c i e n t să se a p r i n d ă în a p r o p i e r e puţină pilitură de
m a g n e z i u , ca să se p r o d u c ă o e x p l o z i e . B a l o n u l este u m p l u t
c u u n amestec de c l o r şi h i d r o g e n . în î n t u n e r i c , reacţia între
gaze decurge f o a r t e l e n t . P e n t r u a se o b ţ i n e o c a n t i t a t e măsu­
rabilă de a c i d c l o r h i d r i c gazos, t r e b u i e aşteptat o sută de a n i . . .
Iată însă că pe b a l o n a căzut l u m i n a u n e i flăcări de m a g ­
n e z i u sau o rază directă de soare... E x p l o z i e ! De ce? C u a n t a
de l u m i n ă , n i m e r i n d i n amestec, descompune m o l e c u l a de
clor i n a t o m i . A t o m u l de c l o r , l a rîndul l u i , descompune
m o l e c u l a de h i d r o g e n , f o r m î n d o m o l e c u l ă de a c i d c l o r h i d r i c
gazos ş . a . m . d .

,(11 + H 2 - > HC1 + II...H + Cl 2 HC1 + C I . . .

CI,
V . l + H 2 - » HC1 + I I . . . I I + C I , - > HC1 + C I . . .
Se p r o d u c e u n proces i n l a n ţ . . .
Pe seama fiecărei m o l e c u l e de c l o r e x c i t a t ă iniţial se
formează p i n ă l a o sută de m i i de m o l e c u l e de a c i d c l o r h i d r i c
gazos. I n t r - o fracţiune i m p e r c e p t i b i l ă de s e c u n d ă , avalanşa
de reacţii se transformă i n e x p l o z i e .
A c i d u l c l o r h i d r i c gazos se o b ţ i n e i n d u s t r i a l p r i n sinteză
d i r e c t ă . în t u r n u l de reacţie pătrund două ţ e v i : p r i n u n a
1

1
Instalaţiile de a c i d c l o r h i d r i c , o b ţ i n u t p r i n sinteză d i r e c t ă d i n
c l o r şi h i d r o g e n , sînt a m p l a s a t e întotdeauna pe lingă s e c ţ i i l e de e l e c t r o ­
liză a c l o r u r i i de s o d i u , a c i e x i s t î n d atît sursa de c l o r c î t şi do h i d r o g e n .
P e n t r u o b ţ i n e r e a a c i d u l u i c l o r h i d r i c necesar în d i v e r s e s c o p u r i i n d u s ­
t r i a l e , cînd n u este în a p r o p i e r e o instalaţie de e l e c t r o l i z ă , se foloseşte
reacţia între a c i d s u l f u r i c şi s a r e : în acest caz se o b ţ i n e , pe lingă a c i d
c l o r h i d r i c , şi s u l f a t de s o d i u (N.t.J.

189
d i n ele se i n t r o d u c e c l o r , p r i n cealaltă h i d r o g e n . A c o l o
u n d e ţevile se î m b i n ă , a m e s t e c u l de gaze obţinut se a p r i n d e .
A c e s t amestec arde cu o flacără strălucitoare, d a r n u e x p l o ­
dează. A c i d u l c l o r h i d r i c gazos f o r m a t se urcă în t u r n ; în
î n t î m p i n a r e i se pulverizează a p ă , care absoarbe c u a v i d i ­
t a t e a c i d u l c l o r h i d r i c g a z o s ; se obţine o soluţie de a c i d
c l o r h i d r i c . A p a şi a c i d u l c l o r h i d r i c circulă în c o n t r a c u r e n t ,
m o d de l u c r u care p e r m i t e obţinerea dizolvării celei m a i
c o m p l e t e a a c i d u l u i c l o r h i d r i c gazos. U n v o l u m de apă
absoarbe 400 dc v o l u m e de gaz.
Soluţia de a c i d c l o r h i d r i c este u n u l d i n t r e a c i z i i cei
m a i t a r i ; d i z o l v ă f o a r t e b i n e m e t a l e l e care se găsesc în
stingă h i d r o g e n u l u i , în seria e l e c t r o t e n s i u n i l o r , cu excepţia
plumbului.
C l o r u l decolorează f l o r i l e şi f r u n z e l e , f a p t r e m a r c a t încă
de Scheele. I n T 7 8 5 B e r t h o l l e t a hotărît să u t i l i z e z e c l o r u l ,
m a i precis soluţia sa apoasă, p e n t r u a l b i r e a ţesăturilor.
E x p e r i e n ţ a a reuşit f o a r t e b i n e i n l a b o r a t o r , d a r c î n d a t r e c u t
Ia fabrică s-au p r i m i t p l i n g e r i de l a p r o p r i e t a r i . A p a de
c l o r înălbea f o a r t e b i n e ţesăturile, d a r s t r i c a părţile m e t a l i c e
ale m a ş i n i l o r şi otrăvea spaţiul d i n j u r u l f a b r i c i i .
B e r t h o l l e t remarcase încă d i n a i n t e că soluţia de clor în
a l c a l i i , î n ă l b i n d ţesăturile, degajează m a i puţin i n t e n s c l o r
d e c î t apa de c l o r . P r i m e l e experienţe de a l b i r e a ţesăturilor
c u o soluţie de c l o r în a l c a l i i s-au făcut în oraşul J a v e l . N o u l
l i c h i d a fost d e n u m i t „ a p a de J a v e l " . F o a r t e curînd ea a fost
înlocuită c u h i p o c l o r i t de c a l c i u , sau clorură de v a r , C a O C l , 2

care se prezintă ca u n p r a f a l b cu o puternică acţiune o x i ­

dantă şi care se utilizează p e n t r u a l b i r e , dezinfecţie, dega-
zare. I n c o n t a c t c u clorură de v a r , i p e r i t a arde c u e x p l o z i e . J
C l o r u l formează c i n c i a c i z i . I n u n u l d i n aceştia, a c i d u l
c l o r h i d r i c , el are o v a l e n ţ ă n e g a t i v ă . Ceilalţi p a t r u a c i z i
c o n ţ i n o x i g e n : v a l e n ţ a c l o r u l u i în aceştia este 1 + , 3 + , 5 +
şi, r e s p e c t i v , 7 + . A c i d u l p e r c l o r i c , H C 1 0 , în care el se
4

găseşte în g r a d u l cel m a i înalt de o x i d a r e , este a c i d u l cel

m a i tare.
D i n t r e sărurile a c i z i l o r oxigenaţi a i c l o r u l u i , cele m a i i m ­
p o r t a n t e sînt K C 1 0 şi M g ( C 1 0 ) .
3 4 2

K C I O 3 — sarea l u i B e r t h o l l e t , c l o r a t u l de p o t a s i u —
se utilizează l a f a b r i c a r e a c h i b r i t u r i l o r , în f o c u r i l e de a r t i -

190
f i c i i şi l a rachetele de s e m n a l i z a r e . I n l a b o r a t o r ea serveşte
l a obţinerea o x i g e n u l u i .
M g ( C 1 0 ) , p e r c l o r a t u l de m a g n e z i u — în tehnică acest
4 2

c o m p u s a c ă p ă t a i d e n u m i r e a de „ a n h i d r o n " — , este u n des-

h i d r a t a n t f o a r t e p u t e r n i c , n u m a i prejos decît a n h i d r i d a
fosforică şi s u p e r i o r acesteia p r i n f a p t u l că se poate usca în
v i d şi r e u t i l i z a .

Iodul şi bromul sînt larg utilizaţi

De ce c u l o a r e a brună-roşie a u n e i soluţii de i o d , n i m e r i n d
pe m î n ă , d i s p a r e r e l a t i v repede?
I o d u l este v o l a t i l . Această însuşire este utilizată p e n t r u
p u r i f i c a r e a l u i . Dacă se încălzeşte u n b a l o n cu g r a n u l e de
i o d pe f u n d , b a l o n u l f i i n d a c o p e r i t cu o sticlă rece de ceas,
după u n t i m p oarecare i o d u l d i n b a l o n d i s p a r e . F u n d u l
s t i c l e i se acoperă însă cu g r a n u l e m e t a l i c e cenuşii. I o d u l
sublimează.
I n u l t i m u l t i m p i o d u l se utilizează p e n t r u obţinerea
m e t a l e l o r de înaltă p u r i t a t e , necesare p e n t r u producţia
s e m i c o n d u c t o a r e l o r şi a e n e r g i e i a t o m i c e , c u m sînt z i r c o ­
n i u l , t i t a n u l , t o r i u l . Aşa-numitul proces c u iodură constă
i n u r m ă t o a r e l e : m e t a l u l eare se purifică se tratează c u
v a p o r i de i o d în v i d ; i o d u r i l e v o l a t i l e ale m e t a l e l o r se des­
c o m p u n pe o sîrmă i n c a n d e s c e n t ă , pe care se d e p u n e m e ­
talul pur.
I m p u r i t ă ţ i l e , o x i z i i şi n i t r u r i l e m e t a l e l o r n u s u b l i m e a z ă .
D e e x e m p l u , la p u r i f i c a r e a b u r e t e l u i de t i t a n , o x i z i i şi
n i t r u r i l e a c e s t u i m e t a l n u reacţionează c u i o d u l . P r i n
p r o c e s u l c u i o d u r ă se purifică z i r c o n i u ] , t i t a n u l , v a n a d i u ] ,
s i l i c i u l şi t o r i u l .
C o m p u ş i i b r o m u r a ţ i sînt de asemenea v o l a t i l i ; ei se
utilizează p e n t r u legarea u n u i a n t i d e t o n a n t — t e t r a e t i l -
p l u m b u l . C o m p u ş i i o r g a n i c i a i b r o m u l u i , adăugaţi l a b e n ­
z i n a e t i l a t ă , îndepărtează p l u m b u l d i n m o t o r sub f o r m a u n u i
c o m p u s b r o m u r a t v o l a t i l . I l a l o g e n u r i l e a r g i n t u l u i sînt
s e n s i b i l e l a l u m i n ă . Pe aceasta se bazează u t i l i z a r e a pe scară
largă a b r o m u r i l o r şi i o d u r i l o r de a r g i n t în i n d u s t r i a f o t o ­
grafică şi c i n e m a t o g r a f i c ă .
MAJESTATEA-SA

FIERUL

Majcslatea-sa? D a , f i o r u l merită pe d e p l i n acest t i t l u ,

de a l t f e l î n v e c h i t . N u m a i că m a j e s t a t e a f i e r u l u i n u se
bazează pe grandoarea aparentă a u n u i m o n a r h i n a c c e s i b i l
şi îngîmfat, c i este grandoarea u n u i m u n c i t o r r e a l , a t o t p r e -
z e n t , care merită fără îndoială cea m a i mare stimă.
Fără fier n u ar e x i s t a civilizaţia. Fără fier ar f i imposibilă
viaţa l u m i i a n i m a l e a p l a n e t e i noastre. E l a fost găsit în
singclc aproape t u t u r o r a n i m a l e l o r (cu rare e x c e p ţ i i ) . F i e r u l
t r i v a l e n t intră în compoziţia c o m p u s u l u i c o m p l e x hemină,
care, în combinaţie cu p r o t e i n a globină, formează h e m o g l o ­
b i n a — substanţă capabilă de a adiţiona r e v e r s i b i l oxige­
n u l şi de a-1 ceda u l t e r i o r t u t u r o r ţesuturilor o r g a n i s m u l u i ,
asigurînd respiraţia. C a n t i t a t e a 1 ot a lă_d e Jier l a . o r g a n i s m u l
u m a n este_Jbarte m i c ă : c i r c a tFei grame (în t o t a l 0 , 0 0 4 %
din greutatea corpului).
;~Tîste i n t e r e s a n t că în compoziţia s i n g e l u i u n o r v i e r m i
intră fier b i v a l e n t . Culoarea s i n g e l u i l o r este v e r d e .
Cantităţi m i c i de fier sînt necesare şi p e n t r u viaţa p l a n ­
telor.
F i e r u l folosit în tehnică n u este, de regulă, u n m e t a l
c h i m i c p u r . E l conţine întotdeauna impurităţi, şi de aceea
se deosebeşte m u l t , ca proprietăţi, do f i e r u l p u r . P r i n c i p a l a
i m p u r i t a t e în m e t a l u l t e h n i c este c a r b o n u l / ( n u este v o r b a
despre aliajele de fier cu c a r b o n ; despre ele se v a v o r b i
m a i jos). C a n t i t a t e a de c a r b o n d i n m e t a l condiţionează în
m a r e măsură proprietăţile sale. M e t a l u l cu conţinut de carbon
pînă l a 0 , 2 % se numeşte fier f o r j a b i l . E l este suficient de
m o a l e , se forjează uşor, se întinde. D i n acest t i p de m e t a l
se fac, do e x e m p l u , t a b l a , cuiele, sîrma. Conţinutul de car­
bon în m e t a l în l i m i t e l e de 0 , 2 — 1 , 7 % corespunde d i f e r i t e l o r
s o r t i m e n t e ale oţelului. Acesta este m a i d u r , m a i rezistent
d e e i t f i e r u l f o r j a b i l , este elastic şi poate f i uşor p r e l u c r a t

ţ3 — C ă l ă t o r i e în l u m e a clementelor 193
m e c a n i c . D a c ă m e t a l u l conţine m a i m u l t d e c î t 1 , 7 % car­
b o n , se o b ţ i n e f o n t a .
P u ţ i n i d i n t r e n o i a u v ă z u t , p r o b a b i l , fier c h i m i c p u r , f i e r
în sensul s t r i c t a l c u v î n t u l u i . Acesta se o b ţ i n e e l e c t r o l i t i c
sau p r i n reducerea o x i z i l o r p u r i de f i e r c u h i d r o g e n l a c a l d .
A c e s t f i e r se forjează în bucăţi m o n o l i t e şi, în c o n d i ţ i i o b i ş ­
n u i t e , n u se o x i d e a z ă . D i n e x e m p l u l f i e r u l u i se vede clar
c î t de strîns este legată a c t i v i t a t e a c h i m i c ă de g r a d u l de
p u r i t a t e a m e t a l u l u i . D a r aceasta încă n u este t o t u l . O r i c e
c h i m i s t are p o s i b i l i t a t e a să p r e p a r e uşor, în l a b o r a t o r u l cel
m a i s i m p l u , f i e r c h i m i c p u r , care n u n u m a i că se v a o x i d a
în c o n t a c t c u a e r u l , c i . . . va şi arde ca p r a f u l de p u ş c ă . De
e x e m p l u , l a încălzirea o x a l a t u l u i de f i e r b i v a l e n t se separă
m e t a l u l p u r d u p ă r e a c ţ i a : F e C 0 -> F e + 2 C 0 , g r a n u l e l e
2 4 2

de f i e r a v î n d d i m e n s i u n i de a p r o x i m a t i v c i n c i m i c r o n i .
Aceste g r a n u l e m i c i a u p r o p r i e t a t e a de a se o x i d a atît de r a p i d
în c o n t a c t c u a e r u l , încît se şi a p r i n d . De ce se î n t i m p l ă
acest l u c r u ? U n u l d i n t r e m o t i v e este că p a r t i c u l e l e atît
de m ă r u n t e a u o suprafaţă totală uriaşă de c o n t a c t c u a e r u l .
I n p l u s , d i m e n s i u n i l e m i c i ale p a r t i c u l e l o r î m p i e d i c ă f o r ­
marea unor structuri cristaline regulate stabile. T o c m a i
această n e s t a b i l i t a t e internă este „ f o l o s i t ă " de o x i g e n .
F s t o i n t e r e s a n t că obţinerea u n o r c r i s t a l e c u formă r e g u ­
lată m o d i f i c ă în p r o p o r ţ i i e x t r e m e şi proprietăţile m e c a n i c e

194
ale m e t a l u l u i . A s t f e l , o sirmă d i n f i e r o b i ş n u i t , cu secţiunea
de 1 m i l i m e t r u p ă t r a t , suportă o g r e u t a t e de 20 de k i l o g r a ­
m e . D a c ă s-ar reuşi să se o b ţ i n ă u n m o n o e r i s t a l de fier per­
fect r e g u l a t c u secţiunea t o t de 1 m i l i m e t r u pătrat, acesta
ar avea o rezistenţă fantastică şi ar s u p o r t a o g r e u t a t e de
10 000 de k i l o g r a m e , în t i m p co c h i a r oţelurile speciale n u
depăşesc a z i r e z i s t e n t a de c i r c a 400 k g / m m . 2

D i n p ă c a t e , p î n ă în p r e z e n t î n c ă n u a u fost găsite m e t o d e l e
de a o b ţ i n e c r i s t a l e m a r i ale u n u i a s t f e l de fier c u structură
cristalină p e r f e c t regulată.

Fierul în natură

F i e r u l este u n u l d i n t r e e l e m e n t e l e cele m a i răspindite pe

P ă m î n t ; scoarţa terestră c o n ţ i n e 4 , 2 % f i e r . A c e a s t a este
f o a r t e m u l t . F i e r u l scoarţei p ă m î n t e ş t i cîntăreşte 755 000 000
de m i l i a r d e de t o n e , însă d o a r o c a n t i t a t e i n c o m e n s u r a b i l
m a i m i c ă este a c c e s i b i l ă o m u l u i ; m a r e p a r t e a m e t a l u l u i se
găseşte în stare dispersă. Rezervele de fier care p o t f i u t i ­
lizate reprezintă, după unele aprecieri, aproximativ
20 000 000 de m i l i a r d e de t o n e .
O m u l foloseşte f i e r u l care se găseşte c o n c e n t r a t în z ă c ă ­
m i n t e . D a t o r i t ă însemnatei sale a c t i v i t ă ţ i c h i m i c e , f i e r u l
n u se întîlneşte în stare liberă, n a t i v ă , aşa c u m se găseşte,
de e x e m p l u , a u r u l . Z ă c ă m i n t e l e de f i e r sînt acumulări ale
c o m p u ş i l o r l u i c h i m i c i c u a l t e e l e m e n t e (cel m a i f r e c v e n t
c u o x i g e n u l ) . P r i n c i p a l e l e m i n e r e u r i ale f i o r u l u i s î n t : m a g -
n e t i t a , care are c o m p o z i ţ i a FeO • F e 0 (conţine p î n ă l a
2 3

7 2 , 4 % f i e r p u r ) şi care a r e , d u p ă c u m arată şi d e n u m i r e a
e i , p r o p r i e t ă ţ i m a g n e t i c e , şi h e m a t i t a , F e 0 (pină l a 7 0 %
2 3

f i e r ) . D e n u m i r e a a c e s t u i m i n e r a l p r o v i n e de l a r ă d ă c i n a
greacă hema „ s î n g e " . L i m o n i t e l e a u c o m p o z i ţ i a F e 0 - F e ( O H )
2 3 3

şi c o n ţ i n p î n ă l a 6 2 % f i e r . I n zăcăminte se întîlneşte
de asemenea s i d e r i t a , F e C 0 , în care 4 8 % este f i e r . D e s i g u r ,
3

fiecare m i n e r e u c o n ţ i n e cantităţi m a i m u l t sau m a i puţin

î n s e m n a t e de r o c ă sterilă şi i m p u r i t ă ţ i d i n a l t e m i n e r a l e ,
care prezintă u n e o r i ele însele o v a l o a r e m a r e . A c e s t f a p t
duce l a a m e n d a m e n t e esenţiale în procesele m e t a l u r g i c e .
U . R . S . S . o c u p ă p r i m u l loc d i n l u m e în ceea ce priveşte
rezervele de m i n e r e u r i de f i e r , d i n t r e care m u l t e sînt
de c a l i t a t e superioară.

13» 195
 D i n t r e c o m o r i l e r e m a r c a b i l e ale n a t u r i i face p a r t e ano­
m a l i a m a g n e t i c ă de la K u r s k ( A M K ) , u n zăcămînt u n i c
de m i n e r e u r i de f i e r . A i c i se găseşte cel puţin de d o u ă o r i
m a i m u l t fier d e c î t în t o a t e zăcămintele d i n l u m e l u a t e l a
u n l o c . Rezervele e v a l u a t e pînă în p r e z e n t ale acestui ză­
c ă m î n t sînt de c i r c a 10 t r i l i o a n e do t o n e , d i n t r e care pînă
l a 40 de m i l i a r d e de t o n e de m i n e r e u r i b o g a t e , a căror
e x p l o a t a r e a şi î n c e p u t . P e n t r u a s u b l i n i a măreţia acestor
c i f r e , arătăm c ă , c h i a r în condiţiile creşterii c o n t i n u e a p r o ­
ducţiei de fontă şi oţel, rezervele A M K pot a j u n g e p e n t r u o
m i e de a n i .

Cum se transformă minereul în fier

A ş a d a r , f i e r u l d i n m i n e r e u r i este c o m b i n a t cu o x i g e n .
A c e a s t a înseamnă că p e n t r u a separa f i e r u l p u r t r e b u i e în­
depărtat o x i g e n u l d i n o x i d , deci e necesară reducerea l u i .
î n aceasta constă esenţa p r o c e s u l u i d i n f u r n a l e . Acest proces,
c u n o s c u t în l i n i i generale fiecărui e l e v , are loc i n f u r n a l e
uriaşe de o ţ e l , căptuşite pe dinăuntru cu cărămidă refrac­
t a r ă , în f u r n a l se încarcă p r i n p a r t e a superioară şarja
în s t r a t e c o n s t î n d d i n cocs — u n cărbune special p r e p a ­
r a t — , d i n m i n e r e u şi a d a o s u r i speciale ( f o n d a n ţ i ) . A c e ş t i
fondanţi c o n s t a u d i n c a l c a r , C a C 0 , sau d o l o m i t ă , c o n ţ i -
3

n î n d pînă l a 1 0 % m a g n e z i u . U n e o r i — i n funcţie de c o m p o ­
ziţia m i n e r e u l u i şi a cărbunelui — se utilizează fondanţi d i n
o x i z i de s i l i c i u , cuarţit sau n i s i p , S i 0 . F o n d a n ţ i i
2 sint
necesari p e n t r u a lega impurităţile i n silicaţi uşor f u z i b i l i ,
care se separă uşor de m e t a l .
După ce f u r n a l u l a fost î n c ă r c a t , „se insuflă", se p u n e
în f u n c ţ i u n e , d u p ă care lucrează neîntrerupt t i m p de cîţiva
ani.
Care este o r i g i n e a e x p r e s i e i „a i n s u f l a f u r n a l u l " ? F o a r t e
s i m p l u : procesul de reducere a m i n e r e u l u i decurge a s t f e l :
în f u r n a l se insuflă t o t t i m p u l aer f i e r b i n t e (600—800°C)
p r i n o r i f i c i i speciale — g u r i l e de v î n t . Cocsul care se găseşte
în c u p t o r a r d e , d î n d în u l t i m ă instanţă o x i d de c a r b o n , C O .
î n v a t r a f u r n a l u l u i se m e n ţ i n e o temperatură înaltă de
a p r o x i m a t i v 1 800°C. T e m p e r a t u r a d i n vatră este m a i înaltă
d e c î t este necesar n u n u m a i p e n t r u t o p i r e a f o n t e i ( a p r o x i m a ­
t i v 1 200°C), ci şi a f i e r u l u i p u r , cave se topeşte Ia 1 536°C.

196
M o r g i n d în sus pe a x a f u r n a l u l u i , t e m p e r a t u r a scade t r e p t a t
pînă l a 300°C l a g u r a de a l i m e n t a r e , u n d e se face încărcarea
noii p o r ţ i i de şarjă ( d i n s t r a t e de m i n e r e u , cocs şi
f o n d a n ţ i ) . F a p t u l că în d i f e r i t e l e r e g i u n i ale f u r n a l u l u i
se m e n ţ i n t e m p e r a t u r i d i f e r i t e este f o a r t e i m p o r t a n t , deoa­
rece p e n t r u desfăşurarea d i v e r s e l o r reacţii sînt necesare
t e m p e r a t u r i d i f e r i t e . Care sînt aceste reacţii?
I n z o n a t e m p e r a t u r i l o r de c i r c a 6 0 0 ° — 7 0 0 ° C începe r e d u ­
cerea o x i z i l o r de f i e r de către o x i d u l de c a r b o n :

3Fe 0 2 3 + CO - > 2 F e 0 3 4 + C0 ;
2

Fe 03 4 + CO - » 3 F e O + CO,;

FeO + CO - > F c + CO,;

F e O + C - > Fe + C O .

U l t i m a r e a c ţ i e , şi a n u m e reducerea o x i d u l u i de f i e r c u
cocs. se desfăşoară la o temperatură de c i r c a 1 0 0 0 ° C , în
zonele m a i de jos ale f u r n a l u l u i . A i c i f o n d a n ţ i i formează
cu i m p u r i t ă ţ i l e z g u r i :
noo°c
CaCO :! » CaO + C0 ; 2

1 SUI) !'
0

CaO + SiO, CaSi0 . 3

Z g u r i l e uşoare ies ÎS' s u p r a f a ţ a m e t a l u l u i t o p i t . E l e se

s c u r g d i n t i m p în t i m p , m e t a l u l t o p i t r ă m î n î n d sub u n
s t r a t de z g u r i . S t r a t u l de z g u r i are u n r o l i m p o r t a n t , e l
p r o t e j î n d m e t a l u l f o r m a t c o n t r a r e o x i d ă r i i de către a e r u l
i n s u f l a t în f u r n a l p e n t r u m e n ţ i n e r e a p r o c e s u l u i . A s t f e l
z g u r i l e n u sînt n u m a i deşeuri ale p r o d u c ţ i e i , c i p a r t i c i p ă
a c t i v l a proces.
I m p u r i t ă ţ i l e c o n ţ i n u t e în m i n e r e u sub formă de o x i z i (de
m a n g a n , s i l i c i u , fosfor e t c . ) se r e d u c de asemenea p a r ţ i a l :

MnO + C -» M n + CO;

SiO, + 2C - > Si f 2C0;

P,0 5 + 5C - > 2 P | 5CO.

197
 ŞARJA
• MlN£R£U
» COCS

P r i m e l e două reacţii necesită o c a n t i t a t e foarte mare de

c ă l d u r ă ; de aceea, cu cît se arde m a i m u l t cocs, cu atît m a i
c o m p l e t se reduc m a n g a n u l şi s i l i c i u l pînă l a elemente.
Ce se întîmplă după reducerea f i e r u l u i ? F i e r u l începe să
coboare în p a r t e a inferioară a f u r n a l u l u i . în acest t i m p el
n u rămîne n e s c h i m b a t . T e m p e r a t u r a crescînd, se schimbă
şi s t r u c t u r a cristalină şi proprietăţile f i e r u l u i . Sub 760°C
există aşa-numitul fier a l f a , care se caracterizează, în
s p e c i a l , p r i n proprietăţile l u i m a g n e t i c e . L a 760—906°C
există o altă modificaţie, f i e r u l b e t a , care este l i p s i t de
proprietăţi m a g n e t i c e (de aceea u n o b i c e i m a g n e t i z a t îşi
pierde această p r o p r i e t a t e p r i n încălzire). La t e m p e r a t u r i
m a i înalte de 9 0 6 ° C , fierul se transformă într-o a treia

199
m o d i f i c a ţ i e , f i e r u l g a m a . F i e r u l g a m a are altă reţea c r i s t a ­
lină şi, ceea ce este cel m a i i m p o r t a n t , p o a t e d i z o l v a c a r b o n u l .
I n aceste c o n d i ţ i i , f i e r u l a b i a a a p u c a t să se nască şi a
şi încetat de a m a i f i f i e r . I n c o n t a c t i n t i m c u c o c s u l , f i e r u l
se c o m b i n a cu c a r b o n u l şi se t r a n s f o r m ă în fontă — p r o ­
d u s u l proceselor d i n f u r n a l . S i l i c i u l , m a n g a n u l , f o s f o r u l şi
s u l f u l , reduse parţial s i m u l t a n cu f i e r u l , se d i z o l v ă de ase­
m e n e a în f i e r , i n t r î n d în c o m p o z i ţ i a f o n t e i .
în l i n i i g e n e r a l e , p r o c e s u l pe care l - a m descris este c u n o s ­
c u t de m u l t o a m e n i l o r , d a r p î n ă în p r e z e n t încă n - a u fost
e p u i z a t e t o a t e p o s i b i l i t ă ţ i l e de a-1 p e r f e c ţ i o n a . D u p ă c u m
se ştie, în f u r n a l se insuflă aer, necesar p e n t r u arderea coc­
s u l u i . Necesar? P e n t i u ardere este necesar n u m a i o x i g e n u l ,
care reprezintă 2 1 % d i n întregul v o l u m de aer. R e s t u l de
7 8 % este a z o t u l , care reprezintă a s t f e l „ u n adaos g r a t u i t " .
L a d r e p t v o r b i n d , de loc g r a t u i t . A e r u l t r e b u i e î n c ă l z i t
p r e l i m i n a r p î n ă l a 6 0 0 — 8 0 0 " C . P e n t r u aceasta se c o n s t r u i e s c
p r e î n c ă l z i t o a r e speciale — c o w p e r e . A l t f e l n u se p o a t e : d a c ă
a e r u l n u se î n c ă l z e ş t e , a z o t u l i a o m a r e p a r t e d i n căldura
d e g a j a t ă l a arderea c o c s u l u i . L a c o w p e r e se p o a t e r e n u n ţ a ,
c u c o n d i ţ i a ca în f u r n a l să n u se i n s u f l e aer o b i ş n u i t , c i
u n amestec de gaze î m b o g ă ţ i t i n o x i g e n . I n acest caz p r o ­
cesul se desfăşoară m u l t m a i i n t e n s .
O p a r t e a f o n t e i t o p i t e se utilizează p e n t r u t u r n a r e a d i f e ­
r i t e l o r piese grele ale m a ş i n i l o r — v o l a n ţ i , b a t i u r i — ,
p r e c u m şi în a l t e s c o p u r i . D a r cea m a i m a r e c a n t i t a t e de
fontă se prelucrează în o ţ e l . P e n t r u aceasta se cunosc d o u ă
m e t o d e p r i n c i p a l e : c u c o n v e r t i z o r ( p r o c e d e u l Bessemer) şi
procedeul M a r t i n .
I n c a z u l a p l i c ă r i i p r o c e d e u l u i Bessemer, f o n t a se toarnă
în „ r e t o r t e " uriaşe speciale — c o n v e r f i z o a r e — , căptuşite
c u p l ă c i r e f r a c t a r e d i n s i l i c a ţ i , şi în p a r t e a inferioară se
insuflă u n j e t p u t e r n i c de aer. Ce se î n l i m p l ă în acest caz?
I n p r i m u l r î n d se o x i d e a z ă f i e r u l î n s u ş i : 2 Fe + 0 —> 2

—> 2 F e O . O x i d u l feros f o r m a t p o a t e ceda o x i g e n u l său i m p u r i ­

t ă ţ i l o r , o x i d i n d u - I e şi separînd d i n n o u f i e r p u r . O p a r t e
a F e O se p i e r d e însă pe s c a m a formării z g u r i i : FeO + S i 0 - > 2

- » F e S i 0 , s i l i c a t de f i e r . D a r în c a z u l în care s-a f o r m a t
3

în c a n t i t ă ţ i m a r i , F e O d i z o l v î n d u - s o în m e t a l u l l i c h i d —
d i n care i m p u r i t ă ţ i l e a u ars c o m p l e t şi, ca u r m a r e , n u m a i
p o ţ r e d u c e sau „ d e z o x i d a " F e O — această i m p u r i t a t e poate
înrăutăţi m u l t p r o p r i e t ă ţ i l e o ţ e l u l u i .

199
 P r o c e s u l de a r d e r e c o m p l e t ă a impurităţilor poate fi
reprezentat p r i n ecuaţiile:

2Mn + 0 2 - » 2 M n O sau M n + FeO -> M n O + Fe;

Si + 0 2 -> S i 0 ; 2

c + o -» co . 2 2

T o a t e aceste reacţii sînt însoţite de d e g a j a r e de c ă l d u r ă ,

de aceea l a i n s u f l a r e a c o n v e r t i z o r u l u i m e t a l u l n u n u m a i că
n u se răceşte, c i se încălzeşte şi m a i m u l t . O x i z i i f o r m a ţ i
se z g u r i f i c ă . I n acest caz, d e s i g u r , se d i s t r u g e parţial c ă p ­
tuşeala c o n v e r t i z o r u l u i , care este a l c ă t u i t ă d i n b i o x i d de
s i l i c i u , S i 0 : M n O + S i 0 - > M n S i 0 , s i l i c a t de m a n g a n .
2 2 3

L a sfîrşitul p r o c e s u l u i , p e n t r u îndepărtarea r e z i d u u r i l o r de
F e O se a d a u g ă în c o n v e r t i z o r u n d e z o x i d a n t — f e r o m a n g a n
sau f e r o s i l i c i u .
P r o c e s u l se desfăşoară f o a r t e r a p i d , în 1 5 — 2 0 de m i n u t e .
A c e s t f a p t n u este n u m a i u n a v a n t a j , c i şi u n d e z a v a n t a j ,
deoarece p r o c e s u l este g r e u de r e g l a t . î n p l u s , d u p ă c u m reiese
c l a r d i n reacţiile p r e z e n t a t e , o p a r t e a f i e r u l u i arde c o m p l e t
(pînă l a 1 0 % ) .
L a î n c e p u t , p r o c e d e u l pe b a z ă de c o n v e r t i z o r m a i p r e z e n t a
î n c ă u n d e z a v a n t a j e s e n ţ i a l : căptuşeala a c i d ă a c o n v e r t i ­
z o r u l u i lega n u m a i o x i z i i b a z i c i , şi de aceea n u f a v o r i z a
îndepărtarea d i n m e t a l a f o s f o r u l u i , o x i d a t l a P 0 , c ă c i 2 5

p e n t o x i d u l de fosfor este d o a r de asemenea u n o x i d a c i d .

D e aceea o ţ e l u l o b ţ i n u t d i n f o n t e l e fosforoase era f r i a b i l .
U l t e r i o r , p e n t r u t r a n s f o r m a r e a în oţel a acestor f o n t e , s-a
t r e c u t l a u t i l i z a r e a u n o r c o n v e r t i z o a r e c u căptuşeală d i n
o x i z i b a z i c i , p r e c u m şi l a adăugarea de v a r în c o n v e r t i z o r ,
în p r o p o r ţ i e p î n ă l a 1 2 — 1 5 % . O x i z i i b a z i c i CaO şi M g O
leagă P 0 sub f o r m ă de fosfaţi de Ca şi M g . A c e a s t ă variantă
2 5

a p r o c e s u l u i de c o n v e r t i z o r a fost d e n u m i t ă T h o m a s , d u p ă
n u m e l e a u t o r u l u i e i . Z g u r a T h o m a s , alcătuită d i n fosfaţi,
este u n î n g r ă ş ă m î n t v a l o r o s .
î n p r o c e d e u l M a r t i n , i m p u r i t ă ţ i l e a r d n u n u m a i pe seama
o x i g e n u l u i care trece pe d e a s u p r a m e t a l u l u i t o p i t , c i şi pe
seama o x i g e n u l u i c o n ţ i n u t în o x i z i i de f i e r , a d ă u g a ţ i l a
fontă sub f o r m ă de m i n e r e u p u r de f i e r sau de deşeuri —
f i e r v e c h i . Căldura necesară se o b ţ i n e p r i n arderea în c u p ­
t o r u l M a r t i n a g a z u l u i c o m b u s t i b i l în amestec c u a e r u l . P r o -

200
cesul durează c i t e v a oro şi poate f i reglat cu p r e c i z i e ; el p e r ­
m i t e i n t r o d u c e r e a a d a o s u r i l o r necesare i n oţelul o b ţ i n u t
Procesele c h i m i c e d i n c u p t o r u l M a r t i n s i n t asemănătoare
c u cele ce se p r o d u c în c o n v e r t i z o a r e . L a sfîrşitul t o p i r i i ,
în m e t a l se a d a u g ă o c a n t i t a t e c a l c u l a t ă de d e z o x i d a n t —
f e r o m a n g a n — , p e n t r u reducerea f i e r u l u i rămas ca o x i d .
P r o c e d e u l M a r t i n p e r m i t e obţinerea u n u i m e t a l cu c o n ţ i n u t
de f i e r p u r pînă l a 9 9 , 9 5 % . Şi în c a z u l a c e s t u i p r o c e d e u ,
a p l i c a r e a insuflării de o x i g e n în loc de aer a adus î m b u n ă ­
tăţiri i m p o r t a n t e . C u p t o r u l a î n c e p u t să funcţioneze m a i
i n t e n s , m a i r a p i d , a î n c e p u t să dea m a i m u l t o ţ e l .
Şi încă c e v a . P r o c e d e u l M a r t i n p e r m i t e recuperarea a m i ­
l i o a n e de t o n e de fier v e c h i r u g i n i t . De a i c i reiese că strîn-
gerea f i e r u l u i v e c h i este o p r o b l e m ă de s t a t f o a r t e serioasă
şi i m p o r t a n t ă .
Care procedeu de obţinere a oţelului este m a i b u n ? S-a
văzut că fiecare d i n t r e ele prezintă a v a n t a j e şi d e z a v a n t a j e .
P r i n c i p a l u l d e z a v a n t a j a l p r o c e d e u l u i pe bază de c o n v e r t i ­
zor a fost f a p t u l că dă oţel de c a l i t a t e m a i puţin b u n ă . F o n t a
se i n s u f l a c u aer şi cantităţi însemnate de azot se d i z o l v a u
în m e t a l , înrăutăţind m u l t c a l i t a t e a a c e s t u i a . Astăzi însă
există c o n v e r t i z o a r e care utilizează o x i g e n , n u aer, în s c o p u l
a r d e r i i c o m p l e t e a c a r b o n u l u i şi s i l i c i u l u i d i n fontă. Oţelul
de c o n v e r t i z o r se a p r o p i e a c u m d i n p u n c t de vedere c a l i t a t i v
de oţelul o b ţ i n u t i n c u p t o r u l M a r t i n , l a u n preţ de cost m u l t
m a i r e d u s . I n ceea ce priveşte c a p a c i t a t e a de p r o d u c ţ i e ,
u n c o n v e r t i z o r de 35 t o n e de oţel este egal c u u n c u p t o r
M a r t i n de 800 de t o n e : u n c o n v e r t i z o r dă pînă l a 50 de şarje
în 24 ore, pe c î n d u n c u p t o r M a r t i n n u m a i d o u ă .
E s t e raţională î n t r e b a r e a : n u s-ar p u t e a o b ţ i n e d i n m i n e ­
r e u d i r e c t f i e r şi oţel şi n u fontă? A c e a s t a este o întrebare
f o a r t e interesantă, care n u este n o u ă . î n c ă în 1899 M e n d e l e e v
a scris că v a v e n i t i m p u l „să se caute d i n n o u procedee de
obţinere a f i e r u l u i şi a oţelului d i n m i n e r e u r i , o c o l i n d f o n t a " .
„ D e ce «din n o u » ? " , veţi întreba d u m n e a v o a s t r ă . C î n d v a
p r i m i i m e t a l u r g i ş l i o b ţ i n e a u fier d i n t r - u n amestec de m i n e ­
r e u cu m a n g a l . A e r u l era i n s u f l a t c u a j u t o r u l u n o r foaie
o b i ş n u i t e . F i e r u l o b ţ i n u t se p r e l u c r a s u p l i m e n t a r pe n i c o v a l ă .
I n aceste c o n d i ţ i i , reducerea m i n e r e u l u i se desfăşura l e n t ,
m e t a l u l n u se t o p e a şi de aceea n u se s a t u r a c u c a r b o n . A c e s t
p r o c e d e u se p u t e a a p l i c a l a c a n t i t ă ţ i reduse de m i n e r e u şi
era şi d i s c o n t i n u u : m e t a l u l f i n i t t r e b u i a e x t r a s , se încărca
d i n n o u şarja şi n u m a i d u p ă aceea se începea d i n n o u î n c ă l z i r e a .

201
 P e n t r u producţia pe scară m a r e , procedeul n u era b u n
şi a fost înlocuit p r i n cel de f u r n a l , la care reducerea m i n e ­
r e u l u i se face c o n t i n u u , iar m e t a l u l obţinut este l i c h i d
şi de aceea se îndepărtează uşor d i n c u p t o r , fără a-1 o p r i
şi răci.
I n p r e z e n t , p r i n c i p i u l de obţinere directă a f i e r u l u i d i n
m i n e r e u a fost r e l u a t , insă l a u n n i v e l t e h n i c s u p e r i o r . A m i n ­
t i m că f i e r u l d e v i n e fontă d i n cauză că în f u r n a l există u n
exces de c a r b o n faţă de c a n t i t a t e a necesară p e n t r u reducerea
m i n e r e u l u i . I n afară de aceasta, i n f u r n a l m e t a l u l se topeşte,
ceea ce favorizează c a r b u r a r e a f i e r u l u i . I n cazul în care
cocsul se adaugă în c a n t i t a t e a e x a c t necesară p e n t r u r e d u ­
cerea m i n e r e u l u i , i a r î n c ă L i r e a pînă la t e m p e r a t u r a necesară
se face e l e c t r i c cu a j u t o r u l u n o r e l e c t r o z i montaţi în c u p t o r ,
se obţine aşa-numitul f u r n a l e l e c t r i c . Gazele fierbinţi
evacuate se întorc d i n n o u în f u r n a l u l e l e c t r i c , ceea ce
p e r m i t e e c o n o m i s i r e a căldurii. Acest c u p t o r n u dă fontă,
c i fier p u r . D e o c a m d a t ă însă este s c u m p , d i n cauza preţului
de cost încă r i d i c a t
al e n e r g i e i e l e c t r i c e .

7^ P e n t r u obţinerea d i ­
rectă a f i e r u l u i d i n
m i n e r e u r i s-au elabo­
rat şi a l t e m e t o d e .
Procesul do f u r n a l
sub f o r m a l u i actuală
şi Întregul c i c l u m e t a ­
lurgic se perfocţionea-
ză c o n t i n u u . R e z e r v e l e i n t e r n e n u sînt n i c i pe d e p a r t e
e p u i z a t e . I n v i i t o r funcţionarea f u r n a l u l u i v a f i n u n u m a i
m e c a n i z a t ă , c i şi a u t o m a t i z a t ă ; se v a aut ornat iza şi c a l c u ­
l u l c o m p o z i ţ i e i şarjei pe b a z a a n a l i z e i m a t e r i e i p r i m e , i a r
p r o c e s u l se v a desfăşura d u p ă c o n d i ţ i i d a t e d i n a i n t e . A u t o ­
m a t i z a r e a c o m p l e t ă — iată v i i t o r u l p r o c e d e u l u i de f u r n a l
şi a l prelucrării m e t a l u l u i pe întregul d r u m de l a m i n e ­
reu pînă la p r o d u s u l f i n i t .

Ce se întîmplă într-un laborator de uzină

I n c u r s u l p r o c e s u l u i de p r o d u c ţ i e , l a b o r a t o r u l prezintă
m e r e u d a t e c i f r i c e a s u p r a c o m p o z i ţ i e i oţelului sau a f o n t e i .
Acestea p e r m i t să se aprecieze proprietăţile m e c a n i c o ale
v i i t o a r e l o r p r o d u s e . O analiză precisă şi rapidă a m e t a l u l u i
este necesară şi l a oţelăria M a r t i n , deoarece de c o m p o z i ţ i a
m e t a l u l u i şi de c a n t i t a t e a i m p u r i t ă ţ i l o r c o n ţ i n u t e i n el
d e p i n d desfăşurarea p r o c e s u l u i şi c a n t i t a t e a a d a o s u r i l o r
necesare.
C u m se face a n a l i z a o ţ e l u l u i ?
P e n t r u d e t e r m i n a r e a c a r b o n u l u i , o c a n t i t a t e de oţel se
supune u n u i „ p r o c e s Bessemer" o r i g i n a l , a d i c ă se a.rde
într-un a p a r a t s p e c i a l , în atmosferă do o x i g e n l a l 0 0 0 —
1 100°C. I n acest caz c a r b o n u l se o x i d e a z ă c o m p l e t , t r a n s -
f o r m î n d u - s e în b i o x i d de c a r b o n . B i o x i d u l de c a r b o n este
c a p t a t de u n a b s o r b a n t s p e c i a l , de e x e m p l u a s c a r i t , a d i c ă
azbest î m b i b a t c u h i d r o x i d de s o d i u . Creşterea greutăţii
a b s o r b a n t u l u i arată c î t C O , s-a d e g a j a t l a arderea u n e i
p r o b e de oţel de g r e u t a t e c u n o s c u t ă şi p e r m i t e să se c a l c u ­
leze c o n ţ i n u t u l p r o c e n t u a l de c a r b o n în o ţ e l .
E x i s t ă m e t o d e s u f i c i e n t de precise şi dc r a p i d e care p e r ­
m i t d e t e r m i n a r e a c o n ţ i n u t u l u i de m a n g a n , s u l f , fosfor şi
s i l i c i u i n o ţ e l , ca şi a l t u t u r o r c e l o r l a l t e i m p u r i t ă ţ i .
D a r i n f o r m a ţ i i l e a s u p r a c o m p o z i ţ i e i c h i m i c e a oţelului
sint insuficiente p e n t r u a p r e c i e r e a proprietăţilor sale;
t r e b u i e c u n o s c u t ă de asemenea şi s t r u c t u r a m e t a l u l u i . I n
m e t a l u r g i e se a p l i c ă pe scară largă aşa-numita analiză
f i z i c o - c h i m i c ă , c a r e , în esenţă, c o n s t ă d i n d e t e r m i n a r e a
dependenţei proprietăţilor m e t a l u l u i de c o m p o z i ţ i a l u i .
D a t e l e o b ţ i n u t e se reprezintă sub formă de g r a f i c e , d e n u m i t e

203
d i a g r a m e de s t a r e . D e e x e m p l u , se p o a t e a l c ă t u i d i a g r a m a
t o p i r i i a l i a j e l o r de f i e r cu c a r b o n , care să a r a t e c u m variază
t e m p e r a t u r a de t o p i r e a m e t a l u l u i i n funcţie de c a r b o n u l
ce-1 c o n ţ i n e . Pe această d i a g r a m ă se p o a t e urmări uşor ce
s c h i m b ă r i se p r o d u c în m e t a l l a răcirea a c e s t u i a şi p r i n ce
t r a n s f o r m ă r i r e c i p r o c e sînt legaţi diferiţii c o m p u ş i ce intră
în s t r u c t u r a m e t a l u l u i . A n a l i z a f i z i c o - c h i m i c ă se utilizează
pe scară largă p e n t r u s t u d i u l p r o p r i e t ă ţ i l o r a l i a j e l o r .
S-a arătat m a i sus că c u c î t sînt m a i m i c i şi m a i c o m p a c t e
g r a n u l e l e d i n s t r u c t u r a interioară a m e t a l u l u i , c u atît este
m a i m a r e rezistenţa sa. S t r u c t u r a cristalină interioară a
m e t a l u l u i se s t u d i a z ă , de e x e m p l u , l a m i c r o s c o p . P e n t r u
aceasta p r o b a se p o l i z e a z ă , i a r a s u p r a suprafeţei şlefuite
o b ţ i n u t e se a c ţ i o n e a z ă c u d i f e r i t e substanţe c h i m i c o (aşa-
n u m i t a decapare).
I n c a z u l în care m e t a l u l n u este o m o g e n , diferiţii săi
c o m p o n e n ţ i sînt atacaţi în m o d d i f e r i t l a d e c a p a r e , ceea ce
se o b s e r v ă l a s t u d i u l m i c r o s c o p i e . Se înţelege că p e n t r u
a s t f e l de s t u d i i m e t a l o g r a f i c e este necesar u n m i c r o s c o p spe­
c i a l care f u n c ţ i o n e a z ă în l u m i n ă r e f l e c t a t ă , deoarece m e t a ­
l u l n u este t r a n s p a r e n t . Se o b ţ i n d a t e preţioase şi c u a j u t o r u l
cercetării c u raze R o n t g e n .
F ă r ă m e t o d e ştiinţifice precise de s t u d i u a l m e t a l e l o r ,
a l i a j e l o r şi p r o p r i e t ă ţ i l o r a c e s t o r a , a r f i do n e c o n c e p u t o b ţ i ­
nerea u n o r m a t e r i a l e c u p r o p r i e t ă ţ i d o r i t e , p r e s t a b i l i t e .

De la oţelăria Martin la producţia finită

Să ne î n t o a r c e m d i n n o u în secţia M a r t i n . T o p i r e a s-a
t e r m i n a t ; în c u p t o r u l M a r t i n străluceşte o r b i t o r m e t a l u l
t o p i t . A n a l i z a de l a b o r a t o r a arătat că s-a o b ţ i n u t oţel c u
c o m p o z i ţ i a c e r u t ă . S-ar părea că t o a t ă l u m e a p o a t e răsufla
u ş u r a t ă : d r u m u l î n d e l u n g a t şi d i f i c i l a l f i e r u l u i de Ia m i ­
n e r e u l a m e t a l s-a t e r m i n a t . L u c r u r i l e n u s t a u însă a ş a !
Oţelul f i n i t se toarnă în l i n g o t i e r e şi se lasă să se răcească.
Ce se î n t î m p l ă în acest caz?
L a r ă c i r e , o ţ e l u l scade ca v o l u m , „se c o n t r a c t ă " . Ca
r e z u l t a t , în p a r t e a superioară a l i n g o u l u i se formează o
retasură. E s t e c l a r că m e t a l u l c u * o j a s t f e l de retasură n u
p o a t e „ l u c r a " , de aceea p a r t e a superioară a l i n g o u l u i se
t a i e şi se t r i m i t e l a r e t o p i r e .

204
 L a răcirea oţelului în l i n g o t i e r e , m e t a l u l cristalizează
n e u n i f o r m , ceea ce are ca r e z u l t a t o structură n e o m o g e n ă
a l i n g o u l u i : lingă pereţii l i n g o t i e r e i c r i s t a l e l e sînt m i c i ,
în t i m p ce în s t r a t e l e m a i p r o f u n d e , u n d e răcirea se face m a i
l e n t , g r a n u l e l e de m e t a l sînt m a i m a r i . P e n t r u a e v i t a
n e o m o g e n i t ă ţ i l e şi a î m b u n ă t ă ţ i proprietăţile m e c a n i c e ale
m e t a l u l u i , lingourile trebuie prelucrate suplimentar, com­
primate.
L i n g o u r i l e încălzite l a 1 100 — 1 200°C t r e c l a b l u m i n g u r i
şi s l e b i n g u r i . A i c i l i n g o u l , încălzit l a roşu, este p r i n s între
valţuri între care distanţa scade t r e p t a t . I n acest caz m e t a ­
l u l l i n g o u l u i este c o m p r i m a t , a m e s t e c a t . U n d i s p o z i t i v
s p e c i a l deplasează l i n g o u l , îl întoarce pe o p a r t e şi pe a l t a .
P î n ă l a u r m ă l i n g o u ! iese d i n „strînsoarea de f i e r " a b l u -
m i n g u l u i sub f o r m a u n e i b a r e c u secţiune pătrată, care se
t a i e în b u c ă ţ i d i f e r i t e — b l u m u r i . L a s l e b i n g u r i , o pereche
de valţuri de presare sînt aşezate v e r t i c a l , i a r o altă pereche
— o r i z o n t a l . Deoarece fiecare pereche de v a l ţ u r i are a l t e
d i a m e t r e , l a s l e b i n g l i n g o u l n u se transformă i n b a r ă , c i
într-o p l a c ă , care se t a i e în „ s l e b u r i " .
D u p ă c u m se v e d e , Înainte de a t r i m i t e o ţ e l u l l a o p r e l u ­
crare u l t e r i o a r ă , t r e b u i e e f e c t u a t e succesiv d o u ă o p e r a ţ i i :
t u r n a r e a şi răcirea oţelului în l i n g o t i e r e şi u l t e r i o r p r e l u ­
crarea l i n g o u r i l o r în secţiile de l a m i n o a r e .
N u s-ar p u t e a oare c o m b i n a într-un m o d oarecare aceste
operaţii? L u c r u l acesta este p o s i b i l .
î n p r e z e n t există instalaţii p e n t r u t u r n a r e a c o n t i n u ă a
o ţ e l u l u i . A i c i oţelul se t o a r n ă într-un c r i s t a l i z o r — o l i n g o -
tieră c u pereţi d u b l i r ă c i ţ i c u a p ă . D u p ă c î t e v a m i n u t e ,
s t r a t u l e x t e r i o r de oţel s-a s o l i d i f i c a t , i a r u n m e c a n i s m
special t r a g e în jos l i n g o u l d i n c r i s t a l i z o r . î n p a r t e a de sus
intră n o i c a n t i t ă ţ i de m e t a l t o p i t , care, apăsînd a s u p r a s t r a -
t e l o r i n f e r i o a r e , n u p e r m i t f o r m a r e a de r e t a s u r i . A s t f e l se
o b ţ i n e ceva asemănător c u u n l i n g o u l u n g . î n t i m p u l în
care p r i m e l e p o r ţ i i de oţel a j u n g l a c a p ă t u l s i s t e m u l u i ,
m e t a l u l s-a s o l i d i f i c a t c o m p l e t . L i n g o u l o b ţ i n u t este o m o ­
gen, scad m u l t deşeurile. D u p ă tăierea l i n g o u l u i , d i n i n ­
stalaţie ies b l u m u r i f i n i t e .
î n p r e z e n t , ştiinţa şi p r a c t i c a m e t a l u r g i e i a u e l a b o r a t şi
a l t e procedee de î m b u n ă t ă ţ i r e a s t r u c t u r i i m e t a l u l u i . E s t e în
perspectivă i n t r o d u c e r e a pe scară largă a turnării oţelului
sub v i d . A s t f e l gazele d i z o l v a t e în m e t a l u l t o p i t se î n d e p ă r ­
tează, i a r s t r u c t u r a oţelului se î m b u n ă t ă ţ e ş t e .

205
 B l u m u r i l e şi s l e b u r i l e o b ţ i n u t e t r e c l a l a m i n o a r e . A i c i
m e t a l u l î n c ă l z i t l a roşu t r e c e p r i n t r - u n s i s t e m de v a l ţ u r i de
f o r m ă d i f e r i t ă şi iese d i n l a m i n o r s u b f o r m a u n u i l a m i n a t
c u p r o f i l u l necesar. O ţ e l u l este a p o i p r e l u c r a t c u a j u t o r u l a
d i f e r i t e m a ş i n i - u n e l t e ; se o b ţ i n în cele d i n u r m ă p r o d u s e l e
de o ţ e l aşa c u m s î n t e m o b i ş n u i ţ i să le v e d e m .
„ E i , în sfîrşit, d r u m u l f i e r u l u i se a p r o p i e de s f î r ş i t ! " ,
v e ţ i s p u n e . N u v ă g r ă b i ţ i ! F o a r t e adesea p r o d u s u l o b ţ i n u t
încă n u poate „luera".
Să v e d e m care s î n t c e r i n ţ e l e v i e ţ i i faţă de p r o d u s e l e d i n
m e t a l . Se î n ţ e l e g e că aceste c e r i n ţ e sînt f o a r t e v a r i a t e şi
d e p i n d de s c o p u l p i e s e i şi de c o n d i ţ i i l e în care ea „ l u c r e a z ă " .
D u p ă care p r o p r i e t ă ţ i se p o a t e a p r e c i a c a l i t a t e a m e t a l u ­
l u i ? E x i s t ă c î t e v a c r i t e r i i ale c a l i t ă ţ i i . Cele m a i i m p o r t a n t e
sînt: d u r i t a t e a , rezistenţa l a r u p e r e , p l a s t i c i t a t e a , elasti­
c i t a t e a , f l u a j u l ( c a p a c i t a t e a de a-şi s c h i m b a f o r m a c h i a r sub
i n f l u e n ţ a u n o r s a r c i n i m i c i , însă care a c ţ i o n e a z ă t i m p î n d e ­
l u n g a t ) . I n sfîrşit, o p r o p r i e t a t e f o a r t e i m p o r t a n t ă este r e z i s ­
t e n ţ a m e t a l u l u i , c a p a c i t a t e a sa de a s u p o r t a t i m p î n d e l u n g a t
s a r c i n i care v a r i a z ă ca m ă r i m e şi d i r e c ţ i e . A r b o r e l e c o t i t a l
m o t o r u l u i are o f o r m ă c o m p l i c a t ă şi f u n c ţ i o n e a z ă f o a r t e
i n t e n s : n u m a i într-un sezon a g r i c o l a r b o r e l e c o t i t a l u n u i
m o t o r de t r a c t o r face în m e d i e 50 000 000 de r o t a ţ i i . î n aceste
c o n d i ţ i i , şi m e t a l u l o b o s e ş t e ! De aceea este i m p o r t a n t să se
p o a t ă a p r e c i a l i m i t a de r e z i s t e n ţ ă a m e t a l u l u i , a d i c ă s a r c i n a
pe care o piesă o p o a t e s u p o r t a i n d i f e r e n t de c î t e o r i fără a se
distruge.
M a i jos se v a v o r b i şi despre o ţ e l u r i l e s p e c i a l e , care c o n ţ i n
a d a o s u r i de a l t e e l e m e n t e , ceea ce p e r m i t e a v a r i a în l i m i t e
l a r g i p r o p r i e t ă ţ i l e o ţ e l u l u i . S-a c o n s t a t a t însă c ă şi o ţ e l u r i l e -
c a r b o n s i m p l e sau f o n t e l e p o t a v e a , d u p ă o p r e l u c r a r e spe­
c i a l ă , p r o p r i e t ă ţ i d i f e r i t e l a u n a şi aceeaşi c o m p o z i ţ i e .
T u t u r o r le este c u n o s c u t ă c ă l i r e a o ţ e l u l u i , u n e x e m p l u de
p r e l u c r a r e t e r m i c ă a m e t a l u l u i . P r o d u s u l d i n o ţ e l se î n c ă l ­
zeşte p î n ă l a o t e m p e r a t u r ă de a p r o x i m a t i v 9 0 0 ° C . M e t a l u l
se r e s t r u c t u r e a z ă şi l a sfîrşitul î n c ă l z i r i i c o n s t ă d i n c r i s t a l e
m i x t e de f i e r g a m a şi c a r b u r ă de f i e r , F e C , a ş a - n u m i t a
3

a u s t e n i t ă . D u p ă aceea o ţ e l u l se i n t r o d u c e în a p ă rece. Ca
r e z u l t a t a l r ă c i r i i r a p i d e , a u s t e n i t ă se d e s c o m p u n e , d î n d
m a r t e n s i t a , d e o s e b i t de d u r ă . A s t f e l o ţ e l u l s-a c ă l i t .
L a răcirea r a p i d ă , i n s t r u c t u r a m e t a l u l u i s-au c r e a t t e n ­
s i u n i m e c a n i c e i n t e r n e care m ă r e s c f r a g i l i t a t e a o ţ e l u l u i . D e
aceea p r o d u s u l c ă l i t t r e b u i e d e c ă l i t , î n c ă l z i n d u - 1 d i n n o u ,

206
însă l a o t e m p e r a t u r ă r e l a t i v redusă, l a care s t r u c t u r a să n u
se s c h i m b e , d a r să dispară t e n s i u n i l e i n t e r n e . T e m p e r a t u r a
decălirii d e p i n d e de ceea ce este m a i a v a n t a j o s de păstrat în
m a i m a r e măsură — d u r i t a t e a sau e l a s t i c i t a t e a . P r a c t i c ,
i n s t r u m e n t e l e de o ţ e l , l a care ne interesează în special d u r i ­
t a t e a , se decălesc l a 100 — 150°C. L a confecţionarea a r c u r i l o r
sau a r e s o r t u r i l o r insă, este, d e s i g u r , m a i i m p o r t a n t ă elas­
t i c i t a t e a , de aceea ele se decălesc l a o temperatură m a i înaltă,
şi a n u m e p î n ă l a 2 5 0 — 3 0 0 ° C .
T r a t a m e n t u l t e r m i c p e r m i t e să se realizeze şi d i r i j a r e a
proprietăţilor f o n t e i .
A s t f e l , t r a t a m e n t u l t e r m i c p e r m i t e să fie m o b i l i z a t e rezer­
vele i n t e r n e ale rezistenţei m e t a l u l u i şi, fără a - i s c h i m b a
c o m p o z i ţ i a c h i m i c ă , să i se s c h i m b e proprietăţile într-un
sens sau a l t u l . Cerinţele i n d u s t r i e i faţă de p r o d u s e l e m e t a l i c e
sînt atît de m a r i şi de v a r i a t e , î n c î t n u se poate recurge n u m a i
Ia r e z e r v e l e i n t e r n e . T r e b u i e c h e m a ţ i în a j u t o r alţi m e m b r i
ai vastei f a m i l i i a elementelor chimice.

Prietenii şi duşmanii fierului

S-a c o n s t a t a t că n u î n t o t d e a u n a este necesar ca p r o p r i e ­

tăţile oţelului să f i e aceleaşi în întregul v o l u m a l p r o d u s u ­
l u i . De e x e m p l u , roţile v a g o a n e l o r de cale ferată sau a n g r e ­
n a j e l e d i f e r i t e l o r m e c a n i s m e t r e b u i e să î m b i n e d o u ă c a l i ­
tăţi care p a r opuse: t e n a c i t a t e a şi d u r i t a t e a . Într-adevăr,

207
p r i n d u r i t a t e trebuie să se caracterizeze n u m a i suprafaţa
acestor produse, adică stratele cele m a i exterioare ale m e t a ­
l u l u i , care sînt supuse s a r c i n i i m a x i m e şi t r e b u i e să reziste
l a uzură p r i n frecare.
Aceste produse se confecţionează d i n oţel tenace cu con­
ţinut redus de c a r b o n , iar a p o i suprafaţa l o r se cementează:
se încălzeşte piesa finită în prezenţa c a r b o n u l u i şi a o x i d u ­
l u i de c a r b o n l a 900°C. I n aceste condiţii c a r b o n u l începe
să pătrundă în m e t a l , însă n u m a i l a suprafaţă. Ca r e z u l t a t ,
u n s t r a t de m e t a l cu grosime de 0,5—2 m i l i m e t r i d e v i n e d u r ,
păstrîndu-se t e n a c i t a t e a s t r a t e l o r i n t e r i o a r e ale m e t a l u l u i .
P r i n încălzirea u n u i produs de oţel pînă l a 500°C în pre­
zenţa a m o n i a c u l u i , suprafaţa se saturează cu azot. I n acest
caz se formează n i t r u r a de fier, F e N , o substanţă atît de dură,
4

încît face ca suprafaţa să fie foarte rezistentă, cu t o a t e că

grosimea acestui „ b l i n d a j " n u este de loc m a r e . Acest proces
se numeşte n i t r u r a r e .
B e r i l u r i l e de fier, care se formează la încălzirea pieselor
în p u l b e r e de b e r i l i u , n u măresc n u m a i de 1,5 — 2 o r i rezis­
tenţa oţelului, c i îl şi protejează c o n t r a oxidării l a t e m p e r a ­
t u r i înalte. L a b o r u r a r e a oţelului, rezistenţa sa creşte de
trei ori.
Deseori p e n t r u îmbunătăţirea proprietăţilor oţelului p i e ­
sele se acoperă cu u n strat subţire a l u n u i a l t m e t a l . L u c r u l
acesta se poate face pe d i f e r i t e căi.
A s t f e l , oţelul se poate croma e l e c t r o l i t i c . Deşi grosimea
s t r a t u l u i de c r o m depus este în t o t a l de 0,005 m i l i m e t r i , el
este s u f i c i e n t p e n t r u a mări c o n s i d e r a b i l rezistenţa piesei.
N i c h e l u l se poate a p l i c a pe oţel şi m a i s i m p l u : piesa se
scufundă într-o soluţie de săruri de n i c h e l încălzită. F i e r u l ,
ca m e t a l m a i a c t i v , înlocuieşte n i c h e l u l , care se depune pe
suprafaţa piesei. Produsele n i c h e l a t e p o t f i u t i l i z a t e cu succes
la temperaturi ridicate.
A c o p e r i r i f o a r t e subţiri şi rezistente se p o t obţine p r i n
m e t o d a cu seîntei electrice. Piesa de oţel se leagă de o sursă
de c u r e n t şi de suprafaţa acesteia se a p r o p i e u n a l t e l e c t r o d ,
făcut d i n m e t a l u l ce se doreşte să fie a p l i c a t pe oţel. Se p r o ­
duce o descărcare şi p a r t i c u l e e x t r e m de m i c i ale m e t a l u ­
l u i p r o t e c t o r încep să se pulverizeze şi să se depună pe supra­
faţa piesei r e s p e c t i v e . Aceeaşi metodă p e r m i t e să se aplice
pe suprafaţă carbon şi a l i a j e d u r e , în u l t i m u l caz rezistenţa
piesei crescînd dc zeci de o r i .

208
 Pină a c u m s-a v o r b i t n u m a i despre suprafaţa pieselor d i n
oţel şi despre î m b u n ă t ă ţ i r e a proprietăţilor acesteia cu a n u ­
m i t e e l e m e n t e care j o a c ă r o l u l de a j u t o a r e ale f i e r u l u i . U n
a r s e n a l i n e p u i z a b i l de proprietăţi d i n t r e cele m a i preţioase
posedă însă n u m e r o a s e l e a l i a j e pe bază de f i e r . E l e se o b ţ i n
de o b i c e i d i n fier f o r j a b i l , căruia i se adaugă, în c u p t o a r e
M a r t i n sau e l e c t r i c e , a l t e e l e m e n t e i n cantităţi c a l c u l a t e
riguros.
P e n t r u a adăuga oţelului c r o m , m o l i b d e n , w o l f r a m , de
o b i c e i se i n t r o d u c în c u p t o r n u c h i a r aceste e l e m e n t e s i n g u r e ,
c i a l i a j e l e l o r c u f i e r u l , aşa-numitele f e r o a l i a j e . F e r o c r o m u l ,
de e x e m p l u , c o n ţ i n e 6 0 % c r o m , f e r o m o l i b d e n u l pînă la
7 5 % molibden.
I n p r e z e n t , influenţa adăugării l a oţel a d i f e r i t e l o r ele­
m e n t e este d e s t u l de b i n e s t u d i a t ă , a s t f e l î n c î t se p o a t e p r e ­
vedea d i n a i n t e c u m v a înrîuri a s u p r a proprietăţilor oţelu­
l u i u n adaos sau a l t u l . A ş a , de p i l d ă , adăugarea l a oţel a
s i l i c i u l u i îi măreşte e l a s t i c i t a t e a , a m a n g a n u l u i — t e n a ­
c i t a t e a şi rezistenţa l a ş o c .
Oţelul care c o n ţ i n e w o l f r a m c a p ă t ă o rezistenţă n e o b i ş ­
n u i t ă , care se păstrează şi l a t e m p e r a t u r i înalte. Acest l u c r u
este f o a r t e i m p o r t a n t , deoarece, l a v i t e z e m a r i de tăiere a
m e t a l u l u i , cuţitul se î n c i n g e d i n cauza frecării s i , dacă este
c o n f e c ţ i o n a t d i n oţel o b i ş n u i t , îşi p i e r d e d u r i t a t e a . P e n t r u
oţelul cu w o l f r a m însă, care se şi numeşte „oţel r a p i d " ,
această încălzire n u este g r a v ă : el rămîne d u r şi I n c o n ţ i -
n u a r e . I n c o m p o z i ţ i a a c e s t u i o ţ e l , în afară de w o l f r a m ( 1 8 % ) ,
intră c r o m ( 4 % ) şi v a n a d i u ( 1 % ) .
I n m o d a n a l o g a c ţ i o n e a z ă adăugarea l a oţel a b o r u l u i .
N i o b i u l face ca o ţ e l u l să f i e d e o s e b i t do p o t r i v i t p e n t r u c o n ­
fecţionarea e l e c t r o z i l o r a p a r a t e l o r de sudură electrică:
s u d u r a în acest caz este rezistentă şi c u r a t ă .
Prezenţa s i m u l t a n ă în oţel a w o l f r a m u l u i , m o l i b d e n u l u i
şi v a n a d i u l u i conferă a l i a j u l u i o rezistenţă atît de m a r e , î n c î t
poate f i u t i l i z a t p e n t r u confecţionarea b l i n d a j u l u i l a t a n c u r i
( p r e c u m şi a c a p e t e l o r p r o i e c t i l e l o r care s t r ă p u n g acest
blindaj).
E s t e f o a r t e interesantă influenţa v a n a d i u l u i a s u p r a p r o ­
p r i e t ă ţ i l o r o ţ e l u l u i . R o l u l său este d u b l u : c a r b u r i l e de v a n a ­
d i u , i n c l u s e l a t o p i r e în s t r u c t u r a o ţ e l u l u i , măresc m u l t r e z i s ­
t e n ţ a a c e s t u i a . Ce î n s e a m n ă aceasta? V a n a d i u l leagă şi
î n d e p ă r t e a z ă d i n oţel sub f o r m ă de zgură gazele d i z o l v a t e ,
şi a n u m e a z o t u l şi o x i g e n u l , de aceea o ţ e l u l c a p ă t ă o s t r u c ­
t u r ă m a i d e n s ă , m a i f i n g r a n u l a t ă . Ca r e z u l t a t creşte r e z i s ­
tenţa p r o d u s e l o r .
D r e p t m o d i f i c a t o r i se utilizează de asemenea e l e m e n t e l e
g r u p e i a d o u a a s i s t e m u l u i p e r i o d i c — m a g n e z i u ] şi s t r o n ­
ţ i u l . Stronţiul leagă s u l f u l şi f o s f o r u l , c o n ţ i n u t u l acestor

210
impurităţi dăunătoare i n oţel scazînd do 2—3 o r i ( s u l f u l )
şi de 10 o r i ( f o s f o r u l ) .
C a l i t a t e a oţelului este î m b u n ă t ă ţ i t ă şi p r i n adăugarea
de z i r c o n i u . C r o m u l face ca oţelul să d e v i n ă f o a r t e r e z i s t e n t
la c o r o z i u n e . A s t f e l , i n c o m p o n e n ţ a oţelului i n o x i d a b i l
intră 1 8 % c r o m şi 9 % n i c h e l . D i n acest oţel se c o n f e c ţ i o ­
nează n u m e r o a s e piese i m p o r t a n t e de m a ş i n i , aparatură
c h i m i c ă , p r e c u m şi c o r p u r i l e s u b m a r i n e l o r . A l i a j u l care
c o n ţ i n e 3 5 % n i c h e l şi 8 % c r o m („elinvarul") este f o a r t e elas­
t i c , de aceea se utilizează p e n t r u confecţionarea d i f e r i t e l o r
a r c u r i , i n c l u s i v a celor p e n t r u ceasornice.
D i n t r e c e l e l a l t e a l i a j e pe bază de fier a m i n t i m a l i a j u l
„ i n v a r " , care are u n c o e f i c i e n t f o a r t e m i c de d i l a t a r e şi care
c o n ţ i n e 3 6 % n i c h e l , 0 , 5 % m a g n e z i u şi 0 , 5 % c a r b o n . A c e s t
a l i a j este f o a r t e necesar p e n t r u confecţionarea a p a r a t e l o r de
p r e c i z i e . D i n el se p o t face d i f e r i t e e t a l o a n e şi c a l i b r e . I n v a ­
r u l p o a t e î n l o c u i a l i a j u l m u l t m a i s c u m p de platină şi i r i -
d i u , p o s e d î n d aceleaşi proprietăţi.
A l i a j u l care c o n ţ i n e 4 6 % n i c h e l şi 0 , 1 5 % c a r b o n î n l o c u ­
ieşte c u succes p l a t i n a cea s c u m p ă , c î n d v a considerată de
n e î n l o c u i t în c a z u r i l e în care t r e b u i a s u d a t m e t a l pe s t i c l ă :
p l a t i n a şi s t i c l a a u coeficienţi de d i l a t a r e f o a r t e a p r o p i a ţ i .
A l i a j u l n o s t r u , care d i n această cauză se numeşte „ p l a t i -
n i t " , are acelaşi c o e f i c i e n t de d i l a t a r e , d a r este cu m u l t m a i
ieftin.
V e d e ţ i ce m u l t e a j u t o a r e are f i e r u l ? U n e o r i însă f i e r u l şi
a j u t o r u l l u i fac s c h i m b de l o c u r i ; f i e r u l serveşte ca adaos
la a l t e m e t a l e . A s t f e l , în f o a r t e c u n o s c u t u l a l i a j „ n i c r o m " ,
u t i l i z a t p e n t r u confecţionarea s p i r e l o r a p a r a t e l o r de î n c ă l ­
zire electrică, f i e r u l intră în proporţie de 1 6 % . B a z a a l i a j u ­
l u i o reprezintă n i c h e l u l ( 6 7 , 5 % ) şi c r o m u l ( 1 5 % ) , după c u m
se vede şi d i n d e n u m i r e a a l i a j u l u i .
E s t e b i n e c u n o s c u t ă r e m a r c a b i l a c o l a b o r a r e a f i e r u l u i cu
b e t o n u l în construcţiile de b e t o n a r m a t . I n acestea se î m b i n ă
c a l i t ă ţ i l e p o z i t i v e ale a m b e l o r m a t e r i a l e şi sînt e v i t a t e în
m a r e măsură n e a j u n s u r i l e pe care le prezintă separat b e t o ­
n u l şi f i e r u l .
F i e r u l are m u l ţ i p r i e t e n i . A r e însă şi d u ş m a n i . T r e b u i e
a m i n t i t că s u l f u l şi f o s f o r u l înrăutăţesc m u l t proprietăţile
m e t a l u l u i , făcîndu-1 c a s a n t . P e n t r u respectarea adevărului
r e m a r c ă m că m i c i c a n t i t ă ţ i de fosfor în fontă sînt c h i a r
u t i l e , deoarece î m b u n ă t ă ţ e s c calităţile de t u r n a r e ale f o n t e i .

14 211
Duşmanii f i e r u l u i s i n i substanţele c h i m i c e agresive. A c ţ i u ­
n i l e c h i m i c e d i s t r u c t i v e ale m e d i u l u i înconjurător a s u p r a
m e t a l u l u i sînt c u p r i n s e sub d e n u m i r e a de c o r o z i u n e . Coro­
z i u n e a este o u r g i e groaznică a t e h n i c i i , deoarece d i n cauza
ei se p i e r d e a n u a l pînă l a 3 5 % d i n întregul m e t a l obţinut i n
acest t i m p !
Care este cauza c o r o z i u n i i ? A e r u l conţine întotdeauna o
c a n t i t a t e oarecare de b i o x i d de c a r b o n p r e c u m şi compuşi
o x i g e n a ţ i a i s u l f u l u i , formaţi l a arderea c o m b u s t i b i l i l o r .
Acest f a p t , î m p r e u n ă cu acţiunea u m i d i t ă ţ i i şi a o x i g e n u l u i ,
duce l a d i s t r u g e r e a acoperişurilor d i n f i e r , a coşurilor de f u m
d i n f i e r ş . a . m . d . A c e s t a este u n e x e m p l u de c o r o z i u n e gazoasă.
O a s t f e l de c o r o z i u n e d i s t r u g e o b i e c t e l e d i n fier în u z i n e l e
c h i m i c e , în care a e r u l c o n ţ i n e u r m e de substanţe atît de ac­
t i v e ca a c i d u l c l o r h i d r i c gazos, o x i z i i de a z o t .
Se înţelege că în măsură şi m a i m a r e sînt corodate t u b u r i l e
d i n oţel p r i n care se transportă d i f e r i t e l e l i c h i d e agresive
în u z i n e l e c h i m i c e . D i n cauza c o r o z i u n i i c h i m i c e , aceste
t u b u r i t r e b u i e confecţionate d i n m a t e r i a l e s p e c i a l e : d i f e ­
r i t e a l i a j e , mase p l a s t i c e ş.a.m.d.
Cel m a i a p r i g duşman a l f i e r u l u i este „ i n o f e n s i v a " a p ă ,
c u n o s c u t ă t u t u r o r . C a n t i t a t e a cea m a i m a r e de fier se p i e r d e
d i n cauza c o r o z i u n i i u m e d e , care se p r o d u c e l a c o n t a c t u l
o b i e c t e l o r m e t a l i c e cu apa sau c u v a p o r i i de apă. Esenţa
acesteia constă în înlocuirea h i d r o g e n u l u i d i n apă c u f i e r :

Fe + 2H +
-» Fe 2 +
+ H . 2

Această reacţie este asemănătoare cu reacţia f i e r u l u i c u

a c i z i i , d a r , d e s i g u r , a c i z i i , disociaţi în soluţii, d a u cu m u l t
m a i m u l ţ i i o n i de h i d r o g e n , de aceea c o r o z i u n e a c h i m i c ă se
produce m u l t m a i r a p i d .
Ca şi în c a z u l a l t o r reacţii c h i m i c e , c o r o z i u n e a v a decurge
m a i r a p i d dacă p r o d u s e l e ce se formează în reacţie sînt legate
în d i f e r i t e m o d u r i . Se înţelege că b i o x i d u l de c a r b o n , legînd
i o n i i de f i e r , favorizează c o r o z i u n e a :

Fe 2 +
+ C0 2 + 1 I 0 h> F e C 0
2 3 + 2II .
+

Acelaşi r o l îl are şi o x i g e n u l d i n aer, care, legînd h i d r o ­

g e n u l d e g a j a t l a c o r o z i u n e , o favorizează. I n p l u s , o x i g e n u l ,
înlăturînd h i d r o g e n u l , care protejează suprafaţa f i e r u l u i

212
(depolarizare), accelerează de a s e m e n e a c o r o z i u n e a . I n
s f î r ş i t , o x i g e n u l o x i d e a z ă f i e r u l b i v a l e n t , făeindu-1 să d e v i n ă
t r i v a l e n t . R e z u l t a t u l t o t a l a l p r o c e s e l o r c a r e se d e s f ă ş o a r ă
în c o r o z i u n e a u m e d ă se p o a t e e x p r i m a p r i n e c u a ţ i a :

4Fe + 2H 0 +
2 30 2 -> 2 ( F e 02 3 •H 0).
2

A s t f e l r u g i n a este u n o x i d h i d r a t a t a l f i e r u l u i .
D e ee f i e r u l c h i m i c p u r este m u l t m a i r e z i s t e n t l a c o r o ­
ziune decît m e t a l u l t e h n i c obişnuit? Acest lucru devine clar
d a c ă c o n s i d e r ă m c o r o z i u n e a ca u n p r o c e s e l e c t r o c h i m i e .
A m i n t i m c ă l a c o n t a c t u l a d o u ă m e t a l e care se deosebesc
î n t r e ele p r i n u ş u r i n ţ a d i f e r i t ă c u c a r e c e d e a z ă e l e c t r o n i i de
valenţă, adică p r i n a c t i v i t a t e a lor chimică, apare o dife­
r e n ţ ă de p o t e n ţ i a l , m e t a l u l m a i p u ţ i n a c t i v d e v e n i n d e l e c t r o -
n e g a t i v , i a r c e l m a i a c t i v — e l c c t r o p o z i t i v . î n c a z u l în care
a p a c o n ţ i n e c h i a r o c a n t i t a t e m i c ă de e l e c t r o l i t , în ea se
f o r m e a z ă u n e l e m e n t g a l v a n i c : h i d r o g e n u l se d e g a j e a z ă la
e l e c t r o d u l f o r m a t de m e t a l u l m a i p u ţ i n a c t i v , i n t i m p ce
m e t a l u l m a i a c t i v se d i z o l v ă . M e t a l e l e p u r e n u f o r m e a z ă
m i c r o e l e m e n t e g a l v a n i c e , de aceea ele s î n t m a i s t a b i l e .
D a r m i c r o e l e m e n t e g a l v a n i c e n u formează n u m a i două
m e t a l e . A s t f e l , la r u g i n i r e a oţelului-carbon obişnuit apare
u n m i c r o e l e m e n t g a l v a n i c , în c a r e f i e r u l serveşte d r e p t c a t o d
şi de aceea se d i s t r u g e , i a r r o l u l a n o d u l u i îl are o c a r b u r a de
f i e r — c e m e n t i t a . M i c r o e l e m e n t u l g a l v a n i c se p o a t e f o r m a
şi în c a z u l în c a r e pe s u p r a f a ţ a m e t a l u l u i e x i s t ă i m p u r i t ă ţ i :
p r a f , b u c ă ţ e l e de c ă r b u n e ş . a . m . d .
Se ştie c ă , p e n t r u a p r o t e j a f i e r u l c o n t r a c o r o z i u n i i , u n e l e
o b i e c t e se a c o p e r ă c u z i n c ( z i n c a r e ) sau c u s t a n i u ( c o s i -
t o r i r e ) . I n cazul deteriorării s t r a t u l u i p r o t e c t o r (zgîrieturi,
f i s u r i ş . a . m . d . ) , p r o c e s e l e de c o r o z i u n e se d e s f ă ş o a r ă d i f e r i i .
I n p r i m u l caz se d i s t r u g e z i n c u l , e l f i i n d m a i a c t i v decît
f i e r u l , i a r în a l d o i l e a caz f i e r u l , d e o a r e c e s t a n i u ] este u n
m e t a l m a i puţin a c t i v .
D i n a c e e a ş i c a u z ă , c î n d se d e t e r i o r e a z ă a c o p e r i r i l e d e
n i c h e l , se d i s t r u g e şi f i e r u l , i a r n i c h e l u l , m a i p u ţ i n a c t i v , se
p ă s t r e a z ă . D i n acest p u n c t de v e d e r e , f r u m o a s e l e p r o d u s e
n i c h e l a t e , o r i c î t a r p ă r e a ele de „ a r i s t o c r a t i c e " în c o m p a r a ţ i e
c u g ă l e ţ i l e o b i ş n u i t e , a c o p e r i t e c u z i n c şi de loc s t r ă l u c i t o a r e ,
p i e r d t o t u ş i î n t r e c e r e a c u acestea d i n urmă c î n d sînt a t i n s e
de c o r o z i u n e .

2n
 Deoarece p e n t r u f o r m a r e a u n u i m i c r o e l e m e n t g a l v a n i c este
necesară o soluţie de e l e c t r o l i t , coroziunea se desfăşoară
deosebit de i n t e n s în apa sărată de m a r e , în aceasta f i i n d
d i z o l v a t e numeroase săruri. C h i a r în apa de p l o a i e , r e l a t i v
curată, nimeresc d i n aerul prăfuit s u f i c i e n t e substanţe p e n t r u
a se asigura formarea u n u i c u p l u g a l v a n i c , ceea ce înseamnă
şi c o r o z i u n e .
Procesele de coroziune cu care a m făcut cunoştinţă a i c i
n u m a i pe s c u r t sînt deosebit de c o m p l e x e . De aceea, cu t o a t e
e f o r t u r i l e u n u i m a r o număr de savanţi, coroziunea prezintă
încă m u l t e aspecte n e c l a r e , şi t e o r i i l e e x i s t e n t e sînt deseori
d i s c u t a b i l e . Ştiinţa se dezvoltă însă c o n t i n u u , z i de zi se
acumulează d a t e t o t m a i n o i care ne p e r m i t să ne reprezen­
tăm t o t m a i corect şi m a i precis procesele care se p r o d u c i n
c a d r u l c o r o z i u n i i şi să învăţăm c u m le p u t e m c o n t r o l a .
Care sînt m i j l o a c e l e de protecţie împotriva c o r o z i u n i i ?
î n p r i m u l rînd este necesar să t i n d e m spre obţinerea u n e i
suprafeţe omogene. Suprafeţele şlefuite sînt puţin atacate
de c o r o z i u n e , deoarece ele prezintă m a i puţine neomogeni-
tăţi mecanici- care să favorizeze o x i d a r e a neuniformă şi
f o r m a r e a u n o r m i c r o e l e m e n t e g a l v a n i c e . D i n aceeaşi cauză,
obiectele t r e b u i e curăţate de p r a f .
A c o l o u n d e este p o s i b i l , m e t a l u l t r e b u i e p r o t e j a t c o n t r a
u m i d i t ă ţ i i . Cel m a i s i m p l u m o d de a realiza o astfel de p r o ­
tecţie este ungerea obiectelor confecţionate d i n fier cu u n s o r i ,
a l căror s t r a t n u p e r m i t e accesul umidităţii şi a l o x i g e n u l u i
l a suprafaţă. Deseori, produsele d i n fier se vopsesc sau se
lăcuiesc, sau, după c u m a m arătat, se cositoresc, se z i n -
chează, se nichelează.
Cunoaştem cromaroa oţelului. Rezistenţa la coroziune a
p r o d u s e l o r c r o m a t e se explică p r i n f a p t u l că c r o m u l sc aco­
peră f o a r t e r a p i d , în c o n t a c t cu a e r u l , cu u n s t r a t e x t r e m de
subţire de o x i d dens şi omogen, C r 0 , care n u a d m i t e acce­
2 3

sul umidităţii şi a l o x i g e n u l u i l a m e t a l şi do aceea îl p a s i v i -

zează în m o d s i g u r .
D i n păcate, o x i z i i f i e r u l u i însuşi n u pasivizează m e t a l u l
d e c i t în cazul in care a u fost obţinuţi in condiţii speciale.
De regulă, o x i z i i de pe suprafaţa f i e r u l u i sînt atît de poroşi,
i n c i t n u împiedică r u g i n i r e a ulterioară.

214
 Suprafaţa o b i e c t e l o r m e t a l i c e încălzite t i m p îndelungat
î n t r - o s o l u ţ i e c o n c e n t r a t ă de s a l p e t r u 'şi a l c a l i i se î n c h i d e
l a c u l o a r e ca u r m a r e a f o r m ă r i i u n e i p e l i c u l e p r o t e c t o a r e de
o x i d . A c e s t proces de p a s i v i z a r e a f i e r u l u i se n u m e ş t e b r u -
n a r e . P e l i c u l e p r o t e c t o a r e f o a r t e r e z i s t e n t e se o b ţ i n l a fos-
f a t a r e a suprafeţei c u fosfaţi de f i e r şi de m a n g a n .
S t u d i i n d procesele e l e c t r o c h i m i c e care se p r o d u c l a r u g i -
n i r e , o a m e n i i a u găsit m e t o d e i n g e n i o a s e de l u p t ă c o n t r a
c o r o z i u n i i . D e e x e m p l u , d a c ă de f u n d u l u n u i v a p o r se f i x e a z ă
o p l a c ă de z i n c şi a p o i se leagă p r i n t r - u n c o n d u c t o r de c o r p u l
m e t a l i c a l n a v e i , z i n c u l se v a d i z o l v a , i a r c o r p u l de oţel v a
rămîne nevătămat.
Se fac c e r c e t ă r i p e r s e v e r e n t e p e n t r u a găsi s u b s t a n ţ e care să
încetinească coroziunea, catalizatori n e g a t i v i a i coroziunii
( i n h i b i t o r i ) . D r e p t a s t f e l de s u b s t a n ţ e servesc, de e x e m p l u ,
c r o m a t u l de s o d i u şi s u b s t a n ţ e o r g a n i c e , ca f o r m o l u l şi
u r o t r o p i n a . P r o b l e m a l u p t e i c o n t r a c o r o z i u n i i c o n t i n u ă să
i'ămînă o p r o b l e m ă ş t i i n ţ i f i c ă d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e ,
care a t r a g e forţe ş t i i n ţ i f i c e c o n s i d e r a b i l e .

„Epoca fierului" continuă

F i e r u l este c u n o s c u t o m u l u i de m i i de a n i . I n t r o d u c e r e a
o b i e c t e l o r c o n f e c ţ i o n a t e d i n f i e r în p r a c t i c a m u n c i i o a m e n i l o r
în locul cuprului şi a l b r o n z u l u i a c o n s t i t u i t o revoluţie
tehnică a t î t dc i m p o r t a n t ă , î n c î t o m a r e p e r i o a d ă d i n v i a ţ a
omenirii este denumită „epoca fierului". Astăzi, perioada
in care trăim este deseori denumită epoca materialelor
p l a s t i c e , u n e o r i e p o c a a l u m i n i u l u i , d a r r a r e o r i se m a i v o r ­
beşte despre „epoca fierului". Şi pe n e d r e p t !
Să j u d e c ă m . S-a c a l c u l a t c ă în î n t r e a g a i s t o r i e a o m e n i r i i
s-au e x t r a s d i n P ă m î n t c î t e v a m i l i a r d e de t o n e de f i e r . M a r e
p a r t e d i n a c e a s t ă c a n t i t a t e a fost p u s ă în s l u j b a o m u l u i în
cursul ultimei sute de a n i .
I n acest t i m p o a m e n i i a u î n c e p u t să u t i l i z e z e n u m e r o a s e
materiale noi, dintre care aluminiul, titanul, wolframul,
v a n a d i u ] , materialele plastice ş.a.m.d. I n acelaşi t i m p însă
creşte în f i e c a r e a n şi p r o d u c ţ i a de f i e r . D a c ă în 1900 în î n ­
t r e a g a l u m e s-au o b ţ i n u t c i r c a 42 000 000 de t o n e de fier,

215
in 1940 s-au o b ţ i n u i 105 0 0 0 000 de t o n e . î n 1965 se p r e v e d e
1

să se o b ţ i n ă în U n i u n e a S o v i e t i c ă p î n ă l a 9 1 000 000 de t o n e
de o ţ e l , ' i a r în 1980 p î n ă l a 250 000 000 de tone do oţel.
Fără îndoială, dominaţia fierului se reduce o dată cu
introducerea în t e h n i c ă a noilor materiale. E s t e şi f i r e s c :
fiecare m a t e r i a l t r e b u i e f o l o s i t c u u t i l i t a t e a maximă acolo
u n d e este m a i r a ţ i o n a l . în a v i a ţ i e , f i e r u l „ n u este admis"
de c ă t r e a l i a j e l e de a l u m i n i u şi de m a g n e z i u . Şi în cosmos,
după toate probabilităţile, fierul n u va putea f i întîlnit,
ca şi c u m i i de a n i în u r m ă , d e c î t sub f o r m ă de m e t e o r i ţ i :
nu are proprietăţi utile în construcţia de nave cosmice.
Chiar şi pe Pămînt fierul are în prezent numeroşi concu­
r e n ţ i : î n t r - u n şir de p r o d u s e este î n l o c u i t de a l u m i n i u şi de
materialele plastice. Perspective mari prezintă metalele
r e c e n t i n t r o d u s e : t i t a n u l , c a r e , în s p e c i a l , este c u m u l t m a i
p u ţ i n s e n s i b i l Ia c o r o z i u n e şi de aceea „ t r ă i e ş t e " peste o sută
de a n i ; v a n a d i u l , b e r i l i u l şi a l t e l e , despre care se v a v o r b i
în capitolul următor.

Cu toate avantajele lor indiscutabile însă, t o a t e aceste

m e t a l e a u u n n e a j u n s e x t r e m de i m p o r t a n t : sînt s c u m p e şi
p r o d u c ţ i a l o r se e x p r i m ă p r i n c i f r e care g r e u se p o t c o m p a r a

1
I n c a d r u l p o l i t i c i i de i n d u s t r i a l i z a r e s o c i a l i s t ă a ţ ă r i i , dusă de
P . M . R . , d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i s i d e r u r g i c e a R . P . R . este u n a d i n p r e ­
ocupările p r i n c i p a l e ale p u t e r i i p o p u l a r e .
I m e d i a t d u p ă n a ţ i o n a l i z a r e s-au l u a t măsuri p e n t r u r e c o n s t r u i r e a
i n d u s t r i e i s i d e r u r g i c e , p e n t r u m o d e r n i z a r e a v e c h i l o r instalaţii, p e n t r u
i n t r o d u c e r e a de instalaţii n o i de m a r e c a p a c i t a t e , p e n t r u mărirea
' c a p a c i t ă ţ i l o r i n s t a l a t e . S-au c o n s t r u i t f u r n a l e înalte de c a p a c i t ă ţ i
r i d i c a t e şi c u u n g r a d înalt de a u t o m a t i z a r e , c o m p a r a b i l e c u cele d i n
ţările p u t e r n i c i n d u s t r i a l i z a t e . F u r n a l e l e înalte c o n s t r u i t e în u l t i m i i
a n i a u a t i n s c a p a c i t a t e a de 1 000 m c , f a ţ ă de 180 m c în 1938. î n c ă d i n
1957, în c e n t r u l s i d e r u r g i c de l a H u n e d o a r a , s-a p u s în funcţiune o
o ţ e l ă r i e e c h i p a t ă c u c u p t o a r e de 20 t o n e , i a r în v i i t o r s-au p r e v ă z u t
n o i o ţ e l ă r i i e c h i p a t e c u c u p t o a r e de 185 — 400 t o n e c a p a c i t a t e . E s t e
s u f i c i e n t a arăta c ă p r o d u c ţ i a u n u i c u p t o r de 400 t o n e de l a H u n e d o a r a
este superioară p r o d u c ţ i e i de o ţ e l a R o m î n i e i d i n 1938. P r o d u c ţ i a de
f o n t ă a f o s t în 1964 de cea. 14^2 o r i m a i m a r e ca în 1938, i a r cea de oţel
de a p r o a p e 1 1 o r i . N u m a i în p e r i o a d a 1959 — 1963, a t î t p r o d u c ţ i a de
f o n t ă , c î t şi cea de oţel s-au d u b l a t . I n această p e r i o a d ă s-a d e z v o l t a t
p r o d u c ţ i a de oţeluri s p e c i a l e p e n t r u r u l m e n ţ i , p e n t r u i n d u s t r i a e l e c t r o ­
t e h n i c ă e t c , c a şi p r o d u c ţ i a de oţeluri i n o x i d a b i l e , r e f r a c t a r e şi a l t e l e .
C a l i t a t e a m i n e r e u l u i dc f i e r s-a î m b u n ă t ă ţ i t p r i n r e a l i z a r e a de i n s t a ­
laţii de î m b o g ă ţ i r e şi a g l o m e r a r e .
A început c o n s t r u c ţ i a c o m b i n a t u l u i s i d e r u r g i c de l a Galaţi — u n u l
d i n cele m a i m a r i o b i e c t i v e i n d u s t r i a l e a l e ţ ă r i i , care l a începutul
d e c e n i u l u i v i i t o r v a l i v r a o p r o d u c ţ i e de o ţ e i ce v a depăşi întreaga
p r o d u c ţ i e a ţării d i n 1963 (N.t ) .

216
ou cele ale f i e r u l u i . A s t f e l , v a n a d i u l sc obţine i n prezent în
c a n t i t a t e a p r o x i m a t i v de 20 000 de o r i m a i mică decît f i e r u l
şi n u m a i de 5 o r i m a i mare decît a u r u l . 9 0 % d i n întreaga
producţie de w o l f r a m se utilizează p e n t r u obţinerea oţelului
pe bază de f i e r , căci obiectele făcute n u m a i d i n el ar f i exce­
siv de scumpe.
In prezent, partea f i e r u l u i reprezintă 9 4 % d i n c a n t i t a t e a
totală a m e t a l e l o r u t i l i z a t e în tehnică. T o a t e acestea p e r m i t
să se a f i r m e că t e h n i c a se v a d e z v o l t a încă t i m p îndelungat
p r i n îmbinarea raţională a m a t e r i a l e l o r n o i cu cele vechi
şi m a i ales cu încercatul m e t a l — f i e r u l .
DAR D A C Ă N-AR MAI
EXISTA FIERUL?

A t u n c i s-ar p r o d u c e o catastrofă c u a d e v ă r a t m o n d i a l ă .
Iată c u m o descrie s a v a n t u l s o v i e t i c F e r s m a n : „ . . . P e străzi
s-ar vedea s e m n e l e u n e i d i s t r u g e r i g r o a z n i c e : n i c i şine, n i c i
vagoane, n i c i l o c o m o t i v e , n i c i a u t o m o b i l e . . . chiar pietrele
de p a v a j s-ar t r a n s f o r m a i n t r - u n p r a f a r g i l o s , i a r p l a n t e l e
ar î n c e p e să se pipernicească şi să piară fără acest m e t a l
d ă t ă t o r de v i a ţ ă . D i s t r u g e r e a s-ar î n t i n d e ca u n u r a g a n pe
întregul P ă m î n t şi p i e i r e a o m e n i r i i a r f i i n e v i t a b i l ă .
De a l t f e l o m u l n u a r a j u n g e să trăiască p î n ă l a acest
m o m e n t deoarece, f i i n d l i p s i t de cele t r e i g a m e de f i e r d i n
c o r p u l şi sîngele său, şi-ar î n c e t a existenţa înainte de a se
fi produs evenimentele descrise...".
I a r d a c ă i p o t e z a p r i v i t o a r e l a e x i s t e n ţ a n u c l e u l u i de f i e r
a l P ă m î n t u l u i este reală, dispariţia f i o r u l u i a r î n s e m n a
pieirea planetei noastre.
Se înţelege c ă n u se p o a t e î n t î m p l a n i m i c asemănător şi
că această i m a g i n e f a n t a s t i c ă a r e d o a r r o s t u l de a s u b l i n i a
m a r e l e r o l a l f i e r u l u i în v i a ţ a n o a s t r ă .
A c e a s t ă p r o b l e m ă p o a t e f i însă pusă şi pe o bază c u t o t u l
reală. I n esenţă, a c t i v i t a t e a c o n ş t i e n t ă a o m u l u i a r e ca
u r m a r e că f i e r u l , c o n c e n t r a t în z ă c ă m i n t e l e m i n i e r e şi e x t r a s
p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e i n d u s t r i e i , se dispersează c o n t i n u u pe
întreaga p l a n e t ă şi se p i e r d e i r e v e r s i b i l . N u e g r e u de înţeles
îngrijorarea o a m e n i l o r de ştiinţă în legătură c u p r o b l e m a
ce se v a î n t â m p l a d a c ă se v o r e p u i z a b o g a t e l e z ă c ă m i n t e de
f i e r , care n u sînt p r e a n u m e r o a s e pe p l a n e t a n o a s t r ă . A c e s t
f a p t n e îndreptăţeşte să p u n e m — de astă dată în m o d c u
t o t u l serios — î n t r e b a r e a care alcătuieşte t i t l u l c a p i t o l u l u i
n o s t r u . P r o b l e m a m e t a l e l o r z i l e i de astăzi şi a m e t a l e l o r
z i l e i de m î i n e este o p r o b l e m ă reală.
A c e a s t a însă n u este î n c ă t o t . P î n ă a c u m a fost v o r b a
despre c a n t i t a t e a de f i e r . N u t r e b u i e u i t a t ă însă şi o altă

218
latură, m a i i m p o r t a n t ă , c a l i t a t i v ă , a p r o b l e m e i m e t a l e l o r .
A t u n c i c î n d s-a v o r b i t de e x e m p l u , despre a l i a j e l e de f i e r ,
s-a s u b l i n i a t : acest a l i a j este m a i r e z i s t e n t d e c î t oţelul
c a r b o n o b i ş n u i t , celălalt este m a i r e f r a c t a r , a l t r e i l e a este
m a i uşor şi n u se t e m e de c o r o z i u n e . T o a t e î m p r e u n ă înseamnă
c ă , în ceea ce priveşte p r o p r i e t ă ţ i l e l o r , ele sînt s u p e r i o a r e
f i e r u l u i sau o ţ e l u l u i - c a r b o n o b i ş n u i t .
Căutarea u n o r m e t a l e n o i care să î n l o c u i a s c ă f i e r u l este
legată de cerinţele t o t m a i n o i pe care le p u n e t e h n i c a în
ce p r i v e ş t e c a l i t a t e a m a t e r i a l e l o r f o l o s i t e . A c e s t e exigenţe
d e v i n atît de m a r i , î n c î t deseori oţelurile a l i a t e n u lc m a i
p o t satisface.
P e n t r u s t r u n g u r i l e c u tăiere rapidă sînt necesare c u ţ i t e
m a i d u r e şi m a i r e f r a c t a r e d e c î t cele m a i b u n e oţeluri de
c a l i t a t e . P e n t r u i n d u s t r i a c h i m i c ă sînt necesare m a t e r i a l e
care să r e z i s t e m a i b i n e l a c o r o z i u n e a c h i m i c ă d e c î t oţelul
i n o x i d a b i l . . . D a c ă ne a m i n t i m că oţelul i n o x i d a b i l s-a o b ţ i ­
n u t p r i n adăugarea l a f i e r a u n o r m e t a l e de a l i e r e ca c r o m u l
şi n i c h e l u l , i a r o ţ e l u l de tăiere r a p i d ă p r i n adăugarea w o l f r a ­
m u l u i , este n a t u r a l ă încercarea de a se r e c u r g e l a aceste
m e t a l e p e n t r u a se o b ţ i n e m a t e r i a l e m a i b u n e d e c î t a l i a j e l e
pe b a z ă de f i e r .

împreună cu fierul şi în locul fierului

E l e m e n t e l e care î n c o n j u r ă f i e r u l în s i s t e m u l p e r i o d i c —
c o b a l t u l , n i c h e l u l , c r o m u l , m o l i b d e n u l , w o l f r a m u l şi v a n a ­
d i u l — a u i n t r a t în i n d u s t r i e în s p e c i a l d a t o r i t ă f i e r u l u i .
S-a arătat cît de f a v o r a b i l influenţează a d a o s u r i c h i a r
m i n i m e ale acestor e l e m e n t e a s u p r a c a l i t ă ţ i i oţelului.
Iată n u m a i u n e x e m p l u : î n c ă în 1907 obţinerea u n u i a l i a j
r e f r a c t a r , c o n ţ i n î n d — în afară de f i e r — c r o m şi m o l i b d e n ,
a p e r m i s m ă r i r e a v i t e z e i de tăiere a m e t a l u l u i de l a 5 p î n ă
l a 40 de m e t r i pe m i n u t . Creşterea p r o d u c t i v i t ă ţ i i de o p t
o r i a o f e r i t cea m a i b u n ă r e c o m a n d a ţ i e e l e m e n t e l o r de a l i e r e .
Fără v a n a d i u n u ar e x i s t a a u t o m o b i l u l , fără c r o m oţelurile
i n o x i d a b i l e . D a r o „specialitate" autonomă, independentă
de f i e r a u o b ţ i n u t aceste m e t a l e a b i a m a i t l r z i u .
I n 1957 s-au o b ţ i n u t v i t e z e de tăiere de I 5 0 0 - 2 000 de
m e t r i pe m i n u t . Oţelul de tăiere r a p i d ă pe bază de f i e r n u

219
a s u p o r t a t aceste v i t e z e : în t i m p u l l u c r u l u i cuţitul se încăl­
zea, rezistenţa l u i scădea f o a r t e m u l t . A u fost găsite a l i a j e
n o i fără f i e r . U n a s t f e l dc a l i a j este cel care conţine carbură
de w o l f r a m şi c o b a l t . I n p r e z e n t se obţin oţeluri care cont in
pînă l a 9 0 % m o l i b d e n sau w o l f r a m , i a r a l i a j u l constînd d i n
c o b a l t , n i c h e l , c r o m şi m o l i b d e n rezistă t u t u r o r a c i z i l o r , cu
excepţia celui f l u o r h i d r i c .
N u t r e b u i e u i t a t că fiecare d i n t r e e l e m e n t e l e a l i a t e este
el însuşi m a i greu f u z i b i l d e c î t f i e r u l , i a r w o l f r a m u l n u are
egal p r i n t r e m e t a l e : t e m p e r a t u r a de la suprafaţa S o a r e l u i
este n u m a i de două o r i m a i m a r e decît cea necesară p e n t r u
t o p i r e a w o l f r a m u l u i . W o l f r a m u l se forjează şi se laminează
foarte bine.

Se înţelege a c u m de ce i s-a deschis u n d r u m l a r g în r a m u ­

r i l e i n d u s t r i e i i n care f i e r u l n u ar m a i putea „ l u c r a " , de
e x e m p l u în electrotehnică şi radiotehnică.-
Aceste r a m u r i a u n e c e s i t a t m a t e r i a l e n o i . Sîrma subţire
de w o l f r a m ( 0 , 0 1 — 0 , 5 m i l i m e t r i ) străluceşte în m i l i a r d e
de b e c u r i e l e c t r i c e ; în u n e l e piese ale a p a r a t u r i i r a d i o f o n i c e
„ l u c r e a z ă " de asemenea w o l f r a m u l ; d i n acest m e t a l a u fost
făcute c o n t a c t e l e u n u i m a r e număr de a p a r a t e i m p o r t a n t e . . .
I n v r e m e a noastră, t o a t e m e t a l e l e a m i n t i t e a u d e v e n i t
m a t e r i a l e o b i ş n u i t e , f o l o s i t e în tehnică. S i n g u r e însă, ele
se utilizează i n c o m p a r a b i l m a i puţin decît I n a l i a j cu f i e r u l .

220
Do ce oare? D i n cauză că m i n e r e u r i l e l o r sint m a i p u ţ i n e ,
conţinutul de m e t a l în ele n u este m a r e , p r e l u c r a r e a l o r este
m a i c o m p l e x ă decît în c a z u l f i e r u l u i . I n afară de aceasta,
p e n t r u a u t i l i z a cît m a i c o m p l e t proprietăţile u t i l e ale fiecă­
r u i m e t a l este necesară p u r i f i c a r e a l o r f o a r t e a m ă n u n ţ i t ă . De
e x e m p l u t i m p îndelungat c r o m u l era c o n s i d e r a t ca m e t a l u l cel
m a i d u r , a v î n d însă c u s u r u l de a f i c a s a n t . D a r c î n d s-a reuşit
să se o b ţ i n ă p r o b e f o a r t e p u r e de c r o m , s-a c o n s t a t a t că este
s u f i c i e n t de p l a s t i c şi de f o r j a b i l . O asemenea p u r i f i c a r e
s c u m p e ş t e însă f o a r t e m u l t m e t a l u l . Fără îndoială c ă , în
ceea ce priveşte n u m e r o a s e l e l o r c a l i t ă ţ i , m e t a l e l e conside­
r a t e întrec e v i d e n t f i e r u l . N i c i u n u l d i n t r e ele n u se poate
c o m p a r a însă c u f i e r u l în ceea ce priveşte c a n t i t a t e a rezer­
v e l o r e x i s t e n t e în n a t u r ă .
E x i s t ă oare sub acest aspect r i v a l i p r i m e j d i o ş i a i f i e r u l u i ?

„Metalul înaripat"

N u î n t î m p l ă t o r a l u m i n i u l este d e n u m i t „ m e t a l u l î n a r i p a t " ,
deoarece p î n ă l a 8 0 % d i n g r e u t a t e a u n u i a v i o n o reprezintă
a l u m i n i u l şi a l i a j e l e l u i . A v i a ţ i a m o d e r n ă este u n u l d i n t r e
p r i n c i p a l i i c o n s u m a t o r i a i a l u m i n i u l u i , fără a f i n i c i pe
departe u n i c u l .
D r u m u l a c e s t u i m e t a l p î n ă în întinderile o c e a n u l u i a e r i a n
n u a fost uşor. î n p r e z e n t , c î n d fiecare g o s p o d i n ă p u n e pe
foc o cratiţă de a l u m i n i u , este g r e u de c r e z u t că n u m a i c u
70 de a n i în u r m ă , în s e m n de p r o f u n d ă consideraţie faţă de
D . I . M e n d e l e e v , savanţii e n g l e z i i - a u o f e r i t u n vas preţios
d i n a l u m i n i u o r n a m e n t a t cu a u r . C i n e ar f i p u t u t să se gîn-
dească a t u n c i că z b o r u l p r i m e l o r a e r o p l a n e , c o n f e c ţ i o n a t e
d i n p l a c a j şi p î n z ă , v a t r e z i l a v i a ţ ă d u p ă d o u ă d e c e n i i o
întreagă ramură a i n d u s t r i e i m o d e r n e producătoare de a l u ­
m i n i u şi de a l t e m e t a l e şi a l i a j e uşoare? M u l t e erau a t u n c i
greu de p r e s u p u s . . . T o t u ş i cei m a i perspicace o a m e n i de
ştiinţă a u p r e z i s a l u m i n i u l u i u n m a r e v i i t o r .
I s t o r i a a l u m i n i u l u i în t e h n i c ă î n c e p e c u a r g i l a . A l u m i n i u l
este u n c o m p o n e n t a c i r c a 250 de m i n e r a l e d i f e r i t e . Scoarţa
P ă m î n t u l u i c o n ţ i n e c a n t i t ă ţ i uriaşe de silicaţi de a l u m i n i u
şi totuşi e x t r a g e r e a a l u m i n i u l u i d i n aceşti c o m p u ş i este
deosebit de d i f i c i l ă . N a t u r a însăşi „ a a j u t a t " o m u l : ca r e z u l ­
t a t a l e r o z i u n i i e o l i e n e , silicaţii de a l u m i n i u se d i s t r u g , dînd

221
z ă c ă m i n t e de argilă care c o n ţ i n 1 5 — 2 0 % a l u m i n i u şi care
p o l c o n s t i t u i o m a t e r i e p r i m ă p e n t r u obţinerea a l u m i n i u l u i .
C o n ţ i n u t u l de a l u m i n i u este m a i m a r e în b a u x i t ă , care
j o a c ă u n r o l dc f r u n t e p r i n t r e m i n e r a l e l e i n d u s t r i a l e ale
a c e s t u i m e t a l . B a u x i t a este u n o x i d de a l u m i n i u h i d r a t a t ,
A l 0 - a T I 0 , l a care s i n t adăugaţi o x i z i de f i e r şi s i l i c e .
2 3 2

A s t f e l , în natură a l u m i n i u l este m a i r ă s p î n d i t d e c î t f i e r u l .
De ce oare u t i l i z a r e a l u i în t e h n i c ă „ a î n t î r z i a t " c u m i l e n i i
întregi în c o m p a r a ţ i e c u f i e r u l ? T o a t ă p r o b l e m a c o n s t ă în
d i f i c u l t a t e a separării a l u m i n i u l u i d i n m i n e r e u r i l e l u i .
D a c ă v ă a m i n t i ţ i , şi n u m e r o a s e m i n e r e u r i ale f i e r u l u i
s i n t o x i z i h i d r a t a ţ i , F e 0 - a ' H 0 . F i e r u l însă se o b ţ i n e
2 3 2

d e s t u l de uşor şi în c a n t i t ă ţ i m a r i p r i n r e d u c e r e a m i n e r e u l u i ,
d i n cauză c ă o x i g e n u l d i n o x i z i i de f i e r n u este reţinut p r e a
p u t e r n i c . C u l o t u l a l t a este situaţia în c a z u l a l u m i n i u l u i :
este g r e u de găsit a l t e l e m e n t care să reţină atît de „ t e n a c e "
o x i g e n u l în o x i d u l l u i .
Se c o n s i d e r ă , în m o d c u t o t u l j u s t i f i c a t , că m e t a l e l e a l c a ­
l i n e a u cea m a i m a r e r e a c t i v i t a t e . D a r n i c i ele n u a u p u t e r e a
de a despărţi o x i g e n u l de a l u m i n i u . De aceea p r i m a cale
care a d u s în 1827 l a obţinerea a l u m i n i u l u i m e t a l i c a fost
f o a r t e c o m p l i c a t ă : p r i n încălzirea c u c ă r b u n e într-un c u r e n t
de c l o r , o x i d u l de a l u m i n i u s-a t r a n s f o r m a t într-o clorură
v o l a t i l ă , care u l t e r i o r a fost redusă c u p o t a s i u sau s o d i u .
U l t e r i o r acest p r o c e d e u a fost o a r e c u m p e r f e c ţ i o n a t : s-a
început aplicarea electrolizei c o m p u s u l u i complex N a C l -
•AICI3. S o d i u l s e p a r a t în acest caz î n l o c u i a i m e d i a t a l u m i ­
n i u l d i n clorură.
în acelaşi t i m p a u fost făcute p r i m e l e încercări de a se
o b ţ i n e m e t a l u l în c u p t o a r e e l e c t r i c e Ia t e m p e r a t u r i î n a l t e .
I m p u l s u l f i n a l în d e z v o l t a r e a acestei m e t o d e a fost d a t de
utilizarea c r i o l i t e i , N a A l F . Metoda a dat rezultate bune.
3 G

D a r , oricît de izbutită e r a , n u se p u t e a a p l i c a pe scară m a r e :

p e n t r u t o p i r e a u n e i t o n e de a l u m i n i u este n e v o i e de a p r o x i ­
m a t i v 20 000 de k i l o w a t t - o r e de energie e l e c t r i c ă . E s t e c l a r
că n u m a i s e c o l u l e n e r g i e i e l e c t r i c e i e f t i n e p u t e a d e v e n i
secolul a l u m i n i u l u i .
P r o b l e m a n u era însă n u m a i aceasta: de f a p t , t e h n i c a
î n c ă n u avea n e v o i e de acest n o u m a t e r i a l . De aceea, l a
î n c e p u t , i m e d i a t ce s-a o b ţ i n u t m e t a l r e l a t i v i e f t i n , acesta,
d u p ă e x p r e s i a p l a s t i c ă a l u i A . E . F e r s m a n , şi-a î n c e p u t d r u ­
m u l . . . „ c u c e r i n d b u c ă t ă r i a " : m e t a l u l uşor, r e z i s t e n t şi uşor
p r e l u c r a b i l a d e v e n i t u n m a t e r i a l a l o b i e c t e l o r de b u c ă t ă r i e .

222
 D i n t r e r a m u r i l e t e h n i c i i p r i m a caro a c e r u t c u insistenţă
n o u l m e t a l a fost a v i a ţ i a . A p o i e l a început să înlocuiască
c u p r u l ca m a t e r i a l p e n t r u c o n d u c t o a r e l e e l e c t r i c e , a a j u n s
în i n d u s t r i a do a u t o m o b i l e şi în construcţia de maşini.
Iată c î t o v a c i f r e : l a 50 de a n i după „naşterea" l u i , în 1885,
s-au o b ţ i n u t a n u a l 13 t o n e do a l u m i n i u . După încă 50 de
a n i , în 1935, producţia sa a crescut pînă l a 260 000 de t o n e
a n u a l . în 1957 s-au o b ţ i n u t 3 500 000 de tone de m e t a l .
A s t f e l a l u m i n i u l a a j u n s pe l o c u l a l d o i l e a , după f i e r . 1

Ce sînt „electronii" ?

Sînt f o a r t e răspînditc acele a l i a j e ale a l u m i n i u l u i în care

intră a l t m e t a l uşor — m a g n e z i u l . G r e u t a t e a sa specifică
este de n u m a i 1,74; de aceea u t i l i z a r e a m a g n e z i u l u i t r e b u i e
să permită într-un g r a d şi m a i m a r e să se cîştige „ l u p t a
pentru kilograme".
D i n păcate, m a g n e z i u l ca atare este puţin r e z i s t e n t . De aceea,
spre deosebire de a l u m i n i u , m a g n e z i u l p u r n u este p o t r i v i t
p e n t r u tehnică. A l i a j e l e de m a g n e z i u sînt însă u n m a t e r i a l
m i n u n a t , d i n cauză că la o g r e u t a t e specifică cu 3 0 % m a i m i c ă
1
î n s t a t i s t i c i l e a n u l u i 1938 — a n u l de vîrt a l e c o n o m i e i c a p i t a ­
l i s t e d i n R o m i n i a — se găseşte înregistrat e x p o r t u l de b a u x i t ă —
m a t e r i a p r i m ă de bază p e n t r u obţinerea a l u m i n i u l u i . R e a l i z a ­
rea p l a n u l u i de e l e c t r i f i c a r e a ţării a c r e a t u n p u t e r n i c potenţial
e n e r g e t i c , c o n d i ţ i e a u n e i p r o d u c ţ i i p r o p r i i de a l u m i n i u . Congresul
a l I I 1-lea P . M . R . a h o t ă r î t r e a l i z a r e a u n e i u z i n e de a l u m i n i u l a capa­
c i t a t e a de 50 000 tone a n u a l . U z i n a de a l u m i n i u de la S l a t i n a , care
urinează să i n t r e i n f u n c ţ i u n e , v a v a l o r i f i c a , p e n t r u p r i m a dată în
ţara noastră, b a u x i t a roinînească (N.t.J.

223
decît a a l u m i n i u l u i olc se deosebesc p r i n calităţi r e m a r c a ­
b i l e : sînt r e z i s t e n t e , c o n ţ i n z i n c şi a l u m i n i u , sînt s t a b i l e
la c o r o z i u n e d a c ă s-a a d ă u g a t l i t i u sau m a n g a n . A l i a j e l e
pe bază de m a g n e z i u a u c ă p ă t a t d e n u m i r e a de e l e c t r o n i :
d e s i g u r , ele n u a u legătură c u p a r t i c u l a elementară care are
aceeaşi d e n u m i r e . Ca şi a l u m i n i u l , a l i a j e l e de m a g n e z i u se
protejează p r i n s c u t u r i de o x i d . P e n t r u a se p r e l u c r a l a
t e m p e r a t u r i de 3 0 0 — 3 5 0 ° C , m a g n e z i u l se aliază c u t o r i u l
sau c u e l e m e n t e ale p ă m î n t u r i l o r r a r e . Aceste a l i a j e sînt
u t i l i z a t e în c o n s t r u c ţ i a de r a c h e t e şi în a v i a ţ i a r a p i d ă .
î n natură există o m a r e c a n t i t a t e de z ă c ă m i n t e ale m i n e ­
r a l e l o r ce c o n ţ i n m a g n e z i u — m a g n e z i t a şi d o l o m i t a — p r i n
c a l c i n a r e a cărora se o b ţ i n e o x i d u l de m a g n e z i u . A c e s t a
se p o a t e r e d u c e c u cărbune sau s i l i c i u l a t e m p e r a t u r i înalte
într-un c u r e n t de h i d r o g e n . Se separă o p u l b e r e de m a g n e z i u
de înaltă p u r i t a t e .
O sursă a b s o l u t inepuizabilă de m a g n e z i u , pe care n a t u r a
o c o m p l e t e a z ă m e r e u , este a p a oceanelor, care c o n ţ i n e ,
d u p ă c u m s-a c a l c u l a t , 1 0 lr>
t o n e d i n acest m e t a b j F i e c a r e
m e t r u c u b de apă de m a r e c o n ţ i n e sub formă de săruri 3,5
k i l o g r a m e de m a g n e z i u . D a c ă l a a p a de m a r e se a d a u g ă
C a ( O H ) , se formează u n p r e c i p i t a t de c l o r u r i de m a g n e z i u
2

bazice puţin s o l u b i l e . D i n acest p r e c i p i t a t , p r i n a c ţ i u n e a

a c i d u l u i c l o r h i d r i c se e x t r a g e M g C l , c a r e , d u p ă u s c a r e ,
2

trece l a electroliză. P e n t r u ca m e t a l u l t o p i t să n u se o x i d e z e ,
pe suprafaţa a c e s t u i a se trece h i d r o g e n . S i m u l t a n se formează
c l o r u l — u n a l t produs c h i m i c preţios.
A u t r e c u t d e m u l t v r e m u r i l e c î n d m a g n e z i u l avea o u t i l i z a r e
f o a r t e l i m i t a t ă (de e x e m p l u p e n t r u r e a l i z a r e a „ b l i t z " - u l u i
în f o t o g r a f i e ) . în p r e z e n t m a g n e z i u l n u n u m a i că se utilizează
pe scară largă sub formă de a l i a j e , c i îi şi ajută pe m e t a -
lurgişti l a o b ţ i n e r e a a n u m e r o a s e m e t a l e preţioase. Dacă
i n 1938 p r o d u c ţ i a m o n d i a l ă a m a g n e z i u l u i (fără U . H . S . S . )
era n u m a i de 22 000 de t o n e , în 1956 ea a crescut p î n ă l a
75 000 de t o n e şi c o n t i n u ă să crească.
A s t ă z i este l a o r d i n e a z i l e i p r o b l e m a găsirii u n o r m e t o d e
de o b ţ i n e r e t e r m i c ă a a l u m i n i u l u i d i r e c t d i n silicaţii de
a l u m i n i u . D e o s e b i t de a v a n t a j o s este acest proces p e n t r u
obţinerea aliajelor n u m i t e s i l u m i n e (materia primă conţine
laolaltă s i l i c i u şi a l u m i n i u ) . Eate g r e u de p r e c i z a t t e r m e n e
e x a c t e , însă m a i d e v r e m e sau m a i tîrziu o m u l v a deţine o
m e t o d ă care să p e r m i t ă , v o r b i n d la f i g u r a i , să topească
m u n ţ i i , transformîndu-i în a l u m i n i u . . .

224
Un mefal ce nu oboseşte

Proprietăţile a c e s t u i m e t a l n u p o t să n u atragă atenţia:

este t o t atît de uşor ca m a g n e z i u l , d a r de două o r i m a i greu
I l i z i b i l , n u se corodează piuă la t e m p e r a t u r a de 400°C, este
m a i elastic d o c i l o t e l u l . Acest m e t a l este b e r i l i u l .
B e r i l i u l m a i are şi a l t e c a l i t ă ţ i , i u privinţa cărora este
fără r i v a l . I n p r i m u l rînd esle v o r b a de c a p a c i t a t e a do a
f r i n a f o a r t e b i n e n e u t r o n i i r a p i z i . Aceasta face să fio u n m a t e ­
r i a l i m p o r t a n t in construcţia r e a c t o r i l o r a t o m i c i .
E s l e interesantă şi altă p r o p r i e t a t e a b e r i l i u l u i . S u n e t u l
se propagă i n aer c u 330 de m e t r i pe secundă şi în apă cu
145 de m e t r i pe s e c u n d ă . î n b e r i l i u , s u n e t u l bate t o a t e r e c o r d u ­
r i l e , propagîndu-se c u 12 500 de m e t r i pe secundă. O b i e c t e l e
confecţionate d i n b e r i l i u au o s o n o r i t a t e m i n u n a t ă . E s t e
i n t e r e s a n t că această p r o p r i e t a t e o a u şi a l i a j e l e de c u p r u
care conţin 0 , 5 — 1 , 3 % b e r i l i u .
N u s o n o r i t a t e a acestor a l i a j e îi a t r a g e insă pe t e h n i c i e n i .
M u l t m a i i m p o r t a n t esle f a p t u l că adaosul de 3 — 4 % b e r i l i u
la c u p r u face ca a l i a j u l să fie d u r , e l a s t i c , şi m a i ales să n u
obosească şi să s u p o r t e s a r c i n i v a r i a t e şi r e p e t a t e . Aceste
a l i a j e — b r o n z u r i l e de b e r i l i u — pol f i călite şi n u se coro­
dează.
Şi încă o p r o p r i e t a t e r e m a r c a b i l ă : aceste a l i a j e n u fac
seîntei. Cine a a v u t ocazia să urmărească l u c r u l u n e i p i e t r e
de p o l i z o r ştie ce m ă n u n c h i de seîntei esle împrăştiat de
obiectele de o t e l c î n d se freacă de p i a t r a de p o l i z o r . De obicei
acestor seîntei n u l i se acordă atenţie. E x i s t ă însă producţii
i n care seînteia p o a l e p r o v o c a e x p l o z i i şi greşesc cei care
consideră că ea esle periculoasă n u m a i la d e p o z i t e l e d i 1

p u l b e r e . . . în m i n ă . la d e p o z i t e l e de p e t r o l şi c h i a r la moară
sau l a f a b r i c a de zahăr, dacă a e r u l conţine o p u l b e r e măruntă,
de e x e m p l u făină, există p e r i c o l u l de e x p l o z i e . A c o l o i n s t r u ­
m e n t e l e d i n a l i a j e de b e r i l i u . care n u p r o d u c seîntei, s i n i
de neînlocu i t .
Ce p e r s p e c t i v e prezintă p o s i b i l i t a t e a obţinerii u n o r a l i a j e
de l i t i u si b e r i l i u ? C o m b i n a r e a celor două m e t a l e foarte
uşoare v a d u c e , p o a l e , la naşterea u n o r a l i a j e care să nu se
s c u f u n d e în a p ă . . .

15 — C ă l ă t o r i e în l u m e a elementelor 225
Un element care îşi justifică numele

M e t a l u l despro care va f i v o r b a a c u m a fost separai p e n t r u

p r i m a oară de către Berzelius în 1824 şi a căpătai u n n u m e
foarte promiţător: „ t i t a n " .
T i t a n i i d i n m i t o l o g i e se l u p t a u cu z e i i , iar u n u l d i n t r e e i ,
P r o m e t e u , după c u m povesteşte m i t o l o g i a , a adus o a m e n i l o r
f o c u l . . . Ce dă insă o a m e n i l o r t i t a n u l ? Îşi merită el oare
răsunătorul nume? Dacă ar f i fost v o r b a despre aceasta a c u m
douăzeci de a n i . această întrebare ar f i provocat n u m a i u n
z î m b e t : pe a t u n c i se u t i l i z a u n u m a i cîţiva compuşi a i t i t a ­
n u l u i , şi aceasta departe de căile p r i n c i p a l e ale ştiinţei şi
t e h n i c i i . Pe scară redusă t i t a n u l era u t i l i z a i ca element de
aliere.
Cauza acestei neatenţii este destul de clară: se p u t e a re­
nunţa la acest m e t a l . I n i n d u s t r i a chimică erau u t i l i z a t e
oţelurile i n o x i d a b i l e , p l u m b u l şi alte elemente „ o b i ş n u i t e "
si d e m u l t cunoscute. Pe a t u n c i „zburau" doar a l u m i n i u l şi
a l i a j e l e de a l u m i n i u şi de m a g n e z i u .
V i t e z a a v i o n u l u i creştea insă c o n t i n u u şi, a t u n c i c i n d s-a
a p r o p i a t de viteza s u n e t u l u i , au apărut greutăţi. P e n t r u
a învinge „bariera sonică" erau necesare noi m a t e r i a l e —
uşoare ca şi a l u m i n i u l , însă cu m u l t m a i rezistente. Aviaţia
cu reacţie necesita m e t a l e care să îmbine g r e u t a t e a specifică
m i c ă c u rezistenţa l a c ă l d u r ă necesară p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a
m o t o a r e l o r cu reacţie. T e h n i c a avea m a t e r i a l e rezistente la
c ă l d u r ă : oţeluri cu w o l f r a m , m o l i b d e n , c r o m e x i s t a u i n
c a n t i t a t e s u f i c i e n t ă . N u erau însă d e s t u l de u ş o a r e . . .
în această situaţie a bătut şi ceasul t i t a n u l u i . Căci acesta
î m b i n ă u n p u n c t înalt de t o p i r e (1 725°C) cu o g r e u t a t e spe­
cifică redusă ( c i r c a 4 , 5 ) . l u i n d n u m a i de 1,5 o r i m a i greu
decît a l u m i n i u l , esle de (3 o r i m a i r e z i s t e n t d e c i f acesta.
P e n t r u a c o m p a r a rezistenţa t i t a n u l u i cu rezistenţa f i e r u l u i
si a a l u m i n i u l u i , v o m arăta c ă , dacă p e n t r u susţinerea u n e i
greutăţi oarecare este suficientă o s i r m ă de t i t a n cu secţiunea
de 1 m i l i m e t r u , sîrma de oţel t r e b u i e să fie de 1,5 iar cea de
a l u m i n i u de 2 , t i o r i m a i g r o a s ă .
T i t a n u l se forjează uşor şi p o a t e f i p r e l u c r a t şi p r i n a l t e
m e t o d e . E s t e d e o s e b i t de r e z i s t e n t l a c o r o z i u n e . î n a i n t e de
a u t i l i z a u n m e t a l oarecare i n t e h n i c ă , acesta este de-a
d r e p t u l „ s c h i n g i u i t " , este s u p u s î n c e r c ă r i l o r c e l o r m a i
g r o z a v e : este desfăcut în b u c ă ţ i , f ă r î m i ţ a t , „ f i e r t " în a c i z i
şi a l c a l i i , s u p u s u n o r s a r c i n i m o n s t r u o a s e . . . T i t a n u l a t r e c u t
c u succes „ p r i n apă şi f o c " . O placă dc t i t a n introdusă în
a p a de m a r e şi ţinută a c o l o t i m p de zece a n i ( t e r m e n în care
d i n t r - o p l a c ă i d e n t i c ă , d a r de f i e r , n - a r f i r ă m a s d e c i t a m i n ­
t i r e a ) n u s-a s c h i m b a t de l o c . I n a p ă o b i ş n u i t ă t i t a n u l se
c o r o d e a z ă n u m a i la t e m p e r a t u r i de c i r c a 8 0 0 ' C . în aer t i t a ­
n u l este s t a b i l p î n ă l a 6 0 0 ° C . L a t e m p e r a t u r i m a i î n a l t e , el
se a u t o p r o t e j e a z ă , f o r m î n d o p e l i c u l ă de o x i d . L a o t e m p e r a ­
tură f o a r t e î n a l t ă i n s ă , m e t a l u l î n c e p e să a b s o a r b ă gazele —
o x i g e n , azot — şi să se c o m b i n e c u s u l f u l şi c u c a r b o n u l .
A c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e a t i t a n u l u i r e p r e z i n t ă , în g e n e r a l ,
u n n e a j u n s . Ş i , l o t u ş i , c h i a r a c e a s t ă însuşire a r e p r e z e n t a t
î n c e p u t u l utilizării t i t a n u l u i în m e t a l u r g i e : a d ă u g a t l a
o ţ e l , t i t a n u l a f o s t o b l i g a t să capteze gazele d i z o l v a t e în
acesta şi a s t f e l să-i î m b u n ă t ă ţ e a s c ă s t r u c t u r a . De a l t f e l ,
a p r o a p e t o a t e m e t a l e l e n o i şi-au început „ a c t i v i t a t e a " în
tehnică în c o m b i n a ţ i e c u f i e r u l şi n u m a i d u p ă aceea şi-au
croit u n d r u m p r o p r i u .
A s t f e l , la t e m p e r a t u r i î n a l t e , t i t a n u l absoarbe gazele. î n
acelaşi t i m p , el d e v i n e m a i d u r , d a r p l a s t i c i t a t e a l u i des­
creşte.
A d m i r a b i l e sînt p r o p r i e t ă ţ i l e a l i a j e l o r de t i t a n c u v e c h i i
noştri c u n o s c u ţ i : m o l i b d e n u l , c r o m u l , w o l f r a m u l , v a n a d i u l ,
şi c u m e t a l e l e n o i : z i r c o n i u l , n i o b i u l , t a n t a l u l . A l i a j u l de
t i t a n c o n ţ i n i n d 5 % c r o m şi 3 % a l u m i n i u este de d o u ă o r i

15* 227
m a i r e z i s t e n t şi de 1,5 o r i m a i uşor d e c î t oţelul i n o x i d a b i l .
L a 500°C rezistenţa l u i este m a i m a r e d e c î t a oţelului i n o x i d a ­
b i l l a t e m p e r a t u r ă o b i ş n u i t ă . C o m b i n î n d u - s e cu c a r b o n u l ,
t i t a n u l formează o c a r b u r a f o a r t e d u r ă , a cărei u t i l i z a r e l a
c u l i l e l e s t r u n g u r i l o r p e r m i t e mărirea de zeci de o r i a v i t e z e i
de aşchiere.
C) largă u t i l i z a r e an şi ceilalţi c o m p u ş i a i t i t a n u l u i , l a t ă
pe u n u l d i n t r e a c e ş t i a : o x i d u l T i O , . .Acesta este u n p i g m e n t
a l b , un material pentru industria ceramică, component a l
s t i c l e l o r greu I l i z i b i l e şi c a t a l i z a t o r u l u n o r reacţii c h i m i c e .
N u m a i ca a l b de t i t a n se utilizează a n u a l p i u ă l a 20 000 de
t o n i ; d i n această s u b s t a n ţ ă .
R e z e r v e l e m i n e r e u r i l o r de t i t a n i n natură s i n i m a r i : t i t a -
n o m a g n e l i l e l e , c o n ţ i n î n d î m p r e u n ă f i e r u l , t i t a n u l şi v a n a ­
d i u l , m i n e r a l e l e i l m e n i i (sarea de f i e r a a c i d u l u i t i t a n i c ,
F e T i O ) şi r u t i l u i , T i 0 .
:i 2

P r e p a r a r e a m a t e r i e i p r i m e iniţiale p e n t r u p r o d u c ţ i a t i t a ­
n u l u i se r e d u c e l a obţinerea b i o x i d u l u i său. U l t e r i o r T i 0 2

se r e d u c e c u c a r b o n într-un c u r e n t de c l o r , o b ţ i n î n d u - s e
t e t r a c l o r u r a de t i t a n :

T i O , -|- C + 2C1, TiCI, + C0 .2

P e n t r u ca d i n acest c o m p u s să se separe m e t a l u l însuşi, se

acţionează a s u p r a sa c u m a g n e z i u m e t a l i c , care „ i a " c l o r u l ,
r ă m î n î n d t i t a n sub f o r m a u n e i mase spongioase:

TiCl 4 -j- 2Mg Pi + 2MgCl . 2

P e n t r u a se o b ţ i n e m e t a l u l c o m p a c t , „ b u r e t e l e de t i t a n "
t r e b u i e r e t o p i t . Procesul se desfăşoară în v i d sau i n a t m o s f e r a
u n u i gaz i n e r t , a r g o n u l , p e n t r u a n u înrăutăţi proprietăţile
m e t a l u l u i i n u r i n a a b s o r b ţ i e i de azot şi de o x i g e n d i n aer.
Cu t o a t e acestea, m e t a l u l a s t f e l o b ţ i n u t nu-şi d e z v ă l u i e
t o a t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e , d i n cauza i n s u f i c i e n t e i p u r i t ă ţ i . De
aceea el t r e b u i e p u r i f i c a t s u p l i m e n t a r . U n m e t a l deosebit
de p u r se o b ţ i n e p r i n m e i o d a c u i o d u r ă , care are o m a r e
importanţă i n p r o d u c ţ i a n u n u m a i a t i t a n u l u i , c i şi a z i r c o -
n i u l u i şi a a l t o r m e t a l e n o i .
. M e t a l u l separat d i n clorură este t r a n s f o r m a t i n iodură.
De ce oare'.' lată de ce. T i J , f o r m a t l a 300°C, este uşor
4

v o l a t i l , de aceea s u b l i m e a z ă i n v i d . I n d r u m u l l o r , v a p o r i i
de T i J 4 întîlnesc o s i r m ă încinsă (1 4 0 0 C ) d i n t i t a n . L a
J

228
a c e a s t ă t e m p e r a t u r ă , i o d u r a se d e s c o m p u n e , d î n d t i t a n şi
i o d . T i t a n u l p u r se p r e c i p i t ă pe sirenă, i a r i o d u l se "întoarce
d i n n o u în proces şi t r a n s p o r t ă „ p e u m e r i i săi" p o r ţ i a u r m ă ­
t o a r e de m e t a l . T e m p e r a t u r a s u b l i m ă r i i se reglează, p e n t r u
ca n u m a i i o d u r a de t i t a n să se e v a p o r e , i a r c e l e l a l t e i o d u r i
să r ă m i n ă pe f u n d u l a p a r a t u l u i . D u p ă c u m v e d e ţ i , procesele
s î n t c o m p l e x e , n e c e s i t i n d — pe scară i n d u s t r i a l ă ! - - u t i ­
l i z a r e a v i d u l u i , a u n u i gaz i n e r t , a u n e i a p a r a t u r i v o l u m i ­
noase, c a p a b i l e să înfrunte o substanţă a g r e s i v ă c u m este
c l o r u l . . . N u e de m i r a r e c ă , d a c ă se i a ca u n i t a t e c o s t u l m i n e ­
r e u l u i , c o s t u l m e t a l u l u i p u r f i n i t este de a p r o a p e 500 de o r i
m a i m a r e . S c u m p ? D e s i g u r — d e o c a m d a t ă . Şi t o t u ş i . . . V ă
a m i n t i ţ i ce furtunoasă a fost creşterea p r o d u c ţ i e i de a l u m i ­
n i u ? P r o d u c ţ i a t i t a n u l u i creşte de t r e i o r i m a i r a p i d .
T i t a n u l „s-a pus b i n e pe p i c i o a r e " i n t e h n i c a m o d e r n ă .
V i a ţ a n u stă însă pe l o c . Pe calea care duce d i n d o m e n i u l
e l e m e n t e l o r r a r e i n d o m e n i u l m a t e r i a l e l o r o b i ş n u i t e ale
tehnicii apar noi materiale remarcabile.

Noi metale la start

i n f a m i l i a m e t a l e l o r greu F u z i b i l e , u n loc — care n u este

u l t i m u l — esle o c u p a t de d o u ă ( d e m e n t e g e m e n e : z i r c o n i u l
şi h a f n i u l . A m b e l e s i n t a n a l o g e t i t a n u l u i şi a u p r o p r i e t ă ţ i
n u m a i puţin r e m a r c a b i l e decîl ale a c e s t u i a .
E s t e interesantă i s t o r i a acestor e l e m e n t e . Z i r c o n i u l a f o s t
d e s c o p e r i t f o a r t e dc m u l t , i n 1 7 8 9 . H a f n i u l , care-1 ..înso­
ţ e ş t e " î n t o t d e a u n a i n natură şi i n p r e p a r a t e l e de l a b o r a t o r ,
a r ă m a s însă n e o b s e r v a t t i m p de peste I.'IO dc a n i , d a t o r i t ă
n e o b i ş n u i t e i sale asemănări c u z i r c o n i u l . Despre cauza acestei
asemănări — a ş a - n u m i f a „ c o n t r a c ţ i e l a n t a n i d i c ă " — se v a
v o r b i m a i jos.
N u m a i c u 20 dc a n i în urmă z i r c o n i u l era i d i l i z a t i n c a n ­
t i t ă ţ i f o a r t e m i c i , şi d o a r sub formă de b i o x i d , Z r 0 , care 2

servea ca u n b u n m a t e r i a l r e f r a c t a r . Z i r c o n i u l m e t a l i c se
u t i l i z a p u ţ i n (ca e l e m e n t de a l i e r e p r e ţ i o s , d a r p r e a s c u m p ) .
A c e s t m e t a l a fost c h e m a t l a v i a ţ ă p r i n d e z v o l t a r e a c o n s t r u c ­
ţ i e i de r a c h e t e şi a t e h n i c i i a t o m i c e .
M i n e r a l e l e z i r c o n i u l u i — z i r c o n u l , Z r S i 0 , şi b a d d e l e y t a ,
4

Z r 0 — se î n t î l n e s c în c a n t i t ă ţ i c o n s i d e r a b i l e , z ă c ă m i n t e l e
2

c o n ţ i n i n d d e s e o r i şi m i n e r a l e ale a l t u i ' e l e m e n t e . P r o b l e m a

2Î9
separării lor n u este uşoară. După c u m se ştie, numeroase
m i n e r a l e se p o t separa după g r e u t a t e a specifică, alegîndu-se
dizolvanţi i n care unele ies la suprafaţă, altele rămîn l a
f u n d . în cazul r e s p e c t i v , această metodă n u e de n i c i u n
folos: greutăţile specifice ale c o m p o n e n ţ i l o r s i n t prea a p r o ­
p i a t e . Soluţia p r o b l e m e i a d a l - o s t u d i u l proprietăţilor păr­
ţilor c o m p o n e n t e ale u n u i amestec c o m p l e x de m i n e r a l e care
conţin z i r c o n i u : toate aceste m i n e r a l e au proprietăţi m a g ­
netice d i f e r i t e . Aceasta a p e r m i s u t i l i z a r e a separării m a g ­
netice.
t i i concentrat de zircon c o n t i n i n d n u m a i cantităţi reduse de
impurităţi se utilizează fie i n i n d u s t r i a ceramică, fie ca m a t e ­
r i a l r e f r a c t a r . D i n el se obţine şi z i r c o n i u l m e t a l i c . R i t m u l de
creştere a producţiei c o n c e n t r a t e l o r de z i r c o n este f o a r t e
r a p i d : de la 4 500 'de tone în 1940 la 90 000 de tone în 1955
si 143 000 de tone în 1959 (fără U . R . S . S . ) . Producţia de m e t a l
care în 1955 era de c i r c a 1 000 de t o n e , a crescut i n 1959 de
trei o r i .
Z i r c o n i u l m e t a l i c se obţine a s t f e l : amestecul de z i r c o n se
sinterizează la 650—670 ('. cu f l u o s i l i c a t de p o t a s i u . în acest
eaz se separă S i ( ) , iar Z r ocupă locul s i l i c i u l u i : Z r S i 0
2 2 +
K„SiK - » 2 S i ( ) , + r " , Z r F . Sarea
8 G obţinută se dizolvă
în a p ă , i a r după aceea se cristalizează. Această sare poate
fi redusă cu sodiu m e t a l i c ; ca poate f i , de asemenea, t r a n s ­
formată in Z r C I , p e n t r u ca, a p o i , z i r c o n i u l m e t a l i c să fie
4

separai p r i n acţiunea m a g n e z i u l u i .
Z i r c o n i u l se purifică, ca şi t i t a n u l , p r i n m e l o d a cu iodură.
T r e b u i e insă să menţionăm d i n c a p u l l o c u l u i că p r i n această
m e t o d ă , z i r c o n i u l n u poate fi p u r i f i c a i de „ u m b r a " l u i ,
h a f n i u l , care în t i m p u l întregului proces descris îl urmează.
Prezenţa h a f n i u l u i — de la 1 pînă la 3 % — uneori nu
împiedică u t i l i z a r e a z i r c o n i u l u i . Dacă esle v o r b a de rezis­
tenta la c o r o z i u n e , aceasta esle mare la a m b i i „ g e m e n i " .
Proprietăţile mecanice sint de asemenea a p r o x i m a t i v la fel
de bune. i n i n d u s t r i a atomică insă, « arc are nevoie de z i r ­
c o n i u şi de a l i a j e l e a c e s t u i a , i m p u r i t a t e a de h a f n i u reduce
la zero toate proprietăţile r e m a r c a b i l e ale z i r c o n i u l u i : dacă
acesta d i n urmă este p r a c t i c „transparent" p e n t r u iniţiatorii
reacţiei nucleare — n e u t r o n i i — , h a f n i u l i i absoarbe cu
a v i d i t a t e ; i n d u s t r i a atomică necesită o separare minuţioasă
a z i r c o n i u l u i de h a f n i u .
în p r e z e n t , această problemă e x t r e m de c o m p l e x ă a fost
rezolvată cu succes de ştiinţă şi tehnică.

230
 A l ă t u r i de z i r c o n i u , h a f n i u l este u t i l i z a t în r a d i o t e h n i c â ,
în t e h n i c a r d n t g e n o l o g i c ă şi în i n d u s t r i a a t o m i c ă , d a r în
proporţii m u l t m a i m i c i . Producţia m o n d i a l ă de h a f n i u a
fost în 1950 n u m a i de .10 de t o n e .
Să f a c e m cunoştinţă cu încă u n c u p l u de „ g e m e n i ' : n i o b i u l -

şi t a n t a l u l .
I s t o r i a d e s c o p e r i r i i n i o b i u l u i este f o a r t e interesantă.
Adevăraţii savanţi sînt t o t d e a u n a m a i m u l t sau m a i puţin
p o e ţ i . D e s i g u r c ă , i n c a d r u l s t r i c t a l lucrărilor ştiinţifice,
această însuşire este greu de c o n s t a t a i , lată insă o scrisoare,
scrisă de către u n v e s t i t c h i m i s t a l t u i a , în legătură cu desco­
p e r i r e a n o u l u i e l e m e n t , pe care în prezent îl n u m i m n i o b i u .
B e r z e i i u s către W o h l e r :
„Ţi-1 r e s t i t u i pe X , pe care l - a m i n t e r o g a t c u m a m p u t u t ,
d a r de l a care n u a m p r i m i t decît răspunsuri e v a z i v e . «Eşti
t i t a n ? » — l - a m întrebat. — « W o h l e r ţi-a spus doar că n u
sînt titan». A s t a a m s t a b i l i t - o şi e u . — «Eşti zirconiu?» —
« N u , m i - a răspuns el — doar mă d i z o l v în s o d ă . . . ceea ce n u
se î n t î m p l ă c u pămîntul de zirconiu». — «Eşti staniu?» —
«Conţin s t a n i u , d a r f o a r t e p u ţ i n » . — «Eşti tantal?» —
«Sînt înrudit cu el — m i - a răspuns — d a r mă d i z o l v t r e p t a t
în potasă caustică şi mă d e p u n d i n ea c o l o r a t în g a l b e n -
b r u n » . — « P ă i , a t u n c i , ce creatură diavolească m a i eşti?»
— l - a m întrebat — şi m i s-a părut că el m i - a răspuns: «Nu
m i s-a d a t încă n i c i u n n u m e » . I n treacăt fie zis, n u sînt pe
d e p l i n c o n v i n s dacă a m a u z i t cu adevărat a s t a , deoarece
el se a f l a în d r e a p t a m e a , iar cu s i n t c a m tare de urechea
d r e a p t ă . Deoarece a u z u l tău este, d e s i g u r , m u l t m a i f i n
d e c î t a l m e u , ţi-1 t r i m i t pe şmecherul acesta ca să-1 s u p u i t u
u n u i nou interogatoriu...".
D a c ă t a n t a l u l a început să fie i n t r o d u s în tehnică de u n
t i m p d e s t u l de îndelungat ( d i n t a n t a l se făceau f i l a m e n t e l e
b e c u r i l o r e l e c t r i c e p î n ă a fost înlocuit de w o l f r a m u l m a i
i e f t i n ) , n i o b i u l a fost m u l t ă v r e m e n u m a i o i m p u r i t a t e dău­
nătoare a t a n t a l u l u i . Se p r o d u c e a u n p a r a d o x , u n u l d i n t r e
acelea în care este atît de bogată i s t o r i a t e h n i c i i : n i o b i u l
este m a i răspîndit d e c î t t a n t a l u l , d a r era obţinui în c a n t i ­
tăţi m u l t m a i m i c i . M u l t n i o b i u era a r u n c a t l a haldă în p r o ­
cesul de p r o d u c ţ i e n u n u m a i a l t a n t a l u l u i , c i şi în acela a l
s t a n i u l u i . A s t f e l a u fost create de m i n a o m u l u i adevărate
zăcăminte de m i n e r e u r i de n i o b i u , care u l t e r i o r a u început să
fie p r e l u c r a t e .

231
 N i o b i u l a atras atenţia abia a c u m douăzeci de a n i , cînd
s-a lămurit influenţa favorabilă a u n o r m i c i a d a o s u r i ale sale
asupra oţelului. Dacă în 1936 in întreaga l u m e e x i s t a u cu
f o t u l 30 de k i l o g r a m e de m e t a l , producţia a n u l u i 1943
a a t i n s I 100 de tone şi creşte c o n t i n u u .
Ca şi p e n t r u z i r c o n i u , p e n t r u obţinerea n i o b i u l u i şi t a n ­
t a l u l u i se poate folosi m e t o d a r e d u c e r i i sărurilor complexe ale
acestor m e t a l e cu a j u t o r u l s o d i u l u i . Se poale merge şi pe
d r u m u l deschis do a l u m i n i u : să se eleetrolizeze amestecul
k,Taî 6 si T a 0 .
2 5

T r e b u i e arătat c ă , la fel cu t i t a n u l şi z i r c o n i u l , n i o b i u l
si t a n t a l u l absorb p u t e r n i c gazele la încălziri». T o a t e aceste
elemente se utilizează ca g e t t e r i , aplicîndu-le pe piesele
lămpilor de r a d i o . L a v i d a r e a acestor lămpi cu a j u t o r u l p o m ­
pelor de v i d , in ele cămine lotuşi o c a n t i t a t e oarecare de
gaze, care deranjează funcţionarea l o r . G e l t e r i i , a b s o r b i n d
aceste gaze, asigură u n v i d foarte înaintat i u l ă m p i . A s t f e l ,
la 8 0 0 C , t a n t a l u l esle c a p a b i l să absoarbă o c a n t i t a t e de gaze
C

egală cu de 7 4 0 de o r i v o l u m u l s ă u !
D i n cauza acestei proprietăţi şi d i n cauza grelei f u z i b i l i -
lăt.i. aceste m e t a l e se prelucrează p r i n metodele m e t a l u r g i e i
p u l b e r i l o r : pulberea lor se presează şi se sinterizează în v i d
la o temperatură m a i joasă d o c i l cea de t o p i r e , a p o i se for­
jează, după caro se sinterizează d i n n o u şi se tratează l a rece.
Ce determină valoarea p e n t r u tehnică a celor două m e t a l e
de care ne o c u p ă m ? Într-un c u v î n t : proprietăţile, s-ar p u t e a
spune, u n i c e ale n i o b i u l u i şi t a n t a l u l u i , în special ale aces­
t u i a d i n urmă.
N u a v e m a i c i p o s i b i l i t a t e a să v o r b i m , n i c i chiar pe s c u r t ,
despre t o a t e aplicaţiile v a r i a t e ale n i o b i u l u i şi t a n t a l u l u i
şi ale compuşilor l o r (aceasta se referă, desigur, şi l a cele­
l a l t e m e t a l e despre care s-a v o r b i t ) . De aceea v o m pune în
evidenţă acele proprietăţi în privinţa cărora n u a u e g a l .
D e s i g u r , deseori aţi a u z i t cuvîntul „ c o r o z i u n e " . N u întim-
plător a m a m i n t i t despre ea a t u n c i c i n d a m v o r b i t despre
aproape fiecare m e t a l , deoarece l u p t a cu coroziunea este u n a
d i n t r e cele m a i i m p o r t a n t e p r o b l e m e ale t e h n i c i i .
După rezistenţa l o r l a c o r o z i u n e , m e t a l e l e p o t f i r i n d u i t e ca
i n f i g u r a alăturată. Trecerea de la fiecare treaptă l a t r e a p t a
următoare înseamnă o uriaşă v i c t o r i e a t e h n i c i i . I n vîrful
acestei scări se găseşte pe bună d r e p t a l e t a n t a l u l . A p r e c i a ţ i :
el n u este a t a c a i de clor şi n u se dizolvă în a c i z i , n i c i măcar
i n „Tipa regală~\

232
 T a n t a l u l suportă ou succes încercări e x t r a o r d i n a r e : ' l a
200"C, în a c i d azotic de 7 0 % , n u se corodează de loc, i a r în
a c i d s u l f u r i c esle a t a c a t n u m a i u n s l r a t de 0,4 m i l i m e t r i
grosime pe a n . A s u p r a l u i n u acţionează de loc a c i z i i c l o r ­
h i d r i c şi fosforic şi a l t e substanţe agresive.
N u este de m i r a r e că în u l t i m i i i douăzeci de a n i u t i l i ­
zarea t a n t a l u l u i în i n d u s t r i a de u t i l a j c h i m i c a crescut de
13 o r i . L a u z i n e l e în care se produce a c i d u l c l o r h i d r i c , a p a ­
r a t u r a d i n t a n t a l funcţionează fără reparaţii t i m p de peste
două decenii.J_
N i o b i u l este m a i puţin s t a b i l ; totuşi, p e n t r u u n e l e s c o p u r i
e c h i a r m a i u t i l decît t a n t a l u l . Este f o a r t e i n t e r e s a n t f a p t u l
că n i o b i u l esle u t i l i z a t p e n t r u confecţionarea r e a c t o a r e l o r
şi a c o n d u c t e l o r i n producţia a c i d u l u i c l o r h i d r i c n u n u m a i
f i i n d c ă este s t a b i l : el şi catalizează reacţia, astfel încît l a
trecerea substanţelor p r i n instalaţie r a n d a m e n t u l în a c i d
c l o r h i d r i c creşte.
T~ T a n t a l u l are încă o „specialitate ' unică — u n a medicală.
1

E l se „ î n c o r p o r e a z ă " m i n u n a t în ţesuturile v i i , de aceea se

utilizează plăci d i n t a n t a l în l o c u l oaselor c r a n i u l u i sau
p e n t r u f i x a r e a oaselor l a f r a c t u r i j în U n i u n e a Sovietică au
fost create a p a r a t e p e n t r u sudarea automată a vaselor sang­
v i n e . Acestea p o t funcţiona n u m a i datorită utilizării cle­
m e l o r d i n t a n t a l . C u fire subţiri de t a n t a l se p o t coase c h i a r
t e n d o a n e l e şi nerviîTT.

233
 Desigur, toate noile metale sint deocamdată foarte scumpe.
De aceea ele t r e b u i e „ d i l u a t e ' c u a l t e l e o b i ş n u i t e , m a i ief­
1

tine.
împreună cu n i c h e l u l , c o b a l t u l , c r o m u l , molibdenul,
w o l f r a m u l , t i t a n u l , b o r u l , a l u m i n i u l , noile metale dau aliaje
m i n u n a t e c u proprietăţi f o a r t e v a r i a t e .
A m p o r n i t să v o r b i m despre n o i l e m e t a l e căutînd înlocui­
t o r i p e n t r u f i e r . E s t e oare necesară o a s t f e l de înlocuire?
A c u m p u t e m răspunde l a această întrebare. D a , şi u n e o r i
această înlocuire este n u n u m a i necesară, c i şi p o s i b i l ă . F i e ­
care m e t a l , fiecare a l i a j , fiecare n o u m a t e r i a l poate şi t r e ­
b u i e să-şi găsească u t i l i z ă r i . V i i t o r u l aparţine f o l o s i r i i
raţionale a t u t u r o r m a t e r i a l e l o r .
O FAMILIE
ORIGINALĂ

Să c ă u t ă m I m s i s t e m u l p e r i o d i c e l e m e n t u l l a n t a n . I l
găsim în p e r i o a d a a şasea, g r u p a a t r e i a , şi are numărul de
ordine 5 7 ^ j
C i t i t o r u l s-a obişnuit c u f a p t u l că fiecărui element îi
corespunde n u m a i o a n u m i t ă căsuţă în t a b e l u l l u i M e n d e l e e v .
A c u m însă dăm de u n f e n o m e n neobişnuit : / T n t r - o singură
căsuţă, aceea a l a n t a n u l u i , şi-au găsit loc încă 14 e l e m e n t e :
de la c e r i u , c u numărul de o r d i n e 58, pînă Ia luteţiu cu
numărul de o r d i n e 7 L _ J
De ce oare n u poate f i plasat c e r i u l în g r u p a a p a t r a ,
p r a s e o d i m u l int.r-a cincea, n e o d i m u l într-a şasea ş.a.m.d.?
A t u n c i fiecare e l e m e n t şi-ar avea căsuţa sa.
Această idee n u este originală. Mendeleev a încercat să
meargă pe această cale, d a r s-a c o n v i n s curînd că acest m o d
de aşezare ar c o n t r a z i c e legea periodicităţii. Să admitem
că c e r i u l ar p u t e a f i plasat în g r u p a a p a t r a , deoarece în u n i i
c o m p u ş i el manifestă o valenţă egală c u p a t r u şi esle oare­
c u m asemănător cu z i r c o n i u l . E l e m e n t e l e următoare însă
n u se aseamănă de loc cu n i o b i u l , m o l i b d e n u l ş.a.m.d.
P e n t r u t o a t e elementele incluse în căsuţa l a n t a n u l u i ,
valenţa principală este 3 + . P r i n u r m a r e , a le aşeza u n u l
după celălalt ar însemna a încălca p e r i o d i c i t a t e a variaţiei
proprietăţilor, p o t r i v i t , g r u p e l o r t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v .
F a m i l i a într-adevăr originală a acestor e l e m e n t e locuieşte
toată în căsuţa l a n t a n u l u i . Spre deosebire de b o t a n i ş t i ,
chimiştilor n u le place să u t i l i z e z e noţiunea de . , f a m i l i e " .
Insă, p e n t r u caracterizarea e l e m e n t e l o r despre care v a f i
v o r b a , această d e n u m i r e este c u m n u se p o a l e m a i p o t r i v i t ă .
E l e alcătuiesc c u adevărat o f a m i l i e nedespărţită şi u n i t ă .
I n natură ele se găsesc în aceleaşi m i n e r a l e şi m i n e r e u r i ;
l u a t e s i n t m e t a l e , au proprietăţi c h i m i c e curios de asemănă­
toare şi c h i a r în practică se utilizează, de regulă, împreună,

235
ca a m e s t e c u r i şi n u ca reprezentanţi i n d i v i d u a l i . O altă
i m a g i n e asemănătoare n u se poate întîlni pe întregul c u p r i n s
al t a b e l u l u i periodic . 1

O a m e n i l o r de ştiinţă le-au fost necesare m u l t e decenii

p e n t r u a e x p l i c a u i m i t o a r e a asemănare a proprietăţilor

I n p r e z e n t , j f l e m c n t c l e la care ne r e f e r i m , începînd cu
c e r i u l şi t e r m m î n d c u luteţiul, şe numesc l a n t a n i d c . I n
m a n u a l e ele sînt t r a t a t e împreună eu l a n t a n u l . t ' n a l t n u m e
al celor 15 g e m e n i este_cel de elemente ale pămînturilor r a r e .
Acesta p r o v i n e de l a vechea d e n u m i r e de „pămînturi r a r e " .
O a m e n i i de ştiinţă d i n t r e c u t d e n u m e a u „ p ă m î n t u r i " u n i i
o x i z i , de e x e m p l u o x i d u l de c a l c i u , de m a g n e z i u şi de b a r i u .
E l e m e n t e l e pămînturilor rare au fost cunoscute t i m p înde­
l u n g a t sub formă de o x i z i — „ p ă m î n t u r i " . Deoarece se con­
sidera că m i n e r a l e l e care le conţin sînt f o a r t e puţin răspin-
d i t e în natură, „ p ă m î n t u r i l o r " l i s-a adăugat e p i t e t u l de
„rare".
Şi astfel s-a a j u n s la „pământurile r a r e " . E l e au d a t oame­
n i l o r de ştiinţă f o a r t e multă bătaie de cap. I s t o r i a l o r este de
a l t f e l cea m a i c o m p l i c a t ă şi încurcată d i n toată c h i m i a anor­
ganică.

Enigma pămînturilor rare

I n 1787, ( ' a r i A r r h e n i u s , l o c o t e n e n t în a r m a t a suedeză,

p a s i o n a t după m i n e r a l o g i e , a r e m a r c a t într-o carieră părăsită
d i n apropierea oraşului Y t t e r b y u n m i n e r a l n e g r u încă n e c u ­
n o s c u t . După şapte a n i , p r o b a găsită a n i m e r i t în m i i n i l e
cunoscutului chimist finlandez Gadolin. Savantul a stabilit
că p r o b a , pe lingă o x i z i i de b e r i l i u , de s i l i c i u şi de fier, con­
ţine în proporţie de c i r c a 3 8 % o x i d u l u n u i element necunos­
c u t , — u n „ p ă m î n t n o u " . E l I-a d e n u m i t „ d e y t r i u " . I n
1803 m a r e l e c h i m i s t suedez B e r z o l i u s a găsit în a l t m i n e r a l u n
a l d o i l e a p ă m î n t r a r , „de c e r i u " .
Cei d o i n o i reprezentanţi — y t r i u l şi c e r i u l — au c o m p l e ­
t a t l i s t a e l e m e n t e l o r . T i m p îndelungat ei n u au stârnit u n

1
I n u l t i m i i a n i , afară de . . f a m i l i a " l a n t a n i d e l o r se m a i consideră
c ă există şi f a m i l i a „ a c t i n i d e l o r " , a c l e m e n t e l o r începînd cu t o r i u l
( n r . 9 0 ) şi tcrminînd cu l a w r e n c i u l , e l e m e n t u l 1 0 3 (A.t.J.

236
i n t e r e s d e o s e b i t , p î n ă în 1 8 3 9 , c î n d M o s a n d e r , e l e v u l l u i
B e r z e l i u s , a î n c e p u t cercetări a m ă n u n ţ i t e a s u p r a acestor
pămînturi.
Şi a l u n e i a u ieşit l a iveală l u c r u r i u i m i t o a r e . S-a d o v e d i t
că c e r i u l şi y t r i u l , care e r a u c o n s i d e r a t e c o r p u r i s i m p l e , sînt
u n amestec de c i t e v a e l e m e n t e . M o s a n d e r separă c e r i u l în
l a n t a n şi d i d i m , y t r i u l în t e r b i u şi e r b i u . T o a t e se asemănau
între ele ca d o u ă p i c ă t u r i de a p ă . I s t o r i a d e s c o p e r i r i i e l e m e n ­
t e l o r incă n u cunoscuse u n caz asemănător şi o a m e n i i de
ştiinţă a u d e v e n i t a t e n ţ i : oare n u este v o r b a de o greşeală?
N u era însă atît de s i m p l u de răspuns l a această întrebare.
C h i m i ş t i i n u a v e a u l a d i s p o z i ţ i e m e t o d e s u f i c i e n t de precise
p e n t r u a c o n t r o l a p u r i t a t e a pămînturilor separate. N i c i u n u l
d i n t r e c e r c e t ă t o r i n u p u t e a u să a f i r m e c u siguranţă că p ă m î n ­
t u l r a r o b ţ i n u t do el n u c o n ţ i n e în r e a l i t a t e i m p u r i t ă ţ i ,
î n d o i a l a pusese s t ă p î n i r e pe m i n ţ i l e o a m e n i l o r de ştiinţă
şi a fost î n d e p ă r t a t ă n u m a i d u p ă ce B u n s e n şi K i r c h h o f f
au e l a b o r a t bazele şi t e h n i c a a n a l i z e i s p e c t r a l e .
„ F i e c a r e e l e m e n t c h i m i c are u n s p e c t r u a l său, c a r a c t e r i s t i c
n u m a i l u i ' ' , — această regulă părea că îndepărtase t o a t e
neplăcerile. Descoperirile l u i Mosander au căpătat o con­
f i r m a r e s i g u r ă . T o a t e cele şase p ă m î n t u r i r a r e şi-au c u c e r i t
d r e p t u l de c e t ă ţ e n i e .
Iată însă că i n t e r v i n e a n u l 1 8 6 9 . M e n d e l e e v f o r m u l e a z ă
legea p e r i o d i c i t ă ţ i i şi construieşte „ s i s t e m u l n a t u r a l a l ele­
m e n t e l o r " . D e s i g u r , n u t o t u l este n e t e d în acest s i s t e m , şi în
s p e c i a l n u este de loc c l a r ce e de făcut c u e l e m e n t e l e p ă m î n ­
t u r i l o r rare.
î n c ă de pe t i m p u l l u i B e r z e l i u s , ele erau c o n s i d e r a t e ca
b i v a l e n t e şi f o r m u l a o x i z i l o r l o r se n o t a M e O ; n u m a i p e n t r u
c e r i u care are u n g r a d s u p e r i o r de o x i d a r e , se a d m i t e a e x i s ­
tenţa o x i d u l u i C e 0 . I n a d o u a g r u p ă a t a b e l u l u i l u i M e n ­
3 4

deleev n u e x i s t a însă n i c i u n loc l i b e r . Se reliefează p r i m e j ­

dia p r i n c i p a l e i „stînci s u b m a r i n e " a sistemului periodic.
A v a l a n ş a c o n t r a d i c ţ i i l o r a m e n i n ţ ă să facă p r a f însăşi ideea
periodicităţii variaţiei proprietăţilor chimice a elementelor
în f u n c ţ i e de g r e u t a t e a a t o m i c ă . C u t o a t e acestea, M e n d e l e e v ,
s i g u r de j u s t e ţ e a d e s c o p e r i r i i sale, e m i t e o i p o t e z ă î n d r ă z ­
n e a ţ ă : p ă m î n t u r i l e r a r e sînt t r i v a l e n t e , i a r c e r i u l are în p l u s
şi o v a l e n ţ ă egală c u 4. A c e a s t ă i p o t e z ă şi-a găsit în curînd
c o n f i r m a r e a i n c o n t e s t a b i l ă . î n sfîrşit, M e n d e l e e v s c h i m b ă cu
îndrăzneală v a l o r i l e reduse ale g r e u t ă ţ i l o r a t o m i c e ale e l e -

237
m e r i t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e , şi a i c i d i n n o u se confirmă d r e p ­
t a t e a l u i . S-ar părea că p r o b l e m a este rezolvată.
N u , l u c r u r i l e sînt făcute n u m a i pe j u m ă t a t e ! Y t r i u l şi
l a n t a n u l se încadrează uşor în g r u p a a t r e i a . C e r i u l , f i i n d
t e t r a v a l e n t , îşi găseşte l o c u l într-a p a t r a . Care este însă s i t u a ­
ţia cu celelalte? I n ce-1 priveşte pe d i d i m , se constată că este
străin de g r u p a a cincea, deoarece n u se aseamănă de loc cu
n i o b i u l , i a r încercările de a se obţine o x i d u l l u i s u p e r i o r ,
D i 0 , n u a u succes. Despre e r b i u şi t e r b i u se ştie n u m a i că
2 5

sînt t r i v a l e n t e , c h i m i a l o r f i i n d în g e n e r a l aproape n e s t u ­
d i a t ă . De fapt „ s t î n c ă s u b m a r i n ă " rămîne pe loc.
A n i i t r e c şi d u c l a descoperirea u n o r n o i e l e m e n t e . D i d i -
m u l l u i M o s a n d e r se dovedeşte a f i de f a p t u n amestec. î n
1879 L e c o q de B o i s b a u d r a n e x t r a g e d i n el s a m a r i u l ; în
1885 A u e r v o n W e l s b a c h îl separă în încă d o i c o m p o n e n ţ i
p r a s e o d i m u l şi n e o d i m u l . A p a r pe l u m e y t e r b i u l , g a d o l i n i u l ,
holmiui, tuliul...
Părerea f o a r t e răspîndită că fiecare b a n d ă d i n s p e c t r u l de
absorbţie corespunde u n u i e l e m e n t reprezintă u n r e z u l t a t a l
p l o c o n i r i i n e c r i t i c e în faţa a n a l i z e i s p e c t r a l e . Şi astfel „iau
naştere", ca c i u p e r c i l e d u p ă p l o a i e , n o i şi n o i , pămînturi r a r e .
î n n u m a i opt a n i , d i n 1878 p î n ă în 1886, s-au descoperit circa
5 0 , d i n t r e care 23 au căpătat d e n u m i r i d i f e r i t e , i a r p e n t r u
rest „ n - a u m a i fost de a j u n s d e n u m i r i l e " : s-a recurs l a n o t a r e a
p r i n l i t e r e cu i n d i c i .
Pe d r e p t c u v î n t a spus c h i m i s t u l francez U r b a i n , v o r b i n d
despre această epocă atît de confuză în d o m e n i u l p ă m î n ­
t u r i l o r r a r e : „S-a o b ţ i n u t o b o g ă ţ i e i m a g i n a r ă , bazată pe
f a p t u l că e r o r i l e p r e d o m i n a u , i a r adevărul se îneca i n e l e " .
A d e v ă r u l înecat trăgea însă l a f u n d întregul s i s t e m p e r i o ­
d i c . C u m să se r e p a r t i z e z e nenumăratele e l e m e n t e n o i alo
p ă m î n t u r i l o r rare? C u m să se e x p l i c e pe baza l e g i i p e r i o d i ­
cităţii asemănarea extraordinară a proprietăţilor lor? Ş i ,
în g e n e r a l , cîţi s i n t cu t o t u l aceşti supărători gemeni?
T e pomeneşti că într-adevăr sînt „fără n u m ă r " ?
Aceste întrebări îi l'rămîntau pe o a m e n i i de ştiinţă. U n i i
d i n t r e e i erau de părere să se pună cruce l e g i i p e r i o d i c i t ă ţ i i ,
alţii cereau o m o d e r n i z a r e a t a b l o u l u i e l e m e n t e l o r . Poate
că p ă m î n t u r i l e rare n u se încadrează într-un t a b l o u p l a n . . .
şi a s t f e l a u apărut t o t f e l u l de construcţii t r i d i m e n s i o n a l e ,
c o n u r i , c i l i n d r i , s p i r a l e . D i n păcate însă, ele doar mascau
p r o b l e m a , creau o aparenţă de r e z o l v a r e , d a r în r e a l i t a t e n u
o soluţionau.

238
 E x p l o r a t o r i i . . c o n t i n e n t u l u i pămînturilor r a r e " se stră­
d u i a u c u perseverenţă, pas cu pas, „să extragă'" adevărul d i n
mulţimea de e r o r i . S-a c o n s t a t a t e ă a n a l i z a spectralănu este
c h i a r atît de infailibilă: c h i a r şi cele m a i m i c i impurităţi
într-un e l e m e n t p o t p e r t u r b a o r d i n e a l i n i i l o r d i n spectre,
l ' r b a i n a i n t r o d u s m e t o d a m a g n e t o c b i m i c ă de analiză, baza­
tă pe diferenţa în ce priveşte mărimile sensibilităţii m a g n e ­
t i c e a pămînturilor r a r e . Obţinerea c î l o r v a m e t a l e ale p ă m î n ­
t u r i l o r rare în stare pură a p e r m i s să se studieze m a i b i n e
c h i m i a l o r . I n 1913 a u fost r e c u n o s c u t e ca e l e m e n t e i n d i v i ­
duale l a n t a n u l , ceriul, praseodimul, n e o d i m u l , samariul,
europiul, gadoliniul, terbiul, disprosiul, holmiul, erbiul,
t u l i u l , y t e r b i u l şi luteţiul. Ce ne garantează însă că v r e u n u l
d i n t r e ele n u este c o m p l e x ? M o t i v u l asemănării p r o p r i e ­
tăţilor acestor e l e m e n t e a rămas n e c l a r i f i c a t .
I n ceea ce priveşte l o c u l e l e m e n t e l o r pămînturilor rare în
s i s t e m u l p e r i o d i c , părerile o a m e n i l o r de ştiinţă erau f o a r t e
d i f e r i t e . Cel m a i aproape de adevăr s-a d o v e d i t a f i în 1901
c h i m i s t u l ceh l i o h u s l a v B r a u n e r , u n p r i e t e n a l l u i M e n d e ­
leev. B r a u n e r a a j u n s la c o n c l u z i a că elementele pămînturi­
lor r a r e t r e b u i e aşezate într-o grupă specială, care t r e b u i e
plasată i n m i j l o c u l s i s t e m u l u i p e r i o d i c , într-o căsuţă m a r e ,
ca o c o n t i n u a r e a g r u p e i a p a t r a , începînd cu c e r i u l şi t e r -
minînd cu u n e l e m e n t , pe a t u n c i încă n e c u n o s c u t , care se
găsea în stînga t a n t a l u l u i . După părerea l u i B r a u n e r , între
c e r i u şi t a n t a l n u p u t e a u să m a i fie a l t e e l e m e n t e în afara
pămînturilor r a r e .
Ideea c h i m i s t u l u i ceh n u era însă decît o ipoteză încă ne­
confirmată şi lipsită de o f u n d a m e n t a r e ştiinţifică riguroasă.
Puţini d i n t r e o a m e n i i de ştiinţă i - a u d a t i m p o r t a n ţ ă : pe
vremea aceea n i m e n i n u bănuia cît de aproape de adevăr era
B r a u n e r . E l n-a p u t u t duce pînă la capăt r e z o l v a r e a acestei
p r o b l e m e , căci în această privinţă c h i m i a era neputincioasă.
Cuvîntul hotărîtor 1-a a v u t a c i f i z i c a .

Lucrurile se clarifică

I n 1913 tînărul f i z i c i a n Moseley s t u d i a spectrele R o n t g e n

ale e l e m e n t e l o r . E l a reuşit să stabilească o regulă i n t e r e ­
santă: c u a j u t o r u l l u n g i m i i de undă a radiaţiei R o n t g e n
a u n u i e l e m e n t se poate d e t e r m i n a numărul dc o r d i n e al

239
acestuia în t a b e l u l l u i Mendeleev. A s t f e l , o r d i n e a elemente­
lor stabilită de Mendeleev a fost confirmată de fizică. Legea
periodicităţii a căpătat u n sens n o u : l a baza l e g i i l u i M e n ­
deleev stă numărul de o r d i n e a l e l e m e n t u l u i , egal cu sarcina
n u c l e u l u i a t o m u l u i său, n u g r e u t a t e a atomică, ca înainte.
După descoperirea l u i Moseley a d e v e n i t clar că chimiştii
stabiliseră cît se poate de j u s t seria e l e m e n t e l o r pămîntu­
r i l o r r a r e . E l e s-au d o v e d i t a f i în număr de 15 — de la
l a n t a n l a luteţ i u . I n afară de aceasta, în l i s t a elementelor s-au
r e m a r c a t două „locuri goale", corespunzătoare cu două ele­
m e n t e încă nedescoperite. U n u l d i n t r e acestea, cu numărul
de o r d i n e 6 1 , era s i t u a t între n e o d i m şi s a m a r i u ; celălalt,
cu numărul 72, era acelaşi element „de l a stingă t a n t a l u l u i "
despre care v o r b e a B r a u n e r .
M o t i v u l p e n t r u care proprietăţile pămînturilor rare erau
atît de a p r o p i a t e rămînea insă neclar, ca şi poziţia l o r în
s i s t e m u l p e r i o d i c . T r e b u i a să se lămurească dacă e l e m e n t u l
72 face p a r t e d i n t r e pămînturile rare sau n u . Şi. în sfîrşit,
stîrnea m i r a r e f a p t u l că n u fusese incă descoperit elemen­
tul 61.
N u v o m v o r b i a i c i despre p r o b l e m a e l e m e n t u l u i 6 1 : acesta
are o „ b i o g r a f i e " f o a r t e c o m p l e x ă şi foarte o r i g i n a l ă : c i t i ­
t o r u l o v a cunoaşte d i n c a p i t o l u l p r i v i t o r la elementele ob­
ţ i n u t e pe cale artificială.
I n p r i m u l rînd t r e b u i a lămurită n a t u r a e l e m e n t u l u i 72.
P u t e a f i t o t aşa de b i n e u n a n a l o g al z i r c o n i u l u i sau u n
m e m b r u a l f a m i l i e i pămînturilor rare. O a m e n i i dc ştiinţă
t r e b u i a u să precizeze cîte elemente ale pămînturilor rare
sînt în t o t a l : 15 sau 16?

Ce sînt lantanidele ?

Să ne întoarcem d i n n o u la s i s t e m u l periodic şi să a n a l i ­
zăm p e r i o a d a a doua şi a t r e i a . E l e încep de la metalele
a l c a l i n e l i t i u şi, r e s p e c t i v , sodiu şi se termină cu gazele
i n e r t e — n e o n u l şi a r g o n u l — , f i i n d alcătuite fiecare d i n
cîte opt, c l e m e n t e . I n aceste perioade proprietăţile variază
m u l t de l a u n element la a l t u l .
Perioadele următoare, a p a t r a şi a cincea, s i n t alcătuite
d i n cîte 18 elemente fiecare, şi o deosebire maro în pro-

240
prielăţi se manifestă m i m a i l a e l e m e n t e l e iniţiale şi f i n a l e ;
la m i j l o c , această deosebire este o a r e c u m atenuată.
A t u n c i c î n d M e n d e l e e v a creat v e s t i t u l său t a b e l , el n u
p u t e a decît să admită acest f e n o m e n ca u n f a p t . F u n d a m e n ­
t a r e a m o d e r n ă , fizică a s i s t e m u l u i p e r i o d i c p e r m i t e însă să
i se dea o e x p l i c a ţ i e l i m p e d e .
Să ne a m i n t i m u n u l d i n t r e p o s t u l a t e l e f u n d a m e n t a l e ale
c h i m i e i : proprietăţile c h i m i c e ale e l e m e n t e l o r d e p i n d de
s t r u c t u r a învelişurilor e l e c t r o n i c e e x t e r i o a r e ale a t o m i l o r l o r .
Să ne a m i n t i m m a i d e p a r t e c ă , p o t r i v i t t e o r i e i l u i N i e l s
B o h r , c o m p l e t a r e a învelişurilor e l e c t r o n i c e ale a t o m i l o r
n u se p r o d u c e în d e z o r d i n e , c i într-o a n u m i t ă succesiune.
F i e c a r e d i n t r e ele are o a n u m i t ă „ c a p a c i t a t e " . A s t f e l înve­
lişul cel m a i a p r o p i a t de n u c l e u , învelişul K, p o a t e să c o n ­
ţ i n ă d o i e l e c t r o n i , u r m ă t o r u l L — S , M—18, A * — 3 2 , O—50
ş.a.m.d.
L a p r i m a p r i v i r e s-ar p u t e a părea că c o m p l e t a r e a acestor
s t r a t e se p r o d u c e s u c c e s i v : „s-a s a t u r a t " să zicem s t r a t u l L ,
se c o m p l e t e a z ă pînă la c a p a c i t a t e a totală s t r a t u l M. I n
r e a l i t a t e , t o t u l se desfăşoară m a i c o m p l i c a t şi n u m a i p r i m e l e
două s t r a t e . K şi L , se completează pe rînd cu numărul nece­
sar de e l e c t r o n i .
F i z i c i e n i i d i s t i n g ' în fiecare s l r a t , î n c e p î n d cu L , şi aşa-
n u m i t e l e s u b s t r a t e . E l e se notează c u l i t e r e l e s, p, d şi /' şi
au de asemenea o c a p a c i t a t e d e t e r m i n a t ă . A s t f e l , s u b s t r a t u l
s n u poate c o n ţ i n e m a i m u l t de 2 e l e c t r o n i , p—6, d—10 si
f - 14.
Să a m i n t i m a c u m c i t i t o r u l u i c u m se p r o d u c e c o m p l e t a r e a
straielor.
L a elementele p r i m e i perioade a tabelului l u i Mendeleev
se c o m p l e t e a z ă s t r a t u l K (2 e l e c t r o n i ) , l a a d o u a L (8 elec­
t r o n i ) , în a t r e i a perioadă apare s t r a t u l i l / , însă acesta n u se
c o m p l e t e a z ă pînă la sfîrşit, c i n u m a i pînă la 8 e l e c t r o n i .
In p e r i o a d a a p a t r a v i n e rîndul s t r a t u l u i N ( p o t a s i u şi
c a l c i u ) . D a r încă de la s c a n d i u e l e c t r o n u l u r m ă t o r trece în
s t r a t u l M, n e c o m p l e t a l înainte. Acest proces se p r o d u c e pînă
la z i n c , deoarece s t r a i u l . 1 / arc c a p a c i t a t e a de 18 e l e c t r o n i .
De aceea la 10 e l e m e n t e ale p e r i o a d e i a p a l i a , de la s c a n d i u
la z i n c , s t r a t u l e x t e r i o r (N ) rămîne n e s c h i m b a t . Deoarece
la acestea se completează s u b s t r a t u l d a l s t r a t u l u i M , aceste
e l e m e n t e poartă u n e o r i d e n u m i r e a de (demente d, (elemente
3d, deoarece se c o m p l e t e a z ă s t r a t u l a l t r e i l e a ) , i n m o d ase-

18* 241
m ă n ă t o r , în p e r i o a d a a cincea p o l f i separate e l e m e n t e l e
kd ş.a.m.d.
A i c i se poate i l u s t r a b i n e f e l u l c u m , de-a l u n g u l p e r i o a d e l o r
l u n g i ale t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v , variaţia proprietăţilor
e l e m e n t e l o r se desfăşoară într-un m o d simţitor deosebit
de p e r i o a d e l e s c u r t e . I n cele s c u r t e ( l i t i u — n e o n , s o d i u -
a r g o n ) , fiecare e l e m e n t se deosebeşte c o n s i d e r a b i l de v e c i n i i
săi cei m a i a p r o p i a ţ i . L u c r u lesne de înţeles, deoarece la
e l e m e n t e l e p e r i o a d e l o r s c u r t e s t r a t u l e x t e r i o r variază con­
t i n u u . I n perioadele l u n g i , la e l e m e n t e l e </, s t r a t u l ex­
t e r i o r este u n u l şi a c e l a ş i ; e l e c t r o n i i următori intră i n s t r a ­
t u l a n t e r i o r . A c e s t a , după c u m se ştie, are o influenţă cu
m u l t m a i mică a s u p r a proprietăţilor c h i m i c e . De aceea
diferenţa la e l e m e n t e l e d i n ce priveşte proprietăţile n u este
a t i l de m a r c a t ă .
E l e m e n t e l e pămînturilor rare se găsesc i n p e r i o a d a a
şasea. L a l a n l a n ( n r . 57), e l e c t r o n u l n o u apărut se integrează
în s t r a t u l O, de aceea l a n t a n u l este u n e l e m e n t d t i p i c , i a r
la c e r i u ( n r . 58) e l e c t r o n u l r e s p e c t i v nimereşte c h i a r în s t r a ­
t u l A', u l t r e i l e a de la m a r g i n e , în s u b s t r a t u l f, cu c a p a c i t a t e a
dc 14 e l e c t r o n i . P r i n u r m a r e , f o r m a r e a acestui s u b s t r a t se
termină la e l e m e n t u l cu numărul dc o r d i n e 7 1 , adică la
l u t e ţ i u ; de aceea c l e m e n t u l 72 n u m a i esle u n p ă m î n t r a r ,
ci u n a n a l o g a l z i r c o n i u l u i , şi la acesta continuă c o m p l e ­
t a r e a s u b s t r a t u l u i -7 d.
Descoperirea e l e m e n t u l u i h a f n i u a p e r m i s să se c o n s t a t e
că aşa se si petrec l u c r u r i l e în r e a l i t a t e .
A s t f e l a fost, rezolvată e n i g m a p ă m î n t u r i l o r r a r e . A p r o p i e r e a
proprietăţilor lor se e x p l i c ă p r i n i d e n t i t a t e a de structură a
celor două s t r a t e e l e c t r o n i c e e x t e r i o a r e ale a t o m i l o r , şi
a n u m e a acelora care a u o influentă botăritoare a s u p r a
proprietăţilor c h i m i c e . De aceea ele sint s i t u a t e în t a b e l u l
l u i M e n d e l e e v în g r u p a a t r e i a (şi nu i n t r - a p a t r a , d u p ă c u m
a p r e s u p u s B r a u n e r ) , i n căsuţa l a n t a n u l u i .
C i t i t o r u l a t e n t a r e m a r c a i d e s i g u r c ă , deşi v o r b i n d despre
c l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e am început cu pămîntul
y t r i u , u l t e r i o r n u m m a i a m i n t i t despre y t r i u . Acesta n u
intră i n f a m i l i a p ă m î n t u r i l o r rare i n sensul m o d e r n ul
acestei n o ţ i u n i , insă in ceea ce priveşte proprietăţile se
aseamănă cu m e m b r i i e i , datorită mărimii a p r o p i a t e a
razei a t o m i c e ; i n p a r t i c u l a r , se întîlneşte i n natură i n aceleaşi

242
m i n e r e u r i şi m i n e r a l e în care se găsesc şi elementele p ă m î n ­
t u r i l o r rare.
Deoarece s-a a m i n t i t , de m i n e r e u r i l e şi m i n e r a l e l e p ă m î n ­
t u r i l o r r a r e , să încercăm să ne c o n v i n g e m dacă cele 15 ele­
m e n t e ale s i s t e m u l u i p e r i o d i c sint c h i a r atît de rare c u m s-a
considerat t i m p î n d e l u n g a t .
Într-adevăr, la început s-au cunoscut n u m a i puţine
asemenea m i n e r a l e , ceea ce făcea ca o a m e n i i de ştiinţă să
u t i l i z e z e pe bună d r e p t a t e t e r m e n u l dc „ p ă m î n t u r i r a r e " .
L a începutul s e c o l u l u i n o s t r u însă, numărul m i n e r a l e l o r
p ă m î n t u r i l o r rare descoperite se r i d i c a s e la cîteva zeci.
în d e c e n i u l a l t r e i l e a , d a t e l e p r i v i n d g r a d u l de răspîndire
a e l e m e n t e l o r c h i m i c e i n scoarţa Pămîntului au fost r e v i z u i t e
de savanţii s o v i e t i c i V . I . V e r n a d s k i şi A . E . F e r s m a n şi
de s a v a n t u l g e r m a n V . M . G o l d s c h m i d t . Această r e v i z u i r e
s-a d o v e d i t a f i cu adevărat revoluţionară. Cifrele a u
arătat că l a n t a n i d e l e se găsesc în scoarţa pămîntească în
c a n t i t a t e de două o r i m a i m a r e decît, s t a n i o l , de 10 o r i m a i
m a r e d e c î t p l u m b u l , de 320 o r i m a i mare decît a n t i m o n i u ! ,
de 1 600 o r i m a i mare decît a r g i n t u l , de 2 500 o r i m a i m a r e
decît m e r c u r u l , de 3 200 o r i m a i m a r e decît a u r u l , t o a t e
elemente b i n e c u n o s c u t e încă de m u l t .
în p r e z e n t se cunosc aproape 250 de m i n e r a l e care conţin
l a n t a n i d e , şi această cifră este, d e s i g u r , d e p a r t e de l i m i t ă .
L a n t a n i d e l e s i n t , aşadar, e l e m e n t e eu u n g r a d m e d i u de
răspîndire. Aceste e l e m e n t e , în afară de p r o m e t i u , au fost
r e m a r c a t e în spectrele S o a r e l u i şi ale m u l t o r stele, u n e o r i
în cantităţi f o a r t e î n s e m n a t e . M e t a l e l e pămînturilor rare se
găsesc şi i n m e t e o r i ţ i .

O familie prea unită...

L a p r i m a v e d e r e , proprietăţile l a n t a n i d e l o r n u prezintă
n i m i c s p e c i a l ; c a r a c t e r i s t i c a l o r unică este asemănarea l o r .
E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare s i n t t o a t e t r i v a l e n t e , t o a t e
s i n t m e t a l e . H i d r o x i z i i l o r sînt baze d e s t u l de t a r i , a căror
tărie scade t r e p t a t de l a l a n t a n l a luteţiu, d i n cauza descreş­
t e r i i r a z e i i o n i l o r o dată c u creşterea s a r c i n i i n u c l e u l u i .
într-adevăr, h i d r o x i z i i elementelor pămînturilor rare p o t
f i reprezentaţi s c h e m a t i c i n m o d u l u r m ă t o r :

16 243
 Cercul n e g r u d i n c e n t r u este
i o n u l m e t a l u l u i pămîntului r a r
M e ; c e r c u r i l e m a r i sînt i o n i i
3 +

de o x i g e n ; c e r c u r i l e m i c i albe
cu sem n u l + sînt i o n i i de h i d r o ­
gen. A t u n c i cînd raza M e :i+

scade, l u c r u r i le se petrec ca şi
c u m i s - a r f i mărit sarcina (ca
u r m a r e a creşterii s a r c i n i i n u ­
c l e u l u i ) . De aceea i n seria
l a n t a n i d e l o r forţele de atracţie
d i n i r e i o n u l pămînt u l u i r a r şi
i o n u l de o x i g e n cresc. A t r a c ţ i a
d i n t r e O şi I I rămîne c o n ­
stantă. Aceasta înseamnă că cu
c i t s a r c i n a n u c l e u l u i u n u i e l e m e n t al pămînt u r i lor rare oslo
m a i m a r c . cu atît esle m a i g r e u de despărţit d i n h i d r o x i d u l
acestuia grupa o x i d r i l ( O I I ) .
P e n t r u a separa e l e m e n t e l e pămînturilor r a r i ! s i n t necesare
e f o r t u r i într-adevăr eroice. E x i s t ă m u l t e m e t o d e de separare,
d a r ele se reduc i n special la u t i l i z a r e a diferenţelor de a l e a l i -
n i t a t e a m e t a l e l o r sau de s o l u b i l i t a t e a sărurilor lor. P e n t r u
a o b ţ i n e u n preparat oarecare i n stare p u r ă , e nevoie u n e o r i
de m u l t e l u n i ; întreaga l u c r a r e , de e x e m p l u în p r o c e d e u l
de c r i s t a l i z a r e fracţionată, constă în repetarea de n e n u ­
mărate o r i a aceleiaşi operaţii.
I n z i l e l e n o a s t r e a u apărut m e t o d e n o i de separare.
U n a d i n t r e ele este c r o m a t o g r a f i a pe schimbători de i o n i ,
care se bazează pe u t i l i z a r e a u n o r răşini speciale — cationiţi
şi a n i o n i ţ i .
A l t a m e t o d ă se bazează pe u t i l i z a r e a valenţelor a n o r m a l e
ale e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e , valenţe d i f e r i t e de t r e i .
Proprietăţile l a n t a n i d e l o r în stare t e t r a - sau bivalentă se
deosebesc d e s t u l de m u l t de cele ale u n u i l a n l a n i d t r i v a l o n t
o b i ş n u i t , i n p r e z e n t , pe această deosebire de proprietăţi
se bazează c î t e v a procedee e f i c i e n t e do separare a d i f e r i t e l o r
metale.

Din nou originalitate

L a E x p o z i ţ i a m o n d i a l ă d i n 1900 de l a P a r i s p u t e a u f i
văzuţi, p r i n t r e alte exponate, o x i z i foarte p u r i ai unor
e l e m e n t e ale pămînturilor r a r e . Aceasta era o m a r e r e a l i z a r e

244
a c h i m i e i a n o r g a n i c e . D a r , l a întrebarea l a ce sînt folosiţi
aceşti o x i z i , s e r v i a b i l i i g h i z i dădeau u n răspuns u n i f o r m :
. , m i m a i în s i t e l e b e c u r i l o r de g a z ! " . Persoanele d i n generaţia
m a i în vîrstă m a i ţin m i n t e aşa-numitele b e c u r i sau site A u e r .
C h i m i s t u l a u s t r i a c A u e r v o n W e l s b a c h dovedise c ă , d a c ă
se a d ă u g a n u m a i 1 % de b i o x i d de c e r i u l a m a t e r i a l e l e d i n
care se c o n f e c ţ i o n a u sitele b e c u r i l o r de gaz cu i n c a n d e s c e n ţ ă ,
aceasta mărea cu m u l t i n t e n s i t a t e a l u m i n i i l o r .
L u m i n a palidă a iluminării c u gaz a fost p r i m u l f u l g e r
în d o m e n i u l utilizării e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e . I n
z i l e l e n o a s t r e , puţine d i n t r e e l e m e n t e l e întîlnite în natură
sc deosebesc p r i n t r - o gamă atît de vastă de utilizări ca
l a n t a n u l şi l a n t a n i d e l e .
Să î n c e p e m c u m e t a l u r g i a .
C a l i t a t e a oţelurilor şi a f o n t e i d e p i n d e m u l t de prezenţa
o x i g e n u l u i , a f o s f o r u l u i , a z o t u l u i şi s u l f u l u i . Acestea s i n t
i m p u r i t ă ţ i d ă u n ă t o a r e : (de măresc f r a g i l i t a t e a şi casanţa,
reduc rezistenţa la uzură a o b i e c t e l o r m e t a l i c e . .Aceste
i m p u r i t ă ţ i t r e b u i e îndepărtate p r i n t o a t e m i j l o a c e l e , şi u n
a j u t o r nepreţuit i i d a u e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e , care
reacţionează c u m e t a l o i z i i . La c a l d ele absorb n u m e r o a s e
i m p u r i t ă ţ i , î m b u n ă t ă ţ i n d a s t f e l c o n s i d e r a b i l c a l i t a t e a oţelu­
r i l o r şi a f o n t e l o r .
f L a n t a n i d e l e se utilizează p e n t r u a l i e r e a d i f e r i t e l o r oţe­
l u r i spre a le da m u l t e proprietăţi preţioase: creşte g r a d u l
de f o r j a b i l i t a t e , rezistenţa la căldură şi la c o r o z i u n e .
E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e sînt l a r g i d i l i z a t e . în s p e c i a l
c e r i u l , în p r o d u c ţ i a a l i a j e l o r p i r o f o r e . E l e se utilizează în
p i e t r e l e p e n t r u b r i c h e t e , i n d i f e r i t e d i s p o z i t i v e de a p r i n d e r e ,
c a r t u ş e , obuze.
L a n t a n i d e l e a u şi o întrebuinţare analogă cu aceea a a l u ­
m i n i u l u i în a l u m i n o l e r m i e , care constă in reducerea o x i z i l o r
d i f e r i t e l o r m e t a l e cu a j u t o r u l p u l b e r i i de a l u m i n i u . C e r i u l
şi însoţitorii săi s i n i r e d u c t o r i şi m a i e n e r g i c i decid a l u m i n i u l .
Se d e s c h i d p e r s p e c t i v e i n t e r e s a n t e p e n t r u obţinerea în stare
pură a n i o b i u l u i , z i r c o n i u l u i . c o b a l t u l u i , n i c h e l u l u i , c r o ­
m u l u i , manganului, ytriului, wolframului, uraniului prin
metodele lantanidofermiei.
E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e î m b u n ă t ă ţ e s c m u l t calităţile
d i f e r i t e l o r m e t a l e şi a l i a j e . A s t f e l , a l i a j e l e de m a g n e z i u , c u
t o a t e calităţile l o r , prezintă u n n e a j u n s e s e n ţ i a l : p o t „ l u c r a "
l a t e m p e r a t u r i de cel m u l t 150°C. A d a o s u r i l e de c e r i u , n e o -
d i m şi p r a s e o d i m măresc l i m i t a de temperatură c u 100°C.

245
 U n adaos de n u m a i 0 , 2 % c e r i u îmbunătăţeşte m u l t p r o ­
prietăţile m e c a n i c e ale c u p r u l u i . Adăugarea a 2 % m e t a l e
ale p ă m î n t u r i l o r r a r e în a l i a j e l e de n i c h e l şi de c o b a l t
măreşte r e z i s t e n t a lor la t e m p e r a t u r i înalte şi rezistenţa
la o x i d a r e la t e m p e r a t u r i înalte.
A l i a j u l de m a g n e z i u cu g a d o l i n i u se deosebeşte p r i n carac­
t e r i s t i c i m a g n e t i c e u n i c e , m a g n e t i z î n d u - s e f o a r t e uşor şi
puternic.
De n e î n l o c u i t s i n t e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare şi i n i n d u s ­
t r i a c h i m i c ă . E l e se utilizează d r e p t c a t a l i z a t o r i sau p r o ­
m o t o r i ( a d a o s u r i la c a t a l i z a t o r i care î m b u n ă t ă ţ e s c acţiunea
acestora).
O x i d u l de p r a s e o d i m catalizează o x i d a r e a a m o n i a c u l u i
la t e m p e r a t u r i joase. Prezenţa i o n i l o r de c e r i u accelerează
o x i d a r e a e l e c t r o c h i m i c ă a a n i l i n e i în c h i n o n ă . Sulfaţii
numeroaselor lantanide sini catalizatori buni p e n t r u o x i ­
darea S O , i n S 0 . 3

A d ă u g a r e a de o x i d de l a n t a n la c a t a l i z a t o r u l M g O - f S i 0 2

măreşle de a p r o a p e d o u ă o r i c i f r a o c t a n i c ă a p r o d u ş i l o r
o b ţ i n u ţ i p r i n cracarea m o t o r i n e i .
E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare se utilizează p e n t r u p r o ­
d u c ţ i a l a c u r i l o r şi v o p s e l e l o r , i n special a c o l o r a n ţ i l o r p e n ­
t r u p o r ţ e l a n . O x i z i i şi c o m p u ş i i l a n t a n i d e l o r fac ca acestea
să capete nuanţe (hi c u l o r i d i n t r e cele m a i v a r i a t e . I nele
săruri de c e r i u i u cantităţi m i c i favorizează uscarea rapidă
a l a c u r i l o r şi păstrarea transparenţei p e l i c u l e l o r de-a l u n g u l
u n e i perioade îndelungate. /
T r e c î n d la producţia s T u l e i . a m a t e r i a l e l o r c e r a m i c e si
a b r a z i v e , sîntem d i n n o u m a r t o r i i pătrunderii a c t i v e a ele­
mentelor pămînturilor rare.
N u m e r o a s e s t i c l e i n d u s t r i a l e i n c o l o r e se caracterizează
p r i n t r - u n g r a d redus de t r a n s m i s i u n e a l u m i n i i . Aceasta
se e x p l i c ă p r i n c o n ţ i n u t u l i n sticlă i n special a c o m p u ş i l o r
f i e r u l u i b i v a l e n t . Este s u f i c i e n t ea f i e r u l să fie trecut i n
formă trivalentă p e n t r u ca transparenţa să crească de zece
o r i . B i o x i d u l dc c e r i u esle u n o x i d a n t p u t e r n i c . Adăugarea
l u i la masa de sticlă asigură trecerea celei m a i m a r i părţi
a f i e r u l u i i n formă „ i n c o l o r ă " . S t i c l e l e care conţin cel m u l t
1 % Ce0 2 a u c a p a c i t a t e a de a n u p i e r d e transparenţa la o
i l u m i n a r e solară îndelungată sau în u r m a acţiunii r a d i a ţ i i l o r
R o n t g e n şi r a d i o a c t i v e . Aceste st iele găsesc o u t i l i z a r e
importantă i n confecţionarea b l o c u r i l o r transparente pro­
t e c t o a r e i n t e h n i c a nucleară. S t i c l e l e cu adaos de p ă m î n t u r i

246
r a r e a u o e a p a r i t a l e m a i b u n ă de a a b s o r b i razele u l t r a ­
v i o l e t e . Cele d i n silicaţi de b o r , care c o n ţ i n L a 0 , a u 2 3

i n d i c i de refracţie f o a r t e m a r i . S i n t i n t e r e s a n t e incercările
de a crea s t i c l e pe baza s i s t e m u l u i de o x i z i L i 0 — L a 0 — 2 2 3

SiO.,, c a i c d e r i să n u c o n ţ i n ă m e t a l e a l c a l i n i ) — p ă m i n f o a s e
o b i ş n u i t e . Aceste s t i c l e s i n i f o a r t e r e z i s t e n t e şi sînt b u n e
c o n d u c ă t o a r e de e l e c t r i c i t a t e .
Şi in c e r a m i c ă şi-au găsit u t i l i z a r e e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r
r a r e . S u l f u r a de c e r i u se utilizează p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a
u n o r creuzete s p e c i a l e , care suportă o temperatură p î n ă
l a 1 800 C.
U n amestec a l o x i z i l o r de l a n l a n i d e reprezintă u n m a t e ­
r i a l a b r a z i v m i n u n a t p e n t r u p o l i z a r e a s t i c l e i şi se numeşte
p o l i r i t . P o l i r i t u l are c a p a c i t a t e a de p o l i z a r e de d o u ă o r i
m a i m a r e d e c i l a celor m a i b u n e d i n t r e m a t e r i a l e l e asemă­
nătoare c u n o s c u t e înainte. I n afară de aceasta, u t i l i z a r e a
p o l i r i t u l u i măreşte m u l t v i l e z a de p o l i z a r e .
Electrotehnica, radiotehnica, electronica!
Şi a i c i e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare se s i m t „acasă l a
ele '. E l u o r u r i l e de c e r i u se utilizează p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a
1

e l e c t r o z i l o r l ă m p i l o r cu arc şi a p r o i e c t o a r e l o r . E s t e s u f i ­
cient să se a d a u g e la o sirmă de n i c r o m a a p a r a t e l o r de
încălzire o b i ş n u i t e o c a n t i t a t e mică de m e t a l e ale p ă m î n ­
t u r i l o r rare p e n t r u ca t e r m e n u l de f o l o s i r e a acesteia să
crească m u l t . în t u b u r i l e e l e c t r o n i c e , l a n t a n i d e l e sînt
g e t t e r i a d m i r a b i l i — absorbanţi de gaze. O x i d u l de c e r i u ,
a t o t p r e z e n l în amestec cu o x i d u l de t i t a n este u n d i e l e e t r i c
f o a r t e b u n , i a r i n c o m b i n a ţ i e cu o x i d u l de stronţiu se u t i ­
lizează p e n t r u p r e p a r a r e a u n o r m a t e r i a l e n o i , aşa-numite
radioceramice.
E l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r rare „sint b i n e c o t a t e ' ' în i n d u s ­
t r i a textilă şi dc pielărie. Sărurile de c e r i u s i n i necesare
p e n t r u v o p s i r e a p i e i l o r , ca d e c a p a n t p e n t r u c o l o r a n ţ i i a l i -
z a r i n i c i . Sărurile l a n t a n i d e l o r fac p r o d u s e l e t e x t i l e şi ţesă­
t u r i l e t e h n i c e i m p e r m e a b i l e la apă şi r e z i s t e n t e l a a c ţ i u n e a
s o l u ţ i i l o r şi a v a p o r i l o r de a c i z i .
I n sfîrşit j in agricultură sărurile u n o r e l e m e n t e ale p ă m î n ­
t u r i l o r r a r e se utilizează p e n t r u l u p t a c u insectele d ă u n ă ­
toare şi ca m i c r o î n g r ă ş ă m i n t e j .
O v o r b ă bună despre l a n f a n i d e v o r spune şi m e d i c i i . Se
cunosc m u l t e m e d i c a m e n t e care conţin e l e m e n t e ale p ă m î n ­
t u r i l o r r a r e şi care se utilizează p e n t r u t r a t a m e n t u l t u b e r ­
c u l o z e i , e c z e m e l o r , r e u m a t i s m u l u i . U n e l e săruri ale p ă m i n -

247
t u r i l o r rare î m p i e d i c ă coagularea s i n g e l u i , ceea cc le face
preţioase p e n t r u conservarea l u L _ 7
T o a t e acestea n u reprezintă n i c i pe d e p a r t e o e n u m e r a r e
c o m p l e t ă a „ f a p t e l o r b u n e " ale e l e m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e .
N o i insă o v o m c o n t i n u a p u ţ i n . C h i a r dacă aceste d o m e n i i
de u t i l i z a r e ale l a n t a n i d e l o r încă n u a u ieşit d i n t r e pereţii
l a b o r a t o a r e l o r , ele s i n t f o a r t e i n t e r e s a n t e .
A v e m i n vedere proprietăţile m a g n e t i c e u n i c i ! ale ele­
m e n t e l o r p ă m î n t u r i l o r r a r e , în special ale d i s p r o s i u l u i . A t r a ­
gem atenţia c i t i t o r u l u i asupra u n o r săruri astăzi d e s t u l de
obişnuite — s u l f a t u l sau clorură de g a d o l i n i u . S-a c o n s t a t a t
că aceşti c o m p u ş i se p o t u t i l i z a p e n t r u obţinerea t e m p e r a ­
t u r i l o r u l t r a j o a s e . Sărurile de g a d o l i n i u sînt f o a r t e p u t e r n i c
p a r a m a g n e t i c e . Dacă s i n i i n t r o d u s e într-un spaţiu i z o l a t ,
u m p l u t cu h e l i u şi se a p r o p i e de ele u n c i m p m a g n e t i c ,
aceste săruri se î n c ă l z e s c . H e l i u l absoarbe căldura şi a p o i se
e v a c u e a z ă , c î m p u l m a g n e t i c se d e c o n e c t e a z ă . A c u m sarea se
răceşte sub t e m p e r a t u r a i n i ţ i a l ă . C i c l u l se repetă de m u l t e
o r i . A s t f e l se p o a l e o b ţ i n e o temperatură f o a r t e apropiată de
zero a b s o l u t .
I n sfîrşit, d e z v o l t a r e a t e h n i c i i n u c l e a r o a deschis l a n t a n i ­
d e l o r n o i d o m e n i i de u t i l i z a r e . S a m a r i u l , e u r o p i u l şi g a d o l i -
n i u l se deosebesc p r i n c a p a c i t a t e a f o a r t e înaltă de a a b s o r b i
n e u t r o n i şi de aceea se utilizează ca m a t e r i a l e p e n t r u barele
dc r e g l a r e în r e a c t o a r e l e n u c l e a r e .
METALELE
PREŢIOASE

I n b o g a t a şi v a r i a t a împărăţie a m e t a l e l o r există încă o

p l e i a d ă r e m a r c a b i l ă , de care este strîns legată n u n u m a i
i s t o r i a c h i m i e i , c i întreaga i s t o r i e a o m e n i r i i . Reprezen­
t a n ţ i i acestei p l e i a d e sînt situaţi în d o u ă g r u p e separate
ale s i s t e m u l u i p e r i o d i c : în p r i m a şi în a o p t a . D u p ă c u m
se v e d e , o distanţă uriaşă, căci apartenenţa l a g r u p e d i f e ­
r i t e d o v e d e ş t e existenţa u n o r d e o s e b i r i f u n d a m e n t a l e în ce
priveşte proprietăţile c h i m i c e de b a z ă .

Regele metalelor: aurul

D i n t i m p u r i i m e m o r i a l e p r i v i r e a omenească era atrasă

de frumuseţea rară a a c e s t u i m e t a l u n i c în f e l u l său. Stră­
l u c i r e a l u i îţi a m i n t e a fără să v r e i de strălucirea f i e r b i n t e
a S o a r e l u i . N u degeaba alchimiştii îi a t r i b u i a u o legătură
magică cu astrul zilei.
Fără î n d o i a l ă că o a m e n i i preţuiesc a u r u l n u n u m a i p e n t r u
frumuseţea l u i . î n c e r c a ţ i să găsiţi a l t m e t a l atît de f o r j a b i l
şi de d u c t i l . Meşteşugul de a face d i n a u r f o i deosebit de
subţiri a fost c u n o s c u t î n c ă de strămoşii noştri î n d e p ă r t a ţ i .
D a c ă v ă a m i n t i ţ i , el este a m i n t i t î n c ă de H o m e r .
K . M a r x arată că a u r u l a f o s t , în esenţă, p r i m u l m e t a l
descoperit de o m . E s t e i n t e r e s a n t că a u r u l , înainte de a
d e v e n i u n o b i e c t de l u x , era u t i l i z a t împreună cu c u p r u l
p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a de a r m a m e n t şi de o b i e c t e casnice.
Săpături a r h e o l o g i c e întreprinse i n D a n e m a r c a a u arătat
că în a n t i c h i t a t e o a m e n i i economiseau n u a u r u l , c i f i e r u l ,
care era m u l t m a i r a r . N u m a i d u p ă ce a u fost descoperite
a l t e m e t a l e şi a u apărut procedee de p r e l u c r a r e a acestora,

249
a u r u l a căpătat a u t o r i t a t e , a d e v e n i t p u t e r n i c . A b i a cU
m u l t m a i t i r z i u a apărut el i n r o l u l de b a n i .
D a r oare n u m a i proprietăţile f i z i c e a u f a v o r i z a t t r a n s f o r ­
m a r e a a u r u l u i într-un m e t a l preţios?
I n d i f e r e n t c i t i a n i ar sta a u r u l in aer, el n u rugineşte,
nu-şi p i e r d e m i n u n a t u l său l u c i u . A u r u l este i n a c c e s i b i l
p e n t r u o x i d a n ţ i n u n u m a i în c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e . L a căldură
m a r e , c h i a r în stare topită ( a u r u l se topeşti la t e m p e r a t u r a
1

de I 063 C ) . el lot n u cedează a t a c u r i l o r o x i g e n u l u i ^ J

A c i z i i cei m a i a g r e s i v i n u pol învinge c a l m u l o l i m p i a n a l
r e g e l u i m e t a l e l o r . / t i e x c e p ţ i e reprezintă a m e s t e c u l d i n t r e i
părţi a c i d c l o r h i d r i c şi o p a r t e a c i d a z o t i c — „ a p a r e g a l ă " .

P r i n t r e ceilalţi d i z o l v a n ţ i se p o t a m i n t i n u m a i două
a m e s t e c u r i de a c i z i : s u l f u r i c şi m a n g a n i c , s u l f u r i c şi a z o t i c ,
p r e c u m şi a c i d u l selenic f i e r b i n t e . A c e a s t a este t o t u l . în
ceea ce priveşte a l c a l i i l e , acestea n u corodează a u r u l în
n i c i u n f e l de împrejurări. T o c m a i l a această ..lene'' c h i m i c ă
se gîndeşte c h i m i s t u l a t u n c i cînd numeşte a u r u l m e t a l preţios.
Substanţele care reacţionează d i r e c t c u a u r u l p o t f i n u m ă ­
r a t e pe degete. E l e n i c i n u se întîlnesc, de regulă, în viaţa
obişnuită a o m u l u i . De e x e m p l u , h a l o g e n i i . A t u n c i cînd o
granulă de a u r pătrunde i n apa de c l o r , după u n t i m p oare­
care d i s p a r e . E v a p o r a ţ i soluţia pină l a uscare şi veţi vedea
pe f u n d u l c a p s u l e i c r i s t a l e v e r z i . A c e a s t a este clorură de
a u r . C u t o a t e că a u r u l se c o m b i n ă fără g r e u t a t e în prezenţa
u m i d i t ă ţ i i c u c l o r u l , b r o m u l şi i o d u l , el p o a t e f i separat
şi m a i uşor d i n sărurile f o r m a t e . U n f l a c o n c u o soluţie de
clorură de a u r , d a c ă stă l a l u m i n ă , se acoperă după u n t i m p
oarecare pe d i n ă u n t r u cu o d e p u n e r e subţire de m e t a l p r e ţ i o s .

250
 Şi m a i uşor se c o m b i n ă a u r u l c u m e r c u r u l . E s t e d e s t u l
să nimerească pe u n o b i e c t de a u r c i t e v a picături de m e r c u r
p e n t r u ca pe suprafaţa g a l b e n ă - l u c i o a s ă să apară i m e d i a t
o pată cenuşie p a l i d ă . E s t e a m a l g a m u l — a l i a j u l a u r u l u i
eu m e r c u r u l .
E x t r a c ţ i a a u r u l u i este uşurată p r i n f a p t u l c ă , d i n cauza
inerţiei l u i c h i m i c e , el se întîlneşte pe P ă m î n t , de regulă,
n u m a i în s t a r e n a t i v ă . Deseori se găsesc p e p i t e în g r e u t a t e
de zeci de k i l o g r a m e . A u r există şi în apa de m a r e , însă sub
f o r m ă de săruri. F i e c a r e 20 de t o n e de apă d i n m ă r i l e p o l a r e
c o n ţ i n c i r c a 1 m i l i g r a m de a u r . I n c a n t i t ă ţ i m i c r o s c o p i c e
a u r u l a fost i d e n t i f i c a t de asemenea în ţesuturile şi sîngcle
organismelor v i i .
Z ă c ă m i n t e l e de a u r ale l ' ă m i n t u l u i încă n u a u fost n i c i
pe d e p a r t e e p u i z a t e , c u t o a t e că i n d e c u r s u l m i l e n i i l o r
o m u l a s t r i n s , b o b c u b o b , munţi întregi de a u r . Ea ce este
f o l o s i t ? Oare n u m a i sub formă de m o n e d ă , de tezaure sau
ca m a t e r i a l p e n t r u c o n f e c ţ i o n a r e a p o d o a b e l o r ? N u există
oare a l t e căi de u t i l i z a r e a l u i ?
f I n z i l e l e n o a s t r e , a u r u l este u t i l i z a t cu succes i n m e d i ­
c i n ă , i n s p e c i a l i n t e h n i c a d e n t a r ă . C o m p u ş i i a u r u l u i măresc
c a p a c i t a t e a de apărare a o r g a n i s m u l u i , fapt u t i l i z a t i n t r a ­
t a m e n t u l t u b e r c u l o z e i . I z o t o p i i r a d i o a c t i v i a i a u r u l u i ajută
m e d i c u l i n l u p t a c o n t r a t u m o r i l o r m a l i g n e ale c r e i e r u l u i .
A u r u l m e t a l i c esle cel m a i m o a l e d i n t r e m e t a l e l e preţioase.
A c e a s t a reprezintă şi u n a v a n t a j , şi u n d e z a v a n t a j . E l se
r o a d e f o a r t e uşor. De e x e m p l u , pe vremea cînd erau i n
circulaţie m o n e d e de a u r . In fiecare sută de a n i se p i e r d e a
c i r c a o c i n c i m e a m e t a l u l u i preţios ca u r m a r e a frecării şi
u z u r i i . A c e a s t a a făcut ca o a m e n i i să n u m a i folosească a u r
p u r , ci a l i a j e l e sale eu d i f e r i t e l e m e t a l e : c u p r u , a r g i n t ,
p l a t i n ă . Sub această formă n u r u l esle u t i l i z a i p e n t r u c o n ­
fecţionarea a p a r a t u l u i c h i m i c e şi i n e l e c t r o t e h n i c ă . •

Metalul lunar

D a c ă i n o c h i i a l c h i m i ş t i l o r a u r u l Întruchipa S o a r e l e , a r ­
g i n t u l corespundea a s t r u l u i nostru n o c t u r n — L u n a . I n
lucrările l o r aşa şi n o t a u a l c h i m i ş t i i a r g i n t u l : p r i n t r - u n c o r n
s u b ţ i r e , s e m n u l L u n i i . N u e greu de înţeles de ce. A r g i n t u l
c h i m i c p u r i n l i n g o u r i urc o c u l o a r e albă frumoasă cu nuanţă

251
 gălbuie — a i d o m a ea d i s c u l l u n a r . în f o i subţiri, i l u m i n a t e
p r i n t r a n s m i s i u n e , p a r e albăstrui sau v e r z u i ^ D u p ă c u m
se v e d e , t r e b u i e r e c u n o s c u t că alchimiştii a u ales reuşit
a n a l o g i i l e — cel puţin cele ale c u l o r i l o r — d i n t r e c o r p u r i l e
c h i m i c e şi cele cereşti,
•j A r g i n t u l este d e s t u l de m o a l e , c u t o a t e că este m a i d u r
d e c î t a u r u l . Se forjează la fel de uşor, se laminează şi se
î n t i n d e . T e m p e r a t u r a de t o p i r e a a r g i n t u l u i este m a i m i c ă :
950,5°C. L a temperatură m a i înaltă, el formează v a p o r i
de o frumoasă c u l o a r e v e r z u i e şi se poate d i s t i l a ca şi a p a .
T r e c î n d d i n stare lichidă în solidă, e l se d i l a t ă .
D i n cauză că este m o a l e , a r g i n t u l n u se utilizează în
stare pură. A l i a j e l e de a r g i n t servesc p e n t r u obţinerea u n o r
m a t e r i a l e şi a c o p e r i r i r e z i s t e n t e l a uzură. C u a u r u l , a r g i n t u l
se aliază în t o a t e p r o p o r ţ i i l e . A l i a j e l e de c u p r u sînt m a i
r e z i s t e n t e , se r o d m a i p u ţ i n , şi de aceea n u m a i sub această
formă este u t i l i z a t a r g i n t u l p e n t r u baterea m o n e d e l o r , m e d a ­
l i i l o r , i n s i g n e l o r etc. De a l t f e l prezenta c u p r u l u i face ca
o b i e c t e l e de a r g i n t să fie m a i sonore.
A r g i n t u l conduce căldura şi c u r e n t u l e l e c t r i c m a i b i n e
decît t o a t e c e l e l a l t e m e t a l e . Iată de ce o p a r t e însemnată
a a r g i n t u l u i se consumă, i n i n d u s t r i a electrică p e n t r u con­
fecţionarea c o n t a c t e l o r . . ^
I n ceea ce priveşte proprietăţile c h i m i c o , a r g i n t u l a m i n ­
teşte a u r u l . E l esle s i t u a t în aceeaşi primă grupă a siste­
m u l u i p e r i o d i c . Ca şi a u r u l , a r g i n t u l este m o n o v a l e n t . E l

252
este m a i puţin p a s i v d i n p u n c t de vedere c h i m i c d e c i t
a u r u l şi, s-ar p u t e a s p u n e , t o c m a i de aceea m a i puţin „ p r e ­
ţ i o s " . A r g i n t u l se c o m b i n ă uşor c u c l o r u l , a r s e n u l , a n t i m o -
n i u l şi a l t e e l e m e n t e .
Cu o x i g e n u l însă, a r g i n t u l n u reacţionează la n i c i o t e m ­
peratură. E s t e adevărat că l a t o p i r e a i n aer el absoarbe o
c a n t i t a t e însemnată de o x i g e n : pînă la 22 c m la fiecare 3

m m de t o p i t u r ă . I.a răcirea t o p i t u r i i insă, o x i g e n u l pără­

3

seşte d i n nou m e t a l u l . Se p r o d u c e un fenomen i n t e r e s a n t ,

cure aminteşte erupţia v u l c a n i l o r . Pe suprafaţa m e t a l u l u i
întărit se formează o c o a j ă . Pe această c o a j ă , d i n t i m p in
t i m p , a p a r nişte m i c i p r o t u b e r a n t e d i n care, ca d i n c r a ­
t e r u l u n u i v u l c a n , iese o x i g e n u l î n c ă l z i t , antrenînd cu
nudul.
Se ştie c ă ţ a ş a - n u m i t a „ a p ă s f i n ţ i t ă " nu-şi p i e r d e n i c i ­
odată prospeţimea c h i a r la păstrare î n d e l u n g a t ă . D e s i g u r că
aceasta se e x p l i c ă n u p r i n a m e s t e c u l u n o r „forţe s u p r a n a ­
t u r a l e " , oi p u r şi s i m p l u p r i n f a p t u l că apa se păstrează i u
vase de a r g i n t . A r g i n t i i i d i s t r u g e m i c r o o r g a n i s m e l e , caro
fac ca a p a stătută obişnuită să aibă u n gust m u c e g ă i t .
L a temperatură o b i ş n u i t ă , a r g i n t u l n u reacţionează c u
a p a . O b u c ă ţ i c ă de a r g i n t încălzită însă, aruncată în a p ă ,
p r o v o a c ă d e s c o m p u n e r e a acesteia. Ca r e z u l t a t a l reacţiei,
o x i g e n u l se c o m b i n ă cu a r g i n t u l , iar h i d r o g e n u l se dega­
jează sub f o r m ă de gaz._\
Dacă peste o x i d u l de a r g i n t astfel obţinui se toarnă
a m o n i a c şi se lasă u n t i m p oarecare în r e p a u s , o p a r t e a
A g U trece în soluţie, iar o p a r t e formează o substanţă c r i s ­
2

talină neagră. Acest c o m p u s , descoperit dc către c h i m i s t u l

francez B e r t h o l l e t , are p u t e r n i c e proprietăţi e x p l o z i v e . E s t e
suficientă o uşoară z g u d u i r e , o Încălzire neînsemnată sau
p u r şi s i m p l u căderea u n e i picături de a p ă , ca să se p r o d u c ă
o e x p l o z i e . N u degeaba acesta se numeşte a r g i n t „ d e t o n a n t " .
Cu a m o n i a c u l a r g i n t u l dă în g e n e r a l numeroşi derivaţi
c h i m i c i . E i s i n t uşor s o l u b i l i în apă şi fac p a r t e d i n clasa
c o m p u ş i l o r c o m p l e c ş i . Dacă l a c o m p l e x u l a m o n i a c a l a l
a r g i n t u l u i se adaugă puţină glucoză sau f o r m o l , pe pereţii
v a s u l u i de sticlă apare u n s t r a t dens, strălucitor, de m e t a l .
P r i n acesl procedeu se arginlează în p r e z e n t suprafaţa i n t e ­
rioară a t e r m o s u r i l o r şi se fac o g l i n z i l e .
Cei m a i m u l ţ i a c i z i diluaţi n u acţionează a s u p r a a r g i n ­
t u l u i . I n s c h i m b , el se d i z o l v ă f o a r t e b i n e i n a c i d a z o t i c ,
f o r m î n d n i t r a t . A c e a s t ă s u b s t a n ţ ă , c u n o s c u t ă u z u a l sub

253
d e n u m i r e a de n i t r a l de a r g i n t , era b i n e cunoscută alohimiş-
t i l o r , care o numeau „cristale l u n a r e " , „piatra i a d u l u i " ş.a.m.d.
Această ultimă d e n u m i r e este legată, după t o a t e p r o b a ­
b i l i t ă ţ i l e , de acţiunea i n t r a t u l u i de a r g i n t asupra p i e l i i .
N i m e r i n d pe p i e l e , a r g i n t u l începe să se reducă la stare
m e t a l i c ă , o x i d i n d ţesuturile înconjurătoare. De aceea i n
l o c u l în care a fost sarea se şi formează o pată brună. A c ţ i u ­
nea oxidantă a a r g i n t u l u i d i s t r u g e infecţia, de aceea n i t r a t u l
de a r g i n t este folosit încă de m u l t p e n t r u cauterizări. ]
Dacă se picură o soluţie dc n i t r a l de argint in soluţia
apoasă a u n e i sări de c l o r , se obţine un p r e c i p i t a t alb brîn-
zos, i n s o l u b i l c h i a r in a c i z i . Reacţia esle foarte sensibilă.
Cu a j u t o r u l ei se p o t i d e n t i f i c a cantităţi i n f i m e ale i o n i l o r
de c l o r , b r o m sau i o d , de aceea ea are u n r o l i m p o r t a n t în
a n a l i z a c h i m i c ă , f u l g i i a l b i de clorură de a r g i n t , stînd l a
l u m i n ă , se întunecă, deoarece se produce descompunerea
sării, cu separarea a r g i n t u l u i m e t a l i c . I n g r a d şi m a i înalt
au aceste proprietăţi b r o m u r a şi i o d u r a de a r g i n t . Această
neobişnuită s e n s i b i l i t a t e la lumină este utilizată în fotogra­
f i e , p e n t r u prepararea s t r a t u l u i de emulsie care se aplică
pe h i r t i e şi peliculă.

Două triade remarcabile

în secolul al X V I I - l e a , a c t u a l u l t e r i t o r i u al C o l u m b i e i
a fost c o t r o p i t de c o n c h i s t a d o r i i s p a n i o l i . Prădătorii bogă­
ţiilor ţării c u c e r i t e căutau în special aur şi a r g i n t , şi de
aceea a u fost f o a r t e miraţi c î n d , pe m a l u r i l e rîului P l a t i n o
d e l P i n t o , a u găsit g r a n u l e d i n t r - u n m e t a l f o a r t e asemănă­
t o r cu a r g i n t u l , însă m a i g r e u . S t r a n i u l u i m e t a l i s-a dat d e n u ­
m i r e a de „ p l a t i n a " , d i m i n u t i v de la „ p l a t a " , care în l i m b a
spaniolă înseamnă a r g i n t .
P e n t r u p r i m a oară p l a t i n a a fost adusă în E u r o p a d i n
B r a z i l i a de n a v i g a t o r u l şi s a v a n t u l s p a n i o l A n t o n i o de
U l l o a i n 1735. După 20 de a n i c u r i o s u l m e t a l a fost în sfîrşit
recunoscui de către c h i m i s t u l suedez Scheffer ca u n ele­
ment chimic independent.
N o u l e l e m e n t semăna u i m i t o r cu confraţii l u i m a i v e c h i —
a u r u l şi a r g i n t u l . E l era l a fel de d u c t i l ca a u r u l şi n u
conducea căldura şi c u r e n t u l e l e c t r i c m a i prost decît a r g i n t u l .
G r e u t a t e a l u i specifică (21,4) era şi m a i m a r e decît a

254
a u r u l u i , c o n s i d e r a t piuă a t u n c i d r e p t cel m a i greu m e t a l . I n
ceea ce priveşte dificultăţile de a-1 t o p i , p u t e a f i i n v i d i a t
de însuşi regele m e t a l e l o r : t e m p e r a t u r a de t o p i r e a p l a ­
t i n e i este 1 774°C. I n ceea ce priveşte r e z i s t e n t a c h i m i c ă ,
p l a t i n a satisfăcea şi i n această privinţă t o a t e cerinţele p r e ­
z e n t a t e u n u i m e m b r u a l „ f a m i l i e i preţioase".
Ca şi a u r u l , p l a t i n a se d i z o l v ă n u m a i în „ a p ă r e g a l ă " . I n
acest caz se formează a c i d u l c o m p l e x hexaclor-platinic:
H P t C l . P l a t i n a cedează şi a t a c u r i l o r u n u i „agresor" c h i m i c
2 6

c u m este f l u o r u l , formînd f l u o r u r i l e P t F 2 şi P t F . 4

N u este de m i r a r e că aceste calităţi ale p l a t i n e i a j i cîş-

t i g a t preţuirea i n g i n e r i l o r şi a o a m e n i l o r de ş l i i n t ă . f T l a t i n a
s-a d o v e d i t de neînlocuit acolo u n d e este necesară o r e z i s ­
tenţă c h i m i c ă şi mecanică înalţă, p r e c u m şi rezistenţă l a
t e m p e r a t u r i înalte. D i n platină se fac creuzete, r e t o r t e ,
cazane u t i l i z a t e în l a b o r a t o a r e l e de cercetare şi i n secţiile
de u z i n ă .

P a s i v i t a t e a chimică a p l a t i n e i esle foarte pe p l a c u l b i j u ­

t i e r i l o r şi d e n t i ş t i l o r . A p r o x i m a t i v două t r e i m i d i n e x t r a c ­
ţia anuală a p l a t i n e i se utilizează p e n t r u confecţionarea
p o d o a b e l o r şi a p r o t e z e l o r în s t o m a t o l o g i c . In electrotehnică
ea este utilizată p e n t r u confecţionarea e l e c t r o z i l o r a p a r a t e l o r
de măsură, a s p i r a l e l o r p e n t r u c u p t o a r e l e c u rezislonţă etc. \
P l a t i n a sedeosebeşte a v a n t a j o s de a u r şi de a r g i n t p r i n rara
ei c a p a c i t a t e de a accelera reacţiile c h i m i c e . In mod deo­
sebit se manifestă această c a l i t a t e a p l a t i n e i a t u n c i cînd se
prezintă i n stare f i n d i v i z a t ă . Pulberea fină de platină —
aşa-numitul negru de platină — are o suprafaţă m a r e . E a
se aplică pe azbest sau pe alt m a t e r i a l , u n e o r i c h i a r pe
p l a t i n a însăşi. Pe suprafaţa neregulată a c a t a l i z a t o r u l u i , in
p o r i i l u i , i n a d î n c i t u r i , pe proeminenţele ascuţite, reacţia
decurge m u l t m a i r a p i d decît in c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e . G a m a
utilizărilor p l a t i n e i d r e p t c a t a l i z a t o r este deosebit de m a r e :
de l a g i g a n t i c e l e a p a r a t e de c o n t a c t d i n u z i n e l e de a c i d

255
s u l f u r i c p i n ă la m i n i a t u r a l e l e a p a r a t e p e n t r u arderea c o m ­
pletă a d ă u n ă t o a r e l o r gaze de e ş a p a m e n t ale a u t o m o b i l e l o r .
S t u d i u l p l a t i n e i b r u t e a scos l a l u m i n ă u n şir de însoţi­
t o r i a i ei sau de „ g e m e n i " . î n 1803 s-au d e s c o p e r i t p a l a d i u l
şi r o d i u l , în 1804 o s m i u l şi i r i d i u l , i a r peste 40 de a n i r u t e n i u l .
î n o r d i n e a s i s t e m u l u i p e r i o d i c , r u t e n i u l este p r i m u l m e m ­
b r u a l „ n o b i l e i d i n a s t i i " , deşi a fost d e s c o p e r i t u l t i m u l .
P l a t i n a însăşi î n c h i d e f a m i l i a „ p l a t i n i d e l o r " — aşa a u fost
d e n u m i ţ i însoţitorii e i . î n t r e a g a s o c i e t a t e a „ g e m e n i l o r "
este împărţită în t a b e l u l l u i M e n d e l e e v i n două t r i a d e :
r u t e n i u l , r o d i u l , p a l a d i u l ( t r i a d a p l a t i n i d e l o r uşoare) şi o s m i u l ,
i r i d i u l , p l a t i n a (triada platinidelor grele). Ambele triade
s i n t d i s p u s e i n două e t a j e i n g r u p a a o p t a a s i s t e m u l u i
p e r i o d i c , sul) acelaşi acoperiş — t r i a d a f i e r u l u i .
D e s c o p e r i r e a m a i tardivă a r u t e n i u l u i se e x p l i c ă p r i n
f a p t u l că este cel m a i r a r d i n t r e însoţitorii p l a t i n e i .
R u t e n i u l este u n r e p r e z e n t a n t t i p i c a l „ n o b i l e i f a m i l i i " .
A s u p r a l u i nu acţionează n i c i u n fel de a c i z i , n i c i m ă c a r
„ a p a r e g a l ă " . O x i g e n u l d i n aer oxidează r u t e n i u l n u m a i l a
î n c ă l z i r e . U n c o m p u s i n t e r e s a n t a l r u t e n i u l u i este t e t r a -
o x i d u l l u i , R u 0 . A i c i el este o e t o v a l e n t . d ' e t r a o x i d u l de
4

r u t e n i u n u se o b ţ i n e uşor: p e n t r u aceasta este necesară

acţiunea l a c a l d a u n u i o x i d a n t p u t e r n i c ( c l o r , b r o m , p e r m a n -
g a n a t de p o t a s i u ) a s u p r a soluţiei u n o r săruri ale a c e s t u i m e t a l .
„ G e m e n i i " t r i a d e i p l a t i n i d e l o r uşoare se aseamănă între
ei ca două p i c ă t u r i de a p ă . T o t o d a t ă insă, fiecare d i n t r e ei
arc particularităţi c a r a c t e ­
r i s t i c e . De e x e m p l u , săru­
r i l e de r o d i u se deosebesc,
^rj^^|^'iR[GAlA| de regulă, p r i n t r - o c u l o a r e
roză-roşie. De a i c i şi-a şi
căpătat elementul denu­
m i r e a : „ r o d o n " in l i m b a

ffi JttSBm greacă înseamnă „Iranda-

f i r " . în rest r o d i u l se înru­
deşte cu confraţii l u i d i n
triadă. D i n p u n c t de vedere
c h i m i c , el este f o a r t e p a s i v :
n u se d i z o l v ă i n a c i z i şi

256
sulfuric, f u m a n s sau cu hidrosulfaţi a l c a l i n i t o p i ţ i , c u per-
o x i d de s o d i u şi p e r o x i d de b a r i u . P e n t r u a o x i d a r o d i u l
în aer, m e t a l u l t r e b u i e î n c ă l z i ! l a roşu.
I n stare f i n d i v i z a t ă , r o d i u l m e t a l i c absoarbe uşor gazele,
însuşire s i r i u s legală de proprietăţile l u i c a t a l i t i c e .
T r i a d a p l a t i n i d e l o r uşoare este încheiată de p a l a d i u ,
d e n u m i t astfel în c i n s t e a m i c i i p l a n e t e P a l l a s . î n ceea ce
priveşte c a p a c i t a t e a de a f i p r e l u c r a t înecau ic, el întrece
n u n u m a i pe confraţii săi d i n triadă, c i şi t o a t e m e t a l e l e
g r u p e i p l a t i n e i fără e x c e p ţ i e . Ca şi r o d i u l , însă cu m u l t
m a i i n t e n s , p a l a d i u l absoarbe gazele: l a 20°C el esle c a p a b i l
să absoarbă p î n ă l a 800 de v o l u m e de h i d r o g e n . A c e a s t ă
proprietate explică marea l u i a c t i v i t a t e catalitică. P r i n t r e
p l a t i n i d e , p a l a d i u l este considerai cel m a i a c t i v d i n p u n c t
de vedere c h i m i c . P r i n încălzire în aer dă o x i z i i Pd.,0 şi
P d O . P a l a d i u l este, s o l u b i l în „ a p a regală'' şi în a c i d a z o t i c .
T r i a d a p l a t i n i d e l o r grele este deschisă do o s m i u . E l este
cel m a i g r e u m e t a l : are o g r e u t a t e specifică nedepăşită ca
m ă r i m e : 2 2 , 4 8 . Deşi este f o a r t e i n e r t , o s m i u l este cu t o a t e
acestea uşor s o l u b i l în a c i d a z o t i c , i n special i n cel f u m a n s .
în aer, o s m i u l se o x i d e a z ă t r e p t a t i n t e t r a o x i d , OsO.,.
T c t r a o x i d u l osie c o m p u s u l col m a i c a r a c t e r i s t i c a l o s m i u l u i .
l-T are u n m i r o s p ă t r u n z ă t o r , căruia m e t a l u l i i datoreşte

y} — C ă l ă t o r i e în l u m e a elementelor 257
denumirea Iui (în limba greacă „osme" înseamnă „miros").
Tetraoxidul dc osmiu poale sublima sub forma unor ace
transparente aproape incolore. Vaporii Iui sînt toxici. Este
interesant că osmiul fin divizat se aprinde ca un chibrit
în atmosferă de vapori de sulf, formînd OsS,. La temperatură
obişnuită, fluorul nu acţionează asupra osmiului; reacţia
se desfăşoară numai la cald. In acest caz se obţine un ames­
tec de flucruri, printre care OsF . 8

Intre osmiu şi platină se găseşte i r i d i u l . „Originea nobilă"

a acestuia nu prezintă nici o îndoială. El esle şi mai stabil
faţă de acizi decît vecinii lui de triadă. Iridiul lopit este
inaccesibil pentru „apa regală"; numai în stare fin divizată
se dizolvă lent in ea. Halogenii, sulful şi oxigenul reacţio­
nează cu iridiu numai cînd esle încălzit la roşu. Sărurile
de iridiu au culorile cele mai diferite; tocmai de la această
variaţie provine denumirea iridiu l u i : ..iris" în limba greacă
înseamnă „curcubeu".
Platina şi însoţitorii ei au găsit o utilizare demnă de
calităţile lor, in special pentru înnobilarea aliajelor. Eta­
loane'© internaţionale ale metrului şi kilogramului sînt
făcute dintr-un aliaj de platină (90%) şi iridiu (10%). I r i ­
d i u l , care se deosebeşte printr-o duritate neobişnuită, se
foloseşte pentru confecţionarea contactelor electrice, pentru
magnetouri în motoarele cu combustie internă, la iridarea
suprafeţelor pentru a le face rezistente şi stabile. Pentru a
se obţine vase antiacide care să reziste chiar şi „apei regale",
se recurge la serviciile rodiului. In aliajele cu platina,
acesta este un catalizator minunat. Nu mai puţin impor­
tant drept catalizator este paladiul, care dă posibilitatea
desfăşurării proceselor chimice la temperaturi şi presiuni
relativ joase. Sărurile de osmiu sînt utilizate în minera-
lografie, în medicină, pentru tratarea preparatelor biologice
înaintea cercetării la microscop.
Astfel, stabilitatea chimică este aceea care îi deosebeşte
pe membrii „familiei nobile". In acest sens sint pe deplin
comparabile intre ele platinidole, pe de o parte, şi aurul şi
argintul ţ i e de aliă parte. Ele au şi alic proprietăţi utile,
de exemplu topire dificilă, ductilitate, aspect exterior
frumos. In sfîrşit, una dintre principalele lor calităţi este
capacitatea, în special a unor platinide, de a accelera reac­
ţiile chimice. Pentru toate aceste motive oamenii Ic numesc
metale preţioase.

258
VALENŢA
ZERO

D i n aerul atmosferic, circa 0 , 9 4 % revine aşa-numitelor

gaze i n e r t e . Acestea au fost descoperite a b i a la sfîrşitul
secolului t r e c u i .

Experienţa lui Cavendish

L u sfîrşit ii 1 s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a a u fost i d e n t i f i c a t e
m u l t e d i n gazele c u n o s c u t e . D i n acestea fac p a r t e : o x i g e n u l ,
b i o x i d u l de c a r b o n şi a z o t u l . Aceasta era i m a g i n e a c h i m i ş ­
t i l o r d i n acea v r e m e a s u p r a c o m p o n e n t e i a t m o s f e r e i şi
n i m e n i în afară de c u n o s c u t u l savant englez C a v e n d i s h
n u se îndoia, de justeţea e i .
C a v e n d i s h avea însă m o t i v e de î n d o i a l ă .
în 1785 făcuse o experienţă d e s t u l de s i m p l ă , i n p r i m u l
rînd a îndepărtai d i n aer b i o x i d u l de c a r b o n . A s u p r a ames­
t e c u l u i de azot şi o x i g e n rămas a acţionai cu o sein le ie
e l e c t r i c ă . A z o t u l , reacţionind cu o x i g e n u l , a dat v a p o r i
b r u n i de o x i z i de a z o t , cari", d i z o l v î n d u - s e în a p ă , s-au t r a n s ­
f o r m a t în a c i d a z o t i c . Această operaţie a fost repetată de
m u l t e o r i . Cu t o a t e acestea, ceva m a l puţin decît a s u l a
j i a r t e d i n v o l u m u l de aer luat p e n t r u experienţă rămlnea
n e s c h i m b a t . D i n p ă c a t e , acest episod a fost dat uitării
t i m p de mulţi a n i .

După o sută de ani

i n a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X l X - l e a a început o
p o l e m i c ă susţinută i n legătură cu ipoteza l u i P r o u t , care
a f i r m a că greutăţile a t o m i c e ale t u t u r o r e l e m e n t e l o r t r e b u i e

17 259
să fio e x p r i m a t e p r i n n u m e r e Întregi, adică a t o m i i l o r
t r e b u i e , după părerea l u i P r o u t , să fie alcătuiţi d i n a t o m i
de h i d r o g e n . P e n t r u a r e z o l v a d i s p u t a , chimiştii an consi­
derat necesar să măsoare greutăţile a t o m i c e ale e l e m e n t e l o r ,
i n p r i m u l rînd ale gazelor azot, o x i g e n şi h i d r o g e n .
Calea spre d e t e r m i n a r e a greutăţilor a t o m i c e şi m o l e c u ­
lare ale gazelor trecea p r i n d e t e r m i n a r e a densilăţii l o r .
I n 1892 f i z i c i a n u l englez R a y l e i g h a măsurat g r e u t a t e a
specifică a a z o t u l u i . Spre m i r a r e a sa, el a c o n s t a t a t că greu­
t a t e a specifică a a z o t u l u i d i n aer este 1,257 grame la l i t r u ,
iar g r e u t a t e a specifică a a z o t u l u i d i n compuşii c h i m i c i —
a z o t a t u l dc a m o n i u , s u b o x i d u l şi o x i d u l do azot, ureea —
n u m a i 1,251 grame la l i t r u . R a y l e i g h a repetat e x p e r i e n ­
ţele, a luat d i f e r i t e substanţe conţinînd azot, dar r e z u l ­
t a t u l a fost acelaşi. Şase m i i m i de g r a m esle g r e u t a t e a
u n u i p u r i c e . Insă aceste şase m i i m i de g r a m n u p u t e a u f i
o eroare a experienţei, deoarece t e h n i c a măsurărilor per­
m i t e a c h i a r i u acel t i m p să se opereze ou mărimi m u l t
mai mici.
în t o a m n a a n u l u i 1892 R a y l e i g h a adresat u n o r colegi,
o a m e n i de ştiinţă, o scrisoare. E l i i r u g a să-i i n d i c e m o t i v u l
neconcordanţei r e m a r c a t e de e l . Experienţele l u i R a y l e i g h
l-au interesat pe f i z i c o - c h i m i s t u l englez R a m s a y . Acesta a
presupus că m o t i v u l densilăţii d i f e r i t e constă i n prezenţa
u n u i corp greu necunoscut şi a c o m u n i c a t acest l u c r u l u i
Rayleigh.
Coi d o i o a m e n i de ştiinţă au hotărît să separe m i s t e r i o s u l
gaz, d a r a u ales căi d i f e r i t e p e n t r u i d e n t i f i c a r e a l u i . R a m s a y
a recurs l a a j u t o r u l c h i m i e i .
i n t i m p u l experienţelor sale, oare au durat m a i mulţi a n i ,
el a c o n s t a t a i că p i l i i ura de m a g n e z i u absoarbe a z o t u l .
„Magneziul va a j u t a l a rezolvarea e n i g m e i ' , s-a gândit 1

R a m s a y . E l a a b s o r b i t o x i g e n u l d i n aer c u c u p r u . A z o t u l
rămas a fost t r o c u l i n repetate rânduri, t i m p do zece z i l e ,
p r i n t r - o ţoavă ou m a g n e z i u î n c ă l z i i . V o l u m u l g a z u l u i scă­
dea d i n z i i n z i , i a r d e n s i t a t e a l u i a crescut. După zece
z i l e , R a m s a y avea în mină 100 c m d i n n o u l gaz, c u d e n ­
3

sitatea 10,080.
i n experienţele l u i , R a y l e i g h a u t i l i z a t metodele f i z i c e .
De l a p r i e t e n u l său, f i z i c i a n u l Dovvar, c l a a f l a t despre expe­
rienţele l u i C a v e n d i s h . R a y l e i g h a r e p e t a t experienţa l u i

260
Cavendish, utilizind o aparatură mult mai perfecţionată.
A fost oxidat azotul dintr-un balon de 50 de l i t r i . După
cîteva zile Rayleigh a obţinut o jumătate do centimetru
cub dintr-un gaz necunoscut.
La 13 august 1894, fizicianul Rayleigh şi chimistul Ramsay
au făcut o comunicare preliminară la Congresul Societăţii
Britanice do ştiinţe naturale de la Oxford în legătură cu
descoperirea unui nou component al aerului. Unul dintre
fizicieni, ascultând comunicarea, a întrebat: „Nu cumva
aţi descoperit, domnilor, şi numele acestui gaz?"
întrebarea nu ora inutilă. Descoperirea unei substanţe
noi încă nu reprezintă totul. Aceasta trebuie studiată, tre­
buie aflat dacă este vorba do un compus sau do un ele­
ment. Care sînt proprietăţile oi caracteristice? Denumirea
exprimă dc obicei particularitatea cea mai caracteristică a
substanţei.
Ramsay, bazîndu-se pe teoria cinetică a gazelor, a găsit
că molecula noului gaz esle alcătuită dintr-un atom. Prin
urmare, dacă gazul este monoatomic, nu poate fi vorba
despre un compus. Noul gaz ora un element.
A fost nevoie de mari eforturi si do mult timp pentru a
se obţine un compus al noului gaz. S-a încercat combinarea
lui cu fluorul, clorul, cu diferite metale; a fost încălzit,
comprimat. Gazul a rămas însă el insuşi: nu a reacţionat
cu nici una dintre substanţe. De aceea noul gaz a fost denu­
mit ^jigaa", ceea ce în limba greacă înseamnă ..leneş",
„inactiv".

La început, doar în Soare

Ştirea despre descoperirea noului gaz a zguduit lumea

ştiinţifică. Ea a interesat şi chimia, şi fizica, şi mineralo­
gia, în februarie 1895 Ramsay a primit de la mineralogul
londonez Maycrs o scrisoare prin caro acesta îl informa despre
experienţele geologului american Hillebrand. Fierbînd în
acid sulfuric minerale rare de uraniu, acesta din urmă a
remarcat degajarea unui gaz care, ca proprietăţi, aminteşte
azotul. Cu cit mineralul conţinea mai mult uraniu, cu atît se
degaja o cantitate mai mare de gaz. Hillebrand a presupus

261
conveni ionul că gazul esle azot.
„ D a r n u c u m v a esle argon?" Întreba
autorul scrisorii.
Nu m u l l după aceasta Ramsay
şi-a t r i m i s asistenţii in magazinele
londoneze de produse c h i m i c e după
cleveită. m i n e r a l de u r a n i u . A u
fost cumpărate 30 de grame de
cleveită. i n aceeaşi z i . R a m s a y ,
cu a j u t o r u l său M a f t h e w s , a ex­
tras cîţiva c e n t i m e t r i c u b i de gaz. Ramsay a supus acest
gaz u n u i s t u d i u spectroscopie. E l a văzul o l i n i e de un
g a l b e n - a p r i n s , foarte asemănătoare cu l i n i a s o d i u l u i , doose-
b i n d u - s e in acelaşi t i m p de aceasta p r i n poziţia ei i n s p e c t r u .
R a m s a y a fost a t i l de u i m i t , incit a desfăcut spectroscopul,
1-a curăţat, insă la o nouă experienţă a remarcat d i n nou
l i n i a de culoare galben-aprinsă, care nu coincidea cu l i n i a
s o d i u l u i . Ramsay a verificat spectrele t u t u r o r e l e m e n t e l o r .
Iu sfîrşil si-a a m i n t i t de o l i n i e enigmatică d i n s p e c t r u l
coroanei solare.
i n 1868, in l i m p i d eclipsei solare, cercetătorul francez
Janssen şi englezul L o c k y e r au i d e n t i f i c a t în s p e c t r u l p r o ­
t u b e r a n t e l o r solare o l i n i e de u n g a l b e n - a p r i n s , care n u
fusese remarcat ă în spectrele surselor de lumină pământeşti,
i n 1871 Cockyer a emis ipoteza că această l i n i e a s p e c t r u l u i
aparţine unei substanţe necunoscute pe P ă m î n t .
El a d e n u m i i acest clement ipotetic h e l i u , adică ..solar".
Pe Pămînt insă. acesta nu a fosl i d e n t i f i c a i . F i z i c i e n i i şi
chimiştii nu s-au interesat de e l : pe Soare sînt doar cu t o t u l
alte condiţii, acolo si h i d r o g e n u l poate să treacă d r e p t
heliu.

267.
 Oare într-adevăr avea i n mină acelaşi h e l i u ? R a m s a y era
aproape c o r n ins de a c e a s l a , d a r v o i a o c o n f i r m a r e de l a
cunoscutul spectroscopist Crookes. Ramsay i-a t r i m i s gazul
p e n t r u s t u d i u şi i-a scris că a găsit un gaz n o u , pe care l-a
d e n u m i t k r i p t o n , ceea ce i n l i m b a greacă înseamnă „ a s c u n s " .
T e l e g r a m a de răspuns a l u i Crookes s p u n e a : „ K r i p t o n u l
este h e l i u " .

Unde sînt celelalte gaze ?

I n 1895 a u fost d e s c o p e r i t e dorră gaze i n e r t e . E r a (dar că

între ele t r e b u i e să se găsească încă un gaz, ale cărei p r o ­
prietăţi R a m s a y le-a descris d i n a i n t e , d u p ă e x e m p l u l l u i
M e n d e l e e v . L e c o q de B o i s b a u d r a n a prezis c h i a r g r e u ­
t a t e a a t o m i c ă a g a z u l u i n e d e s c o p e r i t : 20,0945.
U n d e p o a t e f i insă căutat acest gaz? R a m s a y a s t u d i a t
t o a t e c o r p u r i l e care p u t e a u să c o n ţ i n ă gaze, a cercetai c h i a r
meteoriţii, dar nu a i d e n t i f i c a i n i m i c nou. A t u n c i Ramsay
a r e c u r s d i n n o u la aer. E g r e u de spus ce soartă ar f i a v u t
e f o r t u r i l e s a v a n t u l u i , d a c ă , în t i m p u l cercetărilor- l u i , L i n d e
în G e r m a n i a şi H a m p s o n irr A n g l i a n u ar f i scos, s i m u l t a n ,
u n b r e v e t p e n t r u o maşină care c o m p r i m ă a e r u l .
A c e a s t ă maşină parcă ar f i fost inventată a n u m e p e n t r u
descoperirea gazelor i n e r t e . P r i n c i p i u l funcţionării ei se ba­
zează pe u n f e n o m e n f i z i c c u n o s c u t : dacă a e r u l este c o m p r i ­
m a t , i a r a p o i lăsat să se d i l a t e r a p i d , el se răceşte. Cu a e r u l
răcit se răceşte o n o u ă porţie de aer c o m p r i m a t care intră
în m a ş i n ă ş . a . m . d . , pînă la I r a n s f o r m a r e a a e r u l u i i n l i c h i d .
L a sfîrşitul a n u l u i 1897, R a m s a y , a căpătat dc la H a m p ­
son 100 c m de aer l i c h i d .
3

E v a p o r î n d a p r o a p e întregul azot şi o x i g e n , R a m s a y a
i n t r o d u s a e r u l l i c h i d rămas într-un g a z o m e t r u . E l se gîndea
că v a găsi acolo h e l i u , deoarece c o n s i d e r a că acest gaz se
e v a p o r ă m a i l e n t decît o x i g e n u l şi a z o t u l . A p u r i f i c a t g a z u l
d i n g a z o m e t r u de u r m e l e de oxigerr şi de azot şi a scos u n
s p e c t r u în care a i d e n t i f i c a t două l i n i i l u m i n o a s e necunos­
cute înainte.
A c e s t e a aparţineau u n u i gaz încă n e c u n o s c u t , pe care
Ramsay l-a d e n u m i t cu p s e u d o n i m u l h e l i u l u i , k r i p t o n , adică
„ a s c u n s " . A p o i R a m s a y a i n t r o d u s 15 l i t r i de a r g o n într-un
t u b în aer l i c h i d . P e n t r u a găsi g a z u l c a r e , p o t r i v i t c a l c u l u l u i ,

263
era m a i uşor d o c i l a r g o n u l şi k r i p t o n u l , R a m s a y a co­
l e c t a t p r i m e l e porţii r e z u l t a t e d i n evaporarea a r g o n u l u i . S-a
o b ţ i n u t u n s p e c t r u n o u , c u l i n i i roşu-aprins. R a m s a y a
n u m i t g a z u l pe caro îl separase n e o n , coca oe în l i m b a
greacă înseamnă „ n o u " .
I u 1888, T r a v e r s , a j u t o r u l l u i R a m s a y , a c o n s t r u i t o
maşină capabilă să dea o temperatură pînă l a —253°C. Cu
a j u t o r u l acesteia s-a o b ţ i n u t a r g o n s o l i d . A u fost d i s t i l a t e
t o a t e gazele, i n afară de k r i p t o n . i n k r i p t o n u l n e p u r i f i c a t
s-a găsit x e n o n ( „ s t r ă i n " ) . P e n t r u a o b ţ i n e 300 c m de x e n o n ,
3

s a v a n t u l a t r e b u i i să prelucreze t i m p de d o i a n i 77 500 000

dc l i t r i dc aer a t m o s f e r i c .
i n f e l u l acesta a u fost găsite c i n c i gaze i n e r t e . Rămăsese
dc găsit şi cel d e - a l şaselea, cel m a i g r e u .

Din nou despre cleveită

S-a arătat că h e l i u l e p r e z e n t în m i n e r a l e l e do u r a n i u .
Cu cît cleveită conţine m a i m u l t u r a n i u , cu atît este şi
h e l i u m a i m u l t . R a m s a y a căutat t i m p îndelungat să
găsească legătura d i n t r e c o n ţ i n u t u l de u r a n i u şi h e l i u , clar
n-a reuşit. R e z o l v a r e a a venit, d i n altă p a r t e ; ea a fost
legată de descoperirea r a d i o a c t i v i t ă ţ i i .
S-a c o n s t a t a t că r a d i u l degajează o substanţă gazo&să,
n u m i t ă e m a n a ţ i e . U n g r a m dc r a d i u dădea în 24 de ore
1 m m de e m a n a ţ i e . î n 1903 R a m s a y şi c u n o s c u t u l f i z i c i a n
3

S o d d y s-au o c u p a t de s t u d i u l e m a n a ţ i e i . E i aveau l a d i s p o ­
ziţie n u m a i 50 do m i l i g r a m e de bromură de r a d i u ; în acelaşi
t i m p ei a v e a u n u m a i m u l t de 0 , 1 m m de e m a n a ţ i e .
3

P e n t r u efectuarea lucrărilor, R a m s a y a c o n s t r u i t o balanţă

supersensibilă, caro i n d i c a p a t r u m i l i a r d i m i de g r a m . în
s c u r t t i m p cercetătorii a u lămurit că emanaţia este u l t i m u l
r e p r e z e n t a n t a l f a m i l i e i gazelor i n e r t e .
T i m p îndelungat ei n - a u reuşit să i d e n t i f i o e s p e c t r u l e m a ­
naţiei. Lăsînd o dată t u b u l c u emanaţie nedeschis t i m p de
c î t e v a z i l e , l - a u i n t r o d u s în spectroscop şi a u fost miraţi
v ă z î n d în spectroscop l i n i i l e cunoscute ale h e l i u l u i .
A c e s t f a p t a c o n f i r m a t p r e s u p u n e r e a l u i R u t h e r f o r d şi
S o d d y că t r a n s f o r m a r e a r u d i o a c l i v ă este legată de t r a n s m u ­
t a ţ i a a t o m i l o r . R a d i u l , d e s c o m p u n i n d u - s e s p o n t a n , se t r a n s ­
f o r m a i n e m a n a ţ i e şi e m i t e a u n n u c l e u a l a t o m u l u i de h e l i u .

264
 U n e l e m e n t se t r a n s f o r m a în a l t u l !
P e n l r u o a m e n i i de ştiinţă a d e v e n i t c l a r de ce h e l i u l se
găseşte i n m i n e r a l e l e u r a n i u l u i ; el este u n u l d i n t r e p r o d u ­
sele de d e s c o m p u n e r e ale u r a n i u l u i . I n 1923, p r i n t r - o h o t ă -
rîre a C o m i t e t u l u i internaţional a l e l e m e n t e l o r c h i m i c e ,
e m a n a ţ i e i i s-a s c h i m b a t n u m e l e în r a d o n .

Gazele inerte — pe Pămînt şi în afara lui

Să no î n t o a r c e m d i n n o u l a c o m p o z i ţ i a a t m o s f e r e i p ă m î n -
teşti. A m i n t i m că a z o t u l u i şi o x i g e n u l u i Ic r e v i n m a i m u l t
de 9 9 % . T u t u r o r c e l o r l a l t e gaze, i n c l u s i v h i d r o g e n u l şi
b i o x i d u l de c a r b o n , le r e v i n e m a i p u ţ i n de 1 % . P a r t e a l e u l u i
d i n acest 1 % îi r e v i n e a r g o n u l u i . I n c o m p a r a ţ i e c u c e l e l a l t e
gaze i n e r t e , în atmosferă se găseşte f o a r t e m u l t a r g o n —
0 , 9 3 % . A c e a s t a se e x p l i c ă p r i n f i s i u n e a r a d i o a c t i v ă a
4 0
K,
ca r e z u l t a t formîndu-so 4 0
A r . D i n aceeaşi c a u z ă , i z o t o p u l
greu a l a r g o n u l u i p r e d o m i n ă . U n k i l o g r a m de aer c o n ţ i n e
12,9 g r a m e de a r g o n şi o zecime de g r a m d i n t o a t e c e l e l a l t e
gaze i n e r t e .
X e n o n u l este u n gaz f o a r t e r a r . Conţinutul său i n a t m o ­
sferă este de 9 - 1 0 " % ; t o t o d a t ă î n s ă , conţinutul a b s o l u t în
7

a r g o n este uriaş. D a c ă a m d o r i să i n t r o d u c e m acest gaz în

c i s t e r n e de cale ferată, ar f i necesar u n t r e n c u o l u n g i m e
de 8 0 de e c u a t o a r e p ă m i n t e ş t i , şi d a c ă d r u m u l n o s t r u ar
f i întretăiat de acest t r e n , m e r g i n d c u o viteză de 90 de
k i l o m e t r i pe oră, r i d i c a r e a b a r i e r e i ar t r e b u i aşteptată
patru ani.
C o n ţ i n u t u l de r a d o n în atmosferă este i n f i m . N u m ă r u l
care reprezintă p r o c e n t u l l u i este 6 - I O . Dacă s-ar c o l e c t a
- 1 8

întregul r a d o n a l a t m o s f e r e i p ă m i n t e ş t i , acesta ar încăpea

într-un b u t o i de bere de d i m e n s i u n i m e d i i , c u v o l u m u l de
n u m a i 230 de l i t r i . A c e a s t ă c a n t i t a t e a r a d o n u l u i clntăreşte
d o u ă k i l o g a m e şi c e v a .
Gazele i n e r t e sînt c o n ţ i n u t e n u n u m a i în atmosferă: h e l i u l
şi a r g o n u l p o t f i găsite în z ă p a d ă , în grindină, în apa de
p l o a i e şi în m i n e r a l e . L a fiecare erupţie v u l c a n i c ă se dega­
jează o c a n t i t a t e Însemnată de a r g o n . I n 1902, în t i m p u l
erupţiei v u l c a n u l u i M o n t - P e l e e d i n i n s u l a M a r t i n i c a , s-au
d e g a j a t gaze c o n ţ i n i n d 0 , 7 % a r g o n .

265
 C u l o t u l a l t e cifre o b ţ i n e m dacă analizăm răspîndirea
e l e m e n t e l o r i n cosmos.
D u p ă u l t i m e l e d a t e ştiinţifice, u n i v e r s u l este alcătuit i n
g r e u t a t e d i n 7 6 % h i d r o g e n şi 2 3 % h e l i u ; n u m a i 1 % r e v i n e
t u t u r o r c e l o r l a l t e e l e m e n t e ale t a b e l u l u i p e r i o d i c .

Sînt oare ele chiar aşa de inerte?

î n t r - a d e v ă r , sînt ele aşa de i n e r t e , leneşe, c h i m i c l i p s i t e

do viaţă?
C h i m i s t u l s o v i e t i c 13.A. N i k i t i n a depus m u l t e efori u r i
p e n t r u cercetarea c o m p u ş i l o r gazelor i n e r t e . E l a p r o p u s o
m e t o d ă originală de obţinere a u n o r compuşi m o l e c u l a r i ,
uşor d i s o c i a b i l i , a i gazelor n o b i l e .
Ce este u n c o m p u s m o l e c u l a r şi de ce este el c a r a c t e r i s t i c
p e n t r u gazele i n e r t e ?
Gazele i n e r t e a u o structură chimică c o m p l e t ă , s-ar p u t e a
spune perfectă a s t r a i e l o r e l e c t r o n i c e . S t r a t u l e l e c t r o n i c
e x t e r i o r a l acestora c o n ţ i n e o p t e l e c t r o n i , a l h e l i u l u i — d o i .
Gazele n o b i l e îşi ţin f o a r t e strîns e l e c t r o n i i , n u - i cedează
a t o m i l o r străini şi ele însele n u acceptă e l e c t r o n i i n i m ă n u i ;
pe s c u r t , ele n u p o t f o r m a compuşi i o n i c i de t i p u l N a C l
sau N a F .
Pe de altă p a r t e , a t o m i i gazelor i n e r t e n u a u n i c i tendinţa
de a p u n e în c o m u n e l e c t r o n u l l o r eu e l e c t r o n u l u n u i a l t
a t o m p e n t r u a d a u n c o m p u s cu legătură covalentă, de t i p u l
u n e i m o l e c u l e de c l o r . Legătura de valenţă c o n d i ţ i o n a t ă de
cedarea u n u i e l e c t r o n sau de punerea în c o m u n a u n u i elec­
t r o n n u are loc l a gazele n o b i l e . N o i ştim însă că l a t e m ­
p e r a t u r i joase ele se p o t l i c h e f i a şi c h i a r s o l i d i f i c a .
Care sînt forţele care leagă m o l e c u l e l e omogene ale g a ­
z u l u i i n e r t , c i n d a c e s t a se află în s t a r e l i c h i d ă ? Forţele
m o l e c u l a r e , sau, c u m sînt n u m i t e în cinstea c h i m i s t u l u i
olandez V a n der W a a l s , forţele V a n der VVaals...
î n orice m o l e c u l ă există atît p a r t i c u l e c u sarcină p o z i t i v ă ,
nucleele a t o m i l o r , c î t şi n e g a t i v ă , e l e c t r o n i i . A t î t p e n t r u
s a r c i n i l e n e g a t i v e , cît şi p e n t r u cele p o z i t i v e există p u n c t e
care p o t f i n u m i t e „ c e n t r u l e l e c t r i c de g r e u t a t e " . Aceste
p u n c t e sînt, o a r e c u m , p o l i i m o l e c u l e i . Dacă într-o m o l e -

266
culă p o l u l n e g a t i v c o i n c i d e c u cel p o z i t i v , m o l e c u l a v a f i
nepolară. M o l e c u l e l e gazelor i n e r t e sînt n e p o l a r e ; ele sint
construite foarte simetric.
Cînd c e n t r i i e l e c t r i c i dc g r e u t a t e n u c o i n c i d , se obţine o
moleculă polară.
Compuşii m o l e c u l a r i se formează pe seama forţelor V a n
der W a a l s , de provenienţă electrică. Aceste forţe sînt apo-
x i m a t i v de 1 0 0 de o r i m a i slabe decît obişnuitele forţe c h i ­
m i c e de v a l e n ţ ă .
A ş a d a r , forţele V a n der W a a l s leagă m o l e c u l e l e gazelor
i n e r t e în l i c h i d . Ce c a r a c t e r a u aceste forţe a i c i de v r e m e
ce m o l e c u l a este în cazul r e s p e c t i v c u t o t u l nepolară? S-a
c o n s t a t a t că această n e p o l a r i t a t e n u este absolută. I n t r - u n
a t o m n u n u m a i e l e c t r o n i i se învîrtesc în j u r u l n u c l e u l u i , c i
şi nucleele oscilează în r a p o r t c u poziţiile l o r de e c h i l i b r u .
De aceea, p e n t r u u n i n t e r v a l de t i m p f o a r t e s c u r t , s t r u c t u r a
simetrică ideală a m o l e c u l e i g a z u l u i i n e r t se deformează.
D i n cînd i n c î n d , o p a r t e d i n s t r a t e l e e l e c t r o n i c e se d e p l a ­
sează p e n t r u o c l i p ă ; se formează astfel u n d i p o l , ce-i d r e p t ,
foarte m i c .
Pot oare forţele V a n der W a a l s să lege o moleculă de gaz
i n e r t cu m o l e c u l a a l t e i substanţe? P o t , în special dacă
aceste a l t e m o l e c u l e sînt a p r o p i a t e de ele ca d i m e n s i u n i şi
ca f o r m ă , s a u , după c u m s p u n c h i m i ş t i i , sînt i z o m o r f e .
B . A . N i k i t i n a c o n s t a t a t că r a d o n u l , de e x e m p l u , este i z o -
m o r f cu h i d r o g e n u l s u l f u r a t şi b i o x i d u l de s u l f ; s t r u c t u r i l e
lor c r i s t a l i n e s i n t asemănătoare. P a r t i c u l e l e de r a d o n pot
înlocui p a r t i c u l e l e de h i d r o g e n s u l f u r a t în reţeaua c r i s t a ­
lină, formînd c r i s t a l e m i x t e .
I l i d r a t u l r a d o n u l u i este de asemenea i z o m o r f cu h i d r a t u l
h i d r o g e n u l u i s u l f u r a t . Dacă se trece sub presiune m a r e
r a d o n u l p r i n apă pe cale de îngheţare, h i d r a t u l f o r m a t se
d e s c o m p u n e i m e d i a t . Este s u f i c i e n t să se adauge g a z u l u i
i n e r t h i d r o g e n s u l f u r a t , ca h i d r a t u l h i d r o g e n u l u i s u l f u r a t
f o r m a t să capteze r a d o n u l în reţeaua l u i cristalină.
Alături de h i d r a t u l h i d r o g e n u l u i s u l f u r a t se obţine h i d r a t u l
r a d o n u l u i . P r i n această m e t o d ă , denumită c o p r e c i p i f a r e
izomorfă, N i k i t i n a obţinut p e n t r u p r i m a oară o r i s t a l o -
hidraţii t u t u r o r gazelor i n e r t e , cu e x c e p ţ i a h e l i u l u i , şi a
c o n s t a t a t că t o a t e conţin cîte şase m o l e c u l e de a p ă . A i c i

267
a t o m u l g a z u l u i i n e r t este l u a t s i r i u s în i n e l de către m o l e ­
culele p o l a r e ale a p e i .
Compuşii m o l e c u l a r i a i gazelor i n e r t e sînt puţin s t a b i l i ,
d a r sînt c o m p u ş i c h i m i c i preţioşi, deoarece a u o c o m p o z i ţ i e
c h i m i c ă c u t o t u l determinată.
A s t f e l a fost deschis u n n o u c a p i t o l în c h i m i e — c h i m i a
gazelor i n e r t e , c u r o l i m p o r t a n t în s t u d i u l n a t u r i i c o m p u ­
şilor m o l e c u l a r i .
1

1
I n u l t i m u l t i m p s-au o b ţ i n u t , p r i n reacţie directă între x e n o n
şi f l u o r , c o m p u ş i ca X e F , Xe*F şi a l ţ i i . P o r n i n d de l a aceştia, s-au
2 4

p r e p a r a t şi alţi c o m p u ş i c h i m i c i , ca X e 0 e t c , ceea cc demonstrează

2

că gazele „ i n e r t e " p o t da şi compuşi c h i m i c i propriu-zişi (N.t.j.

TRANSMUTAŢIA
ELEMENTELOR

Raze, raze, raze...

T o t u l a început c u descoperirea l u i R o n t g e n . I n 1 8 9 5 ,
acesta a i d e n t i f i c a t nişte raze i n v i z i b i l e , c a p a b i l e să treacă
p r i n substanţe i m p e n e t r a b i l e p e n t r u razele obişnuite de
lumină. E l e p u t e a u f i decelate p r i n acţiunea l o r asupra
u n e i plăci fotografice pe care o i m p r e s i o n a u chiar dacă
aceasta era înfăşurată în hîrtie neagră. R o n t g e n le-a n u m i t
raze X , deoarece n u a p u t u t s t a b i l i n a t u r a l o r . I n p r e z e n t ,
ele sînt cunoscute t u t u r o r ca raze R o n t g e n .
F i z i c i a n u l francez H e n r i Becquerel a botărît să lămurească
dacă apariţia razelor R o n t g e n n u esle legală de fluorescen­
tă. A ş a se numeşte luminescenţa rece a u n o r substanţe.
D i n t r e acestea face p a r t e , în s p e c i a l , a z o t a t u l de p o t a s i u fV^
uranieni". „Sărurile de u r a n i u i r a d i a t e c u o lumină solară v i e
e m i t raze R o n t g e n " , a c o m u n i c a t în curînd B e c q u e r e l . Se
părea că t o t u l era în o r d i n e , însă s a v a n t u l a c o n s t a t a t că
compuşii u r a n i u l u i e m i t e a u raze chiar dacă n u erau l u m i ­
naţi în p r e a l a b i l . M a i m u l t c h i a r , i n t e n s i t a t e a radiaţiei era
t o t d e a u n a proporţională c u conţinutul de u r a n i u în săruri.
C a p a c i t a t e a cea m a i m a r e de „iradiere" o avea u r a n i u l m e t a ­
l i c . Becquerel a anunţat că a descoperit raze n o i , „ d e u r a n i u " .
S c u r t t i m p după aceasta, soţii Mărie şi Pierre C u r i e , s t u ­
d i i n d s i s t e m a t i c numeroşi c o m p u ş i , a u a j u n s l a o concluzie
interesantă: razele necunoscute sînt emise şi de p r e p a r a t e l e
t o r i u l u i . A u apărut raze n o i , „ d e t o r i u " . T o a t e acestea erau
e n i g m a t i c e şi de neînţeles. „ F e b r a r a z e l o r " a căpătat u n
caracter de e p i d e m i e ştiinţifică. U n a după a l t a apăreau în
presă comunicări despre descoperirea a t o t f e l u l de raze n o i .
S o f i i Curie a u c o n t i n u a t între t i m p să studieze razele l u i
B e c q u e r e l . I n curînd e i a u s t a b i l i t că e m i s i u n e a de radiaţii
a m i n e r a l e l o r de u r a n i u este m u l t m a i m a r e decît dacă ele
ar f i alcătuite i n întregime d i n u r a n i u p u r . E r a u n l u c r u
cu t o t u l u i m i t o r . N u c u m v a esenţa p r o b l e m e i n u era u r a n i u l

269
şi u l t i m u l e l e m e n t a l t a b e l u l u i l u i M e n d e l e e v n u avea
n i c i o răspundere în c u r i o a s a e m i s i u n e de raze?
T i n e r i i savanţi îşi continuară a c t i v i t a t e a . I n 1898 ei
descoperiră d i n t r - o dată două n o i e l e m e n t e care aveau p r o ­
p r i e t a t e a de a e m i t e razele l u i B e c q u e r e l , d a r i n t e n s i t a t e a
radiaţiei l o r era a p r o x i m a t i v de 1 000 000 de o r i m a i m a r e
d e c î t la u r a n i u şi t o r i u . U n u l d i n t r e elemente a fost n u m i t
p o l o n i u , în c i n s t e a P o l o n i e i , p a t r i a Măriei C u r i e , i a r a l d o i ­
l e a , r a d i u , de la c u v î n t u l l a t i n e s c „ r a d i u s " , care înseamnă
„rază".
P r o p r i e t a t e a substanţelor de a e m i t e s p o n t a n raze i n v i ­
z i b i l e a fost denumită de soţii C u r i e r a d i o a c t i v i t a t e , i a r
substanţele cai o a u această c a p a c i t a t e — r a d i o a c t i v e .

.Viai amănunţit despre radioactivitate

Esenţa acestui f e n o m e n astăzi n u m a i prezintă e n i g m e .
N u t o a t e nucleele a t o m i c e sînt s t a b i l e , şi în special n u sînt
s t a b i l e n u c l e e l e g r e l e , care aparţin a t o m i l o r c l e m e n t e l o r
de la sfîrşitul t a b l o u l u i l u i M e n d e l e e v . Aceste nuclee n e s t a ­
b i l e se d e s c o m p u n s p o n t a n , transformîndu-se în a l t e l e .
T o a t e aceste transmutaţii p o t f i împărţite în cîteva g r u ­
p u r i . De p r i m u l g r u p ţin cele care sînt legate de e m i t e r e a
de către nuclee a aşa-numitelor p a r t i c u l e a l f a . Masa u n e i
p a r t i c u l e a l f a este g r e u t a t e a egală cu p a t r u unităţi a t o m i c e
de masă. Fiecare d i n t r e aceste p a r t i c u l e are două s a r c i n i
p o z i t i v e . P r i n u r i n a r e , p a r t i c u l e l e alfa n u sînt a l t c e v a decît
n u c l e e l e a t o m i l o r e l e m e n t u l u i h e l i u . Nucleele atomilor
g r e i le e m i t cu o viteză uriaşă, egală cu 15 000 — 20 000 de
k i l o m e t r i pe s e c u n d ă . P a r t i c u l e l e se deosebesc între ele
după m ă r i m e a e n e r g i e i l o r , d a r cel m a i adesea este

270
utilizată o altă caracteristică: l u n g i m e a p a r c u r s u l u i l i b e r .
L u n g i m e a d r u m u l u i p a r t i c u l e i alfa este s t r i c t constantă pen­
t r u fiecare s u b s t a n ţ ă ; ea este cu atît m a i m a r e , cu cît
este m a i m a r e energia p a r t i c u l e i . E l e m e n t e l e r a d i o a c t i v e
dc la sfîrşitul s i s t e m u l u i p e r i o d i c e m i t p a r t i c u l e a l f a cu
l u n g i m e a p a r c u r s u l u i i n aer de la doi pînă la o p t c e n t i m e t r i .
L a mişcarea în substanţe, p a r t i c u l e l e alfa se ciocnesc de
a t o m i i acestora, p r o v o c î n d ionizarea l o r , şi de aceea, p i e r -
zînd energie, îşi încetinesc d e s t u l de r a p i d mişcarea.
Ce se întîmplă cu n u c l e u l care e m i t e o particulă alfa?
Deoarece s a r c i n a l u i scade cu două unităţi, este e v i d e n t că
sc transformă în n u c l e u l u n u i clement care se găseşte cu
două căsuţe m a i la stingă i n s i s t e m u l p e r i o d i c . Greutatea
sa atomică scade cu p a t r u unităţi. Ca e x e m p l u se poate c i t a
t r a n s f o r m a r e a a t o m u l u i de r a d i u în r a d o n : radiu -» radon +
particulă alfa.
I n fizica nucleară această ecuaţie se notează astfel:

2
|ŞRa - > g R n +
2
a.

G r u p u l următor de transformări este legat de e m i t e r e a

de către nuclee a u n o r p a r t i c u l e (3 (beta), adică a u n o r elec­
t r o n i . Acest proces se datorează e x c e s u l u i de n e u t r o n i d i n
nucleele u n o r a t o m i . Această schemă se poate prezenta în
m o d u l u r m ă t o r : neutron —> proton + electron, sau n -* p + e~,
adică n e u t r o n u l trece i n p r o t o n , iar e l e c t r o n u l format
părăseşte n u c l e u l . N u esle greu de g h i c i t c ă , la fisiunea b e t a ,
e l e m e n t u l f o r m a t sc situează în s i s t e m u l p e r i o d i c cu o căsuţă
m a i l a d r e a p t a , iar g r e u t a t e a sa atomică rămîne invariabilă,

271
deoarece masa electronului este apropiată de zero. Ca exem­
plu se poate da transfoimarea protactiniului în uraniu:
2
l?Pa -» "3|U + p.
Spre deosebire de particulele alfa, particulele beta nu au
o mărime constantă a parcursului, nici energie constantă,
lucru constatat la orice substanţă radioactivă care emite
particule beta. Aceasta a dat chiar motiv unora din oamenii
de ştiinţă să ajungă la îndoieli în legătură cu legea funda­
mentală a naturii, legea conservării energiei.
Fenomenul a fost explicat de vestitul savant ilalian Enrico
Fermi. E l a dovedit că emiterea particulei bota de către
nucleul atomului trebuie să fie însoţită de ieşirea din nucleu
a încă unei particule, care nu are sarcină electrică, cu o
masă apropiată do zero. Această particulă a căpătat denu­
mirea de „neutrino", adică în limba italiană „mic neutron",
Deoarece nucleul emite două particule, energia so poate
repartiza între ele în modul cel mai diferit. Neutrino poate
capta multă energie, şi atunci particulei beta îi revine o
mică parte a acesteia. Neutrino poate să nu capteze nimic şi 1

atunci particula beta va avea energia maximă ce caracteri­

zează radiaţia beta. Particulele beta ies din nucleu cu o viteză
uriaşă, apropiată de viteza luminii. Deoarece sarcina lor este
mică, spre deosebire de particulele alfa, ele provoacă rare­
ori ionizarea atomilor substanţei în care se deplasează. De
aceea şi parcursul lor este cu mult mai mare decît al parti­
culelor alfa.

272
 î n afară dc p a r t i c u l e l e b o t a cu sarcină negativă, există şi
p a r t i c u l e b e t a c u sarcină p o z i t i v ă , caro se notează p r i n som­
n u l f i şi se numesc p o z i t r o n i . Dacă n u c l e u l e m i t e u n
+

p o z i t r o n , c l e m e n t u l f o r m a t se deplasează cu o căsuţă l a
stingă în s i s t e m u l p e r i o d i c .
U n alt g r u p do transformări oslo legal do f e n o m e n u l caro
a căpătat d e n u m i r e a de captură electronică. Aceasta se
constată a t u n c i cînd n u c l e u l conţine u n număr de p r o t o n i
în exces. în acest caz n u c l e u l cuplează e l e c t r o n u l de pe
s t r a t u l de e l e c t r o n i col m a i apropiat şi u n u l d i n t r e p r o t o n i
se transformă i n n e u t r o n :

/) + c~ -> n.

Do o b i c e i n u c l e u l captează u n electron de pe s t r a t u l col

m a i a p r o p i a t do n u c l e u , de pe aşa-numitul s t r a t K, de aceea
f e n o m e n u l a căpătat d e n u m i r e a do ..captură K". în u r m a
c a p t u r i i , i n s t r a t u l e l e c t r o n i c se formează u n loc „ v a c a n t " ,
po care-1 ocupă e l e c t r o n u l care înainte se găsea pe u n s t r a t
m a i îndepărtat do n u c l e u . Trecerea e l e c t r o n u l u i do pe u n
strat pe a l t u l este oauza apariţiei radiaţiilor R o n t g e n .
în cazul c a p t u r i i K, e l e m e n t u l f o r m a l este s i t u a t în sis­
t e m u l p e r i o d i c cu o căsuţă m a i la stingă.
Sînt cunoscute transformările r a d i o a c t i v e , d e n u m i t e f i s i ­
une s p o n t a n ă , p e n t r u care a u „ î n c l i n a r e " n u m a i nucleele
f o a r t e g r e l e , de e x e m p l u t o r i u l şi u r a n i u l . Esenţa p r o c e s u l u i
constă în scindarea spontană a n u c l e u l u i i n două părţi. Ca
r e z u l t a t se formează nucleele e l e m e n t e l o r de pe la m i j l o c u l
sistemului periodic.
î n sfîrşit, d i n u l t i m a grupă a transformărilor face p a r t e
aşa-numita tranziţie izomeră. Aceasta se poate e x p l i c a în
m o d u l u r m ă t o r . Să p r e s u p u n e m că oslo v o r b a de două nuclee
c o m p l e t asemănătoare, că masele l o r şi s a r c i n i l e l o r sînt
egale, doar că u n u l d i n nuclee, după c u m s p u n f i z i c i e n i i ,
se găseşte l a u n n i v e l energetic s u p e r i o r , adică arc u n exces
do energie. Aceste nuclee se numesc izomere. P e n t r u a trece
în starea sa n o r m a l ă , stabilă, n u c l e u l e x c i t a t t r e b u i e să so
elibereze do excesul de energic, ceea ce şi face, emiţind
raze g a m a ( 7 ) . Aoeslea reprezintă radiaţii e l e c t r o m a g n e t i c e
cu o l u n g i m e dc undă foarte scurtă. L a e m i t e r e a l o r , fireşte,
n u variază n i c i masa a t o m u l u i , n i c i numărul l u i de o r d i n e .
Deoarece razele g a m a n u reprezintă p a r l i c u i e do substanţă
si sint n e u t r e d i n p u n c t do vedere e l e c t r i c , olo reacţionează

18 273
slab c u substanţele şi de aceea a u o c a p a c i t a t e f o a r t e m a r e
de p e n e t r a ţ i e , inaccesibilă p a r t i c u l e l o r a l f a şi b e t a .
A c e s t e a sînt p r i n c i p a l e l e aspecte ale transformărilor n u c l e e l o r .

Legea fisiunii radioactive

A t o m i i e l e m e n t e l o r r a d i o a c t i v e n u pot „trăi'' o r i c i t de
m u l t . C u trecerea t i m p u l u i , ei suferă u n e l e transformări.
D a c ă însă „ v i a ţ a " a t o m u l u i este limitată în t i m p , înseamnă
că se p o a t e v o r b i despre „ t i m p u l de d e z i n t e g r a r e " a l l o r .
O a m e n i i de ştiinţă a u r e m a r c a t c ă , în c a z u l în care p e n t r u
observaţii se ia o c a n t i t a t e m a r e de substanţă r a d i o a c t i v ă ,
într-o u n i t a t e de t i m p se d e s c o m p u n m u l ţ i a t o m i . D a c ă se i a
o c a n t i t a t e m i c ă , numărul a t o m i l o r care se d e s c o m p u n şi
i n t e n s i t a t e a de i r a d i e r e scad p r o p o r ţ i o n a l . P r o c e n t u l a t o ­
m i l o r descompuşi este acelaşi în t o a t e c a z u r i l e . Acest „ p r o ­
cent c o n s t a n t " poartă d e n u m i r e a de constantă r a d i o a c t i v ă
şi se notează de o b i c e i p r i n l i t e r a greacă A ( l a m b d a ) . I n
sfîrşit, fiecare e l e m e n t r a d i o a c t i v se d e s c o m p u n e pe j u m ă ­
t a t e , i n d i f e r e n t în ce c a n t i t a t e a fost l u a t , într-un t i m p
s t r i c t d e t e r m i n a t . A c e a s t a se numeşte t i m p u l sau p e r i o a d a
de î n j u i n ă t ă ţ i r e şi se notează p r i n T
1
. 1 / 2

T i m p i i de î n j u m ă t ă ţ i r e a i i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i cunoscuţi
p î n ă în p r e z e n t sînt f o a r t e d i f e r i ţ i : de l a m i l i o n i m i de secundă
pînă l a m i l i a r d e de a n i . A s t f e l , T 1 / 2a l u n u i a d i n t r e izo­
t o p i i r a d o n u l u i este de 3,8 z i l e , i a r a u r a n i u l u i 238 este de
4,5 m i l i a r d e de a n i . P e n t r u numeroşi i z o t o p i r a d i o a c t i v i ,
t i m p u l de î n j u m ă t ă ţ i r e se poate măsura d i r e c t p r i n scăderea
intensităţii radiaţiei e m i s e .

Familii de elemente

î n c ă de l a î n c e p u t u l s t u d i e r i i f e n o m e n e l o r f i s i u n i i r a d i o ­
a c t i v e , o a m e n i i de ştiinţă a u c o n s t a t a t u n f e n o m e n i n t e r e ­
s a n t : e l e m e n t e l e r a d i o a c t i v e se întîlnesc în natură de o b i c e i
în g r u p e . A s t f e l , m i n e r a l e l e u r a n i u l u i conţin întotdeauna

1
Se înţelege că oslo v o r b a dc t i m p u l de înjumătăţire a i z o t o p u l u i
r a d i o a c t i v d a t . A t u n c i c i n d se v o r b e ş t e despre Ti a l e l e m e n t u l u i , se
are i n vedere i z o t o p u l l u i care trăieşte c e l m a i m u l t .

274
r a d i u , iar g a z u l r a d i o a c t i v r a d o n însoţeşte întotdeauna
r a d i u l . Aceasta a făcut ca o a m e n i i de ştiinţă să se gîndească
că elementele r a d i o a c t i v e sînt legate genetic între ele.
De e x e m p l u , u r a n i u l , emiţînd o particulă a l f a , se t r a n s ­
formă în altă substaid.ă radioactivă, pe care savanţii o
numesc u r a n i u X , ( U X j ) . Separindu-1 de e l e m e n t u l —
„ m a m ă " u r a n i u şi s t u d i i n d cu atenţie proprietăţile c h i m i c o ,
o a m e n i i de ştiinţă a u c o n s t a t a t că u r a n i u l X j se aseamănă
f o a r t e m u l t c u e l e m e n t u l c u n o s c u t t o r i u . U l t e r i o r s-a lămurit
că u r a n i u l X oste u n u l d i n t r e i z o t o p i i t o r i u l u i . Deosebirile
1

d i n t r e t o r i u şi u r a n i u X constau n u m a i în proprietăţile l o r
1

r a d i o a c t i v e d i f e r i t e . Daeă t i m p u l de înjumătăţire a l o r i u ­
l u i esto de circa IO a n i , t i m p u l do înjumătăţire a u r a n i u l u i
10

X ^ e s t e de n u m a i 24 de z i l e .
i n afară de aceasta, în procesul do t r a n s f o r m a r e r a d i o a c ­
tivă t o r i u l o m i t e d i n n u c l e u o particulă a l f a , iar u r a n i u l
X o particulă b e t a . I n acest caz el trece în c l e m e n t u l p r o t -
x

a c t i n i u , m a i precis i n i z o t o p u l a c e s t u i a , d e n u m i t u r a n i u
X ( U X ) , a l cărui t i m p dc înjumătăţire este de n u m a i
2 2

1 m i n u t . U r a n i u ] X , emiţind d i n n u c l e u succesiv o particulă

2

b e t a şi două p a r t i c u l e a l f a , se transformă în r a d i u . A c e s t a ,
la rîndul său, emiţînd o particulă a l f a , trece în r a d o n ş.a.m.d.
Lanţul de transformări succesive ale u r a n i u l u i s-a d o v e d i t
a f i d e s t u l dc l u n g şi, în ultimă instanţă, se termină cu izo­
t o p u l s t a b i l al p l u m b u l u i , cu i n d i c e l e de m a s ă 206. A s t f e l ,
1

u r a n i u l este întemeietorul u n e i întregi serii do elemente

r a d i o a c t i v e , caro intră în f a m i l i a u r a n i u l u i .
O a m e n i i de ştiinţă au găsit că „întemeietori" a i u n o r
f a m i l i i asemănătoare m a i sînt şi a l t e elemente e x i s t e n t e în
natură. Acesta esle t o r i u l ( T h ) cu i n d i c e l e de masă 232,
şi i z o t o p u l u r a n i u l u i ou i n d i c e l e de masă 235, d e n u m i t u n e o r i
actino-uraniu (AcU).
Dacă so compară i n t r e ele seriile r a d i o a c t i v e e x i s t e n t e
în natură, se constată u n amănunt i n t e r e s a n t . I n d i c i i de
masă a i t u t u r o r i z o t o p i l o r care intră în seria t o r i u l u i se împart
fără rest la 4. P r i n u r m a r e , g r e u t a t e a l o r atomică poate f i
exprimată p r i n t r - o formulă simplă An, în caro n este u n
număr întreg. Dacă se împarte la 4 i n d i c e l e de masă a l izo­
t o p i l o r caro intră în c o m p o n e n ţ a seriei u r a n i u l u i , rămine
ca rest în t o a t e c a z u r i l e c i f r a 2, ceea ce înseamnă că i n d i c e l e
de masă a l reprezentanţilor seriei u r a n i u l u i poate f i n o t a t p r i n
Indicele de masă este numărul întreg cel mai apropiat de greuta­
1

tea atomică a izotopului respectiv.

18 275
formula in -f- 2. Pentru familia actîno-uraniului obţinem
formula in -ţ- 3. Uneori aceste serii sînl şi denumite astfel.
L)e exemplu, în loc de a vorbi despre ..familia toriului" sc
spune „seria 4re", iar în loc de „seria uraniului" se vorbeşte
despre „seria 4« + 2".
Oamenii de ştiinţă au reuşit „să creeze" artificial în 1940
seria in -f- 1, atunci cînd a fost obţinut elementul neptuniu
(Np) cu sarcina 93 şi indicele de masă 237. E l s-a dovedit
a fi întemeietorul seriei in -\- 1 .

Radioactivitatea artificială

în 1919 vestitul savant englez Ernest Rutherford a făcut

o experienţă remarcabilă. E l a bombardat nucleul azotului
cu particule alfa. Cînd a încercat să se orienteze în rezullatele
experienţei, a constatat o imagine surprinzătoare. S-a do­
vedit că, absorbind particula alfa, nucleul azotului, care
are sarcina 7 şi masa 14, se transformă într-o clipă într-un
nucleu cu masa 18 şi sarcina 9. Acest nucleu este insă nesla­
b i i , emite imediat un proton şi se transformă într-un nucleu
cu masa 17 şi sarcina 8. i n conformitate cu sistemul periodic,
sarcina nucleului egală cu 8 o au numai atomii oxigenului.
P r i n urmare, ca rezultat al reacţiei dintre nucleele de azot
şi particulele alfa se obţine un izotop al oxigenului:
»N + 4 H e ^ 17Q + , H

Această reacţie nucleară poate f i notată şi mai scurt:

''.N (c,p) iJO.
în această „transcripţie", primul se notează nucleul care
este supus transformării, după aceea, în paranteză, part icula
care o provoacă, după caro se notează particula emisă şi,
după paranteză, nucleul nou formal.
Apoi Rutherford a lămurit că reacţionează cu particulele
alfa şi nucleele borului, fluorului, sodiului şi alo altor ele­
mente. Astfel visul omului de a putea să preschimbe ele­
mentele unele în altele a devenit o realitate.
In jurul anului 1930 s-a constatat un fapt interesant . Dacă
„se bombardează" cu particule alfa beriliul, apare o nouă
radiaţie, cu proprietăţi neobişnuite. „Razele de beriliu"
nu deviau în cîmp electric şi puteau trece printr-un strat

276
atît do gros dc p l u m b p r i n care nu p u t e a u trece n i c i razele
g a m a . T i m p îndelungat o a m e n i i de ştiinţă n u au p u t u t e x p l i ­
ca n a t u r a l o r . I n sfîrşit C h a d w i c k , u n elev a l l u i R u t h e r ­
f o r d , a d o v e d i t că ..razele de b e r i l i u ' ' reprezintă u n f l u x de
p a r t i c u l e n e u t r e , egale ca masă cu n u c l e e l e a t o m u l u i de
h i d r o g e n , p r o t o n i i . E l Ie-a d e n u m i t n e u t r o n i , s u b l i n i i n d
p r i n aceasta c a r a c t e r u l lor n e u t r u d i n p u n c t de vedere
e l e c t r i c . S-a c o n s t a t a i că reacţia p a r t i c u l e l o r alfa cu b e r i l i u l
se p r o d u c e după e c u a ţ i a :

JBo -!- JHe - » '-C + J»,

adică i n acest caz se formează u n i z o l o p a l c a r b o n u l u i şi

se e m i t e u n n e u t r o n . N e u t r o n i l o r le-a f o s t dat să joace u n
r o l deosebii i n f i z i c a nucleară.
D u p ă 15 a n i de l a experienţa l u i R u t h e r f o r d , l u m e a
ştiinţifică a fost zguduită de o nouă ştire.
I n 1934 cercetătorii f r a n c e z i F r e d e r i c J o l i o t şi I r e n e C u r i e
au d o v e d i t întregii l u m i că sosise t i m p u l ca o m u l să poată
obţine a r t i f i c i a l izotopi r a d i o a c t i v i .
I r a d i i n d cu p a r t i c u l e a l f a o placă dc a l u m i n i u , ei au con­
s t a t a t că aceasta îşi păstrează r a d i o a c t i v i t a t e a c h i a r a t u n c i
cînd sursa de . . b o m b a r d a m e n t " a fost îndepărtată. Placa
iradiată e m i t e a p o z i t r o n i , şi ace>l proces se s u p u n e a l e g i i

277
f i s i u n i i r a d i o a c t i v e , iar r a d i o a c t i v i t a t e a descreştea apro­
x i m a t i v de două o r i în 3 m i n u t e . I z o t o p i i r a d i o a c t i v i n a t u ­
r a l i cunoscuţi n u aveau însă acest t i m p de înjumătăţire.
Concluzia nu putea f i decît u n a : p o z i t r o n u l este emis de u n
izotop r a d i o a c t i v a r t i f i c i a l , care apare la iradierea a l u m i n i u ­
l u i cu p a r t i c u l e a l f a . Savanţii au presupus că p r i n iradierea
c u p a r t i c u l e a l f a a l u m i n i u l se transformă în fosfor:

SA1 + 2 H e - » ?§P + 1»,

iar i z o t o p u l a r t i f i c i a l al f o s f o r u l u i , cu masa 3 0 , este n e s t a b i l

şi se descompune, cu e m i s i u n e de p o z i t r o n i :

30 P _» 30 j
S + p _
+

în s c u r t t i m p , Frederic J o l i o t - C u r i e şi Irene Curie au

c o n f i r m a t presupunerea l o r . Cu a j u t o r u l u n o r operaţii (du­
m i c e ei au d o v e d i t că d r e p t r e z u l t a t a l bombardării a l u m i ­
n i u l u i cu p a r t i c u l e a l f a se formează într-adevăr i z o t o p u l
r a d i o a c t i v al f o s f o r u l u i .
Interacţiunile p a r t i c u l e l o r a l f a cu nucleele d i f e r i t e l o r
elemente au fost p r i m e l e reacţii nucleare realizate de către
o m . U l t e r i o r a r s e n a l u l f i z i c i i nucleare s-a c o m p l e t a t şi
c u a l t e „ p r o i e c t i l e ' ' . S-a c o n s t a t a t că n e u t r o n u l , p r o t o n u l ,

278
d e u t e r o n u l , e l e c t r o n u l şi chiar f o t o n u l sînt c a p a b i l i de „ a
reacţiona'' cu nucleele.
Aşa a început să se d e z v o l t e c h i m i a nucleară — ştiinţa
p r i v i t o a r e la transformările nucleelor a t o m i c e .

Poate fi văzut atomul ?

Cu toate că o a m e n i i de ştiinţă a u creat microscoape elec­

t r o n i c e care p e r m i t „să se v a d ă " unele m a c r o m o l e c u l e (de
e x e m p l u ale a l b u m i n e i ) , niciodată, după t o a t e p r o b a b i l i ­
tăţile, n u v o m reuşi să vedem a t o m u l . D i m e n s i u n e a a t o m u l u i
este doar de 0,00000001 ( I 0 ~ ) c e n t i m e t r i . Totuşi, cu toate
8

că n u p u t e m vedea p a r t i c u l e l e m a i m i c i ale m a t e r i e i , de
e x e m p l u p r o t o n i i , n e u t r o n i i , e l e c t r o n i i , avem totuşi putinţa
să ne facem o i m a g i n e despre e i . C u m se ajunge l a aceasta?
I z o t o p i i r a d i o a c t i v i a i elementelor c h i m i c e au p r o p r i e t a t e a
de a e m i l e d i f e r i t e p a r t i c u l e . înregistrarea acestor radiaţii
dă p o s i b i l i t a t e a dc „ a vedea'' ceea ce este i n v i z i b i l — dife­
riţii a t o m i .
Sub acţiunea f l u x u l u i de p a r t i c u l e alfa sau b e t a , unele
substanţe, de e x e m p l u sulfura de z i n c , încep să l u m i n e z e ;
acest f a p t se cunoştea încă l a începutul s t u d i u l u i r a d i o a c t i v i -

279
tăţii. I m e d i a t ec f l u x u l p a r t i c u l e l o r se întrerupe, sulfura de
zinc încetează de a l u m i n a . Acesta esle p r i n c i p i u l dc func­
ţionare a u n u i a d i n p r i m e l e aparate p e n t r u înregistrarea
substanţelor r a d i o a c t i v e . E l a fost n u m i t s p i n t a r i s c o p , ceea
ce t r a d u s înseamnă „observarea scânteierilor". Construcţia
l u i este foarte simplă. Pe u n ac se aplică o substanţă r a d i o ­
activă oarecare, capabilă să emită p a r t i c u l e . F l u x u l acestor
p a r t i c u l e , ajungând la ecran, provoacă i l u m i n a r e a l u i . Dacă.
pe ac este foarte puţină substanţă, se p o t observa d i f e r i t e
scintilaţii — „urmele" p a r t i c u l e l o r care au ajuns la ecran —
şi se poate număra d i r e c t numărul a t o m i l o r descompuşi.
De fapt metoda cea m a i veche esle m e t o d a „autoînregis-
trării" radiaţiilor. Trecînd p r i n e m u l s i i fotosensibile, p a r t i ­
culele alfa sau b e t a acţionează asupra m o l e c u l e l o r b r o m u r i i
de a r g i n t . După revelare şi f i x a r e , pe această placă rămîn
u r m e ale p a r t i c u l e i care a t r e c u t p r i n emulsie.
Metodele cele m a i răspîndite de înregistrare a radiaţiei
r a d i o a c t i v e se bazează pe proprietăţile ei i o n i z a n t e . Dacă
lîngă u n electroscop încărcat se pune o substanţă radioactivă,
electroscopul sc descarcă. Sub acţiunea radiaţiilor, a c r u l ,
care este u n izolator destul de b u n , devine conductor de
curent electric.

230
 Pe b a z a a c e s t u i p r i n c i p i u , Mărie şi P i e r r e C u r i e a u c o n s t r u i t
u n a p a r a t p e n t r u aprecierea cantitativă atît a intensităţii
r a d i a ţ i i l o r , c î t şi a s u b s t a n ţ e i r a d i o a c t i v e . S c h e m a l u i este
f o a r t e s i m p l ă . C o n s t ă d i n d o u ă p l ă c i m e t a l i c e , separate între
ele p r i n t r - u n s t r a t de a e r ; l a p l a c a inferioară se c o n e c t e a z ă
u n p o l p o z i t i v a l u n e i b a t e r i i , i a r cea s u p e r i o a r ă se leagă
p r i n t r - u n e l e c t r o m e t r u l a p ă m î n t . D a c ă între p l ă c i se i n t r o ­
d u c e o s u b s t a n ţ ă r a d i o a c t i v ă o a r e c a r e , săgeata e l e c t r o m e t r u -
l u i v a d e v i a dc Ia zero şi v a arăta c ă între p l ă c i c i r c u l ă
c u r e n t . C u c i t v a f i m a i m u l t ă s u b s t a n ţ ă r a d i o a c t i v ă între
p l ă c i , c u a t î t v a d e v i a m a i m u l t săgeata e l e c t r o m e t r u l u i .
A p r o x i m a t i v pe acelaşi p r i n c i p i u este c o n s t r u i t a p a r a t u l
cel m a i r ă s p î n d i t în p r e z e n t p e n t r u i d e n t i f i c a r e a şi înregis­
trarea radioactivităţii, d e n u m i t contorul Geiger-Muller.
A c e s t a r e p r e z i n t ă u n t u b m e t a l i c g o l , pe a x a c ă r u i a este
întins u n f i r m e t a l i c . T u b u l u i i se a p l i c ă o t e n s i u n e n e g a t i v ă ,
iar f i r u l u i u n a pozitivă. Spaţiul i n t e r i o r a l c o n t o r u l u i
este u m p l u t c u u n a m e s t e c dc gaze. A t u n c i c î n d în i n t e ­
r i o r u l c o n t o r u l u i p ă t r u n d e o p a r t i c u l ă b e t a , ea p r o v o a c ă
i o n i z a r e a g a z u l u i , i a r i o n i i f o r m a ţ i se d e p l a s e a z ă c o r e s p u n ­
zător c u s e m n u l s a r c i n i i spre a n o d s a u c a t o d . î n t r e e l e c t r o z i i
c o n t o r u l u i c i r c u l ă u n c u r e n t , care este î n r e g i s t r a t p r i n t r - u n

281
d i s p o z i t i v de înregistrare. T i m p u l de declanşare a c o n t o r u l u i
este f o a r t e m i c , şi de aceea c u a j u t o r u l său se p o t „ n u ­
m ă r a " pînă l a l 000 000 de p a r t i c u l e pe s e c u n d ă .
Cu a j u t o r u l a p a r a t e l o r descrise se p o t însă „ v e d e a " n u m a i
a t o m i i r a d i o a c t i v i . Ce se p o a t e face însă d a c ă t r e b u i e deose­
b i ţ i diferiţii i z o t o p i r a d i o a c t i v i într-un amestec? De e x e m ­
p l u , u r a n i u l şi r a d i u l sînt a m b i i emiţători a l f a , şi s p i n t a r i -
s c o p u l n u ne arată d e o s e b i r i între p a r t i c u l e l e a l f a ale u r a n i u ­
l u i şi p a r t i c u l e l e a l f a ale r a d i u l u i . T o t împreună v o r f i înre­
g i s t r a t e şi p a r t i c u l e l e b e t a în c a z u l în c a r e , să z i c e m , s t u d i e m
u n amestec dc i z o t o p i r a d i o a c t i v i a i f o s f o r u l u i şi a i i o d u l u i .
S-a c o n s t a t a t că această p r o b l e m ă poate f i rezolvată n u m a i
d e t e r m i n î n d p r i n c i p a l e l e c a r a c t e r i s t i c i ale e l e m e n t e l o r r a d i o ­
a c t i v e sau ale i z o t o p i l o r p r e z e n ţ i , p e r i o a d e l e l o r de î n j u m ă ­
t ă ţ i r e . P e n t r u aceasta, în m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , i z o t o p i i
t r e b u i e separaţi u n u l de c e l ă l a l t .

Povestea Cenuşăresei şi contemporaneitatea

V ă a m i n t i ţ i c u m , în c u n o s c u t u l b a s m p e n t r u c o p i i , C e n u ­
şăreasa t r e b u i a să aleagă l i n t e d i n t r - u n sac de cenuşă?
P o v e s t i r e a plină de t a l e n t a fraţilor G r i m m despre s o a r t a
o r f a n e i n u p o a t e să n u înduioşeze pe m i c i i c i t i t o r i . E s t e însă
î n d o i e l n i c că ei îşi r e p r e z e n t a u c o n c r e t cît de grea era m u n c a
Cenuşăresei.
Să f a c e m o m i c ă s o c o t e a l ă . Să p r e s u p u n e m că fiecare f i r i c e l
de cenuşă este de o m i e de o r i m a i m i c decît u n bob de l i n t e .
A t u n c i , dacă se amestecă u n i f o r m u n sac de cenuşă şi u n sac
de l i n t e , l a fiecare m i e de f i r e de p r a f de cenuşă r e v i n e n u m a i
u n b o b de l i n t e . Fără îndoială că u n asemenea amestec este
g r e u de s e p a r a t .
I m a g i n a ţ i - v ă însă că în c o n d i ţ i i l e m o d e r n e , în c u r s u l
f u n c ţ i o n ă r i i u n u i r e a c t o r n u c l e a r , d i n t r - u n g r a m de u r a n i u
se o b ţ i n 10~ g r a m e d i n t r - u n i z o t o p r a d i o a c t i v oarecare.
6

A c e a s t a a r c o r e s p u n d e c u amestecarea de către o marnă

v i t r e g ă a u n u i sac de l i n t e c u o m i e de saci de c e n u ş ă !
Cenuşăreasa a fost ajutată de nişte p o r u m b e i fermecaţi.
R a d i o c b i m i ş t i i c o e t e m p o r a n i n u - i a u . M a i m u l t , separarea
i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i în acest r a p o r t c a n t i t a t i v se c o m p l i c ă
p r i n f a p t u l că în soluţii ei există i n concentraţii deosebit de
m i c i , de o r d i n u l I O " — 1 01 0
g r a m e l a l i t r u . I n aceste c o n -
_ l l i

281
diţii e l e m e n t e l e p i e r d n u m e r o a s e proprietăţi specifice (de
o b i c e i u t i l e ) şi capătă a l t e l e n o i , care n u favorizează separarea
l o r . A s e m e n e a cantităţi n u p o t f i separate, de e x e m p l u sub
formă de p r e c i p i t a i , p r i n m e t o d e l e c h i m i c e obişnuite. M a i
t r e b u i e adăugat că i n u r m a reacţiilor de f i s i u n e n u se for­
mează u n s i n g u r i z o t o p r a d i o a c t i v , ci m a i b i n e de 3 0 , aparţi-
nînd d i f e r i t e l o r e l e m e n t e ale s i s t e m u l u i p e r i o d i c (de l a zinc
la g a d o l i n i u ) . Aceasta este c u m u l t m a i rău d e c î t m i i de saci
de cenuşă. „Cenuşăresele" m o d e r n e a u găsit însă o ieşire
d i n această situaţie.
L a Începutul s e c o l u l u i n o s t r u , c h i m i s t u l g e r m a n O t t o
H a h n a încercat să separe p l u m b u l r a d i o a c t i v de cel nera­
d i o a c t i v . D o i a n i de m u n c ă încordată n-au d a t n i c i u n r e z u l ­
t a t : p r i n n i c i u n fel de experienţe c h i m i c e i z o t o p i i n u p u t e a u
f i separaţi între e i . I n cele d i n urmă H a h n s-a dat b ă t u t .
T o c m a i această stare de l u c r u r i este utilizată deseori în
prezent p e n t r u separarea i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i . P e n t r u a
se o b ţ i n e u n i z o t o p r a d i o a c t i v , p r e z e n t i n amestec i n cantită­
ţile cele m a i m i c i , a m e s t e c u l u i i se adaugă u n i z o t o p s t a b i l
a l aceluiaşi e l e m e n t , a p o i se utilizează reacţiile c h i m i c e
caracteristice n u m a i pentru el.
Să a d m i t e m că a v e m în amestec i z o t o p i r a d i o a c t i v i a i
c e s i u l u i , b a r i u l u i şi a r g i n t u l u i . I n acest caz în soluţie se
adaugă i z o t o p i i lor st a h i i i , care a p o i se separă succesiv. Această
m e t o d ă de separare a căpătat d e n u m i r e a de p r e c i p i t a r e cu p u r ­
t ă t o r i . N u întotdeauna este însă o b l i g a t o r i u să se adauge în
soluţia care c o n ţ i n e e l e m e n t u l r a d i o a c t i v c h i a r i z o t o p u l s t a ­
b i l a l a c e s t u i e l e m e n t . E l poate f i înlocuit c u u n e l e m e n t
care sc aseamănă c u el ca proprietăţi c h i a r n u m a i parţial.
A s t f e l , p e n t r u separarea p l u t o n i u l u i de u r a n i u s-a u t i l i z a t
iniţial p r o p r i e t a t e a p l u t o n i u l u i t e t r a v a l e n t de a c o p r e c i p i t a
c u f l u o r u r a de l a n t a n . Separarea i z o t o p i l o r în stare r a d i o -
ehimieă pură (adică lipsiţi de impurităţi ale a l t o r i z o t o p i
r a d i o a c t i v i ) s-a d o v e d i t , aşadar, o p r o b l e m ă n u prea dificilă
p e n t r u radiochimişt i .
U n a d i n t r e p r i m e l e m e t o d e de separare a i z o t o p i l o r r a d i o ­
a c t i v i fără purtător a fost m e t o d a r e c u l u l u i . Esenţa ei constă
i u următoarele. I n c u r s u l reacţiunii n u c l e u l u i a t o m u l u i
cu p a r t i c u l a cu care este b o m b a r d a t , a t o m u l capătă o energie
cinetică s u p l i m e n t a r ă , adică t o c m a i e n e r g i a p a r t i c u l e i în
mişcare, care îl a j u t ă , p l a s t i c e x p r i m a t , „să se smulgă d i n
î m b r ă ţ i ş ă r i l e " legăturilor c h i m i c e cu alţi a t o m i . Deoarece
a t o m u l care s-a s m u l s este de o b i c e i i o n i z a t , l i p s i t de o p a r t e

283
d i n e l e c t r o n i i săi, dacă se utilizează proprietăţile i o n i l o r de
a f i atraşi de s a r c i n i de s e m n o p u s , aceşti a t o m i p o t f i „ c o l e c ­
t a ţ i " pe plăci încărcate n e g a t i v . I n f e l u l acesta a u fost p e n t r u
p r i m a oară separaţi şi identificaţi u n n u m ă r de n u m a i 17
atomi ai elementului mendeleeviu. Uneori pot f i utilizate
şi m e t o d e m a i s i m p l e . A s t f e l , l a b o m b a r d a r e a o x i d u l u i de
m a g n e z i u cu d e u t e r o n i după reacţia

26 H g + d -> 2 4 N a + «

se o b ţ i n e u n i z o t o p r a d i o a c t i v a l s o d i u l u i , care poate f i
separat d i n ţ i n t ă în m o d f o a r t e s i m p l u c u a p ă , deoarece
o x i d u l do m a g n e z i u esle i n s o l u b i l în a p ă .
„FABRICA"
DE IZOTOPI

î n d a t ă ce o a m e n i i de ştiinţă a u o b ţ i n u t p r i m i i i z o t o p i
r a d i o a c t i v i a r t i f i c i a l i , s-a lămurit că cele m a i a v a n t a j o a s e
d i n p u n c t de vedere e n e r g e t i c sînt reacţiile în care nucleele
reacţionează n u c u p a r t i c u l e î n c ă r c a t e , c i c u p a r t i c u l e n e u t r e ,
cu n e u t r o n i . Despre aceste reacţii v a f i v o r b a m a i j o s .

Neutronii şi uraniul

D i n p u n c t de vedere i s t o r i c , p r i m a reacţie nucleară care

a dus l a i d e n t i f i c a r e a n e u t r o n i l o r a fost reacţia p a r t i c u l e l o r
a l f a c u b e r i l i u l . T o t u ş i , d u p ă c u m s-a c o n s t a t a t u l t e r i o r , n e u ­
t r o n i i se p o t o b ţ i n e şi pe a l t e c ă i , de e x e m p l u p r i n r e a c ţ i a :

'JB + 'He *• 1 4
N + \n.

E s t e c u n o s c u t încă u n procedeu care duce l a naşterea n e u ­

t r o n i l o r . A s t f e l ei a p a r p r i n acţiunea p r o t o n i l o r asupra u n e i
ţinte care c o n ţ i n e u n i z o t o p a l l i t i u l u i :

JLi + Jll > JBe + In.

N e u t r o n i i o b ţ i n u ţ i p r i n reacţii d i f e r i t e a u viteză diferită
şi energii diferite.
N e u t r o n i i s-au d o v e d i i a f i „ p r o i e c t i l e " m i n u n a t e p e n t r u
„ b o m b a r d a r e a " n u c l e u l u i a t o m i c . E i n u a u sarcină şi, p r i n
u r m a r e , n u v o r f i respinşi, ca p a r t i c u l e l e a l f a sau p r o t o n i i ,
de n u c l e e l e încărcate p o z i t i v . O a m e n i i de ştiinţă a u l u a t
i m e d i a t n e u t r o n u l i n „arsenalul" l o r . D i n t r e aceştia, p r i m u l
a fost f i z i c i a n u l i t a l i a n E n r i c o F e r m i . Ca r e z u l t a t a l e x p e r i e n ­
ţelor l u i s-a lămurit că m a j o r i t a t e a e l e m e n t e l o r s i s t e m u l u i
p e r i o d i c reacţionează c u n e u t r o n i i . Deosebit de b i n e decurgeau
reacţiile n u c l e a r e c u aşa-numiţii n e u t r o n i l e n ţ i .

285
 D i n fizică se ştie că dacă o bilă care se rostogoleşte se
ciocneşte de u n a i m o b i l ă , c a n t i t a t e a cea m a i m a r e de energie
(sau v i t e z a m a x i m ă ) v a f i căpătată de b i l a imobilă în caz că
masele a m b e l o r b i l e s i n i egale. Acelaşi l u c r u s-a intîmplat
si cu n e u t r o n i i . Cel m a i b i n e au fost încetiniţi aceştia i n
c i o c n i r i l e cu nucleele a t o m i l o r de h i d r o g e n .
în acest caz se poate însă produce în acelaşi t i m p şi reacţia:

[H + & b - » Î H + Y-

I n p r e z e n t , coi m a i b u n i m o d e r a t o r i p e n t r u n e u t r o n i s i n t
consideraţi apa grea, care conţine în c o m p o z i ţ i a o i . i n loc
de h i d r o g e n o b i ş n u i t , a t o m i i i z o t o p u l u i a c e s t u i a , d e u t e r i u l
î l ) , p r e c u m şi g r a f i t u l . A t î t d e u t e r i u l , cît şi g r a f i t u l p r a c t i c
n u reacţionează cu n e u t r o n i i , adică n u - i absorb, c i doar îi
încetinesc.
Ca r e z u l t a t a l captării de către nuclee a n e u t r o n i l o r lenţi
(sau în genera] a oricăror n e u t r o n i ) , cel m a i adesea este
emisă o cuantă g a m a şi se formează i z o t o p i a i aceloraşi
e l e m e n t e , d a r c u u n i n d i c e de masă m a i m a r e cu o u n i t a t e ,
în a n u m i t e c a z u r i insă, d u p ă c a p t a r e a n e u t r o n u l u i l e n t ,
poate f i e m i s d i n n u c l e u l e x c i t a t f o r m a t u n p r o t o n sau o
particulă a l f a :
1 4
N -|- Jb-> »C + |H;

»ŞB + \n -> IU + J
Hc.

L a începutul a n u l u i 1934, F e r m i a început să studieze

acţiunea n e u t r o n i l o r lenţi a s u p r a n u c l e u l u i de u r a n i u . R e z u l ­
t a t e l e acestor experienţe a u întrecut t o a t o aşteptările: i n
produsele reacţiei s-a reuşit să se i d e n t i f i c e i z o t o p i i necunos­
cuţi a i u n o r e l e m e n t e oarecare caro e m i t p a r t i c u l e b e t a .
Care însă? S-a presupus că reacţia u r a n i u l u i cu n e u t r o n i i so
p r o d u c e după schema
23STJ + •„ 2»Tj + Y .

D a r i z o t o p u l f o r m a t , oare după socoteala l u i F e r m i t r e ­

b u i a să fie u r a n i u , n u era s t a b i l şi e m i t e a uşor p a r t i c u l e
bota:
239T T . 23917 l fi~
92 U
~~* 9 3 ^ T P •

De aceea F e r m i a e m i s ideoa că în reacţia u r a n i u l u i cu

n e u t r o n i i se formează u n e l e m e n t n o u , care n u se întîlneşte
în natură, s i t u a t în s i s t e m u l p e r i o d i c după u r a n i u . Şi, cu

286
t o a t e c ă p r i m u l e l e m e n t t r a n s u r a n i c — n e p t u n i u ! — a fost
u l t e r i o r o b ţ i n u i t o c m a i p r i n acest p r o c e d e u , s-a c o n s t a t a t
că e l e m e n t u l caro apărea în e x p e r i e n ţ e l e l u i F e r m i n u era
de f e l n e p t u n i u ] . . .
Ce a n u m e se o b ţ i n e ca r e z u l t a t a l „ b o m b a r d ă r i i " u r a n i u l u i
c u n e u t r o n i a u î n c e r c a t să l ă m u r e a s c ă s a v a n t u l f r a n c e z
F r e d e r i c J o l i o t - C u r i e şi sîrbul S a v i c i . E i a u a j u n s l a o c o n c l u ­
zie n e a ş t e p t a t ă : în p r o d u s e l e reacţiei u r a n i u l u i c u n e u t r o n i i
ora p r e z e n t e l e m e n t u l 57 — l a n t a n u l . E r a u n f a p t u i m i t o r
şi de n e î n ţ e l e s : s-a c ă u t a t u n e l e m e n t t r a n s u r a n i c ( s i t u a t
în t a b l o u l p e r i o d i c m a i d e p a r t e d e c î t u r a n i u l ) şi s-a găsit u n
e l e m e n t de l a m i j l o c u l t a b l o u l u i . A c e s t f e n o m e n de neînţeles
a f o s t e x p l i c a t a b i a în 1939 de către r a d i o c h i m i ş t i i g e r m a n i
H a h n şi S t r a s s m a n n .
D u p ă c u m a u l ă m u r i t aceşti s a v a n ţ i , u r a n i u l n a t u r a l este
a l c ă t u i t d i n t r - u n a m e s t e c a t r e i i z o t o p i , c u i n d i c i i de m a s ă
2 3 8 , 235 şi 2 3 4 . P r i m u l d i n t r e a c e ş t i a , u r a n i u l 2 3 8 , e x i s t ă
în u r a n i u l n a t u r a l în p r o p o r ţ i e de 9 9 , 2 8 % ; u r a n i u l 235 n u m a i
în p r o p o r ţ i e de 0 , 7 1 % , i a r u r a n i u l 234 într-o p r o p o r ţ i e şi
m a i m i c ă . S-a c o n s t a t a t că c u n e u t r o n i i lenţi u r a n i u l 235
r e a c ţ i o n e a z ă în c h i p f o a r t e o r i g i n a l . A r e loc o reacţie n u c l e a r ă
c u t o t u l n o u ă . N u c l e u l f o r m a t a l i z o t o p u l u i de u r a n i u 2 3 6 ,
i n loc să e m i t ă p a r t i c u l e b e t a , se d e s c o m p u n e în d o u ă f r a g ­
m e n t e cu masă a p r o x i m a t i v egală, o dată cu „naşterea" s i m u . -
t a n ă a d o i sau t r e i n e u t r o n i . S c h e m a a c e s t e i reacţii a u r a n i u ­
l u i 235 c u n e u t r o n u l p o a t e f i p r e z e n t a t ă i n m o d u l u r m ă t o r :

2
iU + J» - > 23
9 |U - » § Kr +
3
'l«Ba + 3Jn.

în a c e a s t ă r e a c ţ i e se d e g a j e a z ă o e n e r g i e u r i a ş ă , i a r f r a g ­
m e n t e l e f o r m a t e se î m p r ă ş t i e c u v i t e z ă m a r e în d i f e r i t e p ă r ţ i .

28?
 A c e a s t a a făcut ca o a m e n i i de ştiinţă să se g î n d e a s c ă l a
p o s i b i l i t a t e a desfăşurării u n e i reacţii î n l ă n ţ u i t e . într-adevăr,
n e u t r o n i i degajaţi p u t e a u să reacţioneze m a i d e p a r t e c u
a l t e nuclee de u r a n i u . N - a t r e c u t m u l t ă v r e m e şi în 1942,
p e n t r u p r i m a oară în i s t o r i a o m e n i r i i , o a m e n i i a u reuşit să
pornească p r i m a reacţie nucleară înlănţuită.

Cum arată o „fabrică" de izotopi

Să î n c e r c ă m să a n a l i z ă m m a i a m ă n u n ţ i t reacţia d i n t r e
n u c l e e l e u r a n i u l u i 235 şi n e u t r o n i . în această reacţie, p e n t r u
fiecare n e u t r o n c o n s u m a t apar d o i sau t r e i n o i . T r e b u i e însă
l u a t e în c o n s i d e r a r e c î t e v a împrejurări.
î n p r i m u l r î n d , se formează n e u t r o n i „ r a p i z i " , care a u
e n e r g i i m a r i şi, p e n t r t i ca aceştia să poată reacţiona c u n o i l e
nuclee ale u r a n i u l u i 235, ei t r e b u i e î n c e t i n i ţ i .
î n a l d o i l e a r î n d , a m e s t e c u l n a t u r a l de i z o t o p i a i u r a n i u l u i
conţine m a i ales i z o t o p u l c u i n d i c e l e do masă 238, care de
asemenea p o a t e reacţiona cu n e u t r o n i i (vezi ecuaţia prece­
dentă).
Şi, în a l t r e i l e a r î n d , dacă c a n t i t a t e a dc u r a n i u care p a r ­
t i c i p ă l a reacţia nucleară n u este m a r e , n e u t r o n i i formaţi
p o t să n u întâlnească în calea l o r n i c i u n a t o m de u r a n i u 235
şi să se împrăştie în afara l i m i t e l o r b l o c u l u i de u r a n i u , fără
a m a i p r o d u c e n i c i o f i s i u n e în p l u s .
E v i d e n t c ă , p e n t r u ca reacţia de f i s i u n e înlănţuită să se
desfăşoare c u succes, t r e b u i e luaţi în considerare toţi aceşti
factori.
S-ar părea că cel m a i s i m p l u este să se separe u r a n i u l 235
de u r a n i u l 238. A t u n c i , într-o masă m a r e de substanţă n e u ­
t r o n i i n u a r m a i p u t e a să iasă în a f a r a l i m i t e l o r b l o c u l u i de
u r a n i u fără a r e a l i z a în d r u m n i c i o f i s i u n e . N u este n e v o i e
n i c i do u n m o d e r a t o r s p e c i a l de n e u t r o n i : c h i a r n u c l e e l e
u r a n i u l u i ar scoato-o l a capăt c u această sarcină.
U r a n i u l 235 este însă e x t r e m de greu de i z o l a t în stare c u
t o t u l pură. P e n t r u izolarea izotopilor n u p o t f i u t i l i z a t e
m e t o d e l e c h i m i c e şi t r e b u i e să ne b i z u i m n u m a i pe diferenţele
f o a r t e n e î n s e m n a t e d i n t r e proprietăţile l o r f i z i c o . I n afară
de aceasta, deoarece datorită f i s i u n i l o r succesive n u m ă r u l
n e u t r o n i l o r creşte în avalanşă, n u există n i c i u n fel de p o s i -

288
b i l i t a t e do a d i r i j a această r e a c ţ i e . B u c a t a noastră de u r a n i u
ar e x p l o d a m o m e n t a n , i m e d i a t ce a m m ă r i m a s a l u i c r i t i c ă . 1

T o c m a i pe acest p r i n c i p i u se bazează b o m b a a t o m i c ă . Se
i a u d o u ă b u c ă ţ i de u r a n i u ( î m b o g ă ţ i t c u i z o t o p | U ) c u mase
23

m a i m i c i d e c î t cea c r i t i c ă , însă c u o masă t o t a l ă care să întreacă

pe cea c r i t i c ă , şi se p u n l a o d i s t a n ţ ă oarecare u n a de c e a l a l t ă .
L a u n m o m e n t d a t , cu a j u t o r u l u n u i mecanism special, a m ­
bele b u c ă ţ i de u r a n i u se u n e s c ; se p r o d u c e creşterea rapidă
a n u m ă r u l u i de n e u t r o n i (şi, p r i n u r m a r e , a f i s i u n i l o r ) şi
deci explozia.
A i c i t r e b u i e să ne a b a t e m p u ţ i n de l a o b i e c t i v u l n o s t r u
p r i n c i p a l şi să v o r b i m despre o p r o p r i e t a t e i m p o r t a n t ă pe
care o a u n u c l e e l e a t o m i l o r e l e m e n t e l o r c h i m i c e . I n p r e z e n t
se ştie că n u c l e u l oricărui a t o m are d i a m e t r u l de 1 0 ~ — I O " 1 3 1 2

c m . D e aceea se p o a t e a d m i t e că suprafaţa secţiunii t r a n s ­

v e r s a l e a n u c l e u l u i este p e n t r u t o a t e n u c l e e l e de a p r o x i m a t i v
1 0 ~ c m . A c e a s t ă u n i t a t e a c ă p ă t a t în f i z i c a nucleară d e n u ­
24 2

m i r e a specială de „ b a r n " . N e u t r o n u l însuşi are a p r o x i m a t i v

aceeaşi suprafaţă a s e c ţ i u n i i t r a n s v e r s a l e .
Şi iată c ă , s t u d i i n d reacţia n e u t r o n i l o r c u d i f e r i t e l e n u c l e e ,
o a m e n i i de ştiinţă a u o b s e r v a t o p a r t i c u l a r i t a t e interesantă.
S-a c o n s t a t a t că n u c l e e l e d i f e r i t e l o r e l e m e n t e n u se c o m p o r t ă
l a f e l în reacţia c u n e u t r o n i i : u n e l e parcă se micşorează l a
a p r o p i e r e a n e u t r o n i l o r de ele, i a r a l t e l e d e v i n „ m a i g r o a s e " .
Să î n c e r c ă m să e x p l i c ă m acest f e n o m e n într-un m o d i n t u i ­
t i v . Să p r e s u p u n e m că b o m b a r d ă m m o n e d e de c i n c i b a n i ,
care se găsesc pe o m a s ă l a o distanţă oarecare u n a de cea­
l a l t ă , c u nişte b o b i ţ e sferice a v î n d acelaşi d i a m e t r u ca m o n e ­
dele de c i n e i b a n i . I n acest caz sînt p o s i b i l e n u m a i două
v a r i a n t e : u n e l e sfere v o r n i m e r i în m o n e d e , i a r a l t e l e în
spaţiile d i n t r e e l e .
N u acelaşi l u c r u se î n t î m p l ă în r e a c ţ i a n u c l e e l o r c u n e u ­
t r o n i i . Să no î n c h i p u i m c ă în m o m e n t u l a p r o p i e r i i b o b i t e l o r
m o n e d e l e de c i n c i b a n i caro se găsesc c u l c a t e pe m a s ă s-au
aşezat d e o d a t ă pe m u c h i e — în acest caz u n n u m ă r c u m u l t
m a i m a r e de sfere v a n i m e r i în l o c u r i l e g o a l e , d e c î t în m o n e d e .
N e p u t e m i m a g i n a că în m o m e n t u l a p r o p i e r i i b o b i t e l o r
m o n e d e l e n o a s t r e de c i n c i b a n i a u î n c e p u t d e o d a t ă să crească
şi a u c r e s c u t p î n ă l a d i m e n s i u n i l e u n o r f a r f u r i o a r e sau f a r -

M a s a c r i t i c ă este c a n t i t a t e a m i n i m ă de m a t e r i a l f i s i o n a b i l
1
în
care m a i p o a t e avea loc r e a c ţ i a î n l ă n ţ u i t ă .

19 —
Călătorie în l u m e a e l e m e n t e l o r 289
f u r i i . A t u n c i a p r o a p e t o a t e b o b i t e l e v o r n i m e r i i n ele şi
n u m a i p u ţ i n e — pe p a r t e a de m a s ă n e a c o p e r i t ă de m o n e d e .
E x a c t l a f e l se c o m p o r t ă n u c l e e l e u n o r e l e m e n t e i n reacţia
c u n e u t r o n i i . De p i l d ă , secţiunea reacţiei în reacţia n e u t r o ­
n i l o r c u o x i g e n u l este de n u m a i 0,00022 b a r n , a d i c ă se creează
i m p r e s i a că n u c l e u l de o x i g e n „ a s l ă b i t " de c i n c i m i i de o r i
(cu c o n d i ţ i a d e s i g u r , ca o r i c e c i o c n i r e a u n u i n e u t r o n c u
n u c l e u l să d u c ă l a r e a c ţ i e ) . Pe de altă p a r t e , secţiunea u n e i
reacţii a n a l o g e , în c a z u l g a d o l i n i u l u i , este 30 de m i i de
b a r n i ; n u c l e u l p a r c ă „s-a l ă ţ i t " de t r e i z e c i de m i i de o r i .
P e n t r u a m e s t e c u l n a t u r a l de i z o t o p i de c a d m i u secţiunea
reacţiei este de 2 900 b a r n i . A c e a s t ă c o m p o r t a r e a u n o r s u b ­
stanţe p o a t e f i u t i l i z a t ă p e n t r u absorbţia n e u t r o n i l o r , despre
care se v a v o r b i m a i d e p a r t e .
A c u m a ş t i m d e s t u l p e n t r u a ne p u t e a r e p r e z e n t a c u m
lucrează „ f a b r i c a " de i z o t o p i . A c e a s t ă „ f a b r i c ă " poartă
n u m e l e de r e a c t o r n u c l e a r . î n c e n t r u l l u i se găsesc nişte b a r e
de u r a n i u i n c l u s e în învelişuri m e t a l i c e , c o n f e c ţ i o n a t e cel
m a i adesea d i n a l u m i n i u . U r a n i u l care se găseşte în b a r e este
î m b o g ă ţ i t c u u r a n i u 2 3 5 . B a r e l e sînt separate între ele p r i n
s t r a t u r i de g r a f i t , care servesc d r e p t m o d e r a t o r de n e u t r o n i ,
î n g r a f i t sînt făcute găuri şi p e n t r u b a r e l e de c a d m i u care
sînt necesare p e n t r u r e g l a r e a reacţiei n u c l e a r e . G r a f i t u l este
de o b i c e i î n c o n j u r a t de s t r a t u r i de r e f l e c t o r — o substanţă
care reflectă b i n e n e u t r o n i i e m i ş i . T o a t e acestea sînt î n c o n ­
j u r a t e c u u n s t r a t gros de b e t o n , p r i n care n u p o a t e „ p ă t r u n d e "
radiaţia emisă în reacţiile n u c l e a r e .
C u m funcţionează această „ f a b r i c ă " ? Sînt aşezate barele
de u r a n i u . Cită v r e m e b a r e l e de c a d m i u sînt i n t r o d u s e c o m ­
p l e t în g r a f i t , p r a c t i c , t o ţ i n e u t r o n i i sînt absorbiţi de către
ele. D u p ă aceea b a r e l e se r i d i c ă l e n t şi î n c e p e reacţia de
f i s i u n e a u r a n i u l u i . I m e d i a t însă ce a p a r e u n n u m ă r p r e a
m a r e de n e u t r o n i , b a r e l e de c a d m i u sînt d i n n o u i n t r o d u s e
în g r a f i t . A c e a s t ă r e g l a r e se efectuează p î n ă a t u n c i c î n d
aşa-numitul c o e f i c i e n t de î n m u l ţ i r e a n e u t r o n i l o r d e v i n e
e g a l c u u n i t a t e a : p e n t r u u n n e u t r o n c o n s u m a t se formează
a l t u l n o u , c a p a b i l să efectueze o n o u ă f i s i u n e nucleară.
C a r e z u l t a t a l reacţiilor n u c l e a r e ce se desfăşoară în u r a n i u
se f o r m e a z ă i z o t o p i r a d i o a c t i v i a i n u m e r o a s e l o r e l e m e n t e
care se găsesc l a m i j l o c u l s i s t e m u l u i p e r i o d i c . î n „ f r a g m e n ­
t e l e " de f i s i u n e se p o t i d e n t i f i c a i z o t o p i a i e l e m e n t e l o r c u
n u m e r e de o r d i n e de l a 30 ( z i n c ) l a 63 ( e u r o p i u ) . I z o t o p i i
c e l o r l a l t e e l e m e n t e se o b ţ i n p r i n aşa-numitele reacţii de s c i n -

290
d a r e a u r a n i u l u i . D r e p t „ p r o i e c t i l e " servesc în acest caz
p r o t o n i i de e n e r g i i i n a l t e , acceleraţi l a v i t e z e m a r i în acce­
leratori speciali.
U n r e a c t o r c u p u t e r e de 1 000 de k i l o w a ţ i d ă l a fiecare
24 de ore c i r c a u n g r a m şi j u m ă t a t e de d i f e r i t e f r a g m e n t e
de f i s i u n e .
î n afară de f o r m a r e a de i z o t o p i r a d i o a c t i v i , l a f u n c ţ i o ­
n a r e a r e a c t o r u l u i n u c l e a r se degajează o c a n t i t a t e uriaşă de
c ă l d u r ă . î n t r - a d e v ă r , se ştie că e n e r g i a cinetică a f r a g m e n t e ­
l o r de f i s i u n e împrăştiate se a p r o p i e de 3 , 2 - 1 0 - 4
ergi. Cu
p r i l e j u l f i s i u n i i u n u i g r a m de u r a n i u , c o n ţ i n î n d 2 , 5 - 1 0 2 1

n u c l e e 1 | U , se degajează o energie egală c u 8 - I O

2 1 7
e r g i , sau
22 de m i i de k i l o w a t t - o r e . De aceea r e a c t o r u l în f u n c ţ i u n e
t r e b u i e r ă c i t , i a r a p a p o a t e f i u t i l i z a t ă în t u r b i n e e l e c t r i c e
cu v a p o r i . A s t f e l , s i m u l t a n cu producţia izotopilor radio­
a c t i v i , r e a c t o r u l n u c l e a r p o a t e s e r v i a u t o m a t ca centrală
a t o m i c ă e l e c t r i c ă . D e s i g u r , t o c m a i acesta este p r i n c i p a l u l
său scop.
A c e a s t ă „ f a b r i c ă " m i n u n a t ă n u n u m a i că ne dă i z o t o p i i
r a d i o a c t i v i necesari în d i f e r i t e l e r a m u r i ale şt iinţei şi t e h n i c i i ,
n u n u m a i că ne dă p o s i b i l i t a t e a de a o b ţ i n e energie e l e c t r i c ă ,
c i în p l u s . . . se şi autoasigură c u c o m b u s t i b i l !
î n r e a c ţ i a i z o t o p u l u i u r a n i u l u i 238 c u n e u t r o n i i se f o r ­
mează u n i z o t o p n e s t a b i l de u r a n i u c u i n d i c e l e de m a s ă 2 3 9 .
A c e s t i z o t o p se t r a n s f o r m ă p r i n e m i t e r e a succesivă a d o u ă
p a r t i c u l e b e t a în e l e m e n t u l 9 4 , p l u t o n i u ] , care are o perioadă
de î n j u m ă t ă ţ i r e d e s t u l de m a r e , egală c u 24 de m i i de a n i .
P l u t o n i u l este f o a r t e a s e m ă n ă t o r c u u r a n i u l în ceea ce
priveşte c o m p o r t a r e a în procesele de f i s i u n e şi p o a t e f i u t i l i ­
z a t ca „ c o m b u s t i b i l " în l o c u l u r a n i u l u i 235, care este p u ţ i n
r ă s p î n d i t . R e a c t o r u l c u p u t e r e a de 1 000 de k i l o w a ţ i p o a t e ,
în p r o c e s u l de f i s i u n e a u n u i g r a m de u r a n i u , să dea l a fiecare
2 4 o r e , c i r c a 2 g r a m e de p l u t o n i u , a d i c ă să î n l o c u i a s c ă c u
prisosinţă p i e r d e r i l e de u r a n i u 2 3 5 . A c e s t e r e a c t o a r e , care
funcţionează după p r i n c i p i u l refacerii c o m b u s t i b i l u l u i n u ­
c l e a r , a u c ă p ă t a t d e n u m i r e a de „ b r e a d e r " - e sau r e g e n e r a ­
toare.
F ă r ă î n d o i a l ă că r e a c t o a r e l e n u c l e a r e , c a r e degajează o
c a n t i t a t e uriaşă de c ă l d u r ă , p e r m i l î n d obţinerea u n o r i z o t o p i
r a d i o a c t i v i şi r e p r o d u c i n d c o m b u s t i b i l u l n u c l e a r , a u u n m a r e
v i i t o r în u t i l i z a r e a p a ş n i c ă a e n e r g i e i a t o m i c e .

291
SECOLUL ELEMENTELOR
ARTIFICIALE

î n 1937, în c i c l o t r o n u l Universităţii d i n C a l i f o r n i a s-au

născut p r i m i i a t o m i a i u n u i e l e m e n t care n u a fost i d e n t i f i c a t
n i c i o d a t ă şi do n i m e n i înainte în natură. A c e s t e v e n i m e n t
a deschis secolul e l e m e n t e l o r a r t i f i c i a l e .
A u t o r i i d e s c o p e r i r i i — i t a l i e n i i P e r r i e r , Segre şi Caccia-
p u o t i — l u c r a u în m i c u l orăşel u n i v e r s i t a r B e r k e l e y d i n
S t a t e l e U n i t e . T i m p de c î t e v a l u n i a fost b o m b a r d a t ă într-un
c i c l o t r o n , c u nuclee de h i d r o g e n g r e u , o placă m i c ă de m o l i b ­
d e n . O a m e n i i de ştiinţă sperau să i d e n t i f i c e v r e u n n o u i z o ­
t o p r a d i o a c t i v . Speranţele l o r a u fost c o n f i r m a t e . C o n t o r u l
a i n d i c a t descompunerea u n o r i z o t o p i n e c u n o s c u ţ i . Aceştia
a u fost trecuţi repede în soluţie şi supuşi u n u i s t u d i u perse­
v e r e n t . I n curînd s-a lămurit că i z o t o p i i aparţin u n u i ele­
m e n t n o u care n u se întîlneşte în n a t u r ă .
P r i m u l c l e m e n t a r t i f i c i a l născut în însorita C a l i f o r n i e s-a
d o v e d i t a f i u n adevărat s u d i c . A t o m i i l u i i r a d i a u u n s u f l u
r a d i o a c t i v f i e r b i n t e , ceea ce e r a u n f e l de a v e r t i s m e n t c u
p r i v i r e l a t e r i b i l e l e forţe ascunse în i n t e r i o r u l n u c l e u l u i
atomic.
N o u l e l e m e n t se descompunea r a p i d şi, p e n t r u efectuarea
u n o r experienţe r a d i o c h i m i c e precise, era n e v o i e de o tehnică
m ă i a s t r ă . Ca p r o p r i e t ă ţ i , p r i m u l e l e m e n t a r t i f i c i a l a m i n t e a
r e n i u l şi m a n g a n u l . Deoarece e l s-a f o r m a t p r i n i r a d i e r e a
a t o m i l o r de m o l i b d e n c u o sarcină de n u c l e u egală c u 42 de
nuclee do h i d r o g e n g r e u c u sarcină p o z i t i v ă , n u m a i încăpea
îndoială c ă , în sfîrşit, se obţinuse e l e m e n t u l 43 — insesiza­
b i l u l ekamangan a l l u i Mendeleev.
I n următorii t r e i a n i , G l e n n Scaborg şi c o l a b o r a t o r i i săi
reuşiră să o b ţ i n ă t r e i a l t e e l e m e n t e care n u sc întîlnesc în
n a t u r ă : n r . 6 1 în 1937, n r . 87 în 1939 şi n r . 85 în 1940. Ca
r e z u l t a t , în s i s t e m u l p e r i o d i c , între h i d r o g e n şi u r a n i u , a u
dispărut t o a t e l o c u r i l e l i b e r e .

292
 A c e a s t ă scurtă p e r i o a d ă de s i n t e z e reuşite a f o s t p r e c e -
d a t ă de a p r o a p e 70 de a n i de cercetări p e r s e v e r e n t e şi de
decepţii deseori neaşteptate.

„Eldorado"-ul elementelor dispărute

A n u l 1 8 6 9 . T î n ă r u l .Mendeleev, care t o c m a i descoperise

legea p e r i o d i c i t ă ţ i i , prezisese că c h i m i ş t i i v o r i d e n t i f i c a în
c u r î n d în natură e l e m e n t e n o i . D u p ă c î ţ i v a a n i , f r a n c e z u l
B o i s b a u d r a n , suedezul N i l s o n şi g e r m a n u l W i n k l e r desco­
periră e k a a l u m i n i u l , e k a b o r u l şi e k a s i l i c i u l l u i M e n d e l e e v .
Î n c ă v r e o 12 a n i şi în s i s t e m u l p e r i o d i c se situară c u succes
gazele i n e r t e , i a r în 1921 îşi găsi l o c u l ei p e r m a n e n t f a m i ­
lia pămînturilor rare.
S i s t e m u l p e r i o d i c , împestriţat înainte de căsuţele albe ale
e l e m e n t e l o r n e c u n o s c u t e , se transformă într-un d r e p t u n g h i
p l i n de s i m b o l u r i c h i m i c e , a cărui c o n t i n u i t a t e logică r i g u ­
roasă r e f l e c t a legea de b a z ă a n a t u r i i a n o r g a n i c e . C u t o a t e
acestea, în 1925 încă se m a i p u t e a u găsi p a t r u l o c u r i l i b e r e .
Căsuţele n e o c u p a t e ale t a b l o u l u i e r a u în atenţia c h i m i ş t i ­
l o r d i n t o a t e ţările şi c o n t i n e n t e l e . Declaraţii în legătură
c u n o i l e e l e m e n t e v e n e a u u n a d u p ă a l t a . F i e c a r e se grăbea
să-şi a s i g u r e p r i o r i t a t e a d o r i t ă . T r e c e a u însă d o a r c î ţ i v a
a n i şi c o m u n i c ă r i l e e r a u d e z m i n ţ i t e . A l t e r n a r e a p e r m a n e n t ă
între succesele de scurtă durată şi decepţiile neaşteptate
semăna c u f e b r a a u r u l u i d i n n u v e l e l e l u i J a c k L o n d o n .
D i n zeci de c o m u n i c ă r i , n i c i u n a n u a fost v r e o d a t ă c o n ­
f i r m a t ă . U l t e r i o r s-a c o n s t a t a t că p i n ă şi cele m a i migăloase
cercetări erau de l a î n c e p u t c o n d a m n a t e l a eşec.
E x p l i c a ţ i a a fost d a t ă în lucrările f i z i c i a n u l u i g e r m a n
M a t t a u c h . S t u d i i n d s t a b i l i t a t e a diferiţilor i z o t o p i , el a
arătat că e l e m e n t e l e 43 şi 6 1 t r e b u i e să aibă n u m a i i z o t o p i
radioactivi nestabili.
I n acea p e r i o a d ă s-a p r e c i z a t f e r m că i z o t o p i i t u t u r o r ele­
m e n t e l o r c u n u m e r e l e de o r d i n e m a i m a r i de 83 sînt n e s t a ­
b i l e . De aceea, în n a t u r ă , e l e m e n t e l e 85 şi 87 p o t e x i s t a
n u m a i în c a z u l în care t i m p u l în care ele se d e s c o m p u n
c o m p l e t este m a i m a r e d e c î t vîrsta P ă m î n t u l u i sau d a c ă
ele se formează c o n t i n u u şi în z i l e l e n o a s t r e p r i n descom­
p u n e r e a u n o r a l t e e l e m e n t e r a d i o a c t i v e . Aceste p o s i b i l i ­
tăţi p u t e a u f i prevăzute şi p e n t r u e l e m e n t e l e 43 şi 6 1 .

293
 Cei şaptezeci do a n i de cercetări fără r e z u l t a t a u i n f i r m a t
p r i m a p o s i b i l i t a t e . în p r o d u s e l e de descompunere a cunos­
c u t e l o r e l e m e n t e r a d i o a c t i v e — u r a n i u l , t o r i u l şi a c t i n i u l —
n u s-a reuşit să se i d e n t i f i c e n i c i măcar u r m e de i z o t o p i
a i e l e m e n t e l o r c u n u m e r e l e de o r d i n e 4 3 , 6 1 , 85 şi 8 7 . D a c ă
ei se formează Ia descompunerea u r a n i u l u i , t o r i u l u i şi a c t i -
n o u r a n i u l u i , p e r i o a d a l o r de înjumătăţire este prea m i c ă ,
i a r i z o t o p i i d i s p a r i m e d i a t fără să f i reuşit să se acumuleze
într-o concentraţie decelabilă şi se transformă în alţii m a i
s t a b i l i . I d e n t i f i c a r e a l o r în m a t e r i a l e l e n a t u r a l e p r i n m e t o d e l e
obişnuite ar f i a p r o a p e i m p o s i b i l ă .
Dezamăgirea o a m e n i l o r de ştiinţă a fost totuşi de scurtă
durată. E x a c t după t r e i a n i , în fizică şi c h i m i e a început
secolul e l e m e n t e l o r a r t i f i c i a l e .

Tehnefiui, Promeţiul, Astatiniul, Franciul...

I m e d i a t d u p ă tehnoţiu ( n r . 43) a fost s i n t e t i z a t insesi­

z a b i l u l e l e m e n t 6 1 . I z o t o p i i l u i se f o r m a u l a b o m b a r d a r e a
c u nuclee de h i d r o g e n a e l e m e n t u l u i n r . 60 d i n f a m i l i a pă­
m î n t u r i l o r r a r e — n e o d i m u l . P a r t i c u l e c u o sarcină p o z i ­
t i v ă , accelerate în c i c l o t r o n , c o n t o p i n d u - s e c u a t o m i i de
n e o d i m , a u d a t nuclee n o i c u s a r c i n a 6 1 .
Se poate considera că e l e m e n t u l n r . 87 este c u n o s c u t încă
d i n 1914. A t u n c i t r e i chimişti v i e n e z i , S. M e y e r , F . Hess şi
F . P a n e t h , a u atras atenţia că a c t i n i u l p u r se descompune în
d o u ă d i r e c ţ i i . C u t o a t e că cea m a i m a r e p a r t e a l u i e m i t e
p a r t i c u l e b e t a , u n i i a t o m i , m a i puţin de 1 % , e m i ţ î n d p a r t i ­
cule a l f a , t r e c în i z o t o p i r a d i o a c t i v i n e s t a b i l i c u s a r c i n a
n u c l e u l u i 87 — a c t i n i u l K . I n acea v r e m e era însă greu de
c r e z u t că i z o t o p i care se d e s c o m p u n r a p i d p o t r e p r e z e n t a
u n e l e m e n t i n d e p e n d e n t în t a b l o u l p e r i o d i c . î n curînd a
î n c e p u t războiul si i z o t o p i i d e - a b i a o b ţ i n u ţ i a u fost daţi
uitării t i m p î n d e l u n g a t .
î n 1939 — de astă dată în t o i u l c e l u i d e - a l d o i l e a război
m o n d i a l — pariziana Marguerile Perrey a repetat vechile
experienţe. A c u m n u m a i avea îndoieli că a c t i n i u l c u s a r c i n a
8 9 , e m i ţ î n d n u c l e u l de h e l i u c u s a r c i n a 2 , trece într-un n o u
element — e l e m e n t u l 8 7 .
A p r o a p e în acelaşi t i m p , în orăşelul a m e r i c a n B e r k e l e y ,
în caro se găseşte U n i v e r s i t a t e a d i n C a l i f o r n i a , sub c o n d u -

294
cerea l u i L a w r e n c o , se t e r m i n a s e c o n s t r u c ţ i a u n u i m a r e c i c l o ­
t r o n de 60 de ţ o i i . I n c u r î n d i n el a u l u a t naştere cele m a i
grele e l e m e n t e de pe P ă m î n t . D e o c a m d a t ă în c i c l o t r o n a fost
b o m b a r d a t c u n u c l e e de h e l i u b i s m u l u l m e t a l i c . D i n ţ i n t ă ,
d u p ă o r a p i d ă p r e l u c r a r e c h i m i c ă , s-a reuşit să se separe
u l t i m u l e l e m e n t a r t i f i c i a l , c u n u m ă r u l de o r d i n e m a i m i c
de 92 — e l e m e n t u l 8 5 .
I n acest caz n u se p u t e a p o r n i de l a e l e m e n t u l 8 4 — p o l o ­
n i u l . A c e s t a este el însuşi r a d i o a c t i v şi există pe P ă m î n t în
c o n c e n t r a ţ i e f o a r t e m i c ă . T r e b u i a „ o m i s " u n n u m ă r şi luată
o ţintă alcătuită d i n b i s m u t ( n r . 8 3 ) . P e n t r u a completa
insuficienţa a d o u ă s a r c i n i p o z i t i v e , ţ i n t a de b i s m u t a fost
b o m b a r d a t ă c u n u c l e e de h e l i u , ca r e z u l t a t apărînd a t o m i i
u n u i n o u e l e m e n t , c u n u m ă r u l de o r d i n e 8 5 .
A s t f e l în p a t r u a n i s-a e p u i z a t d e f i n i t i v „ E l d o r a d o " - u l
elementelor dispărute.
L a î n c e p u t n i m ă n u i n u i se părea c u r i o s că n o i l e e l e m e n t e
nu au denumiri chimice.
P r i m u l a atras atenţia asupra acestui f a p t profesorul
P a n e t h într-o m i c ă n o t i ţ ă d i n r e v i s t a l o n d o n e z ă „ N a t u r e " .
L a 4 i a n u a r i e 1947, în „ N a t u r e " a apărut scrisoarea de răs­
p u n s a l u i P e r r i e r şi Segre. E i a u p r o p u s ca e l e m e n t u l 43 să se
n u m e a s c ă t e h n e ţ i u . î n acelaşi t i m p a fost p u b l i c a t ă o notă
a l u i Corson şi M a c K e n z i o c u p r o p u n e r e a de a d e n u m i ele-
m o n t u l 85 a s t a t i n i u , de l a „ a s t a t o s " , în l i m b a greacă „nesta¬
b i l " . M a r g u e r i t e P e r r o y a hotărib să doa c l e m e n t u l u i 87
n u m e l e p a t r i e i sale — f r a n c i u .
N u m u l t m a i t î r z i u , e l e m e n t u l 6 1 a fost n u m i t p r o m e ţ i u ,
în c i n s t e a t i t a n u l u i m i t o l o g i c P r o m e t e u , care a răpit z e i l o r
f o c u l şi l - a d ă r u i t o a m e n i l o r .
I n z i l e l e n o a s t r e se p r o d u c e în c a n t i t a t e r e l a t i v m a r e
n u m a i t e h n e ţ i u l . E l se formează în r e a c t o a r e l e a t o m i c e p r i n
f i s i u n e a u r a n i u l u i : 26 de m i l i g r a m e de t e h n e ţ i u l a fiecare
g r a m de u r a n i u 2 3 5 .
T e h n e ţ i u ] este s i t u a t în g r u p a a şaptea a s i s t e m u l u i p e r i o ­
d i c , între m a n g a n şi r e n i u . I n ce priveşte p r o p r i e t ă ţ i l e
c h i m i c e , t e h n e ţ i u l a m i n t e ş t e c e l m a i m u l t r e n i u l . C a şi
r e n i u l , e l se p r e c i p i t ă d i n s o l u ţ i i l e a l c a l i n e c u h i d r o g e n
sulfurat.
A b i a în u l t i m i i a n i s-a s t a b i l i t că p e r t e h n e t a ţ i i — c o m p u ş i i
c r i s t a l i n i a i tehneţiului, cu nuanţe frumoase, v i i — pot
apăra f i e r u l de r u g i n ă . T e h n e ţ i u l r a d i o a c t i v a a j u t a t să se
î n ţ e l e a g ă n a t u r a proceselor de c o r o z i u n e şi m e c a n i s m u l p r o ­
t e c ţ i e i î m p o t r i v a e i . C u a j u t o r u l c o n t o r u l u i Geiger se p o t
u r m ă r i d i v e r s e l e deplasări ale a t o m i l o r de t e h n e ţ i u a t u n c i
c î n d pe o suprafaţă m e t a l i c ă are loc l u p t a c o m p l e x ă între
o x i g e n , u m i d i t a t e şi i o n i i de p e r t e h n e t a t .
D a c ă t e h n e ţ i u l a fost o b ţ i n u t pe P ă m î n t pe cale a r t i f i ­
c i a l ă , d e s c o p e r i r e a u n o r c a n t i t ă ţ i m a r i d i n e l e m e n t u l 43
în a t m o s f e r a u n o r stele a p r o d u s o a d e v ă r a t ă senzaţie. D e o a ­
rece p e r i o a d a de î n j u m ă t ă ţ i r e a a c e l u i i z o t o p de t e h n e ţ i u
care trăieşte cel m a i m u l t este de n u m a i 216 000 de a n i , i a r
v î r s t a s t e l e l o r se n u m ă r ă în c i f r e c u a d e v ă r a t a s t r o n o m i c e , a
r ă m a s să se a d m i t ă c ă e l e m e n t u l i a naştere c o n t i n u u în stele
şi în z i l e l e n o a s t r e . L a r î n d u l său, acest f a p t a r i d i c a t p e r ­
d e a u a ce acoperea t a i n a p r o v e n i e n ţ e i e l e m e n t e l o r c h i m i c e .
I n r e a c t o a r e l e a t o m i c e se a c u m u l e a z ă de asemenea şi a l t
e l e m e n t a r t i f i c i a l — p r o m e ţ i u l . A c e s t a este u n m e t a l d i n
seria p ă m î n t u r i l o r r a r e , t r i v a l e n t . E l formează o clorură
f r u m o a s ă , de c u l o a r e g a l b e n ă şi u n a z o t a t r o z . P r o p r i e t ă ţ i l e
l u i se a s e a m ă n ă f o a r t e m u l t c u p r o p r i e t ă ţ i l e e l e m e n t e l o r
p ă m î n t u r i l o r r a r e v e c i n e — ale n e o d i m u l u i şi s a m a r i u l u i .
î n z i l e l e n o a s t r e , n u m e l e p r o m e ţ i u l u i este l e g a t de b a t e ­
r i i l e a t o m o e l e c t r i c e , care t r a n s f o r m ă e n e r g i a f i s i u n i i r a d i o ­
a c t i v e în c u r e n t e l e c t r i c . O a s t f e l de b a t e r i e , de m ă r i m e a
u n u i n a s t u r e m i n u s c u l , p o a t e f u n c ţ i o n a fără „ r e î n c ă r c a r e "
t i m p de c i n c i a n i . B a t e r i i de p r o m e ţ i u î n s e a m n ă e l e g a n t e
aparate de r a d i o de mărimea u n e i broşe, a p a r a t e a u d i t i v e
m i n i a t u r a l e şi a p a r a t u r a electronică miniaturală a r a c h e ­
t e l o r cosmice.
î n p r e z e n t se consideră că tehneţiul şi promeţiul se
formează c o n t i n u u în natură în procesul de f i s i u n e spon­
tană a u r a n i u l u i . D i n cauza p e r i o a d e l o r m i c i de î n j u m ă ­
tăţire însă, aceste e l e m e n t e n u se p o t a c u m u l a în cantităţi
a p r e c i a b i l e : u n g r a m de u r a n i u conţine s i m u l t a n n u m a i
0,000 000 000 000 000 0 1 ( I O ) g r a m e de p r o m e ţ i u şi încă
- 1 7

şi m a i puţin t e h n e ţ i u . I d e n t i f i c a r e a acestei cantităţi c u

a j u t o r u l m e t o d e l o r obişnuite este aproape i m p o s i b i l ă : ea
se d e s c o m p u n e t o t a l în t i m p u l separării c h i m i c e .
L a f e l de i n s t a b i l e sînt şi a l t e d o u ă e l e m e n t e — a s t a t i n i u l
şi f r a n c i u l . T e o r e t i c ele t r e b u i e să fie conţinute în produsele
de f i s i u n e a u r a n i u l u i : l a u n m i l i a r d de părţi de u r a n i u ,
c î t e v a părţi de f r a n c i u şi o c a n t i t a t e şi m a i mieă de asta-
t i n i u . De aceea proprietăţile a s t a t i n i u l u i şi f r a n c i u l u i a u fost
f o a r t e puţin s t u d i a t e .
P î n ă l a s i n t e z a l u i , a s t a t i n i u l era c o n s i d e r a t u n h a l o g e n
n e c u n o s c u t (asemănător cu i o d u l ) . I n r e a l i t a t e s-a d o v e d i t
că el are proprietăţi m e t a l i c e şi se aseamănă m a i m u l t cu
p o l o n i u l şi b i s m u t u l . A s t a t i n i u l se precipită d i n soluţii acide
c u h i d r o g e n s u l f u r a t şi p o a t e f i separat e l e c t r o l i t i c . T o t ­
o d a t ă , a m i n t i n d h a l o g e n i i , a s t a t i n i u l formează c o m p u s u l
H A t , asemănător c u c o m p u s u l H J a l i o d u l u i .

Elemente mai grele decît uraniul

A d o u a naştere a tehneţiului, p r o m e ţ i u l u i , a s t a t i n i u l u i şi
f r a n c i u l u i , dispărute de pe suprafaţa P ă m î n t u l u i , a fost o
scurtă i n t r o d u c e r e în s i n t e z a e l e m e n t e l o r m a i grele decît
u r a n i u l . T i m p îndelungat ele fuseseră căutate fără succes în
natură.
E l e m e n t u l 9 3 a fost c o n s i d e r a t l a început u n a n a l o g a l
m a n g a n u l u i şi r e n i u l u i .
De c î t e v a o r i s-a anunţat descoperirea l u i de către cerce­
tători d i n d i f e r i t e ţări. Aceste comunicări erau însă p r e m a ­
t u r e , î n c u r i n d s-a lămurit că perioadele do înjumătăţire ale
e l e m e n t e l o r m a i grele d e c î t u r a n i u l t r e b u i e să fie de aseme­
nea de m u l t e o r i m a i m i c i d e c î t vîrsta P ă m î n t u l u i .

297
 î n v a r a a n u l u i 1934, în r e v i s t a „ N a t u r e " a apărut o notă
a l u i E n r i o o F e r m i , care, p r i n conţinutul e i , n u era de loc
b a n a l ă . I r a d i i n d cu n e u t r o n i u r a n i u l , el reuşise să o b ţ i n ă
a r t i f i c i a l p r i m u l e l e m e n t m a i greu decît acesta. E x p e r i e n ­
ţele l u i F e r m i a u fost c o n f i r m a t e , exact după u n a n , de către
O t t o H a h n şi L i s e M e i l n e r . E i considerau c ă , p r i n b o m b a r ­
d a r e , u r a n i u l trece în elementele 9 3 — 9 6 . L a 19 m a r t i e 1937,
c u a j u t o r u l c o n t o r u l u i Geiger conectat l a u n d i f u z o r , R u t h e r ­
f o r d a d e m o n s t r a t l a Societatea regală britanică a c t i v i t a t e a
mărită a u r a n i u l u i n a t u r a l i r a d i a t c u n e u t r o n i .
î n 1939 s-a s t a b i l i t c ă , a b s o r b i n d n e u t r o n i , nucleele de
u r a n i u se scindează în două jumătăţi a p r o x i m a t i v egale.
E l e m e n t e l e n r . 9 3 — 9 6 s-au d o v e d i t a f i de f a p t i z o t o p i a i
l a n t a n u l u i , c e r i u l u i , b a r i u l u i , stronţiului, de m u l t desco­
periţi şi s t u d i a ţ i . . .
în f i s i u n e a n u c l e u l u i se degajează o c a n t i t a t e m a r e de
energie şi c î ţ i v a n e u t r o n i l i b e r i . Jumătăţile „fierbinţi" ale
n u c l e u l u i de u r a n i u zboară în părţi opuse. N e u t r o n i i sînt
absorbiţi de nucleele v e c i n e , i a r acestea se scindează şi ele
l a rîndul l o r . A p a r e o avalanşă de n e u t r o n i şi procesul
de f i s i u n e creşte m e r e u , transformîndu-se, în m o m e n t u l
c r i t i c , într-o e x p l o z i e cu o forţă monstruoasă...
încercarea de a se obţine elemente t r a n s u r a n i c e marchează
începutul erei a t o m i c e . D i n acel m o m e n t comunicările des­
pre s i n t e z a u n u i a sau a l t u i a d i n elementele t r a n s u r a n i c e
oarecare sînt f r a g m e n t e ale i s t o r i e i creşterii p u t e r i i o m u l u i
asupra e n e r g i c i n u c l e u l u i a t o m i c .
E n r i c o F e r m i , l a u r e a t a l p r e m i u l u i N o b e l , „părintele
erei a t o m i c e " , era în 1933 perfect c o n v i n s că elementele
m a i grele decît u r a n i u l v o r p u t e a f i obţinute în curînd în m o d
artificial.
Ţ i n î n d seama de l o c u l e l e m e n t e l o r 93 şi 94 d i n s i s t e m u l
p e r i o d i c , s-ar f i p u t u t aştepta ca ele să semene cu r e n i u l şi
o s m i u l . S t r u c t u r a s t r a t e l o r de e l e c t r o n i sugera însă p o s i b i ­
l i t a t e a u n o r d e v i e r i . N u c u m v a aceste elemente v o r face
Începutul u n e i g r u p e n o i , asemănătoare c u aceea a pămîntu­
r i l o r rare? — se întrebau cercetătorii. I n 1941 Măria H e p -
p e r t - M a y e r , f i z i c i a n t e o r e t i c i a n , a d o v e d i t pe cale m a t e m a ­
t i c ă că o astfel de grupă este posibilă.
I n t e r e s u l cercetătorilor era însă îndreptat în special asu­
p r a p r o c e s u l u i de f i s i u n e a n u c l e e l o r de u r a n i u ca sursă a
u n o r uriaşe cantităţi de energie. Procesul de f i s i u n e a fost
s t u d i a t deosebit de a m ă n u n ţ i t de savanţii a m e r i c a n i .

298
 î n 1939 c î ţ i v a f i z i c i e n i de i a U n i v e r s i t a t e a d i n C a l i f o r n i a
au măsurat distanţele pe care le p a r c u r g f r a g m e n t e l e r e z u l ­
t a t e d i n f i s i u n e , c ă u t î n d să d e t e r m i n e e n e r g i a l o r . E d w a r d
M a c M i l l a n a i d e n t i f i c a t într-un s t r a t subţire de u r a n i u f i s i o -
n a t n o i p a r t i c u l e grele. Acestea erau i z o t o p i i e l e m e n t u l u i
9 3 , f o r m a ţ i l a c a p t a r e a n e u t r o n i l o r lenţi de către n u c l e e l e
de u r a n i u .
în 1940 a fost d o v e d i t ă c h i m i c existenţa u n u i n o u ele­
m e n t — n e p t u n i u l . Ca p r o p r i e t ă ţ i , el aminteşte m a i m u l t
u r a n i u l d e c î t r e n i u l şi m a n g a n u l . A s t f e l s-a c o n f i r m a t
i p o t e z a existenţei u n e i n o i g r u p e de e l e m e n t e t r a n s u r a n i c e .
A p r o a p e în aceleaşi z i l e u r a n i u l n a t u r a l a fost b o m b a r d a t
în c i c l o t r o n c u n u c l e e de h i d r o g e n g r e u . N e p t u n i u l f o r m a t ,
e m i ţ î n d p a r t i c u l e b e t a , s-a d e z a g r e g a t , o b ţ i n î n d u - s e a s t f e i
e l e m e n t u l 94 — p l u t o n i u l . î n p r o d u s e l e de f i s i u n e a fost
i d e n t i f i c a t a p o i i z o t o p u l p l u t o n i u 2 3 9 , care era s c i n d a t de
către n e u t r o n i i lenţi t o t atît de uşor, ca şi u r a n i u l 235.
L a 18 a u g u s t 1942 C u n n i n g h a m şi W e r n e r a u o b ţ i n u t a p r o ­
x i m a t i v 500 de m i l i o n i m i de g r a m de săruri p u r e de p l u ­
t o n i u . D i n această c a n t i t a t e , c u g r e u s-ar f i p u t u t o b ţ i n e
c h i a r o g ă m ă l i e de ac. E a s-a d o v e d i t totuşi suficientă
p e n t r u a e f e c t u a u n s t u d i u a m ă n u n ţ i t a l t u t u r o r proprietă­
ţilor p r i n c i p a l e ale n o u l u i e l e m e n t . L a sfîrşitul a n u l u i 1942,
a d i c ă d u p ă 18 l u n i d i n z i u a d e s c o p e r i r i i , p l u t o n i u l p u t e a f i
c o n s i d e r a t u n u l d i n t r e e l e m e n t e l e c h i m i c e cele m a i s t u d i a t e .

Noi paşi dincolo de uraniu

S i n t e z a t u t u r o r c e l o r l a l t e e l e m e n t e t r a n s u r a n i c e este
legată de n u m e l e f i z i c i a n u l u i a m e r i c a n G l e n n S e a b o r g .
A c e a s t ă sinteză este de f a p t o e x c u r s i e t e h n i c ă — b i n e g î n -
d i t ă şi pregătită c u e x t r e m ă p r e c i z i e — în ţara n e c u n o s c u t ă
a atomilor supergrei.
I n l a b i r i n t u l c o m p l i c a t a l reacţiilor n u c l e a r e , d r e p t „fir
al A r i a d n e i " a s l u j i t a n a l o g i a proprietăţilor elementelor
t r a n s u r a n i c e . F i e c a r e d i n t r e aceste e l e m e n t e , c u o a n u m i t ă
v a l e n ţ ă , seamănă c u a l t e e l e m e n t e , m a i uşoare şi m a i g r e l e ,
c u aceeaşi v a l e n ţ ă . D e v i e r i l e s i s t e m a t i c e , crescînd c u f i e ­
care e l e m e n t , formează o succesiune precisă de proprietăţi
f i z i c e şi c h i m i c e .
Şi î n c ă o c o i n c i d e n ţ ă fericită. N o u a grupă este f o a r t e ase­
m ă n ă t o a r e c u f a m i l i a clasică a p ă m î n t u r i l o r r a r e . A s t f e l ,

299
e l e m e n t e l e p ă m î n t u r i l o r r a r e s î n t a n t r e n a t e de s o l v e n ţ i do
pe răşinile s c h i m b ă t o a r e de i o n i (de e x e m p l u de pe c a t i o -
n i t ) î n t r - o o r d i n e s t r i c t ă care n u e î n c ă l c a t ă n i c i o d a t ă .
A c e a s t ă o r d i n e se păstrează şi l a e l e m e n t e l e t r a n s u r a n i c e .
î n p r i m e l e p o r ţ i i de s o l v e n t se găsesc t o t d e a u n a cele m a i
g r e l e d i n t r e e l e . î n acelaşi t i m p , m e t o d a c u s c h i m b ă t o r i
de i o n i p r e z i n t ă o m a r e s e n s i b i l i t a t e . C u a j u t o r u l e i se p o t
separa î n t r e e i c h i a r c î ţ i v a a t o m i . D e aceea e x i s t e n ţ a a p r o a p e
a t u t u r o r e l e m e n t e l o r t r a n s u r a n i c e a fost dovedită c u a j u ­
t o r u l r ă ş i n i l o r s c h i m b ă t o a r e de i o n i .
C î n d p l u t o n i u ] a î n c e t a t să m a i f i e u n m a t e r i a l d e f i c i t a r ,
e l a f o s t i m e d i a t u t i l i z a t p e n t r u s i n t e z a e l e m e n t e l o r 95
şi 9 6 . A c e a s t a s-a p r o d u s n u m u l t î n a i n t e de sfîrşitul c e l u i
d e - a l d o i l e a r ă z b o i m o n d i a l . Ţ i n t a de p l u t o n i u a fost i r a d i a t ă
t i m p î n d e l u n g a t c u p a r t i c u l e a l f a şi pe r ă ş i n a s c h i m b ă t o a r e
de i o n i d i n p r o d u s e l e reacţiei n u c l e a r e a f o s t i z o l a t u n n o u
e l e m e n t , n r . 9 6 , d e n u m i t c u r i u , în c i n s t e a p r i m i l o r cerce­
t ă t o r i a i t r a n s f o r m ă r i l o r n u c l e a r e , M ă r i e şi P i e r r e C u r i e .
Puţin m a i tîrziu Seaborg a p r e p a r a t i z o t o p u l p l u t o n i u 2 4 1 .
A c e s t a , e m i ţ î n d e l e c t r o n i , s-a t r a n s f o r m a t în elemen­
t u l 95 — a m e r i c i u . P r i m a c a n t i t a t e m ă s u r a b i l ă de a m e r i c i u
a fost o b ţ i n u t ă de C u n n i n g h a m . P r e p a r a t u l l u i C u n n i n g h a m
a f o s t b o m b a r d a t c u n e u t r o n i şi d i n e l , în 1 9 4 5 , W e r n e r şi
P e r l m a n n au separat c u r i u p u r .
D u p ă c î t v a t i m p s-au p u t u t o b ţ i n e s i m u l t a n c î t e v a m i l i ­
g r a m e de a m e r i c i u şi c u r i u , b o m b a r d î n d p l u t o n i u l c u n e u ­
t r o n i . P e n t r u s t u d i u l a m ă n u n ţ i t a l proprietăţilor acestor
c l e m e n t e a u fost însă necesari 5—6 a n i .
A p o i ţ i n t e l e de c u r i u şi de a m e r i c i u a u f o s t u t i l i z a t e , l a
r i n d u l l o r , p e n t r u s i n t e z a e l e m e n t e l o r 97 şi 9 8 . S i n t e z a a f o s t
e f e c t u a t ă în c i c l o t r o n u l de 6 0 de ţ o i i l a U n i v e r s i t a t e a d i n
Berkeley — California. Particulele alfa rapide, pătrun-
z î n d în ţ i n t ă , a u d a t de f i e c a r e d a t ă i z o t o p i c u u n n u m ă r de
ordine m a i mare cu două unităţi decît a l e l e m e n t u l u i i n i ­
ţ i a l . A r ă m a s n u m a i să se separe r a p i d n o i l e e l e m e n t e d i n p r o ­
d u s e l e r a d i o a c t i v e şi, î n sfîrşit, să l i se dea u n n u m e .
C î n d d e n u m i r i l e t u t u r o r p l a n e t e l o r dc d u p ă U r a n u s d i n
s i s t e m u l s o l a r a u f o s t „ e p u i z a t e " , s-a r e c u r s l a a j u t o r u l
„genealogiei" analogilor d i n f a m i l i a pămînturilor rare.
E l e m e n t e l e 9 5 , 9 6 şi 9 7 c o r e s p u n d e a u e u r o p i u l u i , g a d o l i -
n u l u i , y t e r b i u l u i , ( d e m e n t e n u m i t e a s t f e l în c i n s t e a c o n t i ­
nentului Europa, a finlandezului G a d o l i n , p r i m u l cer­
c e t ă t o r a l f a m i l i e i p ă m î n t u r i l o r r a r e , şi a oraşului suedez

300
Y t t e r b y . E l e m e n t e l e transuranice au căpătat d e n u m i r i l e
A m e r i c i i , ale p r i m i l o r cercetători a i transformărilor n u c l e a ­
r e , s o ţ i i C u r i e , şi a o r ă ş e l u l u i u n i v e r s i t a r B e r k e l e y . A c e s t
s i s t e m a p u t u t f i e x t i n s î n t r - u n m o d şi m a i o r i g i n a l l a ele­
m e n t u l 9 8 . Ca p r o p r i e t ă ţ i e l a m i n t e ş t e d i s p r o s i u l — în
l i m b a g r e a c ă „ g r e u a c c e s i b i l " . S e a b o r g şi G h i o r s o a u ieşit
r a p i d d i n î n c u r c ă t u r ă . E i a u ţ i n u t seama de f a p t u l că c u o
sută de a n i în u r m ă s t a t u l l o r n a t a l era f o a r t e g r e u a c c e s i b i l
şi a u d a t n u m e l e l u i n o u l u i e l e m e n t , care s-a n u m i t c a l i -
forniu.

Născut din pîntecele balaurului

î n n o i e m b r i e 1952, într-o r e g i u n e îndepărtată a O c e a n u l u i

P a c i f i c , s-a î n ă l ţ a t p î n ă l a c î ţ i v a k i l o m e t r i d e a s u p r a a p e i
c i u p e r c a u n e i e x p l o z i i t e r m o n u c l e a r e : S t a t e l e U n i t e efec­
t u a u experienţa „ M i k e " . P r i n n o r u l e x p l o z i e i au t r e c u t cu
v i t e z ă uriaşă a v i o a n e r e a c t o a r e c u f i l t r e de h î r t i e f i x a t e în
camere speciale. S i m u l t a n produsele r a d i o a c t i v e au fost
c o l e c t a t e î n t r - u n m i c a t o l care se găsea în a p r o p i e r e . M a t e ­
r i a l e l e a u f o s t t r i m i s e p e n t r u s t u d i u în d i f e r i t e l a b o r a t o a r e
din S.U.A.
L a B e r k e l e y , g r u p a l u i S e a b o r g a reuşit să i d e n t i f i c e i m e ­
d i a t în ele a t o m i i u n u i n o u e l e m e n t . P e n t r u a-1 o b ţ i n e în
c a n t i t a t e m a i m a r e , pe a t o l i i d i n a p r o p i e r e a l o c u l u i de
e x p l o z i e a u f o s t c o l e c t a t e s u t e de k i l o g r a m e de c o r a l i .
S u b d e n u m i r e a c o n v e n ţ i o n a l ă „ n o r o i de v a l o a r e " , p r o d u s e l e
r a d i o a c t i v e erau t r i m i s e la o t r a t a r e ulterioară. „ N o r o i u l "
e r a î n t r - a d e v ă r s c u m p . D i n el a u f o s t s e p a r a t e i m e d i a t e l e m e n ­
t e l e 99 şi 100 — e i n s t e i n i u l şi f e r m i u l .
G l e n n S e a b o r g c o n s i d e r ă c ă e i n s t e i n i u l este u l t i m u l ele­
m e n t care p o a t e f i o b ţ i n u t în c a n t i t a t e m a i î n s e m n a t ă . Pe­
r i o a d a de î n j u m ă t ă ţ i r e a e l e m e n t e l o r m a i g r e l e este p r e a
m i c ă şi ele se d e s c o m p u n i n s t a n t a n e u .

în sunetul clopotului de incendiu

î n 1955 a f o s t e f e c t u a t ă e x p e r i e n ţ a cea m a i d e l i c a t ă şi
m a i p e r f e c t ă d i n i s t o r i a e l e m e n t e l o r t r a n s u r a n i c e . Ca r e z u l ­
t a t , u l t i m u l e l e m e n t s t a b i l i t în m o d c e r t a l t a b l o u l u i p e r i o -

301
„1ATA" CEI 17MARTORI Al EXISTENTEI MELEj-J^

dic m o d e r n a fost c o n f i r m a t pe baza a n u m a i m u l t de

17 a t o m i .
I m e d i a t a u apărut greutăţi. N u e x i s t a u speranţe să se
separe e l e m e n t u l 101 pe răşini schimbătoare de i o n i . Se
aştepta o perioadă de înjumătăţire prea m i c ă , m a i puţin de
10 m i n u t e . Ţinta însăşi era alcătuită d i n l r - o c a n t i t a t e e x t r e m
de mică de c a l i f o r n i u — circa 1 m i l i a r d de a t o m i . Se consi­
dera că chiar p r i n b o m b a r d a r e a ei t i m p do m u l t e ore cu u n
fascicul de p a r t i c u l e a l f a n u se v a obţine decît u n a t o m
al e l e m e n t u l u i 1 0 1 .
După t o a t e probabilităţile se p u t e a conta pe o c o n f i r m a r e
doar după energia p a r t i c u l e l o r alfa emise. A i n t e r v e n i t însă
o asemănare fatală. G a z u l r a d i o a c t i v r a d o n , prezent în aer
într-o concentraţie aproape nedecelabilă, descompunîndu-se,
e m i t e p a r t i c u l e alfa cu aceeaşi energie.
A apărut totuşi o nouă p o s i b i l i t a t e , şi a n u m e t o c m a i cînd
experienţele erau în t o i . S-a c o n s t a t a t că e l e m e n t u l 101 se
transformă r a p i d în f e r m i u ( n r . 100) a i cărui a t o m i p o t fisio-
n a s p o n t a n . F r a g m e n t e l e r a d i o a c t i v e ionizează p a r t i c u l e l e
dc aer şi c o n t o r u l fixează u n salt e v i d e n t a l ionizării.
E l e m e n t u l 101 a fost i n d e n t i f i c a t într-o noapte de n e u i t a t ,
după îndelungate încercări fără r e z u l t a t , despre care n i m e n i

302
n u poate p o v e s t i m a i b i n e d e c î t u n p a r t i c i p a n t d i r e c t l a
experienţă — G l e n n S e a b o r g :
„ I n l a b o r a t o r u l n o s t r u d o m n e a o atmosferă de d e p r i m a r e ,
î n c e r c î n d să sintetizăm şi să identificăm e l e m e n t u l 1 0 1 , efec­
t u a s e m o serie de experienţe f o a r t e minuţioase care s-au
d o v e d i t n e i z b u t i t e . I n sfîrşit, s-a făcut u l t i m a experienţă, pe
baza căreia n u m a i c u m a r e g r e u t a t e se p u t e a prevedea po­
s i b i l i t a t e a u n e i oarecare reuşite. î n cel m a i b u n caz, p r o b a
infimă preparată de n o i p u t e a să c o n ţ i n ă u n u l sau d o i
a t o m i a i e l e m e n t u l u i 1 0 1 , care ne a l u n e c a p r i n t r e degete.
A ş t e p t a m , ţ i n î n d u - n e respiraţia, indicaţiile a p a r a t u l u i legat
de c a m e r a de i o n i z a r e . . . A t r e c u t o oră. N o a p t e a era pe t e r ­
m i n a t e . Aşteptarea părea fără de sfîrşit. Şi, în sfîrşit, a c u l
înregistrator se deplasă cu hotărîre spre m i j l o c u l s c a l e i , a p o i
r e v e n i î n a p o i , trasînd o l i n i e roşie subţire. U n asemenea s a l t
a l ionizării n u a fost niciodată c o n s t a t a t l a cercetarea m a t e ­
r i a l e l o r r a d i o a c t i v e n a t u r a l e . . . D u p ă t o a t e aparenţele, era
v e r o s i m i l să se considere că acest s a l t este într-adevăr u n
s e m n a l a l scindării aşteptate. Observarea c o n t i n u ă . A p r o ­
x i m a t i v peste o oră a c u l înregistra u n a l d o i l e a asemenea
s a l t . A c u m e r a m convinşi că asistăm la descompunerea a d o i
a t o m i a i e l e m e n t u l u i 101 şi că-1 p u t e m i n t r o d u c e în l i s t a
existentă a e l e m e n t e l o r c h i m i c e " .
 î n c ă u n a m ă n u n t a m u z a n t . C o n t o r u l era c o n e c t a t l a u n
a s u r z i t o r c l o p o t de p o m p i e r i . Naşterea fiecărui n o u a t o m a l
e l e m e n t u l u i 101 era însoţită de u n d a n g ă t p u t e r n i c şi de
exclamaţii radioase.
E l e m e n u l 101 a p r i m i t n u m e l e l u i M e n d e l e e v . î n p r e z e n t
se p o t o b ţ i n e peste 100 de a t o m i de m e n d e l e e v i u d i n t r - o
dată.

Cele mai tinere

î n 1957 a u apărut în presă c o m u n i c ă r i a s u p r a s i n t e z e i

e l e m e n t u l u i 102. Cercetătorii suedezi l - a u d e n u m i t n o b e l i u .
Savanţii s o v i e t i c i , în f r u n t e c u G . N . F l e r o v , şi c e i a m e r i c a n i
au o b ţ i n u t alţi i z o t o p i a i e l e m e n t u l u i 102.
I n 1901 a apărut o comunicare asupra sintezei elemen­
t u l u i 1 0 3 , d e n u m i t l a w r e n c i u (în c i n s t e a c r e a t o r u l u i c i c l o -
tronului — Lawrence).
De c u r î n d a f o s t r e a l i z a t ă şi s i n t e z a e l e m e n t u l u i 104.
1

1
„ L a I n s t i t u t u l u n i f i c a t de c e r c e t ă r i n u c l e a r e de l a D u b n a a f o s t
o b ţ i n u t u n n o u e l e m e n t r a d i o a c t i v . T i m p u l de î n j u m ă t ă ţ i r e este de
0,3 s e c u n d e . S i n t e z a u n u i a t o m d i n acest e l e m e n t se face în 5 ore p r i n
b o m b a r o a r e a p l u t o n i u l u i 242 c u i o n i de n e o n 2 2 . î n t i m p u l e x p e r i e n ­
ţ e l o r a u f o s t o b ţ i n u t e peste 150 n u c l e e d i n n o u l e l e m e n t . D u p ă părerea
o a m e n i l o r de ştiinţă s o v i e t i c i , a n a l i z a d a t e l o r o b ţ i n u t e şi e x p e r i e n ţ e l e
de c o n t r o l e f e c t u a t e d u c c u o m a r e c e r t i t u d i n e l a c o n c l u z i a c ă acesta
este u n i z o t o p a l e l e m e n t u l u i 1 0 4 , c u g r e u t a t e a t o m i c ă 2 6 0 , d i n s i s t e m u l
periodic a l l u i Mendeleev. Acest element nu eracunoscutpînăacum".
(„Scinteia", n r . 6384, 1904. - N.t.).
 DUŞMANI
SAU PRIETENI ?

L u c r u r i l e s-au î n t â m p l a t în p r i m ă v a r a a n u l u i 1 9 5 4 . U n
m i c v a s j a p o n e z p e s c u i a pc î n t i n d e r i l e O c e a n u l u i P a c i f i c .
P e s c a r i i avuseseră n o r o c : în c a l ă se z b ă t e a u 4 0 de t o n e de
p e ş t e , i a r t i m p u l p r o m i t e a să r ă m î n ă şi m a i d e p a r t e t o t atît
do f r u m o s . N u degeaba acest vas se n u m e a „ D a i g o f u k u r i u -
m a r u " , ceea ce î n s e a m n ă „ D r a g o n u l f e r i c i t " . S t ă p î n u l îşi
f r e c a m î i n i l e , c a l c u l î n d în m i n t e t o t a l u l câştigului, c î n d
deodată zîmbetul F o r t u n e i f u înlocuit cu o grimasă duşmă­
noasă.
N e n o r o c i r e a i - a l o v i t ca u n t r ă s n e t .
I n z i u a de 1 m a r t i e , l a o r a 4 d i m i n e a ţ a , c e r u l se l u m i n ă pe
n e a ş t e p t a t e l a o r i z o n t : era o l u m i n ă n e o b i ş n u i t de p u t e r n i c ă .
D u p ă c î t e v a c l i p e se a u z i u n t u n e t a s u r z i t o r . î n t r e orele 6 şi 7
d i m i n e a ţ a Soarele se î n t u n e c ă . D i n c e r u l a c o p e r i t de n o r i
î n c e p u să c a d ă o z ă p a d ă u i m i t o a r e , u s c a t ă , ca h î r t i a . F u l g i i
a l b i z b u r a u atît de d e n s , î n c î t p r i n p e r d e a u a l o r n u p u t e a i
v e d e a n i c i l a d o i p a ş i . A c o p e r i n d c u u n s t r a t des p u n t e a
c o r ă b i e i , f u l g i i i n t r a u în t o a t e c r ă p ă t u r i l e , a c o p e r e a u o c h i i
şi u r e c h i l e m a r i n a r i l o r , se d e p u n e a u în p ă r , p ă t r u n d e a u în
p l ă m î n i , se s t r e c u r a u s u b î m b r ă c ă m i n t e , r ă m î n e a u în c u t e l e
e i . N u trecuseră n i c i 3 — 4 ore şi m a r i n a r i i c ă p ă t a r ă d u r e r i
de cap î n g r o z i t o a r e , î n s o ţ i t e şi do v o m i t ă r i . E c h i p a j u l se
s i m ţ e a a t î t de p r o s t , î n c î t n u m a i p u t u să-şi c o n t i n u e m u n c a .
P r o p r i e t a r u l u i n u - i ajută l a n i m i c enervarea: s i n g u r u l l u c r u
ce-i r ă m î n e a de f ă c u t era să se î n t o a r c ă l a ţ ă r m u l j a p o n e z .
P e n t r u c o c h i l i a pe care n u rămăsese u n m e m b r u s ă n ă t o s a l
e c h i p a j u l u i , d r u m u l de l a i n s u l e l e M a r s h a l l p î n ă l a f a r u r i l e
Ţ ă r i i S o a r e l u i Răsare n - a f o s t n i c i uşor şi n i c i r a p i d . D e
a b i a l a 13 m a r t i e „ D r a g o n u l f e r i c i t " a j u n s e în p o r t u l Y a i d z a .
A s c u l t î n d s c u r t a p o v e s t i r e a c ă p i t a n u l u i , o f i c i a l i t ă ţ i l e îşi
d ă d u r ă i m e d i a t seama despre ce era v o r b a . S u f e r i n z i i fură

20 305
i m e d i a t internaţi în s p i t a l , i a r „ D r a g o n u l f e r i c i t " t r e ­
b u i să f i e a r s .
U i m i t o a r e a zăpadă se d o v e d i a f i cenuşă r a d i o a c t i v ă .
D u p ă şapte l u n i , cu t o a t e măsurile l u a t e , radistul
v a s u l u i , K u b o i a m a , m u r i în u r m a u n o r grave l e z i u n i l a f i c a t .
B o a l a se desfăşura într-o formă f o a r t e grea şi l a alţi 22
de m a r i n a r i . Şi n u e de m i r a r e . După calculele o a m e n i l o r
de ş t i i n ţ ă , îngrozitoarea cenuşă avea a c t i v i t a t e a r a d i u l u i
p u r . Jumătate de tonă d i n acest p r a f este s u f i c i e n t p e n t r u a
d i s t r u g e orice v i a ţ ă pe u n t e r i t o r i u de 250 000 de k i l o ­
m e t r i pătraţi, adică m a i m u l t decît suprafaţa M a r i i B r i t a n i i .
D o z a de radiaţii primită do m a r i n a r i i j a p o n e z i t i m p de u n
m a r e n u m ă r de ore a fost de cîteva sute de r o n t g e n i , şi, după
c u m se ştie, o doză de n u m a i 600 de r o n t g e n i este a b s o l u t
mortală p e n t r u o m . E s t e adevărat că s i m p t o m c l e i r a d i e r i i
fuseseră i n t e n s i f i c a t e de f a p t u l că numeroase substanţe r a d i o ­
a c t i v e pătrunseseră înăuntrul o r g a n i s m u l u i o dată c u
h r a n a infectată c u cenuşă r a d i o a c t i v ă , şi aceasta t i m p de
aproape două săptămâni, pînă cînd m a r i n a r i i ajunseseră
în sfîrşit i n p o r t u l j a p o n e z . O c a n t i t a t e considerabilă do
d e p u n e r i r a d i o a c t i v e fusese spălată de apă de pe b o r d .
Ce s-ar f i întâmplat însă, în aceleaşi c o n d i ţ i i , pe uscat?

Atomul distrugător

Cauza t r a g e d i e i a fost operaţia „ C a s t l e " . Sub acest c i f r u

f i g u r a în d o c u m e n t e l e secrete a m e r i c a n e efectuarea u n e i
e x p l o z i i e x p e r i m e n t a l e a u n e i b o m b e m i x t e , a t o m i c e şi
t e r m o n u c l e a r e , pe a t o l u l B i k i n i , care se găseşte în a r h i p e ­
l a g u l I n s u l e l o r M a r s h a l l . D u p ă efectuarea „reuşită" a ope­
raţiei, în l o c u l u n e i insuliţe de c o r a l a rămas o pîlnie l a r g
deschisă c u u n d i a m e t r u de peste 2 k i l o m e t r i şi c u o adîncimo
de 60 de m e t r i . D e a s u p r a O c e a n u l u i P a c i f i c a crescut u n n o r
în formă de ciupercă de d i m e n s i u n i colosale: înălţimea l u i
era de 40 de k i l o m e t r i , i a r lăţimea în p a r t e a do sus — („pălăria"
c i u p e r c i i ) de 160 de k i l o m e t r i .
Sfera de foc ou u n d i a m e t r u de mulţi k i l o m e t r i , asemănă­
t o a r e ca strălucire cu m i i de s o r i , care s-a a p r i n s l a cîteva
secundo după e x p l o z i e , avea în c e n t r u o temperatură de or­
d i n u l u n u i m i l i a r d de g r a d e . N u este greu de înţeles că
această e x p l o z i e o r b i t o a r e a fost văzută de către m a r i n a r i i

306
care se găseau l a o distanţă de
130 de k i l o m e t r i de l a e p i c e n ­
tru.
Douăzeci de m i l i o a n e de tone
de sol s-au înălţat în aer, atît
de m a r e era forţa fără seamăn
a exploziei.
O expertiză specială a s t a b i ­
l i t u l t e r i o r că cenuşa r a d i o a c ­
t i v ă consta d i n c a r b o n a t de
c a l c i u pe care se depuseseră
produsele de f i s i u n e . A c e a s t a
înseamnă că i n s u l a dc c o r a l a
fost t o p i t ă de e x p l o z i e şi t r a n s ­
formată i n s t a n t a n e u în p r a f dc
îngrozitoarea undă de şoc . L a o
oră după e x p l o z i e , r a d i o a c t i v i ­
t a t e a n o r u l u i a a t i n s m ă r i m i de
n e c r e z u t : 1 000 do m i l i a r d e de
c u r i e . P e n t r u a obţine o aseme­
nea i r a d i e r e ar f i nevoie de u n
m i l i o n de t o n e de r a d i u !
N u p e n t r u p r i m a oară s-a r i ­
d i c a t deasupra p l a n e t e i spec­
t r u l morţii şi a l d i s t r u g e r i i sub
f o r m a u n e i îngrozitoare u m ­
brele de ciupercă. O m e n i r e a n u
v a u i t a dimineaţa fatală de 6 august 1945, cînd p r i m a b o m b ă
a t o m i c ă , adusă l a ţintă pe b o r d u l b o m b a r d i e r u l u i a m e r i c a n
B-29 „ E n o l a G a y " , a t r a n s f o r m a t H i r o s h i m a într-un m o r m a n
de r u i n e fără v i a ţ ă . D u p ă t r e i z i l e , c i u p e r c a otrăvitoare a ex­
p l o z i e i a t o m i c e a crescut deasupra u n u i a l t oraş j a p o n e z ,
N a g a s a k i . Sute do m i i de j e r t f e omeneşti — acesta este r e ­
z u l t a t u l uriaşei c a t a s t r o f e .
Cu t r e i a n i înainte de H i r o s h i m a , u n s a v a n t i t a l i a n p l i n
de v i a ţ ă , E n r i c o F e r m i , pusese în funcţiune pe pămîntul
a m e r i c a n p r i m u l r e a c t o r a t o m i c d i n l u m e . Acesta fusese
u n e v e n i m e n t sărbătoresc în viaţa o a m e n i l o r de ştiinţă:
în sfîrşit, o m u l reuşise să pună frîu forţei distrugătoare a
a t o m u l u i d e z l ă n ţ u i t ! Fără să b ă n u i a s c ă , o a m e n i i intraseră
în secolul a t o m i c . O m u l devenise stăpînul u n o r uriaşe rezerve
de energie, ascunse în fârîme de substanţă. C h i a r o p r i v i r e
d i n cele m a i perspicace g r e u p u t e a să cuprindă o r i z o n t u r i l e

20* 307
imense care se deschiseseră înaintea o m e n i r i i p r i n v i c t o r i a
asupra a t o m u l u i .
C h i a r de a t u n c i insă, năzuinţele l u m i n o a s e ale o a m e n i l o r
de ştiinţă a u fost î n t u n e c a t e de presimţirea că ceva n u era
în r e g u l ă . F o r ţ e negre s-au g r ă b i t să i a în m î i n i l e l o r a t o m u l ,
care de a b i a ieşise d i n l e a g ă n , p e n t r u a - i î m b r ă c a t u n i c a
m i l i t a r ă . A t o m u l a d e v e n i t u n p r i z o n i e r în cazematele
secrete ale P e n t a g o n u l u i . P r o t e s t e l e o a m e n i l o r de ştiinţă
s-au d o v e d i t n e p u t i n c i o a s e . Şi iată că de l a p r i m i i paşi a i
t î n ă r u l u i H e r c u l e — c u m s-a d o v e d i t a t o m u l n o u - n ă s c u t —
p l a n e t a s-a c u t r e m u r a t . S e c o l u l a t o m i c a î n c e p u t c u b o m b e l e
a t o m i c e . O m e n i r e a , a d i n e i m p r e s i o n a t ă , a întrebat c u n e ­
linişte şi s p e r a n ţ ă : c i n e este acest n o u H e r c u l e : u n p r i e t e n
sau u n d u ş m a n ?
Oare î n t r - a d e v ă r forţa g i g a n t i c ă a a t o m u l u i descătuşat
este m e n i t ă să semene m o a r t e a şi d i s t r u g e r e a ? N-o p u t e m
face oare să m u t e m u n ţ i i în i n t e r e s u l m u n c i i creatoare?

Atomul creator

De-a l u n g u l întregii sale i s t o r i i , de l a f o c u r i l e o a m e n i l o r

p r i m i t i v i p î n ă l a e x p l o z i a b o m b e i a t o m i c e , o m e n i r e a a stră­
b ă t u t u n d r u m g r e u în căutarea u n o r n o i surse de e n e r g i e .
E n e r g i a p u n e în mişcare m a ş i n i , ne dă l u m i n ă , c ă l d u r a ne
hrăneşte, ne î n c ă l z e ş t e , ne înarmează în l u p t a p e n t r u do­
m i n a r e a n a t u r i i . F i e c a r e treaptă în d r u m u l spre progres şi
c i v i l i z a ţ i e este legată de căutarea u n e i n o i surse de e n e r g i e .
Să ne a m i n t i m r o a t a h i d r a u l i c ă , a r i p i l e m o r i i de v î n t , m a ş i n a
c u a b u r , în sfîrşit m o t o r u l e l e c t r i c . E l e sînt acelea care a u
d u s l a r e v o l u ţ i a industrială ce a s c h i m b a t într-un m o d de
n e r e c u n o s c u t r a p o r t u l de forţe în străvechea luptă a o m e n i r i i
c u s t i h i i l e o a r b e ale n a t u r i i . E n e r g i a este p o a t e c r i t e r i u l cel
m a i s e m n i f i c a t i v a l forţei fiecărei ţ ă r i . Să însemne oare
n o u l t r i u m f a l m i n ţ i i o m e n e ş t i — stăpînirea e n e r g i e i a t o ­
m i c e — c a p ă t u l a c e s t u i d r u m ? Se p o a t e oare găsi m ă c a r u n
s i n g u r o m c u m i n t e a întreagă care să dorească asta? I
Cîte n ă z u i n ţ e , cîte p l a n u r i leagă de a t o m o m e n i r e a i u b i ­
t o a r e de p a c e !
D u p ă c a l c u l e l e s a v a n t u l u i a t o m i s t francez F . R e n e , în
z i l e l e n o a s t r e p a t r u c i n c i m i d i n întreaga energie produsă în
l u m e se o b ţ i n e pe seama a r d e r i i c o m b u s t i b i l u l u i : cărbune

308
dc piatră, p e t r o l , gaz, t u r b ă , şisturi b i t u m i n o a s e . E n e r g i a
h i d r o e l e c t r i c ă , ca şi forţa musculară a o m u l u i , acoperă cel
m u l t 2 % d i n b i l a n ţ u l e n e r g e t i c t o t a l . Cealaltă p a r t e a ener­
g i e i , adică c i r c a 1 5 % se o b ţ i n e d i n arderea l e m n u l u i şi a
deşeurilor producţiei a g r i c o l e . P e n t r u a a s i g u r a cererea m e r e u
crescîndă de e n e r g i e , extracţia m i n e r a l e l o r c o m b u s t i b i l e
t r e b u i e să crească c o n t i n u u . D a r rezervele de c o m b u s t i b i l
d i n scoarţa pământească n u sînt de loc n e l i m i t a t e !
D u p ă c a l c u l e l e l u i F . R e n e , în a n u l 2000 necesarul m o n ­
d i a l de energie v a f i de 6 — 8 o r i m a i m a r e decît în p r e z e n t .
A ş a d a r , m a i curînd sau m a i t î r z i u , t o a t e rezervele de c o m ­
b u s t i b i l care s-au a c u m u l a t în c o m o r i l e n a t u r i i t i m p de a p r o a ­
pe u n s f e r t de m i l i a r d de a n i v o r f i t o t a l e p u i z a t e . Cine
oare, dacă n u a t o m u l , are m e n i r e a să d e v i n ă s a l v a t o r u l
omenirii?
Rezervele m o n d i a l e de u r a n i u şi t o r i u — p r i n c i p a l e l e
s o r t i m e n t e do „ c o m b u s t i b i l " n u c l e a r — corespund unei
cantităţi de energie care întrece de 2 0 — 3 0 de o r i rezervele
do c o m b u s t i b i l clasic e x i s t e n t e în p r e z e n t sub p i c i o a r e l e
n o a s t r e . C u a l t e c u v i n t e , „ c o m b u s t i b i l u l " a t o m i c v a scoate
d i n încurcătură o m e n i r e a p e n t r u sute de a n i .
D e s i g u r că şi m a t e r i a p r i m ă a t o m i c ă v a f i epuizată în­
t r - o b u n ă z i . D a r aceasta n u v a f i n i c i o n e n o r o c i r e . T o t
a t o m u l i i v a scoate pe o a m e n i d i n încurcătură, d a r de astă
dată e l v a j u c a a l t r o l .
U r a n i u l şi t o r i u l reprezintă o sursă do energie, produsă în
p r o c e s u l de f i s i u n e a n u c l e u l u i . E n e r g i a termonucleară se
bazează însă pe sinteză, adică pe c o m b i n a r e a , pe c o n t o p i r e a
n u c l e e l o r e l e m e n t e l o r uşoare, de e x e m p l u a i z o t o p i l o r de
h i d r o g e n l I z o t o p i i de h i d r o g e n — d e u t e r i u l , H , şi t r i t i u l ,
2

3
H — reprezintă u n „ c o m b u s t i b i l " c u adevărat m i r a c u l o s
în ceea ce priveşte calităţile sale. L a c o n t o p i r e a n u c l e e l o r
acestor i z o t o p i între ei a p a r n e u t r o n i i rc şi n u c l e u l u n u i
iile:
0

nou element — heliul,

2
H + 3
H -> He +
4
\n + 17 M W .

A d n o t a ţ i a m o d e s t ă „17 M W " înseamnă că naşterea f i e ­

cărui g r a m de h e l i u este însoţită de degajarea i n s t a n t a n e e
a u n e i c a n t i t ă ţ i f a n t a s t i c e de e n e r g i e : 170 000 de k i l o w a ţ i !
A c e s t gen de procese se desfăşoară înăuntrul Soarelui şi a l
s t e l e l o r î n d e p ă r t a t e . R e a c ţ i a „ s t e l a r ă " se întîlneşte t o t m a i
des şi în c o n d i ţ i i p ă m i n t e ş t i . E x p l o z i a o r b i t o a r e a b o m b e i

309
de h i d r o g e n , care transformă t o t u l în s c r u m , n u este a l t c e v a
d e c î t u n Soare în m i n i a t u r ă pe P ă m î n t . D i n p ă c a t e , ea este
de s c u r t ă durată şi d i s t r u g ă t o a r e . A t u n c i c î n d e x p l o z i a
termonucleară violentă, sălbatică, va putea f i înlocuită cu
u n proces c a l m , d i r i j a t , p r o b l e m a f o a m e i e n e r g e t i c e v a f i
r e z o l v a t ă . Ş i , î n t r - a d e v ă r , în natură este d e u t e r i u c î t p o f ­
teşti ! L a fiecare 6 000 de n u c l e e de h i d r o g e n d i n o c e a n u l
m o n d i a l r e v i n e u n n u c l e u de d e u t e r i u . S c o f î n d o căldare
de a p ă , n o i n i c i n u b ă n u i m că în ea este ascunsă o energie
egală c u căldura rezultată l a arderea a 4 t o n e de p e t r o l !

A c e s t c o m b u s t i b i l v a f i do a j u n s p e n t r u n e n u m ă r a t e generaţii
de u r m a ş i a i noştri t i m p de sute do m i l i o a n e de a n i , oricît
d e i n t e n s s-ar d e z v o l t a e n e r g e t i c a .
V a v e n i o z i şi f i e r b i n t e l e soare t e r m o n u c l e a r , strîns într-un
n o d dc foc de către l i n i i l e de forţă m a g n e t i c e a s t f e l î n c î t să
n u m a i aibă p u t e r e a de a t o p i şi e v a p o r a pereţii depărtaţi
a i c a m e r e i , v a î n c e p e , a s c u l t ă t o r , să dea o m u l u i imensele
rezerve de energie o b ţ i n u t e d i n apa o b i ş n u i t ă . N u este e x c l u s
ca p î n ă în 20 de a n i — t e r m e n u l a fost i n d i c a t do a c a d e m i c i a ­
n u l N . N . S e m i o n o v — această p r o b l e m ă să f i fost r e z o l v a t ă .
A t u n c i c o n ş t i i n ţ a s a v a n ţ i l o r v a f i liniştită. V a înceta să-i
frămînto g î n d u l că descoperirea cea m a i de seamă a seco­
l u l u i n o s t r u p o a t e f i u t i l i z a t ă n u m a i în d a u n a o a m e n i l o r .
E x p l o r a t o r i i a d î n c u r i l o r n u c l e a r e sînt nerăbdători într-un
c h i p m o d e r n . Fără a m a i aştepta să fie puse în f u n c ţ i u n e c e n ­
t r a l e l e e l e c t r i c e t e r m o n u c l e a r e , ei studiază de pe a c u m p o s i ­
b i l i t a t e a utilizării paşnice a a t o m u l u i c u destinaţie m i l i t a r ă .

310
 într-adevăr, cu a j u t o r u l exploziilor bombelor t e r m o n u ­
cleare se p o t crea uriaşe r e z e r v o a r e s u b p ă m î n t e n e de c ă l d u r ă ,
care a r p u t e a să a l i m e n t e z e t i m p de m a i m u l t e l u n i c u e n e r g i a
d e g a j a t ă o c e n t r a l ă t e r m o e l e c t r i c ă egală în c a p a c i t a t e c u
c e n t r a l a h i d r o e l e c t r i c ă B r a t s k . î n afară de a c e a s t a , în u r i a ­
şele p î l n i i f o r m a t e p r i n e x p l o z i i l e b o m b e l o r t e r m o n u c l e a r e
p o a t e f i d i r i j a t ă a p a de m a r o şi o b l i g a t ă să rotească t u r b i n e l e
i n s t a l a t e pe m a r g i n i . î n sfîrşit, e x p l o z i a a t o m i c ă p o a t e
c o n s t i t u i u n s p r i j i n în l u c r ă r i l e t e h n i c e . O singură b o m b ă
a t o m i c ă p u t î n d să î n c a p ă în g e a n t a u n u i e l e v , î n l o c u i e ş t e
1 0 0 0 de t o n e de t r o t i l , p e n t r u t r a n s p o r t u l c ă r u i a a r f i nece­
sară o î n t r e a g ă g a r n i t u r ă de cale ferată.
A t o m u l f i s i o n a t a s c u n d e în s i n e p o s i b i l i t ă ţ i i n c a l c u l a b i l e ,
care p o t şi t r e b u i e să f i e d i r i j a t e spre b i n e l e o m e n i r i i .

O însuşire perfidă

D a r c u m stau l u c r u r i l e cu radiaţiile r a d i o a c t i v e ?
î n p r e z e n t ş t i m c ă r a d i a ţ i a d u c e l a s c h i m b ă r i în s t r u c t u r a
m o l e c u l e l o r care p a r t i c i p ă l a a c t i v i t a t e a v i t a l ă a o r g a n i s m u ­
l u i . I n u r m a p a r t i c u l e l o r a t o m i c e care p ă t r u n d în i n t e r i o r u l
u n e i c e l u l e v i i r ă m î n f r a g m e n t e de m o l e c u l e „ m u t i l a t e " .
A c e s t e f r a g m e n t e s î n t f o a r t e a c t i v e . Ca r e z u l t a t p o a t e i n t e r - '
v e n i u n d e r a n j a m e n t serios a l m e t a b o l i s m u l u i . C h i a r d a c ă
r a d i a ţ i a a t o m i c ă se t e r m i n ă fără î m b o l n ă v i r i , ea p o a t e să
influenţeze l a m e n t a b i l sănătatea u r m a ş i l o r n o ş t r i , deoarece
în i n t e r i o r u l c e l u l e l o r se p r o d u c v a r i a ţ i i alo p r o p r i e t ă ţ i l o r
e r e d i t a r e ale o r g a n i s m u l u i .
N u c u m v a a c e a s t ă p e r s p e c t i v ă m o h o r î t ă esle m e n i t ă fiecă­
r u i a care lucrează c u s u b s t a n ţ e r a d i o a c t i v e ? — D e s i g u r că n u .
O a m e n i i a u î n v ă ţ a t să f a c ă r a d i a ţ i i l e r a d i o a c t i v e c o m p l e t
i n o f e n s i v e . î n calea d u ş m a n u l u i i n v i z i b i l se r i d i c ă p i e d i c i
de n e p ă t r u n s sub f o r m a u n o r e c r a n e c o n s t r u i t e d i n p l u m b ,
d i n b e t o n şi d i n a l t e m a t e r i a l e .
în prezent, s e n s i b i l i t a t e a l a radiaţii a o r g a n i s m u l u i ome­
nesc a fost s t u d i a t ă d e s t u l de b i n e . Pe b a z a f a p t e l o r a c u m u ­
l a t e în m u l t e ţ ă r i , s-a a d m i s o l i m i t ă de t o l e r a n ţ ă , a d i c ă
o d o z ă de r a d i a ţ i i care este t o t a l s u p o r t a b i l ă . î n U n i u n e a
S o v i e t i c ă ea este de 0,03 r o n t g e n p e n t r u o întreagă z i de l u ­
c r u . D a r c h i a r a c e a s t ă d o z ă i n o f e n s i v ă este m i c ş o r a t ă de
m i i de o r i c u a j u t o r u l u n o r d i s p o z i t i v e i n g e n i o a s e ( e c r a n e ,
manipulatoare, „mîini" automate).

311
 Atomul - medic şi agronom

î n c ă l a 6 i u n i e 1905, P i e r r e C u r i e , în d i s c u r s u l c u ocazia
decernării p r e m i u l u i N o b e l , a c o m u n i c a t în faţa A d u n ă r i i
A c a d e m i e i de Ştiinţe d i n S t o c k h o l m c ă , sub acţiunea r a d i a ­
ţ i i l o r r a d i u l u i , creşterea ţesuturilor a t a c a t e de c a n c e r s-a
î n c e t i n i t , i a r u n e o r i a î n c e t a t t o t a l . S-a c o n s t a t a t că c e l u l e l e
t i n e r e ale t u m o r i l o r m a l i g n e în creştere r a p i d ă se c a r a c t e r i ­
zează p r i n t r - o s e n s i b i l i t a t e m ă r i t ă l a r a d i a ţ i i . A s u p r a l o r
r a d i a ţ i a r a d i o a c t i v ă a c ţ i o n e a z ă m o r t a l , m e n a j î n d în acelaşi
t i m p ţesuturile sănătoase v e c i n e .
î n z i l e l e n o a s t r e , t r a t a m e n t u l î m b o l n ă v i r i l o r de cancer
cu a j u t o r u l „esculapilor" r a d i o a c t i v i a devenit u n d o m e n i u
d e o s e b i t a l m e d i c i n i i — r a d i o t e r a p i a . N u m a i c ă r a d i u l şi
razele R o n t g e n a u fost î n l o c u i t e c u m i j l o a c e m a i a c t i v e , de
e x e m p l u c u c o b a l t u l r a d i o a c t i v . 30 de g r a m e de c o b a l t
60 e m i t aceeaşi c a n t i t a t e de radiaţii ca o b u c a t ă de r a d i u în
g r e u t a t e de c î t e v a k i l o g r a m e . N u t r e b u i e p i e r d u t d i n vedere
1
că în întreaga l u m e s-au e x t r a s p î n ă astăzi n u m a i c i r c a 2 —-
2
k i l o g r a m e de r a d i u .
Se deosebesc d o u ă m e t o d e p r i n c i p a l e de r a d i o t e r a p i e :
intratisulară şi i r a d i e r e a e x t e r n ă . î n p r i m u l caz, în t u m o a r e
se i n t r o d u c e o sursă de r a d i a ţ i i , de e x e m p l u sub f o r m a u n o r
ace d i n t r - o s î r m ă specială de c o b a l t - n i c h e l , b o m b a r d a t ă
în p r e a l a b i l c u n e u t r o n i . N e u t r o n i i t r a n s f o r m ă c o b a l t u l
o b i ş n u i t î n „ t i z u l " său r a d i o a c t i v — c o b a l t u l 6 0 . A c e a s t ă
m e t o d ă este u t i l i z a t ă în s p e c i a l p e n t r u i r a d i e r e a t u m o r i l o r
e x t e r i o a r e . î n a l d o i l e a caz se utilizează o instalaţie speci­
ală de i r a d i e r e do l a d i s t a n ţ ă , aşa-numitul „ t u n " de c o b a l t .
A c e s t u i a n u - i p o t r e z i s t a n i c i cei m a i îngrozitori d u ş m a n i
a i s ă n ă t ă ţ i i : c a n c e r u l p u l m o n a r , c a n c e r u l e s o f a g u l u i , sar-
c o m u l oaselor şi a l t e b o l i ale o r g a n e l o r i n t e r n e .
A s t f e l , în l u p t a între d o u ă spectre u c i g ă t o a r e — r a d i a ţ i a
r a d i o a c t i v ă şi c a n c e r u l — v i c t o r i a r e v i n e v i e ţ i i .
î n ştiinţă şi în t e h n i c ă , în agricultură şi în i n d u s t r i e —
peste t o t se utilizează radiaţiile r a d i o a c t i v e !
r>^ Se cunoaşte p a g u b a pe care o a d u c a g r i c u l t u r i i insectele
' d ă u n ă t o a r e . E l e m ă n î n c ă o c a n t i t a t e de a l i m e n t e atît de
m a r e , î n c î t c u ea s-ar p u t e a hrăni s u p l i m e n t a r 200 de m i l i ­
oane de o a m e n i ! E s t e adevărat c ă insectele şi l a r v e l e l o r
p o t f i d i s t r u s e p r i n m i j l o a c e c h i m i c e . N u este u n secret,

312
t o t u ş i , că m u l t e produse c h i m i c e s i n t dăunătoare o r g a n i s ­
m u l u i omenesc.
I n a j u t o r ne v i n radiaţiile g a m a . S u p u n i n d acestor r a d i ­
aţii d e p o z i t e întregi de g r i n e , sc p o a l e scăpa c u t o t u l de
c o n s u m a t o r i i n e p o f t i ţ i . Sub acţiunea radiaţiilor g a m a sau
a u n u i f l u x de e l e c t r o n i , p i e r şi m i c r o o r g a n i s m e l e care p r o ­
v o a c ă s t r i c ă c i u n i , p u t r e z i r e . De e x e m p l u , d u p ă i r a d i e r e a
g a m a , c a r t o f u l se p o a t e păstra c u succes aproape d o i a n i .
A c e a s t a p e r m i t e să se renunţe l a f r i g i d e r e l e s c u m p e . Şi m a i
i m p o r t a n t ă este u t i l i z a r e a m e t o d e l o r r a d i o a c t i v e p e n t r u
sterilizarea medicamentelor. \
F a ţ ă de c o l e g u l l u i — a t o m u l - m e d i c — n i c i a t o m u l - a g r o -
n o m n u r ă m î n e în u r m ă .

Atomul - inginer
. . . N a v a c o s m i c ă se a p r o p i e de ţ i n t ă . D e o d a t ă p r e s i u n e a
d i n c a b i n a a s t r o n a u t u l u i scade b r u s c . T o t u l este c l a r : în
învelişul n a v e i cosmice a apărut o fisură. N u - i n i m i c de f ă c u t ,
t r e b u i e să t e întorci pe P ă m î n t şi să i n t r i în reparaţie. D u p ă
c u m se c o n s t a t ă , cauza a v a r i e i a u fost f i s u r i în învelişul
r a c h e t e i , i n v i z i b i l e d i n afară. D i n cauza u n e i f i s u r i oarecare
să sc p r o d u c ă o a v a r i e în cosmos! D a c ă n u a r e x i s t a „ o c h i u l
a t o t v ă z ă t o r " a l a t o m u l u i - i n g i n e r , aceasta s-ar p r o d u c e c u ade­
v ă r a t . O c h i u l acesta ne p e r m i t e însă să p r i v i m în i n t e r i o r u l p i e ­
sei şi să l ă m u r i m dacă ea n u c o n ţ i n e f i s u r i sau p o r i trădători.
M e t o d a de v e r i f i c a r e a o m o g e n i t ă ţ i i s t r u c t u r i i i n t e r i o a r e
a p i e s e l o r m e t a l i c e c u a j u t o r u l radiaţiilor g a m a e n u m i t ă de
i n g i n e r i defectoscopia g a m a . Care este esenţa ei?
F i e c a r e d i n t r e n o i a fost i n t r - u n c a b i n e t R o n t g e n . După
i m a g i n e a de pe e c r a n , o c h i u l e x p e r i m e n t a t a l m e d i c u l u i
d e t e r m i n ă i m e d i a t d a c ă p l ă m î n i i noştri sînt în o r d i n e sau
n u . Razele R o n t g e n se utilizează şi în i n d u s t r i e : este v o r b a
despre defectoscopia R o n t g e n . A s t f e l , defectoscopia g a m a
n u este a l t c e v a d e c î t o v a r i a n t ă a utilizării i n d u s t r i a l e a
r a z e l o r R o n t g e n , n u m a i că este m a i b u n ă şi m a i sigură.
Să j u d e c ă m . î n p r i m u l rînd o instalaţie R o n t g e n s c u m p ă
a fost î n l o c u i t ă c u u n p r e p a r a t i e f t i n de c o b a l t r a d i o a c t i v ,
î n a l d o i l e a r î n d , radiaţia g a m a a c o b a l t u l u i pătrunde în
m e t a l l a o a d î n c i m e p î n ă l a 15 c e n t i m e t r i , pe cînd razele
R o n t g e n p ă t r u n d p î n ă l a cel m u l t u n c e n t i m e t r u . A c e s t
l u c r u este f o a r t e i m p o r t a n t . Se p o a t e a s t f e l c o n t r o l a c a l i ­
t a t e a p r o d u s e l o r , de e x e m p l u a u n o r piese t u r n a t e sau a u n o r

313
 îmbinări sudate avînd o g r o ­
sime remarcabilă. Cercetînd
e x i g e n t grosimea m e t a l u l u i ,
a t o m u l observă i m e d i a t g o l u ­
r i l e , crăpăturile sau a l t e de­
fecte care p r o v o a c ă n e o m o g e n i t a t e a m a t e r i a l u l u i . S e m n a l u l
de alarmă este d a t de u n c o n t o r s p e c i a l , care înregistrează
t o a t e variaţiile intensităţii f l u x u l u i de radiaţii g a m a .
Acest gen de „ o c h i care vede t o t " ocupă u n loc de f r u n t e
p r i n t r e procedeele i n d u s t r i a l e de u t i l i z a r e a i z o t o p i l o r
r a d i o a c t i v i . Pe t o a t e şantierele c o n d u c t e l o r de gaze ce se
construiesc în U n i u n e a Sovietică se utilizează defectoscopia
g a m a . E c o n o m i ş t i i a u c a l c u l a t că dacă s-ar trece de l a m e t o ­
dele tradiţionale de selecţie m e c a n i c ă p e n t r u v e r i f i c a r e a
calităţii p i l o n i l o r de b e t o n l a c o n t r o l u l p r i n defectoscopie
g a m a , aceasta ar aduce ţării u n cîştig deosebit de însemnat.
Iată şi a l t e x e m p l u . P e n t r u o p e r a t o r u l de l a o maşină de
a b a t a j este greu şi u n e o r i de-a d r e p t u l i m p o s i b i l să urmă­
rească poziţia corectă a i n s t r u m e n t u l u i de tăiere. Cea m a i
m i c ă neprecizie în d i r i j a r e , o neatenţie întîmplătoare — şi
fălcile maşinii nimeresc în roca sterilă. Cărbunele se i m p u -
rifică cu o rocă inutilă, lanţurile maşinii se r u p , m u n c a
suferă o întrerupere î n d e l u n g a t ă .
Cu t o a t e acestea a v a r i i l e p o t f i uşor e v i t a t e . Există apa­
r a t e r a d i o m e t r i c e care urmăresc, fără intervenţia o m u l u i ,
poziţia i n s t r u m e n t u l u i de tăiere a maşinilor de f o r a j . „Călă­
u z a " a t o m i c ă conduce c u precizie c o m b i n a , menţinînd-o
în p a r t e a necesară a graniţei „ c ă r b u n e - r o c ă " .
A r f i greu de găsit u n d o m e n i u a l t e h n i c i i în care să n u se
poată i n t r o d u c e s e r v i c i u l paşnic a l radiaţiilor a t o m u l u i .
întrebaţi-1 pe u n geolog e x p l o r a t o r ce este c a r o t a j u l c u n e u -

314
roni. A r f i de m i r a r e ca acesta să n u aducă l a u d e
acestui procedeu e f i c i e n t şi comod de e x p l o r a r e a p e t r o l u l u i .
Şi n u n u m a i a p e t r o l u l u i : m a n g a n u l şi w o l f r a m u l , c o b a l t u l
şi c a d m i u l , m e r c u r u l şi b o r u l sînt u n s o r t i m e n t întreg de
c o m o r i ascunse în tainiţele subpămîntene ale n a t u r i i , pe
care le descoperă „ o c h i u l atotvăzător" a l a t o m u l u i . Şi ceea
ce este cel m a i r e m a r c a b i l , p e n t r u descoperirea c o m o r i l o r
subpămîntene n u este de loc necesară scoaterea u n o r probe
do r o c i d i n a d î n c u r i . T o t ceea ce e necesar p e n t r u e x p l o r a r e
este coborîrea i n p u ţ , în u r m a i n s t r u m e n t u l u i de forare, a
u n e i m i n u s c u l e sonde a t o m i c e . M e t o d a se bazează pe p r o p r i e ­
t a t e a r o c i l o r de a d i f u z a în m o d d i f e r i t f l u x u l de n e u t r o n i
emis de sursă. R e z u l t a t e l e i r a d i e r i i c u n e u t r o n i a s t r a t e l o r
întîlnite sînt înregistrate de c o n t o r şi se t r a n s m i t p r i n con­
d u c t o r i e l e c t r i c i l a suprafaţa P ă m î n t u l u i . A c o l o , după
c a r a c t e r u l c u r b e l o r trasate de a p a r a t e l e autoînregistratoare,
g e o l o g i i determină i m e d i a t p r i n ce s t r a t u r i a t r e c u t sonda.

A c u m , cînd în U n i u n e a Sovietică a u fost elaborate p l a n u r i

de forare ultraadîncă (5 sonde cu adîncime de c i r c a 15 k i l o ­
m e t r i fiecare), a t o m u l are de j u c a t u n r o l hotărîtor în cerce­
t a r e a „interiorului" P ă m î n t u l u i .
Măsurarea n i v e l u l u i l i c h i d u l u i în rezervoare închise,
d e t e r m i n a r e a u z u r i i i n s t r u m e n t e l o r de tăiere, constatarea
s c u r g e r i l o r do gaz d i u conductele subpămîntene, v e r i f i c a r e a
stării căptuşelii r e f r a c t a r e cu care este căptuşită g u r a încăl­
zită a f u r n a l u l u i , c o n t r o l u l înnămolirii p o r t u r i l o r , căutarea
u n o r surse de a p r o v i z i o n a r e cu a p ă , n e u t r a l i z a r e a s a r c i n i l o r
electricităţii s t a t i c e caro prezintă u n p e r i c o l de i n c e n d i u ,
t o a t e aceste p r o b l e m e sînt r e z o l v a t e m a i s i m p l u şi m a i sigur
a t u n c i cînd de ole se ocupă a t o m u l - i n g i n e r , cu „antenele"
l u i nevăzute — radiaţiile r a d i o a c t i v e .

Atomul - chimist
Radiaţiile r a d i o a c t i v e reprezintă u n m i j l o c cu adevărat
m i r a c u l o s în mîinile c h i m i s t u l u i . C u a j u t o r u l l o r se p r o d u c
m e t a m o r f o z e u i m i t o a r e . S u b acţiunea radiaţiilor zahărul se
transformă în a c i d , u l e i u l de r i c i n se solidifică, pielea d e v i n e
i m p e r m e a b i l ă , p a r a f i n a se schimbă într-o substanţă ase­
mănătoare c a u c i u c u l u i , b e n z e n u l se c o m b i n ă s i m p l u c u
c l o r u l , d î n d u n i n s e c t i c i d eficace. Dacă se acţionează c u
radiaţii n u c l e a r e a s u p r a a p e i , m o l e c u l a de apă H 0 se des­ 2

c o m p u n e în f r a g m e n t e . F r a g m e n t e l e reacţionează între ele,

formînd h i d r o g e n u l H , o x i g e n u l 0 şi apa oxigenată H C y
2 2 2

în soluţii apoase aceste p a r t i c u l e reacţionează n u n u m a i

între ele, c i şi c u substanţele d i z o l v a t e . A s t f e l , d i n benzen
se obţine f e n o l u l — o m a t e r i e primă tehnică de neînlocuit.
R e c e n t savanţii s o v i e t i c i a u făcut o descoperire i n t e r e ­
santă: c a p a c i t a t e a a p e i de a se scinda sub acţiunea r a d i a ­
ţiilor g a m a poate f i utilizată p e n t r u obţinerea c u r e n t u l u i
e l e c t r i c . într-o soluţie de a c i d s u l f u r i c se cufundă d o i elec­
t r o z i , făcuţi d i n m a t e r i a l e d i f e r i t e . F r a g m e n t e l e f o r m a t e
p r i n i r a d i e r e a soluţiei — a t o m i i de h i d r o g e n şi r a d i c a l i i de
h i d r o x i l — a j u n g , b i n e î n ţ e l e s , l a e l e c t r o z i diferiţi. A t o m i i
de h i d r o g e n , cedînd e l e c t r o n u l l o r u n u i a d i n t r e e l e c t r o z i ,
se transformă în i o n i i de H +
şi ies i n soluţie. E l e c ­
t r o n i i se deplasează p r i n e l e c t r o d , t r e c în c i r c u i t u l e x t e r i o r ,
a p o i a j u n g l a a l d o i l e a e l e c t r o d . A i c i ei sînt captaţi de r a d i ­
c a l i i O H care a u a j u n s l a a l d o i l e a e l e c t r o d , după care, sub for­
m a i o n i l o r O H " , sînt de asemenea îndepărtaţi în soluţie. D i ­
ferenţa de potenţial oare apare l a e l e c t r o z i condiţionează d e p l a ­
sarea continuă a s a r c i n i l o r e l e c t r i c e , adică c u r e n t u l e l e c t r i c .
Această descoperire are o importanţă p r i n c i p i a l ă ; în acest
e l e m e n t e l e c t r o c h i m i e c u radiaţii se p r o d u c e t r a n s f o r m a r e a
directă a e n e r g i e i a t o m i c e în energie electrică. D r u m u l este

316
p a r c u r s fără t r a n s b o r d ă r i ; sc evită necesitatea u n o r unităţi
i n t e r m e d i a r e , dc e x e m p l u maşini t e r m i c e , c u a j u t o r u l cărora
de o b i c e i e n e r g i a a t o m i c ă se transformă în energie electrică,
c u m se î n t î m p l ă în c e n t r a l e l e a t o m o e l e c t r i c e .
Dc cînd l u m e a , p e n t r u sinteza u n o r n o i compuşi c h i m i c i
s-a r e c u r s l a acţiunea c o m u n ă a c ă l d u r i i , p r e s i u n i i şi c a t a ­
l i z a t o r i l o r . I n p r e z e n t , radiaţiile i o n i z a n t e concurează c u
succes pe aceşti a j u t o r i c l a s i c i a i c h i m i s t u l u i . De s t u d i e r e a
a c ţ i u n i i radiaţiilor r a d i o a c t i v e a s u p r a d i f e r i t e l o r substanţe
se o c u p ă o ramură t î n ă r ă , însă p r o m i ţ ă t o a r e a ştiinţei —
r a d i o c h i m i a . U n s p r i j i n deosebit de preţios i l prezintă
m e t o d e l e r a d i o c h i m i c e în p r o d u c ţ i a p o l i m e r i l o r .
P o l i m e r i z a r e a reprezintă u n proces înlănţuit care începe
c u f o r m a r e a r a d i c a l u l u i . R a d i c a l i i se o b ţ i n însă cel m a i uşor
p r i n acţiunea radiaţiilor nucleare.
R a d i c a l u l apărut sub acţiunea radiaţiei adiţionează pas
c u pas m o l e c u l e l e c o m p u s u l u i i n i ţ i a l . E s t e s u f i c i e n t să apară
u n s i n g u r r a d i c a l ca să se pornească u n proces înlănţuit şi
să se formeze zeci de m i i de legături succesive. N u este de
loc o b l i g a t o r i u ca r a d i c a l u l să apară c h i a r d i n aceeaşi s u b ­
stanţă care se p o l i m e r i z e a z ă . U n e o r i este m a i c o n v e n a b i l
ca el să f i e d e s p r i n s dc l a alţi c o m p u ş i ce se d e s c o m p u n
m a i uşor sub acţiunea r a d i a ţ i i l o r .
A c e s t f e l de p o l i m e r i z a r e prezintă m a r i a v a n t a j e . Se p o t
p o l i m e r i z a substanţe care a l t f e l se pretează g r e u l a aceasta.
Se p o a t e accelera c o n s i d e r a b i l desfăşurarea p r o c e s u l u i l a
o t e m p e r a t u r ă r e l a t i v j o a s ă . I n sfîrşit, se p o a t e d i r i j a uşor
desfăşurarea p r o c e s u l u i . C u a j u t o r u l radiaţiilor n u c l e a r e se
p o t î m b u n ă t ă ţ i şi proprietăţile p o l i m e r i l o r f i n i ţ i .
P o l i m e r i i a u d i f e r i t e c a l i t ă ţ i . U n i i sînt d u r i , însă c a s a n ţ i .
A l ţ i i n u se t e m de şocuri, d a r sînt m o i . A l ţ i i n u se t e m de
foc, d a r sînt i n s u f i c i e n t de rezistenţi.
Cc se î n t î m p l ă în caz că este necesară obţinerea u n e i sub­
stanţe care să f i e în acelaşi t i m p rezistentă, necasantă şi
n e i n f l a m a b i l ă ? Să se c a u t e u n n o u p o l i m e r ? S-a c o n s t a t a t
că l u c r u l acesta n u e de loc o b l i g a t o r i u .
Sub acţiunea r a d i a ţ i i l o r , legăturile d i n t r e a t o m i i de
c a r b o n d i n care este alcătuit s c h e l e t u l u n e i l u n g i m o l e c u l e
de p o l i m e r şi a t o m i i de h i d r o g e n înşiraţi pe acest schelet
se d i s l o c ă . între catenele p r i n c i p a l e ale m o l e c u l e l o r de p o l i ­
m e r a p a r legături t r a n s v e r s a l e — „ p u n ţ i " .
A c e s t gen de „ r e t i c u l a r e " a p o l i m e r i l o r duce l a naşterea
u n u i n o u m a t e r i a l , p o s e d î n d proprietăţi d i n a i n t e d a t e . De

317
e x e m p l u , c a u c i u c u l o r g a n o s i l i c i c esle uşor a t a c a t de b e n z i n ă
şi u l e i . M a n i p u l i n d c u i s c u s i n ţ ă r a d i a ţ i i l e g a m a , î n t o c m a i
ca nişte a n d r e l e f i n e , s u b ţ i r i , c h i m i ş t i i r u p a n u m i t e legături
c h i m i c e , l e a g ă a l t e l e şi „ c o s " de c a u c i u c u l o r g a n o s i l i c i c
a c r i l o n i t r i l u l r e z i s t e n t l a u l e i . D u p ă aceasta c a u c i u c u l u i
n u - i p a s ă n i c i de b e n z i n ă , n i c i de u l e i . I n f e l u l acesta „ g r e ­
f e a z ă " u n p o l i m e r pe u n a l t u l , a s t f e l î n c î t n o u l m a t e r i a l să
aibă t o a t e a v a n t a j e l e substanţelor iniţiale.
F a ţ ă de c o m p o r t a r e a p o l i m e r i l o r i r a d i a ţ i m a n i f e s t ă o
f o a r t e v i e c u r i o z i t a t e şi b i o l o g i i . D e a l t f e l n i c i n u este de
m i r a r e . P o l i m e r i i a u m u l t e trăsături c o m u n e c u s u b s t a n ţ e l e
care i n t r ă în c o m p o n e n ţ a ţ e s u t u l u i v i u . Ce-ar f i d a c ă s-ar
reuşi să se l ă m u r e a s c ă c o n d i ţ i i l e în care p o l i m e r i i n u s î n t
d i s t r u ş i s u b a c ţ i u n e a r a d i a ţ i i l o r ? A t u n c i p o a t e s-ar r e u ş i ,
p r i n a n a l o g i e , să se găsească s u b s t a n ţ e care să p r o t e j e z e
c e l u l a s ă n ă t o a s ă î m p o t r i v a forţei d i s t r u g ă t o a r e a r a d i a ţ i i l o r .
A c e a s t a e s t e u n a d i n p r i n c i p a l e l e p r o b l e m e care p r e o c u p ă
b i o l o g i a c o s m i c ă . V i i t o r i i G o l u m b i a i terrei incognito, cos­
m i c e se v o r î n t î l n i c u doze m a r i do r a d i a ţ i i i o n i z a n t e . E s t e
e v i d e n t şi n e î n d o i o s că n u m a i d u p ă ce v a f i î n v i n s p e r i c o l u l
r a d i a ţ i e i v a p u t e a o m u l să p ă r ă s e a s c ă p e n t r u m a i m u l t
t i m p Pămîntul.
D e pe a c u m se c a u t ă s u b s t a n ţ e care să i n h i b e r e a c ţ i i l e
r a d i o c h i m i c e , aşa-numiţii i n h i b i t o r i . Aceşti „catalizatori
i n v e r ş i " c a p t e a z ă e n e r g i a care d u c e l a e x c i t a r e a şi d e s c o m p u ­
nerea substanţelor. I n h i b i t o r i i transformă energia captată
în c ă l d u r ă s a u l u m i n ă , în t i p u r i de e n e r g i e n e p e r i c u l o a s e
p e n t r u o r g a n i s m . V a f i , a ş a d a r , s u f i c i e n t ca î n a i n t e de s t a r t
c o s m o n a u t u l să i a o t a b l e t ă c u i n h i b i t o r , p e n t r u ca a s t f e l
c ă l ă t o r i a c o s m i c ă să d e v i n ă n e p e r i c u l o a s ă p e n t r u e l . E s t e
de p r e s u p u s că şi în c o n d i ţ i i l e t e r e s t r e i n h i b i t o r i i r e a c ţ i i l o r
c h i m i c e v o r f i şi e i s o l i c i t a ţ i .
U t i l i z a r e a r a d i a ţ i i l o r r a d i o a c t i v e în c h i m i e a deschis o
n o u ă p a g i n ă în i s t o r i a a c e s t e i v e c h i ş t i i n ţ e . D a r u n p r o g r e s
d e o s e b i t a u a d u s i z o t o p i i în m e t o d e l e a n a l i t i c e .
S e c o l u l a t o m u l u i şi a l e l e c t r o n i c i i este de n e c o n c e p u t
fără m a t e r i a l e u l t r a p u r e . D a c ă c o m b u s t i b i l u l de u r a n i u
c o n ţ i n e o m i l i o n i m e de p r o c e n t de i m p u r i t ă ţ i , şirul d e s c o m ­
p u n e r i l o r n u c l e a r e se v a î n t r e r u p e i m e d i a t , c a z a n u l a t o m i c
v a face „ g r e v ă " . O i m p u r i t a t e de a r s e n în g e r m a n i u l sau
s i l i c i u l ce se u t i l i z e a z ă în t e h n i c a s e m i c o n d u c t o a r e l o r n u
t r e b u i e să î n t r e a c ă u n a t o m l a u n m i l i a r d de a t o m i de s u b ­
s t a n ţ ă p u r ă . C u m se p o a t e c o n t r o l a c u o p r e c i z i e a t î t de f a n -

318
tastică g r a d u l de p u r i t a t e a substanţei? A c o l o u n d e n u p o t
f i u t i l i z a t e m e t o d e l e clasice de analiză, v i n e în a j u t o r
atomul.
I r a d i i n d o p r o b ă , care este u n amestec c h i m i c , se poate
face ca u n e l e d i n t r e e l e m e n t e l e c h i m i c e c o n ţ i n u t e de p r o b ă
să d e v i n ă r a d i o a c t i v e , fără ca în acest caz p r o b a însăşi să se
a c t i v e z e . Şi a s t f e l , d u p ă f e l u l radiaţiei emise, d u p ă e n e r g i a
e i , în sfîrşit d u p ă p e r i o a d a de î n j u m ă t ă ţ i r e , n u este g r e u de
s t a b i l i t c u ce i z o t o p a v e m de-a face. C a r a c t e r i s t i c i l e i z o t o ­
p u l u i r a d i o a c t i v a u o constanţă d e m n ă de i n v i d i a t şi sînt
b i n e c u n o s c u t e o a m e n i l o r de ştiinţă.
O b ţ i n î n d o a s t f e l de „ c a r t e de v i z i t ă " a i z o t o p u l u i şi ştiind
d i n a i n t e d i n ce reacţie nucleară a r e z u l t a t , se p o a t e a p r e c i a
ce impurităţi a u e x i s t a t în a m e s t e c u l i n i ţ i a l , c h i a r dacă
c a n t i t ă ţ i l e l o r sînt e x t r e m de m i c i . C o n t o a r e l e radiaţiilor
i o n i z a n t e a u o s e n s i b i l i t a t e d e o s e b i t ă , şi radiaţiile îşi vestesc
prezenţa c u o „ v o c e " care n u este de f e l slabă.
M e t o d a descrisă se numeşte analiză p r i n r a d i o a e t i v a r e . De
„ a n t e n e l e " e i , care p ă t r u n d peste t o t , n u se p o t ascunde m a i
m u l t de j u m ă t a t e d i n e l e m e n t e l e s i s t e m u l u i p e r i o d i c a l l u i
M e n d e l e e v , c h i a r dacă conţinutul în acest e l e m e n t n u depă­
şeşte a m i l i o a n a p a r t e d i n t r - u n p r o c e n t . P e n t r u t e l u r s-a
reuşit să se o b ţ i n ă de-a d r e p t u l u n r e z u l t a t r e c o r d . P r i n
m e t o d a r a d i o a c t i v ă r i i s-a i z b u t i t să se d e t e r m i n e u n c o n ţ i n u t
de t e l u r e g a l c u o p a r t e de g r a m reprezentată p r i n t r - o fracţie
a v î n d l a n u m i t o r douăzeci de z e r o u r i ! P e n t r u c o m p a r a ţ i e
este c a z u l să a m i n t i m că u l t r a m i c r o b a l a n ţ e l e cele m a i p e r ­
f e c t e , care reacţionează l a m i l i a r d i m i de g r a m , n u ar face
faţă acestei s a r c i n i c h i a r dacă a r d e v e n i de u n m i l i a r d de
ori m a i sensibile.
E s t e c u n e p u t i n ţ ă de e n u m e r a t t o a t e d o m e n i i l e de u t i l i ­
zare a r a d i a ţ i i l o r i o n i z a n t e emise de a t o m .
N u , a t o m u l a fost s c i n d a t n u p e n t r u a aduce suferinţă şi
m o a r t e . î i este h ă r ă z i t ă o altă soartă, de care sînt l e g a t e
speranţele o a m e n i l o r î n t r - u n v i i t o r l u m i n o s , m i n u n a t .

Atomul - cercetător

M a i există încă o sferă vastă de u t i l i z a r e a a t o m u l u i

p a ş n i c , în care r a d i o i z o t o p i i se prezintă ca u n i n s t r u m e n t
f i n de cercetare ştiinţifică. E s t e v o r b a despre m e t o d a a t o m i -

319
l o r m a r c a ţ i , descoperită într-un m o d d e s t u l de neaşteptat de
t a l e n t a t u l f i z i c i a n H e v e s y , astăzi l a u r e a t a l p r e m i u l u i N o b e l .
î n 1911 H e v e s y l u c r a l a I n s t i t u t u l de fizică a l U n i v e r s i ­
tăţii d i n M a n c h e s t e r , sub conducerea v e s t i t u l u i s a v a n t E r n e s t
R u t h e r f o r d . într-o z i el l - a î n t î m p i n a t pe şeful său l a p r i m u l
e t a j a l l a b o r a t o r u l u i , u n d e erau a r a n j a t e c î t e v a zeci de k i l o ­
g r a m e de p l u m b c o n ţ i n î n d ca i m p u r i t a t e o substanţă r a d i o ­
a c t i v ă preţioasă — r a d i u l D . R u t h e r f o r d s-a adresat t î n ă -
r u l u i său coleg c u c u v i n t e l e : „ H e v e s y , b ă i a t u l e , dacă eşti
atît de t a l e n t a t c u m a i arătat î n a i n t e , încearcă să separi
r a d i u l D d i n acest p l u m b " .
H e v e s y s-a a p u c a t i m e d i a t de l u c r u c u m u l t e n t u z i a s m ,
c o n v i n s că-1 aşteaptă u n succes r a p i d . D o i a n i de m u n c ă
î n c o r d a t ă a c h e l t u i t tînărul cercetător c u această l u c r a r e .
Oricît s-a străduit să despartă r a d i u l D de p l u m b , n u a
reuşit să desfacă această coaliţie p r e a rezistentă. Să f i fost
oare m u n c a şi t i m p u l p i e r d u t e degeaba? D e s c u r a j a t de
insucces, H e v e s y a hotărît să abandoneze această f a n t e z i e .
D a r t o c m a i a t u n c i i - a v e n i t o idee ingenioasă.
D a c ă r a d i u l r a d i o a c t i v D este i n s e p a r a b i l de p l u m b u l
n e r a d i o a c t i v , a raţionat H e v e s y , p r i m u l , se p o a t e u t i l i z a
p e n t r u căutarea u l t i m u l u i . A c e a s t a reprezintă acelaşi l u c r u
cu „ m a r c a r e a " a t o m i l o r n e r a d i o a c t i v i , „atîrnîndu-le de
g î t " „ c l o p o ţ e i " r a d i o a c t i v i . I n d i f e r e n t u n d e s-ar ascunde
a t o m i i m a r c a ţ i , prezenţa „ f u g a r i l o r " este întotdeauna
t r ă d a t ă de „ s u n e t u l c l o p o ţ e l u l u i " c a r e - i însoţeşte. D a r
căutarea l o c u l u i în care se găsesc n u este încă t o t u l . „ C l o ­
p o ţ e i i " r a d i o a c t i v i , repartizîndu-se u n i f o r m p r i n „ t u r m a "
atomică marcată, p e r m i t , după intensitatea „sunetului"
l o r , să se calculeze e x a c t n u m ă r u l a t o m i l o r separaţi de
„ t u r m a " atomică împrăştiată.
A c e a s t ă idee a d o b î n d i t o c o n f i r m a r e strălucită în e x p e r i ­
enţele l u i H e v e s y . S a v a n t u l a d i z o l v a t în apă o asemenea
c a n t i t a t e de a z o t a t de p l u m b , î n c î t soluţia să c o n ţ i n ă , de
e x e m p l u , e x a c t 1 g r a m de p l u m b . D u p ă aceasta el a adăugat
acolo o c a n t i t a t e infimă de r a d i u D , atît cît t r e b u i a p e n t r u
ca u n u i g r a m de p l u m b să-i corespundă o a c t i v i t a t e egală c u
u n m i l i o n de i m p u l s u r i pe m i n u t , c o n s t a t a t e c u a j u t o r u l
u n u i c o n t o r s p e c i a l . I m e d i a t d u p ă aceea H e v e s y a supus
p l u m b u l m a r c a t operaţiilor celor m a i c o m p l e x e . î n sfîrşit,
d u p ă o serie de transformări c h i m i c e , p l u m b u l s-a separat
d i n n o u sub f o r m a soluţiei i n i ţ i a l e . A c t i v i t a t e a t o t a l ă a
t u t u r o r p o r ţ i u n i l o r soluţiei ora egală, ca şi m a i înainte, c u

(320
 u n m i l i o n de i m p u l s u r i pe m i n u t . D a c ă o porţiune oarecare
m a n i f e s t a o a c t i v i t a t e de 1 000 de i m p u l s u r i pe m i n u t ,
aceasta d o v e d e a i n c o n t e s t a b i l că ea c o n ţ i n e a m i a p a r t e -
d i n t r - u n g r a m de p l u m b .
M e t o d a a t o m i l o r m a r c a ţ i a d a t p o s i b i l i t a t e a de a se s t u d i a
cele m a i f i n e m e c a n i s m e c h i m i c e , legate dc deplasările şi
r e d i s t r i b u i r e a e l e m e n t e l o r celor m a i d i f e r i t e .
C u a j u t o r u l a t o m i l o r m a r c a ţ i s-a reuşit să se a r a t e că cele
m a i e f i c i e n t e d i n t r e t o a t e îngrăşămintele fosforice sînt s u p e r ­
f o s f a t u l şi m e t a f o s f a t u l de c a l c i u . D a c ă l a s u p e r f o s f a t u l
o b i ş n u i t se a d a u g ă fosfor r a d i o a c t i v , se p o a t e d e t e r m i n a
de u n d e v i n e f o s f o r u l i n p l a n t ă : d i n superfosfat sau d i n s o l .
i ţ!S-a c o n s t a t a t că f o s f o r u l este a s i m i l a t de p l a n t e n u i m e d i a t ,
c i d u p ă u n şir de transformări r e m a r c a b i l e în s o l . P r i n acest
procedeu s-a s t a b i l i t că sfecla de zahăr absoarbe c u cea m a i
m a r e a v i d i t a t e f o s f o r u l m a i ales în s t a d i i l e i n c i p i e n t e ale
creşterii, şi de aceea are n e v o i e de m u l t e îngrăşăminte î n
p e r i o a d a iniţială a d e z v o l t ă r i i e i . E x a c t l a fel este situaţia
în ce priveşte t u t u n u l şi b u m b a c u l . C a r t o f u l însă c o n s u m ă
î n g r ă ş ă m i n t e u n i f o r m în c u r s u l întregii sale p e r i o a d e de
creştere. U t i l i z a r e a i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i a p e r m i s de ase­
m e n e a să se elaboreze o agrotehnică p e r f e c ţ i o n a t ă . De e x e m ­
p l u , s-a l ă m u r i t că sfecla creşte m a i b i n e dacă s u p e r f o s f a t u l
se a p l i c ă în brazdă l a o distanţă de 5 c e n t i m e t r i de rînd şi
n u dacă se î m p r ă ş t i e . A c e a s t a este o observaţie f o a r t e i m p o r ­
t a n t ă , c ă c i d i n îngrăşămintele împrăştiate u n i f o r m , m a j o r i ­
t a t e a p l a n t e l o r e x t r a g cel m u l t o zecime.
D î n d g ă i n i l o r hrană m a r c a t ă c u i z o t o p i r a d i o a c t i v i , zoo-
t e h n i c i e n i i a u d o v e d i t că a l b u m i n a ouălor găinii se p r o d u c e
n u d i n substanţele hrănitoare p r i m i t e în aceeaşi z i sau în
a j u n , c i d i n substanţele pe care găinile l e - a u c ă p ă t a t c u m a i
m u l t de o lună în u r m ă . C o j i l e , d i m p o t r i v ă , se p r o d u c d i n
a t o m i i de c a l c i u d o b î n d i ţ i în aceeaşi z i . V a l o a r e a n u t r i t i v ă
a m o d u l u i de hrănire a a n i m a l e l o r , m e t a b o l i s m u l s u b s t a n ­
ţelor în o r g a n i s m u l a n i m a l u l u i şi a l t e p r o b l e m e legate de
mărirea p r o d u c t i v i t ă ţ i i v i t e l o r p o t f i lămurite c u a j u t o r u l
a t o m i l o r m a r c a ţ i . A s t f e l se p o a t e prevedea dacă d i n t r - o
v i ţ e a v a ieşi o b u n ă v a c ă de l a p t e . I n acest scop i se dă o
dată c u f u r a j u l i o d r a d i o a c t i v , i a r d u p ă aceea se instalează
u n c o n t o r în faţa g l a n d e i ei t i r o i d e . D u p ă i n t e n s i t a t e a r a d i a ­
ţ i i l o r se apreciază v i i t o a r e l e c a l i t ă ţ i ale v a c i i . J
U n a j u t o r de nepreţuit îl d a u a t o m i i marcaţi c e r c e t ă t o r i l o r
chimişti. Utilizînd sulful 35, academicianul A . P . V i n o g r a -

21 — Călătorie în lumea c l e m e n t e l o r 321

 d o v a s t u d i a t componenţa izotopică a s u i t u l u i ( r a p o r t u l
S / S ) în p i e t r e l e c r i s t a l i n e , în r o c i l e de provenienţă v u l c a ­
3 2 3 4

n i c ă , p r e c u m şi în diferiţi m e t e o r i ţ i . Ca r e z u l t a t a l acestor
cercetări s-au o b ţ i n u t n o i i n f o r m a ţ i i precise în legătură c u
v î r s t a , c o m p o z i ţ i a şi n a t u r a m a t e r i e i cosmice şi a m i n e r a l e l o r
planetei noastre.
î n u l t i m e l e d e c e n i i a t o m u l a pătruns în t o a t e r a m u r i l e
ş t i i n ţ e i , în afară de m a t e m a t i c ă . N u există n i c i u n loc în
t e h n i c ă în care să n u f i e b i n e v e n i t . 1

a I n p r e z e n t se cunosc aproape 500 de i z o t o p i s t a b i l i şi 1 000

de i z o t o p i r a d i o a c t i v i . Peste 150 de i z o t o p i r a d i o a c t i v i sînt
N u t i l i z a ţ i p e n t r u r e z o l v a r e a a n u m e r o a s e p r o b l e m e care s t a u
în faţa o a m e n i l o r de ştiinţă, i n g i n e r i l o r , m e d i c i l o r , a g r o -
\ n o m i l o r . Ce este însă de făcut c u ceilalţi i z o t o p i r a d i o a c t i v i ?

Ce-î de făcut cu deşeurile ?

Să a d m i t e m că t o ţ i i z o t o p i i care-1 interesează pe o m se
e x t r a g d i n t r - u n r e a c t o r n u c l e a r . Ce este de făcut c u s u b s t a n ­
ţele r ă m a s e , adevărate deşeuri? î n a n u l 2 0 0 0 , c î n d , d u p ă
c u m p r e s u p u n o a m e n i i de ştiinţă, t r e i s f e r t u r i d i n n e c e s a r u l
e n e r g e t i c t o t a l se v a a c o p e r i pe seama a t o m u l u i , c a n t i t a t e a
deşeurilor r a d i o a c t i v e v a a j u n g e l a 3 000 de t o n e , ceea ce
este e c h i v a l e n t c u 75 0 0 0 — 1 0 0 000 de t o n e de r a d i u , a d i c ă
c u 7 5 — 1 0 0 de m i l i a r d e de c u r i e .
1
î n R . P . R . , i z o t o p i i r a d i o a c t i v i se folosesc pe scară d i n ce în ce
m a i l a r g ă . A s t f e l , de e x e m p l u , în d o m e n i u l p e t r o l u l u i , l a f o r a j e , se
e x e c u t ă în m o d c u r e n t c a r o t a j u l r a d i o a c t i v a l s o n d e l o r . î n i n d u s t r i a
c h i m i c ă , i z o t o p i i r a d i o a c t i v i sînt u t i l i z a ţ i l a f a b r i c a r e a s u p e r f o s f a ţ i l o r ,
l a măsurarea n i v e l e l o r în vasele de r e a c ţ i i , a densităţii s u b s t a n ţ e l o r
e t c . L a c u p t o a r e l e p e n t r u f a b r i c a r e a s t i c l e i se folosesc în s c o p u l m ă s u ­
rării î n ă l ţ i m i i m a s e i t o p i t e de s t i c l ă . î n i n d u s t r i a m e t a l u r g i c ă , d e f e c t o ­
s c o p i a c u r a d i a ţ i i g a m a c o n s t i t u i e u n m i j l o c preţios de v e r i f i c a r e a
c a l i t ă ţ i i p r o d u s e l o r . Pe t ă r î m m e t r o l o g i c , s-au c o n s t r u i t d i f e r i t e a p a r a t e
de măsurare şi s-au r e a l i z a t n u m e r o a s e surse e t a l o n . î n t r a n s p o r t u r i l e
f e r o v i a r e , i z o t o p i i sînt întrebuinţaţi p e n t r u cercetarea t e r a s a m e n t e l o r .
A g r o n o m i i a u c r e a t s p e c i i n o i de p l a n t e , o b ţ i n î n d m u t a ţ i i c u a j u t o r u l
i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i . î n d i v e r s e i n s t i t u ţ i i , f a b r i c i , u z i n e şi i n s t i t u t e
de c e r c e t ă r i ş t i i n ţ i f i c e , i z o t o p i i servesc p e n t r u măsurări de p a r a m e t r i ,
c a t r a s o r i e t c . î n m e d i c i n ă , se u t i l i z e a z ă m u l t a t î t p e n t r u d i a g n o z e
c î t şi în t e r a p i e .
T o a t e aceste e x e m p l e c o n s t i t u i e n u m a i c î t e v a d i n a p l i c a ţ i i l e v a r i a t e
ale i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i . E i sînt produşi cu a j u t o r u l u n u i r e a c t o r
n u c l e a r s i a l u n u i c i c l o t r o n , în c a d r u l I n s t i t u t u l u i de F i z i c ă A t o m i c ă
al Academiei R.P.R. (N.t.J.

322
 D o a r n-o să î m p a c h e t ă m , l a u r m a u r m e l o r , deşeurile r a d i o ­
a c t i v e în r a c h e t e , p e n t r u a le t r i m i t e în c o s m o s ! I a r d e p o z i ­
t a r e a deşeurilor r a d i o a c t i v e este o p r o b l e m ă n r . 1 a i n d u s t r i e i
atomice.
Se caută ca aceste deşeuri să f i e ţ i n u t e sub f o r m a cea m a i
c o n c e n t r a t ă . De o b i c e i i z o t o p i i c u perioadă m i c ă de v i a ţ ă ,
de e x e m p l u s o d i u l 2 4 , i o d u l 1 3 1 , f o s f o r u l 32 şi a l ţ i i , se p u n
în r e z e r v o a r e speciale în care „ m o r " , îşi p i e r d t r e p t a t r a d i o ­
a c t i v i t a t e a , ca r e z u l t a t a l d e s c o m p u n e r i i n a t u r a l e . D a c ă
este v o r b a de c a n t i t ă ţ i m i c i de deşeuri r a d i o a c t i v e l i c h i d e ,
ele p o t f i în u n e l e c a z u r i e v a c u a t e d i r e c t în d e c a n t o a r e
s u b p ă m î n t e n e . î n ceea ce priveşte deşeurile gazoase, ele
t r e b u i e să treacă p r i n f i l t r e , c u care se procedează în acelaşi
fel ca şi c u deşeurile r a d i o a c t i v e s o l i d e . D i n deşeurile r a d i o ­
a c t i v e se p o t p r e p a r a „ m a c a r o a n e " a t o m i c e : se diluează
argilă, i se a d a u g ă deşeurile r a d i o a c t i v e , se m o d e l e a z ă sub
f o r m a u n o r m a c a r o a n e l u n g i şi d u p ă aceea t o a t e acestea se
a r d în c u p t o a r e . Aceste „ m a c a r o a n e " a t o m i c e se îngroapă
în p ă m î n t , în „ c i m i t i r e s p e c i a l e " ale i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i .
A m e r i c a n i i a u t r a n s f o r m a t în „ c i m i t i r e " g o l u r i l e a d i n e i ale
o c e a n e l o r . A c e a s t a însă p o a t e d u c e , d u p ă c u m a u d o v e d i t
savanţii s o v i e t i c i , l a c o n t a m i n a r e a a p e l o r oceanelor.
R e z o l v a r e a u n e i p r o b l e m e atît de i m p o r t a n t e este, fără
î n d o i a l ă , a c c e s i b i l ă t e h n i c i i c o n t e m p o r a n e , ca să n u m a i
v o r b i m de v i i t o r . De a l t f e l t o t m a i m u l ţ i i z o t o p i r a d i o a c t i v i
sînt f o l o s i ţ i , a s t f e l î n c î t şi c a n t i t a t e a deşeurilor v a scădea
pe z i ce t r e c e .

Atomul şi viitorul

I z o t o p i i b a t c u încăpăţânare l a uşa e c o n o m i e i paşnice,

a d u c î n d transformări r e v o l u ţ i o n a r e . I n ascunzişurile m i c u ­
l u i a t o m sînt c u p r i n s e încă m u l t e s u r p r i z e . F i z i c i a n u l a m e ­
r i c a n W . L i b b y a arătat că se p o t i m a g i n a l a fiecare 5 m i n u t e
cîte d o u ă n o i procedee de u t i l i z a r e a i z o t o p i l o r r a d i o a c t i v i .
D a r c h i a r o i m a g i n a ţ i e b o g a t ă n u are c a p a c i t a t e a de a-şi
reprezenta toate posibilităţile a t o m u l u i paşnic.
E s t e întru t o t u l v e r o s i m i l ca i z o t o p i i r a d i o a c t i v i să aducă
pe v i i t o r o m e n i r i i u n s e r v i c i u t o t atît de m a r e ca şi e n e r g i a
atomică.

21* 323
 UNDE ESTE
LIMITA ?

U i t a ţ i - v ă î n c ă o dată l a s i s t e m u l e l e m e n t e l o r c h i m i c e .
E l începe c u h i d r o g e n u l şi se t e r m i n ă . . . A c u m 25 de a n i n o i
a m f i anunţat c u siguranţă că l a capătul s i s t e m u l u i e l e m e n ­
t e l o r c h i m i c e ale l u i D . I . M e n d e l e e v se găseşte u r a n i u l . I e r i
î n c ă a m f i spus că u l t i m u l e l e m e n t este n o b e l i u l (numărul
de o r d i n e 102), d a r astăzi a şi fost s i n t e t i z a t e l e m e n t u l
1 0 3 ( l a w r e n c i u l ) . Ce v a f i însă m î i n e ?
1

La început despre limita inferioară

C u l i m i t a inferioară s-ar părea că t o t u l este în o r d i n e .

H i d r o g e n u l a fost î n t o t d e a u n a cel m a i uşor d i n t r e t o a t e
e l e m e n t e l e c u n o s c u t e . I n r e a l i t a t e ce înseamnă u n e l e m e n t
c h i m i c ? — „ T o t a l i t a t e a a t o m i l o r , care a u aceeaşi sarcină a
nucleului".
L a h i d r o g e n s a r c i n a n u c l e u l u i este m i n i m ă : 1 . A s t f e l , h i ­
d r o g e n u l este p r i m u l e l e m e n t şi s-ar părea că orice discuţie
despre l i m i t a inferioară a s i s t e m u l u i n u are r o s t . T o t u ş i ,
ceea ce n u p r o v o a c ă î n d o i e l i l a p r i m a vedere n u este pe d e p l i n
(dar în r e a l i t a t e .
A t u n c i c î n d în 1869 M e n d e l e e v a descoperit legea p e r i o d i c i ­
t ă ţ i i , m u l t e d i n t r e e l e m e n t e l e c h i m i c e î n c ă n u erau c u n o s c u t e .
U n şir de r e m a r c a b i l e d e s c o p e r i r i ştiinţifice — a e l e c t r o ­
n u l u i , a r a z e l o r R o n t g e n , a r a d i o a c t i v i t ă ţ i i , a transformării
reciproce a elementelor — au dezvăluit n a t u r a elementelor
c h i m i c e şi a u arătat că a t o m u l este alcătuit d i n t r - u n n u c l e u
încărcat p o z i t i v şi e l e c t r o n i care se rotesc în j u r u l n u c l e u l u i .
S-a c o n f i r m a t teza despre e g a l i t a t e a s a r c i n i i n u c l e u l u i c u
n u m ă r u l de o r d i n e a l e l e m e n t u l u i în s i s t e m . A s t f e l , h i d r o -

1
V . n o t a de l a p . 3 0 4 .

324
g e n u l şi-a c o n s o l i d a t p o z i ţ i a de p r i m e l e m e n t a l s i s t e m u l u i
p e r i o d i c , deoarece s a r c i n a n u c l e u l u i său este egală c u 1 . Şi,
totuşi, p r o b l e m a l i m i t e i inferioare a sistemului a continuat
să r ă m î n ă d e s c h i s ă . „ V i n o v a t u l " de această situaţie e r a ,
i n p a r t e , M e n d e l e e v . î n 1906 el a i n t r o d u s în s i s t e m u l e l e ­
m e n t e l o r , alături de g r u p a zero, şi p e r i o a d a zero, d o r i n d ca
p r i n aceasta să s u b l i n i e z e e x i s t e n ţ a u n o r e l e m e n t e l i p s i t e în
şi m a i m a r e g r a d d e c î t gazele i n e r t e de a c t i v i t a t e c h i m i c ă ,
î n p e r i o a d a zero a u i n t r a t d o u ă e l e m e n t e i p o t e t i c e ( p r e s u p u ­
se) X şi Y , s i t u a t e d e a s u p r a h i d r o g e n u l u i şi a v î n d greutăţile
a t o m i c e I O " p e n t r u X şi 0,4 p e n t r u Y .
6

T r e b u i e arătat că M e n d e l e e v s-a g î n d i t încă d i n a n i i 1871—•

1872 l a e x i s t e n ţ a u n u i e l e m e n t m a i uşor d e c î t h i d r o g e n u l ,
i n ţ e l e g î n d i m p o r t a n ţ a rezolvării acestei p r o b l e m e p e n t r u
e x p l i c a r e a c a u z e i p e r i o d i c i t ă ţ i i şi a n a t u r i i e l e m e n t e l o r .
U l t e r i o r , pe b a z a s t u d i u l u i s t r u c t u r i i a t o m u l u i , a fost p r e c i ­
zată n o ţ i u n e a de „ e l e m e n t c h i m i c " , p r i m u l d i n t r e e l e m e n t e
f i i n d r e c u n o s c u t h i d r o g e n u l . X şi Y a u fost scoase d i n sis­
t e m u l e l e m e n t e l o r ca n e c o r e s p u n z ă t o a r e acestei d e t e r m i n ă r i .
D a r a c a l m i a n u a d u r a t m u l t . O dată c u descoperirea p r o ­
t o n i l o r şi n e u t r o n i l o r , care alcătuiesc n u c l e e l e a t o m i l o r , a u
apărut încercări de a i n c l u d e n e u t r o n u l în s i s t e m u l e l e m e n ­
t e l o r . S-a p r o p u s ca el să fie c o n s i d e r a t d r e p t e l e m e n t u l
c u n u m ă r u l de o r d i n e zero. P e n t r u a susţine p u n c t u l de vedere
e m i s se făceau r e f e r i r i l a e l e m e n t e l e X şi Y ale l u i M e n d e ­
leev.
Cît despre e l e c t r o n , c h i m i ş t i i încercaseră î n c ă d i n a i n t e
să-1 i n c l u d ă în s i s t e m u l e l e m e n t e l o r .
Diferiţi savanţi a u î n c e r c a t să i n t r o d u c ă i m a g i n e a c i c l u ­
r i l o r sau a p e r i o a d e l o r d u b l e . Se ştie că în s i s t e m u l ele­
m e n t e l o r p e r i o a d e l e de c î t e 8 , 18 şi 32 de e l e m e n t e se repetă
de d o u ă o r i . E x c e p ţ i e c o n s t i t u i e u n a singură ( p r i m a ) , care
este a l c ă t u i t ă d i n d o u ă e l e m e n t e . C u i n t r o d u c e r e a p e r i o a d e i
zero, a r m o n i a s i s t e m u l u i , deranjată p r i n l i p s a e i , se res­
t a b i l e a . A c e s t s i s t e m se s u p u n e a b i n e f o r m u l e i : Z =
= 2 ( « -f- n'?,), în care
2
este n u m ă r u l r î n d u l u i i m p a r , n 2

este n u m ă r u l r î n d u l u i p a r a l s i s t e m u l u i , i a r Z este n u m ă r u l
elementelor d i n orice perioadă.
D i n ce e l e m e n t e era a l c ă t u i t ă p e r i o a d a zero? E l e n u p u t e a u
f i d e c î t e l e c t r o n u l şi n e u t r o n u l . E s t e c u t o t u l c l a r că n i c i
u n u l şi n i c i c e l ă l a l t n u c o r e s p u n d definiţiei e l e m e n t u l u i ,
î n t r - a d e v ă r , în s t a r e n e u t r ă , fiecare d i n t r e a t o m i i u n u i
e l e m e n t oarecare are u n n u c l e u şi u n î n v e l i ş alcătuit d i n

325
e l e c t r o n i . I n sistemul periodic a l elementelor îşi găseşte
expresie trecerea legică la o structură t o t m a i complexă
a învelişului electronic o dată cu creşterea s a r c i n i i n u c l e u l u i .
I n absenţa acestui a n s a m b l u (nucleu şi înveliş) trecem la u n
n o u aspect c a l i t a t i v a l p a r t i c u l e l o r m a t e r i e i . într-adevăr,
nucleele a t o m i l o r şi i z o t o p i l o r formează u n sistem, a l t e
p a r t i c u l e elementare a l t sistem ş.a.m.d.
Tendinţa de a i n c l u d e în sistemul elementelor perioada
zero e x p r i m a , do f a p t , dorinţa de a reprezenta concret ideea
unităţii m a t e r i e i , legătura reciprocă d i n t r e d i f e r i t e l e p a r t i ­
cule ale m a t e r i e i . E l e c t r o n u l , n e u t r o n u l , p r o t o n u l şi h e l i u l
(care sînt u n e o r i denumiţi „preelemente") sînt oarecum o
p a r t e componentă a t u t u r o r elementelor. I n u l t i m u l t i m p ,
dezvoltarea acestei probleme a dus la f a p t u l că în p a g i n i l e
unor reviste ştiinţifice au început să apară publicaţii în legă­
tură cu „sistemele periodice ale elementelor şi ale a n t i e l o -
m o n t e l o r " . Sub această d i n urmă d e n u m i r e se înţeleg for­
maţiuni materiale alcătuite d i n p o z i t r o n i (care sînt a n t i -
e l e c t r o n i : e l e c t r o n u l e~, p o z i l r o n u l e*) şi a n t i n u c l e u , alcătuit,
la rîndul său, d i n a n t i p r o t o n i şi a n t i n e u t r o n i , care au fost
de asemenea descoperiţi în prezent.
în lucrările l o r , chimiştii folosesc deocamdată sistemul
„ c l a s i c " , obişnuit, a l elementelor, care începe cu h i d r o ­
g e n u l — p r i m u l element c h i m i c .

326
U n e l e probleme a c t u a l e a l e c h i m i e i anorganice (de / . Mcdvedev) 7

H a r t a l u m i i clementelor (de V. Karelin) 35

P r i m a cunoştinţă cu h a r t a 35

Naşterea unei mari legi a naturii 37

„Stîncile submarine" ale s i s t e m u l u i periodic 42

Lanţul marilor descoperiri 40

Să s t u d i e m m a i amănunţit harta 51

...Şi mai departe? 56

Metale m a i uşoare decît a p a (de I . Romankov) 57

„Abur" pentru motoarele interplanetare 58

Traseul navelor cosmice 59
O mare sensibilitate l a lumină 60
Metalele alcaline şi reactorul nuclear 61
In natură şi în organism 62
Profesiuni curioase 65
Cei mai importanţi compuşi 66
Soda şi sticla 67

E l e m e n t e l e alcalino-pămintoase (de V. Vasilcvski) 70

Pămînturi sau elemente? 70

Calciul în scoarţa Pămîntului 71
Pagini d i n istoria geologică a calciului 72
Circuitul calciului în natură 73
Elementul-conslructor 74

337
- C a l c i u l în o r g a n i s m u l viu 79
Alte „profesiuni" ale calciului 80
Cei t r e i fraţi l a l u c r u 82
Calciul în cosmos 83

T e m e l i i l e temeliilor: carbonul şi s i l i e i u l { ă e A . Sencenkov

şi T. Sencenkova) 84

Elementul principal al vieţii 84

Cele t r e i chipuri ale c a r b o n u l u i 84
Cel m a i i m p o r t a n t c o m p u s a l c a r b o n u l u i 8ţ>
B a z a „aurului negru" 90
Carbonul în chimia anorganică 91
S i l i c i u l — „zeul" n a t u r i i anorganice 94
Proprietăţile siliciului 97
Sticla 99
•Ceramica 100
P r i n ce m a i este i n t e r e s a n t siliciul 101

„Fără viaţă" sau tactor a l vieţii (de 1. Romankov) 103

î n scoarţa P ă m î n t u l u i , în atmosferă, pe p l a n e t e l e îndepărtate 104

Boala adîncurilor 105

Azotul în stare pură 106
Marele NH, 107
Cum se produce... frigul 110
A p a r i ţ i a vieţii pe P ă m î n t şi a m o n i a c u l 112
„Seva nitrică a vieţii" 112
Amoniac pentru plante şi a n i m a l e 114
„Apa l u i Djabir" 115
„Imblînzirea" azotului continuă 117
O familie de oxizi 118
Azotul şi e x p l o z i v i i 120
Mai d u r ca diamantul 122

Purtător de lumină (de L . Vlasov). 123

A l b , roşu, n e g r u . . . 124
Transformările c h i m i c e ale f o s f o r u l u i 125

338
 A c i z i i fosforului 127
Hrana plantelor 129>
Purtător de viaţă 132

Oceane d i n doua gaze (de I . Romankov) 135*

%> Despre p u r i t a t e a a p e i 136-

Un etalon natural 137
^ Cele t r e i stări ale a p e i 138
% Cît de repede se încălzeşte apa şi se topeşte gheaţa 138-
C Structura reticulară a apei 139
6 A p a văzută de c h i m i ş t i 140-
P r i m i i paşi a i h i d r o g e n u l u i 141
Hidrogenul în industrie 142
C o m p u s sau soluţie? 144
D e ce a t m o s f e r a conţine f o a r t e puţin h i d r o g e n ? 145-
H i d r o g e n u l 2, h i d r o g e n u l 3... 146-
Elementul focului 147
De u n d e p r o v i n e o x i g e n u l 149»
„Arderea rapidă" 149>
Oxigenul sfărîmă stîncile 151
Aerul pădurilor de brad 152
Apa oxigenată 153
Fraţii g e m e n i 15&
A p a — sursă de energie 154

U n u l d i n cele m a i vechi (de K. Kapustinskaia) 157

Sulful pe P ă m î n t şi în cosmos 158

Incursiune în t r e c u t u l depăitat 159>
Sulful ca element 160
Cum se obţine sulful 161
„ P i a t r a de f o c " 162
Sulful constructor, sculptor, medic... 164.
Circuitul sulfului în natură 165
Temelia temeliilor industriei chimice 166
H i d r o g e n u l s u l f u r a t — duşman şi p r i e t e n 172:

33*
 Sulful şi cauciucul 173
Tiosulfatul de s o d i u şi r o l u l său 175
Care este v i i t o r u l s u l f u l u i ? 177

Generatoare de săruri (de / . Romankov) 178

Cum a u fost d e s c o p e r i ţ i . . . 179

Halogenii i n j u r u l nostru 181
Prezenţi pretutindeni 183
Halogenii în o r g a n i s m e l e v i i .183
U n distrugător? N u , u n c r e a t o r 185
Duşman sau p r i e t e n ? 188
I o d u l şi b r o m u l sînt l a r g utilizaţi 191

Majestatca-sa f i e r u l (de V. Vasilevski) 193

•«"Fierul în natură 195

C u m se transformă m i n e r e u l în f i e r 196
Ce se î n t î m p l ă într-un l a b o r a t o r de uzină 203
De l a oţelăria M a r t i n l a p r o d u c ţ i a finită 204
- P r i e t e n i i şi duşmanii f i e r u l u i 207
Epoca f i e r u l u i " continuă 215

B a r dacă n - a r m a i exista fienilî (de V. Vasilevski) 218

Împreună c u f i e r u l şi în l o c u l f i e r u l u i 219
„Metalul înaripat" 221
Ce sînt „ e l e c t r o n i i " ? 223
U n m e t a l ce n u oboseşte 225
U n e l e m e n t care îşi justifică n u m e l e 226
Noi metale la start 229

O familie originală (de D. Trifonov) 235

Enigma pămînturilor rare 236

Lucrurile se clarifică 239
'Ce sînt l a n t a n i d e l e ? 240
O familie prea unită... 243
,Din nou originalitate 244

.340
 M e t a l e preţioase (de L . Bobrov) 249

Regele metalelor: aurul 249

Metalul lunar 251
Două triade remarcabile 254

Valenţa zero (de / . Romankov) 259

Experienţa l u i Cavendish 259

D u p ă o sută de a n i 259
La î n c e p u t , d o a r în Soare 261
U n d e s î n t c e l e l a l t e gaze? 263
Din n o u despre cleveită 264
G a z e l e i n e r t e — pe P ă m î n t şi în a f a r a l u i 265
S î n t oare ele c h i a r aşa de i n e r t e ? 266

Transmutaţia clementelor (de 67. Loscilov) 269

Raze, raze, raze... 269

Mai amănunţit despre r a d i o a c t i v i t a t e 270
Legea fisiunii radioactive 274
Familii de e l e m e n t e 274
Radioactivitatea artificială 276
Poate f i văzut atomul? 279
P o v e s t e a Cenuşăresei şi c o n t e m p o r a n e i t a t e a 282

„Fabrica" dc izotopi (de 67. Loşcilov) 285

N e u t r o n i i şi u r a n i u l 285
C u m a r a t ă o „ f a b r i c ă " de i z o t o p i 288

S e c o l u l e l e m e n t e l o r a r t i f i c i a l e (de E. Dragunov) 292

„Eldorado"-ul e l e m e n t e l o r dispărute 293

Tehneţiul, Promeţiul, A s t a t i n i u l , Franciul... 294
Elemente m a i grele decît u r a n i u l 297
Noi paşi d i n c o l o de u r a n i u 299
Născut d i n pîntecele balaurului 301
în sunetele c l o p o t u l u i de incendiu 301
Cele mai tinere 304

341
Duşmani s a u prieteni? (de L . Bobrov) 305

A t o m u l distrugător 306
A t o m u l creator 308
O insuşire perfidă 311
A t o m u l - m e d i c şi a g r o n o m 312
Atomul-inginer 313
Atomul-ohimist 316
Atomul-cercetător 319
Ce-i de f ă c u t cu deşeurile? 322
A t o m u l şi v i i t o r u l 323

Unde este l i m i t a ? (de A. Makarenia şi D. Trifonov) 324

La început, despre limita inferioară 324

Şi a c u m , despre l i m i t a superioară 327
Care va f i u l t i m u l element a l t a b e l u l u i l u i Mendeleev? 330
 li lî A T A

L a pag. Rîridul în loc de: se va c i t i

15 3 de jos zilnic anual

75 14 de sus 150°C 90—120°C
75 16 de sus Ca S 0 . H 0
4 2 2 Ca S C v H 0 2

120 12 de sus 4 N 0 2 4 H 0 2

129 12 de jos calciu azot, c a l c i u

188 6 de jos alb-cenuşiu galben-verzui
269 12,13 de sus a z o t a t u l de p o t a - a z o t a t u l de p o t a s i u
siu-uranilul şi u r a n i l
Redactor de carte : D. TODERT.CIU
Tehnoredactor : G H E O R G H E POPOVICI

Dat la cules 04.12.m4. B$tn de tipar 08.03.1965. Tiraj

6 000 + 130 f.T. legate 'li + 40 ex. lux. Hîrtie scris II A de
63 ghn*. Format 54X84/16. Coli editoriale 19,39. Coli de tipar
21,50 + 1 planşe. A. 18 490. Indici de clasificare zecimală r
pentru bibliotecile mari 541.1, pentru bibliotecile mici 54.

T i p a r u l e x e c u t a t s u b c o m a n d a n r . 40 9 8 5 l a C o m b i n a t u l P o l i g r a ­
f i c „ C a s a S e i m e n " , Piaţa Scînteii n r . 1, Bucureşti — R.P.R-