Sunteți pe pagina 1din 5

• LEUCOCITELE (globulele albe)

Organismul este permanent in contact cu mediul extern prin intermediul tegumentelor si


mucoaselor. Aceste zone reprezinta bariere naturale, cu functie de limitare a patrunderii agentilor in
organism. Daca sunt depasite aceste bariere si agentii patogeni reusesc sa patrunda in organism,
acestia vin in contact cu mecanismele de aparare (specifice si nespecifice). La aceste mecansime
participa un sistem complex alcatuit din leucocite, macrofage tisulare si tesut limfoid.

- sunt elemente mobile, circulante ale acestui sistem;

- in sange, leucocitele constituie un grup polimorf de celule care provin din maduva hematogena si
tesutul limfoid;

- ele raman un timp in circulatie apoi migreaza in tesuturi unde isi desfasoara activitatea si apoi sunt
distruse.

Clasificarea leucocitelor
- fagocite : - granulocite: - neutrofile-60-70%
- eozinofile- 1-4%
- bazofile- 0-1%
- agranulocite : - limfocite-25-35%
- monocite- 4-8%
Granulocite neutrofile

• Ø=10-15 m
• nucleu polilobat
• citoplasmă roz pal
• granulaţii neutrofile

Cinetica granulocitelor neutrofile- 3 etape:


1. Etapa medulară= 12-14 zile
2. Etapa sanguină = câteva ore
Neutrofile circulante = 1/2
Neutrofile marginale = celulele care aderă la
endoteliul venulelor
3. Etapa tisulară = 4-5 zile
- începe după traversarea peretelui vascular
prin diapedeză
- migrează în zone de maximă expunere
a organismului cu mediul extern -
mucoase :
• tract respirator
• tract digestiv
• tract urinar
• piele

Functiile granulocitelor neutrofile

1. Fagocitoza:

= funcţia principală, intervine în apărarea organismului contra infecţiilor


(= prima linie de apărare)

= inglobarea şi distrugerea de particule din mediul extracelular

Etape:

1) Chemotaxia = mişcarea direcţionată către focarul inflamator (prin emiterea de pseudopode pe


direcţia de înaintare)

 indusă de agenţi chemotactici sau chemoatractanţi: bacterii şi produse bacteriene, complexe


antigen-anticorp, produşi de degradare tisulară (ai colagenului şi fibrinei),enzime ale coagulării şi
fibrinolizei, mediatori ai inflamaţiei: leucotriene, PAF

2) Marginaţia şi aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de la nivelul venulelor postcapilare

3) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre ţesut

4) Fagocitoza propriu-zisă cuprinde:

1. Opsonizarea

2. Ingestia particulei

3. Digestia şi bactericidia

2. Funcţie de secreţie: transcobalamină, Interleukine, prostaglandine

Variaţii ale numărului de granulocite neutrofile

Neutrofilie:  neutrofile
- fiziologic: nou-nascut, gravide

- patologic: infecţii şi inflamaţii acute bacteriene, leucemie granulocitară cronică, intoxicaţii


cu substanţe toxice sau medicamente, unele tumori

Neutropenie :  neutrofile
- infecţii virale (inclusiv septicemii)

- afectarea măduvei hematogene prin radiaţii, substanţe chimice toxice sau medicamente

GRANULOCITELE EOZINOFILE
• Ø= 10-15 m,
• nucleu bilobat,
• granulaţii eozinofilice în toată
citoplasma

Cinetica granulocitelor eozinofile -3 etape:


1) Etapa medulară = 11- 12 zile
2) Etapa sanguină = câteva ore
3) Etapa tisulară = câteva săptămâni
- începe după ce eozinofilele părăsesc circulaţia
printr-un proces de diapedeză
- sediile preferate = organele care au o
suprafaţă de contact cu mediul extern:
- piele
- plămâni
- tract gastro-intestinal
Funcţiile granulocitelor eozinofile
Fagocitoza - particularităţi:
• factorii care determină chimiotaxia
eozinofilului sunt: complexele imune
antigen-anticorp, fibrina, enzime
proteolitice, histamina
• activitate bactericidă mai redusă decât
neutrofilele
• eozinofilele pot fagocita şi bacterii sau
fungi, dar sunt mai puţin atrase de
acestea decât neutrofilele
• participă la distrugerea paraziţilor

Variaţii ale numărului de granulocite eozinofile

Eozinofilie:  eozinofile

- în boli alergice (urticarie, astm bronşic alergic, rinite alergice)

- în boli parazitare (ex. toxoplasmaoză, lambliază)

- în afecţiuni dermatologice (eczeme, psoriazis)

- în leucemia cu eozinofile

GRANULOCITELE BAZOFILE
• Ø= 10-15m
• nucleu reniform
• granulaţii mari metacromatice,
care acoperă citoplasma şi nucleul.

Cinetica granulocitelor bazofile

- Ciclul de viaţă al B - asemănător celui al N, Eo

- Etapa tisulară: piele, căi aeriene, tract gastro-intestinal, membrane bazale epiteliale şi endoteliale.

Funcţiile granulocitelor bazofile

1. Fagocitoză, dar la o scară mai redusă.

2. Degranularea, cu eliberarea la exteriorul celulei a numeroşi mediatori, fenomen cu


importanţă în patogenia/diagnosticul unor afecţiuni alergice + funcţie chemotactică pentru
N, Eo

Variaţii ale numărului de granulocite bazofile

Bazofilie –  bazofile
- în reacţii inflamatorii, reacţii alergice (ex. urticarie), leucemii acute şi cronice

SERIA MONOCITO-MACROFAGICĂ
celule specializate în apărarea organismului
- include:
- monocitele din sânge
- macrofagele din ţesuturi

Cinetica monocitelor - 3 etape:


1) Etapa medulară = 5-6 zile
2) Etapa sanguină = 3 zile - 2 compartimente:
• central, circulant
• marginal: celule care vor migra în
ţesuturi (prin diapedeză)
3) Etapa tisulară
- sub influenţa micromediului local -
proces de postmaturaţie al Mo =>
macrofage:
- dimensiunile cresc de aproximativ 5
ori
- creşte capacitatea de fagocitoză
• FUNCŢIILE SISTEMULUI MONOCITO-
MACROFAGIC
1. Apărare – fagocitoză
= sistemul de apărare antimicrobiană
(imunitate nespecifică)
- Macrofagele fagocitează:
• microbi, inclusiv microbi
intracelulari (ex. bacilul
tuberculozei)
• unele virusuri
• paraziţi cu dimensiuni
accesibile macrofagelor.
2. Iniţierea răspunsului imun
- macrofagele funcţionează ca cellule
prezentatoare de antigen

3. Modularea răspunsului imun

- macrofagele produc substanţe care stimulează producţia de limfokine de la nivelul


limfocitelor T;

- macrofagele produc IL-1, care stimulează transformarea limfocitelor B în plasmocite


secretoare de anticorpi

4. Fagocitoza elementelor figurate

- macrofagele de la nivelul splinei - rol în eritrofagocitoză, îndepărtarea leucocitelor şi a


trombocitelor alterate

- macrofagele din măduvă şi ficat - rol în eritrofagocitoză


5. Funcţie secretorie şi de modulare a reacţiei inflamatorii

Variaţii ale numărului de monocite

Monocitoza:  monocite

• boli infecţioase (ex. endocardita bacteriană, tbc, febră tifoidă),

• convalescenţă după boli infectioase acute

• Neoplazii

Monocitopenie :  monocite
• după corticoterapie,

• în aplazia medulară

SERIA LIMFOCITARĂ

= componenta celulară majoră din ţesuturile


limfatice
= celule mici/mijlocii/ mari, în funcţie de gradul
lor de maturare;
- nucleul mare, rotund
- citoplasmă redusă, culoare albastru
deschis.
!recirculă între sânge şi organele limfatice

Roluri
• Limfocite B – producere anticorpi
• Limfocite T
1. Limfocite T citotoxice - mediază răspunsul
imun celular
- intervin în citoliza celulelor
infectate cu ag. patogeni
intracelulari (virusuri)
si citoliza celulelor neoplazice
2. Limfocite T helper
- sunt limfocite reglatoare, care modulează
activitatea Lf B şi T
- recunosc Ag prelucrat de macrofage şi alte
celule prezentatoare de antigen
- favorizează activarea, proliferarea,
diferenţierea Lf B

S-ar putea să vă placă și