Sunteți pe pagina 1din 17

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA ÎN CONSTRUCŢII A

PRODUSELOR DIN BAZALT TOPIT ŞI RECRISTALIZAT

Indicativ: C187-78

Cuprins

* GENERALITĂŢI
* DOMENII DE UTILIZARE
* ALCĂTUIREA DE PROTECŢIE SPECIFICE TIPULUI DE AGRESIVITĂŢI ŞI SOLICITĂRI
* CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE
* CONDIŢII DE CALITATE ŞI RECEPŢIE A LUCRĂRILOR EXECUTATE DIN PRODUSE DE BAZALT TOPIT ŞI
RECRISTALIZAT
* MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII
* CONDIŢII DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE
* REPARAŢII

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice cuprind indicaţii de folosire în construcţii a produselor din bazalt topit şi
recristalizat.

1.2. Produsele din bazalt topit şi recristalizat se fabrică de Întreprinderea de Lianţi – Secţia bazalt topit – Braşov,
în forme şi dimensiuni solicitate de beneficiar în funcţie de locul unde urmează a fi utilizate, sub formă de
cărămizi, plăci, sectoare de conducte etc.

1.3. Produsele din bazalt topit şi recristalizat se caracterizează prin rezistenţă foarte ridicată la compresiune şi
uzură, precum şi rezistenţă foarte ridicată la acţiunea corosivă a agenţilor chimici (excepţie acidul fluorhidric),
rezistenţă termică max 250 C, comportare slabă la şocuri mecanice şi termice.

1.4. Principalele caracteristici fizico-mecanice şi rezistenţa chimică a acestor produse sunt:

- Culoarea ....................... cenuşiu-negru

- Sonoritatea ................... sunet metalic

- Densitate g/cm3 ............ min. 2,9 0,1

- Porozitate totală ........... 1%

- Porozitate aparentă ....... 0,5%

- Duritate (după Mhs) ...... 8,5

- Coeficient de dilatare termică, conform tabelului 1.

Tabelul 1

Interval de temperatură 0-50 50-100 100-150 150-200 200-250


Coeficient de dilatare
13x10-6 6x10-6 4x10-6 1,6x10-6 1,3x10-6
termică (mm)

- Rezistenţa la şoc termic la 100 C ............................................................. max. 4 cicluri

- Temperatura max. de utilizare ................................................................... 250 C

- Rezistenţa la uzură g/cm2 ........................................................................ max. 0,5


- Rezistenţa la compresiune daN/cm2 .......................................................... min. 2000

- Rezistenţa la încovoiere daN/cm2 .............................................................. 150

- Conductibilitatea termică, kcal/m,h,  C ..................................................... 1,2

- Căldură specifică, kcal/kg C .................................................................... 0,25

- Conductibilitate electrică cm ....................................................................10 -13 ... 10-10

- Tensiunea de străpungere, Kv/cm ............................................................ 4...6

- Constanta dieletrică ............................................................................... 8

- Stabilitatea la acid sulfuric 30% la temperatura camerei ........................... min. 99,3%

- Stabilitatea la acid sulfuric conc. la 20 C ............................................... min. 96%

- Stabilitatea la hidroxid de sodiu 2 n, la 20 C .......................................... min. 99,9%

- Stabilitatea la hidroxid de sodiu 2 n, la fierbere ....................................... min. 98%

1.4. Adeziunea faţă de diferite mortare şi chituri de prindere a produselor din bazalt:

- mortar de ciment Pa 35 sau M 30, cu adaos de Aracet .................... min. 6 daN/cm 2

- mortar de ciment aluminos ............................................................ min. 10 daN/cm 2

- mortar antiacid pe bază de silicat .................................................. min. 20 daN/cm 2

- chit pe bază de furfurol-acetonă .................................................... min. 20 daN/cm 2

- chit pe bază de răşini epoxidice simple sau modificate ..................... min. 50 daN/cm 2

1.5. Produsele din bazalt topit şi recristalizat (NII 22076/76) executate de I.L. Braşov, se livrează în formele şi
dimensiunile din tabelul 2.

Tabelul 2

Raza de curbură
Forma plăcilor L (mm) 1 (mm) g (mm) kg/buc.
(mm)

Plăci drepte
200x100x25 - 1,45

200x100x30 - 1,74

200x100x40 - 2,32

200x100x65 - 3,78

200x200x25 - 2,9
200x200x30 - 3,48

200x200x40 - 4,64

200x200x65 - 7,55

250x125x25 - 2,26

250x125x30 - 2,72

250x125x40 - 3,62

250x125x50 - 4,50

250x250x25 - 4,53

250x250x30 - 5,44

250x250x40 - 7,25

250x250x50 - 9,0

250x250x65 - 11,8

Plăci hexagonale
200x25 - 2,5

200x30 - 3

200x40 - 4

250x25 - 3,92

250x30 - 4,71

250x40 - 6,28

Plăci curbe
200x150x25 300

200x150x40 600
250x150x25 300

250x125x40 600

200x100x25 200

200x100x40 400

250x100x25 200

250x100x40 400

- Plăcile pot avea feţe lise sau una din feţe cu rizuri sau şanţuri.

Se admit abateri la dimensiuni de max.  3,0mm.

1.6. Produsele din bazalt topit şi recristalizat neputând fi prelucrate mecanic ulterior, se recomandă a fi
comandate întreprinderii producătoare în formele şi dimensiunile impuse de tipul lucrării.

Transportul pieselor se face în vagoane de cale ferată sau autocamioane, conteinerizat, protejate contra şocului
mecanic.

Transportul pe şantier se va face cu ajutorul automacaralelor de 3-5 tone.

Conteinerele se vor descărca la punctele de lucru, iar produsele de bazalt şi recristalizat se vor stivui până la
max. 1 m înălţime.

[top]

2. DOMENII DE UTILIZARE

2.1. Produsele din bazalt topit şi recristalizat se vor utiliza numai pentru realizarea unor structuri de pardoseli,
căptuşiri de cuve, fose, bazine, canale şi jgheaburi, intens solicitate fizic şi chimic, după cum urmează:

a) Pardoseli solicitate la circulaţie foarte greu (cărucioare cu bandaje de cauciuc şi sarcini pe osie mai mare de
1500 kg), la uzură ridicată sau la abraziune datorită vehiculării unor materiale cu duritate ridicată.

b) Pardoseli solicitate la uzura intensă din industria metalurgică (uzine cocso-chimice, secţii de concentrarea
minereurilor etc.).

c) Pardoseli solicitate la acţiunea unor agenţi foarte corosivi (ex. acid sulfuric conc., acid fosforic conc.
amestecuri de acizi sau soluţii oxidante) şi la temperaturi până la 250 C. În acest sens sunt recomandate pentru
pardoseli ale secţiilor din industria chimică (industria acidului sulfuric şi superfosfaţi, industria produselor
clorosodice etc.), secţii din industria uşoară (finisaj chimic, bucătărie de culori, tăbăcării etc.) industria
constructoare de maşini (secţii de decapare şi acoperiri electrolitice, secţii de formarea şi umplerea
acumulatorilor cu acid sulfuric).

d) Căptuşiri de cuve, fose şi bazine din secţii de finisaj din industria textilă, căptuşirea bazinelor în care se află
rezervoarelor metalice pentru acid sulfuric; căptuşirea bazinelor de preparare a soluţiilor de sulfat de aluminiu în
cadrul secţiilor de alimentare cu apă; căptuşirea cuvelor pentru decaparea tablelor şi ţevilor din industria
metalurgică şi a construcţiilor de maşini etc.
e) Canale şi jgheaburi de scurgere a materialelor abrazive şi cu acţiune corosivă din industria metalurgică,
electroenergetică, chimică.

[top]

3. ALCĂTUIREA DE PROTECŢIE SPECIFICE TIPULUI DE AGRESIVITĂŢI ŞI SOLICITĂRI

3.1. Pardoselile pe infrastructură nerigidă se vor prevedea în cazul în care pardoseala este solicitată la acţiunea
topiturilor cu temperaturi max. 250 C (ex.: în jurul instalaţiei de preparare a sodei caustice), pentru îndeplinirea
funcţiei de izolator electric sau înlocuitor de pavele de granit sau piatră fasonată cubică (din roci dure) în hale cu
circulaţie grea şi uzură ridicată.

Alcătuirile se prezintă astfel:

- strat de pozare a plăcilor, din nisip în fracţiune de 0-3 mm;

- strat de protecţie din plăci de bazalt topit şi recristalizat; rosturile dintre plăci nu trebuie să depăşească 0,5 cm şi
vor fi umplute cu nisip.

Dimensiunile plăcilor trebuie astfel alese încât să existe un număr cât mai mic de rosturi şi să se încadreze numai
plăci întregi. În vederea îndeplinirii acestor condiţii se poate adopta alcătuirea pardoselii cu mai multe forme din
plăci cu aceeaşi grosime (fig. 1). Se recomandă grosimea de 65 mm.

3.2. Pardoselile nesolicitate la soluţii agresive sau solicitate numai accidental cu ape slab acide (deversări,
prelingeri din cauza neetanşeităţii instalaţiilor, spălări, scurgeri la canale etc.), vor fi alcătuite astfel:

- strat de pozare a plăcilor alcătuit din mortar de ciment cu adaos de Aracet şi rostuite au acelaşi tip de mortar;

- strat de protecţie anticorosivă alcătuit din plăci subţiri cu grosimea de 25-40 mm pentru pardoseli cu circulaţie
medie (circulaţie personal şi cărucioare cu roţi cu bandaje de cauciuc şi sarcină maximă pe osie de 500-1000
kg), fără şocuri mecanice, sau plăci cu grosimea de 65 mm pentru pardoseli cu circulaţie foarte grea, (cărucioare
cu bandaje de cauciuc şi sarcină pe osie mai mare de 1500 kg) şi locuri mecanice accidentale.

3.3. Pardoselile supuse la soluţii chimice acide şi alcaline (până la conc. de 30%) şi cu grad de uzură ridicat, fără
şocuri mecanice vor fi alcătuite astfel:

a) Plăci subţiri cu grosimea de 25 mm aplicate pe suport de beton fără hidroizolaţie prinse în chituri anticorosive
organice pe bază de răşini epoxidice sau compounduri epoxidice rostituite cu chituri pe bază de răşini
fenolformaldehide, poliesterice (numai medii acide), epoxidice sau compounduri epoxidice (pentru medii acide
sau alcaline), funcţie de natura solicitărilor chimice ce pot ajunge pe pardoseală (fig. 2).

b) Plăci subţiri cu grosimea de 25 mm cu hidroizolaţie, prinse în chituri anorganice sau organice pe bază de răşini
fenolice, furanice, poliesterice şi rostuite cu acelaşi tip de chit, inclusiv chituri pe bază de răşini epoxidice,
aplicate pe planşee care pot avea deformaţii în exploatare (fig. 3).

3.4. Pardoselile supuse la soluţii chimice acide şi alcaline (până la concentraţia de 30%) cu grad de uzură ridicat
şi la care pot apare şocuri mecanice accidentale şi pot prelua sarcini statice foarte ridicate vor fi alcătuite astfel:

a) Plăci groase cu grosimea de 65 mm prinse şi rostuite cu aceleaşi materiale anticorosive ca la pct. 3.3.a (fig. 2).

Această alcătuire poate fi aplicată în cazul pardoselilor rigide sau în cazul terenurilor nesensibile la umezire în
încăperi cu suprafaţă mică (până la 50 m2).

b) Plăci groase cu grosimea de 65 mm prinse şi rostuite cu aceleaşi materiale ca la pct. 3.3.b. (fig. 3).

Se folosesc în cazul în care aceste pardoseli sunt aplicate pe planşee ce pot avea deformaţii în exploatare.

3.5. Pardoselile solicitate la soluţii acide concentrate fără spălări (amplasate în interiorul construcţiilor) cu uzură
mare, şocuri accidentale, sarcini statice mari, vor avea următoarea alcătuire:

- hidroizolaţie pe bază de polimeri tip Butarom;


- plăci groase din bazalt topit şi recristalizat cu grosimea de 65 mm prinse cu chit anorganic pe bază de silicat şi
rostuit cu acelaşi tip de chit, tratat la suprafaţă cu acid clorhidric sau sulfuric în soluţie alcoolică 20%.

3.6. Pardoselile supuse la solicitările menţionate la punctele 3.3. şi 3.4. care acoperă rosturi de construcţie, vor fi
prevăzute cu rosturi de dilatare (fig. 4).

3.7. Pentru canale, fose sau cuve în care se scurg sau staţionează soluţii acide sau alcaline diluate sau
concentrate, se prevede hidroizolaţie din polimeri sau elastomeri de tip Butarom sau Folbav XC, prinsă cu
adezivii indicaţi de producător (Prenadez 300, respectiv Folbavit 151) şi protejată cu produse din bazalt topit şi
recristalizat, astfel:

a) În cazul pereţilor verticali cu înălţimi  50 cm, protejarea se va face prin placare cu plăci cu grosime de 25 mm
aşezate pe cant, prinse în mortare sau chituri anticorosive astfel încât stratul de pozare să umple jumătate din
înălţimea rosturilor (fig. 5.a.). Lăţimea rosturilor rosturilor va fi de 8-10 mm. Pentru suprafeţele laterale ale
pereţilor se recomandă o uşoară înclinare spre exterior de max. 5%.

b) În cazul unor înălţimi  50 cm, protejarea se va face prin zidărie cu cărămizi în grosime de 65 mm, aşezate pe
lungime sau lăţime (figura 5 b). La lungimi  3 m şi ori de câte ori proiectantul consideră necesar, pentru
asigurarea unei stabilităţi mai mari se pot prevedea stâlpişori.

Grosimea stratului de poză dintre cărămizi va fi de 5...7 mm.

Fundul acestor cuve, fose sau bazine se alcătuieşte prin pozarea plăcilor sau cărămizilor cu suprafaţa cea mai
mare, respectându-se aceleaşi condiţii de alcătuire impuse pardoselilor rigide.

Pentru ambele cazuri, prinderea plăcilor sau cărămizilor se va face cu chituri anorganice sau organice pe bază
de furfurol-acetonă fenolice sau compounduri epoxidice de tip Rexidur, rostuite cu chituri anorganice, epoxidice
sau poliesterice, funcţie de natura şi concentraţia mediilor care staţionează sau curg.

Protecţia canalelor şi cuvelor se va executa după o prealabilă umplere cu apă, pentru verificări de etanşeitate şi
uscare corespunzătoare a acestora (umiditate max. 4%).

3.8. Rigolele de scurgere a soluţiilor agresive vor fi protejate anticorosiv prin hidroizolaţie pe bază de polimeri de
tip Butarom sau elastomeri tip Folbav XC şi protejate cu plăci subţiri din bazalt topit şi recristalizat cu grosimea de
25 mm, prinse cu chituri anorganice sau organice, rostuite cu chituri epoxidice sau compounduri epoxidice (fig.
6).

3.9. Pentru pardoseli, fose, cuve sau rigole, în funcţie de solicitările chimice şi modul de amplasare a acestora (în
interiorul sau exteriorul construcţiilor), se recomandă următoarele combinaţii de chituri de pozare şi rostuire:

- pentru medii acide concentrate, prinderea în chit de silicat sau chit tip Silen NB şi rostuirea cu acelaşi tip de chit,
tratat la suprafaţă cu soluţie de acid sulfuric sau clorhidric în soluţie alcoolică 20%;

- pentru medii acide diluate sau concentrate (max. 50%) neoxidante, prinderea în chituri anorganice pe bază de
silicat sau chituri organice pe bază de răşini fenolformaldehidice şi rostuirea cu chituri fenolformaldehidice tip
Carbadez;

- pentru medii acide (max. 30%) sau soluţii slab oxidante (max. 5%) se recomandă aceleaşi tipuri de chituri de
prindere, rostuite cu chituri pe bază de răşini poliesterice tip Silurex;

- pentru medii acide sau alcaline de concentraţie max. 50% prinderea cu chit pe bază de silicat şi fluosilicat de tip
NB, respectiv NZ, cu chit pe bază de furfurol-acetonă, chituri epoxidice sau compounduri epoxidice.

În fişa tehnologică nr. 2 sunt date caracteristicile şi normele interne în vigoare ale chiturilor şi compundourilor mai
sus menţionate.

3.10. Colectarea apelor de pe pardoseala de la nivel superior se va face prin sifoane de pardoseală şi tuburi de
scurgere rezistente la acţiunea corozivă a soluţiilor respective, racordate la canale sau la canalizarea de ape
reziduale.

Alcătuirea şi racordul sifoanelor la suprafaţa pardoselilor se va face conform figurii 7, dându-se o deosebită
atenţie ca stratul hidroizolator să nu prezinte întreruperi şi să fie racordat etanş la sifonul de pardoseală.
Pentru asigurarea unei scurgeri rigide a soluţiilor de pe pardoseală se vor prevedea pante spre sifoanele, rigolele
sau canalele de colectare din pardoseli. Pantele pardoselilor se realizează din betonul de pantă şi ele vor fi de
min. 1%.

Pantele doliilor vor fi de min. 1%.

Direcţia pantelor va fi astfel aleasă încât să asigure îndepărtarea soluţiilor de pereţi, stâlpi, socluri, fundaţii etc.
(fig. 7).

3.11. Jgheaburile şi canalele vor fi alcătuite astfel:

- strat de pozare sau subturare alcătuit din mortar de ciment sau chituri anticorosive, după caz;

- strat de protecţie din plăci de bazalt topit şi recristalizat şi rosturi de îmbinare din mortar de ciment sau antiacid
sau chituri anticorosive pe bază de răşini epoxidice.

Jgheaburile de colectare şi vehiculare a apelor cu ţunder şi produse petroliere vor fi protejate cu plăci din bazalt
topit şi recristalizat cu grosimea de 25 mm şi plăci curbe cu profil special, montate şi rostuite cu mortar de ciment
(fig. 8).

[top]

4. CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE

4.1. Lucrările care fac obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice se vor executa de către personal specializat în
lucrări de protecţie anticorosivă, sub controlul permanent al cadrelor tehnice competente.

4.2. Stratul hidroizolator se va aplica direct pe betonul de pantă, în toate cazurile în care soluţia stagnează pe
suprafeţele protejate, iar în cazul protecţiilor pentru cuve, fose, bazine este obligatorie şi hidroizolaţia exterioară.

4.3. Alcătuirile anticorosive şi de uzură pentru pardoseli, rosturi de dilataţie, canale, rigole sau cuve se vor
executa conform fişei de execuţie şi planşelor anexate.

[top]

5. CONDIŢII DE CALITATE ŞI RECEPŢIE A LUCRĂRILOR EXECUTATE DIN PRODUSE DE


BAZALT TOPIT ŞI RECRISTALIZAT

5.1. Pentru toate materialele care se introduc în lucrare, conducătorul tehnic al lucrării va verifica în prealabil:

- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate;

- rezultatele încercărilor de laborator prevăzute în prescripţiile tehnice specifice.

Tipurile şi sortimentele de materiale prevăzute în proiect nu pot fi schimbate decât cu acordul scris al
proiectantului.

5.2. Gradul de impermeabilitate al betonului, prevăzut în proiect, se verifică în timpul execuţiei lucrărilor de către
şeful de lot împreună cu delegatul beneficiarului sau un reprezentant al compartimentului CTC, prin analize de
laborator, conform STAS 3519-72.

5.3. Calitatea suprafeţei elementelor de beton se verifică după decofrare de către şeful de lot şi după caz de
delegatul beneficiarului sau delegatul compartimentului CTC, prin examinarea vizuală şi ciocănire.

Suprafaţa elementelor de beton trebuie să fie lipsită de fisuri, crăpături, segregări, goluri sau rosturi de
întrerupere. Dacă se constată defecte ale betonului, se vor lua măsuri de remediere corespunzătoare de către
şeful de lot, sau, în caz de necesitate, de proiectant.

Suprafaţa de beton trebuie să nu fie friabilă şi să nu aibă sunet metalic la ciocănire.


Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, stratul friabil se îndepărtează până la suportul sănătos, iar suprafaţa se
recondiţionează în mod corespunzător, conform normativelor departamentale M.C. Ind. Verificarea calităţii
suportului pentru protecţii anticorosive se face înainte de aplicarea acestora, şi se consemnează într-un proces
verbal de lucrări ascunse.

5.4. Umiditatea suprafeţelor se verifică cu umidometrul în cel puţin 1 punct de fiecare 10 m 2 (câte 1 punct pe
fiecare faţă a elementelor). Nu se admite aplicarea straturilor de protecţie anticorosivă pe suprafeţe cu umiditate
mai mare de 4%; suprafeţele cu umidităţi mai mari vor fi supuse unei uscări lente.

5.5. Verificarea calităţii materialelor de protecţie şi auxiliare (amorse, mortare şi chituri anticorosive, diluanţi, folii
de hidroizolaţie, straturi de armare, produse din bazalt topit şi recristalizat) se face vizual şi prin examinarea
certificatelor de calitate. În caz de dubiu materialul va fi supus unor încercări efectuate la furnizor sau la alt
laborator de specialitate.

5.6. Verificarea calităţii fiecărui strat se face vizual, urmărindu-se obţinerea unor straturi uniforme, continue şi
aderente. Verificarea se face de conducătorul tehnic al lucrării şi de un delegat al compartimentului CTC al
executantului.

Aceste verificări fac obiectul unor procese verbale de lucrări ascunse.

De asemenea, în mod obligatoriu se va ţine seama de prevederile Legii 8/1977 art. 41 litera f (privitor la controlul
CTC pe faze).

5.7. Verificarea aderenţei foliilor hidroizolatoare se face prin ciocănire, cu un ciocan de lemn, pe întreaga
suprafaţă, insistându-se la margini şi îmbinări. În cazul când se constată defecte de lipire ce depăşesc 10 cm 2 la
fiecare 10 m2 suprafaţa verificată, se va proceda la înlăturarea şi refacerea porţiunilor defecte.

5.8. În cazul produselor din bazalt topit şi recristalizat se va proceda la ciocănirea tuturor plăcilor la 24 ore de la
pozare, înainte de începerea operaţiei de rostuire. În timpul pozării se va verifica la terminarea fiecărei suprafeţe
de 100 m2 respectarea dimensiunilor rosturilor şi adâncimii de îngropare în materialul de pozare, conform
proiectului. Verificarea se face prin măsurători directe. În cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile
(abateri la dimensiunile rosturilor) se va proceda la îndepărtarea plăcilor din zonele cu defecte.

5.9. La terminarea lucrării se va face o verificare vizuală a sistemului de protecţie, urmărindu-se realizarea unei
protecţii continue şi uniforme.

5.10. Determinarea aderenţei se va face prin minimum 3 măsurători pe fiecare suprafaţă protejată, indiferent de
mărime, dar nu mai puţin de 3 măsurători la 100 m2 de protecţie. Încercarea se face prin ciocănire pe fiecare
suprafaţă în parte.

[top]

6. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

La executarea tuturor lucrărilor se vor respecta prevederile din ˝Normele Republicane de protecţie a muncii˝,
aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele 34/1975 şi cadrul fişelor tehnologice de execuţie,
precum şi cele prevăzute în ˝Instrucţiunile tehnice pentru executarea pardoselilor cu covoare şi plăci din PVC˝ C
51-74.

[top]

7. CONDIŢII DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

7.1. Durabilitatea şi eficacitatea pardoselilor anticorosive fiind strâns legate de modul de exploatare şi întreţinere
a acestora se impune să se ţină seama de următoarele:

- respectarea întru totul a indicaţiilor de exploatare a instalaţiilor şi proceselor tehnologice pentru care a fost
proiectată pardoseala;

- respectarea indicaţiilor privind mijloacele de transport prescrise de proiectant şi a modului lor de tratare;
- evitarea şocurilor mecanice locale, provenind din manipulări necorespunzătoare ale utilajelor şi oricăror piese
grele, fără a se lua măsuri speciale ce trebuie să fie prevăzute de proiectant (tălpi de lemn, sanie, grătare din
lemn etc.), din aruncarea sau căderea diferitelor scule, flanşe, fitinguri, ambalaje etc., care pot duce la deteriorări
ale pardoselilor;

- evitarea permanetizării anumitor solicitări în zone ce nu au fost special proiectate în acest scop (acţiuni termice
prelungite, sarcini mecanice concentrate, concentraţii mari de substanţe alternante de medii corosive etc.);

- interzicerea cu desăvârşire a exploatării pardoselilor anticorosive în alte condiţii decât cele pentru care au fost
proiectate, iar în cazul schimbării destinaţiei se va cere avizul proiectantului de specialitate. În cazul când
alcătuirea pardoselii nu corespunde noilor condiţii de exploatare, se va prescrie schimbarea alcătuirii cu alta
adecvată.

7.2. În fiecare secţie prevăzută cu pardoseli anticorosive vor fi afişate instrucţiunile de întreţinere specifice secţiei,
care vor fi în prealabil prelucrate cu personalul acesteia.

7.3. Întreţinerea oricărei pardoseli anticorosive este obligatorie şi se efectuează de către personalul secţiei
conform indicaţiilor date de proiectant şi care trebuie să prevadă cel puţin următoarele:

- controlarea periodică, cu stricteţe, a eventualei apariţii a oricăror semne de degradare a pardoselii, fisuri,
crăpături, cioburi ce pot apare în plăci, în chit, între plăci şi chit;

- orice constatare de acest fel se va nota într-un registru de întreţinere care va trebui să existe în fiecare secţie.

În acest registru se vor nota şi cauzele care au provocat defecţiunile respective, înlăturându-se de îndată aceste
cauze.

7.4. În afară de constatările consemnate în registrul de întreţinere, orice pardoseli anticorosive vor fi urmărite de
responsabilul de coroziune al uzinei, prin fişe tehnologice de comportare în timp, trimestrial în primul an de
exploatare, iar apoi semestrial în vederea stabilirii comportării în exploatare.

Prin aceste fişe se vor urmări:

- starea suprafeţelor;

- apariţia fisurilor în rosturi, la plăci;

- apariţia desprinderii chitului din rosturi, a plăcilor de suport etc.;

- apariţia degradării chitului, a plăcilor, a maselor de pozare etc.;

- starea de uzură;

- continuitatea suprafeţei.

[top]

8. REPARAŢII

8.1. În general orice reparaţie executată la o pardoseală anticorosivă va duce la remedierea locală a defecţiunii
ivite, însă ea nu va mai putea asigura continuitatea perfectă a straturilor din structura iniţială.

Dacă totuşi apare necesitatea executării unor reparaţii, acestea se vor executa imediat, dar cu respectarea
următoarelor măsuri:

- fie întreruperea completă a procesului tehnologic din secţia respectivă, fie luarea de măsuri pentru izolarea
zonei de lucru, astfel ca să se asigure condiţiile prescrise pentru executarea tipului respectiv de pardoseală;

- demolarea porţiunii degradate se va face până la stratul nedegradat şi pe o suprafaţă mai mare decât porţiunea
degradată;
- reparaţiile se vor face cu un chit cu proprietăţi superioare în ceea ce priveşte adeziunea ce se înlocuieşte (ex.
chit epoxidic).

8.2. Reparaţiile se vor executa de către personal specializat, în aceleaşi condiţii în care a fost executată iniţial
pardoseala.

8.3. Zona de pardoseală reparată se va da în exploatare numai după trecerea termenelor prescrise pentru darea
în exploatare a tipului de pardoseală respectivă. În cazuri fortuite, se vor lua măsuri speciale de protecţie a zonei
reparate, astfel ca această zonă să fie ferită de solicitările ce se ivesc în condiţii de exploatare.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE Nr. 1


privind executarea stratului hidroizolator

În cazul construcţiilor situate în zone cu agresivităţi naturale intense în sol este necesară o hidroizolaţie
subterană conform normativelor în vigoare.

F.1.1. Stratul hidroizolator care are rolul de a împiedica eventualele infiltraţii ale mediilor agresive în planşee sau
teren, urmează să fie executat într-una din variantele de mai jos:

- hidroizolaţii pe bază de folii Butarom, Folbav XC sau PVC plastifiant, recomandate pentru structurile pozate în
toate chiturile.

Stratul izolator anticorosiv se aşează deasupra betonului de pantă bine compactat şi drişcuit fin, uscat, cu
maximum 4% umiditate şi eventual tratat cu o soluţie de gudron de huilă deshidratat.

Stratul izolator nu trebuie să prezinte întreruperi. El va urmări profilul rigolelor şi al canalelor de pardoseli
(conform detaliilor din desen), va fi racordat etanş la sifoanele de pardoseală şi se va ridica de-alungul fundaţiilor
de utilaje, în jurul stâlpilor pe rebordurile din jurul golurilor din planşee (conform detaliilor din desen).

F.1.2. Stratul hidroizolator pe bază de bitum cu inserţie de ţesătură de fibre de sticlă şi împâslitură de fibră de
sticlă, în funcţie de agresivitatea mediului, poate avea următoarele structuri:

- două straturi de împâslitură de fibră de sticlă bitumată între


3 straturi de bitum H-100/105 (STAS 7064-72) sau bitum cauciuc, sau bitum
D 25/40 (STAS 754-72);

- un strat de ţesătură de fibră de sticlă bitumată şi un strat de împâslitură de fibră de sticlă bitumată, între 3
straturi de bitum H 100/105 sau bitum cauciuc.

F.1.2.1. Compoziţia masei bituminoase care urmează a se utiliza la prinderea inserţiilor sau împâslituri de fibre de
sticlă se recomandă a fi următoarea:

- bitum H 100/105 sau bitum cauciuc 75...80%

- filer de cuarţ 20...25%

- microasbest 0...2%

F.1.2.2. Stratul hidroizolator pe bază de bitum cu inserţie de ţesătură sau împâslitură de fibră de sticlă, se
execută după cum urmează:

- pe betonul de pantă cu maximum 4% umiditate, bine curăţat prin periere cu perii noi sau eventual prin suflare
cu aer comprimat, se va aplica cu ajutorul periilor de păr aspru un amorsaj de soluţie bituminoasă CITOM (STAS
6800-63) sau din orice material de amorsă indicat pentru soluţia aleasă; nu se admit locuri neacoperite cu
amorsaj; se interzice folosirea CITOM în spaţii închise (cuve, canale, fose); în aceste cazuri se recomandă
folosirea hidrobitului;

- după uscarea perfectă a amorsajului se întinde pe suprafaţa lui un strat de mastic de bitum de 3...4 mm
grosime, peste care se lipesc fâşiile de inserţie cu marginile petrecute pe 10 cm, lipite cu mastic de bitum. Fâşiile
de inserţie se vor netezi şi apăsa pentru a se realiza perfecta lor lipire de masticul de bitum. Peste stratul de
inserţie se întinde al doilea strat de mastic (3...4 mm grosime) peste care se lipeşte al doilea strat de inserţie,
care va fi decalat faţă de primul strat cu 1/2 din lăţimea sa. Direcţia de suprapunere va fi în sensul pantei. Peste
ultimul strat de acoperire de mastic de bitum, după remedierea eventualelor băşici, peste bitumul cald se presară
nisip cuarţos, curat şi uscat, cu granulaţia de 0,8...1,2 mm sau 1...2 mm.

F.1.2.3. Prepararea masticurilor de bitum se va face la o temperatură de  180 C, filerul introducându-se treptat
în cazan, numai după ce bitumul a fost complet topit. De asemenea, aplicarea masticului de bitum se va face
numai la temperatura de minim +150 C, când acesta are o consistenţă fluidă, pentru a fi întins cu mistria,
încălzită în masa bituminoasă.

Executarea acestor straturi hidroizolatoare se va face în încăperi în care temperatura mediului va fi de minimum
+15 C, iar umiditatea relativă va fi de 60...70%.

F.1.4. Stratul hidroizolator pe bază de folii se va executa ţinându-se seama de condiţiile de execuţie specifice
fiecărui material, cu următoarea succesiune a operaţiunilor;

- curăţirea stratului suport (betonul de pantă);

- aplicarea amorsajului în 2...3 straturi pe suprafaţa betonului şi pe faţa foliei ce vine în contact cu betonul;

- lipirea foliilor pe stratul suport;

- sudarea foliilor între ele.

F.1.4.1. Stratul hidroizolator din folia de Butarom SPE (NII 3451-67) de 3 mm grosime, se execută în modul
următor:

- se curăţă bine suprafaţa betonului de pantă îndepărtându-se bavurile, stropii, praful şi celelalte impurităţi;

- se derulează foliile de Butarom şi se controlează vizual şi cu detectorul de scântei, îndepărtându-se porţiunile


străpunse sau cu alte defecte;

- se aşează foliile pe locurile unde vor fi lipite şi se vor croi conform profilului respectiv;

- se degresează cu apă, săpun sau detergenţi şi numai la petreceri cu toluen;

- se aplică un strat de adeziv Butarom (Prenadez 300, NII 2829-74) atât pe suprafaţa betonului cât şi pe folie şi
se lasă să se usuce bine. După uscarea acestui strat, înainte de lipire se aplică un nou strat de adeziv pentru
reînprospătare, care în final, trebuie să rămână uşor lipicios.

Foliile de Butarom, astfel tratate, se aplică pe locurile dinainte stabilite, presându-se bine cu ruloul de la centru
spre exterior, pentru eliminarea aerului prin sub folii.

Foliile se petrec cca. 3...5 cm, porţiune pe care nu se aplică adezivul Butarom.

În final, petrecerile se curăţă cu o pensulă înmuiată în toluen şi se sudează cu aer cald provenit de la un suflant
electric. Se recomandă ca aerul să nu depăşească temperatura de +150...200 C.

Când materialul începe să se înmoaie se presează bine cu o rolă dinţată, presarea făcându-se concomitent cu
schimbarea de direcţie rolei (crenguţă de brad).

Pentru asigurarea unei etanşeităţi totale a stratului de Butarom aplicat, peste petreceri se pot aplica ştraifuri de
siguranţă în lăţime de cca. 10 cm, lipite cu adeziv Butarom şi sudate la extremităţi.

Folia de Butarom se poate lipi şi cu o compoziţie de bitum cu punct de înmuiere maximum 50 C (tip A 38/42
STAS 7064-72), în care caz ruloul de Butarom se derulează peste bitumul cald. Betonul de pantă va fi înainte
amorsat cu bitum tăiat.

Pe suprafeţe verticale lipirea foliei de Butarom se va începe de jos în sus.

F.1.4.2. Stratul hidroizolator cu folie Folbav XC (NII 5664-74) se execută în modul următor:

- se pregăteşte suprafaţa de beton curăţindu-se de praf şi, după caz, se degresează;


- suprafaţa betonului trebuie să fie netedă, fără fisuri, goluri cu pietriş aparent etc. Aceste defecte trebuie
remediate înainte de începerea lucrărilor de hidroizolaţie;

- umiditatea betonului din stratul de suprafaţă până la o adâncime de 20-30 mm, trebuie să fie de max. 4%.
Uscarea betonului nu trebuie să se facă forţat, deoarece influenţează negativ asupra structurii compactităţii şi
aderenţei foliei;

- se aplică pe suprafaţa betonului şi pe folia Folbav XC un film continuu de adeziv Folbavit 151 (NII 6374-75).
După circa 1 oră până la evaporarea solventului, se aplică al doilea strat şi se lasă circa 15 minute, apoi se
derulează folia şi se întinde cu ajutorul unei role, astfel ca să nu formeze cute, băşici neaderenţe etc.;

- foliile din Folbav XC se aplică astfel ca distanţa maximă între ele să fie de 2 mm. Etanşarea acestora se face
imediat după aşternerea lor cu un singur ştraif de Folbav XC de 150 mm lăţime;

- lipirea ştraifului de Folbav XC se poate face la 24 ore de la aplicarea foliilor XC, prin depunere unui film
continuu de Folbavol 333 (NII 5725-74) pe zone de îmbinare pe lăţimea de 150 mm; după 30 de minute de la
aplicarea adezivului se lipeşte ştraiful prin roluire;

- lungimea foliilor Folbav XC la aplicare şi a ştraifurilor va fi astfel aleasă ca să nu se suprapună două îmbinări
(pentru o siguranţă cât mai bună în exploatare).

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE Nr. 2


pentru pardoseli, fose, cuve, rigole din produse de bazalt topit şi recristalizat (conform alcătuirilor din
planşe).

Pentru executarea acestor tipuri de pardoseli se folosesc următoarele materiale:

F.2.1. Materiale anticorosive de uzură, constituite din produse de bazalt topit şi recristalizat (NII 22076-76), în
formele şi dimensiunile prevăzute la pct. 1.5. din instrucţiunile tehnice precum şi alte profile comandate
întreprinderii producătoare.

F.2.2. Materiale de pozare

Pentru pozarea materialelor şi plăcilor anticorosive din bazalt topit şi recristalizat se pot utiliza în funcţie de
alcătuirile indicate, următoarele mortar şi chituri:

- mortar de ciment cu adaos de Aracet, după următoarea compoziţie:

- ciment ... 1 parte în greutate;

- Aracet E 50 ... 0,10 părţi în greutate;

- Nisip 0-3 mm spălat 2,5 părţi în greutate

- chit anorganic pe bază de silicat, conform normelor interne ale producătorului (NII 5248-74);

Chiturile anorganice Silen NB şi Silen NZ (rezultate din amestecul ce se efectuează pe şantier între
componentele solide livrate de I.L. Braşov şi componentul lichid, care se aprovizionează de beneficiar, respectiv
silicat de sodiu de concentraţie 38 Bé, conform STAS 2902-61);

- chit organic de tip epoxidic Alorex C-NII 2985-75, epoxi-furanic pe bază de furfurol acetonă (Oramin R. NII
3429-65), fenolic (Siladez NII 2985-63, Carbadez NII 2986-63) sau poliesteric (Silurex MS 202 NII 5654-74).

F.2.3. Materiale pentru rosturi

- chituri anorganice pe bază de silicat, conform normelor interne ale producătorului, indicate la pct. F.2.2.;

- chituri organice de tip epoxidic, epoxi furanic pe bază de furfurol acetonă, fenolic sau poliesteric conform
normelor interne ale producătorului, indicate la pct. F.2.2.

F.2.4. Prepararea chiturilor


Chiturile anticorosive folosite la pozare sau la rostuire se prepară fie manual fie mecanic. Înainte de preparare
este necesară climatizarea componentelor prin depozitare timp de 24...48 ore la cca. 20 C.

La prepararea cantităţilor mici, se foloseşte metoda manuală care constă în următoarele:

- se cântăresc componentele chiturilor conf. compoziţiilor date;

- se introduce într-un vas emailat sau din material plastic componenta lichidă şi apoi încet, prin amestecare
continuă se introduce componenta solidă. Masa de chit se amestecă bine până la omogenizare, astfel ca ea să
nu prezinte resturi de componentă lichidă.

Când se prepară cantităţi mai mari de chit se pot folosi amestecătoare mecanice speciale. Se introduce în
amestecător componenta lichidă cântărită şi apoi se introduce treptat componenta solidă, punându-se în acelaşi
timp în funcţiune agitatorul.

La prepararea chiturilor care sunt livrate în 3 componente (Rexidur, Alorex C) se amestecă mai întâi răşina cu
întăritorul, turnând întăritorul în răşină – nu invers – şi se omogenizează bine timp de 5 minute. În acest amestec
se introduce apoi cantitatea corespunzătoare de componentă solidă. Chiturile anticorosive se vor prepara în
cantităţi corespunzătoare ce vor putea fi consumate în intervalul de timp optim, în funcţie de timpul de priză al
chitului respectiv. Imediat după prepararea unei cantităţi mai mari de chit masa se va diviza în porţiuni de cca. 1
kg.

Prepararea chiturilor se va face la o temperatură cuprinsă între +15...+20 C. Nu se admite prepararea lor sub
temperatura de +15 C şi la o umiditate relativă a aerului mai mare de 70%. Nu se admite prepararea unui chit cu
componente din două loturi diferite.

F.2.5. Executarea pardoselilor din cărămizi şi plăci de bazalt topit şi recristalizat va începe întotdeauna prin
montarea acestora la coame, dolii şi bordurile din lungul pereţilor. Se va acorda o atenţie deosebită obţinerii unor
pante uniforme şi doliilor spre sifoanele de pardoseală şi a unor coame şi borduri perfect orizontale, respectându-
se cu stricteţe cotele de nivel ale pardoselilor indicate pe planurile de arhitectură.

Se vor monta apoi scafele sau plintele la pereţi şi în jurul stâlpilor, după care va începe montarea plăcilor în
câmpurile dintre coame şi dolii sau dintre pereţi şi dolii.

Orientarea plăcilor va fi:

- la dolii, coame şi pereţi cu latura lungă de 150, 200, 250 mm, în lungul acestora;

- în câmpurile dintre dolii şi coame sau pereţi cu latura lungă perpendiculară pe coame sau pereţi, cu rosturi
continui în direcţia pantelor şi cu rosturi alternative pe latura scurtă a plăcilor.

Rosturile dintre plăci vor avea 7...10 mm lăţime, fiind goale pe cca. 15 mm adâncime şi perfect rectilinii; se vor
realiza prin folosirea la montarea plăcilor şi distanţierelor confecţionate din lemn, material plastic sau fier lat cu
grosimea corespunzătoare lăţimii rosturilor.

Se va asigura o aderenţă cât mai bună a plăcilor de mortarul de poză prin apăsarea lor cu dreptarul şi ciocănire
uşoară.

Înaintea începerii operaţiei de rostuire a pardoselilor se va verifica prinderea tuturor plăcilor de materialul de
poză, înlocuindu-se toate plăcile care sună a gol.

F.2.5.1. Pentru executarea pardoselilor din cărămizi sau plăci din bazalt topit şi recristalizat pe strat de poză din
chit anorganic sau organic se va respecta următoarea succesiune a operaţiilor;

- chiturile anticorosive mai sus menţionate se aplică prin întindere şi batere cu mistria în strat uniform de cca. 7
mm grosime.

Pozarea plăcilor se va face în chiturile preparate conform indicaţiilor de la pct. F.2.2. şi F.2.4.;

- se vor acoperi cu un strat egal de chit una din feţele plăcii precum şi feţele laterale cu şpaclul, prin întindere de
la un capăt la celălalt al plăcii pentru îndepărtarea aerului prins între masa de chit şi suprafaţa plăcii sau
cărămizii;
- cărămida sau placa se aşează pe suprafaţa de protejat şi se presează cu mâna prin împingere la cărămizile
sau plăcile învecinate pozate anterior, eventual prin batere cu un ciocan din lemn până ce excesul de chit iese
din rost;

- umplerea rosturilor dintre plăci cu chiturile de rostuire va putea începe după minimum 3 zile de la terminarea
pozării plăcilor, în conformitate cu indicaţiile de mai jos.

F.2.5.2. Umplerea rosturilor dintre plăci cu chit anticorosiv pentru rosturi se va face cu respectarea următoarei
eşalonări a lucrărilor;

- surplusul de chit anticorosiv de pozare rămas în rosturi după pozarea plăcilor şi întărirea stratului de poză se va
îndepărta prin raclare cu o mică daltă, astfel încât rosturile să rămână goale, în adâncime. După aceasta, fiecare
rost în parte va fi curăţat prin suflare puternică cu aer comprimat pentru îndepărtarea prafului şi resturilor de
material din rosturi;

- feţele laterale ale plăcilor se şterg cu cârpă umezită în acetonă.

Chiturile de rostuire se prepară în conformitate cu indicaţiile de la pct. F.2.4. sau cele date de furnizor şi se
introduc în rost prin îndesarea laterală cu lansete sau şpaclul pe marginile rosturilor şi se compactează bine pe
fundul rostului cu fugul sau lanseta. După ce rostul a fost bine umplut şi compactat se finisează cu îngrijire faţa
rostului cu fugul sau lanseta, dându-se o atenţie deosebită perfectei etanşări la marginile plăcii. În acelaşi mod se
va proceda şi la umplerea rosturilor, scafelor şi plintelor de la pereţi, stâlpi şi socluri pentru utilaje.

Umplerea rosturilor se va face pe porţiuni intercalate de max. 1,5 m la intervale de cca. 24 de ore pentru a
împiedica însumarea contracţiilor chiturilor de rostuire pe lungimi prea mari.

F.2.5.3. Suprafeţele placate prinse în chituri vor fi protejate timp de 5 zile de la pozare şi rostuire.

Darea în exploatare a acestor suprafeţe nu se va face mai devreme de 14 zile de la terminarea lucrărilor.

F.2.5.4. În timpul execuţiei se va verifica permanent planeitatea pantelor de scurgere (cu dreptarul, sfoară etc.),
iar la 24 de ore de la pozare se va verifica prinderea fiecărei plăci prin ciocănire.

F.2.5.5. În timpul efectuării lucrărilor de pardoseli anticorosive se vor respecta măsurile PCI şi normele de tehnica
securităţii muncii în construcţii.

La executarea pardoselilor din cărămizi şi plăci de bazalt topit şi recristalizat cu chituri anticorosive, se vor lua în
plus următoarele măsuri privitoare la securitatea şi igiena muncii:

- asigurarea unei bune ventilaţii a încăperilor în care se execută pardoseli anticorosive;

- interzicerea fumatului în spaţiile de lucru, materialele respective fiind inflamabile;

- echiparea lucrătorilor cu cisme şi mănuşi de cauciuc şi ochelari de protecţie, în special a celor ce lucrează la
prepararea şi aplicarea chiturilor anticorosive;

- pudrarea cu talc în interior a mănuşilor înainte de începerea lucrului;

- spălarea mâinilor înainte de masă şi după terminarea lucrului cu săpun şi nisip fin. Folosirea solvenţilor
(acetonă sau alcool) se va face numai pe mâna udă, prin frecare cu o cârpă muiată în solvent;

- distribuirea de lapte ca antidot;

- interzicerea păstrării şi consumării alimentelor în spaţiile de lucru;

- nu se admit la executarea unei astfel de lucrări, persoanele care suferă de boli de piele sau bolnavi hepatici
care prezintă sensibilitate mare la acţiunea furfurolului.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE NR. 3


pentru rosturile de dilatare la pardoseli anticorosive
F.3.1. Tratarea rosturilor de dilatare prevăzute la pardoseli anticorosive se face astfel:

- rosturile dintre elementele constructive de beton sau beton armat se curăţă bine, îndepărtându-se resturile de
scânduri din cofrag şi a mortarului provenit de la tencuire sau de la corectarea betonului;

- se introduce în rost prin îndesare material de umplutură ca: frânghie gudronată, pâslă minerală sau câlţi
bitumaţi, lăsându-se la partea superioară a rostului un spaţiu liber de cca. 50 mm adâncime, în care se toarnă
mastic bituminos (bitum-cauciuc 80%-85% amestecat cu fulgi de asbest 15%), după ce în prealabil pereţii
rostului au fost amorsaţi cu bitum tăiat. Umplerea rostului se va face până la 2 cm de faţa vizibilă a rostului.

F.3.2. În lungul rostului se aplică două straturi de pânză asfaltată lipită la cald cu bitum cauciuc filerizat cu filer de
cuarţ 25%, astfel ca pânza să fie petrecută de o parte şi de alta a rostului pe o lăţime de cca. 500 mm.

La lipirea pânzei se va avea grijă ca aceasta să nu fie lipită în zona rostului pe o lăţime de cel puţin 200 mm (de o
parte şi de alta a rostului), pentru a putea prelua cu uşurinţă eventualele eforturi. Pânza se va introduce liberă în
rost formând o buclă.

Straturile de pânză asfaltată aplicabile de-al lungul rostului de dilatare vor trebui să depăşească diblurile de lemn
de esenţă tare impregnat, montate conform proiectului în vederea fixării fâşiei de tablă de plumb.

Poziţia diblurilor va fi însemnată imediat pe straturile de pânză asfaltată.

F.3.3. În lungul rostului se va monta o fâşie de plumb în grosime de 3 mm (lăţime minimă 400 mm), care va fi
prevăzută cu o buclă centrală ce va intra în rost, peste bucla straturilor de pânză asfaltată.

Marginile tablei de plumb vor fi bătute în cuie în diblurile de lemn montate.

F.3.4. Peste tabla de plumb astfel fixată se va aplica un strat suplimentar de pânză asfaltată lipită cu mastic de
bitum cauciuc numai pe o porţiune de 250 mm pe marginile ei longitudinale şi apoi o tablă subţire suplimentară
de oţel, cu o lăţime de 400 mm, vopsită cu bitum.

F.3.5. Se poate utiliza şi tablă de plumb de 2 mm grosime cu condiţia ca fixarea ei în rosturi să se facă cu bolţuri
împuşcate prin intermediul unei benzi de oţel lat.

F.3.6. Peste rosturile de dilataţie astfel tratate se va executa stratul hidroizolator prevăzut.

F.3.7. Se va trece apoi la executarea stratului anticorosiv de uzură a pardoselii respective, lăsându-se în dreptul
rostului pe întreaga lungime a acestuia un spaţiu liber de cca. 20 mm care se va umple ulterior cu un chit
anticorosiv elastic (tip Tiocol) aderent la stratul anticorosiv şi de uzură.

În lipsa acestuia se poate utiliza masticul de bitum cauciuc filerizat cu azbest, numai în cazul în care acesta nu
este atacat de mediul corosiv care solicită stratul anticorosiv şi de uzură al tipului de pardoseală.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE NR. 4


a rigolelor şi canalelor din pardoseli anticorosive din produse de bazalt topit şi recristalizat

F.4.1. Executarea rigolelor şi canalelor din pardoseli anticorosive se face conform detaliilor din desene,
respectându-se structura indicată în desenele respective, cu menţiunea că stratul hidroizolator să fie continuu
atât în câmpul pardoselii cât şi în rigole sau canale.

F.4.2. Executarea stratului anticorosiv şi de uzură se va face conform tehnologiei de execuţie dată în fişa nr. 2 cu
următoarele menţiuni:

Dacă stratul anticorosiv şi de uzură al pardoselii este alcătuit din cărămizi şi plăci din bazalt topit şi recristalizat,
iar deversările se fac direct în rigole sau canale, atunci cărămizile sau plăcile cu care se execută rigolele sau
canalele trebuie să fie pozate în chituri anticorosive care să reziste termic, cu menţiunea ca rosturile să fie
umplute cu chiturile anticorosive pe bază de polimeri care să reziste la mediul corosiv şi la temperatura acestuia.

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR. 5


a sifoanelor din pardoselile anticorosive cu produse din bazalt topit, şi recristalizat
F.5.1. Sifoanele sau gurile de scurgere din pardoseli anticorosive se execută conform detaliilor din planşe şi se
tratează astfel:

- în dreptul gurii de scurgere se aplică mai întâi un strat suplimentar din material hidroizolator având dimensiunea
de 1x1 m în dreptul mufei, materialul hidroizolator (ţesătură cu fibră de sticlă bitumată, Butarom, Folbav XC) se
crestează radial şi se lipeşte pe peretele interior al mufei cu adezivul respectiv; în cazul lipirii cu Butarom, pereţii
mufei se amorsează cu bitum tăiat;

- peste stratul hidroizolator suplimentar se introduce apoi, prin batere energică cu un ciocan de lemn, pe un strat
de bitum fierbinte sau peste masa anticorosivă, pâlnia confecţionată din tablă de plumb; această pâlnie se
compune dintr-o flanşă rotundă sau pătrată având diametrul sau latura de 50-60 cm şi un ştuţ având diametrul
exterior mai mic cu 3-4 mm decât diametrul interior al mufei; lipitura dintre flanşă şi ştuţ trebuie să fie continuă şi
lipsită de pori.

F.5.2. Peste pâlnia de plumb se aplică stratul hidroizolator propriu zis, care se introduce în ştuţul pâlniei la fel ca
şi stratul suplimentar în mufă. În general se introduce în gura de scurgere cel mult două straturi de ţesătură cu
fibră de sticlă bituminată – când stratul hidroizolator se execută cu fibră de sticlă bituminată – şi un singur strat,
când stratul hidroizolator se face cu Butarom – pentru a nu-i reduce din secţiune. Restul stratului se opreşte pe
conturul ştuţului. Peste toate aceste straturi se introduce apoi corpul sifonului de pardoseală prin presare
puternică în pereţii mufei, având grijă ca stratul hidroizolator să nu se rupă. Corpul sifonului se va introduce astfel
în mufă încât partea superioară a sifonului să fie la nivelul stratului anticorosiv şi de uzură al pardoselii. Spaţiul
rămas gol între stratul anticorosiv şi de uzură şi corpul sifonului se va umple cu masa anticorosivă pe bază de
polimeri în funcţie de structura pardoselii care execută.

FIŞA TEHNOLOGICĂ DE EXECUŢIE NR. 6


pentru jgheaburi pentru colectarea şi vehicularea apelor cu ţunder şi produse petroliere

Pentru executarea acestor jgheaburi se folosesc următoarele materiale:

F.6.1. Materiale anticorosive şi de uzură.

- plăci de bazalt topit şi recristalizat de următoarele tipuri:

- plăci plane cu grosimea de 30 mm;

- profilele curbe de fund în funcţie de deschiderea jgheabului.

F.6.2. Materiale de pozare:

Pentru pozarea plăcilor şi profilelor din bazalt topit şi recristalizat se va folosi un mortar de subturnare executat în
compoziţia următoare, la m3:

- 600 kg ciment M 30 sau Pa 35;

- nisip 0-1 mm.

F.6.3. Materiale de rostuire:

Se va folosi acelaşi mortar ca la pct. F.1.2.

Rosturile admise între plăci vor fi de max. 3 mm, în medie de 2 mm.

F.6.4. Betonul de pantă.

Betonul de pantă se va executa cu tehnologia descrisă în fişa tehnologică nr. 2, cu următorul dozaj la m 3:

- 400 kg ciment F 25, M 30 sau Pa 35;

- 70% nisip granulat 0-3 mm;

- 30% pietriş mărgăritar cu granulaţie până la 10 mm.


F.6.5. Se recomandă ca execuţia să înceapă de la vărsarea în predecantor spre cuptor şi instalaţia de răcire sub
presiune.

Plăcile şi profilele de fund se vor aşeza la cotele indicate în desen.

Nu se admit sub nici un motiv goluri de fixarea a plăcilor în mortarul de subturnare.

F.6.6. În timpul efectuării lucrărilor se va respecta Normele de Tehnnica Securităţii Muncii în Construcţii şi se vor
lua următoarele măsuri:

- evitarea căderii de corpuri în lungul jgheabului unde este deschisă canalizarea;

- montarea făcându-se în locuri înguste, munca se va face obligatoriu sub supravegherea şefului de echipă;

- muncitorii care manevrează plăcile şi profilele din bazalt vor fi echipaţi cu palmare protectoare.

[top]