Sunteți pe pagina 1din 40

GHID PRIVIND PROIECTAREA, EXECUŢIA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

PARDOSELILOR LA CONSTRUCŢII ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ


ACTIVITĂŢI DE PRODUCŢIE

Indicativ NP 013-96

Cuprins

* DATE GENERALE
* PROIECTAREA PARDOSELILOR
* EXECUŢIA PARDOSELILOR
* ASIGURAREA CALITĂŢII PARDOSELILOR
* ANEXĂ

1. DATE GENERALE

1.1. Scop şi necesitate

Prezentul ghid cuprinde elementele necesare tuturor factorilor implicaţi, potrivit legii, pentru alegerea unui anumit
tip de pardoseală pentru spaţiile destinate activităţilor de producţie.

Ghidul stabileşte caracteristicile tehnice şi criteriile de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească


pardoselile destinate activităţilor de producţie.

De asemenea, în ghid sunt indicate soluţii de principiu pentru categorii de pardoseli, ce corespund
caracteristicilor tehnice prezentate.

Criteriile şi nivelurile de performanţă corespunzătoare diferitelor activităţi de producţie, precum şi detaliile de


execuţie pentru pardoselile prezentate, fac obiectul unor serii de reglementări specifice, sau a certificatelor de
agrement emise pentru diverse produse pentru pardoseli.

1.2. Terminologie

1.2.1. Simboluri ale activităţilor de producţie

Pentru simplificarea utilizării, ghidul cuprinde simboluri şi explicitări pentru activităţi de producţie.

Simbol al activităţii de producţie Activitatea de producţie

A "Alimentar" Procese tehnologice din industria


alimentară (carne, lapte, legume şi fructe,
morărit şi panificaţie, uleiuri comestibile,
alcool şi băuturi alcoolice şi nealcoolice
etc.)

B "Chimică anorganică" Procese tehnologice din industria chimică


anorganică

C "Ceramică şi sticlă" Procese tehnologice din industria sticlei,


ceramicii, materialelor refractare şi
abrazive

D "Prelucrare prin deformare" Prelucrarea metalelor prin deformare


(laminare, presare etc. pentru obţinerea de
ţevi, profile, table, sârme etc.)

E "Electrotehnică şi electronică" Procese tehnologice din industria


electrotehnică, electronică, automatică etc.

F "Tehnica frigului" Procesele industriale de prelucrare sau


depozitare la temperaturi negative

G "Gudroane" Procese de prelucrare cocsochimică

H "Hârtie" Procese tehnologice din industria celulozei,


hârtiei şi poligrafiei

J " Prelucrare electrochimică: Prelucrarea metalelor prin procedee


electrochimice sau speciale

K "Industrie uşoară" Procese tehnologice din industria uşoară


(textile naturale şi sintetice, pielărie şi
blănuri naturale sau din înlocuitori etc.)

L "Lemn" Procese tehnologice din industria lemnului

M "Prelucrări mecanice" Prelucrarea metalelor prin procedee


mecanice

N "Nuclearo-energetică" Procese tehnologice din industria


energetică şi nucleară

O "Chimică organică" Procese tehnologice din industria chimică


organică

P "Petrochimică" Procese tehnologice din prelucrare a


petrolului (pentru obţinerea de produse
"albe", uleiuri minerale, unsori, vaseline
etc.) şi a gazelor combustibile (pentru
obţinerea de produse derivate)

R "Prelucrarea termică" Prelucrarea metalelor prin procedee


termice (elaborare de turnare aliaje, forjare
etc.)

1.2.2. Condiţii specifice care apar în exploatarea pardoselilor datorită acţiunii agenţilor agresivi sau ca măsuri
preventive.

Cod Condiţii specifice Calitatea cerută pardoselii


1 2 3

ANTICOROZIVE
1 Medii şi noxe corozive chimic

BIOREZISTENTE
2 Medii corozive biologic

REZISTENTE LA
3 Industrializarea şi manevrarea PRODUSE PETROLIERE
produselor petroliere

REZISTENTE LA
4 Degajări radiaţii nucleare RADIOACTIVITATE

REZISTENTE MECANIC
5 Acţiuni statice

REZISTENTE LA UZURĂ
6 Uzură din circulaţie sau din abraziunea
vehiculării pulberilor tehnologice sau a
suspensiilor

REZISTENTE DINAMIC ŞI
7 Acţiuni dinamice (circulaţie, şocuri, ADERENTE
lovituri) şi asigurarea integrităţii,
stabilităţii dimensionale şi aderenţei la
straturile suport

ANTIDERAPANTE
8 Posibilitatea derapărilor în traficul
tehnologic

ELASTICE
9 Elasticitatea îmbrăcăminţii pardoselii
(stratul de uzură)

ELECTROIZOLANTE
10 Pericol de electrocutare

ANTISTATICE
11 Pericol de explozie datorită atmosferei
explozive sau substanţelor explozive

ANTISCÂNTEIE
12 Preîntâmpinarea producerii scânteilor
prin şoc mecanic

REZISTENTE LA FOC
13 Pericol de incendii şi explozii

LAVABILE
14 Necesitatea de spălare

REZISTENTE LA
15 Rezistenţă la acţiunea materialelor de IGIENIZARE
dezinfectare, de igienizare sau de
decontaminare
REZISTENTE LA
16 Necesitatea de decontaminare DECONTAMINARE

LIPSA PRAFULUI
17 Producerea prafului prin uzură

FĂRĂ DEGAJĂRI DE
18 Curăţenia şi puritatea mediului NOXE

IMPERMEABILITATE LA
19 Impermeabilitatea la gaze şi (sau GAZE ŞI VAPORI
vapori a îmbrăcăminţii pardoselii
(stratul de uzură)

TERMOREZISTENTE
20 Rezistenţă la sarcini şi şocuri termice

NEGELIVE
21 Rezistenţă la cicluri îngheţ-dezgheţ

IMPERMEABILITATE LA
22 Rezistenţă şi impermeabilitate la APĂ
acţiunea apei

CALDE
23 Confortul termic la contact

FONOIZOLATOARE
24 Atenuare zgomote

REZISTENTE LA VIBRAŢII
25 Atenuarea vibraţiilor la îmbrăcămintea
pardoselii

1.2.3. Tipuri de pardoseli

Prezentul ghid se referă la totalitatea pardoselilor ce se execută în spaţii unde se desfăşoară activităţi de
producţie. Structuri de principiu ale pardoselilor sunt prezentate la pct. 2.6.

Cod Strat uzură Exemple

1 2 3

Pardoseli din mase şi mortare a) - epoxidice


I polimerice turnate în câmp
continuu b) - poliesterice

(planşele 1, 2, 3) c) - poliuretanice

d) - acrilice modificate

Pardoseli din materiale a) - parchet din lemn masiv


II lemnnoase
b) - pavele din lemn
(planşele 4, 5)
c) - calupuri lemn
Pardoseli din piatră artificială a) beton simplu turnat pe loc;
III nearsă (conglomerate artificiale
tip beton de ciment b) ciment sclivisit;

(planşele 6, 7, 8) c) ciment rolat

d) mozaic turnat pe loc

e) plăci şi dale prefabricate dni


beton nemozaicat;

f) plăci prefabricate din beton


mozaicat

g) beton simplu cu agregate dure,


turnat pe loc;

h) plăci prefabricate din beton


mozaicat cu agregate dure;

i) beton rutier

j) beton antiscânteie

Pardoseli din piatră artificială a) plăci din gresie ceramică


IV arsă (produse ceramice) glazurată sau neglazurată;

(planşele 9, 10) b) cărămizi sau plăci din gresie


antiacidă

c) cărămizi refractare

Pardoseli din membrane a) covor PVC dur special


V polimerice
b) dale PVC dur special;
(planşele 11, 12)
c) membrane din polietilenă de
înaltă densitate

d) membrane din polipropilenă de


înaltă densitate

Pardoseli din cauciuc a) covor cauciuc;


VI
(planşa 11) b) dale cauciuc;

Pardoseli din materiale a) asfalt antiscânteie;


VII bituminoase
b) asfalt antiacid cu agregate dure
(planşa 13) şi răşini sintetice

VIII Pardoseli din beton cu - granule concasate din fontă


îmbrăcăminte din granule
metalice (planşa 14)

Pardoseli din elemente a) plăci din bazalt topit recristalizat


IX prefabricate de bazalt sau grafit
b) cărămizi sau calupuri din bazalt
(planşa 15) topit recristalizat

c) plăci grafal (grafit + răşină


fenolică)

Pardoseli din beton cu a) de fontă;


X îmbrăcăminte din plăci metalice
b) de oţel;
(planşa 16).
c) de alamă.

[top]

2. PROIECTAREA PARDOSELILOR

2.1. Principii de alegere a pardoselilor

2.1.1. Proiectarea pardoselilor necesită iniţial elaborarea temei de proiectare de către beneficiar care să cuprind:
domeniul şi capacitatea de producţie, niveluri de performanţă ale activităţilor, termenul de punere în funcţiune etc.

2.1.2. Tehnologul, pe baza temei de proiectare, propune variante tehnologice cu diferite niveluri de performanţă şi
complexitate, din care beneficiarul trebuie să aleagă una dintre ele.

2.1.3. Tehnologul de profil, funcţie de tehnologia adoptată, trebuie să stabilească parametrii instalaţiei de variaţie
a acestora, pentru a da posibilitatea alegerii unei pardoseli care să corespundă scopului propus.

2.1.4. Tehnologul de profil stabileşte acei parametrii care pot influenţa durabilitatea în timp a pardoselii destinate
procesului tehnologic funcţie de valorile minime şi maxime ale variaţiei acestor parametrii, sau a unor accidente
ce pot surveni în timpul exploatării construcţiei.

2.1.5. La alcătuirea documentaţiei de execuţie pentru pardoseli, proiectantul de specialitate este obligat să
satisfacă cerinţele stabilite de tehnologul de profil, cu respectarea actelor normative specifice în vigoare.

2.2. Principii de alcătuire a structurilor de pardoseli

2.2.1 Fiecare tip de pardoseală are în principiu, următoarea alcătuire:

a) îmbrăcămintea (strat de uzură), care este supusă direct tuturor sarcinilor şi acţiunilor rezultate din exploatare.

b) stratul suport (de rezistenţă), care primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi o transmite fundaţiei sau
elementului de rezistenţă pe care este aşezată pardoseala; în unele situaţii aceasta cuprinde şi un strat de
nivelare şi de pantă.

În funcţie de condiţiile specifice, pot apare şi alte straturi (de izolare, termică, fonică, hidrofugă).

2.2.2. Alcătuirea structurii pardoselii se va stabili prin proiectare, în funcţie de natura terenului de fundaţie sau a
elementului de rezistenţă pe care este aşezată pardoseala, de destinaţia încăperilor, precum şi de solicitările la
care va fi supusă pardoseala în timpul exploatării.

2.2.3. În situaţia în care pardoseala este amplasată direct pe teren, stratul suport va fi alcătuit din:

- strat pentru ruperea capilarităţii compus din pietriş şi nisip, nealterate, rezistente la mediile cu care pot veni în
contact (bazalt, granit cuarţos, calcar, dolomită etc.);

2.1.6. Specificaţii de performanţă pentru pardoseli

Cod Cerinţe Condiţii tehnice Criterii de performanţă


1 2 3 4

- natura substanţelor chimice (medii acide,


1 I Rezistenţă şi Rezistenţă la medii alcaline, medii oxidante, uleiuri şi
stabilitate coroziune emulsii, solvenţi, substanţe petroliere);
chimică
- intensitatea solicitărilor chimice
(concentraţie);

- temperatura soluţiilor lichide agresive;

- durata de contact (permanent sau accidental);

- alternanţa soluţiilor agresive din punct de


vedere al naturii chimice, concentraţiei şi
temperaturii, precum şi spălării accidentale sau
din abundenţă);

- depuneri de substanţe pulverulente

- rezistenţa la medii cu bacterii;


2 Rezistenţa la
coroziunea - rezistenţa la medii cu mucegaiuri;
biologică
- rezistenţa la medii cu ciuperci;

- rezistenţa la substanţe de origine animală

- intensitatea admisibilă (radiaţii);


3 Rezistenţa la
radiaţii nucleare - durata admisibilă (radiaţii)

- comportarea la încărcări permanente sau


4 Rezistenţa la accidentale;
acţiuni statice
(sarcini, - durata maximă admisibilă a încărcăturilor
încărcări) accidentale

5 Rezistenţa la - intensitatea admisibilă a circulaţiei;


uzura din
circulaţie şi la - viteze; admisibile
abraziune din pentru
pulberi şi - debite; pulberi sau
suspensii suspensii
tehnologice - durate de acţionare tehnologice

- comportarea la acţiuni de impact a diferitelor


6 Rezistenţa la obiecte caracterizate prin:
acţiuni dinamice
(circulaţie,  forma (rotunjită, muchii vii)
şocuri, lovituri)  duritatea materialului

 * frecvenţa de aplicare
- natura materialelor;
7 Stabilitatea
dimensională - rigiditatea stratului suport

8 Aderenţa la
straturi suport

9 II Siguranţa în Comportare - rugozitate (unghi de frecare)


exploatare antiderapantă

- modul de elasticitate static;


10 Comportare
elastică - modul de elasticitate dinamic

11 Izolaţie electrică - rezistenţa la izolaţie (Riz)

- rezistivitatea de descărcare (RE);


12 Protecţie
antistatică - rezistenţa de scurgere la pământ

- putere calorifică/densitatea sarcinii termice


13 III Siguranţă la Comportarea la
foc foc - temperatura de aprindere;

- emanaţie fum şi gaze toxice;

- rezistenţă la foc;

- clasa de combustibilitate;

- viteza de propagare a flăcării la suprafaţă

- scântei prin şoc mecanic (lovire);


14 Protecţie
împotriva - scântei prin abreziune (frecare)
generării
scânteilor

- lavabilitate;
15 IV Igiena, Comportarea la
sănătatea acţiuni de - grad de permeabilitate;
oamenilor, curăţire şi
refacerea şi igienizare - rezistenţă la acţiunea substanţelor de
protecţia igienizare;
mediului
 soluţii de spălări (detergente,
dezinfectante, acide, leşii etc.);
 substanţe de dezinfecţie;
 temperaturi ale soluţiilor de igienizare;

 aburi utilizaţi la sterilizări


- rezistenţă la uzură;
16 Protecţia
împotriva - producere pulbere;
producerii
prafului (prin - producere particule
uzură)

- toxicitate;
17 Protecţia
mediilor - degajări de noxe
alimentare

- chimică;
18 Comportarea la
decontaminare - biologică;

- nucleară

- limite maxime şi minime de temperatură;


19 V Izolaţie termică Rezistenţa la
şi hidrofugă şocuri termice - periodicitatea admisibilă
şi/sau îngheţ-
dezgheţ

- coeficient de conductibilitate termică;


20 Protecţie şi
izolare termică - punct de rouă

21 Comportare la - grad de permeabilitate


acţiunea apei

- permeabilitate la vapori;
22 Comportare la
acţiunea - acţiunea vaporilor asupra materialului
vaporilor

23 Asigurarea - comportarea la similarea căldurii


confortului
termic la contact

- indice de izolare la zgomot de impact;


24 VI Protecţia Caracteristici
împotriva fonoizolatoare - indice de izolare la zgomot aerian
zgomotului şi a
vibraţiilor
25 Caracteristici de - modul de elasticitate dinamic
protecţie
împotriva
incendiilor

NOTĂ:

A. Criteriile de performanţă enumerate nu sunt exhaustive, ele sunt funcţie de condiţiile tehnice specifice
domeniului de exploatare a pardoselilor.
B. Mediile diferite acţionează singular sau simultan de la caz la caz.

În situaţia în care pardoseala este amplasată sub nivelul pânzei freatice, stratul de rezistenţă va fi prevăzut cu un
suport alcătuit din:

- strat suport din beton cu grad de impermeabilitate minimum P4;

- strat de hidroizolaţie;

- strat pentru protecţia hidroizolaţiei;

- strat suport de rezistenţă din beton armat.

2.2.4. Planşeele pe care se execută pardoselile trebuie să fie suficient de rigide pentru ca deformaţiile acestora
să fie cât mai mici.

2.2.5. Pentru pardoselile care implică asigurarea unei scurgeri rapide a soluţiilor agresive se vor prevedea
suplimentar peste stratul de rezistenţă un strat de pantă spre sifoane, rigole sau canale de colectare din beton.
Pantele pentru pardoseli care nu sunt amplasate în medii corozive vor fi de 1%. În medii puternic corozive şi
numai local, pantele vor fi de maxim 2%. Pantele doliilor vor fi de minim 1%. Sensul pantelor va fi astfel ales încât
să asigure îndepărtarea apelor agresive de pereţi, stâlpi, socluri, fundaţii etc.

2.2.6. Pe planurile de execuţie se va indica poziţia sifoanelor de pardoseală şi pantele spre sifoane, rigole sau
canale.

2.2.7. În funcţie de solicitările rezultate din condiţiile de exploatare, de alcătuirea constructivă şi de modul de
realizare, stratul de uzură al pardoselilor poate fi:

- turnat pe loc în câmp continuu (cu sau fără rosturi);

- asamblat din elemente prefabricate.

2.2.8. Documentaţia de execuţie, elaborată de proiectantul de specialitate, va cuprinde obligatoriu următoarele


detalii pentru:

 racordări între pardoseli şi pereţi prin scafe şi pliante (pct. 2.7., planşele 17, 18, 19, 20);
 continuitatea şi etanşeitatea rosturilor de dilataţie ale construcţiei (pct. 2.7., planşele 21, 22, 23);
 continuitatea straturilor de pardoseală la rigole şi canale (pct. 2.7., planşele 24, 25, 26, 27, 28);
 continuitatea straturilor de pardoseală la sifoane (pct. 2.7., planşele 29, 30);
 treceri şi străpungeri tehnologice pentru conducte, cabluri sau tubulatură prin piese de trecere cu etanşări
(pct. 2.7., planşele 31, 32, 33);
 continuitatea straturilor de pardoseală la postamenţi grei (fundaţii independente) (pct. 2.7., planşele 34,
35, 36, 37);
 socluri şi postamenţi uşori realizaţi pe suprafaţa pardoselilor.

2.2.9. Toleranţele de la planeitate admise, pentru fiecare tip de îmbrăcăminte de pardoseală sunt următoarele:

Toleranţa de
Nr. planeitate (în
Îmbrăcămintea pardoselii
crt. mm la 2 m
lungime)

- Răşini sintetice turnate în câmp continuu


1 1
- Membrane polimerice (PVC, dur special şi PEID,
PPID)

- Covor şi dale din cauciuc

- Parchet de lemn
2 2
- Mozaic turnat pe loc

- Plăci şi dale prefabricate din beton nemozaicat

- Plăci prefabricate din beton mozaicat

- Plăci prefabricate din beton mozaicat cu agregate


dure

- Plăci din gresie ceramică glazurată sau neglazurată

- Cărămizi sau plăci din gresie antiacidă

- Beton de ciment cu granule concasate din fontă

- Plăci grafal (greafit liat cu răşină fenolică)

- Beton simplu turnat pe loc


3 3
- Ciment sclivisit

- Ciment rolat

- Beton simplu cu agregate dure turnat pe loc

- Beton rutier

- Plăci din bazalt topit recristalizat

- Cărămizi sau calupuri din bazal topit recristalizat

- Plăci metalice (fontă, oţel, alamă)

- Materiale bituminoase
4 4
- Pavele sau calupuri din lemn

2.2.10. Toleranţele de la planeitate ale stratului suport (de rezistenţă) sunt:

 maxim 20 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime la suprafaţa pământului de fundaţie pregătit pentru


executarea pardoselilor;
 maxim 15 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime, în cazul stratului suport din nisip şi maxim 20 mm în
cazul stratului suport din pietriş, balast sau piatră spartă;
 maxim 10 mm, faţă de dreptarul de 2 m lungime, la suprafaţa stratului suport rigid (din beton sau beton
armat).

2.3. Condiţii specifice proceselor tehnologice componente ale activităţilor de producţie

2.4. Tipuri de pardoseli compatibile cu activităţi de producţie

2.5. Tipuri de pardoseli compatibile cu condiţiile specifice proceselor tehnologice

2.6. Structuri de principiu ale pardoselilor

Tipurile de pardoseli, notate I-X şi descrise la punctul 1.2.3. sunt prezentate schematic în planşele 1, 2, 3, 4, 5, 6,
7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

Fiecare planşă care cuprinde câte trei structuri se referă la:

a - pardoseală aplicată direct pe terenul de fundare


b - pardoseală aplicată pe terenul de fundare care se află sub nivelul apei

c - pardoseală aplicată pe un planşeu din beton

Pardoselile din mase şi mortare polimerice turnate în câmp continuu (I) pot fi anticorozive (planşa 1 sau
anticorozive şi antistatice (planşele 2 şi 3 diferenţiate prin modul de rezolvare a structurii conductibile).

Pardoselile din lemn (II) pot fi din parchet (planşa 4) sau din pavele sau calupuri din lemn (planşa 5).

Pardoselile din piatră artificială nearsă (conglomerate artificiale tip beton de ciment) (III) sunt prezentate în
planşele:

 nr. 6 pentru structuri a căror strat de uzură este beton cu criblură din roci naturale dure, cu tratament de
suprafaţă;
 nr. 7 pentru structuri a căror strat de uzură este format din mozaic turnat, cu tratament de suprafaţă;
 nr. 8 pentru structuri cu strat de uzură din dale de beton mozaicat.

Pardoselile din piatră artificială arsă (produse ceramice) (IV) sunt prezentate în:

 planşa nr. 9 - structuri de pardoseli din cărămizi antiacide sau plăci de gresie antiacidă;
 planşa nr. 10 - structuri de pardoseli din placaje duble de cărămizi sau plăci de gresie antiacide.

Pardoselile din membrane polimerice (V) se pot aplica prin lipire (ca şi cele din cauciuc VI) şi structurile
respective sunt prezentate în planşa nr. 11 sau prin ancorare (planşa nr. 12).

Structurile de pardoseli bituminoase (VII) sunt prezentate în planşa nr. 13, cele din beton cu îmbrăcăminte din
granule metalice (VIII) în planşa nr. 14, pardoselile din elemente prefabricate pe bază de bazalt sau grafit (IX) în
planşa nr. 15, iar cele din beton cu îmbrăcăminte din plăci metalice în planşa nr. 16.

2.7. Detalii de alcătuire pentru scafe şi plinte, rosturi de dilatare, canale şi rigole, sifoane, străpungeri şi
postamenţi grei

Detalii de alcătuire a elementelor de pardoseală sunt prezentate schematic în planşeele 17, 18, 19, 20, 21, 22,
23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37. Astfel:

 scafe şi plinte pentru pardoseli:

 din mase şi mortare polimerice turnate în câmp continuu - planşa 17;


 din beton sau mozaic, în câmp continuu - planşa 18;
 din placaje anticorozive - planşa 19;
 din placaje bituminoase - planşa 20;

 rosturi de dilatare pentru pardoseli:

 din mase şi mortare polimerice turnate în câmp continuu - planşa 21;


 din beton sau mozaic turnate sau din materiale bituminoase - planşa 22;
 din placaje antiacide - planşa 23;

 canale în pardoseli:

 din mase şi mortare polimerice turnate în câmp continuu - planşa 24;


 din placaje anticorozive - planşa 25;
 din placaje duble - planşa 26;
 din materiale bituminoase - planşa 27;

 rigole în pardoseli din placaje antiacide - planşa 28;


 sifoane de pardoseli pe:

 sol - planşa 29;


 planşee - planşa 30;

 străpungerile pentru conducte pot fi rezolvate cu:


 manşoane metalice - planşa 31;
 manşoane din PVC dur - planşa 32;
 manşoane din plumb - planşa 33;

 postamenţi grei aplicaţi pe pardoseli:

 din mase şi mortare polimerice turnate în câmp continuu - planşa 34;


 din beton sau mozaic turnate în câmp continuu - planşa 35;
 din placaje antiacide - planşa 36;
 din materiale bituminoase - planşa 37.

[top]

3. EXECUŢIA PARDOSELILOR

3.1. Condiţii tehnice care se impun executantului

3.1.1. Lucrările de execuţie trebuie obligatoriu bazate pe respectarea strictă a documentaţiei tehnico-economice
elaborată de proiectant.

3.1.2. La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai produse şi procedee prevăzute în proiect, certificate sau pentru
care există agremente tehnice, astfel încât să se realizeze cerinţele de calitate.

3.1.3. Orice modificare legată de nivelul dotărilor şi posibilităţilor tehnologice de execuţie trebuie să fie însuşită de
proiectant şi acceptată de beneficiar.

3.2. Reguli generale pentru executarea lucrărilor de pardoseli

3.2.1. Pardoselile se execută de personal specializat şi atestat sub controlul permanent al cadrelor tehnice
competente.

3.2.2. Lucrările de pardoseli se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie.

3.2.3. Controlul materialelor întrebuinţate, a dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru
executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

3.2.4. Atât la transport, depozitare, cât şi la punerea în operă până la darea în exploatare, trebuie să se asigure
condiţiile de microclimat specifice fiecărui tip de material, în conformitate cu recomandările proiectanţilor, a
reglementărilor specifice sau a producătorilor de materiale.

3.2.5. Înainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire
centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact al conductelor
cu planşeul şi pardoseala.

3.2.6. Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai
mari etc. se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar şi ciment.

3.2.7. Conductorii electrici se montează în teci rezistente chimic sau protejate anticorosiv, închise la capete cu
materiale de etanşare, de asemenea rezistente chimic, amplasate sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului)
acoperit cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.

3.2.8. Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după constatarea că, execuţia stratului
precedent este corespunzătoare.

3.2.9. De regulă, prin execuţie se va asigura aderenţa straturilor între ele cu excepţia cazurilor în care, prin
caietul de sarcini nu sunt date alte indicaţii.

3.2.10. Pardoselile pe strat din beton turnat direct pe pământ, se vor executa numai după o prealabilă cercetare
şi pregătire prin compactare a pământului.
Pământul trebuie să îndeplinească condiţiile de rezistenţă şi umiditate în raport cu sarcinile primite de la
pardoseală şi cu rolul funcţional pe care trebuie să-l îndeplinească aceasta.

În cazul pământurilor sensibile la umezire (PSU) se vor lua măsuri de siguranţă în conformitate cu prevederile din
"Normativul privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe terenuri slabe", indicativ P7-77.

3.2.11. Stratul suport din agregate trebuie să fie bine compactat, astfel ca, sub încărcăturile din exploatare să nu
se caseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii.

3.2.12. Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. În zonele suprafeţei unde apar neregularităţi
care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin şpiţuirea, curăţirea şi spălarea sa, după
care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

3.2.13. Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat, precum şi
atunci când acest strat îl constituie pardoseli vechi de beton, cărămidă, piatră etc. este necesar ca aceste
suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apă de eventualele impurităţi praf sau resturi de
tencuială. Curăţarea se va face cu mături şi perii.

3.2.14. Atunci când este necesar, se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat
de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el
îmbrăcămintea pardoselii.

3.2.15. Pantele pardoselilor se vor realiza:

- la pardoseli executate direct pe pământ, prin nivelarea corespunzătoare a acestuia;

- la pardoseli executate pe planşee sau pe un strat suport din beton printr-un beton de pantă cu grad de
impermeabilitate P4 turnat sub pardoseală;

- la pardoseli cu suprafaţa mică (până la 20 m2), prin variaţia grosimii stratului suport al pardoselii.

3.2.16. Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în
alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.

3.2.17. Executarea îmbrăcăminţii (stratul de uzură) pentru fiecare tip de pardoseală se face pe baza proiectului
de executţie şi a condiţiilor impuse de producătorul de materiale pentru pardoseli.

3.3. Tehnica securităţii muncii şi protecţia împotriva incendiilor pe timpul execuţiei lucrărilor de pardoseli

3.3.1. În timpul executării lucrărilor de protecţie şi reparaţie a pardoselilor se vor respecta cu stricteţe măsurile de
tehnica securităţii muncii prevăzute în:

- Norme republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.
34/1975 şi 60/1975.

- Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii - ordin 9/N/15.03.1993.

3.3.2. La executarea lucrărilor de protecţie anticorozivă şi reparaţie a pardoselilor anticorozive se vor respecta
măsurile de prevenire a incendiilor prevăzute în:

- Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor


aprobate cu Decretul nr. 290/1977, completate cu Normele Generale aprobate prin ordin comun MI - MPLAT, nr.
381/1219/MC din 1994.

- Norme tehnice de proiectare şi realizarea a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P 118-83.

- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, indicativ C 300/1994, aprobat cu ordinul nr. 20 N/1994 al MLPAT.

- Măsuri şi reguli de protecţia muncii prevăzute în normele de fabricaţie ale materialelor anticorozive utilizate.

3.3.3. În afară de normele menţionate se fac şi următoarele precizări:


- în încăperile în care se execută structurile de pardoseală trebuie să se asigure o ventilaţie eficace;

- în spaţiile de lucru, pe toată perioada în care se execută lucrări cu folii, straturi multiple şi mase anticorozive din
polimeri (amorse, mase de şpaclu, chituri de pozare şi rostuire), se interzice categoric fumatul, aprinderea
vreunui foc, iar instalaţiile electrice (cabluri şi echipamente) trebuie să fie corespunzătoare cerinţelor pentru
utilizarea în atmosferă potenţial explozivă;

- se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeţelor, a materialelor din fibre sintetice sau lână, care pot produce
scântei, datorită încărcărilor electrostatice ce se formează prin frecare;

- muncitorii care execută protecţia, precum şi persoanele care supraveghează lucrul trebuie să poarte costum
special de protecţie şi mănuşi de cauciuc;

- la întreruperea lucrului cu materialele menţionate muncitorii trebuie să-şi cureţe mâinile cu acetonă, după care
se spală cu apă, detergent sau săpun şi se ung cu glicerină;

- păstrarea alimentelor şi servirea mesei la locul de muncă sunt strict interzise.

[top]

4. ASIGURAREA CALITĂŢII PARDOSELILOR

4.1. Sistemul calităţii

Realizarea unei calităţi corespunzătoare a pardoselilor trebuie să se înscrie în prevederile Legii nr. 10/195,
precum şi în seria de standarde SR ISO 9000 şi EN 45000, referitoare la calitatea construcţiilor în general.

Astfel, sistemul calităţii în construcţia pardoselilor trebuie să reprezinte ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate
etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora.

Prin reglementări tehnice se stabilesc în principal condiţiile minime de calitate cerute în construcţii, precum şi
modul de determinare şi verificare a acestora. În acest sens se prevăd:

- verificări ale proiectelor pentru executarea tipurilor de pardoseli;

- verificări pe parcursul executării lucrărilor de pardoseli;

- recepţia pardoselilor;

- urmărirea comportării în exploatare;

- întreţinere, reparaţii şi postutilizări.

4.2. Obligaţii şi răspunderi ale tehnologilor de profil

Tehnologii care stabilesc procesul de producţie ce urmează să se desfăşoare în spaţiile construite, au


următoarele obligaţii şi răspunderi:

a) să prezinte proiectanţilor cerinţele de exploatare şi mediu specifice procesului tehnologic, precum şi condiţiile
tehnice şi criteriile de performanţă ce se impun pardoselilor în încăperile în care se desfăşoară activităţi de
producţie;

b) să prevadă posibilele accidente tehnologice care pot conduce la:

 deversări pe pardoseală de soluţii chimice agresive (cu precizarea naturii chimice, a concentraţiilor şi
temparaturilor mediilor agresive respective);
 noxe şi degajări de medii agresive;
 încărcare electrostatică a pardoselii prin frecare (a utilajelor şi/sau circulaţiei personalului);
 posibilităţi de producere a scânteilor prin şocuri mecanice;
 alunecări pe pardoseală a personalului sau a utilajelor;
 posibilităţi de producere incendii.

c) să prezinte condiţiile de curăţare, spălare şi igienizare care se impun pardoselilor în conformitate cu procesul
tehnologic.

4.3. Obligaţii şi răspunderi ale proiectanţilor

a) în baza cerinţelor şi nivelurilor de calitate care au fost formulate de tehnologi să aleagă structura de
pardoseală adecvată;

b) structura de pardoseală trebuie să fie în concordanţă cu reglementările tehnice în vigoare;

c) materialele care sunt prevăzute în structura de pardoseală trebuie să corespundă cerinţelor de calitate impuse
de Legea calităţii;

d) să asigure prin proiect toate detaliile de execuţie specifice structurii de pardoseală;

e) să elaboreze caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi
reparaţiile pardoselilor;

f) să stabilească prin proiect fazele de execuţie şi să participe pe şantier la verificările de calitate legate de
acestea;

g) să stabilească modul de tratare a defectelor apărute în exploatarea pardoselilor.

4.4. Obligaţii şi răspunderi ale executanţilor

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi neconcordanţelor constatate în proiecte, în vederea


soluţionării;

b) începerea execuţiei lucrărilor numai în condiţiile legii şi numai pe bază şi în conformitate cu proiecte verificate
de specialişti atestaţi. În mod deosebit, la executarea pardoselilor la care pot să apară atmosfere potenţial
explozive trebuie să se lucreze în conformitate cu cerinţele CEI 79-17 şi CEI 79-19;

c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat
prin personal propriu, cu responsabili tehnic cu execuţia atestaţi;

d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei
şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

e) soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, numai pe baza


soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

f) utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru
care există agremente tehnice care conduc la realizarea cerinţelor;

g) respectarea proiectelor şi a detaliilor de execuţie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător


cerinţelor;

h) supunerea la recepţie numai a lucrărilor care corespund cerinţelor de calitate;

i) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele
de recepţie a lucrărilor de pardoseli.

4.5. Verificări pentru asigurarea calităţii, pe parcursul executării lucrărilor

4.5.1. Prevederi generale

a) Orice lucrare de execuţie a unei pardoseli va fi începută numai după verificarea şi recepţionarea suportului,
operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective, înclusiv în ce priveşte
realizarea elementelor geometrice.
b) Toate materialele care intră în componenţa unei pardoseli se vor utiliza numai după ce s-au realizat
următoarele operaţii:

- verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării a certificatelor de calitate, care să confirme că sunt
corespunzătoare normele în vigoare;

- depozitarea şi manipularea în condiţii care să evite orice degradare a lor;

- efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în operă, dacă este cazul, la solicitarea proiectantului, a
beneficiarului sau a organelor de control abilitate.

Betoanele şi mortarele vor fi introduse în lucrare numai dacă sunt însoţite de documente din care să rezulte cu
precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

c) Verificările de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli sunt:

- aspectul şi starea generală;

- corespondenţa cu proiectul în ceea ce priveşte:

 elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);


 aderenţa stratului de uzură la stratul suport;
 dimensiunile şi etanşeitatea rosturilor;
 racordările cu alte elemente de construcţii sau instalaţii.

4.5.2. Verificări necesare la execuţia lucrărilor de pardoseli anticorosive (mase şi mortare din polimeri şi placaje
cu cărămizi sau gresii anticorosive)

a) Recepţia lucrărilor se va face pe măsura executării fiecărui strat component al structurii de pardoseală,
constatările făcute fiind consemnate în procese verbale pentru lucrări ascunse.

Nu se va începe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseală decât numai după remedierea
deficienţelor constatate la stratul anterior (dacă este cazul).

b) La stratul de beton de rezistenţă al pardoselilor se va verifica: marca betonului, grosimea, armarea, aspectul
betonului, cota de nivel a suprafeţelor betonului.

c) La betonul de egalizare şi de pantă se verifică în timpul execuţiei marca betonului şi gradul de


impermeabilitate, pe bază de analize de laborator.

Suprafaţa betonului de egalizare şi de pantă trebuie să fie lipsită de fisuri, crăpături, spargeri, goluri şi nu trebuie
să fie friabilă. Dacă stratul de beton este friabil, acesta se îndepărtează până la suport sănătos şi se reface în
mod corespunzător.

La betonul epoxidic şi betonul epoxidic cu adaos de gudron se va verifica: întărirea, grosimea stratului în
amplasamentul sifoanelor de pardoseală, rugozitatea suprafeţei.

De asemenea, se va verifica executarea corectă a ridicăturilor verticale, scafe, reborduri la străpungeri, goluri de
montaj etc.

d) Înainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton epoxidic cu adaos de gudron de
protecţie anticorozivă şi uzură se va verifica umiditatea betonului de rezistenţă şi respectiv a betonului de
egalizare şi de pantă.

Umiditatea se verifică cu umidometrul, în cel puţin un punct la fiecare 10 m 2. Nu se admite aplicarea straturilor de
protecţie anticorosivă pe suprafaţa cu umiditate mai mare decât cea prescrisă în normativul C 56-85.

e) Verificarea calităţii materialelor de protecţie (materiale de pozare, rostuire, materiale de amorsare, placaje
anticorozive, materiale aplicabile sub formă de masă de şpaclu) se face prin examinarea certificatelor de calitate
şi vizual. În caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor încercări ce se vor efectua la furnizor sau la un alt
laborator de specialitate.

f) Verificarea stratului de hidroizolaţie anticorozivă în cazul materialelor aplicabile în straturi multiple se va face
vizual urmărindu-se continuitatea hidroizolaţiei.
În cazul hidroizolaţiei din folii anticorozive se va verifica aderenţa, prin ciocănire cu un ciocan de lemn pe
întreaga suprafaţă, insistându-se la margini şi îmbinări. În cazul în care se constată defecte de lipire ce depăşesc
10 cm2 la fiecare 10 m2 de suprafaţă verticală, se va înlătura folia pe aceste zone şi se vor repara porţiunile
defecte.

g) În cazul placajelor anticorozive se va proceda la ciocănirea tuturor plăcilor la 24 ore de la pozare. În cazul
depăşirii defectelor admise de maximum 10 cm2 la fiecare 10 m2 suprafaţa verificată, se va proceda la înlocuirea
plăcilor sau cărămizilor neaderente.

În timpul pozării se va verifica, la terminarea fiecărei suprafeţe de


100 m2, respectarea dimensiunilor rosturilor şi adâncimii de îngropare a placajului, conform proiectului.

Verificarea se face prin măsurători directe.

În cazul unor abateri mai mari decât cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor, lăţime + 2 mm şi - 1 mm,
adâncime + 2 mm), se va proceda la îndepărtarea placajului din zonele de defecte.

Verificarea întăririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 măsurători pe 5 m 2 de placaj, prin zgâriere cu
un cui de oţel. Dacă se constată pătrunderea cuiului prin materialul de rost, se va proceda la înlocuirea acestuia.

h) La stratul de protecţie anticorozivă şi de uzură din mase de şpaclu epoxidice, se va verifica întărirea suprafeţei
(prin minimum 3 măsurători la
10 m2) prin zgâriere cu un cui de oţel.

Se va verifica de asemenea, planeitatea suprafeţei, pantele către sifoane de pardoseală, străpungerile pentru
conducte şi cable electrice, postamente pentru utilaje, scafe şi plinte la pereţi şi stâlpi.

i) Pardoselile anticorozive continui şi discontinui recomandate în normativul C 56-85 se pot da în exploatare după
minimum 15 zile de la terminarea execuţiei. În această perioadă este obligatoriu să se menţină în halele în care
au fost executate o temperatură de min. + 20oC, pentru reticularea completă a maselor anticorozive utilizate.

4.5.3. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din materiale lemnoase

La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica:

a) fixarea în stratul de poză alcătuit din nisip (se consideră că aceasta este bună când la şase lovituri date în
acelaşi loc cu maiul de 35 kg de la 50 cm înălţime, înfundarea maximă a pavelei este de 3 mm); verificarea se va
face câte una la fiecare 100 m2;

b) deschiderea şi uniformitatea rosturilor; abatere maximă admisă este de ± 1 mm, faţă de prevederile
prescripţiilor tehnice, frecvenţa verificării va fi de 5-6 sondaje la fiecare 100 m 2;

c) umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adâncimea minimă de 30 mm; verificarea se
va face cu frecvenţa de două, trei sondaje la fiecare 100 m 2;

d) existenţa rosturilor continue umplute cu mastic bituminos în lungul pereţilor, în jurul maşinilor, străpungerilor
etc.;

e) abaterea maximă admisă la lăţimea acestor rosturi este de ± 5 mm;

f) mărimea şi continuitatea pantelor; abaterea maximă admisă este de ± 2,5 mm/m;

g) componenţa şi grosimile straturilor succesive; abaterea maximă admisă este de ± 10% din valoarea grosimii
straturilor.

La acest tip de pardoseală nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.

La pardoseli din parchet se vor verifica:

a) dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic; abateri admisibile sunt conform
prevederilor din STAS 228/1-80.

b) umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton; maximum admis 3% (pentru nisip se
determină conform STAS 4606; pentru mortar de ciment sau beton se determină cu aparatul "Higromette" sau
prin aplicarea cu o pensulă curată pe o porţiune de 2x5 cm din suprafaţă, a unei soluţii de fenolftaleină în alcool,
în concentraţie de 1%; la umidităţi peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se colorează în violet sau în roz
intens);

c) menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum +5 oC şi umiditatea relativă a aerului de


maximum 65%;

d) planeitatea şi orizontalitatea pardoselii; abaterea maximă admisă este de 3 mm, în cazul planeităţii suprafeţei
şi de ± 2 mm/m în cazul orizontalităţii pardoselii;

e) montarea la acelaşi nivel a lamelor sau panourilor alăturate;

f) mărimea rosturilor dintre lamele sau panouri; în câteva puncte izolate, lăţimea maximă admisă a rosturilor este
de 0,5 mm;

g) calitatea rândeluirii (nu se admit asperităţi la palpare);

h) fixarea lamelelor pe suport (la sărituri de 30 cm nu se admite, ca pardoseala să se mişte sau să scârţâie, în
cazul prinderii cu cuie; în cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocănire uşoară cu un ciocan de zidar, sunetul
trebuie să fie plin);

i) existenţa rosturilor lângă pereţi.

4.5.4. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din piatră artificială nearsă executate cu suprafeţe continui

La pardoselile din piatră artificială nearsă executate cu suprafeţe continui, se vor verifica, conform STAS 2560/1
şi STAS 2560/3:

a) aspectul, starea generală a suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţele verticale;

b) planeitatea şi orizontalitatea, abatere maximă admisă este de două unde cu săgeată de maximum ± 2 mm;

c) pantele, dacă sunt prevăzute în proiect; abaterea maximă admisă este de ± 2,5 mm/m, dar numai în porţiuni
izolate;

d) denivelarea dintre panourile adiacente rosturilor de dilataţie maximum admis ± 1,0 mm;

c) corespondenţa între poziţia rosturilor de dilataţie şi al îmbrăcăminţii şi cele ale stratului suport;

f) aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);

g) în cazul îmbrăcăminţilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua şi verificările prescrise
în caietul "Betoane" din normativul C 56-85.

La aceste tipuri de pardoseli se vor întocmi procese verbale de lucrări ascunse numai pentru armături şi stratul
de acoperire a acestora.

4.5.5. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din piatră artificială arsă sau nearsă executate din elemente
prefabricate

La pardoselile din piatră artificială arsă sau nearsă executate din elemente prefabricate se vor verifica, conform
STAS 2560/1 şi STAS 2560/3:

a) planeitatea şi pantele: abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1;

b) denivelările dintre două elemente prefabricate alăturate; maximum admis: ± 0,5 mm, pentru plăci prefabricate
din piatră artificială arsă sau nearsă şi ± 1,00 mm, pentru cărămizi şi dale de beton prefabricate pe şantier;

c) corespondenţa între poziţia rosturilor de dilataţie ale îmbrăcăminţii şi cele ale stratului suport;

d) aderenţa la stratul suport (prin ciocănire cu ciocanul de zidar);

e) mărimea rosturilor; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1.
La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.

4.5.6. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din covoare şi dale flexibile

La pardoselile cu covoare şi dale flexibile din clorură de polivinil, polietilenă şi polipropilenă de înaltă densitate şi
cauciuc se vor verifica:

a) dimensiunile covoarelor şi dalelor flexibile; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361 şi
STAS 7915;

b) aspectul şi starea generală a suprafeţei stratului suport; nu se admit adâncituri, bavuri sau alte asperităţi;

c) umiditatea stratului suport; maximum admis este de: 2,5% (în procente de greutate), iar măsurarea se face
prin metodele indicate la "pardoseli din parchet";

d) menţinerea climatului din încăperi la temperatura minimă de + 16 oC şi umiditatea relativă a aerului de


maximum 65%;

e) aspectul şi starea generală a suprafeţei pardoselii; nu se admit: pete, porţiuni în relief sau adâncituri, colţuri şi
margini nelipite, umflături şi denivelări la rosturi;

f) mărimea rostului dintre două fâşii de covor alăturate sau două dale flexibile alăturate; lăţimea maximă admisă a
rostului este de: 0,5 mm lăţime la covor şi 0,4 mm lăţime la dale flexibile;

g) aderenţa la stratul suport (la proba prin ciocănire uşoară cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie plin);

h) modul de croire şi păsuire a unui covor (dala flexibilă) la racordarea sa cu o pardoseală de altă natură, la
străpungeri sau la contactul său cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc. (margini asigurate contra
împiedicării).

La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.

4.5.7. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din materiale bituminoase

La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica:

a) denivelările stratului suport; abaterea maximă admisă, izolat este de: 15,0 mm, în cazul unui strat suport
elastic şi ± 10,0 mm, în cazul unui strat suport rigid;

b) pantele stratului suport, dacă sunt prevăzute în proiect; abaterea maximă admisă, pe porţiuni izolate, este de:
± 5 mm/m, în cazul unui strat suport elastic şi ± 3 mm/m, în cazul unui strat suport rigid;

c) aspectul şi starea generală a suprafeţei pardoselii;

d) planeitatea suprafeţei pardoselii; abaterea maximă admisă este de două unde cu săgeatat de maximum ± 4,0
mm, dar numai pe porţiuni izolate;

e) aderenţa la stratul suport; verificarea se face prin lovire (îmbrăcămintea este aderentă dacă prezintă un sunte
plin).

La acest tip de pardoseală nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.

4.5.8. Verificări necesare la execuţia pardoselilor din beton cu granule metalice

Pe parcursul executării lucrării se verifică în mod special respectarea următoarelor condiţii:

a) abaterile de la planeitatea stratului suport vor fi de cel mult două unde, cu săgeata de maximum 2 mm, sub
dreptarul de 2 m lungime, aşezat în orice direcţie pe suprafaţa stratului suport;

b) realizarea mărcii betonului stratului de bază al îmbrăcăminţii pardoselii;

c) respectarea compoziţiei amestecului de alice din fontă, în vederea realizării reţelei indicate;
d) realizarea unei aderenţe perfecte a stratului cu agregate metalice (îmbrăcămintea pardoselii) la stratul de bază
al pardoselii, prin ciocănire uşoară cu un ciocan de zidar (sunetul trebuie să fie plin);

e) realizarea rezistenţei la uzură a mortarului cu agregate metalice; determinarea se va face după trecerea a 28
de zile de la executarea îmbrăcăminţii pardoselii, conform prevederilor din STAS 5501; "Pietre artificiale.
Determinarea uzurii prin frecare uscată", pe un număr de trei probe cu suprafeţe de minim 50 cm 2 carotate din
structura pardoselii.

Uzura se exprimă prin pierderea din înălţimea epruvetei şi va fi de maxim:

- 1 mm, pentru o grosime de 3 mm a îmbrăcăminţii pardoselii;

- 1,6 mm, pentru o grosime de 5 mm a îmbrăcăminţii pardoselii;

Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.

[top]

5. ANEXĂ

LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE

1) LEGEA nr. 10/1995 - Lege privind calitatea în construcţii.

2) C 35-82 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor.

3) C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

4) C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.

5) C 219-85 - Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor anticorozive.

6) C 300-94 - Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi


instalaţii aferente acestora.

7) STAS 228/1 - Pachet din lemn masiv pentru pardoseli. Condiţii generale.

8) STAS 2559 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Îmbrăcăminţi din asfalt turnat pentru pardoseli.
Condiţii tehnice generale de calitate.

9) STAS 2560/1 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Pardoseli din piatră naturală şi artificială.
Elemente geometrice.

10) STAS 2560/3 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

11) STAS 3344/2 - Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Condiţii tehnice generale de calitate.

12) STAS 3430 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Pardoseli. Clasificare.

13) STAS 5501 - Pietre artificiale. Determinarea uzurii prin frecare uscată.

14) STAS 7361 - Covor şi dale din policlorură de vinil.

15) STAS 7915 - Covor şi dale din policlorură de vinil, pe suport textil.

16) STAS 11.004 - Pardoseli organice pentru încăperi cu pericol de explozie. Determinarea rezistenţei de
descărcare şi a rezistenţei de scurgere a sarcinilor electrostatice.

17) STAS 11.543 - Materiale electroizolante solide. Determinarea rezistenţei de izolaţie şi a rezistivităţii de volum
la temperaturi înalte.
18) NP 49-89 - Instrucţiuni tehnice provizorii privind alcătuirea şi executarea pardoselilor antistatice şi
antiscânteie.

19) SR ISO 9000: 91 - Standarde pentru conducerea calităţii şi asigurarea calităţii; ghid pentru selecţie şi
utilizare.

20) Decret 290/1977 Norme generale de protecţie împotriva şi Ordin MI-MLPAT incendiilor la proiectarea şi
realizarea nr. 381/1219/MC din 1994 - construcţiilor şi instalaţiilor.

21) Ordin 9/N/15.03.1993 - Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.

[top]