Colectiune Bujoreanu 1885 Vol 3 PDF

Sr/0 P4( 261
1 131_,I0=---1C.A_ 3= IJEG-ISI, A.TITM.E

CO LLECTIUNE
DE
MITIRILEMANIE1
VECHI I CELE NOM
CITE S'At PROMULGAT DE LA 1 IANUARIE 1875 SI PANI L
FINELE ANULUI 1885.
LEG1, PROCEDURE, REGULAMENTE, .

TRATATE , CONVENTIUNT , DECRETE , INSTRUCTIUNT , FORMULARII, TARIFE,
TABLOURI , STATUTE , CONCESIUNI , ETC.
DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :
Pravila 1ii Vwdle Lava, Pravila lui Mziteiü Remind), Pravila de la

Govora, Legile turee pentru proprietutea din Dobrogea.
DE
1OA1 M. BUJOIMANU
-N7 0 I-J 13 M TTi.

PARTEA I.
III
BUCUIR ESCi
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATORII ROMANI)
26, STRADA ACADEMIEI, 26.
1885.
www.dacoromanica.ro
,.......=11
13IMLIOTI-IMO.A. DM LMG-ISLATITTI\TM
COLLECTIUNE
DE
LEGIUIRILE RCIANIEI
VECHI 1 CELE NOUI
CITE S'At PROMULGAT DE LI 1 IANUARIE 1875 ,1 DINA LA
FINELE AMA 1885.
LEM, PROCEDURE, REGULAMENTE,

TRATATE , CONVENTIUNT , DECRETE , INSTRUCTIUNT , FORMULARII , TARIFE ,
TABLOURT , STATUTE ,. CONCESIUNT , ETC.
DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :

Pravila lid Vasile Lupu, Pravila lui Mateifi Basarab, Pravila de la
Govora, Legile three pentru proprietatea din Dobrogea,
DE
IOAN M. BUJOREANU
VOLTIMIT I-J I II
,-,..,-"..---.,,--,-----------"
BUCURESC1
TIPOGRAFIA AC A DEMIEf ROMANE (LABOR ATOM ROMANf)
26, STRADA ACADEMIEI, 26.
18545,,
www.dacoromanica.ro
PREFATA.
Consecuent sareinei ce 'mi am impus de a publica treptat le-
gile vechi si nuol, ast-fel ca acdsta Colectiune sa formeze Bib li-
otheca 6e legislatiune veche si nuo6 a T6re1 , preeint publiculul
acest Volum III in aceleasi conditiunl ea voluméle I si II aparute
deja.
Lucrarea fiind colosala. si cheltuelile insemnate , am clivisat
volumul III in dou6 parti :
Partea I a acestui volum III, contine din legile vechl : Pra-
vila lid Vasile Lupu, Pravila de la Govora, Pravila lid 0212ateiii Ba-
sarab ii Legge iia-ce ale proprietti din Dobrogea. Tar din legile
nuol : Ale Eforiel spitalelor civile din Bucuresci, ale Epitropiei
ospicielor Sf. Spiridon din Iasi cele emanate dp la Illinisteriul
de externo, si. cele administrative, judeUane si comunale.
Partea II, care este sub presa, contine legile: judiciare, finan-
ciare, militare, culte, instructiune, agricultura, comercik lucrari
publice, cal ferate, telegraf si posta, penitenciare, medicale, etc.
Ast-fel se completéza volumul TIE cu legiuirile promulgate
pan& la finele anulul 1885.
Trimiterile si notitele necesaril sunt trecute in acest volum ca
si in cele dou6 volume precedente.
La finele Partei II a volumului III se- va face dou6 table de
materil a legluiritor, una pe specii, si alta -alfabetica, intocmal ca
cele trecute la finele volumulul II a acestei Colectiuni.
I. M. Bajore_Inu.
www.dacoromanica.ro
LEGIUIRI TECIII.
www.dacoromanica.ro
CARTE ROMANSCA.
DE INVATATURA DE LA.
PRAVILELE IMPARATESTI
§I DE LA ALTE GIUDETE
CU ZISA SI CU TOATA CHELTUtLA A LUI
VASILTE VOEVODUL
DOtTL TATLLI
, Aerappo-vml.
DEN MULTE SCRIPTURI TALMACITA
DEN LIMBA ILENE sca PRE LIMBA ROMANESCA

iN T1PARUL DOMNESC S'AU TIPARIT IN MANISTIREA A TkiEl-SVETITELE IN I40
DE LA HRISTOS 1646.
www.dacoromanica.ro
STIITURT IN STEMA DOMNIET MOLD9VE1
De fi vezi cand-va serum gróznie,

Sa nu te mirt cand set orate( putéivic,
Ca putérnicul putiredl inchiimeste.
Si slant& podocchcil sehizmeste.
Cap de buJr .si la domnif mold ovinesti
Ca puterea rush Wort sa D socotesti;
De unde mani Mama Vic lauda '81-au facut eale
De-acolo i Vas;le Vod us Norma luerurile sale,
Cu invalaturt ce n tara s« temec,uiVe,
Nemuritor Num(' pe lume hie zidé§te.
www.dacoromanica.ro
TOr CEIA CE SANT CRESTINI PRAYOSLATNICI
ONE VA CETI CA SA ilsITELECI
Cum isvoresc 0 es tome apele den mAre si direptinttucredintalón Vasilie VoevodaDonn.,

Inpärtindusa: s rAschird pren kte vinele panal si birnitorul Orel Moldovel, urmand urma
mantuluT de adaph tot parr:Antal, asa intr'a- celor bunt si intalepp dompl, socotind nepu-
testa chip- 0 svintele scripturi isvorl¢c 0 es tinta i slabacianea acestul loc i inputinarea
-dentru inOlepciunea Dumnezairel i alte tote isvOrelor svintelor scripturl i altor invAtA-
Invetaturele cele bane drept acOia iarA0 turf, i canoscAnd 'nevoia ce va veni i sea-
cum vedem pre top ii4à1lepiIi puternicil hi- derea asupra Omenilor ce vor fi locuitorF in
mei cu mare osradie sinevointA si cu mita tara Moldovel fiind fara invAtAtarit vor fi dea-
-cheltueala cearcl i sap: pAmantul i mester- pururea insatatl i 1ipsiT ca si cum are fi in-
-¢uguesc -de gasasc de acele vine de isvor cle tr'un be säcetos fara da apA, 0 mai vratos.
.apd, i daca le gasesc bucuranduse, forte- is- vAzind nedreptAtile i asuprOkle mi¢eilor ca-
-cusit cu mare me¢tersug silesn d,e scot aeele 'tele fac eel neinvAtap i ne'ntalegatorl dire-
izvore papa', n feta pAinAntulul pentrn binele &Grit' i giuclOtele cla preia tote scaunele
o repausul a -multi ce lAcuesc pre ace] lot, MoldoVeijreptaceia ta multa osradie s'aii
asa iaste i isvorul svintelor scrIpturl. Malp nevoit MAriea-Sa den cereat pre multe tArT
intelepp i puterdiel inparap cu multa rugl si pang, l-au indreptat D-zeu dOn gasit OmenT ca
nevoinVA l cu mare osradieis'au cumpatat (Mu aceia desalt i filosoft dOu scos den carp e-
cercat parka s'au spodobit de au gasit isvorul linestT i lAtinestl tOte tocmelele céle bune si
vietei eel nescAzut, ce SA dice svanta scripturA, giudetele celor haul \cre¢tinT i svinp inpa-
cu multä dragoste i bacurie lamil I-au a- rap, carele ea, o lumina lumineaza: i ,aratAi.
TAtat pentru binele i folosul a multI, dup'a- tot lucrul celor intunecall i pro01 si ne'nvA--
-ceia pre urma br cu haul invi4Atura ca o OAT ca sa cumiscé. Strambatatea tuturor i sA.
movie tuturor InpreunA le-au lasat 0 mai vra- giudece-pre direptate, ?abate sa chiarna acum
tos celor lipsiT i InsAtatl de Invetatura i pen- pravilele inpArAtestP, acéstea. intelepciuni
tint ca cum nu póte nime a raeui In acesta acOstea invataturT ne-au dat ¢i ne-an lAsat
lume WA de apà. asa nu póte fi zucb fara In- no6 tuturor rodulul romanesc -ca sa: ne fie
Wtatura; cum dice Isaiea prorocul : zavistia noi5 deapururea isvor de vieata, In v ecl ne-
-cuprindepre Omenil cel neinvatati. Drept aceia scAzut si nesfräsit. a.
0 al nostru prea luminat intru erefingtate
1Dupg tocmeala i nevointa Mtiriet-Sale Domnului, datu-s'aa inv4àtur i mie until reef mic si nice de o
lreaba a Mdriei-Sale rob, Evstratie biv-logefet, de am scos aciaste pviIe i le-am talmAcit den scrisOie gre-
-ceasci pre limba Romaneased ca 55 pOtS intelege tett.
PRAITILE
TOCIATE ALEASE SCOASE PENTRU WTI LUCRATORII PAMANTULUT, ANUME : PENTRIY
PLUGART, PENTRU L'OCRATORIT VIELOR, PENTETJ AMITY I PENTRU PASTORT, ARATAND
INPREUNA. TUTUROR GIUDETUL I CERTAREA CR LI SA VA DA FIE'ST CARTIEA
DUPA DEALA SA, CARIT VOR INBLA CU NEDIREPTATE
Pentru plugari curnva indraznOscA, a esi den hotarul s6n si

apace hotarul, de-aprópeluT sAu.
za. Pricina dental. v. De va esi nestine den hotarul sëu i va
micsura hotarul vecinuluT sOu, de va face a-
a. CadesA a tot plugariul sa'sT are si sa'sT cOsta la vrOmea pluguluT candu'¢I ama pamln-
lucreze pamantal cu direptate, iara: sa: nu tul, sa'¢I pearda: Acrul i osteneala ce va fi
www.dacoromanica.ro
6 PatiVILA. TASIF..E LtIPU
&cut acolo; iar a. de va, 11 schimbat hotarul s'are ice sa sape sau sa cosascl undeva saw
candus'au sarnanat samanta atunce sa's1 alt lucru ceva sa fa& la Vre un loc undeva
piarz i samanta i artur i OM Dicta ce acestia sa fiie volnicI sá strice acea tocmala.
va face acel pamant ce au samanat pre loc acea linpartela,
strain, pentru cace au calcat hotarul altuia. I. Don sate de vox al/ea swig pentru hota-
g. Orl eine den plugarI de va intra In parul sau pentru pamanturl, acolo sa socotease5.
mantul altuia de'l va ,ara sau'l va i samana giudetele sa. faca direptate sa dea acel 1r3c..
si nu va fi Intrebat pre stapanul pamantulul, pentru carele sa pricesc, acesta sal dea celora
dam invatatura, ca sä nu ia nemica dentea-- ce sa va afla el 1-au linut maI multa. vréme,
cel pamant nice pentru munca hal nice pen- alegand cand va fi hotar bateau, tinerea Cea
tru aratura nice den róda ce va face, i 'me- veche aceia biruiaste, cumu s'are zice curn s.
cum alta ce nice samanta ce au aruncat aco- va afla c'au tinut eel den vecl asa s5. rit-
lea nice acert ca sa nu aihit voe sa, o ia. nile neclatit.
d. De si vor tocmi dol plugarl ca sa'sl al. De va lua nestine vre un pamant de la
schimbe pamanturile rnainte de vternea sa- vre un om saran ea sal are 0 sa vor fi tocmit
manaturel, i dupa aceia unul den dansil va sa le fie inparte, aceasta. tocmala sa. stea pre
vrea A. Int Ora, de va fi apucat cela-l-alt sa. loc, earl de sa, vor fi tocmit sal j samene sk
,fie samanat pamantul nu vor putea IntOrce, fie tocroala adevarat
iara de nu, va fi samanat raci unul pot sa., vi. De A. va tocmi vre un luerator 0 de va
strice acea tocinalk, iara de sa va prileji cela lua asupra sa sa lucreze o vie si 'va lua 0 a-
ce va sa strice tocniala, sä nu fie arat pi ravona de la stapan va Incepe a lucra si4
cela-l-alt va fi arat atunce ca sa are si cela dupa. aceia sI. 'a cli ce au facut i o va pa-
si dna va ara s intórcá sa'sl ia eine* pa- rasj dealucrarea, dam invatatura unul ca. a-
mantul i sa fie o tocmala stricata. cesta sa. plateasca stapanulul cat va fi fost
e. De sa. vor tocmi do plugarI sa schimbe pretul vie! i viea tot sa fie a stapAnu-san
niste pamanturl, verI notia, veri vechl. i le cumul s'au fost.
sa va afla unul den dansil sa fie luat ma! mic gi. De O. va apuca nestine de vre un laz..
paniant i mal prost, acolea sI sa, socotesca strein parasit, sa. fie spinos i phn de padure,
sit'l mai dea si dentr'alt pamant sa fie tocma, de vréme ce sa, va afla cl iaste altuT luerAtor
iara de li va if fost tocmala asa ifrecum va pentru trticla ce va fi pus acolo de'l va fi cu-
fi sa nu mal dea nemicA. ratit treI anl sa sa hranésca cu róda lul, far&
s. (1). De savor to cmi dol plugarI sa. schimbe decil Sa fie iara'sl a stäpanulul ce au fost mat
niscare pannanturI denaintea a dol sau a trel de mutt.
marturl i tocmala lor s'au grait sI. fie statar di. Un om Ore eine daca va grad i va
tore, acea tocmall ca sa stea intreaga ii ade- slabi de nu va mat putea sa'sl Iucreze vfra.
VArata i neclatita.
z. Un plugar Ore carele d.c slYa prilejksa sau curatitura sau alta ocina. ce va avea sau
aiba a sa, parts cii cineva pentru vre un ph- &And va fugi de sa. va Instraina, atunce acea.
mant samanat i niesI va. intreba Intaiu la orina sa fie pre sama domniel sau a stapanu-,
giudet sa vaza, cumul va merge legea,.ce 'va lul a cut va fi locul, acestiea sa. ocramascl.
Merge la pamant fara stirea celuia ce l'au sa- si sa. ia rOda ce va fi, taxa de O. va IntOrce a-
manat i fara stirea giude(ulul leculta aceluia cel om i va yem la 1ocu'0, ea sa nu aIbil nime
si sa va apuea de va sacera, acesta macar de treaba cu ocinele luT nice sal cee alta nemica,
i s'are si veni sit fie a 10 pre diriptate iara ce sa fie In pace.
ca O. nu i sa. dea nemica, iara de va fi j pa- ei. Taranul dad ya fugi den sat si'l vor
rat la giudet si del va fi fäcut giudetul carte ramanea pamanturile sau viele sau curAtu-
sa tie el. dada sa va zfla c'au parat pre stramb rile, ceia ce sa. vor hrani denteacele aceia ca
pi n'au avut el tretia, acesta den r6da ce va fi sa alba. al plati dajdea i tOte greutatilecate's
strans sa Intercainapol de doa. orl pre cat va prespre an cum au fost platind si el and au
fi luat. fost de fata., iara de nu vor vrea sa platescil
n. Orl eine sä va afla c'au faiat padure, pre cat -vor lua el denteacelut fugit de doa.
sau au sapat de au Mout laz pre locul altuia, orl pre cat au luat sa dea giudetulul.
0 mal apol de'l va fi lucrat sau'I va fi sama- Si. Ceia ce vor lua ocine pentru datoril si
nat, dam Invatatura ca sI. nu ia nemiel den- mal vratos pentru camata de vreme ce sI. va
teacea recta. arata c'au mancat rOda dentr'acea ocina., mat
f. (2). De sa va fi prilejit nescul sesl imparta mull de 7 al, atunce ca sa socotesca giudetul
vre un lucru sau vre un loc Indesine, cumu tot venitul ce va fi fost denteacea ocinA, deci.7
(1) AcéstA !Herâ are sunetul lul z si forma Mord a.
(2) Acestit fiterg se citeste ea fe si are roma liters! 0 tiliats fn. jos cu 0 finis mgrginitit fn fature en dowL
virgule .0.,
www.dacoromanica.ro
Pakintdi 'VASIL& LIIPII 7
giumatate den tot se. numere i s'e. face. sa. fie Cu stapanul pamantulul, si dad va Teni vre-
capete sa sa iosoreze den datorie. mea de nu va lucra pamantul bine cum sa
zi. Margand nestine pre un drum va afla cade, ce va samana avi. fiesta cum, acesta au
vre un dobitoc, de va fi undeva vatamat, sau nu ia nemica den rócla ce va face acel pa-
ft mort, atunce fiindul mill va spune stapa- meat pentru cad cu minciunele lul au ama-
Nnu-sau. iare. stapanul boulul I va prepune git pre .stapanul pamantulul.
icl3re cela ce fi-au spus c'au ucis el dobitocul, kd. De va fi luat cineva vre un luerator vre
acesta de nevoe sa giure pentru vatamd- o vie de la vre un om sarac ca su o lucreze
tufa, eara de mórtea dobitoculul, 'Jaime nu se. 0 se. Inpartä vinul in doo, si acesta de nu
giadeea. sä va nevoi sa lucreze tote lucrurile la vre-
(1) ni. Cand vafugi taranul de la locul 0 de mea lor ce o va nurnal Ingaima sau de o va
la stapanu-sau, nime nicaiure sU nu'l priime- lasa desgradita, acesta 'sa's piarzä munca i se.
sea, iara de'l vasipriimi de o data desrag nu ia nemica den rócla viol.
intOrea. inapol la satul lul de unde iaste; iara ke. Plugariul acela ce va lua parnant In
de va II avand vre o treba ca aceia cu dans, parte de la vre un om sarac, iara mainte de
acesta ce 1-au priimit ca sA aiba al spune ce va veni vremea lucrulul sa va parasi i va
treaba catra domnul acelul sat, iar a. de va porunci omulul celuia cu parnantul cum nu,
mestersugui Intealt chip si va calca pravila, póte sal lucreze, lana acesta sä va leni §i va
acesta ca sá platesca la domnie-vi. litre de lasa pamäntul nelucrat, su nu aibä nice o
argint t kd. litre boiarinulul aceluia acul paguba cela ce au fost namit pamantul.
va fi taranul, i inteacesta chip se, aiha in- ks.Plugariul ce va lua pAmAnt in parte de
demnare de la domnie ca sa lntóreataranul la cineva ce va E dus In vre o cale si
sal duel de unde au fost, ear& el sa ramae va parasi i nu'l va lucra, acesta ca sa eta-,
-ou tóta paguba i cheltuiala. teasce indoit rócla pamantuluf.
II. De va ma nestine de la altul boil sd are
cu. dans i va muri boul, se, socoteasca giude- Pentru furtmagul
tele de sa va afla c'au Murit boul intr'acel Pricino a doa.
Lem ce I-au fost dobandit sa lucreze cu dans,
sA nu aiba nice o paguba, iarä de va U murit kz. De sa va: afla vre un hicrAtor de vil, la
Intealt ,lueru atunce ca s plateasca boul vremea oand s sap& viile, atunce sa fie ft/-
deplin. rat vre o sap& sati vre un harlot si dad va
1) k. De va lua nestine vre un dobitoc, trece vremea sapatulul sd va oblici si s va
vadi luerul, ca sh plateasea atatea zile cute
cal sail bou, fare, de stirew stapanulul acul au fost trecute de cand au Lrat el sapa. In-
iaste, i sa va, duce4n vre o cale undeva ce va teacest chip va plati si cela ce va fura secere
6 plata', ce sa zice chiriea. ca Sal plateasca la vremea seceratului sag cutitul la -vremea
indoit ; iarA de sa va prileji au móra pre cale taiatulul viilor, sau sacurea cAnd tae omul
sal dea doo vite drept pna on ce fial de do- latrine In padure si alte ca acestea.
bitoc va U. ki. De va tura nestine clopot de la dobi-
toc, de la fie ce fel de dobitoc, si de sä va
Pentru ceia ce vor 1uprti róda ce vac:1i, sal batu ea pre un fur, Iara de a va
vor fi samAnat In parte. prileji sa piae i acela dobitoc, ea se. DMA al
plati cela ce au Lrat clopotul.
ka. Un plugar ce Va fi samanat samanta sa kf. De se. va afla vre un viiar,sau vre on
In pamant strein si va fi cheltuit tóta, chel- grAdinar sa fie LrAnd la locul ce pezeste el,
tueala sa, i de va indruzni sa's! care snopil acele sa'sf piarzA simbria si sa fie betut ca
fara de stirea celuia cu parnuntul, ca un fur un fur.
ca sa's1 piarza tóta recla de pre acel pamant. I. De su va gasi cine-va vre un pastor de
kv. Partea celuia ce sarnana pre locul al- 0, su fie mulgand oile stapanu-seu boric 0
tuia de va fi sitmanta lul i cu tóta ch,eltueala de va fi vanzind fruptul, sa'sI piar4A simbruk
,sArlit a LI f (9) snopl i acelul ce au dat pasi sA fie bAtut fOrte.
mantul un snop ; iara cela ce Iva lnparti in- la. De va fura nectine miristea altuia, sit
tr'alt chip iaste blastamat de D-zeu. o plAteascA indoit.
Iv. De va fura nestine cal sau bou, ca sal
pentru ceia ce samAng, Inparte plateasca de done on i sa fie butut fOrte si
cum 11 s cade si InpartA au plateasca i treapädul dobitoculut catu'l
va fi purtat.
kg. De va lua vre un plugar pamant strain lg. Cela ce va fi vrut su fure bou din ci-
samene si SEI vor tocrni sA inparta n doo readA i va fi gonit pre vAcar c fiind cireada.
(15 AcéstA 1iter a are forma de ita grecese stur 14 slavon.
www.dacoromanica.ro
8 P1iAV114 VASILE -LUP17
MA pastor Vor fi-date niseare gadine de vor Tied -0 vatatngtura, eara sara ak Va afla thoul
fi ,stricat i alte vita. acestuia ca sa i sa mita au. cu piciorul frant, au cornul sant, au de
ochil, sk fie orb. vre un ochiu orbit, sau i aitirea vataraat, sa
ld. Gala ce Ara lura snopi, sau va- freca giure vacariul cum-nu wig-a:cut el vre um vi-
spicada.vremea de secere, de'l vor prinde all clecug ci cum nu ctie nemica de vatamarea
bata i saI ea hainele tote cu de va fL fost a- boulul, ta. fie !apace.
tune! imbracat. me. De vreme ce va giura vacariul, cum nu
le. Cala ce vor infra in vie sau In porn& ctie do perirea boului, neci de vatamatura lul.
yentru sa manance numal poarne, sa nit se lark' mai apoi sit va vadi i sa va arata ca
'carte ; Wit de se va arata lucrul cum au do! sau cu trei Marturl Omeni de credinta
,rners sa. fare, sal bata i sá le-la I. hainele cum au giurat stramb, acestuia sa i sa tae
0 Is. Ceia ce or fura plug, sau her de. plug, limba, sa plateascil pagoba cell"l cu boul.
sau giug, ci de sa vor gAsi, sa socoteasca den ms. Vacariul ce va arunca, cu toeagul cela
de di s'au furat pang in ce di s'au g.sit, dace qa pacte vacele i va vatama vre o vita, au IT
plateasca pre tOt a. diva ate vi (12) aspn va frange piciorul, au II va vatama ochiul, a-
ri,..fac v. (2) potronicl de argint, sau- cat sa pasta nu va fi Fara de paguba ce va plati pa-
Ira (la unul om ce Iticreazä pe di. guba stapanulul, ittra de o va 101 cu piatra.,
lz. Cala ce vor fura carol altuia, sau de'l atunce nu va plati paguba
vor arde, si plateasca 2 preturl.
In. De vor fi intr'un sat nicte Omani furl, ,Peutru paguba co fac dobitoacole
§i de'l vor prinde cu furtucag, sal bat a. ca Pricina a
pre -micte furl i si intórca tot celuia eel vor
fi fura4 iara de vor fura cl a doua. Ora, sal mr. De va afla nectine un dobitoc in vie,
bath' i sal intórca doue pretun Mina co pa- sau in pamantul cu panea. sau intr'alt loc, vi
guba; iara de vor fura ci a treia Ora., sa. le va fi facand pagulia, ci nu va spune stapana-
sceta. ochkal orbeasca. Ica a cut este bouf de vreme ce axe aci care
lf. Cala ce va umbla de va fura nóptea paguba ce i-au Meat si de va ucide acea vita,
bucate sa u alte bauturi2 sal fie- certarea ca sau i va frange piciOrele, sau o va orbi, atunce-
ci alter furl. sal deadobitoc pentru dobitdc.
mn. and so va prileji vre un dobiioc sit
Pentru pdstori co sI qice iracarfi fie a fata ci va pacte pre toed altuia, ci acela
boariT ce pasc cirety cc local mei va ingadni ce o va goni degraba
Pricina a trea de a va osteni sao de o va lovi cii ceva, ci
dinteacea osteneala sau loviturit sit va. pri-
m. Vacariul sau boariul, de sa va lua in leji de va lepada, neingaduitorut sa plateasca
cireada lul vre o vita streina de la plug ci sa vita.
va amesteca cu alte vita, i dupa aceea sa va mf. titnd va gasi nectine un dobitoc facand
tampla acea vita de o vor strica gadinele, sa
arate stapanulul semmul ace vita perite, ci paguba undeva la vre uu loc, ci daal va ga-
daca sa va cunecte ia va avea nici 9-Certare. si nu'l va marturisi domnu-seu eel va tala ure-
ma. Un vacatkcle va lua asupra sa un bou chile sau coda sau 11 va orbi, ca sa null mat
sa1 pawl si del va perde inteace 4i ce,l'au ia n. stapanu-sen, ci sal den alt bou sanatos.
De va afla nectine mascur sata dulau ci
luat, de va spine stapanu-seu Intr'ace zi zi- alt dobitoc stricand i factind paguba la loath
cand eata liana in cutare loc ti am vedut boul
si paria iyz cutare, decii nu'l ctiu ce s'ail facut, lu1, ci de o data va spume stapanuseu, gin va
de va dice aca nu va plati houl iar a. de nu va slobozi, iara el va face ci al doile rand iaracl
fi dat dire inteacea zi, va plati bout aca. ci de sit va prileji ci pana a treia Ora sal
Vacariul de va lua demaneta bon tie facit paguba, ci del va taia cOdal sau de va
la plugariu, i boul nu sava tinea in cireada cu si ucide. sit n alba neci o nevoe.
alte vita ce s v imparti i va intra in nis- na. De va infra dobitocul In vie sac in po-
4are pani sau in Vii sati in alta ci face paguba, met c va cadea in vre o grOpit sau sit va in-
sa plateasca vacariul paguba, iara sambria sa -para in gard ci va muri, ca sit na alba ned o
s. dea sa nu sa. opreasca. nevoe cela eft viea sari cuyornatul,
mg. Vacariul de.va lua bou de Ia plugariti nv. Orl ce fel de dobitoc vrand O. sae paste
sal pasta si de va peri boat, sa giure vaca- gard, la vie sau la pomet, ci de sa va inpara,
nul pre numelelulDumnezed cum n'au facut el sa nu alba nee! 0 pagabit eel& cu gardul.
vre un mectercug i Cum nu ctie el nimica de ng. De va ocide cineva vre un dobitoc
perirea boulul, i 0, fie in pace sa nu alba nee!
pentru ce va fi spus stapanu-seu sal plateasca
o paguba. paguba, dam -Inv:Ica:tura se plateasca acel do-
md. De va tua vacariul demineta bou dela
bitoc cela ce l'au ucis.
ylugariu, ci va fi bout sanatos, nu va avea nz. De si va prileji. vre un vicar sa afle In
www.dacoromanica.ro
-PSAV LA vAsn.a Lure 9
viea lul un dobitoe facAnd paguM, i ntt va prin4 Vre tin dobitow dumésnic ci de va ci
merge sa, spue desrag celuia cuboul, ce wand muri acolea, sa fie un dobitoc mod, cela cu
sal scota 11 va ucide, de nra muri sau i va laturile-sa nu albá ned o paguba ; acesta sä
wirobi vre un picior sau ii a repezi de sa, va Intelege mal vartos cand vaintinde necte Inge-
inpara In gard, acesta saiilateasca houl de- stril Is vre o vie sau la vre ma poingt, sau la
alie ceva pentru sa princla pre carP1 stricä
roda sau alte bucate.
Pentru pagube ce sA Tor face In
tarinA Pentrn luptarea a dobitoace, fji
Pricina a einem, pentrn vataivarea lor
ne. De Va. secera nectine In taring', cPcI va xv. Cand vor -pacte nicta vita- streine Im-
kstringe snopil, ci vor fi pre rang& pamantul preung la un loc ci va incepe una din transe
tul alte parnanturl riesecerate ci,e1 va aduce a O. boncai, pentru sa Intarite pe vre una sg
nescare dobitoc de'l va baga In tarina, ci va salupte, dace impungand acele doa vita ci de
strica cul-va panea, spicele sari snopil, pre a- sä vor mesteca i alte vite i luptandu-sa ela
cesta sal bath' 1. (30) de toiage ci s plat& acolo ci sa va prileji de sà vor vatama vre
seg. tóta, paguba ce va fi facut dobitocul.M. unele sau dora vor i omori-Ke vr'una, acésta
ns. De'cl va. culege nectine viea 4 vor ra- paguba ca sa o platésca stapanul dobitoculul
manea alte vil ne culese a.vecinilor lul, ci el celuia ce au inceput sfada; acicdere de sa va
va aduce dobitocul sgu s asca la viea lul, prileji vre un om acolo ci imbland el Invalu-
pi vor face pagulia.' la viea cuiva, acesta Inca indu-s a. sa le desparta 11 vor vatama ci pre
sa alba certarea celuI-Palt If (30) de toiage dans, sau de'cI va pearde ceva, Nita paguba
pi sTi platései paguba ce va fi facut, dupg. cum ci acestuia ca sa o plaiesca cela cu boul.
scrie pravila. xg. Cand va veni un dobitoc boncaindu-sa
nz. Ceia ce vor averernier(a sau védre, sau spre altul, ci cela Utfl va da cale, ya eta,.
alte rnasurI hiclene, maI mid de cum au fost in potriva, i de'l va birui pe acela ce vine a-
obiceiul de vac, pe acectica forte sal carte cu- supra lul, nice o lege sa nu aiba cela cu boul;
batae, ca pre nicte pagani i ()maul necredin-', iara de va hirui cel de'ntal pre celalalt ci'l va
ciocl ce saint, r
strica, stapanul acestuia sa mearga la giud4
Pentru uciderea dobitoacelor cisal facd lege, sal dea houl eel?. ce 1-au
invites de 1-au stricat; iara de =I va pla-
Pricina a asea. cea acela, sa i sa faca plata dupä cum va fi
uu. Card taia un om nescare lemn in fost dobitocul lul.
va
padure, sau Va darama aniscare dobitOce, pi xd. and sa va prileji sa sO. sfacleasca dol
va carte& asupra vre unul dobitoc pi'l va o- dulal, ci stapanul unuia va lovi pc celalalt,
mori acesta n. dea suflet drept suflet. au cu lemn, au cu peatra, au fie eu ce arma,
sf. De va darama nectine In padure, taind si de'l va vatarna, ca sa plateasca celuia cu
crengl den copac, ci cu nesocotista lul va dulael dupa cult se vor puté town el a-
scapa sacurea den mang ci se va prileji de va mOndol.
vre o vita ci o va omori fara de Aroea lul, xe. De va ava nectine un ddlau tare. ci
acesta sg dea vita drept vita. dam ci va manca pe totl dulail, ci deFsa va
x. (1). Ctind va merge sectine sa'cl aduca apaca de vre un dulau mal slab cil va birui,
incte dobitoc din camp ci de sa va prileji sä ci stapanu-sgu va sta de va pravi ci nu'l J'a
sa lea i nicte dobitOce streineimpreuna cu a desparti ce incal Ara amuta de'l va simei, ci
lur, ci el le-va gum ci no le Ira pate desparti de'l va vatama-pre cel slab, sau de'l -va pi o-
0 le va duce pang. la caga lul i acolo nu le morl, msg. platesca tOta paguba celuia eu du-
va strange sale inch* cu alg sale, ce le va liful, ci sal dea si dece toiage.
Visa pustil, atuncg de sa va prileji M piara a- xs. De va ucide nectine dulau pastoresc ce
cote dobitOce, sau O. le manance lupil, acesta sit glee dulau de turme de ol, ci de va Clem cl
O. le plateascd, sa dea dobitoc pentru dobi- nu va marturisi si de sa va prileji sa dea lupiI
toe ; ear& de va fi spus stapanulul celuia cu in ol, i atunce sa va vadi cela ce au ueis du-
dobitocul ci'l va if aratat i loci& made le-au i laul, sg. plateascg. WO, paguba eata sa va fi
lasat, zicand ca n'au putut sä le aduca, atunce lfacut in turma cela ce au ucis dulaul i sa
sa. fie in pace fara nece de o paguba.. plateascg ci pretul dulaulut
45.3. Cela ce 111th:de laturl sau va 1ngret5a xz. Cela e va omori dulaul de turma cu
curse pentru stivaneze jiganil, &TT sau NrulpT, otrava, acestuia sal dea r (100) de toiage ci-
sau epurl i alte, ci de sit va prileji sä sti s& dew doug vitt le, pre cat va fi Vitind du-
(1) Acestft Mora i urmatórelo Ma. la xj* se va eeti ea ICS, ei are forma t
www.dacoromanica.ro
10 PRAVILA VASILB LI/P13
laul, stApanuM celuia cu dulaul; ear& de sa. d6-ca este vant mare Si va, lasa atuncea pan
va fi facia vre o pagubä In turma, sa o plà- jar, atunc6 s. va certa.
tésc tote acesta ce va fi ucis dulaul, pentrii ' oz. Cela ce va slobozi pojar in padure straa
cacl au ornorit pre socotitorul turmel; Insa na si de vor arde niscare pomT, pe acesta sal
de sa va marturisi cum acest dulau au fost pecetluiasca. In mama ji s platesca papal&
tare 0 s'au fost luptand cu tóte gadinele; earl indoit.
de a va afla *Ca au fost vre un dulan prost, on. Cela ce va arde garclul viel, s5.1 pecet-
si ned de o treaba nurnaT sal bath si sa pla- luésca in xnana §f bata i s plateasca..
tésca Indoit pretul dulAultd. Indoit pretul gardulul.
an. OrT cine de va strica dobitocul altuia of. Ceiaccevor aprinde casa ornulul, sau a-
macar de l-ar fi fost si Vinoval, si de sa va riea cu panea, sau ariea cu fanulin pisma pen-
vadi, sa platesca paguba celuia cu dobitocul. tru sa'sT rescumpere despre vre ui vrajmas
eel ira fi facut vre o autate. pre unit cn aceia
PraTila pentru pond ca arda, in foc.
,Pricina ç géptea. p. Ceia ce vor pune focrla grajd, Sau la alt
loc unde va sta fanul san paele, acestora ca
if. De va socoti un om un porn, va se: ji sa tae manule.
créste de'l va face mare de rócla Inteun loc
ne impartit, si dupa aceia sh va prileji de sa PraTila pentru namiti
vor imparti acei 6menT, si de sa va veni acel
porn In partea celuia ce nu 1-au facut, ca sa Prkina dpoua.
nu albä necl o treaba acesta ce s'au venit in pa. Narnitul unul om, de va strica dobito--
partea luT, ce sal tie tot cela ce 1-au crescut; cul culva, bou, sau vaca, sau 6ie, sau mascur,
iara de nu va puté suferi stapanul cela cu de le va ucide i le va dispoea in padure sau
locul, s521 dea porn derept porn Intealt loc. fie in ce loc pustiu, stapanul acestuea sa pla-
o. De va sta un porn inteo margine de vie tesca tótA paguha.
a unul om i cu ramurile lul va face umbra pv. Namitul de va vr sL fare nciptea,. Si
altel vil eel langa a luI, ce sa dice via ver BA va scula de va sc6te oile de'n, staul, 0 de
cinu-seu, dam invetatura, stapanul cela cu vor da gadinele In &Anse si le vor strica, pre
pomul s11101 taie crengile pomulul c6lea ce acesta ca sal spanzure ca pre un talhar §i
fac smintealä vecinulul. ucigator.
Oa. Cand va avea neltine para cu altul pen- pg. De va aye un mn un narnit, §i va urn-
tru niscare tale de vie sau. pentru vre un porn, bla furand, nóptea de multe on, sattrde va
si eunoscand el cumu'l vine giudetul, ce sà goni turma, sau cirécla nescul, dam invatA-
va scul a singur de rnintea sa fara putere de tura sa sé. cérte si stapanuI i sa plAtesca. orT
la giude i va taea acele tufe, sau. alt porn ce ce va peri, pentru cAcT au cunoscut vinele lul
va fi, acestuea dam invatatura ca sa i sa tae si n'au spus.
manule sau Ba plateasca pretul acelelpagube.
ov. Acela ce va taia vie roditóre, sau si vrepd. De va da netine vre un dobitoe la
un pastor boerese sl 1.1 pasca. laza §itirea
pusorl, acestuia sa'T tae manule, i sä platésca stapanu-seu, iara pastorul va piarde acel do-
paguba ce sa.dice pretul cat va face. bitoc. sau '1 va vinde, sau '1 va strica intealt
og4 Ceia, ce von täia pomil, si mal vArtos
viea, acestia sa se certe ca niste talharl. chip, acesta a fie slobod. nice o certare ca
od. Pornul de va fi bateau, sau uscat, acela sa nu alba, nice el, nice stapanu-seu.
AU sa chiama porn; asijdere pacluretul carele pe. De sa Va prileji pastorul cul-va sti ia
nu. va fiultuit, acela nu sit chiama porn; eine niscare 01 sA pasca on In ce fetia de toeméla.
va taea unele ca aceste sa nu alba certare. sa fie la stirea stapanu-seu si de le va mAn-
oe. Socotéste si acésta : nu sa arta numal ca pastorul acele vite, sau de le va piarde,
cela ce tae pomul cu mania sa, ce i cela ce dam invattitura, stapAnul acelul pastor sa
Tuvala sau incl6mra pre altul de Sa, tae porn, platésca tota paguba celul cu oile.
acestuia Indoit sal fie certarea.
Pentru ceia ce Tor zidi sau Tor
Prayill pentru arsuri 0 tote fe- rAsadi pe locul altuea
Hurtle de pojar Pricina a cycea.
Prkina a opta. ps. De O. va prileji vre un om sarac sIA-
os. De va lAsa nestine pojar n pomatul facA cash, sau sa rasAdésca vie pre locu aL-
s6u pentru ca sal curatasca, sau in vie, sau tuia sa BA apuce sa, fad. tot den pajiste, duph
In fanate, §i de va sari foc de acolea i va aceea cu vreme de va veni stapanul loculul,
arde casa cuiva, sau ariea, sau viea, nu este sa, nu alba. voe sA risipeasca. casa 'omulu1,..
vinovat, s naTba, certare numal and va ye- sau viea sa o scóta den radacina sa 9 lépede,
www.dacoromanica.ro
,PRAVILA VASIL& MIMI 11
ce sa socothscl sa'l dea loc drept boa unde'l 'taring i sl va indirepta apa morel pentea-
va 'Sigma WI; iarg de nu va vrea cela ce an cOle pamanturT, are putgre cela cu parnantu-
Molt casa eau viea, wf dea loc derept boa, rile al oprOsca apa, sa nu las& sg trOca pre
ca sg. albrt voe cela cu locul sg'i risipOsca load luT, sau cum va vrea asa sa facg.
casa i viea sg o lepede de pre locul lul i sa
'V tie locul. Pravile impArittet,ti pentru
pz'. Cala ce va zidi sau va rgsadi pe pg- furtu§aguri
mant strein, sau va samana, sau va face fie
ce lucru fara de stirea stapanulul celuia cu Pricina Vt.
locul, dam Invatatura acelea bucate, sau fie cc. Vrem sa facem voroava pentru randul
ce a fi, ca sa nu alba treabg cu dansele cela furtusagulul. Decl sa tacle Intgl sg spunem
,ce au muncit acolea, ce sa's1 pea*. tóta. niVe lucruri 6re carele. ptntru ca s putem
osteneala, si necum alta, cc cheltueala Inca tutelage mal lesne 'certarile a tot omul ce sit
sa nu's1 ea. dau pentru fie ce fel de furtusagurl,
pn. Cela ce rasgcléste point pe parrthutul ales. Trebue de acum sa. Vim cum si D-zeu
tuia, sau ultueaste cu acel pamant, To pierde singur uraste lucrul furtusagulul, de vreme ce4
gi ult6nele i alte tot ce va rgsgdi. si la invataturile lui D-zeu la vederea tuturor
pf. Ceia ce vox rasapi casele altora fara dice de graiaste : snu fura, ; i tote feliurile-
de voea giudetulut, pentru sa's1 direaga -u. le de Erni-A V de semintil au un lucru grozav 0
sale case, sau de vox strica gardurl de la vie urgisit furtusagul. Drept aceia sa cade giude-
pentru, sa'sl diregà a le sale mil, acestora ca tabor sal pedepsesca forte cu marl si grósnice
sä Ii s tae manule. certarl pre furl.
c. (1). De va face nestine cash' palm strain, cz. Furtusagurile samt de multe tOliurt Un
si va fi tot lemnul luI, i tag cheltueala, dam feliu iaste de vatama numal o parte, elle sg dice
invatatura cela ce va oblaclui acel pamant a- numal pre un om, lath alt feliu de furtusag
cela s. ohlduease i casa, dupg pravila ce iaste de vatama pre multi impreung.
dice ca sa fie biruitor celi mal de sus celor
mal de gios, deci stapanul acelul pamant dea- en. Alt furtusag iaste mare, altul mic. DecT
pururea sa fie biruitor asupra acelet case cu furtusag mare sa chiamg cand iaste luertil fur-
tote namestiile eT, pentru cad nu pOte cela tusaguluT de mare prat, sau and iaste omul
ce ati zidit casa s se parasca la giudet pen- invatat inteacest mestersug a furtusagului,sau
-fru cheltueala ce va fi Mut. cand va fura de la vre un boiariu sau alt orn
mare de cinste, sau and vafi furat niscare cia-
Pravill pentru moil ghene cu negoti,sau candvafi facut scarT sa sa
sue la vre o Curte domneasca sau boiareascg,
Pricina al. sau and va sapa casa, sau varisipi zidiu, sau
on. De sa va prileji nestine sg fie locuitor and va. fi sdrobit lIcatT, i alte multe ca a-
intr'un sat, V de va cunOste vre un boa ca a- cestea, salt cand fur& si pate nevoe tot satul,
cela bun de moth, i inteacel sat vor fi toti macar de ar fi furtusagul cat de miesor ; fur-.
rgzasl, i acel loc va fi a tot satul, V el va tusag ink sa chiama iara's1 and nu va fi fg.
aplica mainte de totl de va tinea acel loc si cut nice unele de acestea ce am saris maT sus.
va face móra, iarg mat apoT dug ira svrasi cf. Cade-sa, sa Vim cum dog earth:xi sa
móra el vor scula totl de vor striga asupra clau furului. Dace o certare iaste in bucatele
lul zicand cad au facut el mOra pre locul lor luT ce sg dice sa. Into:meg InapoI tot ce va #
V 'nu i-au Intrebat. dam invatatura ca sg In- furat; alta certare iaste asupra trupulu1 Sati,\
tOrca cu totil taä acea cheltueala ce va fi fa- pentru gresala i rautate ce va fi facut.
cut, si sa incapa top' Impreuna sa tie fraleste r. Omul cela eel von fura bucatele si atm-
acea mOra au tot venitul ce va fi. tiea, pita sg cerce prin t6te casele pro unde
ay. Gaud th vor scula niste rgzasi de's1 1$1 va prepune sau va cunOste niscare semne
vor iMparti locul cat vor avea Inteun sat, V de furtusag sa fie lucrul la aratare, sau si
dupg aceea in partea unuea de sa ra ggsi un candu'I va parea au adevarat ca's1 va gasi fur-
loc de mOrd i sa va nevoi de va face mOrg, tusagul de fata. Insa nu cu puterea lul, ce sg
atuncea nu vor putea s 4icL nemica ceT-1-alt1 iea voe i putere de giudet, iara nu asa fiesteA
razasi pentru ce au facut mórd. CUM. .
eg. De sg va prileji apa morel sa theca nis- ra. Mal apol, de va cunoste giudetul curn
care pamanturl, sau Vii sau pomate, ca ASX led pagubas ce sa care sa cerce casa nescuT
platesca paguba stapanul morel, iara de nu, iaste vrajmas acelui tun cu casa intru care va-
sit stea opritg mOra. sa caute, aicea sa cade giudetulul sa dea
ed. De va avea nestine nistepamanturT in voe sa cerce, Inca sa cade giudetuluT sa so
(A) Litera c i tirm5tóre1 6 pana la cf se va ceti ca ee.
www.dacoromanica.ro
1.2 -PRAVILA VASIL& LUPIJ
cotesca sg nu dea voe nirnarui sa cerce casa nu-sea vre an lucru mare, si atund sal span-
celuia ce este om de einste i vestit de om zure, sg. nu caute ca intäl.
bun, carele mai cleinte flu va fi avut nice da- rf. Carele va fura den hiserieg vre un tm-
riaóra cuvinte de om feu sau de furtusag- era ce,va fi sfintit, macay de va ft buret- atuncl
intal, tot -sal spgnzure ; 'tad de nu va fi sfin-
Pentru NAY cari tin drurnurile tit lucrul acela ce aft furat, de i-ar fi atunci
fird arme intgl tot a sil tae nasul. cunt- scrie mai sus;
iara de va face si jil doilea rand, sal span-
PrzciyL gi. zure.
rv. Cpe le va tinea rumurile i &dile eine- rt. Cela ce va fur& ganal, ganste, i alte pa-
Jailor de va fun, ins./ arme nu va purta cu seri dumesnice, de ma fura o data de clout&
sine, pre acesta sal scota si sal goneascg orb, a treia erg sal spenzure,
den acel loc ; iara de va fi purtand arme, si rat. Cela ce va fura futsag mare, de óra
va fi furat multe lucruil, pre acesta sal a- dental, sal spgnzure. lv
zunce in ocna,..acolo s. sa. pedepséseg dupg rift. Cela ce va tImpina pe nestine in
-cum va fi voea giudetuld, si den cat va avea, drOm notate& 11,1 va desbraca, de va face si
de va fi vre un ficior de boiar, a treia parte al doilea rand acesta, sdl spanzure.
den bucatele lul sg sa.dea la visteria Domnu- rgi. Careleva, face trel furtusagurl, ce
lul, iara de va fi intealt chip sal spanzure in dicedel vor fi prins in trel fanduri cu fur-
fur& tusag, spanzure, intelegand ce aceste trel
rg. Orl carele sg va face a vgna pre langa furtusagurl le-au facut tot inteun lob sub
until Domn i giudet, au Org. si
drum si de va gast ceva Indämdna, sa fare oblastim
sau sa jacueascã pre cine-va. acesta, de vor aiurt
acesta,
intr'alt loc sau fost-au certat pentru
au dare n'au fost certat numal sg fie
cunóste c'au facut numal odatg, sal certe cu marturisit ci adevérat sl la vedere cum le-au
ocna; iarà dAra fi fault j alta data; sa'l se facut.
facg morte. rdi. Cela ce va fi talhar de arum, si de se
rd. Cand va fura nestine, de sparge vre va fi martUrisit el singur, sau de vor fi n-ar-
un zid, sa,u usg., san secriu, eau alta asemi- turisitl niscarp ()meal buni credineiosi, can-
pea aeestora, de va fi facut acésta diva, si de del von fi prins tailwind de fata, pre acesta
-va g om de rod bun, sal scot& den lqcul liii sal spanzure intr'acel loc und a fi talhuit.
-o samg de. vreme. Acesta sg. iritelege de va rel. Gaud vor fi piste sotit multi de vor
Ii om de ocing sal scóta den ocinele lul aut.. tinea drutnul de yor tftlhui sau vor fura, pre,
Ara vreme cat va fi voia giudetulul; idra de toti spanzure sg nu pota-plati c mortea
va fi om do gios; sal ball ca pre un fur, si unuia pre eel-I.-Al pre toti.
sal trimita la oeng catg-va vreme. lard de va st. Cela ce va vinde feciorul altuia, sau
fi fdcut acésta noptea, si de va fi cum am zis rrobul altuia, fie pre ce om. de va fi boiarin
om de-a fire& sg fie scos i gonit den locul sal bage in ocng. iara- de va fi slug& ce sa
lul pang la sfarsitul vietel 10; iara de va Ii dice om mai de gios, de'ntal sal 'torte de
om, de gios, intal sal batd, déciea sal trimita codele cailor decil sal spanzure; iara de
la ocna sa s pedepsésca deapurtirea acolo. va fi orn de-a firea atunce sa'l tae capul.
r Cela ce va vrea sa lure si de sg. va as- rzi. Deinafarft de acesta cumplitg certare-
cande unde-va la vre un ice pank" va inopta, va lua asupra So. cela ce va vinde fecio-
&cal vor gasi, sau Oa bola forte. sau sal rul sau robul altuia, cade-i-sa sf1. dea i pre-
(tin-101a ocng catl-va vreme, sau. sal gotul ce au luat indoit parintilor sau stapamt-
nesca den locullul pand.cand va ft voia giu- lob acelui rob vandut.
&Vila rut. Cela ce va fura de, sau boo, sau cal
s. Carele va fura _Mine de la feredeu, a- sau alt dobitoc den padure sau den camp,
tisdere sa.sa certe ca i acesta cel mai sus sau den turma, sau den casa. sft sft certe cu
scrie. ocna pang la o samg de vreme dupa cum de
rz. Cela ce va.furalueru putin de la vre mult vafi fost furtusagul, i dupg. eum va fi voea
on om miel, cAnd va fura intai sal MU, giudetulul; iara de sa. va afla cum acel om
iara de va fura i a dbua erg, sal insemneze ikste invetat a fura deapururea i va ft facut
la nas de o parte, iarg de va fura si a treia Ora, si altft data acest lucru, atunci asa intr'acel
acesta ca mord, In fur& We ce au furat dobitocul acolo oat spanzure
rn. Cela ce va fura den casa stapAnu-seu I rel.
lucru macar cat de putin, si de i-ar fi atuncl rft. Oqrcle va fura dob;toc ce v fi alb-
Mal a fura, acesta sA va certa mal cumplit ; bozit pre drum, acesta sa. nu A. certp cu
de'ntal samneze la nas de o parte, iarg ocna, ce raT putin, dopa cum va fi voea giu-
de va fura si a doug Ora, sal 'spanzure, iari detuluL
de va fqra mgcar i de'ntal den casa stapg- rk. Cel ce trage apa i o scete den mated.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VAS1LR LUPE' 13.
de o duce la grklina sau la pomatul sAu Fara rl. Carele va gasi pc). marginea uneT ape
de stirea giadetului, sa sA certe ca un fur. mail fie ce lucru, verT mare, verl laic, ca-
rka. Cala cc; va lua de pre Maga drum a- rele vs. fi aruncat apa ca o p1avie acesta de
dripatorile ce s'au facut sa s adape ellatoriT, nu'l va marturisi, ii uva avPa nice o certare.
sau de le va strica, acesta sd ea eerie caun fur. rla. Eara numaT cand sit va fi resturnat
rkv. De va fura nectine vre un lucru ceva vre un car, ci vor fi i ómenil de fata In-
si de va sdirgui sal intóred al cul au fost bland dupg alte neva
pang. nu 1-au intrebat, sa fie ertat de grecala fix-. Cala ce va lua vre un lucru ceva
de-are fi cat lucru -mare. bra daca vor trece de la casa ce arde, sau cand sa va risipi de
0 gi, doue, i va da atunce inapoi i mal va cadea inteacea i ce va 11 ars sau sa va fi
vartos cand va fi umblat de va fi cercat ci risipit, acesta sit sa eerie ca un fur dupa cum
va fi Intrebat cela cu paguba. atunce de-are va fi pretul aceluT lucru ce an apucat ; cart de
gi intarce, sa Va certa ca un fur dupa pre- va trece o zi, douse, i va sta vre un loc neso-
tul acelui lucru, vett va fi mare, vent mic, cotit are fi lepadat, ci del va lua cineva la
veil milt, vent putin. vedere, sa tie aiba nice o certare.
rkg. Tiganul sau tiganca 1u sau capital. rig. Cel ce va lua vre un luau de la casa
de va fura. o data sau de doue orT, sau ci de ce arde, care lucre de n'are fi luat are fi ars
trei art, Ong, &leek sau alt lucru miccor, acolo, acesta sa nu alba nice o certare.
th sa iarte ; iara de va fi alt lucru mai mare rld. Carele va rnuta botartil cu puterea sa,
furat, sa sit cérte ea ci fie ce fur. stand cu arme sa filed rasboiu, acesta sal
rkd. De va cere nectine ceva vre un lu- deakertare pe trap clupd. cum va fi voea giu-
au la al tul es). el awl* va da, iara el sa va detulul ; cara de va fi mutat furic singur, a-
maniea. si i sAi va lauda c521 va face ceva cestuea MI fie certarea cc banI ce se dice sit
vre o reutate, pre acesta sal pedepsesca ca platesca hatalm.
-pre un fur. rle. Gine va lua peatra hotarulul sau ma-
rke. and va trithite nectine pre altul sit car lemn ce va fi semnat hotar, de va fi ctiind
fare vre un lucru, ci el va merge de va fura ea iaste semn de hotar, sit va certa ea un fur,
pre cuvéntul celuia, acectia amandol ca ni- Kira de sa va afla ca n'au chut numal sal
ste furl sa vor giudeca ci sit vor certa. bata..
rks. Cela ce va svatui pre nectine sa fare, rls. Cela ce va inden na pe altul, sail v a
pre carafe nesvatuit de nime deapururea fura, trimite de va inuta hotarul, ca sa sa certe
acesta ce 1-an svdtuit sa nu alba nice o cer- Impreuna cu cela ce 1-au trimis tot un fel de
tare, alegand cdnd va fi svatuit pre nectine certare.
sa fie fur carele mai de demult m'au fost fur, rlz. eine va-lua niscare banl de va da al-
acesta sa fie de certare. imprurnut i de nal va da. atela ce i-au
.016-rkz. Cela ce va agiuta furului art in ce tuia
feint, i mainte de ce va fura del da niscare luat ca un fur sit sa pedepsésel.
lucrurl ce saint de treba luI, curnul svrédel, en. De va veal nectine Ja un priatin sa
sau topor, sau fune, sau alte asémene ace- poliesca un cal san un boa sa mérga pang
stora, sac daca va fura sal radice furtusa- la cutare loc si el nul va opri eel va da, card
gut sau sal porte sal ascunda, sail singur ci el nu va merge trade au grAit ce va merge
pre fur, pre acesta ca pren fur sal cérte a- Intealt loc mai departe, acesta sa sit certe
legancl de va putea arata ea a credinta ca a- ea tm fur, cum s'are dice an om s'au rugat
eeea, cum n'au ctiut nemica ca iaste lucru de sa'T dau un cal sa margd calare 10 mile de pa-,
furat, ci cum iaste om bun. mant, eu i 1-am dat, el n'au mers calare ce
rkn. Un tata, sac fecioril lui, un frate, l'au inharnat de au men k. (201 de mile, acesta
sau maiarea, sau alte chipurl asernenea a- sit sa eerie cum l'are fi furat, cart pentru ce
cestora, de vor ave de'ntru dans vre unul sa au mers mai departe deosebT sa aiba certare.
fie fur, ci del vor acoperi i nu'l vor spune nil. Cine va crede pre nectine in vre uri
ce'l vor ascunde ci pre dans ci furtucagul lucru ca acela ci va da sa i-1 tie, ci sa i'l
nu sa vor certa in loc de furl ; dart &and nu scutesci, eara el sa va sluji cu ci'cl va
sit vor certa, cand nu'T vor fi agiutat nice la, trebui tote trebile cum are fi a lul,.sd sa eerie
un furtucag, nice '1 vor fi svatuit nice daca un fur.
naóra sa fare, lard' de sa vor afla cd au M- rm. Cola ce va lua bani de la cine-va ca
eat vre una de aceste, sa sa eérte toti in- sal tie, gi'l va cheltui pre trebile sale, dace
tr'un chip. del va fi numerat candul va fi dat, sa nu
rkf. Cela ce va gdsi ceva m6rgand pre un alba certare, larit de'I va fi pecetluit in pang&
drum, fie ce va fi, verl mutt, verl putin, de ci el va fi stricat pecetia sa se eerte ca. un fur.
nu va spune i sit strige i sa marturisescd rma. De vor da nescul nicte avutie ca sd
curn iaste la dans acel lucru cil tine sal dea o tie ci sa o socotésca, ci de o va fi furat ci-
a cul va fi, aeesta ca un far se va certa. neva de la dans niscare eurienT de care n'au
www.dacoromanica.ro
14 PRAM A VA SILE LUP 11
-vrut avea nadejde, au vor fi spart u$d, au ca acesta si se va adevara cu. inarturie, 6-
sacriul, au lacatt ce vor fi fost, sau alte ca a- meni de cinst i credinciost, certarea lut sa
cestea, ca S. nu alba certare, nice iaste dator fie mOrtea ce sa clice, sal; sa tae mind 0 sal
s'a dea nemica ;- emit de vor lipsi aceste toc- s. iea tot ce va fi avand, verl malt, verl putin.
naele sa. se cérte. rmf. On eine 'va fura lucru svintit den loe
clay. Cela ce va cere de la un orn un lucru ca cela cinstit i svant, pre acesta sal span..?
sa i'l tie, si cela cu lucrul sa va fi rugat mai zure sau sal artja de viu in foe, de acésta
de mult s PI tie, de sa va prileji sa El fure, dupd cum va fi voia giudetulut.
iaste dator ca i'l platêsca. rn. Cele ce va fura lucru svintit den loe
ring. Cela ce va dice cd. I-au furat avutia nesvintit sau lucru nesvintit den loc svintit,
ce au fost el socotind, sau banil ce au fost se va certa dug cum va fi voia giudetului,
luat in datorie, acesta este dator ca s arate, earl O. nu i se iea vieata alegand de va fi Id-
iara de nu, numal sa o dea inapol a cut au cut acesta lucru de doud, tret ort, dupti cum
fost, ca de-are i giura nime nu'l va créde, a- spune pravila.
legand de-are avea impreun a. cu giuramantul rue. Pre cela cel vor certa pentru furtu-
niscare marturt, sau niscare semne ca a- sag macar ce certare micsórd are fi pt4it, rua
cele sã pót arata cu adevOrat acel furtusag va putea sa fie oprit de sa va afla and au
sa prith cumiste fie cin6. fdeut furtusagul eau fost mat sus de ei (15)
rmd. Ort card negutitor vor da niste banl ant, pentru ace de are ft fost mat gios ce sa
sä li-e tie, sP1 vor numara inaintea tut, si de zice mat mic ar putea fi, iara de va fi i preot
acole II vor fura si'l vor fi spart usa i secriul gi'l vor prinde cu furtusag, sal lépede den
lacatile i alte ca aceste, de sa. va afla cand preotie.
1-au dat ca'T au cps sal incép d. sé't cheltueasca rnv. Care luerurt priimeaste preotul in be-
si va da mal apol &and le vor trebui, a- sencd pentru ca sd le citésca vre o molitvd,
tunce negutitorul iaste dator s le de banil de acele téte se chiama svintite.
la sine, iara. de nu'i vor fi dis asa, nu'l dator rug. Cela ce va fura si va vinde niscare
cu nemica. svinte mótiI, sal cérte cu mórte.
rme. Cine sa va face ispravnic vre until rnd. Cela ce va fura cruce den beserica
om i va lua haul de la niscare clatornici a- macar de-are fi si de lemn, acela furd ucra
celuia, i acesta nu va fi ispravnic sa A' a- svintit si den loc svintit. certarea but este
rate cu scrisóre,. sa sä cérte acesta ca an fur sal spanzure sau sal arca in foc de viu.
ce sa ghee, de vréme ce ace): bent va fi chel-
tuit pe trebile sale. Pentru Tama cea domnéscit
rms. Cela ce s va lega de vre un om cli- Pricing, di.
cand cá iaste dator cu atata tiara, i nu'i va
fi cu nemica, iara el cu insalaciune si far de rue. Oct cine va umbla cu amagiturt si nu
voia hit va lua acea datorie minciumisa, pre va plati vama cea domnésca acela este ca
acesta ca pre un fur sal pedepsésca. un fur, dect ni cade sd pearda tot negotul
rum and vor avea niste sotil banil im- drept carele nu va fi plata vama.
preuna, si'T vor da la unul de sa WI tie, si el rns. Cela ce va zice cum n'au stiut unde
va cheltui acel haul pre treabele sale, pre a- este vama drept aceea n'au plata vama, de
cesta sal gonésca den locul lul i sal iea tote va fi vama pusa de curand i acesta va fi strein
bucatele cate va avea; iard de va fi om sa de departe loc sd sa creaza i sa platésed nu-
nu tie banit sotillor. ce and vor vinde, sau mal varna cea direapta ; lard,' de va fi vama
den slujba &and vor veni elu'l va stringe, a- batrana c i omul va fi de thc, iara attincl nu'l
cestuia sa i se tae capul i sa i se iea tot ce vor crede ce'sl va piarde tot negotul.
va avea. rnz. eine va ocoli locul acela unde se
nun. Cela ce va strica niscare bant a be- cade sa platéscd vamd sau va trece pre nis-
séricel, care banl vor fi lasatl de cineva s. care drumurl ne umblate, alegand de are fi
tocinésca besérica i sä direaga ce pre unde cu stirea vamesilor, iard intealt chip de va
lasa drumul cel mare tot negotul ca sa's1
va fi stricat. sau va fi c,is sa cumpere niscare
ocine, sau de vor fi niscare bant ce sa string piarza.
den veniturile beséricel, acela om de va fi cum rnn. Cela ce va fi luat platd ca sa adued
s. clice ispravnic beséricet i va tinea el banil neste negot den loc in loc, iard el va trece ci
dacal va cheltui pre trebile sale, acesta sa va ascunde negotul si nu va plati vamd, a-
nu aIM all& certare ce sa fie gonit den locul cesta este dator sa platésca stapanu-sdu tot
s'eu si tote bucatele i ocinele ce va avea tote cat au pdgubit inteacea cale.
sä se dea beséricel; iara de nu'l Va fi cheltuit rnf. Vamesul cela te va afla un dobitoc
cela ce'l tine, ce'l va fi cheltuit cela eel stringe incarcat cu nego i sa fie departe de acel loc
sil acluce de pre unde samt veniturile pit dd. uncle platesc vama, nu'l va putea lua drept
la vistiarul beséricet, acesta de va fi facut una vamd, zicand cumu'l peritor acel negot pen-
www.dacoromanica.ro
pRAVILA VAS1LIA LUPU 15
tru ace I-au ascuns de varna, pang nu va fi Pentru cola co furA In pisrna no-
stapanill de ratx inpreuna cu acel dobitoc scut cu batgiocurA
and 1-au gasit.
rx.. Care vames nu va lua negotul eel pe- Pricina el.
nit, augur de la cela eel va fi ascuns ca in- ro. Orl eine va fura ceva vre un lucru, flu
salaciune de vama, lanä de sa va prileji ace-
stuia morte, nu Ira ma! putea décia se, céra drept sSL pagubeasch pre cela ce l'au avat, ce
drept sa.'0 ric i se20 bath, gioc de
de la feciorul lu1, de vreme ce n'au luat ne- numal
dens, s'a sd certe lane' nu ca un fur.
mica Tana au fost tata-seu viu. ce va, merge se. fure i nu va
rxa. Vamesul ce nn's1 va lua vama de la roa.se.Cela sk cérte dupe. voia giudetulul.
negutitor pana In 3 an!, decia nu va putea fura,rov. Cela ce va apuca slujnica altuia pen-
lua nemica pentru ca s'au trecut o vreme.
rxy. Cela ce va sari asupra vamesilor tru sC curveasca cu dansa stiind earn mainte
au fost curva, se. sa certe iar nu ca un fur; iare,
candu'l vor tempina cu negotul in cale, si nu de va fi fost feciOra acea slujnica atuncea SA.
va lasa sa cérce negotul carele nu va fi pia- sa certe ca un fur.
tit de vama acesta den negot, se. nu OA nice reg. Chid va avea nestine vre un lucru la
o pagube. pentru ce n'au platit vama, iara nu- altul i nu'l va putea so:Re de la dans, 0 del
mai sa se. certe pentru ce au statut In protiva va fura ceva, insa nu mal mult ce numal cat
bineMlor celor domnestl.
rxg. OrT care vames va Ina varne. mal va nice
fi pretul acelul lucru, acesta se. nu alba
o certare pentru furtusag.
multa de eat este obiceiul sa iea, acesta ca Cd rod. Cela ce va lua pietri de la viea altuia
aiba certare dupe, cum va 1 voia giudetulul. ca un fur se. SI certe; acesta salute lege 0 cand
rxd. OrT care vames va cere vama den sapa nestine piatra. pre hotarul altuia acésta
niscare lucrurl ce n'au fost obiceiul se. sa dea Inca. se. cheama furtusag-
value., nice este cu stirea domniel, de se va
-aft pentru une ca acelea se, fie luat plata ce nuroi. Cela ce de mare saracie va fura, iara
malt, ce numal cat va manca i at se. va
sa clice vama, cn sà i sC tae capul, Insa ma- Imbraca, acesta sa cC iarte; iara de vor vrea
inte se. dea drep-ce au luat acea vama de-a sal 0 cérte, mal pre putin. jail nu ca pre un
una patru la visterie, iara. de nu va fi luat ce fur, pentru ea se. chiama ca au furat de nevoe.
numal ce va fi cersut se, se certe i atunce ros. Cela ce va fura de la ceia ce samt de
dupe, cum va fi voia giudetuluT. pururea vrajmas1 i pismast until sat, ce sk
0'1rxe.
va Orl-care vames va face napaste cuiva, zice acelul loc uncle lacueste, asijdere 0 de
lua negotul zicand ca. nu s'au plait pagan!, sa sh iarte sa. nu se cede.
vaina, 0 el Va adevara ca. au platit, acesta la roz. Namitul de va sluji la un staphn si
nu nurna! negottil va intórce Inapol ce Inca nu'l va plati simbria, 0 del va fura numal a-
si ca un fur se va certa.
rxs. Orl care vames v fi pricina ca sa nu talta pre cat va fi simbria, sh nu se, arta, ce
trece. negutitoril cu negot pre la vre o scala saron. fie iartat.
Cela ce va fura vre o heare' salbatica
fachndu-le multa asupreala i luandu-le maI sau pasere pane'. nu va fi Invatate, acesta si
mult de cum au lost obiceiul, acesta iaste da- nu WM nice o certare.
tor iótk asupreala i paguba ce vor fi pagu- rof. Cela ce va fura de la tata-seu, verl
bit negutitoril pentru dans, tot se, socoteasca malt, verl putiu, nice o certare sa nu alba ;
si cC platesca la visterie.
rxz. Cela ce va face vame. noul carea n'au iara de se, va prileji sa fie vre un ont de
fost, sau de va mal adauge cea vOche de cum casa lor la mOrtea luT sh lase ceva aceslui
au fost, de va fi alt giudet Inteacel loc sA fie fecior, atunce dentr'acel lucru a fecioruluT
mal mare de cat dans, cum are fi Domn, sal pete tatal sa iea sa's1 platCsca furtusagul.
cérte cu banil cessa clice sal iea avutiea i se.'1. rp. Sluga ce va fura in casa giupanu-seu,
gonesca. denteacel loc In teeth' vieata lul ca. de va fura Iucrü putin, se. nu se. cede, lane.
nu sh mai afie pre acelea locurl. de va fura lucru mare, sa sa cérte. iara tot
rxn. Cela ce va fi domn 0 nu va avea alt mal putin de cum are fi furat altul.
domn mal mare asupra buT, acesta póte sh rpa. Care muiare va fura pre barbatu'0,
faca vama noul cu voia tuturor, lush. sa pla- sa nu alba certare nice si alba stransOre se.
tesch i eel de loc ca i eel strain!, iara nu- intOrca ce au luat, ce se. cC impace cu barba-
maT eel strain!. tulles!, iara de sa va prileji cC se. desparta,
rxf. Cela ce va fi scutelnic sa nuplateasca sau sit mere; minarea, atuncl barbatul sa's1
vama, de vreme ce i-au dat Dumnezeu an faca platk den zestrele el. Acesta pravila sa
dar ea acesta, pbte sa se. bucure i si sa ye- sa socoteasca i and va fura barbatul pre
seleasci cu acest bine pane.' cand sa vor um- muiare.
plea doui-ged de alai, 0 el 0 fecioril luT, iarh rpT. Cela ce va sfatui pre muiare shfure de
nu mal mult. la barbatu's! i sa'l dea luI, alegand de vor fi
www.dacoromanica.ro
18 PRAVILA VS1K mien
avhnd inpreuna inpreunare rea, pre acesta rc. (1) De vreme ce Petre, ce gt.- dice, si-au
sal cêrte ca pre un pré curvar ; iara de nu lasat avatiea lui Pavel sd st hranésca. cIttIt
Vor fl avand mestechtura intr'acest chip, sal va vrerne. i atunce st o inosnenaasca. Ion,
cérte ca pre un fur. off acest Ion numai singur cu voea sa si
rpg. Muiarea ce va fura de la ceia ce cur- fart voea giukletulum va scrite afar& pre Pa-
véste cu. (Musa. sh sä célte ca un fur, asijdere vel dentfacea avere ce i s'ati dat srt sIt hrti-
si barhatul de va fura de la muiarea ce cur- nOsca i st sIt apuce ebsa o tie cum are fi a
véste cu (lama ca un fur st O. eerie. ha. pole Pavel cu voea giudriulut sa cexte pre
rpd. Calugarul ce va fura pre egumenul Ion si saIl iea tOth averea inapol si Inca sal
nu va avea certare, ca s chiarna co i't fecior. fact sa ma dea pre atata
iart numat sá alba strânsóre cat sa Intórca rca. Un orn de va vrea sIt lasa and cuiva
tot ce va fi luat. vre un lucru pentru sIt sIt hraneasch. iarlt
rpe. Cela ce va vrea sa dobandeasca i sh cela ce va fi hist mat deinte acel lucru a lot
mosneneasca avutiea nescul dupd mOrte, si't nu 'i-1 va lasa nice '1-1 va c1.1 sit sIt hranCsca,
va fura ceva inch find viu, acesta. sh. nu alba art acesta fart voea giudetuhd numal sin-
certare ce nurnal sIt intórca tot ce au fund si gur cu voea lul II va lua, piarde-va tótIt acea
sa fie In pace. dobanda ce vrea sIt aiba de vrea fi luat cit
rps. Cela ce sIt va Indatori cu ceva la al- giudet.
tul, sau candu'l va da nestine ceva sIt tie, rev. Cela ce sIt va apuca de vre ci vie
ma el va Incepe intr'alt chip, dupa cum va straina parasitd sau de vre o cast pustiita
fi voia la nu cum va vrea cela ce i-au dat, sau de vre un.laz parasit sa le toemésca si
de va vrea stapanul sIt prirnesca bine va fi, stt le inoiasca cu voea stapanubri a cub vor
nu sa va certa, alegand cand va dice asa a- fi fost, i sIt vor tocmi pre tot anal ea sal
vut-arn nedkide ca va priimi. pentru ace, am fact plata ori mult ort putin, iart clad, le va
indréznit, trebue aice s5 socotésca, giudetul gala si sa va hrani dupt curn va fi locul re
acea nedejde cum iaste, dece de va fi cu cale tunce nu va vrea platésca corn au graft,
sh'l iarte, iarh, de nu sal cérte ; curn s'are pole stapanul sa'l goneascrt si sal scrip, den-
zice un orn air luat' un cal de la o ruda a lid tracel loc si fart voia giudetalut.
sau de la vre un priatin bun a lum sa, amble reg. De sa va svarsi cela ce au hicrat sau
cu clans numal tret, patru zile, el a tinut ca- nevoit viea sau lazurile, sau alta ce va fi. si
lul 10 zile. atunce nedejdea iaste cu cale pen- de nu vor ramtnea feciori. sau alta ruda pre
tru ace iaste omul lot sau prieatinul lui cela urma, atunce póte stapanul, si fart voea giu-
eel 1-au dat, iara de va lua calul st mare', detulub, sa'st iea acele tote inapol.
la Oste atunce nu iaste cu cale acésta vina. red. DacIt va curati nestine viea sau la-
rpz. OrI eine va diee ch 1-au iartat part- zul, sau va tocrni casa. sau alte ea acOste, si
sul pentru furtusag ce i-ao Mott, macar de- décit sIt va parasi si le va lasa pustit fiind
are si zice partsul cal iarta, nemicIt nu fo- lucru gata i vor incepe a se strica, atunce
loseste acea ertaciune sa nu'l cOrte ca pre stapanul loculut pole sal gonésch i sal scóta
un fur dacd nu iaste lueru cu cale St cunósca d tracel loc si fart stirea giudetulut.
giudetul pentru ce'l iarta atunce sa creaFa rce. and vor ayes dot Ornenl pItrIt pentru
ch nu se iartIt yin ovatul deinainte giudetulut vre o vie, sau pentru vre un parnant, i pana
ce prtna a'l duce la giudet. a sa para unul denteansii va merge de va
rpu. Orb eine va fi fart stirea giudetulut, secera pamantul, sau va culege viea fart de
numat cu voea Jul, de's1 va gasi lucrul in ma- voea giudetulut, acesta'sl piarde tot venitul
nule altuia va lua. ne cum sa nu'l dea ce i s'ar cadea pre direptate Ii Inca sa pit-
inapol, ce nice'sT pole sa'l mal ceaie ; iart de téscIt pre cat va fi pretul acel vi; sau acelut
sa va afla ca acel lucru n'au fost a hit, atunce parnant.
nu numal lucru va intórce inapol, ce Incti va res. Cela ce'st va lua luqul de la altul Ina-
Oda si pretul celuia a cut au fost lucrul. pot singur cu voea sa i dact va hria dentr'a-
rpf. Orl care taran va lua cu voea lui pa- cel lucru Ore co putm folos it va da celuea lu-
mantul sh dea la altul sau casa's1, sau alt lu- cml earasb inapot, acesta sa, so cérte, i sh
au ce va fi avut, pil va gasi in manule altuia platésca cat va fi pretul si cat va face acel
de sava afla ca au fost óment acolea aprópe lucru.
pre carit putea el face sal intrebe si nu i-au rcz. Cand se vor galcevi dot Ornent hider
Intrebat da-va inapol acel lucru, 1it perit de sine si va scOte den loc unul pre altul, de vo-
la dans, iara del vor fi zis Omenil ca póte face acAsta amandol intr'o zi. sIt nu se certe
sa fact acest lucru sau de nu vor fi fost 0- earl de vor trece cate-va, zile st se certe a-
'merit pentfacele sate pren pregiur atunce i mandol sa platAscIt cat va C pretul acelul lucre
se va lasa sa'sl tie lucrul. ren. Cala ce se va térne cal vor scóte den-
(1) Aci litera c se va ceti ca ce pardt la ref.
www.dacoromanica.ro
PRATILA VASIL& LUPU 17
ter) casa sau dentr'o vie sau i alta asemine es. Certarea ce zicem sd dea de dod orI
acestora, del vor sc6te fara voia lul acesta pretul acelul lucru ce s'au luat fard de is-
pOte sä céra voie la giudet sla dé 6men1 cu pravd, cum s'are zice &tad nu va fi acel le-
arme socotésca. sä scotä. cru de fata, al platésca, Indoit ; lard de va
ref. and va goni nestine pre stapan de fi de fatal. sal dea inapol i sd dea si pretul
la bucatele ml i i le va lua, de va fi nebun cat va plat acel lucru. Acest obiceiu au lost
nu va avea certare numal ce va fi lu,at va da legirtit de legiuitoril eel batranl, iard in vre-
Inapol, iard dupa aceea de sa va prileji s. sd mea de acum cestl mal tinerI s'au tocmit totl
intelepteasea., tot sa nu sa certe. impreund s'au schimbat acea toeméld Intea-
c. (1) De sa va prileji un tata cu un fecior cest chip : sa dea numal lucrul ce au 1114,
sa scóta unul pe altul den bucatele lul Cara. jar& sal certe giudetul dupd cum va fi voia
de stirea giudetulul, de are trece Intro. dans lul, cum s'are dice al globasca, sau sal In-
si vreme cata-va nu vor avea nice o certare chiza: in temnitd, sau in gros, sau intealt chip
nurnal ce vor Int (tree bucatele inapol. orl curnuI va parea pre direptate, sd nu amble
ca. Orl care vladica, sau egumen, sau nafara isprava.
méstnic, sau dinar, singur cn voia sa §.1 cz. Niste omen! d vor avea la cineva un
fara stirea giudetulul-va lua vre un lucru de lucru si'l vor cere si el nu'l va da, acestiea de
a besericel de la cela ce'l va fi iind, de vreme sa vor sfatui cu totil si numal singurl cu voia
ce nu va fi facut sabor s sa svätuiasca nu a lor lard stirea giudetuluI 41 vor lua lucrul
va certa, sä dea Inca pre cat au luat, iara de ate, sd nu aiba nice o certare nice Inteun
va fi facut i sébor sh s certe. lucru.
ev. Orl care vladica, sau egumen, sau na- en. TJn om de bund voia sa, de va lasa ceva
mestnic, sau calugar, Impreuna cu tot sabo- vre un luc vre unuI om sarac san si bogat
rul, numal singur cu voia lul va lua averea de'ntru ce sd va fi indurat pentru sufletul sdu, si'T
vládiculul ce va rarrane dupa mOrte, sau a e- va fi facut i zapis cu marturil, i dup'aceia sa
gumenulul, sau a namestniculd, sau a calu- va fi edit ce-au facut, acesta cu voia luI fara
garulul, de la cela ce le va fi tiind, de sa va de stirea giudetulul de va trimite nista 6menI
afla cum acel mort au fost tiind acele unelte al sal sau si stralini i vor lua zapisul eel de
cum sa fie a beséricel, nu sa va certa, sa nu dare, acestiea nice o certare nu vor avea.
dea nemica ; iarä de le va fi tiind ca'n chip ef. Cela ce va avea datorie, si se va fi toc-
de mirenie sa va certa sa dea inapol tot ce mit cc voia sa ia vre un lucru In pret, ace7
au luat, i sa platesca pretul cat or face acele sta iaasl nu pita lua fa:ea de giudet numaI
lucrurI ; iara de nu sä ira cunóste lucrul, ce singur cu voia sa, de vreme ce datoriea tin va
va fi cam cu prepus fost-au de-a beséricef an fi alésa sit sd stie ce vor fi avand catastige si
Inirenestl, atunce iara'sT nu sit va certa. isvóde indesine; drept aceia trebue intal asl
cg. De va imprumuta nes tine pre altul sau iea sama pre-manuntul i atunce cu voia sa
i va nami vre o casa sau vre o dughena sau singur asl iea acel lucru eel vor da, iard de
alibi fie ce va fi, i dup'acea singur cu voia lul va lua mainte sd va certa dupd cum va fi
Vara stirea giudetulul va scOte'l, sau de'l va voia giudetula
lua vre no lucru ca'n chip de zalog, nu se
va certa ; iara de nu va fi singur stapdnul ci. Cela ce va face tocmald cu altul pang:
cela ee i-au dat bard Imprumut sau vafi nain cutare vreme de nu'l va da cutare lucru ca
mit acel lou, ce va fi altul strain, sa, sa certe sa aiba voie sa iea cutare sat, dart de a va
ei el dea teapot cat va fi platind acel lucru.prileji satul sd nu fie pre mama lul ce aTM .tie
ed. De va fi nestineispravnic vre unul ne- altul. atunce nu va putea cu voia lul al lea
gutitor vanzanduI negotul ce i-au fost trime- macar cd le-au fost tocmala asa, ce aicea tre-
tind acel negutitor, iara de sd vd prileji ad bue putere de la giudet ; iard de'l va lua el
nul mal trimita alt negot sa vanza, si el va singur cu voia lul va avea certare.
lua de la"altul de va vinde, nu este dator a- cai. Un om de sa. va tocmi cu altul sal
cela negutitor de'ntal ad dea samd de sd va dea un dobitoc, sau alt lucru ce va fi, pang
prileji ceva pagubé. Intr'acel negot ce au luat la o zi, dupa, aceia va socoti Intealt chip 0'1
el smgur macar de-au i fost ispravnic lul va da altuia. numal pentru sal nu'l dea celul
cand au luat acel negot. ce 1-au giuruit, acesta sa. aibd. strans6re sd
ce. Gaud va giudeca un giudecator stramb, sd rescumpere lucrul acela de la eine 1-au dat
sau cand va da voe cuiva si nu va fi inteles si sal dea cestuia ces'an tocmit InaTI si sd
para de isprava arnandurnr parasilor, acela aiba si certare dupd cum va fi voia giudetulul.
ce va lua ceva vre un lucru cu voia acestul cvi. flti om la m6rtea de'sl va las a cu
giudet nu va putea sä sufleasca, sa nu pia- limb& de mórte mult, putin, ce va avea, orI
tésca s'alt pret, de cum vor pretui acel lucru eta va vrea el, acela pOte singur cu voia sa
(1) Litera q.ci urrnatórele pang, la OisTir se va ceti ea s.
2
www.dacoromanica.ro
18 PRAVILEt "WILE LUPli
Fara de giudet sel'sf ea acea ramasità fara nice hue sa sd arate cu neste semne 6re carele
de o sminteal a. i far& nice de o certare. si cu neste prepusurf cdte-va. Semnul furtu-
cgi. Pre cela ce'l vor lasa sä mosneneasca sagulul este asa ; cand sd va fura nescul ceva
bucatele cue-va i sal sa hraneseä pan g. la o sd strige cu glas mare si sa facd galleeava sd
nail de vreme, acesta dad. va veni vremea sd cutremure tot1 atunce'sf inteacel ceas and
pete i singur lard giudet sa'sT ea acele bu- vor let a, si sd arate cum r-au spart camara,
cate, dupa cumu's giuruite, fard nice de o sau usa, sau secriul, sau lacata i alte aseme-
certare. nea acestora, acolo uncle vor zice ed aix fost
odl. Chi eine va fi ispravnic s mosnenea- acel lucru ce s'au furat.
s6a avutia vre until mort acela pete lua nu- ck. Vestea tuturor i fuga robulul, ce sd
mal singur cu voia sa bucatele celuf mort orf zice a mamitulul, arata furtusagul, asijdere
ce va fi, mult, putin, de la fie eine vor fi, ale- cand sd vor gasi scarf pre unde s'au suit, sau
gaud numal de i le va fi lasat cu zapis sal le alte cinif carele slujesc la- descuiat, sau sd
tie si sd sd hrdneascal pang in cutare vreme, stride toe ce va fi inchisere.
atunce if cauta sa ingadueasca pand la acea cka. Trebue Inca i dupa aceste semne
vrerrte. t6te sä sd arate cum inteacel loc unde sd
eel. De va lasa nestine ceva vre un lucru vede stricat fost-au acolo in lontru acele lu-
hrInesed eine-va cu clans pand in cu- crurl ce zice stalpanul cd i le-au furat, si de
tare vreme, i Va fi fleut i zapis cum de'n- va fi om bun si cu nume bun ajunge giurd-
tr' acela vreme SA cazd pe maim, celuia ce va maintul, iard de nu, trehue alta aratare ma!
sa mosneneascd, cum s'are zice un orn are bung, intr'acesta chip cum acele lucrurf au
tin cucon micsor, la mertea luf cunoscand cd lost stand tot acolea pdnd ce le-au furat.
este micsor lasa tote bucatele lid pre mana u- ckv. Celuia ce's1 va piarde lucrul i sd va
nul om bun sa le tie si sd sd hrdnesca cc danse da giuramant sa zied cdte lucrurf i-au furat
pang in cutare vréme pdnd va fi euconul de si cat le-au fost pretul, i Inca caltd pagubd au
vrasta, atunci ca un mosnen sal le iea sa le tie avut dentr'aceste lucrurf si cat au cheltuit
el, acesta ispravnic cumu'sT va man stapd- umbland intrebanclu-le.
nul intr'acel ceas pete sa le iea acele bucate ckg. Inca i celuia eel vor fi dat vre un
de la mosnen singur cu voia sa lard nice de lucru socotesca si i 1-au furat if vor da
un giudet, mal vratos &and va scrie zapisul giurdmant ca sd arate.
ales si intelegand zicancl laza de multe cu- ckd. Incd sd de giuramant i celuia ce
vinte i lard nice o gaileevd. muta hotarul pentru sal arate de'l va fi mu-
csi. De vor lasa cuiva drept suflet, nu va tat sau de nu'l va fi.
putea el singur cu voia sa sd iea, ce trebueaste cke. De va fi apucat nestine o scrisere den
ispravd de la giudet, alegancl acel lucru ce mana vdrjmasuluf sdu i o va fi ars, sau o
au lasat drept suflet, este invatatu.ra sal facd va fi spart, sa sal dea giuramant celuia cu car-
heserica, sem bolnita, sau ospatarie ce sd zice tea iard nu celuia ce o au spart, pentru sa
cash' de strain!, sau grobnic i alt asemenea arate ce au fost scrigNin carte.
acestora, pentru cal atunce pole sd iea singur cks. Cand va avea pdrd crestinul cu un ji-
cii voia sa i nu'l trebue nice un giudet si dov, nu sal va da giuramant jidovulul. Giurd-
Inca pete sd iea singur candu'l va alege sta.- mantul ce s cla impotriva furuluf nu sal dal
ca sa arate el furtusagul, ce numal dacd va
panul In zapis, iard de va fi intealt chip si de
va lua el singur cu voia sa piarde'sl-va tot arata furtusagul singur furul au de va mar-
venitul ce vre el sal aiba drept sufletul ace- turisi cineva, atunce se cid giuralmant celuia
lul mort. ce s'au pierdut lucrul, ce sa zice pdgubasulul,
czi. Care le va lua cu voia sa o parte de'n- pentru sal arate cu adeverat cat au fost si de
tru acele bucate ce s'au dat drept suflet ce pret -au fost i Inca sal's1 arate i chel-
piarze'sl-va Vitd acea parte ce au luat singur tuiala.
numal ce ya famalnea cu cea-l'altd parte ce ckz. Prepusul furtusagulul sal arata pre nu-
au fost neluatd. rnele omuluf cel ndu, ce sa zice alt om iaste
oat. Cela ce v a lua acel lucru ce i s'au dat vestit de om bun si altuluf vestit de om rau,
drept suflet i de'l va lua de fatal sal vaza si asijdere sa cuneste omul si pre obiceae, cum
altil atunce nu's! va piarde venitul, iard de au fost invatat mal de mult, iard aceste dod
va lua pre furis atunce va piarde fi nu va prepusurf nu agiung amandog, sd facd pre
ma! putea srt cee nemicl pentru cd i ce au giudet sal muneesed pre cine-va.
luat va da inapol.. ckn. Cine va trece pre un drum pre unde
Pentru sémnele furtupgului. nu i-au fost calea sd treed pre acolea, perte
sa's1 prepue pre acesta perrlru furtusag, cum
Pricina al. s'are zice de'l va fi vdzut cineva sa treed pre
eft. Furtusagul, de vrem.e ce taste un lu- acolo pre la cel loc pre unde intr'acea zi s'au
cru fOrte cu nevoe a'l arata, drept aceea tre- %cut i furtusagul, si acesta prepnere pete
www.dacoromanica.ro
PRAVILA V AMR LUP13 11,
sg'T dea stransOre, sa's1 dea mina ce au urn- cm. Cala ce vor gasi la dans lucru de fu-
blat pre acolo. rat, macar de-are fi i om bun lara. de va
ekf. Prepusul O. face Inca 0 and vor gäsi avea vre un prepus de celea ce arn zis, nu
pc cine-va inteacel loc unde s'au facut furtu- va puté fi intealt chip, ce'l vor munci.
agul, sau de va fi intrat i va fi esit den- cma. Pre cela cel vor munci pentru vre
tr'acea casa sau de'l va fi vazut cine-va sco- n prepus si de nu va spune nemica altg
tind ceva sau thud dedesupt supt haine sau ertare sa nu alba, ce sa fie slobod d t6te.
invalit cu alt lucru ceva. cmv. Cela ce va cumpara lucru de furtu-
el. Care slugg sau narnit va fugi den casa. sag, sal alba certare, de vreme ce sa va afia
Inteacea zi and s'au fa:cut furtusagul, dá cal au shut a este de furat.
prepus Ore-cum, cum sa fie facut el acel fur- cmg. Cela ce va cnmpara un lucru prea
tusag, agiunge i acésta sal rnuncésa, ale- eftin de vreme ce va fi lucru scump, face
gaud daca va fi fugit sa- sa fi ascuns sg nu sa prepus dum sa fie de furat, sit alba certare.
vaza, nicgiurT. cmd. Celuia ce'T vor dgrui lucru de furat
cla. Ce s va prileji s s. afle a cub va, sa sa cérte dupg voia giudetulub.
verb slic sau alta fie ce haine, sau cutit, sau ome. Cela ce va cumpara un lucru carele
vre o scara de suit, sau topor, sau fie ce u- nu este de mestersugul luT, face prepus- cum
meltg, acestea tote fac prepus de furtusag de fie de furat. .
vreme ce s'au gasit in acel loc unde s'au fa- ems. Cela ce--va cumpara lucru de furat
-cut furtusagul, pre acesta sag muncOsca sg 0 dacit v. ti Ii va intórce inapol si nice
arate de va Oi. liana nu'sb va lua, acesta nu, va avea cer-
clv. Un om de va fi sarac i va incepe tare.
a cheltui haul multl, face prepus cum sg fie emz. Cela ce va cumpara lucru de furat
furat, mal vartos candu's1 vor i sèrrina cu acel lucru va fi de beséria macar de n'are
aceia ce s'au furat Inteacele zile. fi nice shut, tot sit sa dea in besérica j sg
elg. Cela ce va avea in casa sa cmii bune nu'sb ia baniT ce au dat.
ca acele de furtusag, face prepus i acesta cum emn. Cela ce va da banb imprumut, va
sh fie el furat. pune zglog lucru de furat, sg'l dea acel lucru
cid. Un om 6re care ce n'are avea nice o stapanu-stu a cub va H. i SI nu iea nice un
&MA.' la acea pagubg, nice l'are chiama nime, ban, si mai vartos and va aduce acel lucru
aia fara de nice de o strans6re are veni, de om sarac sau rob si lucrul va fi de orn bogat
are arata pre cineva catrá giudet cum au fa.- si de mult pret atata agiunge cu cat nu este
cut acest furtusag z Ina are indemna sg'l ci acela om de credinta, cu atata sit cunOste ca
muncOscg, acesta face prepus cum sá fie fanul a lub acel lucru ce pune zalog.
cut el acel furtusag, pre acesta rat mun- cmf. Cela ce va cumpara lucru de furat
cesca. stiind ca acel om este rgu, talhariu c i prada-
cle. Cela ce-are putea face un furtusag toriu, acesta nu iaste dator sl dea acel lucru
ceva, sa sa fach sal smintésca. sa nu sg faca, stapanu-s6u pa.na nu'l va da banil ce a dat.
iara, elu'l lasa de sa face, acesta face prepus en. Cela ce va cumpara un lucru de furat
cum sa fie cu stirea bib acel furtusag. si va spune tutulor ca sa intelégg cum curn-
els. Aceste prepusurl nu sgmt nice de o parit s521 dea stapanu-sam a cub au fost, ace-
trébg giudetulub, mal vartos &and vor fi in- sta nu va da lucrul pang nu'T vor d baniT.
protivavre unui om bun 0 vestit de lucrurb cna. Orl care stapan, ce i sg va fi furat un
blame, cum s'are zice and va fi deosebi numal lucru ci'l va fi cumparat cineva si el de o
una de aceste, nu'l chrept nemicg, Mal de vor graba Ii va fi dat banil, si'sb va fi luat lucrul,
fi Inpreung dou a. sau fret, sau i patru, atun- acesta tin mal p6te sit cent banil de la cela ce
ce'l vor runnel. i-au dat de au rascumparat.
clz. i and face prepunere de furtusag si MY. OrT eine va cumpara lucru de furat
acela om ce face pre altul ca. este vrajitor M sil va da stapanului a cub au fost, acela nu
numgrator de stele. póte sg:11 mal cent baniT de la dans.
eln. Orb la carele vor gasi niscare lucrurl Pravile ImpArltesei
de furat, de va fi om vestit de rau sg cade
sg'l muncOsca, iarg de va fi om bun sa nul Pentru eel ce vor sudui pre giudet sau pre
muncésca. Za. thneni domnefti. glava a.
elf. Fie cine va fi la cela ce vor gasi In- a. Cela ce va sudui, sau va ucide pre vre un
ert( de furat, i de va dice ea nu'l cunOste giudet, sau pre vre o slue& a giudetuT pre ca-
pre vanzatorul cela ce i 1-au vandut sau nu'sb rele va fi trimis giudetuI sl fact vre o slujbg
póte aduce arninte, de va fi om vestit si ales iarg nestine '1 va Invalui i nu'l va lasa sa's1
(le om bun sau de va fi de min ce vand lu- umple slujba dupg invatatura mai marelul
crurl ca i acele multe ce sgmt de furat, sa sam, acésta gresalg este ca i and ar fi su-
sa crOza, earl de nu sal muncOsca. duit pre domnie.
www.dacoromanica.ro
20 TRAVILA VAS1LE [XVI
T. Cela ce va sudui sau va face vre o ne- domnesc, nu sd va certa ea un suduitor de,
voe dmenilor celor domnestI, face gresala domnie ; iard de va face acésta pentru altd
cum are sudui pre domnul eau, duph cumu'l vind, ca en suduitor de domnie sd se cérte.
scris mal sus. Pentru cei ce vor sudui salt vor vatama
g. Cela ce nu sO va pleca sub Inv Ochtura za Soli. gla-v a T.
giudeculul, face gresal g. cum are fi suduit pre a. Cala ce va sudui solil care yin de la co
domnie. domnie la alta, sau intr'alt chip de't va va-i
d. Tot omul este dator s spue giudetulul tama den afark de certarea ce dau pravilele
pre cela ce nu va s. asculte de dans si de In- cele mirenestl. acesta sd ad afuriséscl duph.
vathtura lul cumu'l va giudeca. pravila bisérice'.
e. Cela ce sh, va svatui s. uciga pre vre tin v. Cela ce va sudui sau va vatama pre sohc
diregator de la vre Un tOrg. si de nu va fi a- iaste ca si furul ce fund. besérica.
pucat sh. Idea mórte, sä nu sä cérte ca cola
ce sudueste domnia, iara numal a i s tae
capul ; iara de sh. va svatui sh hiclinesca sau
g. Cela ce va sminti soul de pre cale viind,
sau de le va lua carti ce aduc, iaste adeva-
rat suduitor de domnie, mal vartos cancl va
s. ucig h. pre singur domnul acel text macar face acésta pentru sd facd rusine domnu-sdu
de nu va fi facut acel hiclesug, lana sd sh sau pentru sd. cundscO den c'drti talna ace-
cérte ca unul de ceia ce-au suduit domniea. leT domn ; iard. de ad. va face pentru sd'I pa-
s. Cela ce va sudui pre omul cel domnesc, sed cinstea let sau si'ntralt chip drept altd do-
sau Intealt chip de'l va vatamal nefiind in Mudd, atunce tic sd. va certa ca en sucluitor
slujba domnulul nu sd va certa ca un sudni- de domnie iard. cu alte certOrl marl de-a
tor de domnie; acésta sh, intelege cum ace- tocrna ca acesta.
sta vrajbd ce s'au apucat cit acel om dom- d. Carele va sudui sau va vatarna pre soll
nese nu s'au apucat de chind au fost cu slujbd pentru vre-O vrajbd ce vor fi avut el Indesine,
domndscd, ce au fost mat de mult invréjbitt, iara nu pentru ad fach. necinste domnulul ce
drept aceia 1-au suduit ; iard de sd va afla i-au trimes, Ind i atunce ca un suduitor de
cum ad fie invfajbitl de and au umblat cu domnie sfi va certa.
slujbd domnéscd l atunce nu 1-au putut su- e. Cela ce va sudui sau va vatama pre
dui temandu-sd de certare, iard dupd aceia cel urgisitl, cum are sudui pre domnic
1-au aflat singur fa.rd de slujbO dece 1-au. su- awsti sd cérte.
duit, sau 1-au vatamat Intealt chip, atunce s. Solul dacd's1 va da soliea pit vor face
iard'si ea un suduitor de domnie sd va respunsul gel von da cartile de nu va purcéde
certa. ci sd va zalovi Inteacel loc, de'lva sudui sau
z. De sd va prileji vre un orn domnesc sd 'I va vatama cineva, acesta nu sd va certa ca
amble cu slujbd si de sd va lega de un di- un suduitor de domnie.
rept valid ,s01 vatIme, i cela nu ad va da, z. Cela ce va sudui sac va vatama pre sol
ce'l va lovi, i i ad va prileji morte, acesta ce pentru ce nu va fi inblat intr'acea solie cu
s'au sprijinit vieata sh. nu alba' nice o cer- credintd i cu cinste cum se cade, nu sd va.
tare ce sd fie un om rnort. certa ea un suduitor de dornnie.
n. CeIa ce va sudui sau va vatama pre vre n. Cela ce va sudui sau va vatama pre vre
en giudet, ins/ nd pentru ace doard nu i-au un sol i nu'l va sti cd este sol, sd nu sd.
plOcut curn-va giudetul Id, ce pentru vre o cérte ea un suduitor de domnie.
vrajbd ce au fost avdnd el Indesine, acesta 1. Cela ce va fura haul sau alt lucru de la
nu SO va certa ea un suduitor de domnie ce un giudet ce este inteun or9, sd nu sh cérte
cu adevarat mal mült sO -va certa pentru a- ea un suduitor de domnie.
cOstd sudalind sau vatamare a giudetulul de
at pre altuT ce n'are fi giudet. Pentru ceia ce vor sudui pre mai mara kr,
f. Oamenil ceI domnestlIned de sh vor pri- za ce se rice pre boiari. glava g.
leji O. fie zlobil, i vor face asupréle. i vor a. Cela ce va sluji la un boiarin i de'l va
Impresura saracil lard de stirea domnieI, pre hicleni intru ceva, sau '1 va sudui, sau Intealt
uml ca acestiea cine'T va sudui hll Sd va chip de'l va vatama, sd sd certe ca un sudui-
certa ca un suduitor de domnie. tor de domnie.
1. Cela ce nu va asculta de invkatura giu- y. Cela ce va giura cuiva sd'I slujascd cu
detulul, Irisd nu de euvantul luf ce and va credinth i mat apol el va sudui, face gresald.
mana pre o slue del va zice, acesta ad cum are sudui pre domn.
nu sit cérte ca un suduitor de domnie. calpuzanl ceia ce fac beta rd't qi
al. Cala ce va porni tot norodul sau ora- Pentrupentru certarea kr. glava d.
sul asupra giudetulul sl'1 scdtd de'ntr'acel loc za
de la acel scaun, sau macar de-are fi i alt a. Mincinosil ceia ce fac banT rdt, acestiea.
om domnesc, and va face acésta pentru ace Ina fac acea gresald cum are sudui pre In-
va fi un mdclular rau i giudetul sau omul cel paratul si pre domnul Ora.
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA VAS1LE LUPE! 21
v. Band eel ral &glut de fie/ féliurl : me- tot o certare va sd alba de vreme ce iaste MA'
B tecatura, ce sa zice aurul cel curat ce are fi de stirea Inparatiel sau a domniel.
sa. fie, ei'l spurc i amésteca, argintul asij- f. Orl care zlatariu va mesteca aurul sau
-dere, unul amesteca cu arame, altu'l fac chiar argintul cu alte lucrurl card stirea stkpanulul,
4e arame i numal cace'l spoiese desupra cu ce sa rice de va spurca lucrul i sk va afla
argint, aceasta'l una ; a doua s'are fi i cu- minciunos, cu alta cu nemica numaI cu ca-
rati o sama de bath e'l fac mal mid de ce nu pul sa plat6sca.
agiung la cumparia ce pagubesc 6menil ceia 1. Ceia ce fac banT domnestl si de vor In-
eel iku ; a treia asijdere sa chiama minciu- drasni sti spurce aurul sau argintul pentra
nos! pentru &ace chipul i scriptura ce pune dohanda lor, cu alta nemicd nu vor plati nu-
'pre clansI este minciunósa, nu iaste facuta den mai cu capetele.
svat cu Invatatura cul-va ce pre furis ca un al. Or! care diregatoriu va lasa si flu va
lucru rag, drept aceia de-are fi i curag cu opri sa nu inble band ce ral acela cu capul
memica mestecatl i de-are fi i deplin la cum- SA platesca.
pana totu'l en lucru minciunos i s. chiama vi. Cela ce va sti uncle fac ban! raT, si de
minciunos, sot furtusagulul. nu va spune giudetulul cu capul sa platésch.,
g. BaniT cel bunl i dreptl ad patru lucrurl gl. De s'a va scula o sotie de-a calpuzani-
pre'npregiurul lor ; Intal cela ce face banl sa lor i va vadi care giudet pre cele-l-alte sotil,
aIba putere i voe de la Inparatie sau de la ceia vor peri totT pre deala lor, iard cela ce
domnul loculul a celuia, al doilea sa sa fac . i-au vdclit sa nu alba nice o certare iara de
in loc vestit cum are fi in mijlocul targulul nu va fi sotie sa alba dar de la giudet, iara de
sa vaza tot!, al treilea sa alba chip si scrip- va fi rob sa nu'l dea alt dar numa sal slo-
tura cinstita i frum6sa iara sa nu fie facuta bozéscd sa nu mal fie rob.
acea scrisóre in vre un chip grozav si de rudi. Cand va prinde giudetul vre un cal-
sine, al patrule iara's1 sa. fie i la cumpana puzan trebue sal cerceteaze mal are sotil si
deplin, nemica sa nu'l lipsasch, cum iaste mal cine le cid agiutoriu de fac acel lucru, i cell
-cu dreptate asa sa fie. va spune all créza.
d. Orl cine va face ban! minciunosl sa rice el. Semnele pi prepusurile agiung la giu-
orl eine va fi calpuzan de va face bath ral in det sa arate pre calpuzan.
nurnele Inparatulth si a domnulut acelul loc, si. Cela ce va vapsi vre un fel de bath
ental sa i s. tae capul, dupa'cea elf arza fiind de arame sa arate cd iaste de aur sau de
trupul In foc i cate bucate va aye tOte sa fie argint, sau de va vapsi argintul A arate cd
domnestI ; iara de sa va afla c s'au facut iaste aur, sal on 6re.
acea calpuzanie la vre un sat sau i targ rnic- Pentru ceia ce inbld etc banf rdi sau i
sor, s. i sa faca m6rte iara bucatele sa nu i za tin la sine gla. e.
le iea nime, nice sal arra.
e. Casa aceia unde sä vor face banl ral sa a. Céla ce va cheltui sau va schimba ban
fie domnésca; iara de O. va afla cT. acea cash. ral iii va lua de la cela eel face stiindul pi
au fost prinsa cu chirie trebue sa si cerce- cunoscandul ca iaste calpuzan, sd sd cérte
téze giudetul, de vreme ce domnul acel case ca i calpuzanul.
lacueste nu departe de-acolo atunce casa va v. Cela ce va tine la sine bath ral stiindu'l
tot domnesca, de vreme ce giudetul II pre- cd samt ral, sd sa, cede dup./ cum va fi voia
pane cum sa fie si el stiind Ore ce, lard de sa giudetulth.
va afla ca acel om cu casa lacueste cleparte g. Cela ce pOrth. i Inbla cu banl ell face
de-acolea, atunce casa nu va fi domnésca. prepus cum sa fie si el sotie cu calpuzaniT tot
s. Inca de sd va afla ca acea casd iaste a Intr'un chip sa vor certa.
vre unel muiarI sarace, nu va fi domnesca. d. Certarea celuia ce Inbld cu banl di este
z. Inca acea casd de sa va afla cd iaste a mal mare candul vor sti c'au Iblat de multe
niscare cucoth saracT, nu va fi domnescd.; tard orT i i s'au zis i n'au bagat sada.
de sd va afla cd acel saracl au vr'un isprav-
nic pre tote bucatele lor i va fi namit el casa, sde.vaCela ce va cheltui niscare ban! rat, si
tocmi cela ce'T va lua cum de vor fi rdl
atunce sa pretuiasca casa cat va face si sd sa'l Intórcd, acela nu va avea certare.
platésca tot acel pret tot den bucatele lul.
n. Macar de-are face nestine banl cat de bnnl, s. Cela ce va cheltui banT ral, i dacal vor
galbenl prisne de aur curat sau father, sau altfel prinde, de'sl va pune sodas de la eine au luat
de banT sa fie prisne de argint curat i fie de- acel banl, sa nu MU nice o certare.
plin 0 la cumpand, iara cu aceste cu tote, nu z. Cela ce'l vor prinde !bland i cheltuincl
va putea sd incapd in voia nerndruT, pentru banl ral, de vor fi pre putinT, si de nu's1 va
ma fie certat mal putin de cat ca are fi facut putea pune soclasul, sal dea giuramant, de va
banT ral de'ntru aur i de'ntru argint spurcat giura cum nu stie c'au fost aceT bath
.sau prisne de arame sau cum are 41 mal ral, fie in pace, nice o certare sa nu OM.
www.dacoromanica.ro
22 *\PRAVILA VASILE LIIPU
Pravile imparatesel vretne ce sa chiama c'au gasit ca si cum ar

Pentru ceia ce gdsdsc vre o comdrd pre locul fi intr'un the strein,
si pre hotarul sdu sctu pre holarul besdricei sau
al. CAnal va nami 6re eine un pomet, pen-
za. pre loc domnesc cul s va cddea gla. s. tru sa culéga pórnele pang la cutare vreme si
acolea va gasi o comora atunce sa chiarna
a. Orr eine va putea si de va vrea sa cerce c'au gasit acea comóra ea si intr'alt thc strain,
pre locul lur, si pre hotarul lur cu munca lur, dece vor inparti cu stapanul loculur, dece a
sau de sa va nemeti asas fiestecum s s. tam- cea giumatate a luT o va tinea si_sa va hrani
ple s gasesca vre o comóra, sa chiama O. fie cu dansa deapururea ca cu Uti lucru al sail,.
a lur, iara nu altuia nemarul. iara. cea-l-alta, parte a stapanulur Fd acea a
Y. Nu va putea nime sa cerce pre loc strain va tinea i sal va hrani cu (lama pang cand
pentru s gasasca comóra fara de voia sta.- sal va inplea vrémea pométului, atunce daca.
panulul acelur loc, iara de va cetca, si de va sa va inple acea vréme dupa cum le-au fost
gasifdra svatul stapanulur celuia cu locul asa
tocméla sa tie acel loc cu chirie iara &And va_
numar den capul lur, bu va ramänea sa fie a da locul stapanulur atunce sa'l dea i partea.
lur, ce se va da celuia cu locul. lur ce i s'au venit giumatate de comóra.
g. De s'are prileji sa cumpere nestine un Ti. Cela ce va gasi comóra pre loctil muia-
the sau un prilog sau laz ce va fi si de va rel lab eel vor fi dat zéstre sa inparta In doa
ggsi o comora cela ce 1-au cumparat, nu va cu muiarey iara de sa va prileji sa sa des-
putea sa mestersuguiasca cela ce au vandut si. parka atunce dea partea el ce i sa va veni
zia ca. 1-au amagit de i-lau dat eftin. den comóra.
d. Cela ce va merge de va cerca pre locul gi. De va tinea nestine neste ocine zalog
altuia i va gäsi comerg.' Mel de stirea celuia pentru datorie si de vor trece I. (30) de ant
cu locul si de sa va oblici, necum sa'r lase si nu le va rescumpara, atunce de sa va afla,
ceva stapanul loculur dentr'acea comóra ce vre o comóra prespre acil I. (30) de anl a-
Inca de'l va duce la giudet va avea i certare tunce sa fie tot a celuia ce au gasit iara ce-
orT cum va fi voia giudetuthr. luia cu ocina nemica sal nu'l dea.
e. De sa va prileji cue-via, nu cercand, ce di. Cela ce va gasi com6ra cu vrtjr si ca
asa se va nemeri de va gam o comóra pre un dracT nemica sa nu i se dease sa iea tot
the strein, atunce sa fie si sal inparta in doo domniea.
cu stapanul loculur. el. ComOra sal chiama aur, argint, haul eel
s. Acesta siL intelege Inca si and vor vechr de demult, stapanul a cur au fost sa nu .
gasi niscare cemóra pre the domnesc sau sal cunescal eine au fosti Tara de nu vor fi lu-
pre loc calugarese ce sa chiama a beséricer crurr vechr i tapanul acelor lucrurr sa va.
pentru cal giumatate de comóra iaste deapu- cunóste i sa va sti eine au fost atunce eine.
rurea acelnia ce o gaseste iara giunatate iaste va gasi acele lucrurr nu sa va chiama c'au
a beséricer sau mar de multe orr domnesca. gasit comóra.
z. De vrerne ce va fi thud nestine niste ocine si. Cine va narni o cash: de va sedea cu
straine i sa hraneste cu dame si de va gasi chirie, si.'ntfacea cash va gasi niste haul as-
vre o comera acolo nu sal va chiama a stapa- cunsr i acel banT nu vor fi de mult vechr, a-
nulur iaral a celuia ce o au gasit. cum s'are tunce sa vor chema a stapanulur iaral nu a
zice Petr au lasat o ocina lur Pavel sa, sa hra- celuia ce au gasit si sede cu chirie.
nesca ataia ani iara mar apt:a sal o iea Gheor- zi. Orr eine va ascunde camera daca va
ghie cal iaste fecior luT Petr, de sa va afla cal gAsi pentru sa nu dea nemica celuia ce i sa
s'au gasit comóra la vremea ce tinea Pavel vine piarde'sr-va i partea sa ce i se vine.
acel the sal nu sa chiame altuia ce numar a ni. Aceste t6te ce scrie maT de sus au fost.
lur Pavel. in zilele cele vechl iara acum s'au parasit a-
obicee iara comerele cate sa gasesc tôte
n. Iara de se va gasi iarasl vre o comóra cele le i-au domnil, si numal ce dau cat sa indura
pre acest thc a lid Petr ce I-au dat lur Pavel 6re ce putin
de sa hranéste, atunce sal vor inparti in doo panul celuia lucru celuia ce gaseste iara sta-
cu locul na i sa da nemica.
cu comóra, Petr i cu Pavel cela ce sal hra-
neste acolea. Pentru ucidere si cdte feburr, de ucideri"
f. De sa va prileji cul-va vre until strain za sehnt gla. z.
sa gasasca o com6ra pre acel thc ce sa a. De vréme ce vom sa facem voroavg
hraneste Pavel, sa inpartal acel lucru cu pentru ucidere ce sa zice mOrte de om, dc'n-
Pavel iara Petr sa nu sa amestece Intru tar sa cade sal stira cum un fel de ircidere sa
nemica. chiarna grabnica iara alta sa chiarna vajnica;
1. De sa Ara prileji cine-va sh alba pre mana dece cea gralmica sa chiama intr'acest chip,
lur niscare ocine zalogite, si de va gasi el &And cel ucis nu iaste uciderea a lur ce au_
0 comóra va inparti cu stapanul loculur de fost sa uciga pre altul iara graba au pripit de-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VA,SILIS LePIJ 23
I-au ucis pe dans In locul aceluia; uciderea bul, sau cel slohod, sau cunoscut, sau necu-
cea vajnica asijdere sa &tame. c'au fost sal noscut, clOpururea toti tot intr'un chip sit
uciga. pre dans tail el au ucis pre altul in lo- vor certa.
cul lui, cum sare zice vajnicul au pus vina d. Cela ce va ucide prune micsor sa va
,sa asupra altuia i 1-au ucis pa acela in lo- certa mal cu rea /mine de cat cela ce are fi
cul lul. ucis harbat deplin.
Y. Adoua sä cade s tim cum altfel de u- e. Cela ce's1 va ucide fata in césul ce o va
cidere sa chiarna cu insalaciune, cand sa afla curvind cu cineva nu sa va certa ca un
tampla' cumu s'are (lice cu insalaciune i cu ucigatoriu.
pofta, ucide unul pre altul, alta uciclere sd s. Cela ce's1 va ucide muiarea in vremea
chiama cu nesocotinta &and cumu s'are zice and o va gasi curvind cu altul nu sa va certa
nu are avea nestine nice cu gaudy] a Sandi ca un ucigatoriu.
nice cu inima a pofti s faca ucidere ce nu z. Cela ce sa va apara de vrajmasul situ
mai cace sa va rnaniea pre un om de'l va sit nu'l uciga si de'l va uc'ide el pre dans sa
sudui sill va hate, de'ntrace batae i s va nu alba nice o certare mai vartos la vrOme
tampla mórte, atunce aceia uciclere s chiama candu'l va vede ca vine asupra lul cn arme
pentru nesocotinta lui ca s'au nemerit de s'au pentru sal iea viata iara de va putea sg sa
prilejit rnórtea de manule IuI alt a. ucidere sprijineasca intealt Chip cunoscand ca n'are
taste iara'sI de sä chiama cu gresala intr'a- putere uciga si el intr'o pisma tot sit'l va
cest chip, (And arunca nestine intr'un dobi- ucide sau del va ucide'ntealtit date. iara nu
toc san intr'o pasere cu o piatr i s. nirne- inteacel ceas &and venea asupral, atunce ca
Testa de loveste pre vre un om si'l ucide, a- sa alba certare ca i un ucigator.
césta sa chiama ucidere cu gresalti. n. Cala ce va ucide pe cineVa cu gresala
g. Atreia sA tim Inca' mai cu adevarat si Fara de voia In! sa nu sa cede ca un uci-
in ce chip sa chiam a. mOrtea grabnica, cancl gator
sg va prileji dol Omen! sa sé iea a sa prici f. Cela ce va vrea sa .scape de'naintea vraj-
den cuvinte parasT vor aduce aminte de vor masulul sau si'ntealt chip nix va putea ce va
pomeni de multe lucrurl, dece dentr'acele ca- arunca cu vre o piatra, jane. vrajmasul sit va
vinte sa va rani unul la inima va bind pleca, piatra va nimeri pre altul tot va ucide,
rnaniea si'ntracel ceas va sari asupra lui lob de vreme ce sit va afla cit inteacel loc n'au
va ucide de tot Inteacel toe, iara de'si va mai fost alti Omen! stransi pre langa acel vrajmas
ingadui fireal intr'acea data si va mai socoti fara numal acela, sit nix alba, nice o certare ea
0 fiind hiruit de vrajba sit va apuca si'l va un ucigator. iara de vor fi fost Omen! multi
ucide acOsta ucidere mai real' de cat cea den- stransi pre eur acel vrajmas si el au arun-
tal, acOsta sit chiarna mine vajnica pentru cacat cu piatra atunce sit Va certa.
o face ornul cu tot dOclinsul. I. Cela ce va rani pre altul nu cu rang, de
d. Apatra sä stim cum ucide unul pre al- mOrte lara el sa va leni, si nu va pazi curand
tul tot omOra cu fie ce fel de mOrte, au cu sa sit tamaduiasca, sau va fi facut alta ceva
manule '1 zugruma, situ '1 naduseste inpresu- inprotiva race!, an va fi mancat sau baut si
randul cu ceva pana crOpa cum sa prilejéste sit va fi obrintit si de'nteacea i sa va fi tarn-
ei acestor cuconl micson candu'l nadusesc plat de va fi murit, cela ce 1-au ranit nu sit
inteasternut celea eel apléca, sau candul va va certa ca un ucigator, ce mai putin, cumul
stropsi cu piciOrele sau '1 va ucide cu pumnil va parea giudetului.
poncis in inima pang. 11 va omora, sau 11 va al. On care boiarin va face mOrte de graha,
bate cu capul de parete panal va omora, a- ce sa zice va omora pre cineva intaia data
ceste tote le fac pentru sa scape de certare cit cat vor incepe a sa prici den cuvinte, de sa
insalaciune, taxit de sa va vadi sit it cOrte va prileji acel hoiarin se. fie de tréba si Ce
ca un ucigatoriu. folos ace! taxi si de va avea avutie sa va
Pentru eertarea twiqdtorilor de omen! ce ii certa cu haul multi dupa cum va fi voia giu-
Za SYY eade dupet ddla lor gla. n. detuluI pentru ace iaste- om de trOba tare!.
taxa de nu va da ban! prespre doo trel zile
a. Certarea uctgatorului nu este alta pu- sal fad, mOrte ti acestuia, taxa de va fi uci-
ma! mórtea, dupa cum scrie svanta scriptura derea ce au facut vajnica, nu va fi grabnica,
cea veche i cea noa i dupa cum dan inva- cum s'are zice daca sa von fi pricit ii va fi u-
tatura pravilele cis prespre vr'o doo trel zile, sau del va fi
v. De-are fi nestine boiarin san de-are fi eel ucis ceva ruda, sau'l va fi ucis cu tnAlA-
farneia, nemica nu se va folosi cu aceia sa une. sau alta aseminea acestora, atunce nice
pOta scapa de certarea uciderel, ce sa va certa intr'un chip sa nu sa cOrte cu banl ce numal
boiarinul i rnuiarea daca vor face ucidere ca ?none pentru morte; asijdere cand sit va pn-
fieste cine din col mai prostl Omen!. leji de va face ucidere vre un boiarin, si de
g. iciderea ce o va face muiarea sau_ ro- nu va fi nice de 0 treaba tarii acela de-are
www.dacoromanica.ro
24 PRAVItA VASILE LUPO
da cat1 haul nu sa va putea rescumpara ale- d6ciial tae pintovite sau i intealt chip. dupa
gaud cand are da niscarebanT s agiutureasca cumul va parea giudetuluT, iara nice intr'un
la vre o nevoe a tarel, WA. care boiarin bo- chip nu sa. cade sal ingrópe in pamant.
gat de sa, va fi isbavit cu banT de mOrtea cea ni. Cela ce va ucide pre altul ce au fost
grabnica i apol iara's1 va fi Mout al donee pind inoiile cui-va cu acesta scopos cum sa
rand asijderea acea ucidere grabnica nu s'are caza pre mama 10, de vreme ce sa va arata
putea mai plati cu ban!, macar de-are scOte lucrul c'au facut una ca acésta, nice el, nice
tara den ce nevoe sau macar de 1-are agiuto- fecioril lul nu vor incapea s. mosneneasca
ri i alp! strain! cu di ce are putea sal pla- acele ocine, ce ramane mosiea sa, fie dom-
tésca, nu este putinta cu nemica. sal isba- nOsca de vreme ce nu vor fi a1l mosnenT den-
vasca pre cela ce va fi facut doo moil! grab- teacea stepena ce au fost ucigatorul.
nice se numal sä i s. dea certare ca unuT u- ft. Orl eines! va ucide muiarea sau muia-
cigator Intealt chip nu pOte fi. rea pre barbat, ucigatorul n'are nice otreba la
vi. Gaud s. va prileji -vre un orn den cli- ocine, ce sa vor da parintilor, iara de nu vor fi
rosul beséricei sa faca ucidere grabnick sa parintil metal ucis acele ocine sal le tie dornnia,
va certa cu acésta : sal duca la o manastire k. De va lasa cineva bucatele i ocinele
departe sa sada acolo In OM vieata luT, iara. sale cu zapis vre unul orn sà fie t6te a liii
de'sT vor prepune ca va sa fuga sa'I inchiza dup. m6rtea muiarel lul sau a vr'unul cucon
Inteo temni ta. sa zaca acolo pang la mode, a WI, si daca va lua acela zapisul IT va fi u-
iara acum drept ucidere grabnica de va face rat astepta ce va omora pre ceia ce tin ocinele
cineva den cliroi trirnitul de'l baga in catarga, pentru sa le apuce mai curand el, atunce va
iara drept mOrtea cea vajnica if fac mórte piarde acesta tot catu'l spune zapisul pi ocinele
drept mOrte. vor fi domnesti, iara pe acesta den afara de pa-
gi. Fie cine den dims pOte sa's1 daruosca guba II vor certa intru tot ca i pre un ucigator.
cinstea sa orT cui va vrea carea au avut de ka. Gaud. va fi un om bolnav i s. va lasa
la besérick big sa fad: acOsta mainte de ce 'I cui-va sa. mosnenOsca mult Tipp ce va avea
va osindi giudetul spre mOrte si mainte de va face si zapis, i acest mosnén nu va
ce'l vor certa ca pre un ucigator. griji de dans sal aduck vre un vraciu buna
di. Ucigatorul den'afara de ce'l vor certa sa'l pazasca candan dora 1-are tamadui, ce'l,
cu morte iaste dator Inca sa platOsca rudelor va lasa asa negrijit i nesocotit, si de va muri
celul ucis tOte cheltuelele ce au facut cat au bolnavul, acesta's1 va piarde mosneniea, si
dat la vracT j alte ce sa vor fi pagebitY pre vor fi t6te bucatele e ocinele domnesti,
ranele lul, si Inca mai iaste dator sä platOsca kn. De vrOrne ce ocinele ucigatoriulul po-
mOrtea rudelor ce sa zice si platesca pre zi, gor den bateau!, ce sa zice de la parintl, a-
cate-va zile inainte, pre cat va fi voia giude- tunce cuconil ucightorulul nu's1 vor piarde o-
tuluT ; direptatea aratá cat are fi trait acel cinele ce ii sal vin de la mosu-seu, nice vor
mort in lume; i Inca iaste dator sa hranOsca putea sä fie domnesti ce sa vor lua ocinele ce
cuconil celul mort si altI Omen! ce va avea va fi agonisit ucigatoriul.
care i-au fost el hranind pana au fost viu. kg. Cela ce va rani pre altul si cold va o-
el. Ucigatoriul, nu iaste dator nice cu o mora, nu'si va piarde mosneniea pi mai var
cheltu011 cand va fi facut uciderea in gresala, tos cand sa va tampla dupa ce sa va tarnadui
sau cand va fi facut ucidere pentru sa, maps de acele rane del va face i zapis ail va lasa
de vrajmasul sau sa nu'l uciga pre dans, ale- pre urma 101 sal tie mosiele.
gaud de va fi ucis pre altul In locul vrajma- kd. Cela ce's1 va omora muiarea, cumu
sululsau, cumu s'are zice pre cela ce au intrat s'are omora pre tata-sau.
la mijloc sal desparta sau si cela ce au fost ke. OrT cine'si va omorã muiarea II va
stand aprOpe langa vrajmas. piarde tot venitul ce va fi avanci den ocinele
si. Carina i s va tampla de WO uciga pre el, alegand and o va gasi curvind cu altul
tata-sau, in zilelg cele vechl intal II batea cu pentru ace atunce nu va piarde nemica den
vine de boil verzi forte tare si atunce Viii II tote veniturile el.
bag intr'un sac si Intr'acel sac baga i un ks. Muiarea ce's1 va omora bärbatul nu
dulau i un cucos, i o naparca i o moima numal ce'sT va piarde veniturile cele ce va fi
ai dOcial arunca In mare cu tote cu acestea avut de la barbat ce 'Inca si zestrele sale tote
de vrea fi apr6pe marea, iara de nu, IT lepeda le va piarde ca sa vor lua domnesti.
uncle stiea neste her! salbated. kz. Cand sa va prileji un om casariu In
zi. Iara acum lasa pre voia giudetuluT, ff vieata ml sa's1 daruiasca avutiea sa femeil
da mOrte mai cumplita de cat altora, cum s'are sale sau femeia barbatului sáu, acest dar al
zice Nal i tae mama cea ce au ucis lute acel va adevara dupa mOrte iara nu in vieata, Ins&
loc unde au ucis pre tata-sau i déciial léga Si mOrte sa fie den fire iarä nu de vre o nevoe.
de cOdele cailor sPlthic tragänd pe ulite pana kn. Cela ce nu va chema vracT la bóla mu-
la locul cel de pierzare i intai IT tae capul iarel luT i sa'T cumpere de tot felul de vaceva-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VARILE LUPO 25
nil si de alte de t6te bucatele ce'l vor trebui, dgns ca si pre cel ce au flcut uciderea ca pre
si de va muri atunce dentr'acea 1361g, piarde- niste uciggtorl de Togrintl.
va barbatul tot venitul ce va avea depre oci- ai. Vraciul ce va da otravg feciorulul sg
nele muiarel, sau macar de i-ar fi i dgruit otrgvascd pre tatg-s6u, sd i sg facg mórte,
ceva i aceial vor lua sau i alt lucru ce va sg't tae capul.
fi dupg obiceiul loculul cumu s'are zice ore vi. Slugile ce vor inbla i In sus si in gios
ce are avea. ggtgnd trébe ca acelea reale pentru sg sg facg
kf. De O. va prileji sg nu sg. afie vracl a- ucidere, pre aceia sg'l certe ca si pre ucigg-
colo, atunce este dator bärbatul sg trimitg toril de pgrintl.
unde va ggsi sal aducg de va fi aprópe, iarä gi. Cela ce va cumpara otravg sg dé td-
de va fi departe nemicg nu'l datoriu. tgne-sgu, sI'l cérte ca pre un uciggtoriu pg-
1. Muiarea de nu va chiema vracl la bóla rintelul sgu, macar cd nu va fi putut nemeri
barbatului, sau de nu'l va nice socoti, nu va sg i-o dea, iarg de va fi altul stain cumparat
piarde nernic den venitul sau ce va avea de otravg i o va fi dat la vre un fecior a cul-va
la barbat. sd dea, tgtâne-sgu si el nu sg va fi putut mes-
Pentru cela ce'fr va ucide pre tatd-sdu sau tersugui
dol
sd i-o dea, atunce sg sg cérte amln-
intr'un chip, insl sg nu'l crawl, ce sg le
za prg inmeisa, ce certare va avea. gla. 1. dea o certare cumplitg, cum va cunóste giu-
a. Cela ce'sl va ucide pre tatg-sgu si pre detul.
inmgsa, sau pre mosu-sgu, sau pre moase-sa, di. OrI care fecior sau slugg sau fie eine
acesta ce'sl ucide pärintil mal cumplitg cer- va fi de va sti i va cunóste cg vor sg ucigg
tare sg alba de cat altl ucigatorl. pre cineva au cu otravg au cu armg au fie cu
v. Uciggtoriu de pgrintl sg chiam i cela ce fel de m6rte si de nu va spune sg smin-
ce'sT ucide feciorul sau nepotul, sau de va teasel acel lucru ca un uciggtor de pgrintI
lua nestine fecior de suflet i apol sg'l ucigg, sg sg cérte Inpreung cu cel-l-altl cu totI ce
sau acela pre cans, uciggtoriu de pgrintl sg au vrut sau au si Mad uciderea.
chiam i ca unul de acestiea sg va certa. el. Cela ce'sl va trimite pre fiu-s6u cel bol-
g. Nu are voe nime sg'sr omóre feciorul nav la spitali acela'sl va piarde puterea cea pg-
macar in ce gresalg 1-are ggsi, iarg numal rintascg ce au asupra fiflor; acesta fiu de s'are
&and i sg va prileji carea cum-va, atunce sal prileji sg ucigg pre tatg-sgu, nu s'are certaca
spue giudetuluT. cela ce'sl ucide pre tatg-sdu, ce s'are certa ca
d. Cela ce va ucide pre un direggtor si un uciggtor ce face uciderea grabnicg.
giudetl al vre unul loc, ca si cela ce'st va u- al. Asa inteacest chip sg patd i fiul cela
cide pgrintil sg va cérta. ce va trimite pe tatg-sgu In spitali.
e. Cela ce-sl va hicleni mosiea i nasterea zi. Tatgl cela ce'sl va ucide feciorul pen-
de unde au ngscut mai cumplit sä'l certe de tru vre o gresalg mare ce va fi fg.cut sau va
cat pre un uciggtoriu de parinti, de vreme fi vatamat pre tatg-sgu, care vdtgmgturg póte
ce sa cade mal bine sg'sl fereascä si sa'sl so- sg'l osgbascd despre tatg-sgu sg nalbg nemicg
. coteascg nestine mosiea -de cat pgrintit ce parte dentru averea 14 cum s'are zice de'l va
1-au ngscut. fi bgtut sau au fost lgcuind rgu inpreung lard
a. Uciggtoriu de pgrintl sg. chiamg Inca si nice de o desmierdlciune i alte multe ca a-
cela ce'sT ucide pre frate-sdu sau pre sora-sa cestea, atunce nu sg va certa ca un uciggio-
sau fie pre ce rudg a luT. riu de pgrintl ce sg va certa ca cela ce face
-z. Cela ce's1 va uoide muiarea, sg va certa mórte grabnicd.
mai cumplit de cum s-are ucide pre inmgsa, ni. Tatgl ce'sl va ucide feciorul andu'l va
asijdere si muiarea ce'sT ucide barbatul. prinde curvind cu mastehg-sa nu sgva chiama
n. Cela ce'sl va ucide pre tafg-sdu sau pre uciggtoriu de pgrinti ci sd va certa ca cela ce
inmgsa si pentru sg'sl mal micsureze certa- face ucidere grabnicg, iarg de va fi avgnd ta-
rea va zice c'au gresit inteo manic sau va zice tal vre o muiare tiitóre i feciorul nu o va
cg 1-au ucis de fried cl s'au temut sg nu'l sti, nice o va cunósta, de'l va gdsi cu aceia
-engo tatl-s'eu pre dans, sg nu i se }Age in va ucide pre fecioru'sl sg sg cérte ca un
samg nemicg acestea respunsurl de-are zice uciggtor de pgrintl.
cat are zice, sg'l cérte ca pre un uciggtoriu de 11. Tatgl ce's1 va ucide feciorul pentru ce'sl
parintl. va fi lepadat legea lul Hristos, i nu sä va
1. Cela ce va otrgvi pre cela ce'l Inchis In certa ca uciggtorul eel de pgrintl.
temnitg pentru sg nu'l vazg cAndtel vor certa k. Cela ce'sl va ucide pre tatd-shu pre ca-
vor chinui la locul cel de muncg sd sg rele '1 vor fi scos i gonit de'ntr'acel loc ce
c6rte dupg cum va fi voia giudetuluT, au fost locuitoriu, sg socotescg de va fi fit-
1). Cela ce va svgtui pre altul sg fie ucigg- cut vre o nevoe i vre o räutate acelul loc
tmliu de parintY, de sg va face cum va acea sau dirept alta ving mare, sa nu sd certe um-
treidere pre svatul acelul om, sg'l cérte si pre ggtoriu de pgrintl, iarg de sd va afla ca 1-au
www.dacoromanica.ro
26 PRAVILA VASILE LUPO
gonit drept lucru putin sà sit cérte ca un u- kn. Cand s a va afla nestineucis in casa la.
cigatoriu de parintl. muiare'sl, atunce sa muncésca pre muiare si
ka. Cana s. va tämpla, orI barhat, orl fa- pre alp pre totl catl au fost in casit pentru sa
meia de's1 vor inpresura cuconul langa sine spue cine 1-au ucis.
inteasternut, pentru nesocotinta lor neavand kf. Orb cine's1 va gasi fata sa cea de trup.
grija cum se cade de pruncul lor, s sä eérte, curvind cc cineva, 'kite sal facal mórte, Ina
jag nu cu mórte ce duná voia giudetulul, ea sa ucigt inpreuna cu dansa si curvariul si
iart, de sa va afla c'au 'Mout acest lucru in sa nu alba nice o certare
&dins eu instlaciune, atunce ca un ucigato- 1. Asijdere de o va gasi ca curvéste cu om
riu d parintf sa sa cérte. din clirosul besérica perte WI uciga pre a-
ky.Aceasta sa. Intelege i spre mamce, mandol si sa nu sa téma de afurisenie.
c ele apléca pruncl mief. la. Orl cine'sl va gasi fata grea de prune,
kg. and va fi nestine nebun i deinafara póte sa o uciga de tot si sa nu i sit dea cer-
de minte, i de'sl va ucide tata-sau sau pre tare de mórte ce sa, pat& alta ore ce certare
fiu-sau, acestuia sé nu'i sä dea nice un fel de dupa cum va fi voia giudetulul.
certare pentru cace agiungel lul certare ca Iv. Tatal curve! pOte sa ucigt Inca si pe
este nebun i fart de mente. sotiea curvariulul lara nice de o certare,
kd. Cela Mul ya ucide pre tata-sau sau 1g. Tatal curvel p6te Inca si pe fiu-stu st'l
tata pre fiu-sau necunoscandul, =mu s'are trimita sa's ueiga pe soru-sa cand va curvi
zice nOptea s'au schimbat intr'alte haine sau inpreund cu curvariul, si si pre sotia luf de va
intr'o mestecatura de órnenl multI, nu sa va avea, si sa nu alba nice o cer'are, iarit de va
certa ca. un ucigator de parintl, dara sa cade face feciorul acest fel de ucidere fart de voia
sa arate cu adevarat gidetulul pentru s. créza tatane-sau sa st cérte cu mórte cumplitt.
cum cu credintal mare ca nu 1-au cunoscut, ld. Tatal curvel Inca pOte st'sl chiame si
dac . vréme ce giudetul nu créde si de sa va priatelil luf sa sa svatuiasca penrtu sal uciga.
afla lucrul ca nu'l de-a créderea tot sa sa cérte fata si pre curvariu si pentru acest svat nime
ca un ucigatoriu de parintf. nice o certare sa nu alba.
ke. Cela ceV va ucide pre fiu-sau pentru le. Curvariul, caudal va gasi tatal curvet
sà scape denaintea luf sa nu'l uciga, sä nu sá de fatt curvind si va vrea sal ucigt, iara cur-
cérte nice cu o certare, cumu s!are zice, inva.- variul il va ucide pre dans, sa sa crte ca un
tandu's1 feciorul bate'l-va cu masura cu un ucigator de vreme ce pravila nu'l da voe sa
tata, atunce sa va porm -fiu-säu i va incepe stea inpotriva tattlul curvei.
a lovi pre tata-sau, atunce -fatal pOte wide pre Is. Cela ce va curvi cu muiare cu barbat,
fecior intfacel ceas sal omOra i sal nu pata si de'l va gasi de fata barbatul, wand sal u-
nice o rautate iara de'l va fi pré trecand cu eiga va ucide curvariul pe barbat. sit sa cOrte
bataea cuvrajmasie ca acea si cu arme atunce ca un ucigator de vréme ce nu s'au dat voe
póte fiul sa sa ridice asupra tatane-sau si a- barbatuluf sa'sf ucigt muiarea si curvariul
tunce la acea batae de va ucide unul pre al- candul va gasi cum s'au dat voe tafalul.
tul se vor certa ca niste ucigatorl, iara nu de lz. AcOstit putOre o da pravila tataluf cur-
parintl. ve &and sa vor tampla aceste lucrurf, ce Sal
ks. OrI eine`pl va ucide feciorul carele va zice candu'I va afla pre amandol Intr'un loci
fi nascut cc niscare semne grósnice ca acelea, iard de'sl va ucide fata si curvariul va fugi,
cum are fi cu capul ca de dobitoc, sau cu tot nu mai póte deaciea dupa cate-va zile sal
trupul sau de tot en totul sa fie lucru ca acela mal uciga, iara de va fugi fata ucigandue'l
nice de o tréba i cumul mat grozav si cum pre curvariu pote si dupa aceia sa o uciga
sä nu sa póta socoti sä fie om, acela ce'l va cand o va gasi. macar si in sese luM, macar
ucide sa nu alba nice o certare, laza treble de-are fugi si in alt trag.
sà intalégem pentru sérione, cuconif caril nasc In. Tatal Inca are voe 85211 uciga fata cand
cu s (6) dégete sau numal cu. d (4) sau &and o va gasi curvind in cash'. unde lacueste cu
vor fi cu trel manf sau cu trel picióre sau nu- dansa, sau in casa cumnatu-sau, iara de o va
mal cu o mana, sau cu un picior, sau WI fie afla intealta cast straina n'are voe sa o o-
mai mid degetele, pentru cace atunce cu acea m ora.
gresala pot sä sa hranésca ea si alaltf OrnenT lf. Tara p6te cu adevarat de o va gasi cur-
fara nice de o smintéla. vind intr'aceste too case ce am zis, iara de va
kz. Orl eine va ascunde i va tacea ucide- fugi sa sa ascunza intr'altt cast straina si a-
rea i mórtea tatane-sau sau a fiu-sati, sau a colo de o va gasi curvind 'Ate sa o uciga fara,
muiarel lul, sau muiarea a barbs tuluf sau a nece de o certare.
fratine-sau, acela face prepus cam sa, fie stiind m. Cine'sl va Inparti fata de la sine si'I va
sau sa fie si sotie cu acel ucigatorl, dirept a- Ida zéstrele t6te 0 va lacui singurt de sine,
ceia st i sa dea strans6re sa spue, iara de nu mal are putére déciea sal facit mOrte dacit
nu, sal sa dea mune& tare. o va gasi curvind.
www.dacoromanica.ro
PRAYILA vASILE LUP11 27
ma. Cala ce va aye tata yin nu'si va puté 1-are gasi gol Inteun asternut zacandu'l cu.
omora fata daca o va gasi aurvind, pentru ca muiarea.
va aye carfare. na. Barbatul curvel ce o au prins cu eine-
my. Cala va aye veste de orn rau i va fi va, póte sä trimita pre fiu-sau la sluga'si sau
fost hotru la vre o curvie undeva sau la alt si pre altul strain &CT plateasca sal uciga
lucru plin de rusine, nifsl va putea ucide fata muiarea inpreuna. Cu ibovniculu'si cu cel mai
chid o va gäsi curvind, ca va avea certare, prost, i ucigasil acestiea tot sl fe fara nice
mg. Acesta putere sa da cand vor gasi pre de o certare.
curvariu de fata curvind fara nemic a. alta pa- nv. Barbatul muiarel curve póte sa's1 chia-
rere ce singur cu acel lucru fara de rusine. me fiii sat si pre alti straini sa sa svatuiasca
md. Fara de rusine lucru sa intMége cand pentru uciderea muiare'sl, si on cap vor fi
sg. vor afla amandui intruasternut goll cu peile inteacel svat nime nice o certare nu va avea.
sau macar i inbracati claca vor fi intfun as- ng. Cala ce va ucide pre cela ce'T imbla cu.
ternut sau cänd sa Tor gäsi singurl intr'o Ca- muiare'sT si si pre rnuiare, ales cand sa va pri-
mara sau candu'l vor gasi sarutanduse sau leji sä fie boiarin, singur mai marele lui, sau
de o va tinea de tite Sari candu'sI vor arata alt giudet cineva, acesta nice o certare sa nu
unul altuia rusinele cele ascunse si coperite alba, 'Msà acésta sa intalege candul va fi fa-
sau cand vor vorovi lucrure fara de rusine cut sir/ aceil muiari si va fi fost fara voia
sau cand vor rade far de nice o dezmier- el de va fi curvit, atunce boiarinul sau si dom-
claciune. nul facand silà cueva sa schimba den stepena
me. Acesta putere ce are Destine s. faca cea de sus in cea de jos si den domn sa face
mórte fära de certare nu sä tinde departe ce rob si den boiarin ramane ca o sluga, pentru
numal panä la tata-sau, de vreme ce nice mos acea scrie cine'l va gäsi curvind cu femeia'si
nice frate nice fiu nu pot sa omórá pre omul sa nu OM nice o certare de'l va putea ucide.
sau candu o vor glsi curvind i sa. nu alba nd. Barbatul ce va avea muiare curl*
certare. póte sa o uciga si pre muiare si pre cela ce
ms. Ceia ce vor merge sä rapasca vre o curvéste cu Musa candul va gäsi depreunä
fecióra, pe aciea sá cade pre top 41 omóre amandol unul pre alalt in casa lul iara nu in
fara nice de o certare, iara den toti Omani fe- casa straina, alegand candu'l va gasi de fata
tal candu vor gasi de fata facand acel lucru, in casa sa i el vor scapa deinainte'l si vor
ce sa zice candu n vor rapi, intr'ace data au da intr'o casa strain*/ cum am si mai zis, sau
voe sal uciga, iara da casa va face lucrul pi si'n.tealt chip, candu'si va zice omul muerel
vor trece o zi doo, décia n'au putere sa't u- nu voiu sa mai mergl in cutare casa sau in
ciga, iara del vor ucide toti sa. Tor certa cu cutarea, iara ea va merge si nu'l va asculta,
mórte. de'T va prinde in vre o casa de acelea sal LI-
nos. Cala ce'sl va ucide muiarea and o va ciga si sal amoral pre amandol i curva si
prinde curvind intr'acel ceas inpreuna cu cur- curvariul si sa nu albä nice un fel de certare.
variu cu tot singurf facand acel lucru, sa va ne. Nu sa va certa barbatul curvel de o
certa barhatul hash' nu cu mórte ce cum va va omord pre dansa inpreuna cu cela ce au
socoti giudetul. si aceasta iardsi de va fi fost curvit cu dansa, Mal de va scapa mularea
curvariul orn de folos de protiva harbatului, pang va ucide pre curvariu, atunce ori and
iara de va fi fost vre un om de gios, cum sä o va gasi atunce sa o omóra., alegánd sa nu
zice taran, sau vre uu slugol sau vre un mas- fie facut pace cu dansa cã daca va face -pace
eäriciu sa nu agiunga la cinste de aseminea cu nu iaste vréme de o mai uciderea.
barbatul curvel ce sa fie mult mai prost pi nth Or! carele va fi fail de cinste si ori
de nemica si de'l va ucide barhatul pre acesta plin de rusine si de -LOVA ocara pentru lucru-
nemica nice o certare sä nu aitTa. rile lui céle rCle sau si de la giudet, acesta
nu'sIvaputea ucide muiarea cand o va prinde
inn. Barbatul ce va ucide om den clirosul curva ca. va fi de certare.
besériceT pre carele va prinde curvind cu nz. Cala ce va.fi singur curvariu, i va avea
rnuiarea'si, sa va certa dupa cum va fi voia si alte muiarl, acela nu va putea ucide pre,
giudetuluf. curvariul ce va curvi cu muiarea lui, alegand
nit Cala ce's1 va omora muiarea avand del va fi zis mai déinte sit nu vorovascá cu
prune in sgau i o va gäsi de fat./ curvind, s. muiarea lul pentru cT. atunce, del va gasi,
va certa dapá voia giudetului cuinu s'are zice p6te sal uciga i sa nu alba nice o certare.
pentru prune. nn. Muiarea ce'sl va omora barbatul cun-
n. P6te fie eine sa'sl uciga sluga sa si pre du'l va gasi cu alta si de va ucide si pre
cela ce'l tine fecior de suflet canduI va gäsi muiare, ce sa zice pre curva, nu sa va certa,
de fata curvind cu muiarea lul, fara nice de numal salt uciga intr'acel ceas candul va.
o certare, iará sluga sau feciorul cel de suflet gasi de fata lark nu alt./ data.
n'au putere sa uciga pe Itt.-panu-sau macar de id. Cala ce'sl va omora feciorul candu'l va.
www.dacoromanica.ro
28 PRAVILA VASILE LOPE
gasi curvind cu rnastelaa-sa, s va certa ace- 1. Cela ce asteaptt sit MosnenOscit ocinele
sta, Insa nu cu mórte ce mat putin dup 6. cum pi avutia cuiva face prepus cum sa fie otravit
va fi voia giudetulul. pre acea ruda, a 1M, iara acest prepus nu sa,
x. Feciorul nu are putére s uciga pre ta- perte lipi cand sa vor fi prea inbind unul pre
ta-sa.0 candul va gasi curvind cm muiarea altul i vor fi avand viata statatóre si bunt
lul, pentru C. S va certa. intr'aceasta lume panit va fi fost viu.
xa. Cela ce va zice giupanu-sätt, sa are fi al. Cela ce va fi cumparat otrava face pre-
ce hoiarin, sa n&1 voroveasca cu muiarea si pus cum sa fie otravit pre eel mort, mai var-
el tot va vorovi, de va face acesta de doo. de tos cand sit va tagadui ca nu o au cumparat.
treI on, 'kite sg'l trciga fara nice de o certare. vi. Cela ce va gata neste bucate sau Mu-
Pentru ceia ce vor ucide pre neftine ea in- tura cons,
si le va gata pre furis, ce sO. zice pre as-
face prepus curn sit dea altul cuiva sa
za qdleiciune ce sd zice cu otravd. gla. 1.
sa otraveasca.
a. OrI eine va omora pre altul cu otrava, gi. Cine Ora la sine otravgi face prepus
sg va certa maf rail de cat cela ce face uci- e'au otravit el pre nestine.
dere cu sabiea sau cu all& arma. di. eine pisOza otrava in piulite, face pre-
v. Cela ce va otravi pre cineva, nu numaf pus cit va sit dea sau au dat cMva.
11 vor pedepsi cii cumplita certare, e Inca si el. eine va Ingropa pre mort ce va fi otra-
cuconif lul ce vor ramtnea pe urma vor fi vit i nu va socoti tete lucrurile i obiceaele
neputearnicf fara nice de o cinste i rusinatl ce s'au apucat intr'acel loc de se fac, face pre-
Inaintea tuturor. pus cum sal fie el otravit.
g. Pravila ceea ce cearta pre ucigatorT nu Si. Cela ce va ingropa pre cel mort otravit
iaste acesta singura i pentru ceia ce ornórà Inca fiind caM si nul va lasa nice BO, sit ra-
cu otrava, cä acestia cu otrava mat cumplit cOsca, face prepus cum sa'l fie el otravit.
sO vor certa de cat ceia ce sa cella dirept zi. Cela ce ascunde boraturile omulul ce-
mórte degraba. luI bolnav i nu le arata la vraciu sa le vaza.,
d. Cela ce sa cérca sà otraveasca pre eine- face prepus cum sa'l fie otravit pre bolnav.
va si nu va putea au ace nu s'au putut lipi ni. Cela ce nu va vrea sit manance de bu-
sat o dea au n'au fost facuta bine ce-au fost cate carele au gatat el singur, i candul vor
slaba de nu 1-au priimit, acesta s sa." cérte, zice cit samt otravite, face prepns de otravit.
iara, nu c4 mórte ; acesta oniceaiu iaste de- 11. Cela ce nu'sI va face voea rea dupg,
curund in pravilele céste maI noul ; iara mai mOrtea celuI otravit, 0000 va parea ca iaste
di de demult in zilele cele vechf macart de nu vesel, face prepus cum sal fie el otravit.
1-au vrut nice otravi tot i-au fost taind capul. k. Cela ce nu pune nevointa sO. socotOsca
e. Orl eine va avea otrava, de o va fi fit- pre cel bolnav, ce sit zice pre cel otravit, cum
citnd sau o va fi vanzand si de sit va prileji 1-au fost socotind si la alte bole face prepus
sit otravésca pre cineva acesta sit s5, cérte cum sal fie el otravit
dupa cum va 11 voia giudetulul. Face prepus Inca ri cela ce'l pomenO-
s. Cela ce va cumpara otrava, sa sit cérte steka.eel otravit i sit dea vina luI ca 1-au o-
dupg, cum va fi voia giudetuluI, pentr'aceea de travit,
nu o va fi Inca dat sa o hea cineva, alegand ky. Vrajmapl celul otavit face prepus
cela ce au fost cumparand iaste vraciu dece WI fie otavit el.
va sa o cerce cu edit ca acele cu meslersu-
gul lui sa vazit puteva face iarba ca aceia sit Pentru ceia ce ucig pre alp pentru sit pótd
biruiasca puterea otraveI, ce sa zice sa dea sa scdpa, sd ucigd pre ddnfl. gin. al.
iarba celuf otravit sit nu'l prinzt otrava. a. Cela ce ucide pre omul ce vine asupra
z. Cela ce va vinde otrava omulul necu- luf sAl uciga nu sit va certa nice cum, iara
noscut, sau nebunulul, san vre unef curve, de va merge nestine sO. uciga pre cineva pi
sa sa cérte, ail nu cu mórte. cela II va tampina pi'l va ucide pre dans a-
n. Otravitul iaste un lucru forte cu nevoe tunce O. nu sa chiame cit 1-au ucis nestine ce
sal arate nestine, dirept aceia giudetul de sa, zica cit s'au ucis singur.
vréme ce va vedea cum marturiele i seam- v. Off eine va fi vrand sal ueigit pre altul
nele nu sal pot crOde nice agiung sa póta a- in besOrica. i cela-l-alt 11 va ucide pre dans
rata, atunce vine lucrul la munca i mat var- in besOrict, atunce nice cum sa nu sa cérte
tos sit cade sa muncOsca, pre om la uciderea ucigatoriul nice pentru loc c'au fost svant
cea cu otrava de cat la alte mort1 i uciderf s'au facut acolea ucidere.
ce sa fac. g. Besérica nu sit spurcit de sIngele ce
Prepusurile otravet de unde ad ian, A ad s'au varsat pre dereptate parte, ce s'au vrut
pôtlt créde. spurca and s'au vrut varsa pentru. nederep-
f. Muiarea infilltóre i curva face prepu- tate 0 cu napaste lucru.
sur1 spre sine cum sa's1 fi otravit barbatul. d. Orl care feciOr& salt i vgduvg. curath,
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA 9,VS1I314 LUPLI 29
de cinste de va ucide pre cela ce va sal facg vit va fi boiarin iarg cela ce va fi suduit va fi
sill si sg.'1 strice,fecioriea sau sg o rusinéze om de gios, dece boiarinul cela ce au lovit
nu sg va certa nice cu -un feliu de certgrt, Intru nemicg nu sg cértg.
Insg de'l va ucide intr'acel ceas ce-au vrut gi. Nu va putea nime sg sa pue In price
si'l facg sill iarg nu altg data. sau sg stea inprotiva giudetulul, de sa va a-
e. Pre cela ee face si1g feate póte i fra- fla a face macar i ceva asuprealg.
te-sdu i tatgl featel sg'l ornOrg bateacea di. Feciorul nu va putea sg. sg sue Inpro-
vreme andu'i va face sill. tiva tatlne-sgu, nice frgtine-sgu celul mat
s. Uciderea ce face nestine de frica altuia mare, nice dascalu-sgu, nice muiarea barba-
pentru sg'sl seó tg. capul den mama 1u cesta tulul sau nice cgluggr egumenului sgu nice
sg nu ath a. certare, ce sg. zice and va arata robul sau nAmitul stgpAnulul sdu,,drept acea
uciggtoriul la giudet cum s'au spgriet cal va and va bate tatal pre fecior sau fratele cel
ucide acela pre dans, de va arata cu adeva- mat mare sau dascalul pre ucenic san bar-
rat lucru, i cu semne ca acele ca sg Rotg batul pre muiare sau egurnenul pre cglugär
crede giudetul cum spalma lul au fost adeve- sau stapainul pre rob sau pre ngimit, andul
rata si deplin cum au spus, de va fi mars a- vor bate cu mgsurg si pre ving, sa cade sg
suprg'I cu armele góle sau cu sotil multe ca sg piece, iarg de sg. va afla cg. acestI mai
nu alt g. clatg. cu órnenT ca aceia tocmitl de u- marl tree prespre masura seal ese din obicée
cidere sau cu alte ca aceastea,pentru ace, de de'l bat deapururea i forte cumplit si vine
sg. va afia cg seamnele nu saint acleverate lucrul de stg in cumphng de mOrte sa si'l u-
cu credinfa sg pótl cr6de de acea spalmg a- cigg. de tot nu cu toiag sau cu biciu ce cu
tunce'l va certa i nu'l va créde giudetul ad arme góle, atunce eel maI mid vor putea sta
1-au ucis pentru sá scape denaintea lul. inprotiva calor maT marl 0 de sã va tampla
z. Cela ce va ucide pre cel cel ingrozeste cal vre una ca aceia pot sal ucigg si de tot 0 sg.
va ucide; nu sg va certa ; acésta iaste and o- nu OM nice o certare.
mul cela ce'l Ingrozeste sg.'1 ucigg face sérnne ei. Cala ce va incepe intgl a sudui s'a o-
In tote feluri1e si'l ma:116We si'l aduce lo- cgrg.si a sg svädi si a sg. prici si de va ucide
vésa, sau cgnd sg va ggsi In chip ca cela pre cela ce'l stg inprotiva de sa svgdeste cu
mgnios sau bat sau vre un loc ca acela pu- dams, nu va putea zice mal apol cum 1-au u-
stiiu sal pal face ucidere. cis pentru sg scape denaintea lul sg nu'l u-
n. Care muiare va apuca sabiea harbatu- cigg ce sg. va certa ca un uciggtor.
lul'sl sau cutit sau altg armg. ce va fi pus si. Tot omul sä cade sä fugg di cela ce'l
barbatul supt patu's1 pentru sg's1 ucigg mu- sudueste peutru sg lipsasa sg. nu vie lucrul
iarea'sl i de'l va ucide muiarea pre dans sg sg sg facg ticidere, cumu s'are zice and vezI
nu aibg nice o certare. vrajmasul de departe cg. vine si de vor putea
f. Cela ce va rani pre altul sau de'l va fugi pentru sl't1 scutestl viata.
lovi macar numal o datg cu un toiag, póte sg'l zi. Cala ce cunóste c iaste datoriu sg pa-
ucig g. de tot cel rgnit sau cel bgtut fär g. nice sc g. scinstea altuia, sg. cade sit fugg denainte'l
de o certare, pentru ace cela ce 1oveste o candu'l va vedea a vine suduind, pentru sl
datg arata semnele sg mai dea s,i a cluoa &á, lipseasca de pricina uciderel.
dece nu sg cade sal astepte nestine aleggnd ul. Cela ce are putea sg. fugg denaintea
cgnd sg. va prileji cc dea intal cu armg, au cu celuia ce Incépe a Sudui si nu va sa fugg, de
toiag, sg nu mal astepte adoua, órg ce sg si sg va prileji ucidere unul pre alt pentru sg,
dea dos sg. Mg, pentru cice de va curg a- scape di cela cu Tie*, uciderea sl sg certe
tunce cel rgnit sau cel bgtut dupg dgns pil dupg voia giudetulul iarg nu cu morte.
va ucide atunce sg, va certa ca i un uciggtor. fl. Nu este dator omul sit fugg de cuvin-
i. Un om de va fi Incins cu arme si de va tele cele de sudalmg and va cunóste cg de
da cuiva o pa1mg numal ucide'l-va de tot cela va fugi mal rgu va fi s,i mal rgu '1 va vatama
cu palma si nu sgva certa, ales de'l va fi su- cela ce'l suclueste.
duit i1 va fi oarit inainte de palmg. k. Cala ce iaste forte gras i cela e iaste
ai. Cala ce va ucide pre cela ce an fost tar. fOrte slab si mrgsav sau altul nu si sg, póte
cut pace cu dgns, de sg. va afla c'au alergat den loc clad sg fugg sau sit alerge, nu iaste
dupg clans sau au dat asupra lul sal lovescl acesta vinovat sl fugg de cela ce el scOlg a-
salt de'l va fi Ingrozit cu sabiea smultg si de supra lul cu cuvinte de sudalmg, cg atunce
sg va spglmgnta cela lalt va -wide, nu sg are fi maT ram a 1-are goni vrajmasufl si I-are
va certa nernia de vréme ce n'au stricat a- agiunge ci 1-are ucide de 1-are omorl.
cesta pacea ce céla ce au venit asupra lul de ka. Cala ce va fi boiarin sau slujitor, nu
1-au Ingrozit cu sabiea gólg. iaste vinovat sl fugg denaintea celuia ce vine
vi. Cala ce va lovi en toiag sau cu palma spre dans ancluindu'l pentru ace cg de va fugi
pre cela ce'l va sudui eu cuväntul sg sg. cérte II va fi mal mare rusinea.
dupg voia giudetul, aleggnd céla ce va fi lo- kv. Cala ce va ucide pre altul vrand el u-
www.dacoromanica.ro
430 PRAVILA 'VAR1LE LUPU
60' pre dela ce 1-au sucluit, acesta nu A va cinif si alp stremi cci arme st'sI socoteasa,
certa macar de-are zice al:01 c st va certa. §i st'sI aperebucatele, fart nice de o certare.
kg. Cela ce va ucide pri cola ce va intra g. Cine va avea la sine vre un lucru strain
la mijloc sal inparta vrAd s ucigt pre vraj- si vor veni sit i'l fore, perte sit ucigt fun! fArt,
masul stu, nu al va certa. nice de o smintéla ce sit zice certare, macar
kd. Ce la ce va sprijMi pre do! vrajmasi cit iaste acela lucru strain.
pentru al inpartt cAnd s. vor bate arnAndel d. Tot omul pete st'sI iea bucatele de Ia.
si va da del va rani unul den tans!, iart, el cela ce i le tine i i le socetéste; macart de'sI
sh va scula de va ucide pre cela ce I-au rt.- are si fi pus i chi*, cum al doa bucatele
nit si'l va emort-, acesta nu va avea nice o tote de fat& la vremea and s'au tocmit, iart
certare. tele cu bucatele tot iaste volmc or! uncle's!
ke. Sprijinitoriul pott st ucigt fart de cer- va gasi bucatele, tot st si le dee fie ce vrerne
tare pre cela ce au inceput svada s'au fAcut va fi.
asuprealt, ce st zice au cazut napasta pentru e. Pete fie eine sit ucigt fara certare pre
ce au izbAvit den mane WI pre eel dirept, bast cela ce s tatézt al fare, ce st zice vtztn-
aceasta 0, fie and nu'l va putea izbavi indu.'1 cit pane scare st O. sue sau sapt pre-
Walt chip fart numaI cu ucidere. supt cast sau sparge ptrétele.
ks. fart de st va prileji sprijenitoriul st s. Nu are voe furul sit st bath cu cela ce'l gt-
ucigt pre cel dirept, ce nevoiaste sit scape de- séste furand, ce st zice cit ptgubasul, nice sh
namtea aceluia ce'T cade napaste pre carele sit sPrijineasa st nu'l uciga pentru chce i-au
nevoiaste si el sal sprijenea sat sit nu'l ucigit furat sau au venit sal fure.
phrandu'i di o grabh at iaste acela cela ce au z. Furul cel de nepte nu pete nime w-
inceput svada carele are fi pc dereptate sit st ciga and va sta de st va arata, fart numal
uciga, acesta de vréme ce au gresit de au u- and st va apace de rtzbeI atunce'1 vor
cs pri eel dirept st st cérte dupt cum va fi aide fart nice o certare.
voia giudetulul. n. Talharil eel de drum si fun! del va pa,
kz. Cela ce va ucide pri eela ce al6rgt st tea fie eine '1 va ucide fart certar j inch, si
ucigt si de-are ucide Ina i pre sotiea lul pre ceia ce fac miptea pagubt la stmAnaturt.
nice o certare st nu alba. 1. Cine va ascunde funi sau alte legaturl
kn. Cela ce va ucide vre un om valid st la niscare ferestri pentru sit st sue furul cAnd
ucigt pre alt cineva, ce zice pre vrtjmasul va veni sau i derept st sit slobóza gios, st
shu si acest vritjma i ucigatoriu iaste cela nu st cérte.
ce au scos inthif sabieapentru sit sbatt, aice 1. Pentru sa's.1 socetéset nestine bucatele
sit inttlege cit acesta au inceput svada iart are voe sit uciga pre fur inst and acel lucru
nu at bate pentru sh scape clenainte'1, atunce va plati mult, cumu s'are zice maI mult decht
sit st cérte dupt> voia giudetulul, macar dc, v. galbeni, iart de nu va plati lucrul area nu
are si zice i altiI sit st cétte cu mórte. vaputeaacide pre fur, alegAnd numal and st
kf. Cola ce va ucide pre sprijinitmiu cu va apuca de rtzbol, nu sit va da prinztfu-
instlaciune, ce st zice and nu 1-are ncide rul acelul lucru putintel, sau i fart de acea-
nice dirept vre o gresalt sau dirept ce-auvrut sta andu'l va gtsi deusebt neptea umbrand
sit ucigt pre vrajmasul ce numal In dédins, dirept furtusagul, atunce iaasT 11 va ucide
atunce M acesta st va emort. fart certare macar de n'are plAti furtusagul
1. Tot omul are putére sit sit batt cu vaj- nice del galbenl.
masul cela ce vine asupra lul sal ucigit sau al. Socotindu'sI fie eine bucatele, n'are voe
st'l ia bucatele, si de va vedea nevoe cum in- sau putere st stea inprotivt sau st st bath,
Walt chip nu iaste putintit st,scape denaintea ca omen! cu aoeia de toles cariI sit cade lul
lul fArt de cu merte, atunce cel dirept de nu st ii sit piece si al cinsteasa, alegand de
va putea scapa intr'alt chip st ucigt de tot ntes1 va da bucatele unora ca aceia ce de
pre cela eel cade napaste si nice o certare nu s'are pune si in price cu dans iarh sit nu'I va-
va aye ; acesta sit intalege si la bucate, in- ttme Intim ceva nice sal suduiasct pre uniT
tr'acesta chip st'sl socotésa i bucatele. ca aceia ce ii st pléa deapururea i II cin-
Pentru ceia ce ucig pre fur candu'l vor steste.
za prinde furdnd de fatd. gla. vi. alvi. Nu póte nime st ucigit fund and póte
lége i al adua la giudet.
a. Cela ce va tickle furul candu'l va gtsi gi. Nu Otte nime sh ucigit fund and va
furandul bucatele, nu sh, va certa de st, va fugi si va lepada furtusagul ce va fi furat si
afla c'au strit asupra stApAnulul cu bucatele st va duce desert.
s'au fost de-al uciderea, acesta sit inttlége di. Orl-tine va ucide fur zua sau miptea
and nu va putea intr'alt chip st's1 scritt bunu A va certa, aceasta sit inttlege and in-
catele de la acel fur fart numal cu mertea. dat6 va striga furul pre emenil sal sa'l agiute
Y. Póte nestine sl's1 stringt priatelil, ye- pre vecinil siT sau pre priatelil sAt, iart de nu
www.dacoromanica.ro
PIIAvILA VAS11.1i LUPE, 31.
va striga pre uniT ca acestiea va ucide sg tare sa mita mal mare arrmä sa sä bath: cc
s. cérte. cela-l-alt sau i tocma, pentru ce de sa va pri-
'el. Nu e volnic Dime s uciga furul nice leji s scóta mal mare si sa va tampla de'l va
zua nice nOptea candul va cunOste pre dans ucide pre acest micsor si slab sa. va certa
cine iaste i cand pOte pre direptate sa'sl iea macar de are fi i inceput rasboiul cel micsor
bucatele Inapol i sal cérte, alegand cand se- si slab.
are fi furul schimbat halnele s nu'l cunósca, kn. Cand sä va prileji until orrr de'l vor
nice sa, fie nime marturie ed arate lucrul la bird batandusa la razboi sau i intealt chip
giudetl, pentra cal atunce p6te sa."1 uciga. sa pi gonindu'l vrajmasul icY de sa va prileji
n'albl. certFe i ucigatoriu lul Inca sa prinde acest vrajmas a lul sá caza jos la pamant si
pi sa crécl.e zicancl ca nu s'au vrut putea in- de'l va vatama acolo gios la parnant find ca-
tr'alt chip scOte bucatele de la fur de nu I-au zut sa va certa de la giudet_ dupa. vatamarea
vrut ucide sal omóra. eel va fi facut.
si. Fie cine este volnic sa. sa svadeasca pi cf. COla ce va ucide pre céla ce alOrga dupa
sg. sa bath,' pentru s. mantueascà nu numal dans sal facft mOrte cand fugea, cumu s'are
pre sine de nevoe si de perire ce Inca si pre zice batandu-sa au dat sa loveasca i n'au
rudele lul si pre priatelil id si pre vrajmasll nimerit bine ce i-au cautat numal a da dos
lui de'l vor chiema si de nu'l vor nice chiema si au inceput a fugi iara cela-l-alt 1-au agiuns
macar de-are fi eine are fi macar de-are fi ji- si I-au omorat, acesta sal va certa dupa voia
dov totu'l un vrajmas ca alalt si de-are fi luat giudetulul. !ma sa socotésca giudetul dara de
4i bad at sco ta. capul den nevoe. va fi fugand pentru sa.'sflnal dobanclOsca a-
zi. Barbatul are voe s. uciga pre cela ce giutoriu c i sa sa. Int Orcft sal omOra, atuncea
va fi facut vre o rantate muiarel luT. de'l va ornora acesta ce'l goneste nu sé va
ni. Macar a are fie eine voe s'a agiuturea- certa, sau i intr'alt chip cand sa. Va prileji
sea pre cel asunrit, i unde va vedea cä stau cela ce fuge sft 'fie om de gios i cela, ce'l go-
cu razhol asupra lul sa'l scôtä capul si san neste sft fie boiarin atunce pOte sa. uciga boia-
mantueasca den mOrte, iara. acest !ucru nu rinul pre eel maT mic ce fuge, farft de nice o
iaste nemarul dat cu vre o sill cum sg, fie da- certare.
tor sa fae a. acest ajutoriu, de multe orl i cu 1. Card sft va acolisi un orn de altul, ne
cuvantul pOte s. agiutoreasca nestine pre al- fiinclu'l cela nice cu o dOlA, asa numal intr'o
tul parial Va izbavi de vrajmasul carele'l face pisma va vrea sal ucigft, cela Inca nu sti. va
asupreala, duä nu iaste Dime datoriu cu de-a da ce, sa va sprijini cum va put6, batandusft
sila sa'l fach s1 fac . acésta si de vréme ce va el arnandoi va cunOste cela asuprit cal va u-
fi om strain iara nu de rodul lul i de san- cide asupritoriul, vazand el ca nu este putinta
gele lul ce sa zice frate. sa'sl mantuiasca vieata Intealt chip, 0'1 va
11. Feciorul iaste datoriu sa agiote tatane- ucide, atunce trebue sft arate la giudet cu
&au cand va vedea ca stau cu razbol asupra marturie cum acel ucis au Inceput intal svada
lul sa'l izbavasca da mOrte. si cern nu i-au fost vinovat ce de mare ne-
k. Slujitorul iaste dator sa agiute capita- voe 1-au ucis pentru sa scape de mórte ca in-
nulul sari. Walt chip nu era vrOme sa póta scapa de a-
ka. Robul eel cumpazat iaste dator sa. a- cel vrajmas Ural numal cc mOrte. atunce de
giute domnu-sau. sft va afla curn acele marturil ce arata acest
kv. Namitul stapanu-sau. lucru samt OmenT de gios c i prostl sa nu sa
kg. Muiarea barbatulul sau. crOza ce sa sa cOrte ucigatoriul, iara de vor
kd. Cel de loc giudetulul sari, fi marturiele 6menT hunT i vestitT de credinta
ke. Tara sà cade sa'sl socotésca ei sa's1 oh sa crOza i sa nu sft cOrte.
priiasca i sa acopere de asupréle pre &mini Pentru ranele réle de mórte t91 pentra ale
pitmantulul shu.
ks. C6 la ce'sl va Incuia usa easel sale pen- ce nie vor fi de indrte cum set vor cu-
tru sa. nu intre cel asuprit sa scape den mama za ndYte. gla. gi.
asupritoriulul sa. sa cérte &Ta cum va fi v6e a. Ranele unele samt de mOrte carele pi
giudetulul. de nevoe saint Indemnatóre spre mórte, mal
kz. Mad sa va prileji de va fi un cucon vratos aceste rane ce sft ating de inima sau
micsor si slab si va veni asupra luT vre un de crieril capulul; altele iarftl samt mal de-
barhat mare si mal tare la tote puterile deal parte ce aceste, nu samt de mórte ce sft vin-
acela, atunce este volnic s sa bata eel mal deca mai pre lesne, cumu's la stinghl si la
mic i maI slab cu md mare arme decat cum pulpile piciórelor asijdere si la mama., aceste
samt aceluia ce vine asupra lul, iara de sa va Inca de saint vre unele i cu grija pentru id-
afla ca. acela ce vine asupra luT si incepe el comiea si poftele cele rele cand. va face cum
svada iaste mal micsor de cat dans si maT nu sa cade cela ce va fi ranit, care lucrit ma-
slab atunce n'are putére cel mal mare si mal car ca sarnt si de nu indemnarea spre cum-
.
www.dacoromanica.ro
32 TRAVILA VAME 1.17P13
pene de merte iar k. tot trebue cu socotintA, a- mOrA, de acea rank, pricinamorti'st iaste el sari-
legaincl de sk, vor prileji ranele sk fie la piept gur iark nu rana.
sau la grumazl i alte ca aceste. g. De sk Va fi eel rknit inpreunat cu muiare
T. Cela ce va rkni pre altul fIr va face rank trupeste, pricina mortel nu1 den rank., ce iaste
de merte si de i sk va prileji mOrte denteacea pentru nesocotinta mut
rhniturk, atunce vor vedea toti cum au mu- d. De va fi cel rAnit nancat niscare bu-
nit de acea rang, vor certa pre acesta cate gréle i va fi Mut niscare Mutur k. carea
ea si pre un uciggtoriu, macar de-are muri cum-va, sau de va fi inblat in sore sau in vknt
dupd aceia ckt de tärziu dupk, cAte-va zile, la faceall, atunce nu VI mertea de rand.
sau de nu va fi mars nice la vraciu sä sä vrk- e. Cand cel rknit va sk sä trimaduiasc k. cu
ciuiasck, sau macar de va fi dat si pre vra- descAntece i cu farmed, atunce el singur iaste
ciu rku skl fie smintit, sau de sk va fi i smin- vinovat mortiPsT, alegand de va fi rang de
tit cel rAnit singur cu multe lucrurl farg de is- cele de mOrte i vracil sk vor fi parksit zi-
pravl, mAnckri, bäutur i altele aseminea a- and ck nu sk va tkmädui, atunce de nevoe
cestora, ucigktoriul tot Bä va certa ca un de va chema iIférmacktóre sarLdescAntAtOre
vinovat. nu sà ir0 lege sk fie fhcut asa gresala: mare
g. Cela ce va rani pre altul va face rank pentru sá pót tivai cela ce 1-au ranit sk nu
nu de mOrte, i dupg aceia pentru destule,ne- sk certe cu mOrte.
putinte i E va. tämpla mOrte, atunce nu va s. De va fi mArturisit cel rhnit la mOrtea
putea crede giudetul cum sk'l fie m6rtea densa cum nu i'T mOrtea dea acea rank ce'l iaste
tr'acea rank, pentru c acesta nu sk cade sk pentru nesocotinta i nepaza lul, nu vom
sk certe ca un ucigAtociu, ce dupA cum va fi putea crede, asijdere nu vom crede nice and
voea giudetulut, pentru ci acesta an murib va zice ca.' i'T mOrtea de acea rank.
au penfru vina vraciului au pentru nesoco- z. Clind va zice vraciul c. iaste rana de
tinta lut ce sk zice pentru lkcomia luT si pen- mOrte sau nu de mOrte ii vom crede, mat
tru poftele trupulut cu ne IngAduinta sa, ei vArtos and sk va afla a vraciul iaste dascal
mat vartos cknd va muri curAnd preste pu- cum le zic acestora doftorT, atunce sk credo
tine zile dupl ce 1-au rgnit. si mat bine de cat are fi altul mai prost Mr-
d. Ce la ce-au rknit pre altul cu rank ca a- bieariu sau descAnAtoriu.
ceia sk vie lucrul sk, stea la cumpknk de n. CAnd va zice vraciul cum cutare armA
mOrte, acesta sä chiamk ca.' au murit de acea n'au fAcut rank de morte, i mArturiile* vor
rank. i s. va certa ucigAtoritil cu mOrte, ma- zice cA rana'T de mOrte, mat crédese-va vra-
car de s'are gksi gresala i acelul rAnit pen- ciul decAt mArturiile.
tru hrana mi cea fled de cumpkt, ce s zice 1. On ce va zice vraciul vom crede pentru
mancIrl i bkuturl, sau i pentru nemester- rank macar de nu s'are giura sau de-are fi
sugul vraciulul. vraciul i jidov sau si de altk lege, atunce vom
e. Cela ce va rAni pre altul cu ran k. ca a- crede mat mult.
ceia si nu sk cunesc k. ce fel de rank iaste, si 1. and s va prileji sk nu fie vracil top
del sä va tämpla m6rte de acea ran k. nu sk Intr'un cuvAnt, ce unil sk zick cA rana iaste
va chiema sk fie mort de rank, ales and nu de merle iark. altil sa. sick ck nu iaste de
sk va fi pkzit nice va fi chemat vraciu skl morte, atuncea vom crede pre cel mat multi
vaza. sau de-are fi i chemat nu va fi ascul- sau pre col mai bunt sau pre cel destoinicl,
tat cumul va fi invaltat sau de sk. va fi smintit lark. nu pre altil.
singur Cu nesotinta lul slobozinduse la bu- al. lark and vor fi tot unit ca alalti, amAn-
cate i. Muturi, acestea tote sk cade sk le a- doul pArile, si la tot mestersugul sk vor tocmi
rate cela ce 1-au rnit cu mkrturie ca aceia inteo fire i intr'un cumpAt, atunce giudetul
cum au flcut tote aceste gresele ce sAmt mat va cAuta si va socoti mAdulariul cel rAnit,
sus scrise, i atunce nu sä va certa asa cum- dece de va fi mAdulariu di cele marl ce ob1A-
plit ca un ucigAtoriu; iark de nu va arata u- duesc, ce sk zice domnesc, tete mkdularele,
nele ca acestea, cum am zis i mai sus, cer- atunce va crede pre ceia ce zic ck iaste rank
tasá-va cu 'Tiede ca un ucigktoriu. de month; iark. de va fi mkdulariul den cele
Ce Ind se vu certa cela ce av rdnit pre altul mai mid, va crede pre ceia-l-altk. parte de
za i cand nw set va certa. gla di. vradi ce zic cA rana nu'l de mOrte.
a. Caind sä va afla ca cel rknit n'au vrut sk Pentru betrbatil ce vor lua doad mueri 0
chiarne vraciu, sau de-are fi i chemat i nu pentru muiarile diva ce and le vor lipsi &dr-
1-au chemat la vreme ce s'au intarziat preste za &eta* de acasd, set vor mdrita. gla. ei.
cAte-va zile, atunce sminteala mortil va fi de- Cela ce Va lua doä muon i s va cununa
spre cel rAnit. cu amAndok, ce sk zicci cu una Intr'un loc cu
v. De sä va gksi c eel rknit nu ascultk alta uncleva intealt loc, c i vor fi vie aman-
cumu'I invatä vraciul si de sk va prileji sk dog, acesta lucru dupä pravilele celor Inpa-
www.dacoromanica.ro
PHA VILA VAS1LE LUPII 33
rap batranl veal de demult Ii s'au fost fg: al. Tote pravilele Inparate01 dau voe mu-
and mOrte. iarg In veacul de acmu sa arta. iarel sg's1 iea al doile barbat and va ramg-
dupg vora giudetulul, ce sl zice sau sal bage nea de barbat o sama de vreme dupg cum
In ocng satel vor purta pren trag cu pialea s'au tocmit, cumu s'are zice daca s va afla
pre tote ulitel i sl i sg. iea téte bucatele s'a cum i-au robit barbatul, atunce sal asteapte
fie domnest1 pentru cl nu i sl mai cuvine sa cincI aT numarandu'l den ce vréme 1-au robit,
alba bucate de vréme ce c'au perdut cinstea iarg de i sa va fi dus barbatul la Oste, ce sä
iaste de oath- 0 de Oa rusinea. zice sA fie slujitoriu, sg.'1 asteapte patru al
T. Pre une locurl pre unil ca acestia care cum au fost ai cel vechI de demult. iarg acmu
iau do g. muer1 pórtal pre ulite cu pialea, se- Intr'acesta véc scrie sä asteapte zece al.
zand calare pre magariu, 0'1 tot bat cu doag vi. Céla ce au fost singur tiitoriu marele
farce ce tore muerile; asijdere 0 pre muerl
inparat Iustinian da Invatatura cum sg n'albg
voe nice putere sa sa mal mgrite dupg al doile
pre célea ce iau doI barbatl le /Arta cu pieile
Ole pre magarl 0 le bat zu doal cumlnace barbat de-are astepta egg al de mult1 dug, nu
sau cu dog slice. va putea ales lucru sit intalegg de barbatiesI
g. Intr'un chip a art a. muiarea ce va lua viu'I au mort, numal and va intelége fOrte
dol barbatl ca fi barbatul ce iea dog muerI. cu adeverat atuncel slobodg.
d. Cela ce va avea dog muerl la vremea sa gi. Mórtea barbatulul sa aratg pre véste
andu'l intót a. vrasta acelal giudecat numal and sa aude viu'I au mort, iara and a va
sa fie de mórte. audi ca iaste loc nu departe nu agiunge cu .a.-
e. Céla ce sg va cununa cii dog. muerI i sg. tata.sg,' zicg nestine cum au auzit, ce sa zica
fie amando g. vil, face prepus sg fie eretic, di- cum 1-au vazut cu ochil mort, atunce sg
rept aceia trebue sal intrebe ce gaud are spre crea.
talna cununiel care iaste de o tine besérica, di. Mad s va afla numal un Plartur sl
0 de a va ggsi sa: fie eretic sa va certa cu zia cum au vgzut pre barbatul cutgriea mort,
mOrte cumplitä. agiunge atata sa arate cum acesta iaste mort
s. Cela ce va lua dog muerl si amgncloa si atunce cu acestg marturie p6te muiarea
giupgnése, sg: sg certe dupg cum va fi voia giu- sg mgrite sa's1 iea 0 al doile barbat.
detulul, ce voia giudetulul atgt sg tinde catu'l el. Note rnuiarea sg trimitg in dedint in
va lua i viata. om acolo unde i-au fost barbatul sg Intrebe
z. Nice un vlIclicl sau patriarh nu p6te de viu, de mort, si eurn va spune acesta. giu-
nice Inteun chip a slobozésca pre vre un detul va crede i va da voe MuiariT sa sl mg-
barbat sa'sI iea dog muerl sau muiarea sg'sf rite sa's1 iea alt barbat, Insa trebue sa soco-
iea dol barbatt, tescg giudetul de va fi acel trimis orn ca a-
n. Muiarea de sg va Luna cji un balrbat cela sa fie destolnic de a'l putea crederea.
carele va avea i altg muiare vie, de va putea Cditcle.Fr. va piarde zeetrele muiarea ce va fi
arata la giuclet cu bane si credincióse martu- felcut preacurvie 0 and nu le va
ri1 ca acéle cum n'au stiut a are muiare, nu za. piarde. gla. si.
sa va certa, iarg de im vor arata cu mgrturil
sg vor certa amandol. a. Nu's1 va piarde numal zéstrele, muiarea
1. Cana sg va afla cum n'au stiut muiarea ceia ce va fi facut precurvie, ee Inca's1 va
cg are barbatul i altä muiare i dupg aceia piarde si darurile ate i-au fost daruit barba-
sg va arat i muiarea cea dental, atunce de tul i acele tOte le va Ina inapol.
va putea arata la giudet cum ea n'au stiut v. Muiarea ce va face précurvie si de va
cum el are 0 altg muiare, atunce parte sl's1 vrea s. suaeasca sa zicg cum barbatul el
iea zestrele ce'l va fi dat i alta tot eel' va fi n'au fAcut datoriea deplin ce-au fost sa facg,
daruit, i de'I va fi clgruit 0 el ceva 'Ate sa cum face barbat cu femeia sa, sau de va zice
nu'l dea lul nemic dentru ce va fi fost a lul, c'au fost ngsilnic de o au fost batand fara de
iarg, de sl va afla cummArturiele el nu sgmt rand, sau va zice cum au fgcut de saracie,
deplin, n'ce adevarate, atunce cu darurile ce sau a nu o hraneste, nu'l va folosi nicl una
i-au fost dat barbatul v a piarde i zéstrele de aceste ce's1 va piarde zestrele tOte 0 le va
sale si asa vor fi t6te domnestl 0 pre dansa o lua barbatul daa o va lasa.
vor certa Inpreung cu barbatul. g. Clnd sa va afla sa nu fie cununatl rnu-
1. Cgnd va lua muiarea al doile barbat so- iarea cu barbatul, ce vor lacui asa fara lege
cotind cum cel de'ntgl iaste mort, de va putea si vor putea sä sá desparta fie and, 0 de o
arata inaintea giudetulul cu marturiI ca a- va prinde barbatul faand precurvie, 0 ea va
ale destolnice de-a sa, crederea cum iau 0'- vrea sg, suvaesca sa zicg cum au curvit iara
deverit cu. nedejde sg fie mort, nu sg va certa, n'au facut precurvie fiind fara lege 0 necu-
iarg de nu vor fi marturiele 6men1 de credinta nunatl cu barbatul, iara cu aceste cu tOte
ci va cunOste giudetul cg Inbla farg isprava, giudetul va giudeca sa'sI piarza muiarea t6te
atunce sg va certa muiarea. zestrele ce va fi avAnd.
3
www.dacoromanica.ro
84 i'RAN1L A VA 51LE Lt PII
d. Nu va putea,barbatul dupg ce sg. va in- vrea sg cerg si sg. ia Asfrele el inapol de la

part1 de muiare, pentru &ace au fost necunu- barbat, acest bgrbat de-are putea sä arata
nap, sa o arate cum au fost %and precurvie cum muiarea luT cand au fost vie au fost fa-
la vremea and au fost lacuind inpreung pen- &and precurvie, atunce acesta are tinea tote
tru sa'T iea zestrele, ce daca i-au fost voe sg21 zestrela el.
iea zeArele au fost sg. arate la giudet cum di. Cand sg Va scula o muiare vadda, si's1
i-au lost facancl rnuiarea curvie rnainte di ce va are zestrele de la ispravnicil barbatulul
s'au despartit pana a nu isprgvi giudetul inel celd mort, iara ispravnicil vor arata cum
-pgrtirea lor. face prOcurvie pentru sal tie zestrele, aice
e. Muiarea CeV va piarde zestrele nu va trebue sa cercOteze giudetul de sa va afla sit
putea ottsl cerg de la barbat macar ceva sal sa fie jeluit barbatul de acest lucru &and -va
dea de brang, pentru ace au facut precurvie. fi lost muiarea Inca vie atunce le va primi
s. Feciorul eeia ce va face precurvie, da- marturiele cum sit fie fost asa. iarg, de nu sit
ca's1 va piard.e zestreIe, iaste datoriu s hra- va fi jeluit barbatul nice dangOrg pre muia-
Bed. pre Imása and sä va pargsi de curvie rea sa, necum intr'alt chip ce nice scarbg n'au
si va sedea eu cinste, iarg de nu va petrece avut inpreung, atunce on cgte marturil vor
cu cinste, nice feciorul nu iaste datoriu sa o zice ca au fost muiarea rea nice unul SA
.hranesca. nu creza giudetul nice sa, o giudece muiare
z. C'and va face barbatul precurvie atunce rea, nice sg'sT piarzg. zestrele.
11 va desparti muiarea P's1 va lua tote ze- el. De vreme ee va fi stiind barbatul cOt
strele &ate vor fi a el, asijdere P ce'l va fi da- curvOste muiarea CU altil,va fi si zis si
ruit barbatul p t6M ce'l va fi fgcut halne p s'au p jeluit de rnulte on. iarg cu aceste Cu
alte lucruri. tote au tacut n'au avut ce mat fate nice au.
n. Inca de nu va fi acid barbatul nice pre- vrut sit o parasca la giudet ce b au tinut in
curvie, ce va fi numaI curvit cu o muiare slo- casg ca pre o fgmee'sl i s'au culcat cu dansa,
bodg, asa-cum are II curva, atunce muiarea atunce flu mai pOte nice id vieatg necum dupg
va dobandi tot ce'l va fi dgruit barbatul gi morte sa o parasca la giudet cum au facut
tote halnele ce'l va fi flout p ale sale tot ce precurvie, nice pOte sal opreasca zestrele,
va fi avänd. nice alta nemicg.
f. Inca i candu's1 va rade barbatul deemu- si. Mad va erta barbatul prOcurviea mue-
iare'p, de va trage p va sgruta inaintea el rii's1 ce va fi facut, cu tocmala ca aceia de o
fies ce muerl slujnice sau alte muerl prOste, va maI oblici ca face acest lucru sg o spue
atunce Inca va dobandi muiarea tot cum scrie giudetulul, P atunce sai'sT piarza, p zOstrele.
p mai' sus, si Inca de va vrea p6te sg se si xi. De vreme ce va sti barbatul ca adeva-
desparta de dans. rat cum muiarea luT face precurvie p el rabdg
I. Can8. va path barbatul pre muiare la giu- si o tine in cash p tace, atunce insgmneza
det ca. face précurvie cu scopos ca acele ca lucrul cum o iarta au de voe au de nevoe, a-
sa'T iea zestrele p altg tot ce va avea, 'Ate cesta mat vratos póte sa sa chieme codas p
p ea sal parasca pre dans cum face precur- hotru muiareI sale, alegand and nu va sti a-
vie, p atunce nu's1 va piarde zestrele, iara devgrat lucrul ce'sl va prepune numal asa.
macar de-are putea sa'11 arate muiarea lucrul ni. De va giurui barbatul cu giuramarat
barbatulul darg ce tilos el sg vor certa a- mueril sale cum de o va prinde facand pre-
mand.ol inteun chip de precurvari. cur vie nu o va duce la giudet ce numal eel
al. Muiarea vadua cum sg va Inpreuna cu va lua zOstrele p o va lasa, iara muiarea de
vre un barbat trupe te piardes-va zéstrele va face acel lucru atunce gcesta tocmala sg
tote p be vor lua pnstavii pre care i-au lasat stea adevératg, cit onu'l va ma zéstrele ce o
barbatul sä fie socotiton casei'p, i aceasta va da pre mama giudetulul de o va certa ea
va fi mainte de ce sa va inplea anul de can- pre o precurva iara, zestrea sa nu'l iea.
del va fi murit barbatul, iarg dupg. ce'l va fl. Cand nu va pi barbatul ca'l face muia-
trece anul de-are face p precurvie nu'P va rea prOcurvie, dirept aceia nu face nice o is-
piarde zéstrele ce's1 va piarde numal dam- cusenie asupra el, attmce nu sa chiarna ca o
rile ii halnile tote caul va fi facut barbatul, iarta pentru precurviea ce face.
gi aceste unelte si bucate ce vor fi nu sa vor k. De vrerne ce barbatul va erta precur-
da pristavilor barbatulul ce sg vor lua tOte viea muiaril sale de vre o nevoe sau de vre o
sa vor da pre sema domniel. sill, atunce nu sg chiama cum sa fie ertatg.
vi. Barbatul ce va fi ramas de muiare's1 p ka. Cand va pang harbatul pre muiare's la
de va curvi cu fie ce muiare piarde's1-va tOte giudet cum iaste precurvg zicand cum el sin-
darurile ce va fi avut de la femee's1 ce i-au gur i-au fost hotru, atunce'l va lua zOstrele,
fost dat pang au fqst vie si ce'l va fl lasat p iarg de nu va spune cum au hotritu-o el, p mu-
du pg. morte. iarea va arata cum au fost el hotru, atunce
gL Ispravnicil mueril ceil mOrte and vor nu'l va putea lua zestrele, iarg de nu va auto.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA -VAM.LE LIIPII 35
giudetul de zestre ce numal sä cérte pri cel fact prOcurvie, nu. va mal putea acela barbat
vinovat atunce'l va certa pe amandol ca pre a a desparta de dansa pentru precurvie ce
viiste viaovatI. au facut, mal vratos muiarea pOte sit sa des-
kv. De -va fi via tatal muiaril ce va face parta de dans pentru care lucru sit chiama co-
-précurvie carele i-au dat zestrele i carele va do i hotru muiarel sale, acesta sit intelege
sa mosnenésca zés trele el dupa mórtea muiaril, de va fi fost cu voia muiaril sau de'l va fi fost
..atunce barbatul nu va putea ma zéstrele si sL silt.
pagubésca pre tatalmuiaril. d. Carele stie cum muiarea lul face pre.-
kg. ancl s. va afla nestine un strain a curvie si are avea putere sit o sminksca, di
inzestkze-pre veo muiare pentru sufletul säu nu o sminteste, acesta ca si cum are da el
s& o marite cu toemala ca aceasta cum de singut putere i voe muiaril sale sa fact acel
va nuri muiarea a vie zestrele iara.'§I la lucru précurvie i iaste ca 0 and o ar hotri
mana lul, atunce de va face aceasta précur- el singur.
ve barbatul el nu va putea lua zéstrele. e. and va face nestine pace cu muiarea
kd. Tote aceste chipurl ce scriu pentru pasa duptt ce o va fi prins facand precurvie, nu
gulia zestrelor sd intelege sa fie cum am zis va putea dlip'aceia sit mai parasa.pentru a-
.cand nu va avea muiarea cuconi, pentru Cä cesta curvie sit o desparta.
dac t. va avea muiarea cuconl a cuconilor vor s. Cine'slva goni muiarea den casa sa pen-
fi zéstrek el iara nu altuia nemarul, ce sá zice tru ce va fi facut précurvie sa cacle sit o hra-
de vor fi cuconil eft acest barbat ce au luat nesch pant' cand va arata prOcurtika el la giu-
zOstrele, sau de va avea i all cuconl cu alt det §i sit sit ispraveasca inparteala kr; iara
barhat Mai de'ntal, tot ceia vor lua ce va fi. de sa va Oa cum muiarea cu voia el de va fi
ke. COla ce s va cununa cu o muiare rea esit pitnit denafara de 'Arta easel sale nefiind
depururea rusinata i curva, dupa, aceia de gonitt de barbatul el, atunce nu va fi dator
va face acesta muiare siprecurvie, atunce nu barbatul sa o hranOsca.
va putea barbatul s iea zestrele. z. Peva fugi muiarea de la barbat pentru
kg. Nu's1 va piarde muiarea zéstrele sale cace va fi avand asas k vedere muerl curve
de vrOme ce nu vor arata la vedére eurviea de la va fi tiind, atunce are putere tOta chel-
el deplin s vazi top, cit giudetul are pukre tuiala ce va fi de hrana el Sa cent de la bar-
sit socotésca forte de vor fi marturiele intregi bat si tot venitul ce va fi stringandu-se den
pi adevtrate i krte bune. zéstrele pl.
kz. Barbatul ce'§l va para muiarea la giu- n. Precurviea de are fi de fact, de-are fi pre
det cum au Mott precurvie pentru shl iea ze- ascuns, pentru care va goni barbatul pre mu-
, strele, trebue sit vadesa fórte la aratare pre- iare'sl den cast sau i muiarea de va fugi sin-
curviea el, ce sk zice atata sa o arate adevt- gunk de bunt voea el, pre acestia depururea
rat, cum iaste intru totl credinta ca aceia cum pravila'l sminteste i nu'l last O. sit inpreune
lumina sórelul face zua, iark de nu o va a- iaras1 si sa locuiasca intr'un loc, i mal vra-
rata asa de adevarat nu va lua nemia den- tos_ cand va fi muiarea denafarit de casa bar-
tr'acele zestree- macar muiarea de a va battilul situ i va naste prune acolo, iara de
certa ceva pentru neste prepusurl ore carele nu se va putea descoperi aceaprecurvie pant
ce va giudetul sit vaza, de la &Ansa, cu aceste la op zile, sau barhutul sau muiarea pentru
cu tOte de vrOme ce nu a va arata un lucru barbat, atunce sa indeama a lacui Intr'un loc
ales pentru acesta precurvie, barbatul nu Va si a face pace,
lua nernica den zestrele muerii'si. f. Cand it va duce muiarea de la barba-
tu'sl pentru ca barbatul el tine la vedere curve
Pentru care vine sa despart casari,t ce cit in casa sa sau i de'nafara de casa sa, si
za. zice barbatul de fihnée'fi gla. zi. dupa aceia singura muiarea va vrea sit locu-
a. Casaril sit vor inparti d fameile sale iasca cu barbatulu'sl de vrerne ce sit va fi giu-
pentru precurvil, si cum iaste dat barbatulur ruit 0 el sa lase curvele, atunce pravila Wit
st.'s1 lase muiarea and o va gasi facand pré- voe sit faca cum va vrea muiarea.
curvie asa iaste dat muiaril sa'sI lase barbatul
,ctind va curvi cu alta =dare maritata sau Cunt si in ce chip esei prdcurvia 'mufti dO
va putea tocmi- fi a celttia-l-alt prd-
fat& sau Si alta muiare fie ce feal ta fl . curvie, pentru dOrd nu s'are des-
v. anclu'0 va goni barbatul muiarea den za. parti citsaril. gla. ni.
cast., sau de nu o va hrani. sau alte ca aces-
teal va face pentru carele ea va face precur- a. Cand se cOrca me§tine ea- besérica pen-
vie, atunce barbatul el nu va putea sa a des- tru sit sit inpark de femeia'sI pentru c'au fit-
parta sa o lase, mal vatos muiarea pentru a- cut muiarea lul précurvie, atunce de va arata
caste vine ce zisem póte sa cent voe sit a muiarea _cum si barbatul au facut acest lucru
desparta. precurvie, atunce beserica nu'l va inparti
g. De va fi dat nestine voe mueril sale s5. v. and vatvrea barbatul s sa. desparta
www.dacoromanica.ro
36 PEAVILA. VASILE -LUPE
de muiarea lui pentru précurviea ce va fi fg- s. Nu sa va Inparti. barbatul de femée, saw

cut, de va arata i muiarea cum si barbatul ftmeea de-barbat, cand vor face varsare Ie
au ftcut sodomie, atunce nu sg. vor desparti; Omit* singurl cu 'mama sa.
iar trebue st aratemuiarea cum au facut so- z. Inpartirea casasilor and sa va face pen-
domiea deplin cumu'l sä fie, pentru ta de nu tru aceste vini oe scrie mat sus, sa Mtalége s.
va arata sodomiea destvarsit, cum au fost pd- fie pang, la o vréme fart nu. de totulul tot.
catul, nu st vor putea desparti and sd vp despdrti bdrbatul de muiare0
g. De vréme ce are nestine end sa sa des- sau muiarea de bdrbat pentru erese
parta de muiaresl pentru preacurvie ce-au za. de va fi unul eretic. gla. k.
facut, i muiarea va arata cum barbatul el
are vr'e ereasa, atunce besekica nu'l va dea- a. Pentru eresile barbatulul póte muiarea
parti ce pocoindu-sà amandol sa va socoti sa nu'ql desparta barliatul numal cu beséricar
gresala unuia st fie dirept altula ce sa zice sit ce si ea singura fart de voea nimgrui pot&
fie una dirept alta. sa. sa, desparta de dans si mat vratos de o va
d. Aceste gresale ce am zis, carele inpart fi el ispitit, sau de o va fi silit sa o intóra de..,
barbatu de femée iaste précurviea, sodomiea, spre credinta el cea bung a provoslaviel spre
ereticia carele trebue st st arate la giudet In- ereasele lul.
tregl si la vedére, pentru et de nu sg. vor a- v. Nu sa pótit socoti den doo lucrurl, u-
rata sg, vaza top atunce ca i cand nu s'are nul ore carele va fi mat rau : eresele au pre-
fi Mut nice cum si cum nu si s'are fi dus pre curvia, de vréme ce un obraz ce are voe de.
la giudet, i aceasta sta. asupra giudetulul sd. la beseria sit. sit despartit pentru cit cela-l-alt
sa ispravasca de vor fi marturiile bune sau obraz au facut précurvie acum nu póte obra-
de nu vor fi. zul,cela ce au facut precurvie sit zica celuia-
l-alt sotia lul cum iaste eretic i sa vor mg.-
Cdnd 0 in ce chip sd desparte bdrbatul de mu- sura unit cu alta ce sit zice eresele cu précur-
za. iare pentru sodomie. gla. 0. via si sa vor tocmi sa fie 'Tina pentni alta si
a. P6te muiarea st cée voe de la besérica sa nu s& despartgl pentru ace de vréme ce-
st sit despartg, de barbat 'candlel va invata obrazul eel cu erese de nu sa va pocoi de tot.
diavolul mestersugul lul cel spurcat i mat si cu totut i sit parasesca eresele nu sa vor
tuturor ce sit zice O. nu sa inpreune cu fe- erta ce sa vor desparti i dirept erese si di-
mea'sl cumu'l firea ce iirespre fire, pentru cit rept précurvie.
atunce besérica'T inparte pang In puting vrérne g. Cela ce'sl va desparti muiarea pentru
pang dóra s'are pocai barbatul de acest pacat ace iaste eretica, nu póte sit opréscit zostrele
spurcat, ce sit zice sodomia. cum are voe sa le opresca and a va gasi pre-,
v. Tart de sit va afla cum acel barbat ce curva.
face sodomie nu face numaI cu singura mu- d. Cand sit va tampla barbat cu femee,sg.,
iarea lul ce si cu alta- straing sau p1 cu alt o- fie amandol ereticl, i unul de dansl sa va in-
braz atunce muiarea va cere voe de la bese- three spre pravoslavie i spre direpta cre-
neg. numal it sa desparta. dinta crestinesca i cela-l-alt obraz sit ra-
g. De sit va afla cum barbatul nu sa- in- mge tot eretic, atunce obrazul eel crestin 'Jae-
preima cu muiarea'sl deplin cumu'l sa fie ce sa sa. inpreune cu alt obraz crestin i nunta
sit varsa pe dinafarg, ce sit zice pentru apse, cea de'ntal s& sa deslege, iara de vrérne ce sa.
sa sit desparta. va Intórce spre credinta un obraz i dup'acea4
d. Inparte-sit ftmeea de barbat i barbatul curand sa va Intórce i cela-l-alt, atunce
de fgrnée nu numar and. face barbatul sudo- nunta acestora nu st va deslega fart, va rt.-
mie cu muiarea sa, sau i cu alta muiare, sau manea de vor fi tot Inpreunt cum au fost.
cu copil sau muiarea lul, de va face sodomie e. lard cand v a fi dup'acea -ramie vreme sit. va
cu alt barbat ce Inca i muiarea lot de sg. va intórce i cela obraz al doilea spre crestinatate
Inpreuna trUpeste cu ant muiare cum sit zice si'slva coresotul sa lacuiasca cu dans, atunce-
'um cu alta, i sit varsa una la alta, ce sit zice giudetul trebue sit socotesca acest luau forte,
aruna saintAa, pentru cit acesta iaste ca si bine pentru ace note st fie in multe chipurl.
sodomia i atuncea de va vrea barbatul o va s. Dental póte-sg, prileji. sa fie si'nteacesta
Inparti. chip ce sa zice daca sit. va intOrce barbatul
e. Inparte-ta Muiarea de barbat and va spre credinta cea adevarata marl apol dung.
face miliarea cinie sau nescare mestersugurl multa vrOme sit va Intórce i muiarea i va .
sit sa jótit freca sa sit varse samanta, sa st gasi barbaitulu'sl Insurat, luat muiare cresting.,
pótit stampara de 13ofta, ce sa zice. cu cinie de si aceasta ca o muiare ce-au lost d&ntitl va
lenin sau de her, sau de stecla, sau de panza vrea st'sI iea barbatul, trebue st socoteascg,
sau fie ce alta, sa fie lucrul ales de-ace treaba, giudetul de sa va gasi et s'au cununat bar-
pentru cit curnu'l ateasta iaste tocmal -ca 0 batul cu muiarea cea cresting, mat apol dupt
sodomia. se s'au despartit de muiarea cea eretica, a-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA Va811.14 LUPII 37
ituncea _nunta cea de'ntal rgmane dezlegata and o va bate Intfacest. chip sa, vie lurcul
iara cea a doua ce-au faeut ca crestina iaste sa stea in cumpang, cum de n'are fi fugit o
Intarita, i giudetul nu a va, dezlega, iarã de are fi ucis de tot, sau cand o va, bate In vre
sa va afla cum barbatul s'au cununat cu cre- un chip ca acela s. o fad. sa. nu OM grai
stina mainte de ce s'au lost despartit de mu-
car& giudet sa'sl spue jalo ha pentra sa o des-
iarea cea eretica, cu giudetul beséricel atance
partg, iarg de nu va fi asa bataea sit nu sa póta
nunta de'ntal iaste statatare iara nunta a desparti numal ia asa sangura eu voea el.
dnua o va dezlega giudetul i va indemna pre g. Cand va fugi vre o muiare de vrajmg-
barbat say iea muiarea cea de'ntgl carea s'au siea barbatulul i pentru frica ce are pentru
%tors catre credinta cea adevarata cum au sa nu o omórg de va arata acii'0 intfacea
Acid si el singur. data, mare vrajmasiea barbatulta'sl atunce II
z. A dooa, de vréme ce obrazul cela ce desparte legea, iarg daca u va arata Intr'a-
s'au tutors mal apol va fi barbatul si'st va cel cés rautatea lul atunce nal va dtisparti
gasi muiarea rdaritata. dupa crestin barbat si legea.
acesta Ca 3in barbat ce i-au fost de'ntal a va d. Cela -ce ea va arata Cll vrajmasie i eu
cere, trebue s cérce giudetul cum au fgcut si gróza asupra muiaril sale nu sa va numal des-
cu cela barbat ce scrie mal sus, iarg de sa va parti de dansa ce Inca se. va i certa dupa cum
afla cum sa, cade barbatul sg iea pre muiarea va fi voia giudetuluI.
sa ce-au tutors spre credintg mal apol trebue e. Muiarea de rautatea barbatulul va fugI
giudetul sa eérce si forte mull s. cérce sa nu de la dans i cli va duce Intealta casg, iaste
sa fie tutors barhatul acesta cu laciune dator barbatul sa o hrgnéseg si sal faca tOt4
ce s. zice sd nu cumva fad sill xnuiarel sg st odihna ce sa zice de nu va avea parintl sau
Intarea, iarg'sl la eresele lor sau pentru alte fratl si de va fi esita singurg cu voea el.
TX1Werugurr, pentru eh atunce nu va da giu- s. De va nebuni barbatul, sg sa inparta a-
detul voe sti o iea pentru aceste prepusurl, ce cea casa., pentru &ace iaste cumpana sa nu o
-st fie cu barbatul al doile. cum-va vatame sau sa o i ornOra barbatul
n. A treia, tie vréme ce acel obraz ce s'au pre muiare.
Intors, fie eine are fi au barbat au muiare, de z. Cand va fi harbatul Invatat dépururea a
s. va calugari si maT apol dupg catg-va vrOme inbla tot bat si sa'sl batg muiarea tot in be:-
-de sa, va intórce i cela obraz den erase spre tie atunce muiarea lul ea lége se. va inparti.
credinta cea buna si va gasi pre cel de'ntal n. Nit numaI pentra vrajmasiea si rauta-
.calugarit va cere ea pre un sot sa lacu- tea ce are barbatul asupra muerii'sI do o u-
ease& cu dans, atunce trebue sá socotésch cide se. va desparti, ce i nautili cuvinte ce
giudetul acel obraz de sa va fi cglugarit dupg va grail barbatul sprantare i o va lngrozi in
ce sa vor fi Inpartit cn besérica, ce sa zice sa. tot chipul ca o va ucide de tot, pentru acésta
fle dat mama, pentru ca atunce nu iaste loc Inca sa vor desparti Inca mat vrgtos de cand
de-a sa mal inpreunare ; iarti de sit va fi ca- o are bate si ales cand va fi orn ea acela sa'l
lugarit i st nu'I fie despartit besOrica atunce fie dépururea dragg svada.
va slobozi giudetult s. st deslége caluggriea f. De sa va afla lit mijlocul a barbat si a
ei sg sa inpreune unul cu altul, Insa de va femée. ce sa zice Intre easarl, Cum sa, fie vre
vrea i obrazul cel calugarit,iara de nu va vrea o vraj be. ea aceia de mOrte cumu s'are socoti
,obrazul cel calugarit sg lase calugariea giu- pentru niscare hicrurl de prepus sa'sl prepue
detul sa nu'i fad, nice o sill an de sine carea cumva eu Insalaciune sa nu
P. A patra, obrazul cel eglugarit, de va fi omóra until pre alt, atunce pravila II desparte
stand pre vre o stepeng ca aceia ce sgmt den- sg an laeniasca Inpreuna, jug de nu va fi
tru destolnicia beséricel i sa alba: asupra sa vrajba de mOrte ce va fi intealt chip sli nu
hirotonie sau molitve de preutie, atunce nu sa desparta.
va mat putea sa lepecle caluggriea macar de- 1. De n'are avea barbatul. alta nice o viva
are si vrea, alegand de nu va fi calugar dece numal acésta vrajmésiea caudal jestoc pi
savrasit, ce'l vor fi cetit numal molitva ra- iuti la manic agiunge atata sa sli despartg
selor, pentru ce. atunce nu are nice o smin- acea casg, pentra cam sa zice cel rau cela ce
teala ce de va vrea pate sé, o lépede. iaste odatg rau dépururea va fi tot rau.
Cdnd s vex despdrti snuiarea de bdrbat pen- at. Acesta lueru sta pre mana giudetultil
za. tru vrdjnuifiect berbatului. gla. ka. s. opr6sel pre barbatul cel vrajmas ce sli
pornéste asupra mueril sale pentru sa sa ye-
a. Muiarea pete sa céra voe de la giudetul ghe sa nu cum va cli o strice infra ceva ma-
beséricel sa sa desparta de barhatul el cand car de-are si face muiarea 'tire barbat se. sli por-
o va bate Cara de sémg Ccl va face rane de nésca asupra el trebue sa'clingaduiasca. firel.
arme. vi. Inca sli cade giudetulul se. giudece vina
v. Inca pate muiarea singura cu voia el muiaril pentru ce au pornit pre barbat cu ma-
Sara. de giudet sg sa despartg de barbatul stz nie asupra el si atunce cunnel va parea giu-
www.dacoromanica.ro
38 PRAVILA V, S1LR Lulu!
detulut sau sal tocmasea, de sh va prinde d. Mat mutt credo giudetUt rthrturiele carir
harbatul cä sa va lasa i nnovavàtama,iath arata vrajmasiea barbatulut de cat to:41 ecia.
de nu sal Inparta. ce graesc inprotiva de sic cit nul asa. ce sa.
gi. Was ce na va lasa pre muiare'st sh ziee cure nu'l barbatul cu vrajmasiespre emi-
&ulna intr'im pat cu dans, sa chiama cal de iares de vréme ce la tate giudeteIe mat ade-
vrajmasie nu o lath cä iaste manios pre varate samt marturiele carele sic cit iaste aa
(lama. de cat ceia ce zic cit nu'l asa, ce sa zice ceia
di. Celuia ce nul plac bucatele cal face ce adeverCza mai de credinta sarat de cat ceia
muiarea sau earnasile si alte ca aceste, s. ce tagaduese.
chiama ca are vrajmasie pre clan.sa.
ei. Ula ce'0 va baga rnuiarea in hiara sau Cain fi cdnd pOte betrbatai sdyi batd niniarea
i n ce chip, gin. gk.
o va inehide undeva ca tnteo tenmita, sa sa.
chiama cä are vrajmasie spre dansh.. a. Wife sit indreptése i sit mane barbatuL
si. De sa va intélege cum vre 'MI chip den- pre muiare'st pre lucru adevarat 0 pre direp-
tru casarl, au barbatul au muiarea, va O. hi- tate iarit nu cu insalaciune i WA de calo, si
clenesca pre sotu-sau cn otrava sau eu alibi Inca sh o bath si cand va fi cii vina dupit deala
ceva anna sau -farmed., acea castt sit sa in . ce va fi facut i atunce cu masura sa-nu 0 pre&
parta en stire i voia giudetulut. tread., cu blandettt iara nu cu vrajmasie far&
si. Barbatul cu fameea sa despart nu nu- vina ii fara isprava.
mat cand sa va afla cum un obraz vet sh, hi- T. Doaa lucrurl 6re can sprijinesc pre bitr-
clenésca pre alt ce Inca si thud pun pre altul bat sh nu sa cérte candu'si va bate muiarea.
sa facit acest hiclesug. cand o va fi batut pre vina el, a deoa &and o
al. Cand sit va lasa harbatul mat nate si va bate putintel, pentru ha de o va hate fara,
sh va prinde u chizesie cum nu'st va face vith sau &and o va bate co Vrajmasic st
muiarit nice o rautate i Incal face 0 zapis, va certa i mat vratos &and va fi vioa role-
atunee giudetul sa't o dea pre math, insa Ora, in.& de va fi vina mare, ee sa zice de a
cand nu va fi vre un prepus la mijlocul lor va afla In vre un lucru de precurviel sau de
ca macar ca s'au el lasat mat mic iara nu va o va gasi facand vre on viclesug spre mOrtea
putea rabcla de sit ntft faca vre o nevee, ales but atunce macar iu ce vrajmhsie a va. bate
de va fi vrajba pre mare, pentru cace atunce tin sit va certa intru nernicit de la judet.
cu tóta ace plecare si de va avea ce chizesie g. Muiarea ce o bate barhatul en. vrtijrnalde
pravila nu o da. si mutt Fara, de masura pate sa'st ceara la gill-
fl. Inparteala acestor casart sh intelege. det sa sti desparta, iara sit cade th fie despar-
panit la o sanit de vréme path A. va mat lasa téla cu lege, sa fie bataea asa de mare si in-
si sit va mar domoli firea harhatulut cea si- teacesta chip cat sit stea lucrul in cumpana,
reapa i vrajm a sa de -va fi vie de nu sa va desparti de dans pen-,
k. Maear cit i desparte pravila pre chsast tru ca de va fi bataia micsora na sit vor
pentru frica ce are muiarea despre barbat sit desparp.,
nul faca vre o rautate, iara sa cade sh o so . d. Cela ce va fi vritjma i cumptit spre
cotésca giudetul acesta frica de va fl cu cale m uian a hit batand-o ftira de villa sau cs va bale
pentru sal desparta salt de nu va fi, de vrerni, cu vrAjmasie pentru putintea vith sit va certa
ce o frica cum are fi ui lucru. de nemica nu intr'acesta chip : sit piarza a treia parte dea
va putea sit desparta casasit. darurile eel va fi daruit niuiareai iarit de nu'l,
Gum fi in ce chip pots set set arate vrOndsica va fi dat darurl sit va certa sit dea muerit
za, barbatulut fi cu ce lucri, gla. kv. sale a patra parte, de catul va fi zestrea, a-
ceasta iaste cand an vor mai triftce zéstrele de
a. Trebue sa fie marturiele ce vor vrea sa trel sute de galbenl iara de vor fi zestrele mat
arate vrajmasiea barbatulut sa fie destotnict mult atuneel va da numal 100 de galbeni 0
de-a sa crederea, sit nu fie nth', sau emenit 2éstrele fie cat slim
mueril, nice sa fie de ras si de batgiocurd 6- e. Muiarea p6te sa sa desparta ile harbatul
merit de cant sa nul hage nime niet tate° Bait singura cu puterea el cand o va hate des
sama. si far& de vina, i daca sit vor desparti sit
v. Vrajmasiea arata vecinit ornulut sau cade sit o hiranésca harbatul, i sa p %brace
vestea curn sau dacal graesc órnenit. cum sa cade.
g. Boacetele muerii i ipetele ce sit aud a. Fara de masura 0 cum nu. sh eade ii cu
den casa nu vor putea arata vrajrnhsiea bar- vrajrnasie sit ehiamit batail and sit face cu
batulul, nice ochit el de vor fi vinetitt sau o- toiagul, si mat vratos and sh, va svarama
brazul de va fi tnflat nu pot aceste sa arate lemnal sau sa fad, cu aeesta rane sit marga
vrajmasiea barbatulul, martuth trebuesc la sange sau clad o va lovi cu lemnul in obra
lucru ca acesta pentru sa eun6sca tot a. sau in cap atuace dépururea sa va certa Mn-
devaru I. hatul pentru vrajmasica lut.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA ITASILR VCIPU 39
z. Barbatul póte, sg'sT bata muiarea cu sa n'albg nice o certare de la giudet si nu A,
nagsurg pentru -vina el inacar de-are avea smintOste nemieg pentru die tocrnOle eu le-
zapis sg nu o bath gatura ce s'au flout.
al. Nu sg chiarng barhatul vrajmas mueril z. Nu va putea muiarea sa de de la bgr-
sale de o va bate numat o data, iare de va bat chizasie sau alta pentru fie ce lucre sg
bate dOpururea si mat de multe od WI de nu. o vatame, ce trebue sit fie vina mare si
vina atunce s. zice a iaste cu vrajmasie a- frica el asisdere sg aibg pentru ce sg téme,
supra el. atunce sal cés credintg i acest lucre stg pre
f. De'sT va bate nestine muiarea en pum- sama giudetului sit giuctece acel lucru si a-
nul sau cu palma nu sg chiamg d iaste cu cea yin& de care sl tOme muiarea pOte sa fie
vrajrnasie asupra eT de o are bate cat de mull de chizasie au ba.
si de des. n. Macar de si-are pune barbatul i chizgs
I. Bgrbatul pote sg"st pue muiarea in hiarg sa nu'sl vatame muiarta. pentr'acea tot pOte
sau s o inchizg cum are fi In temni tg. numal sg, o beg cu masura andel va fi vinovatg
pentru doag vine, dace una iaste cand o va a- sit o indrepteze pre voia lul, si de la giudet
fla facAnd prOcurvie, lara a dooa cand o va sg n'aibg nice o pertare.
ggsi ca face biclesug sJl wawa, iarg dirept 1. Dator iaste giudetul sg silésca pre mu-
all e vine nu va putea nicT sg o inchiza nict sa lane i sa o IndOmne sit lacueasca Cu barba-
o hage In here. tul and va ennóste cit barbatul iaste gata sit
Cand va trebui sa fie chiz4 dirept barbat des, chizasie cum a nu o vatame, numaT Sit
socoteasca sit nu fie harbatul fOrte vrajmas
doten1 de creOltd i Inca sit fixed i zapis si sit nu fie avAnd an de sine uraciune sa.'t
mueril JUT cum sa nu o vatamtt intru
za. ceva nice cu vu lucru. gla. kd. fie' uratI pang la mOrte, pentru cg atunce giu-
detul nu a indemna sal inpreune rg, acolea
a.- Mud sa va tOme muiarea de veo ran- stg lucrul In cumpang sg nu o cum-va o-
tate sä nu facg. barbatul fiind el om jestoc mOrg,-macar de-are ga i chizasT, lark' de va
mAnios, atunce p6te sg. cOrg de la giudet sal vrea muiarea sg saza cu.-clans sg o lasg gin-
facg barbgtul zapis cu chizgsie ea aceia sä detul dupg, cum va fi voia el.
nu o vatarne Intru ceva i mat vrgtos de sg. Pentru ate fealuri de lucruri pdte bctrbatul
va fi singurg dat vinovatg pentru vre un lu- segi goneasca tnuiarea den casd cu pu-4
cru ceva, ce sg zice de va fi facut prOcurvie.
v. Inpartisa-va muiarea de barbat nu nu- terea sa fdra de 1dge qi feiret stirea
maT pentru vrajingsiea lei ce mai vratos pen- za. giudetului. gla. ke.
tru vrajmasiea parintilor si a rudelor barba- a. Pentru prOcurvia ee face muiareai pOte
tuluT cand sg von cumpani sa'i fang nevoe si bgrbatul O. a see/0 si Ssit a gonesca den casg
sa o vatame intru Gaya. -singur cu putOrea sa i mat vratos dud va fi
g. Nu agiunge nice p6te safe. lucru de cre- curviea de fata i aratatg, lug de va fi prea-
dinta tocmala i giurarnantul ce au facut bar- curviea pre ascuns i trebue argtate, atunce
batul sa fie cu adevarat cum nu'sT va vatama nu pOte sa gonOsca. den 'eas620 fara de voia
muiarea intru ceva, MA, trebue Inca sa's1 pue giudetulul.
niste chizasI pentru sa nul fad vre o rautaie. T. Macar de-are c i fi u anartur destolnic
d. Mid nu va putea ggsi bgrbatul chizas credincios sA adevereze precurviea
sg's1 pue pentru sit nu'st vatgine mujarea a- iara tot nu pOte cu puterea sa acesta singur
cesta lucre sth in puterea giudetulut sit soco- sg o gonOsea.
tOsca sit vaza cam Ii e vrajba s; sa legiueascg, g. Na va putea Muiarea cu voia ei sa sa
puteva agiunge A' fie nernaT ca acel giurg- despartg de barbatu'sT si sit iasa den easal
mant ce au facet barbatul, de nu va putea pentru prOcurviea harbatuluT ce va fi facut
sit stie despartg sau sa i-o dea iarg'st. 0, maT vgrtos cand va 11 Wend pre amain si
e. -and sg va inparti muiarea de barba- trebue sa o arate nestine, iarg. de va fi lucrul
tu'sI pentru frica vrajmasie1 luT, cade-sit giude fatk atunce póte numal singurg Ca voia ei
detelid sa hag:masa, acest lucre nu numaI en sg sit desparta de barbat,
zapis sau cu chizas ce Ind trebue sit o pue la d. Cela ce'0 va genii muiarea den casa farg,
un loe ca acela en credintg. sa saza acolo cu de ving, acela sa va certa dupg voia giucletu-
cheltuiala barbatului pang sit va siege ce cum luT, va da tOte zOstrele S cc va fi clobanda
va fi. zOstrelar.
a. Dacit va da hArbatul eredintg ea. aceia e. Datoriu iaste bArbatul sit hrgneasca pre
cu giurgmant si en zapis si eu chizas sg nu'sT muiare dad o va goni den casg, iarg de sA
iratame rnuiarea Intru ceva, pentru dee au va afla inteacea vrOme ce lipseste den casa
prins'o facand prOcurvie, iarg muiarea dacg. barbatulut sit fug pr6curvie atunce, bkbakul
va vehi acasa'si iarg"s1 va face altg curvie a- eu'l vs mat da nemica.
tunce harbatul pOte WI faca Vita rautatea si De sa va. despg0 muiarea de What ca
www.dacoromanica.ro
40 PRAVILA VAR1LE LUPO"
k
voia el 0 btrbatul va arata cum s'au desper- o ocrameste bine, ce sit zice nu'l cla bucate
tit far e. nice o via., atunce nu iaste datoriu sal fie de agiuns sau nu'l face halne.
barbatul sa o hranescit deinafara de casa lul, Cand iaste muiarea datore stt inble dupd
iara de st va fi despartit pentru vre o vine: a za. btirbat orb incotroo va merge. gla. ka.
barbatulul atunce barbatul va plati tete. chel-
tueala ce va fi facut pe hrana el hind deina- a. and va fugi barba\Thin dentr'un eras sau
fag de cast. sat pentru vre o gresall are ce va fi facut
z. and va rtspunde légea, se: fie maiarea acolo 0 sa %rile BA' nu'l prinzt giudetul sal
la inchisere in temnita atata vrerne, atunce facit certare, atunce muiarea iaste datere se,
bArbatul nu iaste datoriu s o hranesca, de n arga dupe, dans orl unde va merge, si de-
vréme ce iaste la inchisere pentru vina el ce are fi si vinovat tot sit cade sa mearga dupe,
sä zice iaste eretica dece sà cért e. cumu'l sa clans sit sa afle la nevoia lul.
cade, pent sá va interce. V. Barbatui Inca iaste datoriu sa marga
n. Pete barbatul se, sit despartt de muiare dupa muiare cand va fugi de frica giudetulul
st muiarea asijdere de barbat cu voia lor ea pentru vre o gresala ce va fi facut, pre di-
far e. stirea giudetulul and un obraz va face reptate, iarl de va fi vinovate: intealt chip si
Indemnare i celuia-l-alt st gresasca. vie lucrul sa sit carte pre vina el atunce sa
1. and va da barbatul bard In carnate. ft nu marge. dui:a &Ansa ca nu iaste barbatul
Inca nisi vrAtos &and va pre asupri cu camata, datoriu pentru vina muiarel cum iaste mu-
atunce muiarea lul nicum se. nu alba voe SI iarea datóre pentru vina harbatulul deapu,
sa desparta de clans, ce Ince, iaste dab:ire In- rurea sit inble dupit dans orl unde'sl are
tru tot sa sä intórca si sà lipsasca de la dans merge.
pang and s va intorce de acest fél de g. Muiarea iaste datere sit liable dupe. bar-
gresall. bat Inca nu numal and va fi vinovat ce si
1. De va face muiarea niscare farmece, ca- nevinovab sau si pentru binele luI and va
rele s vor afia intru tot lucrul, se. fie de ira- auzi ca i sa trece undeva mestersugul mai
te:mare, atunce barbatul iaste datoriu sa Oti bine, sau pentru greutatile si dajdele ce stint
Inparta de dame: singur cu voia hd, i fare. intr'acel We, sit va duce aiori WI fie mal
stirea giudetulul. binisor cit acolo nu /Ate terpi, sau si dirept
al. Muiarea ce sl va duce de la barhatu'sl alt lucru; iarit numal and, va cuneste a
cu voia el MIA stirea barbatulul, poatea sd merge sit faa vre o rautate, ce sa zice furtu-
rege pre giude s Inclemne pre berbat s o sag, talhusag si alte ea acestea, acolea nu
iea larts1 in cases1 iara de nu va vrea sä o iaste dater& sa Tuareg.
iea atunce iaste datoriu s. o brAneasca cät d. and nu va vrea muiarea stinble dupit
vréme va lipsi den casa lul. barbat, ce va umbla cu suvele nuit alta va
gasi sit sit pout mAntui zictrid a nu iaste o-
NI. Muiarea &and nu se. va pleca, nice va hiceiul sit inble muiarile dupt barbatT, nu i
asculta de beserica andul va zice sa marge. sa vot prinde aceste suvéle ce numal ce'T cautit
dup e. barbatu'sl carele o care i o chiain sä sit marga dupit barbat.
vie acasa'sl si sL facuiascl inpreuna de vréme e. Nu iaste datere muiarea sit rouge dupit
ce-au fugit Vara isprava sau de-au fost ci cu barbat and va vrea sa margit barbatul sit la-
vre o vm e. bArbatul s'au Intors despre acea cuiasca intealt sat si aceasta pentru ce pen-
gresala, atunce barbatul are putere sa marga tru a va cunóste ore ce nescare semne rele
ou giudetul cel mirenesc sit o iea si taxa* de ca acelea cum barbatul va sit o hiclenesa sa'T
voia el, ce sit zice cu deasila. faa vre o rautate sau margAnd pre cale sa
gi. De va lua berhatul pre muiare, numal va teme sit nu o Inece undeva, dirept acea
.cu voia sa, ce sa zice sit o apace fare: de véste nu va merge.
cu arme sau si fare, de arme i acesta iaste s. Cand sa va tocmi un om cu o fernee si
muiarea lul care au fost lnpreunat cu dansa sal va logodi si'l va zice sal astepte pane: in-
st fie un trup, i s'au despartit de dansa fart tr'un an si atunce sit sit cunune si cu clang
vinit s'au ci cu vine. ce-au fost micsera, a- clup'acea sa va priWji pant la acea vréme sb.'
tunce nu se, va certa nemia, iara de va ft purceaza st iasa, denteacel loc, atunce acea
femea numal logodita, i Inca nu sa vor fi femée ce se zice logodnica, nu va fi datere sit
InpreunatT, ai el o va rApi 0 sit va Inpreuna inble dupit logodnic.
cu dansa, atunc sit va certa ore-ce putin z. and va fi btrbatul orn ren sprantar,
lucru cAt va fi voia giudetulul. si va Inbla den loc, In loc, si den sat In sat.
di. Inparte-sa muiarea de IiIrbat cu voia si nice la un lucru nu va fi om de stavar Si
el si fart stirea giudetulul and va fi barbatul maI vratos cand va veni lucrul pentru Mate:
el eretic, i pentru ce va rnestersugui sa afle tile lul sal gonescit si sal scett denteacel We,
vreme sa o pótit omora sau cut faca altarau- atuncea nu va fi muiarea datere sa Inble
tate sau cAce nu o tine cum sit cade sau nu dupit clans, cumu s'are zice de st va afla a a-
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA VAS1LE 1:13P11 41
cest om s'au facut om ran dad. au Tuat i &au Carele sd chiamd hotru i and sd va
cununat cu acésta fëmée, lea de sa va afla za. certa. gla. kn.
cum -au fost om ran de candu's au fost, a-
tunce muiarea iaste datóre ä inble dupa. bar- a. Hotru sa chiama cela ce are muiarl la
bat orl ande va mérge pentru ce s. chima case lul de le tine pentru dobanda lul, Ca-
ca 1-au stiut cum iaste. rele'sT dau trupurile de le spurcbi barbatil bel
n. Cand s. va tocmi un ,orn cu muiarea ral ci fara omenie pentru putina perzatóre de
sa, de'ntal la logodinta lor cum sa na alba suflet dobanda.
voe Mrbatul sage scota muiarea de la locul v. Nu numal cel ce are muiarl slobode In
si de la nasterea el i dup'aceia sä va prileji casa In! s chiama hotru, ce Inca c icela ce'sT
de va veni lucrul numal sa. log denteacel da rObele i slujnicile de sä dezmiarda bar-
loc, ce sa zice de sa va bolnavi 0 nu va pu- batif pentru dobancla.
tea sa sa tarrildueasca intr'acel loc, sau de Va g. Cela ce's va da róba s sa dezmiarde
avea vrajba cu 6menil eel mai de frunte ce nWine cii dansa pentru dal:act& acesta's1
vor lacui acolo, sau cii mal mariT lul sau can- piarde puterea ce are asupra roabel i rarnane
du'l va scóte giudetul va goni den sat, a- róba sbobod i ma! vrgtos giudetul sal sAr
tunce muiarea sa cade sä inble dap& What, guiasca sa o marite, lama de nu o va marita
iara sa nu póta suvai cu alte tocraéle ce cum ma! curund sal cOrte ca pre stapan cu
vor fi avut. ocna.
Pentru certarea hotruftl cum fi i ce chip muiare d. COla ce'ci va da fata la vre o dascalita
za. s cade stt fie. gla. kz. mestersug pentru sa o invete carte sau i alt
ceva i InebiI va da i i)lata sbi o
a. De vréme ce gresala hotrulul, iaste ma! invete si'l va da i hrana ce'l va trebui, i a-
rea de cat gresala précurvieT i A, certa pre ceasta cu invataturile el cOle rOle o va In-
multe locurl cu multe féliurl de certatI dupa demna i va tocmi pre vre un barbat de o va
cum va fi obiceaiul a fie ce loc. rapi fara stirea parintilor, atunce giudetul sal
T. 0 ulna de pravile scriu sa. sä tae tapul faca lege cum sa. cade i sg. cérte pre da'sca-
hotrulul, ales &and va umbla hotrincl de fatä Eta sa'l verse plumb topit in gura sal pogóra
de'l vor vedea tot!, Si nu o data, ce depre grurnazi la inima pentru ca pre aceste
pururea. maclulare au esit de la inima el tote indem-
g. Alte pravile zic sa gonésca pre hotru si naturele fetel de au scarbit inima parintilor.
sal scot& denteacel oras sau sat wide va fi e. Hotru s chiama nu numal cela Ce In-
facand hotrie, alte zic sa 01 scota de tot de Unica muiarile spre sburdaciune i spre pofta
pre locul i eparhia acelul giudet ce vor fi rea ce Inca i cela ce le amage§te cu alte mes-
ascultatorI. tersugurI de le IndOnanbi spre curvie, cumu
d. Alte pravile zic sal cérte dupa cum va s'are zice inhl negutitorind pre casele muia-
fi voia giudetulul. ce sa. zice s6.1 bage in ocna rilor dece le da. tot mal eftin de cumul pre-
sau sal porte pre ulite i sal bata cu piialea. tul i allele 0 daruiaste liana apuca de le a.-
e. Denafara de aceste certarl ce sa dau ho- fla firea c1 deciea le scóte den minte de le su-
trulul, Inca dépururea sa maT adauga doo W- pune subt duel voea, acOsta face tot pentru
arw.! legiuite de isprava; dece una iaste cand dobanda lul.
remane fana de cinste, ce sa zice de ocara 0 s. Hotru s chiama i cela ce indeamna
de rusinea cestil bum! i déciea n'are nice o si amageste pre vre un CLIC011 del spurca el-
credinta nice intr'un loc, a doo orl ate toe- neva si face sodornie dand mazd a. vre until
méle va face cu cineva pentru fie ce lucru ce cetas a lul sau vre unul slujnic, ci atunce de
are fi de aobanda lal nu saint nice unele di- sa va putea oblici cum s'au pangarit copilul
rept nernica ce la giudet tote saint stricate si cu adevarat, hotrulul numal sal tae capul,
MIA de isprava ca until om de ocara ce nul laza de sa va ample sbi nul fte spurcat de
tine nime in soma cuvantul ce graiaqte ceiaste tot, pre hotru sot isgoneasca i sal saga de
tot de rusine unde méTge. tot den OM eparhia giudetulul aceluia.
8. Céla ce va gési pre muiarea lut facand z. Hotru de fatA sä chiaml, cela ce'cl bi
prOcurvie va ra.bda si va lacui iara41 cu voe mueril sä curv4sca pentru sa. iea, e,I ate
&Ansa macar ca. sa chiama hotru iarA acest or! ce dobandl ce ye. f.
feliu de hotrie nu sa va certa cu de acesi fea- n. Aaste trel sémne agiting hotrulul celuI
liu de certare te am zis, ca. destul 0'1 a- de fatA, dece de'ntal iaste una and, 1ndemna.
giunge cat ramane cu rusinea in obraz. cu cuvantul ci cu lucrul pre muiarea lul sbi
z. Hotrul vre unel muerl cu barbat sau a prOcurveasca, iarâ adoo sbi o amageasca pAna
vre tine! muerl de cinste, cau'l vor prinde inva pleca singuri tu sine do sbi va da spre
taia data sal pOrte pre ulite i sal bata cu dezmerdaciunea bArbatilor, a treia and va
piialea prin tot tragul, laza adoara sal fad. lua acesta ceva platA pentru acOsta gresalA.
iark'ge asa si aCt tae i nasul. 1. De va fi o feta feciOra si de sa va in-
www.dacoromanica.ro
42 PRAV1LA VASILE EPPS
demna spre pofta tea pentru cuvintele si incela sa va certa ca un hotru, laza de nu sa
demnäturile hotrulul sä va inpreuna cu vre vor face pacatele deplin ce numal vorOve a-
un barbat, macar de-are si lipsi el intr'acela tunce nu sa, va certa ca un hotru ce va lua
ceas, -taxa tot pentru cuvintele i Indemnatu- alta certare mal micsOra.
rile lul sä va certa, pentru ace agiunge cum d. Cela ce va nämi casa In chide pentru
sa facä acolo rantatl i curvil, ca un hotru sá
cu Indemnaturile i tocrnélelelul céle réle s'au
facut rautatea. sa cérte.
1. Céia ce va face pre vre o fecióra sa gre- e. Acatea certad th vor da nu numal celora
sasca trupéte cu vre un barbat i aceasta nu ce vor zaloji si vor nami case pentru sa s.
cu cuvinte child ce co deasila i lama voia el,faca acolo curvil i alte pacate trupes1I, ce si
acesta nu sa va certa ca un hotru ce ca un alte locurl de odihna ce vor fi orl pre la vil
rapitoy cum vom spune mal gios. orl pre Ia prised' ori pr'in pomete on alte
al. Cela ce va primi in casa lul pre vre un primbad asemenea acestora
-hotru. sau de'l va lasa sa saza ca chide sä Pentru pdrinta ceia Of vor hotri fetele sale
hotreasca muiarl in casa loT, acesta'sl va za. céle trupecti. gla. 1.
piarde casa si a fi domnescä pfil vor certa si
cu glób a. chip/ cum va fi voia giudetulul. a. Hotria ce sa face cu voe parintilor iaste
vi. Cela ce va svatui sau va agiuta hotru- mai rea c lucru plin de rusine si de ma.%
lul si. hotreasca acesta s va certa tocma ca mare ocara de cat ceia ce sa face intre strainl,
si hotrul. dirept aceia oil care tata ce'sl va hotri fata
gi. Cela ce va fi cucon micsor sau fetisOra sa de'ntai's1 va piarde putérea cea parintea-
si de vor hotri cul-va nu vor putea ramane sea ce au avut spre fie-sa i sa alba stran-
fara de certare nice acestia, numal ce s vor sore de la giudet cum mal degraba sal dea
certa mai putin de cum are fi marl. tote zéstrele ce i se vor veni de la tata-sau si
di. Nu O. va eerta ca un hotru cela ce va sa sa despartl de dans intr'acesta chip cum
hotri numal odata muiare streina find den nu'sl iare mal fi fost nice odantiOra lath., a doo
ruda lul sau alta muiare sloboda, iara sä va tote bucatele ate va avea sa sa ia t6te sa fie
certa de va hotri pre vre o muiare sloboda domnestl, pane cand va fi acesta viu, dacä
de trel sau patru ori sau de va hotri muiare va muri atunce vor fi acelora ce vor ramanea
cu barbat, intaia data sa va certa dupa cum mosneanl de va fi avand, a treia sill huge in
va fi vcia giudetulul, iara a dal ora i se va ocna in tótä viata lul acolo sa chinuiasca.
taia capul, iara de'sT va hotri nmiarea sau v. Pravilele céste mai noo dau invatatura,
fata asijdere dentaia data. i sä va taia capul. tatalul celuia ce'slva hotri fata ca s'a i sa taa
el. Nu sa va certa ca un hotru cela ce va ho- capul, asijdere sä paa aceasta certare ci fra-
tri muiare straina sau fara barbat i de nu til aceia ce's1 vor hotri surorile sau ci pre
va lua plata, iara de a hotri muiare cu bar- alte rude a sale ce von pogori den sangele lor,
bat sa va cetta si acesta, i Inch sa va certa care certare si. qade si 0, tie in sami la un
mai rau candu'sl va hotri singur pre muia- pacat mare ca acesta dupa cum si tine i la
rea sa. pravila ramnénilor pang, in zua de astad, ma-
Cela ce'fl va zdloji casa sa pentru sit sd facd
car ca la une bean II cearta cu caterga in
acolo preacurvie i mestecare de sdnge
tote viata lor saa inteatata al si'l purta pre
ci trite féliuri de curvii fi de lucruri send-
magarl cu pleile batindu'l pre t6te Mitele,
iara certarea lor cea adevarata iaste mOrtea.
nave mon stt code, acesta sd sd arts in g. Maica cOia ce'cI va vinde fata pre halal
za. t6te fealiurile. gla. kz. pentru si curveasci. nestine cu &Ansa, si i
a. Orl cine's1 va zaloji casa pentru sa sa si tae nasul, lax& de si va afla ca n'au fa-
facä acolo curvie si alte tote fialurile de lucrurl cut tocmeala sa ia haul ce numal ce sa va fi
rele cum nu s'a cade, acela sa chiama botru plecat dupa voia feters1 atunce sa va certa
ci s'a va certa ca un hotru i cn un precurva- dupa voia giudetulul, lane de va fi cazut
niu i ca unul de ceia ce fac sange =este- maica la o gresala mare ca acéia pentru vre
cat, ce sa zice ceia ce'sI curvasc cu rudele o nevoe mare ca aceia sau pentru vre o sa-
cu cuscritle i cu cumatrele sau finale lor, a- racie, nu si va certa asa cumplit, de vréme
cesta sit chiama sange amestecat,. acesta ver ce sa va milostivi si giudetul vazand seraciea
va fi barbat ver muiare cu mOrte sa sa cérte. si nevoea el.
v. &la ce's1 va zoloji casa, pentru sä sa.` d. Parintil ce'sl vor hotri fii lor, macar de
facá acolo sange amestecat sau sodomie ce sä 16-are fi i copil si de are fi si vaduo, nu le-
zice curvie cu copil, pre acesta sa't omóra on va folosi aceasta ce tot si vor certa cit rnOrte.
cu;ce rnOrte va fi mal cumplita. e. Nu Von putea sa scape parintiI sa nu sa.
g. In casa celuia ce sa vor face svatud réle cérte cand vor zice c'au Meat hotriea de ne-
spre curvil i spre alte scranavil ca acestea, voe pentru destula saracie, iara depururea sit
sau ci. intfatt loc unde sa vor face pacate. a- I vor certa ; dupa aceia trebue si forte cerce-
www.dacoromanica.ro
PRAYILA VS1Lii LUI11
téze giudetul i sa socoteasca de va fi fost a- are sca Ore ce prepus cum sa fie aratandu'l
cea saracie a parintilor carea sa nu sa fi pa- sOmnele ea face acest lucru.
tut intr'alt chip oerami cu alta ceva nester- I. Numal rabdarea ce are barbatul, ce sa
cug färd de cu hotria feciorilor sal, ci aceasta zice cand face rnuiarea lul precurvie ci el
va fi aca, sau sa va mal milostivi giudetul de'l rabdg nu zice nemicg, acestal face de sd
va mai ucura sau mai ram sg va intdAta de chiamg hotru, cumu s'are zice and a avea
cumplitu'l va certa. aceasta rabdare pentru eace'l vine dobainda,
s. Acesta feal de certare A luta lége cand iara de nu'l va fi venind nice o dobanda ci
vor lua parintil haul pentru sa dea feciorilor, va cti cO. curvecte, ci o tine aca in cask sa.
iard de nu vor lua haul, nu sa intalege acea- sg certe dupd voia giudetuluT,
sta certare, ce 'Dote fi ea sa Vor certa Intealt
Pentru rdpitul i ce certare sd cade sd sd
chip dupg cum va fi voia giudetulul.
za. d ea rdpitorilor. gla. Iv.
Pentru barbatii ce vor hotri muia- a. Rapitoriu d chiama, ceia ce vor apuca
za. Tile lord gla. la. de vor rapi muiarea cuiva cea de cinste de'cl
a. Oa care barbat va hotri pre muiarea sa, vor rade de dansa, sau vre o fata feciórg sau
sa i sg faca merte macar ate o data .cd. pra- vadua sau calugarita, sau vre un copil, and
vita pre unil ca acestea hotri IT scóte den OVA vor lua pe fie care cu deasila i o 'von duce
eparhia giudetulul, i altg data II pOrta. pre de'ntr'acel loc unde le va fi voia de sa. vor-
bite ulitele traguluI cu piialea pre magarl ft mesteca trupOcte.
ea fie cu fata spre coda magarulul i muiarea T. Certarea rapitorilor iaste nutnal mórtea.
lul sA traga magariul de Mogul capestrulul g. Cela ce va rapi pre vre o muiare nu ed.
cu manule sale ci'ntr'acest ehip al bata par- va certa numal cit mOrte ce Inca' va piarde
tandul pren tot rtragul, alte date iara'cl It cc bucatele, ca. le va da giudetul muiaril ccii
certa .en caterga in bit& viata lor. napite de a fi muiarea mireanca, lard de va
v. In voia i puterea giudetulul stg acest fi cdlugarita. dai-va giudetul putere sa ad hrd.-
bacru sa samacluiasca certarea mortil ce sa neasca. cu venitul ce va fi dentru acele bu.-
cade sa dea celuia ce'e va hotri nmiarea sa ci cate in tota viata el ci dupa. rnórtea el le va
mal vratos &And va arata giudebiluI vre o da giudetul bite acele bucate la mandstire de
ving. ca aceea a harbatulul, dentru carea se la carea au rapitno.
va fi indemnat sa caza inteaceasta grecald d. Nu sa va numal omora rapitorul, 101-
mare a hotriel. ccii va piarde numal hucatele, ce i ceia ce
g. Cela ce'cl va hotri midarea pentru sa /la 1-au svatuit ad rapeasca, s'au i-au dat ajutor
banI, al va certa cumplit fOrte, iara de o va sa rapeasca, i acestia sa vor omora ci'cI vor
hotri pentru sa nu ia barn sa. va certa cu a- piarde i bucatele ; iard de'I vor fi numal avg.-
devarat i atunce iarg nu aca cumplit cum brit iara nu'I vor A clat agiutoriu la vrémea
are fi luat banl. rapitulul atunce'l von numal ()mord iard bu-
d. Cela ce ctie cal curvOlte rnuiarea ci el catele nu'cl vor piarde.
tot o tine In cash: ci ea face a Du cti nemica
ci o las& de face précurvie atunce sa chiamd muiarile. Bucatele rapitoriulul tote ea vor da
cum o are Aotri el singuvr i sa va certa ca un ceea ce s'au rapit, macar c'au fost na-
hotru. maI cum are fi negutata nunta intre danc.
e. Cela ee sa face cum ea culea. cu muia- nicil S. Parintil, fratiI, rudele, stapdnil isprav-
re'cI i apol lash. órnenl strainI de se cubed. cu pre mueril, totl acectea pot sal uciga de tot
&Ansa, sa va eerta clupg voia giudetulut. rapitorl, sg. nu alba nice unul nice o
i
a. Cela ce va tmia in ma pre cela ce cur- certare, i Inca ni numal pe rapitorl ce ci

vOcte cu muiarea lul, ca i un hotru muiarel pre sotiele lor. ci pre ceia ce le vor fi intea
gintoriu, Inca numai and i vor gasi facand
sale sa. va certa.
z. Cela cey va lua murare pre cola ce o acel lucru, ce sa zice cancl. vor rgpi, iarg nu
an certat pentru précurvie acesta ed. chiama. alta data-
cu adeverat hotru, ce sd zice fArd de cinste ci z. Cela ce va rapi topil pentru shurcla--
rucmat, lard nu sa va certa. ciunea trupulul, sa pata ca i ceia ce scrie
n. Cela ce va tine In casa'cl de nevoe pre mal sus, cine'l va ucide ad fie ucis, nice cr.
muiarea ce va fi facand prOcurvie pnitru cace certare ed. nu alba.
ad teme de rudele eI sau pentru ce'l vor fate u. Nu va scapa rapitoria ca sa nu sa certe
cu deasila sa o tie, atunce nu sa chiama a- zicand c'au rgpit muiarea pentru ea sa cunu-0
cesta aca Intracela real, nice "'Ate nime sg'l ne cu clansa, ce tot ea. va certa.
zica hotru pentru ea o tine de nevoe. f. Nunta ce St va face dupa ea s'au ripit,
f. Nu sa chiaina hotru cela ce'cl tine In nu'l bung de nemieg, ce iaJe un lucru aca
casg pre muiarea sa care face prOcurvie egad cum nu Or e. fi fost dupa cum dau invatatura
nu o ctie cu adevarat cA curvécte, ce numaI ce pravilele imparatectl, pentru eh pravila bese-.
www.dacoromanica.ro
44 PEAVILA VASILE LUPE/
riceI iartg aeest feal de nunte and nu vor a- cea o 'va mgrita dnp g. alt bärbat, cit une ca
yea i altä smintealg fArg de rgpiturg. aceste nu va putea auvali acesta, ce tot sg va
1. Cala ce va apuca, ce s zice va api pre certa ea un rapitoriu.
wre o muiare ce va fi giuruita.' altul bgrbat, ni- kg. Rgpitorul, iaste dator sä inzestreze pe
cum ca sg sg petg cununa cu dansa, iarg Incg muiarea ce-au.rdpit dupg puterea lob i dupg
nice cu alta, nice cu una nu pete sA sg. mal puterea i destolniciea muiarel, aaiadere ci
.cunune acestargpitoriul. giudetul sg cade s indemne sà o inzestréze
al. Cänd va rgpi neatine vre o fémée pi dupg destolniciea amAnduror.
iarg's1 o va lasa de sg va Interce la pgrint1 kd. OrI care rgpitoriu nu va priitni legea
0 la casaal, i atunce de sg va insura i sg. cumul va giudeca giudetul, ce va alerga la
a canune cu da.'nsa, acéstg nuntg. va fi bung, alt giudet mal mare nedejduind de altg is-
nu sg va certa ca un rgpitoriu, iarg de o va pray& maT bung, iarg aceia ispravg a dooa
fi rApit 0 sal va fi ai cununat, aceia nunt a. nu nu are nice o facie.
e bung de nemicg c s. va certa ca un rä- ke. Mal mare iaste rapitura and va fi cu
pitor. sotil multe i ca multe fealurT de arme si
vi. Certarea rgpitorilor nu numal spre cela pentru cä sg. rApeaate fat g. de mare boiarin,
ce ripeate fatg fecierg, ce Ina i spre cela ce pi atunee giudetul va certa mal mult de cum
apeate muiare cu bgrbat sau i imphrtitg de are fi rgpitura mal mia.
bärbat, sau vgduo, sau róbg, sau fatg de mi- ks. Räpitoriul sg ceartg fie In ce loc un-
llet, verl bogatg, ver grad:, verl einstitg, venT de'l vor prinde, cumu s'are zice un om va
fgrg de cinste, tot intr'un chip i cu o cer- api vre o muiare de cinste den trgg den Iaal
tare a vor certa. ai o va lua de o va duce la Camenita in terg
gi. Orl-care rob, sau nämit, sau slugoiu leaasa, dup'aceia de sg. va prileji prinzg
de va rgpi vre o fem6e, nu a va certa numal aice sub biruinta Iailor sa. va certa de la
ca mertea, ce'l vor i arde in foe. domnul den Moldova, iarg de sg. va prinde
di. Nu numal rgpitoriul s va cents. ce Ina sub biruinta Camenitel sg va certa de la bi-
0 eine Pa svgtuit i ceia ce vor fi agiutat pi ruitorul loculth aceluia, si nice, Domnul den
-ceia ce vor fi posluait la acea trébg la räpit sg Moldova nu iaste datoriu sg.'1 trimitg acolo,
vor certa tot1 Inteun chip ca i rapitoriul de va fi leah rgpitorul, la Domnul de tara le-
ei. OrT eine va ascunde rgpitoriul in casa aascg, nice biruitorul acelul loc spre Domnul
sa and va rgpi muiare, ca un apitor s. va de Moldova daa va fi moldovan, numal ce
certa, i acesta iarg numal nu'a1 va piarde bu- sä cade s. adevereze giudetul cu rdarturil 6-
-catele. maul de credintl cum iaste rgpitoriu i a-
tunce sg va certa i nu'l va mal trimete arorI,
,s1. Orl care muiare va rapi pre vre un Mr- iarg de vor scrie artl DomniT unul la alalt
bat pentru desmerdhciunea el ca Ufl rdpitor ai sg'l cear g. ca pre niate emenT de loc, atunce
sg. va certa i acesta de vréme ce nu iaste la iaste datoriu Domnul aeela supt care biruire
giudet alta nemicg farg tot o certare celuia ce s'au prins rgpitoriul s521 trimitä pre di.ns cg-
,rApeate fie bArbat fie fe'mee. tre celalalt
zi. Muiarea ce va alai pre altg muiare pen- kz. Tete greselele pang in 5 al sA avgr-
tru eburdalciunea trupulul, ca un rgpitor sg aesc, curnu s'are zice orl in ce feal greaalg de
va certa. va great neatine, 0 de nu'l va pang nime la
ni. Cala ce va api copil, ca un rgpitor sg giudet pang. in 5 al, nu mai pets nime déciea
va certa. sg.'1 parascä den e. (5) aT Inainte, iarg numaI rg-
ft. Cala ce va api pre vre un copil, nu pitul flu sg pots svgrai In 5 al, ce dupg 10 al,
pentru desmerdlciunea trupulul ce sg'l ducg pi mal mult, pete fie cine pre rapitor sg'l pg-
cu sine In vre o cale sau la este, sg s cérte rasa 0 aaa sa sg. cérte ca un rápitor.
dupg cum va fl voia giudetutuf. kn. Rgpitoriul de a va ascunde in beg-
k. On cine va rapi cuceng tineré, carea nu ria pentru sg nu'l pótl lua giudetul, 0 den
va fi Inca de vrAstg de bgrbat, i de'l va strica besericg '1 va prinde va scete de'l va certa
fecioriea sg. sg cérte cu cumplitg mórte, ce cumu'l sà cade.
sg zice maT rgu de cgt pre rApitorl, macar cA kf. Rgpitura cea adevaratg sg. cade sg albg
zic o samg de dascah cum de va fi fecióra aceste dooa semne : intal sä ridice muiarea
mica 0 sgracg atunce rgpitoriul s'a sg cérte cu dentr'un loc sit o duel Intealt loc, a dooa ccii
,ocna ai tote bucatele lul a a dea feciórel a- facg silT. spre cinstea el, iarg de va lipsi
eel stricate. una den aceste doog. lucrurl, atunce nu iaste
ka. Cela ce va strica fecioriea vre unil cu- rgpitura deplin.
cone tinere ce nu va fi ina de yr-Asa, macar 1. Cala ce'§T va rgpi muiarea den casa pg.-
ml nu o au rgpit de'ntr'un loc Intealt, rarg tot rintilor el 0 sa. o due/ la casa'al, dupi. ce oil
,ca pre un rIpituriu cell cOrte. va fi culcat cu dusá nu a va certa.
kv. Cala ce 'va rgpi vre o muiare i dup'a- la. Cela ce va rgpi pre muiare'al mainte
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA 'YAMS EJLIPI; 45
dece sa va culca cu clang, i aceasta i-au fost lf. Cand sh vor iubi amandol, rapitoriul cu
gandul s. sa fach calugarita macar ca o au 6 fata cea rapita, 6 neputand Intealt chip sä sa
maritat pàrini, iarã acesta sa va certa ca un Impreune, pentru dragostea ce au la mijlo-
rapitoriu, iara de O. va fi rapit cu voia el cul lor sa vor svAtui sa sa rapasc h. atunce cum
vrand pentru sa lacuiasca. cu barbat, atunce zic o mina de dascAlT nu sa va certa rApito-
nu sa. va certa, numaI de o va fi rapit fara rul de vréme ce iaste un lucru cum are fi tur-
de voia 0 6 candul va fi facut sila atunce bat de dragoste, iara altil 6 mat mu1t1 6 mal
pentru 61a ce au facut s va certa dupa voia credinciosl dascall zic cum sa sa cérte cu cer-
gludetulul. tare móra dupg cum va fi voia giudetulut.
lv. Nu va putea suvai thpitoriul zicand ca, in. Mad vor rapi pre o muiare, 6 rapitorit
iaste mic de zile, nu i vrêmea inch de insu- vor fi cu svatul 6 cu stlrea el, iara nuva vrea
rat, ce tot-sh. va certa i a, iar g. mat putin. sal fac . sila spre cinstea el, iara6 rapitor4
lg. Nunta ce sa, va face- Intre obrazul cel o va sili 6 sL va culca cu clansa far& voia el,
rhpitoriu i acel rapite, suvaiaste rapitoriul atunce pentru rapitul nu sd va omora, iara
6 scapa sh. nu sa omeira, iara numal ce'sl pentru ce i-au facut si1 sa va taia capul.
piarde bucatele 6 le va lua muiarea sa fie a ma. Gaud va arata rapitorul cum nicurn sa
le el, iarh, sveatnicil 6 agiutatorit rapitoriulul nu fie tocmitt cu farnéia chud au rapitu-o ce
nu sa vor putea mantui asa, ce s vor certa Inch vor fi 6 cununatl impreuna, atunce nu
dupa cum va fi voia giudetulul, 6 aceasta sg vor lua nice o certare.
zice pentru ceia ce vor fi agiutat la rapit, iara MT. Muiarea macar de are 6 vrea, sau si
nu pentru ceia ce-au agiotat dui)/ ce s'au rg- cu svatul 6 cu 6irea el s'are rhpi, i sa'6
pit, ce sh zice ceia ce'l vor fi primit In casele strice 6 fecioriea, cu aceste cu t6te muiarea.
sale 6I vor fi ocrotit pre rapitorl. nu sa va certa nice cum, numal, rapitorul sit
ld. Räpitoriul depururea s. va certa ver cérta du$ voia giudetulul.
fie Cu voia muiarel ver nu, fie de-are fi cu rug. Trebue rhpitorul sh. arate giudetulul cu
voia muiaret p6te fi a nu s'are certa rapito- marturl aceia ()merit de credinta sau 6 ca
riul cu inarte, iara dach nu va vrea muiarea gura mueril cum muiarea au vrut cu voia el
6 sà va fi rapit cu sila atunce s. va certa cu s. sh." rApeasca. 6 atunce s va izbavi rapito-
mórte. rul de mórte, pentru chce de nu va pune tot
le. Rapitoriul de sh. va prileji sa rhpasca lucrul sa fie de fat& sa cunósca top inaintea
calugarith. 6 pentru s. scape de certarea vie- giudetulul alta nu va fi ce numal ce's va
til lul va s. arate cum au fost cu voia el de piarde viata.
s'au rapit, nu'l va folosi nemica voia el, ce md. CAnd va avea rhpitorul marturl multl
numal ce s va certa cu m6rte. cum au rapit pre muiare cu voia el, iara mu-
ls. Chnd va marturisi xnuiarea singura, de
va zice cum s'au rapit cu voia el pentru sa iarea are marturie cum au rapit-o cu sila a-
scape rapitoriul de certarea mortal, atunce sä tunce giudetul crede mal mult pre marturil
cade sa cereetéze bine giudetul sa nu fie toc- =writ de-are fi numaI dol de cat pre cel
mala parintilor rapitoriulul sau a rudelor lul, multt marturi al barbatuhrl.
cu dare 6 cu mune mestersugurI vor fi ple- me. lara de nu vor avea marturit, nice o
cat muiarea sä zica acest cuvant cum iaste parte nice alta, atunce sa arate rapitorul
cu voia el, dece s socoteasca tot lucrul pre semne ca acelea, cu tärie ca s s path credo
manuntul. de sà va afla cum shmt aceste mes- cum s'au facut rapitura cu voia el, faia sem-
tersugurl rapitoriul numal ce'6 va piarde nele ce var sh arate saint acestea : intal cum
viata, iara de sa va afla cum muiarea gra6ste muiarea iubea forte pre rapitoriu, a do6 cum
de la sine ne Indemnata de nirne atunce rapi- au trimis de l'au chemat sa. marga sa o ga-
toriul sa va certa dupa voia giudetulut. sasca, a treia cum la vremea rapitulul n'au
lz. De sa va afla cum A, fie dat vre un ra- strigat sal vie cine-va agiutoriu, a patra cum
pitor banl multl muiaril mainte de ce-au ra- o au gasit cu haine frum6sà inbrAcatá fiind
pitu-o pentru s o place sà fie cu voia el 6 sa. gata, i atunce claca va avea aceste sémne nu
marturisesca cum s'au rapit cu -voia 0, a- sä va certa eu mórte macar de-are 6 zice ea
tunce trebue sa socotésca giudetul denafara, cu gura el cum au rapit-o cu sila iara de nu
de ceia ce i-au dat s nu'l fie giuruit i altil va avea marturl muiarea sau sOmne s arate
pentru chce del va fi giuruit si ali1 piarde- acesta lucru nu o va putea crOde giudetul.
'6 va viata, far& de nul va fi giuruit altä ins. Cand va marturisi muiarea singura cu
nemica atunce s va certa dupA voia giu- gura sa cum mainte de ce s'au rapit au fost
detulul. facuta nunta in desine, atunce de va face a-
ln. De vor vrea parinti Met 6 de vor In- cesta marturie, gasindu-sa de puterea sa sau
demna pre rapitoriu sit le rapeasc 'h. fata, subt ascultarea parintilor sat, va créde giu-
fata nu va vrea, atunce sa va certa rapito- detul, iara de va fi. In cash. i supt puterea
riul cu m6rte. barbatulul, atunce nu o Va créde.
www.dacoromanica.ro
46 ?RAMA VASILli Lt1713
Oare ce certare s va da celuia co rapdfte dansa, nu sa va certa cii mOrte ce dupa voia
muiarea curd& gla. lg. giudetulul, iara de sa va afla ca.' nu s'au in-
za. preunat pentru all& smintela ce-au avut, a-
a. Nu sä va certa ca un rapitoriu cela ce tunce sä va certa cc mOrte.
va rapi pre vre o muiare curva ce s va certa vi. Cala. ce va merge in vre o cash, pen-
duph voia giudetulul. tru sa rapasch. pre vre o muiare, Mr& nu o au
v. Pravilele ce dau certare pana la mórte rapit, trebue sä cerceteze giudetul dece de nu
celora ce rapesc muerl cu désila, intelegänd o va A rapit iar dentru sine pentru &ace sa
cum sa fie muiarea de cinste. sau sa fie slova fi chit ce va sa faca, i va fi fugit clOcolea.
boa. sau maritath sau fath fecióra. nu sa va certa acesta cu morte, iara de sä va
g. Rapitorul pentru. sa. Algä de certarea afla ca. nu au rapit pentru ca. nu o au gasit a-
vietif lul va arata la giudc t. cum acésta mu- colea, sau and von fi alergat omen! multi
iare mainte de rapit au curvit cu altul, i iaste dece nc o vor fi lasat, sau. i pentru alta
curva, atunce giudetul trebue sa caute, de va sminteala., atunce va certa giudetul pre ace-
fi fost acea curvie la aratare nu sa va certa sta cu Wale ca si and o are fi rapit.
rhpitorul, iara de va fi pre ascuns i vecinii gi. Cela ce sh. arca sa rapasca calugarlta
vor zice cã iaste muiare bunä atunce rapito- macar de nu o are nice rapi acesta totusl va
rul isl va piarde viata. piarde viata ca i and o are rapi. i cle't va
d. Cala ce va, rapi muiare curva cu voia el, zice macar un cuvant : esl den manastire si
nu sh va. certa nice cum, eu te vol lua sa'rnI fil muiare i ma vol cu.-
e. Cala ce va rapi vre o muiare de cinste nuna cu tine. si numaI pentru atata isI va
socotincl cu asupréla cum sa fie curvd, acela piarde viata.
nu'sI va piarde viata ce sa va certa dupa voia di. Tote pravilele inpreuna invata de tOte
giudetulul. gresOlele cum cela ce nu va face Inca de tot
s. Cela ce va rapi muiare curv a. carea mai gresala i deplin acela nu va lua Certare de-
apol s& va fi intors den petrecerea el cea rea, plina ce numai ce sa va certa mal putin dupa
si se va Ii cununat cu vre un barbat cu lege, voia giudetuluI, asa intr'acesta chip iaste si
atunce va cerceta giudetul de sa va afla ca a- gresala rapitulul, ce sa zinc cand sa va. face
cea curvä, dacä s'au cununat s'au petrecut rapitura la muiare de cinste sau fat& sau mu-
viata cu cinste, va omora pre rhpitoriu, iara iare cu barbat sau vidoó si de nu sà va face
de va fi curvind i dupà ce s'au cununat, ia- gresala de tot de isprava la acest feal de fe-
ra's1 atunce nu'sl va piarde viata ce sä va me! atunce rapitorul nu sit va certa cu morte
certa dupä voia giudetulul. iara mat putin, dupa voia giudetulul. iara de
z. Curva sà cunóste pre locul ce lacuiaste sa va rapi calugarita atunce nemica nu'l va
0 pre halne ce pórta pocaitu-s'au de curvie folosi, cum zice pravila altor tuturor, sa nu
au ba, dece orl eine va rain curva pocaith se, ornOra, iara numal de sa. Va ispiti sä ra-
certase-va cu mórte. pasca calugarita si de nu o are nice rapi, tot
n. Cand zicem c cela ce va rapi curva nu sa va certa cu rnOrte ca si cum o are fi ré.pit
sa. va certa, aceasta sh intelege numal cum nu cu adevérat.
'0 va piarde viata, iara intealt chip tot sa va Oare ce certare sd va da celuia d va r(11,i
certa dupa voia giudetulul. za. muiare celugetritd. gla. 1(1.
f. OrI eine va rhpi muiare curva i o va
linea In cash' cu sila, vor numara 10 zile de a. dela ce va rapi calugarita de Id mana-f
nand au luat-o i o tine in casa'sl, dace de stire, nu sd va numal omori, ce Inca si buca-
nu va da la domnie 200 de taleil hatutl7 i sa tele lui tote se von da la manastire de la ca-
va -raja o rating. rea au rapitu-o,
i. Cala ce va rapi muiare curva si de va fi T. Calugarita ce sa va rapi de la mana-
ei cu alte sotiI catra sine, Inch 10 omen! in- stire o vor pune de va locui la alta mama-
trarmatl, i sa va taea capul, sau cum invata stire i acolea sa o socotOsca fOrte cu pazd
si alp dascall sa sä certe cum va fi voia giu- mare.
detuluI, macar ca aceastä voe a giudetulul sa g. Cala ce va rapi vre o muiare calugarita,
tmde cum am si mai zis pre multe locurl sau alt obraz ce va fi giuruit lul Dumnezeu ci
pana la mórte i mal vratos eand sa va rapi va fi sezand in lontru in manastire. si de o
fara frica lul Dumnezeu i fara rusine de o- va raii cu voia el si el nu sa va afla sI. o fie
men!. indemnat sac svatuit sau sal fie daruit reva
al. Cala ce va rapi pre yre o muiare de sh. o smomasca sau sl't fie giuruit nescare
cinste i sa o pOrte den loc In loc iara sa nu lucruil sac ban!, nice una de acestea macar
sh inpreune cu &Ansa trupOste, atunce se. cade sa nu fie facut, tot sa ya certa cu mórte si
sa caute giudetul i s iea sama binicor si de nice un lucru nu pOte ca tIi agiute sa nu'sl
va afla cu adeverat cum pentru cane s'au chit piarza viata.
te-au facut pentru aceia nu s'au inpreunat cu d. Cala ce va apuca vre ri muiare mireanca
www.dacoromanica.ro
PRAM A OA SILB LUPU 47
de la menestire, i acesta sä va certa cu sa sa dea manestiril, de uncle iaste celugerita.
m6rte. e. Orl care celugerita, de va vrea ea sin,
t. Pravila inpäretesce iaste tuturor cum gura cu voia el se s. Inpreune cu vre tin ber-
orl-cine va face pace cu obrazul cel asuprit bat trupécte, s. o duce la alte in'enestire sa o
la le ce grecall atunce cela ce-au asuprit nu inchize acolo i ferte se fie In pazd tare, can-
s. va certa aca cumplit, iar e. la aceast e. gre- dal cu canon cu post cu rug/ se. va putea ceva
call a repitaluI acestä pravill nu se tine. in folosi ci va fi i celora lane invatature bung. ca
seta, pentru cace obrazul cel asuprit iaste se alhe Irk& se. se tearing, iara ellä certare tru-
Dumnezeur carele dental se. asuprecte cu re- peascä nu va avea pentru vine ca acestea, In-
pitul mireseI lul chlugeritel, dece cu Dumne- ti
pentru ace el ea nu iaste nice ateta vino-
zeu eine iaste destolnic a fac e. pace, dirept vate cum iaste vinovat barbatul de vreme ce
aceia nice un lucru nu pette agiuta repitorulul aceia cede la menestire ci nu se duce se cerce
celugeriteI s nu'cl piarztt viata. pre nime cumu'l berbatul de merge de o smo-
mecte i o prilestecte, a doe putine celugarite
Pravih pentru cela ee tie eurvie se fac de WM voia lor, mal multe sa fac cu
eu eaugArite deasila c i cu amegiturl, sau mal multe 0 de
Acest feal de gregale sd chiandi elinéfte nevoe, dirept aceia giudetul se fie cu. mila
Za. Yerosilia. gla. le. spre dense.
s. Cela ce s va Indira de'cl va lua muia-
a. Ierosilia iaste de uaulte fealurl. TOte rea calugerite aceia nunte nu e destul, el
iaste de res ci de batjocure ci ureta tuturor,
fealurile de grecele cu ate se atinge ornul, de
beserice tete acele s chiame ierosilil lard, ce Inca' se certe ci cu mOrte.
aicia la tocrnala acestil pravile acesta iero- z. Fecioril ce se vor nacte den calugarita,
silie s et hatelege intr'acesta chip : un mirean aceia semt copil, nu vor mocneni nemice
sau fie ci dilac, ce s zice om den cinul be- dentru averea mene-sa.
n. Cela ce sa va Inpreuna ci muiare ce
bericel sau fie ci preutit, de se va prileji se se,
inpreune trupecte cu vre o celugerita care ince nu va fi calugarita ce numal ce va fi pun-
iaste deapururea sunt InchisOrea menestirel tend haInele, atata se Ira certa ca i and are
sau i denafare de menestire, sau &ad se va fi celugerite de isprave.
Inpreuna trupOcte cu vre o muiare mireance 1. Cela ce se va inpreuna en slujnicele ce-
In beserice, sau sg. se Inpreune cu vre o mu- lugeritilor carele senat den afare de manes-
iare ce se va fi giuruit Ince' cu giurement se tire, nu se va certa ca cela ce se inpreune.
fie calugerite. cu calugarite, ce sa va certa dupe voia giu-
v. Tot omtil ce va face Ierosilie cu cum- detultd ca tin curvariu.
plitä mOrte s va certa. 1. Nu vor putea perintil nice rudele cain-
g. Cela ce va face acest luau, ierosilie, ganie! ca se face pace en cela ce sa. va fi
face o data treI pacate mail de cOla de m6rte: inpreunat trupecte cu celugarita lor, ci de are
Intel senge amestecat, adooa face precurvie, face 0 pace, vinovatul nu'cl va folosi nemice
atreia face furtucag, dirept aceia de vreme ce cn aceste pace, ce sä va certa cu mOrte.
tot crectinul s'au prilejit de are pre caluge- ai. Cela ce va seruta, celugerita, sä va
rite adevorate sore sufieteasca dece eine o certa dupe .cum va vrea giudetul jue nu
va rucina vet cu voia ver fere voia el acela cu mOrte.
rucineaze cu adeverat pre soru-sa, dece iate
ca sg, ,chiama c'au facut sange amestecat, ci Pentru ceia ce fac sild fecidrelor, de le stried
iarecl celugarita s chiame. mireasa lul Dum- fecioria, Ore ce fel*. de certare vor
nezeu, carele iaste cununate cu Dumnezeu, za. avea, gla. Is.
dece eine se inpreune cu densa sä Inpreune a. Cela ee va face sile vre unel feciOre ci'l
cu inuiare cu berhat, dece iate ca face pre- va strica fecioria, de va fi bogat sa'cl piazze
curvie, aice sernt doO pacate marl de mOrte, giumetate den tote avutia lul cat va avea, lare
atreia celugarita se chime, i iaste vas de de va fi sant se'l bate ci sal gonOsce den In-
beserice, dece eine o va streina den beserice cul lul.
si o va spurca iata ce face ierosilie. Ierosilios -v. Cola ce va face sile a muiare veduO,
sa ehiame, mai chiar fur de beserick, deco a- se va certa cu. banl dupe destolniciia ace-
cesta it chiama c'au furat acel vas de hese- lui obraz.
rice, dece iate ct un pacat face trel pacate g. Cela ce va face sill vre unet feciOre
de cele marl de mOrte cum scrie maI sus, dice I-0 vor fi dat perintil sa o hraneasca sau
rept aceia aceatuia alta n'au eel face ce pâte la mOrte o vor fi lasat pre mem, WI se 0 gri-
fi vor omori numal cu 0 mOrte. jasce 0 se o socoteasca cli ce'l vor fi trea-
d. Cela ce s va inpreuna trupecte cu ce- bele, acesta'cI va piarde tot ce va avea ci srl
lugerite alta certare nu /Ate sal mal dea fare scOte se'l goneasal ci den loon! lul.
numai o mOrte, 0 s i se ia tot ce va avea d. Robul sau nemitul sau sluga de va face
www.dacoromanica.ro
48 PRA VILA 'MULE LUPE,
silg Mel stapinu-sgu oat arzl. In foc de viu, tulul ci une date a va globi cu hanl alte date
iar g. de va fi fost cu voia fétel al _fug mórte sá leapada de tot den mesererecl iarg une on
si el. sa opreste de beséria, iarg cu aceste cu tote
e. Cela ce va face silg vre unel fête sau sg cade tot a Inzestréze fata; atgta voie ye- .
vre unil muerl vadu6, ci de va fi cu arme ci gheatg au acect1 Omenl den clirosul beséricel
cu sotil S. i S. facg m6rte, iarg de va fi fost at nu sg bat la giudet nice a Ora pre
fgrg arum atunce sg sg cérte dupg cum va so- ulite and fac vre o grecalg, pentru a nu fug
coti giudetul. rucine cinulul beséricel.
s. Oare and nu sit va certa cu mórte cela ni. Cela ce va face silg. muiarel vgduo, de
ce va face sill: vre uniea atunce cgnd nu o va fi om den cliros sa va inchicle late() mg-
va muta den casa el, sau den casa pgrintilor ngstire, sau Intr'o temnitg, de va cedea pang
ei intealt loc. and va fi voia giudetulul.
z, Orl-cine va face silg a feciórg micc6a." 11. Cela ce va sili vre o fat& i dup'aceia
Ina sg nu fie de vi. (12) al, sl va certa mai cu voia el o va lua de o va tinea in casa de'l
rgu de and are fi fost fatg mare de vastg. va fi ca o curvg, nu a va certa nice cum de
n. Ceia ce fac silg celor mid, ci Ina nu de pravilele cele Inpgratectl ce numal de la be-
vra'stg fecibre, o samg de pravile pre eel bo- séricg.
gat! IX gonea i II scotea den tot locul lor, k. Muiarea ce i sa va face sila ci dup'aceia
iarg pre cel mai mid XI trimitea la ocng pang de sg va face curvg nu va putea sa'cI cearg
and era voia giudetulul. zéstrele de la cela ce i-au %cut silg.
I. Un fial de pravile zic s sg arte dupg ka. OrI-care muiare, dupa ce o va sili cine-
voia giudetulul, altele zic sg'T trimitg la ocng, va sa va invata de sa va Inpreuna de multe
alte zic sl li s facg m6rte. on cu acela, aasta nu sg chiamg farg de
1. Iarg aste pravile inpargtectl ce amt cinste nice rucinata pentru ace agiunge ca
mai no6 carele sg tin In samg acmu in Mg au lost dentgl muiare de cinste, iarg sila ce
lumea cautg f i cercetézg, dece de va fi fost i-au facut dentgia data biruiacte i ci priso-
acea sill a feci6rel forte cu o nevoe mare cg séste, dirept aceia póte a vie la giudet acI
aceia atuncl sg va omorg. vinovatul, iar g. de cée zéstrele.
va fi fost cu desinerdgeiune i sburdgciunl ci kv. Pentru ce va certa giudetul pre cine-va
cu darI c cu giuruinte ci Ma nice de o nevoe pentru ce va fi fgcut sill vre unil muerl tre-
atunce sa va certa vinovatul dupg cum va fi bue intal sá cercetéze bine de va fi fost mu-
voia giudetulul. iarea de cinste, pentru ace Ca de va fi fost
al. Muiarea ce i sg va face silg cu voia el, de ocarg ci muiare rea curvg, nu sg va certa
unil zic sl a arte, altil zic sg nu sg, iarg nemicg cela ce i-au facut silg.
alte pravile Inparatectl zic de va fi muiarea kg. Cela ce va face sill: vre uneI feate pen-
vgduó sa va certa dupg voia giudetulul, iarg tru sa o ia sg'I fie muiare, de va sargui a a
de va fi fatg nu sg va certa nice cum. cunune cu dgnsa nu sa va certa nemicg.
Ti. Cela ce va sili fata sau pre vre o mu- kd. Certareace sg dg. In vacul &emu celuia
iare fie ce fial va fi, sg. va giudeca cu giudece va face sill vre unel muiarl, iaste dupg
tul beséricel, ce sa zice sg afurisecte ci i sg voia giudetulul ci giudetul cum va vrea aca'I
d'a canon. ci sg giudek ci de giudetul cel mi- va certa.
renesc, ce sg zice sa arta cu mOrte sau ci In- Cdnd iaste datoriu cela ce va face sild are
Walt chip curnu'l voia giudetulul. unit fete set o inzestrdze fi and o va lua
gi. Cela ce va fi om den clirosul besériceT sdl fie muiare. gla. lz.
ci de va sili vre o muiare sau vre o fatg, sal za.
nevoiascg episcopul sg inzestréze fata, iarg de a. Cela ce va face sill' vre unel fête, de c.
va fi mirean, sal nevoiasa giudetul acelul va inzestri ci sa va cununa en dansa al fie
loc sg. o Inzestréze. femée nu a va certa temia, iarg de nu va
di. gela ce va face sill muiarel celuia eel vrea sa o ia muiare giudetul cel mirenese va
va fi lasat ceva dirept suflet la mórtea lul, certal dupg voia lifl ci'l va sill sa o Inzes-
sa va certa dupg voia giudetulul ci'cl va piarde tréze, iarg giudetul beséricil XI va aforisi pang
acel lucru ce'l-au fost dat. and sa va pocal ci'cl va face can onul.
ei. Cuconil ce vor nacte den muiarea ed i v. De nu vor vrea pgrintil featel sä o dea
sa va fi fgcut silg nu vor mocneni nemica den- dupg cela ce i-au facut sill, nu va putea gin-
tru averea mgne-sa. detul sg'I facg cu sila sa o dea, ce numal ce'l
si. Cela ce s. va fi certat odatg sau de do6 va sili sa o Inzestréze acel vinovat.
orl dupg cum va fi fost voia gludetulul ci el g. astrele ce sa cade sa dea cela ce a fg-
nu a va fi pocgit, ce iarg va fi facut sill ci cut sill Mel eel asuprite trebue sit fie dupg
altiia, atunce s5 va certa cu morte. destoInicia fétel i dupg averea silniculul, ci
zi. Cela ce au facut sill, iaste om den cli- acésta stg pre giudet sa aspunzg, ce sé zice
rosul beséricel, sá va certa dupa voia giude- numgrul ci at va fi zéstrea, mult au putin.
www.dacoromanica.ro
PRATILA YAMS imeg 49
d. Cela ce va face silk vre unel fete, 0 el pre sknge ce sa va arata, pre halnele el, 0
va fi same si nu va putea da zestrele cum st. pre camasa
cade, atunce sal porte prin träg cu pialea gi g. Cand va vrea sa arate fata cum au fost
al batk pre bate ulitele, ads, sal salt& sa-1 feciera curata la vremea cand s'au Inpreunat
-gonésca. den WA eparhia acelul giudet, en barbatul va giura cum au fost feciera
e. De va fi nestine casariu, i va face aila treaga i o yarn trade si aceasta and yor
vre inlet fete dece nu pete sa o ia st'I fie mu- marturisi i vecinil cum au avut véste de fe-
iare, atunce giudetul al silésc a. sa o Inzes- cióra carat& i 'sau petrecut viata cu cinste,
tréze si sal carte cumu'l va fi voia. iara de Va fi avut véste rea i vecinil nu o vof
. s. De sa. va prileji sa sa.' inparta nunta ce fi tiind mice Intr'o cinste atunce nul vom aerie
s'au facut en fat& ce i-au cleat silk, atunce nice giuramantul.
zéstrele ce i-au fost fiat &and i-au facut sill d. Véstea cand sk. va !tuzi, c cutäria Pau.
nu sa Vor mat interce la dans ce le va lua stricat fecioriea cutarele, nu iaste acesta a-
fata i dupa viata el tnc i ceia ce vor mo-- ratare la giudet curn acesta sal fie stricat fe-
neni averea el. cioriea cis adevérat, iara face prepus mare
z. Chid va därui fata zestreIe sale celuia forte.
ce i-au &cut silk, sá chiama atunee ca i le-au e. Marturiele den casa fetal nu vor putea
daruit, iark trebue giudetul sa secoteasca Ei arata cum s'au facia silk Met, ce vor da nu
sa cercetéze fOrte bine sa flu cum-va fi factind mat prepus.
acest lucru de vre o frica sa1 daruiasck fata s. Cand va marturisi mOsa, curn iaste fata
zéstrele sau cu altä Insalaciune a cuiva, pen- intrégh, o vom créde i aceasta and va fi
tru ct atunce nu va folosi darul acela, ce muiare ea aceia de cinste mOsa, 0 de o va fi
va nevoi sh o inzestreze. vazut cä iaste fata j o va fi socotit bine cur%
n. Cand vor fi parintil fétel vil, nice Inteo iaste Intréga i Q au pipait cu manule i inck'
sarna de chip nt va putea fata sa'sl daruiasca. de-are fi mat fost cu mesa doe muiarl destol-.
zéstrele celuia ce i-au Meat silk nice desk. crederea i Invatate bine la acest,
f. Cgnd va sta lucrul in cumpana, cum de inestersug.
'sl va darui fata zestrele va sa sa faca sk, fie Pentru sodomie orf ce fél va fi i cdte fealuri
curd., atunce giudetul siléste pre, vinovat sh de sodomie sdmt i ce feai de certare
o Inzestreze i sa o i marite cum mal desrag. za. ii sd dd. gla. lf.
I. Cand sa va face sila fétet cu voia el, ce a. De vréme ce zisem péntru ceia ce fac
sitzice cand va vrea 0. ea si va pofti sa sa
Inpreune cu barbat, atunce giudetul pentru silaalte,fatelor calor fecidre i muiarilor vadues,
sa i stain tot pre acésta cale,
raspunza pe direptate pentru randul zéstre- spunern i pentru ceia ce vor face sill a cu-
lor, trebue sa cercetéze cum au fost acesta coni bruclil eel vor Spurca, case pacat sa
Toe a fétel, pentru ace candaI s va fi In- chiarna presprefire; acest lucru presprefire sa
demnat fata dupa multe lincote i giurainte face in trel chipurl : dental and sa inpreuna.
ce'l va fi giuruit i inal to- fi i daruit panà nestine trupéste en maica-sa ce lcau nhscut,
o va fi pornit spre Inpreunare, atunce silito- sau fata'sl, sau cn soru-sa, decl acesta pacat
nil sal nevoiaste numal sa o inzestreze, iara sa chiarna sknge amestecat; al doile cand sa
de va fi mars fata singura la barbat de'l va fi inpreuna nestine presprefire ca vre un debt-
cercat panalva fi ghsit, nechemata de nime, toc fie ce fial va fi; a treia &Ind sa Inpreuna
atunce vinovatul nu o va inzestra, si nestine cu fie ce obraz parte barbatesca, care
de va fi priimit fata fark atatea cuvinte numal lucru mat pre scurt sa chiamk. Sodomie pen-
ca eel va fi zis odata, atunce giudetul eel tni- tru care lucru vrem sa; aratam cuvant, ras-
renesc nu va inclemna pre cela ce i-au facut puns Intfacest chip.
sila sa o Inzestreze, iara giudetul. beséricel v. Sodomleanil nu sa cert./ numaI cu mórte
de nu o va inzestra II va aforiai. ce i dupa merte trupurile lor le bag& in foc
al. astrele sa cade SA le dea silitorul fe- de le ard.
a
tal ta vremea and va marita, iara sa nu'l g. Oamenil eel yacht de demult i elinil
dea mainte. pre acestiea i-au fost certand cu o munca
In ce chip se Iv putea arata cum sd di fie mare pre caril facea acesta grozavie, ce sit
facut sild fie direl feate. gla. In. zice sodomie, i dup'aceia i-au fost omorand.
za. d. Acesta fiaL sodmleanit, sa chiamk ni
a. Cu gIasul i cu tipetele ce va striga can- sAmt fara de cinste i rnainte Inca pana al ()-
dal va face silk, Mrbatul eine va fi darele sa cart inaintea giudetulut.
a.uza vecinil i ceia ce vor trace pre drum si e. Sodornlénil, niainte Inca liana nu'l vor
st marturisesca atunce sa va arata cumu'l rusina Inaintea giudetulul, nu samt volnicT cu
s'au facut silk fetal., avutiea sa la mertea lor sa o dea cut vor vrea,
v. Arata-sa cum s'au stricat fecioriea Met, iarl de va lasa nestine cuiva averea sa la
4
www.dacoromanica.ro
50 PRAVILA VASIL& LtIPU
merte, si de are face si zapis i dupaceia el di. Care muiare va face in loc de bgrbat
va arata lucrul cum au fost sodomlean, stri- ctrvre un copil, Wel fact merte ca unel so-
case-vor acele tocméle i s vor sparge acele domlénce, altl dascall zic sd sa arte chip&
zapise cum nu si s'are fi Mat i averea lul voia giudetubil.
URA va fi domnesca. el. Na va putea giudetul nice intr'un chip
s. Cela ce va face silt vre until copil, pete a mal micsureze certarea ce sa cll. la sodo-
acesta sal ucigà de tot si nu va avea nice o mie, ce deapururea le va taia capetele cf va
certare de la Oudet arde in fee, numal sa socotesca giudetul and
z. Dupg, pravila inpgratesca, nu va putea va fi lucrul desavarsit, ce sa zice in lontru, a-
nime a fie ispravnic vre until sodomlean nice tunce sa'l piarza, iard cand \TA fi denafara
la un lucru, nice la giudet nu va indrazni st. sal cérte dupg voia lul cum scrie i ma! sus.
graiascl pentru sodomlean, aceasta sa inte- si. Oil care sodomlean va face sodomie
lege and va fi gresala lul aratatl inaintea cu copil sau i alt 'obraz parte barbateasca
giudetulul, pentru ace cl de n'are fi aratata sal facd merte si eli arza in foc.
gresala fie eine are putea grgi pentru dans zi. Cela ce s va mnpreuna cu vre o mu-
sal isprgveascg ce va trebui la giudet. iare prespre fire dormind in somn, i trial
n. De sa va afla nestine den clirosul base-- va fi muitarea ruda den angele lui, si ea dad.
rice! a fie sodomlian saf va Arad de tote sa va destepta va striga, acesta sd a cérte
dupg cum scrie pravila beséricel de tot binele ca un. rapitoriu, ce sa zice sa i sa tae capul.
ce va fi avancl de la beserica s5. va scapa si'l ni. Sodomiea nu naste rod, dirept aceia
vor opri si de la besérica i1 vor duce del nu a sminteste sà sg fact nunta dP roduI
vor inchide intro manastire departe i mal sodomleanulul.
vrgtos at vor lepada de tot si cu totul de 11, Gresala sodowieI sa giudea de la doe
cinstea sa i atunce sà va da pre mans. giude- giudete, giudetul beséricel ce 11 aforiseste, giu-
tuluT celul mirenesc sal cérte ca merte ce sa detul cel mirenesc facel merte si chip& merte
zice sa21 tae capul, i aceasta sa va face and trupul lul 11 arde -in foe.
s. va afla c'au fgcut sodomie numal odata pi k. Cela ce va sgruta copil cu thvne, sa sa
deplin, pentru_ ace a de nu va fi facut de- cérte dupg voia giudetulul.
sevarsit ce va ft fgcut numal varsare pe de- ka. Gresala sodomiel s. aratg cu skittle
nafarg prentre cepse, atunce nu i sa va tlia si cu intelesurl.
capul, ce s ia certa Intealt chip pre dupg.
cum va fi voia giudetulul. kv. Arata-sa Inca i cu marturil caril vor
f. Cela ce sa chiamg a face sodomie acela zice cum au vgzut pe sodomlean apucatu-sg,
ia i certarea, darg nu sl chiarna a face so- de copil i vrea sal interca cu fata in gios cu
domie numal oela ce sg inpreung trupéste cu désila si el au auzit rugucindusa s'au ftlergat
parte barbateasca, ce sl zice cu copil, ce de 1-au scos si alte ca aceste.
cela ce sg va inpreuna cu muiare presprefire. kg. Tipetele i strigarea copilulul iaste de
1. Cela ce s'a va inpreuna cu singurg urn- fata sanan cum i-au facut sill.
iarea sa intealt chip. iar g. nu cumu'l ()Ma- kd. Gaud va dormi nestine Inteun pat cu
id muiarilor, raspunsu. lui iaste de ispravg copil tanar face prepus mare cum iaste ade-
sal fug merte i nul va folosi dere- cat su- varat sodomlean.
ke. Cgnd va fi camésa copiluluI cu sange
vai, de vreame ce iaste mal grea aceasta gre-
sal& and sa inpreung omul presprefire cu iaste de fafa samn de sodomie.
fgmeia sa de cat cu streing. ks. Sa prina nestine copil cu désila sal
ai. Sodomlean sa chiama Inc i cela ce sgrute face prepus cum iaste acela sodomlean.
cu mana sa face varsare, iara de'l va vedea aleggnd and va fi copil mal gios de 10 al.
cine-va va prinde, nu sg. va certa cu mine kz. Agiuta forte mult la aratarea sodo-
iara cum va Ii. voia giudetulut miel vestea celui vinovat cel vor zice c iaste
yi.. OrI care muiare va mestersugui de va sodomlean.
merge la alta muiare ca un bgrbat, cu cinil kn. Mesa i vraciul pot sa marturisasca de
ca acélea, cum am scris si mal sus, si fre- vreme ce vor fi vazut copilul i de vor cu-
canduse iale acolo de va arunca samanta una neste facut-ati sodomie au ba.
la alalth., ce sä zice de vor face acel lucru de- kr. Cuvantul copilulul nu va arata la giu-
saarsit sa sa stgmpere de poft'a, atunce pre det gresala sodomieI iarg face mare prepus
,amandoe sa le omera, iara de uu vor face lu- cum sa fie vinovat.
crul deplin ti. vor certa mai usor dupg. voia 1. Certarea sodomiel pete giudetul s. o
giudetulul. mal micsureze and sa va face intre cuconI
gi. De sa vor afla frecanduse doe muerl micsorl ce nu vor fi Inca de vasta.
una pre alta, insa fara nice de o cinie pang la. Cand va pati copilul acesta pacoste,
cand sa vor slobozi amandoe, s vor certa f sodomiea, de i sa va fi facut sill nu sa va
acestea dupg, voia giudetaildf. certa.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA TA51GE LIIPU '11
Pentru ceia ce vor face curvie cu dobi- barbatul la pacatul sangelul amestecat, de
za. tdce ce certare U sd va da. gla. M. vrbme ce iaste mal prósta 0 maT lesne spre
cadere de cat barbatul.
a. Barbatul ce s va Inpreuna cu dobitoc z. Cola ce va face mestecare de sange cu
parte femeiasca, sau muiare cesä va Inpreuna vre o rudy. a muiaril sale, sa va certa cu giu-
cu dobitoc parte barbaleasch; intal ii se tae 1
detul 0. déciea nu va mal putea sa O. culce
-capetele i dup'aceia sa ard In foc cu acel do- cu muiarea ltd.
bitoc inpreuna cu carele sä a fi Inpreunat. n. Sange amestecat sa chiama nu numal
cand sa va inpreuna cu vre o ruda a sa ca-
Pentru, ange amestecat ce fel iaste 0 ce fit rea pogóra
de certare ii s va dot celor ce vor face den sangele lul sau den sangele
fi and sd vor certa ceia ce vor muiarel lul, iara. Inca sa va Inpreuna cu vre
za. gla. nta. o rucla a sa eel va fi den svantul botez.
fi vinovati. f. Desléga-sa nunta ce sa va face intre
a. Sange amestecat iaste tin pacat i o rucla sa cea den sv. botez, 0 vor lua 6re ce
gresala mal rea i mai cumplita de cat pré- pupna certare de vréme ce va credo giudetul
curviia, ui sa chiama sange amestecat and sa cum nu s'au utiut.
va inpreuna neutine cu o muiare ca aceia cu 1. Cola ce O. va insura 0 va lua muiare
care nu sà vor putea inpreuna cu nunta dupa vaduo 0 va avea o fata cu barbatul dental,
pravila beséricel. de sa va cumva Inpreuna trupéute cu fata mu-
T. Amestecarea de sange sa. face In doó taril, sale, face sänge amestecat 0 sa va certa
chipurl: chipul dental iaste cu nunta cand sä cu morte.
va cununa neutine cu vre o muiare carea nu'l al. Feciorul de sa va inpreuna cu curva
o au dat pravila, iara a do6 iaste fara' de tatane-seu, sau cu mauteha-sa, face sange a-
nunta., ce sa zice sa Inpreuna cu dansa Inca mestecat ui sa va certa cu morte, macar ca.
mainte de cununie. zic unil ca sa va certa dupa cum va fi voia
g. Certarea sangelul mestecat ce sa face giudetulul.
fara nunta iaste ca i précurvi a, macar ca si vi.. Fatal ce sa va Inpreuna trupéste cu
zic altl dascall cum cela ce face sange ameste- muiarea feciorulul sau sä va certa cu o cer-
cat sa s cérta cu mórte, altil zic iaaul sa sa tare mare, ins& numal nu i sa va face mórte.
cérte dupa voia giudetulul, iara cel mal multl gi. Fratele de sa Ira inpreuna cu soru-sa,
0 eel mal marl i mal credinciosl dascall zic farl nice de o nedejde sa va omora.
de a va face sange amestecat intre obraze di. Cela ce sa va inpreuna trupéute cu
ce vor sui i vor pogori pang. Intru a do6 ste- fata fratine-sau, sau a surori-sa, sa cu ma-
pena, atunce certarea lor iaste mórtea, iara de tuue-sa, sau cu muiarea fratine-sau, sau cu
sá va face sange amestecat intru obrazele ce sora muiarti'ul tot sänge amestecat face 0 sti
saznt mal sus de a do6 stepena sau cu obraze va certa dupa cum va, fi voia giudetulul.
ce stau de o parte, certasea iaste dupa voia el. Cand sà vor lnpreuna trupéute cu vte
giudetuluI ; cumu s'are zice, mestecatoriul cel o muiare tatal cu feciorul atunce sa face
de sange s'au inpreunat trupéute cu malca-sa mestecare de sange 0 sa vor certa amändol
sau cu in mamalca-sa, ce sand obraze de sa. cu mórte.
sue in sus spre stepena de sus 0 a do6 san sl. Denafara de aceste certarl ce sa cearta
cu fata sa sau cu fata Mel sale ce saint 0 a- mestecatorul de sange Inca. aforiuéute 0 be-
ceste obraze carele pogóra In gios spre ste- sérica.
pens. intal 0 a doó, atunce s. va ornora, laza Pentru mestecarea de &Inge 0 sd face
de sa va inpreuna trupéute cu fata matuue-sa
ce iaste obraz ce sta de o parte, ce sa zice a- za. cu nuntd. gla. lay.
.laturea, sa, va certa clup. voia giudetulul. a. Mestecatorul ce face mestecare de sange
4. Cand nu va fi singurf sangele amestecat cu nunta nu sa va certa cu mórte, ce numal
ce va fi inpreunat i cu précurvie sau cu sila, dupa cum va fi voia giudetulul, ce sit zice de
raspunsuI acestuia nurnal sal omóra, cumu va fi botarin numal ce'l vor goni ui'l vor scote
s'are zice ore cine sa va inpreuna trupéute de tot den locul lul 0 den toea eparhia ce va
cu fata sa cea maritata sau i nemaritata si fi subt mama acelul giudet, iarä de va fi otn
acesta o prinde cu désila ce sa zice i face sila de gios, %tam sal bata, décia sal izgoneasca
si sa. inpreuna cu dansa, acesta n'are nice o 0 prOcesta 0 aceasta va sa fie &and nu vor
necléjde dé mai firea viu. uti ca'ul samt ruda ..0 sa vor inpreuna cu
e. Muiarea ce sa va Inpreuna trupéute cu nunta, iara de sa va afla cum s'au utiut ca
-vre o rucla a el de va fi de céle ce s suie sau samt rucla s'au facut o nunta sa sa cérte mal
de céle ce pogóra, obraze parka a do6 stepena mult 0 mal cumplit, de cum are fi facut a-
sa va omorã, iara de va fi de obrazele ce sämt cesta greuala gra nunta, ce sa zicc curvie,
.de laturl s va certa dupa voia giudetulut de vréme ce n'au bagat In sera, taTna nun-
s. Mal cu mil. sa va certa muiarea de cat t el ce sa face pentru beserica.
www.dacoromanica.ro
52 eueviLA VASILE mire
v. Avutia amanduror obrazele ce vor face celuia ce nu va cunOste nice un fial de pravile
thestecare de singe sa fie teti domnesca, iara ce numal celuia ce nu va curieste pravila ceia
de Tor fi avand cuconl cu alta muiare sau ce nu o cunosc totl, cumu s'are zice en om la
muiarea cu alt barbat dental Inca mainte de m6rtea sa de va lase Invitatura cu scrisere ca
ce sá vor fi inpreunall atuncea averea lor sa sa marga fata lul aft lacuiasca in casa cutarul
va da acelor cuconl iari, nu va fi pre sema om care lucru acela sä o hranesca si sa'rtie tete-
domniel. bucatele pima cand va Teni vremia de va E
g. Cana si. va face mestecarea de singe de vrasta de mAritat, drept aceia iaste pravila.
farä de nunta, mestecatorul cel de se:lige nu cum sa nu póta nice acesta nice feciorul ler
's1 va piarde averea ce numal ce s va certa. sa o ia sie muiare pre ceia ce o au hranit pi
d. Mestecatorul de singe nu va. putea la o au crescut, acmu acestia de nu Tor fi stiut
mertealul sa`pl dea averea lul orl eta va vrea, aceasta pravila i vor 41 facet acesti gresala.
macar si cu zapis, ca nu va fi lucrul stitato- aice pete suvai vinovatul sa nu sa eerie, iari
tiu, ca de si. va arata dupa mOrte cum sà fie de va fi lucrul Intealt chip sa stie i s cc
fost mestecatoriu de singe sa vor strica acele nesca totl atunce nu va putea suvai vinovatul
tocméle tete i avutia luT beta sä Va lua pre pi oh zica cum n'au stiut.
sema domniel. vi. Nestiinta mestecatorulul de sange spri
e. Darurile ce s vor darui unul pre alt, la jineste pre vinovat de certarea cea mare, iari.
nunta mestecatorilor de singe, nu vor fi intru nu de t6te certirile, i maT vratos sprijineste-
nemica ce sI vor lua i acestea domnesti. obrazul cela carele iaste credincios spre giu
s. laza fecioril ce sI vor naste den meste- dot cum sa nu fie stiut i sO. va certa celalalt
catorii cel de sange nu vor putea mosneni a- obraz ce.sa socoteste cum si fie stiut, iara de
verea pArintilor sal, nice vor putea nice in- vor fi stint amandue obrazele sminteala lor, pi
tr'un chip sa s fad. O. fie cum are fi den pa- eT tot s'au inpreunat, atunce amandu6 obra
rinti cununatl, i aceasta va fi cand sft vor fi zele sa vor certa dupi. voia giudetulul.
nascutl fecioril la vreamea ceia &And va fi lees- gi. Semintia ce sa face dupi darul svantu
tecarea de singe la aratare de vor vedea top lei botez, de vreme ce iaste o rude.' care nu sa
sa vor sti i mestecatoriT cel de singe pi pOte cunOste de tote &He dirept Aceia dm&
vor cunOste'sl singurl gresala., iarà de sa vor sa face amestecare de sange intru aceste fee
fi nascutl cuconil la vremea Inca panä a nu lurl de obraze giudetel créde cum n'au stiut,
sa cuneste mestecatoril de singe cum fac a- si nu sa certa nice cern, macar cft i zie
cesta gresall atunce fecioril aceia sat-a cum o semi. de dascall cum si cade sO. sO. certe
are fi den parintl cununatl i vor mosneni tot deapururea, cat sere fi de micsóra certarea,
ce vor fi avand parinpl. ce sa zice cu banl sau si cu altd.
z. Nuntele ce s. vor face dentru singe ame- di. Cela ce va face nunta cu sminteali de,
stecat, ce s zice den cuscrii sau den semintil singe amestecat cu nestiinti, In vreme ce'sl
ce vor pogora dentr'un sange sau den cumatril va cuneste sminteala indata sa sa despartar
ce vor fi den svantul botez, acestea nunte sa nu si. va certa nice cum.
vor despacti cum am si mal zis i nu vor pu- el. Tara de sa. va fi facet mestecarea de
tea acele obraze dup'acia sa sa inai casato- singe fail de nunta, nu vor putea sa suva-
reasca nice cu alte obraze strAine iasca sO. zica cum n'au stiut, ce sO. vor certa
n. Tineril, i ceia ce vor fi Inca mid de si. Muiarea pOte suvai ca n'au stiut smin-
Trasta, de sa va prileji sa s. Insere pi slOp ia tele nuntel sale si nu sa va certa nice cum,
vre o ruda, sa nu s certe cu merte iara dupi Ins& cand va fi sminteala el sminteali de pra
voia giudetuluf i cu multi mill, Insi aceasta vill, iara &And va fi sminteala el de prespre
va fi and sä vor face marl sa sa desparta.' pi fire atunce sO. va certa i ea.
sa nu mal faca acest lucre mestecare de sange zi. Gela ce va sti sminteala sementil i nu
pentru ace de vor sta tot Inteacesta Inelft- va baga in sema, ce tot va face el nunta cu
chine sä vor certa deplin ca i ceia lall dupa mestecare de sange, de sa va cid dup'aceia si
voia giudetulul i fara nice de o milL de sa va inparp de aceia nun* nu'I va folosi
f. De vor apuca sa nu sa fad, nunta ce va nemica acea pocainti. ce sa va certa dupa voia
sa fie cu singe amestecat nu sa vor certa, giudetulul.
cumu s'are zice de vor fi numal logoditi sau ni. Cela va lua asupra sa giuramant cum
Intealt chip legatl cu cuvantul i acutl toe- n'au stiut cum iaste nunta cu sminteala, clii
meala, acestia sa nu sä cede. credem, i &andel vom putea crede cu ade,
1. Nu va putea fie ce fial de mestecatorl de varat and va avea vre en semn ca sa arate
singe sä uvaiasca Inaintea giudetulul cum cu adevarat cum n'au stiut, insa nu avem alt
n'au stiut mestecarea de sange, alegand de va mal bun serrin de Cand vom vedea nunta de
fi Oran de cel nelMelegatort. fat& cu mare pohvala In svanta beserica, pen-
al. Necunostinta pravilel celul mestecator tru ce ca atunce arata cum n'au stiut i ere-.
de sange nu (la sit alba certare mare, insi nu dem atunce i giuramantul lul si iiu sa va.
www.dacoromanica.ro
PRAVLA YASILIC LUPO' 53
certa,dara. dels1 va fi fhcut nunta pre ascuns detul va sototi de va fi acel om deprins cu
In casa ltd, atunce iaste sarnn cum au" stiut acéle cuvinte de le graiaste deapururea i nu
de smintéla lul 0 nice giuramantul nu'l vom suduiaste pre nime, va créde giudetul giura-
créde, ce sa va certa chip& voia giudetulul cu mantul lul, lad. de vor fi cuvinte de sudalma
anórte dupä gresala lul i clupa cum va fi si atunce nu'l va crede giuramantul ce'l va certa
mestecarea cea de singe dupa cum si mal sus ca pre un suduitor si nu va socoti giuraman-
am dat cuvantul de invätatura. tul luL
ft. Svrasitul pravilelor Imparatestl pentru at. De va zice nqtine altuia tu al barba
tote pacatele i gresélele céle trupestl si pen- mare, iaste cuvant ce sa prinde i dirept su-
tru tote certarile Ion dalma, si nu drept sudalma, pentru ca acéstea
cuvinte se. chiama ca neste isvdde, i giude-
Pravila inpitritteascl tul mal bine créde cum sa: fie fara de sudalmä;
.pentru certarea celora ce ouduesc, and li sti dirept aceia nu sa, va certa atuncl acela ce au
za. va da 0 and nu ii ell va da. gle. mg. zis acele cuvinte.
vi. Cand nu va fi fost mt demult vrajba
a. Cela ce va sudui pre un om cand nu va Tntre cela ce au suduit i intre cel suduit, a-
fi de fata, sä va certa Inteacela chip ca si tunce cuvintele sa spun mat spre gaud bun
and are fi suduitul de fala. de cat rau.
v. Cela ce va sudui i va ocara pre cel gi. and va sudui Destine pre altul, glu-
snort, sa sa certe iara nu asa tare cum are fi mind amanded, nu sa va certa ca un suduitor.
kcand au fost viu. di. Cela ce va face niscare mascariciunl
g. Cela ce'sl va rade de altul aratänd mu- de sa, raza cetasil luT ca un suduitor sit va
téste, acela sä va, certa ca i candul are fi certa.
suduit i ()carat cu. cuvantul. el. Giudetul ce va sudui sau va bate pre
d. Cela ce trimite pre altul saindémne pre cela ce va zice cit nu'l place giudetul cum
mestine sá suduiasc i sá ccarasca pre cine- 1-au giudecat si sit va giudeca la alt giudeca-
va sau sal porneasca asupra cul-va de sal toriu ce va fi mai mare de cat dans, acela sit
...suduiasca, deapururea ti acesta s va certa sit cérte ca un suduitor.
-kca i. tpa suduitor. Ed. De va fi nestine vre tin om ca acela sit
e. Inca sa va certa ca un suduitor si tela alba vre o meserére si de va zice cul-va vre
ce s va invata a tréce deapururea pre langa un cuvant de sudalma pentru sit tocmisca
can, +re unel muiarl de cinste i va trece de pre ceia ce sit sfadesc inaintea luT, acesta nu
inulte or! tot cantand, acésta de'l pare nescul sit va certa ca un suduitor.
lucru micscc taxa acesta sa cérta, i cu glóba zi. Dascalul ce's! va bate ucenicul nu sa
4i cu alte certarl trupéstl. va certa ca un suduitor candu'l va bate cu
s. Cela ce va sudui pre cela ce 1-au suduit, masura si spm invatatura i sta acest lucru
s1 cérte ca un suduitor, iara putintel, mal dupg voia giudetulul sit giudece bataia uce-
usor de cat cela ce au suduit Waal, niculul de va fi fost cu misura si spre inva-
z. Cela ce va grad omulul cuvinte bune, Satura sau de nu va fi fost, pentru cit de nu
si le va gri cu hiclesug de'l va batgiocuri, ce va fi cu masura sit va certa ca un suduitor.
s. zice va grai indarapt, acesta s. va certa ni. De sa va prileji nestine vre un filosof,
un stoluitor. sau vre un numarator de stile, and va data
n. Cela ce va grai &gra altul cuvinte in obrazul cul-va, si de'l va zice fur, nu sa
spräntare Cu mestersug spre alt obraz ca sa va certa ca un suduitor, pentru cace de i-au
nu sä priceapa ca'sl rade, cumu s'axe zice zis fur nu i-au zis pentru sal suduiasca ce
cand va zice cid-vs*, ca eu nu saint fur sau pentru ca 1-au cunoscut cu rnestersugul eau
and va zice malt iml pare ran unde Sêu fa- cum iaste fur.
cut atata rusine ca until fur, si alte ca aceste, H. Nu va putea feciorul nice nepotul /Ana
sa sä cede ca un suduitor. a 8-a stepena ca sa ceara giudeS ca sit cérte
f. Gaud va grai nestine catre altul cuvinte pre tata-sau sail pre mop-Au, c alte obraze
.de sudalma si InT nu i-are fi fost gandul sal ca acestea, pentru ce 1-au suduit sau I-au W.-
suduiasca, ce sa zice in chip de gluma, sa sa tut, de vréme ce giudetul cride cum tatal si
cérte ca un suduitor pentru ca depururea mosul si altil ca acestia i-au suduit c1 i-au
cride giudetul ca si glum iaste cu pizrna, pi batut spre Invatatura iara nu spre rautate.
and glumeaste iI face ras del suduiaste pen- k. Acésta sa intelége and va fi bataia si
tru sä nu sa priceapa cii .suduiaste, alegand vatamarea cu masura pentru ace de vor trece
cand va fi firea omulul i invatatura pre fie de masurit atunce acela ce 1-au Mut sau I-au
ce cuvant tot sh suduiasch, sau and va fi vatamat sit va certa trupeste, c sta acesta in
knestine Saran prost. voia giudetulul sit legiuiasca de va fi cu ma-
1. Mud va giura cela ce au suduit cum nu sura, salt de nu va fi vatamatura.
i-au suduit In &dins pre nestine, atunce giu- ka. Feciorul cel va vatama tata-sau pre-
www.dacoromanica.ro
54 PRAVILA VARILE LUPE!
spresama, macar.de are fi i spre invatatura, s. va certa ca un suduitor, iara de vréme ce

taxa de va vrea póte s fad. pre tata-situ si acesta ce va grai acest cuvant iaste mal mi
Mil de voia lul dea eel va fi partea i sa de cat acela ce aude acesta cuvant atunce sa
sa usebascà de dans. va certa ea un suduitor, macar ca acestia bite
kv. Taal póte s Indemne pre giudet s& stau dupa voia giudetului sa giudece de vor fi
cérte pre fiiu-sgu cel va fi suduit macar de- aceste cuvinte de sudalma sau de nu vor fi.
are fi sudalma cat de miccóra. ly. Un om ce are fi In Mfg vathta i va su-
kg. Domnul, fara de certare clfara de cu- dui pre cine-va cu multe sudalmi i in Millie-
vinte de sudalma, pete sa indireptéze pre ro- fealuri acesta tot cu un giudet sa va giudeca
bul sau spre invatatura. ci cu o certare sä va certa pentru tOte, iara,
kd. Priiatelul i ruda de va sudui pre priia- cela ce va sudui ire altul In multe vréml ci
tel sau pre ruda, nu sa chiama ca 1-au suduit de multe orl ci cu multe fealuri de sudalme-
cu gaud rau cumu 1-are sudui vre un strain. acela sa va certa cu multe certari.
ke. Cela ce va fi sudui pre cine-va de rapi-
lul mantel sau den sminteala limbel, sa nu s'a Pentru sudalme cdnd s vor chema mid 0,
cérte ca tin suduitor, iarit sa cade intr'acel za. Gaud sit por chema maii. gla. nid..
ceas ce au suduit sa'cl tocmasca lucrul i 6, a. De vréme ce am zis ctm mai sus cum su-
sä lase mai nnic chindu-se ce-au facut i po- dalmele sa certa dupa voia giudetulut, trebue
cointa sa fie de fa ta. ci sa'cl ceara ertaciune acma sa spunem ca voia giudetulut la lucruri
la vedére, pentru ace de va lipsi vre una ca acéstia, ce sa zice la sudalmi, in ce chip sa
dentraceste certase-va ca un suduitor. cade sä fie, dace- iota sudalma sa giudeca hi
ks. Cela ce va sudui pre nectine i cel su- doó chipuri, sau mare sau mica despre aceste
duit va primi sudalrna ci va zice, eu am vrut lucruri ce stau prenpregiur, ce sa zice pentru
de m'au suduit, atunce cela ce au suduit nu vina dentru carea S'au scornit ci sau facut su-
sa, va certa, ci acésta sa luta lege &and va ra- dalma spre obrazul celui suduit,, ce fel va fi.,,
mAnea sudalma asupra obrazului celul su- mare au mica, sau ci locul In tare s'au cleat
duit, iara de va trece sudalmaci la alt obraz, sudalma, sau in ce vréme ci alte ca acestea,
atunce acela al treilea obraz pOte sa vie sa. dece dentracestea lucruri sa ia isvod, de sa,
parasca la giude i sa'T rescumpere giudetul, cunocte careal sudalma mare ci mica, fail,
cumu s'are zice va sudui nectine pre vre un giudetul pOte dupa, voia lul sa cérte pre cela.
copil i sudalma nu ramãne asupra copilulul ce suduiacte,
ce trece la tata-sau, atunce macar ca si pri- T.
mecte sudalma, iara tata-sau póte si vie la face ciSudalma c i ocara mare iaste, cand sa
giudet i sa's1 ceara rescumparare. cu lucrul intracesta chip, cand va IC&
kz. Acijdere de va sudui nectine muiarea va nectine barba altuia, sudalnna mare iaste cand
cuiva, sudalma va trece spre barbatul el', si tea11 nectine &Omit cuiva vre un dar denain-
a multi Omeni ci !nal Va fi facut ci zapin
de va sudui nectine pre vre o slug sudahna sa fie a lui sal tie, nerndrut sa nu'l dea, Inca,
trece la stapanu-sau.
kn. Cela ce va sudui pre omul eel dom- il chiama piarde
sudalma mare ci ocara pentru ca-
feciorut mociea parintilor sat
nese sa chiarna cum au suduit pre &min,. cii g.. Cuvantul cel de sudalma mai rau luta--
dere i erta cel suduit, iara find om domnese rata pre om, de cat caudal-at bate cu un
domnul nu'l va erta ce'l va certa. toiag.
kf. Cand va sudui nectine pre altul malt
ci el va tacea i va primi sudalma, de vrerne d. Cela ce sa vaalinge de trupul cuiva cu
ce Va fi sudalma mare ci va fi ci cu lucru ía- manic de'l va inpinge sau II va strange, sa
cuta, i cel suduit va fi i vatamat la trup ehiama ca. 1-au suduit stuaalmä mare.
dentrace sudalma, atunce giudetul va certa e. Candu'ci va sparge nectine haineTe de-
pre cela ce au suduit macar dere i primi cel manic c va sudui pre altul, atunce sa chiama
suduit sudalrna, pentru ce ca giudetul créde ca face a.cela sudalma mare.
cum cel suduit de frica zice ca. primécte su- so Mal mare jaste sudalma (Ind suduese-
dalma iara nu cu adevarat. multi de cat and are sudui numai unul,
1. Cela ce va trimite pre alt cine-va sa su- z. Mal mare sudalma sa chiniä and va
duiasca pre altul ci el nal, va sudui, nu sa va sudui nectine pre altul In vre un loc ca acela
certa ca un suduitor. de cinste, unde vor fi multi emeni stranci, cu-
la. Cela ce va zice cuiva eu sAmt mal de mu'i in mijlocul tragului sau la vre-o nedée
cinste de cat tine ci mai boiarin, atunce acela sau In curtea domnesca sau la vr'un paznic.
sa suduiacte i sa va certa ca un suduitor, n. Sudalma ce s5. face In trag, iaste mat.
fat% de'T va zice cinstit saint i eu ca i tine mare de cat aceia ce s'are face la sat.
ci boiarin ca ci tine atunce nu sa va certa ca f. Mal mare iaste sudalma, dud suduiacte
un suduitor de vréme ce nu ia nemica den nectine pre altul Inaintea a OmenT multi de
cinstea lul sau den boiaria luT i pentraceia nu eat and 1-are sudui sa fie numaT eT sangurt,
www.dacoromanica.ro
PLIAV1LA VAS1LE LUPE, 65
1. CO la ce va sului pre nestine inaintea gIn- e. CAnd va sudui nestine pre altul ci'l va
detubll Inteacel ceas s va certa. ()earl, cle va putea arata cum cuvintele cele
al. CO la ce va sudui pre om de beséricA, ce i-au zis de ocarA sAmt adevarate pentru
poph sau diacon, face mare sudalmai. carele pOte sIt ia i eertare cela ce 1-au suduit
vi. CO la ce suduiaste pre boiarinul ce are nu sl va certa, cumu s'are zice de va zice ne-
hoerie, acesta s socotéste in Iocul giudetuluI stme cuiva cum taste fur sau precurvarm sau
atunce face mare sudalinl.. si able ca acestea. si le va arata cum sAmt a-
gl. Ce la oe suduiaste pre omul cel domnese devarate, atunce suduitorul nu sl va certa ce
face mare sudalml. 55, va certa cel suduit, jar& de va zice nestine
di. Mud va sudui nestine -pre vre a mu- altuia frentite sau garbove sau alte, acela dOre
iare i cu ace sudalmA in micsureaza cinstea pi arata acest lucru sIt fie cu . adevArat, iar6
aceil Mule, acesta face suclalmä mare. tot sl. va certa cela ee va fi carat ca un su-
el. Sudalma ce s. va face in heserich iaste duitor, pentru ca nu sA pot certa nice ditnIt-
forte mare. Out stale* i betegil i a111 ca aceia.
si. De va da nestine coiva o palm l. pres- s. CAnd va sudui Destine pre altul pre di-
pre obraz nu el. chiaml, sudabnA mare, iarl. reptate i pentru ace i st cade s6.1 suduiasa
de va fi In vre un loc mare ca acela cum am ca pre un vinovat, atunce nu sIt va certa, iarii
zis maI sus, atunce iaste mare, cum au fost o- de'l va sudui farl de via. atunce ca un suduitor
data un boiarin carele fu scos i gonit den lo- sIt va certa macar clOre fi si cum zice suduito-
cal lul doO lunI pentru ce au dat o palm. In nil cu adevArat, iar5, pentru firea i mintea
besericA unul rob a giudetulut acelta loc, pen- 111/ ce rea tot sit sA certe.
tru are i-au zis au nit ne vett, iarl de s. va z. Cela ce va aiea. la giudet cum cutare mar-
prileji vre hn om de gios s. dea palm/ vre u- tur ce MarturisOste inprotiva luI iaste
until boiarin atunce va face sudaImA mare, om de credintA 0'1 va sudui pre martur
zi. CO la ce va lovi pre altul ch pumnul salt lnaintea giudetului zicAnd cum marturia lul
cu toiag sau cu fune sau cu vargfi sau cu alte nu iaste bunt de vreme ce el iaste-preacur-
ca acestea, si de nu sä va infla sau de nu va variu i iaste mincinos i om cumuI maY rAu,
face v6nAtae sau sAnge, nu sächiarnA sudalmA dece de va arata aceste cuvinte cum samt a-
mare, alegAnd de BA face spre vre un obraz da devarate nu sa va certa ca un sucluitor, iart
acela mare, sau de'l va fi bovitin besericl, la de ma va arata sA va certa ca ui suduitor, ce
vremea svintelliturghil, sau de sIt va prileji in face sudalma mare.
curtea domneascl, pentru cA atunee sA va tr. COla ce va da vre mi artic la mama dom-
chema sudalma mare. niel i va scrie acolea hull. si ocara in protiva
id. Cala ce va merge la casa altuia de'l va cuiva, de vor fi acele cuvinte adevarate si de
shclui acela face sudaltra mare. fatA nu sit va certa, iarA de nu vor fi adeva-
Cdnd va putea satpa de certare cekt ce su- rate sa va certa ca iln suduitor ce face su-
dalmA mare.
duktfte ca sit nu scl cirte ardtdnd cum
cuvintele ce au zis de 1-au suduit Ant Oare cdnd va putea sd vie sd uS pleinget la
za. adevdrate. gla. me. giudet ne.gtine i stt pdrascd sudalmd, ce va fi
a. CO la ce va sudui pre altul, zicanduI eu- za. suduit neftine pre altul. gla. um.
vinte tot adevarate pre cale, dupIt cum va fi a. Sudalma ce va sudui nestine pre cucon
fAcut acesta Ira suvAi cum va putea i va scapa tine sIt chiaml &au suduit pre tatA-satt, drept
de certarea suclalmil. aceia pOtetata-srm sa vie la giudet sl,s6 plang6
v. Ce la ce va zice vre 0mb muerl curvA ea- pre dans macar de nu I-are mana fiu-sAu cel
rea cu adevArat mainte va fi fost curvA iara numal pentru sit sA certe cela co va fi suduit
dup'aceia sIt va fi Inteleptit i va fi atunce mu- pre fiu-sAu.
iarea de cinste, nu s6 va certa. v. Aceasta sIt intelege cl.nd cuconul eel su-
g. CO la Ca va zice cuiva cAT afurisit sau duit inert nu va fi osAbit. de tata-sau, iara deI
copil nest;ind ca cel afurisit 1-au ertat i 1-au va fi fecior de suflet sau del va fi copil atunce
facut cu adevIrat fecior dupIt lege, nu sIt va nu va putea sit marga la giudet sA's1 plAngit
certa ca un suduitor. sudalma feciorulul sAu.
d, De va zice nestine cuiva hain carele mal g. Feciorul flu va putea nice danlOrl sit
de mult cu adevarat va fi fost hain, ce'l va fi p6rascl, la giudet pre cela ce au suduit pre
ertat dorrinu-sAu va fi primit iarl'sI in cin- tata-sau.
stea dentAT, atunce acela del va fi zis hain pen- d. Cand va sudui nestine pre fecior nu va
tru ceia ce-au fost intaia vreame, ce sIt zice trece sudalma pAna la tata-slu and nu va
del va fi zis tu al fost baba, nu sa va certa ca sti cela ce suduiaste cum iaste tatl-slu viu.
un suduitdr, larl, del va zice dentracesta an, e. Sudalma robulul iaste sudalma stApt-
cumu s'are zice tu estI hain, atunce sIt va nd-san drept aceia pOte stapAnul robulul des-
certa. pre chipul luI sl. fact pArl la giudet pentru
www.dacoromanica.ro
56 PRA-VILA VAS1LE impi7
sudalma robulul su macar dere fi cat de mic- di. 13óte calugarul se iarte pre cela ce ran
Ora sudalma, i aceasta se intelege cendu'l suduit pre clans. iare tz póte sIt iartepre.cela
va sudui in pizma stapanu-sau pentru sOt ce au suduit pre egumenul si pre menesti-
face lul rusine, iara del va fi suduit pre rob rea lul.
pentru vina luT si nu se. va atinge nemice de Cilnd s va chema sudalmd de Da zice
stepen,atunce nu sa va certa nice until nice altul. neltine altuia -ming 0 and nu sd va
S. Dupe voia giudetuluI ste. acest lucru sa za. eMma. gla. mz.
legiuiasce acea sudalme a robulul.ore atinge-
se. de stepanu-sau au nu s atinge. a. Céla ce Va sudui pre cine-va pentru cece'l
z. Barbatul despre partea lul póte se. peva fi suduit el Intal nu se va certa, fuse cand
rasa' la giudet pre cale ce Ira fi suduit pre mu- va fi sudalma celuia dental mincinósii. 0 nu
iarea lul, asijdere i socrul pentru sudalma va putea se arate iarIt sudalma celul al doile
nurorel sale si ginerile pentru sudalma logod- iaste adeverate iare dere fi sudalma celul In-
nicel sale, si Inca pentru sudalma, unel fête tel adeverata i celul al doilea mincinósa a-
logodite pike se pa:rased la giudet tatel el si tuna acel al doilea sIt va certa si nu va pu-
logodnicul el si Inca i socru-seu de vréme ce tea suvei sa zce, cIt m'au suduit el Intel de-
suclalma e, ce sit zice fétel, tAce i pane la ciia l'am suduit i eu).
acel alaltl la totl si pótefi carele de acestl (5- v. Cela ce va sudui pre eine-va terziu dupe.
menl al fétel tot ate unul sa mug& sa pa- eel va fi suduit el nu va putea suvai ce 1-au
rasa la giudete i se. cérte pre suduitoriu, pi suduit pentru ce 1-au suduit cela lalt Intel ce
aceasta sc intelége and va fi stiind suduito- sIt va certa.
nil pre acestia totl si cum iaste logodite. g. Cine va sudui 'pre cine-va zicendu'l ce
n. 3/luiarea nii va putea se. vie la giudet se barfeaste, acest cuvent ce i-au zis cIt barfea-
parasce, pre cela ce va fi suduit pre barbatul ste de se va afla cIt iaste adeverat cum i-au
el, de vréme ce sudalma berbatulul nu se zis, acesta nu se va certa ca un suduitoriu,
chiama sudalma i spre muiarea lut. iare del va fi zis Intru desert acest cuvent
f. Cela ce va sudui pre ispravnicul cuiva si sIt va afla cIt iaste el vinovat, atunce a-
nu sa chiarne. cum au suduit pre acela ce iaste cesta ce-au zis celuia ce Werféste se va certa
ispravnic ce pre stapenu-seu, alegänd cand ea un suduitoriu.
va sudui pre ispravnic de va fi el de fate, sau d. Céla ce va zice altuia se me. ertl cIt
de'l va sudui la vrémea ceia and se va apuca minti, sa va certa si nu va putea scapa cu a-
de se fie ispravnic, sau de'l va sudui in pizme cest cuvent cace va fi-zis sIt me ell.
pentru se face. rusine stepanu-seu. e. Cend sa vor prici dol omen! i va zice
1. Cela ce va sudui pre ucehic Inaintea unul altuia hiscare cuvinte rele asupra lul cum
dascalu-seu, se. chiame ce. sucluiaste pre das- se fie recut niscare reutetT si cela'T va zice de
calu-seu, dirept acéia dascalul despre partea fate ca barfêste, de nu vor fi aclevarate cu-
sa pike. veni se. perasce la giuclet sal face. res- vintele cOle de ocare. ce i-au zis nu sIt va certa
cumperare pentru sudalma lul ce va fi luat cela ce i-au zis cIt berfeaste, iare de vor fi a-
pentru ucenicul du. devarate atunce ca un suduitor sa va certa.
ai. Cela ce'sT va sudui pre o run:4 sudu- s. Cela ce va zice altuia ca berfeaste ci'l va
iaste pre tote rudele sale cell vor fi denteacel da ci o palme, macar dere fi zis i minciuul
rod 0 fie carele dente acel rod póte se. vie se cel lovit iarIt cela ce l'au suduit se va certa
perasca la giudet pentru se. se cérte trupêste pentru ce l'au lovit.
suduitorul i nime dentr'acel rod nu va putea z. Cenci va zice nestine altuia cIt berfeaste
sIt róge pre giudet pentru certarea suduitoru- si el va II graind dirept, atunce cela ce i-au
lul sIt sa cérte cu Ijanl, numal el singur su- zis ce, berfeaste iaste dator lntre top órnenif
duitorul póte se face aceasta sIt sIt rOge se se sa zica ca au Yarfit el singur iarIt nu cela ce
platdsce. cu bent i-aui zis el ce berfeaste
vi. Acela ce va sudui pre om den clirosul 1. Cela ce va zice -celuia ce'l va sudui ce
besériceT suduiaste pre vladice si pre besérice, barfeaste terziu dupe sudalme berfeste, acela
si vledicul pets sIt iarte gresala lul ce-au %- sIt va certa ca un suduitoriu.
cut suduind pre episcop si pre cliros, iare gre- Pentru ertarea suddlmif cum 0 in ce chij
gala ce-au facut suduind besérica nu'l ya pu-
tea erta, ce sl va certa ca un suduitoriu. Za. sd va face. gla. mn.
gi. Acela ce va sudui pre calugar suduiaste a. Sudalma se iarte une orl cu cuventul,
pre egumenullul si pre menastire i pike egu- iare de multe orl se iarte i cu tacutul.
menul i cu minestirea sk perasce. la giudet, v. Sudalma sIt chiame ertate and sIt toc-
alegand de va fi calugarul dus pentru invata- mese amandoó pertile si sIt InpacIt ci dau
tura cartel cu voia egumenulul. pentru ce a- mem unit cu altil i ince de multe orl fac In-
lunce cine'l va sudui nu suduiaste pre egu- teriture i cu giuramant,
men nice pre, manastire. g. Inca sIt iarte sudalma i cu banT, iare
www.dacoromanica.ro
PRAVIT,11 VAS1LE LUPO' 57
cela ce iarte pre cela ce 1-au suduit pentru protiva lege! i pravild, si nu se va certa
ace IT da haul atela iaste de ocare 0 de tag numal cela e graiaste rail de dormn de fate
rusinea. de'l aud tot!, ce Inca i cela ce va grei cet de
d. Cu tecerea sa chiarne. c sa, iarte su- putin i micsor cuvent ce va fi de rusine si de
dalma dud eel suduit va face niste Arnne hule asupra domniel siacesta se va certa, d.e
Ore carele infra care lucru va putea cuneste vreme ce sa afia un lucru mare la tote pravi,
cum dentru adencul iMmiI liii arate cum ed. lele acesta ce va grai cet de putin cuvant rau
alba prietesug spre cela ce 1-au suduit macar Inprotiva domnieI loculul aceluia made locu-
de n'are nice arata ii cuventul, arà sem- iaste dere fi orl ce fial de om ver fie mirean verI
nele erteciunel saint acestia; &and va sudui caluger ver fie ce om den clirosul besericel.
nestine pre altul 0 el Alva face a nu'l auzi T. Céla ce va sudui pre vledica sau pre
ei dup'aceia cat de terziu nu'st va mal aduce duhovnicu sau sa cade se a. certe.
aminte c. 1-au sucluit si ma! vratos cand vor g. Sudalma ce va sudui nestine pre vledice,
avea samba inpreuna sau de vor merge a- d.e A va atinge i dc beserice cu vre o hula
znandoI pre o ca1 sau de vor manca sau vor sau alte ceva lucru Cu rusine, atunce sengur
bea inpreuna sau de vor zice bine-atl unul mitropolitul, ce se zice vledicul, sA cade sg'l
altuia sau. de se. vor desfata i vor glumi u- certe pre suduitoriu i se'l aforisesce, Mr& de
nul ca altul. va fi suduit mune pre vledice atunce vino-
e. anci se va prileji cel suduit i co cela vatul se va pare la giudetul cel mirenesc ei
ce 1-au suduit se dea mana amandol si sä sa acolo se va certa.
sarute unul pre altul cumu'l Ia past! and fac d. OrI care dascal fecand vre o invateture
Hristos vdscrdse, aceasta nu se va chema in sventa beserica intre tot norodul, d va
ca s'au inpacat, alegand de vor face acesta In- sudui san va ocere pre vre un vledic zi-
tealte vreme. cendu'I si pre mune i aratendul de fate p
s. Ertate s. va chema sudalma cand va ocerele lul i lucrurile ce va fi fecut acesta,
auzi cel suduit cuvinte bune si de cinste den sA va certa Inca dere spune i intealt chip cu
gura celuia ce 1-au suduit. cuvinte acoperite, ce se zice cu telcurI ca ace-
z. and va sudui nestine pre altul si de lea pentru se. nu Inteleage tot! iare numaI
ea; va atinge de trupul luI, cumu s'are_zice eel InvatatI aceia eel cunesce. si pre vledic
Irving sau sal. tie 0 sal suduiasca, atunce p lucrurile lul, i atunce iare's1 sA va certa.
nu se va putea erta cu aceste cuvinte ce scriu e. Cela ce va huh pre patriarhul de fate
maI sus ce trebue cendul va erta sal iárte cu sau in tathe nu se va numaI aforisi sau sA
cuventul i denaintea a multI omen!. va goni den sventa beserice i va ramenea pi
n. Cela ce va erta sudalma celuia ce 1-au fere de cinste ce Ince t ca un eretic sA va
suduit au ci cuväntul au ca tacerea, acesta cerceta.
tu adeverat sa she a nu va mai putea séL pa- a. dela ce va sudui pre domnul WA de
rase& la giudet seq. face. rescumparare pentru va fi nebun sau lipsit de minte sau bat de
sudaline ce 1-au suduit, eel va face giudetul beuture sau de alte nebunie nu se. va certa
cumul s. cade pig va certa ca pre un vinovat inse se cade se sA arate lucrul si se se cu-
cumu'I va veni giudetul dupe. pravila, cum de. nesce pre cuvinte ce va fi suduit sau ce fel
Invetatura. de obraz va fi fost sau ce fel de nebunie va
f. Siamnele ea scriu mal sus arata cum cel fi avend sau de betie, Mil de va fi Intealt
suduit au ertat pre cela ce 1-au suduit rnaMte chip se va certa ferte cumplit.
pang, &nu intra acele cuvinte In urechilegiu- z. Certarea celuia ce sudniaste pre domnul
detuluI, iarä de'l va erta dupe ce va fi Inteles tare! sau pre vledic sau pre duhovinc ce iaste
rgiudetul, atunce nu sa chiame ertate acea ispravnicul lul iaste dupe voia giudetuluI.
sudalme. n. Nu pOte fie ce giude sA certe cum va fi
I. Cela ce va erta la bóla luI sudalma ce'l voia luI i cumu'I va parea lul pre cela ce va
va fi suduit nestine acela de se va scula den sudui pre domnul tare!, ce sä cade se scria
boala lul nu va putea s parasce la giudet carte se.'I dea stire domnulul cum si In ce
pre cela ce 1-au suduit se's1 rescumpere de- chip 1-au suduit i cumu'l va da respuns
pre dens. invacature. asa Inteacela chip al certe i se'l
Pentru ceia ce eleveteac i suduesc pre pedepsiasce.
domnul tarn, Au pre dmenii Pentru ceia ce auduesc 0 odirdsc pee ne-
za. beséricei. gla. za. ctine cu scriseirea. gla. n.
a. Cela ce va grei reit de domnul loculta a. Ca capetele ce scriem mai sus, zis-am
aceluia pod va sudui cu manie i cu tot decum sudalma se face si cu scrisere, care su-
odinsul Inteacesta chip eat dere putea, i-are dalma cu scrisere se face asa chid va scrie
face tete reutatea, pre unul ea acela se. cade neTtine i va pune i nescare cuvinte de o-
sal cede de vréme ce face lucru ca acela In- care si de sudalme. inprotiva cuiva scriindul
www.dacoromanica.ro
58 PRAVITA VASIL]; LITP13
ai nume1e lul si multe cuvinte rele i sudglml s. Cela ce va scrie vircurT san va scOte
asupra lul ; aceste ocart cu scrisórea se fac cantece intru ocara cuiva acesta sit va certa.
in multe fealurl, une orl scriu hartiT cu su- ca si cela ce va scrie sudalme i ocarl curn
dalme si cu ocar1 asupra cuiva 0 le aruncg aerie mal sus Inpreung si cu cela ce le va
pre ulite sau in mijlocul trAgului unde samt Muta acelea cantece sau alte ea aciastea, top
mal moltT Omeni pentru Sd ceteasea multi si cu o certare sit vor certa.
sd inteleagg ocarale liii, altiT scriu i lipesc z. COla ce va unge ferestrile sau usa cuiva
hartil pre zidurl, sau pre pgretT pre unde tree cu scrang sari cu fie ce grozgvie fAcandu'sT
Omeni, altil cu mestersug nu scriu numele o- ras de casa aceluia, sit sit eérte ca si ceia
muluT ce scriu nescare sérnne ca acélea ce laltT.
nu le au, de totT bite leg si cunosc pentru eine n. Cela ce va spanzura la usa cuiva nis-
gradaste 0 pre eine ocardste. care crime sau all& ceva stray Inputit sa, sa
v CO la ce va face polojenil ca acelea cu o earl certe ca si ceia ce scrie mal sus.
cu suclAlml asupra altuia, aceluia ca sd i sd 1. Céla ce va lipi scrisórea cea cu ocIrT la
tae capul, dupg cum zie multI dascall, acesta usa sau la ferestra vre unul om de cinste sau
sA intelége i sg. face cand acele scrisori si a- de o va lipi la curtea domneascg san la be--
cele polojenil ea suclalmi 1 cu ocari vor fi too- serict acela mal mult sg -va certa de cat ceie
mite cu viclesug ca acela asupra cuiva, ca sit ce scrie mal sus.
i sa facit mOrte aceluT om, iarg de nu vor fi I. COla ce va zugravi chipuri de OmenT ea
asa cumplite ce vor fi mal iosóre asa ca'n rusine si cu ocara asupra lor, c1 maT vratos
.chip de glume, atunce cela ce va fi facut acel cand le va pune la vre un loc sit vazg multl,
fel de scrisorl sit va certa dupit cum va fi voia sA sa cOrte ca i ceia laltl.
giudetulul, ce sit zice cum va fi i omul ace- ai. Céla ce va face Tasplins scrisoril ce-aug
sta ce au facut fine ca acelea si cum va fi si fost Scrisa la dans cu sudalmg si cu ocarg a-
cel suduit i ocartit, vor socoti dece au '1 vor supra luT si macar de n'are adgugi alte cu-
goni vor scrite den mosiea lul si'T vor lua vinte ce numal dére serie cum cate au scris-
tote bucatele domnesti, sau '1 vor trimite la samt tOte minciuni, nu'i yor folosi aceste sa
ocna sau va ramanea farg de cinste care lu póta scapa de certare ce sit va certa ea si
cru iaste mai rau de tote ea nu'l créde nima cela ce scrie carte cu ocarl ci sudalmg,
ce graiaste nice sa créde nicliurl mgrturiea vi. COla ce va vadi la giudet pre cela ce
lul nice iaste volnic sit dea al sau cal va vrea scrie carte cu ocarg asupra1 cuiva, acela va
nice sa fax& zapis cuiva nice sg mosneneasca lua dar de la giudet si'l va giudeca giudetul
ocina cuiva i alte ca acestea, sau iarasT pre cum sA cade si dupg cum va fi felul omuluT
until ca acela porte pre ulite prin tot trg- cel suduit sau in ce locil va fi suduit sau in
gul sau sit pat/ alias pecleapsa. dupt CUTtl va ce vreme.
fi voia giudetulul avand giudetul deapururea
putdre la lucrure ca aciastea sa certe i cu Prieina intAS
mórte. pentru care sti indeamnef giudetul de mar
g'. Cela ce va trimite, pre altul sa fact za. micfurected certairea, gla. na.
scrisori cu suclalmi si cu ocarT ea acelea asu-
pra cuiva, sau de va svAtui pre altul a sa a. Acmu sa spunem pricinele pentru carele-
fact acest lucru, sa sc. arte tocmal ca i cela sg indeamna giudetul de mai micsureazg
ce are fi facul el singur. certarea celuT vinovat, i tnthia pricina iaste
d. Cela ce va face scrisorT cu ocarT i cu inselaciunea, viclesugul pentru cgce gresala
sudalmI asupra cuiva vrand sa suvaiasca sit ce sit face cu Inselaciune si cu hiclesug iaste
zica cum 1-au indemnat cutareln, si acela i-au forte mare. iarit gresala ce sa face fax& de
dat svat de-au facut acest lucru, iara el den- inselgciune nu sa chiarna nice cum gresalg
tru sine n'are fi facut, nemica nu'l va folosi si numal ce sit cearta asa putin lucru numal
acestuia ce sa, vor cerfa amAndoT cu un fiat drept legea.
de certare. v. Dupa chipurile celora ce vor gresi ce
e. Cela ce va gasi Vre o scrisóre cu su- feal vor fi va cunoste giudetul, i va crede
dalml sau cu ocara asupra cuiva si de nit o de va.fi gresit cu insalaciune sau de nu va fi,
va sparge sau sa o arza ce o va arata priea- pentru ace cela ce au gresit de va fi vre un
tenilor sAT sau cui's1 va gasi, acesta sit va taran gros si prost sau yre un clic= mic de
certa ca si cela ce o va fi facut, aleggnd de o vast& sau vre o muiare atunce nu sa, va
va fi facut vre un om de cinste ci va fi scrisa chema sa fie gresit cu Inselaciune sau cu vre
cu dascalie mare dece o va tinea si sit va nil viclesug.
mira de acele cuvinte tocmite cu filosofie, Care grefiale sei chiamet feird de infelaciune..
iara nice acest lucru nu iaste ertat sal facg
de vrOme ce iaste scris acolo cuvinte rOle ca- g. Cand face nestine vre o gresala., si pen-
rele nu trebuesc sa sa. arateIntre OmenT. tru acea gresala nu dobAndeste ince o cinste,
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA VASIL& 1.13PII 59,
sau and va face de vre o frica sau de vre o iaste nigniea, i sA va da de vréme ce i pra-
zburdgciune atunce vom créde a au gresit vila dg invataturg cum gresala ce sA va face
fi inselaciune, 0 mat vrgtos and va pa- cu manic sg sA certe mat usor.
gubi sau va pi alla nevoie pentru acea gresala. v. Direptatea i jaloba vinovatulut pete sal
d. Cine va face vre un lucre de fatg de sprijineascg la nevoia let cand va gresi, cumu
.Vor vedea tott care lucre nu va da pravila sa s'are zice tatgl cande'sT va ggsi fata curvind
sg faca ce'l va sminti, nu sg chiamg sg fie fa- sau bgrbatul cAncle'st va ggsi muiarea fgand
cet gresalg. cu inselaciune. preacurvie cu altul pentru direaptg jale si die
e. Ce la ce va face gresala cu Invatatura la inimg durere de va omorg pre curvariu
mat marelut sae nu. sg chiamg sä fie facet si pre curva Inteacel ceas, putea-vor suvgi
gresalg cu Inselaciune. sg sg. certe mat petal.
s. Ce la ce va gre0 priatenului sae cel bun g. Ce la ce sA. va ingniea fiind indemnat de
nu sl chiamg sg fie facut gresalg cu inse- cuvintele altuia sau de lucrul let, i acesta in-
laciune tr'acea manic del va vatama intru ceva, mat
z. Ce la ce face gresala de nevoe indem- putin sg va certa ori cu ce vatamare 1-are
andul mesererea care are pre maim let, nu vatama decum 1-are yttgma cand nu'l are fi.-
sg ehiarna c'au gresit cu Insellciune. intaratat cu manic asupra let
d. CO' la ce va strica pacea ce au fost facet
Care grefialli ell chiamet cu ingeldciune. cu vrajmasul sae pentru mania si scgrba ce
n. Ce la eel invatat a -face rautatl, acesta s'au scgrbit pre dans, de sa va afla cg s'au
tote gresialele ce face sgmt cu inselaciune. mgniet i s'au sarbit pre direptate parte sg va
I. CO la ce face lucrert presprefire i dena, certa mat putin. iarg de sg va afla CA s'au
farg de obicéele crestinesti sg chiamg ca face scgrbit pentru un lucru putin atunce sg va .
gresale cu insglaciune. certa deplin.
I. CO la ce -va fi ispravnic vre unlit cucon e. Ort ce lucre ce sg face cu manic i cu Scar-
micsor de't va tinea bucatele pre urma si bg nul bun de nemicg, cg atgta iaste cum nu
dupg mórtea pgrintilor si de va lacomi sg ia s'are fi fost, alegand, nuinal can d sg va face mi-
ceva dentr'acele hucate far& de blagoslovenie lostenie, cg milostenia rgmgne in veci neclg-
si fara di ce s. vor da la vre o treahg pentru titg macar de s'are face si cu scarba, iarg. de va
nevoia acelul cucon, sg chiamg cg face grefi fost mania asa de mare cat sa sceta pre om
sala cc inselaciene. si den minte, atunce nice rnilostenia nu iaste-
al. CO la ce nu face la boeriea let dupg toc- drept nemicg ca si cum nu si s'are fi facet.
mélile i naravurlie ce-au fost mai de mult s. De are giurui nestine ore ce giureinta:
aceit boerit, ce face alte obicee dupg voia sa, sg facg, ce sg zice sh nu sg insere sau sg da-
acela sA chiama cg greséste cu inselaciune. ruiasca cuiva vre un lucre sau sg sg postea-
vi. CO la ce face silg cuiva s. facg vre un scg sau i altg fie ce giuruinta dere face, de
lucre farg voia lel acela sg chiama cg face vréme ce giuruinta va fi fost cu manic nu
gresalg cu inselaciene. iaste dator cela ce-au giuruit sg fereasa a-
gl. CO la ce are putia face vre o gresalg de cest lucre macar de-are giurui si cu giurg-
feta .0 la yedére, iarg el face acia gresalg pre mgnt.
ascuns sg nul vazg ninne, acesta face gresalg z, De s'are desparti nestine de femeia sa
cu inselaciene, alegand de va avea cuvant a intru manic si intru scgra, sau de sg va le-
grai sA zicg c'au facet pentru cutare lucre. pada de fecioru'sl si'l va scote den tote oci-
di. Pre ascuns sg chiamg i sg facn vre un nele let, sau de s'are face cglugar, sau de
lucre care lucru nul spun celuia eel s'ar ca- s'are vinde casa sau viea sau satul i mal pre
dea sal stie. scurt dere face ce va face in manic, nice cum
ei. CO la ce va vatama forte rale pre cineva sg nu sg prinzg in sama, cern nu sere fi fost
sau del va face altg nevoe mare, sa chiamg nemica
sa fie facet acel lucre cu inselaciune i nti va n. Aforisenia ce sg face eu mgnie numat
putea t.g suvaiaseg. sg zica. curn nit 1-au va- aceia sa prinde in sarng i iaste forte rea
tam at cc inselAciune. cumplita, asijdere i alte ort fie ce blgstgm.
si. CO la ce va asculta si"va face vre o gre- f. Care giudet de va fi mgnios i va. giu-
sala pre cuvantel altuia, aeesta nu sg chiamg deca pre cineva si de va isprgvi in vre un
cg greseste cu InsalAciune, alegand de va fi chip acea giudecatg, nu sg cade sg fie desg-
fost acela ce i-au zis vre o muiare. vArsit plane vor trece 30 zile.
Pentru a doa prieinA I. Cela ce va fi }Area de manic si de va
face vre o gresalg intr'acea manie, iarg dupg
ce miefureard giudetul certarea celui vice sg va. dezmgnia va zice cA ce-am facet de-
za. novat. gla. nv. arn i gresit bine-arn facet, sau i alt cuvant
a. A doó pricing caria indeamng pre giu- asemenea aeestuia, nepgrandul nice un rgu
det a. mat micsureaze certarea celut vinovat ace au gresit. acesta sa va certa pentru acea-
www.dacoromanica.ro
.03 ISAVILA VAS1LE VERB
greal i nu va putea uvàI sa zica c'au fest pi mintea, iara de vrOme ce va fi el cu toate
ungnios. batranotele i cu barba alba si de va fi W-
ai. Ce la ce va zice a de manie au fAcut hat 0 bun si intreg la simtiri 0 la minte, a-
vre o gresalg, nu'l va crécle giudettfl, ce tre- tunce de va gresi sa va certa ca §i un Omar.
lue s arate acest luau cu mgrturie afuneni n. La gresialele ce sa arta cu banl, sg,
de credintg. arta tocma i eel Man ca i cel dinar.
I. Macar ca eel bratani la o samg de gre-
Pentra a treia prieinA siale sa arta mal putin, iara. drept acOia tot
>ve pvigialte eel vinovat .set sti certe ma pu- nu poate fi ca M nu sa arte on at de putin.
tin de cunru'i sd code dupd grefakt ce Certarea celor tineri
za. a fi fticut. gla. ng. 1. Ceia ce saint mai mid de Ice (25) de at,
a. A treia pricing, ce Indeamng, pre giu- mai putin sa. vor certa la tote gresaele.
det sa, mai anicsureze certarea celui vinovat ai. Cuconii de tot si cu totul sa, iartg orT
iaste vrasta, pentru ace pre batrilni si pre ce gresele ae gresi.
cuconil eel nu de vrasta pre acestia mai pu- Certarea cuconilor.
timi'l ceart g. pravila, iarg drept aceia pentru
sil sg. intgleag g. bine firea i tocmeala pravi- vi. Caril mi vor fi de ingsura varstel, a-
leT trebue sà spunem bine pre amgnuntul ceia de vor i gre0, mat putin sa vor certa,
macar cg slant el destoinici cii amageasa
ingltimea i pogorgrea vrastel omenesti cum
sa cade pentru sl intelegem i pravila maipre toti cu lucrurile lor.
bine, ce sS. zice care vasta sg, chiamg cucon gi. CeT gra de, vasta mai putin M vor
0 care tangr In mama de vräst i carele certa la t6te pacatele tele trup601, i acia-
iaste mic i carele batran. sta sg. Intelege and le lipseste puting vréme
v. Cucon sa. chiarna pang al septelea an sd vile la mdsura vrastel, ce M zice M le
de vast& Velar In masura de vastg. sa vile mintea In cap, a de le va lipsi vréme
chiamg parte Mrbateasc . de la 10 al i ju- malt& pang. a veni la inasuravrastel atunce nu
mAtate pang la di (14) ai, iarit partea fame- sd vor certa nice cum ; cum au fost oare unde
easel de la f (9) a! si jumgtate pan g. la vi un cucon carele mainte pang. a sal inplia f. (9)
(12) at. al ingrose pre manica ce'l apleca ; i de a-
g. Aceasta sa Intelege and rgutatea ti- ceasta nu iaste a sa milera, a multi cuconT
nerflor nu va trOce pre vrasta ler, pentru cg. s'au aflat de micsorT atata de tarT la fire a au
de vor fi tinerii forte mai pang mainte de i putut lucra ca i eel maxi barbati cum mgrtu-
(10) ai i giumglate, atunce sg, vor socoti mai riséste de acest lucru i santul Ieronim,
.sus de Ice (25) de al ; cum au fest dare and scriind intr'o istorie catra un preot de 1-au
un cucon, cum scrie sft, Grigorie dvoeslov, chemat Vitaliie, cum au fost Solomon de un-
cum pentru dése si multe i infricosate blg- sprazece al and au ngscut pre fiTo-sau pre
stiarni i hule ce facia and era numaT de e Rovoam, i pentru Ahav zice cum i acesta
(5) al, 11 apucarg diavolil den mgnule, parin- de vi (12) at au fost cand au ngscut pre filo-
'tilos lui si perirg cu dans ; sau ca i alt cu- sau Ezechiia ; lard drept acea aciastà pravila
con ce era de e (5) al si giomittate, dece pen- iaste deplin i adevarata cum cel maT mid si
tru hlastamile i Ocarile cefAcea parintilor sit fang de vrasta ä cearta mai putin la tete pg-
suparase tott cetatOniT Rgmului i s'au scu- catele trupestI si de sa vor inpreuna cu ji-
flat cu top de 1-au ucis. dovca, sau cu alt copil parte barbatesca, sau
d. Mic sit chiama, pana In Ice (25) de aT, pi cu vre o ruda, caria sa chiama mestecare de
decolea Inainte sa chiamg mare, sa pita face sange.
tot lucrul. di. Ina 0 la greselele ale marl, ce sa zice
e. Ratan sa chiamg den n (50) de al pang, la ucidere, mai putin sg, ceartg ceia ce nu
in o (70) de aT. saint Ina de mgsura vrastei.
s. Batranii ancrfac o gresalg pentru a- eL Cel fang de vast& de vor face ban! al
ria Invata pravila s sit cérte trupéste, acesta calpuzanT, nu M. vor certa cu toate certgrile
sl arta, maT putin d.e cat eel Omar, asisdere dupa cum Invata pravila, iarg numal dupa
pi laitete greselele sa cart& mal putin, ale- voia giudetuluT, insa nu cu mOrte.
zand de va fi gresala ce va face batranul densi. La ucider6 ce fac cuconil an desine giu-
tru gres6lele ce sa arta cu morte, ce sg zice and, iau o certare foarte micsora, cum au
cumu'l ucideria, pentru ace cS. atunce verT fost ace! doT cucont canal givandu'slcu giva-
bg.tran verl tangr i sl va tgia capul fgra nice reale sale s'au maniiat unul pte altuf si 1-au
de o socotintg cumul va fi vrasta. lovit cu cutitasul eel de condee i 1-au gion-
z. Mai putin sa vor certa eel irgtanT nu ghiat de 1-au omorat, i pentru certaria 1-au
a3entru all& ce pentru ce Ii s'a inputinea. Mu- izgonit denteacel sat, unde au lost flat morte,
gele i putéria simtirilor i li a Inputineza cu invataturg ca acé4a sa nu sä mat intorca
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VASILE Ll3Pd 61k
la acel loc pAng nu va face pace cji pgrinpI g. Omul eel bat dere sudui, dere huli, dere
cuconulul celul ucis. face 0 giurgmgnt mincinos i dere strica ii
zi. Cel nu de vastg si la furtusag mal pu- pacea ce va fi flcut cu vrAjmasul sgu, deapu
Pn st vor certa, dere fura si den lontru den rurea suvgiaste i scapg. 0 a ceartg tot maT
beséria. puPn dnpg voia giudetulul i mai vatos vi-
ni. De va fi nestine mi de vas* 0 de va nul ce va fi Mut vgzindu'l limpede i frumos
face vre o gresalg, i pentru ace va fi mic de la fat& 0 mole 0 dulce la gustare dere fi si
vastg sg' va certa pupntel, iarg el de vréme intelept nestine tot sg amggeste pArgndul ca
ce nu va fi de vastg va face iarg's1 athia gre- nu sg va inbata.
calk atunce s va certa mal mult cleat céia d. CAnd s va inbata nqtine cu inselficiune,
dentgl, iarg tot nu cu moarte, macar dere 0 mai vrgtos and va mestersugui cine-va oil
certa pravila pentru aceia gresalg cu morte. inbete, atunce ori ce va gresi nu numal va su-
.
fi. OrI care flrg de vastg va face vre o vgi pentru sg scape ce nu 0 sg va certa nice .
gresard 0 de nu'l vor pgrg la giodet pga sa at de putin.
va face mal mare, atunce giodetul nu'l va e. Mal putin sä va certa omul cel bat,
certa dupg vrasta ce va fi avAnd atunce, ce and va fi pre omorgt de betie de at and
dupg vrgsta ce va fi avut atunce and au fg- are fi numal In vreme, a atunce s. chiamg.
cut gresalg. c. nusti nemicg ce face, iarg cgnd sg va cu-
k. Dere vrea de n.'are- vrea giodetul, iaste neste ca coP prea bat. 0 de va gresi, sa va
datorio sä micsureze certaria celul mic and certa mal mult iarg tot nu cum are fi treaz.
va gresi, sä o micsureze dupg voia lul, pen- s. Batul ce va face vre o gresalg, 0'0 va...
tru ace c. toate giodétele feresc acest lucra, cup:50e lucrul a de tote orl and sa Inbatg
ce sg zice micsuraria certgril. iaste reu la; betie si sa sadeasce i sg bate
Cum sd micfurdzei certaria celwia ce nal cu top, acela sg sg certe deplin ca si cum are-
de vrdstd. fi gresit In trezie si dup cum spun pravilele
cidupg gresala ce va face, pentru ace sg
ka. De vréme ce cel Ma de vrAstg ce face cade cine'cI cuneste firea ca iaste zlobiv la
gresalg va fi de optsprezece al ingrgAndt a- betie sau sa nu'sT bea vin nice cum sau sg.
tunce sg'l bage in hiarg si In temnita pang bea puPn sg nu a Inbete.
In alga samg de vréme, iarg de va fi de z. Cela ce sa va inbata In dedins ca sg.
di (14) al si gresala ce va face a ceartg. ca si petg suvli la gresala ce va gresi pentru sg sä
pre bgrbatiI ce'I mare, ce s zice cu inoarte, cede mal putin, acela nice dangerg nu va
cumu'l intgl furtusagul sau sodomia. atunce'l sapa ci sa va certa deplin.
va bate pren tot trAgul 0'1 va inchide in tern- n. COluia e1T va pgrea bine dupg betie-
nita cu obede in picioare ; iarg de va fi maT cgce au fgcut vre o gresalil Inbatandu-se ia,
sus de di (14) al, 0 nu va agiunge Ong la ra'sTc i Igudan du-se ziand bine am flat de am
ke (25), 0 gresala ce va face iaste de cap, a- fgcut asa, acesta nu sa va certa putin ce
tunce iarg'TI sg va bate pren trag gi'l vor tri- tocma i deplin dupg cum va fi scriind pra-
mite la ocng. yila.
ky. Cel nu de vrgstg de sg va ggsi ca iaste f. Céla oe va zice giudetuld cg am fost bat
eretic, sau de s'are prileji sd ucigg pre tatg- and am facut aceastg gresalg, giudetul nu'l
au sau pre inmAsa, atunce nu va putia scgpa va crede, drept aceia trebue sa arate cu mAr-
cu vrgsta, ce sfl va certa ca i un mare, cum turiI care rarturil sá marturiseasa cum 1-au
au fost angrul cela ce otrgyi pre tatg-sgu de vgzut band Inteacea zi i cum au fost borand
vréme ce nu era Ina nice de hi al 0'1 tgiarg 0 au fost Maud tete nebuniele betil i alte
capul In cetatea RAmulul. semne ca de om bat
Pentru a patra prieinA Pentru a eincea pricinA
ce micfurea.ed giudetul certarea celu za. ce micfureazd giudetui certarea. gla. no.
za. vinovat. gla, nd. a. A cincea pricing pentru care a Indeamng
a. A patra pricing ce indemng pre giudet giudetul a mai micsura certarea celul vinovat
sà micsureze certarea celul vinovat de cumu'I iaste aceasta, and mil omul cii tót. mintea
sg cade, iaste betia, de vreme ce dg. hp/Al- ce sa zice esit den fire'T nebun, de vréme ce.
turg pravila de zice cum Mita: gresala dere fi Invatg i pravila omul ce va fi denafarg de
cum are fi de mare 0 de sg. va face la vreme mint& macar ce gresalg are face nu sg va
de betie nu s'a'va certa deplin dupg cum spune certa.
pravila iarg numal dupg voia giudetulul. v. Nebunul i cel denafarg do minte de sg
v. Omul bat dere gresi tocma i spre chi- va intelepti and-va nu a va certa pentru,
pul domnulul tgrAI iarg'sI tot sg. va certa mal gresalele ce au fgcut la nebuniea ha.
putin. g. Cela ce'I cand 0 and nebun lug nu In.
www.dacoromanica.ro
.62 PHAVILA VASILE LUPO
tote zilele, cumu s'are ziee patru luni iaste v. Cand va fi un lucru cu cale sa s Arte
nebtrn i cincT, case innI iaste intelept, acesta carele '1 va face, iarg acel lucm de vréme ce
leal de va face vre o grecall in vrémea neva fi obiceiul loculul sa sa facg, atunce acela
buniel lul irn sg va certa, iarg. de va greci la ce'l va face nu sa va certa nice cum.
vrernea ce iaste intalept atunce sg va certa g. Giudetul giudecg cate o data ci in po-
tocmal dup g. cum scrie pravila ca i fie-cine, triva pravilel pentru acest obiceiu a loculul
iara de va fi lucrul inparechiat ore nebun au ci de multe on face cumu'I voia lul.
fost au. ha and au fgcut ace grecala, atunce d. Lucrurile ce sg. fac dupg cum iaste o-
stg In mintea giudetulul sg. cunOsca de pre biceiul loculul macar dere i fi Inprotiva fire
lucrurile ce vor fi fost pren pregiurul aceI si a pravilel, iara drept aceia tot nu va certa
grecéle. giudetul pre ceia ce fac acel obiceiu, macar
d. Céla ce va fi cuminte i va face vre o ca aicia'T arta 'besOrica, iarg lavtoroe Trips-
grea1 i pentr'aceia grecala s. va para la tvie va certa D-zgu cu mina de vac, pre catl
giudet gi giudecandul i grgind mgrturiele vor fare inprotiva D-zaestilor pravile lucrure
iarà el inteacel ceas va nebuni, atunce giude- fang lege.
tul 11 va certa cu bani sau cu dobitoc; iara de
va nebuni el dacg va ispravi giudetul pard si Pentru a q6ptea prieina
va vrea PVT dea i vre o certare pre trup, a- za. ce micfareazd certarea. gla. nz.
tunce de vreme ce pre nebun nu'l pot certa
trupecte va schimba certarea lul pre banl, p a. A septea pricing ce In miccureaza cer-
aceasta sg va face cand nu va mal fi nice o tarea celuT vinovat iaste multime de Ornenl
nedéjde d-a sg malinteleptirea eel nebun, iarg unde sg pornesc cu totil sa faca vre o Mutate,
Ie va fi nedejde sg sg intilepteasca atunce atunce giudetul nu pote sa aleagg eine au fa.-
giudetul /1 va pune la pazg *la sg va inte- cut räutatea, dupaceia rut p6te pre totT sal
lepti sal cérte. Nebunul de are ucide ci pre certe pentru unul i pentru ce c aceste sotil
tata-sau nu sg va certa nice num. multe sa fac in do6 fialurl, drept aceia trebue
sa Om cum one date saint 1npreunatl multl
Senmele nebunului. ai fac totl o grecela alta data samt
e. Cela ce s va face i sä va arata cum multl inpreunatl intruna i numal unul deh-
iaste nebun pentru s scape de certare, iarg trancil face o gresala, intr'aceia nirne nice
el nu iaste cU adevgrat nebun, acela sit va dentru sotiele luT n'au inteles nice I-au vazut
certa deplin dupg pravilg, iarg pentru sal cu- nice giudetul 'mite sal cunOsca, i inteaceastä
wise& giudetul au clOrg sa face au cu adevg- fapta saint do6 pravile; intaia pravila iaste
rat iaste nebun trebue sEL intrebe giudetul acesta :
multe intrnbarl ci In multe fealuri i cu multe v. Cand sanit necte ornenl multI strancl la
mectercugurl i sg intrebe ci pre vracl caril un loc i fac vre o grecala, drept acestá gre-
forte lesne vor cunocte de va fi nebun cu alft indeamna giudetul sa mal miccureze
adevarat. certarea dupa cum scrie pravila, i mal vra-
s. Cela ce va sfatui pre cel nebun sa facg tos grecala ce vor fi facut acel multl s. cérta
vre o grecalg sau sit agiute, cumu s'are zice dupg pravila cu morte atunce acijdere sa in-
sal dea sabiea gól a. ci aratandu'l pre cine-va deamna giudetul sa mal miccureze certarea
sg'l ucigg, nu va putea suvai acesta pentru ce pentru sa nu omora pre multi drept o gre-
au fost el nebun ci au fg.cut grecala pentru sg card.
nu sg certe dupg pravila cela c&1 va fi g. and sa va prilejiAn mijlocul a multi
svatuit. de vor fi unil dentrancil mal Tapete, cumu
z. Cel nebun macar ea nu sg va certa la s'are zice ispravnicl, atunce la unil ca aceia
nebuniele MI de va face vre o grecalg. iarg tot nu va micsura giudetul ceitarea aceil grecale
nu sl cade sit slobozascg, de tot sa inble pentru cel multi pentru ace ca, fie la ce gresala
pre drumurl slobod, ce sä alba pazg, sa fie ceia ce saint capete dupit pravile sä cearta
pre laugh omenil sal pang sä va intilepti. deapururea deplin, nurnal ce inmiccureaza
certarea celor ce saint top intr'un chip de vi-
A fésea prieinit novatl ci nice unul dentrancil nu iaste mare
sau mic.
ce micfureard giudetal certarea celai d. A cloO pravila zice, cand sg va tämpla den-
za. vinovat. gla. ns. tre nicte Omenl multi sa grecascg unul den-
a. A cesea pricing carea indeamng pre gi- tranciI, i atunce nice aceia nice giudetul p6te
det sl mal miccureze certarea celul vinovat sa stie carele au facut grecala atunce pre totl
de cum invata pravila, iaste obiceiul locului sa. 'I slobozosca. de Vita' certarea trupeascg ai
dupg care obicéiu eine va greci nu sa va sa, vor certa numal cu banI, cumu s'are zice de
certa nice cum, cum dau invatatura to daspre o ferestrg a unef case unde au fost strancT
,calil tocminduse totT inteun cuvant. nicte omenl multI s'au aruncat o piatrg s'au
www.dacoromanica.ro
MANILA. VASILE LUPII 63
ucis pre un om ce-au fost trecand pre u- de mOrte, atunce cel mai mare sit va certa ca
litg i acestia ce sgmt m cask nu 0iu eine sa. un u,cigatoriu cu mOrte iara. dupg
fi aruncat acea piatrg, cum nu póte sg fie in- voia giudetului i dupg rane ce vor fi facut
tr'alt chip ce unul dentrgn01 au aruncat pia- fie carele, 111sd i atunce sa cade sd fOrte cer
tra si el nu va spune, atunce toti sg fie slo- cetéze 'giudetul pre rnanuntul in ce parte de
bozi i numal cu ban! sg s cOrte. tru p. au ranit fie'qf carele de dgnsl, pentru
e. Cand vor fi intrlo casg niste Omeni multi cgce macar de n'are f fled toti rane de mOrte
lacuitori i sg va gasi intre c1áni1 unul ucis alegand fgrg de cel maT mare, iarg drept a-
vor arata sOmnele cum sal fie ucis unul ceia mai mult sd va certa cela ce va fi lovit
dentrgn0T iarg nu, multi de vréme ce sa va in piept de cgt cela ce va fi lovit inteun de-
afla cg are numal o rang iarg nu mai multe, get, si mai mult sg va certa cela ce au facut
iara nu sa. sti carele dentru (Faust sä fie facut rang de i-au scos sufietul de cat ceia-l-alti,
acéstä ucidere, atunce vor fi toti slohozi de dece on catl vor fi fgeuti rune de mOrte toti
certarea uciderel, numal ce sg. vor certa dupg sg vor pmord, iard cel taltT sg sg cOrte dupg
voia giudetului si nu sa va certa nice unul cu voia giudetului.
raOrte, asijdere dére avea cat de mule rane al. and sd va ucide nestine de multi si
eel ucis macar dére fi atatea de multe precgt giudetul nu va sti carele denteacel multi 1-au
omenT vor fi intr'aceia casg i sg nu stie nime ucis, atunce toti sa, vor certa cu hani sari)"
eine sa. i le fie fgcut acelui ucis, atunce toil vor sc6te den mosie sau la ocng.
vor fi slohozl de mórte numal ce sä vor certa vi. POte giudetul sg muncOscg pre cela
dupg. voia giudetuldf. sau pre ceia ce vor avea niscare sOrnne ca
s. Cana sg. va prileji sl alba price niste 6- acelea cum sa fie ucis aceia pre cel mort, ma-
meni i vor sari top cu armele asupra unuia car dere fi smomit 0 pre altil pre multi in-
ei'l vor omorg cu multe rane iarg sa. nu fie teaceasta ucidere. asijdere de va arunca
nice aice lucrul de fata Ore cine 1-au ranit si nestine vre o piatra den vre o cash' unde vor
eine nu 1-au atunce toti sg vor certa dupg fi Omeni multi 0 va ucide pre cine-va. nu'l
voia giudetthui; iard de sg va cunóste caril va munci pre tog giudetul nice'l va putea sa!I
I-au rgnit i caril nu I-au, atunce nciggtoril muncéscg pentru sa stie carele iaste dentru
sa vor omorg iarg ceia lati ce le-au fost agiu- totl cela ce au aruncat piatra. iarg de va fi
toriu sà vor certa dupg voia giudetului, iarg /tare cum-va dentru acesti multi, de sg vor
de nu'l vor fi agiutat ce numal fiind acole de ggsi vre unii caril sg aibg niscare sOmne cum
fa vor fi sled ei cu arme atunce acestiea acestia ad a aruncat piatra, acela sau acestiea
nu sg vor certa. numal ce va munci giudetul 5d spue cum
z. Niste 6meni multi vor ucide pre vre u- va fi cu adevgrat.
nul cu rane de m6rte carele una dentranse
singurg putea, sal onaóra, iarg sa nu sa. pót Pentru a opta pricint
.adevgra la giudet carele 1-au omorgt, atunce za. ce micoreazd giudetul certarea. gl.a. nu.
pentru cgce sgmt multi nu sg va omora nice
unul iarg sa vor certa chip& voia giudetului. a. A opta pricing carea indeamg giudetul
n. Cana vckr ucide multi pre unul cc rane sg inmicsuréze certarea celui vinovat la gre-
nu de mórte, )sar,e lucru una dentr'acele nu sala ce au fgcut, iaste ascultarea carea, va
Pare fi putut omorg ce tote impreung 1-au o- face nestine'pre Domnul OAT sau pre stgpinul
morgt, i giudetul nu §-tie carele'l va fi fgcut carele'l va sluji, si cum zice cartea cea veche
rana cea de mórte, numal ce sg, adeverOste la vtorif mem, zi (17) capete, cela ce 1w sg
lucrul cum 1-au u.cis totl inpreung, atunce va pleca, ce sg zice ce nu va asculta de giu-
pentru multimea sd vor certa top dupg voia detul ce-au ales D-zeu, cu mOrte voiu sa,
giudetului. mOrg, macar cg acest cuvant a scripturel cel
f. Cel ucis de multi de va avea i rane vechl zice asa, iarg sg intelege pentru bald-
multe i dentr'aceste unele saint de mOrte al- tatura giudetului celuea ce giudecg pre lOge di
tele nu saint de mórte iarg sa, nu pad giude- pre d-zeestile pravile si pre pravilele celea ce
tul s. adevereze eine i-au fgcut rant]. cea de sgmt dupg fire, pentru cace carele nu sg va
mOrt j eine i-au facut cele-l-alte ce nu's de pleca sub taxies, invataturei lOgei i giudetuhri
mOrte, Ounce pentru multimea toti sa vor nu sg va certa cut mOrte pre direptate i dupg
certa dupa voia giudetulul, iarg de va cunoste pravila.
,giudetul pre ceia ce au fault ranele cele de Y. Cadesg sg. asculte si sg sd piece hoiari-
mOrte, if va certa ca pre niste uciggtorl, iard nulul 0 mai rnarelul ngroduluf Incg cgrad va
ceia ce n'au'facut rane de morte va certal da invgtaturg spre lucrurile care le vor fi mar-
giudetul dupa cumul va fi voia luT. turtsite de pravilele cele inpgrgte0T sau de o-
i. Mai marele ce va fi cap intre multe sotil bicOiele locului sau de singurg firea omenea-
0 de va fi Molt rana de mórte celul ucis si scl, care lucru sg inteleage and va inbla ne-
ceig.-1-aqt sotiele sg'l fie vatamat cu rane nu stine pre aceia ascultare puting vatgmare
www.dacoromanica.ro
64 PRAVIL A VAS1LH LIIPU
va face spre de'apr6pele sau, iara de vréine nice iaste dator acesta s cercetéze tocmala
ce cu acésta ascultare ce va face nestine'spre aceia diréptal au cu asupreall, alegand de s'a
mal marele-sau, ce s zice spre domnu-sau, va pune in protiva cel vinovat de va zice
inbland de tote pre voea lul, va gresi i va cum aceasta lége nu'l bu ng. de nemica de
vatama forte xnult pre de aprópele fie's1 cul, vréme ce s'au Malt de un giudet strain si
atunce nu sa cade ascultatorul sä fereasca a- cum nu i s'aii cazut sa legiuiasca el gresara
ceasta ascultare. ca acésta, cumu s'are zice starostea de Ca-
g. Cela ce va ucide pre cineva find trimis menita n'au putut prinde pre im vinovat la
de boiarinul saborulul, ce sa zice de cel mal mänule lul, au facut lége sa fie izgonit den
mare a gloatelor, póte suvai stt nu sa arta tote cetatile ate samt sub ohlastiea Kraiu-
dupa cum scrie pravila, care lucru sit inte- lul Lesesc i asa au ispravit cum de va In-
16ge inteacesta chip candiu'1 va trimite eel capea in manule vre unul scaun craesc ca
Mal mare, 11 va ingrozi va zice ca de nu sa alba al taia capul i asa au dat stire pre
va omorâ el pre acela giudetul va omorâ pre la tote cetatile taral Lesestl, MIA vinovatul
dans, si mal vratos mal marele gloatelor Va s'au prilejit de s'au prins la maim starostel
fi deprins a omora pre uniT ca aceia ce nu'l de Liov, dace avand starostea la maim lul is-
vor asculta, iara de vréme ce nu'l va ingrozi prava celuia staroste de Camenita cum ori
mal marele glótelor i sa nu'l zic a. asa ca. de unde'l vor princle sa'l tae capul acmu póte
nu'l va omora va muri el In locul 1111 si Inca intr'acela ceas fara nice de o certare ce pre
and nu va fi Invatat a omorã pre ceia ce nu'l giudetul celuea sal tae capul, iara de va fi
asculta, atunce cela ce va face uciclerea nu giudetul acestuia stramb acesta ce i-au taiat
va putea suvai s zica ca 1-au manat mai capul nu sa va certa nice cum, alegand cand
marele sau, ce sit va certa dupa cum scrie va zice vinovatul acelul staroste de Liov ce
pravila. treaba are starostea de Camenita cu mine
d. Rugamintea domnilor iaste ca si cum sau ce puternicul asupra mea anal tae ca-
are ingrozi pre nestine. pul, de vréme ce eu nu samt leah ce saint
e. OrT care muiare de frica si de sill ce'l franc si ornul cela ce 1-am ucisiaste den tara
va face domnul sä va pleca i va face pre franciasca, si 1-am ucis la Franta, dece ce
voia lul, aceia nu sa va certa nice cum. treaba are starostea de Camanita cu gresalele
8. Un giudecatoriu de la un trag, ce sa ce sa fac In téra franceasca, dece atunce acel
zice un diregatoriu, nu iaste dator s'a asculte staroste 11 va tinea la inchisóre i va scrie la.
pre domnul tail! sa munceasca sau sá span- craiul Lesesc ce vor putea alege pentru acest
zure pre nestine cunoscand el ca nu'l vMo- lucru i dupa cum va rani respuns de acolo,
vat si iaste lucrul cu asupreala aceia munca asa va ocrami.
sau aceia m6rte, ce mat bine'l iaste lui WO f. Patriarhul de va scrie la vre un poslus-
lase scaunul cel de giudet ce tine, de cat sa. nic al sea si de'l va zice sa faca cutare Meru,
sa place invataturel dornnu-sau cea cu asu- iark de nu ver face de greu te aforisesc, i a-
preala, iara de nu sa indura sa fad. parasire cast lucru ce'T zicl sa faca iaste cu napaste si
scaunulal sat' trebue säscrie s. dea stire dom- cu asupreala, atunce acest poslusnic nu iaste.
nu-sail de aceia tocmeala ce i-au poruncit datoriu asculte pre Patriarhul Ttice afo-
cum iaste lucru cu napaste i s socoteasca risenia lul iara sa cade sa'l dea stire cu seri-
sä mai cercetéze i dupa acésta sa astepte s6re cum iaste napaste i sa face asupreala
respuns, iara giudetul de va respunde si al pre invatatura ea i au dat si dupaceia sti as-
doilea rand si de va zice de nu ver asculta tepte raspuns.
tn stiT sau sa. face cumut dau invatatura sa 1. Giudetul cel mirenesc s cade sa isprl-
numal cerd alt lucru sau alta vina, sau de va veasch i sa savarsasca o lége ce va fi legiuit
zice si'nteacest chip cetitam scrisórea ce ne giudetul beséricel de'l va 'Area ca au legiuit
al trimes si am. inteles de tot iara drept aceia dirept, Inca p6te i acesta giudet mirenesc
sa facl cum fam dat invatatura Intealt chip sa cercetéze toctnala cti marturil sa pot/
sa nu fie, atunc t de va asculta de invatatura cun6ste legea ce-au legiuit 0-Le fi de sa'T.facà
mal marelul sau va putea suvai si nu sa va sfarsit ce sti zice certare au cu mórte, au in-
certa dupa pravile pentru gresala ce va fi fa- -Walt chip, alegand numal de va fi tocmala
cut pentru ascultare. pentru erése, pentru cà atunce giudetul eel
z. Cand va zice giudetul cutaie lucru 1-am mirenesc nu mai cerceteaza nemica ce a-
facia p«..ntra ca mi-au dat invatatura domnu tunce orT Ce fiat de eretic 11 vor da de la
mieu carele iaste mal mare pre o Ora nu'l giudetul beséricel 11 va orftorâ Wa de nemi-
vom crede acest cuvant, numal trebue sa a- ca alta Ingaduinta Si fara nice de o intre-
rate acea Invatatura a cehil domn, Ku cu mar- bare cutin au fost tocmala.
furl au cu scrisor6 de maim D-lul taral. ai. Oamenir ceT doimiesti, ce sa zice arma-
n. Un giudet ce va ispravi si ia svrasi 16- Sil i armasei i altf ca dansl, cand vor munci
gea altuT giude aiim eparhil, nu sa va certa cand vor spanzura sau vor taia capul cuiva,,
www.dacoromanica.ro
PRANILA VASME LIIPU 66
pi altg ce vor face cu invatatura domnului t6.- lul sau de nu va fi, alegand de va fi gresala
MI, dére fi invatatura domnulul la aratare spre D-zeesca pravila sau spre pravila cea de
sg. vazatotl ca iaste cu asuprea1 i cu mare fire, cace c atunce grosimea ml nemicá nu'l
napaste, acestiea nice (IA na.óra nu sa vor certa va folosi nice va suvai sa scape de certare.
nice cum nice drept un lacru.
Di. Plugaril i alp lucratorl de vor ara in Pentra a zécea pricinA
pamant strain sau de vor culége in vie cu in-
vatatura cuiva candle va fi zis ca iaste a lul nu za. ce inmicfureazti certarea. gla. x.
so vor certanice cum, alegand atunce &rid vor a. A zécea pricina. care indeamna pre giudet
ti lueratoril ea nu iaste aceluia ce i-au pus sa mai miccur4e certarea vinovatutul iaste
sa lucreze acolea acel pamant sau alt ce va somnul, de vréme ce multi s'au gasit de au
fi, sau alegand and i-are pune s seacere facut multe i minunate lucrurI In somn si
Inca fiind crud sau s. stranga alte poame in- daca sa destepta nu tinea minte nemica ce au
tr'acesta chip, sau cand le-are zice sa mute vre Mut, cum au fost o data unul de-au fost dor-
un hotar den locul säu,. sau unde'l vor pune mind la besérica lul st. Venedict la tara Iran-
sfl lucréze 01 vor socoti órrienl cu arme, sau césca si au fost esit den beséricd adormit de
and le vor zice sa. lueréze nóptea, ce sa zice au umblat doó mile de loc i acolea au gasit
sä fure. pentru cace Ca atunce deapururea sa pre un copil si 1-au ucis de au murit ne a-
vor certa si nu vor putea suvai. vand nice un lucru cu dans nice 1-au stiut
gL Feciorul ce va face vre o gresala pre nice 1-au cunoscut p1 iarl'pl asa adormit s'au
invatatura tatane-san sau a mäne-sa, sau mu- Intors i s'au dus de-au intrat in besérica iara
iarea pre invatatura barbatulul sau, sau robul demineata n'au stiut nemica esit-au afara an
pre invatatura domnu-sau, nu sa vor certa nu au esit ; alta data iarasl au fost intr'un o-
nice cum de va fi gresala micsóra, iara de va ras ce s'au chemat Piz= unul de aceia ca-
fi gresala mare atunce sa vor certa, insa nu rele de multe ori ecia ruipten den casd'sl cu
deplin cum scrie pravila, ce dupa voia giu- arme i Incungiura tragul tot cantand si ea-
detulul. ra'sl dormind sa Intorcea de vinea acasa si
nu sa mal destepta, si de multe on prieatenil
Pentru a noa prichn . lul daca't gasea inbland pre drum 11 destepta
ce inmicfureazti qiuderul certarea celur si'l intorcea desteptat la casa lul den carea
za. vinovat. gla. nf. esisa dormind ; sau cum au fost o muiare ca-
rea sa scula noptea de'sl framanta panea i o
a. Anoapnicinfi, pentru carea sa in deamna punea de o invalea c o gata de tot numal sa
giudetul sa mai micsuréze certarea celul vi- o bage in cuptor si eara'sI adormita sä ducea
novat de cum cearta pravilele, iaste nepu- de sa eulca In patu's1 si dimineata nu stiea
tinta i slabiciunea firel, pentru care mal pu- eine i-au tocmit asa panea si asa deapuru-
tin sa vor certa muiarile de cat barbatil la real parea cal fac aceasta vecinele ei drept
greséle ce vor face. sa nada cu &Lisa ; si altl multi s'au aflat ca
v. Muiarea sa v a certa mal putin de cat acestiea, dece penteaceia s'au facut aciaste
bärbatul and in casa el sa vor face haul ràl pravile.
calpuzani, sau cand va cumpara ceva vre un T. Acest fa de binenl dormind In somn de
lucru eftin pentru sal vanza mal scump, sau
cand va sparge carte domneasca si Inca si de vor bate sau vor rani sau vor ucide pre ci-
neva nu sa vor certa dupä pravila, ce dupd
sa va mesteca in tocmala ereticilor, sau la voia giudetulul, de vréme ce si somnul sa a-
giuramant minciunos, iara canti va gresi la semana cu mortea, iar a. denafara de aceasta
lucruft ce sa fao inprotiva D-zeestel pravile sa cade sa alba giudetul mita la gresélele ce
si a pravilel firel omenestl atunce nu sà va saint den fire.
certa muiarea maI putin ce tocma ca si bar-
batul. g. Un om cu fameia sa dormind intr'un
g. Taranul cel gros perte suvai s u sä alternut vor Inpresura'sl pruncul infra sine
eérte ales and va fi marturie cuiva si de va el vor omora, acesta lucru nu sa va chema
grai cuvinte fail de isprava i ffir cale de c'au facut el den mintea lor cea rea, ce le-au
sa va cunócte lucrul ca graiaste de prostimia fost gresala, de vréme ce si giudetul deapu-
lul, iara de va grai de invatatura lul cea rea rurea créde cum parintil mal bine'sl socotesc
atunce sa va certa tocmal ca i alaltl. asis- fecioril de cat singurl pre sine, sau malca nu
dere 0 la alte la tote gresélele ee va face ta- sa va chema sa'sl pótá ulta pre fiu-seu fiin-
ranul cel gros de va face de grosimea lul mal dul den manuntaele el, drept aceia nu sa vor
putin sä va certa iara de va face den rauta- certa dupa pravila ca niste ucigatorl, iara
tea si fealul lul cel ratt atunce sa va certa pentru nesocotinta lor s vor certa dupa voia
tocmal ca i alalti i acésta iaste in puterea giudetuluI.
giudetulig sal giudece de va fi de grosimea d. Céla ce va gresi dormind sa va certa
www.dacoromanica.ro
66 PRAVILA YAS1LE LOKI
dupg pravilg., insg and se va face cg derme vreme iarg nu sa nice spanzura in lard ca a-
iara el cu adevärat va fi decteptat. lalti facatorl rat nice sa intapa, ce drept a-
e. Ce la ce va greci clormind ci dad sg va cestea drept tote li O. tae capetele, nice pre
dectepta nu sa va cal ce au facut, ce inca va ulitg pren -trag nu- sa perta unil ca acectia.
zice bine am facut de am facut aca in somn, v. Cand cearta giudetul sau pravila pre
acesta sg va certa dupg pravila ci nu va pu- cineva ciu ban!, tocma sO. cearta Boiarinul ca
tea sa Oavaiaseas ci eel sarac.
s. Cand va dormi nectine, i d,e va merge g. Certarea cea trupasca ce da pravila pen-
s. faea vre' d rautate-sau dc va 'vatama re tru grecale dere fi cat de miccora aceia cer-
cineva, pete delalalt sal twig& pentru s. scape tare dace. sO. va da vre unul boiarin sO. chiamg
dendintea lul cJl viatg si nu sa va eérta, care prea mare de cat cand s'are da fie-cul de cel
luerh s. intelégd and' nu I'm putea intealt mal mid, ci iara'cl vine lucrul unul drept alt
chip se scape 1eil 'nrantile Ilil ce nunial eel cat are fi de mica certarea ce va fi cu banl la
cautä sal uciga. vre un qm de cectl mai mid c proctl la acec-
tiea iaste mai mare de cat s'are da la un boia-
Pen trn a un-sprA-zhea pricinA rip, drept aceia pravila schimba certarea cea
za. cc va micfuraviudepal pertarea. gla. xa. trupeasca cu ban! and iaste vre un boiarin
si'l eearta eu certare de bani, laza de iaste
a. A uh spre-iecea lidding cc mal inmic- yre un om de gios i miccor i sarac sO. va
cureaza giudetul eertarea caul vinovat, iaste certa cu certare trupasea.
dragostea, de vréme ce dragostea asamang d. Ia grecale ca acelea ce saint la pravila
cu betiea acijderea i ch nebumea V iña1 vra- mai marl sa dau boiarilor de cat saracilor ci
tos iaste ci mai rea chinuire ae tat acelea de mal mult sOi vor certa boiaril de cat eel mai
cat -tete, drept aceia t'ati facut aceasta pra- mid ci mai saraci, cum s'are zice de sa v.:1 a-
vill. fla vre un hoiarin hjcleari unuT dornn i hain
T. Céla ce face vre o grecall flind indem- targi V de s'arq arata intr'acesta chip ci u-
nat de draeoste, mai putin sá va certa de nul di, eel mai mid, mal mult s'are certa cel
cum spume pravila. mai mare boiarin de cat cel mai mic ci om
g. Céla ce va 11 bifuit de dragoste gide va mai de gios, acijdere ci omul cel mal de gios
tampirta vre 6 fatä mergand pre drum ci o de'l vor prinde la razbol viu 11 vor taia capul
Va saruta nu sa va certa nice cum, cum au iar de vor prinde vre n boiarin 11 vor span-
facut un muncitor de la Athina ce 1-au che- zura.
mat o Pisistratos. carele au zis muerii's1 can- e. Grecalele ce fac rucine boiaril boiarilor
du'l indemna sa nu fie intr'alt chip ce sa o- mai mult sa cearte, boiarli de cat cel mai mid
mere: pre cela ce att sarutat pre o fate. feeidel si &pent mai de gios, cum s'are zice la gre-
a lor margand pre drum, zicandul acest cu- cala botrieLse. vs, certa mat vault boiarinul
vant, cum de vreme ce pre ceia ce ne iubesc de cat. cel mal miccor.
ci ne saruta tu.zicl sg.'1 omoram, dara Inca ce s. La. grecalele ce invata pravila bird, cu.-
invataturg ver da se. facem celora ce ne vor mu'l hainiea c viclecugul cand hiclenecte pre
ura ci ne vor fi cu vrajmgcie. domnu-sau, sO. va, spanzura. i boiarinul ea
d. Orl care nmiare pentru multg dragoste si cel mai prost, iara furcile boiarinulul sg
ce va avea catra ibovnicuI el va primi in fae mal inalte de cat acelul mai mic,
casa el furtucagul ce va fi el furat, mai pu- z. Cand va rnarturisi nectine minciunl sau
tin sa va certa de cum jaste scris la pra- Va f eretic i cand nu var. asculta de domnu-
vita. &au ci la lucrul ce'l vor ,sudui pre inparatul
e. Dragostea cuvelacte precurvia ci räpi- sau pre1dommil loculul, intr'un chip sa vor
tul fiatel ci alte grecele ca acestea, ce sg zice certa i boiaril ci cel maT procti.
and are pune searl la ferestri sg. se. sue sa R. Cela ce va face o grecala nadajduind cg,
intre la ibovnicä'cl, i alte ca acestea . nu sg ya certa pentru ace jaste hoiarin, ctm
de va fi scos cuvant sg fie inteles eineva cum
Peatru a 1va-sprI-z4ea pricinA sa fie zis acest cuvant ci cum sa, fie facut a,
ce innticfurecad giudetul cer- ceasta grecala cu acesta gand, atunce boiarj-
za. t fare& gla. xy. nul sO. va certa de tocma cu cel mal sarac.I.
f. Clnd za ya, cadea unuI boiarin, pentru
a. A doa-spra-zeeea pricing ce indeamna grecala ce-au facut\sa,'I trimita la ocna sau
pre giudet sa. imhiecureze certarea celul `vino- sg'l bata pren trag sau pits, certare se, pata,
vat de cum semi pravilele, iaste ruda cea a- iarg giudetul, ca pre pn boiarin va certal cu
leasa, 'ce se. Zice Boeriea, de vreme ce nice eel banl aceasta se: face odata sau de doe. orie
de rude. bung nice boiariI nice feci.oril ler se. iard a treia. Ora de'l vor mai prinde pre bo-
vor certa au caterga sau cu ocna, ce pentru. iarin &and *AV acea grecala atunce sg. va
acesta sg vor goni den mqiee. ict cata-va certa toema pa V eel mic ci om mal prost.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VASILR IMPU 67
1. La certgrile celea ce cla pravila dupa face milostenie feciorilor lul si pre fans Inca
voia giudetulut la acelea pete giucletul S. mat vor certa mat iosor ore ce putin lucru pentru
Imputineze certarea boiarinulal, iarl la celea acel bine ce i s'au nemerit.
certarl ce de fatA invatg. legea i pravila cer-
tarea cum va fi, nu 'mite giudetul sa certe mat Pentru a patra-spre-zóce pricing
putin pre boiarin de at pre cel mat m7ic si za. ce micfureazd giude,tul certarea gla. xd.
mat de gios om.
ai. Pentru precurvie tocma sa cearta bola- a. SchimbAndu'st nestine firea i viata cea
rinul ca i cel mal mic. rea ce-au fost avAnd i plectindu-se atre
D-zeu, indeamng pre giudet del mat micsw
Pentru a trei-spre-z6cea pricing reaz 4. certarea de cum spune pravila pentru
za. ce micrtreszet giudetul certareal gla. x.g. gresala ce-au Meat, drept aceia s'au fAcut a-.
cesta pravill.
a. Guidetul, sa indeamna sa mat micsureke T. Jidovul de va face o gresalA i dup'aceia va
certarea celut vinovat pentru iscusirea si des- verd spre credintA crestineascit i sit va bo-
tolniciea lut, cumu s'are zice de vreme ce ne- teza sau nu sA va certa nice cum sau sit va
'stifle va Oi vre un mestersug ca acela frumos certa mat putin pentru aceia greala de cum
si scump i atat sal stie de bine at sA nu a invatg pravila, i acest lucru stA cu total fa
afle altul asemenea lul, atuike acesta de va voia giudetulut sA'l cOrte sau sit nu'l certe ver
face vre o gresall, mat putin sit va Certa; cum malt ver putin.
au fost odatit un sinetariu bun carele pentru g. Jidovul ce s'au botezat de va fi luat ce-
uciderea ce fAcuse nu 1-au omorAt, ce 1-au is- va's1 cat de putin certare pentru gresala ce au,
gonit den local lut i den mosiea luT, si ea- gresit Ina mainte de botez, atunce giudetul
rA'sfla vreme de este 1-awadus, acesta se; face nice intr'un chip nu va putea 021 certe cum
and sa va arata mestersugul hit de fats. de spune pravila.
vor vedia tott carele va fi taturor de treabl d. Jidovul daa sA va boteza dere fi Meat
gi gresala lul trebue sit nu fie hainft cumva cAte pacate i scrAnavil, pentru darul botezu-
mosia sa sau a: fie fost Mbar de drum pen- lot tete sit vor curAti j va Tananea cum are
tru cape atunce nice tin tnestersug met va ft nAscut adoe óra, atunce pete sA fie si preot
tolosi. fare; nice de o sminteall.
t. CAnd fi fAcut nestine air bine Mare e. Toate aceastea vor fi and sg, va face si
loculut aceluia unde locuiaste care bine a a crestinul cAlugar.
pomeneascA deapururea, dup'aceia de a va
prileji sit facA vr'o gresalA, atunce giudetul Pen tru a cincia-sprd-zéce pricing
pentru acel bine ce sit pomeneste va certal
mat putin de cum a cade, alegAnd and va fi za. ce micfureazti certarea. gla. Xe.
acel bine ce au fAcut loculul lucru putin iarl
.gresala lat va fi mare atunce acel bine ce-au a. Giudetul sA Indemn1 a mat micsura cer-
fAcut nu'I va fi drept nernich. tarea celul vinovat de cum spune pravila and
g. Bine le ce va face nestine locului i mo- cel vinovat iaste surd sau mut, de vreme ce
sid lat, au el, au moOl 14 it va folog ca sit unia de acestia iaste ca si un prune micsor
'sa certe mat putin sau a nu si sA cede nice si ca unul de at fara minte nebun.
cum la gresala e va fi Meat, i aceasta pete v. Sandal O mutul cAndu'T va fi mintea In-
fi and a fi trecut vreme Mull& de and va treaga i deplin i va putia cu mahAitul sit a-
fi Mout acel bine pAnA and au cant gresala, rate fieste arida fire'st, i vrearas, atunce sit
pentru ace de a va face acel bine In vremea va certa tocma ci i alalti; altt dascalt zic
,ce sa va face stgresala atunce acel bine nu't cum mutul sit a certe mat putin pentru ace
Ira folosi nemica ca i and nu s'are fi fost mArturia ce face mutul cu mithititul pOte sit
dere, fi cht de mare, ce sit chiamg cit va mat fie si cu gresalti, alegAnd acest mut si surd
micsura óre ce, cum-u s'are zice furl 6re cine de va Oi scrie si sit citeasa pentru ace cit
.de la un boiarin u seer* CU banI l ggaste atunce giudetul Ii va intreba cu scrisere si el
acolo In lAuntru niste cArtT hiclene." carele va rAspunde iarA cu scrisere, i atunce pete
scriea la niste vasmist sit -vië cu este s ia sA'l i munceascA pentru sit spue ai si'l certe
cel loc, i daa le-au gAsit-le-au aratat dom4 clap& pravilA.
nulut acelul loc, i .s'au pazit de-au ocrAmit
cum au stiut acel lucru, acesta cu adevArat Pentru a §ésia-sprc-zéce pricing
mate bine au Meat acelut Ibc iarl tia 1-au za. ce inmicfureazd certarea. gla. xs.
facut ea seat bun si 'ea gAnd bun cum sit cad%
sä sA faa liinele, ce i-au yen& acesta bine a. Cana va pitrit tatal pre fiu-sau cel tru-
mare den furtasagul luT l drept ami d. ca. un pesc la giudet pentru vre o gresalA ce va fi
fur a va certa, iarA mat marit acehd loc vor fAcut, atunce i sit va face mil/ giudetulul CII
www.dacoromanica.ro
68 PRA:VILA VABILE LUPII
va rnicsui a dertarea ce i s'are cadea dupä gre-, vita cea de milostivire ce numal pravila cea .
sala lul cum scrie pravila. de certare cumplita. pentru &ace s pu cumva
T. Feciorul ce are fi fugit i i s'are fi facut ceara mita nice tattil nice feciorul de la giu-
legea dup a. vine lul, unclel vor gsi acolea dete, ce cum au fost numal o data s'au pri-
sal faeä merte, iara tatil-seu de'l va prinde lejit aceSt fel de giudete.
si sal dea giudetuluT, giudetul va mal mic- Pentru mitt ce hiclenesc i calcd cinul cel
sura certarea lul, ce sä zice nal va omora ingeresc ce s zice ctilugetresc, ce st rice
ce'l va certa Intea. lt chip. pentru ceia ce'fi leaptield calu-
g. De va fi feciorul fugit pentru dice va z a. gdriea. gla. xz.
fi gresit inprotiva inparatiel sau a domniel
au facut pagubä ca aceia tarn, pre acesta del a. Hic lean, si vrajmas cinulul calugdrese
va prinde tata-sau i de'l va trimete la giu- sa cbiamd cela ce s'au facia calugdr si nu de.
det atunce mal putin sa va certa de la giudet tot, ce numal ce-au fost inbracat hainele si
de cat de 1-are prinde omul domnesc, dup'aceia va lepada rasele si ad va face ia-
d. De vreme ce sere prinde nestine feciord's1 mirean.
T. CO la ce va eci den mandstire Card de
rul i l'are duce de l'are da pre mane giude'-
014 nu &ace (lora iaste om bun. ce pentru voia si stirea egumenulul si de sa va fi In-
cace sa teme s nu'l cumva prinzanmenil cel bracatin alte hain9 mirenestl va fi ascuns
domnestl, atunce Inca s. va certa mat putin potcapocul i chemelavha i alte ca aceste,
de cum sa cade si de cum invata pravilele atesta sa chiamd hiclean ci hain cinulul si
pentru acea gresalit. obrazulul calugaresc.
e. Ace la ce's1 va da feciorul lul pre mama g. Calugaritele ce vor esi din mandstire,
giudetuluI ca pre un vinovat, dere fi tata-sau si vor Inbla prin lume far& stirea `Vladicu lut
si jidov tot mal putin sa va certa. loculul aceluea, si acestea stint ca i calu.
s. Asijdere i feciorul de ye, da pre tatä- garil.
sau la giudet ca pre un vinovat ca sa sa certe d. la ce's1 leaphda haine calugarestl,
dupá gresala, atunce mat putin s va certa. vrand sa suvaiasea sa, zica cd Inbla pentra
z. Inma de'sI va da feciorul sau fata la Invataturd ca un hiclean sd sa aforisiasca.
giudet ca pre piste vinovatl, mal pqn va e. Popa si diaconul de sa vor insura dupa
certal giudetul, iara nu'I va slobozi de tot. ce le vor muri fOrneile samt ca si ceia ce lea-,
n. Aceastea tete ce-am zis pentru darea pada ealugariea si fac prepus cum sa fie ere-
tata-lul pre fecior si feciorul pre tata-sau tici, drept aceia trebue sa sd cerceteze, dece
iaste adevarata i neclatitä dupg pravilele In- de va fi crezand cum are putere preutul sau
paratestl i dupä cum scriu totl dascalil toc- diaconul sd sd ins Ore atunce ca pre un eretie
mindu-se tett inteun cuvant fara nice de o sal certe, iard de nu va avea acesta gand sa
price si carele au fost si mai prost i mat mic va pedepsi numal ca i cela ce leapadd cd-
nemica nu s'au pus in, protiva acestora nice lugariia, i Mast de'sT va lepada muiarea ci
unele de cate am zis, iari drept aceia acesta va pleca iard's1 la beseriel sal legiuiascd cu
dare de tata pre fecior sau fecior pre tata blandete ci cu mild, care lucru de nu va face
nu s'au prilejit nice danaora sa fie acest M- de bung voia lul atunce c cu sila ci fara de
cru sá dea tata pre fecior i fecior pre tata voia hit va sal facd beserica pig vor baga in
/Ana la vremea until dascal mare si tocmito- temnita sau 'I vor Inchide intr'o mandstire de
riu de pravile, numele tut era Farinascu ca- va cedea Intru toLd viata lul.
rele au straits tote pravilele cele Inparatesti s. Calugarul de nu's1 va purta nnantiea In
si Inca sa ispiti i SI nevoi cu invatatura ca chelie's1 sau cand va merge la feredeu sau
aceia sa cunOsca care pravile i obicee sit sosi'ntealt loc ascuns, nu sa va certa nice ad
cotesc la oblastiele crestinestl In Wtd lumea, va chema ca cela ce leapada hainele calu-
acest dascal au fost dupa Hristos afen (1589) garestl.
de al si pang Intfacesta vreme nu s'au prile- z. Cele ce va scOte den mandstire pre vre
jit nice dandOrd vind pi fapta ca acesta ad sd unul di ciea ce cearca sd sd feed calugar, a-
legiuiascd la giudet. ce sa zice tatal sa's1 dea celuia capul sd i ad tae.
feciorul ca pre un vinovat la giudet, numal la n. CO la ce va indemna pre altul sa lepede
Po Ionia sub oblastiea Pape de Ram ce-au dat rasele, capul sd i sa tae.
asa un tatd pre fecioruV, care fecior au fost f. Cadesd in tOtd vremea al priimasca be-
izgonit den mosiea lul pentru ace era gresit serica pre cela ce va lepada calugariia, iard
Inparatiel, iard aicia nu al tinu In sama pra- cu adevarat nice danatora nu va putea fi egu-
vile cea de milostivire pentru sa certe mal men , alegand candul va blagoslovi Patriarhul.
putin pre fecior pentru ce 1-au dat tata-sau, 1. Calugarul sau popa sau diaconul de sa.
ce cumplit dupa pravile l'au certat, pentru .va imbraca cu Mine mirenecti and va merge
ace gresala era sudalma pre Inparatie, pe un drum, nu 55. chiamd ca. au Iepadat ca-
giudetele la gresele ca aceste nu deschid pra- lugariia, nice ad va certa.
www.dacoromanica.ro
PRAYTLA VASILB LIIPU 69
AL Calugarul c va esi den madstire i va maT cu cuvantul iara agiutorul sa face si cu

la'cui la tad pentru sa's1 hraneasd lucrul, drept aceia nu 01 vor certa inteun chip
-nu sä chiama c sa leadda de calugArie dud svituitorul cu aglutatoriul,
xtu'l va putea hrani intealt chip si dud va fi e. Alta iaste sa svatuiasd nestine s sa
-cu voia mai marelul madstirel. fad gresala i .lta iaste sä trimita sa fad.,
vi. Ce la ce's1 va lasa cinul su i s5. va a- pentru &ace cela ce svatuiaste socotéste folo-
-pea de alt cin mal cu nevoe i mal cu grea sul celuia ce'l svatuélte, iarif cela ge trimite
petrec.ere nu sa va chema ca hicIeneste mesa fad gresala socotéste um-nal f olosul sàu
mastirea i besérica, cumu s'are zice dad sä ia-ä nu a celuia ce'l trimite, drept aceia giu-
va face calugarul schimnic sau stihastru in detul nu sa cade aT. socotOsca cuvintele dud
pustil. sa va face vre o gresala, penrtu ace cum
graiaste cu. cuvantul cela ce svatuiaste, asa
Tentru certarea celora ce s leapadd de cinul graiaste
ingeresc, ce sd rice ce'sr leapddel cdlugdriea, cur cuvantul i cela ce trimete, iara
za. ce certare U set va da. gla. xn. sa cade sa cercetéze la carele au ramas folo-
sul i dobanda ce-au venit de pre acea gre-
a. Ma ce va hideni cinul i obrazul ella- sari pentru sit pótit intelége carele iaste ade-
igaresc, ce sa zice va lepada caludriia, de nu Ararat i mai Intal vinovat.
va fi avand asupra lul cetite molitve de calm- s. Ind mai iaste un lucru 1ntre svatuitoriu
garie nu sa, va aforisi, iara de va fi purtand si intre trimitatoriu. pentru ce cela ce svatu-
hainele, ce s zice rasele cu molitve, atunce éste nu ramane dator celuia ce 1-au svatuit,
sal aforisésd si de va sta un an intr'acea a- iarit cela ce trimite pre altul sa fad gresala
lorisenie si nu sa va Tntórce did madstire ramane dator lu1, ce sa zice celuia ce'l tri-
atunce face prepus 01 fie eretic, drept aceia mite.
s5. sä cercetéze i sal muncésd si se'l cérte z. Mal mare lucru iaste sa trimit1 pre eine-
ca preun eretic i ramane i fara cinste Ya sa fad gresala de cat sal svatuestl sa
cela eel va strica ceva nu'l va putea pad la fad.
.giudet nice i sa prinde márturiea unde gra- n. Pri céla ce'l vor cleveti c'au trimis pre
iaste, ce iarks1 s aforiséste si de va sta cu altul sit faca o gresala iara el de va arata
pizma intr'acea aforisenie sal dea la giudetul cum mu 1-au trimis iara numal ce 1-au svatuit
cel mirenesc sal cérte. sa facit acest lucru, sa fie slobod de para ce
v. Cand sà va pocai cela ce va fi lepadat 1-au clevetit intal si de certare.
.calugariea i de'l va prmi vladicul sau egu- f. Céla ce va .zice cuiva vre unul priiatel
menul WI de va fi avut cinste de la besérica, sit uciga pre vre unul ce le va fi amandurora
-ce s. zice preotie, nu va putea sä sa mai a- vrajmas, atunce sa cade sa socoteasca i sa
puce de cinstea ceau avut &id numal cu cercetéze giudt.tul acest cuvant ce-au zis, svat
voia si cu blagoslovenia Patriarhulul. au fost au invatatura au cuvant de ascultare
g. Mtã averea celuia ce-au lepadat UAW- sa facit cumu'l va zice i fara de voia lul ao"
riia va dmänea la madstirea de la care sa zice se'l uciga, carele sit cunóste intea-
au fugit dud s'au lepadat calugariea. cesta chip de sit va afla acesta ce s'au indem,
Pr aTile impArAteTti nat a merge spre ucidere cum n'au facut nice
danaóra ucidere si nice atunce nu are fi fa-
peutry cela ce indeamnd 0 agiutd cuiva cut de nu 1-are fi indemnat acela, atunce sa
sau'l svdtuesc spre rdu, sau cdnd va tri- chiam5 ca i-au dat invatatura ce sa zice i-au
mite pre altul sd fadt vre o zis pasit sa uciz1 pre cutare om, el s'au dus
za. rdutate. gla. xf. 0 1-au ucis pre cuvantul acelut orn, iara de
a. Ce folos are ave nestine dud svatuia- sit va afla cum atesta 1-au vrut ncide Si fad
ste pre alt cine-va, sau'l agiutti, sau'l trimite de zisa i Indenmarea aceluia, atunce acel cu-
set fadi vre o ,radtate. vant au fost nuinal de 1-au svatult, iarit de
v. Cand va indemna nestine preAltut va fi izvod cum de nu 1-au vrit zice acela sau
intarata de'l ménie sau'l dascaléste de'l in-, 1-au Irrut ucide sau ba, atunce giudetul créde
vat& sa fad vre o raufate, acela s thiama ca 1-are fi ucis macar de nu i-are fi zis ne-
svätuitor dutatil. mica.
g. Agiuta nestine cuiva s fad gresala 1. Al &ilea samn pentru sit cuneikd gin-
dud da haul sau ómenl. sau naT, au acme, detul pre cela ce I-au trimis sa uciga pre-cela-
san sdirl sa fie de suit, sau alte lucrur1 de a- l-alt ore svatuitu'l-au. au zisu'l-au sa margit
ceia treaba pentru sa fad gresalk cum au so- sal ucigksi. far5. Arai& Id, care num iaste a-
cotit, si mal vratos agiuta dud merge el sin- cesta pentru sit cereetéze giudettil 1 sa cu,
gur cii capul sàu del sotie i singur en sine nOsca pre eel eudis caruia au fost rrtaT mare'
sa fad gresala Inpreunä uu celalalt. vrajmas, pentru ace de va fi fost ucigatoriu-
d. Multe fealur1 de svaturl saint si la agiu- lul atunce acea Indemnare au fost numal svat,
torin asijdere, de vréme ce svatul sit face nu-. iara.de va fi fost cel ucis ma1 mare vrftj
www.dacoromanica.ro
70 PRAV1LA v&sIus LIIP17
mas celuia ce I-au svatuit de cat celuia ce 1-au tote ce va pAgubi i va piarcie cola ce-au pAtit
ucis atunce ace Inclemnare au fost invg.taturg, raiz i aceasta va fi and acele pagube sA nor,
cum am zis mat sus, ce sá zice ascultg CUIT1 face tot pentru aceia gresald ce s'au fAcut cii
Zie i fd cum te inv4, pasg de'l acide &et svatul lul.
voia ta, eu voi da samg, aciasta si chiamg. 1. Céla cea satui pre altul sau'l va indemna .
frivatatura si pre acésta Invataturg au mars sA fure, sA va certa ca an fur, Insa, cu adeva.--
de 1-au ucis. rat cAnd n'are fi furat furul fang de svatul si
al. and nu va putea giudetul sg. cunóscg Indemnarea lul ; iarg de sg va afla cum acel
Intealt chip mat cu adevArat ace Inclemnare fur au fost Invatat si de altg data sg fure a-
svAtuire au fost InvAtAtura, atunce va munci tunce cela ce'l va fi svgtuit nu sg va certa.
pre svgtuitorul sg spue cu adevgrat i sA zicg ai. Cela ce va svatui sA sg. fad, furtusag
avgittitu'l-au au invAtatu'l-au sg. facg acea sg. fie dator acel lucru ce s'au farat sal dea
gresalg. sau sg'l plAtésca. stApAnulut a cal au fost ma
Ce certare vor lua ceia c svettuesc spre relu car de nu l'are fi furat el ce numal pentru
doe au svgtuit sg, sg facg acel furtusag ; aice
za. sa facet cineva. gia. o. sg, cade giudetulul sg socoteascg de'l va It
a. COa ce va svgtui pre altul sg. fad. vre o svgtuit acel svatnic ce sg. zice sg lure numal
gresalg, sg. va certa Cu aceia certare cum sg. va o suta de talerl larg el va fura do6 sute, si
cela ce va face gresala.
cert a. i dacg va fi asa atunce svatnicul nu va plati
v. Cine va Indemna sau va InvAta sau va mat mult de aceia sutg de talerI stApAnulul a.
svatui pre altul sg facg vre un lucru rau 0 cut vor fi fost bauil pe catg samg s va afla.
vr'o gresa1g, sg. va certa ca i cel vinovat ce ci. 1-au svgtuit.
va face gresalg. vi. CAnd va svatui nestine pre altul sg
g. Céla ce va arata cuiva folosul si do- facg vre o gresaa i el nu va face atunces
bAnda ce va avea dacg va face vre o gresall, curund, ce si. va lasa de va trace vréme mull&
si de'l va asculta acela i va face gresala a- pang, ya veni vréme de va face acel lucru, tot
cesta ce I-au SvAtuit, sa. chiming Svgtuitoriu intr'un chip sg vor certa svatnicul cii furul.
ispre rautate i sg Iva certm cum am zis. gi. Cuvintele céle de svat mat inult sa fig-
d. Ce la ce va Igada vre an lucru rgu i eu cuesc spre bine de cat spre rau si aceasta sg
gresalg i nestine auzind sg: va rani la Mima va face si sA va créde egad lntre svatuitort si
si nu al va. lasa pang nu'l va face acel lucru Intre pAguhas nu va fi fost nice o vrajba mat
acesta A chiamg sviatnic ram si sg va certa denainte vréme, pentru ace ca de vor fi a-
cum scti i mal sus. vut mat de mutt ande sine vrajbg atunct cu-
e. CAnd va Vorovi nestine cgtre altul siva vintele ale de svat mat mutt sa vor socoti
spline cam va sg facg o rgutate i cela 11 va spre ran de cat spre bine.
Tespuncle de'l va zice, bine va fi asa sg fact di. Céla ce va sfatuisg sa fad. vre o gre
sg nu MAbgvestl c sg fact acest lucru, a- sal& i gresala sg nu sa fad: atunce svatnicul
cela'l svItaiaste spre rgu, sg sg. eérte ca si a- nu sg. va Carta, i aceasta va fi &and gresala
cela ce va face acea gresala. va fi micsórg ; iara de va fi gresala mare,
S. Crthd. 4ra .zice nestine altuia ce va vrea cumu &are zice de hiclesug si de vatamare
sg ucigg pe eineva. de Ver vrea sg'l ucizi, u- spre targ saa spre domnie, atunce svOtnicul
cidel, ,acesta na sg el-dung svgluitor rgu nice Ba. va certa tocmal ca and s'are fi fault a-
sg va certa de \gime ce nu i-au zis ucide'l cel lucru desavArsit si sg. va certa ca si cela
ce ilau zis de ver Vred, sal udzI iata ce are fi fAcut acea gresa.16.
ca nu'l Indéinna, cdl lasg. l'n voia sa. ei. Céla ce va svgtui sa sAfaci. vie o gre-
z. Ceia ce vor fi Inteun gand i3u aceia ea, sale. si and si. va cai ce-au fault ci's1 va in
vor face o grela4 sg sg cede toV cu 0 car- tOrce svatul intealt chip, nu SA va certa insa;
tare si ceia C n'au fIcut ce pentru cgce au nu va putea fi numal cu atgta ce trebuiaste
lost intr'una toti, i aceasta V-£1. fi and va fi sal svatuiascA alt svat inprotiva celul dental)
fi gresala mare, cumu s'are zice cAnd are hi- si nice atAtk nu agiunge ce trebue sa adeve-
cleni domniea, sau local unde 1Acuiaste, sau reze acel svatnic cam nu va face acel om pre-
kit lucru ca acesta, lard de va fi lucru mai svatul lul cum 1-au fost svAtuit Intal, big. de
pith' gresala nu a. va certa cela ce nu face nu va putea sal facg sg sg parlsascg, decal)
ca cela ce face gresall. svat ce 1-au svAtuit Intal si. cade sA mgrturi-
n. Cela ce va da niscare lucrurl de carafe sascg de NA si. auzg mu1t1 vic1esugu1 ce au.
vor trebui celuia ce va sA fad. vre o gresall vrut si. fad., si Inca nu va fi destul nice de
sA va certa tocmal ca i céla ce au f Acut gre- i-are zice fereste-te de cutare lucru sg. nu'l
said, ver micA. ver mark faca ci. ver pap rgu, dup'aceia trebue SA arate
f. Céla ce va svAtui sd a fad. vre o gre- 0 omulul celuia ce va sA'l facg rAu si sal pg
said nu va lua numai acéia certare ce sA va gubasci. si sal spue anume i omul i numele
da vinovatului,rce Ina va plAti i pagubele lul sg, sa pgzesca, de dans, dace dad. va face
www.dacoromanica.ro
PRAVILA vAsrLz r.,trcr 7t
adeste tote a am zis maT sus nu aim certa banT, pentru s marga sg ucigg pre altul, sau
svetnicul Macar dere i face tela-l-alt grecala de va da sari sau final pentru sa faca veun
care 1-au fost svaluit; iarg de va lipsi vre una furtucag, sa: va certa ca un uciggtor c ca un
de acestea ce am zis i savaface i grecala, a- fur pentru ca sg chiamg sotie cu dancl.
tunce s va certa ca i tela ce va face grecala. v. i acesta va fi, and va da acestea. a-
si. Cala ce va daInvataturg i va zice nes- giutorul, ctiind cum le trebuesc sfl facg lucru
eta s facg cutare grecalg, ci dup'acel, va zice rgu, pentru ace a de va da acele lucrurT
sit nu fad., iarg el tot va face, acesta stat pentru alte tocmele }nine ci acela le va trebui
carte numal el singur, iarg cela ce 1-au lost spre alte lucrurT rele atunce sveatnicul nu
trimis intAT a 'nu sa. certe ci la acesta lucru sa va certa ca cel vinovat, ce mai de mile
nu mai trebuesc alte certgrl. on crede giudetul cum acelea ciniT s'au dat
zi. Cela ce va syMui pre altul s a in- pentru alte trebe iar g. nu a facg luerur1 ca a-
vrajbasa cu cineva i acela sä va Indemna cele rele.
dentru sine ci va merge sal ticigg, atunce g. i aceasta sa face depururea, la_ tete
sviatnicul nu a va certa ca un ucigatoriu, ce tocmelele.
a va certa dupa cum va fi voia giudettiluT. d. Cela ce'cl tva zgloji casa sa la om uci-
ni. Cela ce va svgtui pre nectine sa ucigg pre gator 'pentru sfl a puë alec acolo sa pazasca
Constantin, iara el va ucide pre len, atunce pre vrajmasul sau cand va trece sIt iasg Ina-
svetnicul nu sg va certa ca un ucigator. Intel sal ucigg, acesta sIt va certa ca c un
11. Cala ce va svatui pre altul s fad vre ucigator.
o grecalä ci el va face grecala dupg cum 1-au e. Cela ce va petrece pri céla ce va merge
1nva4at ci de s'are prileji sal iarte giudetul sa uciga pre Cineva sau sIt fad, altg rgutate,
s. nu'l certe peutru acia grecalg, atunce nice ci'l va petrence pentru sIt nul Invaluiasa ci-
svatnicul nu a va certa. neva mergand pre cale, sIt s, carte ca i eel
k. Cela ce va satui pre altul sg. ucigg vinovat, InsIt _and sa Ira afla de fag la Acel
pre nectine, iarg el nul va numal ucide ce lot uncle sg va face acea grecala sau and va
inca dentgi't va niunci ce sg zice H va tgia fi mars in dedioc drept la.cesta Jucru. pentra
nasul sau i va seete ochil tau Intr'alt chip 11 cace a del va petreace ca un priatel ci mar-
va sluti, dup'aceia'l va i otnorg, atunce gand sa va prileji intriacea grecala nu s va
sviatnicul nu sg va certa Intr'un chip cu vi- certa, sau de rare petrece pentru sg faca a-
novatul, de vreme ce vinovatul s cade s a cea grecala ci and s va fi facut nu a va fi
carte cu o make cumplitä iara sviatnicul nu- prilejit acolea de fatA acijdere nu s. va certa
maT eel vor taia capul. cIt giudetul mal crede cum sa nu'l fie petrecut
Siamenle cu carile 0 clau5ste vinovat4 cl pentru acea grecala iarg mal pre scut pentru
va fi gresit duptt, svatul fri agiutorul prietecugul de nu vor fi ci alte cemne ca ace-
za. ce'i va fi dat sviatnicul. gla. Oa. lea a facg pre giudet sa crea. cum ,pentru
grecalg l'au petrecut.
a. &Val anon iaste cum vinovatul au vrut 8. Cela ce va arata casa sae l.ItcasuF cuiva
face acea grecalá i fail de svatul ce i-au daft, uncle sl va fi ascuns vrNmacul cuivarpentru
and va fi ingrozindu'l pre cela ee 1-au vgra- sA'l ucigg, sau va stajui and va veni vraj-
mat Ina mainte de ce-au facut grecala. macul lul alt ucigg, acesta cdt sas certe tocma
ca c eel vinovat ci aqeasta v fi and ucigg-
v. Al doile amn, cum nu iaste facut a. gre-
cala eu svatul nemgrul ce singur vinovatul torul n'are fi ucis de nu ia-re fi aratat Atesta
va fi facut den voia luT ales and va fi tok casa sau de n'are fi stajuit, pentru ace, a
mainte de svat sg fie avut amandol vrajbg de vreme ce c fgra, de aciaatkare, fi fai.cut- a-
uciggtorul c i cu eel ucis. cesta grecala,rcela ceri-Eau mutat asa saw va
g. Al treile slum iaste cum 1-are fi ucis pi fi strajuit nu sa va pertaica acel uciggtor, ce
fgra de svatul nescul and Va fl Oland arme maT putin dupg voia giudetulul.
mainte de svgtuit. z. Cela-rce va tine pre t)ecdne qu cuminte
d. Al patrule anal iaste and mainte de ci'l va zahavilpentru sa vie mal aranct vaj-
svat va zice cab% cineva eu vol sä ucig pre macul lul sal ueigg, sIt sIt qérte ca i ucigg-
cutarele ci nu p6te fi Thtealt chip. torul, sau candul va abavi cu cuyinte sau
e. Al cincile slain iaste cAnd va face gre- cu alte ieectercuguri papg'T va curvi g1441 cu
gala tarziu, treand multg vreme dupg ce 1-au muiarea sIt va certa ca ci un precurvariu, in-
fost svAtuit, pentru cA atunce area cum au teacesta chip ci la alte grecale, i aceasta sIt
facut el grecala iarg nu pre Indemnarea va face and sa va afla cIt I-au abavit cu cu-
sveatniculul ce den singurg voea lul. vintele luT Indedins, pentru cIt de'l va fi zg-
Ce certare vor iva ceia ce agiutoresc pre bavit cu cuvinte farg nice de o Incelaciune ci
za. altul ed facd gresakt. gla. ov. sIt va prileji atunce de va nimeri vrajmacul
asupra luT ci'l va ucide atunce acela iu sa va
a. Cela ce va da altuia arme, sau caT, sau certa nice cum.
www.dacoromanica.ro
72 PIIAV1LA VASIL& LUPU
n. Ce la ce va pazi hainele celuia ce sä, va de-sf va fi numai tAmplat acolea si nu va fi

duce a uciga.' On . va veni, acela a a cérte stiut nemicf cum va sf a faa ucidere 0 ace
ca qi ucigAtorul. au venit el acolea nemia n'au fAcut, atunce
f. Ce la ce va duce niscare artl vre unul nu a va certa.
om find trimis de altul pentru Sf facf vre o v. Cela ce s va, gAsi Ia. un be de fatf cu
rfutate, si de va sti §i acesta ce pertA artile arme unde sf va tAmpla ucidere Sf va certa
de acest lucru ce vor sf faa Sf va certa ca al ca i ucigAtorul, saa de va fi mArs cu 1160-
cel vinovat. torul clupf ucidere de'l va fi fost sotie pnL
1. Atunce sf va certa cela ce va agiuta la la locacul lul, macar de n'are fi fAcut alta
vre o greaalf cu acestA certare ce sf va certa nernia, ace au fost acolo de fatal.
si vinovatul and a giutorul ce va da iaste pri- g. Cela ce va svAtui pre ucigator sit nu
cina aceil gresele, pentru a de s'are fi putut faa ucidere. Mt% and sf va afla acolo de fata,
face acea greaalf i fail de agiutorul aceluia, unde sf va face uciderea nu va nevoi dice va
atunce agiutAtorul nu s'ar certa cu certarea putea sal d ,spartf a nu, a facf ucidere, a-
vinovatultd, ce nu mai putin i pricina ce va cela sf sf certe tocma ca i cela ce yn fi IA-
da de va fi lucru mare §i cap, pentru cf de cut uciderea.
va fi mai micserf sf va certa mal putin, iarf Sernnele en carile set cundfte cel cu arme ce
de va da pricinf mare ca aceia fairf de care
n'are fi putut sf sf facL acea gresall atunce s'au prilejit acolo la svadd ore in Mims
au venit acolea an tdmplatu-s'au fdrd
sf va certa tocma ca i cel vinovat.
al. Nu iaste dator neatine sf sminteasa sit za. veaste. gla od.
nu a faa gresalf, nice a spue celuia ce vor a. De a va afla neatine acolea de NA cu
.521 facf nevoe. nice a sf pue in svadf pen- arme unde sf va face ucidere, i giudetul nu
tru cela ce vor sel faa pagubl, macar dere va putea aaa lesne sf cunósa in dedins au
putea sf sminteasa a nu a faa acea gre- venit au tAmplatu-s'au de s'au.nemerit acolea;
salf numal cu un glas, ce sf zice numal dere atunce sf cade a fie ingaduitor si cu waf si
striga i ina and are sminti a nu a faa sf crea cf s'au gdsit acolea de fatf neatiind
are fi 0 de binele lul si de nu o va smMti nu nemica a sf va face ucidere, drept aceia nice
sf va certa. cum nu a va certa acesta.
vi. Stfpfmil si tatAl si domnul i vlAdicul v. De sa'rva afla la giudet mal m tilt de do6
sfmt datorl in tot chipul sf nevoiasa Sf sernne sf sf arate cum acesta ce s'au gAsit a-
sminteasa fie ce greaalA a nu a cumva facf, colea la ucidere au fost venit in dédins a a-
and vor intelege cf vor sf faa vre unil de giute de va trebui, atunce'l Va certa ca pre
cel mal mid, cumu'l feciorul, sau sluga, sau un fur; iarf de nu sf va gasi semne nice cum,
alugarul, asijdere iarg2§1 alugfrul i sluga sag slohozeasa; iarel ale vor fi numal do6
§i feciorul i nfmitul samt datorl and vor semne. sf'l muncescal sf spue cu adevArat ;
intelége ci va sf a faa vre o gre§alit i vre MIA de va fi numaI un seam atunce safi dea
o rfutate asupra vlAdiculul sau doinnulut giurAmint sf mArturisescf cum va cti ci. iaste
sau asupra tatflul sau a stApAnului Sf spue mai cu adevArat.
a sf sminteasa sa, nu a faca, sau sill smin- g. 11n om cu arme and are putea face a
teasel 0 el singurl, ori in ce chip vor putea, lipsesa de la acel loc unde s'are face uci-
sf nevoiasa pentru a nu facf fie§ cine dupl derea si el nu va sd lipsésa atunce face
voia sa, i and va sti vr'unul de acestiea ce semn cum s'au gasit acolea de fata in dedins,
am zis mal sus cI. va sf sf faa vre o gre-
sall si de nu va spune sf va certa dupf voia
a d.sg.CAnd
arta ca un ucigator.
va fi nestine cu arme civa face
giudetulul. amn cum s'au tamplat la acea ucidere iarf
Care certare vor lua ceia ce sd vor gds./ acolea n'au venit in &dins, si Ina la acea vreme
de Mei unde sd'va ji felcdnd are o svadd va arata calm lipseste de la acel loc, tot sit
fiind cu arme qi s va tdmpla de sd ya face va certa de sf va afla cf acea ucidere s'au fa.-
Za. ucidere. gla. og. cut putintel mai apol dice au lipsit el si Inca
cand aT. va fi bucurat pentru ace sa va fl !A-
a. De sf va afla nestine de faf unde sé va cid acea ucidere.
face ucidere mai vrftos fiind cu arme trebue e. UcigAtoriul de va fi om strain. carele nu
Sf cerceteze giudetul au dolf pentru venirea va fi cunoscut nice dAnfOrA pre acel ena cu
acestuia sf va fi blanzit i sa, va fi spAriat cel arme ce s'au glsit acolea de fata la acea u-
ucis i a va fi lasat de'l vor fi ucis; de a a- cidere, atunce nu a va certa.
ft& acest lucru a fie tu adeyfrat, sf va certa a. Cela ce sf va prileji a vre o ucidere ii
tocma ca si cela ce va fi fAcut uciderea i mal fi cu arme si va nevoi si'l input& qi 4'1
vrAtos cfndu'l va fi stiut mal de mult cum faa aT. Sf inpace si claci nu ya putea, nu a
iaste ucigAtoriu i mal mult penteaceia sf va va certa nice cum.
.fi ingrozit dacI'l va. fi vfzut acole de fap, iarf z. CAnd sf a afla neqtine la v're o ucidere
www.dacoromanica.ro
MAMA VAS1LE LUPE! 73
fere arme, iare armele va fi dat la altul s i ucis se, nu se ivasa, sg s. cérte ca i uci-
le tie, pentru se. OM Suvai se zicg c'au fost getorul.
fire arme, atunce trebue sg cercetéze giude- f. Cala ce va priimi sad va ascunde lucru
tul de a va afla cum cela ce au tinut armefe de furat, de s& va gesi cum au stiut cg iaste
au stetut tot aprópe de dens a de'l vor trebui furtusag sg va certa dupg voia giudetuluI, iarg
se fie Indemeng a le apuca, atuncelvor certa de nu va fi stiut nu a va certa; iarg do va fi
ca pre un uciggtor; iarg, de se va afla cum lucrul Inperechiat, stiut-au au n'au stiut, a-
cela ce au tinut armele ai tetut departe; va tunce créde giudetul se nu fie stiut.
suvei si nu sg. va certa. 1. Ce la ce va läucla pri eel vinovat i de
n. arid se va prileji nestine cu arme se va zice bine-au Meat de-au fecut aceasta,dein
nimereasa la un loc dupg ce s va fi Ince- inveteture de va fi gresala ce-au fecut gre-
put svada i mat vatos and va veni dupe sale de céle mart ce stunt de cap sg va certa
ce se va fi Meat uciderea i dupg ce sg vor mat mull de cgt cel vinovat, i aceasta s. va
fi remit si el nu va fi nemice ie.nit la acea u- face and va fi leudat pri eel vinovat mainte
cidere sau se fie zervit ceva, atunce nu va ave di ce va fi recut gresala, pentru ace de'l va
nice o certare, sau iare'sl de va fi venitmal fi leudat dupá ce au fecut gresala s va certa
apol j va fi ceva mestecat i va fi zervit a- tocma ca c i cel vinovat, iare de nu va fi gre-
colo la acea ucidere, nu se va certa ca un u7 sala ce au fetid din céle mart ci de'l va lguda
cigetor, ce ateta silt va certa pre cat& zilrv i mainte de ce va fi fAcut gresala nu va lua
gresale va fi Meat, dupe voia giudetuluT. mat multg certare ce ca i cel vinovat.
Certarea ce vor lua ceta ce vor agiuta vinova- al. Céla ce se va giurui celul vinovat dupe
za. tuluf dupd ce va face grefakt. gla. oe. ce va face greala
s s agiute la ceva si del
va da ceva agiutor se va certa tozma ca si
a. Céla ce va petréce pri cel vinovat dupe eel rinovat.
ce va face great& pentru se'sl pet& amistui, i. Céla ce va petrece pri cel vinovat pen-
capul, sL va certa dupa voia giudetulul, Ina tru se; pótg scepa sau sal pótA ascunde unde-
nu ca cel vinovat; iare de'l va petréce pentru va sati sel face cale se. fug& sau si'ntr'alt chip
sA nu'l prinze ömeniI cel domnestI caril vor cumva sal agiutoreascä face prepus cum si
fi tnimit In &dins sal prina, atunce se va el iaste sotie cu dens la gresala ce a.0 Meat
certa cu morte. eel vinovat, drept aceia sal munceasa sà
v. Muiarea te's1 va agiuta herbatulul ce va spue cu direptul. Alegand de nu va fi agiu-
fi vinovat dupe, ce va fi ?lea gresall pentru tat atunce iittr'acel ceas, ce au acid rdutate
sa nu'l omóre, nu se va certa nice Intr'un ce mat tarziu prespre cete-va zile, saa ale-
chip. gand sg. se arate depre alte sernne cum acesta
g. Cela ce va petrece pre cela vinovat dupe. va fi stiut ori ce de ace gresale, sau aleggnd
ce va face gresale, si del va petrece putin de va fi fost rude. vinovatulul cela ce i-au a-
lucru panel va arata calea pita fi fare arme, giutat, drept aceia se. chiamg ce. i-au agiutat
nu sil va certa nice cum. pentru ce. i-au fost omul lul lane. nu i-au. fost
d. Cela ce va petrece pre ucigetor dupe ce sotie la gresale.
va face uciderea, nestiindu'l ce. ikste ueige-
tor nice cum au ucis atunce bateacea date, Certarca ce vor laa cela ce printesc in casele
nu se va certa nice cum. za. sale fart ti tl hart. gla. Os.
e. Cela ce va petrece pre vr'un vinovat a. Cela ce va ptiimi In casa tut fur sau tal-
dupg ce va face vre o reutate, se. va certa hariu cu lucrure de funtusag. st. va certa ea
ca i eel vinovat. macar cil zic o same. de si furul; iare de va priimi numal pre om sau
dascalI cum se. nu se certe ce numal dupe furtusagul numal asa singur, se. va certa dupe,
voia giudetulul, iarg de'l va fi petrecut Trial voia giudetulul.
terziu prespre ate-ra zile atunce nu se va T. Cela ce va priimi in casa sa telharl de
eerta. drum. ca pre un telhar se'l certe, cu mOrte.
s. Céla ce va sti pre nestine c'au acid vre g. Tot omul iaste dator dace va prinde
o rgutate si dupe. ce au recut acea reutate te.11iarul se'l dea pre mama giudetulul si de
i-au neinit calul au sau va fi dat se high' va sti testine pre vre un telhar undeva si de
se scape de certare, se. se. certe dupe voia nu'l va spune giudetulut si pre acela, sau de
giudetulul. va lua de la dens ceva bant sail alte luerurl
z. Cela ce va ascande fundl sad fie ce vi- i de'l va slobozi andu'l *a tinea legat acela
boyar dupe ce va fi recut vre o Mutate pen- se se cérte ca un telhar.
tru se nu'l prinze. pegnbasil sau Commit eel d. Cela ce va priimi In rasa lid What se
domnestl, sau d&l va da tale se filgit, se se va certa nu numal andu'l va priimi In ca-
certe dupg. voia giudetulul, macar ce. zie unit, ce Inca de'l va c i ascunde atilt va pe-
sit se certe ca j vinovatul, trece pi'l va fi sotie sit nu'I invaluiasa cineva,
n. Cela ce va ascunde trupul omulut ceful atunce sit va certa a si telharul; iarg .de'l va
Li
www.dacoromanica.ro
74 PRAVILA VARILR LOPE,
fi numal ascuns, atunce nu O. va certa ca un cade al sa thrte sau sL s. rdscumpere cu

talhariu, ce dupa voia giudetului. ucidere, alta acesta 1-au rugat si i-au zis sal
e. C6 la ce va priimi lucru de furtusag, ce faca rascumparare drept palma si drept pumn
sa zice numal furtusagu1, de va priimi de lara nu ucidere, i atunce namai singur cela
multe or! pentru dee va fi legat prietesug cu ce Va fi facut uciderea s va certa ca un u-
giuramant cu furul, acela furul sä fure iara. pigatoriu.
cela-l-alt s ascund. in casa sa, atunce ca 6. Cand nu sa vor putea alege cuvintele sa.
pre mi fur sal spanzure, fie cine are fi fie bar- sa stie putére i-au dat and 1-au trimis, au
bat fie muiare. invatatura, cum s'aru zice acea putére si a-
s. CO la ce va priimi ban! sau alte lucruri cea invatatura spre bine 1-au fost invatat au .
de furat de la vre un om slujitor sau foe- spre rau, atunce scrie sa sa mai creaza cum
Walt chip ce va fi avand pre mama sa ban! sa fie fost mai mult spre bine de cat spre rau.
domnesti sau alte lucruri, pre acesta '1 vor a. Céla ce va zice cad cineva : de veil sa
certa ca si pre un fur. ucizi pe cutarele ucidel, atunce nu sa chiama
z- CO la ce va priimi furtgag in casa luf ca. 1-au trimis el sal uciga, pentru cad asu-
de nu va ti, sa. nu sit cOrte. pra lui au lasat putérea sa. fad cumul Ara
11. Atunce sa va certa ca un fur cel ce va fi voia.
priimi lucru de furat in casa sa &and va lua Z. Céla ce va zice cuiva : pad de intreaba
ceva pentru s. ascunza sau sä dobandeasca pre Andrei de va vrea sal) zica sa mergl sa
ceva den tränse. ucizi pre Ion, i dad, va vrea el ucidel, a-
Ce ceriare va lua cela ce d putere fi tunce cela ce 1-au trimis si Andrei ei ucigato-
invdtatur a cuiva s margd set fact' vre o rul toti inteun chip sa vor certa ca niste 11-
rdutate cuiva. gla. oz. cigatori.

za. n. Céla ce'si va zice slugil : saL nu te vaz
a. Mud cla nestine putere altuia s marga inaintea ochilor mei 'Ana nu vol auzi ca at
sit fad. vre o gre$ala, acesta lucru sa face in facut ceva vre un lucru ca acela pentru sa'mi
multe chipurl pentru dee sà face si cu cu- poti rascumpara rautatea i rusinea ce ne-au
vinte de invätatud, cumu s'are zice invad facut cutarele, i atunce de va merge sluga
intr'acesta chip : pad s. ucizi pre cutare om $i'l va ucide trebue sa cérce giudetul ore ce
sau sä bati pre cutarele, inca. O. face acest lu- fOl de rautate i-au facut i cui au facut, slugil
cru ei cu cuvinte de srugaminte, cumu s'are au giupanu-sau, pentru sit saL stie caruia den-
zice : rogu-te sa scoV pre cutarele den cutar e tru ace! doi, sau de va fi fost vre o rautate
mesedre, sau alte ca adste. mare ca aceia sa fie lucrul in cumpana de
T. Cela ce va zice cuiva : de-as! avea ci- mórte, pentru ca de va fi fOst intealt chip
neva O. uciga pre cutarele forte i-ap mul- lucru de nemid, cum sa va certa sluga c'au
semi, sau de va zice: de-asi putea face in vre- ucis asa, sa va certa i cela ce 1-au trimis,
un chip sa. gasesc cineva vre un om sau i doi dece de va fi facut rautatea stapanului i va
s. uciga pre cutarele 1e-asi plati forte bine si fi lucrul putin $i de va fi i omul de gios si
Inca i-aet o darui, acesta da putére $.1 trimite miccor, atunce iaste samn cum i-au fost gaLn-
pre acel om sä fad. acea ucidere, drept aceia dul stapanului sa'l uciga cand s'au trimes
ca nfl ucigator s va certa. sluga, drept aceia inteun Chip saL va certa
g. Cela ce va zice catra- sluga'si sau ne.- sluga ce-au ucis ca i stapanul ce 1-au tri-
mit ce va fi : rusine i ocara i rautate ca a- mis ; iara de va fi facut acea rautate slugiI,
ceasta ce mi-au facut cutare om nu trebue sa atunce arata sémnele cum stapanu-sau can&
1itsam sa nu, ne rascumparam, acela s'au dat au trimes pe slugkn'au avut gaud cal va u-
putére s1ugie's1 cu aceste cuvinte pentru ea cide, ce s'au gandit ca. nurnal ce'l va sudui
va merge sluga: si sa va nevoi de va face acea sau i va face alta nevoe in protiva ce le va fi
gresala, drept aceia sa va certa pentru aces. facut si acela, drept aceia nu sa va certa sta-
gresalit eel va fi Malt sluga'l ca i and are fi panul cu mórte ca sluga ce va fi facut ucide-
facut el sangur. rea, ce d va certa dupa voia giudetului.
d. Cela eel va fi dat nectine o paha pres- f. Stapanul ce va da putére slugif0 sa u-
pre obraz sau un pumn, i de va zice catra ciga pre cineva c nu'l va auzi neme candu'l
cineva : cutarele m'au suduit i m'au batut va invata pentru ca'l va sopti la uréche, si el
tot prespre obraz si mi-au facut atata rusine, sa va duce c va ucide pre vrajmasu1 stapa-
dece te rog sa'ml räscumperl depre dans, sau nu-sau, aice trebue sa cercetéze acela giudet
alte cuvinte ca adste del va zice pentru intal and i-au dat ace putére sa mare. sa u-
sI pOta indemna si'l rascumpere, si acela ciga n'au auzit nime, a do6 cel ucis de'l va fi
si va scula ci'l va ucide, atunce cela ce 1-au, lost stapanu-sau cu vrajmacie de mórte a
Indemnat i 1.-au tdmis nti sa va certa ca un treia de va fi strajuit slugs. c va fi ucis omul
ucigatoriu, pentru dee c. drept o palma p Inteacea data cum si i-au zis stapinu-sau,.
drept un pumn ce va da nektine altuia. nu sa pentru dee ca atunce va créde giudetul cum
www.dacoromanica.ro
PRAVILL TASILi LIIPCI 75,
stapanul ari da putere slugif0 al ucigà si nul altuia, pentru ace de ---va sudui nestine
va certa pre stApAnul slugel ca i preun ucigh- pre tatal cul-v'a pentru nisoare lucrurl i fe-
toriu ; iarh de va lipsi vre -um den aceste ce ciorul sA va scula de'l va ucide pri cela ce
zisem mal sus, atunce ciede giudetul cum sh au suduit pre tata-seu pentru sA dobandeasch
nu'l fie dat sapanul putere Intr'acest chip acele lucrurl tatli-sAu si uciderea s'au facut
cum ca uciel, i nu'l va certa ca pre un pentru folosul tatane-sau atunce iaste Sabin
ucigatoriu ce numal dupà dim va fi voia giu- cum sa fie stiut i tata-shu, drept aceia i ta-
detuluT, i acesta s va face cand va da sta.- tAl i feciorul ca n;ste ucigatorT sA vor certa,
panul putere 0400 pre dscuns, ce s zice aceste tote sA Inteleg i pentru slugA spre sta.-
IT va sopti la ureches iara de'T va fi dat ace- pan i pentru rucla. spre rudal si pentru priatel
sta putere until ispravnic al sAu pentru sA urn- pentru priatel ; Inca de va afla CA feciorul la
ble sA. parascal la giudet pre acel vrajmas a uciderea celuia ce au suduit pre tata-seu va fi
luT i sa nevoiasca ornera, atunce sa in- facut cheltuiala, iaste samn cum 0 tatal si
telege lucrul ch i-au dat putére sh umble sal altiT au stiut de acea ucidere 0 drept aceia ca
facä rascumparare pentru rautatea ce'T va fi niste ucigatorl sh tor certa, Inca sa va
facut dupl. cum va alege giudetul, iara de certa 0.0.1 ca un ucigtitor cand va fi Inceput
sa va graiii 0'0 va rascumpara el signur, fara el a sudui Intal pre cela ce 1-au suduit sau
de giudet, ce sé zice 11 va ucide singur cu 1-au Intealt chip vAtArnat i feciorul luf 1-au
mana sa s va certa atunce ca i un uciga- ucis de-au murit pre suduitoriu, larh de nu
toriu. va fi tatM Inceput svada ce singur suduitorul.
1. Cela ce va zice slugil sale : ia't1 un toiag atunce sal va certa nurrial feciorul, asijdere
si sh nu mal vil la aceasta casa pan a. nu'mf vor fi i eel laltf ; cand va acide feciorul pre
vel face rascumpärare pentru rusinea ce mi- cela ce va fi suduit pre tatal-seu i de'l va pA-
au facut cutarele, sau si cu alte cuvinte del rea eau th.tane-sau iaste samn cum n'au fost
va grai st'l pea. Mclean:la spre rascumparare, cu voia luI uciderea, iara. de sA va bucura 0.-
0 Inca mal vratos cAndu'l va zice de multe 01 pentru dice au ucis feciorul luf pri cela ce
on as1 ia toiagul. atunce sluga de va merge 1-au suduit atunce iaste samn cum sa fie fost
gil va ucide pre acela, nu sh va certa stapa- cu stirea id i ca niste ucigAtorl amandol sA
nul slugel ce 1-au trimes ca Un ucigatoriu ce vor certa.
numal chip& voia giudetului. de vréme ce'l va vi. and va fi lucrul inparechiat, Ore stiut-al
fi zis nurnal sA's1 ia toiagul aice arath sam- fost-au cu voia luf au n'au fost, ce sA zice
nul cum sal fie zis sal bath iara sa nu'l tatal. stapanul, ruda, priatenul cum va sa uci-
ucigt. gal pre suduitor feciorul, sluga, ruda, priatenul,
ai. Feciorul sau sluga sau ruda sau pria- atunce giudetul de va avea niste semne ere
tenul va ucide pri céla ce va fi facut vre o carele eum sa fie stiut, iara semnele vor fi
rautate tataluf, sau stapanulul, sau rudel, sau mid, WI munceasca sa spue cu dreptul, iard
priatenulul, nu sa va cherna sa fie facut acea de nu vor fi semne nice cum atunce agiunge
ucidere cu puterea tatAluf sau a stapAnuluf de sA'T pue numal sh gittre.
sau a rudel sau priatenulul, drept aceia tatal, gi. Datbr iaste tatAl, stApAnul, ruda, pria-
staphnul, ruda, priatenul, acestora s'au fAcut tenul sal nevoiasca in tut chipul sal smintea-
rautatea i suda1ma, dace nu sa vor certa u- sett sa nu sit pota face ucklere de la fecior de
cigator41, 1 i acesta va fi and feciorul sluga la sluga de la ruda 0 de la priatel, iarl. de
ruda priatenul vor fi emenl buni i vor avea nu vor putea face nice Inteun chip sh smin-
véste de emenT bunl i Inca cand vor fi fa- teaseit sa nu sal fach ucidere atunce de sa va
cutl rascumpararea atunce's1 curAnd dupl. ce face nu sit vor certa ca ucigatoril ce dupit
le vor fi facut acea vatamare, ce cum va fi cum va fi voia giudetuluf.
neavand vréme sã sa svatuiasca cu eel scan- dl. Sluga giudetuluf de va bate pri tela ce
dalitT i vatamatl, ce sa zice cu eel suduitf, va zice legea ce legiuiaste acest giudet nu'ml
pentru ace feciorul sluga stapanul ruda place, drept aceia your sit mArg la alt giudet,
priatenul vor fi emenf rAl i vor avea véstea iaste samn cum sag fie batut cu voia giude-
de cal si de vor fi Malt uciderea thrziu prespre tulul
cAte-va zile duph svada, atunce iaste samn el. COla ce va trirnite pre altul sit facit vre
cum eel suduitT, au stiut de tocrnala uckle- o gresala. si acela va merge i va face, aman-
rel i n'au nevoit sa nu sa fad., drept aceia dol sa vor certa dupit certarea acel gresale.
sal va certa tat al stalpanul ruda priatenul casi. Aceia calif vor trirnite sh faca vre o
ril s'au suduit ca i feciorul i sluga i ruda gresala la vre un loc 0 de vor fi Inteacel lac
priatenul ce au facut uciderea, i aceasta Omenl milt! i acef trimisT iarit's1 vor fi multi,
va fi sa Tiu sa cede UcigAtorif celsuduitl, cumu atunce de va fi gresala mare, atunce fart nice
Ware zice tatal candu'l vor if suduit svadin- de un hal de suvéle toll catl vor fi at vor
duse den cuvinte andesine lara. nu pentru certa de la giudet dupa cum va fi gresala
vreun lucru ce au avut sa ia sau sA dea u- drept greala, de Me marl cu mOrte, iar6. de
www.dacoromanica.ro
76 PRAV1LA VARILE LUPTI
nu vor face gresaIl di céle marl atunce va atunce nice unul nice ultul nu si vor certa.
cerceta giudetu1 carile dentr'aceia va fi mai pentru uciderea ce s'au facut.
cap si earile va fi inceput intil gresala i céla ks. Céla ce va trimite pre altul sa facà
ce va fi trimis mntäl sä s fad gresali si pre précurvie nu. sä va certa ca un précurvariu ci
aceia va certa cu ni6rte iar i. pre ceia lalti aa mal preiusOri certare i s va da.
vor certa dupi voia giudetulur. kz. 01.1 care cucon ce va fi Inca nu de vri-
zi. Cela ce va zice &col() uncle vor fi stit ce al. va gisi tot sub ascultarea pärintilor
strinsT niste 6menT multl :- de-asl putea gisi de va trimite vre unul O. fie marturie minciu-
pre cmeva si!ml ucigi pre cutarele sau sal need, atunce pen tru cice iasteind nu de vritste.
fad. cutare gresala. dai-a's1 atita banl, si ore -Muir nu si va putea certa certare deplin cum
carele denteacel 6menT are merge si are face sä cade la mirturie minciunósá ce numal si
acea gresali, atunce amindol s vor certa acesta cunt va vrea giudetu1, de vrérne ce nn
dud cum va fi gresala, de vrime ce si iaste putinta cel trimis sa ia mal multi cer-
chiard cl 1-au trirnis. tare de cat céla ce'l va fi trimis.
ni. C6 la ce va trimite pre alt om s fad*
vre o gresali nu si va certasmal mutt de cat Ce certare sd da colora ce rnaltdmase vinova-
I-au invitat sä facá on ce fél de gresali dud za. tuluf dupd ce face grefald. gla. on.
1-au trimis, iarä acel trimes de va face mal a. Gila ce va multemit nescul dupa ce va
malt de cum i-au fost invatitura, acela sin- face vre o gresali atita iaste vinovat ca si
gur sä va certa drept cel mal mult ce au céla ce va trimete de va face gredIa, drept
%cut. aceea cn i cel vinovat si va certa macar ca
11. Ce la ce va trirnite pre nestine s fad n'are avea acesta ce multamesce nice un fo-
cuiva Mutate i dup'aceia iard'et A. fad in los nice o dobanda de la acea gresala ce s'au
vre un chip si zid si nu fad, i acela tot ficut.
d'sl fad, pre cuvintul dental, atuncea sa va
certa el singur iari nu cela ce 1-au trirnis. v. Mä1àmire sa chiarni dad face gresala
k. Celuia ce'T vor da invitaturi si fad cel vinovat and i-ar dárul nestine vre un
vre o gresali i va primi s. fad i dup'acea dar ceva banl sau alt lucru sau cu cuvinte de
si zici celuia ce 1.au trimis nit vor face acea multamire skl multi:nisei sau sal giuruia-
gresali ce m'al invatat sä fac, i dup'aceia ia- sci ceva sau sA sA cucereasci lul, sau de
1.1'0 sa marga sa o faca, atunce acela sin- i-ar parea bine de acea gresali.
gur s. va certa dupg cum va fi munca acel g. Cela ce va prirni sau va ascunde pre
gresale i céla ce 1-au trimis nice cum nu si céla ce face gresali iaste sam cumu'l multi-
va certa. meste pentru cice au Meat acea riutate gi
ka. C6 la ce va trimete cumu s'are zice aa iaste ca i dud l'are fi trimis sA o fad,
pre Ion si ucigi pre Petre, iara Petre va u- si va certa ca i vinovatul.
cide pre Ion, atunce c6la ce 1-au trimis nu si d. Céla ce va tied si nu va zice nirnica
va certa ca un ucigitor, nurnal dud voia celul ce'l va spune cern au fled cutare rdu-
giudetuluT. tate, atunce iaste simn cumu'l multimesce,
kv. C6 la ce va trimite pre Consta sü uciga si sä va certa ca un vinovat.
pre Ion si el nu va ucide pre I6n ce va ucide e. Céla ce va dainvitAtura cuiva si fad
pre Pavel, atunce cela ce 1-au trimis nu si vre o\gresala i dup'aceea iarAVIT va zice sA
va certa. nu faci i acela va face gresala i dad o %a
kg. Cel trimis dud va face aratare cum face cela ce 1-au fost invAltat IT va multami,
nu'l vinovat la gresala ce 1-au clevetit, si de sA chiard cum I'are trimete i d va certa
va fi acea märturie sä arate numal singur tocma ca i cel vinovat.
pre dins, atunce acela ce 1-au trimes sä fad s. Céla ce sA va prinde chelis dinaintea
gresali nu va fi slobod de acea gresala ce giudetulul pentru eel vinovat, nu si chiami
I-au clevetit cu marturiele ce axati celuia cumu'l multemeste.
lalt. iarA de va da rispuns cel clevetit pentru z. Céla ce va zice de vrime ce n'are fi IA-
arnAndol, atunce vor fi amAndol slohozT. cut cutarele cutare gresali eu a's1 fi ficut-o
kd. De va slobozi giudetul pri cel vinovat cA asa mi-au fost gAndul, sA chiarni mul-
ce-au facet gresald, nu si va chema drept a- tAmesce.
ceasta slohod si cela ce'l au trimes s. facä n. Céla ce sA va bucura de précurvia ce va
gresali, asijdere de va slobozi pre cela ce face altul nu sit va certa ca un pricurvariu
1-au trinnes nu si va chema slobod i cela ce de va fi ficut pricurvie pentru 5burdAciunea
au Mutt gresali. si pofta lul, iari de sal va fi indemnat de
ke. Carile va putea face vre o gresall. de pizmA pentru si fad rusine i ocari bArbatu .
carile iarti i slobozesc pravilele, cumu s'are leT muiareT atunce, i acela ce sA va bucura
zice si's1 ucigi fata dud va face précurvie, face drum cum multimesce précurvariulul,
bat el si trimiti pre altul strein sa o uciga. gi atata iaste ca i dud I-are 11 trimis el sl
www.dacoromanica.ro
PBAV1LA VASIL& LUP13 77
fach précurvie, drept aceia ca i précurvariul o gresalh. si mai apol sh vor inphca sau 's
A va certa. va fi vre o rudh cu vrajmasul, atunce cel tri-
I. Giudetul de nu va amu putea cunósce mis de va face gresala sh. va certa el singur
cu sérrine In ce chip au fhcut nestine précur- pentru chcl céla ce I-au trimis sà chiaml cä
vie de sburdhciune au numal pentru sh fac6. si-au luat inviltatura inapol pentru rudenia
rusine bArbatului acel muiari, atunce créde ce's1 vor fi cu vrajmasul sëu.
giudetul c'au fhcut de sburdhciune. di. Céla ce va zice 'Ash de ucide pre Ion
1. Cela ce va trimite sh bath pre altul sh si prespre un cescut sg't zich pash de bate
va certa ca un vinovat, aleghnd de'l va bate in pre Ion, atunce de'l va ucide pre Ion amhn-
besérich sau In mijlocul tragulul, pentru cg doT ca niste ucightorT BA vor certa.
atunce sà va certa numal el singur.
ei. Céla ce clh Invhthturg cuiva sh fach vre
al. Cel ce va trimite sh bath pre cineva, gresalä
iara acela nu'l va ma! bate ci'l va ucide de oceea i va tréce vréme muIt i duph a-
o va face, atunce amIndoi s vor certa
tot, si and cel trimis va bate si'l va ucide de
tot si va fi de fat i cela ce 1-au trirnis a- Int-11°1in chip ucigiltori macar cht h. vréme are
tunce s vor certa arnandoi ucightorl, iarh de fi ttecut.
nu va fi de fath candu'l va ucide cel trimis si. Deapururea sh va certa acela ce invath
atunce numal ucightorul sä va certa ca un u- pre altul sh fach vre o kresa1 h. macar de ar si
cightor iarh cela ce 1.-au trimis s va certa zice duph, aceea sh nu o fach, iar de vréme
dupti voia giudetului. ce i va fi zis sh, nu fad cutare gresalh si el
vi. Céla ce va trimite pre cine-va sh. ucidg. de o va face atunce acela ce 1-au trimis s.
pre altul si el numal ce'l va bate sau '1 va va certa mai putin dup h. voia giudetuluT, iar
rani, atunce amb.'ndo1 sh. vor certa duph. cer- de nu'I va fi zis sh. nu o facä atunce s vor
tare bhtli sau a ränitulul, iarh nu maT mult. certa amAndol duph certarea acelel gresale
gi. Céla ce va invata pre nestine sh. fact orT ce gresalä va fi.
Slava savr4ete11-bn, davpmn Ipozacela Iconetn.

V-LEA zrnd, IIIL. D. (1646.)
www.dacoromanica.ro
TABLA D1 MATERII
PRANILEI La VASILE LUPIT

Pravile InpàrtetI alease den svitoenl inpreatulni Instiniant pentru mate lea-
lnri de gindete en tot rrispunsul lor, rilndnite pre onv. de lueepiltnri.
Pagina.
_Pravile pentru plugarf f pentru alp lucratoro de plknlInt .Pricina a . . . . . . 6
flugariu1 sa. nu tae cu plugul den hotarul altuia pentru sa's mai lateasca pamantul sau
Pentru plugariul ce va intra in hotarul altuia.
Cola ce va ara pamantul altuia neintrebat.
Plugarii ce ea vor tocmi de's vor schimba pamanturile.
Plugariul ce sii va amagi la schimbatul pamantului.
Plugaril ce's vor schimba pfunanturile dentre oameni.
Plugariul ce va avea part cs aN pantry Omani:1'14ra i, va mearge de va s'accra fara. stirea
giudetului.
Pentru ceia ce vor face lazuri pre loc strain.
Gaud sà vor tocmi neste lucratori sa lucreaze inpreuna la fie cs lucru, de vor vrea pot sa etrice
acea tocmala.
Doo sate ee vor avea price pentru hotar.
Ceia ce vor sarnana in parte intr'o aratura.
Cala ce va lua vie in rupt sá 0 Increze, dup'acea 8ä va c.i i s va parasi.
Cine va curati de spinl ptimitnt strein.
Pentru vecinul ce va fugi den sat si'l vor ramanea ocinele.
CA la ce s va hrani pre ocinele celui Mgit.
Ceia ce vor lua ocine pentru datoril.
CA la ce va gad In cale dobitoc vatamat.
Taxanul ce va fugi den sat sa. nu'l priimasea nechiori.
CAla ce va lua de la altul bou sa's are.
CAM ce va lua dobitocul altuia Mr& stirea stapanutui gi st. va duce cu dans in cale.
Pentru ceia ce var inpttrfi roada ce vor fi sdnidnat fn parte -7
Plugariul ce va samana in pamant strain.
Partea celuia ce samanit pre locul altuia.
Pentru ceia ce adindnd inparte, cunt ti ad cade att *Tart& . , 7
Cala ce va Ma pamant strein in parte si tin va lucra bine cum sacade.
Cola ce va lucra vie strain& pentru sit inparta. roada.
Plugariul ce va lua pamant strain sal lucreze i apoi sa va Waal i nu'l va Ihcra.
Plugariul ce va Ma parant de sal are de la vre un om ce va fi dus in cale si arot nu'l va ara.
Pentru furtufagurt ce var face lucriltorit. Pricina a dooa . . . . . . . 7
Cala ce va fura sapa sau harlet de la vfiar.
Gine va fura clopot de la vre un dobitoc.
Viarul co va tura road& den viia ce lucrtza sau gradinariul de va fura legumi sap poems.
Péstoriul ce va mulge oils sau vacile furis fara de stirea stapanului.
Cala ce va fura miristea altuia, ce sa zice spicele.
Cala ce va furs cal sau bou.
Cala ce va fura bon den cireada.
Cala ce va fura snop sau va freca spice.
Ceia ce vor Sutra in vie sá mantince iari A, nu fare.
Ceia ce vor fura plug sau her de plug sau ging.
Ceia ce vor fura carul altuia.
Cand vor fi intr'un sat niste -fail Multi.
Cala ce va inbla furand ndptea bauturi pren trag.
Pravild pentru tot fealiul de pdatori. Pricina a ti eea. 8
Clad va nemeri vita de la plug in cireada.
Vacariul ce va lua dobitoc sAl pascA. ei I va piarde,
Dobitocul cu pastoral, de va face vre o ispase.
Vacariul ce va ha boul de la plugariu sa'l pdcA Inti acea zi si de 1 va piarde.
VAcariul co va lua haul dernknoAa de I lugariu gi Va fi sanatos iarfe taxa si va afla bolnav.
Pentru vAcariul ce va giura striimb si fi vinovat.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERD 79
Pagina.
Vicarial ce va arunca cu toiagul i va vatarna vre o vita sau i intr'alt chip.
Pentru paguba ce vor face dobitdcele in farina sau In Mt. Pridna a patra- . . . 8t
Cand va alla nestine dobitoc in via sau in tarina.
Dobitocul a tata de va paste pre local altuia.
and va gisi nestine vre un dobitoc Maud paguba.
Cand va afla nestine mascuri sau dulau stricand niscare bucate.
Dobitocul ea va intra in vie sau in pométe si va cadea in vre o grOpi sau de si va inpara.
Dobitocul ce va vrea sO sarit prespre gard gi sO va inpara.
Cala ce va ucide dobitocul ce'f va fi facut paguba.
Cand vor gasi dobitoc in vie bland pagubl.
Pentru pagubele ce 84 vor face in farina. Pricina a cincea . . . . . . . .. 9
Céla ce va secera va cara snopil, si de-aciea va bhp dobitoc in %aria. gi vor fi pamfinturile
altar nestranse.
Cala ea's va baga dobitocul in vie si vor fi neculése.
Ceia ce vor avea mirte sau vddre sau alte masuri hicline.
Pentru udderea dobitdcelor. Pricina a fesea. . . . . . .
COnd va 'Urania nestine in padure si va cadea Ware de va ucide vre un dobitoc.
Daramind neltine un copaciu va scapa sticurea gi va ucide vre nn dobitoc.
Aducandu's nestine vitele den camp sa va lua cu dance si vre an dobitoc strain.
.... 9
Cala ce intinde curse sau laturi la vre un pornit, si de sa va prileji sa sO prinzi dobitoc du-
mesnic.
Psalm luptarea a dobitdce qi pentru vtlatmarea tor 9
Pentru luptarea a doo clobitóce si pentru tamplarea kr.
Card sa vor lupta doo dobitdce ci va vitaina una pre alta.
and va veni un dobitoc asupra altuea, si céla nu'i va da eale.
Cand sit vor svadi doi dulI i stapanil nu'l vor desparti si va vatima unul pre alt.
De va avea nestine dulau simet gi va birui pre tot.
De va ucide nestine dual]. pastorese.
Cala ce va omori dulau -do forma.
Cala ce va strica dobitoeul altuia.
Praviltt pentru pomi. Pricina a feptea 10
Cala ce va socoti un porn si'l va create in loc strain.
De va sta pomul in marginea vial.
Cand sa vor prici negtine pentru niscare tufa de vie.
Cala ce va taia vie roditdre sau gi pusori.
Cine va aim pomi durnisnici.
Pomul ce va fi batran sau uscat.
Cala ce invata pre altul sa margei sO tae porn.
Pravild pentru arsurl fi de tote Aurae de pojar. Pricina a opta. . , 10
Gaud va lasa nestine pojar In pomatul slut.
....
Cala ce ya slobozi pojar in picture streini.
Cala ce va arde gardul vial.
Ceia co vor aprinde casa omului.
Ceia ce vor pune kc la grajd sau la alt kc uncle va sta fan, pae pi alte ca aeistea.,
Pravild pentru ndmifi. Pricina a aoa. . . .. . . 10
Nimitul ce va strica dobitocul cuiva ea sa platesca stapanu-sau..
Paraffin ce va inbla ndptea furand.
Namitul cuiva de va fura de multe ori si va cook turma sau cirOda gi vor peri inseare vita.
Cala ce va da dobitoc la 'Astoria lira. stirea stipanului.
Pictorial and va lua de va paste dobitoc : oi, sau vaci, sau iape, eu !Aim stipanuluf.
Pentru ceia ce vor sicti eau var rdsddi pre locul altuia. Pricina a edcea . . . . 10
Un om ca's va face cacti sau altO ceva pre local altuia.
Cbla ce va zidi sau va rasadi pre loc strain.
Cbla ce risadtste pomi pre pal/Antal altuia.
COla ce rOstipbste casa altuia lira de voea giudetubui.
De si va cheltui nestine sO fad. fie-oe nambstii pre loc drain.
Pratt! (pravill) pentru marl. Pridna unsprdsdcea (ai) . . 11
De va face no stine mdrii pre local a mutt.
Candu's face nestine men% (lima ce BO vor inparti razesil ce saint en dans in sat.
Clad va ineca apa moril niscare pamanturl.
Are putdre cela ce'l sO vor strica pamanturile candu-sa-va direpta apa morn prentranse sa opre .
sca mina sa nu inble.
Pravile inpOrdtefti pentru ale feat de furtufaguri. Pricina a doo-spre-sercea (vi) . 11
Voroava. pentru Modal furtusagului.
Cum sO cade giudatelor sa dea mare certare furilor.
Furtusagurile saint de multe faliuri.
Un feal de furtueag iaste mare iara altul mic.
Cade-sk sa stim ci doo certari sO dau furalui.
Pentru omul cel vor fura bucatele.
Pagubasul sa va ceare la giudet sO cearce casa nescul.
Pentru fora ce On drurnurile fdrd arms. Pricina tret-sprd-zecea (gi). . . . 12
Pentru ceia ce vor pazi drumurile fara arme Ramat pentru furtugagul.
Cala ce sO va face a vim pre ling& drum pentru sO. apace ceva cu furtuga&
Furul ce va sparge zidit, sau use, sau Baena.
Cala ce si va ascunde la vre un boo pentru si fure.
Cala ce va laza haine de la feredeu.
Cela ce va fura lucni putin.
Cala ce va fura den casa staptinu-stu.
Cola ce va lure den besdrici lucru svintit.
Cala ce va fura gOinb, gliste gi de alte paseri.
www.dacoromanica.ro
80 TAL DI MATERD.
Pagina.
Cala co va fura furt9ag mare tnnea data.
Cala ce va dezbraca omeni pe drum neptea.
Cela ce va face trel furtusaguri.
Pentru talhariul de drum.
and vor fi neste sotii (tovarasi) multe, de vor talhui.
rentru vanzitoriul de omen!.
Vanzatoriul de Omani dupa merte ce'l vor face Inca sS dea pretul ce-au luat.
Cala ce va fura dobitoc den Ware sau den camp.
Cola ce va fura dobitoc ce va gäsi slobod langa un drum.
Pentru cela ce trage apa i o scete den meta.
Gela ce strict. adapatorile de pre drumuri.
and va sragui nestine de va intórce furtusagul.
TIganul sau tiganca de'l vor prinde furand.
and va cere nestine vre un lucru 0'1 va tagadui.
Cand va trimite nestine pre altul at. fure
Cala ce va svatui pre nestine sa fure.
Cala ce va da agiutoriu furului oil in ce fel.
Cand sa va afia intr'o rudt. numal unul at. fii fur.
Cala ce va grisi ceva pre drum id nu va marturisi.
Gine va gasi ceva pro marginea ape!.
Canc ha's va rasturna nestine carul in vre o apa. mare.
Cine va apuza ceva de la casa ce arde si de nu'l are fi luat are fi salad, n'are fi ars.
and va lua nestine lucru de la casa ce arde, cll de nu'l are fi lust are fi ars acolea.
Pentru cela ce va muta hotarul.
Cala ce va lua piatra hotarulul.
Cala ce va trimite pre altul de va muta hotarul.
Gine va lua bani inprumut gi nu'i va da.
Cala ce va cere un dobitoc st. marga la cutare loc gi vit merge mai departe.
Cala ce va da altuea sal' tie niscare lucruri si el va inbla cu dame cum are fi a lui.
Cine va lua bani sfel tie si'i va cheltui.
and va priimi nectine avutie sa o tie si sa o sccottsca si o vor fura. vor fura.
Cand va cére nestine un lucru de la altul i daca va da atunce '1-1
Cola ce va dice ca'i au furat avutiea ce au fost pre mana lui.
Negutatoriul ce'l vor da bani sh'i tie vor numara.
Ispravnicul cuiva de va lua ban! do la niscare datornici a calor grad.
Cala ce at. va lega de altul dicand cit iaste datoriu.
Cand vor avea nista sotii ban! inpreuna.
Cala ce va cheltui banii besencii.
Cala ce ye fura lucru svintit den loc cinstit.
Cala ce va fura lucru nesvintit den loc svintit.
Pentru cela ce'l vor certa pentru furtusag.
Oare ce lucru oh. chiama svintit.
Cala ce va fura moastil.
Cala ce va fora cruce den beserica.
.Pravild pentru vaina cea domniscd. Pricina a patra-sprea-zece (di ) . 14.
Cine va inbla cn amagituri si nu va plati vama domnésca.
CO la ce va zice ca n'au stiut unde iaste vama
Carausul ce va ocoli vama.
Vamesul ce va afla negotul sangur fart. stapan.
Vamesul ce nu va lua negotul cel ascuns.
Vamesul ce nu's va lua vama pana in a (5) an!.
Gine va sari pre vames candu'i vor cére vamft.
Vamecul ce va lua mai mult de cumu'i acletul.
Vamesul ce va cere yam!. den niscare luerurl ce nu s'au dat atilt data varna.
Vamesul ce va napastui pre negutatori.
Vamesul ce va fi prichn sa nu tree& negutatoril pre la vre o scala (schen).
Céla ce va Pace yam& noo carea n'au fost.
Cum nu pete face pima vama noo carea n'au fost SA. numai Augur inparatul.
Cala ce va fi scutehaic de nu va plati Yam&
Pentru cdia ce _turd in pima Wort cu batjocurd. Pricina ci. . 15
Cala ce's va face its de altul de'i va fura ceva.
Cala ce va mearge sa fure si nu va fura.
Céla ce va apuca slujuica altuis..
Cand va avea nestine vre un lucru la altul i nu'l va putea sate.
Cala ce va Beate gi va lua pietrile de la viea altuia.
Cala ce va fura cle arida.
Cala ce va fura de la vrawasul lui.
Namitul ce nu's va lua simbriea.
Gine va fura hiari can pasere salbateca.
Cala ce va fura de la tata-s5u.
Muiarea ce va fura de la barbat.
Cala ce va svAtui pre muiare sa fare de la bArbat.
Muiarea ce va fura de la cela ce curvéste cu dines.
Galugarul ce va fura pre egumen.
Cala ce va fura vre un lucru ce'l va fi gluruit nestine si'l dea Id el nu va astepta.
Cala ce sa va indatori la altul.
Cala ce va dice cumu'l-au. ertat pirigul.
Cala ce's va prinde un lucru de furat cii va lua firi de Ores. giudetula
Taranul de's va gain pamintul çiinduI altul sau casa's i va vrea sit ia firi stirea gindetultd.
Un om are un cucon micsor; dece, pana a creste 'Vaal lasat avutia pre mina fritine-seu si
hrinesca.
a
www.dacoromanica.ro
TABLA DJ MATERII 81
Pagina -
Un oni. ce are lua un lucru a 6re-cut ei'l are da altuia sa, sa hrandscit, cela en lucrul nu pete
sal ia fara de giudet.
Cala ce sa va apuca de va lucra o vie in pustie ei o va inoi, el viea va avea stapan.
Cand sa va svragi cela ce-au lnoit via ei nun vor ramanea feclori.
Daca va curati neetine via ei o va tocmi, dup'acea o va lasa iantel de et va pustil.
Doi dimwit de vor avea 13ard. pentru o vie ei liana a sa part va merge unnl el va culege via.
Cala ce'e va lua lucrul de la altul, Augur cu voea sa filth gtirea giudetului.
Doi dmeni and sa vor galeevi, viand sti scdta unul pre altul dentr'un loc. \
Cala ea sa va tome cal vor scdte dentr'o cast.
and va goni neetine pre stapan de la bucatele lui.
Tata cu fecior va s4 scdta unul pre altul den ocine ei den bucate.
Vladicul sail egumenul vor lua unde vor gasi TM un luera de-a besericei, ei frait etirea. gin-
detului.
Igumenul en saborul sangurl Cu votaior vor lua averea vladicului dupa. mOrte.
Cala ce va Inpruinuta en bani pre negtine sau '1 va Mimi cast, nu va putea ea'g ia al sau far&
etirea gindetului.
De va avea neetine un iSpravnie la bucatele sale.
. and va giudeea un gludecator stramb.
Oare ce va sa. zica sh dea de doo off pretul acelial lucru.
De va avea negtine la altul ceva vre un lucra gi'l va cere gi cdla nu'i-1 va da.
Un om de bunt voea sa de va laza ceva unui sitrac.
C6 la ce va avea datorie la cine-va gi vor avea toemala sit ia gi alai ceva in prat.
Cd la ce va face toemaltt cu altul pant la o zi.
Un om de sit va tocmi eu altul sal dea tm dobitoc.
Un om ce'e va lam la mdrte averea sa cui va vrea.
Pri cela ce'l vor lAsa sa mognenesca pre urma.
Cala ce va fi ispravnic vre unul mort.
Cand va lam negtine ceva altuia sa sa hrandsca.
De vor lam cuiva ce-va drept millet.
Cine va apuca mainte de -name de va lua de acéle bucate ce '1 s'au dat drept sufletul celut
mort.
Pentru fie ce lucru ce sa va da drept millet.
Pentru simnele jUrtufagnIul. Pricina si. 18
Pentru furtugagul cum iaste en nevde arata.
Véstea gi fuga tuturor arata furtugagul.
Unde sa face furtueagnl trebue sa arate locul, iaste stricat pre nude va fi Intrat furul de-au
furat.
Nu sit va credo pagubagul pre cat va zice cal au furat, ce trebue sal dea giuramant.
Sit sa dea giuraniant ei celuia de la care s'au furat.
Inca sa dea giuramant gi celuia ce muta hotarul.
Doi vrajmagi scriind unul o carte parand celuia-lalt cum. scrie ceva de ran de dk'ns va apnea car-
tea gi 0 va sparge.
Pentru jidov cum nu i sa da. giuramant ei pentru giuramantul ce al da lnprotiva furalui.
Omul ram face prepus de furtugag ; face prepus de furtugag gi cela ce va trice pre un loc pre
undo nu va fi mai trecut.
Prepusul sit face inca gi cand vor gasi pre neetine Inteacel be unde s'au Mut furtugagul.
Carafe va fugi intr'acea zi den casa ce s'au furat face prepus sa fie acela vinovat.
De sa va gasi vre o haini a cuiva la locul undo s'au furat.
Omul sdrac de va cheltui niscare bani multi.
La care cast vor Oaf niscare cinii de trdba furtugagulut
Un om ce imbld amestecandusa acolea fara trait, g parand pre until si pre altul face prepus sa
fie el vinovat.
and are putea negtine sa smintésca furtngagul.
Acéste prepusuri nu saint nice de o treba inprotiva ormilui cel bun.
Face prepus de furtugag gi cela ce zice altuia ca.'i vrajitoriu.
Omul ce va fi vestit de rau face prepus, Sal munciaset.
L'acela ce vor OA lucru de furat.
Unde vor gasi lucru de furat ei va fi om bun.
Pri cela ce vor munci pentra prepus.
Cala ce va cumpara lucru de furat.
Cala ce va cumpara lucru prea eftin.
Celuia ce'l vor darui lucru de furat.
Cine Va cumpara lucru ce nu ia.ste de megtereugul luI.
Chia va cumpara lucru de haat gig va intOrce.
Cine va cumpara lucru de furat et va A luern den beeerick.
Cala ce va pune zalog lucru de furat.
Gine va cumpara vre un lucru de la talhariu.
Cala ce va cumpara furtueag ei va spune tuturor.
Cela ce'g va rascumpara lucrul col furat cu banl unde'l va gasi.
Cine va cumpara lueru de furat ei'l va da a cid au fest.
Alt feel de pravile imptirtitesti pearls idle filiurile de glud,ife, cu rdspunsuri; de tot filita cle certdrl tot
pre rand aratate fie-ce glavd cu tote inceputurde sale, dupd grefilele fiercui ciue va cerca desrdg
ad pdtd afla carea in ee frunz4 ad gdskte.
Pentru céia ce vor sudui pre giudet eau pre dmenil eel domnegti. glava. a 19
antra ma ce vor sudui pre soli. 92ava. v. 20
entru cola ce vor sudni pre mai mini lor. glare. g. 20
earn ceia co vor face baui ral. glava. cl. 21
entru ceia ce Inbla cu bani ral gla e. 2i
P ntru ceia ce gasesc comdri. gla s 22
P ntru ucidere gi cite Mimi stint. ea. s. 23
6
www.dacoromanica.ro
82 TABLA DE MATERII
Pagina.
Pentru certarea ucigatorilor de Ament Oa. it. ,
Pentru cela ce va ucide pre tata-slu. gla. f. ..
Pentru ceia ce vor face ucidere cu otrava. g/a. i
Preinuntrile otravil cum ea DOT credo . . .
.
.
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce vor an ucigl. gla. ai .
.
Pentru ceia ce ucig pri ceia ce'l gasesc furand. gla. vi .

.
.
.
.
.
.
.
.. ......
.
.
.
.
.
.
2222283859
29
30
....
Pentru ranele ale de mórte. gla gi. . , . . . . 32
and el va certa cila ce-au rinit pre altul. gla. di . . . . . . 32
Pentru barbgil ce vor lua doe muerl. gla. ei. . . . . . . . , . s 38
"Candu's va parde zAstrele muiarea ce va fi flout prgcurvie si cand nu le Ira piarde. gla. ei . 33
"Pentru care vine a despart casaril barbat de muiare. gla. xi. . . . 35
-Pentru précurviea unuia a va tocmi si a celuia-lalt si nu sa. vor desparci. gla. ni .. . . 85
-Cum ei in co chip a desparte barbat de muiare pentru sodoma gla. fi . . . , 36
Cand eft vor despirti casaril pentru irese de va fi urml eretic. gla. k 36
and sa va desparti muiarea de bgrhat pentru vrajmasia bitrbatulul. gla. ket, 37
Cum si in ce chip a. va putea argta vrajmasia biirbatulul. gla. Icy. . 38
and are vge larbatul sa's bat& muiarea. gla kg . . . . . . . ., . . 88
Oare and name sa's pue la/halal chizas a nu's va omori =tare. gla. lcd. . , 39
Pentru ate MI/A de lucrurl pdte barbatul sa's gongscl muiarea. gla. Ice . . . 89
and iaste muiarea datóre sg, imble dupit blrbatu's. gin. b. . . , t 4 1 . 40
Pentru certarea hotrului. gla kx ..... t . , 41
arele eft chiamg. hotru si and a va certa. gla. kn. . . . 41
- 'Cela a's va rami case pentru a a faa acolea precurvie. gla kJ; 42
Pentru parintil coin ce's vor hotri featele. Oa. 1. . . . . 42
Pentru barbatil ce's vor hotri muerile sale. gla. la. . . . 43
-y 1.. Pentru rapitul, ce certare li sa va da gla. iv . . . . 0
Ce certare a va da celma ce apeste mulare curvi. gla. lg . . 46
Ce certare sg, va da celuia ce rapeste alugarita. gla. ld . . . 46
Pentru ceia a fac curvie cu calugariO. gla. le . . . , 47
Loin ce fac sill feclgrelor de le stricd fecloria gla. Is. . . . . 47
and iaste datoriu cela ce face sill fétel sa o inzestreze. gla. ls . . . 48
..In ce chip a va putea arlta cum sa sa fie flout sila fotel gla. ln. . . 49
Pentru sodomie on ce fél va fi si ate feliuri amt. gla. lf . . 49
Pentru ceia ce vor face curvie cu dobitAce. gla. in. . . . 51
Pentru singe amestecat. a fél de certare sa va da. gla. ma. . 51
Pentru mestecare de ange ce a face cu nuna. gla. M. . . : ) . 51
Pentru eertarea celora ce suduesc pre altul gla. mg.
Pentru sudalme, and a vor chema mid si and sa vor chema marl. gla. md . 54
and va putea sapa de certare cela ce suduiaste. gla. me. . . . . 55
and va putea a vie sk sa pang la gludg pentru sudalma. gla. MI. . . 55
and el va chema sudalml de va zice nestine altuia : mintl. gla. M.
Pentru iartarea sudalrnel, cum si in ce chip a face, gla. inn. .
Pentru ceia ce clevetesc si suduesc pre Domnul Orli. gla. inf. .
Pentru cgia ce suduesc si ocarasc pre nestine cu scrisore. gla. n.
.
.
.
.
.
.
.
Pricina Mai, pentru carea a indéma giudetul de mai micsurea certarea. gla. na.
Pentru o soma de greséle ce a thiarnft a sa fac fla de inselaciune. gla tai .
Oare-care greséle sa chianal cu Iniellaune. gia. la .
.
.
... ,
. ,
, 56
56
57
57
58
58
59
Pentru a doa pricing, ce micsuréa certarea. gla nv. ..
Pentru a treea pricing. ce suagste cel vinovat. gin. ng.
Certarea color tineri. gla. tai
Certrea cuconilor. gla tai. . . . . . ...
.
Cum sa. micsurga certarea celora ce saint inci nu de waste:. gla tat.
A patra pricina ce micsurkza. eertarea vinovatului. gla. nd ...
A cincea pricina ce micsureza gludeVil certarea celul vinovat. gla rte.
.
.
.
59
60
60
60
61
61
61
-
....
Sémnele nebunului, pri ce a va cunóste. glo tea f 62
A sesea pricina, asemenea celora-lalte. gla us, . . . . 62
Pncina a septea pentru carea se micsurkza certarea gla. itz ... . 62
A opta pricina ce micsureaza certarea dupa voea giudetului. gla. an. 63
Pricina a nuoa, asijdere tot inteacestasi chip. gla. it! 65
Pentru a zgcea pricink ce iaste ca si cklealalte. gla. x .. 65
A unspazAcea pricina pentru micsurarea certiril. Oa. xa. . . 66
A cióoa-spra-zacea pricini, asijderea asa. gla xv
A treea-spra-vicea pricing, asijdere ma, Om xg.
A patra-spa-zécea pricing. ce miclurga giudqul certarea. gla. xd
A cincea-spa-ztcea pricinl, tot Inteacest chip. gla, xe . . .
..
A sesea-sprg-zecea pricinl, tot intr'un chip, pentru micsurirea eertaril. gia Ze .
66
67
67
67
67
Pentru cem ce's lépada calugaria si's ad de cinul alugaresc. gla. az. . 68
Pentru certarea celora ce's vor leplda calugaria. gla. xn. ..... 69
Pentru cell ce va svatui sau ye trimite pre altul a facto. vre o rgutate gla. xf , 69
Ce certare vor ha ceia ce satuese pre nestine a faa au. gla. o.
Semnele care arab). pri cel gresit cumu'l vinovat. gia. oa. ....
...
.
Ce certare vor lua ceia a agiutoresc pre altul spre vre o rgutate. gla. ov .
Ce certare vor lua céia ce sa. game la svada. gla. og .
Seannele carele arata pri cel cu anne ce s'au aflat la svadg. gla. od. .
Certarea ce vor lua ceia ce vor agiuta vinovatulub. gla nu
Certarea celora co arra gazde de furl si de alharl gla Os
, r
, .
.
.
.
70
71
71
72
72
73
73
Ce certare va lua cela ce a putére cuiva sg3, faa vre o autate. gla. oz. . . 74
Certarea ce a va da celora ce mulVtinasc vinovatului. gla. on. . . . . 76
www.dacoromanica.ro
PR AVILA
3E3I8 IZICSO_Los_
NUMITA CEA MICA
TIPAR1TA LA ANUL 1E40 IN MANASTIRFA GOVORA
(dapd editia din 1884 publicatd de Academia Romeind).
NOTA PRELIM1NARIA.
In editiunea de fata am cgutat mai cu sémg in spatiarea cuvintelor; ast-fel in cat cititoru
a reproduce, cu cea mai strictg fidelitate posi- va ggsi, in transcriptiunea nóstrg, tote acele
bilg, ortografia, modul de scriere i chiar dis- numeróse legaturT de cgte doo, trel 0 chiar
pana la cincl cuvinte intr'unul singur, eke
positiunile tipografice ale editiunel princeps.
De aceia, transcriptiunea nóstrg s'a flcut se aflg in editiunea original& ; precum : deova
ast-fel, in at a reproduck separat, cuprinsul ldsa. in loc de : de o va ldsa ; sdanevoiti, In
nu numal al fig-careT pagine in parte, ci Inca loc de sd ve nevoiti . ; pelnlifva in loc de pand
0 al fia-carui rand din paginele textulul origi- '0 va; denuvavré, in loc de : de nu va erect.
nal, fail scazarrant nicT adaos. Ne am abtinut asemeni de a insemna cu
Ne putandu-ne ansa nicT servi cu litere de trasuri de impreunare silabele acelor cuvinte,
(limensiunl enorme, ca vechil editorl, (1) nicT care se aflg neterminate la fiinele unor ran-
-a perde asa ide mult spatiu reproducand pe dull. Lectorul va avea a face insu§T acele le-
-ate o paging speciale ft.-care din fetele tipa- gaturl, la nol ca si in textul cel vechiu.
rite ale volumului de la 1644), (9) am grupat, Am suplinit mai adesé cu caracter italice
pe fie-care din paginele editiunel nóstre, cgte
patru din fetele celel primitive, insemnan- literile care se gig, omise in unile cuvinte, cu
du-le, pe de o parte, cu numerotatiunea pe sau far g. insemnare de o Willa de abrevia-
file (adesé ori eronatA), ce exist& in editiunea tiune pe d'asupra, dupa usul vechieT scrierl
de la Govora, adaoga"nd la acel numgr o ste- cirilice.
luta, spre al distinge, iarg, pe de alt parte, Paginele, frasele si cuvintele, care sunt ti-
am admis o numerotatiune continua a nós- pgrite in limba slavona, au ramas tot astfel
tra,, repetitg pe columne, in care figureazg, 0 in textul nostru; dar in anexe, nol dam tra-
sus, recto, iar jos, verso al fuel. Fig-care pa- ducerea lor pe romanesce.
ging con-tine doo asemeni columne, earl sunt In fine, cautand a invinge, pre cat ne-a
tiparite cu litere de diverse marimi, spre a sit stat prin putintg, dificultatile transcriptiunet
pastra, 0 in proportiunile tipografice, orate- slovelor cirilice si a ortografiel lor, prin litere
gig cu vechiul text tiparit. latine, am fost nevoitT a admite ore-care re-
Nu ne-am abatut de la acésta analogig nici 1 gule, din care unele, niarturisim farg sail,
(1) Dimensiunile color treI speciI de litore cirilice intrebuintate sunt cele urmatOre : On12007 (Text); 0m,006
.(Terfie); Om ,004 (Cicero), inlocuite In transcriptiun ea 'Astra cu corpurile : 14 (Mitel), 12 (Cicero), 0 8 (Petit)
(2) Dimensiunile formatulul Bunt cole urnatdre nkltime Om,153, 1Sime, 0m,10.
www.dacoromanica.ro
84 MAMA BISER1ORAPCA.
cA ni se par ki noa a fi cu totul arbitraril. dam aci, pur i simplu, pentru usul IngIdui-
Fax& de a cerca O. le Indreptatim pe alte ra- torulul lector, tabela sinoptia a echivalente-
tiunl de citt pe aceia a inlesnirel la transcriere, lor admise in transcriptiunea de fat& :
d 17-- a. o =
= p.
8, pi 6 . (136tran, t6-
s =b. nar, apostoll).
K = V. = x. k= t.
4=- d.
g. Øgh. c = S. 6.
Ia.
T = t. ra
= e. CArr=r, U. it= Ie.
j. /IS= f. io Iu.
z 0 4. _ h. 4= In, an fi I : (Tuna-
3 z w== o. inte, antaiu).
H 1. 111== Q. ia=-- Ia.
6 = 1. 111=-7 SC. 0 §t.
7s= A 0 6.
I =-. g x.
K c, ch 0k. t e.. 4r= ps.
= I. 4=c el.
A
n4=- m. = g i gi : (legiuit).
1=6;06 v
th.
== y v : (Nloysi, e-
H II. vanghelie).
NB. In editia nbstri nu s'a observat tote regulele aratate In acesta notti preliminari, scopul nostru find
de a reproduce tex tual Pravilei cu litere mai mid si arti. indicarea paginelor vechl, spre a corespundo
sistemnlui Intregel fipgriri. I. N. Bnjorenn.
www.dacoromanica.ro
DE DA GOVOlth. 85
II 2 ft E II -A II
IFIECTA iACTE
Aliperv1-7.T6plo Ae AVE,
T-OlitIAEirk C411114HAOP M1OCTOAH TOK-

MATE Ai I cz,s6Ap, KmTp. A-
tIACTA UM A npticsmitininimvp
impimufrt "X.11%11,1T6pHAWO ASmii.
TtimpliT8c1 8 .1. 'flinty
Ji f1p4A8AillthiT841thl Will
IGI i1111170611
EACApAGM E0fROAX A TO1
'1M Op OrlirpOHAdriEll :
.i. M7.117STIVEA rompfi.

BY,ATO Sph1,0,. eap AE
Ad 1,16141EIVE Agi Ke, trOA.
PRAVILA
acesta iaste
direpatorid de lege,
Aocmelea sfintilor apostolI toc-
mite de 7 s51:15re dbl. a-
césta 0 a prêcuvio01or
parintl inv'eliltorilor lumil.
TipAritu-s'au in tipar
i. preluminatulul domn
10 MATHEI
Basarab5. VoevocIA a toa-
-t5. tan, Ungrovlachiel :
In rn5.115.stirea Govora.
létul 7149 iarl de
la nmterea lul Christos 1640.
www.dacoromanica.ro
86 MANILA ItISMUCEASCL
Ild flpeCgtTAOE 311ANIENTE itz

nAdmeii rAnws% ESIGAPfiEGTITL.
MARCA TARII B
Un vultur cu crucea in gura,
Cu cor6na d'asupra.
B
La drépta
&Ire le cu 3 stele
La stInga
Luna cu 3 stele r
www.dacoromanica.ro
AR flA GOVORA
87
GTplaHd CIA If53H4MIHII, WHO B(14114 HOCHTS. insus datoriu iaste a posti miercurea si
H a erdact lint RUH, H OrRACAO BHCHTS. vinerea prespre tot anul cum poruncese
IFIRt ACI'MS nfucirkwaro, H niucTairlutiwarw. pravil.z sfintele i dumnezeescile pravile. Cum
Matti Om S4CaflaR55, A0RRICT6EHVIWar0. aiirsca de carele va aye, insus s o dea i el-
IrAKS atiBAORAS, HITSHICA sinpv-rAt suxirr%. s& tora a face. Tara de va fi Insus nesciu-
Gux 60 AORMICT H0R*A4, MHOrliX CAt/X14 AIRHT. §1 mai tom, i nepostmc cum va Invata pre
arms. OlfEW 6isic0er8, ,A,6as8 CHX 12IHAAITZ. altil a face lucrure bune, i eine e nein-
flaaHuutc ISCHO Hç xpauporris nfich,rrasnemv. nainte telept va asculta pre el, de carele va
BOA MIMI TORIMIU,k MIVH011 IHRTIACTRO. 255 grai vazand pre el fara tocmali, si be-
HIAai acnpospnimcM, B.-ace irrtiRwreacTso. pv, i invatand pre altiT sa, nu se In-
II orain4t5 up CMS, HI HCKHARTHCA. bete sau alt vre un lucru bun a petréce,
gpaHa RREAKH nipcul HI HaaaraTHCA. carele singur nu au facut, ochil de u-
XPIHAS ILICTSPIA Ezec. s4rechl graiasce scriptura cu aceia so-
w'Y D. stih, 10 cotésce-te, o duhovnice pentru ce ca de
Erem, va peri nu mal o oae pentru negrija
Predoslovie cttr totj nastavnici 48. ta dentru marine tale se va canto- De-
sfiutd biséred. stih. 10. prinde ce zice dant Ioan sawrootrcm la
Preluminatilor archiepiscopi. mitropolip- déanie in a treia norm otrgeufe, aciasta
lor si iubitorilor de dumnezeu, episcopilor, si dé ac. graiasce. De sa va delunga mime! u-
preotilor, si tuturor duhovnicilor, caril cu besed. nul de taine necuminecat, au nu au 0-
putére preotésca de la clumnezeu sunt sfintitT. 44. bora toatá spaseniia sa, episcopul sate
THEOFiL. cu mila luT dumnezeu stih. 31 popa, ca, sufletul iaste de o perire atata
archiepiscop, i mitropolit, a toata tara desertaciune are, cat nice un cuvant
rumanésca, pace si spasenie priimitl nu poate pune inainte, ce cu socotinta
duh sMnt, carora vetT lasa pacatele, 0 cu iubire de truda, slujirea i lucrul
cn gi. lasa-se-vor lor 0 cub le vet! tiné, tine- luT dumnezeti iaste a face cä graiasce
20 se-vor lor. scriptura procliat cela ce face lucrul
3-a 65 domnulul cu negrija, iara marele Va-
Socotitam, cá ma! toate limbIale au silie graiasce, socoteste sa nu te tame
carte pre Iimba lor, cu ace! cugetalu de run intru cadéré lul, ca sa nu dal pre
si eu robul domnuluT mIeu luT Is Hs, fiiul luT dumnezea, intru maInile celor
sa scot cash% carte, anume pravi1 a. pre nedostoinicl, ca sä nu te rusinezi de
limba rumanésca sfintilor voastre fratT cineva de maril parnantuluT nice de
duhovnicl rumanestl, caril sunteti pa- Insusl cola ce part/ sterna sa nu cu-
storl oior celor cuvantatoare a tur- mined, cä pravilele durnnezeescl nu
mel lul Hs. Care are Intim sine multe lasa pre cel nedostoInicl sa se cumi-
fallurldevindecarT sufletel or crestinescl nece, caril sa socotesc ca paganiT, jua
celor ce sunt ranite cu pacate Insa sa nu se vor Intróce arnar acelora si
mai vratos i cale la imparatiia, ce- celora ce cumineca pre e1; socotésce
ritguI. zice eu tréba n'am, tu verb ye& acéstea
Insa ma rog sfintilor voastre cu mare de verb pazi insa cu socotinta ci cu
mila la care mama, va cadé acéstafantà1 tocmala ce maT nainte invataturile bi-
carte, acela sa aiba, a o tine In mare cin- sérécil neclatite sa le pazescl mantui-
ste, i si se Invete dentru la in tail* verb si pre tine si pre ceia ce te vor a-
cum vavindeca sufletele órnenilor de pa- sculta.
cate. Iarä Intru maul de miran a& nu
se de, nice la mascariciu sa nu fie toe- $tiut sti fie.
mélele sfintilor apostoll, si a sfintilor Cineva indrazni a priimi cugetele si
parintl batjocurite, ca apol milostvata ispovedaniile, fara Invatatura episco-
ver da semi frate duhovnice, eu nu pulul arelul loc, acela pedépsa pravi-
voiu aye tréba. lelor va priimi, ca un calcatoriu a dum-
Cela ce priimésce gandurile omene- nezeescilor pravile, ca nu numal pre
se!, datorl Taste intru scriptura inva- sine s'au perdut, ce i catl s'au ispove-
tat a fi, sa se opresca de pohte, smerit, dit la el, ne ispoveditI sunt, si cat au
si cu lucrure bung pre tot ciasul sa, se legat, si dezlegat, neindreptati sunt,
róge lul dumnezeu, ca säidê cuvant de dupa a 6 pravila a saborulul de Car-
intelepclune ca sa indireptéze pre ceia thaghen i chip& 43 aceluias sabor.
ce scapa catre din sul. Lug intr'alt chip
www.dacoromanica.ro
88 pacnta bIsERICEASCA
1101tfAiHiEMWEE Hpnicknuro rocnompia 10 WI- nuiasck, ai sa se cinstesca cum Insesl sfintele

T06(1 liacapoga,FIOROM. H(CMortliEdi'd nfinve-qua- pascI, si iar k. de vkznenie lul Hs, i de rosa-
Iwo flgienimona 0fW4stidd, Ma-TTIO VHoTo10 MN- liT, ce iaste venirea a sfantulul dub. :
TPOAKOHT asciai 3EMAA OrIVOEMIXTHCKid, lid HE- and pogor pre lume, de birninare si de
gaTOBITH ettO KHHt'S r'Aimslo flpagima Mork intelegere tuturor, ti asa tOte sfintele praz-
AZWOMS R i'lpft1HOHH011,EXZ, Tit0 11.141KOA4H- nicele lui Hs. sa se cinstesca i sa, se feresca
C1OMS HrSMEHS WKIIII,attiTOAHar0 MOUCTHild 1'0- cum arti zis i la preobrajenie i vezdvijenia
Elope, vanta Orcninia nfiziCTIJA K"ltd. T-bone cinsfitel crud!, praznice ale despuitorulul.
MOMO Ii4C, qTSWE dio mei,awe Tro ASAeTs HO- Aceste praznice ale lu Hs. tote asa sa se
rptwitio, Aspm KflOTOCTH HCIIIIMOAAATe, H HAM feresca, i sh se cinstesca. cum am zis de
WCEM TPSAHHIIHM C. KAP'CKI-ITO d HO KM-HATO, no- sfanta dumineca, antaia 4i de dumnezeire.
HMO MHO Arrrn, HO (181{4 rptaind A qualm. Praznicul oycneidk gn-n, cadese al cinsti si
a'l mari, asijderea ca i praznicele lul Hs. cum
PRAVILA OTICh 11HC-716. si am dat Invatatura, asa i aceste praznite ale
bogoroditel Intaiu blagovesteniile. i poitcmcrso
fi a sfintilor deal faptele &Thor, préogodnieli 0 si vavedenia, si uspenie, i sfintiI parinti-
de dumneieu purteitoril prini noftri, lor el, sa le facem praznuire.
de episeopi, fi de preoti, 0 devdlugdrt, fi de
6men% mirenI, fi de t6te invdtaturile. (2) De praznieul sfintilor Apostoll, Petra
chk Petru si Pavel. apostolil Rif Hs. Inva- fi Pavel.
tam pre rail lul Hs. de lucrul ornenesc, ce Aceste praznice asijderea sa praznuiasca
iaste a lucra In sase zile : Luta, i martI, si sä se cinstesca, cum am zis de celea-lalte.
iniercurl, joI, i vinerl, i samhata, pang a- Si iara de cel 12 Apostoll, si de alte praz-
Tniaza zi, sau pana in al treilea cias de zi, sau nice ale apostolilor, carele and va fi, cadese
sambata tOta zioa sk se Indeletnicesca de sg. se praznuiasca, insa si ace zi, de dimineta
tote lucrurile cele grele i sa'SI tocmesca papa sara. Si de cinstitul prorocul predtece
casa i sa faca pamete mortilor lor p sg si botezatoriul Joan, de nascutul lui si de Va.-
priinnesca strainicil si ode ospeteze ca sa se iarea capulul lul, cadese a le praznui de la al
umple llubovul dumnezeesc ca sambata are noaolea cias si demaneta toata zioa.1
dar de zidire si de rapaos sI. cheina, iara du- Intaiul mucenic Stefan, mai marele diacon
mineca iaste antaiu zi. al dumnezeu, are dar pomenirea s. i-o praznuim, de dimaneta pang.
de inviiare, dirept aceia invatarn de acesta sara.
di sk se ferescä si sk. se cintesca, kirä sam- Asa sk umplem i pomenirea i cinstirea gi
bata di In al optul cias sit se opresck de tote praznuirea sfintilor, i Ogodnicilor, 'si invata-
lucrurile, de marile si de micile, si la bisereratorilor a tota lumea parinibor. i arhiereil si
sâ scape totI 6menil. ce mudrile's si cu fecio- pastoril de oile cele graitere, sa-I praznuirn
riI lor, i IntrInsa cu frica lul dumnegeu, si pre caruia ckndu.-I va fi zioa, de climaneta
cu luare de aminte sa se priveghe ruggndu-se, rank sera, si nu numal mirenilor ce ci alu-
tocma i pana dumineck dimineta, iarà daca gärilor de ii pustie, a práznui 0 a cinsti.
sa va lasa sfanta letorghie, de ciia sä merga (3) Sfantul si marele mucenic a luI Hs.
a cask si sa se odihnesca pang. lunI dimineta, Gheorghie, i D'imitrie,Theodor, Pandeleimon,
si iara de In al doile cias de i s. Incepa a Procopie, i sfintil hesrebränitl. i sfintele
lucra, marele macenite muerI, c i cate mucenite marl
Gr3phiptscrst Ork. se vor chema. acestea tete sä se prazdnuiasca,
De praznicul nascutulul, asijderea sa se cániia candu-I va fi zioa, de dim aneta pang,
tie si sa se cinstesca, ca i dumineca. Ca de sara, deci tote zilele acestor praznice sk. se
acesta darui domnul nostru Is. Hs. spasenie praznuiasca cum am Invatat tot crestinul, gi
lumel. am pus lege.
fir-o liainniff. Si. lark graim, ck nu zicem sa Se prazdnu-
De praznicul sfintel arataril lul dumnezek, iasca en tampe i cu flu 're, i Intru antece
cadese tot omul sa-1 socotescassi asijderea sa-1 mirenescl, i In betil, ce sk prazdimiasca intru
cinstesca, ca ntru acesta ziditoriul a toata lu- ruga ciuni i intru cantarl sufletescl, i intru
mea darui Inoire. cuvinte de lauda, i numal cat sä se cheme
Cu apä j cu duhul sfànt : preotU la casele Ion, sa faca blagoslovenie
Oudrodi Emig. intru casele lor, tot crestinul, ca. Ore unde
De praznuirea blagovesteniilor, cinste sa se nu merge preotul, nice blagosIovenie nu. sa
fad... Ca iaste mai cinstit de t6te praznicele: face, de acolea i aumnezeu se delunga, cc
De sambata direptulin Lazar, Inceperea In- uncle preotul nu cadesce, nice rugaciunea
vieril, i purtarea Inchipuirilor, 0 de m inu- face, acolo e mahnicittne i slabiciune i sunt
nile lul Hs, ce-s praznicele cinstite. i asa de tote spurcate.
pasci, acestä dumineca luminata sa se praz- Acestea vO invatain preotilor si tkrcovniciT
www.dacoromanica.ro
Dk LA GOVORA. 89
bisérieilor ca se umblatt intru invate- unit ca aceia n'au pocaianie, ce voi mosteni
turile, )ce ye sunt date voao i dupg acéia se perirea.
Invatall tett Omenit, cu déclinsu de pururea CA asa zice domnul nostru Is. Hs. de %-
nu pentru vre o plate or care de argint Sam vase, se. datl ce iaste imperatese imphratulut,
de aur, ce pentru spgseniia sufletelor vOstre. iara ce Taste a tut dumnezet, lul dumnezet.
Tare' vot 6ment marl si mid, asa ye inva- Asijderea se. nu. aiba putére boiaril a judeca
tem ascultatl; s vt cuceritt archiereilor si pre preotul, de li sa va temple vre o gresale
preotilor i WI cinstitl si se ye témett &s- Ore carea cedére orl trupesce. ori sufletésee ce
care den vot, eine cumu-1 va fi putere, 0 de tercovnicil bisérecil lul sill judece, iare. de
ce vett aye sel i ospetatt, a aceia privOghe niscare locure de argturg sau de vie, de li se
pentru vol i s. rógg. Preotilor invatemu-ve, va templa lor ceva, acestea de la boiarl se se
se nu intratt in bisérece cu vrajbg sau cu judece ince cu intrebarea arhiereulut.
pizma, nice sg ye cutezatl a ye atingerea de a- Ca nu se cade episcopulut se's judece pa-
celia, hice se, fitl betivl, nice furl, nice hull- triarhul sett, sau mitropolitulut, sau sg'T cérce
tort, unul spre altul, nice gelcevitort, nice cu al lig ceva, asijderia si preotul episcopul lut,
cuvinte desarte, nice nebunl, c i domnul nice diaconal ce va se. greiasce sau se judece
nostru Is. Hs, fu betut i ocaret i radä di- pre popa al tut, ca nu Cumva se Du se gri-
rept nol, ce se fitl blänz i lint, si plecatt, .si jasca preotia dumnezeiasca.
rabdetort de tote, si sa. umblatI cu frica lut Episcopul se. nu poftésce dar de la heroto-
dumnezeti, i s vC nevoitl de slujba vOstre nisie tut, ce se. ispitésca pre acela ce,va vrea
cê dente, ce ye invatam dupe. tocinga sfin- sa se preotOsce de ngravul lut si sa'l ispité-
tflor apostoll, i numal berbat unit muerT, ca sea pre dinsul den tineretele lui, si de min-
nu fere de lége se. intratt la sfentu, jrgtev- tea bit si mat ales de grija cartil, si asa sal
nic, si se nu fil curvariti, sau prOcurvarit, afle pre dinsul %fru tote deplin si nevino-
sat se-ti dal trupul pre rusine sat la trup de vat, si ass, sal preoteSca si sal priimésce ca
dobitoc, unit ea acestea se, nu se cutOze and trupul tut.
va a sa, apropiia sat a cugeta spre preotie, Episcopul de va pomeni se. ia dar, de la
nice iarg ucigast, nice repitorl, nice Mihail ce cela ce va vré sa se preotesce oil de ce va fi
sa fie curatl intru tot, si numal What unit nedestoinic, sau pentru darul va lega pre preo-
muert cum am zis i slobod de tote phcatul fere de vine., unit ca aceia sa, nu se as-
tele si curet i nespurcat, 1 i asa se vie spre a- culte, ce se se IntOrea durérie luT spre ca-
eiaste. infricosate si mare slujire; lane de ce pul liii, si spre créscetul lut nedireptatea Jul
va educe pentru blagoslovenia la bisérece nu se se pogOra l sh fie ca si Simon vrejitoriul
Invgtam se. fie acéstea numal ale preotulul, ce intru osendire.
si slujitorilor bisérecilor i tututora celora ce (5) Si eine va vrea se se calugheresca intr'o
se ostenesc spre acest luctu dent dumne- mengstire tie ceia ce petrec pre acéle locure,
zeese; iarg sa cade in fret pertl se. se inpartg si cu muiarea but va da ceva dentru avéria lor
doao preotulul iare. a treia parte ostenitorilor biserecil, si sufletéste o va da, si iare dupe a-
slujitorilor. ceia ii va perea rhu, si vor incOpe a cAuta al
lor ce at dat. ce sau'l vor cére, saul vor fura
De boiaril, i de ceia ee sunt subt puterea ceva dentru unite ca acélia, lama de vor face
ri de slujitorii lui, invdteimui claret cu nesciinta, se. ia canon si sa se pocalasce,
invdtaturabiff dumnezeu,
nemica unora ca acelora se nu se de lor, iarg
de vor sci si nu vor vrea sa asculte cumu'i vor
(4) De ceia ce biruiasce preotul ca se nu Inveta pre densi, unit ca aceia se se gohésca
biruiascg pre dinsul niminea de in 6menil ceT den menastire si den bisérece se se desparta
prostl numal biséreca cea mare, si aceia se, ce se zice de cuminicAtura, pentru ce ce, da-
biruiasce, dupe. lége ; iara de in Omenit cel rurile bisérecil lath' de acmti nu mat iaste pu-
prostl nice boiaril, nice rniseil, se nu bine- tere nite cC mat dea nice se mat ia.
iasea pre niminea cu preotul, ca céle nelumi- (6) Episcopul sau igumenul, sau fie's ca-
nate, spre luming. se. se redice nice se. ia ceva rele dentru randul preotesc, de va incepe a
de in Msérecg macar s'au recut i hiséreca, face nedereptate 6menilor i rantate, invg-
mantel ce va fi pomino i cu blagoslovenia tem pre unit ca aceia se se scoata, sat iarg
bisérecil, i acésta cu lége i cii frice se. ia pi de vor ciuta direptatea, pentru vre o plata,
cu blagoslovenia preotilor; iara de se. va is- 6re carea, se te scóta, de in preotie. Popa ce
piti se. ia ceva fare. blagoslovenia preotilor va curvi sat va face précurvie sti. se scOta.
den bisérece sau fare lége, unit ca aceia hne- Episcopul ce va fi negrijnic de bisérce, si se
mica nu se Inehipuesc, numal furl de bisé- va mahni de rugeciune, l popil nu-1 va in-
red.; i agonisire spurcate i necredincioll, vete de asa, ce si acélea le va lesa de negrija
(led acéstea stint furl sirepitort i telhart de duhovnieu sCu, numal ce va lucre cu mainile
bithreca tut dumnezet; i cine va face acOstiat lul, si va tocmi mirénil, lame de duhovnicu-
www.dacoromanica.ro
90 PRAV1LA tassalcaescA
luT va Incepe a nu griji, asa unit ca aceia sg, Preotul, intru preotiia lul, de va orbi sau
se Intrebe, pentru ce cg, grgiasce scriptura, leva achiopa, sau va veni o bola dracescit
padat sa fie fiea eine face lucrul lul dumnezeit spre dansul, sg, se lase de duninezeisca feta-
cu nesocotinta, ca fies ce lucru ce sl lucreze ghie, iarg alte mplitve sit le vmple,
cu mane trupesc, pieitort iaste, iara eel su- Asijclerea i eine va kvé vre o ving, sad orb
fletesc, lucrul lul dumnezeg iaste, ce de din- de ya abia vedea, sag schiop, sag vre o man&
sul zisem, ca mat vrgtos pentru acestea sg uscata, sag stricat, sag surd. sad fiid de a treia.
cede. nuntg sad ngscut Intru am estecacitme de sange,
Episcopal la vremea mortit lul sg nu aibg de unit ea acestea totT sa nu cuteze a se che-
putére a imparti nemanul de-al biserecil macar marea preott Ore ce episcop peatru plata de
ce, ai ai de celia ce au insua strgns pre dire- va pane un popg ca acela, sl se scOta a-
gatoria lul, nice den cella ce's altele, =mat mandoi, i acel episcop i acel popl.
ce va avea dentfal Jul, den celia ce va fi dat Pope acela ce va lucre ai va face, ca sl se
la bisereel, i va da tarcovnicilor, de aciasta fereseg, de cuvinte mueresci, ea sa's soco-
invatam jumgtate sg se Impartg la pamentea tesca vistiiariul sufletulut nefuratl, q't sg, nu
lul, pentru pamente arhierescg. Episcopal ce se laude de curatia, ea sa nu piarza ce are.
va purta 6ste dupg dinsul, sau va umbla pre Preotulul, de i va curvi muiarea buT si el nu
narav de cocon, sau va avea multe cuvinte va sci, acela sl preotesca, iara sg-I ya spune
fara de. folos, sau va face precurvie, sg se nescine de dins& sg se lase de preotie, i sl
sco5ta. C5. nu sa cade episcopulut sa amble thee ore iaste adevar de dansl ; deci de va
la märturie sau la chemarea meselor, iarg de vede ea ochi lut, atunce sg o lase, si acela Ul-
va merge and va, el sa nu merga pentru tra rabdare sa petreca si iarg sa slujascl ;.
mgrturia, nice pentru mancarile, nice pentru iara de va lasa aceia i iarg ca alta muiare
bauturile, nice pentru betii1e ce pentru inva- va cadea. sa se lase de liturghie, i sg se pri-
tatura sufletésea. C. se cade episeopulut, pre cestuiascl ne oprit; iara de's va aye muiarea
tott Omenit =rib i micil sal invete, cu Man- lap, asijerea certare sl aibg; iarg la mOrtea jut
dete i cu plecare, iarg. nu cu rOutate. sg se precestuiasca ca i alI preott, cum sg
Nu sl cade preotuluT sä blagoslovesca pre cade preotieT ; iarl de sa va tampla mat
episcopal, nice diaconal pre popa, nice ce- nainte de el O. along preutesa mb, i nu sa,
tetul pre diaconal; iara preotul de va eai a- va atinge de alta, acela farg certare sl preo-
che§ la ggIceva orl pentru direptatea orl pen- tescg ; iart de va fi si vie, ai nu va pate in-
tru nedireptatea, ai la ucidere, sg. sg sc6tg. sus sIt o prinzg cu acel barbat la aratare, sL
Preotul de sa, va insura cu a doao muiare, nu slujascl nice sa o lase, ca insua donmul
sa se delunge de preotie, iarg fara oprela sit nostru Is. Hs. graiasce, ci. Ore eine'a va lasa
se priceatuiasca, muiarea lab, aleggnd fitrit cuvinte de curvie, si
Popa negutatorig sag camatnic, ce va vria sa va Insura cu altg preface curvie, ca iatg.
sg's Infnultesca argintul luT, sg se lase de le- de tott Omenil graiasce iarg diaconulul de
turghie, pentru ce ca iaste Imprennat minciu- i sa va ample decia si nu maT intrebe, ce
nilor i asupriciunit, ai mat mare e negutato- cum am zis de preotul, ea°, graim ai de dia-
ria de cat curvia. de sa va lgsa de uncle ca conal.
acelia, iaré. sa preotesca, art de nu ac.ela sg (7) Diaconal de sg, va spurca in gura, sl se
fie scos. Preotul sau diaconal de va camat- scoata, ce iaste aciasta, iara sa sciT ca iaste
nici, ori sa se lase de uneleca acéstia, sag sa madulariul eel de ruaine de jos, iara de's va
se scOta,.. pune . re, ce
Preotul ce va canta mirenesce, sag va juca, sit talcuiasce spurcata in gura, deci eft de a-
orl sg se lase de unele ca acelia, orT O. se ceia nu serid, decit sg sci la aratare, cela ce
saga. va face acesta, sa ia ispovedire cu dumnezeg
Pi eotul de va cgdia in curvie, sau 'a va da i se socotecl cu alegere.
trupul spre ruaine orb cu gadini, orT cu dobi- Preotul de va curvi, sa se scOta ; iarg mu-
t6ce, a se lase unit ca aceia de leturghie, iaria lab de va vre sal lase, pentru Inteleptia.
jara Inca de nu va fi popa, i sl va afla inel, sa nu se spurce cu nasal in voia el sa fie,
tru tote sa nu se cuteze a se apropia la preo- ce insa de nu va pohti alt barbat; iara de va
tie. lasa curviia acel popg, el sa, petrécl eu mu-
Preotul mincinos sag vadnic sau clevetnic iarea lift; aaijderea ci diaconal i cetetul, de li
sa se lase de acelia, sau sa se scOtg. se vor tampla el am scris nob, ca muiaria
Preotul de va fi meger a lucra In cetate, ci n'are putere cu trupul eT; aaijderea ai bgrbatul
va cerca sa se boeresca i va umbla cunucil, n'are putere cu trupul lul ; ce barbatul el bi-
va merge In sabor cu (anent proatt, sag cu ruiasce cu trupul el, asijderea, ci, muiarea bi-
boiarT alegand fail de o nevoe Ore-carea de't ruiasce pre trupul barbatulut eT, 'el dirept a-
va fi luT, unil ca aceia, orl sl se scOta orb sa céia graiasce dumnezeg, cit sunt arqandot un
se lase de unele ea acélia. trap, cace a impreunat dumnezeg oinul sa
www.dacoromanica.ro
DB LA Govon A 91
nu desparta; dirept acéia impartire nice In- ghelie, ci pre cinstita cruce; acijdiria ci curing,
teun chip A. nu fie. Intre barbat i intre mu- trul cumatrasa sa nu eia, hug. de si va
iare, alegand fara de o nevoe mare, ci ci a- tampla spre cumatra-sa sau spre fecioril e1
ciasta cu salorul ca fiec ce pacat afara iaste spuraciune, ce sa dea dumnezea sa nu se fack
de trup; iara cela ce curvesce in trupul lul jar& de va fi veun stet dracesc ca acesta, 5'
grecasce. aT, M. se carte ci sit se caiasca numaT cu
Aciastä lege am pus din invataturl sfinte, .paine i cu spa, 0 Melia sa nu se cam vaza
ate am pus sa le socotitl pre amdruntul ca unul cu altul; nice nacu-teu soru-ta fratele,
spre aciasta i tocmira, i ye aducep aminte nice naca frate-tdu, sau sora sa se ia, cä WA*
de cuvantul domnulul cum am zis, cA de vet1 iaste sänge amestecat; o mie de talere se gra-
erta grecalele Omenilor : ertave-va i voao iasce tarul pecatelor.
parintele vostru cel den ceria, cum ne-au zis Sà nescine va spurca muiaria tataini-seu,
noao ca. ore cite vetT lega pre pamant, fi-vor ce iaste macteha-sa sa se canonesca 9 al,
legate ci in ceria; i ore ate vet1 dezlega pre sa manance sec, iara sambata i dumineca si
pamant ti-vor dezlegate ci in ceria; iarä de mail i jol M manance unt de lemn, ci sa bea
eeia ce sunt clevetnict i hulitorl In ciasta vin, numal inteacele zile, i sa fad., in tote
Iume, lua-vor judetul lul dumnezea i ma- zile ate 36 metanil.
mba jul dumnezea, ca i ceia ce clevetiia ma- lara de sa va intoarce spre sócra-sa, s.
inte pre Moysi. canonesca 15 let, 0 tOte zile die 160 de
metand.
De ptirinfi i de feciori pravila. lard spre moaca soacra-sa, ce sit zict, spre
muma socra-sa, sa aiba canon, 7 aT, me-
(8) Parintif feciorilor lor Inteun chip sd." le tanit 29.
imparta dintru stransoarea lor, nu unul sal Iara eine se va chema précurvaria, ce iaste
maT iubéscä iara pre altul sal mal uresca; ca cu sila, den care iaste précurvie céia ce va
M domnul nostru Is. Hs. 0 fit si téneriT i-aa strica fata sa Ora c lua dupa acdia; ce intal
rasadit, céle vezute ci céle nevezute le-au dat; umple precurviia, derept acéia sä se pocaia-
iarl de s'ar i maniia parintir, ce légea tic sit sce. de précurvie ci dupa acéia sL sa cunune.
mania Précurviia iaste eine va sill o muiare meL-
Feciorul de va grai ciivinte réle parintilor ritatA. ca iaste neputincioasa, derept aceia o
nedireptate, cu mórte sa mOrt_p_entria- parte invatam sa ia muiark iara doao part1
ce c pariatib ltd i-au dat lul 1urnin i viia batul; iara. de va fi fost cu voia mueril si
jail de A. vor intorce de acelia ce au facut, a barbatulul intru In chip sa li se dea canon.
sä i se dea canon de pecitinta dupa ai, ea ci Précurviia iaste. ce e spre róba Jut ci sprei
tatt-seu, ci muma-sa sal iarte; iara de va cia sloboda, i spre céia ce va veni dentealta
lua lemn i va lovi pre tata-sau sa i s tae parte, sau dentr'o laturT de parnant, ci se va
mana lut; feciorul de va scrabi pre rnuma-sa, muta in pamantul unul boiarid, ci sa va da.
mat bine are fi luT sa nu fie nascut; iara pa- cu trupul ci cu sufletul. pentru ce ea scrie :
rintiT sa'c invéte feciord intru frica lul dum- vol robb cuceriti-ve domnilor voctri cu frick.
nezed, ca de's va iubi parintele feciorul luT, decT dirept aceia, cela ce strica fata, séL ia ca-
cu dddins sal mal Invéte pre dinsul, ca sa nu con 6 aT, iara. la muiarea maritata, 5 a1 ci me-
deprinza, de In finer* o aebunie ca aciasta tanit In tote zile 24, iara. de cu róhal, 3 al,
fecioriT sa fie delungap, i candu'Iverl vedé ci metand, 12 in zi.
intru crescutul tau, certal pet róga, ca de
te vor asculta, dumnezed '1 va cruta; iara de De stinge mestecat, ce ink sant (8).
nu te vor asculta, insuc acela s mOra cu ce (11) Antaiu amestecarea sangeltd, iaste mat -
au facut. Iara parintilor celor ,sufletescT, pi
grea, ce se va intórce fIuh spre muma-sa, ce
maicelor maT mare cinste M Ii sa fad., si domnul dumnezed seL ferdsca sa nu fie acéia,
dragoste ii sa cade de at parintilor celor cd. sa graiacte ci grecala mat mare acesta, ce
trupesc1 ca parintil Ce1 trupescl, blestemul de nevoe iaste aciasta devine smintela, iarit
dezrädacineza den trmelie, laM ceI sufletesc1 de O. va tampla cumva a fi, ea vrajmacul no-
sufletul pierdd. Iara MO:tam i acestea, nu fda...d. stru diavolul, ci delungat de dumnezea, ne
de Invátatura lul dumnezed, ce cu sfétul uI parasit se bate de pururea de perirea Omeni-
ci cit Intelégeria, cà veriT sarse. se socotesca for, nevoiasce sa aduca rodul omenesc Intru
fiec carele, ci sá se ferescata nu se Insóre.catre perire; pentru cit invata domnul dumnezed
dincil, pane. in a patra rudenie; iara de iastepu- pre MoysI, sit nu ucizl, sit nu furl, sa nu fact
tinta, i Ord in a cincea simintie sanu se in- prépurvie, sa nu minp, cinstéscep tata-tdu ci
sore spre vend sal, ca de aceste sunt sange a- muma-ta, ci de aprópele tau ca InsucT tine_
mesteca t. Fartatu-tdu soru-ta sa nu 0 ia; nice Al doile sange amestecat iaste de M. va
frate-tau pre sora fratatu-tdu a nu sa ia, a se afla tata cu fata luT, dirept acéia aceste doao.
graesc fratl sufletectl, cei sunt pre sfanta evan- amestecaciunI de sange sk se desparta,'si 20
.. '
www.dacoromanica.ro
92 PRAVILA B1SERICEASCA
de al a se pocdtas,pd metanil in tote zile Pentru c cd orb pre alt orb 13órtg, si a-
ate 366. Al treile ange amestecat de a va mAndol cade in grópA. 1
afla fraM cu sort sa, 15 al BA and, pocaanie, lard sd cade duhovniculul celuia ce ia cu-
pi metanil ate 300. getele órnenilor, depururea sa se postesa
Al patrulea sAnge amestecat, de a vor ame- ate 40 de zile preste an, iard in tote zite pi
steca verl premarl, pocaanil 12 al si metanil in tote noptl a se thge lul dumnezed de
ate 170, in zi; iath al cincile al dol verl pre- sine si tie fii lul cel sufletescl.
marl sau al treT de sd vor amesteca; derept a-
thia a fie pocaania, al doilea veil, 10 al si
metanil cdte 150 in zi, al treilea verl, 8 al, si IOAHHA Nulege Nut marelui Va.siiie, ce fa
metanil 100 in zi. chemat qi zis fiiul mscultdriI, de ispovedirea
Al asele ange mestecat, ce am zis Trial tainelor pticate inivateltur11.
nainte, fiiul cela ce va, spurca patul taani- (13) CI se cade omulul celul ce's ispovedésce
sAu, ce se zice mastehal-sa sau soacrd-sa sau taina pdcatelor ILA la om, am ca omulul a se
mdtusd-sa. ispovedescd ce ca insus lul dumnezet sd i se
Al saptele sAnge amestecat, de vor fi dol mArturisescd; asijderea sd cade i duhovnicu-
frati la o muiare. sau doao surorl cu un bar- lul, nu ca nesce plcate streine sd priimescd
bat; lath de va fi cu nesciintd acesta a se pdcatele fiiulul sdu celul sufletesc, ce a le
poaiasa 5 al; iard, de a vor sci 6 al, si me- eta ca pre pdcatele lul, si de va N,ecié pre
tanil 60 in zi; iard al optulea, de sd va am- dinsul plecat i zdrobit cu inema fAcdtorl pi
pla tat& cu feciorul cu q muiare, sari ginere adAositorl lui's, i credincios i rnilostiv, si
CU socrul, cu o muiare, 6 al sd se pocAiascd se va mArturisi cu bung, intelepciune si se va
aceste, i metanil 100 in zi. pocdi, acestuia cu socotintd i destoinioie sEl
(12) Ded Invatam pre preoll, si pre tog ceia iusurezi cu invdtatura, si lard and veri vede
ce scid carte, and va vrea nescine sA, se ispo- pre altul si'l ved auzi marturisindu's plea-
vedésed la duhovnicu thu sfi's scrie gresalele tele multe fAxd. legi, nu sd. cade sd Be mire
lul intru hArtie, si aT. o dea duhovnicu-thu ca de acestia, nice a caute ,spre multimea pA-
flu cumva cu nesciin'id Sd uite i al lase ceva catelor, de vor fi i pre spre fire ; ce sd caute
de gresale, I iard invAtdm pre duhovnicl, sd spre dumneza, i spre binele i spre indu-
scrie in }Artie si al dea nisce invItAturl rarea inemil lul ad naddjduiasa i sd. pue,
ca acélia at va vrea al dea, lard órnenil eel si cu tote mAngdiarea si cu bland*, i cu
prosti, Sd grAiasca gurd cu gurd, cdte un cti- dragoste sIT. alba' alre celt, ce se ispovedesce.
vant; i asa, lecuiasa, -pre dinsil, i cu tium se cade a se ispovedirea.
cutremur sal cercetéze pre dinsi intru totT Cade-se sdial cela ce se ispovedesce si sal
ail, a le adua aminte de tocinéla ce le-au dud inainte slantulul oltariu legate al fie
pus Ion, si sal invete pre dInsil a nu gra- mAnile lul, si sd vie si sd sa sd caute jos la
iasa cuvinte curmeziate popel sau diaco- pArrant, lard. de nu va fi hiseria, iard acela
nulul, si a toat andul biséricil. intru'un loc curat si Ma. de glAcevd. si a in-
Muerile le Invdtkm a se ispovedesa la thine a ceti duhovnicul
pragul biséricil, si a fie usile deschise pen- T(CCTOI, HtlfAVM I H' A, H' ripovaRt HOC-
tru smintéla; iard, invdtAm si pre ceia ce's a- KOH.MHitt rogaciunel. SA's descópere capul
lugerl deplin, si pre ceia ce sd tine in curd: cela ce se ispovedesce, iara de va fi muiare,
tie, sd nu priirnesa muerl de ispovedanie, a nu se descópere la cap, a se arunce jos
numal cela ce va fi ajuns intru IdtrAnete si la pdmant, si sIT. zacd si sd. zicd. aciasta.
Intru minte intregd i cu tocméld bund, ace- Ispovedescu-md tie dunnnezeul cerulul ci
sta sd. ad grdiascd de unele ca acélea, ca a nu al pdrantuluT, ate sunt ascunsele mele de la
alba cugete de smintéld. cd dracul cu muerile inema me; si dua athia BI'l rddice duhov-
face azboiu alugArilor i sfintilor, and va nicu-sku, si al pue intru latori de biserecd.
vre fie-carele sA priimesa. o muiare de ispo- de va fi si sEl intrebe cu tote blAndetele si
ved, tritatu sd se inarésa pre sine, cu ru- lin, si de va fi putinta Inca sd, i se inchine si
gAciune i cu rugArl, si sd cetéscl aceste, al arute, mal vatos, de'l va vede cA se ru-
floAcASHMR (E. AUBOHTI (RH SEA BiMA/A. Si sine* sIT. incepd cu glas band a'ntreba si a'T
dua athia sd priimesa fiesce muiare de is- grad, deci cum fu intdiu fiiule fecioria ta pu-
poved. de va fi preotul bAtan i intelept, sA tredd, cu curvie si cu muiare cu lege, si d(
and fi i muiaria lui, i aciasta o poate, si de ablaznd; cu, liana ta. sau 6re bum saltele
va vth a. priimesa pre ore aril la dinsul ce sunt mal preste fire; iath cAnd-va spune u-
de ispoveclanie ad priimesa 15 OmenT. sau nele si allele. iard sal intrebe, cu ate mu-
20; iard altil a nu mat prfinthsa; iard de va iarl aT azut mal namte cu muiarl cu lege;
.fi preotul an& nice inteun chip a nu cu- iard de va fi vAdud i grAiasce lut, de candescr
téze a priimi nice un suflet card ispovedire. adud, ale muiarl aT cunoscut, si iarA. tiara
www.dacoromanica.ro
DE L& GIOVORA 93
ate au lost de dinse maritate, si cate vaduo, sal dal invatatura, nice iara sa socotescl de
si cite calugarite, si ate au lost de acele ca- pacate, si de crescutul lul si cu cat, ce cum,
lugarite schimnice i tate neschimnice, pen- am zis, dupa putere sal intrebi sal dal inva.-
tru ce ale vor fl fost chipul. cel mic, judet tatura, cum &Ircl si de putinele pacate va
iaste de dinse ca si de curve, iara ate chipul putea ci mai mult de va face. ca flU numal er-
cel mare, acestea ca muerile cele maritate i se tare de pacate s. dobandesca de la inparatul
vor socoti lul precurvie, i iara de darea trupu- Hs., ce c cununil sa se incununeze, dupa ne-
lui pre rusine, ce se zice cela ce se pune supt vointa lul; sau iara, de va neputincios, si
altul cumu e iara iaste punere supt altul in nevointa nu va ave, si va lua invatatura dupa
trel chipurx, ce iaste de chinuiasce de altul voia lul cum i se va cadea lul, i nurnal cat va
silit, iar acesta iaste mai iusera', iara alta said, si nice una nu va face, intru mahni-
iaste ce insus se pune de buna voe supt al- ciune de jale va cadea si le va balsa tote ; ca
tul, i acesta iaste mal grea; iara alta iaste u-n'am tocmit cele grele sä le iusuratl,.nice sa
nul cu altul s spurca intru pohtele lor, si a- punetl greotate pre unil ca aceia; cä Jugul lul
cesta iaste mal grea de cat cele doao; si iar durnnezea bun iaste, i tarul ha iusor e. Ve-
de cate orl au Mad ce iaste maT pre spre fire nitl zice catra mine eel Insarcinatl, c eu ye
odatä au de doao orl au de trel orl, i aveal a- voiu raposa, deci iara iaste cand face
tunce muiare cu lege au ba, de call al at fost Ore ce pacat mare sau mic, si ia invatatura,
atunce au dupa trel-zed dara cu clobitOce de ca intaiu sa cade lul derept multe pacate
ale orl at facut, dare: sallazna cu mana de ale lul, in multi al rohesce, iara altul intru
cand al inceput a face, O. pana and, pentru putine vreme invatatura lul o umple, si multe
ce c cu mane sunt doao sau trel, una iaste bunatatl face si adaoge, i iata curat sa in-
ce o face omul insusl cu mane, lul, iara alta three denteacele gresale, ci cu dedins sa toc-
unul cu altut face, alta Tara cu cOpsele lul mesce pre sine intru pocaianie, pentru frica
face si candul va intreba de acestea de t6te luf dumnezea, ca sa teme si de mOrte, si
duhovnicu sau. pre cela ce se ispovedesce a- curand se curatesce pre sine. Derept acea nu
tunce, i iara sa'l ispitesca pre dinsul, si de a- intru al multl sa se incepa pocaauia, ce dupa
mestecarea sangelul cum si cat, ca nu e o data vrerla sufletulul, cum graiasce i marele
sau de doao orl, sau de trel orl, ce multe im- Vasilie; si iara asijderea graiasce, ca nu in
partirl are, cum iaste scris la apostol, si la vreme delungata sa judecam unil ca acestea
invataturile parintilor ; iara se tampla si a- ce se ispovedesca, ce pocaanie dupa naravul
cesta Ore carom, cu muerile lor pohtesc de sufletulul luT, si nol dam asijderea putere
fac pre sazut; si iara sal intrebe de ucidere gi duhovinculul sa priimesca acel sufiet la din-
de furtisag, si de clevete, si de rninciunl, ei sul, pentru iubirea de Omen1 a lu dumnezea,
dupà aceia de tote, si sal zica lul duhovnicu sa iubesca acel suflet de om, pentru ce si not
sau sa se arunce pre sine jos, i s zac a. el invatarn si cu invatatura duhululsfänt scriem
jos la pamant, i sa. se roage duhovnicu sau acestea; iara de ceia ce iau cu anl am scris de
asa sà gralasca. fies-carl fara de legi rand de invatatura, iara
(40) Deanne milostive si dela inimä indu- nu iaste prepus nice de una, de se va ruga
ratoriu c itchitoriu la Omenl ce cu prorocul cela ce se ispovedesce, numal dupa intelege-
tau Nathan ertast pocaina lul David, si de rea socotintel cum am zis, cum invata si sfan-
gresalele luI, ertare'l däruisl lul, i rugaciunea tul Ion 3MTOSCTIs catra Nineviteni, nu se ru-
cea de intOrcere a Manasid o priimi Insutl gara in zile multe, ce numal In trel zile, iara
tu, acmu robul tau, Irmec, cesta ce s. cliasce tlahariul intr'o zi, ce ca clipela ochilor, nu-
de gresalele lul prinnesce, intru tocmela si In mat un cuvant raspunse, si'l cleschise calea.
dumnezeirea ta ce e iubitOre de OmenT, gre- raiulta; deci acea stea noao au graitu-se pen-
salele, ca tu ectt clOmne, cela ce al zis de tru duhovnicul cela ce OA de intelegere si
sapte-zed de orT ale de sapte orl, sà se iarte fall de socotinta pun invataturi grebe si tote
celora ce cad intru pacatele fara de legilor, punerele pravililor cele duinnezeescl le tin,
pentru ce ca cumu e marirea ta asa e si mila si nu inteleg si nu le socotesc bine cu direp-
ta; ci tu esti dumnezeul nostru, dumnezeul cetul, ce fara de omenie si nebune le par.
lora ce sa intorc, acelora ce ne calm de tote lana ce iaste de muiare, cu mult mat b'ne
nedireptatile nOstre tie mariretT trimitem, sa intrebl pre acestea, i sL iscodescl de cat
tatalia c fiiulul ci duhulul slant. pre barbat, ca ajung acestea si in mat marT
Melia sa Iridice pri insul, si sal zica lul cOp bezaconit, ca fac farmece si vrajl si pierd su-
acOpere capul lul deciia i se cade sa saza cu fletele coconilor la vreme de nascere si Inca
nusul i sal intrebe, ce invataturl va putea ti- find si in trupul lor si ben Ore care erbi celea
nea, nu ce va duhovnicu sau aceia rOe dea, ce insesl le sciu; dirept aceia li se cade en
'nice iara Wel va fi lul bine, ce cu socotinta mull a le mat intrebarea catl coconl au ucis
i se cade al invata preinsul cat va putia tinea; fiind Inca in trup, darl catl nascutT, mai vra-
ca. nu Inteun chip cu pacatele i se cp.de lul tos vaduole, si calugaritele, si pentru ce rand
www.dacoromanica.ro
94 PRAM& BISIB10EA SC A
au Mut acésta, iart altele 136u erbl, ca sa, nu De mancare 0 de beutura fii carele den-
fath coconl nice dinióth, i acesta iaste mal tru fire, curn o va putea purta, decl spre ale-
rea, ca mx scia catl vor se nasth, i altele nu gerea duhovniculul iaste acésta, cerarl orT
mat de un cocon fac acista, i acesta e mat grele off iucOre sal Invete, curn va intelege
iucOra, iart altele in tOte lunl béu erbl ea nice ci va socoti cela ce se ispovedesce, 0 cum i
dinióra s. Tiu fad, i acesta iaste mat grea va fi vrerea ci sfétul, i cum va avea credintt
de cat tote uciderile; ce aceia 0 pant, la m6rte nelndoitt, 0 den ce va avea va da seracilor, ai
Insucl sä aib, certare i despartne de bise- cu socotinta duhovnicu sau, de acesta tote
reek A. ail* de nu se va lam de un lucru ca i sunt iucóre, i sa ctie ci acela de acésta
acela. sa nu'l ca mat faca. tote Invataturile sit i se fact iucOre, ci de
( C fiec ce pleat ci farä de lOge, cap vor mancare ci de beutura, 0 de rugaciune, 0 de
face mat nainte de 30 de al de creseutul lul Manta pricectenie mat vartos de ce Ii sa va
Ore ce ptcat va fi, orl amestecarea de singe ampla, curn ci de cele InvatIturl mal dena-
mare sau mic, n'are invatatura s fath intru inte se va teme ci se va parasi den pecate,
umplérea ailor ce am semnat mal nainte ce sau dentrInse 9i acestea Invataturl ce se va
iath de nu i va fi fost atunce crescutul ispovedi sa va opri den grecale, cit multi
de trel-zecl de al, cade-se duhovnicu sau sa. so- sunt ce clect sit ispovedesc, i Wt. sunt Intru
cotOsca de cap al se va scrie, i mai putin, sa pocaanie den scraba 0 den mahniciune sa In-
si invete el, mal vartos cum arn zis Inprotiva tore i altil iara sunt ce el den ntrav reu, si
puteril fiec caruia, alegand fara de uciderO; dentru tocrnéla rea ci hitlent, nice Intro pos-
pentru ce cL uciderea, de t6te pecatele iaste tul cel mare nu A, pot tinea de pecate, i n'au
mal grea; iara' cine va face pécat mal nainte de corn sal pricestui and va de depururea peca-
30 de al crescutul lul de in cel pécat mare ce tele luT, macar de nu searit afla intru pecate
ia.tte amestecare de sange, sa ia invatatura grele i infricoCate. ce ce e dupit fire numal.
3 al, sau 2, Inprotiva crescutul luT, cum au 01 i acésta de va face neparasit Inca! sa se
fost atunce iath de va fi dupg. 30 de al fiind, feresca pre sine Intro postul mare sa nu gm,-
iart sa cade aPI intrébl i acésta, in cata case& cu muiare i pana la pasel, i aca sa
vreme au lucrat, ci de cate or!, iara de nu va vie cu frith mare 0 cu cutremur. Med situ-
fi venit in mesura de 30 de at, sau au venit tul trup i aka cinstitul sange sa se Inpreu-
ci au grecit numal Intru firia pécatelor; iara néze, ce spre 1000-1 dumineca sfintelor pascl.
de n'au venit intru presprefire, fie ci aceluia DecT iata i dupa mahniciune, i dupg léne
1 an pocaanie sau 2 sau Inprotiva crescutu- eine grtim a fi, iara flu dupa ceva bine; de va
lul cum va fi. fi facut ci malachia, ce sa zice pacat cu mana,
DecI actste grecale tote, unuia i sa vor sau cu alt ce intru postul mare acela nice la
-tamp la odata sau de doao orT de va face, pasci sa se pricectuiasca; iath de va fi caluger
fart altul de multe orl, iara alit tocma 0 orT corn i va cadea intr'acesta chip In postul
pant la betranete lucrOza acésta, iara altul mare, nice acela M. nu se prieectuiasca ptna
Inea fiind el tener chinuiasce, i acésta e ye- la pascl sit art fi i dant, pana nu va ispravi
dere, sau nevedere; tied acestea tOte sa cad pocaania de acésta, ci atunce sa se pricectu-
pre amaruntul a le socoti cu Intelepciune ai iasca on cine va fi.
a le iscodi; 0 de va fi fost odata den tinerete Pre preot 0 pre arhiered, nu sa cade
sau de doao orT numal, WI fie lid pocaania o priimescI la ispoveda, de nu'l va vedea bine
jumatate de an sau sit umple 1 an iara de nu chiar duhovnicu sett, ca are nadejde curata,
va fi den cele mic1 amestethciunl de sange ci Indreznesce catra ascultare, orl cate i va
sau den cele marl cade-se Invataturl mat zice lul duhovnieu sett O. fact, ca nu cumva
marl sa faca. va de avea pecate, ca sal lase de leturghie;
muiarile sa cade sit sit intrébe, de A. va de'l va invata duhovnicu. sau iart el st nu
afla fiec caria, cu farmece fi cu vrajl de va asculte; ca nu iaste alt'ce ca sa lase pre arhie-
face uciderea, déct una cum de la intrupocaa req. ci pre popa de leturghie numal farit de
rea, iara ala de la nascerea pierzaciune, se muiarea lul de va cadea In ore care curvia,
cade de acOsta sa se aléga i sa se dea lor po- orT mal nainte orl mat apol, i alit pocaanie
caaniia de la presprefiria pecatelor. 8 al sau nu are preotul sau arhiereul, numal sa se lase
ziacea. de sfanta slujta; iarit de se va scula unul ea
Tart st cade it Intrébl cela ce grecasce, acela spre sfanta slujicia i iara va cugeta
de au ci grecit, el au mers de s'ail pricectuit, and Ara, nu iaste lul a sluji nice diniOra In-
mat vratos Inca 0 Mtit de in pascl, acesta e fra tote zilele 'vietil luT, sa sax& darui luT
pecat mat mare de tote pacatele, de au fA- mortil a inviia, alegand numal muiarealul cea
cut, 0 1 pecat mic ore carele neptrasit, 0 cu lege. i alt ore carele de o va fi spurcat.
va cuteza de sa va pricectui cu prOcinstita MiercurT i vinerl preste tot anul, caAl vor
taint, acesta mal Intru multl al cu socotinta. veni la ispovedanie. sit nanance post, ce sa
sa se desparta de precinstita inpreunare. zice, fiertura. cu unt de lemn, acijderea
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 95
vérze; iard. came 0 brànz i pésce sg nu'a déciia sa nu mal fie popg, iarg de o va Ilsa si
guste i de yin cum va socoti duhovnicul sgu va petrOce intru curdtie atunce sg fie popa.
aaa sä1 invéte, iard intru alte zile, de tote Iard de va fi neatine tingr 0 de va pdti de
mgncgrile sg rrangnce; iarg acésta grgim de altul acesta curvie, sg nu fie preot; iarft de
cumu's va pohti spgsenia lul; iarg de sg va se va fi apropiat trupul lul numa! de coapsele
tampla un prazdnic rocnoArratt, ce sd. zice orl lul acela sg fie preot; iard de va fi intru *nut
de In prazdnicile luT Hs. orT dee prea curate! tocma, nu are a fi popg, pentru ce el de ag
R-ropoAnue, or! déle sfintilor apostoll intru a- fost i cocon mic, iar d. vasul s'au rgsipit, 0 nu
célea rile, atunce fdra: certare sg mgngince de se cade luT sg vie la preotie, ca s'ad spurcat
tote ce se cade, came ai brnz i pésce. tinerétele luT, i crescutul lul cel de intaiu.
Intru postul mare, miercuri i vinerl sg nu lard de va fi cazut intro malachiia ce sg
mandnce unt nice sd. bea yin; iarg intealte zice sg'a fie facut sablazna eu mann, sau cu
zile intr'acest post, unt i yin; iard den pasci alt ce, mal nainte liana n'au venit el la preo-
rignà la rosalil sa fie ma certare a tote bu- tie, a nu scie cgt era pgcatul, sau va fi dem-
catele ce va vrea, aaa ai de la poncAb. CTRO 'tat de alt om suflet putred de sg va fi invd-
xtre, pänä in zioa Cratattnagn, 12 rile lard tat de acela; iard de va fi acel oin intelept el
dupg pascl, 8 rile iarg in jol mare i in stim- bland ai cu bung smerenie, sg se socotOscl.
Mfg mare 0 in pascI, sä se priceatuiascd totl, de dinsul i M. fie preot, ce ma! nainte sg i se
numal sd nu va fi inteo pocgintg ore carea dea lou sa facd canon, dupa aceia sg fie precr;
de un pecat mare. iard intru preutia lig de va cgd.ea intro acest
lard la ctoatiorrao )(Bo, ai la it-roiNaainie, 0 la pacat, ce iaste malachiia, orT cu nescire, orl
prazdnicul sfintilor apostoll sg guste aghiazma de altul invatat cd nu e pIcat, unil ca aceia
ce iaste o (IiintioaoAL1 i aaa sg mgnance de sg se laocgiascg un an, sg socotésel invata-
tOte färd de certare; alta iarg iaste de cela ce turile, i O. se opréscä ai de preotie, i aaa
nu grijasce de acgsta de nu va vré de sine sg sá umple tote invdtgturile intr'un an, 0 lath
se nevoiascd, numal ce va petrOce intru cre- sa slujascg, iarg de va fi de doao orl sag de
atingtate, i va fi de va nanca de acgsta pré- trel orl acest pgcat déciia sg nu ma! fie popä
ste tot anul miercurl i vinerl unt i peace, ce sg stea In rändul cetetelor, ai sd petrécd.
iard intr'alte zile came; iarg cine-va vrea sä sa nescine va fi fost fur ai va fi furat mult,
se nevoiascä de spgseniia lul, sä mdnänce sg nu vie cand-va la preotie, Wjderea si
InteacOsta, sgmbgtg i duminic i Jol came, preotul de va fi furat ceva, iarg de nu va fi
lunl i martl brgnzg ai pOsce iarg miercurl fost insg preot, i va fi umblat la furat acesta
vinerT, sa. va fi putintg, nice unt nice vin; popg sg nu fie, ce maT vrgtos sg ia invdtd-
iath sä stea i la ruggciune, depururia la u- turd., ca un curvariu c i ca o curvd.
trënil, i cgnd va vrea sd mama:nee, 0 pave-
cernita; iard de nu va fi hiserecg iarg acela De bisereed fi de sffinta priceftenie.
uncle se va afla la rugaciune, de trel orT si (16) Cum s'ag zis mai de'nainte de pacat orT
grgiascg acgstg, iiii (ase ai griltIOM if r-H cum sg fie despartit. orl un an or! 2 or! 3
nont-naii H sau de 100 oil cat va iubi; iarg de orT 4, orl 5, orl 6 or! 7 orl 8, de la opt sa se
va fi slab ai nu va putea sta sa zicä, Sme w- iarte in protiva puteril fiea carele, ai in pro-
nte-rAoida rAwHaro 'lino/WAWA, §i sä Zia, 0. tiva vreril, ai a ostenintel cum se va osteni,
aaa acgsta de 12 orl i ri nont-ail de 12 orl; si cum se va obidi; iarg de mancare ai de Mu-
iarg samba-Ca i dumineca metaniia niminia tura care cum va putea iarg se iaste de nes-
sd. nu lad. Wjderea i dupg tioacAirrao çse in eine Inca in pocaanie, al vie la bisérick i sa,
12 zile i dupä pascl in 8 zile, sati i pIng intre i sg stea unde va vrea la utrgnT, ai la
dumineca mare. ciasurl, ai la vecernie, cdnd va vrea nurnal
lard barbatil i muerile A. fie despgrtite O. vie. lard la leturghie cgnd va veni, sg stea
de priceatenie, pentru pocatie mare, A. nu unde au stgtut, pang va ajunge preotul la 0-
se priceatuiasca pdnd. va face invatäturile eel rAdIllfHtH atunce sl iasd acela afarg de pragul
vor fi date, iara de vor fi spre morte, atunce bisérecil i sg stea pind se sfrdai leturghia;
cum va socoti duhovnicul. lard la pOSISAL CTBO )(CHO 0 la a-ro re5nn4e a't in j
(15) Omul ce'a va da trupul pre ruaine, In marl si in sgmhlta mare, 0 la pascl sg guste
treT chipunl iaste lucrul, unul iaste ce petréce aghiazmg ai la zioa lul érn Petru, si la Sam&
nevoe cu sila de altul, sau pentru sgracia sd'a Wi i aaa intr'acéste zile unil a aceia sg
afle ate ceva, iara altul dentru proizvoleniia mIngnce came; iarg clluggru, sI rnanance
vreril lul, i acésta e mal grea; iard alta iaste brging i pésce, apol iarg sd intre intru po
de se spurcg until cu altul, i acéstaiaRte i mal caania Tul, iarg Mite dezleggturile unora ca a-
rea; iarg eine va spurca cocon tingr, cu acéstg celora, o sgptdmIng intrégg dupg pasci mi
curvie, acésta iaste cela ce spurcd fatai fiind altd, gaptaingng intrégg dupg poatAkcTito CHO
de trel al ce nu 1-ad fost el de crescut. si in hartil de came, ai a! brdnzel.
Cetetul del va curvi muiare a. lul cu altul (17) Cadese a intreba omul O. pre main:re
www.dacoromanica.ro
96 PR AVILA BISEIMEASCA
si pre calugaril si pre calugarite, eine cum va tru dined; decl eine va sa's curatesca, sufletul
fi, deci de va sci cu Cate muerl au curvit, iaralul de dumnezed Insus acela prea iubitoriul
de multe local nu le va sci numarul, a,cesta de omeni dumnezed i spre indurarea inemil
iaste curvarid. lul, i se cade sd rOge, i spre dinsul sa na-
DecT de acoste pacate invatam pre totl pra- dajduiasca, cela ce pentru noi s'ad inpelitat
vila sfintilor parinti, intru toate zilele o data pentrn nolpecatosil fu. om, fiind dumnezed
in zi, sa manance callugarul forte bucate de bun si induratorid la inimd; iara, mai nainte
sec si órnenif mireni i aceia s manance post, de tote de acestea se cade duhovniculul, sk's
cum si &ad zis fie-si caruia, iara miercurl pi iubesca fii lui cel sufletescl ca trupul lui, mai
vinerl si )uni pand. tocma sara atunce sa vartos ceia ce au facut pecate multe mai pre
manAnce post, alegand numal pentru nepu.- desupra, sd i se incline si sal grate si sal
tinta slabiciuneT, i pentru prazdnice rocne.a.- fie cu mild, cu blandéte pre acela sa.'1 soco-
CKTH, iara de vin cum i se va zice lul dupd pu- toscd, s1cu ochi blanaz si cu. glas cu manga-
terea lui. iare i cu omilenie sd vorbescl catra dinsul
si cu dulcota, i asa den ndravuri sa'l inveti
De posturile cele mart 0 mid. unile ori in bisereca altele ori intru locurl
(18) invatam pre omenil de mir, preste tot osebl, i sal pornenesci de morte si de plata.
postul ndscutulul. si a lui cr-hm Petru, Sd si de bunatati si de mina si de direptI ci
nu se manance came nice branza; asijderea de pacdtosT; i asa si pre tine inaintea te
si al precistil (Re post iard callugari nice chiarna 'Adios i plecat.
branza nice oao; iara pre postul cel mare, 6- Ltd rugdciune, 0 adsta o zi, pre =pal
menii cel prostl, sdthhdt i clumineca unt 0 celuia ce se isoveddsce, apoi dacd se va is-
vin; iard eine va fi intru pocaanie mare, cum povedi.
s'am zis mai nainte, de iaste miren sd guste
atunce sambata si duminica vin i unt de Cela ce esci mult milostiv i iubitorid de
lemn : iara calugaril nice atunce, nice vin omenh dumnezed, c pentru. noi eel plecati,.
nice unt. ci pentru a nostra spasenie te inpelitacl, si
lard se cade duhovniculul forte sd fie inte- tote pacatele lumil le luasi si le purtasT, a-
legatorid i rasajduitorid sd inteléga i sd so - colea insuti, si acum cu binele te'd i cuindu-
cotosed cum va da invitaturd si cum post, rarea naimil tale cea bung, iarta, tote gresa-
si cum metania si cum rugaciunl, pentru ce idle fratetui med i fiulul med, cela ce acumik
cd unil sunt grad i nepardsit lucrozd. lard std inaintea ta insusi ce sa, grdiasce lui ne-
alti sunt slugi sau rohl supt mai marl, iard destoinic, i aceluia iarta tOte c i in cest voc,
altil negutatori de umbld pre drumure, iard in cela ce va sa, fie; cela ce pohtésce tOte
altil sunt batrani i slabi, iard altil putdrnici faptele omenescl sd se spasescd, fiind bine
bogati, intru tot rapaosul petrec si se odih- cuvantat intro veci amin.
nese& dirept acoia intro toti de acestea se atunce mai vartos de cat tote invatalu,
cade a cerca caruia cum i e puterea sd i se rile de'ntal sa i se zica lui ci sal grdiasca: scif
de invataturd; iard altil sunt lenevosi, unii ca frate cd al invataturd de la dumnezed, ca" de
acestea, dad, iau invatatura dupa lucrul pacate or! iard ti se vor tAmpla pdcate, orl marl
catelor, Ora cumva se va leni si nice putinel orl mid, curdnd iard cu clraga inema sa a-
nu va face de'nvdtaturile lul i mai spre mare lergi si sa'm split ori unde voiu fi eu.
rad i va fi luT; i iard se cade cu intelogere a lard acéstea invataturT ni le-au dat cy-s Va-
socoti, dor cumva va fi cu putinéle pacate, pi silie cel mare, si mai vdrtos ajutorid ca ate,
va fi nevoitor i curAnci grabitorid, si bine invataturl orl in ce chip le vom lua sd lu-
iaste dupa vrérea luT i dupa nevointa sal jim pentru pacatele nostre; iarti sambata si
daT lul invataturi mai marl, ca seclucroze pi dumineca, si la prazdnice domnescl meta-
maT mult lucru de cat mai pdcatosul ea rnal nil A. nu se facd, ce mai vartos dentru marl
multa patd sa ia de la dumnezed, i iard cel invataturi noao ale postulul, atunce sa a-
mult pacatos i lenevos, cu lenea lui Ina! vem i slabiciune si rdpaos inteacole zile, si
putirrole invataturl sa inple : &Ira cumva si grdiasce, iatd sfantul i marele Vasilie ci a-
acela asa sa se mantuiascd, catinel pre cati-s costea t6te le-am scris, ca sd dobanditi cu. os-
nel, iara O. nu piara pana in svOrsit. thninta rodul pocaaniel, nu se cade zice sa
DecT vazand duhovnicul sit cautand spre judecam uniT ca aceia, ce sa ludm aminte nd-
multimea pècatelor satt spre zabava gresale- ravul intOrceril.
lor, sad spre curvil sad spreucideri, sad mai lard dulceta de la iubirea cea de Omen! a
prespre Brea pacatelor, i va vrea inprotiva luT dumneged si de la duhovnicul, ca pre cela
pacatului fara de socotinta de va pune invd- ce va legd i dezléga. 6re pre cineva mai
taturd; dntdiu acéstea nu scid pre dumnezed vartos pre cela cel voile plecandu-se i omi-
cum se cade ce el ard. vrea Intro totl sd se lindu-se, iara pre eine vedeiard fie carele ne-
mantuiasca, adoa or si sufletul lul piarde pen- ludnd invatatule, ce cu nebunia, si cu ne-
.
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 97
grija sufletul lul pierzIndu's si nice intr'un mag sad cu s.g0t c i va. arunca de va lovi
chip invItaturile nu le ia. ce pohtOsce a sluji pre vecinul luT sad ce se zice cLt Matra si
dulceteT panteceluT sad, iarg nu 1u damnezed; mgcar en ce si cu ajutor draculuT va lovi pre
dece cgtre acésta, nice Trite() Inpreunare nu cine-va, si de va men denteadsta, i iaste a-
va fi cu nor, ca iaste omul eel neplecat i ne data tot dradsca, iarg nu dentru svetul luT, ci
grgiasce curmezis, iar g. mai vrgtos ocarnid, o aflare a draculuT, pentru ce cg tOte jucgrile
nu pot invAta, nice asculta, ce cefa ce mantu- le-ad fgcut dracul; direpta dia sg. Indraznesca
iasce sg mgntuiascasufletu} sgu; iarg nuvom si Tutu el jgluinta lul sg. fad, dece pre aces-
lua pOcate striine spre nol i sà ne piardem ta'l Invg-tgm sg se pocgiascg a treia parte den-
pentru dIniT ce ne temem de jucletul lul dum- tru uciderea cea de bung. voe, ce am scris maf
nezed, i de zioa cea infricosatI a judetuld; ce nainte. miercuria, vineria, lunia, cgte o mie
Inteensa tOte gresalele nOstre inamtea ochilor de metanil, i In bisOredde pururea sa, in-
nostri vor fi cà va pre nol sg ne judece main- tre, iarg aceia a*/ nu Intre nice anaforg sg nu
tea Infricosatulul i direptuluT, i nefatarnicu- ia, plug vor Intra in lguntrul bisérecil, atunce
luT judet ; ca aceluia !Daus! i se cade slava si sg. ia i anaforg, iarg acesta al intre in bid-
cinste i inchingciune, tatluT i fiuluT i sfän- recg., i sg ia ci anaforg., pgna's va umplea in-
tulul duh, acmu i pururea i In veci vOcilor vataturile, i atunce sa se pricestuiascg, asij-
amin. derea i aceia, and vor face Invatatura Vita,
Invittetturd de pecatele celora ce ucig. atunce &I se pricestuiascg.
Omul de's va ucide muiarea lul de voe si
(19) Cela ce face ucidere de bung voia luT, sl ia alta, sg. se pocgiascg 15 al, si sa facg.
ci vine cgtre sfanta biséred, i va sg se ispo- tOte celea ce am scris maT nainte.
vedOscg.,ca sä se podiascg de célea ce ad fg- kr& de o va lovi cu lovitura mica. si den-
cut, deci invatl sgborul bidrecit, de unul ca tru acesta va muri, ca am vOzut de multe orT
acela, 6 al sa stea afarg de biséred, sa. nu loviturl cu palma sad trIgAndu'l 6re cum si se
intre InIguntru, i bucatele sal fie sec, 0 ampla morte; dirept adia InvO4àm jumatate
verze fiarte fall de sare, i frä unt, si paine de uciderea cea de bung voe, sg facg. po-
ci apd preste saptgingng, iarg sgmbata si du- cainta.
inineca si la praznice domnesci, sa pue unt c1 Iarg. de o va afla pre ia facg.nd curvie, ci'T
sare, i vin sa bea cate putinel, iarg dud se a ucide pre amandoT, pre acesta lOgea nu'l
vor umplea 6 al, atunce s Intre in biséred, judecg, ca aerie, deci sa dal pre unul ca a-
sg stea i tot O. petred tot In pocanie i In- cesta sataneT, de perire trupultd, ca sufletul
Walt! 6 aT, iarg inteacel IT intru toti. in tOte a se spasescg. cel drag cel véde cu dinsul,
zile sg facg cgte o mie de metanil. c' cumul va vrea asal va pasce.
Ded adsta inva boru1 sfintel bidrecT Out'am ci altg ucidere ce .iaste de a-
ci opresce, iarg noT pentru slabiclunea omu- prasng, and iaste gonit de ore carele si fu-
luT grgim, dud se vOr ispovedi unil ca aces- ggnd cade 0 se ucide de more zdrobit, decT
tea duhovMculuT, sg petréca intfacea poca- pre acesta'l invalam nice Intr'un chip ag nu
nie 3 al, ce s'ad scris malnainte, sg stea afarg BA& pdcat, nice sa se chiame aciasta ucidere.
de biserecg, c i dupg aceia sg Intre In biserecg; Sg nescine va bate pre cineva, i dupg bg-
iara Intea1t1 trel al, inteadias pocanie, c i asa tae va fi yid, 3 zile, i dupg acOia va muri,
sg se pricestuiasca cu totT. sg. se socotOseg cela ce l'ad bgtut cu uciderea
lIciderea cea de bung voe se chiamg, cela de'ntgid cea de bung voe, a treia parte dentru
ce va sedea si se va Invgta cum va ucide pre podinta aceluia ce am scris acolo, iarg de va
Ore carele. pentru ()dell Ore caria, i iaste fi yid 6 zile, i dupg. adia va muri, sg se
maT infricosat acel Out ; dirept aceia Ore podiasca jumatate dentru ail celuia ce ad fd-
call se vor sfatui, si se vor Invgta spre adsta,
cut uciderea cea de bung voe.
ded i adia ad pOcat cu dinsul, deci de se SI nescine va priinde un fur furInd ail va
vor tampla maT vairtos'a fi episcopl, sad igu- ucide pre dinsul, ucidere mare se chernd, pen-
menT, sau popT, sg. se scOtg. tni ce cO. cu mgna l'ad prins, ca s6 se certe
Iarg de adsta uciderea, mult lucru de IA- cu certare, iarg pentru cea ucizT prinsul,
cate iaste a intelége. fie macar ci drac cg. de Dime furl, Meal asa
lIciderea de bung. voe iaste adiastg, dud e sa's sature trupul leT, iaste leT indireptare de
galciavg de Ore care invgluire, si 6re caril vor la diavolul, semiMie nebunescl, iarg tu de te
lua ciomage sad lemn, i va lovi pre vecinul ,veT protivi nebuniel lul, i sufletul tOulT pierzl;
de bung voe, si de acea loviturg va muri, ci derept adia pacanie de intgid sg fad. a uci-
acest pOcat iaste maT iusor de cat cel den'taid; denT cea de bung voe, iarg fuggnd acestal va
dirept aceia de invgAgturile scripturil sg facg. ucide nescine cu o sggetg. sad en o piatrg sad
2 part!, iarg a 3 parte aa iarte duhovnicu sad. cu un ciomag sad cu un lemn, adsta an aä
Iarg uciderea ceia de nu e de voie iaste, chOrng ucidere de bung voe; iarl de va lovi
cela ce la joc va arunca orT cu le= orT cio- pi acela pre 6re cine fuggnd cu Ore ce, el va
7
www.dacoromanica.ro
98 PEAVILA B1SERMEASCA
vre s. scape de merte, sA se pocliascl. 4 al (22) Cela ce ia cu sila muiarea, sA aibg. po-
si metanil 200 in zi, intru pocaania cea den- caanie 3 al, i sl dee pArcalabilor cei se cade;
t/id, cum eerie uciderea cea de buta voe. decl ca nu iaste zis sa se insere cu sila, ce a-
WA. de va lua numal o loviturl, si de va césta iaste tAlhArie i curvie, i teta rusinea.
petréce o zi si va mu ri, pocaanie 2 al. SA nes-
eine iaste tAlharid, i va fi recut prea red Sfinfil aportoti de bisereed.
mult, i uciderl fArä de numer, si dupl. aceia (21%) Ce iaste mai derept de ce iaste a not si
de va veni sI. Se pocliasel, cu putinea pocaa- a scula bisericile tele cazute, sad se s'a zidesel
nie, sa. fie priimit la pricestenie, ca al. nu se alta noao, d-rept aceia invklm de va fi o
intarce iarl intr'aceia ce ad fost, i dupl.' a- biserica. veche resipitA, i va vrea nescine sg.
céia cAtenel pre cAtenel, ad's ample OM o noiasca i sl o zidescA, sI. nu pue all& te-
pocaania. melie, ce pre tea temelie ce iaste maIx-na-
lard de va sci nescine un tAlharid, i va inte, aceia I se cade neclAtitä ; iarA de se va
merge Ida de vial. fie eerie si'l va prinde de'l afla dupl. mArturie cA LAO, blagoslovenia bi-
va ucide, iarl ne fAcAndu'l nimica intr'acel sericil eel marl de pre acele locurl s'ad. te-
cias, pre unit ca aceial invAtAm SA. li se resi- meliicit acea biséricI., acela sl vie ceva sA.
pesca casele, i sl se gonéscl. denteacéle lo- zidésca. acea biserecA, si sa ia blageslovenie
cure, i deiitru avérea lor; dl. sant i aceia In- de la episcopal de pre acele locure, cum si
trun chip cu a ebunia tAlhariulul pi'e piarde de acea bisérecI noao atunce sl. pue terne-
pi' sufletul seq. lie noao i sI. zidesca.
Preotul de va gusta den trupul dobitocalui la I. nescine de va vrea sa zidescA o bise-
7 ce se zice mdl. nenaiscut, unit ca aceia SA nu reel de in temelie, sl vie la arhiereul de pre
g fie popl. acel loc, si cum se cade sI. i feel lul qinste;
(20) Muiarea vrajitere, sad hArbatul sI. se deci sA'l intrebe pre dinsul episcopal, in date
pocAiascA de se va pärAsi, iarA de\ nu sal se zile verl putea lumina biserica cu luminare
lase de crestinAtate. ca sl fie de al dada den destul cu cuvinte de
Muiarea céia ce ya hea erbl, sg's scurA ro- mArire pre dumnezed, off 3 lumini orl 6 orl
dul trupulal sI. nu nese& coconT, aceia sh aiha 8 oil 9 1. ate vor fi pre putéria luT, si pre a-
pocaanie, 5 ai i metanil cAte 305 in zi. mAruntul deca va sci acesta dupe. sfäntul cti-
Iarl. va face si bArbatul asa, maT red iaste, torulul SI. se smile episcopal demAneta qi sa
nice bisérica sI. mei priimescl prescuria lul, mésure local, i inprejural loculul sal ingrA-
nice prinosul luT, de nu se va poell, de se_ va desel. cu pAnzl. sad eke ce aeoperis, i sal a-
sfatui i bArbatul el cu nu sl, sa feel ace*, plaza luminarl in Mantra inpregiurulul, ca
si acela sa fie inteacestA pocaanie, sa. intelega cat loc vor lumina luminazile,
Muiarea de va pohti alt bArbat i pre bgr- cat va putea aprinde ctitorul in tete zile ;
batul el '1 va piarde cu farmece, iarA de va fi dupe. lumina lumunArilor, atAta the sl sem-
1nsa1at6. de ore care orn, iarA nu o va lua pre néze i asa se inning& cruce ce iaste stavro-
dinsA rnuiare, sl. arbA. aceia pocaanie 5 ai, pig, si sl. cAdescl. arhiereul i sI. fad. raga-
iarl. de o va lua pre dinsl. muiare, i aceia '1 dune si sit incepl. a zidi cela ce va sa zidescl
va lua pre dinsul hArhat, färä de legea o yor si se. i fie lul de blagoslovenie si de luminare,
umplia, sA. se pocliascA amAndol 15 al, i de si de s'AnAtate trupuluT i sufletulul.
ucidere sit ia pocaanie sI. fad, ; asijclerea s1 lark fail de acesta toemelA, niminla intealt
de cea ucidere de bane. voe ; iarA de's va da chip sI. nu fedi pentru ca nu se cade insus
härbatul et spre ucidere, cum si dalyda pre cu puler% vreril; lul ca. multi fur& de perire,
sampson, acéia intru tete zilele vietel el sA ca nisce Mr& de rAnd si cu cuvinte eurmezi-
MIA canon. sate si nedestoinice ; iarI. insus episcopal de
Muiarea ce's va ucide fecioril la nascere, nu va merge la o blagoslovenie ca acesta,
iarl. el are putere sa. trimita blagoslovenie cu
cu sfetul Ore cAror vrAji, de bunl, voia ei, a-
ceia intra tete zilele vieiI el sl. aibA. pocaaniT, Ore carl preotl numal fArl. intrebarea episco-
si sa se cliascA. pulut i Mil de blagoslovenia lul casa nice
Muiarea curvA i va bee erbl sl nu nu* intru In chip se. nu se incepl.
sad sl. va nasce '1 va sugruma coconul el, O.
aibl. pocaanie in 9 al, si metanil date MG, si Pravild de cei ce cred intru gadini fi in fierl
p altele. ft ad ciasuri anti bane, altif réle de
Muiarea fermeatere, sad omul sA se pod; zile, unii réte, iard altil 'bane.
iasce. 3 al; iarA de va fi c'elugAr, sad cAlugl.- (24) Deel sant ore caril intru crestinl ce tin
ritl., sl. se poeliaseA 5 al. lucru ereticesc, and apune serele nu dad ne-
(2 L) SA nescine furl. nisericA, si'l prind fu- mica dentru casa lor, nice foc, nice vre un vas
rand, sI. dea mal mult de cat ad furat, i sal ore carele, sad vre o trebuintl Ore eerie, so-
batkpre spate 30 de toiage, iara pre talpe 24 cotesc i glasurile cocosilor, si ale corbilor,
ca. de acmu sA J111 mai fare si altor glasurT, i ale vulpilor, i intimpina.
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 99
de grgesc unite rele, altele bune, i ceutarIa pang in trel al, i asa in patru zed de zile,
sórelul si a lunel si a stelelor, i chemarIa sg. merge la grópa acelul mort.si asa sl gra,-
dobitOcelor, dirept aceia, iata pre ameruntul asce : iarte-me frate, i dunmezed te iarte.
tocmim i invetem, eine are acestla, cu cer- (29) Decl mortilor II se cede, s li se face
tare de emu se nu mal ia aminte unele ca a- pornenire i slujire, a treia zi si 9 zi, si a doa
cestia, pentru ce cg infricosat judet, vor sg. ia zecile, si a patru zecile si a 6 lung, si anul
de acesta. deplin, asijderea si in sembgta Used! de
(25) Cines face sgblazna cu vagina j acesta came si in sgmbeta, lesgril de brenza si in
e curvie, se ia canon 3 al si metanil cete 24, sgmbeta rosaliilor c pentru acestea se ere-
acestg malachie iaste in doao chipure, una dem ca vor afla dezlegare de pecatele lor.
cu cOpseles, tare mal rea iaste cea cn mem., (30) Dec1 inveltem de sugrumat si de mor-
de cat cu cópsele, ce i acesta rea i hrtlene. teclung se nu se guste acestea, fies carele
ei amendoao, fare iaste i malachie mueresce, den crestinl, nice al ia sgnge de ce la ce curi
-ce iale lucreze una cu alta i acesta se cade junghetulul, ce 6re caril dentru nebunia lor
.duhovniculul forte se intrebe, i sg. le de lor fac acesta, a invate Iegea lu dumnezeg cg.
poceintg_ 1 an. came intru sgnge suflet sal nu mengnce; dee'.
Dirept aceia pentru acestg sablazna, invg- a a tot dobitocul sengele lul taste sufle-
tem pre cele muerl cu bung. smerenie cella ce tul lul.
ag un berbat dupe lege, unite ca ace% se. Asijderea i ceia pe pun curse pentru ve-
face URA treba bisericil, i prescurI si prinos, natul, si se sugrumg, intrInse dObitoacele,
iarä se, nu se -creze tOte muerile cella ce nu allele orl gadinI si pre &cella le iag de le
sunt,intru curatie i intru ispovedanie, ma- mangnce, sag de clinl gonite i sugrumate,
carg el sunt si fete, eine va calm acestg. in- uniI ca acestia certemu'l cu legea lu dumne-
vete.ture, anathema sg. fie, ce se. zice lepgdat zed acestla sg nu se facg, nutria! cola ce se va
de crestengtate. ucide, sau se va slgeta, sau de arme sau de
mul ce'scle trupul pre rusine se aibe certare sulite de mana omulul, ce se va versa sem-
5 aI, cu alte poceinte ; fare in multe chipure gele el, si acesta se se manence toata., iarg ce
de cine's de, trupul pre rusine am serfs, intru sunt acestea fere de lege ce se va rnenca ceva
scripturile den deret, fw mmixa numal cautg, de in cestea oprite, unil ca aceia sa aibg po-
yremeruntul acolo. caianil 150 de zile, i mataniI 12.
Iarg iaste i alt pecat sodomlenesc cela ce oft eine vaprinde cu heretul or! ce, si de na-
cu muiarea hil zace si pre sezut curvesce, ce prasna curund de'l va lua, si de va fi cald
iaste maI pre spre fire, ce iaste fere de lege intru sengele luL atunce junghe i se. ma-
mare, si pécat nesgtios; ce i dumnezeu de a- name tot; iarg de se va zgbovi, pang va red,
cesta la sfersitul respunsului rece, mal iu- nu se cede se manence una ca aceia.
sor va fi sodornulul, i gornorulul la zioa cea Iarg alegend fere de unile ca acestia, ce
Infricosatg; dee): dirept aceia sä aibe pocaiaste invelat a se menca tot crestinul si tote
anie 3 al si metanil cite 100 in zi. &ate sugrumate, i nejunghete, eginilor i ga-
Iarg, top ceia ce's pun rusinea trupulul de dinilor se se lepede.
curvie pre intr'alt loc alegend de pre unde e §i eine va mance corb. sad cióra., ciovralaca,
&CIA, nevoia firel curvief, acesta face jértvg, sag cuc, sag coroid, sati véltur, sag priveghe-
diavolulul eu sernenta lul cu pecatele ce's mal tOre, unil ca. aceia 1 an sl alba pocaania, si
pre spre fire, pre um! ca acestea i invatam, metanil 100 de zioa.
cg nu sunk destolnici se se pricestuiasce, In Cine va mance lup, sag vulpe, sag cline,
4 al, si ma! mutt, nice sg. cutéze a se apropia sad pisica, sag aricig, sag pals, sag nevestulca,
dire sfenta si dumnezeiasca tetra, sati veverita, ei altele cete sunt ne-
(26) Trel nunte nu e data lege de la durn- curate : sarpe, brOscl testOse., i s'altele ca a-
nezeg, eine va intra in trel nunte, dirept a- cella, sad cal, sag megarid, sad den cele set-
ceia eine va vent inteacesta lucrare fere. de batece, sag den cele dam estece, cete's necu-
lege curvesce, uniT ca aceia sä albe poca- rate, ce nu -zice legea lu dumnezeu, iare de
ante 3 al. _ nu va fi pre voia lul, ce de nevoe va manca
(27) Cine résipesce grOpele mortilor si pre sa se pocliasce, 1 an si metanil 15.
ace! mortl i va dezbreca de halne i acestea Jane in putul, sad in fantang cela ce nu
le va fura, sä se poceiasce 5 al, si metanil in cure ape intrInsg, i intr'insul va &Idea o
zi cete 100. gadine. Ore carla, se se verse dentr'acea ape,
are, de va sgpa si case, 0 le va fura, sal se 3 vedre, si asa se bia, fare dentr'acel put, ce
pocaiasca in trel al, de se va afla in zioa de entauti acel dobito-
(28) tare de vor avea ore caril vrejmg- mort, orI gadiaa; iarg de va fi de 2 zile, sag
sie intru el, i nu se vor impaca unul cu al- piing a trete zi, si dupe ace% se va suite. se,
tub, ce asa va muri unul de insil iar g. altul se verse dentr'acea apg, 9 \retire si asa se
va remenea cela ce au remas se eine canon bage i aghiazma i sti bea dentr'acel put
www.dacoromanica.ro
100 PlIAVILA BISER10EASCA
iarl, aca s bage aghiazmo, de'l vor curund (33) Cine ia mana graniul, sau alt ceva.
de aprasa curgil pri maul ; iarl de va pe- Identeacele, acesta iatä scie lucrul draculul
trece in zile inulte i va putrezi intru lnsul, I oil den yin, orl den paine on dentr'alt ce; de-
sit verse rlenteinsul, 40 de vedre de ape., ci se va lasa de acestea, g aibl pocaanie 4 alr
atunce sä vie preotul cu preotia luT, i sl a- metanil cäte o suta.
pring 3 luminArl Inprejurul lul i sit cád6- (34) SA nescine va lua o fata ce va fi logo-
SC j sä ciutescl molitvl, i sl'l sfintescl dill cu dinsa, i dupl. aceia 9 va Imela alt
pri insul, i atunce s bea dentr'insul; 'jag Ore carele, i o va spurca, i va vrea sil o ia
apa lul de va cur/ afarl nemica nu ne va- gi acela pre ding ce nu i se cade ce de vrea
terra unile ca acélia. iar cel de'ntAiti ce s'au logodit cu dinsa a-
Iare. de va cldea In vin sau in unt ci de cela sl o ia.
se va curAnd afla s se scoata i sl vie popa (35) Popa de va cldea cu o muiare, far/ a,
sal osfintescl, iar l. de se va Mbovi, pthi. va a lul numal sà se parlsesca de preotie, gi sh.
Incepe a putrezi Intrinsul pang In doao zile, fie in pocaanie.
sa se mute Intealt vas curat, i se, se osfin- Popa ce nu'c va ratura sfAnta bisereg pc
tesg de preotul ; iarl de va fi pane: va pa- g o curAtescA, ci nu o va Infrumseta, ci nu
trezi, acela nu se cade guste ce sl se va socoti In tote gmbete, unil ca aceia sl, se
-verse tot pre pliant ; iarl de se va ternpla lase de preotie.
ceva den gadine a se prAsi descotine necurate Preotul cu negrija ml ce nu va lua sfanta.
intru grla, M. se spele cu apa bine, ci sl se t&na luT dumnezeu, i o va mAnca Ore ce de
osfectuiasg de la preotul i atunce sal ma- céle necurate, M. se desparta in trel al ce se
eine ci sä valance, iare., prescurl dentru acel zice de leturghie.
grAu sl nu se facl. Popa ce va bea la crAciml, sad va jucar
larä ce se va spurca mAcarl ce de inlna sad canta mirenesce, slil se gonescl den popie.
ovreilor, orT yin on unt sad alt ceva dentru Preotul, de va ascunde sfAnta lul dumnc-
acestla nu se cade crectinul sä le guste, ce zed pentru Ore care Ninl, In, parant, sA. se
sa vie preotul se. le sfintesca, i dupl aceia desparta de preotie.
g se guste. Popa de va da tfanta taina ml dumnezed
ore cine va manca cu ArmenT sad cu cetetulul celui destolnic sad onauluT prost, sl.
Pavlikenl, sau cu al1 ereticl orl caril, sad o porte el IncOce i incolea pentru Ore caret
maT vartos eine va avea liubov cu dincil, ace- treble:, lag nu insuc cu frica lul dumnezeu sl.
stuia grliasce legia lul dumnezeu, M. se lase o porte. unil ca aceia se, se pogiasca in 3 M..
d'acestla, qi sä mergl cAträ bisereca curat ; Muiarea preotulul de va vrea sit se price-
iarä de va face acesta cu scire,'M i fag popa ctuiasca, ci nu va fi alt preot sli. o pricectu-
molitva, iarl de va p i sci i va auzi certarl, iascl, iarl Insucl acela se.'c pricectuiascl mu-,
larI M. se osfintesca, i g i se Ma lul puti- iarea lul, iarà de va zice M. nu e destolnic,
nea ingtlturtt de certare ; ian l. de nu va asce va da Wil cetetulul de o va pricectui, a-
culta certarla ce va vrea sa ranance cu- din- nathema M.' fie un popl ca acela i intelep-
cif i sl bea, tmil ca aceia cu crectinil g nu ciunea lul.
manance, 6e se. se lepede de dinsul tot crekti- Popa cela ce va pricectui orl ce om, orr
nul, ca de unslujitoriu de bozi, ci de bisericl mic orl mare, orl -bar, orl betran, pla ce
sl nu se priimescl, iarl de va veni and va la nu va ma scire dinsul de la duhovnicu sed
ispovedanie, sl aib l. pocaanie in 8 al, si in- 6re destolnicu iaste, ad ba, unil ca aceia sa
tru 2 al, sä nu se priimescl nemica den casa se gonesca de la preotie, ce sa zice intru po-
lui, nice prescurl, nice alt ceva vre un prinos caanie 5 al, iarà cu nescire de se va incela ci
nimica, iarl inteal treile an sl se priimesce. va greci de va pricectui, de va fi ci cocon mic,
prescuria lur In bisereg i aca sa sfiirciascl cum am zis färl, de respuns 7 al sa. aibl pa-
ci al treilea an intru pocaanie. caanie.
SA nescine se va impreuna en ovréil, i cu Episcopul, sad mal mare de episcop ce se
&nail va chiti intr'o credintl, i acesta iaril zice mitropolit, cel va cleveti alt episcop, ca.
va veni grid va intru crectiatate, s aiba sal ia episcopia lul, sad noria altul popil, ce-
pocaianie 9 al, intru locul celor chematl, 0 iaste cinstia lul, sad biserecal, sad de va
dupl. aceia sa. fie primite, prescurea lul in bi- cleveti voinic pre alt voinic, sil ia averla lul,
senca ci dupl. aceia sl. fie Intru pocaanie, ci ce o ad dobéndit de la domnu sad, acectia.
intru al 10 an sa se pricectuiascl cu sflnta totT stint In chipul iudel cela ce ad vandut pre-
pricectenie. dornnul Is. unil ca aceia sa aibl pocaanie,
(32) Cine se va insura, intealt& credintl 10 al, ci metanil 50.
fetele i fecioril, unil ca aceia sa albl poca- Acijderea c cela ce'T va asculta pre dincil,
anie in 5 al, acijdirea i popir ceia ce i vor ci acela cu aceiac pocaanie se. se pocliascl
cununa, i aceia sä alba: pocaanie 3 al afare, iarl de va fi octet rea Ore carla de acesta
de biserecl. clevetl, n'are plcat cela ce'l va plrl pri insul.
www.dacoromanica.ro
OE LA. aoveR 101
Popil ceia ce Vor avea 6 vrajbe intru et, el Milostiv si'l va ucide, sa se lépede d cresti-
tin se vor inpeca, ce va sluji, asa se. se pod.- natate, i pocaanie 20 4e al si metanil ate
iasce, 4 al, si metanit 100, cum greiasce 1000 in zi; deci pentru. cal plecas1 supt tine
sfentill Evsevie, amar de preotul cela ce are ai intru voia ta fu,pentru ce ticelOse'l ucisesT,
-vrajbe pre fie eine, siasava merge de va sluji. lare de va fi ucisul de limb& pagene., aceluia
Preotul cela ce va läsa un orn denteal lul mai putinei at se'l socotesce Jut duhovicu séd.
ce vine la, bisérea lul, i acel om va avea lara de se vor aduna dot inperati cu. vol-
vrajb e. cu vecinul id sad vr'o galceve, deci mcii lor la rezboid, atunce zice scripture ce
acel pOcat iaste pre capul acelul pope, ce de p'ecatul inperatului spre Omenil luT, iare pe-
va fi Ore ce dee sad gelcéve inaintea bisére- catul Omenilor lul spre Inperatul; ce ferice de
.61, se.'1 intrébe pre dinsil preotul inaintea si cela ce se va feri atunce sa nu ucige nice sal
altor Omenl, fi all invete pre dinsiI intru dra- ucige.
zoste si de indereptare. Preotul de i vor mance fecioril lul prescurY
Preot despre preot va inveta de bine, sail ne cantate, sad colive, sad fiesce ce se educe
pre alt Ore carele, iare acela nu va asculta, de Omeni la bisérica. pentru blagoslovenia;
-nu are acesta recat ce de nu va asculta In- Mr& acela de va da i vor menca ne cantat Ic
s caute neblagoslovit, uniI ca aceia se. aibe pocaia-
(36) Se nescine va hm dar ca se face.' menie 3 al, si metanil also 100.
tanil catel va fi zis duhovnicu .. sèd, si de nu
le Va face pre insele la vrémea cend I s'ad (43) Sfdntul &lbw al doile 0 a tótd lumea.
71s lul, acela s face lui mai multe. Ore eine va veni de In limbä spurcata si
Peotul se nu menence corastre de la vaca se va boteza, intru credinta crestinetetii cea
lul, pane 1 septemane. dirOpte, si dupe aceia se cade si preot se fie,
De va intra dine in bisérica, sail pore sa unul cu acelal invetem, iare. de va fi episcop,
nu se faca leturghie pane a septarnana, iare iare de se va afla dupe botezul lul on ce p6-
ceia ce se inpreuneath preotulul de vend cat, de va fi sufletescul apere de preotie se nu
sfenta on m ce chip, sad ceia ce cumpera, se fie preot, ce pre amOruntul se cade a 'ntreba
se judece pre aceia ca ceia ce fure biséreca. de dinsul, de viata lui ce e dupe botez, si a-
(37) Cine se mehnesce de bung voia lul de tunce sa'l face, mare ince si den terirea lut, ce
vugaciune 0 de centare, i a nimbla ca un se cede de crestinatate bine al intreba, dora
dobitoc, se aibä acela pocaanie un an, si me- cum va dupe batezul hil cu indemnarea dra-
tan% 100 in zi. culul iare va incOpe intocmOla lul cea den-
(38) Preotul de va intra i va sluji letur- tais i va piarde si altiI cu dinsul.
ghie fere de anthimis, se. inchine 200 de me- (44) Preotul de va trOce dentru conoscintiI
tanil; iare de va fi acel pope serac si nu va lul intealte tare, sad intealte, cetate, sad In-
avea pre ce campfire, iare episcopul se va tr' un ores. unul ca acela sa. mil lase sä slujasce,
scumpi, acel pecat iaste pre episcopul si pre pane se va auzi de dinsul cum atl fost viiata
tacovnicl. lust intra OmeniI lul; i pentru ce rend iaste
De se va pricestui coconul nebotezat, sa nemérnic, si ce ad recut; sad se aduce carte
alb& pocaanie perintil lul un an, si metanil de la episcopul cela ce sad preotit, sail se'l
cete 50. merturisOsca duhovnicu sill de dinsul, de va
(391 Muiarea de va nasce In postul cel mare fi destoinic a slujl. atunce se slujascit.
e l postOsce, 40 de zile, i se se pricestuiasce, (45) Invitam totr crestinil, dupe sfintele
(40) Cine va cadea si se va ucide de bung, pascI inteacea septemene de duminece, Mre
voia luT, acesta se nu se cante nice se i se pane duminece Thomel, Omenil mirOn1 se
face. Jul pamete nice diniOra, Tara de va &I- menence carne, iare celugaril hrendze sipésce;
dea de nevoia lul de se va ucide i va muri, si Md. Intealte septemene, de la rosaliT pane
acesta se se cente, i säl face hut pamete. la dumineca mare asijderlasamenance; iarä de
fare eine va merge Ia précurvie, sad la cur- la poarAkvrso Ow, pane la (romsAgsie; i iare
vie, sad /a furtisag, sad la telherie, iare in- de In dumineca de naintea laseril de carne,
teacestia oil cum 'I vor ucide i va muri, nice inteense Armeni1 ceia ce's de trel orY pro-
minea se nu'f elute, si nice o pamete niminea cléti, spurcat post se postesc, de trel orl bre.-
sa nu-I face. stematI artivuril procletiT; si atunce inv.&
(41) S. nescine va purta pilale de cal sell tam, tot crestinul asijderea sá manence came,
de magarid, sà nu intre in biserice, ce sa stea in tote sOptémena, iare sa.' nu se postesce cu
afare. cu muerile. aceia ce inteun chip gendesc cu ereticil, ce si
ce voInic va es1 la razboid, 0 se va lovi miercuri si vined se se menence came; fare
cu alt volnic 1dl va birui, tel va pleca supt calugeril branze i pesce, ca si in cella lalte
dinsul i acela va sci ce va sll. ia MOrte de la SsepteMenT cum am zis, ;are lepedatil hanzi-
dinsul, si de va zice dau-inè frate, tin me ucide, zaril ce's sunt Arméni, post fac atunce si
iate cä sant pre voia ta, Mrà acesta va fi ne- jirtfe, intr'acea siptimene in Mite', until cline
www.dacoromanica.ro
102 intevir,a. B1StR10EA SCA
t5re cgruia artivurtiT ArmeniT, derept acéia nu adeveritt biruitorl i aceniel sfintilor apostoll,
se cade noao nice o zi a posti, iarg eine nu ce cu dincil intfungand cusfintil ci. cu pgrin-
va asculta acestg tocrnalg a sfintilor, ce va In- tit mArturisim, de céle adeverite cea. ne-au
cepe Intealt chip a face, lepgdat sg fie. dat noao sfintil apostoll célIa ce le-au invgr-
tocat, ci le au intgrit sfintil i dumnezeescil
De aptei ?an& brignzer. parintil noctri, i se-au dat noao aca, a pe-
Acijderia In totg sdptdmana branzel sà se trece intru crectinatatea cesta dereptg i Ade-
nignance branzg, Inva tg. sfAntul sgbor, iarg. veritg, ci sA nu ne atingem de dinsil, nice al
miercurT ci vinerl, Intru acea septdingng se Intreba pre eel de fret orl blastemati i urall
cade a cAnta liturghie nirkatm c-tinnux,A In 9 luT dumnezeu, Eretict; ce a fugi de aceia ci a.
cias de zi, dupg aceia sit mainAnce brAnzg ci ne Instriina de dincil i a'T blgstema pri iced,
oao pentru Ereticul Antonie, i Savelie, ceia ca pre nesce ocinasT focultd celul netrecut pa
ce tin acestg sdptdmAng ce nu mAnanc g. ne- vituitort diavolut ci peed* draculut ci pier-
mica; derept aceia invatg.' sfantul i marele sg- zatort de sufletele putrede.
bor a tete lumea, ca tot& acea sgptemgng (46) CuT se va fampla a junghea ceva, ci va
toti erectinit cei dereptT, farg de Oa sAco- vrea O. se pricectuiasca cu sfanta taing sg.
tinta s mAngnce brgnz g. ci oao Inca mat nu se pricectuiasca ce sà guste aghiazmi.
värtos a blästema pre cei de tret ori lepaclatT (47) Nice tin preot a nu slujascg en otet,.
Ereticl. Intgid pre Aria, ci cu dinsul Nistorit, ce cu vin ci cu apg, iarg de nu se va afia vin
si Savelie ci Theodor, ci Theodota, hulitort si va fi nevoe, iarg acela s afle strugurT, pi
si bgrfitorl i vrajmaciT sfintel troitt i Ude- sk i strecure, c sa. le cetesca molitva i sa
tort, Ion al a doile hristosol i Deocing cu blagoslovia se& i sg fug cumenecaturg In-
MarkTon, ci cu Zosimg, i cu Petrusie, acectia trIncil; iara de nu se VOD afla nice strugurt pi
totg lepadatt; iara Inca i 65 de inparechitur1 va fi nevoe mare, ca se nu se lase leturghiia,
ci a tete mat marilor i invAtatorl ci ate Pe- iarg acela sg slujascg leturghie ca otet c sit
tru, ci Pavel de in Samosat i Makedonie i pare re' Ii cu fried.
Evtihie ce e Intfo credintg cu dincil, lath de- Preotu/ de va sluji sfAnta leturghie i von-
preung ci Dioscor, i Severian ci Pavel, ci veni de '/ vor chema sg pricectuiascrt pre ore
ucen4cul luT Pavlikiian celor amarul iaste carele ce va sa mama dentru (intent, sg nn iase
mat vgrtos de totT Ereticit Kukuvrikil, cum ci den leturghie ce sa rabde pang va eci den
Arménit i c'altor EreticT de acectea totl sfintiT leturghie ci. clupg acéla sa merga sg'l price-
prea ogodnict i purtatoril de dumnezed pg- ctuiascg. iara de'l vor zice luT ca. more cuta-
rintit noctri, facurg sgbor mare dentru tag rele, c i va sg, se cuminece, atunce preotul
lumea, intru in cetatea eea mare a lu Con- pentru mare nevoe. sg dea cetetuluT sfAntut
standin i intru cetate despretdsgrit; lark In- dar, c sa merga sag pricectuiaseg. pre eine
tru Nike, ci in Efes. i In Halkidon, iarg deva sg morg ; iarg de va muri acel om necu-
preung cu impdratiT ce crectini bunt, la vré- minecat de negrija preotulut, acel pleat iaste
mea fiec carele dentru Impertitia lul. pre preotul.
Targ dupg aceia, i alte saberg sfinte ce De Va. muri un om ci se va chiema preotuI
s'ati facut dupg at, intru inp olata imperatesca sa sg ispovedesca lot, iarg popa nu va merge
intru cetatea lu Constantin cea mare. Intru ce va zice ci. n'am invatäturg de la episcopul,
sgborul cel mare de spre rosaritg, iarg in Lao- sit flu cuiva duhovnic ci nu cutéz sa fac ace-
dikiia, si in Sardiia, i in Gaggreh, i intru sta, ci de va muri acel om ne ispovedit, acel
Antiohiia, ci Intealte bisericl marl ci In ce- pecat iaste spre preotul, pentru ce cg nu so-
t541 ce eT de pururea se intreba de cristeng- cotesce scriptura ce grgiasce, ca sg nu intord
tate cea bung ci de Indireptarea credintet cea cela ce vine la tine, ci intristezT sufletul luT,
adeveritg, ce o scriserg i ni o déderg noao nebune preote bine grgescl, ci. n'aT Invataturg
acesta tockell sfAntg. intargtata Intru tete, iarg pentru acestg. nevoe ci pentru cela ce a-
inpgrechiturile, i blastenra IndireptAtoriT lor, lerga la tine pentru dumnezed, dirept acka
ci pre totT cgt1 gIndesc Intr'un chip cunucil pi sa se pocliasca acel preot 3 aT ci meta-
gonesc lu pil, pierzatort ci suflete putrede, de nil 100
la turma luT Hs. cea grditore ce eT grgesc Preotul descult sg an intre in beserieg sg.
bgrféle ci hule se InvAtarg, ce tae i impart ante, iarg de va intra and va. ci va cant&
sfanta, i fgrg de incepgtorea ci. Inteo fire ci orT sara orT deingneta descult sg facg, 100 de
de viatg facatore troita, iara unit de IntrIncil metanil.
ziserg sg nu maiturisesca adevdr pre ngscg- Preotul de va tlia sfgntul agnet arid va,
torTa liii dumnezed, pre sfAnta Imperatesa a ci va cgdea o sferamiturg mica, sg, facg. 200
nostra ci de pururea fecierd Maria ; iarg cg- de rnetanil.
tra acestla i alte multe Intorsgturl, i huli- Cine va zacea cu muiarea luT cea cu lege,
turl spre adeveratA i sfantg pravoslav&ca acela intr acea zi sg nu se apropie cgtrà sfin-
credinta luT Hs. dirept acka i nol ca nesce tele icoane, nice cAtri trupul ore cgrul slant
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 103
nice ata mostie, !Mari sunt 0 de un slant pang in a 15 zile, improtiva care cum au slu-
mic, niee s621 sdrute nice si'l pupe, ce de- jit ; iara de nu se vor chiema pentru o slujba.'
parte a stea i sä i se inchine numat; iard ore carla sa nu mere..
nescine M. se va apropia pi le va sdruta, sad De va nasce muiarea in sfintele pascl, a-
va Infra in sfantul oltar s insa duä f s5. céia pang a sdpternAna sä se spele cu apd s
feed 100 de metanil. sS. ia aghiazmd
lard de sp va chiema preotul de 6re male (49) Ore ce prpot de va boteza pre eine va
sa slujasa pre un cm mort serac sad bogat, de trel ort; sa se la de la pope, a ore cine
si nu va inerge Tentru daruL sa aibd poca- se botezd de trel orl, acesta zice 3 parintT pP
anie 1 an si metanit 200 in zi. 3 fit si 3 duhuri sfinte, ce diniord a se bo-
Preotul de's va Vasa biséreca iul 11a fies ce teze Ae carele. De se va spurea ore eine cu
prazdnic i emenit lut, i va merge la eta bi- ceva aceluia sã i faa preotul marl.
sérea pentru ere ce dobanda, s aibd unit (50) De va fi coconut hotezat, pi nu i va fi
ca aceia canon 2 al, si metanit ate 100. luat parul liii cel de IMAM i apa va muri, sa
Preotul nice diniórá ad nu intre in letur- aibd canon pdrintii luI 1 an.
ghie fard de grAmAtic, nice fda de cel sem- (51) Cine se va boteza fiind crescutul liii
nat de preptie, iard de va face acesta dentru te multl al, sa stea i M gralasca insust. Rt-
nebunia lot; 'sä se pocaiasa in 4 at, iard de pSto ez eAHH4r0 04 Invatatu de altul, si sä
va sluji cu fatal sad cu muiare sa. se podia- zica aasta de trel ort, si g11 ungd cu myr
sed in 12 at. dant c cu unt slant pretutindinea, iard cu
Preotul de se va chiema sa faca molitva myr pre cap si pre fata, i sa'. gra-Lased
la nascerea unit muerl ore cariia, sd nu in- dinsul ceia eel de pururea molitva, ce se
tre In launtru in casd, ce mat nainte sa stea chiamd botejunea, iara cu apa ce se va bo,
la usa easel si sa feed molitva i dupd aceia teza cu nusl, sa nu o verse afard, ce In sfan-
sd intre in lduntru, i a adesca pretutin- tul oltariu intru un unghid.
dinea. Preotul a nu boteze niminia flupa ce va
Preotul de va sluji leturgh'e, i dupd aceia mthica, iara de va fi vre o nevoe, a nu
va lua a mance si s va inbeta si de acésta mord ere carele nebotezat, 310 vor chiema
va boa, a alba. pocaanie 6 lunT i miia de sàI boteze, de va fi pi la miezul noptil, sti
rnetanil in tate zile. mOrg i sd'l boteze.
lard fail de aturare, i lard de betie, si Preotul la masa, and se cunjuia cu a-doa
de vre o bOlä ore carea i va fi lul acesta, sá nunta s5. nu merga, ce la biseria de va merge
se canonesa 40 de zile si metanil cincl sute. sAl hlagoslovescd pre dinsil iara in casa lor
(48) Muiarea de va zacea cu dol harbatt, sä nu mergA, la acea a doa cununie.
pi vor fi frati bunt, sad un bArbat cu 2 su- Preotul ae nu va sluji letuughie, sad dia-
rorl, un om oa acela a se pocdiasa tocma conul ce asa se va ospata ci va bora ad se po-
pand la melte pi la ankle a se Impreuneze -alas& 40 de zile, asijderea si calugairul.
pentru iubirea de 4:anent, a de se va lAsa de- Preotul and va merge la Me sd se spele
cil de amendoao muerile, ce se zice de anadn- pentru o treha ore caria sad pentru o sla-
doao surorile, sdnu mat aiM dinsele nice una, biciune ore caria, asijderea si alugarul, acela
saii lard muiarea de va lfisa arridndol fratil sa nu se ungd cu unt nice intr'un chip, iara
sä nu mat aiM bathe nice pre unul dinpit, pi de'l va unge preotul acela a se pArdsescd
asa iaste primal acestä pocaanie de se vor de a anta liturghie in 60 de zile; iard de va fi
pocai ; lard de nu, desarta Li e pocainta. calugar, a se pocdiasca 150 de zile si meta-
Muiarea de va narce, sa fad. 40 de zile, 0 nil o miia in t6te zile.
dupd aceia a se pricestulascd; iard de va veni Calugarulut nu se cade de acmu sa mere.
spre ddnsé. mertea de grabd, Mud la 40 de la bae nice inteun chip, fail dc o bold ore
zile gad in zioa de'ntaia de nascerea el, si a- carea mare pi de o legaturd.
tunce sa se pricestuiascd, asijderea i coco- Preotul de va spune basne, sad se va tinea
nul botezat sd se pricestuiasa, tie i va lul fi de farmece, sad de vrajl, pi le va face vecinu-
mOrtea papa a 8 zile, sad si mat In multe zile, lul sea, sad va face'de va lua mal cu asu-
ce muiarea mat nainte sd i cetesa molitva priciune: sad rapirl, acela a se Masesa
clupd. naseerea el i asa a se pricestuiasca a- de acestea si a se pocdioscd, iarl de nu sl
pijderea i coconul. se lase tie leturghie,
}Abele ce slujesc la nascere, invatkm Asijderea si and se va Invdta a fura.
pre acélia pand a 7 zi sa vie la sfanta price- Preotul de negiija lid, s'ad de betie va arde
etenie, pentru ce pi aceste, slujhd de trebd bisereca, sad carte, acela a se pardsesca de
slujesc; i s'alte muerl ce vor fi fad de lucru slujire 1 an.
si bard de slujbd, ce vor veni spre acesta in- Preotul neguthtorid sa se parasesch de a
teacel cias de nascere, unile ea acelia sd fie slugi. Preotul vandtorid sad la cdini ha-Tito,
primite in biserea, pAnd a 12 zi, iard altele rid, si va umbla cu dinpil, saa va avea arma.
www.dacoromanica.ro
104 P.11/0711.15, BISITCHASCA
orl ce Mid de arme, ce ia1e sunt pegenescl, vraciul cel sufletesc, de mania 114 durnnezeil
iare nu crestinesct, numal volnicilon chid vor fi aprinat, cd de perintit cet trupesce dez-
merg la rezboid, unut preot ca aceluia nu i se radecineze de In temelie blestemul feciori-
cade sä preotesce, asijderea ,ai calugerul de loru'sl, dare. cu cdt mat vertos pdrintil cel
va umbla asa, se se pocaiasce, i tott edit sufletesct i lecuitorit sufletulul, sal va ci-
aunt intru rândul biserecil. ne-va mania. ce va fi de acesta ,cp mat ,a-
Preotul, sail diaconal, se nu fie nemanuia, m .
nice sel sc6te la preotie, pane va fi crescu- (53) Diaconul preotulut se. i se piece, c i ca
tul lul, de 30 de al den nascerealul, cti domnul unfliti mat mic di insul, se. asculte pre preo-
nostru Is. Hs., de 30 de al s'ad botezat, ai a- tul. 0 set slujasca.
tunce aa incepat a inveta, derept aceia de nu Ore ce diacon va grei spurcat pre preotul
va umplea 30 de al de nascerea lul, se nu si'l va berfi, se se desparte intr'un an, keg,
preotesce, xnecare cat va fi de destoinic. de'l va erta pre dinsul duhovnicul, popa are
Se nescine va cadea inteo legaturti si in- putere sel iarte, lard de va lovi pre popa si
teo bói, i atunce se va boteza, unul ca e.- cu lenin, acela se aiba pocaanie In 2 al.
cela se nu fie pope, ce nu iaste credinta lut Preotul sari diaconul de va cleveti sad va
de la inima lut. ce de nevoe s'ad botezat, late barfi pre episcopal, saal va, grei lul curme-
de nu va,fi nimenea destoinic altul la preo- zis, unit ca aceia iaa mania si judetal lut
tle, acela de nevoe mare sa fie preot, de va dumnezed, cela ce'l luo Maria ce clevetise
fi cum se cade viata luT. pre Moysi, 'bask unit ca aceia sd se desparte
Preotul de nu va griji de slujba lut i vor de tete slujba preotesee; si se nu mat ma-
trece ciasurile zileI cu nesocotinta Int si a Dance cu nusul niminea, cd fu protivitor luT
noptit, liitru cella ce all tocmit sfintit epos- dumnezeti iard de se va pleca si set pari
toll de s'aa rugat derept not, ai all dat ruge- rea de adsta cum de acmu acesta nu va mai
ciune lut dumnezeu; nesce preot1 ca aceia nu face. sal priimesce iara la rand ca pre un
se cede s preotesce, ca manie pre dumnezed, medulariti a ce aa clzut den trup, pen-
0 de dinsul departe; ce zice dumnezea, ruga- tru o slabiciune 6re care drecesce, ce e in-
ti-ve. Tu tot ciasul i ye priveglieti, i apos- OW de sfatul draculut.
tolul greiasce, tie tete't multemitl, i nepera- (54) Cine se screhesce tie nunta a se insura,
sit ve rugatt. sail muiare a dormi cu berbatul et, sag berL
Preotul de va sluji si nu se va pricesttri, de batuLa dormi cu muiarea lul, i va gra! eine-
ne ilifelegere'si nu scie ce face, acela sa se va ca nu's destoinici unit ca aceia impéretia
certe i se ia invetature, si se se piece si sal ceriulut, anathema sd fie unit ca aceia., si
pare reit de nesciinta luT, lard de'l vor intreba eine se screbesce sd menence came numal
de aciastaNsi nu va spune pentru ce lucru fare de sugrumat, sau mortacina i senge,
face aciasta, iare mat vertos neperesit nu va si eine grdiasce de acesta, ce cela ce menence
asculta certarea, acela se se padsescd nice came nu iaste destoinic a sfintet pricestenit;
diniera se nu slujasca. cine grdiasce asi anathema.
Preotul berfitoria, sad gelcevitoria i dupe Ore eine va fre o rad Ore carea inveta-o
aceia va intra In bisérece i va stuji, se se po- inselatere, se mi's asculte stepenu-sda, ce
cdiascit 40 de zile, 0 de se va parasi de o se va feri de ascultarel si se va posti i va
tocmele ai de un lucru ca acesta, lard se slu- fi cresting. bund, anatema un vatatoria ca a-
jascd; asijderea i episcopul téreel de va fi, cela, bird de se va mdrturisi duhomicu sell
asa sa se intrehe de acesta de arhiepiscop. un rob ore carele, duhovnicu. sea are putere
Episcopil sea cinstesca pre popil i diaco- cu socotinte sal dea hut previa caul va fi
nil, ca nesce slujitort de dumnezeiasca taint, p uterea.
si den preund cu. Ingeril, ai nu se cade set (55) i un rob 6re al cdruia sad o rObe,
alba pre din0I Intru fere de cinste, i sa nu d.e'l va invata sa fure, pentru o dobende 6re-
nugrijasca, de dinaiI ca de nesce fil mat mid, carea unit ca aceia se ia judet, cela ce iall
c d i domnul nostru Is. Hs., ucenicil ca pre furil, i ce aa furat mat mult sd ia de la
nesce sotit i ca pre nesce fratt jail avut, si el de patra on, iara ce rob va asculta nisce
.catre dinsit greia, ca de acmu nu ye vol mat invataturl ca acestia, set dea 40 de toiage;
.cliema rob! ce sott v voie zice voao, dre,pt a- iard de va fi slab, sad e fOrte liner, se21 dea
ceia episcopal to4 preotil sel cinstesce, 30 de toiage.
tott emenil cel proatt, se facd cinste preo- Ore cine's-va Inveta o Mb& Ore carta pre
-tilor. intra ascuns. se zace cu muse ci o va avea
(52) Ore eine de in 6menil ceT proatl voi muiare si nu va sci boiariul el, 0 dupe a-
berfi ceva pre preotul, sail cuvinte spurcate, ceia 'I va sci pri init, acela se ia pre acel
sad hule, acela sd aibe pocaanie 6 lunl. orn cu sila boiariul rebel, 0 set piece se 'T
Cine blastema pre preot, se fie procliat fie rob, si set inpreuneze la aretare, lard de
cine menie pre preotul sad pre arhiereul, vor face ficiort, i aceia set fie robl, cd gre-
www.dacoromanica.ro
05 LA -GOITORA 105
iasce scriptura, sdmanta cia hitlénd, i ro- nu va petréce intru voia ruT, cum graiasce a-
clul eel hitlén al lor, iard de i se va face postolul, oil barbatulul iaste capul Hs. iara
niij hoiariulul lor, Iii voia lig va fi, iara de mueril iaste, cap barbatul el iard de nu va
vor fugi unil ca aceia pentru frica lul dumne- asculta acéstea, unile ca acéila sa fie ana-
zed, i vor veni la manastire, de vor lua thema, ci iard. graiasce apostolu, cum iaste
toeméla calugarésca, aceia sa fie slobozl den- cap bisOrecil Hs, aca iaste i muieril cap bar-
tru tote, i 5à nu cutéze niminea dea'I mal batul el, ci. cine nu se va pleca acestuia, Da-
tinéria cum scrie i apostol Pavel, intru car- lidel i Elzavelil sa fie inpreunate, iara de va
tea lul pentru Onisim. fi barbattil el nebun, i intors de inminte, si
(56) Ore ce om de in roirenl va fugi de in sfaul lul nu va fi de ajuns, iard muiaria lul
bisérec5.", ci se va ruga de elu'c, ca va zice va fi cu minte c i intelépta, oil nu'l asculte pre
ea mal bine iaste sa rn rog dimine'c, iara nu dinsul de pururea la t6te cuvintele, ce unile
Ta bisérecd., i acOsta o va face fara invata- on aT. asculte acla muiare de barbatul el, al-
tura, episcopulul, sad a duhovniculul, i eine tele orl iara sil asculte barbatul de muiarea
va umbla aca anathema. lul.
(57) 6re ce preot, sad alt Ore carele ce va (64) Ore eine nasce feciorT i nu'l va so-
lua fre un rod sä nu fie legiuit, satel va da coti, nice'l va hrani pre dincil cum se cade,
flea de invatatura episcopulul, anathema ce va vrea sa'c lase tineril sil mOrga sa se
sa fie. tunza. anathema acela; ci i cela ce'l va tunde
(58) Ore cine se va oscarbi de muiare el pre dinsul.
sa se ge in carutie, .inputita insurare face, ci Cene nu va griji de fecioril lul sa'T carte,
ceia ce se scrabesc aca anathema. pre ceia ce i-ad näscut, i frica lul dumne-
Iara eine va face aciasta pentru clumnezed, zeti nu'I va %villa pre dincil, ca sà umble
vi va rdvni la petrecerea ingerOsca, acesta e pre calea cea adeverita crectinOsca ce se vor
&imam. r 1 iäsa ci se vor instriina intru tato càile cOle
(59) Ore eine va ()caril pre cela ce face liu- tars; in curvie, i in furticag, ci in rapire,
bov, ci'c chém a. vecinul liii sOrao, Vel ospetéza si in jucarl, ci in plesnete i Intim tate nedi-
pentru dumnezed, i de va ocard cine-va pre reptatile, anatema nisce paring ca acectia, ce
unil ca acectia, i nu'l va priimi ca pre un nu'c cérta nice's invata fecioriT lor frica lul
crectin deplin, anathema sa fie. dumnezed, ca infricocat judet vor sa ia i fo-
(60) Ore cine va spurca muiarea frateltil de cul cel netrecut vor sa moctenOsca, den pre-
duhovnic acOsta nemica nu o socotésce, ana-una en fecioril lor, pre ceia eel nascura, si
tema unul ca acesta, ca ertare de la dumne-réu pre dincil crescura.
zed nu are, iara de nu va veni la pacaanie (65) Cine's va invata fecioril luT cel tru-
a se pacaiascA, sa graiasca ca incélatura yraj- penT dupa dragostea lor, cuvinte spurcate, ci'l
maculuT, fu lul acOsta, acela sa se desparta va invata Oil bärfésca, i nesce cuvinte ca a-
de pricectenie in 6 al. ci in tOte zile cate 24 céstea vor lua de la dincil, iara vor in-
de metaniI, ci se mdnance sec, lunl i mier- vata pri incil, ce e de in tinerete sa faca cin-
curl, ci vinerl pana in 6 A de aciia oil aiba ste parintilor, i frate-sdd celuT mare, ci su-
coerce, §i A, se pr'cectuiasca. rorisa, nesce paring ca acOia sa fie anatema.
(61) Cine se va scrabi de blagoslovenia me- lard parintil ceia ce nifc vor iuhi fecioril
sel, i nu va griji ce va zice, ca rugaciunea lor intr'un chip ci 14'1 carte, ce pre unul va
se cade mai nainte de gustarea mésel, unul iubi iaril pre altul va ura, sad stransOrea lor
ca acela sä fie anatema. nu'cl o vor inparti feciorilor intr'un chip, a-
Ca ci candue la chemarea rnésel orl cum natema paring ca aceia.
de se vor aduna, ci nu va fi acolo preot sa De va fi de multe orl unul de in feciorT hit-
blagoslovésca masa; ce va fi un hetrni in- len ci rëd, sa.'1 lavete pre dinsul tat& sea ci
telept, sad altul ce va sci carte, unit ca aceia muma-sa; iara de nu'l va asculta pre clinch,
intaid sil faca rugaciune, i dupa acéia sa insucl aceia acea raotate ficioril sa o pOrte,
caza aT. manance. ce sa li se inparta -tot inteun chip.
(62) Muiarea sad barbatul ce va vrea sit lard. Wel lul, invatam mal mult sa i se dea
jace i sa !Data in palme, ci se va inbraca avérea de la paring, ca iaste maT neputin-
barbatul in halne nmeresci, sad muiarea in- ciOsa partea muerésca, dirept acéia mal mult
tru haIne harbatescl, i intr'un chip dracesc se cade Tarintilor a se griji de fétele lor,
chipul lul clumnezeu'l vor schimba, va ci de darurl, i departe i nuAnta, care pa-
bate joc di insul, untda ca acestuia graim, ring nu vor griji de acéstla mare pdcat loru'c
sa s caiasca 3 A i metanil in zi cite 24, adund.
(61) Muiarea de va fugi de barbaLl el, de Fieoce paring li s cade feciorilor sa'T in-
va ura inpreunarea barbatéscd, ce va vrea sOre cand se va umplea erescutul Inn de 15 al3
s. umble, anatema. iara fata de 12NacOsta iaste lége adeveri ta iara
Muiai ea de nu se va pleca barbatulul el, ci sa nu cu negrija parintilor de von trace acectl
www.dacoromanica.ro
106 PRAVILA B1SRIOCRASCA
al legiuitl fecioruluT, sail feel, si li se va tem- dumnezol; iara se se postésce In tOte zilele
ple curvie unuia denteänsil, acel pkat iaste se manance post 0 inetanil in tote zilele si
pre perinp, Mr/ de nu va fi fata Inca de 12 al, noptile; iara sembete si dumineca, se o dez-
saü feciorul de nu va fi Inca de 15, 0 va lege pre dinse dahovnicu sett.
curvi until diniI, asa, acel pkat iaste pre Muiarea de va vrea se se tie de berbatul
cela ce'l face, 0 Mil manie de la dumnezeil. el ce se zice de petal Mr, sail harbatul sa
Ore cine's lase parintil betranl lLslabl, iare se tie de Wee patul mueril MT, acelora le tre-
nu '1 cMstesc ei se'T hrenesce pre dined, ce se buiasce amendurora se se tocinesca. Intru
vor postrigi calugarT fere de invatetura pa- sfetul Ion, ca nu unul de dinsiI de va vrea se
rintilor l.or, anatema acestea, si si cela ce'l ce- se -tie, Mr& altul nu va putea tinea i vor In-
lugaresce; iare de vor avea perintil i alt1 fe- cape a bOrfi, de vor umbla cu altil, i .cest
ciorl, destul le iaste de averea lor, *i de ra- pkat iaste mare spre amendol; iara se cede
paos, binele iaste un fecior se'l aiba. si au- tot crestinulal, mueril si barbatulul, 2 paturl
ger, &ire va fi de plin robul lul dumnezeu gi sit ailia de ascernut lor si de ei's sa se mice
vor lua i aceia plate de la 1umneze6 pen- dumineca si intealte zile sfinte; si la Vrazd-
tru. feciorul Mr eel bun, pre cela ce Paa nes- nice domnescl, si 00 -sOptaman1 Marl, %cal
cut si Vail crescut, si rag invetat bine dam- dentr'alte zile nu se vor putea tinea; ce In-
n ezei asce. tr'acéSte zile alese se cede se se tie; lark nu
(66) Muiarea de's va tunde Oral el, ce va se se thvOlesce de pururia, ca porcul Infru
cugeta ca iaste bine pentru dumnezeil ale- tine; ce dentru acéste chinurT ne tinute, se
gand nurnal de nu va lua chip calugkesc, si nasce tot samanta hitlene si rea si dentea-
va indrkni afacerea acesta, anatema sä. fie ce céste chinurl, 'OM fere de frica iaste; 'nice po-
n'au Invatat dimmezell sal's' baizä muiarea menirea mortil nu umble la mintea omulul.
parul, numal cand va veui la petrécerea cà- (67) §i Ore eine va vrea se se postesce.
Iugeréscá ; iara de va fi indemnate asa de sambata i dumineca anaterna un post ca.
niscare dracil se's tunze perul el, se fie o- acela.
prita de biserece, 0 de pricestenie un an sa Cine va vrea sit se postesce el se se po-
se pocaiasca. stece in postal cel mare ce's 40 de zile,
Muiarea de's va lasa berbatul el, 0 va lua ce lale s'aA tocmit si s'ag semnat de insus
altul dentealte laturl de va petrece cu din- InpOratul Hs. si se cade se se postesca micil
sal. se aiba pocaanie In 9 al, si se. face In tote 0 maxi!, tineril 1i betranil. cO. aceste 40 de
zile, 36 de metanil, name! pane se. mananae zile sant cum ail zis parintil, cC surd zecile
lunT, rniercurl, vinerT asijderea i bärbatul el, dentru tot anul celia ce le alesere si le toe-)
celuia ce s'ag Impreunat a doao órá acesta's mire sfintil apostoll dupe semnarla despuito-
certare se ia; Mil de nu va sci berbatul ce au riuluT Hs., si a tot adeveritul crestin Invittat
fecut acea muiare i cu nescire o ag luat, a- fu, cu ilia mare se se -tie acéste 40 de zile
celuia putinea pravila i sä cade lul. fies care zi, 5 se se menence post, iare sam-
Muiarea de's va om ore barbatul el cu farme- beta si dumineca, unt si vin, destulul iaste
cele i va vrea se ia altul, asijderea de va face fies-cerul s sepostésce de va vrea, lunl mier-
si berbatul, amar .de unil ca aceia, de unil ca curl si vinerl. ala si in postl lul powArrita
aceia ce vom malzice, nu avem ce; ca. infricosat de in zioa lulFilip pane 'Msà la nescutul lul Hs.
judet si mare pocaanie, unora ca acelora le si sO postim, lunT si miercurl si vinerl, iare
iaste inainte; tocma peril la mOrte, se fie martl 1i jol si sambata si dumineca, sO. me-
despertit1 de bisérica; asijderea si ceia ce's i-lance pOsce, si sO. bea yin; asijderia si postal
va omorti fecioriT el ; ce va lua alt barbat sfintilor apostoll se cade sa'l tie, de la dumi-
6re carele. neca mare, pane inse la zipa lul c-Til Petra si
Muiarea de's va omora fecioril el, pentru Pavel; si 6re eine va vrea se postesce si se
randul pficatelor ce iubésce dracul pentru se tie dupe adevOr, destulul iaste cu acOste
dragostea unul barbat, hisèlate de mal pre posturl, dirept acOia am Indreznit de am scris
desupra de curvie. ce am aflat, ce s'ag aflat de ca nu ca Ore cariT ce vor sa se postesca sPo.
multe orl intru ore esti!, unia ca acestia In- afla privilej i intru tocmelele lora's pun post,
vata sfentul sabor, in bisérica sa nu intre si cum fee i ereticil, ca. nu tin tocmOla sfintilor-
pane la morte ; ce la local cel de chemare apostoll, si a sfintilor pazintl dumnezeescl,
6menilor acolea se stea, despartita sa fie de ce cand are fi se se postesca, atunce nu se-
tOtä crestinatatea; si &and intra Omenil si es; postesc, i &and are fi se nu se postesce, a-
Md. aceia sit caza Jos la pamarit 1i s strige tunce se postesc, de crestinatatea cea direpte
cu glas mare, ertati-me gresita ce am fecut si adeverite departe stall si spurcate credinta.
pkate, si sea spue pecatele el sit le awe tot!, lor cea intOrse tin, 0 sfanta troita, tatal si
ca Ornenil ceia ce inträ 0 es de in sfänta bi-
fiiul si duhul dent, necurat si de ne plM mar-
sereca se se rOge de insa, &Ora cum-va cu
turisitT si cum si Frencil si procletil ArmeniT,
rugaciunea Omenilor va lua ertare de la si s'altil intr'acest chip, ce el nu se adaog ea-
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 107
tre adeverita pravoslavie, ce el 0 Intry ma.- dea rob grkese pre duhul dent VI rnarturi-
rele post in septemena cea de'nteld mAnAnce. sesc, si s'alte multe c,e's imputite hiT dumne-
came. lar e. zis ne fu noao de t6te sambetele zed cum si le ail; -ce ei no vrurit sit se piece
den tot anul, una sernbela cea mare sä se sfantutul sabor si invetatuiile sfintilor parintI,
postescA pane den al treilea cias de nepte, pi ce l s'ad adunat mai apol in cetatea lul Con-
atunce se. se guste putin paine 0 apä sad un stantin; cu c-Tau i direpta imperatesa Theor
pahar de yin; asijderea i tete acea septemene. dora, cc feciorul cel crestin bun inperatul
mare sá se postesco. cu Mel mare si cu inimä Mihail, 0 cu acel parintl marl dupe. chipul
zdrobite cal inteacea zi despuitoriul domnul mareluT sAborulul celul de'ntaid a tote lumea,
nostru Is. 11s., pentru nol s'ad restignit, i s'ad de iarl facura si tocmirit cea credinte direpte
ingropat, 0 nu se cade nice until crestin sá si sla.vite, de o Intarira i o tocmirit si go-
mAnAnce sad se, bea i a se sature, sad sd se pima i procletirl pre totl pre ceia ce chitiia
veselescA, cä Rs. do mnul ted i facAtoriul pen- in desert ereticil, si postul lor si mArturiale;
tru tine fu pre cruce, iar e. tu beT i mAnAncl iara nol umblem pre urma tocmélelor sfinti-
si te veselesci. lor pArinti, si pre invetAturile lor, i mArtu-
(68) i cAnd se temple a fi miercurl sad vi- risim sfenta i incepatórIa vieil ce e inteo
nerl prazdnicul sfAntu nascerea botezatoriur fire troika intr'un chip marturisim si slavim
lul Ion, atunce s. mance totl pésce, 0 s bea tate! i fiiul i duhul sfant, tatei fare de in-
yin, asijderea de se va templa si prazdicul ceput, si. fiiul cu fere de incepere, i duhul
sfintilor apostoll, miercurl sad vinerl, aijde- sfent inteo fire, parintele ne nesept si fiiul
me i prazdnicul prea sfintel A..11,2A iar e. post nescut, i duhul sfAnt ce iase de la pArintele
taste i acesta al immunity), cum i postul lul si spre fiiul petréce, o putere o impreunare
f
poigArriio go, iarä in ce zi se va tAmpla a fi
prazdnicul preobrajenieT trait, atunce sá
si o inchinaciune C4SETAA troita; i asa grairn
noT ce de la parintele iase dthul dent, si pe-
mAnce pesce si sa. bea yin. trece pre fiiul; iare eine nu va gAndi asa ea
lard se cade cAlugerilor, intru tete zilele intealt. chip dupd- a lid inteles i gaud de-
sfantuluT post celui mare, inteo zi dinióre. se sert va grai, unii ca accia anatema rrip.
me.nance, iara, samhata si dumineca de 2 orl (69) Calugaril sa nu merge la rnesele eme-
unt i yin, lard pesce se nu xnenAnce nice dinilor mirenT, nce la centarile lor, nice la se,
nierA,Intr'acei post Mare, numal la blagove- berele lor nice cand vor face pomenire sfin-
stenue, si in dumineca sdlcil, iard emend mi- tilor; jane. cAnd se va templa o nevoe i va
rent inteacel post mare, de patru on sd m5.- veni cine va la manestire, i sit vor ruga
name pesce, in dumineca pravoslavna §i In &end va sit ante la masa lid ore carele den
dumineca spc-To 110KAOHDITE, si in dumineca calugarT pentru blagoslovenia, acela de nevoe
sdldll, si la blagovestenie, iare. in tete .in- de va fi i vre un staret sit pet& si pre altil
tealte zile ale sfAntulul marele post, sd se fe- folosi, si pre dinsul nevetemat i ferit de pa-,
regcà i acelia cum se cade, sd menAnce, luni coste se'l socotesca, acela e. merge; iare. de
o data si miercur1 si vinerT, iard se nescine va fi tin& cineva den caluger1 sa nu merge.
va vrea de pururea intru acel post, cAte o data, la masa mirenilor. pentru ce cit asa nimenea
sit mAnAnce, cade-se si bine va face alegAnd nu se pete pre sine sit se ferescit de pacos-
sambeta sidumineca. tea _draculul.
Iaste si alta &and va vrea negcine se' se pos-
',Ogee intru tote zilele anulul pentru dumnezed, be la pravila saborului Antiohiei.
fare. de numal sembAta i durnineca, cum fac (70) Fies ce pope va face taina cu ovréil
ore carA de in calugerl; iarl altT cAlugarl se si le va zice frate, sat va mAnca c'u din0T
tae si de o mAncare i beutura da la dinsiT, fiind alte semintie sAborul lul dumnezed unul
pi asa petrec pentru nevointa cea mare si ca acgla anatema.
burl ce doresc pentru duninezed, ce lor mare (7)) Fies eine va manca cu ereticil sad va
plata le va fi de la dumnezed, ce cu plecare bea, sad'§ vor face priitensug, si dragoste si
ei cu serAcie petrec intr'un post ca acesta in- Impreunare, ce se zice cu Arniend sad alti1 ca
tru dumnezed. dinsit, unit ca aceia anatema se, fie.
Tare spunem si credinta cea rea si hitlenit (72) Fie§ cine intrit in sfanta ,bisérece
ce o tin merte fare de aluat ce se zice ea asculte stanta scripturl, i uu va vrea sit se.
frAnc'T. i s'altT (Melia unil ca acestea ce nu pricestuiasca cu totT, cu sfanta taina dumne-
iaste adeverate slujba lor fAra de senge, ei zeiascA, unul ca acela sa. se Intrebe, de un-
nu iaste cu adever intru inchipuirea lor ce de's iaste lui aceste Invatature; decl de'f'va
merturisesc, ce mort inchipuesc fiiul lul dum- fi de la duhovnicu sad, sad insusl dentru voia
nezed ca tot ce iaste fare de aluat j fere. de lul, sad vez demne de se va teme de pecate;.
sare mort 4aste, i aceia fac, jane. i allele Ur- unit ca aceia se. se Wile. si se. se Intrebe de
fesc mai rele ce graesc hulesc, ce duhul dant popl, Ore cum va fi; all dere iad flat WI du-
lase de la tatei si de la fiiul; si cum sere. ca- hovnicu sad invetetura, iare de nu se va pleca,
www.dacoromanica.ro
108 eaLvit.A DISERICRASCA
ce va petrOce aa infra a luI minte decartd, Omenl, ce_si se impreunke cti eel crectinI a-
sä se despartd, iard deva fi episcop sad popl deveritl ci a fie Tn.imita ca ci cea eurvä co o
-sad diacon, i acela acijderea a se Intrébe ci primii Hs.
sal cede, ci la aratare naintea mitropolitulul (75) Episcopul, sad diaconul, sad popa. de
ci pue Inaintea unil ca aceia, de tote cer- is va lua preotia a 'nu slujased, ce sd
cdrile i de t6te Intrebdrile zice preotulul de la episcopul lul. a se va
(73) Ore carele den crectinl, ce va face cur- ci aforisi; sail diacon, sad episcop de la abo-
vie ci. va curvi cu muiare pdgän, unil ca a- rul arhiereulul. i iard dupd aceia va Indräzni
ceim spared botejunea lor ; iar d. mal vdrtos insucl de bunt voia lul, i va sluji, orI in ce
de va mänca ci de va beasiLdina, mare ne- chip de slujbg., orl mic orI mare unil ca aceia
curdtie iaste acesta, unil ca aceia sa. se des- sa se desparta de biséreca, nice cand-va sa se
partA de sfdnta bisérea, ci la locul eel de chiame cu randul bisOrecil; acijdereä i totl
chemare sit stea In 3 al ; i dupd acOia sd in- cetacil ce le se va tampla cc clinch Inteacéstd
tre in biseria, i s stea Inch, 2 a!, i intru slujb i aceia sa se despVa spre pocaanie.
totI inteacel .6 al sd se pocdiascd, ci. de-al 6 preotul de nu va griji de episcopul lul,
9n a. se pricectuiasa cu crectinil cel de- sad diaconul, ce va nferge la alt episcop al
plin. altil cetétl, i va lua blagoslovenie orl in ce
De va avea un om credincios o muiare ne- chip, orT sit tocmeseit vre o biséricit oil and, ce
credinciósä, ci. nu va vrea acea muiare st unil ca aceia sh se scOta, den preotil, a nu se
pe Incredintéze, sad o muiare credinciós d. de ca mal chiOrne déeiia preotil, pentm ce cT. s'ad
va avea om necredincios ci nu va vrea acel hltut jos de bisereca lul dumnezed si fart de
om sit se incredinteze, de acesta n'am ce grdi Invatttura arhiereuluI, c'ad trecut episcopul
Ina curt am scris de rnulte orT, eä nu se seti ci ail ocarat bisOrica luI dumnezed ci ad
cade crectinuluI credincios spre eel necredin- cutezat aca de ad facut.
ciocl a se ins6re, iard de se va tampla ma Mitropolitul sä'c chieme episcopil lul and
a fi ore cum. de acesta grdiasce apostolul Pa- va fi Ore ce mare ci a facit sanor ett dinciI, ci
vel, a se mAntuiasce nnuiarea necredintiOsd. pretutindinea c i dupd mdrturie, cu aceI cu
de barbatul credincios i httrbatul necredin- totl episcopl sd faca, cum ard. sfinti pre un
cios de muiarea credinci60.; derept aceia episcop sad cum ard. face o indereptare Ore a-
nu se cade a'T despdrti pre dincil, ce depu- ria a bisérecil, sad un lucru domnesc ore care,
rurea sa se pocdiasa bdrbatul eel credincios sad sa tocmesa vre un cuvant tie Ore and
de muiarea cea necredinciostt, i sd se 'lige va, sad de crectinatate, sad de o impareche-
Intru tote zilele vietil lul, pAnd o va Intórce turd ore caria; acijderea ci. episcopul numal
pre dinsa dumnezed intru credit-1(a cea ade- Ornenil lul sit aibit putere a'l invata i preotl;
veritd, acijderea c i rnuiarea credinciósd de st facd. Intru tinerenlul numal, c i sd4 indi-
bärbatul el necredincios ; iara." sä mandnce ci repteze biserica lul c i popil lul; iard de alte
sA bea neelecl numal partea cea credin- ore ce Iucrurl marl, ce vor fi and va, totI u-
ei6sä sa. vie caträ duhovnicu sëil. i a ia nil ca acea a vie la mitropolitul lor, i sa
Invät'aturI sfinte de la dinsul; ci la biserecd spue lntre sabor.
ne päräsit sá merga, ci la rugdciunl ci la Ore ce episcop, sad pond.. sad diacon. 6re
sIujbe cu dragä inimä sa.IndrAznesa., iarä de de ce lucru de,unile ca acelia ce am scris mal
vor nasce i coconl, sä Indráznesa parlea nainte de va cuteza a veni cd.trdinparatul, ci
cea credinciósd. Intru credinta loT cea adeve- va spune fail de Invathtura mitropolitulul ci
rita sal Indirepteze ci sal Invete pre climb' de fdra. de Invdtdtura aborultil, unil ca aceia sit
pururea. se despartd de prentie.
lard de va spurca un om necredincios pre Episcopul, sad popa, sad diaconul. de vor
o fat d. credinciOstt erecting., acela O. se boteze fi despartitl de preotie, la .aratare de nain-
ci s o ia muiare cu blagoslovenie, A.A. de nu tea saborulul ci de jalea lul ci de nebunie
va vrea aceia s ia tad avéria Id, cä s'ad va veni la ImpSratul sa se Indirepteze pre
stricat de la dinsul, iard acela a se gonescä sine ci va rëclica pre Imperatul ci pre boiarl
si sa se se6à dentru locul lul, ca un spurcat, pre acésta sPc va cduta cc acectia preotiia, u-
pierzAtorid de modal crectinesc, iard acea
nil ca acectea sit se despartd de biserict; pen-
muiare ce e erecting., sà ia averea aceluT dine
tru ce ca. nice Irnpreunare nu maI alba uniT ca
necredincios i altul bdrbat crectin 0. se In-
aceia cu crectinil, nice nii.déjda In vecul cela
sotesca. cc va sa fie.
(74) Curva de se va Intórce den calea el Jana de se va sci pre sine dirept. Ci sit va a-
cea rea i iatd de acmu se va marturisi, a nu deveri cu sfetul lul cd fard de direptate sad
va mal merge Inteacea cale spurcatd, ce se luat de la dinsul preotiia, acela i cdtra altil sit
va amen i va Intra Intru curdtie, i deciia se mérga sit spue, ci aca de se va Inderepta pre
va curAti pre sine, acel duhovnic putinea po- dinsul dupa adevOr cu tot soborul i cu aceia
cainta sal dea ce s. o pue spre iubitoriul de ce I-ad despartit pre dinsul, atunce dupd lege,
www.dacoromanica.ro
D14 I.A GOVORA 109
sidupa scriptura s facä de dinsul tot cu di- par mic, nice al ia aminte pre dinsiT, ce sal
reptul i judet chip& Invatatura sfantului. gonesca pre dins cu rusine.
lath de se vor aduna in bigreca cea mare (79) Episcopul, sad igumenul putOre sa
episcopil cu mitropolitul si cu popi pi aiha, spre tota putOrea bisOrecil sO. imparta
cu Omeni, s. scóta pre 6re care episcop den- den partea ce i zis lui &Cita grad de puru-
tru preotie pentru 6re care dela, acela iat a. de rea sa se grijasca; asijderea i igumenul, sa
acmu preotia sa nu o mal cérce, sä va fi aiba grije de fratil itT si de sOracT de pururea
dirept, macar de se va sci pre sine si nevino- cum avOrea manastiril sa. o randêsca de pu-
vat, ce sa petrédi asa, pentru cä pre mijlocul rurea cu frica lul dumnezed i In tocma a lul
saborului celul mare fu chiemat. cu a fratilor sa o aiba ; iara nesce igurnenT
Mitropolitul sa nu fac . episcop, de nu's va ca aceia sad episcopi vor trOce unele ca a-
strange totT episcopiI1u1, i popii i 'alt1 to- cOstea i vor da rudeniilor lor, iara frica lui
meni al biséricii, i marturie mare si intrebare dumnezed nu vor avea unif ca acestea sa se
multa ca sä sfintésca ore ce episcop, dentr'o intrébe inaintea a tot saborul i Inaintea ar-
cetate; iara de vafi vréria lul numal cu ore ce hiereulul, ce iata acOstea de acrnu SA nu se
caril mid sal sfintésca pre dinsul, iara nu cu maT faca.
saborul, un episcop ca acela sa nu fie priimit (80) Fu zis la sfantul al patrul sabor ce ad
intru episcopie sä ara fi i dant, nice invata- fost in Halkidon cO. se cade si se dostoiasce,
tura acelui mitropolit sä nu se asculte, asijde- In fies ce parhie sa se fad. sahor de 2 orT in
rea si de mitropolit i patriarh acésta i pra- mitropolie intru sa. adune mitropolitul, totl
vila O. fie, iara carele nu va asculta asa sA episcopil cu tOta eparhia lor de doao orl In-
se scóta. teun an in tie,k-kirk MliTapk 4u1sapIce4 0. la [MA
Ore ce episcop se va osfinti de la alt1 epi- MMA (CTHdr0 KIrCT4. ce iaste in septemvrie,
scopi cu mitropolitul i cu tot saborul, *PI vor In 14 zile; si la acest sabor de tOte lucrurile
zice numele ,cetatil orl cum o va chema. bisOrecii si de ale Omenilor a se Intreba, si a
si acela pre aceia sa o diregatorésca, iara se inderepta de tote, si ca se nu zabovOsca
dupa acéia i va 'Area red, i nu va vrea saborul i intrebarile i nesce ispite ca ace-
sa mérga Inteacea cetate i inteacea hisé- stea, de acOstea incep tote de lOgea lu dum-
red- ce'l zisä luL sa's pasca turma ce a luat nezed a nu se griji si de tocrnOlele sfintilor
de naintea lui dumnezed si de inaintea a tot sa- apostoll, i dele prea ogodnicilor parinti; di-
borul, unit ca aceia sa nu se pricestuiascä cu rept acOia invatara i scrisera, i acOsta o
pravoslavnicil crestinl, mai vratos de va vrea tocmira la acel dant salon, sfintil i dumne-
sä ia alta episcopie. i pentru acéia se chema zeescil parintim nostri, ce's den Halkidon.
minciunos lui clumnezed, ca nu s'ad umplut (81) Ore cine e crestin, i la vrémea de go-
fagaduinta lui, ce s'ad Intors pentru all& e- nire se lasa de cresti-Jatate pentru frica, si
piscopie, pentru lauda si pentru manila, si dupg acéia iara. vine catra praslavie credintel,
pentru avutie maT multa, unil ca acéia pen- and ca aceia sa nu fie preoti, iara de va fi
tru intelepclunea cea desarta, sä nu se price- preot i se va lepada, acela de acmu sit nu
stuiascä pana la morte, ce 0621 desparta pre mai fie preot, ajunge unora ca acelora sa'T
usul iara dupa vrémea, iara de se vor a- priimésca pre dinsii la pocaanie.
duna saborul si'l vor erta, saborul in mijlo- (82) Iara de se va lepada caluggrul, dentru
cul bisOrecii, aceIa iarl sa aihä putOre de a- viata calugOresca, dentru céia ce s'ad fagaduit
césta. luT dumnezed inaintea angerilor ia Omenilor
Invatam de a doa nunta, sa nu stea main- iara sa va intórce la viata mirenOsca i va
ea sfantulul oltariu, and vor veni sa. se Ma- lepada calugOria, si se vk duce ca un cline
goslovéca in bisérica, nice cununile sa. le pue se va Intórce spre boratura 14 unit ca aceia
in capetele lor, iara de va fi insa unul carat, de se vor intórce iara i vor veni la poca-
ce sä alba. putére atunce sa stea Inaintea ol- anie, 6 ai de va fi chipul cel mic, iara de va,
tariului, nice adaord sa nu ia cununa. fi mare sa aiM pocaanie 10 ai.
(77) Ore cine va arde, o curte Ore carea (88) Cine va fi a doao Insurare Rind de
sad stog cu aria, sad cash, sa ia certare in multi al, sa aiha pocaanie 2 al, iarit de va fi
8 al, clOca se va ispovedi duhovnicu sOd, si tipOr, ril va muri muiaria, iara de va pu-
50'1 apuce pre dinsul sal hail i sOL ia aye- tea Alda asa, dupa cuvantul apostolulul ,
rea, i atunce s ia Invatatura 10 al, si Me- iara de nu va gutea, Mil el sa ia a doa mu-
tanii cate 209 In zi, iarà de va lua invata- iare, iara de va fi hOtran si se va insura a
tura 28 de al, acela sa faca. in tote zile doa insurare, unil ca aceia manic pre dum-
cate 400 de metanii. nezed, sa alba pocaanie 3 al, metanil cate
(78) SA va muri un egumen dentr'o ma- 24 in zi.
nastire, i dupa mórtea lul vor veni ore Ca- lara nescine de va face a treia insurare sit
ril den rudenil liii, i von cerca i vor cOre, se pocaiasca patru al, si in tOte zile cate 66
dentru avOrea lul ceva, sa nu se dea lor nice un de metaniT, ca se chiamii curvariu.
www.dacoromanica.ro
110 PRAVILA BUERICEASCA
Cine se insórg de 4. (DA, sg. se pocalasca fecioril fratilor celor de duhovnict ci. aceia in
.
8 al, metanil cgte 110 in zi, unit ca aceia cur- tr'acest chip sa fie.
vesc, ci pre dumnezel manie. (87) De se vor certa doT fratT duhovnicil ci
(84) Curvariul, 12 al. Cine'r face sAblazng se vor ucide sl aibl pocaanie 60 de zile ci
cu mana 3 al ci metanil 36 in zi. Cine se su- in t6te zile cgte 12 rnetaniT, de se vor iarg
pune supt altul, 5 at 36 de metanil. erta ci'c vor fi dragt iara. de nil, sg. fie despar-
Cine curvésce cu muiarea pre unde nu e tifl de bisérecti de pururea pentru ce ca full
tréba, ce se Thiamg pre clzut, 4 aT metanil mindinoci 10 Hs. ci duhul cel de dragoste'l
150 in zi; iarg, de va face cu muerl multe a- dosIdirg, cl'c sunt fratl sufletesel ce's pre
césta, i mal multh invatatura sa i se dea; a- sfänta evanghelie, cand fac fratie.
cijderea i tot plcatul sä se numere ci sg se (88) Pomenitoriul de reutatl sä se pocgiascg
socotescg, cat e ci cum iasta cä una iaste 0 1 arr.'
muiarea, iara alta sunt doao muerl, iara alta Clevetnicul 2 al, metaniT 18 in zi.
sunt 3 muerl i c'altele multe, acijderea ci mu- Mgrturisitoriul mincinos 3 al, meta nil 24
enil anal iaste un barbat i altul 2 barbat13i Cine iaste ocarnic, 1 an metanil in zi 12.
altul 8 barbatl i 001 multl barbatl. Ascultgtorul, 1 an, ci metanil 15.
SA nescine va curvi cu dobitoc, ce nu se Cine'c 17a calca juramantul, inchipuiasce e-
ingnanca, a se pochiasca 3 at, i metanil reticulul, A se pocliascl 1 an metani1150.
elite 300 in zi, iarä de va inmulti al acela Cine arg cu plugul, in locul striin saIl den-
10 sal 12 aT, metanil 300; iarg de va. cu do- tr'altace, S. aibg pocaanie 4 at ci metanil
bitoc ce se mananca, sa aibg pocaanie, 15 at 16 in zi.
metanil caste cinci sute, iara acel dohitoc Furul de case 3 al; metanil 100 in zi.
spurcat s5 se lapede cainilor de mancare. M!ncinosul 6 lunt metani112.
(85) Cine cu cline va curvi 9 al i metanil Cine furl. glint sal oao 1 an metanil 36.
cate 160. Cine cu muiare cu harbat 6 at ci Cine furl dobitoc 5 al metanit 300.
metanil cate cincl sute. Cine furl p6me 6 lunl metanil 15.
eine va spurca muiare cu barbat sal fatg Cine rapesce cl ia al strlintilul cu nederep-
sad callugeritg, de va fi departe de om, aceia tate 5 al ci metanii 100.
are tocméla a gice a o al silit acel bArbat, Vadnicul ci furul un judet lag.
cä n'al fost om aprópe sa strige, i putinea Cine priimesce fund al ce se furl de din-
invatatura sg i se dea cum va fi, de va fi mu- sul, acijdere sl se pocaiasca ca c1 furul; cine
iare cu barbat sä i se dea mal putine; iatg de furl grópa. 5 al, metanil eine! sute in zi ; cine
va fi calugéritg, aceiia mat mult sa i se so- ia cu asuprg ci iubitoriul de argint 3 al me-
cotésca. tanil 100 ; eine bagg apa in yin ci'l vinde, 5
Cine va curvi cu calugeritg, 9 aT ci meta- al ci. metanil 66. Betiva sg. nu se pricectuia-
nil 150 in zi, iara de o va incela acel om ci sea pang nu se va lam sg, nu se inbéte.
maT vgrtos it va lua calugeria de la ding de va Omul mirén de se va imbeta, ci de va
fi mirénel unil ca aceia sl nu se- pricectuia- bora, sa se pocliascl 60 de zile; iarg de vafi
seg. pang la mórte ; iarg de se va intórce a- pricectuit cu c-r4a pricectenie, ci dupg acéia
cea calugeritg iarg la MHHUJECIto >MTh sa se po- va bora sa nu se pricectuiascl. la iMICALCTRO
cliasca 9 at De va fi um-Duro tvgpaad ci va fi X-.130 nice la c-re Petra, preste sfintele posturl
cu voia el; una ca acéia sa se pocliasca 12 al sa se pochiascl, iarg de va fi facut acesta in-
iarg acel om 9. tru acéle sfinte posturi marl, el sa nu se pri-
(86) Cine va greci cu naca-sa 9 al sa se po-cectuiasca preste tot anul pang. in 200_de zile
cliasca metanil in zi 150 ci metanil 12 in zi.
Cine cit sora naca-sa al 4 metanil 70. (89 SI. nescine va mgnca ceva. ci dupg -a-
Cine cu fing-sa ce o au botezat 12 al ci céia se va pricectui pocaanie 1 an, iarg de va
metanil 300. Cine cu muma fratini- sIll cel de fi mancat brawl, sad oao dupg acCia se va
duhovnicil 9 al ci metanil 150. Ce frate far- pricectui, 2 at; iarg da va fi mancat ci came
tat ce cu soru-sa va greci iatg postul 4 al 3 al, pocaanie ci metanil 66.
metanil 1:10 in 4.. . sa nescine va lua certarea de la duhovni-
Cine cu fata lul 5 al ci metanil 100. cu-sed, sa nu se pricectuiasca, iarg el se va
Cine cu muiarea lul 6 al i metaniT 100 pricectui Mg de invatatura duhovnicu-sll,
in zi. sa se despartA de biséricl ca un batjocorito-
Cine cu sora hit 4 at i metaniT 36. rat de dumnezel 3 al, nice prespuria sa nu'I
Cine cit sócra lut c cu cumnatele luT, 3 al priiméscl preotul de 1/ dinsul.
ft metanit 66 in zi.
Ore cum fecioril nacilor amestecgrile, a- Alta inaittitur 4.
'ceia sa nu intre la nuntg, nice sa se cunune IDe rudenil : ci. de certarea nuntel : i de
ce de vor vrea ceia aca sa. se ia, sa aiba po- ulte chipurI de radenil, ce pre dinsele se
caanie 5 al ci metanil 3b- in zi. Acijderea ade a le socoti de la sfänta botejune ci ce
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 111
iaste dupd sange trupesc; jag depreuna iara mosul Card 'nepotul ce iaste a doa ste-
de rudennle nuntel, pena cumu'4 In stepena de a doa nascere, iara
(90) Kludenia iaste nume si se graiasce intru in chipul fratelul catra fratelelul,ee sunt a d.oa
°meal; iara se imparte in 3 rändurl spre eel _stepene; cum sunt aceste doao stepene c nas:
de sus si spre cel de jos i spre cel de mij- cerea se chiarna stepena, cum te ara intreba ore
loc i cel de sus sunt, ceia ce aü nascut i ce eine si tl-ara grai tata-teu ce stepenall iaste, zil
masc ce se zice, prinil, mosiT, stremosil; iard, intaid, cà m'ad nascut tata-mied, oi fu acestä
cel de jos sunt ceia ce se nase dentru nol ce stepena intaid, i iata stepena cea de'ntaitt,
se zice fecioril, fetele, nepotil, nepótele; iara iarä de's va zice mosu-ted ce stepenall fu zil
cel den mijloc stint ce se zice la atatare, ca lul a doa, th rnosu-mieg aft nascut pre tata-
nesce striinl noao, ce se tin ruda, ce se zice, mied i iat a. o stepena. iara tata-mieU m'ad
fratil, surorile i ce sunt de. dinsil 3 hotara nascut pre mine si iata iaste stepena intäid
sunt i opresce randurile ce se nasc fetele a. doa nascere, dikept aceia a. doa stepena
nuntitilor, un rand i hotar antaig ce e de la 'ml iaste mosu-tnieu, cum am zice la ara-
-slantul t mantuitoriul botez. tare, decl incepe a te sui pre scard, i verb sa
Al doile rand i hotar, ce se scid la ar calci pre spita cea de Intaid, i acesta iaste
tare de fata, ce e rudenie dupd. sange trupesc. céia ce graim tatal iastestepena cea de intaiu
Al treile rand i hotar, ceia ce se sciU ce se ei dupa aceia pasasce den stepena cea den-
nasc dentru eel nuntitl, ce se zice, dentru a- taid ci pasa in sus spre a doa spita, i dupd
daogerla cuscriilor, 'Antal /0 al doT si aI trel, aceia dentru stepena cea den'taid verb pasi
ce ad el rand si multe hotard., ce's in multe si verb merge spre a doa stepena in sus, si de
chipure i pre- amaruntul intrebarl, ce ni se acésta graim cä iaste a don stepend mosu-
cade noao crestinilor forte cu adever i a'n- mied d& va zice, dad, fratil tel ce stepen'tl
treba pre améruntul de luare a nuntel, si de sunt zil luT ea i acestia'm sent a doa stepena
acmu pana in sfarsit, nice intr'un chip sk nu ca. pre mine m'ail näscut tata-mieti, i fu spita
se afle nice un rand mic de rudenie, aceia a- cea de'ntaid o nascere, i asa nascu i fraib-
tunce vor umplea nunta erestinesed, cum se ml, i iata doa spite,iara in chipul verilor are-
cade a fi robilor tub dumnezed, i sa fie bla- marl, dap& conoscinta rudeniI ce's sunt a pa-
goslovita de dumnezed o nunta' ea aceia, orl va,stepepa, ce nu se cade nice se cuvine a se
cu scripturl, orl Fara scripturl, numal dupa impreuna nunteb, asijderea i fecioriT verilor
marturie mull& ce vor marturisi i barbatl -premarl, fiiiadu's,1 a dob verb santu'sb a sesia
Teri cei vor fi inslIntrtureminatrituurineu, omul sit fie uidae- 4teliend, iara nice acestea nu se cade a Se in-
ei eta sa Mtn Nru.nunhk; hard mule- sura.unul catra attul; iarä de se vor tampla
rea sit fie de 1a.al; asa Si acésta sa se duel acestea afinuntainvata légea sa se desparta
nuntel; iarä dupa vrérla i dup d. pohta parinti- si maT vartos sa se pocalasca, asijderea ei
lor el, ca sa fie preunata dui:a mailiaCiifulta fecioril al doilor verb, sunt i aI trel verb, ei
si cu hlagoslovenie. sunt a o ta spitt si nice acestea nu se cade a
De opriri. se lua nun ei, de se vor i lampla unil
cella ce se opresc, sunt aciastea de la ca lucru
acestia a fi nuntel cu nesciintk sad cu Ore
sfanta botejune nasul de fata luT cea botezata ce ne sciut, aceia iatä sa nu se desparta,
si de muma el, si de sora eI; iara de alte ru- ce sa petréca, ins& se cade acestora de nisce
denil de pre muma si de pre tata; nesce fete pecate ca acestia sa se grijasct de'post si de
milostenie, de acesta tamplare fara de votp.,
ca acelia, .nu se opresca de catra rudeniile farà sa se socotesca acestea nice inteun chip st
nasuluT a se insure.
, Ore cine Va boteza o fatal; si dupa aceia o nu fie, iara se last nascerea ci rudenia de la
fecioril a treI verb, si de acolla pant in a opta
va lua nevasta dupa- feciorul lub sa se des- stepent i deciia, fart de certare totl_sa-se-ia
poil& unil ca aceia, si de vor fi svatuit acesta nuntel, iara in ltuntrul a opta spita, st fie
parintil, 0, se pocaiasca.
Iara sa fie in scire, si de rudeniile trupescl nuntt ceruda
se zice feciorilor aI treT verb; ca a-
parintil earl feciorT i fecioril catre paring ceastt se chiama pant in a 8 stepenk
iara i trap catre fratl i acestl feciorl, ce se iara de se va tampla acestora cu nesciinta
chiama verb premarl asijderea i acestl feciorl nice intr'un chip a fi aceia sa se desparta.
DecT i acestla sunt rudenia i nascerea de
ce se chiama a dol verb, i ce sunt al treil; si de acesta am scris, i am lasat intru
acestea totb nu se cade a se inpreuna nuntel, sangevedére la aratare.
iara fecioril aT treil verb premarl, sa se stranga
0 A. se inpreuneze nuntel culege. lard aasta e de nttnt si de rudenia
Stepena de intetiti. nuntet :
Ascultà i sa scil, ca tatal iaste cti fiiul, ci Ce de rudenia nuntel, siminiia cea sciuta
fiiul cu tata ce iaste stepena cea de'nbaia, iaste acesta ; sa nescine va lua o muiare va-
cumu's fu stepena cea de'ntaiti cle nascere, duo si va avea acea muiare, o fata. Ale alt
www.dacoromanica.ro
112 PRAVILA BISER1OBASCA
berbat, iaste si acestuia fate ca i aceil muerl, fratele maid mOle iastem'T Unchid mare si
si i se cade lul sá se ferésce de dInsa forte, iatä iaste a trea stepene dupe mesura, asijde-
cum are fi fate lul asa si mastehulul de ma- reaci sora maicel mOle iaste'int 161e mare; jure
iare fiulul sed, si fiiulul de mastehe-sa si vara premare sad vérul premare al Inaicel
cumnatulul de muiarea fre4ini-s66 si so- mOle, iaste'ml unchid mic i 161e mica; are,
crul. de'm sunt al fret verl ort feciorul orl fata ne
Fiiul cu mare frice. sà caute pre fata mi- rip se se ia cu fecioril a treiloru'ml verl.
nisa si al face cinste de pururea. i tate]. s SC nescine va boteza un cocon, va lua
se ia arninte de chipul Mei lul, i se se soco dive fata luT, se. se desparte si preotul eel va .
tésce; asijderea i fratele de sora lul, se se i blagoslovi pre dincil se, se sc6te. ce. final ma-
aminte pre sine. culul, dupe duhul dant 'I iaste fiia.
r''''Iare de rudenia nunteI, dece cella ce am zis Se nescine va lua o muiare i va zacea cu
f,,mal sus, cand vor fi de se vor aduna spre cu- ruse si dupa acéia se va. spurca i cu sOcre
sail; ce se se Intrébe nuntel, pe amaruntul sa, acea sOcre. se iase i se se palugerésca in-
se se cérce ca s nu se temple rudenia nun- tr'o menestire §i sa slujasce lul dumnezed
teI a fi, ce se zice cuscrie. pentru sufletul el; iara acel berbat se petréca,
, Cade-se cu spunere i cu cercare si cu In- cu muiarea lul si sC rob6sce derept acOle pé-
trebare mutt& cum Invate dumnezeiasca lége, cate In 15 al; sC ia certare de la duhov-
ca sunt cuscril i intedd si al dol, i al trel, si nicu sed.
sä cade de acestea a se socoti. (91) Nu se cafle In postul cel mare, pome-
Jera se cade a se sci si de acésta, ce. fie§ ce nire mucenicilor nice botejune, sad cununie,
sotie ce se zice Mrbatul si muiarea, decl pa- numal sambeta c clumineca, se se face po-
riniT omuluT tatel i muma i fratil, si pa- menirejsfintilor, i mortilor, cl botejune; iare,
rintil mueril lul si al fratilor el, chiame-se cus- de se va térnpla vre-o ternere de m6rte, 6re in
.
crie intäiü, iara a verilor premari, berbatulul, ce zi se se botéze coconul.
si mueril lul acestea se chromá a doa cuscrie, A '(92) Invatare seborul sfintilor apostoll, ct
tara al dol yeti a barbatulul si a mueril, sentu'§ sfintil pre ugodnicil perinp; .a. treia nunte. sét
a treia cuscrie, decl i cuscril cel de'ntaid cenu fie; ore ce pkeot va sci acOsta si va blagos-
tra curscria cea mare, si al doil nu se cade ,lovi a treia nunte, se. se scOte de In preope.
Inpreuneril fratelul, asijderea i fiiul sad fra- Ore eine nu va face feciorl cu rnuiarea lul
tele omulul sà se arnéstece cu vent mueril cea de'ntlill nice cu a cloa, acela se se lase de a
lul; iare aT dol sad al trei verl aT omulul cu se mal lnsura sa. iare muri lul si a doa mu-
al dol si cu al trel vent al mueril lul ne o- iare, se petrOCa. asa luT dumnezed intru curate;
prit se se ia i se se améstece. iare de va fi ince de 35 de al erescutul lal, si
se va Insura iare a treia Ore, unul ca acela sa.
De ace stepene. alba pocaanie 5 al; si dupe acéia se. se pri-
Decl pentru ce am zis, de rudenia stekne:f cestuiasce; iare. de va fi Liner, de 30 de al; se.
lor, si de rudenie de sänge si de parintl, iara, aibe pocaanie 3 al; lane de va fi de 45 de al
graim pane se umple a opta -stepena unchii sad de 50 si va face acésta, unul ca acela se.
si ruda, se fie socotinta inteensiT sä nu fie a nu'l priimesca sfenta si cinstita bisOrica lul
se lua nuntel; iara den rudenia nuntel, ce se dumnezed ca pre un Inselatorid spurcat i se.
zice de cuscri iaste asa :pane se umple rude- aibe. certare cu 7 elf in pocaanie mare se se
nia amendoao a omuluilli a mueril in 7 spite, poceiasce si la sfintele pascl se ia pricestenie,
ce se zice de va avea muiarea berbatulul NT& lane, de va cuteza vre un preot sal pricestu-
premare, iaste i eu berhatul ace muert a 4 iasce pane nu's va umplia pocaanie pane in
stepeng.; iara fliul véru-mied premare, iaste'ml 7 al acela taxa se. IncOpe a se pocal ca s'a's
nepot de ver premare, si nu se cade se se ia ample 7 al; mare acel popa de va face acOsta
cu veriI mueril méle, cum nice frate-mied Cu scire, acela se. se opresce se. nu slujasce.
cu sora mueril méle, nice cumnatu-mied fra- In ore cite, vrOrne, ce. nu se cade preotulul sa
tele mueril méle, nu se cade sä se ia cu ve- fie batjocoritorid but dumnezed.
ril'ml premarl; nice cu nepotirml, nice cu ne- Cine nu grijasce, si obidlasce tocrnOla
potil fiiulul mied, nice verl premarl a fiulul finplor seborul lul a tote lumea purtetoril
mied nice al dol verT ce's rude mueril méle e dumnezeire perintil no§tril, cella ce le toe-
cä muiarea cu fratil el sunt a doa stepene; ing. si alcetuira en duhul dent, si sabor den-
iare berbatul el cu veril premarl al eT sen- u tote lumea, si s'alte selkore dentru bis6l
tu'§I a patra stepene, si acéste adunare de a ecT marl si dentru polate Imperatescl ce e-
4 stepena, si nu póte fi Inteensii amestece- la o vreme se aclunara In leuntru in cetatea
ciune nuntel, numal de nu vor fi pane la lul Constantin sfintil perintl, si Intru bisOre-
mésura a saptd stepene, nice nepotul mueril cile cOle marl despre reserite, In cetap marite
méle nu póte lua fata surori-mea, cé. mat*: si de acOsta scrisera. previa forte cu nevointe
mare se chérnä ce se zice frate i sor; decl si cu revue si cu jelania sufletulul pentru a-
www.dacoromanica.ro
DR tA UO0PA 113
adeverita pravoslavnicg credinta erestinescg itratam fie ce judecgtorid sg asculte de

ceia ce o credem i o mirturisim, cg. cu aju- kit& judecata episcopuluY, ca sg nu mghnescl
toriul i cu puterea cu facerea duhulul sant, bisereca lul dumnezed ce iaste judetul episco-
acestia tote le tocmirg si le ziserg, 0 le pu- pulul cum s'ad tocmit sg alegt biséreca; iarg
serk iai g. eine nu le va aerie 0 nu va griji de sunt i alt1 judecgtorl, ce n'are putere spre
acestea anathema 'rip. din0T episcopul, ce Inp6ratil si boiariT dant
Sg fie la scire, cg, 6re cine va lua muiarea idereptatea i adev6r; lust pentru lndirepta-
frgtinl-mieti i va avea acea muiare fat& de rea cea maT bung, i pentru adevOrul cela
alt blrbat, neputiutg-ml iaste mie a mgrita a.- ce iaste, de multe ort ijudeJul Inpgritesc si
cea fatg, nice feta cela ce va fi denteaceta boeresc se dea supcputerea biserecil; et iatg
fatg, ce se zice nepOtg de cumnat, ce akt lost cum s'ad tocmit de sfintil apostoba, i de o-
ngscutg de alt bgrbat. godnicil purtAtoril dumnezeiriI pgrinV el si
Sg. nescine va face precurvie i va despgrti Inp6ratilor, i boiarilor le iaste judet bisereca
muiare de bgrbat, si va vrea sg o/ia pre dinsg lul duinnezeti cea sant& de tOte tocmelele
muiare, de o va lisa acel blFbat al el de'n- celea ce Ore and li se famplg; derept acéia si
ttia i acela sg o ia pr e. dinsg, ce sg nu zu- alte Indereptgrl multe ce ii iaste a sg Indi-
teze niminea al cununa pre dinsil, cg o nuntg repta 0 a se Intreba de sfAnta biséreta lul
:a acesta o gonesce departe srantg, biséreca durnnezed; zis fu cu duhul slant a tot episco-
uT dumnezed, cg iaste spurcata si cum se pul mare si mic, multe Intrebgrl i cercIrl cx
!Ade pocaanil. sghorul sg fie destolnic cum se cade episdo-
Invgtam, cine va -fi tglharid fost sad fur, pulul; unile ca acestia st rklicg pre episcopul;
;ad eretic, 010 veni la pocaanie, cade,se de fie ce episcop ce nu va area dar nice cuvinte
ntrurea preste tot anul a'l ispiti pre dinsul, si durnnezeesef, nice sg se priirnescg la episco-
a'l invàa si intreba, ail &peg cum va iarg pie ca unil ca aceia a nasce turma cea grgit
II bagg vrAjmasul la inima lul acel lucru rOd tOre, i sfitnta biserica lul dumnezed a o In-
de'ntgid, i asa sg vie carat aträ sfgnta pri- derepta nu pot. ca sg, nu se piarzg 0 pre sine
cestenie, ca sg nu'l fie mal amar acelula ft si altora solitorid se le fie intru peire.
celula &1 pricestuiasce pre dinsul, cá dam- (95) Feciorul tgtini-sOd, nu se cade st'l
nezekla spre spgsenie i spre perire iaste o- mgrturisesct orl de ce lucru, nice de rOd, nice
mulul, lmprotivg clim vine nescine i se a- iarg de bine, asijderea i tatgl fiu-sed; cg u-
propie &gra* acesta, orl dupg destolnicil, orT nora ea acestora, niminla O. nu le ia cre-
dupl. nedestolnicil. dinta.
(94) Ore ce cglug6r farg de nice o nevoe Ore eine va vrea sg's aducg mgrturie de
merge -uncle va, sad ne trimis de niminea si Ore ce luera lurs, acela ea nu aducg de In ru-
va merge i sg va Intreba de credintl, orT in deniile tut a mgrturisi, ce striinT; iarg rude-
ce chip. si de acesta va fi gälcOvg, nimmea ne nia lat niminla st nu o ere* iarg sg aduct
voindul, unit ca aceIasä aibg pocaanie. Cc de tOte mgrturiitc, sg nu mat multe Incal trel,
nice sg. faggduiascg ceva a om miren In ce gattid sg li se jure ca sg le spue adevOrul
lame, nice sg judece, nice sg fie mgrturie de si dupg acela srl mtrturisOscg ; iarg mgrtu-
vre un lucru mirenesc.
Preotul de se va tinea In curgtie, acela sg riilor li se cade sg fie asa cinstitl, i cu bung
im aibg, In casa luT nice cum muiare, nice cu lucrure ibane,
smOrenie sg fie ca témereala1 dumnezed,
cg uniT ca acestIa se tern a
striiag lul nice rudenil numal mumg sad sort, se jura i mgrturisesc adev6r; decl unit ea a-
sa d. feta; iarit de va face acesta de nesciinta cestea se cade a'l crOde.
lul acela sa se cOrte de la episcopal si de altil
al clirosulnl, i sg gonescg den casa lul acea Fies ce episcop st n'aibg putere a opri pre
muiare ; iarg de nu va asculta el sg se scOtä nimenea de la danta pricestenie, pang 't va
den preqe. fi la aratare inaintea tuturora poviastea gre-
Episcopulul sh nu'l vie vre o muiare nOp- -salel lid, si st se judece lul de tot sthorul
tea, nice sangurg Intru ascuns de pururea sg tocinélelor inaintea a tot clirosul, st desfact
vie cgtre dinsul rnuiare ; iarg de va Incepe e- cgrtile eke dumnezeescl sfInta pravild.
piscopul a face acesta sg se sco(6. Episcopul, Episcopul de se va scOte dentru episcopiia
sad mitropolitul, sad patriarhul. ce el de lat pentru. Ore ce lueru, si iarg va sklea acela
turma luI nu va griji si nu va umbla, de pu- si va incepe a da mitt, ca st ia iarg episco-
rurea intru tinutul lul slIntrebe tot crestinul, pia hal cu mitt, unil ca a.cel episcopl sg se
si nu'l va certa, i nu'T va invg.ta; maT chiar gonesct dentfacla cetate uncle petrece, si
si maT vgrtos cum i se cade lul i s. intrebe cela ce'l umblg lul ci'l pun si ace% st se ru-
si sg Inv* top preotil si pre diaconl, i pre sineze ca de nisce de netrebg, i diva acela
ceteg, si acesta nu o va face arhiereul orl acel episcop st se duct Inteo mgngstire ore
cum, O. se scOtg den cinstea luT; nu se cade carea de ascultare igumenulul, ca de ira fi gre-
unil ca ace% sg paseg turma lul dumnezed. sit ceva biserecil lul dumnezed Intru episco-
8
www.dacoromanica.ro
114 PRAV1LA. BISERMEASCA
pia hit, acela iara. Intru acea ascaltare sa's (106) Ore cine va sili da nevoe ç muiare,
curatesca gresalele lul. sad o fata ore care Ore sPuracinne ; iard.
, Asijderea igumennl s1 socotescalul unile Inca nu o va spurca, sa f Se dea aceluia 40
orl inteun chip, altele orl intealt chip, .cä sede toiage, iara. de o va spurca acelula tot ju-
cade all mangaia pre dinsul # cmsti. detul cela ce am scriS mil nainte sa i. se ju-
(96)Ore ce preot edentrucel de cinste i cre- dece lut.
dincios bun si se va inéla, i pentru bre care (107)-Preotul de 1 va face muiarea lu l. pre-
plata va marturisi marturil mincmose, Inva- curvie, acéla sa se calugaresca intr'o mänã-
tam acestuia sa. se clelunge de dumnezeiasca stire i sa. i 55 ia den zestrele eI a 3 parte;
sluja 3 al, i s. merga Inteo manastire, hag doao parp sit se lase feciorilora's de va
sa se desfateze cu ealugaril, i s. slujasca cu fi nascut; iara de nu va avea euconl, acela sa
fratil manastirel doao zile, sad 3 saptamanl, i ia jumatate den zestrele el, lara ia s. se ca-
iara intru, bisereca pana, va fi cu alugaril. lugaresca; de nu va vrea a se calugeresca,
liana va umplea 3 al, si sal iarte lul gresalele ce va vrea s. lnble as.a sloboda; iara acel
si iara sa, merga la cinstia lul, perpa sa null dea den zesirele el nice un par;
(97) Ore ce muiars se va vedi de 6re caril, iara. de va vrea popa lira sd o tie el sa se
ea pre harbatul el rad pierdut Cu otrav a. sad lase de leturghie.
eu alt öre ce, ace% a se arce, ore iaste ade- (108) Nu se cade a se cruta nimenea cle
var, décila sa, se dea muncil, i jahuita sa. fie mOrce,. eine nevoiasce de nevoe spre spurcit-
avutiia el, si mil nainte pang nu se va sci came de nevoe intru curvie, on lath. orl mu-
cu_ adevar, niminla sa nu o vateme pre iare maritata, orl calugerita; i asa cine va
dinsa. spurca cu sila, iaraliaca de nu o va spurca pre
(98) Nu se cade nice se destolasce pre out dinsà ei'l vor prinde bat& cum am zis ei
a'l osandi orl in ce chip, de nu se va forte not tae nasul.
scula spre dins, multe marturil sa marturise, (109) Calugarul de's va lase calugkia lal,
sca, la aratare si la aclevör de gresala omu- ei va merge la lume; al
prinza episcopal, si
lul acelula, si atunce sa'l judece dap& toe- sal lege; si sa'l slobozésa in xnandstirla cla
mela bisericif ; iara a nu indreznesa eine in ce au esit i çle va avea nescare avere a
va cu fre o pohta a lid judeca, satt al o- lul i acela s o lase cu dinsul inteacea rica
sandi si sa'l traga i sal apace ; cä eine se alstire; i iara de va fug! de in manastire ei
va bucura de un lucru ca acesta, sá fie lepa.- va lepada calugaria; iara sal. faca lu1 asijde-
dat ce se zice anetema. rla; iard. de va fugi si a trela dra, dar, sal
(99) Ore cine va afla fre o roba, satt slo- faca hit asa; lard a patra ora, sal lase sit urn-
boa, ce fara de voia el o va nevoi, sad o va ble cum va vrea; i insusI greotatla htl sa's1
amagi cu dre care sfet dracesc, i va vrea sa o Ode.
o intóra dentru crestinatate intru 6re care e- Caluggrul de va fi adus eeva intece monas-
res, ce se zice Wet) imparechére, unil ca a- Ord, i va da bisericil; i iard va vrea s las&
cela mortil sa se osandesca, ca nesce vraj- dentr'acea manastire intealta manastiref sad
mast al lul dumnezed, i al crestinilor. intr'alt loc; sa nit i se dea lul timid dentru
(100) Cine va fura vre un om al ore carat averla but nuinal eel vor fi crutat fratil pen-
sad cucon al öre canal si'l va vinde, mainile tru dumneZed; minim sal dea acela pentru
1111 a se tad. duinnezed, i pentra llubov, ce sa nu_ iasa. de
(101) Preotul sa nu se jure fies ce jurarnant, la pustrigul lul Fara' de-o nevoe mare.
nice mic, nice mare, nice mime. nice fdra de (110) Cine curyesce cu donitoc, Sd i sd tat
voe ; iarl de va face acesta a se scöta. lid trapul, ce se zice. madularlal eel de ra-
(102) Ore cine's va afla muiarea lul pre- sine, a cu dinsul ad Mut Cara de legea prea
curvind cu alt barbat, oP1 va ucide spre fail de legit.
morte, acela sa. se gonesa intru gonire, ca (11,1) Ore clue ascunde talharld, si'l va pi-
un nemilostiv i drac, i jumatate de avérea tula; sa nu se judece el de lege, orI feral oil
lul s ia hisereca cea mare. ucigasal, acelula sa i se ia tota aye ea ha.
(103) Fig ce archiered ce va manca Insu G ne va pane vre un Wager in mandstire
donanda tarcovnicilor, iará clirosulul nu i va de slujba Ore aril sick*, si nu o va face pen-
da nemica, sk'l rusinke pre dinsul inaintea tru dumnezed, ce'l va sci pre dinsul furand si
archiereilor si a boiarilor. strangandu's1 lul ceya, pre acela al ia fratil
(104) Gine va fura ceva curund, si iara. se de in casa bisericir, si sal rusinke inaintea
va afla s. i se ia but doao orl, iara de se va tuturora pre acel aluger, si ocarasa ni
afla dupa. palm eincl bunt, sa i ia lul de trel mustre.
orl, iara dupl. un an s. ia lul de patru orl. (114) Cela ce nu lubésce la Omenl, 2 al sa
(105) Cine va sd.pa grópa i mortil crestinl se pocWasca i cnetanil &ate 36 de zi.
i vor dezgropa unit ea acela sa se dea pre o- Cine rapesce maim*, i cela ce alerga cu
sandal. dinsul; 3 al pocaanie; i metanil 36 In zi.
www.dacoromanica.ro
DE L4 oovoa& 115
Iarg popa cela eel prchnesca pre dinsil, sg. ' sant ore cgruia, si nu se va dndeletnici sc
'se gonescg. dela bisericg, si de Ieturghia 1 an; mergg, ce va. merge si va hlagoshyvi numal
cc metanil o mita in zi. cu invItgtura lut, de va fi un lagtrAn du bung
(116) 9ine va me.'nca pgine si yin, si se va smerenie sg. graiasca. de bine; el sg. grkiaseg
price$tui sg. s pocklasca, 1 an, si metanil orl diacon on cetet, cg, i dornnul nostru Is.
15 in zi. Hs. multl den apostoll nu avea preotie ce in-
Cine va lua certare de la duhovnicu. sü vgta de boteza.
ca sl nu se pricestuiascl, i. se va pricestui - (123) De va veni un coeon spre mOrte; si
al se despartg de bisericg, in 3 al, cá se eade vor cliema parintil lul pre preotulrsgl hoteze,
leek 'mg legg sa!l dezlega; iard de'l Vor lega si de negrija preotulul va muri nebotezat, a-
altit, iarä altit sg'l dezlege; de se va pocgi sg. cel pecat iaste pre popa; iarg. de va grgbi preo-
se priimescl la, pricestenie, ç scris iaste, tul i daca va veni late], va afla spre mOrte,sal
cine vd veni cgtre nine nu'l void scete a- stropescg cu apg de la iro inmate, si el ce-
tug . tescg molitvele spre dinsu.cele de botez, siasa
(117) 6re care om, sad =dare va lgsa cu dumnezed taste botezat; iarg de va muri
1uhovnicn-s66 farg cars villa si se va ispo- nebotezat cu negrija pgrintilor, acel pgcat in-
vedi a ana1 ,. sa. se despartg de biserieg cu sist acelal iad; deci sg aibg pocaanie 2 al $i
cela ce'l priimesce pre dinsul; ca. grgIasce In- metan0, 36.
vatgtorlul-miert Pavel, $1. maxturisitoriul bi- De va muri coconul aprópe de pgrintil lul
nériciI sti atl avea o mie de dascall, ce nu ve si nebotezat, de trel zile, sg. alba. pocaanie
nunt totl pgrintl; iarg tocrnela lgsgril lid sunt 6 al; metanil 500.
aastla; de va fi Eretic, sad curvarid, sag mg- larg de va fi botezat si se va sugruma intre
ret. eI 3 aT; metanie 300.
(118)De va I.ega preotul pre un volnic;si voi- Muiarea ce va face fre-o pacoste coconulul
meld se va incinge cu armele lul; de va lega ei, ce se zice de va nada vre intr'o neputintg
pre preotul, iarginal nainte pang nu se vor rea; sg, se pocglascl 1 an; si rnetanil 50. Mue-
erta unal cle c'atre altul, nice unul sg nu se, ril eel va cgclla coconut cu nesocotinta el,
dezlege de inleggturg; iara voinicul de va Wee dentr'o naltime Ore Carla si va muri; pocaa-
dezlegarla preotulul, sg, se pocalascg; asa pi nie sg aiba. 2 al; i metanil 150.
preotul de va if prost; pentru ce .cg volnicul (124) Muiarea ce's va bate coconul ei; si de
cel de Antlig, iaste preotul. cg, dumnezed iaste ngprasng va muri; 6 al i metanil 150 in zi.
mal pre desupra (le totf i slugile id sant me Muiarea-ce va oases. si de's va sugruma fe-
de cinste de totl miren0; iarg preotul taste ciorul el. plug la mOrte sl se ponliasca, luni
dezleggtorig â.ntäitl, sti se tie de' leturghie, in miercurl, vinerl; numal pgine i metanil nate
15 zile, a ad resipit invataturile sfintilor pi- o mie. Ore care muiare va bea erbt sg. nu
rintL masa coconl; 7 al si metanil 200.
De va gntaid lega voinicul pre preotul, sg Muiarea de va Incepe, i nisce farmece ore-
nu se asculte, iar acea sg, se despartg de carele va bea sg. se scurg; ca sg lepede ince-
pricestenie, 1 an. perla dentrInsgal 8 si metanil, ate 367; iarg
(119) De va blgsterna preotul pre o muiare, de i se va ternpla el a muri sg, nu se IngrOpe.
si muiarea de va indrAzni improtiva lul de va (125) Muiarea ce va fermeca striinil si pre
blgstema pre preotul, anathema sa: fie; iarg al el; al 9 metanil cincl sute in zi.
dup g. vreme del va pgrea red 3 al sa, se po- Muiarea otrIvitere pang la mortea el sg. se
&Masa si metaniI cgte o mie i cincl sute. pocliascl; i metanle cgte un tunerec iii-
(120) De va blgsterna diaconul pre preotul tr'o zi.
sag poddiaconul, sag cetetul, se nu se asculte Striga in 7 nt; $i metanie 400.
ce sg'l batg pre dinsil cu legea invatIturilor (126) Muiarea de va zice preotulul un cur
biserecil, de 12 orl ca pre rtisce slug mat midi ygnt rel de rusine. sg se de biserecg 3 al go-
ale preotulul; iarg de iaste invalgtura lor de nescg.
.1a arhiereg sl'I priimese g. pre dinsil. Muiarea de va invata pre popa de letur-
De va seclea diaconul i va blagoslovi pre ghia 10, sad de ciasurile eke ce'l Runt lul fl-
-preotul, sa se pérgsesca den diaconialul In gaduite. de va fi ferte tiner; iarg ea va li inte-
6 lunl ca un neinvatat, i facg in zi ale leptg, iarg del va invata si de ,putere, orl sg.
150 de metaniI; cg se inchipuiasce iudel ce el Ise pgrasescg, orl sg se despartg, iarg de se
sem cu invItgtoriul, si cu apostolil eel mal ' va pocgi 6 lunl sg se pocilascl si metanie
,mari Antilles intinse mgna In solnitg. 1000 in ti; asijcli-ra si omul ce va birui supt
(121) De va seclea omul miren, pil va bla- acestg, putere; asijderea sa se certe.
goslovi popa, SI i se oprescii, id sg. nu --guste Deci pentru ce de'nceput omulsimulareal-ag
yin si Ault, in 3 septemlnl,metanil, cgte facut dumnezed,ca lurnla sl vilaze lufs,sioci-
pi
100 in zi. na tut. datu-s'ag muieril o tocmell 6re car% a
(122) Preotul chemat la pomenirea unul se vedea, ca diinsa in tete lunile vgzutele la a-
www.dacoromanica.ro
116 ,PRAVILI B1SRR1CRASCA
rdtarele face beeper% ce iaste; ca nu cum mAnca sInge, cazurd lnprejurul biserecil; ca2.
grdesc Ore caril; cä muiarea ispitesce nasce- nisce portarl ore carT i se intimpina de pre a
rea de la om; far& de la muiare nu iaste ne- na, si arunca arme; si Omenil forte inhisera u-
mica, lard sd aratä ce iaste c sange prii- tare;iara inläuntru sta Omenil si rnuerile, si
mesce de la muiare, celor se chemd ameste- daca se dede sfanta pricectenie, auzi preotul;
carea sdngelul, i trup de la om, ce el se chia- si vézu ce se tampla i zise, gresala mea iasto
ma si trupenl. si a namea; acest intunerec de paserl pentrit
Deci cd Intru lege veche fu zis, In 12 zile mine veni; i spuse Inaintea -Murat. Orneni-
sä se ferescd bärbatul de muiare, ca sä se kr; si asa strigara toll Omenil FrI4 110hrAtili, çi
curAtescä sd nu se spurce; iark nol mal chiar deschiserä pOrta cea mare si esird. si nice u
am ales pant asasa sad pang a opta curdtre nul nu fu vatémat de pasArT; si ala toll Ome-
deplin Invattun a ascepta, ca sa facä nespur- nil ecird, iara mai apol de tot,' si muiarea.
caciune ba sti. nu fie, pentru ce cd tertg. face- preotulul incepu a esi. si Inca find intre use
rea lul dumnezed iaste bung i nemici nu e o räpird, si pre amdruntuld rupserd trupul
dea lepAdarea, ce nol mal mull pentru curd- cu 6sele, i intim gurileloru 'I luard de zbu,
tiia i pentru adunarea sfintel hisereci si a le- rarà. Acestä prea sldvitä vedere ni-o spuse
turghiel si a pricestenil. noua preotul cu scripturd catre folosul nos
Iard Invatam dupd tocinella ce ad muerile tru, dirept aceia se cade cu luare aminte tote-
doll de bisereca sA stea 8 zile, afar& den sa se facd, cd nu Inteo parere band intru hit
privdorul biserecil 3 zile, In launtrul in 5, ca lesugul pecatulul sd fie.
sa, nu's smintescd dumnezeirea. (122) Muiarea mal nainte /And nu se Ira
(127) Oa lea ce vor avea ale 1i vor vrea sA curdti, de toemela ce'T iaste el, prescurT sd
intre In biserecd. sag va Infra, sA. aiM pocaa- nu fad:, nice sd se atingd de dinse nice In
nie 3 al, O. nu se pricestuiascd. i metanil tr'un chip.
100 in zi. Cine's are tocrnela el, si ya ajunge la sfrd-
Ore ce muiare va intra in biserecd, si a- situl mortil, pricestenie sd I se daruiasch ne-
colo i se va vedea toemela el si de va sci in- oprit.
teacel cias si va esi pecate n'are; laia de se va (130) Muiarea dacava nasce si o va ajunge-
Inte lege i va petrece pentru rusinla Omeni- sfrdsitul mortil, sa i se facd molitva si sd i se-
lor, si va lua i anaford, sa se despartd de dea pricestenie, si de va boli si iard va fi sd-
bisereca si de pricestenie 6 lunl si metanil netosa 40 de zile sä se postesca si In 50 de
50 in zi. zile sd se pricestulascd si sd. faca in tote zi-
(128) Muiarea cela ce i se va pdrea a se lele ate 40 de metanil.
tinea de catra bärbatul el de tocinela trupulul (131) Cine va piarde ceva al lul si va chema
si va merge barbatul el de va curvi oe Cu 0 vrAjitOrla de o va intreba 4 al, sd se pod.-
mui are orl cu dobitoc cum se va ardta dupd lascd, si metanil 66.
vina lul, si acel pecat spre mularel se InfOrce; (132) Cine pOrtd farmece si érbl la gruma-
derept aceia invdtdm eine va Vrea sd se tie zil lul, are parte de slujirea bozilor, lard de
cu voia barbatulul el sd se tie, si omul asij- le va lepAda de la dinsul sd se priimesca la
pricestenie; iard de le va tot plea acestea.
derea si el cu vola mueril lul sa se tie; ca sa
nu fie tinere lor intru gresala, /led acestea dupd 51110:tura de'ntaig si chip& a doa, si de
asa li se tampla kr, ca celea ce curvesc si nu va vrea sd. le lepede de la dinsul, sa se-
ca precurvarilor, i ca celora ce cu dobitO- despartal de biserecd.
cele a pAcate. (133) Cine cumpara ceva si o farmeca spre
ferinta, sad sA se socotescd pre sine, sad cu
Povest de un preot. vmte de la prorocl mincinosl, de la eels, ce's-
CA am aflat o poveste asa; iard s'ad tam- bagi. serpl pre in sAnurile lor, vrajitorl se-
plat de o am socotit, si o am si scris; un preot chlamA si insdlatorY de Omenl, ce pre dins'iT i
6re carele era Inteun oras si avea muiare; fruntezi. domnul si dumnezeuld nostru de le
ce era si tineri améndol; si ajunserd pand in zice : socotiti-vd de prorocl mincinosl, ce vin
slmbáta cea mare sara. si tete dupd. tocmala la vol intru haine de 6e, iard den launtru sunt
prazneculul gati preotul, si sera se culcd in lupi rdpitorl. deei orl sd. se pArdsescd, orl sit
pat cu muiarea lul; iard IT veni luT rAzhoiul se despartil de bisericd.
de la dracUl cel de curvie; vru sa se amestece (134) Cine's adapd fecioril luT dentru acele
cu muiarea luY, iard ia nu'l lasa; deci se scull cuvinte, de nu sunt crestinl nu le e pAcat,
si veni si fu cu un dobitoc, si nu nila muia- iarä de sunt crestini 1 an sa aiM pocaanie si
rea lul; iard stralucind sfänta duminecd a melanie cdte 36.
pascilor, ci flcu utrdnila preotul; facla si le- Cine va fura sfInta, ce se zice cartl sad ci
turghie si era cu dinsul toll Omenil; iara clupa vasele biserecil va fura, pocaanie 2 al, si me-
rAdicarea pàinil cel dumnezeescl i dupd pri- tanil, 150 in zi.
cestenie, noord de pasdr1 in multe chipurl ce (135) Cine ia lumind si Mule, sad zavesde:
www.dacoromanica.ro
DB LS G(070116. 117
Ipänza ce se aduse dire credinta bisérecil, post nepärtsit zioa, si nOptea qi sit fact me-
post 1 an, metanil 50 in zi. tanil 300 In zi, fart. sum bate si dumineca.
(186) eine ia dobitoc ca s. merga:la lucru Preptul de va spurca soru-sa, st nu fie
de la ibrecinul WY, de se va tampla a muri do- preot. Preotul de va spurca patul tatini-s6d
bitocul, pant va merge la loc, ptna undel inchipuiascese lul Avesalom, si st se podia-
iaste al pune, st nu' iia lul nemica, iara de'l act 10 al.
va pune i Inca va merge i i se va ample Preotul deva spurca patul socru-sed, st se
lui a merge si va marl, al ia lul jumatate nett den preotie.
den pret. Preotul ce's va spurca vara pternare sad a-
(137) Ore eine value ceva, de la cle apre- doa, sa se scot& de in preotie, si sa se poet-
Tele lid de trebtsluils, i'l va tinea ca al lul, iasca; sad de va spurca si a trea evert. pre-
fut. acela'l va uita, acesta nu Nubesce direp- mare, st se scett.
tatea cum ad zis dumnezed lubesce de apre- Preotul vanatorill sad va pune mina, si va
pele 'Mee pre insult tine, si iara. invata vrtj- vane paserl, 3 luni st nu leturghisasca, si me-
masilor tel nu le da red derept red, barb; mai tend 100; ca nu se cade preotului a ucide, sad
line a le face bine. decl unit ca acestea de vor a junghea vre o fart ceva, macara de'T va fi
spune, ce ad luat s intera i st se pocala- luT si vre o nevoe mare.
,sca. In 6 1 tni, metanil o mie 500 in zi. Preotul de va scopi ceva de in fierT, oil st
Ore ce muiare va fura de la vecina sa tort 1. se parasesct orT sa se scett.
-sad fuior, sa alba, pocaanie In 5 al; metanil Preotul cela ce vrajasce, sad merge la vrt-
ate 50 in zi. jitoriti, st se scett,
Gine e mester nu invata st fure, iará cine _Tara acesta nu sunt preste, nice sunt scrise
furl 1 art pocaanie, metanil 50. de Tales, ce dentru dumnezeescile scripturI
(138) Cine m6re de 'erne in postul mare sk ce pusert marturil legiuite in lege pusert,
mantnc e. came, i st aibá pocaanie 3 al, si cum si preotul de despartirea chipului si ct-
metaniT 150; lad, de va gusta branza sad oao lugeril de la mireniia omuluT, asa si lucrurile
Inteacel post mare 2 at sa albà pocaanie, me- cele bune mai cu asupra am invatat a se in-
tanil 66. direpta, ca iaste scris et de nu vs, mai co-
Ore .cine se va spurca fn lunea branzei cu versi mai malt diriptatia vostra de cat a fa-.
came si in lunea de'ntaid de branza 4 al sa, riseilor si a cartularilor, nu yeti intra inpgra-
se pociiiasca i metand 300. tia ceriulul, et preotii si calugtril de -clalea
Ore cine sti va spurca cu nestiinta in posce li ce cede lor Incepe st lucreze, cu putere
tul cel mare pocaanie 1 an metaniT 36. el pier; ct nu e minciunt ce s'ad zis ca nevoe
(139) Preotul de va vrea s fact leturghie ste bogatului a !titre inparatia ceriului; et
va cadea intru sablazna dece del va fi lui nu iaste preotul sad calugerul ca un puternic
pohtä spre muiare nu i se cade lul s letur- 1 st vituTasca, st, ad preotif si mueri numal
ghisesca, iart fart de pohta st cante ce in- ' pentru curvia le iaste zis; dirept aceia iaste
Old sa citesca. psalom, 8 iminslime 05 declia scris : ceia ce petrec in lame numal acestora
iTki et ell nod'Atie, ell flOOCTHM, de 24 de le iaste tocmit, sa petrect cu rnuiarea si co-
orl, 1 metanil 100. si asa st slujasca. conl cu lege si st mantnce came ; iara de
Preotul betiv. orT st se ptrasesca PrI st altele ca si calugerulul i trebuiasce; iart tete
se izvrtjasca.. -li se cade ler bune si mai multe at tie de cat
Preotul curvarid s& se parAsesct de letur- calugtruluT, si se ispitesca sfintele calf casa
ghie. Preotur e face precurvie sa se scett. alegt partea pecatelor dentru adaincarla va-
Preotul ce ira bate in palme i va juca orT hirilor, si st nu petrect intru grija cestil bu-
1st. se parasescl ort st se mitt. rnt si st umble asijderea si de calugeri si de
Preotal malachian ce se zice as face st- puternici fu zis si de indereptaria omului ce-
blazna. cu mana, st. se 13614 sesca de leturghie lul mire'', sunt caderi calugerilor si indirep-
un an si metand eate o ttie In zi. tee calugeresci ; sunt ea:dee emenilor celor
Preotul de face leturghie si se va urt cu mirenT si indireptare omulul celul miren, bo-
'eine-3ra sad va avea vre o vrajbt. sa se pa- gatia laste si märire, si petrecerea cea bunt,
rasesct de leturghie In 60 de zile. iaste ogodirea trupului si stransere multa, si,
Preotul de se va afla cu o fatt, yt strica haine mol in tete chipurile, cat agent, si tru-
curatila el. si o va avea muiare, sa, se part- purl bune, si in multe chipurl de frumusettri
sesca: de leturghie, pant va da fete barbat 0 par infrumusetat, s'alte griji ale luniil si a-
-dupt acela sa, se pocliasca, in '3 al as to- verl, ce Inteense dect Infra. calugerul el se
pesca trupul lul cu postulli cu rugaciunea piiard a ; iart indereptarea calugeresca; iaste
sa's ia mesererea luf de se va calugtri. find nestranserea averil si fart de marine, tace-
.dumnezed in delung rabdatorid, de iartt. pre rea, plecarea, dragostea, rabdarea, bland&
ceia ce gresesc, i pang, la sftrsitul vietii liii st teleT, tinerea cu haine prOste de lama, de tt-
zobesca cu nevointa lege sa i se tocmeect lui iare parulul, si s'alte grij1 ale vietei, ce in-
www.dacoromanica.ro
118 i'RAVILA ElSERICEASC.t
tr'ense dem vine Otnut miren, i se-pare cg.- rept aceia cu socotiria nninti nóstr i cu In-
dere mare, si dosedesce fertei cum si sugru- vataturat cu grija auzulul v plecatT
mariT se &eke pre sine; derept acéla pi-este Cela ce iaste intru sfinti imbracat cis chip.
6uvinte nt se -par, a fi i ntsorg légea am dat ingeresc, i petréce intru menestire supt tare
pentru ce ca den Mare pecate fies carele scie mama lul dumnezeg mat nainte i igurneni-
ce red fac t. si se osandesce pre sine de afla lor, nu se cade cu cttvántul a se red al mieth
iusorare ea Si lameh-, iar g. dentru gresale mice, sag al teti sag cesta sag céia. ca.,A, 5000 dc
nice la minte nu'I iaste cg. cade cum si pica- mirenl ce era In zilele apostohler Ore &andr
turile de plee ce se aduna de Tac red mare; tot ce avea le era de preune. i niminea ne-
a sa i gre.salele céle mid cleee se adung .duc rhic nu grAila ca ias e al lul, aii mai vartos
Intim reul mated foculul, cine nu se caiasce ceia ce petrec In mengstire nil li se cede aye-
de dinse cum se cade; deci se cade ra se osteni rea lor sg fie ac Ion ; si strainsorea inacostel
ea sa te izbavesci de dins-ile, ca do un pecat lor si fare de Intelegere va petrece pre mij-
ce ne iaste noao zis , la dumnezeiasca, bote- locul lor, ce iaste al mien si al tee, sag ce-
june, ce sit ne attain cu adever ispovediti, ca sta, saIl céia ca ore unde stint céle pleve se-
zicem ca ne lapadam de satana si de tot lu- menate dc dracul, unile ca adestla Intru ma-
crul WY, si de tott angeril luT, si de tote sluj- ngstire se arate pre sine cela ce se wale fies.
bele lul, si de tote purtgrile lul; decT luerul carele, ca'T iaste avérla a Id; nu se cade aceiS
satanel taste acesta, uciderea, précurvie, pad- mangstiril sa fie, si sa se chéme manastire,
tale c&s In chipul acestora ;- tare. angeril sa- ce adunare talharesce, si furl cela ce Tura.
tanil sunt tote hitleniile dracescl i necurate, sfinta, .si lucratori de tote rentatile, si hilflen--
iarg slujbele satanil sunt, de iaste rugaciu- sugurile; dirept aceia se cheing manastire, ee
nea hitlena' ce iaste In part% idolilor celor se zice viate, de preung, ca sg aibg ee e a lor-
fare de suflet, ce aprind luminerl i cgdesc, tot de preung. i invatéturile céle ce's eu
lqizverä si la retie; purtarile draculul sunt a- dumnezeg al nastavniculuilor, sepetréca in-
cestea, jucrall céle pizmase, i pre amerun- tru inteles si intru cuget i se. piece lul, ei
tul, si vanarile, plesnetele i algutele si can- sal asculte spre bine, si asa se cade -a pe-
tecele rnirenesti, i alte reotatT catg-sunt in- fxéce, se afle repaos si spasenie,
tr'acest chip, stint purtgrile dracesc1, ce de Calugerul orb ce lucru va face mare sag
dinsele se rege prorocul de grgiasce care, m'c fare de invatatura igumenulul, eu m are
dumnezeg sal izbavesce :Intórce ochil miel fi iara de mare cinste acel nemic se. nu'l crute
ca sg nu vazg de cele desarte, i Intra calea igumnul acel lucru. pentru ce cg. e Meta fere
ta Inviazits de Invatatura agstavniculul, ce sAI arzg. i.
DecT se, le ferim cu adever tocmélele luT cu blagoslovenie sO. Incepit altub
dumnezeg, si ale sfintilor apostoll, si ale sfin- Ore ce caluger va grai cuvinte curmezisale.
tilor perintl, ca fagudintele lor céle bune A i)gumenulut seg. sal gonesce den mangstire,.
le dobandim, ce inteensele doresc angerii a Ise taste si intelept i cartulariu cg, este ea a
se pleca- pentru ce ca nu ne grijim nol de oae bubesa, ca se nu umple i alte ol de
nevointa cea mare si de durere ce ne iaste bube, cal de vor gnat betraniT cuvinte curme-
Inainte, ca cella ce ad aci cea sfrasit, -laza a- zisate, darg igurnenul cum va invata pre cel:
colo fere de sfrgsit. si stint neinputinate, ce tined se se cuceresce igumenulul i sa i se,
pre dinse tote sg fie noao ale dobändi, cu piece.
darul i cu iubirea cm de emenT a domnulul Ore ce egluger va apuca un lemn i va lovi
si a pasitoriuluI nostru Is.Hs., ce cu clinsul ta-
talul mgrire ; iarg de preuna i duhulul dent, pre igumenul, sO. i se tae lul mgna; pentru ce
acmu i pururea i In véci pang In Ted amin. cg iaste puternic pre sfintil parintl.
Ore ce caluger va fl oprit de igumenul luT,,
si va opri i acela pre igumenul, sal sceta top'
Invliteiturd Sfintilor parinti, de cdlugert, qi fratil de in mgnestire, cg gritiasce ca iaste cal-
de preoti si de ceia ce sunt mat mart, de ple- cgtoriu de invataturile lut dumnezeg, Ore cgte
care intreatt si de multe. chipuri de Tecate, yeti lega pre pament fi-vor legate si in ceriu, de
invattiturd suiletuluf de folos 0 detrebuinta va fi fratele i Intelept sO. nu'l miluiascg; iarg.
ptistoriului, de fiesce pecate ce s'aii pus de de i vor i ajuta ore caril den frat;I liii spre,
curetie, # de dobtindirea sdnetlitit. acesta, i aceia sg se desparte de biséreca
6 limb, preste tete stptemanile se face, In Res,
(140) Pentru ce c ore caril fare de scripturT carea cgte o mie si 70 de metaniT.
In multe chipurl tocmirg lege, ce in multe chi- COlugerul de va merge unde va ferg, de
purl de pecate ce se afla nu tocmirg aseme- Invatatura igumenulul, sa se poeCiasel o sOp-
Dia se, fie pre ingeduinta sfantului sgborulul tOmO.nO. i metanil a mie in rj.
nostru, sa le dea scripturil, cum se va cadia Cal ugerul ce va mei:tea Inteascuns, sg s.
fies carul certare ce h se va templa asa ; di- poceiasca 2 septemanT, i metanil SOO,
I
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVOBA 119
Calugarul de va face Invtrluiald i vit. In- cat ce iaste malachia, sii se pardséscd de le-
tinde fratit fall de invdtktura, sd se pocdia- turghie 2 al, si metaniT cate o rube in zi.
,sca 2 santamant metanit ti tide. Calugarul 'preot fer, or! a se pardstrscd de
Calugerul ea va park pre igumenuT, fel va acest lucru. or! A. se, lase de popie. OrT ce
mustra, nu e departe Ee manila lu dumne- popa ce ni va griji de slujba zilet si de a
zed, unit ca acela SA se pocdiascd 6 Ion! si noptil, Sad de debanezeiasca leturghie, Sd
metanil la saptemkna 2000. umple cii fried si cu cutremur anatema sg.
Cillugarul cies va infrutrta pre igumenul fie i sk se scOtd.
lul, inaintea tuturor fratiler, sad. Inaintea a Preotul de nu Ira l'ac ort ee dup l. toeing&
Oment mirénil a marl, de va fi adevar de sfintilor parintI, pi praznicele ctrlea ce's puse
ce gralasce,perirla ocintrza., asijderea $i ceta cu lege hu le va ciasti, maT varros si pre altil
eel ascultd pre dinsul en dulcetd, a se pod; i va Invata asa, ce va face dupd voialuT, unit
lased. 1 an, metanil o niie 70 in zi. ca ate% A. fie lepadatt.
Igumenul de va cdclea In curvie, si nu se Preotul de se va Imbata dupd leturghie
va lase de actria, si va sminti totl fratit, nu. va bora, sl se lase de leturghie 1 an si me-
se cade al Infrunta inaintea a multI, i sa't tanit 5 sure In zi ; iara de nu va fi facet letur-
goléscd pevatul luT, ca sd nu ocinéze ca bid- ghie acela 6 bunt a aihd pocaanie.
stemul lut Ham Mani-sad, el totl suntemple- Calegarul preot, de's va lase slujba zilet
catl supt pacate, i niminea nu e Ord de pa- bit si de a noptit nu va griji i de lucrul tru-
cate num.! until dumnezed, i niminea nu e pen, a aibd. pocaanie, 60 de zile metanit
deplin intro oment; ce sd se adune 2 sad 3, 150 in ti.
den eel batrant Si sa mOrga Intr'o chilie, pi lgumenul ort ce sfét va face cu vre o undue
sa.'t facd lul metanil en plecare i sal zica. lut , -orl de ce lucre Inteascuns de fret!, sad cu co-
sfintila ta parinte derept acest lucru se smin- con!, sd se delunge unit ca cela de in igume-
tesc intl ; -Mr& pentru rugaciunea sfintiel tale nie, ci no sunt destothid unit ca acela.
lasdte de acest lucru, i asa, sal zicd lul de Igumenul ce nu va petrOce dupd lOgea bit
-2 or! sad de treI ort de va asculta slavd lul dumnezed, i dupd tocintrla sfiutilor parintt,
dumnezed de ac6sta; iard de nu va asculta ce dupd voia but va petrOce, si nu va awa
de acésta ce mat vratos cum se cade de ace- pre tot! intr'un chip ce unuia i va da ceva, iar,t
sta e vor sminti, sd se dud, dentr'acea ma- altuia den fratt nu'l va da, si pre unit va iubi,
nastire, i sd mérgd intealt loc i sd nantu- iara de altil va IncOpe a nu griji, unit ca a-
iascd sufletele lor ; -iard acele are putére pre ceta sant departe de dunmezed i de drago-
sine demnezeulul sad sd stea, sad sd cazd ; stea ha; unit ca acela sd scOtd den igurnenie.
iard celi ce std pittérnic iaste dumnezed al Eclisiarhul, Ore ce cu negrija luf va gresi
radice pre dinsul. si va face un lucru al bistrrecil or! ce cu ne-
(142) Calugarul preot, ce iaste ea:lug& la- socotintd,
metanil.
or! para eclisiarhul, sd fad. 300 de
miudtoriu. de i va fi lul curare, sa, nu sluja- Ore ce frate va sparge o candild 8.
sca intr'acea zi, mdcard ce nevoe ya fi. fail de va fi cit negrija clisiarhulul ldsat
Calugarul preot de va curvi O. se lase de bistrreca ne maturatd in 2 septemant sad can-
ponie pand la et asit ; iara. 3 al sd se pocdia- dila nespalati, sk se pocaiascd In 3 septa-
sea de pecate; asijderea si de va face pre- mini metanit 500 In zi.
curvie, lard cu negrija clisiarhulut de se va ras-
Cribigerel preot de va curvi cti rudenia luT, turna ce-va den vasele biséreciT si se vor
cu sore sad cu yam- premare, O. se scOta den -cilca, ort carte ort ce detréba actria sk, se po-
popie nand la sfrasit, i sd se pocdiasta intru Wesel 4 septarnant 70 de metanit in zi.
tote zilele vietit lut ; iard dupa 15 at, sd se Chelartul sad trapezariul de vor usa nis-
pricestinasca iatd de pururea ; lark de va care bucate cu nesocotinta i sd. vor Inputi si
curvi cu cdlugarita, sd se pocdiasca 9 at, Mfd le vor lepid a ca. MAI sunt de netrObi, ian a. altt
la fies ce an metanit Cate cinct rule, iard de va saract vor dori asa ore ce, iara acesta nu va
fi cu caluge'rita. mare 12 at i metanie la an cduta (Irma sfétul igumenulut i si tocmOscd.
doao povar ; lard de va lepada calugarla si fies carea, unit ca acela sd aibi pocaanie In 2
sd va face mirth si iarast de va veni ore cand hint si. metanit cite o mie in zi.
la caluerie, acele preste putinet al sd se pri- Cine va sparge old sad strachind sad alt
cestuiasca, pentru mare mile let dumnezed ce ca actrstea va gresi si ia canon de la nas-
si putinea pocaanie ; iard dupa actria Intro tavnicul inprotiva lucrulut.
tOte zilele vietit bur, sd se diesel domnulut 0 calugare, chid maraud, nu musca cu
dumnezeulut sad cu dtrdiesul $i cu draga i- gura ma inainte pind nu veil Tnghii una, i.
nimd cd acela zice no vol mórtea peedtosu- alta i duci, si nu vorbi cu cela ce Indiana
luT ce ca sa se Tutored l viii a -fie el. cu tine, ce te rnga intro taini but dumnezek
Calugarul preot de va avea cu mama pa- cu mintea ta, cum am scris si de multe ort,
www.dacoromanica.ro
120 1'RAII1L B iszatcsascA
puma! cela ce slujasce mésel acela sa graiasca parintilor celor sufietesd, de'l Vor prosti pre
stihurile, c cine mananca cu lacomie i fara. dinsuL el sa manance, iara asa, i milarcurea
de rand, sad vorbésce orl ce, bine sad red, ei vinerea preste tot anul sa se feresca, cA
nu sunt destolnicl unil ca aceia omulul, ce am luat de la sfintil apostoll. fara. de in praz-
ainelesi porculul i cotoiulul; ce tu al frica nice domnesel, ee se vor tampla miercurl
lul dumnezed, de pururla intru sine si cu Iii- vinerly, acela .11u iaste post; decl calugerilor
elepciune mananca, i hea de pururla cu frica nu le taste zis sa aiMA post numal miercurl
Jul dumnezed la masa, cum al fi in bisérica si inner!, ce i Mtnu tote zilele vietil nestre,
M te rega lul dumnezed, pt multumésce de, postulul i tined! ne-am fagaduit pentru inpe-
tote dulcetile pamantulul, cella ce iti dat de ratia cenjuIuT iara emenilor celor mirenl ii
hrana trupulul, si de acesta sa al pomeuire s'ad scris lege vinerea i miercurea sA céree,
de pururia, i de binele cele netrecute al sad Intealte posturl, orT ce crestin ce nu'l
ceriulul c. and e véde dracul umbland trebuiasce pocaanie.
fara lucru, sad vorbind la masa, sad in hi- Calugerul sad preotul ce va priimi darurl
seri* orl de ce tréba atunce se bucurd de pede la furl sad de la talharl sad de la rapitorT
rirla nestra, ca si de nisce nesocotitl si de sad va. bea i va manea c.ii dinsil, sa se 10-
limb!. pede si O. se desparta; iara de nu se va rasa
Ore ce duhovnic sad preot va certa pre cide acesta acela-cu diniI sa se judece.
ne-va, safi va invitta pre cine-va, den ceia ce Cine va sparge miercurea sad vinerea, si
i se vor ispovedi lul, si de'l va invata pre Mu se va posti, dinsil anathema, dee! mi,ercu-
dinsul fail de ispitire, de n'ad nice vezut cum rea s'ad tocmit post pentru prinserea lul Hs.
invat a. sfiintil apostolu, si'sfintiT parintl, de nu and s'ad dat in mainile ucigasiler pentru nol;
se va Intreba Ca multl duhovniel, ce dupa. iard vinerea pentru restignirea luT derept a-
voia lul i dupa. cum va vrea va invata ana- cela fad de praznic frCB1{61 am luat s'a nu se
thema acesta. resipesel ; laza lunea toctnira. post sfintl pa-
Calugerul de va frange eu manic o frigare mini! calugerilor pentru pocaania.
de lemn, sa. se postesca. o zi, iara eine va gresi In postul poatAkc-rag )(BO, si al C'TH Petra sa
de va frange un. ac sa fad, 30 de metanil. nu mama:nee calugeril pesce numal sambata
Calugerul ce va ucide eu manic orl ce do- si d,umineca ; iara mirenil martl jol sambata
bitoc,al lul sad fiara, sa se pocaiasca 3 lunl, dumineca.
metanil 300 in zi, ca scrie dauta scriptura, Calugerul ce va avea sablazna cu mana, a-
direptil sa miluiasca. sufletul dobitoculu1 si a cela ca nesce clujba duce semintia lui dram-
fies ce flub:. lul, derept aceia M. nu so pricestuiasca cu
De.se va tinde calugerul sA lovesca pre ca- sfanta taina nice dinierl , iara. de se va pa-
luger, sa se desparta. de bisérica. 4 lunl, iaral rasi, sa se pocalasca 2 al, sad 3, si dupa aceia
de'l va si crunta 6 Junr : metaniI 1000. Cain- sa se pricestuiasca.
gerul de va face ucidere de Mina voia luT, sa. Calugerul ce va petrece in marastire i va
se pocallasca intru tote zilele vietil lul, cum vrea sA dea unul gram mantila lul sad. ca-
am zis i mal nainte, iara la mertea lul sa milavca. sail rasa sad camesa saticaltunl, sad
se pricestuiasca; iara fail de voe de va ucide, alt ceva dentfal lul n'are putere sa dea fara
pocaanie 10 al, si dup. acéia sa. se pricestuia- de intreharea si fAra. de invatatura igumenu-
sea. Ore ce calm& va cadea intru limb!, si luT; pentru ce cA gresesc unil ea aceia, ca. si
de nevoe va fi nevoit de dins;1 sa curvesca sufletul i trupul nun dat pentru dumnezed
cu muiarea, i sA ma/lance carne, si s'alte Intru slujba si supt puterea igumenulul data
spurcaciunl, sa se pocaiasca 5 al i metanil cum li se cade sä graiasca. aceia, césta vold
2 povar, sa faca: la an si dupl b al, sa. se cu- sti fac sad ceia, sad ciasta iaste a mea sad
minice. ceie. Calugerul ce merge la careirna i sa In-
Calugerul de va manca den jratvele pagl- beta. sa aiba pocaanie 3 lunl, i metanil
nescl de vola lul, sa se pocaiasca 8 al iaré. 2 mie.
fara. de voia luT va mama 4 al, si metanil Calugerul de va merge cu o muiare o wilA
cum am zis maT nainte. de pamant, sa se pocliasca o septemana,
Calugerul in postul mare cu lacomia lul va metanii 100 in zi; unil ca aceia voia lor o
sparge i va manca pesce, fail de in prazd- spurca i inima lor. decl de, aciasta asa ce
nicul blagovesteniilor, si la turkTomicle, acela void zice de ceia ce cauta depururea la muerl,
sa nu se pricestuiascal la pascl, ce s'alte 2 maT vartos de ceia ce mananck si bead cu
septernami sa se postesca, metanil in zi si in dinse, departe e acesta de caluger, mal Var-
nOpte ate 150; iara pentru o slabiciune a tru- tos de va fi calugerul preot amar.
pulul ore carea, i va zamea abia yid, ca pen. Calugerul de via face cantece mirenesel si
tru acesta de va vrea sI. marance in postul va juca, apesta iaste om al draculd, iara nu
mare, ca. mama:nee sambata i dumineca, ce a luT dumnezed, sa. se pocalasei 3 al metanil
rnal nainte de acésta s'a spue arbiereulul, Ii o mie 61.
www.dacoromanica.ro
DE LA GOVORA 121
CAlugerul de va avea Icopuz si'l va bate, r samAnta lig, la inima ta, nice sti cautl -cu o-
sag va merge la mirenl si va sedea &1 vor chit tel inceee si incolea, cAnd umbli intru
asculta pre dinsul de unele ca acestla, a se calea ta ce tot cautt de pururla cu ochil till
pocalaset o sëptgmAnt., metanil 150 Ii zi. jos la pArnant ; iart. cu mintea 'sus atra
CAluerul ce va cumpara, sad va lua mitä dumnezet j cu sufletul ; iart. atrA dinsul
satt asuprichtner a se lase de acesta,iart de neprestanno te róg5. de gresalele tale. si de
nu a se despartg. de bisérea. fratil tgl eel de aprOpe, si derept cela ce nu te
CAluggrui de va fi in mAntstire, i va a- iubesc i pentru eela ce te iubesc, i pant. ce
duna avutie intru ascuns de igumpul, sá se potl cu mann ta lucre* i nu lua de la ni-
dezpartti 1 an metanil 200. minia milostenie nice are, &wt. cum va iaste
CAluggrul de va muri, i va avea gathenl, nedestolnic i mArteinil lul vor cresce, i te
si -Were, i nti va fi spas de acesta duhovni- verl prinde spre rtdecina altor mArAcini i te
cu-sgl, sail igurnenulul, de vor fi in ultra- verl afla intim amar lá ciasul moriI, ce lu-
stire, ce vor fi ascunsT de dart top, si se vor crézt. cu mtnile lucrisor intru nigsurt, numal
afla dup& mertea lul, ia igumenul, sail citult verl hani trupul tea ; iara altora nu
un cluhovnic betrAn, si sal arunee pre dinsil strAnge ; iart. neparasit cu rugAclunea zioa
intru grópa lul i sá grAiasa argintul ted cu 0 nóptea, si In tot ciasul ca sAL iast dentru
tine a fie de perire : i totI ettl se tern de gura ta i dentru mintea ta, citte-a'T ftgaduit
dumnezed st. nu ia nemica de la dinsul, cá lul dumnezeg st. te fad Inger ; but cauta,
foe netrecutu's jag lor, i asa se't armee in dórt cum va cu negrija ta mai mare drac vent
grópt., i nemica a nu ante spre dinsul, fi; lanA i se cade sAL fil brand, Mat, nepo-
iart igumenulf sag acel staret betan sal a- menitorig -de reotAtl, ra.bdatoril intru tot,
dune pre dinsil, i asa de va fi fost in intnt.- nemtnios cu sfet bun, plecat, inteleptie In-
stire, sá facä igumenul cu totl fratii post 40 trégA, iubitorig la dumnezed, iubitorig la
de zile, i pocaanie de fratele, i asa sä róge striinl, nefolosul trupulul tea, sag sufletesc
dumnezeg de dinsul, i a fact. ate 12 meta- a cerca, ce mai vtrtos de aprOpe lor t6I si
nil In zi; and se vor um plea 40 de zile, a- vecinilor tel al repoosa, al nu umbli de pu-
tunce sal fact tóth pomenirea lul, cum i al- rurla dentr'un loc intr'alt loc, ce cera si aflt.
tor fratI ce se prestavese, i s chiame seracil o sotie LbunAL ce se teme de dumnezed 0'1
si mipeit, pi st le inpartt igumenul acea stan- ,slujasce lul zioa T nóptea, i asate impreuna
sore acelul frate, iath in rrantstirn O. nu ia eu dinsul, sj abdA pant, la zioa mortil tale,
de inteaceia nice MA art fi un ban. pi slujasce ea dinsul domnultil dumnezeulul
CAlugerul fiind In mAnastire, i fart de o tea, iart. de cel rh i fart de folos si nu se
nevoe mare, de va amtnea de leturghie, sa thin de dumnezed de pururla te ferésee, ea st.
fact 70 de metanil, iart, de va rgmlnea de nu depriinzi i tu de acella, cAL mai amar 'tl
pavecernie 150 metanil. va fi, ce de pururla ale de sus ti se cade a
Cine va remtnea de leturghie 200 de me- cerca, si de sus a gAndi, si silL fil ascultAtorI
tanil 0 inptatoriti, i intreg, i tOte cuvintele le
CAluggrul de va sedeainaintea fratilor sa'sl gralasee cu smerenie, si tot lucrul ce verl face;
lepede putorea luI sad apa lul sau's va a- de verl petreee asa i te verl nevoi mosstén
puea a mAna trupul ml, ce se zice mAdulariul veil fi inmparttel ceriulul i fiiulul lul dum-
eel de rusine, a se poctiasa o zi ca un fta nezeil te verI chema.
de rAnd si a nu !ranted Inteacea zi. Ore eine va fi scopit sail famAn i va curvi,
a se poctiasa 1 an. metang 36 ; cAL cu un
Avertura el/Walla inarelui: Vasil ie de ed- trup vescejit ail curvit, si ay gresit ; iara de
lageirl. va fi popt. st se 860.. /
0 cAlugAre, cAnd sezl pentru tréba trupu- (143) Ore ce om de voialul se va arunca pre
lul tel, nu'V goli genunchele, nice te atinge sine denteun termur6 j s, i va muri, sag in-
de trapul Mg, nice O. te indemne gAndul till tru o apt, Sail dentra piata sad se va j un-
salt vezi ceva de In madularele trupulul tgl. ghea insus, sad in ce chip de merte, sag cu o
ce haina ta cAmesa o rèclict silL fad tréba ta, fune se va spanzura unit ca acela a nu se
nice sA sezl spre unile ea acella la tréba la, IngrOpe ca cresting nice al elate, ce sdl
nice respunde nice unuia. nice un ctivtnt ; et. lepede pre dinsul c prea un spurcat; iarA de
tote unile ea aces-tla nesocotinte i fta de va fi fAcut pentru mnezed, a nu se crate,
i-And sunt dracescl, ce tact i mutt. jos sag cAL nesce bunAtAti ca acella si mórte, n'ad in-
mntru chelia ta st nu cugetl and va, ea unul vil4at dumnezeg ire nirninla ; iart. de'l va fi
de in eel spurcatl, et. cela ce civet& asa nu Meat lul alt ineva acesta, pre acela sal
iaste crestin, dart. cu cAt mal vArtos alu- ante si sAM i grOpe, i pamente sAM fact. ca
geril, nice a mergl cAnd va la praznice misi tot crestin lul ; iart c-.1a ce'l va ucide, sAL
rénescl, nice st. te afli cAnd va cu dinsil la ia invAtatur celuia ce ucide de bunt voe,
mast, oil In ce chip, ca st nu's bage dracul cum am zis i de inceputul cArtil.
www.dacoromanica.ro
122 isteiNIU arszatcassa&
Cine va fi ucis la tallarie, salt W furticag, ffiarele iatintele nostruL_VasiIie pentru puti
acijderea i acesta al nu se ingrOpe nice- all nea mAnggia-e scris'ad cifun si la f.urvarl
se cant% nice ad i se facl lut pamente ca ci la curve.
unul den poggml. Ore ce clluger va-vrea ad pranguce lrdnzd
0 pgrinte cluhovnice aocoté,ce. bine ispi- 01 bac' martla ci jots., -mbdt i dumineca,
1,11
tésce de peeate, cum icarele are nevointa ad zis iaste O. radiance, jard eine nu va vrea
se paellas* ci eine are nevointA dea 2 pattl pentru postal, lard acela al radiance numar
ce invatg, scripture pravilel; taxd a trea parte sgmbala ci dumineca, iarg de nu va vreanice-
o lasg pre tine. iard eel slabl, si cea ce n'ad oda% pentru dumnezed al nu nanance; iard
osra.die' da-le jurratate de InvAtattirile lor ;- aceja numal sI guste pentru ereticit ci pen-
liard jurngtate pra tine; ci ti sa cade zioa 00 trti tocriaela sfintilor pgrintl, intru septemlna.-
nóptea pre dumnezed sd le put ci ad i te rogl branzilt septernAna artiburilor, ci in septe-
lul de celace se ispovedese iie; :lard ti se mama rosahlor de va vrea i in septemana
cade de dincitt 12 metanil &thief zioa i 'lop- Jul poatAkeTeo x-so ci tla pascile marl; iark sg.
tea, la noo'Hoietent 3 la liavecernita 3, iddini- nescine sd va delunga in pustie departe pen-
nata. 3 la ciaa, Aca -slezmintéla dradulut. gi tru dumnezed i va petréce intru trite zilele-
tu ad -Ile sloiroti ci pre acela den legatura dra- Vietil Jul cu post ci cu tinere; unul ca acela.-
Mal sdn slobozescl ; iarlde esal nedostolnic légea nu eel* pentru ce el's mat pre rlesu-
=a& te rogi aca mal vAratos in* de tine, acela pra de lege.
sd nu se ispités* spre calea duhavniciet, nice Preotulut miren . iaste'l zis sg pidnInee-
id se graiascl ca sa nu't fie tie mat amar. came de pururea, fad numal mercurea i vi-
(144 Ore cineva da o cetate altul Inge rat. sad nerea; iard unil denteacectea de nit vor vrea
a,bniarl, i va face nedereptate ci smintélA, sI mAnInce pentru dumnezed, ce mat vertos
rAzboid spre crectint intru acéta cetate u- se vor posti, acelula sal fie in voe; cA aca si
nit ca acela n'ad a doblndi de la dumnezed preotuluT i se cade sg fie a lid dumnezed; de-
mill in véci ; iard de se va Wilde acela farte pururea sl se trezvéscd cu postul 5i cu tinere
ad se pocliasca, Irani tote zilele vietil Jul. ci si cu priveghere, ci cu ruggciune; ajunge'l se,
la mOrte sd se prices tuiasca. ' fie inaintea lul durimezed de sine ci je ("merit.
(145) Sa, nAscine vafura nunta sad tetra
ascuns sad cu sila unit ca ace% sA nu calce la De la toonila Sfantulut &Thor, ce e intru
preotie; iara de se va calugeri,acela sa. fa*. In- Agghirea sad adunat sfintil pdrinti.
tru *Liget ie 3 al, i dupg acela de va fi curet Ore eine va fi indemnat de limba, pagan/.
den tinerote i ogodnic. arela ad fie Climes'. al intre cit dincit i SA slujascd bozilor.
Ore ce voinic ce va umbla pre calea penance den slujbele idolilor. else pocliasa.
voiniciel, i pre In rAzImie va fi umblat acela 4 al; in 2 al :A stea Id local cel de chemare,
sd nu fie preot nice sd se cerce a o cerca ad si in 2 al ed stea en credinciocit, i aca, sd
arg fi si curat de spurcticiune. umple tOtA vrémea a 4 al, cu post ci cu po-
(146) Ore eine va fi boiarl sad inperat, ri cdinta bung., i acava lua Ilacepieli de la dum
va vrea sit cliznescd red. ci se va rasa red de nezed, i aca sg. se precestuiased.
crectinf i rent de pufurea '1 va goni i goni- Iarg de se va incela cine-va de nesce Omen!
torid de Omen)" de furl ci de tAlharl ci de rA- pentru o plata Ore-carea sad pentru o avére,
pitort ucide-va maini-va tLia, i va orbi, u- sad pentru nesce inbrlegminte, i va Tatra.
nul ca acela invath'l sfAntul sAbor al se po- vro odata in praznic pagAnese de va marica
egiascn 6 al, i trel al sd nu se pricestuias* cu dincil, i vor vrea mat vgrtos sa.'ct umple-
ci in al 3 an s se pricectuiascg la pascile pantecele lor de mAncare multg, unul ca acela-.
marl ; iard pocaa ie dentru 6 aT ad o umple %vat& slanta bisérecd 2 al cm pocaanil.
cu post ci cu metan I. cum s'ad spus de ince-
pu tul cartil.
Ore cine va face act ere de bund voia lul. Stepenele rudelor, 0 ale nuntel eu lige i de-
invatat-ad sfi nt'l apost IL ad se paellas* 20 ceia ce se insird fdrd de lige, si de inulte chi-
de al; iard sfantul sal) ir i marele Vasilie purl de rudenil de sdnge i de trap, fi uncle
lava:tat-ad pentru neput.nta Omenilor 12 al se aide sd se facd nuntd, i unde nu se cade,
sad 10 ; iard prea ogodni ul pgrintele nostru, 0 care sd se aducd de tad j care sd nu se
1(5n sneroorcrk 10, sad 8 a d 6, improtiva pa- aducd, 0 care oprisee ligea, 0 care nu opré-
terit, i dupd nevointa fie$ ruT ad ales pen- see, 0 care de dinil ia légea
tru slAhiclunea omenésca. (131) Trel hotard sunt de oprirea nuntel u-
(149) Pocaania cea adeverit iaste, numal nul co e de la srantul ci mAntuitorul botezul;
paine i apg. i metanil cAte 'ail scris mat iarg. altulce e de la legatura nuntel, ce se zice-
nainte, i c'altele ; iarg, sgmbittAt i dumineca cuscril i cuscrele; iard ad dupa inpreunare
fierturd cu ant ; iarC peace ci brk-inzg ci came in multe chipurl ci multe asemenea ce de-
nice inteun chip, iarA saimblta i dumineca dinse se cade crectinulut farte pre amdruntul
www.dacoromanica.ro
OE LA GOVORA gA
a se cerca si a se Intreba i asa bgrbatul sg cioril frAtini-ad a. nu se améstece,nice aT dol,

fie- de 15 al; ia.r . muiarea de 14 al, cu voia si iard nepotil mieT cel de'ntgid sA se amestece
cu 1-rérea i cu blagoslovenia pgrintilor a se cii al trel nepotilinuieril ruble neopritI, asij-
ia d blagoslovenia preotilor. derea i at trei'mf nepoP, cu a treil mneril
Iard la Sdre all fie cum 'aprésce légea, mOle, iarg nepotil, muieri'mI cu a frAtinimied,
sfgnta botejune, Oprésce numal nasul de la sad fecioril surbrerul a nu se amOstece, lard
fata luT cea botezatg, Si fiiul 101 o opMsce dp al doT nepotA nmeril mOle, cu fecioril al dol-
dinsa, si de la muma fétel ceil botezate i b- lor'ml yen neoprit sg se amOstece; iaafecioril
présee pre Ainsil, asijderea si alp fecioel aT ai doilor Verb, sg nu se atingg, asa se cade a
lor celYvar nasce i oprésce, ce se zice fecioril se IntrebarIe, si a se arce la ardtare, si de
tasuluT iaceiTmuiarl ce i-at botezat feceril; alte rude ce sunt Inteacest chip si asa Imntel
iarg. alte rudenil marl i mid, i aprópe si de sg se lnpreune i sg o tea fgrä de t5td in-
departe nu'l oprésce pre dinsil de nuntg. doire cum se cede crestinilor celor adeverip,
Iarg céle rudenil trupescl sa se ispitéscg bine Ore ce preot va cgnta leturghie, si nu. se
si pre arneruntul sg. se Inclereptéze, cä rudenia va pricestui cu sfAnta tainA, cg se va socoti
iaste nu mele pgrintilor i al mosilor ; iard Thud nedostolnic, prepunes-va ceva, d un
sä imparte de inape de sus, si in spita de in lucru óre-carele, cum va sci Insusl acela, unil
jog ce e In partea dea dirépta i dea stdnga ca acela a se sc60, den prootie In 3 aT, cg de
lor i rudeniä de departe. i némurl spiiT ceil se va sci pre sine nedostolnic de sfgnta pri-
de sus sunt acésfea, teal i muma, rnosul si cetenie; clang. cum sg's batg joc de sfAntul
mósa, iarã spitele nepatiel, feciorul i fate, trup si de cinstitulul sAnge al domnulul nostru
-Impend i tepóta, iard ce iaste de partea ler Is. Hs. a lntre sA slujOscg intru zi fiind.ne-
cea diréptA *i de -at-Maga lor stint fratele at dostoInic..
sora si tnehi 11, -Si lélea nepotul si-nepOta; tied
unchiul cu nepotil. crt fecioril de fate sunt De prazdnid 0 de post, 0 de plecarea genu-
steRena cea d'intlid. iarg cel de aprópe ce's1 clAelor 0 de oprirt, 0 de invdtdturile ce's-
sunt 0120'0 frap, sunt acloa stepeng, iard dela dumnezeirkt qu Nchindtoriul duhului,
nepotil de frate suntu'sr a 4 stepeng, iarg al ce nirait tocmit ptrin1iT cd gred ne 'fasts
doi verl sunt a 6 stepeng, iard, al trel veil sun- ndito a nu griji de unile ca acéstia cd se 0
tu's1 a 8 stepeng, i acestea top intru tote bldsternd 1ii se despart Ereticit, ce se tocmesc
stepenele, nice inteun chip amestecgciune cu dumnezdasca tocmald, fiir e acéstfa ce
nunte nu Bunt; iarg fecioril al treilor verl nu se grdlesc dumnezdasce ce nu le grijesc at
se oprese nuntel. pentru ce Ca pang a septea ce tocméld au praznecele i posturile
sAmAntd iase rude iarg a 8 iaste dezlegatg. plecare genuchelor, i pentru ce cdutam red-
Aijdereai cuscril bine sg se Intrébe, ca tre' 86re fi ne inchindm : den vitdturile
nu cumva fara de socotinta amesteaciunel sfintilor apostoli.
sa, fie farg de lege, si sà ajungd mania luT Ed. Petr si Pavel, invetdm pre OmenT. 5
dumnezed spre uniT ca aceia, mal vgrtos pre zile sg lucreze, iard sttmhAtA si duminecg, sg
episcopl i spre pgrintil duhovnicI, ce nu'l vor se Indeletniclasa pentru hiséria, pentru In-
Indirepta pre dinsil de acésta. vetAtura crestindtAtil. CA sAmbAtA a e chip
Iarg ap fie la scite, ca fratele Mied cel de facerea humil, iarg dumineca inviarea. iarg
nascere Si fratele mueril Inge, i tatd-mied pi dumineca cea mare, si ceia ce dupg insa a a
muma, i tatgl mueril mOle i muma, sunt praznuiascd rohil, cd una iaste de chinuire
cuscril marl, asijdirea i al dol verl an- alta de invilare i dupg trehuinta invAtaturil,
tu's a treia cuscrie, si cuscril eel marl cg- eine iaste cela ce ad chinuitd si ad invinsd.
tre cuscria cea de'ntgid sg. nu se amestece di sssarcuar sit se pazdnuiasa. pentru svre-
nice cdtre al cloy gntlid; iarg, cgtre a treia cus- situl socotintei ce e intru Hs. Si rosaliile sg
crie , cuscria cea dentAid sä se amestece se prgzdnuiasa. pentru venirea duhulul stAnt,.
ne-oprit; iara soru-mea cu fratele mueril méle de s'ad ddruit celora ce all crezut_ Intru Hs._
Prazdnicul ndscutulul a se prAzdnuiascg,
nicl Intfun chip, nice feciorul fratini-mied sad
fata. atre insurer% nepotilor sg nu sg ame, pentru cA intro dinsul amd asceptat darn! ce
stece. nice cAtre mastehgmea and va sg. cu- s'ad dat Omenilor, si s'ad ndscut cuvAntul luI
gete. nice chtre %tete el ce le are cu alt dumnezed dintru Maria fall. pentru sasenia
bgrbatnice fiiu mied cgtre soru-mea, nice fate hunt Prazdnicul RF-o onnesiaa sg se prazd-
mea atm fratele-mied, nice iarg sg cutOze nuiascl,pentru ce cAtr dinsul fu ardtatd dum
nice cu mintea a cugeta cgtre fata mueril mOle nezeirea luI Hs de'l mgrturisi MT pdrintele in-
ce o am de la alt bfirbat, cg.'m iaste feta, nice tru hotez i rngngditoriul intru vedere ca de
fiiu-mied sA cugete de dinsa ceva, decl scOsté. porumb, de'l spuse celora ce sta. inainte. del-
rudenie-tOta iaste opritg. nice intr'un chip sg mArturisi. Zilele apostolilor a le paznuip cg.
nu se amOstece nuntel; iarg. nepotil miel eel ye fur& voao InvetAtorl pentru 11s.i se ddruird
de'ntgid, ceI marl cu nepotiT rnueril mele fe- duhulul sfAntd. Zioa lul Stefan mucenicul ccl
www.dacoromanica.ro
124 PRAVIT.O. BISER10EASCA
d'entlid sg o praznuiti. i altor sfintrmucenici pocaintg, i lasa necuratila, pentru cit jude-
ce cinstira pre Hs. 'mal nainte mal vertos de, tul altor limbl spald'p redone si zise, nevi-
vilata lor. Rugaciune facell pentru dimineta, novat sunt de sangele acestul dirept vol scitT,
si pentru al 3 cias, si al 6 cias, si al 9 cias, iara Iacovenil strigara sgngele lul spre not
pi pentru sera, i ca'nd cant& cocosiT; decT si spre fecioril nostri, si nu avem alt imp&
pentru deniinéta, ca ne lumina, dumnezed de rat, far/ de implratul; iarg lied all invins
trecu neptea si aduse ziva; iarg pentru al dumnezed, aduceVt-ve slujbele veitre de din-
treile cias, c ad luat dumnezed osandire de sul ce ne-ad respuns noao de ad grail, facetf
la Pi lat. fare. pentru 6, a intru sase ciasurl acesta de pementre mie, i altele, den go-
fu restignit 9, ca totT cela ce se nevoirg de nire v6 veselitl i prgznuitT, cit faggcluirea in-
rastignira pre despuitoriul, se cutremura In- vieril nóstre Is. Hs. s'ad sculat den mortl, si
dresnirea lor eea rea i spurcatg a ovreilor, kis& ve iartg voao lege in veci pang la sfercit,
si nu rgbda dosada lul dumnezed. Sara bine iarg den dumineca de'ntaid si numerl 40 de
se multamitT cg ne-ad dat noao repaosul din- zile ; deciia sa praznuitT praznecul REBHOrHIH
tru osteninta zilel intru nepte ; iarg la centa- lul dumnezed, c i dupg 10 zile sit v6 fie voao
-rea cocosilor. pentru bung marturia ciasuluT prazdnic mare rosaliile. ce inteensele in 3
de venirea zileT, spre lucrurile a lucra Intru cias ne trimese dumnezed darul duhulul
lumina. dant ; iarit dupl-ce vetT prgznui rosaliile
o septerngna, dupg ace% vg postitT, cit se
De invettItturile sfintilor apostoli. cade i de dupa veseliadaruluT lul dumnezed,
Zilele de praznicele lul dumnezed le soco- se ve postiti i mal pre slab, ca i Moysi si
titl. decl antaid a nescutulul, iarg cu dinsu si Ilie se postirg. 40 de zile i Daniil 3 septemtinl,
al luminaril, decl ia i postul de 40 zile, ca. dorul plinib n'ak mancat, si came i vin
are de aduce aminte de petrecérea lul dum-, n'au intrat iii gura buL iarg dupe. acest post,
nezed si de punerea legil, ca sg. se face acest tote miercurl i vinerT v6 invatam sa vg pos-
post mal nainte de pascl, decT sg se incepg de titT, si Intru covarsirea postulul vostru dati
lunT ; iarg sal umplem vineri, pentru ce ca miseilor; decT In tote sambete, far& de una, pi
cela ce se smeresc, incep sfintele pasci den in t6te duminecT, facetT sgbor i ve veselitl,
septemang, de se postesc, i de perirea ovreica vinovat iaste pecatulul eine se postesce
lor, ca asa ne-ad invatat pre nol dumnezed dumineca, find zioa de inviare, i de rosaliT,
sa. ne postim Inteaceste 6 zile, pentru calca- s'ad de acmu in zio$ lul dumnezed, de praz
rea de lege a ovreilor, invatg-ne sg plangem nicd cela ce se va me, ni. ca se cade a se
de perirea lor, cg insu'sT lacrarna de dinsiT, veseli de dinsele, iarg a nu plange, iarg pos-
iara pang in zioa de pasci se: ve postitl. sa turile vestre sa nu fie cu fgtarnicil . Ca se
incepetl de luni tocrna One sambata a 6 zi, postesc lunia si jol i samba* lark vol sad
numal prime saluatI i \Tara si apg ; ca sunt 5 zile sa ve postitl, sad miercurl ci vinerl, ca
zile de -langere, iarl nu de praznic, iarl in-
miercurT, fu invgtat judetul spre dumnezeti,
teacestg sgmbatg sa ve postitT nu cg se cade iara vinerI intru acea zi chinui, iarg sembata
sambata a se posti, ca iaste de repaosul fa- ei dumineca le prazdnuitT, cg una iaste de
ceril lumil, ce intr'acel praznic uciserl Meg- aduce aminte de facerea lumil, iara alta de,
toriul, ca sg se umple cg's pusere setnnele inviare, iara una sambgta sit fie de vol feria,
lor pre mijlocul prazdneculuT tell si nu inte- cum se zice, ca. intro totT aiI iaste de ingru-
léserg, decl vinerl i samba-La. sa. v6 postitl pare luf dumnezed, coma a se posti nu se eu-,
deplin sg. va fi putinta, i nemica sa nu gus- vine nice a se prgznui.
tatl One neptea la cocosl, iara cine va slabi
Inteaceste 2 zile sg se impreune de preuna, Saborul cel de in Gaggrd : in 18 fi 19 astave
se se ferescg Incal vinell. Ca grgiasce dum-
nezeti de dinsa, cand se va lua de la dinsil Ore cut se va pgrea de la dinsul postire, de
zinerele atunce se vor posti intr'acelea zile, se va posti dumineca anathema se, fie.
cit inteacestea zile fit luat de la nol de dad:, Ore caril se asa fell de o nevoe trupesca
toriT de lege ovreii, i fu restignit pre cruce, trufasasce-se i tocmela postulul Intru sabor
derept-acela v6 invatain sit postitl acestla, de preung dezlep, iarg cine are integns cu-
cum am postit i nol, iargintealtele ce's mal get intreg c deplin anathema sg fie.
nainte de vinerl sara, files carele se manance
cumu'i e putinta, de lunT panit la cocos, de- De petreceria lui rnd Nicolae.
la cola ce se smeresc; iarg stralucind una Deci marele Nicolae dentru sfintl, c cu
den sambete, ce iaste dumineca, de sara pang multe rninunile luT. i iata se grgiasce Intl%
la miezul noptiT priveghere, legea i prorocil, viata lul, Inca fiind tinerel, numal dentru tata
si psalomil pane la cocos sa se cetesca, si SA, cea direpta sugla; iamb miercurT si vinerl de in
v6 pargsitl de plansul vostru, sI v6 imgatI luT 9 cias lua tata, cu luminata pravill, si cu um-
dumnezed, interce-te crestine, si ia loc de plerea prorucilor, cea mal de nainte fericitul
www.dacoromanica.ro
DR L.A GOVOR A 126
se hrgnia; ferice'l de nevAtAmatg :Ogg, den- opri a se posti, nice iarg a mance., decT eine e
tru liner* petrécere minunatA, ce se spuse puternic pre' lucrul mAncaril fAggduiasce mal
mal nainte. puternic a fie a lucrarla, dad. eine se va po-
sti mai pre slab, 0 Intru ruggciune sg rabde,
Mare le Yasilie. pre un lucra ca acesta v adunatl, sd fie fies
Slint ingerl in fie ce bisérec g. de scrid pre carele cu de ceie Inainte sg. se Impreune la
cela ce se pocgesc, socotésee-te ca nu cum-va bucate; uniT in al 6 cias, altil In al 7, altil in
pentru putinea dulcet& a bucatelor te verT al 8, altii in al 9; iarg. aItT sara noptia de ce
lipsi de scriptura ingerilor, iar g. vinovat pre unil i prest o zi, iarg. altil i preste doao,
sine si fugarid te va scrie si te verl tocmi fies carele cumu's va dupg legiuiria ingeru-
purtgtorid lul. lul; iarg. de In eel chemati tocmitorl sg fie, ca
Petr de la Alexandrie, la 210 sg. facd tocmire loculul intru tote sgmbete
(TH odatg, i dumineca de doao orl, i ceT de loc
cap pravilit. ce se zice de doao orr post miercurea i vi-
Nu ne mustre noao nimenea socotind mier- nerea.
curea, ce intr'Anse ne postim not clupä toc- Deci intr'una de zile un trup mort al Ore
mélg cum ne fu zis cu blagoslovenil; decl cgruia fu scos la cale, si'l intimping marele
miercurea fu pentru sfgtuirea de ovrél si de
Pahomie, i vAzu 2 ingerl merggnd pre urma
prinsórea luT dumnezed, iarg vinerea, pentru
patulul mortula si sg rugg luT dumnezed sal
ce ad chinuit, El intr'acea zi pentru nol; cg.
descópere lul ce fu i venirg acel 2 Ingerl cg-
dumineca o avem zi de bucurie pentru ce ad tre dinsul i zise cAtre dinsil derept ce find
invins Integnsa, iark integnsa nice a face vol ingeri i mérgeti pe urma unuT mort, si'T
metanil n'am luat. grairg lul, unul den nol iaste miercurl, iard
Sjdntul Ignatie. altul Omen, iarg pentru ce mergem pre urma
lul, eg tocmi intru aceste zile post plug la
Ore eine se tine In curgtie i sg postésce, mórtea lui, derept acéa i norl lgudgm cela
ca sA nu se inalte ca sg. nu's piarzä plata luT, ce se nevoiasce intru dumnezed.
praznecele nu le rusinaret, postul cel mare
nu'l ocgrgre'ti, el are chipul petréceril luT Hs. Tocmire de cre.stindtatea cea mare si sfeinta
cu sfintele chinuri den septAmAng, nu trécet1 0 de viratlt fdcdt6re 0 intr'o fire 0 nein-
miercurea i vinerea, ce vA postiti, sAracilorle petrtita troitd 0 de socotinta dumnezeescului
dap den destul; iarg ce e sgmbata sad dumi- trup, fi de sfintele fi cinstitele ic6ne, 0 de
neca a se posti fArä de o sgmbgtg numal, a- cinstita cruce, fi de inchinarea. cinstitelor
cesta e ucigas lul Hs. pi sfintelor mostie, 0 de sfinta de al 7 sltbor
GrAia e-mn Apo los cg. fratilor celora ce Ii dentro tete lumea, si de teat tocmela bi-
se cade sg vie sg. se Inchine el nu acelora ce sericil., ce se cade too a o tinea 0 a o mdr-
lul dumnezed sg. i te inchine, vezi pre fratele turisi, tocma *Ind la vremea ciasului ce-
fed, vezi pre dumnezeul ted, i iatg zice ca. lut de apoi.
am luat de la Avraam; st cAnd se cade fratil
Indemna la repaos; de la Lot am invAtat Crez intru unul dumnezed pgrintele a tot
cum indemnalpre Angell; postul den sgbor nu tiitoriul, fgcgtoriul ceriulul si al pgmAntulul,
iaste putintg. sparge fgrg de nevoe; cg mien- tuturor vgzutelor i nevAzutelor. i inteu-
curl fu Hs. prins iarg vinere se rëstigni, decinul domn Is. Hs. fiiul lul dumnezed, unul
cine va dezlega acestea, acesta prinde pre Hs. ngscut ce e de la pgrintele ngscut mai nainte
sPI restignesce; ce de va veni cgtre nol un de toti vécil, lumina den lumina dumnezed
frate 121 va trebui rApaos fiind post sail pul adeverit de la dumnezed adevAr , nAscut
lul masg, iarg de nu va vrea sg nu'l nevoescl, iard nu fdcut, intr'o o fire a pgrintelul, ce
cg avem tocméla totT de preung. cu dinsul furg. tote pentru noi- Omenil. si pen-
tru spgsenia nóstrg pogord din cerid, si se
De petrdcerea lu C'Thl Pahoutie. Intruposd de la duhul sant, 0 de la fatg
8ezgnd sfaintul pgrintele nostru Pahomie Manila se inpelitd, si se rAstigni pentru nol
in pescerg, i se argtg lul ingerul luT dumne- in zilele 101 Pilat den Pont, si chinui si
zed si zise, Pahomie iatg celia ce toemesel tu Ingropat, si Invise a tréTa zi dupg scripturg.
de tineretT,Indesert sezl inteacéstg pescerg esT Si se sui spre ceniti si lade de direpta tatg-
si vino si adung toti tineril cAlugAri site sglul- lui. i iarg va veni intru mArire sg judece
luiasce cu diniT, i dupg chip cell vol da tie viii 1i mortil; ce imperAtiTa n'are sfrAsitd.
asal legiuiasce pre dinsil *PT décle lul o scAn- 81 intru duhul sfgnt adeverit ce e de viatg
durla de arame, ce Integnse fu scris alas, iartg. fgcgtorid ce iase de la pgrintele, ce cu pgrin-
fies carele Improtiva puteril sg mAnAnce si tele si c fiiul '1 ne Inchingm si'l mgrim, pre
sa bea, i cela ce va mgnca Improtiva putéril cela ce Pad grgit prorocil ; Inteo sfAntg a sd .
luT asijderea'T fgggduiasce sg.'sT lucreze, nice'T borulul si apostolescg biséricg, mgrturisesc
www.dacoromanica.ro
126 PRAVILA BISERICRARCA
un botez de ertate pëeateloe, aseeptArn in- dumnezeiasck a dornnulul ci dumnezeul mAn-

vifare mortilor, si viata ce va cl fie in vec12 tuitoriul nostru Is. Hs. lark'. 'I void respunde
arnin. lul, Insus envAntul luf dumnezed nescris fart
kr& cum Se zice crez cunt al zice a _rne de trup, unul nAseut fiiiY de- N parintele, ce
botezaid intru numele tatalut sfal. filulul si al e lumint de la lumint, raul vietif i ar& de
duhulul sant Intru o dumnezeire sib:deo im- ,mOrte lumina mArire i chipul fetel luf, cii
'Angie i intr'o incepere i inteo thine, i in svetul parintelul tele fart de incepere, ci
tref tocrnéle ce se zice fete, celale i chipurf cu lucrarea duhuluf sant , dentru Ongele
-se them& i tocméle, cA. Tina e toeméla O feciOrel c-an sfAntt, si de pururea feciórk. Ma-
Alta e firea, firea sA chémA ce e depreunA gi ri% find intru tocrnéla luT, ingros& pre sine
trel fete, c& una iaste firea i cunt trel fete, trup yid i cuvAntAret, c i acesta in vreme de
iark. tocrnelele se &iamb: o fire cu chipul 9 lunl se inttri, ci s nAscu om, purtaret, ce
tocmelelor, cA unul e tattAl i unul e filul i se zice dumnezed i om, Inteo tocmell doao
until e duhul sfAnt ce taie toernelele, iarl nu firl punk neimpArtit c i nearnestecat, si in 2
iaste alt1 fire ce acefas fire i acefas vrere, vrerf si in 2 facerf, de'npreunA dumnezeirea gi
ea depreun& e tatAl i firul i sf&ntul duh. ornenia, ca vru ca un dumnezed i Inert ce cu
.Decl parintele e nenkscut, iarA fiiul e i na- firea numal vrerif i lueraril iarit nu p6catulur,
scere de la pArintele ca dentru sore lumina cit fire omenescl fArA de pteat at brat, si den
in dentru minte euvént, iara. cluhal sfAnt e tra ceia's1 impreunare voia ornenescA si la-
esire de la pArintele, cA. firea pArintelul e ne- crAril se nevoi, cu vrérO inpreungril durnne-
naseut& ce se chiarna tatkl, iartt firea fiuiflul deiril, i ce vrea voia dumnedeiascl iatA i
ce e--de se chiamA fiiul, i Ia nriscut de la pa- trupesca, ce voia grAesc si facerea cit firea
rintele, rar& firea duhuluT ce se chiama duce vrea mAnca, vrea de bea, vru de Ambla,
hul sfAnt i iase de la pArintele, iarà t6te ei acela luau cum vrea; ce acéstea facea fi-
.firile ce se zice féce o tocrnelk. e i o fire, o rea dumnezeirel dupl. slobozie, taxa nu dene-
vrére, o facere, o bunItate, o putere, un sfet; voe cum et, ce se si ostent, si co e de se rugl
.derept acefa un dumnezeu marturisescd far A pgrinte trecimf ptharul, cA era vrerea fird, ce
nu trel, el nu cunt despArN unul dentealt gt dupl inviare, si de a direpta pArinteld ee-
.ca Omenif, nice In multe chipurl de nAravue, dere, 2 fin mArturisesc de Hs. de preunk durn-
ce d'enpreuna tatAl i fiiul i duhul slant; si nezeirea i omenirea, mIcarl ce In si mai pre
until dentru altul neversatf si neamestecatl desupra de fire, el firea e a mintri si a euvin-
in cap, fiescarele i-se socotesee fata lul, unu) tuluf si a vialul, cA nu, nu e putinA voel, ca
intru mostenie altul intru feciorie, liar& altul ore unde e firea grAiteire, acolo e i facerea si
intru esire; iarA de'rnI va grli nescine ce iaste vrerea, raft firea 2 vrexil sA intelegf, iarg, nA-
tatAl, zice-void luf ce iaste fiiul i duhul slant, ravul unul, socotirea o tocmesce, iart dupl
ce petrece tatkl; iark. de'mf va grAi ce iaste slobozia dumnezeiref, iarit umbla i omenia
fiiul, zice-void lul, iaste cum am zis, NtAl si lucrezit amAndoao; fart de te va intreba ci-
duhul sfAnt, ce petrece fiiul; asijderea i du- neva ce ial, graiasce luf iad tOtt toemela bisé-
hul sfAnt, cA iata. iaste ce e tatAl si fnul, ce rid' cele sense si céle ne cerise le cuprinz gi
ipetréce duhril sfArat, e toemelk. neeratita iaste, rnA inchin cinstitelor ic6ne ce e cu trup de
cum zice Grigoril bogoslov, cum petréce toc- om cuvIntul itT dumnezed , blagostovitul
méia,clAtit i mutat-a; decf iaste dumnezeire, dumnezeirel, c i furt nemutatf pre ceia ce si
de se ead,e a -Mee ,pwseurt, neimpartit, Intru unge cu credinta, parem eal vez pre cela ce
aceste mprirT, una o Are, far& alta o NA, sad arAtat cu trup, si cu Omenif at petrecut ci
-cum arA fi trel firi d'enpreunA inteun sore, o pentru vederea trupuld mkntuirea mea tocmi,
lumink ArnesticatA,.cAnd se vede iatru dum- inchinu-me lemnuluf cinstitel crud, pentru ce
nezeire o fire, si landal i uni1 beepAturf, o ca. fu legat trupul luf dumnezed spre dinsul,
inchinaciune'ml iaste sad o buiguire, iarA sr a tot chipul ce e de vifata crucea. Sfintelor
cAtrA tocmele si fete 3 sunt dnehinate; ded vase, si cinstitel ci dumnezescif case si boor-
acestia umblk. cuventud dupA marele Grigo- lul, i luminatelor cartf, pentru ce's fa:cute cu
rie, cuget& sOrele si lumina qi zArile, mintla mane bine vrurA a petreee pentru npf sr ace-
cuvAntul i sufletul, de'neeput apk. i izvor lea dumnezeescl euvinte, bine vru de se cen-
ci rid, ins& dupa cum zicem credinta sA apuce ser& cu mai multit iubire de Omenl Inchinu-rne
inainte, iark nu spunerea; cade-se a tot omul et cinstesc kerne preacuratef si nAseatOrel luf
curet, si lummat cu lucrunle lui dumnezed, dumnezed, i tuturor cinstitelor icone a ogod-
o ca sA aibk. indereptatorid, duhul slant, ca nicilor Id du mnezed, pentru catrA o fire me in-
Lumina sA ia lumina, ca se creza. intru nu-
chin cu dragoste lul dumnezed, cu ochf sufle-
mete tatAlul si al firulul si al drrhuluf dint,
tescl sbor cltre vederea chipuluf celuf de'ntald,
inter) dumnezeire i inter) putere, intru trel
si nu intocmese mintea tocma pan& la lucrul
tocmele O. se cunoscit i sa. se Inchine, iarA
orurilor; inchinu-ant celora ce ad trimis cin-
de rn6 va intreba eine7va de 'ntruposarea ste chipulul celul dentAid, cinstesc i sfintil
www.dacoromanica.ro
DB LA GOVORA 127
mOstele sfintilor, c de itintinate 0 de vinde- He ca un slujitor, 0 pre ceia ce chitesc In-
tare 1uara. dar de la dumnezed, aqa crez, asa teacestas chitela, cela ce ftnpart unul domnul,
gandesc intru tote me botezaia, tete le sosild nostru Is. Hs. fiiul lul dumnezea, i clornnu1
ci totl ereticit, i cela ce sunt intru In narav nostru, i cela cenu o marturisesc intru. peleST
cu dinsiL 0 de tote imparechitorile ler, fug si dupe: adever sante si slavita si de pururea,
0 le blastem si le urasc, iara priimese 0 me feciora Marie sI .u" ce se zice muma lel durn-
Inchin i cinstesc sfantul dentru t6a lumea liezed, ce do! fiT graesc, decl until ce e de,- la
-al 7 sabort 1 cel de in Nike% , 318 sfintT pa- teal cuvantul luT dumnezek iara altul ee e
xintl, 2 eel dentru in cetatea lul Constantin, dela sfanta e'ttx si de pururea fecióra Maria cu
150 de sfintl parintl, 3 in Efes 200 de parinti, darul i cu dragostea c cu impreunarearte e
4 de Halkidon, 680 de sfintl parintl, 5 iara cuvantul lui dumnezed acela sa fie dumne-
inteacel chip in cetatea ha Constantin, 166 zet; i ceia ce se lépada, si nu marturisesc
de sfintl parintY, 6 asijderea iarit In cetatea pre despuitoriul domnul. nostru Is. Hs. fiiul
lid COnstantin, 170 de parintl sfintl, 7 in Ni- lul dumneze i domnul nostru, ce s'aa in-
kea 350, de parintl sfintl; iarit primesc pre totT truposat p S'ail impelitat, si s'aa restignit, a-
s'altil cu darul lul dumnezea e s'ad adunat nul acela a fi dentru sfanta i inteo fire troita;
cle Intarire crestinatatil pre alocurea sfinte ce, acesta tinul iaste ce i ne inchinam 0 ma-
blborá, ce pre dinsele i biséreca apostolilof rim cu fatal si eu duhul sfant, iara blaste-
le-aa priimit, iara pre cela se s'ad lepadat le- mam si pre Evtihie minte vetamata ce 0 pre
pada% si pre cela ce laablasternat blastemu'I, ceta ce aS inteleptit cu dinsul si pre cela ce
.asa gandesc i asa crez, si marturisesc depu- Inteleptesc i acmu, catre priviclénil, adue o
rurea sfanta si de viata facatóre, i Inteo fire menia unnia nascut fiiul but dumnezed st totl
troita, pang la mOrtea mea Cu darul lul Hs. cela cb se lépada. de sante feciórä 70 näsca-
.amin. tetrea lut dumnezet. Maria, adeveritahascerea
Acesta fu tocmita de zisa crestinatati1; domnului ci dumnezeulul ispasitoriuluI nostru.
dentru dumnezeescile scripturl; de Origorie Is. Hs. ce se zice mantuirea nOstra, si eine mil
bogoslov, si de invatiturile sfintilor apostoll, va märturisi pre acela inter) fire a párintelul
M dentru saborul celor parintl dumnezeescl, dupk dumnezeire, si Inteo fire dupa omenie
infra credinta direpta a petréce i intru cre- durnnezeire,ihtr'acela's chip al Apolinarie su,
stinatate, ce ne va umbla Intru acesta flet putred, si pre cela ce ad gandit intr'un chip
vita petreceret cu dinsul si eine chitésce ace si cnte gramsce
'fara. de mnite domnul nostru Is. Hs. fiiul ha
Altd tomnéld de Ustinian ce .4 toonit dumnezea c domnul nostru durnnezea si eine
imperdtia lie begä amestecaciune care omenie unuia nas-
Crez Intr'un dumnezed teal a tot tiitoria, cut fiiul luT dumnezed i totl cat! gändesc in-
si intru until domnul Is. Iis. flinl lul dumne- teceste's gal:dart.
2eS i intru duhul slant, unit firl intru trel Preotul cand tae sfantul agnet, c va ea:dee
tocrnéle ne inchinam, unit dumnezeirl, tail dentransul o sfaramaturä mica, sa. faca 200
puterl, troita -Mtn' o fire Mr& la zilele de apol tie metanil.
rnarturisim, domnul nostru Is. Hs. unul nes- Calugerul de va fi In manastire, si va
-cut fiiul lul dumnezed adever, dumnezed ade- strange multime de avére, intru ascuns de i-
verit, ee mal nainte de véc fail de al de la gumenul, sa aiba pocaanie 1 an si metamI
fatal nascut, de pururea Inteo fire cu parin- 2 mie de zi.
tele, ce dentru dinsul sant tete, i cu dinsul Calugerul de va sedea la masa, si de va
tote pogor den ceria si se intruposa, de In du- grai cuvinte desarte, sa, se postesca, pan a. la
hul dant c dentru sfänta slavita näscafOrea alt pranz, i metand 200, si sa se tae curund
iul dumnezea si de pururea feciOra. Maria se ca de nepriitoriul masa céia ce nu are cuvan-
intrupa, restignire rabda pentru nol la Pilat tul lul dumnezea, inchipuiasce unit iasle de
den Pont , iara se ingropa si invise a treia zi, do bitoc.
unul iara inteacélia's1 ehinurl, ci minuni, ce- Ore cine va esi den manastire fara de Inva-
lla ce le rabda vezendu-le pe trup nu alt cu- tatura igumenulul, sä fie fara de pricestenie.
\rant al lul duninezea, si alt Hst sa scim, ce De se va striga Irate pre frate, si nu va zice
unul c acellas intr'o fire tatalul dupa dumne- cela auz, sa faca 100 de metanil. Ore cine se
zeire, i We() fire noao asijderea clupa trup, va scrabi pre ft ate indesert, i nu'l va face lul
ca. Ore cum fu Mtn' dumnezeire de pfin, a nu metanie sa'c lase manila, sã se postesca ).
impreunaril tocrnélelor, loam de marturisim, se pternana.' .
Ca iaste troita, troita si se intrupose. until Cine va lua post si va rapsti, i va grai cur-
dentru sfanta troita, cuvantullul dunmezea, meziat ca nu ya sci fulosul luI, sa, se pos-
ca nu tocmim patru fete aluaria sfanta troita, tesca 1 septemana.
decl cine va avea acestia asa blestemamtt'l de Cine nu va fi la blagosloveniia, noesel, ce
tote Imparechiturile, ictra mat ales pe Nisto- va Veni mat aps1 sh nu manance, ce sa ma-
www.dacoromanica.ro
128 wievicA BlERCASCA
Hence ma! apol. Cine va avea menie c einel 200 metaniT. Celugerul e va cedea cu parte
va la vrémea pricestenil, ci nip va erta 1,4 berbatésce, sad cu dobitoc, si se va infrunta,
sa nu se pricesthiasa. se,' se poceiasce 8 al; metanie150; ce tote in-
Cine va merge la cmipmuu,,s sad 1a pivnite vateturile nu sunt la totT Omenil, ce la cel in-
fer& vrerne, sa se postesce 1 zi.. teleptI, e unil ca aceia se chema Omen! ce-
Celugerul de se va inbeta, cum ark face rescl, i Inger! pementescl.
curvie sat de va fura aijdirea. Ore cine va versa Maud sfenta siujh i o
Celugerul de va siruta ori n ce chip mu- v feri post 1 septemene.
iare, sä se postesce. 40 de zile metanil 80 Cine va pohti de'c va -Ma den trupul liii
In zi. post 3 al, de ape si de paine.
Calugerul schimnic de va lovl pre un Irate, Gine nu'c va feri sfentul agnet ce'l va gusta
sit face 100 de metanil. Orem sea va sferama post 40 de zile.
Calugerul sihastru nu i se cade se. aibe. Ore pine va versa sfentul, pahar, in vrémea
nice un dobitoc fare pisica. aducerii, post o septemena, are la sversit 40
Calugerul de'c va rasa ascernutul lul, si de zile post.
nu's va merge in chilie de léne, sk'l facg. 100 De va canta popa leturghie i va uita sft
metanil. Calugerul falnic, cá va zice cä e de potrebesce sfintele daruri se le socotesca
semanta bunä si de rude, mare post 50 de pea dirnineta, i s potrebesca pre dinsele.
zile metanil 300, ce eine se tunde se lépede Celugerul pope, de va didea orl in ce chip
de lume. de curvie, si nu va sci niminea numat duhov-
Caluger'ul de va glumi cu frateIe lul sad cu nicu-sed dea pocaanie sg. se pacaiasce. intru
altul 100 de matanil sä face. t6te dilele vietil 114, i se se feresce in postul
Calugerul de va zacia dectins sit se inchine mare de yin ci. de unt numal sembata ci iju-
100 inetani1f.,Ce1ugerul de se va da som- mineca, i In praznice domnescl, i asa sit
nulul, trupOltil sed iaste caluger, iarä nu du- slujasce dumnezeiasca slujbe, iare de nu va
hulul dent. vrea s5. tie canon se lase popila.
Celugerul de va vorbi in biserece. cu altul, Popa de va lovi pre cine-va intru ocare ci
sad centänd va ride, metanil 100. denteacea loviture. va muri, se. fie scos, iare
Calugerul de se va prinde cu mana de me- de va, A prost se fie despertit.
dulariul cel de rusine, ci'l va ceuta cum ar Celugerul de'c va lepeda cucullul sed,ciiare.
face curvie. De vor zecea dol calugerl intru se va intóree de'l va lua dupe 6 aT, a se cu-
ascernut, curvarl chéme pre dinsil Hs. Ca- minece la pascI metanil 50. Calugerul nu i se
lugerul de va lua ceva pentru sufiet, i nu va cade se's lase postrimal luT, s5. amble IncOce
spune igumenuluT, ca un mort iaste. i incOlea.
Calugerul de va zecea in póla mueresce, Episcopul sad. popa ce nu'a va inveta cu
sad intra menisa, se nu se pricestuiasce. In dédins postrigasil lul. l Omenil intru credinta
40 de zile, ci se nu menence cu sotie c no e cea bunä sä se desparta.
de st olnic. Ore eine va pilarde den trupul lul dumne-.
Calugerul de va tréce cu o muiare. catu'l zed o perticea, se se desparte. 40 de zile, iare
va striga un om, se face. 100 de metanil, sail de We: 3 zile. iare boratura sä o feresce sad
demenete. s o Ingrópe in bisOreci unde nu umble ci-
Celugerul ce va umbla dupe. mésele Ome- menT, iare se nu o arze cum fac ore caril ne-
nilor, sail la nunte, urs greliasce dumnezed inteleptl, si se zice. 100 de psalml, iar5. de o
cä iaste. Celugerul ce umble Intro petrécerile va gusta dine, post 100 de zile.
mirenescl, dumnezed 'T greiasce ce e caine, Cine va inputi bucatele. ce's mencetOre se.
cä nu'l lase dracul, pentru se vaze muerile face. o sute de metanii.
mirenesdl. Popa ce va bea via pane in al 6 cias de
Calugerul de va lucra ceva fere de mantie, nópte se nu slujasce.
smintele 'T iaste luT. Cand verl sa potrebescl sfenta, mi. pune
Calugerul de va fura ceva den menestire yin mull Cade-se popei se caza la masa cu
vestite post 12 aT, se nu se cuminece fere den frica luI dumnezed se. mänence si se bea cAte
pas& Celugerul schimnic de va säruta pre putinel i se se socotésce, ce slugl iaste, cá
frate-sed, sit face 100 metanil. greiasce scriptura popa ce se Inhale cum, va
Calugerul de va aduce ceva In menestire, judica dirept acesta am ales iarä nu invest,
sit nu biruiasce cu dinsul ce igumenul. nu zic scripturile se. nu MT vin, ce se bet iare.
Calugerul de va menca carne se. se postésce se, no te inbet1, cá tot betivul sere."cesce si
12 aT, si se se pricestuiasch de trel orT in an mintea's pilarde, i mult red face ci pre sine
metanil ate 50. se sugrume, 0i sufletul lac de draculul.
Ce caluger cade la mash, cPc va slebi braul Celugerul de va screli pre fratele sed sad
cum are face curvie. va grai cuvinte decarte cu dinsul se. se pos-
Calugerul ce va zácia in biséricl se face, tesce 3 zile de pita ci de ape. metánil 150 la
www.dacoromanica.ro
by LA GOvosA 129
zi, i dupe, ac6Ta sels face. molitv, pentru ce pésce, iare la KPMCTOHIn se nu se minince unt;
ce. sl-ad spurcat gura. vin se. se bea; iare. dupe 12 zile dupe criciun
Cul va cure senge de in Das cadese se nu pi intru septemena Inaintea lesatulul de came
se priCestuiasce, nice s. ia anafore, iare de si la rosalif i a brenzil, i luminata, dezle-
In pre., s ia. gem la tote, miercurl ce e c i vinerl intru oda-
Nu se cade calugerulul se's lase senge se. ste rosaliT yin j unt numal.
fie senetos, fere de o nevoe de bóle, ce se Cade-se se se scie i acésta, ce dupe prazd-
cade lul se's lase sengele lul i MI verse In nicile domnesci, se nu facem o mencare, ce
tete vrémea i In tote zile, iar e. nóptea i zioa 2 i se. bem i yin.
osteninte si post si priveghere, i cu rugeciune Cade-se a sci, ce. intru pOstul sfintilor a.
a se usca i a's versa sengele lul. postolT si xf a misAkrrya i oycnnee E-aa martl,
Nu se cade se se face leturghie i se. se pri- jol, pésce se nu se menence, ce unt i vin
ceytuiasce, i dupe acéla se's lase senge, ce numal ; iare lunl ci miercurl si vinerl, nice
déca's va Fasa singe, dupe acOla de va vrea unt nice yin ; ce se. facem numal odata men-
se. ia i anafore, iare se. nu se pricestuiasce, care.
pentru ce cà nu iaste frumos a lua trupul lul De se va templa vre un sant martl, jol, si
dumnezed. va avea polieled, se mänence pésce, iare de
Calugerul de a riclica vr'o galceve. pre igu- va fi luni, numal unt si Tin, iare de va fi
menul 114, va lovi, cdl tae lul mäna, iare miercurl sad vinerl sa se menence de .2 orl,
igumenul de va fi i equusias, sal gonesce cu si yin se bem.
despertire si cu sfOtniciT Cade-se a sci ce. de va fi sfentulul yAtuft
Celugerul de nu va veni la normotpusym, se. miercurl i vinerl, se, se menence unt, iara de
face. 150 de metanil, iarä de nu va veni la va fi lunT y"i pOsce.
tóti utrenia, se nu menence in& acla zi, dupe. Tare de se va templa pomenirTa sfentuluT
cuventul lul Pavel apostol, se nu menence celula ce ie hramul, miercurl sad vinerl se
desert. menence pésce.
AcOstea invetem, de va fi senetos sl nu va Cade-se a sci, de se va timpla vre un stint
veni la bisOrice, iar e. de va fi slab, spre uniT si va avea polieled, miercurl i vinerl, fare
ca acela nu iaste lege. de In post se se mänence 2 orT, 0 se. Ma vin.
keg cine va fi la t6a utränie, i nu se va Iare de se va centa pre 8 se se manince
templa la 'ICTWICHUJE heruvim, 50 metanil. unt, iara de va fi lunT, sa se manince pésce.
Iire de va fi la slujhe. trimis; spre unil ca Jane de va fi sfentulul pre 6, Inteacla zi se
ace% nu e lege. fie vin, cu blagoslovenie a patra parte de cora
Celugerul ce nu va veni la leturghie fiind De postal posiiksrrao fyo, fi a/ sfintilor
fere, de lucru, si nu menence pe'rilt la al 9 apostoli.
clas i metanil 100.
Calugerul dupe pavecernite de Va menca si al sfintilor apostoll,postul
Cade-se a sci Mtn.' neqcutulul Hs.
cand sa va templa a-'
si'va bea, "50 de metanil.
Calugerul cat va fugi de al lul, ateta se a- Wu% chipul
se facem pre obiciald metanil, 0 dupe.
postulul celul mare, se umplemc i pos,
propie de dumnezed, i di se apropie de al tire dupe. acea zi, cand iaste alilula, sa pu-
luT ateta fuge de dinsul darul luT dumnezed. nem mejduciasie fare. de cathisma.
Nu se cade cilugerulul se tuna pre mirSn,
ce pre celuger sad pre pope. , asijdirea zice De zioa de'ntaiti de Avgust, 0 ce e intr'anset
se nu se pricestuiasci de la pope. mirén, ce tomndla postulur, pentru adormirea
de la caluger, sad de la episcopul. preacuratei s'ax. .
De petrdcere, ce se zice de post 0 dezle-. iaste inteid a MTdenteacéste
La aretare ce. zi de aste21 ce
Avgust, pine In 15 zile ale
garia a tot anul Nichtfor. luT sa ne curetim cu postul cum si Intealte
Cade-se a sci, ca de se va tämpla prazdne- posturl, al creclunulul si al eTH Petru; pen-
cul masceriT lul Hs. si WroriameniA, iniercurT tru acésta tocméld, pentru Inchinarea cinsti-
sad vinerl, dezlegem la brenze i oao, iare de tului lemn. i pentru cinstita CT44 nascitorea
se va timpla PONSA,I,CTHO 111W. HAH FIZtif,MHT1 HAH Jul dumnezed, i pentru bólele ce es Intr'acé-
cirkTiale, Hai oven/yid, miercurT sad vinerl, dez- ste zile; decl luteacCste zile Intru tote ni se
legem la pésce i yin, asijdirla si la preobre- cade se. ne Risen) de brinzã si de oao, si de
jenie, iare si la blagovestenil oil in ce zi se altele, nice pésce a gusta, nice unt, fare in
va templa de post si urkT01, dezlegem la prazdnecul préobrajeniT, ct intrInsul iaste
pésce, iare in septemena cea mare pane la mengliare mare fratilor pane In 10 zile de
jol marT, unt i yin; iare in vinerea cea mare lune.
yin numal, iarti 2 praznice ale luT prédtece
c-Tki Petru si Pavel si bogoslov loan, de se De cetire alugdrului in chilie 0 de metanii.
vor templa miercurl i vinerl, se menence Ce am luat de pre acéle locurT, Intim chilia
9
www.dacoromanica.ro
130 PB.A.VILA BISERWEASCA
lul sà cetésca psaltirea, decl cine e mal pu- de ispovedanie, 12, lis 18.
térnic s. o svaqasc a. inteo zi i inteo nópte, IWAHH4 MHHXA, 13, lis. 20.
altil si 3 In saptamána, iara altil 2, Md me- de- miercurl de vinere : 14, lis 30.
tanil sa fad. drula cumu'l va fi puterea; In- .15, de cine's d5. trupul pre rusine, lis 31.
tr'acesta si FIOAOHOWHIMA Cll HI110110.1filill ci cu 16, de bisérica si de pricestenie, Ils 33.
metaniT, cum 0 alta slujba. Cade-se a sci, ,..17, de curvarl, Es 34,
ca dupa. lasarea esirel den biséred i vom 18, de postul mare Es 35.
méte la chilie, nu se cade sL facem vorba u- 19, de ucidere de voe si de nevoefr lis 38.
nul cu alt, a _oprésce aclasta sfintil parintl, cg 20, de mularea moarta, lis 41.
ni se cade sa ne ferim de tóta. adunarea. 21, de furil bisérecil, lis 43.
22, de rapitorl, lis 43.
Pravila ceiluge'rutui prost. 23, de zidirea bisérecil, lis 44.
Pentru 9 cias 2 ate. Derept vecernie 4 ate. 24, de gadinl de fled, lis 45.
Pavecernita cea mica. 3 ate. lad, cea mare 6 25, de sablazna cu mane lis 46.
ate. llonetiotpuoua 6 ate. Utranea 12 ate. Cias 26, de a trela nunta, lis 47.
8 si 6, 4 ate, H umlimolup 6 ate; pravila chiliel, 27, de furil grópelor, lis 47.
6 ate, i metanil 300. Pentru o psaltire 60 ate. 28, de eine are vrajba, lis. 47.
Acathistul 12 ate. Paraclis 6 ate. 29, de mortl, lis 48.
De scurtarea postiAlw e letUrphila, i cu 30, de mortacina, lis 48.
psaltirea. 31, de put sad fantana, lis 49.
32, de eine se Insórd intealta credinta, 51.
Pentru 4 lunl de post 10 leturghil. 33, de mana graulul, lis. 51.
Pentru un an 30 de leturghil. 34, de nunta, lis 51.
Pentru 10 leturghil 5 psaltirl. 35, de preotl, lis 51.
Pentru 20 de leturghil 10 psaltirl. 36, de cela ce iad InvätaturT si nu faA,
Pentru 30 de leturghil 15 psaltirl. Es 53.
Pentru 30 de leturghil 3 tetroevanghel. 37, de cela ce se ieresc e rugaciunl lis. 54,
Pentru tetroevanghel S psaltirl , pentru 38, de popit fad antimis lis 54.
psaltire 5 aspri, pentru leturghie 2 banl, pen- 39, de muIare ce nasce In postul mare
tru tetroevanghel 5 costande. pentrn 12 zile lis 54.
de post 1 leturghie, pentru 1 zi post, 300 de 40, de eine ge ucide pre sine, lis 54.
metanil, o psaltire pentru 2 Ieturghil. Scrie 41, de eine pórta plale necurata. lis. 54.
pi tetroevanghel pentru 12 leturghil, psalti- 42, de ucidere, lis. 5 .
rea 1, molitve 66 cu 11OHMk free. 43, de eine se botéza de pagan lis 55.
Spunerea zilelor, ce iaste intr'un an de 41, de preot, lis 56.
ciasurl 0 de mejdociasii. 45, de cincl saptamani, lis 56.
In an sunt 12 lunl. Iara saptamanl 52. Zile 46, de eine junghe la price, lis 59.
366. Si eiasurl 4162, si mejdociasil 2 povarl 47, de preot, lis 59.
si sase zecl In posrul mare, metanil 396, 48, de muerl, Es 61.
49, de preot, lis 63.
_Tata altd pravilet. 50, de cocon mon, lis 63.
Pentru vecernil i pentru 9 des 2 cathizme 51, Jlelez,..1.
pi pentru pavecernita mica 1 cathisma, pen- 12,35 eine hulésce pre popa, Iis 66.
trü pavecernita mare 2 cathizme . pentru 53, de preot de diason, lis 66.
nonoeonimilax 2 cathisme , pentru utranie 4 51,, de cela ce nu vor sa se Insóre lis 67.
,cathisme, pentru chilie 2 cathisme, pentru 55, de eine nu se ,pleca mal mareht
300 de metanil 6. cathisme. larit dumineca lis 68.
sara 50 de Metanil. 56, dentru ascuns, lis 88.
57, de ce cela ce iad rod, lis 69.
Aciastd iaste Scara effr93. 58, de eine se tine In curatie lis 69.
cap. 1. De prazdnice domnesci, Lis. 1. 59, de cene ocarasce llubovul lis 69.
de sfintil apostoll, cap. 2, list 3. 60, de muiarea fratelul lis 69.
de mucenicl marl, cap. 3, lis 4. .61, de cine nu iubesce blagoslovenia lis 69.
de boiarl si de mal marl, cap 4, lis 6. 62, de cela ce jóc, lis 70.
de postrig, cap 5, lis 8. 63, de muerl, lis. 70.
de episcopl, cap 6, lis 9. 64, de cela ce sa calugaresc, lis 71.
de popl de diaconl, cap 7, lis 12. 65, de parintl, lis 71.
de parintl 8, lis 14. 66, de muerl, lis 73.
de mastehi 9, Es 16. 67, de eela ce postesc sambata, lis 75.
de curvarl, 10, lis 16. 68, de praznicul sfantulul Ion 77.
de saneamestecat, 11, Es 17. 69, de ce umblarea la mese, Es 79.
www.dacoromanica.ro
LIE LA GOVORA ini
'70, de taing cu. Ovréfi, hs O. 131, de eine piarde ceva lis 110.
71, de eine m'an'ancg, cu. ereticl lis 80. 132, de eine peed farmemlis 110
72 de cela ce nu se pricestuesc Hs 76. 133, de eine cumptird farrnete lis 110,
73, de eine eurvésee cu pAgAng Es 77. 134, de eine furl sfAnta lis 111.
74, de eurvarl, Es 78. 135, de eine ia sfanta lit 111.
75, de episcopl, lis 79. /136, de eine ia dobitoc, lis 111e
76, de adoa nuntn, lis 82. 137, de eine ia sculele apropelul lis 111.
77, de cela ce aprind macar ee, lis 82. 138, de cine more de Mune lis 112.
78. de mórtea igumenulul lis 82. 139, de preot, lis 112.
79, de mai maril bisérecil lis 73. 140, de calugerl lis 117.
80, de cela ce nu se cade sä fac5. sdbor 142, de aluge'r preot, lis 120.
lis 83. de eine va sparge miereurea, us 124.
81, de cela ce se delungd de crestinatate 84. Invkltura a sfiltitulul Vasilia lis 127
82, de cine's lép.nda chlugérila Hs S. 143, de ucidere lis 128.
83, de a trela mina, lis 84. 144, de cetkti, lis 129.
84, de sablazna, Es 85. 145, de nuna, lis 129.
85, de eine eurvésee cu &dine lis 85, 146, de Impdratl de boiatl, lie. 130.
86, de eine eurvesce cu nasa sa lis 86. 149, de pocanie adeverla lis 130.
87, de cede de dol fraij lis, 87. Stepene rudelor lis 132.
88, de pomenitori5 re'utate lis 87, De prazdnice si de post lis 135.
89, de eine se va pricestui diva mtincare 88. De shborul cel den Gaggri; 1i 140.
90, de oprirea nuntel, lis 89 De marele Vasilfa, lis 440.
91, de ce nu se cade in postul mare s5. se De Cra Petrd de la Alexandrie j.is 141.
fad. pomenire 95, De petrecerea al erki Pahomie, 442.
92, de a trela nuntd, lit 96. tocmire de efestindtatea, 143,
93, de Whorl si de furl, lis 96. toctnéld a lul Estinian 149.
94, de credintd a se Intreba 97. de popi si de calug6r1,, 150,
95, de math-Erie, lis 97. de pclst i dezlegarea, 156.
96, de oprirea episeopulul, 98 de postal Pommel-KO x-so, 157,
97, de otrava, 100. de zioa de'nthitl a lul Avgust 157-
98, de judecata lis 1016 des.etire edlugerulul, 158.
99, de crestinätate 102. Pravila citlugèrulul prost, 158.
100, de cine fura, lis 102. de pravila ehiliel 159.
102, de IlAstem, lis 102. de scurtarea postulul 159.
103. de muiare curia, 102. conet aciril
104, de biséricly 103.
105, de furtisag, 103.
106, de eine sapa grope, 103.
107, de muerl, 102. IIRROAfilifit11, GrRal 11110cIllulhaIMIL (FM H1lE97.111E-
108, de spurcaclune, hs 104. 114M1. cT-ro
109, de caluerl-, lis 104. 01.111 KOHL'S 1111611HCA WTCAORINKH Hal RA4111561 la-.
110, de eine cu dibitoc, list 104. 3W1Ch AR1X4H4 ls. 4110.11411, 11110TOM 110REAEHUMA 11 HMS-
114, de talharl, list 104. ARIGHTIMh, Diu cirkTAare, ruckna, JO Merstm lial-a
114, de räpitorTi list104. Calpalgal .1401110Ahl, lifiCAEREHTI41V. 1111EWC7.111EHR4r0 AR"
1_15 c.,_lur_isestenie-,--lis-1,04.,, O0nic1t0114, Kyp 0114/4111A11, MKT110110ART4 HUM REMAH
116, de erne e oprit, list. 104 orrrimmiaxiKommt, TtISAKKCA Wm% 4G% ilIfA40144K
117, de One's va läsa duhovnicus60. Es 105. GTfitallik WXPHACKIH, HIMONATAXOM Chi) Kmirt; Ho-
118, de va lega preotul pre un voinie lis 1,05. HtlelA 11HCATH E.4411,TO, A1A1A, alIVT pommaima x-114,
119, de procletiTa mueril;Es 105. 04XM WA nOREKkAOK a MAAR Ce'r0 111SaCTi1 a 4CW51,1L
120, de diacon, list 106. LORCA az nomKkAcm "3 HIAAH micTa TOromm; Ant',
121, de om miren, lis 1 06. T'kmati momiNica, wrtimet mpg norrkwilio wmyk-
122, de puterea,preotulul lis 106. mrrE HTO HC111p4KAHTlf 411HCARW4r0 C61 IfBROA, °pp-
123, de cocon mort, Es 106. MIMIO CHOAOUVITI, H H4III1H4THRIHHX Ckf 116 1109-
124, de muia.re ce's va omora feciorUl,lis 107 HAHHAtiTE
125, de muiare fermeatOrei Es 107.
126, de rnuiarea ce va ocdrn pre popa Es 107. lard pre01 acestil parte ne-am socolit ou
126, de muiarea ce are sAngele el lis 108, tOLd cheltuala, 21 de costande de argint.
128, de muiarea, list 109.
Povest de un preot, lis 109.
129, de motarea, list 110
130 de va nasce muiarea lis 110.
www.dacoromanica.ro
132 PRAVILA 131SERTCRASCA
POO cu Tertare gel InvrednicitT, i pe noI ceI

TRADUCTIUNT ce am tipArit acésta sa nu ne blestematl.
de pre texturile slavone, tipdrite in cor-
pul cdrfel.
Frase, cuvinte ei abreviatiuni slavone din text.
La pag. 86 al acestel publicatil In susul stemeT : -r
La prea luminata sterna, a milostivilor tisk -- EA,
Domnl Basarabl. =Priveghere.
la aceeael pagina In jutul sternal literile : M. E. M. acom-=Binecuventat.
E, E. I'. B. V. Insemnéza-: Wro nuingsie.=Aratarea luT D-zed, (Bobo-
Cu Mila lui Dumnezed (Bojiid), Mattheid téza).
Basarab Voevod,Domn (Gospod) Terrel(Zemli) (rotiomiu,i, Cux=Nascetórea de D-zed.
,RomanescI (Uggro-Vlachil). (so ttiquirrimm rpiuunaro '11 nom-AI:311mA =
La pag. 87 duoe-spre-zece versurl slavone, cu intelesul D-zeule, curAteste-me pe mine pecatosul si
urmator : milueste-me pre mine.
Feta aclata drept sterna, pasere corb porta ; elgpSio sa EAHHar0 (a= Crez intr'unul D-zed.
Pa d'asupr'al caruia sbor, corona acum atarna ;
El arata pre al unel case prea-luminate si prea-antice, namAinis=Intrarea (In biserica).
Pre al easel némulul Basarab, prea-vitlzul Ensmunicente (CTHAPO K(CT4-:=Ine1area sfen-
Barbet cu sceptru, ce nu farft spor pa tron se vede. tel cruel.
Ale luT vitejil biruitdre, al multora auz minunOza.
peel tronul, Inaltimea acestel case InvederOza, easmcgaff Inaltarea (DomnuluT).
sceptrul, a lul vitejia curet infatisOza. rocnommi =_ Domniel.
Sub dinsul orl earn! parnantén e pacinicit vietuirea.
Nu lase sa se rasipIsca, D6rnne, In perire rocnomids =
Domnesc.
nodatia = Demne miluesce.
A Tor coróna, el ea sa nil aibl curmare. leH
Tara al corbulul pept sa BA pururea ferit. r-tp (84, e 106, r.)? rneromoun = dictind 9
TERM& NA STURM. sad : de 3 orl ?
(din Fieresci). Gurii de aur.
SAATOCArCTI.
La pag. 88 : Itinuma bump = Ioan monachul.
Din ordinul Prea-luminatulul Doran IO HAH= Sad.
MATTHEIU Basarab, Voevod, i cu bine-cu- KfACTOICh = Curcea (Zioa cruciT).
vAntareaprea sfintitulul Archiepiscop Theofil, Kifyro nointoucnit Inchinarea crucil.
din mila lul clumnezed mitropolit al tifitef O- MHHWECK0 7KHTIE = Viata monachale.
rel Ungro-Vlachier, s'ail tipArit acest a. carte, tickt,vk MHTAph H 4ipfc.i z. Dumineca va-
numite Pravila, de mine cel mal umilit din- mesuluT i fariseulut
tre preotT, Meletie Macedonenul, Egumenul MHOPOWHIH =-- Neprihanit, neintinat.
comunitatel vIetuitorilor din rnonastirea Go- Hp4R0 monde = Invelatura morale.
vora,hramul Adormirel preacuratel Nescatere OgnaroRtiumff Despre Buna-Vestire.
de Dumnezed. De acea v rog, cititorilor a- Drama n-ns == Adormirea Nanceterel de
cestel cartI, de va fi ceva gresit, cu a spiritu- D-zed.
luT bland* se. IndreptatI, i pe noT lotI oste- nomnk rriui = Cent DomnuluT.
nitoriT acestia, sá binecuventatT, iar nu sa ble- 110A0NOWTHH14,1
etemall; cad nu a scris Anger, ci mama su- de la mezul-noptiT.
=
Mezul-noptil, rugaciunea
pusA greselel qi de ltit. nedstilims 6 -= miluesce-me Dumnezeule.
La pag. 131 : HOMASHMA Cf. EaCHOHTE IrRH RSA 34iMAA1 =
Cu vrerea TatMuT i cu ajutorul Fiulul si miluesce-me Durnnezeule. Cantatl DomnuluT
cu Indeplinirea SfAntuluT Spirit, acesta carte tot pamentul.
a prescris'o de pre slavona In limba romAne- pominoc =-- -- de pomenire.
sea Michail Moxalie, i dupa, acela, din ordi- predtece = Inainte-mergAtor.
nul i cu cheltuiala prea luminatulul Domn preobrajenie = Schimbarea la fate.
ICO Mattheid Basarab Voevod, i cu binecu- nirkmAs AtIEHHXA% Inainte sfintita.
vAntarea prea sfAntitulta Archiepiscop Kyr npounnis = Iertare.
Theofan, Mitropolit a tete Ora Ungro-V1a- pon:Aiscrso, IICANA,aCTISO r's0 -= Nascere,
chiel, ostenindu-me intru acesta ed. ieromo- Nascerea luT Hristos.
nachul Stefan din Ochrida si am tipArit ace- po4:Ake-F.16O Fulls, HAH SZREAfillf USFS cfrizviuti, HAM
eta carte. S'a Inceput a se scrie cand a fost oycnirilar= Nascerea NAscAtOre1 de Dumnezed,
anul 7149, Meg de la Nasterea lul Christos sad Intrarea (in bisericA), sail Intimpinarea
1640, lunT, in Antéla dumineca. a sentuluT Domnulub, sad Adormirea.
post; apol s'a terminat lunT, In a septea septe- (Tad ; c4n-rad = SfAnta.
mane. a postulul din acela's an. Drept acela (TH = sfantul.
rog pre cititorl, deca ceva gresit yeti afla, sA G'Tkai (we = Sfinte Dumnezeule.
IndreptatI, iar pe cel ce a scris acest text (is- C'T111 (11 nontinSii H rn iniovriinte = Sfinte
www.dacoromanica.ro
DR 1.41 GOVOBA 133
Dtanne Dumnezeule, miluesce i Dómne iar- IIMHK4ro 06(1856 Perseinl mare ( distinsa),
t8.-më pre mine. vëzdvijenia = InEtarea.
(itigiimus preotul.
e'quidoRoph, = Sfintirea ape. jiltavnic = jertfelnic (loc de sacrifici8).
TfreT0f, H %PQM Fr,11 AA, i romita HOCK014- Ii tvirkAasaa Loc de ospltare.
WHT4 =. de tre on sfäna, si din Psalmul al Irmec = cutare.
8-lea si al 69-lea si celealalte dup5. isprAvituL oglasenia = strigare la leturghie ce se
qcTH1oiw = Pré cinstitul. face de preot.
itirk-roackft = Floriile.
Ilranom U Era nonCn84 iff =_-. Psalmul 50, Win- Ipere ek = despre nascerea lul
ne miluesce de 8 (orl). Hristos.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA
LII
MATERT BASARAB V.V.

DOMNUL TERRI
(COMPLECTA CU CANONELE ECT.)
TIPARITA IN TARGOVIgE IN ANUL 1652.
www.dacoromanica.ro
INDIREPTAREA LEGIEI
CU DUMNEZEU
CARE ARE
TOTA JUDECATA ARHIERESCA SI IMPARATESCA

DE TOTE VINELE
Pizt.c:Y=sTI
7
SI B./IIRmi\i's'ia
7 2
PRAVILA
14. SFINTILOR APOSTOLf, A CELE 7 SOBORE I TOTE CELE NEMEASTrNICE
thtg acestea fi ale Sf. ,DascaU a lama.

VASILIE VEL, TIMOTHEI, NIKITA, NICOLAE,
TIIEOLOGIA DIRINEZEEFILOR MORK
scrise ina nainte f i tocrnite cu porunca i incdpitrera Blagocestivulta linperat

KYR IOAN COMNINUL
de cusintittorul diacon al nzarel Besearici lu D-zeil 0 ptititori de pravili.

KYR ALEXIE ARISTINU,
lard acurn de ntUi prepus tot depre Elinefte pe limba Brandreiscit err necointa ,
userdia §-1 cu tdtd cheltueala a prea Sfdntulia: de Hristos
ER S'IMPA_ZT
iu mila tuf Dumnezeii Mitropolit Teirgove§td, exarh plaiulza
§i a MO Ungro-Ylahia.
IN TATRGOVISTE,
IN TIPOGRAFIA PREA LUMINATULUI MEU DOMN 10 MATEI VOEVOD BA SARAB, IN SF. MITROPOLIE,
INCHINATA INALTAREI DOMNULUI NOSTRU IS. CHRISTOS.
Martie in 20, veleat 7160, al ml Christos 1652.
www.dacoromanica.ro
Prea sfintilulul i prea InteleptuluT med, 0 carele au crescut odrasla i stalpare ca ace-
cu tote felurile de florl ale daruluT Duhulul sta, impeclobita cu atutea bunatatI si darurT.
dant Impodobit tocma apostolikir S. S Ste- Acesta auzind i e1, mal micul, prostul ui
fan, Mitropolit al Tirgovistel. Exarhul plaiu- plecatul praj de supt picIórele cinstite ale
luT 0 a tea Ungro-Vlahia, cel ce e mal jos sfintieT tale (0 sfinte crestete 1) de multI La-
seris ca un flu sufletesc si de nemica rob cu chedemonianl voT cu tótä inima, cu blago-
tot sufletul cere, rega, si prieaste t6a sana- slovenia si Inclemnarea sfintiel tale, a pre-
tatea i buna petrecanie, de la unul in troita pune aceita trylreptare de lege clepre Limba El-
Dumnezed. lines ca., pre li mba prósta rum unesca, nu d6r dk
Mu ltl Omenl socotesc pentru omul cela ce In nevrerinicia prostimel mele sad cla intr'o
and se naste intr'o cetate cu multI Ornenl 0 Invatatura invatat, fara numal cat ream ispi-
vestit de in pärintl de bung rucla i vestitl, el tit a linge pre din afar& putinell Gramatica
zic a este vrednic i clestolnic unul ca acela sintaxisul, ce cu tOta. mintea, Inteleptia, a-
sa fie laudat. i sa se ciudesca i sh se mire ratarea3 spunerea si Indreptarea a Cuviosu-
pentru mosia luT, i pentru Inaltarea rudenieT luT intru ieromonall Chir Ignatie Petriti, si a
lul Ce unil ca acela gresesc fur& séma, Si lul Panteleimon Ligaridia dascall desevarsitT,
fära. de socotela chibzuesc pentru el bunata- amandol de la Hio, vestitl i forfe iscusitl in-
tea nu vine nici se trage dupre mosnenT si tru tOta. Dumnezeeasca scriptura. Derept a-
duph stramosl, asijderea i rantatea, i viata cela (0 sfinte velrhale) pentru multul har de
cea rea, nu merge sä vie sa se pogórepe stra- cucerire a nedustoiniciel mele, carele am ca-
nepotT, ce fiesT eine de In lucrurile sale (dupa tra Sfintia ta (Macar de nu sunt coptI stru-
cuvantul stapanulul nostru) sad se rusinéza, gurii vitil méle) primeste truda i ostenéla,
sad se sluveste. Pentru C5L omul dud ar fi sa ca unul nedestoinic, primeste acest dar mic,
se traga de parinti si de ruda., de OmenT marl cu multa prosta a mea minte necuprins, pri-
vestit1 i ImbunatatitT, iark lucrurile lul s fie méste gradina cu florile raiuluT Impodobita si
prOste i far& de isprava da, nimica i gro- sudita cii buna miresma, a darulul DuhuluT
zave, acelula atata de mutt i se cuvine bajo- dant, primeste ca cel pumn de apu ce duse
corire i urgisire, si iarast (improtiva) and cel sarac la cel Imparat, primeste si pre mine,
rasare o odrasla de bunu ruclu i créste in- blagosloveste ca eti ticalosul peste blagoslo-
teensa presta, i di nimica, de Intru niste 0- venia i ertarea sfintiel tale se dobandesc er-
menl 6re-cum, 0 sä se fad, cu nevointa luT tarea multelor mele fumedeniT de pecate, iar
cu multa socotinta i luare aminte, minu- pre sfintia ta aicea Domnul Dumnezed se te
nata intru lucrurT, i intru indreptarT, i sa pazesca in multI anl sa petrecT pentru folosul
procopsesca Intru bunatatT ; atuncl mal vur- turmel a lul Hristos carea e data in setnä,
tos se cade unul ca acela sa fie laudat castor- iara noa de bucurie si de veselie tuturor cariT
niceste cum se cade de top, i luminat su fie itI voim binele cu tot sufletul, iarã acolo se
laudat. Cum se arata chiar si se vécle la Bla- te destoinicescu se dobandestI, Céta Arhiere-
gorodia Ta, alesul med de Dumnezed cinstite sea., bora Dreptilor, hrana raiuluT, Bucuria ne
Parinte prea Intelepte, Chirie. Chirie Stefane spusa, carea ochiul n'ad vazut, la inima n'au
Mitropolitul al ScaunuluT cetateT Tirgovistel, intrat, dupa cum zice :
Exarhul Plaiulul si a Mita Ungro-Vlahia, mi- fericitul Pavel. se fie
randu-se de tine totT, vazándu-te de intr'un Prea osstistva v : Ne PotrebnaT Rab
loc ca ace1a-0 sat de jios al Ungro-Vlahiel, Dentin. lII. Panonanii.
www.dacoromanica.ro
Senauele earele iaste dat de la Daninezeti prea Sfintilor Nitropolity
TAM Ungrovlahiel%
nu stralucisea :
Invatatura Atinel asa rum alma iebandescit.
CU M caste sese numa apus tuturor gróza.
De la rfisthit pan la va lasa lath de para.
Si pre nicl unul nu vnicescul résboit tare :
Cruceasi cara in duho tule-at puteére mare.
Arhiereilor-Hristos da cer sa duo se-at dat :
Cu dansele erection la ttre mare at Mat.
Serpele e sfarame pu danul podobeete capul:
Capasul pletitul gher nevoiaste de ea vacul.
Cu umbrirea duhului vechilor archierei :
Mitra semnul Tiarel V de munet Mbavivel.
Curat purtandu-a mul voslavie daruit :
0-3 Swans Pastor Pra tuturor haritzit.
Del Hristos noaa paza In stanta Mitropolie.
Demne Isuse pézéste qi In veac Ye va s fie,
Pre al Nostru Parinte
www.dacoromanica.ro
STEFAN
CU MICA Lel DUAINEZEO M1TROPOLIT, AL TARGOVI*TEi, ESARHUL PLAIULUI
A TOTA UNGRO-VLAIHA.
Prea sfintllor Arhiepiseopi; Mitropolig Iubitorilor de Dumnezeil Episeopl; Egumenilor fI

Tuturor Parintilor Duhovnic i ProtopopI hirotoniti de Dumnezeii pespe Mdna Arhi-
résccj afijderea fi a t6te reinduealile ale de afard.
Bandtate i Spasanie rOgel 0 priafte.
[Tint 3. Zak. 597]. MA scriptura care este dar. Pentru cA cum mai de graba. se adunara
insufletita de D-zed (0 pravoslavnicilor citi- SobórA a tOta Lumea, de Impreuna si Name-
Lorflp forte este de folos, de invataturL de asnice de DumnezeestI i sfintI PArintl, de le-
indreptare, de pedepsire pe dreptate, cum paclara i stricarA rautatea nebuniei tut [Ca-
graeste Dumnezeescul Apostol, ca sé pOtà fi rele &Int scYbOrele a Mat lumea]. Unile aca se
ornul Dumnezed desevArsit si bine .g5 tit spre facura : cA cu porunca celora ce impArLea
tot lucrul bun, pentru cà mai vArtos indrep- pe acea vréme (iar maT ales cum am zice, cu
téza nAravurile nóstre cele sufletestI, 0 de in a sfAntulul Duh) se aduna de se facea SA-
Jeane le radica cLre bunatAtT. i ne pornesc b6re 4nteo cetate, turma Arhierésca carea
&are invkaturile célea ce plac luT Dumne- era supt kVA obastia grecesca ; jug. eine nu
zed, i ne invata se alOgem binele de in rad; puté sa mérga, ei isT trimetea soil exarhl aT
ci rhul de in bine. De in carea i acOst5. Dum- lor ci ispravnicT In locul lor, c aca cu tot
neze6sca indreptare de Lege, can6nele, zic, Soborul tocmia lndreptarea a blagocestivel
sfintel i DumnezeestI Pravill . carele ad si pravoslavniceT credinte ci aca ingrAdin-
incoltit si ad rasärit i s'ad ijedrat (cum am du-sd cu armele adeverinteT rthitatea lor go -
zice) dela intruparea i inomenirea cuvAntu- nea. [Care sunt namestniee]. MA. altele se che-
lul pre lume, de and ad strigat trambita mara nearnéstnice ; ace cl sa aduna Epis-
cea cu mult glas apostolOsca cu bunatatea copil numaT dintr'o eparhie la marele lor iara
Darului 0 se-ad auzit in tóta lumea. Cinstitu- nix era chematI totT din tOta Lumea, 0 nu se
se-ad, adausu-se-ad, cresol., crescut'ad i s'a-r fAcea clutare de t6te Tocmélile ; ci sad In-
15.tit, IntArind Tocmélile Biséricil, care se fa-tAria Tocm6lile sobórelor celea ce se Meuse
cea pe vrenal, pAnA la sfantul 0 a tóta Lumea mal nainte, sad surpa pe eretici cariT incoltia
saptelea Sobor. Care in tot chipul si in tot s5. samene zizanil, sad cauta Can6nele cele
feliu ad adunat pietre scumpe, de ad. tocmit ce era de buna tocméla 0 de folosul tuturor
ci ad facut zidul Biséricel, &aria ad 'zis Man- Biséricilor PravoslavieT. De acela acestea totT
tuitorul Nostru,.cA u0le el Iadul nu le va bi- nu sa nevoirA sa desraddcineze si se rumpa
rui nicT odata. [Mateif7 gl. 67]. Pentru el dupa numaT semintele ale InvLAturel celor strA-
Luminarea poruneil MAntuitorulul. Iar Inse- ine ci Inca si Pravile, Canóne i LegT ad
lAtoriul carele scornise inchinarea idolilor facut, ca sa. fie de folosul traiulul Omenilor,
dracesti, el se vestezia, i cumu'I era firea indreptand Sfänta a nóstra viata, i Inv6tAn-
Intru nefiinta el se strica i fugia ca i In- du-ne cu tare paza sA pAzim, petrecania n6s-
tunerecul de lumina, iarii el hicleanul nu se tra cum place lul Dumnezed si Canónile.
suferi se fiA biruit, nicl vru se caza in pace, Ca nol caril sAntem Santa TurmA a MT Hris
ci aducAndu'sI aminte de vesmAntul sad, In- tos ca o Cetate tare O. rAnim pre rnunci-
brad:se In pAgAnT si In perzetorl de 6menT, torii indoit c ca o pasere prOsta cu mecte-
gi iar5.0 se nevoia se, invinga si se biru6scA §ugurile lut O. fie prins c1 legat c1 sit se cu-
adeverinta intealt chip cu invaitaturT streine n6sca.. ru0nat. Deintr'acesta chip apucti.
inqelAtOre, a doa OrA se fad, ca i mat inainte de sl tocmi forte ales Durnneze6sca
nainte, ce nu putu Lupul, cit ramase ca un propoveduire 0 cu multe tAriT sA intAri ci
Apurcat rucinat rAnjind pre CuvAntul in za- s5. Internee 13esOriciT. De acia PAstoril Sfintel
www.dacoromanica.ro
PRAV1LL MATE113 BASABAB 139
Turme, oblicind mestesugurile hiclenid lul sOre Sae de tote vinele cu catastihul el de o-
cu InvAtatura cea adevArata i cu bunatatile sebl, ca sa pOta fi i sa dea &Ate ceva ajutor
vitejii lor, indaratnicia i nevointa luptel ml si ea CanOnelor Sfintilor Barbatl marturisind
nu o bagard, In sema ca i sagetele copilarescl. si &And respuns mal tare si mei vartos. Pft-
Asa userdie aratara pentru Cununi ce luard, rintil ad pus numele raspunsurilor si invata-
at:ate petrecanie bunk i minunata aratara, turilor lor Canon sad Pravila adeca numele
cat le era tOta. nevointa pentru buna i ade- de la lemnul cela ce lucrOza rnesteriT, carele
vArata cinste, cad ca iubia sa se lupte ei II sa chiamä indreptarid. Cand lucreza lemne
se bat& pentru adeverinta pdna. la sange. satt pj.etre Bind nodorOse, strambe si colto-
Pang la atata userdie i vitejce venira rOse c ne neatide, puind acel dreptarid le
cat multi iqt urara. trupurile si rabdara intu- tocmesc si le netezesc, si asa le alcktuesc una
nerice de muncl i mortI pentru adeverinta.. cu alta. Pravila, sa chiama c alte mestesu-
Si Inca acestia SfintI iubitorl de cinstea lul gurI ale Mesterilor Dascall, Ade0. cuff ad
Dumnezed zabrela bIagocestid, atata biruira mestesugit grarnmatichia, filosofia c vraclui-
inselaciunile cat nu baga in sérna nicl In dos rea si caril all mestesngit cantarea, 0 nu nu-
nicl in fata, frica bor. Drept acela adunandu- mai acelea ci Inca si cela ce ad tocmit Le-
sa totT impreuna en acéste vitejil Sfintele ci gea Imparatosca pusule-ad numele Pravile.
Dumnezeestile Previte cum le aü fost sufland Mal sant si alteimpartirl toeméle sihotare de
si amenintand de sus porunea lul Dunmezed, carele bine ad socotit Ippocrat sa le fie nu-
pana in zioa de asta.-z1 asa le tine si le cu- mele asa, adeca despartind c alegancl si in-
prinde si le cinstecte Durnnezeiasca Biserica dreptand ce e stricat de OW si adunAndu-le
a Pravoslaviel, Multe de In Dumnezeiasca e- iarl la a Mr buna impreunare. Ce insa scrip-
vangslie, pentru c si acelea sant adevérat furile altora cdrora Ii s'ad pus numele Pra-
radacinI de in isvorul el, si nu numal acestea vile acelea tot trebue altora sa se dea sA le
ci Inca i cate Poslanil call de Sob Ore, in- caute. MM. respunsurile cele Blagocestive
trebArT i respunsurl s'ad facut de bogatI Parintestl, pusuli-s'ad nume mai adevarat,
Barbati Sfinti care se afla pre acea vreme, cá- maT tocmit, mal alcatuit de cat tot, atat cat
rora nu li se putusa ascunde bunatatile. Drept si pre cela ce sl. pled. lor, el inclrepta catra
ace% i acélea le marturisird si le intarira drepta credintä trage catra viata cela ce
Bisc ritil le detera a sa lumineze Intro aria place lul Dumuezed in tote zilele laza Mad-
Pi avoslaviel, ca StOlile pe taria Ceriulul. [Ai- re. De acuma trebue iara a arata si a spune
cea grdefte pentra legea impelrettéscet]. Aicea pe rand de cat ne va fi puterea cand, de eine
s2ad pus si niste invataturI si lege din afara, si cum s'ad isvodit si ad esit la Lumina fies1
dit de mult factita si Lomita, si gandesc ca vi ce pravila, Lumina piciórelor nOstre, si Lu-
acela laste tocrnita cu indreptarea Dumne- mina came este cailor nOstre In traiul Lumel
zeIasca cum ar fi o aflare si un dar al luI acestla. Ce InSit ale Sfintelor Sobora sapte
Dumnezed, i o alcatuire de obste a Besericel a tad. Lumea si ale celor nameasnice si a
tocrnita cu Porunca Nastavnicilor i Indrep- bogati Parintl Sfinti ce all scris, lesne le vet
tätorl a vitejilor i purtatorif de Dumnezed afla pre la inceputul SobOrelor. Papil, Pa-
Barbell, pentru indreptarea a gresalelor ce- triarsil, MitropoiiT imparatii, ispravnicil ai
lor de voie i celor da nevoie, si de traiul asupra cuT, iarA aicea numal ce ni se cade a
Blagostiv, carele duce pe pravoslavnid si'T spune pentrir ale Sfintilor ApostolI pe scurt.
Indreptezä catre viata cea nesfarsita. Drept Asijderea si pentru Pravila imparatesca de
acela Smerenia nOstta adunat'am si am strans unde ad esit si cine i pentru ce. &Mid
(cum am zis) tote Canonele Inpodobite cu s'ad isvodit spre buna parte Pravilele adeca
tóta frumusetea i Invatatura i hotarale cele Caliente pe numele Sfintilor Apostoli, scrisa
tarl carele sant de spasania si de tréba tu- fiind (cum zisera unil) de Marele M-c. Cli-
turor Omenilor, carele s'ad fdcut i s'ad tal- ment cad ca era urmdtorid Marelul Petra
cuit cu bun narap cum place lul Durnnezed asijderea si Dumnezeesculul Pavel cum singur
si de corn ne-ad fost puterea, tOte la un loc povesteste Ore unde de clansul carele ad fost
le-a cusut nevoMdu-ne nimica a rasa sa fie Episcop la Roma. Al treilea, dupA Invatato-
lipsa de ceva, si nu numaI acéstea, ci Inca rul Petru; Cad ca Lin ad luat Scaunul si sa
si cat ad rams de acel Pascal nespusa, si noi incunung cu Cununa Mucenicilor In vremea
aducandu-ne aminte le-am implut si le-am a- InparatieI a MI Traian imparat, si asa Soco-
dunat. Pare-ne ca vor fi de treba, c de drago- ttrá unit ca le-ad scris Climent, cad c po-
ste sufletelor celor iubitOre de Dumnezed, si menqte numele pre urma Pravelelor cum
caril vor ceti nu li se va ura, ca am pus t6te arata c1 Dumezeescul Luca la Deaanie. Ca nu
16curile de fie ce vinä Impartite tote pre gla- scrie nicairea se se fi adunat top Sfintil A-
ve prea lesne a le afla. De acela am gandit postoll la un Mc sa. le fie scrise obste. Ci sh
si am socotit si pentru pravila imparatésca stip cA multa vreme locuind c indulcindu-Sh
ca va fi i acela de treba acestil oblastil st mic- inpreuna zisui-s'au de blagoslovitil Apostoll
www.dacoromanica.ro
140 PR4VILA MATEIII BASARAB
sa le izvodesca i sa le scrie, c i poslania batT de bung. ruda O. fie dea tocmirea 1ucru-
carea este catra Ovrei, iara lul ad zis de o ati rile celatenectT ci voinicectl c le punea nu-
prepus pe limba Elinesca. ParemT c unil mai mele ipatT. i aca acesta chip& al cetatel s'ad
denainte vreme ati fost socotind i s'ad fost tinut 364 de anl. Iara Gaie iaracl schimba i-
sfiind de pravelele kr pan ce 000 adunat patia ci puterea norodultil de o facu Inparatie,
sfantul ci a t6a lumea Sobor a caselea de ad ci crescanclai vremea petrecaniel tamplase de
luat Mina tuturor pravilelor, carele Meuse crectea ci vinele ci judecgtile cat trebuea ci
&berg le a bag Lumea i Namestnicile, acij- sà cadea sà fie ci sa se facg legI cetatenilor
derea ci ale unor parintl caril ad procopsit In tot feliul pre binile lor. Drept aceia dupg
intru bungtatI ci ad fgcut ci el bogate pravile. Gaie lua inparatiea Sevast Avgust acela ce
Ci mal !nal ci ma! inaintea tuturor ad luat era ci Cesar, nu rasa s'a nu puie ci sà facä
sema ale acestora, adeca, ale Apostolilor ; ca lege, ca ll ceea ce era cu inteleptia mal bun
zice acel $ft. Sobor : canemele pre care sunt din multI ce Inca de Ja tot1 intreba cj isco-
facute pre numele Sft. i Slgvitilor Apostoll dia ci de Norod ci de VolnicT, ci orl eine ce
carele stint primite i Intarite i adeverate 11 zicea de la tot! larnuria, i eel parea ci so-
date nog de St. Paring, poruncim i no! sg se cotea el e de treaba. Indata scria in cele cart!
tie Intarite i adevarate, (insa far& de pasla- ce scrie mal sus. Deaeia dupg multa vreme
niile l respunsurile luT Climent) c intr'ace- preurma lab Avgust, apucainparapea Adrian,
1 ea multe taine, zizanil ci guneie de smintela ci acealea tate iara le adung la un kc ci ale
ad bagat zlocestivil. altora a tuturor le scrisg deosebl i le flea
[Pentru pravilele impdrdtegt, de uncle saii In 4-1:0 de cart!, adeca Grackle, Dighestasim
ceput i unde s'ad toemit]. Cade-A a ctT ci de ce sa zice le pusa numele Sabornic cum ar
pravilele InparatectI de unde s'ad ijderat si fi adunate de in multe. lug cate facusg in-
eale, pentru ca j eale le-am socotit a fi ca pgratil el le scrisg deosebT ci le facu 12 Grane-
un agiutor celor-lalte, pentru aceea le-am li- ci le pusa numele Codicure, ce se zice toc-
pit Maga damsele. Intru Olimbiada de intal mire Inparatescl. Deacia nicl aca nu era
and era cursul anilor Lame! 4808, atuncea lesae sti agiungà legea, neputandu-le eti-
Inparatla la Roma : Romil. Jar/ dupa dansul pninde cu mintea de multe ci lung ce era,
altiT vre-o case unul dupa altul lua scaunul, ci mai vartos inparatil card sa pusesa &Tà
pang ce trecura anT 244 de and se facuse vremT Ion ce Ii sit parusà ei adaosasa. in
Impgratia CetateT. Tara Righil caril tocmia ce- Codicurile lor de nicte lucrurT de celea ce
tatenil avand putere a doa dupa Impgrat, el Inca mai innainte nu avusesa lege. Nu
cum socotea aca tocmea ci Indrepta pre ceta- numal acealea ce Inca ci pre limba IA-
ten! ca Inca nu era legea scrisa. Iara &and fu tineascti scrisa ascunzand legile pan& a-
Intea 68 de olimbiacle, atuncl cazura asupra cuma intarite vartos lipsinclu-se de folosul
imparatiel puterea emenilor celor de afarg lor ce nu putea sa. le Intalega. Iarg lusti-
si aca gonirg pre righil de In mijloc i pusera nian intaleptul Imparat multime de glavizne
oblgduirea a ipatilor, 1i atunc1 norodul Ri- alesa, carele era numal mai de trebà de la-
mulul se Indrepta Cu o leage sad mal vartos crurile vremel ci nu alesa numal, ce c Inca
cum am zice cut un ohiceaid rad Mfg de toe- lat,imea cat pate o scurtg, ci de dog orl scese
meg. lar aca pang nu sa urnplusti 25 de an!, dinteacele dog cart!, adeca de in Codica ci
iar norodul alesa S barbatT ci pre dancil o- de In Dighest dà prepuse pre limba Elinesca
bladuia Appie Clapdie i aca poroncira kr se ci aca tocmi legea cu nicte tocrliele de in-
facglegi, iar eT allunara obiceiurile cele ce pusa nurnele cartel Instintuida. lard,
era pre lege ale rimleanelor, carele era ta- tocmirea Dighestulul cad sa alcgtuisd. pe
pite, ci mai alcgtuirà multe ci de in legea scurt cum am zis pgrusa unora a zice cit
Elinilor de la Atina cat! se lguda cà tin ci pentru grabirea scurtarel, ad lasat multe ne-
ad pre Solon ci pre marele carpe ci pre rang scrise de in cele ce's mal de treba. Drept a-
acestea i caT zicea à ad ci tin tata pre cela iaracl poronci de scrisera ci pusgrà a-
Licurg ci Mini : i altl in protiva acestora ci celea supt celea ce sa chiama Grache la sfar-
aca alcatuira. XII Cart! de la acestea. Pentru caul tuturor granelor lipind lucrurile ale de
ca. Solon ci Dieting, povestesc cà el ad scris treba ce ramasase multi Damn cinstitul liii-
legile maT ales ellenilor, insa unul Atineani- pitrat la acestea &and le-ad prepus ad strgns.
lor iar Licurg Lachedemoneanilor, ce insh Intaid un Stefan all talcuit Dighesta iar Chi-
Licurg fusesa de demult, tocma Intral 65 de ril pe scurt. Doroteid crag facut pre tocmela
an! de la Spargerea TroadeT, iar Solon ad fa- mijlocie. TalileT censor prepusa Codica pre
cut leg! Ateneanilor latral 46 de Olembiade lune; iar Feodor Ermopolit mal pe scurti-
scotandu-le de la carpe fara de uciderl, i aca ceL Anatolie ci mal scurt. Iar Isidor ma! pe
sà Indrepta Norodul cu acele cgrtl panà ce se scurt de cat Table! nurna eel dol ce ad izvo-
tinea cu puterea ipatelor ci a Narodulul. dit mai prelung. Mal vru Imparatul Inca de
13entru ca in totl anil alegea Norodul dol bar- maT facu nicte tocmirl cu multg truda de in
www.dacoromanica.ro
PRAN1LA ItATzra RASMUS 141
tocmelile cele vechl : 170 de Nearale 0 le arh (ca n'am vrut se said dupg., cele tipar-
puse deosebl ci. schimba pentru nunte i le- nice fiindu'ml thing ch de and ag Incaput
gea pentru diatacsie i pentru niste bine si càrtilii Pravoslaviel la maim ereticilor, eT n'ag
altele asemine acestora care le poroncise mal lipsit a nu baga cate ceva Zizanif), pan ce am
nainte marele Constandin, iara el pentru a- aflat la cinstitul nostru fig sufletesc Chir.
célea mai cu ulna le tocmi. Achle nearale le Gb eor Caridi de la trikis carile ag fost dol v.
ag prepus un Dascgl Tribunian forte Dascal vis. scrisg. cu mana. Judecata tótà Arhierésca
mare iara nu stig cum Ii supgra Duhul necu- si bang dansa i imparatesca cu tote can&
rat ci era mintea Indoith. Drept acela cand le nele ale sfintelor Sabere i Apostoll si a mare-
scrish-se el intorse-se unele spre folos iara luf Vasilie si altor Dumnezeestl i sfintl Pa-
altele le scrisea-se readeverite i Indoite cu rintl Impreung. cu Teologul Dumnezeestilor
gandul si cu socotinta, drept aceTa Omenil Bogoslovl salsa i tocmith cu Porunca i In-
cuff avea plea i mergea sa se judece cu a- vatatura Blagocestivulul lmparat Chir Minn
cea prinzare i Indoire rea pre multl pierdea. Comninul cu mare si multa socotinta, de Pra-
Tara mal pre urrna. de totl de pururea pome- voslavnicul lntru Dascall Diacon i Pazitorul
nitul Intru imparatT Led prea inteleptul el facu de tOth Pravila i canOnile Mare! Bisericil Chir
tete alcatuirile una i ate era puse rhsapite Alexie Rodinul i asa cu multi userdie ci
tete le Impreuna Inteuna de in Dighesta si de indemnare o am scos de Intunreic la lumina
In Codicure. multe 0 de la lstintuida si de ci cu buna void a Luminatulul i Blagocesti-
Intr'ale luT Iustinian alhsa de le facu 60 de vuluT meg Domn 10 Martfel Voevod Basarab
cartl impreu.4 cu un Savatie Marele Spatar ci cu tot sfatul Marie sale cu Blagoslovenia
0 le alcatui In sese tocmirl i scesa de lepada Parintelul meg Paisie Patriarhul lerusalimu-
tete vrajmasiile chle fail de tréba chic ce nu lul 1 cu indemnarea a dol -trap iubitorl de
era nicl de un folos, pentru ca Omenil ceT ma! Dumnezeg si tocmal slujitorl al oblastiel
depreurma sa Indreptara mal spre bine de cat Smereniel nóstre. Tiparitu-s'ag ca sa fie de
cel de m al inainte vreme emit facusa, m ulte legl. folosul tuturor de obste ca o grading, plina
De acela alcatuirea cuvintelor de in céle ce le de florl mirositóre ale raiulul sag ca un vis-
alesésa forte bine le aseza, i cuvintele céle tiiar de obtse BishniciT
ce da raspuns de fie ce cuvgnt lucru, gi viva, Drept acela sa cade sg. le caute i sg. le
el le aduna cla le tocmi i le puse tote la o tie vartos tot-deauna cela ce sant lndrepta-
Grana. i all fhcut i el 120 da Nearale ce toril pravoslaviel ca se pOrte grijl pentru su-
pang. acum achlea nu se tin tote. Drept achla fletele turmelor sa nu cum va sit se alunece
Smerenia Nóstra vazand o cornera ca a- spre invataturile strainilor. A§a de vártos se
cesta ascunsa, i ca o grading. incuiata, plinh Cade sa se tie de eela ce ag randuhlile Lu-
fiind de tete Florile Darulul duhulul slant ale mel acestia de indreptare, Cii. cu aceste Invg-
purtatorilor i insufletitilor de Dumnezeg Pa- taturl vel putea alhge adeverinta de Inrataci-
lint! Sfintl i al Lumel Dascall si Lumina- rea straing i dreptatea de in strarnbatate,
toil, calif all umplut 'OM lumea de dulcea mal adevarata. si mal alesa de cat Piatra
Blagoslovenie ti Duhulul; ghndiig zicand : ce Lidiel.
folos laste de arrandoug sh stea lnchuete Achsta pun lege si legatura si hotar, Impa-
cum zice scriptura mal vartos aducancheml a- ratilor i Domnilor, Patriarsilor i Mitropoli-
minte de cuvantul Stapanulul meg IIristos tilor, Egumenilor si Calugarilor, Popilor pi
pentru Sluga cea viclena ce ascunse talantul Diaconilor, Boerilor i Bogatilor, stapanilor
in phmant, [Mateiti. Glam. 25] ziseig sa dag ci slugilor celor ce obliduesc i celor ce se o-
0 en ceva Domnulul mien de In die mi'ag bladuesc Parintilor si ficiorilor, barhatilor si
dat ca sa nu ma arat sa zic ch voesc numal muerilor, insuratilor si celor neinsurati, ce-
folosul binelul mied ce void cu tea inima ca lor posnicT si celor ce nu se postese, intelep-
Cerbul la izvórele apelor [Psatmul 115.] sA'mT tilor i celor nedomeritl. Acestea invata si pre
pub tea' nidejdea pm maicaCuvi.ntuiuiFiului imparatul 0 pre Domnul sa le tie si sa le cin-
luf Dumnezel pre slavita Domna a Nestrh sthscil cu taä puteaa, acestea nu'l lasa sg, se
Sfanta näschtere de Durnnezeg i pentru ruga plece invhVaturilor dobitocestl mal vertos se
Sfantulul sifivitulta Apostol i intaiul muce- cade se le atha acestea iparsil sag Voevozil,
nic Arhidiacon Stefan i marele Antonie, ei Mitropolitil i Episcopil , pentru ea lor maT
Sfantul Giigorie Deeapolit i Nicodin Miroto- multa socotinta li Se cade se aiba si grija
cetul ca sa nu las comera ascunsa. nicT gra- se porte de impiratestile i sfintele Bisériel,
dMa inchuiata ce sh zice capetele.Dumne- ca sa. nu cumva sh se arate ne clastoinicl 1a
zeestilor Pravile, sa. le aduca, pi sa le prefac D-zeil, cacl n'ag lacuit pre voia lul, ce sa
dat pe Elaniaste pre cuvinte preste Ruing; vie la acostea bunathtl se-'0 impodobesci.
nestl, 0 am facut alegere din mune i bogate hunatate suflefulul , ea si puterile Ingerestl
pravile trimetind pan si la impgiathsca eetate irnpregiurul lul D-zeg. Acestia Indreptarl de
la prea sfantul nostru 0 a Una lumea Patri- lbge cine'l va zice Vracmitere de ollte nu.
www.dacoromanica.ro
14J PRAVILA. BIA.Tsitr sAsAa.ith
va gresi, pentru ca arnesticä erbile i lecu- drept, s nu CrOza, lesne far& de Intrebare
rile de le d bolnavilor de tamaduesce pe prepunerile i pardle i hdnuialibe. CI de
fie carele de fie ce bell , si na numat pre va asculta i va créde, adecd cele ce stall ih-
acela, ci Inca si pre cela ce se lenevesc de protiva celur bone, nu iaste drept. Pentru cd
nu porta, grija de tamaduela, Inse pre unil muItI de multe or! ad pedepsesc fara, drep-
dandu-le i tinzindu-le erbl tarl, al redica, tate, ead nu calla Judecatoriul vina.
iar altora aducandu-le arninte de fagaduinta [Zlatoust].Grdia§te D umnezdescul Zlatoust,
ce va se fie, aducel pt radica Cu mai blande nui sa cede sh crezi pe nimenea flea de isco-
lecurT, taxa. unil sant cariI nu iaa nicl erbl, dire. Judecatoriulul i se cade WO aduca a-
nicl IecurT, nicI invetaturile acestora, ce'sI minte de ceste trel hicrurT :
Ingradesc pristanistea pocaianiel cu ne-ple- [Prea inteleptul Agaton]. IntAT. Cd e pre le-
carea si asa facaudu-se mai tarl de cat Im- ge incepatorid.
p6ratul 61 inchid rnosil de véc. Pentru acela Adoa. 'CA pre órnenI obladueste.
(o ! iubitil smereniel nOstre !) la eine se
va temple ail de rhnduiala n6r.tra, ad de cea el Atria. Cd in vecie nu e incepatoria 5 ei ai
cut un om va sa mOra.
de afara priimiti'o ca o haina imp6ratesca,
plind de tote lucrurile scumpe, ca, vetI afla Pentru dreptatea, # peniru set facet
inteansa de tote bunatatile carele Indreptezd dreptate judecdtoriul
sufletul, cht Intéréste pre cel ce stad, si pre
cel cazutl nu'l lag In oceianie, dulce iaste Glare a doa. Dreptatea iaste tin them mai
blagocestivilor, ked zlocestivilor infruntd- adevarat de tote, carea da fies cul dreptate.
Ore, grOznica, Pacatosilor certatOre de OM Adiverinta dreptatiI iaste sd locuesca nestine
varsta, si de tom deregatoria i randuiala frumos i drept, ca sa nu vinuesca pre rii-
Irnpëratilor, Domnilor, Boiarilor, i celor ce menea.
sant pre mana mal marilor, Voinicilor, pros- platekii prea iinteleptul ierarld. Inteleptia
tilor, I ogatilor, saracilor, calugarilor, mire- dreptatil iaste. savaza lucrurile Dumnezeestl
oiler, barbatilor, muerilor, tinerilor i be . ai omenestI, adecd dreptatea i. nedreptatea.
tranilor, ca Inteleptia lul D-zea iaste multd Carele n'are dreptate zacatOre intro sufle-
In tot feliul, cé. macar si cine nu iaste In- tul luI, ci iaste stricat sa ia galbenl, orl pen-
dreptat ; de aice cetind cu socotinta i cu tru vre o prietenie, orl pentru vrajba, i o-
luare aminte, lesne se va Indrepta si se va sandeste pre cel ce e drept, de'l dd omulul
%taxi. Curvaril, se Invata a'sI tinea curatia, ne drept, i nu vede dreptatea, acela fOrte va
cel AO se Invata binelul, cel fara de minte sd fie muncit de Dumnezeil.
se intelepteza, cel semet smerit. Acesta in- [Prea inteleptul episcop]. DA.11 e vole. sd ju-
vata pre cel ne-milosserd milostiv si pre eel decl Judecatile drept. Ca deti-sa sa nu cunostl
ce jehuesc ale altora, sh le dea ale cub sant, pre nicl unul de in ceia ce jaded, ce sa zice
si cum am zice mal pe scurt, tot felul de bu- sa nu fatarestl, adecft ad nu ial mita de la
ndtatI cine va vrea, acela de aice va pute se cineva, nicl sall fie prietin, sad de va fi ai
zleiasch ca. de Intr'en izvor. Drept aceTa rog bar sa nulT fie rusine de el, acesta area sd
smerenia nOstra pre vol pre totl fiI iuhitl In- nu'l cunostl. Ci numal sa cautl dreptatea,
tru Duhul, cduta i ispitil scripture cd asa cine are dreptate, aceluia ont o dal.
socotesc ca'm pare , ca Inteftsa vetI Rita [SfintiiApostolil. Care Judecatorid face drep-
Viata dupa cuvantul Domnulul, i primitl cu tate, acela iaste Judecatoria drept la Hume-
dragoste i cu userdib i citind Indreptatl
viata vOstra ; iar pre smerenia NOstra intru zea, ;era carele nu face dreptate. acela in-
rugile vestre fdra de lene nu uitaritl , ai
drtiznela la Durnnezaa n'are.
Domnul paciT fie cu vol : Amin. [Armenopulo]. Ctind face judecatoriul drep-
Ca un Tata Tuturor intru Pravoslavie de tare, facei-se-va si de dainsul mita. Dreptul
obste i voitor cle tot binele : si Adeveritul Judecatoriii Hs. Dumnezeti lai
Acelas carele iaste mal sus scris. grOznica zi a judecatil. Ca Dumnezea de all&
nu'I pare bine ca de dreptate, nicl de post,
Pentru judecdtorid cum i se cade sd fie Milo- nici de purtarl smerite, acted, sti porte nesti-
serd i stl nu crezei cuvintele nimdnur f Ord ne haine próste; ca de cela ce face dreptate,
de iscoclire sad intrebare. corn zice Prorocul Isaia.
Maya Pervaia. [.Mateiti toonitorid de lege [A Domnului]. Graeste i Domnul nostru
# Ieromonah carele a fost forte intelept]. Ca- fis. Hs. la Dumnezaesca si Manta Evange-
de-se judochtorulul, adecd Arhiereulta, ad fie lic, No judecare-tI fhttirniceste, di pe drep- .
asement Judecatorulul celul drept i marelul tate, si cu ce masura vett mOsura, mtisura-se-
I
Arhierea Domnulul nostru lis. Hs. sh fie to- va co& i ferice de cel gonit1 pentru dreptate,
turor miloserd, ne-aducatoria aminte de rail, cut acelora este Irnparatia ceriurilor.
ne mdnios, ne fatarnic, ne luatoria de Mita., [Pandecta se chiamd cd ad scris de t6te de ale
www.dacoromanica.ro
PHA*1LA MATHEIII BASMIAll IAA
sfintei scripturi]. GrUste i cuviosul Calugar [Mateiti]. Uncle nu e lége scrisa:, acolo trebu-
Antioh, Pandecta : ceia ce vor s judece drept este si plzim obicéiul loculul; iarl de nu va
intaid s cérd de la Dumnezed a le dea in- fi ncb obicél, trebuéste se urma.m intrebiril
teleptie i priapere, s cunesa dreptatea gi de acel lucru, iar de nu vom afla nicr cu in-
nedreptatea, sd, judece drept, a nu osandé- trebarea de acel lucru, atunci trebuéste a so-
sea pre nimenea. cotésci. belanil cum vor pute tocmi.
Poruncéste i Dumnezeesca scripturd, Ju- [Fotie Tarigrddenul.] i atuncl ne trebuie
decAtorir .95. nu faa strambatate la judecata obiceiul cetitilor sad al eparhiilor, and ad
lor, i de arac s nu'r fie mild de el la jude- venit la judecatd. obiceid ca acesta, ci s'ad
cafa, cum am zis, de va avea nedreptate s. adeverat. Drept aceia-si ale tocmell carele
nu'l indreptéze pentru ardcia buT, adea sa cu indelungat obiaid s'ad ispitit c i s'ad pdzit
nu'I caute aci e sa'rac, ci cal judece pe multi vréme sant de treha, ian d. nu mai pu-
dreptate. [Vasilie Velichil.] Grdéste arAtatoriul tin ci ca i invAtaturile i légea ce e scrist..
de ceriurT, marele Vasilie Judeatoriul sa [Armenopulo.] Graiéstei i Arrnenopul, i o-
nu se InAlte sad a se tie mare pentru cinstea bicbiul vechid In loc de lege si socotélte gi
ce are, ca a nu cazi de in fericita cucerie. sa tine.
Pentru Ligea i ce iaste ,Legea, fi pentru Pentru Patriarhul c iaste obrazullul Hristo4
eel fdrit de lege, ce inchipuefte. fi and i Wadi dat e hirotonesa mitropoliti.
Glava 3. [Legea.] Légea iaste naestersug lu- Glava 5. [Matfeil. Patriarhul iaste alur Chri
crului celul bun si porunal tuturor priceputi- stos obraz vid insuflecit find intru clAnsul scri-
lor si inteleptilor i timenilor bogoslovi. sore vie adevArata, pre in lucru si pre in cu-
Celor ce vor i celor ce nu V or inteleptie ai vant, i iaei dupa cum scrie drept indreptind
cetatilor este porunci obste i socotinti, ai cuventul lul Dumnezed cel adeverat.
invitaturd. i iaa iaste i Dumnezdesca [Mbar al /V. Zri]. Dat'ad adea Patriarhu-
adecd aflare sfintä. i porunca Leger iaste si lur Parintil de la al patrulea sober se hiroto-
petréca nestine drept, iara pre alt pre nimea nesca pe MitropolitT. Ca mar nainte si hiro-
a nu betejasa. lax Lege se chiarnd p6tru tonia de Episcopil de in eparhia. lor, Si pre
eaci ci da fie oil dreptate. Arhiepiscopr Patriarhul 'I hirotonOsce. iMj-
Invitati-vi judecatorilor cu denadinsul gi tropolitul pe Mitropolitul hirotoneste cu rdn-
autatl da vedeti légea sa nu se osindesca duiala Patriarhulur. i Episcopul pe episco-
nirninea de vol. ci apoi vetT lua plata munca pul hirotonOste cu rdnduiala Mitropolitulul.
de vécr, ca piste judeatorT ne-dreptI de la
Juclecatoriul- eel drept, si nefatarnicul Chris- Pentru ce lucru hirotonefte macha pe
tos Dumnezed. Patriarhul.
[Gri9orie Teolog.] DA e yola si lépezi LIMA Glava 6. lard pentru ce hiretoneste Ira-
frica, si null fie fried de nirnenilea pazéste clia pe Patriarhul ascultatl : Tarigradul mai
legea, cum am zis and judeca judeatoriul, nainte vréme se chiema Bizantie, iard Mitro-
cum zic pravilele, atunce de niminea sa mei polia Iracliel era Episcopie ci hirotonia acolo
fie frica. Episcopi, iarit daca zidi marele Costantin la-
[Inteleptul Isocrat]. Cum sant vracil izbivire rigradul p1 puse numele cetatea buT Costan-
bolnavilor, asa ant i Pravilole celor osin- din. De aceia Dumnezeestil Parintl vränd se
ditl. o cinstOsca ca pe o imperitési a cetatilor,
[Vasilie Velielal.] Cela ce inchipuéste si facura Arhiered inteensa sa fie a thtd. lumea
tjudeci rAil, acela nicl lége, Ind vréme, niI Patriarh, c i si alba cinstea tocmar cu Arhi-
obiaid bun intaréste. Iara pentru cel fard. ereul cela ce a la Roma, si a fie si sa se
de lége, i pentru alcatoriul de lége ce In- iiame acea Cetate a lul Constandin Noul
chipueste, de acesta alége Marele Tasilie la Rim. [fmpetratescit qi sobornicesa tocrnelli]. Iard
pavéstea care povestosc Paremiile ha Solo- pentru episcopia de la fraclia cacl era, cum
mon, fara de lege iaste zic, cela ce stie si nu am zis, maT sus, deter& lui east& hirAziald
face cum zIce ci o calca. si dar impbratul c i Saborul Arh;ereilor a hi-
rotonCsa. pre Patriarhul, iard alt Arhiered
Pentru obiceiul al Biséricei, carele nu a Olt si nu indrAznCscd fara numal el si and vor
scris fi al cetettilor. si rinduiasca pe Patriarhul, 12 ArhiereT Ire-
Glava 4. [Vasilie Velichit, adic cel mare]. hue se fia la anduiald and arunci sortil,
Marele Vasilie gaiaste intr'o epistolie ce ad
iard nu mar putinT in chipul celor 12 Apos-
trimes &gra Diodor de obichiul eel ne-scris,toll. De aceia déca randuesc pe Patriarhul af
adica obicaiu]. legel are putere. pentru ci and vor sal hirotonesca si va fi traclia bol-
tocmirile adeci légea s'ad dat na de la 45- nav sad molt, atunci hirotoneste in locul luT
menl sfintl. care Arhieret iaste mal mare sat Cesaria sat
www.dacoromanica.ro
144 PRAVILA MATBiU EASARAtl
cel de la Efes, sad altul fie-carele ce se tam- au zis parasul asupra celuTa ce va salse limo-
ple atuncl la rand de IntealtI Arhierel. tonésca, De aceia de-sI va lasa parasul Ora
Povestéste intr'o carte ce se chiarna hro- si's1 va intórce &ivintele, atunce Arhiereul
nico a until Dascal ce Pad chemat Sciliti cit carele va sa facit hirotonie sa faca intrebare
s'ad hirotonit odata ore-care Stefan Proto- mare ell, deadinsul in trel bunt iscodind si de
singhel, fratele imparatuluT Chir Leu intelep- va afla vina celuia ce va sa ea darul Arhie-
tul In loc de Patriarh de Mitropolitul de la lief sad preotiel in gresalele céle ce opresc
Chesaria; drept aceia col ce va se fie Patriarh de preotie atunce sa nu'l hirotonesca ; iara
de i s'ar tampla sa fie hirotonit Arhiereil sad de se va afla Cara de vinit cel parat sad na-
Mitropolit sad Arhiepiscop sad Episcop ; a- inte sad pre urma parasulul adeca de fata
tunci alta hirotonie pre ansul nu sit face, sad pre urmit atuncl sa nu s'a oprésca de hi-
fara numaT eel dad minima, adeca véstea rotonie, iara parasul de nu va arata para cu
cea mare adeca dupa randuiala Sfintilord marturil drépte i credincióse ce fugi de la
Arhierel scotul de in scaunul ce ad fost p21 sfanta judecata a ArhiereuluT, atuncl aceluia
pun la maT naltul i marele scaun Patriar- de va fi preot sal ea popia, lax& de va fi mi-
chesc al sfintel i maril BesérecT aluT Chris- rén sa se afurisésca asijderea i Arhiereul de
tos i chip& minima cea mare zice Patriarhul va hirotoni pre acel parat fara de intrebare
multemirea cum iaste obicélul. [Zri]. lard si faira de iscodire, sa i se ia arhieria, asijde-
dad. sfarsaste atunci Iraclia i a toiagul Patriar- rea si aceluia ce rad hirotonit.
sasc 0'1 cla in mama Patriarhulul cP1 saruta Pentru cela ce ia arhieria sail preotia, sail alt
Maria, atunci '1 ia, adeca 'I scóte pre In dye- dar bisericesc, sail eu galbenf, sail cu harlot,
rile oltarulul pfii pune inaltul i Marele scaun qi pentru luarea banilor de popie 0 pentru
Patriarsasc, deacia bleep de canta, Ton des- preotul care ia dar la sfInta cuminediturd.
potin che Arhierea imon, si blagosloveste pre
top pre dap se afla atunci acolo. Maya 9 [Sfintii. Apostoli Glava 9]. Gra-
iaste canonul 29 al Sfintilor Apostoll, orl eine
Pentru arhierei 0 alfi: preofi caril nu posa va face episcop, sad preot, sad diacon, sad
menese pe Patriarhul. alta, dar va lua cu galbent, sad cu multi,
Maya 7. [Soborul a II. Canonul 15]. sag cu putinl, aceluia sa i sit ia episcopia si
A cinclsprezecelea Canon al soborulul d'dn- Arhieria tut si a preotuld m acar diacon de
tititi ci de al doilea graieste care Mitropolit va fi. Asijderea si Arhiereul acela carele va
sad Arhiepiscop sag preot ce se va afla la fi facut hirotonie sa pad osancla aceia adeca
Eparhia TarigrAdeanul0 sad la Stavropigie sa fie oprit de Arhierie. i nu numal sa le ea
si nu pomenesc pe Patriarhul pre la Dumne- cinstea ci Inca sa'l si oprésca de sfanta cumi-
zeestile si sfintile LiturghiT si la alte slujbe, necatura a crestinilor ca si Simon vrtijitoriul
cum e obicélul : pre Arhierel set oprOsca da cla mine Petru. i iara orl fie care preot ce va
Arhierie, pre pop de preotie fara numaT de vrea sit se preotésca si va merge la boiarid
va fi Patriarhul eretic de va face cu indraz- mirén de'l va pune sa gratasca. Arhiereulul ca
néla cazanie i Invetatura ereticésca, atund pentru frica lul si pentru Boeria i putérea
citI Arhierel i PreotI nu'l pomenesc, sit WI sit ia darul biséricil, sad preotie, sad Ar-
n'aiba nicT o pedépsa de acésta te sh alba hierie, sad boerie, sad cinste sad bisérica sad
laud& i cinste ca i ceia ce se lépada de E- fie ce dar besericesc, unul ca acela sa'T sa ia
piscop mincinos si de dascal barfitoriti si de cinstea i sa se afurisesca inca si cap all fost
impreunarea ereticilor. lard i Patriarhul de la sfatul luT, iara de vor fi mirénT, sa fie afu-
se va afla in niscarl gresale sad si in pacate risiti i afara de besérica ca neste calctitorl
niminea de in Arhierel si de in PreotI nu de Dumn.zaiasca'praviIa. [Asijderea Apostoli
póte opri pomenirea but sa nu o zica !Ana i Glava 1].
se va face judecata, sa.'1 oprésca si sal scóta laza pentru luarea graiaste aparatoriul de ce-
saborul Arhiereilor, atuncT dupa opréla se vitiri, marele Vasilie c i scrie catra episcopil lul
curma i pomenirea lul, adeca nu'l mai posa nu cuinva sa ia galbenl si sa faca hirotonie,
menesc. cit apol it va opri de episcopie. [Marele Vasi-
lie]. In tr'acea scrie i pentru luarea de care iad
Pentru cela ce va sel fie arlziereil sail preot
sail diacon 0 va pird pre dansil cine-va. Arhiereil pan& astaz1 si zice sit nu ia. Ci Insa
Dumnezdeseul Zonara povesteste de acest lu-
Glaya S. [Fotie patriarhul de la Tarigrad]. cru pre anidruntul i zice asa : [Zonara
De va cleveti nestine cu vre o pail pre cela ce Ca ceia ce vand darul Duhulul &ant pre gal-
va sa se hirotonésca sad Episcop sad alt cin binI, aceia fac asa pentru iubirea de argint
preotesc, adeca preot sad diacon atunce sa care iubire de argint iaste ridacina tuturor
nu se facit hirotonie, ci nuinaT Intal sa se rautitilor, si sa chiama inchinare de Idoll,
facit intrebare de acea Ora inaintea parasului pnitru ca cinstelte mai mult pre Moll de cat
gi naintea celul parat de cuvintele celea ce pre Durnnezed, si se inchipuiaste Iudel ca
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEM BARARAB. 145
urn el ad vandut pe Chris tos pentru sa do- Al doll-spre-zecelea canon, al saborulul de a

bandesca galbenl asifderea si unil Arhierel sasea graiaste care preot are muiare i sa va
vand cu t lor voie a doa vanzare pre Chrig. face Arhiered acela sa se desparta de clansa
carele Wad rastignit pentru 114 i asa se zite si mal malt ca dinsa 55. iu seza, nicl In chi-
di se Inchipuesc Iudel acel Arlaerel carii vand lia Iu, nicl intr'alt loc Pentru ca pun Irina
darurile Duhultif Sfanf pentru eh i tinuturile Onienil fie sa smintesc de zic c sa, Wei cu
carele se vor cutnpara cu acel banl adeca no- dansa trupSste ca i mal nainte : drept aceia
rh si orase si sate, in catele obladuesc sad poruncesc Dumneza.estil parintl, daparte sIt
tin norie cel hirotonitl, i m.inile cele ce iat se dalungen s azat muiarea episcopulul dA
podurile, adeca cheltuialele. acélea vor sa se (Jamul
chiame cheltuialele lul Achel4m, ca. acesta [Iar acest sfdnt sdbor, &non 48.] $i. &and
Acheldarn iaste cuvant oVreesc, carele sg tal- va vrea sa, se fad. adeca sa se hirotonésca
cuiaste elinéste, satul sangelul, de carele Arhiereil sa fie cu voia muierel lul, de va vrea
sale la Danis. acésta iaste Inteacel chip zice ea sa se hirotonésca, atuncea sIt s faca hire-
ca cuni acest loc al satuluf sangelul, de se tonia is:rd. de nu va area ga. sa nu sa. faca.
cumpara cu banil ceia ce yan du luda pe Chris [intrebare]. Dana mirénul pentru ce sa face
si décIt se cumparg cu acel built pus'a'i-se dilugir fara voia muieril lul, iara tine va sa
numele local sangelul : Inteacéla chip si se faca Arhiered fang de voia muerif nu sit
banil ceia ce'l iad cel ce Vaud darul lul Dum- face ?
nezed i noril i orase, adeca satele carele
le tin norie, care le cumpara preotil cel 111- fRe'spunsj. Pentru ca. muierea calugarulul
rotoni si dad galbenl, adeca intrarl de intra are putére déca i se face barbalal cItlugir, sa,
la ceva, acélea vor se fie si vor sa se chiame se marite neaparat, Ian. a arhiereulal nu póte
pretul sangelul. si. se marite, pentra aceia trebue sa fie cu
[Sdbor al VI-lea, Canon 23.1 Asijderea voia el hirotonia barbatulul el. [-Fee 0 re:s-
preotll caril cuminsca pre crestinT cu sfanta punsul impeirdtese]. De acésta liii Meat po-
curninecatura. sa nu ia nicl sa céra plata ni- runca. de pururea pomenitul imparat Chin I-
mic, Tact mula nici patina pentru ca trupul sachie, Preotal zis mirén carele va avea mu-
sangele Domnulul nostra Es. Chris. sfan- iere i va vrea sa se fatal arhiered, intal sIt
tul i prea sfantul i nepretuitul nu se vinde, se voiasca amandol sa se desparta unul de
ci numal chip& Dumnezgescul clar se di.. bra altul i sa'sl fad zapis pentra tocmirea des-
cla sa, va argta la vre un preot ca i-a dat vre partirel a el i a 14 atunce dupa despartela
un om all bolnav au sanatos, si all luat vre un rnuiarea lul O. se faca alugarita i sa qua
dar ceva pentru Dumnezaiasca Pricéstenie a- intr'o manastire dupa aceia sa se hirotonésca
celuia sIt i sa ia popia, ca i Iudel si ca lul preotul Arhiered, ne-aparat.
Simon vrajitoriul. Pentru ca In munca focu- Pentru episcop, 0 ce sd chiamd episcopul, ci
lul de véc nu va sta departe de aceia ci a- cum i sd cade sd fie volnic pre t6te lucru
própe, déca, vréme ce a pohtit sIt fad. cum ad rile biséricit.
Meat aceia, adeci sIt vanza. pre nepretuitul
margaritarid Domnul nostru lis. Ch. i Man- .
Glava 1. [Matfei7. Episcopal iaste si se
tuitorul nostru. chiami vazitorid i purtatorid de grija tu-
Antru preoti 8ail altii de in rdndul cliro- turor crestinilor, caril sant eparhia lul avand
sulul, de vor curvi sad de vor fura, sad voe deplin : adeca ca un Arhiered sIt faca
de vor face jurdmant strdmb . preotT, diaconT, ipo-diaconi, citetT, cantaretT,
calugirl. i sIt fie volnicl preste tote lucru-
Glava 10. [Apostoli, Canon 25]. Canonul 25 rile Biséricestl. tApostoll cap 41 0 38 Zril .
al sfintilor Aposto11 zice : Episcopal sad preo- Ca ad, vrOmea ce all luat In chezasie su-
tul sad Diaconal, carele va curvi sati va fletele Omenilor cif cat maT mult Inca sa.
fura, sad va jura stramb, sa nu mal faci. Li- n'aiba voe i putére pre Bisérici i pre lu-
turghie, Ci. zice pravila sa nu pedepsestl pe crurile lor, si pre tote indreptarile Biséricestl
Preot de (la arl adeci. s521 oprestl de Litur- si cu voia lul sIt fad. pentra preotil i pen-
ghie i sg'l i afurisestl, al ajunge osanda tru diaconl, milostenil saracilor si sIt aiba de
prelel de Liturgbie, de care rad desgolit de la clansil i Arhiereul cate ceva ca sa'l fie di.
cinstea si slava preotiel, carea infrumseteza. petrecanie Ti di. tréba lul. De aceia va acest
cerestile : pentru ci. Preotil macar el sIt lip- canon a Sfintilor Apostoll, Arhiereul O. fie
sesc de preotie, iarg asa de sf. pricSstenie nu iubitorid da streinl, iubitorill be saraci, d.
sa. opresc misal cum scrie Dunmezaescul Pavel catri.
Pentru preotul carele va avea muiare si sd Timotel.
va face arhiered, sit se despartd de dansa, [Poslania Igi. 3]. De acia de va avea ru-
0 hirotonia li.4 sea se feted Cu cola ei. denil de pre sangile lul Ti vor fi saracT sa nu
Glava 11. [Sdbor al TI-lea, Canon XLI]. ia ce va avea besérica sa dea lor si sa lase
10
www.dacoromanica.ro
146 MANILA MATHEW EASARAH
besérica ; ci s le dea sa.'T miluésea cum tie, macar de va fi socotit 0.-1 i slujasca, iara
miluécte ci pre mice, [Zac. 283). de va avea =ma, sag fata, sag sora, sag
Pentru Archierea, ca stl mt hirotonie, a- matt* a tatina-sad, sail sorb.* a manisa. pre
fard de eparhia lul, nict stl hirotonescd pre acestea pravila n apara. Iara de vor tinea
nimenea, de intr'altd norie strain%
muiare cum am zice afar& de athste obraze,
care am zis mg sus, 011 va certa Archiereul
G1ava 13. [Apostoll can. 35.] La canonuI sa o gonésca, iara de nu o va lasa dna 1.1 va
35 al sfintilor Apostoll graecte 6 niel un Epi- certa intaig ci a doa órA : graese Dumpezaectil
Scop M. nu fie volnic sä faca. hirotonie afara parintI ci imparatectile Nearale, unuia ea a-
-de eparchia lul aid la alt lucru al biséricel celuia sa i se ia darul.
sg, se améstece, iarä de va calca canonul a- [Vasilie Velichii]. GrAiacte marele Vasilie :
cesta, sa i se ia darul impreunä cu cel ce Archiereil i Cliricil calif nu tin muerl pre
Pat hirotonit. lége, caril Il in curatia, acelora sA le slujasca
[Sdborul de Antiohia, Can. 13]. Episcopul in volnici iazg. nu muerl. Acijderea i preotil earl
noria altul Archiereg sa nu hirotonésea, nicl ad muerl pre lége de vor tinea ci slujnice, pre
sa faca Liturghie, fail de voia i fail de ru- aceia pravila nu'l apara.
gAmintea Archiereulul loculul; iath de va in- [Stibor al VII Can 18]. Iara al optuléspre-zece
drasni sä hirotonésci, sad se ia darul lul 0 canon, al captelul SAbor graiacte : ca preo-
celul ce s'ag hirotonit. tiT i mirenil trebue sa fie far de pacate, ei
Iarà clack va vrea Archiereul loculul, a, catl n'ag muierl, aceia sa n'aiba nicT slujnice,
tuna nu se pedepsécte Archiereul eel strain ncl doid hranitke, nici vaduva, mid sa tie
carele ad fAcut hirotonie. pre alt cineva, iarg cine va calm acéstea, e-
[Selbor 1, Can. 16]. Orl care episcop, ce va piscopuluT i preotulul sa i se ia darul, iar
lua de intealta eparhie diacon sal faca preot, pre mirén sal afurisésca.
sag 11 va da vre o randuéla fara de voia a e- [Marele Vasile]. Serie j marele Vasilie la
piscopulul preotulul aceluia, sag a diaconu- o epistolie a luT catre un preot anume Gri-
luT, neadevarata sp. fie hirotonia, acijderea gorie, ca sa gonesca pre acea muiare banana
ei citetuluT. carea o tinea in casa liii, iara de va indrazni
Pentru Archierell de'sg va leisa scaunul la # sä nu asculte sa o gonésca, va sa'l ia preo-
se va ducerintealt loc stl se zelbovéscei 6 bun!. tia de tot, acésta fiind aqa, inca find preotul
Glava 14. [Sdbor I ci II, Canon 15]. A acela de optzecl de anT, ci iu vru sfantul lul
cincilea-spre-zece canon, ce sa zice cel de Dumnezed Archiereg al lase sg. o tie in casa
intaig ci al doilea sabor zice : care Archi- lid : cu cat mai mult preotulul tAnär al slu-
ered nu'cl paste turma lul, ci o lasa de ra- jesca muerl stra.'ine? [Zri]. SA. nu dam ving. ei
mane ci se duce intr'alt loc, ins& de va fi scandal eunenilor pentru Dumnezeg fratilor.
in slujba PatriarhuluT, cats, vréme va face
s. n'alb5. nicl o pedépsa, sag de nu va fi in
Pentru pdra episcopilor ci a cliricilor
se priimesc la petrel.
0 caril
slujba Pa triarhulni, ci va avea voe i pu-
tére de la Patriarhul sä caza atata vréme Glaval6. [Sdbor a'l II Canon al 6-lea.] Niel
afara de eparhia luT de scaunul luT , sag odatä nu incetéza vrajmacul ci luptatoriul
la inchinarea manastirilor, sag la all/ tréba, nostru Satana sa spi..ree cu para i cu clevete
atuncl iar nu se pedepsécte , sad de va traiurile órnenilor celor bun!, ci mal mult ale
avea vre o bóla mare 0 va purcéde de la Arhiereilor, drept aceia ad poruncit. Dumne-
scaunul lul, dä se va duce intealt loc , ca zeectiT parintI, aT doilea Saber la al caselea
sa se tamaduiasca, nicl pentru acela nu se canon al lor : tot omul cinstit, adeca cu viata
pedepsecte; iarà intealt chip O. se va duce buna i inbunatatit, sail fara de cinste, adeca
lara de voia Patriarhulul, sag sit nu fie bol- cu viata rea ci spurcata, sad credincios, sag
nav, sag intr'alt lgc sa ramaie acolo si sa necredincios, sag i eretic, de va avea treba
caza, sail sa imble de in loc In loc, pang vor cu Arhiereul, sad pentru niscare lucrurl Im-
trece case luni, poruncesc sfintil parinti al a- blatore sag neimblätóre, [Lucruri imbleitóre
cestul sabor slant, sa. fie Archiereul oprit si se chiamd vite jar neimbldtóre se chianzd
sil i se ia darul i sg. se facä in scaunul bul avutie] adeca pentru galbenl, sag pentru nis-
alt Archiered. care haine, sag pentru alt ceva : uni1 ea
aceia ag voe sä parasca pe Arhiereul
Pentru preotul carele n'are muiare sti nu la judecata, de vor avea ceva, sa'c't caute
fazel cu alta. de dreptate ; iara de vor if vinuitorT lu-
Glava 15. [Sabot- 1, Can. 3]. Al treilea crulul Arhiereulul, adeca de va fi grecit, sail
Canon al saborulul de intaid graiacte Epis- va fi curvit, sail va fi furat niscare lucrurl de
copul sad Preotul, sad diaconul, sag ipod- la besérica, sail va fi gout Liturghie in noria
diaconul sag alt cine-va de al clirosulul de altuT Arbierea, WA de sfatul ci fang voia Ar-
vor tinea vre-o muiare pre in casele lor si hereulul al Eparhiel aceia, sag alt luerg ce
sg. nu fie blahoslovit pre lége acela sa nu o va fi facut, carele opresc de Arhierie i vor
www.dacoromanica.ro
rRAYEL1 Bi9T1?1II BA§AltAB 147
Wutea pentru acélea sal sc6t5 . pe dreptate nonul 12J . Al doT-spre-zecelea canon al sabo-
cum se cade, sad altä gresala carea 11 o- rulul de la Cartaghena graiacte : Ca la 'Ana
précte ccii pedepsésca cata-va vreme fara. Arhiereulut celuia ce'l vor para trebuerse fie
de cuminecatura iara stt nu i se ia Ar- 12 ArhiereT sa. judece para arhiereulul, iar
hieria, Cade-se judecatorilor, sa. Ispitésca pi mai pupnI de 12 sit nu fie : iar la Ora Preo-
sä Intrebe pre parät de vor fi mulp, sad tulul trebue se fie case Arhierel, si Fara de a;
reop sad mirénT, sit nu cum..va sa fie por- cestia i arhiereul loculuT, sa fie Impreuck cu
Puit inteacésta para pentru vre o rautate sad dancil, pre numAr capte, bra. la Ora MAW-
irrajba," cum am zice, cand se va fi tamplat de nulul se fie 3 arhieret [Zvi] Arhiepiscopul
-va fi luat popia vre unul preot, sad va fi afu- Chiprulul scOse pre Episcopul IOn de 'la Ama-
risit mirén, sad pentru alta vrajba, va fi facut tut cu unspre-zece episcopT, iara prea sfintitul
-acéstti, atund uniT c acectea nu sa socotesc Patriarh Chir Luca stricä acésta ci nu suferi,
la para episcopulul. nid a Cliriculul, panä se cad n'ad fost 12 Arhierel cum e porunca pi
vor curap de vinile celea ce s'ad pedepsit, Invatatura pravilel.
decia atuncT sa incép i sa merg a. la park,
si in loc de marturie, ci atunci sä fad zapis Pentra arhiereul carele va set se judece, Va
adeca sa aerie Ora parasulut c&l iaste vina trimete soborul odatd, a, doa dret, 0 a trek
care paracte, de acia de va arata para cu de- Ord veste 0 nie va merge sd se judece,
dinsul cum poruncéste Dumnezeesca Pravill, Glava 19. [Apostoli Can. 72]. Canonul 72
du cind marturil 6menT dreptI buni i cre- al sfintilor Apostoll gritécte : episcopul de va
.dinciosT, atuncT i se ia darul Arhiereulul. fi parat de Oment credinciocT, atunci saborul
iar a. de nu va fi grecala dea luarea. -darulul nu judeca pana nu va fi de NI, ci sa chime
arhieriel, atunci sä i se fac'ep-edepsA impo- pre acel Arhiered parat acolo ca sa auza céle
triva grecaliT aceia.,-adtcaoprit de preope sad ce vor grai de dansul. Deacia de va marturisi
-de archieria M. Iara de nu'cI va putea da ate ad zis aceia paracT, de va fi vina dea i
sema,parasul de cate all parat pre arhiered, luarea Arhieria, atunc11-0 ia; iara de se va
...atund sa2c1 pat& cum ad facut, adeca de va fi lepada ci nu va spune, ci'l vor vAdi ci vor
preot sà i se ia popia de tot, iara de va fi mi- marturisi acele marturil credincióse ca pardle
rén sä se afurisésca. j sa.'I scóta afark de bi- acélea sunt adevarate, atunce i sa ia darul. Ca
-sérica lul Christos, i forte gred sal cano- aca poruncesc Dumnezeectile pravile. Iara
inésca. de'l vor chema ci nu va merge la jud.ecata, a-
.Pentru ca cela ee pclrtsc pe arhiereul trebue tunce trimit dot arhierel ca de la fats, a tot
stifle nevinovati. soborul, ci'l chiama sa vie, iara de nu va veni
Glava 17. [Zonara]. Poestecte Zonara iara trimite pre alp dot arhieret ci'l mat
la capte-zed i trel de camine ale sfintilor a- ce'l chiama sa vie sa se judece. pentru céle part
postoll zicand : Ca ?au p6te fie ce om. sa pa- parasc, decl de nu va veni pie vor po-
-rasa. pre Arhiered, farä numal ceia ce sunt rundci a treia ora ci nu va vrea sa merga; a-
nevinovatI, adeca cu viala curata, needle- tund i se face isprava de judecata but, sad i
ciosT, cinstip, tematorl de Dumnezed, sä se se ia de tot Arhieria lul.
fer6sca de tote raotatile : adeca sa nu fie u- Pentru de se va ajla arhiereal ye intr'o peird
,cigacT, McI spurcap, nic.1 curved, nicl furl, nic1 pdnd nu i se va face judecata nu'l scot de iv,
clevetitorl. Did vrajmasI, nicl sa ia mita se scaun.
parasca, nici sa se aniestece sä fie vrajmacl
binelul, acectea se chiama. Ca sunt OmenT ne- Glata 20. &aorta Carthagef, Can. 861
vinovatT, acectea pot sit'sI parasca pre arhie- Canonul 86 al sfantuluT sobor de la Carta-
reul, pre acestea va put sufere Pravila : iar gena grdiacte : de va fi sa se elle Arhiereul
pre cel necinstitl, i vrajmacl, i curvarT, si In para. nu pOte nectine sal suitA dip scau-
cariT pórta raotatt asémene acestora pre a- nul lul, pan nu se va face judecata asupra
ceIa nu'I sufere. ld, décia de se va afla vinovat i stramb, a-
ISobor 4 Canonul 211 Caril vor sa parasca tuncl se suite de In scaun cu obarcenia jade-
pre arhiereul, trebue se Intrebe sa alle ce 6- catil a saboruluT arhieresc.
meal sant. i ce viatä all, ci ce lucrurT. decT
de vor fi cum am zis mat sus, bunt, i cinstip: Pentru celct ce pdrafte pre episcop intru multe
aceia sä se priimOsca la Ora ci la marturie. lucrun protivnice, i apol nu pote sd dea de
lara .de se vor afla de In eel ri cum am zis Mei Wei unul.
maT sus. nic1 intr'un chip sa nu li se bage In Glava 21. [lard a acelta slant Sdbor,
soma pära i marturia lor. Can 1281. t'anonul 128 al sfantuluI sabor de
Peatru celti arltierei trebue se fie ceind jaded I pre la Cartaghena graiaste : ca de va pArA nectine
oirhiereti 0 celti la pivot, 0 cetti la diacon. pre Arhiered de multe grecale, c apol nu va
Glava 18. ISoborul cl la Cartaghena ca- putea se dea de fata una dintr'acelea, atund
www.dacoromanica.ro
148 erRA.viLA Briersin ihks,triAs
mid de cele lalte sg. nu sl crAKA, ci srl go- darul ArhiereuluT, [Zri] iarA asa adevArat se-
néscA afarA. , fie acele mairturil cum am zis ruaT sus, cre-
dinciosl cii viatä bung, si dreptl, iarit de vor-
Pentru cd la judecatel nu se cade sil aducd fi vrAjmasT, saU cu viatA, rea i nedreptI a-
marturie eretic nice necredincios, nice numai: tune! mArturia lor de tot nu se baga in sérnA.
un credinrios, ci dor scat tree creftinr f6rte
credincioft, iar la par& cinci, Pentru_pdretil sd n'aducd mdrturie casnici,
Glava 22. [Apostolif, Canon 73]. Cano- nid rudenie.
nul 73 al sfintilor apostoll grAiaste pentru Maya 23. [Soborul Cartaghend4 Can. 130
mArturie : La pAra Arhiereulul, nicl eretic, 0 58]. Canonul 130 i 58 al sfantuluT sabor-
nici pAgAn s nu'l socotéscA mArturie , de la Cartaghena zice : parAsil de vor aduce
dm./ nicl pre un om crestin numal. pentru Omen! marturie de in casele lor sad rudenil,
cal zice scriptura , de in gura a doä mar- aceia s'a nu se bage in sémA la judecata.
turi! sag a trel sta tot graiul, cum am zice
ca la un lucru ce vor mArturisi dol, sag trel Pentru ca nainturiile trebue s fle fOrte 6menr
martud, atunce iaste adevarat lucrul acela credinciosi 0 caril se opresc sd nu inhrtu
si isprAvit-dupA marturia mArturiilor acelora. risdecd i caril nu se opresc.
[Zonara]. Ereticul nu se socotéste, nicl 11 Glava 24. [Led, 0 Constantin impdract].
bagA in sama nicl la marturie nicl la park GrAiaste lAgea ImparatéscA, adecl Leg si
nici iarl numal un om credincios. Iarr de va Constantin, marturiT cariT vor sa mArturisA-
fi o marturie credinci3sA i adeveritA, 'Tartu ca, trebue se fie credinciosT forte si dreptT,
ria lu! iar sa nu se crAzft, ci numal dol sad si !Ara vina, cum pentru niscare lucrurl,
trel mArturil cum 'T cuvAntul scripture!. halne sag banLanutate sail nemutate, asijde
[Mirare Poslania 1, Glava 5, Zacon 286]. rea i pentru pAra a -ohraze sfintite adecA a
Serie i sfAntul Pavel cAtrà Timotel, para ce Arhiereg sail a preot.
iaste asupra omulul preotit sä nu se priméscA Cal ugArul prost de va mArturisi sr-nu -se
de nu vor fi dol saa trel mArturil. Iara acela bage in séma, &A el aU lasat lumea
Zonara zice : la para. Preotilor de vor fi douA. mestile.
marturil cu via. bun& i InbunAtAtitT tot sh Preotil caril nu sunt in chipul cAlugarese,
nu se crézA. Dumnezeescul Pavel grAiaste ca de vor mArturisi sa li se socotéscl mArturia.
si mal sus : la pAra preotuluf, sa fie sag dol Carele se va napAstui sail se va osindi la
sau trel mArturil sä mArturisésca. lana acel judecata saU pentru marturie mincinósr sail
Zonara zice : la Ora preotilor de vor fi doT de'l va face de rusine judecatorul pentru alta
märtunl credinciosi si bunt, marturia lor Met racitate chc! va,fi clevetit pre cine-va, nicl cela
cum sa se bage in grill. ce va lua galbenT sa parascA, sag sA, nu pA,
[Deslegare] Nu vA miraretl de acésta, pen- rasa., nice curvaril, nic1 ucigasiT, nicT titi-
tru cA. Zonara nu stA impotriva lui sf. Pavel, hariT, nicT altul ce va fi fAcut rusine fArA de
ei sa stitl ca" una e socotéla acésta, i jar!, sa cale : mArturia a nicl unuia de acestora nu se
ascultat! sä vedetl cum o povesteste acel socotéste la judecatA, si de vor pArl pre eine-
Valsamon. va acestia calif yor avea de acAste yin! ce
Pentru Dumnezeescul Pavel ce scrie catre scrig mal sus. nic! pgra lor s'A se asculte-
ucinicul lig, la para preotilor zicAnd sal nu se la judecatA, nicl in saml sA se bage. De va if
primésca la mArturie ma! putinT, farA numal cine va de doä-zed de an!, sag va fi surd,
dol sag trel marturil. SA stiti cA. acésta nu o sail IndrAcit. sail sluga, sag curvariti, sag mi-
zice pentru vina luAril darului, ci sA stitT cl tutel, nu pot mArturisi la judecata.
socotela acésta iaste pentru banT, adeca. pen- Marturiile carele vor sa mArturisAscl, li se
tru galbenT sau pentru haine, i grAiaste la IntrAba de rand, adecl de dreptatea ce au
pOvestea Canonulul sell la 75, acela Valsa- pentru lucrurT bune ce fac si de credintA, ce
mon, mArturia zice add omen! ce vor mArtu- sa zice, de va fi erWin si face bunAtAtl ca-
risi asupra Arhiereulul de va fi pentrugalbenT rele plac lul DumnezeU, sail pAgAn iaste ail
ca o lift% de aur, décia acel do! mArturiT de crestin : i iara, petrece viatA. InbunAtAtitA
vor fi dreptI Omen! bunT i vor jura, atund DurrinezeescA, ag ba ?
märturia lor se baga In sema si o til ade- AcAsta trebue judecgtoriulul sa vazA si sit
veritg. Iara de va fi lucrul pentru 60 de litre ispitAsca mArturiile, carele vor sA vie la ju-
de aur, atuncl mArturia acelor dol marturil death: sA marturisAscl pentru tot lucrut
nu se bag& in sAma, ci numaT se fie trel mar- cum IsT petrec viata lor. sail ag bunatAtr
turil, iara de nu va fi lucrul despre aur ci bune ag rAle :
pentru para luAril darulul arhiereulul ace- Cuvintele marturiilor se bag in séma in-
luia, atund trebue se fie 5 mArturil, si pen- teacest chip, nu ale celora ce cuvinte dela
tru para ca acAsta se jure, si deca. vor jura marturil, deaceia O. se ducA sA mArturisésea:
se bag!. In sAmA marturia lor, décia sA ia zi ce marturiile se intreba fatA cAtre feta.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA "MATSUI latASMHAB: 149
Nu se hag& in sema marturia numal de in- [Armenopul]. Armenopul zice sa .fie inkrto-
teauzire, far a. numal and vor marturisi pen- rifle' credinciosl iarit nu urgisitT.
ttru hotara i pentru impartirea caselor, a vii- Trebue judecatoriuluTeti caute i sk ispi-
bor. si a tarinilor. tésca pre &scare mArturie, de va fi cinstit ci
Teal i feciorul de vor fi supt oblacluire ; imbunatatit sad necinstit i rusinat, sad bo-
-0 dol fratt de vor fi amAndol la un 'toe pot gat sad sarac. i pentru saracia luT ad venit
sa marturisésca, la vre-un lucru si nu se aparl sa marturisésca ca sA dobAndesca ceva, sad
cacI ca sant de Intr'o cask. IT iaste priaten despre vre-o parte. De aceia,
Un om ce va fi de 14 ant, póte sä mArtu- cand nu va fi marturia, niel secinstit, niel SA-
-risésca la vre un lucru de galbinl. iara la rac. nicl vra)ma,. atund marturiseste i i se
Ora Arhiereulul, unAcar de ar i sti. martu- prméstentarturia luT, iark intr'alt chip nu
ria lul nu se baga. In séma. sa baga in sena
EpiscopiT mArturisesc i cand iscalesc in Niel eietie, nicT ovreid, nu marturiseste a-
-carte pentru lucru. supra crestinulul.
Marturiile carele vor marturisi de nevoe Pentru Preotul de va mdrturisi strdml? sail
sad de sila, sad pentru mitä, acelea nu se va prinde tagd pe iscdlitura lui.
bag& in séma. Glava 25. [lustimian impdrat] Preotul
Carele se afla pärät, acela nu p6te pre al- de va marturisi stramb, de niscare lucrurl,
tul sa parasca. adeca de vie sad de mosiT, sad de case, sad
Cate zile se zabovesc mArturiile la o jade- de halne. sad de galbenl, s opréste de preo-
cata, od multe, on putine, cheltuiala lor plk- tia luT 3 anT si al ducit sit saza la Manastire.
teste cela eel ad adus dupg porunca judeca- Tart de va marturisi asupra cuIva, ca sit i se
torulul. fact striaciune la trupul omulul. sad st-I
Marturffle earns] vor scrie iscJituri1e in pimt viata, sad de in trupul but ceva, atuncl
_zapis pentro vre un lucuu, deacia vre odata sa i se ia popia de tot. Asijderea se pedep-
de va veni la judecata sá fie lucrul acela, sesc ci altl cliricl de vor marturisi stramb.
-atunci acélea marturil de nu Tor vre de voie, o [Legect] Tara de va iscali Preotul verT la fie
eT sa marturisésca si de nevoie, pentru ca ce lucru ce va fi, si apol pre urma va prinde
sunt scrisT cu iscalitura in zapis. taga de iscalitura, cum ad iscalitrad, ateluia
Marturiile carele vor sa, marturisésca orl sit i sit ia popia.
la park od pentru galbeni i halne, trehu- [Sao,- Carthagena Can. 19]. Asijderea si
iaste cu juramént sit se intrébe, still ad nu fie eine ce va prinde taga de zapis, sad de is-
:§tia de acéle lucrure. calltura loT, sa fie lipsit c gol de cinste ce
Nu marturiséste schilerul, adeca vamesul, va ave.
.carele tine asupra lul lucrurl DomnestI cum- Tart pentru Preotul ce va mtuturisi stramb,
_pirate. ad socotit niste Dumnezeestl parintI, cum sA
De va marturisi cineva asupra vre unul nu se oprésca acel Preot de popie, ci sit i se
-om, acela nu p6te iara si a doa óra sa maria popia de tot.
turisésca asupra, buT, cad cit i sit aratA al fi Pentru Preot sad Diacon de va fi 8111
vrajmas. pdrascd cine-va.
[Mateij. Trebuiaste marturiilor antAT sa
Gamut 20. [Isprava Dumnezeeftilor pravili].
faca juramant, atuncl sa se intrebe de jade- SA stitl ea la para preotulul sag a diaconuluT.
catorid pentra lucrul acela ce iaste gi cuin vor si poruncesc Dumnezeestile Pravile, cum
nu stiu pentru care vita 'T-ail ehemat la ju- asa sa se caute lucrurile Ion. ca si la para a
decata. brit de vor fi marturil multe, atuncl Arhiereulut, adeca BA fie si parasit ci rnArtu-
judecatorul prinde cuvintele celor maT cin- riile credinciocl, i cinstitY corn am seris mal
stitl. sus. AtuncT O. se primesca si la pert si la
La lucrurl Arhierestl carele se judeca la marturie iara de vor fi cu viba rea si mar-
judecata, de va fi pentru o litra de aur, dol turiile ci pitn5iT. atuncl sit nu se hage In
1
marturil credinciosT sit marturisesca, si sit Muriit nicT para parasilor, njdl mArturia mar-
hag& in serna marturialor. iar de va fi pentru turiilor.
51 de litre, atuncl trel marturil sit marturis6- [Armenopul]. i carele va cleveti si va para
sea, iarit de va fi para pentru lucrul Arhiereil pe Ar iered, sad pre alt preot, si nu va putea
luT, cincT marturil-sa fie credinciosi i bunt ,56. le dea de fata, acela sa platésca la Domnie
Si cinstitt sa jure.; deacia atunci dupa mar- onghil de aur, cad ca rad clevetit pe ne-
turia lor, se face judecata parel aceia, i sc6te dreptate, sad sa pa[ k aceia patimA ce vrea se
pe Arhiered, adeca i sa ia Arhieria. Asa ad pata el,
.zis Valsamo maT sus. Pentru Preot sail Episcop, sail alt sfintit eel
[Zni]. Saracil nu mkrturisesc. Saracl se
chiama, ceia ee nu le platéste bucatele lor vor lua darul lard el va face liturghie.
-carele ad, -50,de .galbeni. Glava 27. 1Apostoli Canon. 28). Canonul
www.dacoromanica.ro
.150 PRAMA MATE iLl BASARAH.
28 al sfintilor Apostoll grdiaste : care epis- s'aA iard. ci In vremea luT Iracla sfAntul Pa-
cop, sad preot. sad diacon, ce li se va fi luat triarh de la Alexandria. cdruia IT fuse e Is-i
darul i T vor face liturghie, adecd. sa le fie pravnie Dionisie, i dupd acesta Maxim, iarIt
luat darul pentru niscare gresale adeverite dupd. acela Teona, iarIt chip& acPstea sfetir
si vor indrisni la liturghie s. facd, 'mui ca sfestino Mucenic Petru, carele opri pre Aria
acela sd se gonéscIt de tot si de in besérica diaconul i '1 Imprdstie afard de tot de beg--
luT Hs. rice. Acesta sfantul Petru muncitu-s'ad in zi--
[Zonara]. Liturghia nu se zicenumaT jertva tele luT Maximian imparat, si cu porunca lul
cea fard de sdnge, ci OtIt slbjba beséricil, a- capul I-ad td.iat. lard, deacia Stantul Ahila se-
decà botejunea, blagoslovirea cununieT, ve- facu in locul lul urmatorid, i lud Scaunul al
cernie, utrdnea. i altele tote ate se fac cu lul sfetil sfestino Mucenic Petru de la Alexan.
blagoslovenie va nas. dna. Deaciea acest sfant Patriarh Ahila de-
Pentru judecata Patriarhuha a nu se ?nal la Alexandria, primi pre acela, pre Aria, si
'1 era. Deacia nu'l numal iartd, ci IncIt '1 Wu
judecd a doa órd preot, gi'l puse sIt pazésed i Scbla ddsca-
Glava 28. [Hata]. Judecata Patriarhulul ft lia Alexandriel. CIt si pre Evtihil pre carele
nu se maT judecd, nicl se mut& la eta' jude- oprise i '1 luase darul sf. Flavian : iard Ale-
catd pentru cd judecata Patriarhulul iaste In- xandrénul i Antiohénul si Ierusalimlénul, el
ceplturIt si cap tUturor judecdtilor besericestl, II priinnird dupd mOrtea lul sf. Flavian. C.
ca dela dansul sunt judecatile bisericestl. Zlatoust carele fu scos de Feofil edinoslapnir
la dinsul se intorc de se judecd. Drept aceia fail de alp Patriarsl, iard el 11 priimird pre
la altIt jtidecatd nu se judecd, nicT de nime- Petre al Militulul Episcop, WWI darul Sf. Me-
nea nu se cautd, cIt aceia inste Incepaturd. todie, iard Patriarhul Fotie Ii indrepta si ma
Numal, ce se mal judecd aceia Duhovnicéde numal ce 'I Indreptd ci Incal Mai i Mitropo--
Intre patriarhul cu sdborul. lit Mitropoliel SardieT. CA si pre altil multr
Pentru Arhiereul carele ir iaste Nat darul, pre care'l scosésd. Sf. Ignatie pentru gresale.
are voie set mal chiame a doa órd stiborul iard, acela Sfantul Fotie pre aceia IT priimi, pi-
set se mal judece de lucrul petrel. ha. pre altil multi pre cariT scosese sfantul Fotie,
Glava 29. [Alexie impdrat a NI Comnin]. iar cel mal de sus sf. Ignatie priimea pre-
Grdiaste hrisovul al Impdratulul deapururea dinsil.
pomenitul Chir Alexie al tut Comninri dd. Pentru schimbarea arhiereilor, 0 pentru lepit-
slobozire Arhiereulul sad altul preot. cdruia ddrr 0 pentru cd se dd scaunul arhieresc
11 vor fi luat darul, sd mai chiame a clod Ora cdtre alt arhiered Eaarsesc.
Saborul O. se mai judece lucrul pdrel luT,
sd vazd drept s'ad judecat ad stramb. Glava 31. [Mateid]. Schimbarea iaste, calla
ar lase vre un Arhiered Mitropolia sa care o
Pentru Arhierel de va ft luat dartd vre unui tine, si sIt ia alta, sad episcopul episcopia.
Arhiered 0 dupd aceia s'ad Oat nevinovat, lard canonul 16 al sdhorulul de la Antio-
si de cdnd s'ad inxeput a se luarea darul ar- hia iartd. sd se feed schimbdr1 Arhiereilor. de
hiereulu 0 fare! s'all iertat. va fi mitropolit cu sfatul si cu voia Patriar-
Glava 30. [Sdbor Cartaghenie Canon 151. bului. iard de va fi episcopie, cu voia i cu
Canonul lb al Sfantulul sabor de la Cartha- sfatul Mitropolituld al eparhiel aceia.
gena porunciaste cd de vor fi luat darul vre [iar a hal. Iard lepadare iaste si se chiama
unul.Arhiered, si apol s'ad facut a doa judo- care Iasi Arhiereul, ci scaunul, i arhieria.
cata, si s'ad aflat Arhiereul carele i s'ad luat Chiama-se lepkdare, i and lasd numar
darul nevinovat, atuncl judecAtoril caril Pat scaunul si's1 tine Arhieria si se dIt care din-
judecat i 'T ab luat darul nu se pedepsesc, sul alt scaun exarsesc. sad sa 0 face adevd-
mnsIt adevdrat del vor fi judecat dupd. tocmbla rat Arhiered intrInsul.
Dumnezeescd, si nu vor fi luat mitA, nicT ad [Zri]. In vrémea luT Zinou impardt, lepd-
fost vrAjtnasT. dd-se de seaunul Patriarsesc, Martine Petri-
[Legea]. Wee de sunt judecate i tocmite arhul de la Antiohia. si era adunatT totT 0-
rad, nicl vremile nicT pravile nid obiceiul pe menil preot1 si inirenT, i zice, pentru neple--
acelea 1111 póte sd le adevereze. catul cliros ci pentru ne smeritul om. lépa-
[Fotie Tarigradenul]. lard pentru decAnd du-ma zice de scaun, iar randuiala ArhierieT
s'ad Inceput a se luarea darul Arhiereilor ci mele, void sIt mi-o tid curet& si nespurcatd.
lard a se erta, pre la bogate vreml i SdbOrd, si se lepadd de scaun, iar nu de arhierie.
0 de bogatI parintT acesta de multe orT s'ad [Soborul Antiochiei Canonul 16]. DIt se si
facut ca de Sf. Atanasie i in vremea lul Mar- exarsesc obraz alt scaun, cdtrd alt Arbiered;
chel Episcopul de la Angira i Macarie, si pre del va trebui, carele nu va avea scaun, sad
la sit] multI, pentru rugdmintea Omenilor de va si avea, si are voe in teta nona ca all
canT cerea i ruga pre Arhiereul Ion FItcutu- el pdstorid ci dascal, adecd ca si cel adevd-
www.dacoromanica.ro
TRAVILA BAUCHI BASARAB 151.
rat Arldered al et, iar sfantul scaun nu pôte sémä de tot afurisania, nicl sa se faca ein-
al tie niel earn, niel 'Ate s. hirotonesca in- gur socotitor adinsa eluet, zicand ea pe nedre-
teatel scaun. fara unmet Arhiereul cel ade- ptate s'ad afurisit : ci sa alerge en WO, dra-
veldt carele s'ad hirotdnit inteinsul. Deaciea gostea i smerbida la Arhiereul Int, ea un rob
ose'l de acela. (le se zice, de sfantul scaun, sag r6ge sa:1 iarte. Iara de nu'l va riimi, a-
tete lucrurile Biserieeett le face neaparat pre tuncl sa ia cu eine pre niscare omen! cucer-
randuela ei pre tocmela Arhiere,ea. nict'preott st mirent, ca pentru ruga lor se
[Cautti de vezi respun,sul Drrmnezeeqtpra- tample iertaeiune, iara de nu va 1vrea, Insa
vil]. tar& de va indrazni de va face, acestä de va fi episcop atunct ea mere. la Mitropo-
farA de lege 0 neomenie, adeca sä se sue pre litul mut, iara de va fi Mitropolit atunct sli
sfantul, scaun carele iaste strain i departe de merga la Patriarhul cercand iertaciune aPi
dansul. fara numal adeVaratul tut Arhiered iarte, nu ca dera va sa parasca pre Arhiereul
cum m zis. carele iaste inehinat atonal lul lul, ca deca va prinde de veste sa se intris-
iata. iiu altuia : unuia ea aceluia a i se iii da- teze, i tnacar cact cli se va intrista ei pre
rul Arhieriet tut, cum graesc i poruneese dreptate : pentru ca alta judecata date a lut
Dumnezeetile Pravile. Dumnezed i alta a Omenilor, ei de va face
aea, atuncl si de la Dumnezed si de la Pa-
Pentru Episcop i Preoti de nava). pomeni pa triarhul, sad ei de la Mitropolitul va lua ier-
Mitropolitul bon 0 pentru grefalele preoti- taciune.
lor, cd se cade sal canonised Arhiereul. [Zlatoust]. Graiaete iara c iDumnezeescul
Glava 42. [Soborul 1 fl 2 canon13]. Cano- Zlatoust : Cancl afli, zice, pre omul pacatos,
nul 13 al saborulul de luta:id 0 d al doilea. atunet tu nu'l scete numal cat de la beserica
graiaete : care episcop, sad de in preott, sad ea sit nu'l rapesca Satana, al dea iara. In
cineva de in diaeont, se va parasi cad se va turtnieul luf : ci'l chlamli singur de eluel, de-
afla Mitropolitul lor in Ora, ei nu i se va fi ciTa de o parte II certa, laza de alta '1 rOga
facut judecata i ieprava asupra lul, de nu'l ea sal scott de In red. Decila de te va as-
vor pomeni la Dumnezeiasca Liturghie, ci la culta bine sa etii cli at dabandit sufletul lul,
alte slujbe, pre aceia aü poruncit sfantul sa- cum ad. zis scriptura, cli eine va interce zice
bor sa li se ia darul de tot. pre pacatos de in ratacita but cale, acela isba-
[Simeon Soluneanu]. i cnd va cadea preo- vestel sufletul de melte ci acopere mu]time
tul intealta greeela, atunet se cede sa se cade pacate.
nonesca de Arhiered, insa de se va face ace-
sta. greeall preotblui, de nepaza ei de neeti- Pentru Arhiereul de va opri preot, sad de va
inta, sad ei de lucrUl vrapnaeulut, atuncl nu afurisi pre mirén ca sd ia mild, sad va in-
se face intrebare mb1t de grecala lul, ci sà chide bisérecd, sail pre tilt preot saii sfintit,
aiba i putinea iertaciune mat la vreme. Iara sad pre alt cineva, de va afurisi fdrd rind.
de se va fi facut pebtru lenea lut, atunci sà
plane i s tanguiasca cum '1 este gresala Glava 35. [Sdbor 7, canon 4]. Canonul al
si sa ia Ind eptare de la Arhiereul. patrulea, al saptelut sabot. graiaete : care Ar-
hiered, pentru vrajba, sad patima, sad pen-
Pentru Anatema, tru sa ia galbeni, va opri vre un popa de Li-
Glava 33. [Sdborul 4,t.anon 7]. Anatema turghie, sad va afurisi miren, sad va inchide
iaste despartire de Duinnezed, ei Impreunare biserica, ca preotul sa flu slujasca c sa se
si moetedire Satanet. Iara sfantul al patru- maresca Dumnezed : acela sa pata singur a-
lea ei a Mita lumea sabor, Pentru Anatema ceia, adeca cli pata el ce a facut, ce se zice
graiaete aea nidi un out credincios creetin sä de va fi oprit pre cineva, sit fie el oprit, de
nu'et zica Anatema, numal ce sa ziea. eretici- va fi afurisit, sa fie el afurisit ; dupa cum zice
lor, i calugarilor caril lepada chipul 0 nu David : sa i se intOrea raotatea luT la capul
vor sa. se maT Interca Iara de vor veni spre
1
lut, 4Psalm 7]. ca un caleato rid de invataturile
pocaanie primeetel i '1 Imbrätieeza, pentru lut Dumnezed ei de tocmirile Apostolilor.
ca. Domnul nostru 1is. Chris. carele s'ad po- [Petru Apostolul]. Graiacte ci Dumnezeescul
gorit de in eeriurt pentru spasenia nestra , Apostol Petra : Paste zice turma lut Dumne-
zice n'am venit sa chem dreptil, ci pacato- zed, nu cu necäjire, ci cu voie Dumnezeiasel
sil la pocatiie, ei mare lucurie se face in ce- ei nu cn dobandä rea, ci cu bunli voie, ei sa
riurt pentru un pacatos ce se pocaiaete. fiti isvede turmelor vestre. ca sa facett voia
lul Dumnezed, ei de vett face asa, purta-vetT
Pentru cola ce se afurisefte drept sad nedrept de la Dumnezed dununa cea neveetejita a
de Arhiered. slave sale, iara de vett face impotriva, bine
Glava 34. [Simeon Soluneanul]. Un om ea etitI cli in loc de minutia vett lua munca
ce se va efurisi drept sad nedrept de Arhie- de vecl.
reul lul, acela sa nu cumva sa nu bage in [Pavel Apostolul]. Graeete ei Dumnezeescul
www.dacoromanica.ro
152 PRAITILA. XATEIU BASARAIS
Pavel Apostol : cel nedreptl. Imparatia lul Tath carele se arata. negru, acela sa. tiX ra.
Dumnezed nu vor putea mosteni. a afurisa de Arhiered.
[Yalsamon]. mar care preot va afurisi pre lath carele se afia alb, acela iaste afurisit
vre un crestin afara de lege fara de via., a- de Dumnezeestile pravile.
cela Preot sa fie in urgie i sa se pedepsesca, Mal sus zice i arata pre afurisitul de unde
cad ad afurisit crestinul fall de vina s'ad afurisit; iara. pentru afurisania preotilor
[Dionisie Areopagitull. Graiaste sfantul nicl cum nu aduce aminte, ce va sa fie a-
Dionisie Areopaghit la o poslanie a lul, ca cesta 9
Dumnezed nu ascultä zice pornirile céle do-
bitocestl ale preotilor. Preotil stt nu afurisdscd pe nitnenea fitrd
gustinian imperatull Tara. Nearaoa a lul voia arhiereului Thr.
Iustinian linp5rat grAiaste : poruncim zice Glava 38. [Mirare]. Preotilor nu li s'ad
Arhiereilor. i preotilor, sa nu afurisésca pe dat alt dar, taxa numal sa. slujascA Liturghie,
nic un crestin, pa.na nu va arAta vina lul, de sa botéze i sa blagoslovesca nunta, i alte
acila de va fi i vor zice pravilele sa se afu- impotriva acestora. Peslegarea Dumnezeesti-
risesca : atuncl imul ca acela sal afurisesca. Mr invdidtori]. lara a erta i afurisi s'ad dat
[Vezi]. fall de vor afurisi pre vre un cre- Arhiereilor, cA se asemAnA chipulul apostoli-
stin i nu1i va arata vina ha, dupa cum zic lor, carora Christos le ad dat acestA putere gi
pravilele, adeca de'l vor afurisi Mel de ara- le zise : cAte vetl lega pre pArnant fi-vor le-
tarea vinel lul, atuncl sa mérga la alt Arhie- gate si la ceriurl, i iarAg1 zice ed aunt lu-
:
red mal mare sa'l iarte, istra. gela ce rad afu- mina lumel, drept aceia de in mijlocul Dum-
risit sa se pedepsésca : adeca sal opresca de nezeestilor Apostoll, gi al urmatorilor lor, a-
preotie Arhiereul cel mai mare cat '1 ya fi decA al Arhiereilor, darul se da la totl. cum
voia, i cAcT ad facut pe nedreptate, pe drep- se dA si lumina, drept aceia preotul nu póte
tate sA rabde i pedépsa. afurisi pre nimenea far& voia Arhiereulul
[led si Constantin imparafil, Poruncim Ar- sad. ca. singur iaste Dascal, i Pastoral,
hiereilor sA nu desparta pe nimenea de sfanta purtAtorid de grija. a spaseniel emenilor lul
Pricestenie fAra vina, iara de vor face ace- Dumnezed, drept aceia lul i s'au dat darul,
stn fara vina i fail de arAtare. aceia, sA. se iarA cu puterea i cu isprAvnicia Jui afuri-
oprescA de sfAnta Cuminecaturii, un an. sesc i iartA pAcatele i preotil
[Cautd, o Preote]. laza care preot va afurisi
Pentru ceia ce se impreund cus cel afurisit. pe vre un crein fad, voia Arhiereulul sat,
Glava36. [Apostol; canon 10]. Canonul 10 acela va sA dea seta. Doranulul nostru Iis.
al sfintilor Apostoll graiaste, carele se va Chris. la a doa venire cace all despartit pre
ruga impreuna cu omul cel ce iaste afurisit, crestinul de slava lul Dumnezed; ca afurisa-
atunce se afuriséste i acela. nia iaste despartire de Dumnezed.
[Gresale, Zonara]. Pre cela ce'l afurisesc, [Apostoli canon 39]. GrAiaste iara ci ca-
pre acela pentru pAcatul afurisesc, drept a- nonul 39 al sfintilor Apostoll, preotilor zice
ceia sa cade sA. nu se Impreune cu dAnsul ni- nu s'ad dat sA opresca, BA canonesca4 sail sá
menea , cAcT ca acela urgiseste pre .Arhiereul afurisescA pre eine vor vrea i sa. deslege a-
carele 'Tail afurisit i inchipuiaste i alta,c1 furisanie, sail pAcate, cAL acésta putere iaste
arati cum ar fi cA Pad afurisitArhiereul rad, data Arhiereilor, WA nu prgotilor, si de nu
pentru aceia seregA impreunacu dAnsul, 0 nu vor avea voie de la dansil, acestea sAL facA.
va sA. se desparta ca de un afurisit, drept aceia nu pot. [Zn]. Ore vedetl ca. pang. nu ia voie
zice pravila, carele va umbla sad se va inprie- preotul de la Arhiered nu póte afurisi; pen-
teni, sad va ceti, sad va canta, sad in bisérica. tru aceia i mal sus nu graiaste pentru afuri-
sail acasA'T cu afurisitul, sa se afurisésca ci sania Preotulul, sa. se cunósca i sa se arate,
acela. ei sA se afle, curn se cuneste de Lege, i de
Iara de va vorbi cine-va cu cel afurisit de Arhiered, si de poruncA, si de blestem, 0 de
acesta nu se pete opri, ci numal se oprésne anatema, cad ca n'are putere sa afurisesca,
sa nu se rege impreuna au dAnsul. cum scrie mat sus dupa socotela Apostolésca.
[Vezi]. Ce insA preotil calif vor sAL lAcuiasca
Pentru afarisitul cum se cunóste dupd mórtea
cum place luT Christos, aceia sA faca afuri-
lui de uncle Wait afurisit. sania cu puterea ArhiereuluT, ca. cum atl au-
Glava 37. [Acdstea tote de afurisanie s'ad
zit catu'l de mare taina afurisaniel, drept a-
afiat intr'o carte a Sfinter Sofii de la Solun].
ceia se cade Arhierealul sa socotescA forte cu
Carele are poruncA sad catara : adeca bla- deadinsul de lucrul cela ce va sa faca afuri-
stem, aceluia numal ce i se tine denainte sanie, pentru aceia clutatl de vedetT kale
trupul Intreg. bine pentru acéstea.
Carele are anatemA, acela se aratA galben [Cautd de vezi de acdstea' tOte]. Pre in bogate
ei degetele'l sgArcite. locurl unde nu se alla Arhiered, acolo fac
www.dacoromanica.ro
PRAVWA MATEW RAE/LEAD 153
sabor Cliricil, ca niste ispravnicI ce sunt Ar- culuI si ia 'vigil de Teel, lumina lad séra,
hiereuluI bor. docia socotesc lucrul acela de céta dreptfior si Vacuria nespusa.
-care vor sa facA afurisanie, i asa dat slo- Pentru mortul ce se va afla intreg trupul
bozie sä se fad.. lul, fi par neavelnd nimica.
[Protopopul]. lad pre alocurea pre made nu
s ilia cum Archieret, acolo se socoteste Glava 40. SI stitT si de, Acosta, a Ina
seal acela de socotitorit satelor, sat al orase- de se va afla in mormènt trap lntreg si par
lor al ;. celuia Ice sad tinut, sad de preot, sad neavand nemica, de acosta iasle socotéla rI
de duhovnic, pentru care lucru i duhovnicil Indoire, a sat iaste afurisit sad ba, ci Ina
Bocotitorl de locurl se chiamk i asa fac pi trebue sL scota trupul acela afarl de In mor-
rantul cela ce iaste, sal bage intr'alt rnor-
el afurisanie.
[Zlatoust]. Graiasto i Dumnezeescul Zia- mAnt curat not, deacia dacil va tréce bogata.
toust, and se afuriséste crestinul zico, atund vréme, si'l caute, de se va afla deslegat acel
bine sa tiY eaInbratisoza pre dansul Satana. trup intreg de bine, iar a. de se va afla nedes-
Drept aceia trebuiaste a socoti forte bine de legat sa stfil cil iaste afurisit, i core, sat
lucrul afurisaniel, care va a se fad, asupra astopta ertaciune, ca a se izbavesa de le-
crestinulul, décia atuncl sa, se afurisésca. garea afurisaniel.
[Cauttt de sea aicea lucru minunat fi te
.Pentru eel, afurisitI, pre cara afurisefte Ar- ingrozeste]. S5. stitT si de acesta, and se aft'
hiereul iarti duptl mórte se Ott trupurile omul afurisit, i i se citéste molitvele de er-
lor deslegate. taciune de la Arhieret si nu se topbste tru-
Glava 39. [Intrebare]. Pre niste Comenl ce'l pul afurisitulul, adeca de nu se va deslega
afurisi pe dreptate cum se cade, si pre lege de afurisanie, atuncI s fitT adeveritl i sa
Arhiereul br, ca pe niste calatorl deDumne- stitl cil nedreptate au luatt pentru aceia nu
.zeiasca lege, i murind afurisitil iara nu vru- se topéste nicI se desléga, pana ce va IntOrce,
fa sft ia iertaciune VI Ingropark iara peste sad sa platesca aceia ce ll luat fara dreptate,
putinä vreme se afla trupuribA lor dez- iara claa va plati, atuncl va lua ertaciune
legate, si deznodate 6se de ose, 0 mare misi se va deslega.
nune L Infricosat lucru iaste acesta adevdrat Pentru Preotul ce'l va opri Arhiereul het de
siminunat; de vréme ce pre calash afurisi liturghie, iartt el va indrdsni de va sluji.
Archiereul pre calel si cum nu se aflara tru- Glava 41. [Stiborul Carthagena, Canon 29].
purile lor Intregl, adea nedezlegate i in- Canonul 29 al saborulul de la Carthaghena
tregl, ca si altor afurisitly care lucru se véde graiaste : C5. pre care preot va opri e Litur-
o minune mare si gróznica, ca. Domnul no- ghie Arhiereul lul. sat pe drept sat nedrept,
stru Is. Hs. zice : ate vetT lega pre pamant pi pana nu i se va lua serna de lucrul lul, el
legate sunt, iarA de acésta iaste prea minune va Mdrazni de va sluji, aceluia sa i se ia da-
mare, pentru cela ce sg. afurisi pre lege, si rul, macar de at fost oprit si fad. de villa,
.dupa mortea lul sâ i se afle dezlegat trupul pentru acl a el adins elusI 'si-at Aleut so-
pi madularile ! Ce va a fie acesta ? cotéla judeatil pentru care vrea sa se ju-
[laspuns]. SA' oig de acosta tot! ómenif dece.
a. va' Ingrozitl auzind povéstea acestuia lu-
cru i o ascultatl. Pentru Clirici fi Calugiri de vor face sfat
[Deslegarea a Dumnezeeftilor Dascali]. Cela sail in.sofire asupra Arhiereulta.
ce s'at afurisit pe drepti te cum se cade Glava 42. [Stibor 4, Canonul 18]. Canonul
si pre lege de Arhiereul lul, si dupa. morte sti 18 al patrulea sabor graiaste ; care clinic sat
se afle dezlegat, acela mal matä nadejde de eau& se va afla, sa, facti slat, sat insotire,
späsenie n'are pentru c.caIc.Dumnezeetile sad a se faa cota asupra Arhiereulul lor,
invetaturT, i pentru cacl nu se Intorse stesT sad a saborulul lor, acelora sil li se ia darul.
vie la pocaanie sä ia ertaciune de la Arhi- [Zonara]. Scatuirea iaste. and nestine asu-
ereul carele l'ad afurisit pentru aceia se afla pra culva se sfatuesc sti strice culva ceva,
.deslegat, pentru cà unul ca acela mai mult sat cinstea, sad viata, sat avutia, si se jura
n'are nAdejde s5. ia ertaciune, pentru ca s'ad sa nu cumva sk' trécit de intr'aceia tocmola a
facut mostnean nesfarsitel mune! a Iadulul; sfatulul carea at tocmit, panA vor face
iara ceia ce se afla nedeslegati si intregl tru- [Valsamon]. Sfatuire se chiama si priete-
purile lor, aceia cer ertAciune, ca sa se izba- nia and o fate omul cu juamant.
vosca de In legatura afurisaniel, ea cum se Insotirea iaste cand se aduna de se sfatuese
afla trupul legat pre parnant, aa iaste i su- sa faca cutare rdt.
fletul legat i muncit In manile draculul; [Matel]. lar céte si afara de sobor se chia-
iara dead, ia trupul ertaciune i sa desléga ma and se va afla vre un Arhieret bate()
de afurisanie, atuncl cu puterea lul Dumne- vita de gresale, deacia i se ia darul de la sit-
zed, izbavéste-se i sufletul de In manele dra- bor, iar cl nu baga In séma aceia, ci slujaste.
www.dacoromanica.ro
154 PRAVITAA. NATRIII BASMIAR
Deacia unil se osebesc de crestinl si se due sit afle, sfat ail lost ad %Mature, ad covent.
de slujesc si citesc deosebl, iara opréla te Pad de ascultare, L face cum iai1 zis i fare de
oprit Arhiereil nu o bage In ,veme. voia lul, te s. zice se'l uciga ; earele se cu
nóste inteacesta chip, cä de se va afla acesta
ce s'ad Indemnat a merge spre lucidere, cum
Pravile 1napi5rAteti. n'ag fecut nicI odate ucidere, i nicl attuad
n'ar
Pentru ceia ce indenintt qi ajutel clam sag atuncl Ii facet, de nu Par fi indemnat acela
sa chime ca i-ad dat %Mature, ee se
ii sfeltuesc spre raiz, sail and va trimite zice i-ad zis :
pre altul s facd o rdutate, past:: de ucide pre cutare um,
el s'ad dus si l'ag ucis pre cuventul acelel
Glava 43. [Zac. 1]. Ce folos ar aye nestine om ; iare de se va afla cum el Pail rrut ucide
&and sfiltuiaste pre alt cine-va sag Il ajute, si fere de zisa i indemparea aceluia, stuncl
sad if trimite sä facä vre-o rautate ? acel cuvant ad fost numal de Pad sfetuit.
[Zac. 2.] Cenci va Indemna nestine pre al- laze de va fi isvod, cum de nu i.ad vrut zice
tul si'l Intern de'l menie, sag 'I %Me se. acela, s'ad Pau vrut ucide s'ad ha, atund ju-
facá vre o reutate, acela se chiame sfetui- decatoriul créde c l'ar fi ucis, mecatt de nu
torig rautatil. i-ar fi zis, nimica.
[Zac 3.] Ajut e. nestine cuIva se fac e. gre- Al doilea semn, pentru sa cunósca judece--
sale', tend dà haul, sad elmenT, sad cal, sad toriul, pre Ma ce Pad trimis se ucigä pre
arme, sad scad se fie de suit, sad alte lucrurT cea-lalt) ii vaze ore sfetuitu-Pad ag cis.-
detacea tréba, pentru sa face gresale cum i-ad se mérge se'l ucige i fla voia luT? care
ail socotit. semn iaste acesta, pentru sa cercetéze jude-
Iar maT Vertos IT ajute, cand merge el sin- cetoriul si sit cunósca pre eel ucis, ceruia
gur cu capu1 seg de se impreuntt de bung voe all fost mal mare vrajmas, cad te. de va
sa face gresala impreuna cii cela-lalt. fi fost ucigetoriulul, atuncl acea Indemnare
[Zac. 4]. Multe felurT de sfaturl sant ; asij- ad fost numal sfat, iara de va fi fost cel
derea si la ajutorig, de vréme ce sfatul se cis mal mare vrajmas celuia ce 1-ad sfetuit,
u
face numaT cu cuvantul, iar ajutoriul se face cleat eeluia ee '1-ad ucis. atunel aceia In-
si cu lucrul. Drept aceia. sfatuitoriul, cu aju- demnare all fost invareture cum arn zis mal
toriul nu se vor pedepsi amendol Intr'un chip. sus, ce se zice asculta tu cum zic ea. si fa
[Z a 5.] Alta ieste cand sfatuiaste nestine cum te MM. pasa de'l ucide fere voia ta,
pre altul se face gresala, i alta iaste sa tri- ed void da séma, acesta se chiama %Ma-
mite se face. Pentru cad ca cela ce sfatuiaste ture., 0 pre acéste %Mature ad mers de Pad
el socotéste folosul celuia ce'l sfatuiacte, iar ucis.
cel ce trimite se face gresala, acela socoteste Cand nu va puté judecatodul se cunosce. In
numal folosul sad, iare nu socotéste aceluia Walt chip mai adevkat de acea Indemnare
ce'l trimite. Drept aceia judecatoriul nu se sfatuire ag fost ad Invefatura, atuncl va munci
cade se socotésce cuvintele &and se va fere pre sfetuitoriul se spue cu adevarat si ciii
vr'o gresale, cad a cum graiaste cu cuvan- intrébe, sfetuitii-Pall sad invetatu-Pad se face
tul cela ce sfatueste, ace greeste cu cuvantul acea gresala ?
si cela ee trimite ; huä judecetoriulul se cade
se cercetéze, la carele all ramas folosul Ce pedepse vor lua ceia ce sfatuesc spre rè
dobenda ce ad venit depre ace% gresale ca sa fax& ci ne-va.
sá póta Intelége carele iaste adevarat i mal Glava 44. [Zac. 1. Cela ce va sfetui pre
Antal vinovat. Inca mai iaste un lucru intre altul se. face vre o gresale, acela se va pe-
sfatuitorig i intre trimitatorid ; pentru adepsi cu acea pedepse cum se va pedepsi si
cela ce sfatueste, nu 1.6:name datorid celuia cela ce va face gresale.
ce rad sfetuit, iarà cela ce trimete pre altul [Zac. 2]. Cine va indemna, sea va invefa.,1
sa face gresale, acela remene datorig lul, ce sail va sfatui pre altul sa face vre un lucru
sa zice celuia ce'l trimite. rad civre o gresala, acela se va pedepsi ca si
Mal mare lucru iaste sa trimite pre cine-va eel vinovat ce va face gresala.
se face gresala, decal sal sfatuestl sit face. [Zee. 3]. Cela ce va arata cul-va folosul ai
Pre cela ce'l vor cleveti, c'ag trimis pre altul dobanda ce va ayea dace va face vr'o gresala,
se face o gresale, iare el de va areta cum nu pi de'l va sfatui acela, si va face gresala, a-
l'ad trimis, ci nurnal ce '1-ad sfetuit se face cela ce Pad sfetuit, se chiama sfatuitorid spre
acellucru, acela se fie slobod de para ce 1-at reotate si se va pedepsi cum am zis.
clevetit Antal si de certare. [Zac. 4]. Cela ce va läuda vre un lucru ril !
Cela ce va zice culva vre unul prieten, se en gresale, iare nestine auzind seva rani
ucige. pre vre unul ce le va fi arnanduror la ineme $ nu se va lasa pane nu'l va face
vrajmasl, atund sa cade se socotesca si sa acel lucru, acesta se chiama svétnic rag 0 se
cercetézejudecatoriul, acest cuvent ce ad zis, va pedepsi cum scrie i maT sus.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VATIntr WIASARAB 155
[Zac. 5 Cana va grai nestine catrg altul mal mult se grgesc spre bine de cat spre rad..
si va spune cum va sä facä o rautate, si a- §i acesta se va face si se va crede. and In-
celal va rgspunde de't va zice, bine va fi asa tre sfatuitorl i Intre pagubas1 nu va fi fost
sa facI i sg nu zabovestl ci sa, fad acest lu- nicl o vrajlig mal denainte vréme, pentru cad
cru, atuncl acela ce'l sfatuiaste spre rad sa cA, de vor fi avut mai de mult adins eisr
se peclepsésca ca i cela ce va face acea vrajba, atund cuvintele céle de sfat, mar
gresala. mult se vor socoti spre rad de cast spre bine.
[Zac. o]. Clad va zice nestine, altuia ce va [Zac. 14] Cela ce va sfatui pre altul sa. fad
avea sa ucigg pre cine-va : de vrel vrea sg'l vre o gresala, i gresala sg, nu se faca, atund
ucizi wide% acela nu se chiamg sfatuitorid sfetnicul nu se va pedepsi. i acesta va fi
rad, nici se va pedepsi, de vreme ce nu 1...ati cand gresala va fi ink** iarA de va fi gre-
zis Jacidel, ei zis de vrel, vrea sal ucizl, sala mare cum s'ar zice, de hiclensug 0. de
cadet, iat cà nu'l Indémna ci'l 1asg. In stricaciune spre Tara, sad spre Domnie, a-
voia luL tuncl sfetnicul se va pedepsi tocmal ca vi
[Zac. nCeia ce vor fiintr'un gand, cu ceia and s'ar fi fault acel lucru des6varsit, si se
ce vor face gresalg, aceia sa se pedepsesca va pedepsi ca i cela ce ar fi fgcut acea.
totI cu 0 pedépsa i ceia ce n'ad ficut ca si gresalg.
cel ce ad facut, cad ca ad fost Intr'una top, [Zac. 15], Cela ce va slatui pre altul sA
si acesta va fi and va fi si gresala mare, cum facg. vre o gresalg, iarg. apol se va cli ce ads
s'ar zice, and ar hicleni Domnia, sad lneul Mut, si 've va Interce sfatul %Watt chip, a-
unde lgcuiaste, sad alt lucru ca acesta; iarg cela nu se va pedepsi,,iara asa nu va putea
de va fi lucrul mal putin. atuncl de acea grefi numal cu atgta : ci trebuiaste sa:1 sfatuiasca.,
*all nu se va pedepsi cela ce nu, face ca cela alt sfat, Impotriva celuia d'intaid. Décia aiC
ce face gresala. atata nu ajunge, ci trebue sA adevereze acelt
[Zac, 8]. Cela ce va da niscare lucrue, de sfetnic, cum nu va face acel oin pre sfatul lui
carele vor trebui celuia ce va sg faca vre o cum rad fost sfatuit intal, décia de nu va pu-
gresala, acela se va pedepsi tocma ca j cela tea sal fad. sa se parasesca de acel sfat ce-
ce ad facut gresala, orl mica, oil mare. 1-ad sfatuit Intgid, atuncI se cade sg martu-
[Lac. 9]. Cela ce a sfatui pre altul sg facg. risesca de fata sa auzg mu1t1 hiclensugul ce
vre o gresala acela nu va lua numal aceea ad vrut sA faca, i Inca nu va fi destul nid
pedépsa ce se va da vinovatulul, ci Inca va de 'i-ar zice, fereste-te de cutare lucru, sA
plati i pagubele tote ce va pagubi. i va nu'l facI, ca vet pati rad, ci dupg aceia tre-
piarde cela ce ad AR rad, si acesta va fi buie sa spuie i omulul celuia ce va sal fad.
cand se vor face acéle pagube tot pentru acea rad si pagubesca, i s521 spuie anume si
gresalg ce s'ad facut cu sfatul lul. omul si numele lul a se pazésca de dInsul,.
[Zac, 10]. Cela ce va sfatui pre altul sad .11 décia déca, va face acestea tote ee am zis mar
va indemna sã fure, acela se va pedepsi ca sus, atuncl nu se va pedepsi sfetnicul, ma-
un fur, ins& cu adevarat cand n'ar fi furat fu- car de ar 0 face celg-lalt gresala care rail
rul farll de sfatul 0 i indernnarea lul, iarä de fost sfatuit, iara de nu va zice vre 'uncle de a-
se va afla cum acel fur ad fost invatat si de cestea ce am zis si se va face si gresala. a
alta data sa fure, atuncI cela ce'l va fi sfgtuit tuncl se va pedepsi ca i cela ce va face-
nu se va pedepsi. gre sala.
Vac. 11], Cela ce va sfAtui pre altul sa facà [Zac. 16]. Cela ce va da Invatatura, i va
furtisag, acela sa fie datorid acel lucru ce zice cuiva si faca cutare gresala, iara. dupg.
s'ad furat sal (lea, sad sal platésca stapanu- aceia va zice, sg. nu fad:, iara el tot va face :-
lul al cul ad fost, macar de nu l'ar fi furat el, acela sit se pedepsescg numal el singur, iara.
ci numal pentru cad ad sfatuit, sa se fad. a- cela ce rad fost trimis Intal sg nu se pedep-
ceLfurtisag. Aicea se cade judeeatoriulut sä sesca, si la acesta lucru nu maT trebuesc alte-
socotésca, de'l va fi sfatuit acel sfetnic, ce se pedepse
zice sg, fure numal o suta de talere. W.A. el [Zac. 17]. Cela ce va sfatui pre altul sa se
va fura dog sute. i déca va fi asa, atuncl invrajbesca cu cine-va, iara acela se va In-
sfétnicul nu va ptati maI mult de acea sutd demna dentru sine, si va merge sal uciga,..
de talere stapanul uI, a cul vor fi fost baniI, atuncl sfetnicul nu se va pedepsi ca un uci
ci pre data seing se va afla ca l'ad sfatuit. gatorid, ci se va pedepsi (WO cum va fi voia
[Zac. 12.] Cand va sfatui nestine pre altul j udecgtorulul.
sa facg vre o gresala, i el nu va face atuncl [Zac 18]. Cela ce va sfatui pre nestine sA
Ii curand,ci va lasa de va trece vréme multa, ucigg. pre Cons antin, iara el va ucide pre-
pana va veni vreme de va face acel lucru : a- IOn, atund sfétpicul nu se va pedepsi ca un
tund tot inteun chip se vor pedepsi sfétnicul ucigatorid.
cu furul. [Zac. 191 Cela ce va sfatui pre altul si
[Zac. 18] Cuviatele céle de sfat, acelea faca vre o gresalg, iara el va face gresala..
www.dacoromanica.ro
156 PRAVILA kATE111 BASARAB r
dupt cum,l'ad Inv A*, si de War prilej all zAct, pe vrAjmasur lull and Va. trece, iart el
iarte judecAtorul st nu'l pedepsesa pentrq st iast inainte:Ist ucigt, acela se Ira pedepsi
acea gresalt atuncl nicl sfetnicul nit se va. ca i tin ucigAtor.
pedepsi. [Zac. 5]. Cela ce Va petrece pre eel& be va
[Zac. 20]. Cela ce va sfAtui pre altul oil merge sit ucigt, pre cineva, sad st fact alit
,ucigt, pre nestine fart el nu'l va Mime ucide rautate, va petr@ce pentit. sit nu'l InvMu-
ci Ina dintal 11 va munci, ce se zice IT va iasa. cine-va merend pre cale. acela st se
ttia nasul, sad 11 va scete ochiT, sad intr'alt pedepsescit ca i cel vinovaf, lust cAnd se va
-chip Ii va sluti, dupit aceia 11 va i omor?, a- afla de fatt. la acel loc unde se va face acea
tuncl sfetnicul nu se va pedepsi intettn chip gresall, sad and va fi mers in dédins pentru
cu vinovatul, cad a vinovatultil se cade s. acesta lucru. fart de'l va petréce ca un pria-
se pedepsesca cu omerte cumplita, iart sfét- tin, si mergAnd st va prileji intr'acea gresalt
miculul numal c& vor täia capul. atuncl nu se va pedepsi, iart de va petréce
pentru st fact acea gresalt, i and se va fi
Bentnele cu carele se cundste vinovatul, de va fi fAcut nu se va li prilejit acolo de fatt, atund
gresit dupd sfatul qi ajutorul ce va fi dat iarit nu se va pedepsi, cit judecttoriul mai
sfdtnicul. créde dim st nu'l fie petrecut pentru acea
Glava 45. [Zac. 1] YntäT semn iaste cum vi- gresalt, ci mat mult pentru prietesugul, Inst
novatul ad vrut face acea gresala, si fArt de de nu vor fi i alte sernne ca acelea, st fact
sfatul ce 'T ail dat, and va fi Ingrozindul pre pre judecttoriul sit crézt, cum cd pentru gre-
cela ce l'aq vättmat, Ina mal Innainte de ce sala Paq petrecut.
ati fAcut gresala. [Zac. 6]. Cela ceva artta casa sad lacasul
[Zac 2]. Al doile semn, cunt flu iaste ft- cuiv a, unde e va fi a.seuns vrajmasul cuiva
cutt gresala cu sfatul nimanul, ci singur vi- ca sit mérgt sal ucigt, sad va strtjui and
stovatul va fi fAcut din voia lul, ales and va va veni vrajmasul lul sal ucigt acela st se
fi fost rnal nainte de sfat, st fi avut amandol pedepsesa tocmal ca i cel vinovat. i acesta
vrajba, ucigatorml st. cu eel ticis. va fi, and ucightoriul n'ar fi ucis pre mime-
[Zac, 3]. Al treile semn taste, cum l'ar fi nea de nu '1 ar fi arttat acela casa, sail de
ucis i fara de sfatul nescuT, and va fi fost n'ar fi strtjuit, pentru act ct, de -theme ce
gttind arme mal innamte de sfaitture. ar fi i fart da acesta Mut acesta gresala,
[Zac. 4]. Al patrulea semn iaste, and mal cela ce '1-ad arttat casa sad va fi strAjuit, a-
innainte de sfat va zice card cine-va, eq void tuncl acela nu se va pedepsi ca acel ucigt -
st ucig pre cutare16, si nu pete fi intealt tor, ci mal putin, dupt voia judeatorulul.
chip. [Zac. 7]. Cela ce va t;nea pre nestine cu
[Zac. 5]. Al cincilea semn iaste, and va cuvinte si'l va zdbovi, ca pentru O. vie mai
face gresala tArzid, treand multä vréme dupt curtnd vrAjmasul lul st'l uciga, acela st se pe-
ce Pad fost sfttuit, pentru ck atuncl arata, depsesa ca i ucigAtoriul. fart andul va
cum ail fault el gresala, iart nu pre Indem- ztbovi cu cuvinte, sad cu alte mestersugurl,
narea sfetniculul : ci din singura. voia pAnt'T va curvi altul cu muiarea: acela se va
pedepsi ca si un précurvarid. Intr'acesta chip,
Ca peddpsd vor lua ceia ce ajutoresc pre altul si la alte gresale, si acesta se va face and se
sd facd gresald. va afla cit Paq zabovit cu cuvintele luT intr'a-
Glava 46. [Zac. 1]. Cela ce va da altuia dins. lard' de'l va fi zahovit cu cuvinte Med
arme, sad cal, sad bath, pentru sä merga st nicl o InselAciune, si se va prileji atuncl de
ucigt pre altul, sad de va da sail sad funil, va nemeri vrAjmasul asupra luT si'l va ucide,
pentru se faca vre un furtisag, acela se va atuncl acela nu ,se va pedepsi nicT cum.
pedepSi ca un ucigatorid si ca un fur, pentru [Zac. 8]. Cela ce va pazi hainele celuia ce
ct. se chiamt sotie eu dined. se va duce st ucigt pAnt va veni, acela st se
[Zac. 2]. i acesta va fi, and va da ace- pedepsesct Ca si ucigatoriul.
stea ajutoriul, stiind cum le trebuest aceia [Zac. 9]. Cela ce va duce niscare chrt1 vre
.OmenT st faca lucru red, iná de va da acéle until om, find trimis de altul, pentru sa. fact
lucrurT pentru alte tocméle bune. jar& acela vre o rautate. si de va sti si acela ce 01.tit
le va trehui spre alte lucrurl reale, atuncT cArtile de acel lucru ce vor sit fact, atuncl, a-
sfetnicul nu se va pedepsi ca cel vinovat, fart cela se va pedepsi ca i cel vinovat.
mal de multe orl créde judecatoriul cum a- [Zac. 10] Atuncl se va pedepsi cela ce va a-
célea dichise s'ad dat pentru alte trehi, fart juta, la vre o gresalt cu acésta pedépst, cu
1111sa fact lucrurT ca acélea reale. care se va pedepsi si vinovatul. cand ajuto-
[Zac. 3]. i acestea se face de pururea la riul ce va da, iaste vint acel gresale. Pentru
tete tocmélele. et de s'ar fi putut face acea gresalt si fart
[Zac. 4]. Cela ce'sl va zAloji casa lul la om de ajutoriul aceluia, atuncl ajutatoriul nu s'ar
rucigttor, pentru s. pue ucigas acolo sä pd- pedepsi cu pedépsa vinovatulul, ci numal mal
www.dacoromanica.ro
FRAMs MATEIF BASARAB 157
putin, pentru a clq va fi mI micsórg, se va Preot pe dreptate sail pe nedreptatE) pe acela
pedepsi, mat putin, Iare de va A vina ce va s6.'1 canonesed un, an, laa va bate cu
da lucru mare si cap, fare de carea War a pa- letnn sag fere de learn 021 canonéscg tref
tut se se face acea gresale, atunel se va pe- ant mecare del va erta preotul i vina, iare
depsi tocma ca i cel vinovat Intealt loc zice se i se taie mena.
Vac. 11]. Nu_ se cade nestine t smint6sce
se nu se face gresala, nicl sg spuie celuia ce Pentru ceia ce vor sudui pre judeceltoriul
vor face nevoie, fuel sg spue In cérte pen- sail pre Omenil eel domnefti.
tru cela ce vor sa'l fac e. pagubl, hoe de ar Maya 48. [Zac. 1]. Cela ce va sudui sad
putea eä si smint6sce se nu se face acea gre- va ucide pre vre un judecatorid sad pe vre 0.
salg nurnal au u,n glas, póte, ce sa zice nu- sluge a judecgtoriulul pre care'l va fi trimis
mal de ar striga, iar Inca cand ar sminti sg. juclecetoriul se. face, vre o slujba, iarg nes-
nu se face acea gresalg, atuncl ar fi si de bi- tine II va Invelui i nu'l va lasa, sg'St umple
nele lut iarg de nu o va sminti nu se va'pe- slujba dupa invetetura mai marelul sag, a-
depsi. césta gresald iaste ca i cand ar fi suduit
[Zac. 12]. Stapanul, si Taal, si Domnul, si pre Domnie.
V15dica, li se cade in tot c.bipul sanevoiasca [Zac. 2]. Cela ce va sudgi sad va face vre
sh strice fie-ce gcesale sa nu se cum-va face, o nevoe ómenilor celor Domnestl, acela face
cand vor intelége cg vor s. facá vre unil de gresalg ca si cum ar sudui pre Domnul sad,
In cel mal mid, cumu'l feciorul, sad sluga sad dupe cumu'l scris mal sus.
caluggrul. Asijderea fare i calugarul i sluga, [Zae, 3]. Cela ce nu se va piece suht invg-
feciorul, i naimitul li se cade cand vor in- tetura judecatoriulul, acela face gresala ca
telége c va sg face cine-va vre-o gresalg si cum ar ii suduit pre Domnie,
vre o reutate asupra Vladicel, sad a Domini,- [Zac. 4], Tot omul iaste dator s spue ju-
lul, sad asupra Tatalul. sad a Stapanulut se, clecatoriuluI pre cela ce nu va sa asculte de
spue sä se smintesca se nu se face', sae sa'l densul si de Invetatura lul cum 11 va judeca,
smintésca si el singurl oil in ce chip vor pu- [Zac. 5]. Cela ce se va sfatui se ucigg pe
tea, sa nevoiasce, pentru sa nu face fi esl eine vre un diregetorie de la vre un targ, si de
dupg voia lul, i and va sti vre until de aces- nu va fi apucat sa face mórte, acela sä nu se
tea c,e am zis mal sus, ca, va sal se face vre o pedepsesch ca cela ce suduiaste Domnia : ci
gresaia-si,de nu va spune, atunci se va certa numat se i se taie capul. Iara de se va sfatui
dupe voia judecetorulul. sg hiclenésce sad se uciga, pre singur Domnul
acel Tart, macar de.= va fi recut acel viclen-
Pentric cliricul de va Njura_pe arhiereul ZU ug : iara asa se se pedepséseg ca unul de
sail pre popa sail diaconulpfilnirenut de va ceia ce ad suduit Domnie.
injura pre preotul sati Ii va b(M. [Zac. 6]. Cele ce va sudui pre omul cel
Glava 47. [Apostolil canonile 55, fi 56]. Iomnesc, sail intr'alt chip de '1 va vetama
Canonul 55 al sfintflor ApostolI grgeste, care nefiind in slujba Domnulul, acela nu se va
Cliric va injure sad va mustra pe Arhiereul pedepsi ca un mustratorid de Domnie, acesta
lul, pre acela sal scOtg de in cinste, cgcl ce se intelege cum acesta vrajlig ce s'ad apucat
nu s'ad dat nimenul voe sa injure pre sta.- cu acel om Domnesc, nu s'arl apucat de and
penu sad ad fost cu slujba Domnésca : ci ag fost mai
Iar care Cliric va injure pe Preot sad pe de mult invrejbitl; drept aceia l'ad suduit;
Diacon, si'l afurisésca. iarg de se va afla cum se fie invrejbitl de
[Intrebare] Dar pentru ce zic acéste CanOne, and a umblat cu slujba Domnéscg, i atuncl
eine va Injure pe Arhiered se. i se ia darul, nu l'a putut sudui, temendu-se de pedepsire,
fare cine va injure pre-Preot sad pre Diacon iarg dupil aceea l'a aflat singur fare deslujba,
sa se afurisésce ? decl Pa mustrat sad la vetamat intr'alt chip,
[Zonara]. Arhiereul iaste In locu Inl Hris- atunq fare.% ca un mustretorid de Domnie
tos ci capul trupulul besOriciI ci cmstea hirse,sa pedepsi.
iaste mai naltg i mai hernia, de cat a preo- [Zac. 7]. De se va prileji vre un om Dom-.
tilor si a Diaconilor, ce acestea de la Arhie- nese se Imble cu sluj-be, si de se va lege de
red iati darul. altul drept, vrend sal vatarneriarg, acela nu
[littspuns]. Pentru aceia carele injure pe se va da ci'l va lovi, si i se va prileji mOrte-i.
Arhiered i se ia darul, iarg carele injure pe atunci acela ce s'ad sprijinit viata, di nu aibg
Preot, sad pe Diacon, numal ce se afurisé- nicl o pedepsire ci se fie un om mort.
ste. Pentru ce Arhiereul iaste capul, fere [Zac. 8]. Cela ce va sudui, sad veva-Mina pe
Preotil c iDiaconk sunt mainfle c piciórele
i vre un judecatorid, %se nu pentru cad clora
trupulul, iarg trupul iaste BisOrica lul Hris- nu'l a placut cum-va judecgtoriul lul, ci pen-
tos. tru vre o vrajba ce ad fost avand ei adins
[Postnicul]. Iar care mirén va injure pe eisl, acela nu se va pedepsi ca un suduitoril
www.dacoromanica.ro
158 PRAVILA MATBIU sASkttAll
de Domnie, ci cu adevArat mai mult se va pre sal, Mei nu va fi umblat inteacea solie
pedepsi pentru acAstä sudalml sad vAtAmare cu credinta i cu cinste cum O. cade, acela
a judecAtoriulul, de cAt pre altul ee n'ar fi iarl nu se va pedepsi ca 1.1.n suduitorid de
judeatoria. Domnie.
[Zac. 9]. Omenil eel Domnesti. Inca de se [Zac. 8]. Cela ce va sudui sad ma vAtArna
vor prileji s5, fie zglobivi, i vor face asu- pe vre-un sol i nu'l va 0i el iaste sol, acela
préle, i vor impresura sAracil fArA de sti- sA nu se pedepsOsca ca. un suduitorld de
rea Domniel, pre unil ca aceia cine'l va su- Domnie.
dui, acela nu -se va pedepsi ca un suduitor [Zac. 9]. Cela ce va fura halal sati alt W-
de Domnie. ent, dela un judecAtoritt ce iaste intr'un oras,
[Zac. 10]. Cela ce nu va asculta de invA- acela sA. nu se pedepsésca ca un suduitorid
Otura judecAtoriului, ins& nu de euvAntul Jul, de Domnie.
ci child va mAna pre o slug& de'l va zice Pentru ceia ce vor sudui pre mai rnarif ler,
acela a nu sa. pedepséscA ca un sucluitorid ce se zice pre boidri.
,de Domnie
[Zac. 11]. Cela ce va porni tot norodul, Glava 50. [Zae. 1]. Cela ce va sluji la un
'sad orasul, asupra judecAtoriului sA'l ElCota. boiaren, i de'l ma hicleni cu ceva, sad 11 va
dintr'acel loc, de la acel scaun, sad macar sudui, sad intr'alt chip de'l va vAtArna, acela
de ar fi i alt om Domnese, cAnd va face a- sA se pedepséscA ca un sudditorid de Dom-
césta, pentru cAci va fi i judecAtoriul un rue.
mAdularid r&d, atunci omul cel Domnesc nu [Zac. 2]. Cele ce va jura culva sa.'T sic-
se va pedepsi ca un mustrAtorid de Domnie, jéscA cu credintA, i maT apoi va sudui,
--laza. de va face acésta pentru alt.& vA., a- acela face gresalA cum ar sudui pre Domn.
.tuncl ca un suduitorid de Domnie sA se pe- Pentru Arhiereul de va face liturghie singur.
depséscA.
Pentru ceia ce vor sudui &ril vor vdtama solii. deGlava 51. [Simeon Soluneanul]. Arhiereul,
va face liturghie singur fArA preot i fArA
Glava 49. [Zac. 1.] Cela ce va sudui soli! diacon, nu se apArl, cad cA el iaste izvorul
caril merg dela o Domnie la alta sau intr'alt sfintiel preotiel, 0 el clA acel dar altora pre
chip de'l va vatama, acela din afarA de pe- in Duhul sfAnt, de 0 slujesc. larA pentru
depsirea ce dad pravilele céle mirenest, a- cinstea i infrumsetarea i poclaba Arhieriel
tuncl sa. se afurisescA dupa pravila beséricil. trebuiaste sl aihA preoti i diaconi edei
[Lac. 2]. Cela ce va injura sad va vAtema cAnd slujaste Arhierectl cu dAniI, ar duce
pe soil, acela iaste ca i furul ce furA hese- chipul lui Hristos cu ucenicil lul [Valdamon];
rica. iarA de nusevor afla preoti multi 0 dia-
[Zac. 3]. Cela ce va sminti soul dupre cale con11--incal un preot i un diacon , sA nu
viind, sad de le va lua cArtile ce aduc, acelcr lipsescA 0 mai vArtos cand face hirotonie, cA
Oaste adevArat suduitorid de Domnie, mai fare. preot i fArti diacon nu pate sluji sa. faca.
ArArtos cAnd va face acésta, Tientru sA facA huotonie, nici pate sl facl nici diacon, nici
Tusine Domnu-s6d , sad pentru sg. cuncise& preot.
din cartl taina acelui Damn' iari de va face Pentru Odejdiile Arhieresti cu care se imbracci
pentru sA'l strice cinstea lui, sad si intealt Arhiereul ceind slujaste ce inchipuesc una
chlp pentru all& dobAndA, atunce nu se va fi alta.
pedepsi ca un suduitorid de Domnie, ci cu
alte pedepse marl impotriva acestora. Glava 52. [Pentru Stihariii]. Stihariul
[Zac. 4]. Carele va sudui sad va vatema carele iaste alb, inchipuiaste strAlucirea Dum-
pre soli pentru vre.-o vrajbl ce vor fi avut el nezeestil lumini iarA rAurile carele le are
adins eisT, fail nu pentru s5. facA necinste iaste sAngeleli apa carele curserd din Dum
Domnului celuia ce 'i-ad trimis ; incA ui a- nezeésea castA a Domnului.
tunee ca un suduitorid de Domnie, se va pe- [Pentru Epitrahii]. lar& Epitrahilul iaste
depsi. in chipul pAnzil adecl a pomesealnicului cu
[Zac 5]. Cela ce va sudui sad va vAtAma carele legarA pe HriStos de grumazi si'l trA.-
pre sal acela cum at sudui pre gea legat sA'l rAstignésca.
Dornnie, asa sa se pedepsescA. [Pentru Poasd]. Iara Poasul carele sA in-
[Lac. 6]. Solul clecA 'pl va da soliTa, 0'1 cinge, iaste bunA frumuse:are carea veni Hri-
vor da respunsul si'T vor da i car*, si de stos, carele iaste incins cc phterea Dumne-
nu va purcéde , ci se ma zAbovi intr'acel loc, zeirel.
de'l va sudui sad Iva vAt6ma cine-va, atunel [Pentru .Rucavite]. larA Rucavitile sent le-,
acela nu se va pedepsi ca un suduitoriti de gAturile cu carele 'I legara de mAinl cAnd 11
Domnie. dusera la Arhiereul Caiaf a.
Vac. 7]. Cela ce va sudui sad va vatAma [Fota pentru, Bedelnife]. larA Bedernitia ia-
www.dacoromanica.ro
PRAVIIA 31671310 -BASA.BAB 159
ste plum, cu care stet-se Hristos piciórele u- iaste lnomenirea, adecd trupul nostru carele
cenicilor and le spa1 g. piciorile la omoveme purta. Domnul pentru a nóstrft spgsenie. Iarg
la joI marl. rusala Inchipuiaste Dumnezeirea, cd sfgnta
[Pentru sacos]. Sacosul iaste plésca cu Scripturg pre Dumneze're o chiamg Foe. DO-
-carea partarg pe Hristos la gróznecile patime cia acOstea rgurl ce sunt la mantie Inchipuesc
ale 10, si'sl bgtea joc. de dansul. s'altg, cael cg se obrdsaste cuvantul biruito-
[Pentru Golpsu]. Iarg golpsul carele iaste riulul nostru Hs. pre Arhierel, ca pe niste in-
tot cu crud, carele se chiamg (poli stavrion)
vAtgtorl adeveriti al bisOricel lul Hs. cum am
ce se zice multe crud, acela inchipulaste sla-
zice: pentru el cineva crOde Intru mine, rétirl
va a tóta. lumea i puterea cinstitel crud. vor isvori de In matele WI ape vii, ce se zice
Pentru care Cruce s'ad biruit si se biruiaste darul antulul Duh.
in tot césuL marele vajmasul nostru i lup- [Pentru Capas]. Iarg. Capasul, atunzirea
Igtoriul de crestinT diavol. si obrdsenia imprejur inchipuiaste obrgsenia
[Pentru Omofor].Iarä omoforul carele pune darulul sfintuluI Dully carele umbrOste cres-
Arhiereul, acela inchipuiaste 6ia cea perdutg tetul lul.
peatru care veni Domnul sg. o ia, pe carea o [Pentru tunderea capull4]. Iard tunderea
rgfacise marele Lup diavolul i o sceise de In carea se tunde Arhiereul, si face mimind in
staul; iarg Hristos afignd o lug si o puse la cap, inchipuiaste cuntina cea de spini carea
emir, i o duse de o puse In staul de unde puserg 10 Hs. la Infricosatele patiml ale lul.
.ad fost, ce s. zice pre Adam in raid, dOcia o- [Psalm 20] larg a preotulul Inchipuiaste :
rnolorul are si crud, in chipul crucil carea pus-al in capullul eunund de pietre scumpe.
plat& Hristos la umgx and II judecg Pilat [Pentru Trichirie]. Iarg trgchOriile adecd
sg'l rdstignéscg. lumina fgcliel carea iaste la dgnsul, inchi-
[Pentru toiag). Iarg toiagul lnchipuiaste puiaste darul Arhieresc , carele '1 dg pre la
trestia cu care scrise spgsenia némulul ome- crestinl, la preotl si mirOnT. [Sfesnicul, iar
nese. rechiria inchipuiafte sf. Troitd]. Care Luming
intealt chip se zice, toiagul se chiamg pi inchipuiaste pre Hs. si pre Dumnezeestii A-
toiag de pgstorie cu carele paste turiba lul postoll, caril Apostoll s'ad chemat Lumina
Hristos. lumel sl pentru cad iaste Arhiereul urmItorid
10 Hs. si Apostolilor, pentru aceia aprind
Pentru ce s chiamd Patriarhul Bogonoset, fi fgclil inaintea Arhiereulul.
ce inchipuiastc Mantia lui, Lispezile, /Ma-
rne, Capasul ci tunderea capului si lumina. Pentru numele lui Is. 11-8.-Incle iaste sernnat
G1ava 53. Arhiereul iaste bogonoset, pen- intru sfeintul trap al arhiereului, f; ce
tru cg. iaste Imbrgcat cu darul Duhulul sfInt, inchipuiafte cdnd blagoslovéste cu amlindoud
drept aceia II dg tuturor crestinilor intru tote rndinile lot.
sfln]iile, ce se zice tocméle ci ränduiale, sad Glava 54. dntrebare]. Meg vréme ce am
Arhiereil, preotil i allele; lard imbricamin- zis mai sus el Arhiereul iaste bogonoset, pi
tea Arhiereulul acéstea inchipuesc : tine scaunul 10 Dumnezed aicea pre pgmant,
[Pentru Mantis]. Mantie inchipuiaste darul si cOlea ce pOrtg inchipuese Dumnezeirea a
cel acoperit, carele ad venit de la Dumnezed Domnulul i Dumnezeului nostru Is, Hs. dard
la dansul de 1 sfinti cj1 acoperi, cum si scrie numele luT Is. Hs. -uncle iaste sctis al arate
cã tot darul deplin, de sus iaste, carele se po- pre sfdntul luT trup décg vrémea ce iaste Ar-
erg de la tatgl cu luming, i acel dar cu- hiereul chipul 10 Is ?
prinde tot trupul Arhiereulul, cum se aratg si Ascultd pentru acésta si vezl maT jos povO-
mantia de acOperg pre dgnsul. stea luI ce zice de dgnsul.
lPentru Lespezile de la Mantle]. Lespezile,
cOle marl si ale mid, acélea argduc chipul Bespunsul Protopopului de la Nauplia Clam
légel vechl si cel noug, ca un Sol a doa legl Nicolae Preotul a la Malacsu, carele ad
in chipul luT Hs. lost forte intelept.
lath lOspezile cOle de jos mid ce sant algtu- [Cautd aici de vezt]. fnsd clOgetul al doi-
Tea pólelor lui, inchipuesc legea véche, ce se lea al mgnil drépte carele iaste impreunat cu
zice a lul Moisi. al treilea si std drept, iarg, cel de al treilea
lard ale de fa pept, acOlea inchipuesc putin earn plecat, aratg pe lucru. h Inchipu-
sfainta Evanghelie, adecg légea nog. iaste pre Is. insg cel de al doilea carele std
Décia mal inchipuesc acOste lespezl, ins& drept sg chiamg: I. iar al treilea deget, carele
céle de jos (preal de sean zacona) actecd treed face chip putintel cam plecat, acela se chiamg.
umbra legil, iarg cele de pre pept tblagodati S. iatl asa e numele lul Is., iarg degetul cel
prisedes1) adecg bungtatea veni. de intal carele iaste impreunat cu al patrulea
[Pentru Bduri]. Iarg rgurile carile sunt la &get i stg cel mare de intal pre dansul, In-
mantie a1h i rosil, cel albl albéta inchipu- chipuesc acele doug: stihia lul H, cad cg sunt
www.dacoromanica.ro
.160 MAMA. DUMP BA$ABAB
Incrucisate, iara al cincilea deget carele iaste cie : acela n'are nicl o putere, nid adevarare,
I
si acela putintel plecat, acela Inchipuiaste S. nicI se hag& In sema.

Ci déca vréme ce dégetul cel de intaig cu al
patrulea s. chiama H, iata ca i cel dea cin- Pentru Preotul carele se va afia in plicate, fr
dmenii scfugt dela dlinsul, si pentru sti nu.
cea, iaste S. Drept aceia acélea trel degete oslindiscd Miretnul pre popa i pentru sli nu
inchipuesc Hs. i cum am scris mal sus, ca al ostindéscli negtine, i pentru cinstea Preo-
doile cu al treilea ed. chiamt. Is. asijderea iara
degetul ael de Inteig cu cel de a patra i cu tilor,
cel dea Aces, se chiama Hs. WA cä e scris Glava 56. [Mated. De va grai ne§tine, pen--
numele lul ls. Hs. Intru sfanta mane. a Ar- tru Arhiereul, sag pentra Preot ca ag facut
hiereulul, si cum ag dat Hs. darul i blago- si fac care pacate §untanal rele, acelnia pain&
slovenia Ucenicilor, tisa i Arhiereul o da nu se va face cu deadinsul ispita si Intrebare
Yreotilor de Moral Arhieresc ei cii ia datul, pant
[Gherman rtrigradénul]. i cand vrea sà atund sit nu se Intorce. nicl sa Alga, nimine
se Matte la cerit atund blagoslovi pre uce- dela pricestenia lul, adect dela Liturghie em
nicil lul cu amandoul mainile sale, cum gra- dela slujba lul, 0 dela alte Iucrurl besére-
iaste Dumnezeiasca i sfänta Evanghelie, racestl.
dicand mantle sale, si 'I blagoslovi. [Luca [Zlatoust.] Graiaste i Dumnezedscul Ioan
Gla. 24, Zac. 114]. Decl i Arhiereul cand Zlatoust : MultI Preotl fiind pacatosl, aduc
blagosloveste emenil Domnulul cu amen- darure, adect slujesc si nu se sfieste de am-
donà menile, atunce reduce chipul marelul iI Dumnezeg, ci Duhul sfant sfinteste daru-
Arhiereulu1 sAll Domnul nostru I. Hs. carele rile caiele sunt nainte, i hist agnetul se face
blagoslovi pe ucenicil sel cum. am zis trupul Domnulul, si de in potirig se face
cinstitul sange a Domnulul [Coz. Zac. 149]:
.Pentru arhiereii, sail preot, de se vor schim- dupt glasul MantuitoriuluI :Luatl de mancatl
nici sai uncle se vor tunde ftirli de void. ca acesta e trupul meg, si 1)41 de Inteensul
top cit acesta iaste sangele mied al legit
Glava 55. [Din Sf. iieséricti Sofia]. Cano- not.
nul al doilea al Saborulul de in besérica lul [Marele Atanasie]. Tara Marele Atanasie gra-
Dumnezeg Sofia graiaste : Care Arhiered se iaqte : De vel sti pe Preot adeverat ca cur-
va schimnici, iase de In perintescul i hive: véqte sag face alt pacat, se, null intorcl da-
tatoresca randuiala 0 merge in randul fiiulul rul, adeea prescurile dela densul, nicl si'l
ai al ucenicalul, i maT mult nu obladuiaste, osandes1 cit e pecatos, cad ea acéle prescurl
Ind in scaun §ade, Mel pastoreste, numaI ce nu le dud lul, ci lul Dumnezed. Bine ca, iaste
'1 pastorese altil pre dansul. Cad ca s'ad fa- nedestoInic i pecatos, iard prescurelell, a-
cut tatal fiid, i dascalul ucenic, i stäpanul dece Liturghiea ta pentra &di:lad se sue la
slugd drept aceia ,zice acest sant Sabor, cal cerig : iar el 's1 va lua plata pacatelor lul In
Arhiereul carele face acesta 0 se schimni- zioa judecatil.
céste, sa fie acela gol de Arhierie de tot. [.Z,Tichita Sevroneanul]. Nu se cade nicl se
[Pentru Ieromonah]. krt. Ieromonahul de cuvine, nicl cinste mirenulul sA osandésca
se va schimnici, nu se pareseste de preotia pe Preot, macar de ar fi popa siptcatos, Mel
lul, ci iard slujaste Liturghie, cad ca n'are ochil sell radicl sal vez1 : numal se. te depth.-
randuiala Arhieresca ca Arhiereul, pentru a- tezl de densul 10 inpistreale, Ina ca de 0
ceia acest Canon al acestul Stant sabor zice : §tim pecatele Preotulul, iara taina inimil lut
déca va lua Dumnezeiasca i ingerésca whim- nu o ; drept aceia trebuéste sa avein
nicie, nu se apart a nu sluji Leturghie. tótt smerenia la Preotl, macar de iaste drept,
[A Dumnezeiegtilor Dascali]. lart Arhie- macar pacatos. CA 0 el ag judecatorig drept
reul de se va lam de VIddicie in sila lul, sag cum vor face sa le platesca fiesl caruia plata.
preotul, poruncesc sfintele pravile, sa nu se la greznica zi a judecatil. Si caril osandesc
bage in sena acea lame atuncl, i nicl o a- pe Preotl, aceia st se canonesca forte tare
deverire sit n'aibt. si gred cum va parea sag va socoti Arhiereul
[Mihail Patriarh]. krt. sfantul Patriarh de sag Duhovnicul.
la Tarigrad Chir Mihail cu sfantul lul Sabor, [Zri]. Ian. asa adevarat, val de Preotul
ag poruncit i all lasat, tunderea zice carea ce slujéste nedestoinic, ca de nu se va le-
se face In silt, iaste ca i &and nu s'ar fi fa- pada sa lase preotila, acela se face mosnén
cut nicl o data, tw. all socotit. nesfarsitel mind cu dracil.
[Artnenopul]. Grainste Si Armenopul, cate [Durnnezeegti Dasclili]. Tinett mintea drept,
sunt de se fac de silt, acélea nu se baga. In qi cu tot sufletul (tu 0 crestine), intru cresti-
semi. neOile Invetaturl, i cinsteste cu cinste pre
[Zri]. Drept aceia tot lucrul carele se face mama ta besérica, carea te all nascut pre In
cu ditsila, sag de frict, sag de alta protivni- Duhul slant, adeca pre In Dumnezeescul Bo-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MAT RIR BAR ARAB. 161
tez, s,i pe Preotil e cinst4tel ca. pe niste Sad iaste fur sa. fie furat de In sfintelejart-
slug! al Rd H. i ca pe niste omen! ce aa felniculti!, Cad alte jucrurT dela alt cine-va.
tocrnela angerésca, ca s fiT cinstit de Dum- Sad sa fie vrajitorid s fad. vrajt.
nezed, ckl c cinstea Preotilor la Hs. se so, Sail sa lege barbatul cu muiarea sa. rnt sa
coteste, a 0 ómenil imparatululpentru dan- impreune.
sul se cinstesc ; asa trebue sa se cinstesca ei Sad se va fi lepadat vre-odata de Hs.
Preotil pentru Hs. ; MIA call nu cinstesc Sad va fi jurat stramb.
Preotil,, aceia manie pre Hs., deacia si sfintia Sail va fi facut alt pleat de merte.
So. s sfieste i sa manie pre clansil. [Zri]. 0, Arhiereul lid Hs. ! se nu indraz-
[Antioh Pandepa]. Grgia0e i Antioh Pan- nestl sal hirotonestl Preot, cil ve1 arde ci tu
decta : EpiscopiI, zice, s cinstesca pe Preo- si el ; deacia amandurora vi se ia darul dupa
til lor ca pe niste slug! al lul Hs. 0 ca pe judecata Dumnezeestil lee; drept acela fere-
niste omen! ce ad tocméla angerésca. ste-te atulT e puterea, si mat vartos ca sa.
Pentra cartea sad zapind Arhiereulla i dupd nu mostenestl veclnicul foe, ca. dal preotia
mórte s I se dea hanee sad unealtele. nedastolnicilor.
[Marele Vasilie]. Iara dac a. se va face eine-
Glaya 57. [Armenopol]. Cate ad avut Arhi- va Preot i va carte vre inteunile de intea-
ereul mai inainte pang nu intrase la randu- cestea, i se ia darul Preotiel de tot, dupa Ca-
iala ArhierieT, acélea le da uncle! iaste voia, nonul 51 al MareluI Vasilie, iara a se prices-
si le Irnparte la merte i intru viéta lul; iara tai candu'l va fi vola nu se apara.
ate ail Meat déca s'ail pus Arhiered, a- [Vail Iar de va fi fost nestine cocon mic
celea sunt ale besericiT, adeca ale EpiscopieI, pi s'ad amestecat cu altul in pecate, c i i s'ad
sail ale Mitropoliel, si pre acélea nu face za- slobozit curarea Intre cepse numal, acela an-
pis, iara de sa va fi tamplat s ia niscare lu- mid sa se canonesca, deacia atuncl sà se faca,
crurl dela parintil Jul, sad dela uncial, sad Preot, insa de nu se va fi facut pacatul de-
dela surorl, sad dela fratI, sad si dela alta plin, sa. fie intrat madularul in sezutul copi-
rudenie, acestea la dansil sa impart i iaste lulu! : iar cle va fi intrat inteensul, sa nu se
volnic sa le facil eel e voia. faca preot. Bine ca de ad fost c i copil i n'ad
[Impdratul Ioan Duca]. Iara hrisovut al cunoscut pacatul, [Cautd de sea !] iara ca.cl
depururea pomenitulul Imparat Loan Duca i s'ad spa( t vasul, s'ad facut netrebnic i flea
graiaste : Pupa mórtea Arhiereulut zice, sa de folos preotiel ; drept aceia trupul lot nu
nu ra'pesca nimenile unealtele lul orT ce póte sa.' se faca sa, fie de slujba preotiel, de-
s'ar afla, ci numal naintea a tot clirosul sg acia ci copilul ce se zice la alt copil de's1 va
le ia Iconomul, (adeca Ispravnicul casii) pre baga màdularIul, iara sa apara de preotie.
zapis sail cti scrisóre, pana va veni alt Arhi- Pentru pod Oba preotescd ce inchiptdste.
ered sä le ia dela dansul.
Glava
Pentru vdrsta hirotoniet Preofilor, # care iaste Rosie 59. Podeba PreotuluI, pentru ace%
pdcdte apdrd de preotie. sad Mohorata, dung. graiul Proo-
roculul (carele face pre ingeril sel duhuri ci
(Idava 58. [Ioan Posnicul]. Canonul 14 slugile sale foc arzatorid), iaste si pentru a-
al saselul Sabor gralaste : cand va sà se fug. cesta, ca. Plasca rosie, adeca cu plasca. im-
cine-va Preot, trebue acela sa fie de 30 de bracara pe Hs. la patimile luT, asijderea pi
anl, iar diaconul de 25, 0 ipodiaconul de 20, preotil cand stint imbracatl cu podeba Preo-
iar citetul de 18. tiel, atuncl arata c sunt slugI si ostasT ma-
NIA pacatele care apara de preotie sunt relul Arhiereulul sad lut Hs. imparatulul de
acestea : vecie, i araduca PreotiT serafimilor, ca. tin
De'l va strica alt copil, sad el copil fiMd, Dumnezeescul i simtitoriul carbune Hs. in-
va strica pre alt copil. tru sfantul jertfelnic, si cum ail luat serafi-
Sad va curvi cu muiare, sail cu voinrc sad mul odinibra cel carbune dA'l décle Isarei,
cu dobitoc. asa i Preotil cu lingura ceiesca paine, sfan-
Sad cu femelasT afara. de fire. tul Trup ci Sangele Domnulul nostru Is. Hs.
Saa de nu'l va fi fost femela fat a. cand a si'l dad órnelor, iara Diaconil aracluc in chi-
luat'o. pul Ingerilor.
Sad va fi fost logodit cu alta, sad femela Pentru Preot carele va sluji, # nu se va pri-
lul eu altul.
Sad va fi a doa nunta. cestui Dumnezeestilor Nine.
Sad mal nainte de cununie a stricat pe lo- Glava 60, [Apostoli, can. 8]. Canonul al
godita luT. optulea al Sfintilor Apostoll porunceste, care
Sad ad curvit muiarea NT. Episcop, sad Preot, sad Diacon, Maud Li-
Sad ad facut ucidere , de nevole, sail de turghie si nu se va pricestui Dumnezeestilor
v ole. Taine, acela sa'11 spue vina, cad nu sad pri-
www.dacoromanica.ro 11
162 mums ma= skunks
ceatuit. deacia de va spune drept nu se pe. betie i sL nujfie Mout Liturghie, acela sa fie
depsea'te, iar g. de nu va vre sa spue, sa se lipsit de Liturghie zile 20.
canonesca, adec g. se fie lipsit de preotie cata-
va vremea pana'at a plange greaala, cad Pentru preotul sd nu sdrute mort mind va vrea
ca da vina Omenflor de zic pentru dansul cacl sti slujascd liturghie, nice Vett va face If-
ag lasat Sfintele, iaste Ocatos, pentru aceia turghie sd nu sdrute santele icke.
nu va g se priceatuiasg, Glava 63. [Gherrnan Tdrigraddnul]. Preo-
tul de va saruta mortal, nu póte inteacea zi
Pentru celct ce va stE se preopscd mai inainte sa fag Liturghie, pentru ca va sä sarute
0 plind nu ia femeae. Dumnezeeatile Taine, iara de va face ace-
Glava 61. [Apostolt, Canon. 26]. Cano- sta sa fie lipsit de preotie 40 de zile ; décia
nul 26 al Sfintilor Apostoll graiaate Carele
C and slujaate 0 se priceatuiaate de Dumne-
va O. se preotesca neinsurat, ce se zice sa nu zeeatile i infricoaatele taint, ai i se vapsesc
ia feméea, cela trebue sa se Intrehe de va buzile luT de Dumnezeeasca Priceatenie, a-
putea sa'at tie Tnteleppa intrega adecä sä pe- tuncl deg &a:pate Liturghia, ai se desbraca
treca cu curatie, pre unul ca acela sa.'l sufere de odejdiY i iase afara. icónele sa nu sa-
ai sä'l hirotonesca, lark de nu va putea sa se rute§ pentru ca'1 sunt buzile vapsite de santa
tie in curatie, intaig sa'a1 ia fernée fata pre priceatenie cum am zis. Ci numal la icóna
lege, décia atund dupa nunta sa i se fag ai tut Hs. sa fag o metanie i alta la Précista,
hirotonia pre rand, adeca Citet, Ipodiacon, atuncl se Intórce de blagoslogate órnenil pi
Macon i Preot. merge tot omul creatin pre acasa'a1 In calea
[Zeil]. Dupa hirotonie nu s'ag dat a1tu necu pace.
manul a se Insura, fag numal citetilor pi
cantaretil or. Pentru preotul de va sluji liturghie fdrd de
antimis, sad nu va purta grija de bisérica
Pentru preotul ce va avea vrajbd cu cine-va lui Dumnezeil, ci o va urgisi sail va- arde
de va vdrsa in zioa ce va face liturghie. vas slant al biséricii.
Glava 62. [Nicktfor Tairigrddenul]. Prep- Glava 64. [Postnicul]. Care preot va sluji
tul cu vrajba de va sluji Liturghie acela sa Liturghie fag de antimis, acela sa fag me-
fie degrt de Liturghie zile aapte, ca graiaate tanil 200. jag da va sluji in Beserica netrit-
Evsevie, val de Popa cela ce va avea vrajba nositä fag de antimis, sa i se ia popia.
cu cine-va i va sluji mai innainte pana nu [Sobor de la Nichea]. Iara care preot nu 'a
se va Impaca i va da blagoslovenie Omenilor. purta grije de Begrica luT, ci o va urgisi,
[Zlatoust]. Graiaate i Dumnezeescut Zla- cu tota cinstea de nu o va curati ai de nu o
toust : Preotul aducatorig aminte de Mg, a- va matura, ai de nu va cinsti odtijtliile, actla
cela nicI o data nu duce lul Dumnezeti jertM sa se pedepsesca cu lipsa de preopa
curata, 0 de va fi avand gotate la inema lul,
iara dragoste curata sá n'aiba : acela ce pla[Nichtfor Tdrignidénul]. Iara de se va tam-
de betie, sag de vre o léne sa lase foc la
slujba slujaate ? i ce iaste and zice Ma'nav-
sem ? i pentru ce rógg, pre Dumnezeg pen- oltarid, sad afara in besérica, fi va arde vre
tru spasenia lul ai a omenilor, cadca unul oincarte, sag alt lucru sfant, de carele se afla
launtru in besérica, acela sa fie lipsit de
ca acela indraznela la Dumnezet n'are, cad preotia lul un an, sau sa ia alt canon coin
c. e calcator de invataturile lul : drept aceia va pgrea ArhiereuluT.
se va intórce Dumnezeg de jertfa luT ca at de
a ml Cain, carele'l era pizmé. pe fratele s66. Pentru preotul de va fi vdnatoriti sail prinzd-
Unul ca acela aduca aminte ce porunci toriti de pasdri, sail de va vrdji, sail va
Dornnul da-t1 vet aduce darul la jertfelnic, merge sd'i vrdjascd, sail de va fi vana-
zice (adecä prescuri1e11), ai acolo 'tI vet a- toriii de altul adecd grditoriti de rdil.
duce aminte, C fratele t6g creatinul are ceva
catra tine, atuncl past intaig de te impach cu Glava 65. [Postnicull. Care preot iaste ve-
fratele tea, i atunc1 itT du darul tea tut Dum- natorig, sag prinde pasarT, sad'al va lasa
nezetl, drept aceia i tu nu tréce porunca ai slujba carea iaste datorig sa aduca aminte
Invatatura biruitoriulul, ca sá nu te osandeat1tut Dumnezeg pentru spasenia lul ai a time-
sä te fact strain de slava lul. nilor, acela sa fie lipsit trel lunT de popia luL
[fri]. Iara care Preot va face Liturghie, pi [Sdbor la adichiei, Cau. 36]. lag de va face
sa nu fag pana mat nainte cu cela ce s'ag vre Intr'un chip vrajl ; acela sa fie lipsit de
Invrajbit, pre acela vor Dumnezeeatil Parintl preotia luT de tot.
O. fie fara preope patru-zecT de zile. [Grditoriii de red. Postnima]. Iar et. de va fi
[Posnicul], Care Preot va bora de betie in vinzdtoriti de altul, ins& de se va pogi, sa se
zioa ce a slujit Liturghie, acela lipsit sa fie de lase, atunci sa se canonesca, iara de nu se va
popie zile 40 ; iara de va bora a idea zi de pa.rasi sa se ia popia.
www.dacoromanica.ro
IIRAVIti MAT= BASARAB 181
Pentru Preota a Na-fr e4 citi cdswrile, ç va sfintele slujbe, 0 la alte slujbe, acelnia sa. i se
face litulghie I de va face singur maslo. ia darul preotiel de tot.
(4111,Ta N. [Pootnicul]. Care preot nu'clva Pentru cd preotii sunt in chipul celor 0 cle
cit césurile i va face Liturghie, ace,la are apostoli, siard arhiereist in locul celor 12:, fi
ptcat, iath &ea va face Liturghie, de le va nu mama cdte dezlegit arhiereii: aunt des1
ceti, iaste neimpreunat ptcatuluT. legate, ci cdte dezlégd fi pre cot ce ait hart
[Simeon Solunenu]. Iar Maslo singur nu pe nedreptate.
pOte sh fad, de nix vor fi i aI precitf, pen- Glava 70. [Simeon Soluninul]. Simeot
tru cä sfanta Scriptura zice : sa chemam popil Prea sfantul Mitropolit de la Solon zice, ca
beséricif, si invata sa. nu chetnam nurnal u- preotil ad darul celor capte zed de Apostoll,
act drept aceia trebue s pazim, cu dédinsul iara Arhierel, ad al eelor dol-spre-zece : Caf.-
ci cu fried légea i toctnélele beséricel. [Pro-rora Built Domnul, i zice PrihnitI DuhuL
roma` Isala. Glava V. Zac. 57]. Ca cum nu sant, cdrora vetl erta ptcatele, trtate vor fi.,3,
p6te narnat un Arhiered ea hirotorthsca pre carora vetl (Mee, tinate rem fi ; drept aceea
alt Arhieret singur clef ca e fara de lége, a- lor Ii s'a dat darul Duhulul sfant, i unul dupti
cijderea i un preot Maslo nu póte singur sit altul, ial acel dar al Arhieriel. lard preotiI
fack ci tocrna 7 preotl trebue sa fie, iara nu n'at dar a erta pdcatele, ca ci cel Oapte zedl
mat putin, lara de sa va tarnpla rreme sa nu ce n'ad avut darul Duhulul dant, sa. iarte
fie pre numar tocena 7 preotl, atuncr trel tot pteatele.
sa ni,t lipsesca. [Zri]. i nu numay cate vor deslega.Arhie-
Pentru Preotul de va muri fdrA de cuconi. reil sunt deslegate, ci cate vor deslega ci pre
eel ce at luat ceva pe nedreptate, i ascultatI
Glava 67. [Legea]. Care preot va mud, 0 coif sunt ceia ce ad luat pe nedreptate.
cuconl nu'I Vor ramanea, mid alit moctnenl, [Zri]. Un om ad intrat lute') casa ci a 677u-i
aceluia sal imparta avutia lui i tOte buca- rat nicte unelte, sad intr'alt chip, cum a na-
tele in trel partl, décia una si i se faca pen- pastuit pre eine-va 0 'I ad luat ceva pe ne-
tru suflet, pomana i milostenre, i alta sa o dreptate, clOcia s'ad facut afurisanie pentru
deb. reotesi de nu se va marita, iara a trea acel furticag sad pentdi acea nedreptate, decl,
sit o dea la besérica sat la Mitropolie, de va cela ce le-ad furat ruff a fost frith. de Duna-
fi, bad Episcopie. nezed, laid de afurisanie. sa intOrca uneltele
Pentru Preori ca sd nu judece pe arhiereul bor. celea ce ad luat, ci sa ia ertaciune, ci s'ad
Glayn. 68. [Yichita de la Serron]. Nu s'ad Msat intr'acea legatura a afurisanier f muri,
dat preotilor, nicl mirénilor sa judece pre ci. se Mt afurisit. Actun de acesta ce se face
Arhiereul lor, pentru ca e cap 0 pastorit lor, ca sa se iarte ? Asculta, inst cand se 'war
dart aOsta a'atl dat Arhiereilor sit caute si plati furticagurile care le-at furat, sad ne-
s. judece pre preotil i pe órnenif lui. dreptatea carea ad luat, 0 se vor intórce la
co napastuitl, adect la eel ce ale cul ad fost,.
[Grigyrie Bogoslov]. Oile, ce se zict 6meni1 atuncl sa iarta i. acela trup ci se desléga,
pi ucemcil, adeca preotil nu voiretl sit pactetT carele,s'ad fost afurisit pentru furtisagtil sad
pre p.stori i invatatorll voctri, pre Arhierel. pentru nedreptatea ceia ce a &at.
zic, ca in loc de ucenicl ce suntetl, iart voI
veil sa v facett dascall, sit judecat1 pre ceia Pcntru preop ci cdlugdri ca scl.na se améstece
ce ad pqtére st vt judeee, i sa vt irrvete. 0 sit porte grija de lucrurile i grijele mi-
[Pavel, Apostolul]. Fiec earele in ce tocrnela reed" nicI sit vraciniased
s'ad chemat inteaceia sa 0 fie, ce se ziee in Glitv a 71. Ppostolii, Can. 67. Canomil 6
rancluiala carea ad themat Dumnezed pre al sfintilor Apostoli poruncecte, ca Did epis,
fiecl carele inteaceia sit ci fie. copil, nicl Preotil, mcl Diaconil, Mel Calit-
[Wichita Serron].. Nicl Diaconi, nicl Mireni, gdiiT nu se amestece In lucrurile Mirenectl
nu'pOt lit judece pre Popa, ca sa nu cum-va Mei act lase bistrica lul, sad slujha lul, ;31
sd se argisesca Dumhezeirea sad sfintia. sa negutatoresca, iara de va, II intafactsta,
sad sa se parasesea, sad sO. i se ia darul cu.
Pentru preori" i diaconi, carii nu vor nu e vrtdmc Preotiel. Pentru cit minciuna sp
pommi pe arhiereul bor. potrivécte en jehuirea; iard de va fi calugOr
Ma% a 69, [Sdborul 1 i al 2, Canon 131 se afuristcle 0 se gonecte de la biserica lul
Canonul 13 al -stborulul de Inlaid 0 de al Hs...pina. se va parasi.
doilea graiacte : Care preot sat Diacon va [Postnienl]. lath preotul cal Oe va vraciui,
zice t(t ctie de Arhiereul I ui, ca se aft in gre- sad va taia vine, acela sii fie lipsit de preo-
gale; décia thal nainte pand nu se va face sa- tie zilie 7, iara al1 nvaptorl zic, zile 40,
ber i udecatil episcoptalul, va Thdrazni de iata aliiI zie sad sa se parasesth sat sit i se
va lasa pomenirea lul, 0 nu '1 Ara pomeni la ia Darul.
www.dacoromanica.ro
16i PRAYILA AfATEIII BAS*11.413
Pentru toti sfintitii, adeed preofii de nuyi vor acOstea, Ins& ale zilil ci ale noptil, cAcT ch so,-
ceti t6td Pravila, adecli slujba lor, qipentru cotécte pre annul Dumnezed, va pe up most.
de 7 ail in zi ldudaiu-te Dthnne qi carele [Zri]. lane jartva fere, de sAnge care se
sunt 7 laude. chiame. Dumnezeiasca Leturghie, pe tote In-
tréce, cAd cA lucru adevArat iaste al Dom-
Glava 72. [Postnicul]. Care Preot '0 va nuluT ci al sfintiel sale. ci fuse, célea capte
lAsa slujba Pravilel sale, adece vecernea si laude, carele mal sus datorid iaste tot erecti-
utrAnea, i celea-l'alte tote, acela se, se canonul se, le zice, ci preot i mir6n, iare, Dumne-
nésce. cAteva zile, pentru cA greiacte Dumne- zeiasca Leturghie alt nimine nu póte ell slu-
zeescul David, de 7 orl In zi te lAudaid DOmne. jascA, fere numal Arhiereul i Preotul.
[Psalm 118].
[Simeon Soluninul]. DecT acOle capte laude Pentru mirénul ce se va sfii a se cumineca de
datorid iaste Preotul se le zicl zioa i n6p- la preotul mirtfn carele va avea preottfsli.
tea, Intim citire i intru slavoslovie lut Dam- Glava 73. [Sdborul de let Gangra, Can. 4].
nezed, carele sunt acéstea : cAntarea de In- Canonul 4 al sfentulul sAbor de la Gangra gra,
teid iaste Polunotcnita, a doa Utrenia cu iacte : Preotul zice, carele va avea preotése
prAvil ces, a treia Tretil cés, a patra etiI ci va sluji jertfa cea fall de sange, iare, ne-
cés, a cincea Diviatel ces, a casea Vecernea, ctine se va afla de se va sfii adinsA, eluel pen-
a captea Pavecernita; ate. acestea sunt cOlea tru Preotul care are muiare, de nu se va pri-
7 laude carele zice Dumnezeescul David : ca cectui sfintelor Taint de in mAinile MT, pre a-
de 9 orT In zi te leudaid D6mne. cel om Dumnezeectil pArintl nu'l canonese
[Zri]. Acultatt i povestea lor pentru ce lu- ci 'I dad Anatemel. 0 grozniel judecatl.
cru fac acéstea. [Groznicie].
[Pentru Polunoftnitd]. Polunoctnita iaste Pentru Preotul carele se va rufino ayi
cAntarea pentru Invilarea Mentuitorulul, ci a cumineca preotisa buy.
doa venire a lid, cAnd va veni ginerile cu mare Glava 74. [Sdbor 6 Can. 103]. Canonul
slavA. 108 al ceselul sAbor de la Trulla grAiacte :
[Pentru Utrenie]. Iare. centarea UtreniT iaste Preotulut zice, de'I va fi rucine a pricectui
cad vine zioa ci multumim celuia ce a dat preotésa lul Dumnezeectilor Taine, i va da
lumina, ci ad spart In,elltura Intunéreculul potiriul cAtre altul se o pricectuiascA, a'l opri
pentru aceia cu Utrenia ci cu PrAviT cés, se pe acela pope cAte.-va vréme nu lase, nurnal
chiamA lauclA Intru Iticepetura zilel ci cu slo- ce i se ia popia de tot.
voslovie trimése, tut Dumnezed.
[Pentru al 3 cgs]. larA centarea a lul tretil Pentru Preot de se va insura sad preotésa, sati
cés, iaste pentru act ad venit Duhul sfAnt si mirénul cline, a doa órd de se vor insura.
Dumuezeectil Apostoll, i ace. lumina pre Glava 75. [Sdborul Neochesaria, Can. 1].
dancil, apol cu dancil tóta lumea. Canonul 1 al sAborulul de la Neochesaria
[Pentru al 6 as]. tare, cAntarea a luT estit poruncécte : vre tin om ce nu se va Insura
efts iaste pentru restignirea mAntuitorulut , ci se va face preot de june, iare, apol dupe.
cif. Inteal caselea cés se restigni i tAmAdui, E'reotie va vrea sA se Ins6re, unul ca acela i
cAlcarea tut Adam, carea o ad fAcut intr'al se ia preotia de tot, iarA de la bisérice. nu se
caselea cés. gonecte.
[Pentru al 9 ces]. tare centarea tub Deveatil fare de va fi alt preot ci'l va muri preo-
cés, iaste pentru strigarea ce ad strigat intr'a- tésa, ci va remenea veduv, décia va vrea sA
cel cés Domnul nostru Is. Hs. : Tate, intru ia alte muiare, ia-i-se ci lul preotia, iare de
mAnile tale 'ml dad sufletul, i aca '0 (Ike la bisérich nicl acela nu se gonecte.
sufletul, i mOrtea Itomnulul pre mórtea o- [Ldgea]. Acijderea ci, preotésa cAria va
mOrtt, ci pre cel de Intru tad izbevi. muri Popa; de nu va putea sA se tie In curatia
et, de va vrea se. se mArite, neaperata sA fie.
[Pentru vecernie]. Thal chntarea Vecerniel, Care se InsOre. de a doa Ore, acela nu póte
iaste de multemirea cAtre Dumnezed, pentru fi cliric, adecA mirénul carele va lua a doa
ce. am sosit cAtre sfArcenia zilel, i IncA pen- fAmee, ci ad fost Cliric, décia nu mal pOte fi
tru Ingruparea Domnulul Nostru, cA sére s'au Cliric.
Ingrupat Prea sfAntul sfintiel sale Trup. [Zri]. Socotéla se socotecte asa, eh de se va
[Pentru Pavecernitd]. IarA cAntarea Pave- Insura a doa OrA Cliricul, de In cinste ce are
cernitiT iaste clef cA spre odihne. ne am ace- nu se scOte, ci o tine ci'cl are cinstea, ci scau-
zat, i pentru cAcT iaste incepetura noptil ne nul dupe. randuiala cinstil sale, iarA décia In-
rugAm ca cu pace sh adormim; i sit Inviem, tealtA rAnduiale. mai mare de acolo de unde
adecA se. ne scullm sA vedem I imina. iaste ci se atlas a se sui mal sus nu poke, dupe
tiT acuma carele sunt 7 laude c ice *Mai- socotéla bisericectilor, ci ImpirAtectilor Dam-
puesc ? iare. val de preotul ceja ce nu va citi nezeectilor pravill.
www.dacoromanica.ro
P4AVILA MATE113 BASARAB 165
Pentru cela ce va sd se pre(dsc 0 va lua Pentru Preotul de va ispovedi pdcatul mil de

muiare sad vdduvil, sad slujnica, sai alta ce voe ccurele a facut mar nainte de hirotonie.
va fi avdnd viata rea.
Glava 76. [Apostoll, Can. 187. Canonu118 Glava 79. [Sdborul delaNeochesaria Can.9].
al sfintilor Aposto11 grAiacte : eine va vrea Canonul 9 al sAboruluI de la Neochesaria,
A. se fad Preot , si se va Insure, de va lua poruncécte de acesta pleat al preotulul mat
fAmee vaduvA, sat curva, sad róbA, sad sluj- nainte de preotie, ci va ispovedi plcatul de a
nick sat cinghiad, [Cinghiazd ge chiamd mulul bunA voe, fiindul fricA de D-zed.
erele care cantli pe la veselii cu tambura] , acela [Zri]. Preolul, zice, ce va curvi sad vtt face
nu pOte fi preot, d pravila va aca, cum iaste alt plcat, carele apara de Preotie, iartt el Wad
cu viata curatA i ImbunatAtit cela ce va sa hirotonit, i dupl hirotonie '1 a pArut rAlt i
se fad preot, aca sA fie ci fAmeia lul, ce se all zis Intru sine, de va rAmAnea Inteacésta
zice curat i nespurcatA. va sa, se muncescA In vecie, ci se Indemnit de
Intru &ad bun, ci '57 ispovedi de voe pacatul
Pentru cela ce se Old in pdcate, carele apdrd sad, ca sa nu se mundscA, de acésta porun-
de preofte, tiara el se va hirotoni. cesc Dumnezeectil pArint1 at acelul sfant sa-
bor : Acel om zice carele 'c1 va ispovedi de
Glava 77. [Nichita de la 1-radia] . Carele buna voe plcatul, Insti de slujbA sti se pA-
va vrea sa se fad Preot, de va tIcea sa nu rAsascA, adeca s'a nu maI fad. Liturghie In-
spue pAcatul carele ad facia, sat de voia luT tru Mita viata lul, iarl alte TocmOle ale 'reo-
va lase sa. nu ispovedésca pAcatul cela ce'l tieb sA ci le tie, ce se zice cu Preot1 cedére a-
aparA de preotie, décia se va hirotoni preot, ded sa cad cu Preotil Intru tocmbla randu-
gi clupa aceia 11 va ispovedui, nimic nu'l folo- ialil sale Intim tOte lucrurile besericectl. 8i
sécte hirotonia; ci s5. i se ia daru. cAcT cA s'at cAnd se va fampla, sa se sue de in rAnduialA
fAcut ca nu'l ctie nimenilea pAcatele lul. In randuiall, dud cinstea rAnduialel sale, a-
[Teofil Alexand., Canon 1]. lad care Ar- tuncl cAnd va vrea sA se pricectuiascA Dum-
hieret1 va hirotoni pre acela, nectiind plcatul nezeectilor TainT, sti Intre In lluntru la At.-
luT, atuncl acesta Canon iartA pre Arhieret, tavnic. i cum am zis, t6te besericectile sa le
sa n'aiba nicl o pedépd Mtn.' Arhieria sa. fAcA, numa1 jertva cea fad de sange, ce se
Ia-i-se darul celuia ce se aflA In pacatele zice Liturghia sA nu slujasd: Cad cA o alt
célea ce apAra de preotie, iarl el se hiroto- lasat de a lul voe, ca un nedastoinic. i a-
nécte. céstea darurT besericectl i s'at dat sA le sin-
[Sdbor I. Canon 9]. GrAesc uniT, d cum jasca i sti le tie, cAcT ci-ad ispovedit plcatul
curAted botezul pre om de t6te plcatele care de voe cum am zis mai sus, IncA i pentru a-
le-a flcut maT nainte de botez, i s5. face céstea de va arlta bunittate bung set facti lu-
notI, aded fad de pacate, aca ci preotia, pA- cruri ce plac buT Dumnezed, iara de se va
catele care le face omul maT nainte de preo- tampla de va cAdea iarl In pAcat, unul ca a-
tie, le curAtézA hirotonia, cela de tot se golecte ci de acéle darurT ce
[Valsarnon]. Ci Ind de acésta grakcte Val- are. i dad va greci, de va 1i arAta smere-
samon, i alége tocinéla lucrulul acestuia. CA nie i cale bunti ci de ar face t6t5. bunatatea
acésta zice purtAtoril de Dumnezet paring bunft sA plaza hal Dumnezed i Omenilor : de
nu o ati suferit nicl cum, adeca cum sa iarte acia acélea daruil mai mult nu pOte sl le tie
preotia plcatele ca botejunea, ci InsA plea- sad O. le ia, numa1 ce '1 priimesc In beséricA
tele celor nebotezatl, adevArat le curated, ca pe un mirén plcatos, carele se 1ntOrce de
iarl ceia ce vor sa. ia preotia de vor face pA- in rad si vine spre bine.
cate, sad mal nainte de hirotonie, salt dupl ICautd]. Insti Preotul de va greci mal na-
hirotonie, acelora ii sa, ia darul de tot.
inte de Preotie, Ova greci ci dupa Prsotie, ci nij
Pentru ovrer de se va boteza se face preot. se va ispovedi, met se va vadi de fatal de acélea
pacate, pre acela nu pOte Arhiereul sal apere de
Glava 78. [TTalsamon] . Auzit bine socotéla la Liturghie, nic1 de la alte sluj be bisericectl, ci
ce zice Valsamon, d botejunea curatéza, tote '1 dA voe, sad sa se pArlsOsca de a slujirea,
plcatele omulul, ci daca vrémea ce le curAtOzA, sat sa slujbscA ; deacia el va da cuvAnt Ii
dar daca va veni un ovrel sA se botéze, dupA sérnA la Infricocata a doa venire, cAtr5. drep-
socotéla povectil lul, p6te sl se fad Preot ? tul ci infricocatuI judecAtorit Domnul Nos-
POte, pentru cA orl ce plcate va fi avut, le- tru Is. Hs. ca un nevrednic ce alt slujit prea
ad curatit botejunea, i nicl o spurcAciune sfAntul trup i sange al Domnulul Is. H. Iar
&at lAsat tntrInsul; drept aceea ia Preotia de sl va vadi plcatul lul cl aA gre5it salt
neaparat. larA dad se va boteza, de va face naintea hirotonie1 sad dupa hirotonie cu a-
plcate carele opresc de preotie, atuncl nu devArata adtare, adeca de cinc1 mArturil cre-
'kite nicl Inteun chip sa se fad. Preot. dinciocl Ind sti ci jure. atunce i se ia darut
www.dacoromanica.ro
166 TRVILL MLTE117 BASAItAIS
de tot, 0 se go16ste si de alte darurl cum scrie luamuiare)acleca muiarea care ad luat-o chard
mai sus. a fost mirén, si se va afla rucla, lul pre carea
pe lége nu ruite sa oia, acela preot sa tie nu-
Pentru Diaconi de va curvi, sad ptind la mai scaunul pre la Sabóra cu alti preoli iara
sdrutare va grefi preotul sad diaconul. de dregatoria Preotiel de tot sa ,fie gol : re nu
Glava 80. [Sdborul Neochesaria, Canon 10. numal de Leturghie, ci i de t6te slujbele bi-
Yalsamon]. Canonul 10 al Saborului de la s6rice§t1; numal scaunul sit tie, cum am zis,
Neochesaria graiaste : De va curvi Diaconul adeca, sit saza in rand cu al(T Preoti. Si ace-
stunce sa.'sT vie in Inc de sluga. stit ierthciune s'ad facut i i s'ad dat sa sazit
Diaconul carele va ispovedi pacatul sad, in rand, caci s'ad facut acel lucru al nuntei
atunce cle randuiala diaconiel se dasparte, fare; de lOge, nestiind el, iara_ a blagoslovi
iarä in tocmela "slugii se vie, cum zice mai vre o shrjba nu'l dad lul voe purtatoril de
sus, arata sä fie in slujba citiriT. Dumnezed Parinti, dar cumva sit i blagoslo-
[Marele Vasilie, Canon 66]. Iara care Preot vdsca el pe altul ? and lul trebue sh porte el
sad Diacon va veni panà Ia sarutare, de va grije pentru pacatele sale, cit blagoslovenia
saruta muiare si's1 va spurca buzele, pest va iaste darul sfantulul Duh si dare catre altd,
ispovedi phcatul sad, acela se opréste de pi unul ca acela nimic nu se amésteca, nicl
Preotie cata-va vréme. carele iaste Preot sad darulul, nici Sfintiel de la Duhul Sfant pen-
Diacon, lush Preotal de Preotie, rub. Dia- tru pacatul amestecaril de sange care'l ad
conul de slujba Diaconiel, i numa sa se a- fhcut, i deca vrOme ce n'are dinteacela dar
mestece cu eel sfintitl, lush. Preotul cu Preo- cum va putea sa dea altul om lucru care
til, iara Diaconul cu Diaconil. Iara de vor Ware ? cela ce are cit cgtre altil i blagoslo-
gresi gresale carele apara de preotie, atunci venie i sfintenie, iara cela ce n'are cum va
i se ia darul card de ar fi sad Preot sad putea sa dea ? Ce void mai zice nicl pre as-
Diacon. cuns nicT de fata sit IndrasnOsca a blagoslovi,
nici sa pricestuiasch pe vre un om, ca sosé-
Pentru muerea de Ira face copil
Ira niipitstui pre popa
fl ste liii numaT saderea in Scaunul Preatilor,
iara alta trOba bisericOsca sa nu slujasca cum
Scut cu dansul. am zis mai sus, fart mime sa se róge lui
Intrebarea la Constantin Episcopul cdtrd sidn- Dumnezed cu lacrame sal iarte fara de légea
amestecarel de sange carea ad facut, si acea
tul ffitropolit de la Iraclia, Chir Nichita. nunta fara de lOge sa se desparta, .0 el mai
Glava 81. Muiarea de va naste copilul mutt care fameea aceia sa nu maT mOrga,
va zice ca cutare Erect 'I-ad facut, de acesta ded de va face asa sh nu se lipsOsch. de scaun,
ce se va face ? mare ciuda iaste fara vadire, iarh de nu se va desparti, nu numal de scaun
sd, faca juramant muiarea, i Preotulul sa. i sa se lipsesca; ci Inca cu acea muiare fara de
se ia darul. lege care ad luat-o sa fie afar& de bisérica luY
Hs. pana, '0 vor veni spre pocaanie sa se
Blispunsul eintului Nichita de la Iraclia. desparta unul de altul, atuncT sa'T priimOsca,
Vinile preotuluT carele va fi de a'T luarea iara de nu vor suferi sa se desparta unul de
darul sad de a'l oprirea cath-va vrdme, del altul de voe, atunci sa se desparta, in sila
va zice nestine asupra buT ce'T va fi voia, pa Domnésca, adech cu Judecata de afar/.
se baga in semh, nici i se ia darul, nicl sal [Apostoli, Can. 19]. laid mirénul carele Va
oprésch. cata-va vréme, ci sa'I arate para cu fi fart de lége, acela Cliric nu póte sh. fie.
Marturil credincióse, hune i cinstite cum vor [Zonara]. Carele tine muiare fart de lOge
Dumnezeestile Pravile, iara cuvantul muerel nu nornaT de in cliros sh se gonesca, ci Inca
raid cum nu se créde, nicl se bag& in sena, 0 de la biserica, pang se va desphrti; i dem
de nu vor fi marturil credincióse, nurna ce se va desparti sa se canonOsca ca un ames-
trebue sit pui sfintele odejdil, célea ce Ora tacatorid de sange.
Preotul cand slujaste, i insit de va vrea Preo-
tul acela carele e parat atuncT le ia si se im- Pentru Preotul ce e oprit si despdrfit de popie
bracit si face Blagosloven Bog, deacia atuncT de i se va citlieu sd zicd blagosloven bog na
'I lasa intru Judecata ltd Dumnezed i nicl 'I fi boje Wedrini, pentru cle va sluji preot
lua darul, nicl sal opresti cata-va vréme. en popa cela ce e oprit de leturghie.
Glava 83. [Intrebarea unia om Cdlugdr
Pentrn de se va insura eine-va fi se va preoti, cdtre Sf. Patriarh Nicolae]. Ore cade-sa un
iaret insurarea se va alla fdrd de lege, fi de. Preot ce 'T ad luat darul pentru gresalele ce
cliricul miren de va avea femee iard intr'a- a facut sh. zich, : Blagosloven Bog na i Boje
celafi chip. Ustedrini sad Eristos istinil Bog nay, sad sa
Glava 82. [Sdborul 6, Can. 26]. Canonul 26 cadescit cu cadelnita, sat sa se precestuiasca
al saselui Sabor graiaste : Preotul carele va in ltuntru In Oltarid ?
www.dacoromanica.ro
PRATILA MATEIII BASARAB 167
Rdspunsul Patriarhului Nicolae tie ca si de intgig neaparat, i Preotul acela

de slujba PreotieI luI nu se dasparte, ci sa'sl
Ba, ci numaT in locul mirenilor sa se puie tie tóta slujba Preotiel farg de gresala, si nicl
sa fie. un puternica sa nu'l tie de rat, nicl apere
[ApostoliI, Can, 11]. MIA' Preotul carele va cad cit pacatul preotésel luT s'ad facut fara
face,Leturghie cu. Popa cel oprit, i '1 va sti, de voia el, adeca cu dasilea.
atuncT se desparte si el de Preotia luI.
Pentru Arhiereiicarii vor priimi preotistriini
Pentru Preot del va curvi inuiarea lul, sec a fitrd de carp' de pace 0 de ertdciune, 0 ce
inirdnutta fi va vrea sd se preogscd : 0 de inchipuesc agile: 0 de preotul robit del vor
Preotésa de se va apuca Cu ddsila sIt o cur- priimi ftird de carte.
véscd cine-va. Glava 85. {Sfintil Apostort, Canon 33].
Maya 84. [Sdborul Neochesarief, Can. 8]. Canonul 33 al Sfintilor Apostoll porunceste :
Canonul 8 al sfantull Sabor de la Neochesa- care Preot va merge in eparchie straint el
ria poruncéste ; de va curvi zice muiarealvre va priimi Archiereul loculul aceluia, si nu va
until om, 0 se va vadi de fava., unul ca acela avea carte de ertaciune, sa fie despartit de
Intru slujba Preotiel nu p6te veni. Ina' de se Arhierie, c acel Arhiered ce'l va priimi.
va hirotoni cine-va i dupa hirotonie va curvi [Tar al lor, Canon 12]. Tara de va fi nestine
muiarea lul, atuncl sa o lase, Mg de va vrea afurisit de Arhiereul lul, si se va duce intealta
ra se afle cu dnsa. acela nu p6te sa, alba sad eparchie si'l va priimi Arhiereul loculul ace-
sa tie nici un dar Preotesc. luia si acela sa fie afurisit.
IZonora], Muiarea omulul miren de vacurvi zSdborul Laodichier, Canon 41], Niel un
o vor VAAL de fata, atund acela nu OM sfintit sa nu Imble intealta eparchie fart de
sa vie nicl la o randuiala Preotesca. &gill de pace de la Episcopul sad, Mc! se in-
(Cautell Vgdirea de fat.g, iaste sä mgrturi- draznesca a face alta slujba bisericesca.
sew/ cincl marturil de acel lucru al curvieI, [Sdborul AntiochieT, Canon 8]. Cartl de er-
si sg jure, décia atuncl O. se lipsésca de darul taciune nicl un Preot n'are voe sa dea altul
Preotiel unul ca acela. lara 4e va fi banuind Preot sag Cliric cand nu e Atliereul lor; iara
pa curvéste femeea lul si nu se va Ash cu de va fi mort, ZtuncI iad cartl de la Ispravni-
marturiI : unul ca acela se face Popa, pentru cul Arhiereulul.
ca 1 5nuiala a curviel mueril luI nu s'at art- [Cautd]. Inst Ispravnicil loculul. adeca Pro-
tat. Mrt de se va vedea si se va arata adeva- topopil si Parintil Duhovnicl, cad! se chiama
rata i va vrea el sa fact carte de despar- si el socotitorl si Ispravnicil loculul, at voe
telt ca sa se desparta de dansa : atund nea- sa dea cart! de pace, cum au ii alte tocméle
parat iara se face Popa, iara asa el adevarat pre lege.
alta muia re' nuirnal p6te sitia, ci numa satr5- [Apostolii 'Can. 12]. Arhiereul de va priimi
iasca singur in curatie si In cinste. [Zri]. lara' pre PreotuIdespartit de Popie de alt Arhie.-
de va fi Preot i va curvi Preotesa lul, porun- reg, sag Chric si '1 va erta de va, sluji, acelnia
cesc Dumnezestil Parint1 de'l va fi voia sa'sl sa i se ia darul.
tie Preotia, sa se desparth de &Ansa de tot. [Mateiil]. krit pentru cartea de pace facem
tart de va vrea sit o tie ca i mal 'nainte, a- stire ce Inchipuiaste. Cand va sa mérgt. veun
tuncI sg desparte de randuiala Preotiel In care Preot sad Uric, intealta Eparchie sa sluja-
se aft. Pentru, ca acea Preotesa a lul ce aft set acolo, pentru aceia ia carte de la Arhie.
curvit, déca s'a spurcat iaste spurcata, pen- reul sag, si cartea aceia marturiséste pre
tru acea preotul el, de se va ainesteca cu ea. clansul, ca dupt randuiala s'a hirotonit cu
se face tot un trup, décia si el se amesteca darul Duhulul &ant, dupt marturia Duhovni-
Sutra spurcaciunea celuia-lalt, i iaste spur- cultil sat si a altor preotl car:A pre dansa at
cat; drept aceia nu 'Ate veni sa fie intru sluj- marturisit, si arata Arhiereul catra tot! unde
ba biséricel. va merge acel Preot cum de dansul s'ad in-
[Cautd]. Muiarea mirénulut de va curvi, si framsetat marea dregatorie a Preotiel cu-
el o vg erta de gresala, acela are voe sa rata si dastoinica.
o tie. larit cartea de slobozie iaste acesta, carea
[Posnicul]. Cum se cautaisi se alege cera ce ia Preotul de la Arhiereul lul, ca sa se duct
va sa fie Preot, ca sa fie cu viata curatt, si intr'alt Mc sa slujascg si sa arata ca cu voia
Imbunatatita : asa, sa, se caute i fameia lul Arhiereulul situ at esit, iara nu de intru
sa fie cMstita i curata. mintea lul, si cum nu iaste preot fara de
[Leu. 0 Constantin imparatil. M.A. de se va minte, si are cutare boerie, [Cinste]. si iaste
tampla sa se apuce cu désilea fameia Preo- bun crestin si Pravoslavnic, i marturiseste
tulul de vre un silnic, sag se va robi, sa fie pre dansul cartea ceia ce perta a Arhiereulul
rag, si o vor spurca si sa fact pacate cu sat, ca de tote raste dtstornic Preotrel sa
dansa, st, nu se despartg de dansa : ci sit o slujasch lul Dumnezet.
www.dacoromanica.ro
108 PRAVILA MATEM BASARAi3
ark *tile de pace se chiama cele doua facutk aceia scrisOre In vre un chip grozav ci
artl. ale PreotuluT,. cea de Popie 1i cea, de de rucine. Al patrulea iaracT,, a fie ci la
slobozie cumand deplin, nemic a nu hpasa, cum
[Yalsitnon] Priimécte iara Ahiereul pre iaste mal cu dreptate aca a fie.
Preotul fara de carte de pace ci de slobozie, [Zac. 4]. OrT eine va face bant mincinocl, ce
and se va fiirata, mocia Preotuluy, sad el se zice on cine va fi calpuzan de va face banl
va fl fost ro al In numele Imparatulul, ci al DomnuluT a,
Pentru preolif earil iail canalttd sai altigari celd loc, aceluia Intaid sa i se tas capul,
sail miria. dupd aceia sk.'T and trupul in foc, ci ate bu-
Glava 86 [Apostoli, Canon 44]. Cano- va cate va avea tote a fie Domnectl. lard de re
nul 44 al sfintilor Apostoll graiacte : Episco- afla cd s'ail facut acea calpuzanie la vre
pul sad Preotul, sad Diaconul, de va impru- un sat, sad ci tirg miccor, atuncl numal sil i
se La m6rte, iard bucatele a nu i le ia ni-
muta pe vre un om cu niscare bath 01 va lua menile, nicl sal arza.
camata acela sad a se pràséscd sau sa fie
oprit de preotie. [Zac. 6]. Casa aceia unde se vor face banT
[Marele Wasilie, Canon 14]. i cliricul ca- ral, afie Dornnesca, fail de se va afla ca
rele va vrea a se faa Preot, i va lua camata, acea casd, all fost prina cu chirie, atuncT
acela antaid a se intrébe, vrea-va s. sufere trebue sd cercetéze judecatoriul sd vaa, de
cea dobanda nedrépta carea ad luat camata, vréme ce stapanul ace case lacuiacte aprOpe
sd o dea saracilor ? décia sh se prinza cu za- de acolea, atuncl casa va fi tot Domnésa, de
pis mal mult lucru fard de lége ca acela sd vréme ce judecatoriul prepune cum a fie ci
nit faca : atuncl de va fi curat de alte pacate el ctiind ore-ce, iara de se va afla, cd acel om
carele apard de preotie, el a se hirotonOsa. cu casa locuiacte departe de acolea : atuncT
casa nu va fi Domnéscd.
[Postnicul]. Calugarul sad calugarita de
vor lua camdtd, acela a fie Intru anatera, este[Zac. 6]. Ina de se va afla cd acea cask
pang se vor 0.110 de acel lucru rad ci viclén. a vre unil inuer1 sarace : atuncl iara nu
[Marele Vaedie]. Mirénul crectin de va vrea va fi Domnésa.
[Zac. 7]. Inca acea casd de se va afla ca
sa ia camata de la fratele sèti crectinul, a- iaste a niscare cuconi saracT, iara nu va fi
cela sa, se afuriasca ci sit se lipasca ci de DomnOscd, iard de se va afla cd ace cuconT
Dumnezeeasca pricéctenie Oa se va parksi : ad vre un ispravnic
atunel sit se iart i a se priiméscd la bi- va fi ndemit el casa,pre tote bucatele lor, ci
atuncY sd pretuiasca
area casa cat `va face ci sd platOsca, tot el acel pret
Pentru calpuzcatif ceia ce fac bani IA fi tot din bucatele luT.
pentru pedépsa lor. [Zac. 8]. Mdcar de ar face nectine banT cat
Glava 87. [Zac.I]iiMincino$ ceia ce fac banT de bunT, galbent lamuritT de aur curat, sad
r0. aceia Ina fac acéia grecald, ca ci cum ar talere, sad alt fetid de banT sa fie lamuritl de
sudui pre Imparatul ci pre Domnul tarit argint curat, c a: fie deplin ci la cumpana, ci
[Zac. 2]. Banil cel raT sunt de trel felurT : cu acéstea cu tote mi va putea sd Incape in
aniesteatura, ce se zice aurul cel curat ce ar voia nemanul a fie pedepsit maT putin, de
fi sa fie, el Ii spunk,' 0 '1 inéstech. Argintul cat ar fi facut bant rat de in aur ci de In ar-
acijderea, until arnestecd cu aramd, altul fac gint rad, sad de arama lamuritd, sad cum ar
chiar de aramd, i numal cad '1 spoesc de- fi mal : ci acela tot o pedepsire va sa aiba,
supra cu argint. Acésta e um. A doa de ar fl de vrOme ce iaste fard de ctirea Imparatiel
curati i o séma de banT, iar el fac mal mid sad a Domniel.
de nu ajung la cumpana ci pdgubea Omenil [Zac. 9]. OrT care zlatarid va mesteca au-
ceia ce'T iad A treia acijderea se chiama min- rul, sad argintul, cu alte lucrurT fard de cti-
cinocl, pentru cad cd chipul i scriptura Ca- rea stapanulul, ce se zice de va spurca lucrul
rea pune pre dincil iaste mincinOsa nu iaste ci se va afla mincinos : cu alt cu nemica nu-
facutd din sfat cu inatatura cuiva : ci pre maT cu capul sil platesca.
furic ca un lucru rad, drept aceia de ar fi [Zac, 10]. Ceia ce fac banT Domnecti, ci de
curatT cu nernic mestecatl, 0 de ar fi ci plin vor Indrazni sa spurce aurul, sad argintul,
la cumpand tot e un lucru mincinos, 0 se pentru dobanda lor : aceia cit alt cu nemica
cinema. mincinos 0 sot furticagulul. nu vor plitti, ci numal cu capetele.
[Zac. 3]. Band cel bunt 0 dreptl ad patru [Zac. 11]. OrT care diregatorid, va lasa ci
lucrurl pe imprejurul lor : IntAT cela ce face nu va opri sa nu imble band eel raT : acela
banT sd alba putére i voe, de la imparatie, numal cu capul sit platésa.
sad de la Domnul loculul aceluia. Al doilea [Zac. 12J. Cela ce va cti unde fac banl raT,
sa se faa In loc vestit, cum ar fl In mijlocul ci de nu va spune judecatoriulul : acela cu
firgulul sa vaa totT. Al treilea sd alba chip capul sa platéscd.
ci scriptura cinstita i frum6a, iard a nu fie [Zac. 13]. De se va scula o sotie de a cal-
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATBIII BASARAB 169
puzanilor, i va vadi catra judeatorid pre [Zac. 2]. Nu va putea nimenilea sit eérce
célea-lalte soil, atuncT aceia vot peri tot1 pre pre Inc striin pentru sa, gasesca comera, fard
dela lor, iara cela ce 'T-ad -vadit sa nu aiba de voia stapanula aceluT loc, iarit tie va
nicl o pedepsire, iara de nu va fi sotie sa aiba cerca, 0 de va gasi fara sfatul stapanulul ce-
dar de la judecittorid, iara de va fi rob sa. luia cu locul, aaa numal din capul lul : a-
nu'l dea alt dar, ci numaT sal slobozésed su tuncl nu va ramanea sa fie a IA ci se va da
nu mal fie rob. celuia cu locul.
[Zac. 14]. Cand va prinde judecatoriul vre [Zac. 3]. De s'ar prileji sä ampere nestine
un calpuzan, trebue sal cercetéze mai are un loc, sad un prilog, sad laza ce va fi, 0 de
sotiT, i eine le dd. ajutorid de fac acel lucru, va gasi o comer& cela ce 'i-ad cumparat, a-
pt ce'l va spune sal crea. tunc1nu va putea sa meateraugesca cela ce
[Zac. 15]. Semnele ai prepusurile, ajung la ad vandut sa zia c '1-ad inaelat de i-l'att
judecutorid, ba. arate pre calpuzanT. dat eftin.
IZac. 161 Cela ce va spoi vre un fel de [Zac. 4]. Cela ce va merge de va cerca pre
banT, fiind de aram d. sä arate cu iaste de aur, locul altuia, i va gasi comera fall de stirea
sad de argint, sad de va spoi argintul a a- celuia cu locul, 0 de se va v8.di, ateluia ne-
rate ca iaste aur : pre acela ombre. cum sa'T lase ceva stapanul loculul dintea-
Pentru ceia ce imbla cu Zola r sad ceia comóra : ci Inca de'l va duce la judecit-
if tin la dinfli. torid, va avea i pedépsa, orl cum va fi voia
Glaya SS. [Zac. 1]. Cela ce va cheltui judecatorulul.
sad va schimba banT rat va lua de la cela [Zac. 5]. De se va prileji eub-va, nu cer-
ce'T face, stiindu'l si cunoscandu'l a iaste and, ci aaa de se va gitsi o comórit pre un
calpuzan : acela sa se pedepsesca da, si cal- loc strain : atuncT sit fie si sa Imparta In da
puzanul. cu stapanul loculul.
[Zac. 2]. Cela ce va tinea la dinsul banT [Zac. 6]. Acesta se socoteste Ina si and
ri, stiind el sunt rub; acela a se pedepsesa vor gasi niscare comóra pre loc Domnesc,
dua cum va fi voiajudeatoriulul. sad pre loc calugaresc, ce se zice al besériciT,
[Zac. 3]. Cela ce pórta i Imbla cu ban! MT, pentru cit jumatate de comóra iaste depuru-
acela face prepus cum sa fie ai el sotie cu rea, a celuia ce o gaseate, iarti jumatate iaste
calpuzanil: tot Intr'un chip se vor pedepsi. a besériciT, sad maT de multe-orT Domnesa.
[Zac. 4]. Pedepsirea celuia ce Imbl cu banT [Zac. 7]. De vreme ce va fi tiind neqtine
raT, iaste mal mare and Il vor sti c'ad im- niate ocine striine i a hranéste cu dinsele,
blat de multe orl, i i s'ad Zis i n'at bagat 0 de va gasi vre-o comóra acolo, aceea nu
sem& se va chema a stapanuluT : ci a celuia ce o
[Zac. 5]. Cela ce va cheltui niscare banT ad gasit, cum s'ar zice : Petru ad %sat o o-
raT, 0 se va tocmi cel ce'T va lua, cum de vor da tel Pavel 021 hranescit atatia anT, iarg
fi ral al Intórca : acela nu va avea pe- maT apol sit o ia George cit iaste fecior luT
Petru, dee! de se va afla cit s'att visit comóra
depsire.
[Zac. 6]. Cela ce va cheltui ban! ral, pi la vrémea ce tine Pave? acel loc, atund sit
daca'l vor prinde de's1 va pune chezas, de la nu se chiame a altuia: ci numaT a lab Pavel.
eine ad luat acel banl, acela a. nu aiba Mel o [Zac. 8]. lard de se va gasi iara0 vre-o
pedepsire. comóra pre acel loc a luT Petru, ce l'-ad dat
[Zac. 7]. Cela ce'l vor prinde imbland 0 NT Pavel de se hranéate. atuncT vor imparti
In dok comóra, Petru cu Pavel cela ce se
cheltuind banT ral, de vor fi prea pi4inl, 0 de
nu's1 va putea pune chezas, aceluia sa i se hraneate acolea.
dea juramant, de va jura cum nu stie c'ad [Zac. 9]. De se va prileji culva vre until
fost acel ban! ral atund sa fie in pace ai strnn. sit &ad, o cornóra, pre acel loc ce
Inc! o pedepstre sa nu alba. se hraneste Pavel, atund sa Impart& acel lu-
cru cu Pavel, iard Petru sa nu se amestece
Pravile tinparittec,iti Intru nemic.
Pentru ethic; ce gdsesc vre o comórd pre locul [Zac. 10]. De se va prileji culva, sit alba pe
0 pre hotarul br, sad pre hotarul bisdricir, mana luT niscare ocine zalojite, 0 de va gasi
sad pre locul domnesc, a cul se va cticlea el o comóra, atuncl va Imparti cu stapanul
sd fie. loculul, de vréme ce se chiarna c'ad gasit ca
Glaya 89. [Zac. 1]. Orl eine va putea, 0 si and ar fi Intr'un loc striin.
va vrea sa cerce pre locul luT, si pre hotarul [Zac. 111./ Cdnd va naemi ore eine un po-
lul cu munca lub, sad de se va nemeri aaa met, pentrti sit cuTéga pórnele Oa la cutare
fieste-cum, sa se ample sa gdsesca vre o co- vréme, 'tarit acolea va gasi o comóra, atund
môrd ; aceia a fie a 14 iarä nu a altuiaqa se chi ma c'ad gasit aceea comóra ca i Intr',
nimanuT. alt J.1c striin, dee! vor Imparti cu stapitnul
www.dacoromanica.ro
170 PRAYILLe MATEIII BASARAB
loculul In dog., deacia aceea jumatate a lut bage Th temnita., lard preotul va WWI In chi-
a va tinea 0 se va hrani ea drum de puru- zdsie, de aceea nu se aparit : ci in& are
rea ca ca un lucru al sail, iara cea-laltd. parte cinste de bine ce ad fdcut. Si intr'alte lucrure
a stapdnulul, i aceea o va tinea si se va hra- bane, de va !ultra preotul chezas. n'are nict o
ni cu dansa pang chid se va tinplea vremea pedepsd pentru chizdsuire.
pometulut, atund decd. Se va Implea acea
vreme, dupà cum le-ad fost tocinela sa. tie Pentru Clirict ca sd nu mé,y la cdraisond,
acel loe cu chide, iara. cand Va da locul std.- lad se tie cdrci uind.
panulut : atuncl sa'T dea i partea lul ce i Glava 91. [Apostoli, Can. 54]. Canonul
s'ad venit jumatate din comOrd. 54 al sfintilot Apostolt grdiaste : care cliric
[Zac. 12]. Cela ce va gasi comOra pre lo- se va ardta cd merge la carciumd sa nandnce
cul muieril lul ce'l vor fi dat zestre, atund s. si ad bea acolo : acela sd se afurisescd.
impartd In dog, cu muiarea'st. Iara de va pri- [Zonara]. De se va tdmpla preotului a fi
leji sä se desparta : atunci sal't dea partea caldtorid, si nu va avea unde mdnea far& la
eT ce.i se va veni din comOra. cdrciumd, si de nevoe intealt loc- n'are unde
[Zote. 13].De va tinea Destine, niste ocine ad- se odihni atunct i se iartd sd mde acolo,
log pentru datorie, 0 de vor trece 30 de ant si 0 nemicd sIt nu se pedepsescd.
nu le va rescumpdra, attincl de se va afla vre- [Sdbot4 VI. Can. 9]. Si Cliricul sa /Vial
o carnal./ pre acel 30 de ant : atuncl sa. fie tOtd prdvdlie de vdnzare de yin, carea se chiama
aceluia ce ad gdsit, lard celuia cu ocina nemi- prost cdrciuma. CA de vreme ce el se opre-
ca sd nu'I dea. ste sa, nu merga la dansa, dard Inca sa Bib&
[Zac, 14]. Cela ce va gdsi comOrd cu vrajl prIvalie ca aceia sa slujascd altor Ornent ?
0 co dract : aceluia nemica sd flu i se dea, cdruia slujba't iaste name sa slujascd im-
ci sd'I ia tot Domnia. pdratulut c imareluT Arhiered, DomnuluT no-
[Zac. 15]. Comórd sa ehiama aur, argint, stru lisus Hristos. Ins/ sad sa se parasesca.
banit cet vechl de demult, stapdnul at cut ad de acesla sad sa i se ia darul. Iard prdvdlia
lost sa nu se sae eine ad fost. lard de nu aceia ce o are de o va da altuia cu chirie,
vor fi hicrurT vechl, i stdpdnul acelor lucrurT iaste ertat si nu se pedepseste.
se va cunoste, si se va sti cine ad fast : atund
eine va gdsi acelea lucrurt, nu se va chema Pentru cei indracitt ca stt nu fie cliria, 0
c'ad gdsit comOrd. pantru profit' carii cad # lefinet.
/Zap. 261. Cine va ndemi o casd de va se-
dea cu chirie, i Inteacea casa va gasi niste Glava 92. Plpostolii, Can. 77]. Canonul
bant ascunsTsi acet bant nu vor fi de mult 77 al sfintilor Apostoll grdiaste : De se va
vecht : atuncl sd vor chema al stdpenulut, tdmpla cuiva a se Indrdci, acela sa nu fie
iard pu al celuia ce ad gdsit si sade cu chriie. cliric, nict sit se amestice sa se rage cu cre-
[Zac. 17]. Ort eine va ascunde comóra deed dinciosil pand se va curdti de aceea bold, de
o Va gdsi, ea sd na dea nemica celuia ce i se aceia de va fi ddstoinic se va face clinic.
vine : acela piarde'sl-via i partea sa ce i se [Zri]. Acesta ce zice sa nu se amestece ad
va veni. se rage cu tredinclosit cel indracit, iaste pen-
[Lac. 18]. Acestea tote ee scrie mat sus, ad tru acesta vina, ca pentru sit nu zich cuvdnt
fost in zilele Cele vechl, iard acum s'ad pdrd- rad si scdrnav la beserica sit spdtmeze si sa
sit acéle obiceiurt. smintescd. glota Omenilor c1 sa se curméze
[Zac 19]. lard comOrdle &Le se gasesc tete slavoslavia, adecd slujba Domnulul,
le iad Domnit, i numal ce dad cdtu se in- [Socotirea Dumnezee#ilor pravili . lard pen-
&Ira 6re ce putin lucru, celuia ce &este, tru preotul carele lesind si cade, poruncesc
iard stapdnulut celdia cu locul nu'l dad ne- Dumnezeectile Pravile : Preot zice ca acela
mica. sIt slujasca tete lucrurile preotestl si;s1 le
caute neaparat, si nict o aparare sa n'albd,
Pentru Cliricl de li se va cddea sd intre numal de jertfa cea fard de sdnge, ce sa
chezcifi. chiaind a Dumnezeestil cisfintel Liturgil, sd
Glava 90. [Apostoll, Can. 20]. Canonul fie oprit si aparat de dinsa.
20 al sfintilor Apostoll graiaste : Cliricul zice [A mare: besériet]. $i de acesta poruncesc
de va intra chezas : aceluia sd i se ia darul. numal Dumnezeestile pravile, ci c1 adevarata
[Zonara]. Vre un miren de va cumpara lu- Marea Beserica asa tine dupd porunca Dum-
crure Domnestt, carele se chiamd vames, iar nezeestit Lee, si dad slobozire preotulut ca-
Preotul va Infra chezas pentru tlinsul, ace- rele lesind, sIt slujascd tote preotestile, ce se
luia i se ia popia de tot. lard de se va face zice sa blagoslavescd nunta, sit botéze copil,
chezas, IntrIlt chip, ca pentru sit dobandesca: sa facd blagoslovenie la t6te slujbele : nu-
si de aceea i se ia darul. lard de se va afla mat cum grdiaste Pravila de Dumnezeesca
yreun on} sdrac clatorid, i or yrea sal Liturghie sd se apere de tot
www.dacoromanica.ro
IMATALA MLTEIU RASABAB. 171
Pentru Preotul de va blagoslovi ntunta

Pentric cd se Ytic popi i ceia ce nu sunt de filrl lége.
rudd de preotie, asijderca i ceia ce se nasc
de intr'o fitmeae curvd. (Maya 95. [Ligea]. Preotul carele va bla.
goslovi nunta fArg de lege, sad nu de Vitt's*
Glava 93. [Sdborul VI.Canon 33] Canonul ce se zice de nu va fi fost blrbatul de 14 auT,
33 al saselul sgbor porunceste : Cela ce va muiarea de 12, aceluia sg. i se ia dart],
sg se faoä popg, st nu'I cauti ruda tul eine adevgrat de va fi stiut popa el ad fost nunta
iaste, ag de preot at de mire'', ci numal st fara de lege, iarg de nu va fi stiut, ci at
catitl pre acela ce va sg ia dreggtoriapreotiel. flout lId stire, sad de nebunie, atuncl st. nu
Pentru cg acésta numal Ovréil ce il ail avut i se ia darul , ci numal ig se pedepsesct.
osebit, cg la el nu pot de alit rudg st. se fact. cgtg-va vrétine.
preotT : ci numal de rude Levitesch, adect, Pentru preotul de se va spella lt zioa cc, va
preutescg. vrea sd slujascd Liturghie, sau mirénul ed
[Nkhifor Tdrigradenul]. Iai g. copii cariI va vrea sd se cuminice fi va merge la bae.
vor naste de in muiare curvg, sag de in cea Glava 96. [Marco Patriarhul Alexandria].
cu a doa cununie, sad de in a treia, de vor Preotul de se va spgla, sat va merge la bae.
argta lucrure cinstite, i viati hunt, i vor acela nu pOte st. fact, liturghie inteacea zi,
fi dastoinicl preotiel, aceia Se hirotonesc, nicl are voe dupg Liturghie SA. se spéle, nicT
iarà nu se aparg pentru pacatele pgrintilor. mirénul de se va spala sad va merge la bae
pentru et aceia au facut pacatele si el 'si-ad nu 'Hite sg i se dea Dumnezeestile talnl, iarg
luat CanonuL Iar g. copii nicl ad gresit nicl dem se va pricestui, nicT atuncl nu póte sg
se canonesc. mergg sa'sl lase sAnge, nicT preotul, nicl mi
rénul , fgrit numal de se va tgmpla bele
Pentru de we va hirotoni Episeop sag altul mortS intr'acea zi ptitimind pentru vista 17.
de in rindul preotia fi act avea semn sail
altd betejune pe trup. Pentru preotul de'i va curd sdnge de in, nas,
sad de in ding and va vrea sd slujascd bi-
Glava 94. [Apostolii, Canon 751]. Canonul tUrghie.
75 al sfintilor Apostoll grgiaste : Cine iaste
cu un ochiS, sat ponivos, sag va avea seam, sg Glava 97. [Postnicul]. Preotul care va vrea
va fi vrednie slujbel preotiel, acela sal curlslujascg. Litu ghie, iarg teal nainte de'I va
fact., c rana trupulul nu spurc t. pre om, ci tunclegnge de in nas, sg fact. metanie 40, a-
sg slujascg, iarg de'l va curl dupg Li-
a sufletulul.
[A la Valsamon poaste a acesta C'anon]. turghie sg fact, metanie 100, iarg sgngele sg.
Tara Omenil mirenl de vor aye patinig de sape grópt. sal IngrOpe. sad sill arunce in
holt, si vor vrea sti, se facil preotl, iarg de mare sad in rig, iarg del va curl de in dint(
bóla ce a nu pot sg slujascg Duinnezeestile A. nu slujascg Liturghie.
taine, aceia preotl st. nu se fact..larg ceia Pentru preotul de i se va tdmpla sd se slibidz-
ce pot sg slujasca; sad cu un ochiti sunt, sat nand in zioa ce va sAL slujascd liturghie.
schiopl, sag intealt chip betejitl. aS poruncit Glava 98. [Valsamon]. Preotul ce va vrea
O. se facg preotl, pentru ch de suflet trebue sg slujascg Liturghie, si'T va veni de'l va curt.
sg fie curatT, iarg nu de trup. larg de vor fi trupul In vis, i va sti al iaste acela lucru de
sAngtosl si vor lua preotia, i dupg hiroto- pohtl. muerescg., atuncl st nu slujaseg, iarg
nie le va veni bóla, insil de nu'l va supgra de se va face Mfg de pohtg insg despre Dia-
bóla, el st. slujescg, i asa cap' se aflt. ce volul, atuncl s1's1 citéscg. slujba carea e de
se zice cu bolt ne4grat st.-'sl tie preotia aceia sthintélg, i molitvelu de pricestenie,
sg slujascg lul Dumnezeil , pentiu cg pro- sg fact. metaniT 100, si st, se spéle cu apg, ei
povedidtoril de Dumnezed Apostoll ati so- sg se imbrace in cdrnas1 nog,adeca st se pri-
cotit de ad poruncit de acesta zicand : orl menescg:décia atuncT sg slujasel Liturghie,,a-
cine va fi pentru hóla trupulul acela de preo- devAr de va fi nevoe, ce se zice de va fi praz-
tie O. nu se apere. fart. de va fi bóla mare, nic mare, sat altg zi alésg de Liturghie, farl
cum am zice orb, sad surd, sag mut. sati i de va fi altg zi carea nu se prgznuiaste, sti
se va fi uscat maina dreptg, sat de va axe nu slujascg Liturghie.
altg boll sT nu va putea sg slujasel sfintele,
acela sil se pArgsescg de DurnneziAsca Li- Pentru preot sd se ferésed de muiarea lul cdnd
turghie, iarg, de rAnduiala preotiel sg nu se va sd slujased liturghie.
pgrAsescg, ci Inca maT mult sa 5e fact mila Glava 99. [Sdborul VI, Canon 131. Ca-
spre dinsul, ce se zice WO tie rAnduiala nonul 13 al saselul sgbor poruncetse : Preotil
scaunulul preotiel sale, dupg cinstea dregg- 0 Diaconil nu se opresc de amestecarea ft-
toriel sale, si sg aibg s i ajutorit dela dinsil meilor sale, fIrg numal pre la zilele célea ce
pentru traiul std. I vor st, slujascg jertfa cea, fArg de sgnge, a-t
www.dacoromanica.ro
172 PEAV1LA lakTEICI BASARAB
dicr stanta Liturghie, atuncT trebue al se tie, f Gangra porunaste : care muiare Va lAsa pre
pentru cr vor s slujasa unuT curat, i f.ril , brirhatul el i va fugi de la dinsul, fiindu'l u-
de pAcate ImpAratului imprratilor, marelui rktil nunta, sr fie anatenia.
1
Arhiered i nantuitorid, singur Domnulul no- [Valsamon]. Bine le nu e bine and nu se

stn.; Irma Hristos. Drept acera trebue intr'a- face bine. Bumil iaste cuatia i ca a se tie
cea zi sr se fe0sc r. de pohta trupésch. nestine de Impreunarea nuntil, adea de In-
surare, iaa and iaste de Impreunare cum
Pentrn preotit cari'fI gonesc fdmeile sale so- grAia i marele Pavel, atund sr fie ca voia
cotind pentru smerenia, sad set urascd nunta Mrhatului 0 a frmeil, cg. mularea nu oblr-
sea pre lige, sad vinul, sad carnea. duiaste pre trupul el, ci brrbatul. Iar r. de va
rasa fameia pre brrhat fag de voirt WI, sat
Glava 100. pipostolt, Can. 51 Canonul 5 hArbatul pre mulare fArr, de voia el. i va
al sfintilor Apostoll grriaste : care preot sat sparge nunta sat unul sat altul, i va fugi
chacon, sail altul de in clirici, inteadins pen- de Impreunarea legil carea s'atl frcut amAn-
tru smerenia'sT va gooi frineia, acela sr, se dol un trup, i urasc legea, aceia anatema
afurisesa prn r. o va suferi s. o ia, Mil de se
va lAsa inteacela gaud si nu o va lua, ace- a fie. [Cautel]. Iarr de va lAsa unul pre altul, sad
luia sr. i se ia darul, a se aratil de acésta ca- hArbatul sat rnuiarea i se va duce la viata
rele '0-at gonit fAmeia cr'T iaste nunta necu- calugitrésa carea e tocma Ingeresa de se va
ratA. C zice Dumnezeiasca scrithre e. nunta face crlugrr : acela n'are part4ie nice de o
e cinstit r. 0 patul nespurcat, pentr'aceia i se pedepa cad a at mem intru mai bunk
ia darul de nu o va lua, pentru cil i Hristos cale.
nunta cea de intait blagoslovi. [Sdborul d.e la Laodichia]. Care muiare va
[Apostolil, Canon M.]. IarA de se va afla fi n aritatá 0 se va socoti in viata el sit se tie
vre un preot, ca sil se lepede de nuntl, sat de de brrbatul el, 0 nu va sr se culce cu din-
carne, sail de vin, nu pentru tinerea, ci pen- sul, rara el se va duce de va -curvi, sati la
tru urrciunea lor : acela sad a se indrepteze muiare, sat la dobitoc, sad intealt loc undel
sat sä i se ia darul. va 'Area : acela prcat i acela canon si pe-
[Zonara]. Nuntacareaeprebége,beséricalul depsa flue a barbatului ci iaste a mueril.
Dumnezett nu o lepadr,nici i dA. vr'o vinA ci
o blagoslovéste. CA 0 Domnul riostru Isus Pentru sfintele vase, # de furarea sfintelor
Hrietosnunta cea de ântlit blagosloviln Cana- carele sunt ale besericir.
galilemlui, 0 la clansa facu lntâill minune, a- Glava 102. [Apostolil, Canon 70 ft 71].
deer fäcu apa yin. Drept aceea fAcu pre omul Canonul 72 al sfintilor Apostoll grliaste :
0 pre muiare. laza. pre ceia ce mAnAncr carne Cine.va lua de. la beséria vasul carele va fi
0 bed vin pre la poruncitele vreml carele at sfintit, de a.rgint, sail de aur, sad mahrama,
dat ei ad poruncit propeveduitoril de Dum- sad. WA, 0 o va face de trébr afarr de be-
nezet Apostoll ei Dumnezeesti Parintl, pre a- seric.A, m. acar de si nu iaste furarea sfintelor
ceia nu'l uraste besérica, pentru a acélea dep.lin, ma. wr.sr, stip a canonul acesta a
sunt tote bune pre la vremile lor, nicT pre furis4te pre unit ca ace-a.
ceut ce le prasesc pentru traiul nu'l canon& [Sdborul I ft II, Canonul 10]. i iarr. orT
ete, ci pentru acéstea sA ne ferim, de unit ca fie-cine ce va IndrAzin de va lua vre un lu-
acera de mil se feresc de acélea, i Ina de cru. a fie de tréba luT, sat va da altuia sA'T
vor fi fraud aceea pentru uraciunea, aceia slujasca. afar/ de biséricr, adeca, sad mA.-
bine sr stie cA hulesc spre zidirile lui Dumne- hramr, sat poll, sat sfesnic, sat discos, sat.
zed : drept aceea sit li se ia darul, iarr de vor 0 altele asémene acestora, i nol dupl ca-
11 rmrénT sr se afurisesa, pAnr se vor in- non ul A. postolesc pre unit ca aceia dranu'l a-
t6rce a se pocliascr 0 sit se indreptéze. Ina furisamet .
d. e se vor plasi de acestea pentru Dumneze-
rasca tocmelA, i pentru smerenia, i pentru Pentrusa sd se judece tott cliricif 1si cdlugetrit
traiul vietii, pre aceia sA nu'l urgisescr nime- de arhiereul bor.
nett, aci cA i multi alugArl, in bogatt ani Glava 103. [Selborul IV, Canon 9.J. Cano-
at tinut, cant nici brAna nid our all mancat nul 9 al sfintilor Prrinti a t6tA lumea, a a-
mid via ad brut. borulul al patrulea porunceste : care, cliric
atre alt cliric de va avea vre o tocmélit
Pentru muiavea carea'e va letsa betrbatul, sad ceva, sad alugrr, a nu curn-va sa lase pre
bdrbatul pre mulare'# pentru urliciunea Arhiereul lor, i sA se duel la judecatl mire-
nuntei) ripentru muiarea carea 7144 va set se néscr, pentru cA aceia iaste urgisire si mu-
mace cu bprbatuluie.. strare Arhiereulul, ci Intliil sil caute i sa
Maya 101. [Selborulu de la Cangra, Ca- vazA tocméla lor Arhiereul, sail de vor vrea
nont 12. Canonul 12 al sflutuluI elbor de la amAndol partile, adeel i unul i altul, de le
www.dacoromanica.ro
PRAVILA tt&TEIII BASARAS 173
va da Arhiereul voe, atuncT sg. mérgg la ju-
decatg miren6scg, i peclépsg s n'aibi. Iarg Pravile ImpArXte§ti.
de nu vor bgga in sérng pe Arhiereul, ci se Pentru ceia ce injurd, cdnd li se ea da pedépsa
vor duce far& de ctirea lul : atuncl aceia si fi Mud nu ii se va da.
se canonesa de dinsul, adea de Arhiered. a
Glava 106. [Zac. 1]. Cela ce va injura pre

Pentru episcop qipentru alti cliricI carir jóct un om, and nu va fi de fata, acela se va
in harjet. in coinace, in tilde, sad se lipadd pedepsi tntr'acela chip ca ci and ar fi injura-
de numele lui Ifristos. tul de fatg.
(nava 104. [Apostolil, Canon 42]. Cano- [Zac. 2]. Cela ce va injuk ci va. ocartt pre
nul 42 al sfintilor Apostoli grgiacte Episco- eel mort, acela a se pedepsésa nu aca tare
pal, sad Preotul, sad Diaconul, carele j6cit in cum ar fi, and ad fost via.
tavlil i e be0v, sad sg se pgrgsésca: sad a [Zac. 3]. Cela ce'cl va ride de'altul, iiiratand
li se ra darul, tavliile se chiaing i coinacele mutecte, acela se va pedepsi ca ci and 'l'ar
[pi harjitele céle cd jócg. fi injurat i oarit cu cuvántul.
[Valsamon]. Al1 g. pedéps g. ad episcopil, pre- [Zac. 4]. Cela ce trimite pre altul sa In-
otiT, diaconiT, i alta ipodiaconii, antgretit, &tune pre nectine sa injure, ci sil ocgrasa
et cite01, i mirénil. La pre Arhiereil, pe pre cine-va, sad Al pornéscg asupra cuiva,
preOtit, pre diaconil, canonul carele e mai sg.'l injure, depururea i cela se va certa ca
sus zice s li se ia darul, iarg pre ipodiaconil, un injurgtorid.
antgretil, i citetiT, i pe miréni, pre el afu-[Zac. 5]. Ina se va certa ca un Injurator,
risecte. cela ce se va inata a tréce depururea pre
[Apostolii, Canon 621 Iarg care preot de längg casa vre unei 'ruled de cinste, i va
fria, sad pentru muna ci marl patirne, de se tréce de multe-orl tot antandi acésta de'T p
va lepäda de numele lul Hristos. unuia ca a- pare cuiva Ca iaste lucru miccor, iarg aca a-
celuia, sg, i se ia darul, si ca un madular pa- cela se pedepsecte i ca glóbg i cu alte pe
tred, a se tae de la bunul trup, adea sg. se depse trupectl.
gon6scg de la bisérica lul Hristos, iarg de se [Zac. 6]. Cela ce va Injura pre &la ce 1.-a1
va poctii : atunci sg'l priimesa ca pe un mi- injurat, acela sa se pedepsescg ca un sudui-
rén prost. torid, iarg aca putintel mat ucor de cgt cela
Pentru preotul carele va rice de mania Int sd ce [Zac.
'1-ad suduit antgid.
7]. Cela ce vagrgi omulul cuvinte hu-
fie pagan saa alt mirdn, saa de va bltistema, ne ci le va grai cu hiclenctig de'l va batjocori
sad va huli preotul sea mirdnul. adea va grai peste piezi, acela se va pedepsi
Glava 105. [Simeon Soluminul]. Intr'un ca un suduitorid.
chip se judea pentru cuvgnt i intealt chip [Zac. 8]. Cela ce va gat cgtre altul, cu-
pentru lucru, a fie ce preot carele de manie vinte sprantare, cu mectercug intealt chip
va zice numaT cu cuvAntul, a fie pagan, a- ca sA nu se priapg ca'ci ride, cum s'ar zice
dea sg ias ti. de in legea luT i n'ad ficut aca, and va zice culva, cä ed nu sunt fur, sad
acela sit se judece sad sg se pedepsésamulta and va zice, mull frni pare rad unde ItT-ad
vreme cu lipsa de preotia lul, iarg darul nu i fgcut atata rusine ca until fur,. ci altele ca
se ia, cad cu n'ad obacit lucrul, iarg mir6- acéstea, acela sg se arte ca un suduitorid.
nul se canonécte vartos cu tgrie de A rhiered, [Zac. 9]. Mid va gal nectine catra altul,
sad cu invAtatura duhovnicului cumu'l va cuvinte de sudalmg, I lul nu 'T-ar fi fost
pgrea [Zri]. Scrid DumnezeectiT parinti pen- gandul sg'l mustre, ce se zice ar zice in chip
tru chipul aluggresc, de va zice nectine iii- de &mg, acela sg se eerie ca un suduitorld,
mal cu cuantul sg se facg cglugär, ci n'ad pentru ca depururea créde judecgtoriul, cA ci
ajuns sit se facg, In ce s'ad aflat intra'ceiacT gluma iaste cii pizmg, ci and glumécte, a-
iaste, aca sa socot etl ci de acesta. tunce'cI face ris de'l musta ca sa nu se pri-
[Postnicul]. lard preotul carele va blgstema cepa al suduiacte, mai vartos and va fi
ci va huli spre Dumnezed sad spre anti, a- firea omului, i inalgtura pre fie ce euvant
cela a fie lipsit de preotia tut un an, ci sil ia tot sit suduiasca, sad and va fi nectine
pi alt canon, post, ci metanil, i altele as6- tgran prost
mene cum va socoti Arhiereul sgd, iarg. de va [Zac. 10]. Cand va jura cela ce ad suduitl
blgstema l va huli si a doa org, ci vor mar- cum n'ad suduit inteadins pre nectine, atunc-
turisi mArturit credincióse, atuncl fad de judecgtoriul va socoti, de va fi acel om de-
nicl o ertgciune i se ia darul. Dia mirénul prins cu acéle cuvinte de le gralacte depurue
carele va blastema i va huli, acela se cano- rea, ci nu suduiacte pre nimeni, atund Vita
nécte un an stt nu se pricectuiascg, sa fac5. ca va créde judecgtoriul juramantul lul. fang
ci post, metanil i milostenil. de vor fi cuvinte de sudalmg, atunclnu'l va
www.dacoromanica.ro
174 MAMA WILTERI BASARAB
créde juramantul,.ci'l pedepsi ca pe un salegitziasca sa iraza fost-aa cc mtsura, alt

suduitoria, i au va baga in Om& juraman- n'aa fost acea batae saa vatamitturd4
tul lul. '. [Zac. 21]. Feciorul ce'l va bate tata-sea
pe spre sema macar de ar fi i spre .1&116.-
[Zad. 11]. .De va, zice nestine altuia : tu al
tura:, atunci de va vre pate sa fad . pre tata-
barbd mare, de acesta trebue judecatoriulta
sad Si gra de vola luT, sal dea eel va fl par-
sa socotesca, cad c. iaste cuvant ce se prinde
ted 0 sa se desparta de dansul.
drept sudalma si nu drept sudalmä, pen-
[Zac. 22]. Teal pate sll inclemne pre jade-
tru ca acestea cuvinte se chiama da.nist, 1z-
:trade, i judecatoriul mal bine créde cam sa
catoriul sll cérte pre fiiu-sal, pentru sudalmit
fie WA de surlalmd. Drept aceea nu se ya ce va fi suduit, macar de ar fi sufialma at
pedepsi atuncl acela ce aa zis acelea cu- de micsara.
vinte. [Zac. 23]. Dorrmul farl de certare si fart
[Zac., 12]. Cand nu va fi fost de mull vraj- de cuvinte de sudalma, pate O. $ndreptéze
11, intre.acela ce all sucluit, i intre cel su pe robul sail spre invalatura.
duit, atunci cuvintele se socotesc mai spre [Zac. 24]. Priatenul%si ruda, de va sudui
&and bun de cat 115. pre priaten, saa pe ruda, atunci nu se soco-
[Zac. 13]. Cancl va sudui nestine pre altul teste dll '1-aa suduit cu end raa, ca cum
gluatied amandol, atunci acela nu se va pe- 1-ar sudui vre-un striin.
deftsi ca un suduitoriti. [Zac. 251 Cela ce va fi suduit pre cine-va
'Lac. 14]. Cela ce va face niscare mascari- pentru pornirea manieT, sat de in smiatela
ciuni, de sd riza cetasit luT.: acela ca un su- limbil, acela sll nu se cérte ca un saduitoria,
duitoria se va pedepsi. iara aia se cade inteacel ceas ce ali suduit,
[Zac. 15] Judecatoriul carele va injure sari sa,'s1 tocmescal lucrul, si al se lase mai mic,
va bate pre cela ce va zice ca nu'l place jai parandu'l rad ce all facut, i pocainta sa fie
decata Ira cum '1-aa judecat, si va merge de de fail, i sa'sT céra ertaciune inaintea tutu-
se va judeca la alt judceatoria carele va fi ror : iarl de va lipsi yre una dinteacesteal'
maT mare de cat dinsul : acela sa. e cérte atund certa-se-va ca Un suduitoria'.
-ca. un suduiloria. [Zac. 26]. Cele ce va mustra pre nestine
[Zac. 16]. De va g nestine vre tin om ca iara cel suduit va priimi sudalma, i va zice,
acela sa albä vre o meserére, si de va zice ea am vrut de m'au suduit : atunci cela ce:
culva vre-un cuvant de sudalma, pentrti sg. aa suduit nu se va pedepsi, i acesta se so-
tocinesca pre ceia ce se cérta inaintea lul : cotéste cand va rdmanea sudalma asupra o-
acela nu se va pedepsi ca un suduitoria. brazulul celuT suduit, iara de va trece su-
[Zad. 17]. Dasealul careleV va bate uee- dalma site alt obraz, atund acela de al frei-
nicul, adela nu se va pedepsi ca un sudui- lea obraz pate sh mere se parasca la judeca-
toria; Insa caudal va bate cu masura, i spre toria, i sa'i folosésca judecatoriul, cum s'ar
Invatdtura, i sta acest lucru due voia jude- zice, sa. injure nestine pre vre un copil, iara
catoriulul, sd judece hataia uceniculta sä vaza, sudalma nu rdmdne asupra copilulul, ci trece
fost-ad cu masura i spre invatätura, aa nu la tall-saa, atuncT macar ca i priimeste co-
va fi fost, pentru ca de nu va fi cu masura : pilul sudalma, iara tata-saa pate se mere;
atuncT se va pedepsi ca un suduitoria. la j udecata.
[Zac. 18]. De se va prileji vre ulna filosof. [Lac. 27]. Asijderea de va sudui nestinesi
sad vre unul cititor de stele, and va cauta pre muiarea culva, atuncT sudalma tréce spre
Tn obrazuJ culva si de'T va zice fur, atuncl barbatul eT, 0 de va sudui nestine pe vre-o
nu se va pedepsi ca un suduitor pentru cad slug. atunci sudalma iard trece la stapaaul
cd de 'T-aa si zis fur, nu 1-ad zis pentru sal sag.
suduiasca : ei pentru cacl ca '1-ad cunoscut cu [Zac. 28], Dela ce va sudui pre omul cel
mestersugul sail cum iaste fur. Domnesc, acela sI chiama cum aa suduit-.
[Zac. 19]. Nu va pate feciorul, nicl nepo- pre Dolan, si de ar i erta eel suduit, iargt
tut end, la a opta spita all carll judecata sal cand iaste om Domnesc, Doi-maul va
cérte pre tatal sda, sail pre mosul saa, si pre erta ci'l va pedepsi.
alte obraze ca acestea pentru cad '1 va fi ['Lac. ,29]. Cllnd va sudui nestine pre altul
suduit sda cad '1-aa haat, cad ca judecato- Mult, iara el va tacea si va priimi sudalma,
riul créde cum tatal, i mosul i altil ea a- stand de vréme ce va fisudalma mare si va
cestia '1-aa mustrat i 'i-aa Mut, spre inva- fi si cu Iperul facuta, si cel suduit va fi at
[Mara, iar nu spre raotate. batut la trup dintr'acea sudalmd : atuncT ju,
I [Zac. 20]. Acesta se socoteste, cdnd va fi decatoriul va pedepsi pre cela ce aa suduit,
bd1aia i yltamarea cu masurd, cad ca. de macar de ar i obicni eel injurat sudalma,
vor tréce de masura, atunci acela ce Tarr ha- cad ca judecatoriul créde cum cel injurat de
tut sail Tad vatamat. se va certa trupéste, fried zice ca priimeste sudalma, iard nu 9
ai Sta acesta lucru in voia judecatoriului, adevarat.
www.dacoromanica.ro
PRAVIL4 mleenu BASABAB. 175
[Zac.. 30.] Cela.ce va trimite pre alt-cineva [Zac. 5] : Cdncl."§1 va sparge ne0ine )14-
a injure pre altul, iara anal va injura a- nele de mania i va injura pre altul : atuncl
cela nu se va.pedepsi ea un suduitorid. ' Inca sh chiamd a face acela suda120.4a,re.
[Zac. 31]. Cala ce va zice culva : eu sunt [Zac. 6]. Mal mare iaste Sudalnia cdna.su-
mai de cinste de cat tine si maT boiaren, duesc multI, de cat and ar sudui numai fund.
attincl acela se suduiaste, i s va pedepsi [Zac. 7]. Mal mare sudalma se ?}tiara
ca un suduitorid, iard de'T va zice : cinstit and va suduinestine pre altul la vre un loc
sunt i ed ca si tine, si boiaren ca si tine : ca acela de cinsto, unde Vor fi multl OthenT
atuncl nu se va pedepsi ca ttn suduitorid, de stransl, cum e in mijlocul thrgulul, sad la vre
vréme ce nu ia nemia din cinstea lul, sad un praznic. . .
din boeria lul , i pentr'aceea nu se va pe- [Zac. 8]. Sudalma carea se va face in targ
depsi ca un suduitorid, iara de vréme ce ace- iaste trial mare de at aceia ce s'ar face la sat.
Ia ce' va grai acest cuvant el va fi mal mic, [Zac. 91, Mal mare iaste sudalma,,chnd su-
de cat acela ce aude acest cuvant : atuncl duiaste nestine pre altul inaintea Omenl
se a pedepsi ca un suduitorid. lara asa ace- multl, de cat and l-ar suclid a fie numal
stea tote stad dupa voia judeatoriulul, sh el singurl.
judece i sa adeveréze sa vazà sunt aceste [Zac. 10]. Cela ce va sudur pre nestine'ln-
euvirite de sudalma, nu sunt. naintea judechtoruluT, intr'acel cés se vacerta..
[Zac. 32]. Un om ce ar fi in tOta varsta, IZaz. 11]. Cela ce va sudui pre omul 'de
si va Miura pre cine-va, cu multe sudalml Biséria, popd sad diacon, acela face mape
ci In multe fellirl, acelatot cu o judecata se sudalma.
va judeca, si cu o pedepsä se va certa pen- LZac. 12J. Cala ce suduiaste pre boiarenul
tru tote. lara cela ce va injura pre altul in carele are boerie, acela se socoteste In locul
multe vreml, 0 de multe orT, si cu multe fe- judecatoruluT,acela atund face mare sudal m 6.
hurl de sudalme, acela se va pedepsi cu IZac. 13]. Cala ce suduiaste pre omul del
multe certarl. Donmesc, acela face mare sudalind.
Pentru Sudalme and se vor chema mid si [Zac. 14]. Gand va sudui nestine pe_vrti o
and se vor chema mari. muiare, i cii acea sudalml Inmicsordza din:
stea acel fame, acela face sudalma mare. ,
Glava 107. [Zac. ./] s De vrOme ce am zis (Zac 15]. Sudalma carea se va face In bis4:
mal sus, cum sudalmele se cdrta dupa voia ria, aceia iaste frOte mare.
judacatoriulul, trebue acum sà spunem In ce [Zac. 16]. De va da nestine cuiva o palma,
chip se cade sa fie voia judecatoriuluT /a lu- peste obraz, aceia nu se chiamh sudalma
crurI caac6stea, ce se zice la sudalml. Ca OM mare; lara de va fi la un loc mare ,ca .acela
sudalma se socotdste in doh chipurT,sad mare, cum am zis mal Sus atund iaste mare.'Cum
sad mia, dapre aceste lucrurl ce stall pe im all fost odata un 13 c4aren, ca.rel fit Kos 0
prejur, ce sa zice, pentru vina dintru carea gonit din locul luT clod lunT. cad ad dat nunial
s'ad scornd, i s'au Idea sudal ma, spre obra- o palmd In bisérica, unul rob al judecatoriu%
zul celul suduit, sa vaza ce fel va fi, mare ad liI aceluT loc, numal cad al .zisése : ad nu
mica, sad i locul In carele s'ad facut sudal- ne vezT. Ma, de se va prileji vre un am 1:1,
ma, sad in ce vréme, i altele ca acOstea, decT jos a dea palma vre until boiaren, atunci a-t
dinteacOstea lucrurT sa ia sCrna. sa cutaisch. oela face sudalma. mare.
carea e sudalma mare si mica, si asa Jude- [Zac, 17] Cela ce va lovi pre altul cu pum-
catorul póte pre voia luT sll. cérte, pre cela nul, sad cu toiagul, sad cu fune, sad CU nuia,
ce suduiaste. sad cu altele ca acestea. si de nu e va infla
[Zac. 2] Sudalm a §i o card mare iaste, and sad de nu va face vanalare, sad Sane, atund
se face 0 cu lucrul intr'acesta chip, chnd va acea nu se chiarnd sudalma -mare, fara numal
taia nestine barba de se va face spre un obraz ea acela mare,
[Zac. 3]. Sudahna mare iaste, and va fi sad de va fi lovit in bisérica la .némea sfin-
nestine ddruit cuIva vre un dar dinaintea a tel Leturghil, sad de se va prileji In curtea
multi OmenT, si Ma 'T va fi facut zapis sa fie Domndsca, cad a i atunel se va ohema su-
a lul sal tie, iard and sh nu'l dea. dalma mare.
[Zac. 4]. Ina se chiama sudalma mare si [Zac. 18]. Cala ce va merge la casa altnie.
neat* pentru carea's1 piarde feciorul mosia del va sudui, acela Inca face sudalind mare.
pariritilor sta.
[Zac. 5] Cuvantul cel de sudalna mal rad Ceind va putea sapa de certare cela ce injurd
Intarila pre enn, de arandl-aT bate cu toiag. ca a nu se arte ? cd va scdpa itumaf cdnd
[Zac. 4]. Cala ce se atinge de trupul culva '0" va da sema cum cuvintele c all zis de
cu mania, de'l va Impinge sad '1 va strange, mustrat sunt adearate.
aceia Ina se chianna a '1-ad suduit sudalma Glava 108. [Zac. 11. Cela ce va sudui.pre
mare. altul, zicandu-1 cuvinte tot adev'arate pre cal°
www.dacoromanica.ro
176 . IMILVILL MAT BIU BASARAB
dupi cum va facet : acela va loyal cum Pentru and ,va putta neftine sd inerrgd ed se
va putea i va scapa cle certarea sudalmil. pldngd la judecdtoriii ci ad pdrascd pentra
[Zac. 2]. Cala ce va zice vre end muerT sudalma, ce va fi suduit neftine pre altul.
curva, carea adevarat mai Inainte va fi fost
cur* iara dupl aceea se va fi Inteleptit, i va Glava 109. [Zac. 1]. Sudalma ce va suctui
fi titudd muiare cinstita : acela iara nu se va nestine, pre cocon mic, aceia se socoteate
pedepsi. c'ad suduit pre tata-sai. Drept aceia pOte tata-
[Zac. 3]. Cala ea va zice cul-va c. e afurisit sad si merga la judecitorel sa se plinga ma-
sad copil, neatiind pre cel afurisit ca s'au er- car de nu '1-ar mina fiiu-sid ci numal ca
pentru si se cérte eela ce va fi suduit pre
tat, 0 pre cela,Palt 'lad facet adevarat fecior fiiu-sid.
1
pre lege, acela iar i. nu se va certa ca un su- [Zac 2]. Acésta se socotéste, dind coconu,
duitorid.
cel suduit Inca nu va fi osebit de tati-sid
Vac. 4]. De -va zice neatine cuT-va hain, ca- IAA. del va fi fecior de suflet, sad del va fi
rele maT de mutt adevarat va fi fost hain, copil, atuncl nu va putea si merga la judeci-
iara. apol '1 va fi ertat Domnul sad, si '1 va fi torid saV plaogi sudalma feciorulul sig.
priimit iarlaT In cinstea dintaid, atuncl acela [Zac. 3]. Feciorul nu va putea nicl odati si
de'l va fi zis hain cad ad fost mat inainte pirasci la judecatorid pre cela ce all suduit
vréme, ce se zice del va fi zis : tu al fost pre tati-sad.
hain, acela nu se va certa ca un suduitorid, [Zac. 4]. Cand va sudui neatine pre fecior,
iarit del va zice dintr'acesta an, cum s'ar zice: atund nu va tréce sudalma pini la tati-sau,
tu eatT hain, atuncl se va certa. déci nu va ati cela ce suduiaate cum iaste
[Zac. 5]. Gaud va sudui neatine pre altul pi tata-sud yid.
'I va ocarT, atuncl de va putea arata cum [Zac. 57. Sudalma robuluT, taste sudalmi
cuvintele cele ce 1-att zis de ocara aunt ade- stkadnu-slit. Drept aceia pOte stapinul robe-
varate, pentru carele pete sa ia i certare, a- lul despre partea luT sa faci ping, la judeca-
tunet acela ce '1-ad suduit nu se va certa, torid pentru sudalma robulul si, macar de
cum s'ar zice de va zice neatine cul-va cum ar fi cat de micaóra sudalma, i acésta se so-
iaste fur, sail prea curvarid, sad i altele ca cotéate, cand 'I va sudui in pizma stipinuluT,
acéstea, ai le va arata cum sent adevirate, pentru sd.'1 faca lul rusine, ian a. de v fi suduit
atuncT suduitorul nu se va certa, ci se va certa pre rob pentru vina luT 0 nu se va atinge ne-
cel suduit. Iara de va zice nestine altuia mica de stapin : atuncl nu se va pedepsi nicT
sfrentite, sad garbove, sad altele ca acestea, unul, nicI altul.
acela de ar i arata acest lucre sa fie adevarat, [Zac. 6] Delia voia judecitorielel stg, a-
iari aqa tot se va certa cela ce va fi ocarit ca cest lucre, sa socotésci acea sudalma a ro-
un suduitorid, pentru ca nu se pot pedepsi buluT, sa vaza Ore atinge-se de stapanu-sid
nicT o data, stricatiT si betegit, i altil ca aceia. ad nu se atinge.
[Zac. 6J. Cand va sudui neatine pre altul pe [Zac. 7]. Barbatul despre partea luT, p6te
dreptate, i pentru cad i se cade al sudu- si parasei la judecitorid pre cela ce va fi
iascit ea pe un vinovat, atuncl acela nu se va suduit pre muiarea luT, aaijderea i socrul
certa. Iara de'l va sudui fail de villa, atunc1 pentru sudalma nuroril sale, ai ginerile pen-
ca un suduitorid se va pedepsi. macar de ar tru sudalma logoditel sale, ai Inca pentru se-
fi 0 cum zice suduitoriul adevarat, iara asa dalma end fete logodite, pote si parasci la
pentru firea i mintea let cea rea tot sal cede. judecitorid tatal el, si logodnicul et, 0 /ma
[Zac. 7]. Cela ce va arata la judecata cum pi socru-sid, de vréme ce sudalma el, ce se
cutare marturie ce marturiseate Impotriva lel zice a fetal, tréce i pini la clinail la totT, pi
nu iaste om de credinta, i va injura pre pote fie-carele de acel (Solent al Mel tot cate
marturie Inainte judecatorultd, zicand ca mar- unul si merga si parasca la judecitorid, ai
turia luT nu iaste he'll, de vreme ce el iaste si cérte pre suduitor, i acésta se socoté0e,
prea curvarid i iaste mincinos i om cumul cand va fi 0iind suduitoriul pre aceatea pre
maT rad, atuncl de va arata acestea cuvinte top cum ad facet acea tocmela, 0 cum iaste
cum sunt adevarate, nu se va pedepsi ca un fata logoditi.
suduitorid, iara de nu va arata el se va certa [Zac. 8]. Muiarea nu va putea si mergi la
ca un suduitorid ce face sudafma mare. judecitorid si pirasca pre cela ce va fi su-
duit pre birbatul et, cid ci sudalma barba,
[Zac. 8]. Cala ce va da vre un Ilya§ la tulul nu se chiamli sudalmi i spre muia-
mama Domniel, i scrie Inteinsul huh i o- rea lel.
earl Impotriva cuT-va, de vor fi acéle cuvinte [Zac. 9]. Cela ce va sudui pe ispravnicul
adevarate 0 de fata, atunel acela nu se va cuiva, aceia sudalma nu se chiama cum ad
pedepsi, Ian& de nu vor fi adevarate, se va suduit pre acela ce iaste ispravnic : ci pre sta.-
certa ca un suduitorid ce face sudalma mare. pinu-sad, fina numal and va sudui pe is-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATE113 BASARAB 177
pravnic i sa. fie el de fatg, sad tle'l va sudui novat, atund acela ce ad zis celuia ca. bar-
la vrémea ceia cend se va apuca se. fie is- feste. el se va certa ca on suduitor.
pravnic, sad de'l a njura in pizme pentru [Zac. 4]. Cela ce va zice altuia, se. mg ertT
sa facä rusine stapanu-sed. eh minT, aceta se va certa si nu va putea
[Zac. 10J. Cela ce va injura pre ucenic in- scgpa cu acel cuvent cad va fi zis, se. me,
namtea dascalulul, aceia se chiamecti Injure ertl.
pre dascalul sad, drent aceea dascalul des- [Zac. 5]. Gelid se vor prici dol OmenT i va
pre partea lul pete merge sä pgrasca la jude- zice unul altuia niscare cuvinte rele asupra
catorid, &AV izbendesce. pentrtt sudalma lul luT, cum se. fie fecut niscare reotetT, iarg cela
ce va fi luat pentru ucenicul luT. 'I va zice de fate ce berféste, de nu vor fi a-
[Zac. 11]. Cela ce'sT va sudui pre o rudg'sT, deverate cuvintele cele de ocarg ce 'T-ad zis,
acela suduiaste pre tote rudele sale, calf vor atuncl nu se va certa cela ce 'T-ad zis ce bar-,
fi dinbr'acel nem, i atuncI fie carele dintr'a- feste, iarg de vor fi adevgrate atuncl ca un
cel nem, pete se merge sk parasce la jude- suduitorid se va certa.
cgtorid, ca pentru se se cérte trupéste sudui- [Zac. 6]. Cela ce va zice altuia ce berfeste
torul. iare asa nimenilea dintr'acel nem nu si 'T va da i o palmg, macar de ar fi zis si
va putea se rege pe judecgtorid cu bani ca minciuni cel lovit, iare asa cel ce '1-ad su-
sä cérte pre suduitorid pentru sudalma : ci duit se va certa pentru cad '1-ad lovit.
numal el singur suduitoriul p6te sã face. a- [Zac.7]. Card va zice nestine altuia ce. bar-
cesta sa se rege sä se platesce cu haul. feste si el va fi graind drept, atunci cela ce
[Zac. 12]. Cela ce va injura pre om din cli- ad zis ca berfeste, iaste datoriid intre totT 6-
rosul beséricel, acela injure. pre Vladica menu se. zice c'ad berfit el singur, iare nu
pre bisérice, i atunci Vledica petese iarte cela ce 'T-ad zis el ce berféste.
gresala- lul ce att fecut asupra Episcopulul, [Zac. 8]. Cela ce va zice celuia ce'l va su-
si a clirosultd, iarg gresala ce ad recut sudu - dui ca berfeste, apestita dupe sudalmg, bar-
Ind besérica de aceea nu'l va putea erta : festI : acela se va certa ca un suduitorid.
ci se va certa ca un suduitorid.
[Zac. 13]. Cela ce va injura pre caluger, a- .Pentru ertctrea sudalmii, cum fi in ce chip
cela Injure pre Egumenul lul si pre Manes- trebue4a se faa.
tire, si atunci pine Egumenul i cu Mangsti- Glaira 111. [Zac. 1]. Sudalma se iarte. une
rea sá pa:rascal la judecatorid, fere numal de on cu cuventul, iarg mai de multe orl se iartg
va fi caluggrul dus pentru Invatetura cartiT si cu tecutul.
cu voia EgumenuluT, pentru ce atund cine'l I Zete. 2]. Sudalma se chiame. ertatg, &end
va injura nu injure pre Egumenul Mel pre se tocmesc amandog partile si se impace ei
Menestire. dad mama uniT cu altil. Si Ince de multeorl
[Zac. 14]. Pete celuggrul se iarte pre cela fac intarire 1 cu jurgmant.
ce all Injurat pre dknsul, iar nu pete se. iarte [Zac. 3] Ince se iartg sudalma i cu haul,
pre Egumenul si pre mangstirea lul. iare asa cela ce iartg pre cela ce l'ad suduit
pentru cad 'T d. haul : acela iaste de ocare si
Cdnd se va chema sudalmd, déca va zice nef- de tete rusinea.
tine altuia ming, fi and nu se va chema. [Zac. 4]. Cu tecerea se chiamg ca se iart'5.
Maya 110. [Zac. 17. Cela ce va sudui pre sudalma, &and eel suduit va face piste semne
cineva pentru c'ecT '1 va fi suduit el Intel, acela 6re carele. intru care lucru va pute a. cuneste
nu se va certa, Inse. and va fi sudalma ce- cum dintru adancul inimil lul arate cum se
luia dintai mincinOse si nu va putea sa o dea aibe prietensug spre cela ce Pad suduit : mg-
de fatg, iare. sudalma celuia al doilea iaste car de n'ar areta nicl cu cuvantul; iarg sem-
adeveratl, iarg de va fi sudalma celul de In- nele erteciunil sunt acestea, cand va sudui
Intel adeverata i celuia al doile mincinese : nestine pre altul si el se va face a nu'l auzi
atuncl acela al doilea se va certa si na va co dup'aceea cat de apestit nu'sT va maT aduce
putea sovgi se. zice. ce. m'ad suduit el Intel, aminte ce. '1-ad suduit i mai vartos &and vor
de acia pentru'aceea l'am suduit i ed. avea amestecature Impreune., sad de vor
[Zac. 2]. Cela ce va sudui pre cine-va ape- merge amandoT pre o cale, sau de vor manca
stit dupe ce'l va fi suduit el, acela nu va pu- sad vor bea Impreung, sad de vor zice bine
tea soval se zice cg '1-ad Injurat, cad '1-ad a'tI fi unul altuia, sad de se vor desfeta si-vor
Injurat cela l'alt IntaT : ci se va acela certa. glumi unul cu alalt.
[Zac. 3]. Cine va Injura pre cine-va zicen- [Zlac. 5]. Cand se va prileji eel injurat i cu
du'I ce berfeste, atund acel cuvent ce 'I ad cela ce '1-ad Injurat se. dea mana amandol, si
zis ca berteste de se va afla ca iaste adevit- se se sgrute unul pre altul, cum e la PastI
rat cum 'T-ad zis, atunci acela nu se va certa and fac Hs. vaiscris-, atund acesta nu se va
ca un suduitoriti, iara. de va fi zis Intru de- chema ce. s'ad Impleat, fere numal de vor
sert acest cuvent si se va rfia ce. iaste el vi- face acésta Intealtg vréme.
1.78 PRV1LA MATBIII BASARAB
[Zac. 6]. Ertata se va chema sudalma cand de va sudui satl va ocara pe vre un Vladica,
va auzl cel injurat cuvinte bune si de cinste, zicandu'i si pre nume, si aratandu'l de fatg
din gura celuia ce '1-ad injurat. si ocarile lui, i lucrurile ce va fi facut : acela
[Zac. 7]. Gaud va injura nestine pre altul, se va certa Inca de ar grad si intr'alt chip cu
si de se va atinge de trupul lui, cum s'ar zice cuvinte acoperite, ce sã zice cu talcuri ca a-
021 imping a. sad sal tie si sal injure, atunci célea pentru sa nu inteléga toti, ci numal eel
nu se va putea erta ca acéste cuvinte ce scrid invatati aceia sa cunósca i SI -pricepl pre
mai sus, ci trebue caudal va erta, cli erte cu Vladica i lucrurile lui, i atunci iarasi se va
cuvantul, 8i dinaintea a multi Omeni. certa.
[Zac. 8]. Cela ce va erta sudalma, celuia [Zac. 5]. Cela ce va huli pre Patriarhul de
ce '1-ad mustrat ad cu cuvantul, ad cu face- fata, sail si In taina, acela nu se va numal a-
rea, acela adevarat sa stie ca nu va mai pu- furisi sad se va goni de in sfanta beserica §i
tea sa parasca la judecata sa'i fad . izbancla sl ramle si fara de cinste : ci Incll i a un
pentru sudalma ce '1-ad mustrat ; cole va face eretic se va pedepsi.
judecatoriul cum i se cade, si'l va certa ca pe [Zac. 6]. Cela ce va sudui pre Domnul ta-
un vinovat cumu'l va vent judecata pe pra- rei, acela de va fi nebun, sad lipsit de minte.
vila, cum da invatatura pravila sad bet de bautura, sad de anal nebunie, a-
[Zac. 9]. Semnele carele scriu mai sus, a- cela nu se va certa, insa se cade 51 se arate
celeaNarata cum ad ertat cel injurat pre cela lucrul i sa se cunósca pre cuvinte ce va fi
ce '1-ad injurat mai nainte, panä a nu irkra suduit, sail ce felid de chip va fi fost, sad ce
acele cuvinte In urechile judecatoriului ; iarll fetid de nebunie va fi fost avand, sail de be-
de'l va erta dupà ce vafi inteles judecatoriul: tie, iarl de va fi Intealt chip atuncl se va pe-
atunci nu se chiama ertata acea sudalma. depsi forte.
[Zac. 10]. Cela ce va erta la bóla lul su- [Zac. 7]. Certarea celuia ce suduiaste pre
dalma careal va fi suduit nestine, acela de Domnul Tarei, sad pre Vladica, sad pre Du-
se va scula din bóla lul, atunci nu va putea hovnicul care iaste ispravnicul lid : aceia
sa 'Ansel la judecata pre cela ce '1-ad suduit iaste dupl voia judecatoriului.
sa'si izbandesca pre &Usu. [Zac. 8]. Nu .póte fie ce judecatorid, cum
va fi voia lui, $i cum 'I va parea luf, SI carte
.Pentru ceia ce grdesc de riki 0 mustra satl pre cela ce va sudui pre Domnul Tarel : et se
injurd pre domaul tetra, saii pre ómenii cade sa scrie carte sa dea $tire Domnului,
besdricei. cum si in ce chip '1-ad suduit, decia cumul
Glava 112. [Zac. 1]. Cela ce va grai rad va da raspuns i Invatatura, asa intr'acela
de Domnul loculul aceluia 101 va injura cu chip sal carte si sal palepsesca.
manic i cu tot dédinsul, Inteacesta chip cat
de ar putea iara face Vita flotatea, pre unul Pentru ceia ce injur i ocdrdsc pre nes-
ca acela se cade sa'l carte, de vreme ce face tine' cu scrisdrea.
lucrul ca acela Impotriva Legil, si a Pravilei, Glava 113. [Zac. 1]. La capetele ce scriem
si nu se va certa numai cela ce graeste rad mai sus, zis-am cum sudalma se face si
de Domn de fata de aud top: oi Inca i cela cu scrisoref care sudalml cu scrisOre se
ce va grai cat de putin i micsor cuvant ce face asa, cand va scrie nestine, i va pune
va fi de rusine, si de hula asupra Domniel, ei niscare cuvinte de ocara, si de su-
acela sa va certa, de vréme ce se aflä un lu- dalma improtiva cuiva, scriindu'i i numele
cru mare la tote pravilele, pentru cela ce va lul i multe cuvinte rale si sudalml asupra lul,
grai cat de putin cuvant rad impotriva Dom- acestea ocarl cu scrisórea se fac in multe ft-
niel loculul aceluia. unde locuiaste, de ar fi hurl, une orl scrid hartil cu sudalme si cu o-
orl ce felid de om, verl fie miren, venT &alit- can't asupra cuiva, si le arunca pre ulite, sad
gar, verT fie ce om de in clirosul Beséricii. in mijlocul targulul, unde sunt mai multi 6-
[Zac. 2]. Cela ce va sudui pre Vladica sad menl, pentru sl citesca multi, si sa intelega
pre Duhovnicul sad, aceluia se cade sa. se ocarile luT, altil scrid i lipesc hartil pre zi-
carte. dart, sad. pre 'Anti pe unde tree Omeni, altii
[Zac. 3]. Sudalma ce va sudui nestine pre cu mestersug de nu scrid numele omului, ci
1f1adica, si de se va atinge si de Biserica, cu said niscare semne ca acelea, ce déca le aud
vre o hula sad cu alt ceva lucru cu rusine, top inteleg i cunosc pentru eine grleste si
atunci singur Mitropolitul ce se zice Vladica, pre cine ocaraste.
se cade sal carte pe suduitorid i sal afuri- [Zac 2]. Cela ce va face polojenil ca ace-
sescl, iara de va fi suduit numal pre Vlaclica, lea cu oarl i cu suclalmi asupra altuia, ace
atunci vinovatul se va paril la judecatoriul luia sI i se taie capul, dupa cum zic multi
eel mirenesc, i acolo se va certa. dascall. Acesta se socotéste si se face, and
[Zac. 4]. Orl care dascal, facand vre o mnvl- acéle scrisorl, i acélea polojenil cu sudalmi
ltur In sfanta besérica, intre tot norodul, cu ocarl vor 11 tocmite cu viclesug ca acela
www.dacoromanica.ro
MAMA MATE113 BASARAB 179
asupra culva ca s i se Ned, mOrte aceluia sad la besérica, acela mat mult se va certa
m, iara de nu yor fi asa rele i grozave, ci de cat ceia ce scrie mat sus.
vor fi mat iusóre asa ca in chip de glume : a- I fZac. 10]. Cela ce va zugravi chipuil de el-
tend cela ce va fi facut acel felid de scrisorl, menl eu ru,sine, si cu ocara asupra lor, si mat
se va certa dupd cum va fi voia judecatoriu- ratios and 1 va pune la vre un loc I vaza
lul, ce se zice cum va fi 1i omul acela ce ad muii : acela sa se cérte ca si ceia-laltl.
facut unele ca acélea. si cum va f cel suduit [Zac. 11]. Cela ce va face rispuns scrisoril
gi ocarat vor socoti, deci aü 'I vor goni si'l ce ad fost scrisi la dinsul cu sudalma si cu
vor scOte din mo.lia lul. p1 vor lua tote bu- ocari asrpra lul, si micar de n'ar adaoge alte
catele Domnestt. sad 'I vor trimite la ocnä, cuvinte, ci numal de ar scrie cuin cite au
sail va ramane fara de cinste, care lucru iaste scris sunt tote minciunI : atuncl aceluia nu'l
mal rad de tote ca nu'l crOde nimenile ce vor folosi acélea sa póta scapa de pedepsd. :
graiaste, nicl se crécle necairea marturia lut ci se va pedepsi ca si cela ce scrie cartea cu
nid iaste volnic sa dea ce are cut va vrea, nici ocarl si cu sudalme.
si feel zapis cuiva, nici sa mostenesca ocina [Lac. 12]. Cela ce va vidi la judecitorid,
cuiva, i altele ca acOstea. Sad iarasI pre u- pre cela ce scrie carte cu ocari asupra culva:
nut ca acela, sal pOrte pre elite prin tot tar- acela va lua dar de la judecatorid, si'l va ju-
gul, sad sa pat& alti pedépsa, dupa cum va fi deca judecatoriul cum se cade dupa cum va
voia judecitoriulul, ci are judecitoriul de- fi rebut omulul cel suduit, sad in ce loc va fi
puxurea putére la lucrarl ca acéstea sa cérte suduit, sau in ce vréme.
si cu môrte.
[Zac. 3]. Cela ce va trimite pre altuf sà. faci Pentru 6ntenii inirdni, in vrJnie de g6nd, del
scrisorl cu sudalml, si cu ()cart ca acélea asu- vor prinde e01 vor face Ayala, iard apoi
pra cul-va, sad de va sfatui pre altul, ca si vor vrea sd se preoterscd.
faca acest lucru, acela sa se cérte tocma ca Gaava 114. [Sdborul I. Can. 11]. Canonul
cela ce ar fi ficut el singur. 11 al saborulul de Intal poruncO5te, niscate
[Zac. 4]. Cela ce va face scrisorl cu. ocarl, órnent zice In vrernea gónel del vor robi. si
$i cu suclalml asupra cul-va, si va vrea apol se vor lepida de numele lul Hs., iara, mat _pe
ca soviiasca ci zica cum 'I-al Indemnat cu- urma se vor pocai si vor vrea ci se preotésca,
tarele, si acela 1-ad dat sfat de ad fa:cut a- aceia sa nu se hirotonesci, el dada vrOme ee
cest lucru, dara el dintru sine n'ar fi 8:cut : dupl. judecata sfintilor si Dumnezeestilor pi-
atund nimic nu'I va folosi aceluia, ci se vor rintt et nu se precestuesc, dara' Preoti cum se
certa arta/Idol cu un felid de certare. vor hirotoni ? acésta forte tare se apara de
[Zac. 5]. Cela ce va gasi vre o scrisóre cu Dumnezeestile Pravile, si póte del va face
suclalrn1 sad cu ocart asupra cut-va, si de nu paid: nestiind Arhiereul, iara dupa aceea de
o la sparge, sail si o arzi, ci o va arita pria- va afla de dins% atuncl ci li sal ia darul, si
tenilor sal sad cui-st va gasi: acela se va certa sa n'aiba nicl un folos pentru ce s'ad hiro-
ca si cela ce o va fi facut fara numal de o va tonit.
fi Mout vre un om de cinste si va fi scrish cu .Pentru ceia ce lad a doa hirotonie, i writ' tre-
déscalie mare, de o va tinea si se va mira de bue sd se hirotondscd a doa 6rd, 0 cant sd
acOle cuvinte tocmite cufilosofie, iara asa nicl
acela lucru nu iaste ertat sa 'I Lei, de vreme se botéze a dont órd, 0 pentru arhiereul cela
ee iaste scris acolea cuvinte rele carele nu ce'i e luat darul de i se va cidea s facd
trtbuesc sa se arate intre órnent. hirotonie.
[Zac. 6]. Ceta ce va scrie virsurt, sad va Glava 115. [Apostolit 67]. Canonul al 67
scOte cantece pentru ocara cul-va : acela se al sfintilor Apostoll grieste : Episcopul, sad
va certa-ca si cela ce va se, ie sudalme si o- Preotul, si Diaconul, de se vor hirotoni de
cart cum scr\e mat sus. Impreuna si au cela doi orl, atund si i se ia darul si lut si cold
ce le va canta acelea cantece, sad altele ca ce I-al hirotonit, fira numal del va fi hiro-
tonia lut de eretic, ci pre cat! hirotonesc ere-
acéstea, aceia top ou 0 certare se vor certa. ticil, top sunt nehirotonitl, si pre 641 botOza
[Zac 7] Cela ce va unge ferestrile sad usa sunt nefiotezati, drept aceea va acesta canon
cul-va cu scarni, sad cu fie-ce grozavie, fl- calf se hirotonesc de ereticl ci nu'I priimOsci
cindu-lI ras de casa aceluia, acela sa se certe nid pre eel ce's botezatl de dinsit.
ea si ceia-laltt [Zonara]. Hiritonia ereticilor clinic nu face,
[Zac. 8]. Cela ce va spanzura la usa cul-va nid botezul lor pre eine botéza nu face cres-
niscare come sad alt ceva starv Inputit : a- tin, ci numal sa se hirotonésca a doa Ora
cela ci se cérte ca si ceia ce scrie mat sus. fan g. de nicl o nevoe ceia ce s'ad hirotonit de
[Zac. 9]. Cela ce va lipi scrisOrea cea cu o- dinsil, si si se botOze a doa Ora, cel ce s'ad
cart la usa, sad la feréstra vre unul om de botezat de dansil.
cinste, sad de o va lipi la curtea Domnésci, [Bdspansul nurrei Biséreci]. Iar pentru cat%
www.dacoromanica.ro
180 PRAVILA RATB113 BASARAB
se hirotonésc de Arhierefi ce'l iasteluat darul, lul, si Mel pre altul sg -pue : Ci tete sg, fie in.
porunci Patriarhul 'tarigradulul cu soborul, mama si In voea Arhiereulul, pentru cl Arhie-
Ms g. de vor fi stiut ceia ce s'au hirotonit, ca reul are si tine pre pamAnt local lul Dum-
Arhiereul acela ad fost fgra de dar si el s'ad nezeil.
hirotonit de dansul, atuncl sa fi i eI farg de
dar, i décia sg nu se mal hirotonesca de a De va inchina cine-va niscare lucruri la besd-
doa Ora. ricet, sad la metnetstire : 0 va vrea apoi set
[Intrebarea lui Methodie Patriarhul]. De le ia inclgrett, 0 lard set se stie dll lucrurile
bucatele i tote ce are Mdneistirea i besd-
se va hirotoni Preotul de Arhiereul ce'l e luat ricele sunt neschimbate nentutate.
darul, 6re pete sa slujascl cele preotestl
all ba ? Glava 117. [Gherman Tarigretddnul]. Cate
.[Betspunsul lu Teodor Studit]. Nu pote po- lucrurl de ar da nestine la Beserica sad la
mul pgduret plod bun face, asijderea i Ar- Manastire, orl vie, gradinl, mold, sad alte
hiereul fail de dar nu 'kite face popl. nicl alt haine, mutate sail nemutate, mutate se chiamg.
lucru Arhieresc, cad ca Arhierie n'are, drept dobitOce cacl cg se mutg de imblA, iard rie-
aceea déca vreme ce n'are Arhierie, preotie mutate se chiamd avutia cad cg ia singurd
nu Ole da : far& de va hirotoni pre cine-va nu se pOte muta pana nu o routg altul, aces-
acela e nehirotonit. si liturghie sä tin sthjasca tea tote tnt Dumnezeil le-att dat, si aunt ne-
nicl sg fad.' nicl o randuiala preotescg, cad mutate, si nescOse, si nergdicate in vecie si
cll iaste mirean ca Si maT nainte. Cad ca Ar- niminea nu /nal Ole decia O. le scotg de a-
hiereul cel farg de dar n'are sa dea darul prea colo de unde s'aq inchinat, iarg de va in-
sfantulul Duh celuia ce'l hirotoneste, pentru drazni cela ce le-ail pus. sad fecioril lul, sag
ca. s'ad luat de la dgnsul, cad au facut rad si altul de in rudenie, sad de in mosnénil lut
farg de lege, si all ramas numal ca un calu- sg cerg sg le ia sg le instriineze de la Besé-
gar prost, un om ce are un lucru el si dll cacl rica lul Dumnezed, sail tote sad o parte de
ca are, dar de nu va avea cum va da ? ala intrInsile : acela sll se despartg de bese-
sll socotest1 i pentru Arhiereul eel iaste luat rica lul Hs. si O. se canonesca ca furil de-
daruL sfinte.
[Lege]. lard pentru averile si dreptarile ce's
Pentru cela ce va set ziddscli metnetstire sag pre lege si mal 'nainte vréme inchinate
besdricet, acekt stt nu fie volute sd le abler- date, Dumnezeeasca lege i pravila porun-
duiascd, nic fdret de voia Arhiereull4 set ceste. dd nici multa vréme a anior, nicl ye-
le facet. cure le inchid sad le opresc, ci forte tare si
mai vartos trebue sg stea nemiscate si nesu-
Glava 116. [Segborul-I si LI. Canonul 1]. parate in vecie, pre socotinta si pre pclecatd
Canonul cel de intal al soborulul de Intal si sg le tie manastirile si besericile, cum am
de a doa Ora zice, ca curat lucru, cinstit, Il zis mai sus. mgcar de ar tréce si aid multi
bun, ail socotit sfintil nostrl Parintl a fi, sg se si vremI.
facg. MInastirl i Besericl iarà in zioa de as-
tAzI rail se vede si se lucreza, cad cg unil O- Pentru beirbatul sag fetmeea earn' vor s mdrall
men1 fac MangstirI i Besericl, decia'11 pun la chipul cdluggresc, petnel in celtd vrdme
uneltele lor acolo, adecg Inchinu'11 uneltile trebue scl se ispitdscd, fi Orel de stare, set
sail bucatele sad alt-ceva fie ce, dee]: acélea nu se tunzg.
ce dad, nu le dais Manastird sail beséricil, ci Glava 118. [Seiborul I fti II Canonul 5].
lul Dumnezed, ci ins/ el apol vor iarg sä le Canonul 6 al saborulul de intail si al doilea
obladuiascg. Drept aceea poronceste acest zice: de multe orl unil Omenl, de scarba sail si
canon, ea nirninea sA, nu ziclescA Mgdastire de alte patiml, numal cat lard de véste se IM-
fArll de voia Arhiereulul carele iaste intru e- brad, Intru Dumnezeescul si Ingerescul chip,
parhia lul locul acela, Insg una ca sd fad . cu. si se fac cglugdrl. Decia nu pot sg tarpesca o-
mu'l obiceiul nnohtvd la temelie, si iard ca sd stenela si lucrul, carele vor sg lucreze i sg
scrie intru Catastih Moth isprava Mangstiril, se ostenesca, ceia ce merg in ceta cAlugarilor g
si sa scrie Integnsul i lucruritg sad bucatele ci le pare rad si lepgdg i clluggria, si'sl yin
cu carele vor sg trgiascg chluggril,carele va sd in tocrnela lor cea de mal nainte, adeca mi-
dea cela ce zideste MAngstirea,si scriind acélea renescg. Drept aceia porunci acest slant si a
thte,atuncl sd puie acel catastih i hrisop la Mi- tOta lumea sabor : ca pre niminea sll nu facg
tropolie, sail la Episcopie, iarg cela ce dg bu- cgluggr farg de ispitg, iscodire, cautaresi cer-
catele acélea la Mangstirea ce all zidit, carele cetare, si ispita lor sg se facg in trel anl, si
le da catre Dumnezed, i sunt ale lul Dum- cu haine mirenestl, iarg nu cu cAluggrestI,
nezeq, va cgnonul acesta i poroncéste ca sg decl de vor ardta liicrurl bune i viata bung,
nu mal aibg voe pre dgnsile, nicl la Manastire, atuncl sg ia chipul Ingeresc, iard de nu se vor
nicl egumen sg se facg fail de voia Arhiereu- argta In lucrurl bune, ci vor vrea sa iasg. de
www.dacoromanica.ro
PRAT1LA tIATBIU BASARAB 181
in manistire sa. se intórca. iarasl in lume, bracarrfintele calugarilor hunt asémenea lo-
tune aceia s n'alba nici un canon. cuitoriuluT de in pustie i Botezdtorulul Joan.
[Zri]. -Earl de se va afla cine-va intrn mare cd era Imbracamintea. lul de par de camila
bOla i va vrea sa ia chipul, acela sä nu se a- yi braul de curea pre mizlocul lul, carele era
pere pentru vrémea carea n'ad facut sa se is- haine de jale, iard rnantia i tinderea el, a-
piths* adeca pentru cel trel anl. rata i inchipuiaste arepile ingerilor, cd chi-
[Zri]. laza de se va afla un om smerit ci pul calugarilor se chiama chip ingeresc, iara
va vrea sä se caluggrésca, i1 vor marturisi curéoa, adeca braul carele strange trupul In-
5nnenilinirén1 cä iaste destoinic de calugarie : chipuiaste nnirtea patimilor cu postul 1 cu
atuncl sa se ispitésca numal 6 lunl deacia a- ruga, i zice ca. stall vitejaste i incinsT var-
tuncl sa se tunzl. tos Impotriva patimilor i impotriva dracilor,
[Titla 1, a Nearalelor]. Muiarea carea va decl braul acela trebue cit aiba Olugaril de
vrea sà se calugarésca, lit iaste, voia sa's1 par, iara unil '1 fac de curea.
lase barbatul. aceia sa se ispitésca cu dea- [Cauteq. lard camilavca inchipuiaste pen-
dinsul treI lunl, sa nu cum-va s o fie batut tru maria desartdadea slava cea desarta ca-
barbatul, sad pre altul o ad scarbit, deacia rea arunca inapol, aceia inchipuiaste tstesla-
pentru frica, sad de mania eT va sal lase sa. via sad maria cea desarta, i lepadarea lu-
se fad. calugarita. mil de carea s'ad lepadat, si nu mal ati nit ne-
[Semnézet]. Asijderea i alte famel carele mica, nicl se mal amésteca in lucrurile
vor sa ia chipul, ispitescu-le si pre acélea 3 iara céle doe: aripióre ale camildvcil
lunt Decl de vor putea petréce inteacea toc- carele vin dinainte, acelea Inchipuesc, ca add
méla Dumnezeiasca, atunci se tund cu sta- naidéjde nemic n'au, lard numal nadéjdea lul
ret sa aiba, al lor, carele va sa le tie supt Dumnezed, ca sa spasesed pre dansil; si's1
mane, sa, adecä starda, calugarita. lasa la Dumnezed hotarul vietil Ior, cum am
[Cautd]. Iara eine va indrazni sà tunza ca- zice in manile tale rdnduiala mea, si dire
lugar sad calugarita far& de staret, aceluia sa tine rddicaiu'ml sufletul, ce se zice ell nu mal
i se ia darul sad cinstea, cad ad tuns dobito- obladuesc pre sufletul med., cd a ta suflare
eeste. bard cela ce s'ad tuns sa se pue in ma- iaste.
nastire i subt mama a mal mare, cu puterea [Ce este and zice alugetrul metanie]. lard
si cu voia Arhiereulut. pentru metania sd titI, ca metania adecd
&and zic noa Preotil sail Calugarit metanie.
Pentru cel nimeneleet n'are putére s facet cellu-
geir feird de voia 4rhierescei, 0 pentru popaatuncl inchipuiaste cd trebue sa ne pocaim
mirén ca set nu facet calugeir. de acéle pacate ce am facut ca niste 6inent
Glava 119. [Sdborul 6, Canon, 401. Cano- pentru cà nimenea nu e fail de pacate, fdrd
nul 40 al saselul sabot graiaste, far& de voia runnel unul Dumnezed, carele pacate n'au
Arhiereulul loculut niminea sl nu tunza cain recut, nici s'ad aflat minciuni, mid viclenie
lugär, iaral cela ce va sa se calugarésca, /ra- gura luT, cum zice Dumnezeescul Apostol.
[fri]. Iara pentru ce se &iambi Calugarul
cer de va fi si de 10 anl sa nu'l gonésca. , ci Calugar,
Intr'alt chip pre acela sä nu'l priimésca la iaste nóptea cad ca singur catra Dumnezea gra-
viata calugarésca, farit numal dupa ispita ye i zioa
Intrebarea ArhiereuluI, cad ca n'ad despartit Pentru Ieroinonah adecd Topa calve& 0 ceilu-
pre tot omul carele va fi de 10 ant sa se tunza pdrii, ca set nu gazet in lume, pi pentru care
acel a Nra ispitd. vint es elq pre in Mandstiri.
[Nearaoa int Lea inteleptul]. lara Nearaoa Glava ;21. [Mateid]. Prostil miréni décd
imparatulul Chir Leu inteleptul poruncéste,de se fac Calugarl i leromonahil, aceia n'ad er-
16 anT neaparat sa se tunza cela ce va sa se taciune mid cum sa se afle vreunul pre la bi-
faca calugar dupa al optspre-zecelea canon skid carele's in lume, numal ce sd aza pre
al marelul Vasilie. in mandstirl unde s'ad tuns. Pentru ca besCri-
[Seiborul de la Nichea]. Iará pentru popa cile i noriile carele sunt in lume s'ad dat sa
mirén ca sa nu fad, &Cage-3-, tocmirea sabo - le tie popil miréni card sent al lumit lard
rulul de la Neochesaria graiaste : Popa mi- Ieromonachil care sunt in lume si slujese pre
rem zice n'are voe nicl se cade, nici e lucru la beséricl, aceia sunt paganl fdrd lége i afara
6nstit, nicl se cuvine sa fad. calugar. Pentru de drepate. Drept aceia poruncim sa se go-
ci in lucru ce n'are, cum va putea altul all nésca de in lume. lard si el si Inca si ceia ce
(lea ? el calugar nu iaste, dar calugar cum va 'I primesc, i cdI vor lua de la dansil Plago-
I
putea sa Lea ? slovenie sail sfintie, sa fie afurisitl pana se

Pentru poddba ceilugefrésed si a ceimilelpciI ci vor parasi.
I
ce inchipuiaste cdnd zic cellugdrit metante, [Cautet de vezi judecata impardtéscli]. lard
0 pentru ce se chiamet ceilugarul ceilugeir. judecata imparatesca tocrnbla 29, a treilea
Glava 120. [Dumnezeestii invdtettori]. Im- title a cartil Condiculul dintaid porunceste
www.dacoromanica.ro
182 PRAVILA RIATEILT BASARAR
asa : Popa clugär i calugarul prost de la n'at ajuns sa ia chipul calugariel, de aceia.
manästirea lor zice sa. n'aib a. nicl o slo`bozie sa ctil ca 1-ad priimit Dumnezed ea pe nicte-
sä ias i sä mérga in lume, fàr numal and mirenl, cad ca all vrut sa se faca ci nu s'ad
trebue manastiril i triméte pre clancil soli Meat.
sad in poslucanie ca sa vaza tréba i lucrul [Postnicul]. lara calugarul carele nuV ci-
mänästiril, Ina daal iror obarci, iara sä se técte césurile sale, ci tóta slujba sa, ca pe un
%Ord, degraba la manästire; iara de va fi mort '1 ocotécte Dumnezed, ci striin de catra
in lume cu mirénil aceia sa fie afurisitI i ne sfintia sa, Insa se canone...cte cum va socoti
pricectuitl, 5i afara de hesérica lul Hs. pänä duhovnicul luI.
se vor intórce la manastire, atunci ad se iarte.
[Semnizd 8 oil]. Insa -Dumnezeestil pa- Pentru Cellugdrul sait Cdlugdrita de se vor
rintl aI Saborulul de 1-id si de al 2-lea la al insura, sad schimnicul sad nesehimnieur
patrulea Canon al lor zic a5a : ca Arhiereul de va curvi.
ea un obladuitorid, ce se zice ca un purta- Glava 123. jPostnicull. Calugarul sad ca-
torid de grija. splseniel Omenilor Domnulul, lugarita de vor lepada sfantul chip ci se vor
aceluia de va trebui intru eparchia lul de folo- insura, aceea nu se chiama lnsurare, ci cur-
sinta i aphsenia crectinilor, i va cti vre invie, sad mat vartos a zice précurvie, pentru,
teo manastire. sad la vre o chilie pe vre un aceea sa fie afar& de besérica lu1 Hs. ci ala-
imbunatatit om duhovnic, carele va putea sa risiti pana 'cl vor veni spre pocaanie sa se
Infolosésca, ci sa spasésca sufletele 6menilor desparta dupa a caselea canon al marelul
de unu ca acela nu iaste nicl o aparare a eci Vasilie. iara, de se vor tainpla a muri in ph-
de in manastire i s5. mérga in lume, acijde- cat farä pocaanie, sà nu ingrepat1 pe dancil,
rea i ceia ce'l priimesc n'ad nicI o greutate niel slujitl. nici pomenitl, pentru ca.
a afurisaniel. Deacia Inca mal all slobozie Ar- sunt striinl de cati.a. crectint
hiereil ci de acésta dupa socotéla Dumneze- [Sdborul 4 Canonul 16]. Iara canonul 16
ectil Pravile ca sh, aiba pre la beséricile lor, al patrulul s.bor gräia§te : de se va tam-
adeca pre la Mitropolil, ci pre la episcopil le- pla a fi acésta. sa ia calugarul calugarita,
romonahl i calugarl procti ca sa. slujasca Ar- tea puterea se da Arhiereulul loculul sa le
hieregor cum se cade ci cum iaste cinstea facä isprava s deslége pacatul i sal ucureze
Arhierasca, cum gräiacte Dumnezeescul ei In canon cum va intelége. dem se vor des-
marele Vasilie. parti.
[Postnicul], Tara pentru vinile ce es calu- [Marele Vasilie]. i canonul lor iaste ca
garil de in rnanastirl ci nu se canonesc sant al curvarilor, metanil, ci post, ci altele ase-
acéstea : anta.I. de va fi egumenul eretic, a mene acestora- Deel iiibirea de emenI c a
doa de va fi calea muerilor s tréca. pre In vindecarif se regd.. ca darul ea acesta i pu-
manastire, a treia de vor invala carte copii térea are Arhiereul de la Durnnezed. cite de
mirenl sail mectercug in manästire. va deslega pre parnant, deslegate 5unt ci la
ceriO,
.Pentru bolnavii carif se fac la nu5rtea lor cd- INichifor Tdrigradenul7. Caluggrul carele
lugdri, i pentru cdlugdrul carele nu'fi ci-va lepada sfantul chip. ci nu va vr6 sa'cl
teste Mat slujba i pravila lu vie intru pocaanie sa, se indreptéze, pre a-
Glava 122. [Vaisamon]. De se va face Dec- cela nicl sh'l bage in sérnä cineva. the( di
tine calugér la'sfärcenia vietil lul, acela intr'-
se améstece cu dansul. nicl sal graiasca, ci
un lucru el se socotécte chlugar, iara intr'- numal tot sal blasteme, c sa.'1 zica anatema_
altul nu se socotecte, pentru ea tunderea [Postnicul]. Calugarul schimnic, carele vs-
calugärilor iaste al doilea botez, ci" de va curvi, acela s canonecte ca un précurvarid,
tea acel bolnav carele s'ad facut calugar la adica anl 15, iara neschimnicul ca un cur-
m6rtea lul, i va arata pocaanie 5i lucrure yank', adica anl 7 .
ce plac lul Duninezed ale Calugariel de bine,
iara de se Ira fi pristavit acel bolnav déc'ad Pentru cela ce hiclenesc i calcd cinul tinge-
luat chipul, atunclpriimecte pre dansul Dum- resc, ce se zice calugaresc, adecd pentru ceict
nezed in kc de calugär, ca ci cum ar fi luat ce'si lépbidbi cdlugdria.
chipul cand all fost sanatos, ca stiruta sfintil G1ava 124. [Zac. 1]. Hiclén ci vrájmac
ci pre all iad tunderea calugariel la sfarce- cinulul calugaresc s chiama cela ce s'ad fa-
nia vietel kr, 5i dupe cum zice Dumnezee- cut calugar ci nu de tot, 6 numal ce-ad fost
Imbracat halnile, iara dupa aceea va lepada
scul glas, in chipul ce te vel afla and al mu-
nit, inteacela te priimesc, sad de vel fi avut
rasele ci sä va face iaracl mirén.
preotie sad calugarie, sad mirén de vel fi [Zac. 2]. Cela ce va eci de in manastire-
fost. fara de voia i ctirea egumenulul, ci de se
[Cautd s Oil. Zic unil ca vor sa se fad. va fi Imbracat Intr'alte halne mirenecll, ci'cl
Calugarl, i se lasa 0 de carne, iara apol el va fi ascuns potcapocul ci camilavca, ci al-
www.dacoromanica.ro
PRAYILA MTRIII BASAELB. 183
tele ca acestea acela se chiamg hiclen cihain Pentru pedépsa celor ce se lépddd de cinul
cmulut i chipulul calugaresc. tingeresc, ce se zice carie$ lepttdd calugaria,
[Zac. 3]. Calugaritele care vor ,eci de in acelora ce certare U ee va da.
mangstire i vor gmbla pre in lume Ogg cti- G1ava 125. [Zac. 1]. Cela ce va hicleni
rea Vlgdicat loculut aceluia i acelea sunt ea cinul i chipul calugaresc, ce se zice va le-
si calugarit. pada calugaria, de nu'l va fi fost cetite mo-
[Zae. 4]. Cela ce'cI lépada halnele alugg- litvele de caluggrie, acela nu Se va afurisi,
rectl, vrand s. ovaiasa. sg zicg cg ambla iara, de va fi purtgnd hainile ce se zice rasele
pentru Invataturg ca un hiclen : acela sa se cu molitve, =net sa'I afurisésca, ci de va
afurisescg. fi un an inteacea afurisanie ci nu se va In-
[Zac. 5]. Popa i diaconul de se vor insura terce catra manästire, atund face prepus
dupg ce le vor muri fgrneile, aceia sunt ca ci sg. fie eretic. Drept aceia a se ispitesca s't
cela ce lépada caluggria, ci fac prepus cum sg'l muncescg, i sal cérte ca pe un eretic,
sa fie eretict. Drept aceea trebue a se ispi- remane i farg cinste, i cela ce'T va strica
tésa de va fi crezand cum are putere preo- ceva, pre acela nu'l va putea para. la jude-
tul sag diaconul a se insere, atunci ca pe catorig nict i se prinde marturia unde gra.-
un eretic srl cérte iarg. de nu va aye acesta iacte : ci iaract se afurisecte, ci de va sta
gand atuncl se va pedepsi numat ca i cela cu pismg. inteacea afurisanie, atunci s5.1 dea
ce leplda alugaria. i iaract de'cT va goni la judecatoriul cel mirenesc sag cérte.
muiarea, i va pleca iaract la besérica, a- [Zac. 2]. Gaud se va pocai cela ce va fi le-
tuncl iarg. al socotesca cu bländéte i cu pgdat calugaria, i de'l va priimi Vladica, sag
mila. Care lucru de nu va face de bung coia Egurnenul tut, acela de va fi avut cinste dela
tut, atuncT i cu sila i fail de voia lul bese- beséria, ce se zice preotie, atuncl nu va pute
rica va sal facg, si déca nu va vreg, atunct a se mat apuce de einstea ce-ag avut, third
'1 vor baga in ternnita, sag il vor inchide In- numal cu voia i cu blagoslovenia Patriar-
teo mangstire de va cedea intru totS. viata hulul.
WT. [Zac. 3]. Teta averea celuia ce-au lepadat
[Zac. 6] Cgluggrul de nu'cf va purta man- cglugaria va ramanea la mangstirea dela
tia In ebilie'cl sail and va merge la bae, carea alt fugit and 'cl-ag lepadat calugaria.
sag i intr'alt loc ascuns, acela nu se va Pentru cSlugltr4ll saü mirend de vor fi
certa. nicT e va chiema ca cela ce lepadd supuit6re aid voatre.
halnele calugarectl. Glava 126. [loan Chitros]. De se va afla
[Zac. 7]. Cela ce va so:Ste de in mangstire ci se va mgrturisi calugarita cS. iaste supui-
pe vre unul de ceia ce ispitesc sa se faca Ore, intr'acela ces sa fie striing i gonita de
cglugär : aceluia capul S. i se taie. la beserica lul 1Is. ci de in céta caluggrite-
[Zac. 81. Cela ce va indemna pre altul s5. tor, ci scesg. de In mgngstire ca o part*
lépede rasele : capui sa i se taie. a satanel , ci a tuturor agerilor tut. Ca nu
[Zac. 9]. Cade-se in totg. vremea sa pri- numal pre dansa all perdut ci s'ad dat sata-
mesa. beserica pre cela ce va lepgda cam- neT, ci Ina ci pre altImultt. Insg Domnul no-
garia, iara aca adevarat nici odata nu va stru Is, Hs. adevarat iaste milosird, milostiv,
puté fi egumen, fara numat candu'l va bla- iubitorit de óment, ci pentru pgatoct. s'ad
goslovi Patriarhul. pogorät pre clamant, ci nu e nicTun pacat ca-
[Zac. 10]. Calugarul, sad popa, sag diaco- rele va pule birui iubirea de ement a lul Dum-
nezetl, drept aceea de'cl va veni spre pocaanie,
nul, de se va imbrgca cu halne mirenectl ci se va interce cu Mtg. inima fail de nicl o vi-
and va merge pre un drum, aceia nu se clenie, ci fara de pisma, atunci primécte-o ci
chiaing eau lepadat aluggria, nicl se vor o canonecte ant 5 sa nu se cuminece, sad
certa. ci mat putin dupg. cumu'l verY vedea voia ci.
[Zac. 11]. Calugarul ce va eci de in mg- cum va parea ci Arhiereulul. lard de va fi
ngstire, i va läcui la tarä pentru sa.'ct hra- mireng ant 3, iarg de se va pocgi cu tea
ne'sca pgrintit, acela nu se chiama a se le- inema a se canonesca dot ant.
pada. de calugarie, déca nu'l va puté hrgni
Intealt chip, ci dacg va fi i cu voia mat ma- Pentru certarea supuitoriului cum 0 n ce
relul mangstiret. chip se cade sa fie.
[Zac. 12]. Cela ce'ct va lS.sa cinul sag, ci Masa 127 [Zac. 1]. De vréme ce grecala
sg, va apuca de alt cin mal cu nevoe i mat supuitoriulul, iaste mat rea decgt grecala
cu grea petrecere, acela nu se va chiema el précurviel, ci se arta pre multe locurt cu
hiclenecte manastirea i beserica, cum s'ar multe feliurt de pedepse, dupg. cum va fi obi-
zice and se va face caluggrul schimnic, sail ceiul al fiec-cgrut tinut.
sihastru in pustit I [Zac. 2]. 0 sem& de pravile scrid sa se
www.dacoromanica.ro
184 "PRAV1LA ILATEW BASARAR
taie capul supuitoriulul, mai ales cand va dascalita mulare pentru sS. o Invete carte sad
ambla votrind de fata de'l vor vede totl, P pi alt mectercug ceva, i Incal va da i plata
nu odata ci depururea. sa invete, §i'l va da i hrana eel va trebui,
[Zac. 3]. Alte pravile zic sa gonesca pe jail ea cu Invgaturile el céle rele o va In-
votru, 1i sal sadd dintr'acel orac sad sat demna i va tocmi pe vre un barbat de Q va
unde va fi facand votria, altele zic sal scóta rapi fara ctirea parintilor, atuncl judecatoriul
de tot dem locul i depre Eparchia acelul al fad. lege cum se cade, i sS. pedepsesca
judecalorid, caril vor fi de dansul asculta- pre dascalita, sal verse plumb topit In gura,
torl. sO intre pre grumazl la inima, pentru cä
[Zac. 4]. Alte pravile zic, al cérte dupe pre acélea madulare ad ecit de la inima el
cum va fi voia judecatoriulul, ce se zice sal tote indemnaturile Mel, de ad scarbit inima
hage in ocna, sad sal porte pre ulite cu pe- ph rintilor.
lea 0'1ä ci sal bata. IZac. 5]. Nu se chiama supuitorid numal
[Zac. 5]. Din afara de aceste certarT carele cela ce indémna muerile spre zburclaciune
se dad supuitoruluT, acélea depururea Inca spre pofta rea, ci Inca ci eels ce le incala cu
se ci mal adaug do g. lucrurl legiuite de is- alte mectercugurl de le Inclemna spre curvie,
prava, unul iaste cand remane far& de cinste, cum s'ar zice, ambla negotatorind pre la ca-
ce se zice de ocara i de rusinea cestil luml, sele muerilor, decl le dä tot mal eftin de cum
p deacia, n'are nicl o credinta MCI Intr'un e pretul, iara pre unile i daruiacte, pang. a-
loc. A doilea, orl ale toeméle va face cu ci- puca de le afla firea, decia le scOte din minte
neva pentru fia-ce lucru ce ar fi de dobanda de le supune supt cine'l iaste voia, i acesta
luf, acélea nu sunt nici unele drept nemica : ci face tot pentru dobanda but.
la judecatd, tete sunt stricate ci fara de is- [Zac. 6]. Supuitorit se chiama i cela ce
prava, ca unul om de ocard, caruia nu'l tine indemna i Incala pre vre un cocon del
nimenilea in sem& cuventul ce grdiacte, ci spured cineva i face cu dinsul sodomie, P
iaste tot de rucine on unde merge. dd ialata-vre unuT cetac a luT, Sad vre unul
[Zac. 6]. Cela ce va gaisi pre muiarea lul slujnic , drept aceea atuncl de se va puté
facand precurvie, si'T va fabda grecala, p vadi cum s'ad pangarit copilul, atuncl ade-
va lacui iaracT cu dansa, macar ca. se chiama varat supuitoriulul numaT tae capul. lara
votru, iara acesta fefid de votrie nu se va de se va tampla sa nu'l tie spurcat de tot,
certa cu acest felid de pedepse ce am zis, atuncl pe supuitorid sal isgonescä ci sa'l
cad e destul si'T ajunge cat ramane cu sceita de tot din Vita eparhia judecatoriulul
rusinea In ohraz. aceluia.
[Zac.-,7]. Supuitoriul vre unel muierT cu [Zac. 7]. Supuitorid de fatal se chiama. cela
harbat sad a vre unel muerI de cinste, catu'l ce'sT da voe muerii sal curvesca pentru aS. ia
vor prinde intaia data, atuncT sal porte pre el ate ceva dobancta ce va fi.
ulite ci al hata cu pialea góla prin tot tir- [Zac. 8]. Aceste trel semne ajung supuito-
gul, iar5. a doa Ora sal fad.* iarasl asa, p riulul celul de fata, decl antal iaste unul cand
sal taie si nasul. indemna. cu cuvdntul i cu lucrul pre muia-
rea lul sS. précurvésca, iar a doilea sa. o su-
Carele se chiandi votru saii supuitoriii, Wesel pang. va pleca, singur cu sine de se va
cand se va pedepsi. da spre desmirdaciunea harbatilor. Al treilea
Glava 128. [Zac. 1]. Votrul, sat supui- and va lua el ceva plata pentru acesta. gre-
torid, se chiama cela ce are muerl la casa cala.
lul de le tine pentru dobanda lul, carele 'p [Zac. 97. De va fi o fata copill, si de se
dad trupurile de le spurca barbatil cel rAT p va indemna -pre poftà rea pentru cuvintele
fara omenie pentru putina dobända pierza- indemnaturile supuitoriulul de se va Im-
tore de suflet. preuna cu vre un barbat, macar de ar i lipsi
[Zac. 2]. Nu numal cela ce are muerl slo- el intr'acel ces. jar& aca pentru cuvintele si
bode de In casa lul se chiama supuitorid si indemuaturile lul tot se va certa, pentru
votru, ci Inca ci cela ce'cI dd róbele i sluj- cad cä cu indemnaturile i tocmélele lul céle
nicile de se desmiarda harbatil cu dinsele rele s'ad facut raotatea.
pentru dobanda. [Zac. 10] Cela ce va face pre vre-o fata
[Zac. 8]. Cela ce'cl va da róba sa se des- sa grecasca trupecte cu vre un barbat, va
miarde nectine cu clansa pentru dobanda, a- face acesta nu cu cuvinte dulcT, ci cu däsila
celaV piarde putérea ce are asupra róbeT, si ci fS.rS. voia el, atuncl acela nu se va pedepsi
ramane rodia sloboda, i mal värtos judeca- ca un supuitorid ci ca un rapitorid, cum
toriul säi grilbesca, sa o marite, jut. de nuvom spans mal jos.
o va marita, cum mai curand, atunci sal pe- [Zac. 11]. Cela ce va priimi In casa lul pre
depsésca pre stapan cu ocna. vre un supuitorid sad de'l va lasa sa saza cu
[Zac 4]. Cela ce'cl va da fata , la vre-o chirie sS. supue muerl in casa lul, acela 'el
www.dacoromanica.ro
PRAVICA MATBM BASARAB 185
va piarde casa i va fi Domnéscá eil vor pe- vor fi orl pre la viT orT pre la stupinl, orl pre
depsi si cu glag dupg cum va fi voia jude- in pométe, orT pre alte primblOrT asOmene
cgtoriulul. acestora.
[Zac. 121. Cela ce va sfg.tui sad va ajuta
supuitoriuluT sg supue, atuncl ace'a se va Pentru pdrintil &ifs cesi vor supune fetele tor,
pedepsi tocma ca i supuitorml. céle ce sunt felcute de trupul /or
[Zac. 13]. Cela ce va fi cocon icsor sad Glom' 130. [Zac. 1]. Supunerea carea se
fetisórg, si de vor votri culva, atuncl nicl a- face cu voia pgrintilor, aceia iaste mai rea,
cestea nu vor putea famánea fail de certare, si lucru plin de rusine, si de mai mare ocarg
numal ce se vor certa mal putin decat cum de cat ceia te se face intre striinl, drept a-
ar fi marl. ceia oil care Tatg ce's1 va supune fata lul ,
[Zac. 141. Nu se va pedepsi ca Ull supui- acela blOOd s1 piarde putérea, cea perintOscg.
torid cela ce va supune numal odatO muiare care ad avut spre fie-sa, drept aceia sg aibg
strging, fiind dhi ruda lul sad altg muiare striins6re de la judectgoriti, cum maT degrabg
slobodg, ci se va certa de va votri pre vre o sg'T dea tote zeStrile ce i se vor veni de la
muiare slobodg de trel patru ori,sad de va vo- tatä-sed, i sg. se despartg de densul intea-
tri muiare cu bgrbat. Intgia data se va pedepsi cesta. chip ea si cum nu'sf fi mai fost nicl
dupg cum va fi voia judecgtoriulul,iarg a doa odatg fata. A doa tote bucatele cgte va avea
6rg i se va tgia capul, iarg de'sf va supune sg se ia t6te se fie Domnestl, pang.' cgnd va fi
rnuiarea sad fata atuncl dintlia data i se va el yid, iarg elOca va roust, atunei vor fi ale ce-
tgia capul. lora ce yor rgmgnea mosnOnl, ins& de va fi
[Zac. 15]. Nu se va certa ca un supuitorid avgnd cine-va. A triea sal bage in ocng, in
nela ce va supune muiare striing sad Mfg bgr- tOte viata lul acolo sä se chinuiasce.
bat, Ins& de nu va lua platg, iara de va su- [Zac. 2]. Pravilele cOste mal de curand
pune muiare cu bgrbat, atuncl se va pedepsi dad invatatura tatglul celula ce'sT va supune
acela i Inca se va certa maT rad candiesT fata, sä i se tae capul, asijderea sa pata ace-
va supune singur pre muiarea luL sta pedepsa i fratif ceia ce'sT vor supune su-
rorile, sad macar si pre alte rude ale lor, ca-
Cekt ce'si va zellogi casa lui pentru s se facet role se trag de in sengele lor, care peclepsa se
intr'tinsa preacurvie i amestecare de Awe, cade sa se tie In skill la un pgcat mare ea
si cite feluri de curvii si de lucruri scetrnave acesta, dupe cum se tine si la Pravila Ram-
cum nu se cade : acela set se certe in t6te lénilor pana in zioa de astge, mgcar cg la u-
feliurile. nele locurT de 'I si cértg cu Catarga in tótä
Glava 129. [Zac. 1], OrT eine 'sI va zOlogi viata lor, sad intr'atatea anT, i 'T purta pre
.casa pentru sä se fad. intrInsa curvie i alte mOigarT despoiati hatadu'l pre in tOte ulijile,
t6te feliurile de lucrurl réle cum nu se cade : iarg pedépsa lor cea adevarata iaste rrairtea.
acela se chiamä supuitorid i votru 0 se va /Zae. 3]. Muma ceia ce'sI va vinde fata pre
-certa ca un supuitorid i ca un précurvarid, banT, pentru sä curvescg nestine cc dansa, a-
si ca unul din ceia ce face sange amestecat, ceia sä i se taie nasul, iarä de se va afla cä
ce se zice ceia ce'sT curvesc cu rudele i cu n'ad fOcut tocmélg sä ia banI, ci numal ce
.cuscrele, l cu cumetrile sad finele lor, acela se va fi plecat dupä vota feteiV, atuncl se
se chiamg sange amestecat : acela ver fie va pedepsi dupg voia judecgtoriulul, iarä de
barbat ver rnuiare : cu mOrte sg se cérte. va fi cazut muma la o gresalä mare ca aceia
[Zac. 2]. Cela ce 's1 va zglogi casa, pentru pentru vre o nevoe mare ca aceia, sad pentra
sit se face. intrInsa sange amestecat sad so- vre o sdrgcie, atund nu se va pedepsi asa
do ce se zice curvie cu copil, pe acela sal rad de vrOrne ce se va milostivi i judecgto-
ornOre orT cu ce mOrte va fi maT rea. riul vgzhind saracia si nevoia el.
[Zac. 3]. In casa celui ce se vor face sfaturT [Zac. 4]. Pgrintil earl vor supune fecioriT
rOle, spre curvie i spre alte scOrnaVil ca acelor mgcar de le-ar fi i copiiI si de ar fi pi
lea,sad i intealt loc unde se vor face pacate : vaclud, acelora nu le va folosi aceia, ci tot
acela se va certa ca un suptutdrid, iarti de nu se vor pedepsi cu rnOrte.
se vor face pacatele deplin, ci numal cuvinte : [Zac. 5]. Nu vor putea aT. scape parintil sg.
stuncl nu se va certa ca un supuitorid, ci va nu se pedepsesca, and vor zice cg ad fOcut
lua altã peclOpsa mal micsóra. supunerea de nevoe pentru munä sgracie, ci
[Zac. 4]. Cela ce va naerni msä in chirie depururea se vor certa. Dupg aceia trebue
pentru sä faca acolo rentatI i curviT, acela forte sg caute judecatoriul si sa socotesca
ea un votru se se pedepsOsca. de va fi fost acea nevoe si acea saracie a pa-
[Zac. 5]. AcOstea pedepse se vor da nu nu- rintilor carea sä nu se fie putut Intealt chip
mal celora ce vor zalogi i vor ngemi case hrani cu alta ceva mestersug, fgra numal eu
pentru sA se fad integnsele curviT i alte supunerea feciorilor luT, decT de va fi acesta
pacate trupesti, ci i alte locurT de odihng ce asa, atunci sad se va mai milostivi judecato-
www.dacoromanica.ro
186 PRAVILA MATBIIII U4.AflAB
riul del va mal usura, sag maT red se va curvie, dace. no d tie adeverat ce curveste
terita del va pedepsi mai reg. ci numal ce are asa ore ce benuialá cum se
[Zac. 6]. Acesta fel de certare se socoteste o fie aratand semnele cg face acela lucru.
cand vor lua parintil bani pentru se dea fe- [Zac. 10]. Numal rgbdarea ce are berba-
ciorilor, iarg de nu vor lua banT, atuncl nutul, ce se zice cand face muiarea lui pre-
se socoteste acesta certare, ci pete fi cä curvie, si el rabde nu zice nemica, acestal
se vor pedepsi intr'alt cbip dupe cum va fi face de se chiame supuitorig, cum s'ar zice,
voia judecetoriului. and va avea acesta rebdare, pentru cecel
vine dobanda, jail de nu'l va fi venind mid
Pentru barbatif carrsI vor supune mue- o dobanda i o va ti cil curveste i o tine
rile lor. asa in case, atund se se certe dupg voia ju-
Glava 131, [Zac. 1]. Orl care berbat va decgtoriulul.
supune pre mularea lul, aceluia sä i sk facä
m6rtea, mem numal odate, ca Pravila pre Pentru bucatele ce va area ctilugdrul, cum se
unil ca acestea supuitorl H sc6te din tete er cade sl se impart& de nu va avea feciorr
parhia judectoriulul, i alte datail p6rte pre sati de va si area.
tote ulitele targulul despuiati pre mggari, pi Glava 132. [lustinian Impetrat]. Un om
01 ,fie cu fata spre cOda megarulul, iar muce se va face celugar i va muri i feciorl nu
iarea WI s trage megariul de delogul capes- va fi avut, atuncl CP va avea ale loT cade-se
trulul cu iiiäinile el, i intr'acesta chip salse le ia manastirea. laza de va avea feciorl
bate purtandu'l pre in tot tergul, alte date se se imparte inteatatea perti catI feciorl are,
iaregi IT certe cu Catarga in tete viata lor. iara el Inca sg ia o parte ca a unuT fecior,
[Zac. 2]. In voia O in puterea judecato- si aceia numal ca sã traiasce pama va fi,
riulul sta. acest lucru sà semuiasce pedepsa deacia de va muri fere de zapis, partea ceia
rnortil, carea se cade s dea eeluia ce'si va ce ad luat ca i un fecior, mosteneste aceea
supune muiarea Jul si mal vartos cand va menastirea, iara cele ce ad luat fecioril lul
areta judecatoriuluT vre o vinä ca aceea a pgrtile lor, rernen ale lor, jerk manastirea
berbatulul, de intru carea se va fi indem- n'are trebe. cu dansile nemic.
nat se caza intr'aceste gresala mare a supu-
neril. Pentru tat3l ca sti nu oprésa fiului sda par-
[Zae. 3]. Cela ce'slva supune muiarea pentea de movie, de se va face cIllugetr.
tru sI. ia, banT, acela se va pedepsi rag ferte, G1ava 133. [Leii si Constantin Impetrat].
iara de o va supune pentru sa nu ia banl, Niminea de in perintI se nu indriznesce asa
si atuncl se va certa adevarat, iar e. nu asa sit opresca fecioril lor carii vor sS. e face,
rad ca cum ar fi luat banT. celughrl, sad de vor i merge la menestirl
[Zac. 4]. Cela ce Oie 001 curveste muia- sal scete décolo, sad cdid s'ad fent calugarl
rea O el tot o tine in case si se. face a nu sal face fere de mosie i fere de parte de
sti nemica, i o lase de face precurvie, a- in ce are : iarg. de vor vrea se face acesta,
tuncl aceia se chiame, cum o ar supune el : atuncl se se afurisesce si de in beserica lu
si se va pedepsi ca un supuitorig. Hs. sa se gonesca, pane. se vor pocei de vor
['km 5]. Cela ce se face cum se culca cu d partea lor, adece a feciorilor.
muiarea'sT, jar& apol lase. Omeni stiiint de
se culca cu &Ansa, acela se va certa dupe Pentru preotie .7/ pentru chpul cellugttresc
voi a jud ecgtoriul ul. carele iaste mai mare.
[Lac. 6]. Cela ce va tinea in case pre cela WI a 134. [Simeon Solunianul]. Dupe
ce curveste cu muiarea luT : acela se va certa randul tocmelif este mai mare preotia deceit
ca i un supuitorid al mueril sale. chipul calugeresc. Pentru ce lucrurile preo-
[Lac. 7]. Cela èe'cl va luamuiare pre ceia ti 1 sunt lucrurile lul Durnnezed O fere de
ce o ad pedepsit pentru precurvie, acela se preotie, nu iasta neminea crestin, Mel are
chiame. adeverat supuitorid, ce ge zice fere sfintie, mid se impreuna loT Dumnezed. [Zri].
de cinste, i rusinat, iara asa cu alta pe- [Dionisie]. Tara mai mare iaste renduiala
depsg nu se va certa. calugerescl deceit a popel miren, cum gre.-
IZac, 8]. Cela ce va tine in case'si de ne- iaste Dumnezeescul Dionisie, nu cu sfintia
voe pre muiarea luT de va fi fecand prec4r preotiel, ci cu viata. Pentru el i callugerul
vie, pentru cad se va fi temand de rudele el, de va fi si preot, adecg ieromonah, iaste maT
sad pentru calal vor face cu désila aS. o tie, mare de cat popa miren, nu pentru Preotie
atuncl nu se ch'amg acela asa intr'acela fe- cum am zis mal sus ce, aceia iaste lucrul lui
lid, mid pete nimenile sä'l zica supuitorig, Dumnezed : ci pentru viata. Preotul depu-
pentru ca o tine de nevoe. rurea blagosloveste gi sfinteste, drept aceia
[Zac. 9]. Nu se chiama supuitorig cela ce's1 si Dumnezeescul Antonie depururea'si pleca
tine in case. pre muiarea lui, carea face pre- capul, adece, se inching. pentra inaltimea
www.dacoromanica.ro
rItAVILA MA'MU SASAttAB 187
preotiel, i nu numal Arhiereilor se Inchina, céperel, Duhul Sfatulul, Duhul Tariel, Duhul
ci tuturor preotilor. Pentr'aceea fie'cl care Credintil, Duhul Blagocestiel, Duhul al Fri-
preot carele are acésta rinduialh mare a cil lut Dumnezed.
preotiel, acela s. petréca sfintecte i ca un
dant sà lacuiasch, i mal värtos sh. se ne- Sapte taine ale Biséricii :
voiasca sa petréca ca i calugärii. [Simeod Solunitul]. Botezul, Unscirea, a-
deca miroséla ce miruiacte, Pricectenia, .Preo-
Pentru clugiri i Aluglirite ca sti nu se factipia, Nunta de Intaid, Pocaania adeca Ispove-
cumetri nici ieromonahul, adecli popa Alu- dania, Sfantul Unt, adeca mulct.
Or A nu cunune nunta.
Glava 135. [Petre prea inteleptul Harto- Sapte bunlittiti marl :
filax al marei besérid]. Nu se cuvine, Mei e Inteleptia cu smerenie, Nerneria decarta,
lucru, cinstit , Md. primit, ca calugärul sad Nestransdrea, Postul Curatiea, Rabdarea in-
calughrita sl priimesch copil dapre Sfantul delungata, i Ingacluirea.
hotez, adeca sã se faca cumetri. sad sä tie
cununl la nunte, adech sa cunune. IBA de Sapte plicate de mórte :
va indrasni cine-va s. facä acest lucru fare Lepadarea de lege Nebuniea. Trufia. Uci-
de cale, ci de rucine, i fará de lege, se.' se derea de voe, Amestecarea de shnge, ace-
canonesce. curn va 'Area Arhiereulul. Iara rea barbat cu barbat, i stricarea de copil
de va face acesta a doa óra sa se gonesce ea fara de lege.
de in besérica lid Hs. ca un calchtdr de
Dumnezeectile Pravile. Pentru A nu se ingrópe mortul in lduntru
[Postnicul]. i Ieromonahul, adec h. popa in biserict , nid sd mute de in mormeint
calugar, nuntä nu cununh, adecä nu blagos- trupul omulul, nici mdcar tdrdna.
lovécte, à i aceea iaste farä de lege ci. fare. Glava 138. [Matei]. Inlauntru in besérich
de cale, i nu se cuvirte. Pre unul ca acela tarnosita sa nu indrasnesca 6ne-va a ingropa
'I canonesc.Durnnezeecti1 parintf cu lipsa de trupurl de om, pentru ca sunt acolo rnecte
preotia lul. ale Mucenicilor adeca unde s'ad pus, ci in
leuntru ail priimit i unstirea srantului Mir.
Pentru besérica in care nu se face slujbd 40 Niminea de Intim emeni sa nu indrasnesca
de rile qi ce iaste besérica. intro sfanta besérica sà ingrópe fn ort.
Glava 136. [Gherman pirigrtidenu]. De [Led si Constantin impdrati]. In casa de
se va tämpla vre intr'o besérice sh. nu se ruga unde nu va fi tarnosita adeca sfintita,
face. slujba. 40 de zile, nu póte preotul sa. acolo se ingrópa trupurile órnenilor mortl, Os
facia Liturghie sà slujasca intrInsa de nu va pre in tinzile beséricilor.
face Intel o sfectenie, iara de va face slujba., §i fara de porunca Arhieresca sa nu cunt-
adece. Liturghie, sa fie lipsit de popie 4U de va sa indrasnesca cine-va sà scot& trup de
zile, iara de nu va fi ctiut sa fie ertat. om cle In mormant , sal .duch intr'alt loc,
[Zri]. Ca besérica iaste casa luT Dumne- adeca intr'alt mormant. nici alt ceva lucru,
zed, casa de ruga, adunare ornemlor, trupul adeca cad marmurh, sad stalp , sad pietri,
lid Hs., nevasta lui Dumnezed, ceriu Oman- sad alt ceva.
tesc, in carele cade ceresca paine, ce se zice.
prea Sfantul trup adevárat al Domnulul no- Pentru A pre in beséria sti nu sti faell bdu
stru lisus Hs., iaste i scaun imparatesc ci turi i nainari nic cdrciume, icl vanzlirl
Arhieresc, pre carele cade imperatul impe- pre in sfintele grddini.
ratilor i marele Arhiered singur Hs. iaste Glava 139. [Sdborul al V-I, Canonul 72,
pi lina halt& a pecatocilor, si slava dreptilor, pi cela de Laodichia, Canon 28]. Canonul 72
iaste i capare, ci pod, ci laudä, i veselie, al caselui Sabor ci 28 al Saborului de la
ci }rumple, i parere de bine tuturor crecti- Laodichia aca poruncese, sa fie afurisiti cat!
nilor. i cati o caut i o iubesc cu Nita astern haine pre in besetici i Led mese
inema i cu tot sufletul aceia vor lua cu- bauturi i mancari in leuntru ca In tot locul
nunä de la Dumnezeu, ci se vor face most- unde se canta si sä slavecte Dumnezed, ci
nerd imperatiei lul. Iara besérica se chiama se slujaste prea sfantul trup al Domnulul,
cad cä chiama i aduna pre totl. acela se chiarna i iaste inchinat loc Sfintiel
sale carele iaste besérice. i bauturf ci man-
Pentru A sapte darurl sunt ale Duhului sflint, earl intrInsa nu se fac, ci numal PsalinT,
pi sapte tam ale beséricir, 0 apte bund- CantarI, Slavoslovil, Vecernil, Litil, adeca
ttiti marl, si sapte pdcate de mórte. Rugi, Utrenil, Liturgil ci canteri necurmata
Glava 137. [Isaki Proorocl. Darurile Du- pi neincetate, drept aceea sä cautam sá ve-
hulul dent sunt sapte, cum graiacte Isaia dem mat sus afurisania Dumnezeectilor Pa-
Prorocu, adera : Duhul Inteleptiel, Duhul pririnti f Z14], ci sa ne ferim departe sa nu fa-
www.dacoromanica.ro
188 PBAVILA DIAPBIII BASAILAB
cern mése pre In besériel, raid pre in sfin- Sig pogorT In scAldgtOre, si'l afunzl : adecg
tele grAdinI sg nu se fac g. cArciumg, cg. sfin- '1 uzi de tot.
tele grAdinl sunt acestea, adecg. : Curti le Be- Iatg asa e afundarea de intAT.
séricelor, Grldinile, Case le, annarile. i tótg Deacia iarg. stIl putinel drept rAdicand si
curtea, adecA unde iaste ingrAditg sag ziditg, copilul, deacia iarg 'I pogorl a doa orA in
acestea sunt inteensele In lguntru, si a- apg si'l uzl asijderea zicAnd
cesta Canon nu opréste numal arciumg, sg Si al Fiiuha, amin.
nu se facg acolo, ci incg nicl altg negutg- IatA a$ e a doa afundare.
torie. Drept aceia trebue sg pgzim Dumne- deacia iarg. te rgdicl i stal drept4 si'l
zeestile locurl ale beséricilor cii multg sme- pogorl a treia Org. de'l afunzl asijderea zi-
renie, cg, zice Demnul nostru Is. Hs. pentru cAnd
sfAnta beséricd, nu facetl casa Tatglul meg Si al sidntului duh, amin.
casg de negutgtorie, i cgrvgsgrie. Iatg asa e a treia afundare.
Pentru ca set u bage dobitoc in beséria, Deacial ml de in scAldAturg si'l dal nasu-
aid set mde, nicI set mdneince, nici sd bea luf i zicl molitvele, si fact tag, slujba earn
intr'dnsa. te invatg rAndul i tocrnéla tipiculuT si dal
Glava 140. [Sdborul V, Canonul 85]. Ca- opustul.
nonul 85 al saselul Sgbor poruncéste, nici Pentru Preotii carii botézet in trei% pdrinti,
un om sg nu bage dobitoc sä mge In bese- in trei fiu, # in trel duhuri; # pentru cei
rica lul Dumnezeg, far& numal de mare nece nie botézet In, trei afunddru.
vole
[Zonara]. DAstoinica cinste iaste sg aibg Glava 112. [Apostolii, Canonul 49]. Cano-
nestine fric i smerenie spre sfintele si cin- nulu 49, al slintilor Apostoll grgiaste : care
stitele locurf i tocméle, pentr'aceea nu iartg episcop sag preot dupg tocméla Domnulul
canomtl acesta adecg Pravila sä bage dobi- de nu va boteza intru Tat& 1i Fiul i Sfeintul
toc in beséricg sg mge, fArg numaT de mare Duh, ci de va boteza In trel neincepAtorT, sag
nevoe, cum de s'ar tAmpla sg fie iarng, sag in tref fil, sag in trel duhurf : aceluia sg i se
zapada, sad grinding, sag altg nevoe de tgl- ia darul.
harT. atunci iaste ertat sg bage dobitocul in fZonara]. CI hesOrica ag luat a se inchina
beséric g. sä rage, ca sg nu nage afarl sg piarg, unuia fgra de incepere Tatglul, pentru ne-
si va pAgubi omul al oil iaste, si se va scarbi, vinuiala, i maT Flirt pentrti nespusa nastere,
si de segilig va cgdea in hólg. efidel va nevoi ei unul mgriggitor Duhul sfgnt.
viata ml neputAnd Imbla sa'si sfärsescä calea [Apostolii, Canonul 8]. Iarg eine nu botézg
in cgtro o va vrE\a, sg mérgg. in tref afundarl ci Intru una, aceluia sa. i se
[Sdborul de la Carthagena , Canonul 42]. ia darul. Pentru cI zice sg fie trel afundArT
§i pre in beséricl nu s'ag dat voie sg se fad.' si trel scOterT. Iarg. eine va tyke sail va cglea
mese, nicf episcopul . nici cliriciT. Mel alt acest canon, de va afunda in apg pre cela
cine-va din crestinl, iara. de se va tampla ce'l botézA numaT odatg. si nu va zice che-
de nevoie se vie omul de pre cale, si nu va marea TatgluT, si a Fiiuluf si a SfAntuluf
aye alt loc sg mge : atuncl iaste ertat, sI Duh, pre unil ca aceia le ia darul si'T dg. a-
mgrance, si sg bea, i sal i dórmg in bese- natemel. [Mateit , Glava 28 , Zac. 116]. CA
ricA, de nu se va afla alt loc. n'ag zis Hs. apostolilor, botezatf Intru mom-
tea rnea , ci all zis botezatI intru numele
Pentru cum trebue set botize Preotul Tatglul si al Fiiuluf si al SfAntuluT Duh.
copilul mic. [Valcamon]. Grgiaste iaml. si Valsamon,
Glava 141. [Cautet de vezi: tdlcul Sfdntu- cAtT botézg intro o afundare, aceia sg'T bo-
lui botez]. and boteal copilul, trebue sI aibi tbzg a doa Ord.
scAldgtOre, sag alt vas deosebl. i cu tre1
lumAnArl aprinse in chipul Sfintel Troite. Pentru c copilul and 'lbagi in sedldeitdre
Deacia cAnd vel et bagl Untul in scAldAtóre, trebue cu fata set caute spre rdsetrit
cum spune la tocméla slujbeT, atuncl tal tu Glava 143. [Dumnezeestii Dascat i invd-
Preote de in Untul carele iate in vas cu tref piton]. Copilul cgnd 11 botezi train sg caute
degete, i unge copilul crucis, atuncl sa, ia cu fata cgtrArgsgrit, In chipulDomnululDuna-
si Nagai de in Unt i sg ungg. copilul pre tote nezeuldf j MAntuitorulul nostru Is. Hs. Cgcl
mgdulArile. cum iaste tocrnéla tipiculul, de- and se ralstigni spre rasdrit cguta, Targ nu
acia déca '1 va unge el, iaT tu Preote asa cum spre apus, si spre rgsgrit nof crestinif ne in-
iaste gol, i stal drept cgutAnd spre r'esgrit chingm : i raiul spre rtisgrit s'ag sdclit. Deci
tu §t copilul si'l botezT in trel afundarl. fA- cAnd vor sg, zicg blestemul i lepgdgrile la
cAnd sImnul Crucel, zicAnd asa copil, spre apus sg stea si 51, le zicg, ca un
Botézg-se -robu. luf Dumnezed (Im) Intru loc ce iaste Intunecat si gróznic. si dec. vré-
Numele Tatetlui, Amin. me ce apune sOrele la apus, intunerec inchi-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA. MAT= BASARAB 1811
puiaste ce de inteacolo iase intunerecul, iarä te de nu véde, tar& cela ce iaste in zi pe-
resäritul lumina inchipuiaste, pentru cä de trOce Mtn} aaa iaste i intru afun-
la resent iase lumina, adece sOrele strelucézä dan ca ti intru n6pte nu vede nemica acolo
si lumi rake' tot e. lumea, pentru aceia se chiamg unde se boteze,iare, deal scOte el vede lu-
reseritul lumine. mina zilel, fecendu-se apa aceia la eel ce se
boteze. ai grope trupescg i mume. sufletésca.
Pentru ce inchipuia,ste and desfaei copilul. Asijderea ai biruitoriul Hs. déce, se botOze
G1ava141. 1Csifilin Patriarh prigraddnul]. intru lordan, eaind de in apa, atuncT lumina
Copilul candu'1 desfase de In scutecele lul, Intru densul duhul sfgnt. [Zri]. Asijderea ti
faaa i altele cu cäte e infesat inchipuiesc botezatiI se ung cu sfentul i marele mir pe
desbräcarea de omul eel vechid i de viata trupul gol, are, cu duhul sufletul se sfintéate
cea de inteid, adecg de celcarea lul Adam ai si.intaid se unge4e frunte, pentru isbgvirea
de hainele de pele, ai de pecatJcarele'l doba."ndi ruaine1 chlearil lul Adam ai ca sa. vaza slava.
celcarea id Adam. i arate desfesarea ai des- Domnulul cu fate descoperite cum scrie. Dupe.
brecarea aceia carea desbracg copilul de tot aceia se unge cu sfentul mir la urecht ca se.
cu trupul, cum se desfasä i se deshrace de auzg sufleteate Du nmezeeatile j sfintele tainf
tot de acea urgisitg viatg a vechiulul Adam. ai Dumnezeeatile cuvinte. Decia la nail; se,
mirOs6scg. cel botezat Dumnezeescul mir mi-
Pentru ce inchipuiafte intóresrea care fntore rosenia lid Hs. si el a doa ore se na ate. De-
copilul .spre apus., cia pre piept, ca imbrgegndu-se intru platoaa
Glava 145. [lard a cella de sus] Iare Tutor- dreptatiI se bate, vgrtos, ai sa stea Impotriva
cerea carea intorc copilul spre apus, ca s. vazg vrejrnaaului nostru, drac nevezut, carele se
acea parte a apasulul, Oft sunt rnenile in jos bate cu not
cgnd se lepede, de Satana, atuncl arate i cu
chipl i cu gonireamgnilor cuin se desparte Pentru ce ne boteztim intru numele sfintei
00 goneate pre Satana de la densul Deacia troite ?
atunci intoreandu-se spre rgsgrit si'ST re'dicä Glaval47. [Iarlt a aceluia]. BotezImu-ne
menile in sus, arate adevgrat c. cela ce va intru numele TateluI, pentru ca sfintia saiaste
sd ia sfentul botez trebue se gonesch de la incepetura tuturor. Intr'al Fiiulul pentru cA
dansul raotatea cea intunecate, adecä phcatul, 1 iaste tocmitor zidirilor. Intru sfentul Duh
si asa en starea carea stg 'naintea Dumne- pentru ce. iaste obersitopid tuturor, adeca o-
zeati1 lu mini, carea Inchipuiaate intorcerea ai brgaaate i umple tote, [Zri]. iarg. de va gendi
starea cgtr e. reserit ce se face mostnén carat cineva cend ne botezem intru numele TateluT
Dumnezeeatil luminI, i se face cu totu.1 lu- si al Fiiulul, i al sfentuluI Duh, i va ame-
minat. base una cad au venit intruadeverata steca pe cine-va cuventul Apostolulul carele
lumine a priceperil lul Dumnezed, adeca la zice : catI cu Hs. v'atl botezat, cu Hs. v'atl
detatorul de lumine Hs. iar e. a doa ce se des- imbrecat, se atit1 d cesta cu numele sfintel
parte de pecate si vine de se face unul cu ca Troite iaste, chiT ca acesta nume adece Hs.
ventgtOrele of ale slintel turme a ml Hs. ai Inchipuiaate pre Taal carele ad uns, si pre
Dumnezeul nostru. Fiiul carele s'ad uns, iarg unsOrea iaste Du-
hul. Drept aceia graiaste apostolul, cep intru
Pentru uns6rea. Hs. v'at1 botezat, adeca inchipuiaate sfenta
Glava 146. [lard a aceluia]. larg unsOrea Troite cum s'ad gis mai sus. Decl se cade
adecg sfentul unt cu care unge copilul pe tot celor ce se botéze aaa se se boteze, cum ad
trupul, inchipuiaste ca se unge ca sa fie gata poruncit Domnul la Evangelic Apostolilor
spre sfintele patime, ca pentru purtgtoriul de zicend : [Mateiti Glava 28, Zac. 116]. duceti-
patime Hs. se se lupte cu. puterile céle proti- vg de propoveduiti in tOte limbele, bot ezgn-
vitore i vrejmase i se ornOre cu botezul pe cu numele Tattilul ai al FiiuluI, ai al
trupul acela carele se unge, ca se. invie cu sfentulul Dub.
sufletul., i iarg arate impreung unsOrea a-
ceia i luminarea sufleteatiI vietl. Deacia dupe Pentru crucile coconului, i tunderea W scuti-
acesta aducell cela ce va se se boteze la seal- cite cite nod Cu carele '1 imbractt ce inchipuesc ?
dätOre, cum aducea ai pre Hs. la grope. Iarg Glava 148. [lard aceluia). Crucile carele
pentru trel afunderl intr'apa sceldatóret pun la cocon, inchipuesc restignirea ai pogo-
trel scOterI, arate Intruparea i Invierea Dom- rirea; adeed legarea patimelor trupeatl i ale
nulul cea de a treia zi. Pentru cg cum fu lucrurilor lul : ca se. omorem madularele pre
Domnul intru inema pementulul trel zile si pemant si se. imblem intru dea arta viate.
trel noptI, adecg in morment, asa se inchi- [Zri.] Tare tunderea care tun d pre cel bo-
puiesc i eel botezati peutru trel afundgrl ti tezat, aceia semi:Legg ce se tocinéate ai se so-
scOterl, cele treI zile ai treT noptI de in grópa coteate cel botezat; Intru cuventatOrea turme
Domnulul. Pentru ce cumu'l cel de Intru nOp- a WI Hs. ail tunde in cap crucia, ca ai Oia
www.dacoromanica.ro
190 PRAV1LA MAT= BASARAB
and osemnezaspànuI,casl cunóscc oia fie lbst botezatl, sal se lipsésca de o curatie
iaste a turmel lul Hs. iara. nu a altul cuiva. sfanta ca acesta, sa ramaie afara de Impa-
[Cautet]. Iara scutecile carele se imbraca de ratia lul Dumnezed : dupa socotinta Domnu-
sant alhe i noua, acélea inchipuese cum cela lul carea ail zis, cal eine mi se va hoteza,
ce se botézá sä imbrach." cu noul om, adeca acela intru imparatia ceriurilor nu merge.
cu Hs. cel inoit pre chipul celul ce J.-au zidit
diva, scriptura cum ci scrie. Pentru copilul de se ea Vet kt sfdrsit set
nufre si preotul va boteza, 0 de nu va a-
Pentru cc ce se boterzd earn trebue seri unget puca sd zicl cite molitve ce set léplidd de
cu sfantul marele mir, ci scaldettórea ce in- satana nici molitvele cele-lalte dar ce va
chipufaste, 0 Mud trebue set se boteze copilul. face de aceea, zicéleva dupet aceia de va
Glava 149. [Sdborul de let Laodichia, Ca- treti copital au ba ?
nonul 48]. Canonul 48 al saboralul de la Glava151. [Ilie Mitropolit Critschii]. Sfan-
Laodichia poruncecte s unga pre cel ce se tul Mitropolit de la Crit anume Ilie, adevere-
botéza, cu sfantul i marele mir, cacI c i a- za acesta lucru si zice : ca nutrebue oharci-
cesta se face cu rue,' si se sfintecte cu chema- tele taMe sal zica cine-va cal sunt neoharite,
rea sfantuluf Duh. Si pre call 'I ungl sfin- cad ca pentru aceia s'ad obarcit i s'ad hote-
Oct faci'l moctnenT sfantulul Botez. Sfantul zat dupa trel afundarl ci dupal chemarea a
mir are chipul ca ci pecetea imparatulul, de trel chipurl al Tatalul, ci al Fiulul, ci al
vor pecetlui cu dansa, nicl un om nu indraz- Sfantul Dub, ci pentru al acestora adeca a trel
necte sa rnerga sä se apropie acolo, pentru afundarI i s'ad facut botezul deplin la cel bo-
ca cunosc ca iaste imparatesc cel pecetluit de tezat, décia lepadare i molitve nu se inal
imparatescapecete. Intr'acesta chip ctidci du- zic. Pentru ca kpadavile si molitvele se zic la
hurile cele vicléne, pre cel uns cji mareIe mir cel botezat mal inainte de botez, adech mal
sa departbza de dansul, ded candu'l ungl inainte de cele tret afundarl; iara dupa botez
cu sfantul mir, zicl ; Pecetea dara Sfetago décia nicliepadarl zicl nicl molitve, ca no se
Duha amin, i altele. cade decd. obarcectl Taina sa zicl cele ce sunt
[Csifilin]. lara scaldatórea are ehipul gro- mal inainte de obracenia Tainel, [Zri]. ca nu
pel a BiruitoriuluI i e pantecile cel sufletesc, aflam acesta poruncl, nicl la un slant canon.
din care ne nactem sufletecte, card ne bote- Iara deca se va boteza copilul cum am zis
zam intransa : i fil lul Dumnezeü dupa dar mal sus, ci inteacel ces nu va muri, atuncl
ne facem. tu obarcectl si ceia laltal slujba, carea iaste
[Ion Patriarhul de la Antiohia]. fail co- dup./ botezul copilulul, adeca zicl molitva
pilul dacä va nacte sl se botéze la patru-zed sfantulul mir c i céle-lalte tote.
de zile de nu'l va fi nevoe de mOrte, iara de'l
va fi nevoe, atuncl sa se boteze i intr'acel Pentru preotii cart botézet copil agareanilor,
ces in carele s'ad nascut,, iara aca sal spell. sad priimesc pre ddnsi cumetri, sad prii-
mesc jertva a ereticulta, i pentru nepreotil
Tentru cuconit de va fi indoire de nu va carii botezd copa.
sti botezati sunt ail nu sant botezati Glava 152. [Intrebare cdtre Patriarhul
Glava 150. [Moral VI, Canonul 82, 0 Chir Luca]. De se va tampla sa vie catra cre-
Cartaghena, Canonul 72]. Canonul 82 al ca- dinta nostra niscare copil card mid s'ail bo-
selul sabor si 72 de la Cartagena grAia0e, tezat al Agareanilor, mai boteza'l-vor ad nu-
cd un botez ne am invätat a cti &ma cum mal sal unga cu sfantul mir ca cum ar fi bo.
marturisecte Dumnezeescul (sim ol) a cre- tezatl ?
dintel : adeca Veruid va edinago Boga. Si [Rdspunsul lui]. i sabornicécte raspunse
pentru aceea Dumnezeésca botejune graiacte ci porunci, sa, se mal boteze zice, pentru ca
Domnul, orl fie eine carele nu se va nacte botezul, sad de In credinta parintilor, san de
de in apa i cu duhul, acela nu va intra in- in credinta celul ce se boteza, vine darul de
tru imparatia ceriurilor, decl de verne ce cola Dumnezed la dansul, ci are caldura i dna-
pil ceI mid card s'ad robit, sad s'ad tamplat gostea credintel ci a lucrurilor celor bune.
intr'alt chip de 'I ail aflat niscare crectinl pre bra copii Agareanilor pre card boteza ca ni-
cal, sad pre intr'alte locurl lepadatI ci '1-ad cte cocoa aceia nu stid ce se fac pre dancil,
luat pentru spasenia sufletelor sale, ci décia gi parintil lor sunt falnal credinta : iara nii
vor gandi adins : sad sunt botezatl sad slut ca nol crectinil care botezam coconil no-
ba, iara. acel copil nu ctid de copilarie ci de ctril cu smerenie ci cu credinta adevarata, ca
neobärsirea varstil lor, ded de acesta de nu sa dobandesca Dumnezeiasca luminal, ce se
se va afla cu dédinsul marturie cum adeva.- zice a lul Hs. ci a imparatiel lul, iaral el ca
rat s ad hotezat : poruncesc Dumnezeectil pa- pentru sa nu riiaze i ca sa nu pata rad cand
rintl cum fara de nid o sfiala i firica sa se tae ei in legea Thr : i ca pentru sa nu se
se botéze, sa, nu cumva sa se tample sa nu imp* trupurile Mr, pentru aceia'l botéza.
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEW A5A1tA/1 191
Tara acolo uncle se botéza darul lul Dumne- eu molitvele, 0 se ia intru curatia trupului,
zed la dancil nu vine cad ea iaste departe iard Duhul dant pentru credinta cea curatd,
de claincil : ci vine urgie 0 pre cel ce se bo- se pogord de la Dumnezeo pre nevazut, ci
téza ci pre cel ce botéza pre dänsul, adeca clod taine ad dat fiiul lul Dumnezed Hs. cd-
pe preotta. ce'l boteza, asijderea i pre cutit* spdsenia lumit, Insd intal iaste sfAntul
matra carele'l priimécte. Dect sá ctim de a- botez, iard a doa iaste sfanta pricectenie, si
césta cata calcare fac Duninezeectilor pravile insd sfanta pricéctenie, inchipuiacte i ade-
preotil ceia ce botéza copii Turcilor Agar& verézd patimile hi Hs., ingroparea. i invie-
nilor. rea. iard sfantul botez Inchipuiacte i ade-
[Apostolit Canon 46]. Iara care preot va lua veréza pogordrea lul Hs. in iacl i ecirea. A-
jertva ereticului sail a agarénului, saa va cbstea taine clbde nog biruitoriul Hs. dintru
boteza copilul hi, saa pentru cumetria copi- care taint avem spdsenia.
lulul v. priimi pre Uinta, saa nun la nunta, [Semnizd]. lard cdnd se botazd deschiduse
aceluia poruncesc sa i se ia darul. Pentru ceriurile, carele inchise Adam pentru neascul-
ca eine va avea partdcie cu necredinciosul, tarea, i aa fost tot inchise pand cdnd ad
sail ce amestecare are lumina catra intu- venit Domnul nostru Is. Hs., i clbde darul
nerecd ? sfantulul botez in lume.
Addl. Iara call se vor boteza de popi [Zri]. Alta sl 041 de acbsta ca mal na-
nesfintitl, aceia a duoa óra sa se betéze. Po- inte
pit eel nesfintitl se chiama caril s'ad hiroto- chisede ce se botézd omul, ceriurile sunt in-
tonit de Arhierel eretici, asijderea 0 de eel cdnd pentra
ce ia
dansul tot &cum depururea pAnd,
Sfantul botez, iard deed se bo-
ce ii s'ad luat darul, carora Ii l'ad luat sa- tbza, indata se deschid, i Duhul Mut vine
borul Arhieresc pentru vinl i grecale ce ad ci urnbrbste pre cel botezat : i clAcia se
avut.
chiamd fill iubit a but Dumnezed, pentru cd
Pentru cd de nevoie botezd 0 mirenul, 0 pen- omul nu va dobanch ceriurile de nu va lua
tru cuconii creftinilor carii mor nebote- botezul dupe cuvantul Domnulut unde zice :
zati, unde merg. carele nu se va nacte de in apa c cu Duhul,
Glaval53. [Nichifor ririgrddinul] . De coco- acela nu va intra la icnparatia ceriurilor.
nil nebotezati. De seva afla nectine inteun loc Pentru preotul de va boteza pre fiul sdui ca an
pustiid nefiind in vréme acolo popd, i Sd ne- preot, 0 de va blagoslovi nunta fiiulsf sail.
voiacte vre 'unul de inteaceia sa mord nebo
tezat, insa de se va tdmpla acolo diacon Glava 155. [Manoil marele Hartofilacs] .
sad calugar, atuncl srt'l botéze, iard de nu De se va tdmpla vre intr'un loc a fi numal
se va afla cineva de inteacectea trebue sd se un preot, iard altul nu, sad de nevoe de va
botOze ci de crectinil cavil se vor afla acolo, fi a mini, atuncl acela botazd ca un preot
iara de va fi tatal copilulul singur, i alt pre copilul sad, décia nu se desparte de
crectin sa nu se afle, atuncl sal botéze ci el preotbsa lul, cad cd. '1-ad priimit altul de in
cd pacat n'are, adevdrat cu apd, 0 de muia- Sfantul botez, ci de acbsta nu apArd pravila,
rea lut nu se desparte. lard de'l va lua de la scaldatóre sa se fad,'
[Simson Solunenull, Nu numal de nevoe sd in loc de cumdtru, atund se desparte de
se botéze copilul de om mirbn, ci Inca acel preotesd, cad ca ad facut pre dansa sofa
mirén i Dumnezeasca taind sa't dea, adeca sufletbscA.
sal pricectuiasca, si insd de va muri prii- $i /Ate sd blagoslovesca i nunta
mégte la Dumnezed botezat : ci se socotecte cu alta nund, daca nu va fi alt preot in lo-
in ceata altor cocont botezatl, ci se sin- cul 1111.
jacte 0 se pomenécte corn a obickul, lava
de nu va muri copilul ci va trdi, atuncl sd Pentru preotul cd i se cade ddca mdndncd sd
nu botéze : ci sd botdze mai 'nainte de Durn-
se botéze a doua Ord de preot.
[Marele Atanasie]. lard cd nezeiasca liturghie,
coconi al crec- i iar nicl in postal
tmilor mor nebotezatI, acijderea ci at paga- mare sd nu botize.
nilor : aceia nicl merg intru imparatia Ge- Glava 156. [A postnicului]. Nu s'al dat voe
riurilor, aid in muncd ci numal la un loc preotilor,daca vor manca, 0. dad; vor bea sd
luminos. botéze, ci trebue mat nainte de liturgie ca sd
pita prieectui copilul, hied de nu'l va fi nevoe,
Pentru cit indoit iasteomul i pentru cd iard del va fi nevoe, atuncl trebue In cbs ce
ceriurile sunt inchise celor nebotezati. vor chema pe preot : atuncl neaparat sal bo-
G1ava 154. [Csifilin Tdrigrddenul]. Insa tbze mdcar nóptea de va fi rndear zioa.
indoit iaste omul, de trup i de suflet, pen- [Zri]. Acijderea ci in postul cel mare nu
tr acela 0. Hs. Indoit ddrui Omenilor tocmise botbzd copil, pentru el sant zile de jale
rea botezuluT, fug apa se sfintocte de preot zaciuiala a tot anul, lard numal de va fi ne-
www.dacoromanica.ro
192 REAM tiATE 44§ARATI
tJ
foe/ :katund pdtT sfl loted nagear d ar ft arittlf/] , qe pqt sd fefosi5p4 suelp_
0 In saptamana eea rrtaret 1r pacgAesiloii ffupa mortea 19r P
f [14,spunsi4 7u1 grigorie Papa 4.1 lpin tfe
Pentru previu4.2a su botifq iz casfg! 07 pot" IrvrOpp ee nu'aiartaN pleat* omulte rele
pro copilul, de Iva, muri, nelptezac de *tea pore, forte pot Fulte sa ajute liumnezee-
preotfinkui sail a p4rintilor, stile lif.urgil si 4 isbayesca suftetele a In
Grlava 167. [Sdborul VI. Canonta ,31]. Ca' round. , i ia ascOta, sg. vezl, ç yde 1)ulte
tuanul 81 al saselui Saber, porunaeste, mç orT st.tfletele mortilor s'a4 aqtat si i1 cersut
Curti Irt casa sg. nu se botéze eopil, iara de'l de la yil, sa beg liturgig pentrp. dansele 'ca
va bete* Msg. de va fi fost nevoe copilulul sg, se isbgvéseä de in nutmeg, prn ad gi.0 de
de va hi irrut sa meet atuncl popa ertur se acesta 0, Fdics episcopul.
pedepseste, riartt, de va hi fost copilul sang- [gnoznica fts: mimunatd e acésta] Ca era zice
tos, atuncT se pedepseste acela preot cu o- un preot odata, ce avea ból5., Mrà candu'I
prirea de preotia luT cum va socoti Arhie- era nevoe de treba trupulul el mergea la bae
reul, iara a11 Invatgtorl zic ca se cade sg i baia era pre locul lul. taxa cand fu Intr'o
i se la darul. zi merse acolo sa se spéle, fara acolo In-
[Nichifor Ttlrigrttdenul]t Mr& de se va afla teansa aflä un om i nu'l cunostea ca nicl o-
I
la sfarsit sa mórà copilul, i vor chema pe data nu'l vgzuse, i veni de'T trase clobótele
preot sal betéze, Mr& preotul se va lenevi, de In picióre, iarg cand vrea sit se desbrace
copilul va muri nebotezat, atunci pacatul el IT tinea hainile, pang ce esia preotul afara
iaste al popil : si se canoneste de acesta cum de in caldura bgeT, i cand vrea esi atunce cu
va socoti Arhiereul lul, sad oprire de preo- mare cinste i smerenie slujea preotulul : si
tie sad alt canon. Mr& de va muri nebote- asa facea, de multe orl. Insa preotul inteo zi
zat de lénea pgrintilor : atund se canonesc 1 vru sti merga la bae si gandi adins elusl Si
mal vartos, adecg trel anT sg nu se cumi- zise : omuluT celuia ce'rni slujaste cu atata
nece, i peste tote zilele sg mgnance sec, a- smerenie st dragoste. nu voiul sa merga de-
decg. Lunea, Miercurea i Vinerea, i O. fad. sert la dansul, ci sa'T duc putinel dar, si asa
In tote zilele metanil. lug doug prescurl si se duse la bae : i daca
intrg In lguntru, iarä aflg pre omtd acela. si
Pentru care pelcate se iartlt dupe m6rte, pen- se apucg, iarg de sluji preotulul cu -Leta cM-
tru liturgii, pentru rugi i pentru miloste- stea cum era deprins, iarg deca sa Inlage
ni carele se fac pentru cei ce mor. preotul i vru sg, merga, atunce el scóse céle
Mara 158. [Intrebarea cdtrd sfolntul INo- doa prescuri si le dede omulul in loc de bla-
cuss Areopagitul]. Pentru acesta rnarele Dio- goslovenie, i pentru dragostea slujbel. far&
nisie ad descoperit, ca de vor fi mid plea- el scarbit cu lacrami zise : o pgrinte sfinte
tele omulul, ce se zice ale mortulul, atunci cacl dal mie aceste prescurl : ca acesta paine
el ia In folosinta pentru liturgiT i rugl i iaste stantg i ed a o manca nu pocid, ca pre
milostenie carele se fac pentru dansul, adecg mine pre carele vezT aid fost'am stgpan las
'1 iartg, iara de vor fi grele pgcatele i marl acestd bae, si am facut multe pacate inteansa
ituncl nu se iartg, cà ad inchis Dumnezed i pentru acéle multe rautatI ale mele m'am
pórta raiulul de dansul si nu e tol es de ace- osandit de ma muncesc aicea Intr'acesta lee
lea. Drept aceea trebue sti purtgm grije de unde am facut pgcatele, ci Insaparintele med,
ale nóstre suflete sa facem lucrurl bune cade vel sg'ml dal dar, acestea te rog sg.'mT
rele plac luT Dumnezed, pang avem acestg facT prescurile acestea sg le fad liturghie la
vial& a nóstra trecatere, i sa nu asteptam Dumnezed, si pentru pacatele mOle sä te rogT,
sg ne fie pgcatele neertate, ca dacti vom muri Mrti daca vel face pentru mine liturgie, décia
nu se vor erta cu prescurile. sä vii, si de nu mg veT afla aicea sg stit ca
[Rdspunsul]. Insä dupg rdspunsul al aces- 'tI s'au ascultat ruga catra Dumnezed i m'ati
tul Dumnezeesc Dionisie. care raspunde la in- scos de in munca si daca zise cuvintele ace-
trebarea de mai sus carea Intréba cumum stea preotuluT, peri de la el si nu se mai vgzu.
pare el se arata cum nu se iarta pacatele Atunci pricepu preotul ca acela nu fu om ci
pentru Dumnezeestile liturgil, çi pentru rugl suflet. Decia acel preot Meg auzi acesta se
.
milosteml. intrista ca mare Intristare i plansa ferte,
[Dezisgarea]. Ia cautg de vezl mal jos altT i déca merse acas520 a doa zi incepu a'T
dascall ce zic, cg liturgiile i milosteniile zic face liturgie 8 zile, iarg deca fgcu liturgiile
ca pre tote pgcatele iartg. duse-se la bae dupgtuvantul omulul aceluia
si decia acolo nu'l mat aflg. De acesta pri-
Pentru ctl fLu numai mortilor sint de folos # de cepu popa ca se isbgvi acela de in amarg
ertarerz plicatelor Dumnnezeeftile liturgiI, ci munch, pentru Dumnezeestile liturgil,
Ina # viilor. merse in raid unde se afla dreptil crestinT.
Glava 159. [lntrebarea lui Petre Patri- 8i de acesta marturiseste acesta lucru, i asa
www.dacoromanica.ro
MAMA IILTEM BASARAB 193
iaste adevgrat. Ca. pentru Dumnezeestile li- si pacate omul pentru ruga i rugarea preo-
turgil se isbavesc sufletele de Intru mainile tilor le va ierta Dumnezeu. Acéstea zise sign-
draculuf i merg In mama luf Dumnezed. Ca tul pgrinte catra boiarid de'l Invatg si'l in-
sufletile pleatosilor cum am zis mai sus cer drepta, Iarapentru necredintaluf, zise'l sfan-
de la vil liturgil, i pentru semn poruncesc, tul d.e déde unuf preot banl ca sit slujasca
cg. pentru acéle Dumnezeestf sfinte liturgil pentru dansul 40 de liturgif, si cum déde bo-
priimesc pacatosif isbavire si slobozie deplin iarul banif se dug acasa'sf, i dug sIt slujira
de pacatele carele ad fAcut Inteacésta lume. cele 40 de liturgil inteo nópte se destepta
[Cauttl de vez1 rninunata poveste, i pentru boiariul, de in comnu'sl i far& de véste sa
Uturgille ce se fac pentru eel vi ascult i te deschiserg usile easel lul nedeschise de ni-
ingrozéstel lJn om se afla rob, si era cu Ian- menea i vgzu uncle Intrarg voinicf argil In
"turf legat, iara femeia lul pre la zile de pras- chip de anger! i staturg 20 din a drépta iarg
nice facea liturga pentru barhatul ef, i iara titf 20 de-a stanga luf. [Yea lueru ciudat 1
in zilele célea. ce se facea Dumnezeestile ii-Boiariul cumu'I vazu d.e vedérea aceea se In-
turgil pentru barbatul ef, inteacélea zile i se
grozi fOrte. si zise catra. dansif : giupanif mel,
deslega lanturile cu carele era legat, i dacg drept ce aI venit la casa unuf pacatos ? iarg
se vrea obarsi liturgia se afla iarg legat cu ef raspunsera i ziserA : nof sintem 40 de
lanturile. Trecu cltà-va vreme. décia omul liturgil ale tale carele s'ad facut catra. iubi-
acela se isbgvi de in robie i mOrse acasa'sf toriul de omen! Dumnezed pentru tine, si
Si p ovestia, cg In cutare zi i In cutare se ne-ad trimes BA. te Intimpinam sa mere la
deslega lanturile de la el, lard muiarea luf besérica, si vino cu bucurie mare nu te spg-
cum auzi stia zilele In care Meuse liturgil rea, cIt pentru manile preotuluf carele 'ti-ad
pentru clansul. $i se infolosira mid si marl, facut 4l de liturgif te-al facut partas, i te-
ca In zilele cele ce facea liturgil Inteacéle al Impreunat la Dumnezed sIt ial neaparat
zile se deslega i lanturile de la barbatul est, imparglia ceriurilor, iara boiariul dn Intru
pi daca auzirä totf acésta prea slavitg minune, sfintitg descoperire care& vgzu, aduse-sf a-
marira pre Dumnezed niinte de cuvintele sfantuluf Isaie i sIt info-
losi zic"and : cIt multa putOre ad liturgiile la
Pentru Liturgiile ce dait Preotilor pentru Dumnezed, carele se fac, cIt pentru dansele
sdrdeuste, pentru, eel vi, fi pentru eel se iartg pacatele Ornenilor, i &de de Intrmi
mo,fi. avutia luf preotilor ca sIt se pomenOsca de
4Stia"ea 160. [1,tonnezeestil invdtdtori 0 dansif pre la Dumnezeestile i sfintele litur-
Dascall]. Un boiarid la Nicomidia se afla bol- gil : i sa scota desturf meride pentru dan-
nav la nevoe de mórte, zise muerif luf sal sul la Dumnezeesca proscomidie.
dea de Intfavutia luf miseilor i saracilor, [Vezi minunatti povéste dela otednic pentru
si robil luf sg!I iarte, iarg liturgif zice po- sdrlicustele molder]. Povestesc la Otecfnice,
pilor sa nu dea. iara acel boiarid aye ere- cIt un staret preot Dumnezeuluf d.e sus, aye
dintg si smerenia catra cuviosul Isaia, caun poslusnic, i nicl oclata pre voe nu'l facea,
reIe era preot vestit i puternic intru bunatatl, ci depururea intru neascultare se afla. Zicea
si rugandu-se molitvel lul se isblvi de WM., sfantul staret al lid catre dansul : fgtul med,
si se tacit sanatos ea 0 antaid, iara cléea, se nu'rni pare rad cacf nu fad pre voia mea, ci
scula mérse la stantul, i cumu'l vazu sfantul plang i ma jeluesc d.e peirea sufletulul tad,
se umplu de bucurie i mari pre Dumnezed, cIt till adevgrat pentrg neascultare ce7al, vel
si deca se sarutara intru Hs. sezura : si'l In- s. ial munca d.e vécl. iara poslusnicuf ba-
treba stantul ce i-ad fost lécul tamgcluiref tea's1 joc de cuvintele luf si tot mei ma! pg-
dela carele no luat sanatate ? raspunse bo- rea rad sa se pargzésca de neascultare, si
iarul, cum rugaid zice pre molitva ta cea WO vie Infra ascultare.
sfantai Intr'acel cOs mIt tamaduiid. Atunci [Gatti de vent cu dédinsul 0 te ingroaste].
zise sfantul catra dansul : fatul mel, dat'al Preste putine zile muri poslusnicul, si pen-
preotilor littirgil pentru spasenia sufletuluilf? 1 tru neascultarea rnérse'f. sufletul In anima.,
el rgspunse : ba cinstite parinte, ca dea'sf hi bra stantul staret al lul cum avea badrasnire
dat. nicl un folos nu mi-ar fi facut, numal ce catre Dumnezed se raga_ sIt vaza pre poslus-
as hi pierdut ace! banI. Atund 'I zise cuviosul nicul lul in ce loc al muncel se afla : §iDum-
parint; : nu grai asa fatul med, chef cIt fa- nezeil acia0 asculta ruga staretuluf dupg
coy fratele Domnuluf, scrie la epistolia luf cuvantul Dumnezeesculuf David : face Dorn-
[Glava 5. Zaconul 51: De va bolngvi vre nezeti voia celor ce lie frica de dAnsul, si ru-
un om zice, atuncl sIt chiamatI preotif besé- gile lor asculta, si vazu in yis acel blagoslo-
ricelor cavil ad Indrashire la Dumnezed, sIt vit staret, i adevgrat al luf Dumnezed rob,
1
se róge pentru acela : i Dumnezed pentru riul eel de foc al muncif : i cura cu turbu-
rugaclunele preotilor luf, va da sanatate bol- réla multa i cu sunet inane si era IntrInsul
I
navulul si'l va scula de in WA, si de va aye 1, multime d.e Omen!, care n'avea masura sg.
13
www.dacoromanica.ro
194 PlhAIrLTA. MASIMI11 15Aeatt A B
tt;onett:rcine?Valsr0 fro, smiT Inuttil spank la tz, asbsaiLitusgil- P.ceiarIau so lonevOscl

lnjlOI trapulik laza nitil pa.na la Oa- nab salefirda uitaxoaCi c*figcsto*i Actl Brace
' Mud, Wit ateht Oaaanicul1 tare facearmes- rellie Earle lacal .ott pettlinoacAle geevr Outiesc
ecultare2a i vicikelA [sit r.nle i tot twill idturghielyon a& Asa (tOto4 Iis d.icra 4ie ,jude-
ht! era lalauntru antra adav¢iffma acalud /rid oalttipeatm nerutuperitsuut jude(u Domnol no-
de foe, si curnu'l vazu sfantul inteallatat metre Ors loi Hs. t
-rouncä muncindu-se, se intrista i planse cui [Galati o PopaAlebnezfd. Cir mn ces, ce se
enter, deacia, zise eatro clantul a fatal ml2r11 daC baxii4 in 11'44401e Breotilar ccX4 sa'l fad.
Ote VezI In C13 te afliy nu pentru alt, cinu- Diturgie aceep.s dace se s.rie _Inevazut de
mal äcI Wei avrit ascultare, iata cä te lams! Eiumnezeestil InganI j vair d preotul ca-
mostnean cu dracil foes:I:A-de tied, pi ,striga releenu a isluji meteor Lithrgit, strut sa nu
asa de inlauntrul riulul de fpc ju priaretglas : sCOtbi merideijade4 pmscarnidie pentru su-
Pariniele `rded,3 parintele ' vet vrea *tart celuia eel plate$te.
pot! Sa, W)d. izbaveIt i sa m. scroti,de Intl&
acesta Anima. ce Pria muncesc, vaI de mine entry meriicieig sad oesturile céleu ce sc6te
Ocaanitul, vth ae mine ocaanicul I cad am popcp 14 proscomidie ce sunt ? i pentru
avut neascultarea ma muncesc Is ved, ferice muieri garde ail Orb* eretief , sad pd-
de ceia ce ad ascultarea. peel se destepta 9- gdpi : ctidd-li-se-va stt dual prindse?
mul luT Dumnezed staretulr i deca .7S1 facu Glava 161. [Simeon Soluneanuf. Meridele
tag sIujba luT dupa. obicel, Incepu liturgia sad cesturile, Sint in local si In chipul ce-
rugänd pe Dumnezed pentru spasenia ocaa- lora ce duc prescurile in beserica, si se face
niculul ucenic al lul i facu Liturgie zile 20 In impreunarea lor cu Hs. drept aceea. cat! fac
tote zilele, iara decá se umplura acestea 20 pacate de fat& si nu se parasesc de pacate,
de Liturgil, ruga iara stantul luT Dumnezed trebue sa nu le priimestI prescurile Mel cum.
ca s vaza pre ucenicul lul unde se aft, si Niel ale muerilor carele ad barbatl eretict pi
asa vazu a doa Orä rIul de foc cu glOta a a- pagan!, macar de ar fi credinciese i pravo-
ceia mune!, i ucenicul lul pana la mijlocul slavnice, iara lumanarl de cera si tint de
trupuluI muncindu-se, lea dela mijloc In sus lemn cand aduc muerile acelea, tu priimeste
era izbavit, sr cum vazu ucenicul pre stari- acelea Intru nadejde de spasenia lar, si fit
tul lul, striga. &are dansul cu mare glas : paraclis i rugT pentru dansele, i le porun-
Prea cinstitul med parinte I iata pentru sfin- ceste sa dea i milostenie, iara Liturgil pen-
tele tale molitve i rugT izbavise de intru tru dansele sa nu fad, nici meride sa scoti
mincit jumatate de trupul med, c rna rog nicl Dumnezeestilor tain! sa le pricestuestI,
ajutit-mI de tot, a ma izbavi de tot trupul, sit farit numal la sfarsenia vietil lor, clud vor
merg InTru lumina de vect larit cucernicul muri, i atuncl sa facit maslo, i alte slujbe.
staret vazInd ass., mari pre Dumnezed, atund kr& In vremea vietif lor sa le dea numal a-
iara a doa zi incepu a sluji Liturgie in t6te ghiasma j anafora, Inca i acestea pe vrernT
zilele pana se implura i cele-lalte 20 de Li- sa le ia, ca sa se marturisesca lucrul cit sunt
turgil, si se implura 40. lara deca se obra- credincióse, i mad acelea pentru nadejdea si
Ora, lax& ruga sfantul pre Dumnezed sa vaza sfintia spaseniel lor, i mal mull ca sa nu
de ucenicul luT izbavitu-s'ad de tot de intru caza intru neparasirea pacatulul, cad ca In-
munca ad ba, i asa vazu a treia Ora rlul de tore pe dansele de Intru sfintie si de in cre-
foc cu tOtit glOta aceia care vazuse si de celea dinta, ca apol sa nu cumva sit merga de tot
or!: iara pre ucenicul luT acolo nu'l mal vazu, In peire sa se paganesca. sal! lepede legea.
cit esi pentru rugile i molitvele Sfantulul de
Intru munca riuluf de foc, i mersa in raid Pentru ce lucru dupti mortea omului fac po-
4n vieta de 'Mei. Iara sfantul staret dede slava ndne a treia zi, 0 a noa zi, f patru-zecile,
si multemire rubitoriulul de Omen! si man- 0 and trebue 0 se oprefte stt nu se facet
tuitoriulul de sufletele nOstre Domnul Is. Hs. Glava 162. [Cuviosul fi de Dumnezei pur-
carele priimi jertvele sale ale Sfintelor Li- ttltoriul Alecsandrul. Cand more omul atuncl
turghil , i izbavi pre ucenicul luT de in are slobozie sufletul doa zile i umblit cu in-
mama.. gerul aice jos pre lume unde'T iaste voia,
Lisa Liturgiile cum atI auzit ma! sus, pot deacia sufletul de multa dragoste a trupuluT
sit sue sufletul omulul tocma de dadasuptul cad s'ad despartit de dansul, unele orl merge
radulul la curd, si de Intuneric intru lumina la casa aceia ce ad fost Intru viata luT, iara al-
de lied, acestea auzitT i Intelegett cu dea- tele orl la mormant unde'l iaste ingropat
dinsul, de la iubitoriul de Omen! Durnnezed, trupul, iarit imbunatatitul i dreptul suflet
a cate bunatatI se destolnicese Omenil pen- merge in locurile unde avea obiceid de se
tru banil ceia ee dad la mariele preotilor ca ruga pentru spasenieV, si face dol zile pre
si fad. Liturgil pentru ditniL pamant, iara a treia zi merge ingerul ca dan-
[Zri]. Iara preotil card iad aceia ban! ca sul adica cu acela suflet la cerid, si sta. 'nain-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEVU 41ACUTALI 195
-tea GI ósneculuI Scaun, i _se inchin g. lnaintea tosl: st se IntOrbIzice pachtosil itt iad,-arata
lul Dumnezed, 'Antra .aceia se fade trela actevarat sh.4 se Intórad, pentru ett Sulietele
zi Ltiurgiepsi.pornank pentru eel ino-rta Iara phcatosilor lastazI In iad smnb1 pentru cA bitsT
déca sie imbini. but Dumnez-Ptic cu porunca dreptir n'ad luat boultatiled old pachtociI
lul 1)umnezbd me* co lngerul de't arata bo- munca, phna la a doa 'venire a. Domnului nd-
gate ldcasurl frumóse ale stint 10 i drepti- stru Is Hs.
lor caril ad facile win luriDuronezed pre lime:
acést,a tote le re& sufletul atuncr, lard, a Pentru preotul carela sa sluji # *6 tor vdrea
noa zi merge Tle se inchind. 1111 Dunmezed, ,sfintele, satl i va cddea steazda, i &Ind Sint
pentr'aceia se fac Leturghil i pornene a noa sfintele obltrOtey # pentru prescurile prosso-
-zi Deacia iafra II ia Ingeral i -trece de'T a- midite de le fvor Intinca.cdnii4.
-rata raiul, i 011 munca, i cele de-dadasubt Glava 161. [loan ghitru]. De se va t6r
ci tOte moncile in 40 de zile, t iard merge
pla cumva sal se verse Sfintele mal nainte de
dupd. 40 de zile de se inchind. lul Dumnezed, vahodul cel mare, atuncl preotul iara sO. .faca
pguiteaceia se fac Ltiurghil i pomene Ia a doua proscornidie, iohhrinti deplln sa
40 de zile, dOcia atuncl dupd lucrurile cum zica ii molitva preadalojeniel, deacia atunci
ad facut dau'l lod de se oditmOste, pang va sa IncOpa Durnnezeiasca ,Liturgie de acolo
vent Hs. 0, judece lumea, sa dea sad sä pla- de unde s'ad tamplat de eau varsat sfintele
tesca fia caruia dupä lucrurile lul. ci sa o obairsOsca de tot : i shse pricestuiasca
[Nichifor reirigrddinul]. lath de pornéne sh TainI i sa fad. otpust. Iara
stip child se opresc a nu se face. 14thia la Durnnezeestilor
de se vor varsa dupa vahodul cel mare intru
cele 12 zile, in saptamana cea de intaid a scrisOre acesta nu aflam sa se mal fath alta
sfantulul si marelul post, In shptamana cea proscomidie. lath de se va thrnpla sa ma-
mare, in saptiimana de dupa Pastl si in du- nance Dumnezeescul Agneta, sórece, sad alta
mineeile Peati desetnitl, ci pre la praznicile jiganie, ci preotul nu va vedea, atuncl trebue
cele marl pomene lard nu se fac, adeca co- sa fad. and proscomidie, de va hi ins& mai
livl si sfOtil Boje carele se fac pentru mortl, nainte de vahodul cel mare, iara preotul sa
larli décia peste an se pornenesc Crestinil se ispovedesca de pitcatul lul la Arhiereul
cand Ii e voia. lara'a se pomeni in taina eel sad, si Arhiereul sag canonOsca, lard. nu sa'l
mortl la sfaritul pomOnic de aceia nu se o- ia darul, si canonul lul iaste oat oprestl ca-
presc Mel in zioa de Pastl.
Pentru sufietele dreptilor # ale pdcatofilor taxa vreme de se va fi tam plat sa se faca a-
cel lucru de 16/lea lul, iara de va hi nevoe de
unde se ajid pdnel in zioa de astazi.
Glava 163. [Anastasie de la inarea Antio- preot
si se va tampla in postul cel mare, sad
la Crdciun, sad la Bobotéza sad alte zile marl
.chie]. Nimenea de acesta n'ad spus pre ama- ca sa nu se opresca lucrul loT Dumnezed : a-
rtoulul i adevarat, ci ins& de intru Dumne- tuncl sa n'aiba preotul canon de oprOla, ci
zeestile cuvinte ale biruitoriulul nostru Nam nurnal post, milostenie, molitve ci ruga. Iara
Is. Hs. am adevarat, cá sufletele cele drepte Sfintele care se vor vane, cade-se preotulul
sunt cu sufletul sfantulul i dreptulul talhar sa le adune intr'un vas curat i sa le bage
In raid, asijderea i Dumnezeescul Antonie unde se spala daca. se va pricestui Dumne-
Invathtorul pustiel pentru locul sufletelor ce- zeectilor Tainl, sad intr'alt loc slant sa le a-
lor dreptI asa ad vazut cum sInt in raid, acij- copere sh nu se calce, sad sa se tample in-
derea si purtatorul de Dumnezed Pamvo : si tr'alt chip, si de se va tampla a prinde acea
altI bogatl de Intru sflnt, Parinti. Asijderea spurcaciune carele a mancat Dumuezeescul
sfantul Ioan Leastvistnicul asa zice, ca tàl- Agnet atunci sal ingrópe in pamdnt.
harul decà zice catra biruitoriulul Pomeani-
mia gospodin v artsvinsi, atuncl tot raiul [Seinnezd] Iara de va cadea svésda de pre
mosteni, iar Dumnezeescul Solomon zice : discos, sa fie oprit de Liturgie, de a nu se
sufletile dreptilor in mama lul Durnnezed, si pricestui zile 40.
nu se va atinge de dansele munca. Sfintele sunt obarcite daca zice Preotul in
larh pentru sufletele pacatosilor Oa le- taina acesta.
gea véche 3i cesta noua graiaste : ca se aft" Isatovori hleabh sel cistnoe tealo Hrista
intro legaturile iadulul, ca i niste dmenl ral tvoego Amin.
ce zac in tcmnita inchisl,pand li se face ju- A eje vaceasi sel cistnoe crave Hrista tvoe-
decata vietil lor sa ia mOrte, asa se aflä acolo go, Amin.
in iad j sufletele pdatocilor ca Inteo tern- [Yalsamon]. Preotul de va avea prescurI
nita, pang va veni prea dreptul i infricosa- proscomidite, si nu le va pune intru bung.
tut Judecatorid la g. óznica lul adoa venire pazd. sa nu intre in launtru besOricil cainl sa
s. judece tOta lumea, sa dea sad sa platOsca le manance t atuncl se pedepséste popa a-
liesl mil &ph lucrurile tul, (Psalm 144]. eh cela cu oprire de preopa lul, ch de le-ar fi
graiaste i Dumnezeescul David pentru pad.- pazit nu s'ar fi fost facut picatul acela.
www.dacoromanica.ro
196 inv1,V1LA, MAT EIU BASAB413
Pentru cinstitele dararf de vor stricase, .stu't :,acelpopa A fie mit de preotia lul 1 an
Preotutui cum i se cade s alba toe de .spillat Trebue a sti anit ramp omul nepriceltuit,
in oltarid, i mirenul si ntre inlduntru. atuncl sa fact pentth dansul litutgil dog zeci-
gi patru.
Glaya 165. [A postnicului].-De se va tam-
pla sh se strice Cinstitele Darurl, atata cat st. Pentru cad ce e invrajbit cto cineva, ell nu'I
nupóta popa sä le potrivesca, acélea sfinte prIIImti prescurele la Bisdricd, nici serl
nicl sa. le arza, nicl sa. le arunce in apt, ci Sit pricestuesti, pi de va rnuri eineva neerta t
bage yin dulce inteansele. si sa le potrivesca. invrajbifi.
[Gherrnan Tdrigradnuli. La jertvelnic in Glava 168.IA Postnickluil Cine are vrajb6,
launtru, trebue sg, aiM bc. necalcat inttio asupra cuiva. pre acela la bisericit sit nu'l
parte, sa fie sgpat si infrumusetat c sa te priimestl, nic prescurile hi!, pang nu va face
spell (lecit veI facetiturgie : i dupg spillare pace. da ahga catra acela se face blestem, cit
fereste sa nu cazit sag sa pice afara de in de ar face milostenil si alte multe luertirl
spalatóre sa se calce, c'apol va fi mare mun- bune, macar i trupul sit si'l dea in intru
ca sufletulul tag. mina pentru Dumnezed : [Ingrozaste-te]. a-
Si la jertgvnic órneni mirenT sa nil intre, célea Dumnezed intru nimic nu le primeste,
nicl muerl mirene, iarg calugarite intra de elect, vréme e n'are pace eu frate-sad cresti-
curatéza. nul, s,i (Mel nu va sa fact pace curata. In
Pentru anaford drept ce 6 iaii crestinii, si pen- vréme cand va O. se pricestuiasca Dumne-
tru cand se ajld ci muerile br, sd nu o ia, zeestilor table, cirtmane intru vrajba.[Cautd].
nicr icóne sd sdrute. Fereste-te, 0 preote, sit nu'l pricestuestl ca.
sped de amandog partile ascutitg bagl intim
Glava 166. [A Dumnezeestilor Dasedli]. A- inima lul del tae si sufletul si trupul, i tu,
nafora s'ad facut sal se dea intr'acest chip. o preote, al pacatul de rat vel goni pana va
Pentru ca maT nainte vréme se pricestuia 6- face pace, décia atand sa.'1 priimestl.
menil facatórelor de viata tainl des, lug a- [Cautd]. Iar de va muri unul de dansil farit
cuma s'ad departat taina aceia Sfintil, si se ertaciune, atunc1 sa facit cela ce traialte ca-
pricestuesc odatg intr'un an, si acesta soco- non 1 an, p1 sit merga si la mormantul luT
tinta si tocméll Wad facut de sfintil pgrintl zile 40, sg. zica : iartaing frate, si pre tine
pentru mal mare cucerie i sfint;e. Ca sa se Dumnezed sit te iarte.
curatéze OmeniT pre in sfintele zile ale mare-
lul post cu ispovedania. Atunci sa se prices- Pentru mirént carii nu asteptel pdnd se va o-
tuiasca de sfintele tainl intru sfintie i curt- bdrsi slujba besérieei ci fuy afard.
ti i ertarea pacatelor lor, i pentru Ca atuncl Glava 169. [Apostolii, Canon 9]. Canonul 9
se pricestuia des Crestinl de sfintele taine al sfintilor apostoll graiaste, fie-care mirk',
cum am zis, iara in zioa de astazl iag ana- sag barbat sag muiare, ce va merge la bisé-
fora de in mana preotulul intru sfintie i bla- rick si vor fi la vecernie sag la utrenie, sag
goslovenie, ci déca vreme ce o iau crestinil la liturgie, p1 nu va sta pang, se va obgrsi a-
in loc, de Dumnezeiasca Pricestanie : pentru cea slujba ce se face, ci va esi afar& : acela
aceia se cade intr'acea zi sit se departéze de sit se afurisesca, iarg de i se va tampla vre o
impreunarea trupesca a muerilor sale, deacia primejdie sail nevoe : acela are ertaciune,
atuncl sa ia Anafora i sit sarute sfintele I- iarg carele nu va intreba pe preotul sal dea
vine. iarit de va 4 de in lucrul diavolulul sa voe, acela sg u indraznesca sa lash' de In bi-
se afle cineva cu muiarea lul in zi de praznic. séricg.
acela sit nu ia. Anafora, nicT Icóne sit sarute,
mci fameia luT. CI zice Dumnezeiasca Scrip- Pentru cela ce va sd se pricestuiascd, ca set
tura : céle curate sa se dea curatilor, i céle nu se impreune cu muiarea lui, sad de se
Sfinte Sfintilor. va tdmpla sd se sdbldznéscd, in vis, si de
va vdrsa Aced se va pricestui.
Pentru bolnaci de vor muri necuminicafi Glava 170. [Pavel Apostolug. Nu s'au oprit
pentru lenea preotilor. barbatul si muiarea de in amestecarea tru-
Glava 167. [Apostniculufl. De va muri ci- pulul lor, Carit numal cand vor sg s apropie
neva nepricestuit Dumnezeestilor taine pen- rugil sfintel pricestenif.
tru lenea lul, unul ca acela sa se canonésca : [Timotei Alexandrefnul]. Nu s'ag dat harba-
sa fact pentru dansul liturgil i milostenil, tulul p1 muierel sa se pricestuiasct Dumne-
iart cel ce se vor afla mai marl al easel, a- zeectilor tainl in zioa ceea ce se va afla tru-
ceia sa se canonesca. an1 2 sa nu se pricestu- peste, sad anafora sal ia, sag sfintele Icone sa
lasca i sa fact i metanil ate 100. Iara de sarute.
vor chema pre popa si nu va merge acia'sl, [Diatagen al Apostolilor]. Trel zile trebue
ci se va lenevi de va muri bolnavul neprice- omulul celuia ce va O. se pricestuiasca sa nu
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MTEIV BASABAll. 197
se Impreune cu muiarea lul, i Ma% NI 4ctea6 lagaElkiiala ea 0 nunta deplin, iar unde tli
pricestni iarag1 p6 e e s'ad dat nicl logodna, nicT legatura crucisl,
[Diotvisi6 4001,11 pniftA Pid Si'vkirie, Mel di.1 lost s&rutareolimumalW
rrilefto-
de la Alec,soncinicfj 4ajra. Tlab ga.ttsil`&1'e1e è thiaririà toemire deiemit h a-
mul In zioa ceia ce va sa se bricestuialdk, deal hattli-1 bi4Sticitorl atunel de val Ina al-
tune! acea sablazna de va fi fost pdhA tut pre acea ferneei nu,se chiming précurvvid,
mueréset4 sa se departéze de santa prieeste- PO se pedepseste ca ce1rIcurvarr.
saie, iar de sews, fi facirt de.lperul dia,yoleq caJ
0, impel:tine pe Crestin de la Dumnezeeasca ,93entru logalne &d Sl6de fiebdrbdtUl de
price&tenie a Dumnezeestilor tainj atuna s. 1,4 da qi rfemeict de 12.
se pricestuiasck af s pv se elapcure apela G-lava 173. [Nearaoa imp4ratUlur Alecsie
qtrajrnas a1 nostril sipizmas,-pentru ca hii in- Comninull. Blagoslovita iaste -vrémea logod-
netéza, nicl o data ci Not del/11a ffLce priimej- nel, 0 a nunfel, cand iaste bárbatul de 14 a.n1
dil emeMler lul &I trial vartos pre 1a sfin- ci nauiarea de 12, iara mal painte dp 14 anl
tele zile pre la carple sa curalézii tog drecb- al larbatulul, 0 12 al mueril, de se vor face
nil de tOte pacatele, ca, sa, se pricestuiasca logodnele i legaturile crucisl, i sarutarile,
sfantulul Trup i Hauge al BirpItorulut acestea logodne nicl sunt nict se chiama ade-
[Cautel]. Ci, ins& s. augitl ce iaste pohta verite, iara logodnele carele se fat In vremea
muerêsca, un om are multi', dragoste pohta carea,arn zis mal sus acélea nu se string, dee&
la o rnuiare, i mintea lul depururea iaste la se fac cu socotinta, nid la tocmirea zestrelor
.dânsa si la pohta el, 0 de se va sal:115,mi cu se mal scrie socotinta décia Inainte, irra Inst
dansa in vis, acela sä nu se pricestuiasca : logodna de la acea socotire,n'are putére de a
cad cal ad fost mintea la dragostea el. Pen- colos ci are dela sfintele molitve i d.e la ruga
tru carea graiaste Domnul, ca cine cauta cu lul Dumnezea, pentr'aceea fent nedespartitl
pohta spre muiare, Mt& curvie ad facut Intru gi nedezlegatl, numal ce se despart caril se a-
inima luT. fla cu vin Intru fara lege, cà cum se-de'spart
[A postniculia]. Iara pentru de va varsa o- nuntele pentrir vinele lor. asa i logodnele,
mul cela ce se va pricestui, de man man- tax*" cate logodne se fac In 11 anl i mal jos,
care si bautura, sad belie, acela se canoneste acélea tocméle de tot a logodnel pre lege n'ad,
zile 40. in tote zilele sa faca die 100 de meta- ci sa face acesta ca sa alba nadéjde intr'aceia
nil, ai sa zica. i Pomilul mia Boje, iarä de va caril fac logodna aceia adeca tocinéla nuntel.
E varsat de Ma, atund sa, se canonesca cu
:socotinta pre mesura. Pentru Junele carele'si va logodi muiarea fi
el va muri, apol puteva, frate-stitl set o ia
Pentru de care zi a stipttfrndna trebue sti se ail ba?
pdzéscti muiarea i barbatul de amestecarea Maya 174. [Intrebare]. Ore cine logoditu-
trupdsctl. s'ad dung, o muiare i all murit mal nainte
Glava 171. [Dionisie, Atanasie i Timotei: pana nu s'at blagoslovit, i mai nainte de ce
4ela Alecsandria]. Barbatul i muiarea sa nu nu s'ad amestecat cu dansa, puté-va frate-sail
se afle In pohtà trupesca, nicl Sarnhata. mid ad o ia ad ba?
D umineca, cà inteaceste 2 zile mai rnult se [littspunsul lui VaMamon]. Binele nu taste
f ace DumnezeeaSca Liturgie, Insa Sambata bine, nand nu se face pre buna. cale 0 pre lege,
pentru sufletile pristävitilor nostri : iara. Du- ciinsa vom zice : ca logodna de se va fi facut
rnineca pentru invierea Matuitorulul nostru cum zice maT sus nearaoa imparatiflullComnin
Is. Hs., si acesta ea. fie de In tocmirea ambii- adeca cumu'l obiceiul cu sfintele molitve, ft
&iror. adeca nä fie voia si a barbatului si a sä fie fost junele de 14 anT i fata de 12, a-
mu eril, tuna iu da pravila sa o ia fratele sal, pen-
tru cii. s'ad facut logodna pre lege, pentru cä
Pentru muerile céle logodite, intru carele ri in tot lucrul iaste obarsita acesta nunta, ea si
pentru logodne, 0 pentru ct logodna fli- cum ar fi fost blagoslovenie deplin.
gtidutallt iaste asemene nuntelor ce vor set [V ezi de tot]. taxa de va fi cum e de se tine
fie. obiceiul spre laturile rasaritulul 0 ale ameza
Glava 172. [Sliborul ViCanonul 941 Cano- zi, mortul cu acest a muiare : atund póte.
pul 94 al saselul sabor gräiaste : Cine va lua frate-sid sa o ia neaparat, iarä obiceiul se
muiarea care vafi fost logoclita cu alt barbat, chiama, tocmirea zéstrelor, sal unde prind
çi va fi vid logoditoriul el. atund sa judece ca cuvant, sad schimba inel. sad fac Scrisbre ca-
pre un précurvarid pre cela ce ad luat rele nu se va tinea de cuvant sa platesca a-
[Vedsamon] Logodna i arvuna, povestese tata galbenl.Decl acestea zice légea i pravila
tocmitoril de lege, adeca ceia ce ad facut pra- cá sunt suptirl tocmirl, i sint Intru nemica.
vilele, c i arvunele sunt asemene nuntelor bra de se va face molitvele ci va hi Intre el
.ce vor.sa fie, si se chiama acea logodna ci neajunsa varsta : atuncl sint netarl i far& de
www.dacoromanica.ro
198 riAvitA IMAIVIC; HASARAB
lege, gi acea eitire a-molitvelbr nO Se sobrr- [Leu .71' Constantin intpdrati]; De se va

teSter,Ale acésti ri4 canOnele besriài i pra- 16godit binevd, istj fi friOrit unul de Intr'a-
vililethiparatestl, cg e Rill de lege, adeci inantb51, sad barBathl sadirtuidtela,tatuticl no-
asa se &ocbteS6 ed 0 cthr fitt Siat fi faetit. mai ce se Interce arvitrik. IA pajlea cal ea e
Vie, Ilarg du indoital iara de' ge ira flee efthr-
Pentra o fatal ye p3imii moliee de legodnd cu gar irekibuI d dOniT dtfince'slig cine's1 ar-
ore care Idn) iard cad nn, era in vdrsta crd, \liana Cate ad dat,iargIndoita dritt.i .k. tiu se in-
sten14 ea yawed sc se &Isparta. tOtee, pentru eg aA merS intru mai bung cale..
Glava 175. rintrAdrea cdtra affintid Patri- De va fi sarutat barbatul pe Idgoditalul in
thslt Nieolad]. 0 fata anurne Irina. era de' 12 vremea logodnil, decia a'ad tamplat de ad
krg. 0 lug molitva de top:ping co bre care I6n, merit until de dansg, whiner jufnafate do dar
ei sa. 'testi 65. iaste aceSta. logodna. Earl de lege. se intOrce inapol Ia partea celrfl viri, lava de
Decia hO 0, se desparta aceSta Irina de Ion, nu se va fi Mut earutare, si de va muri bar.
0.81 1Id e logddna pre lege, bentrh ca. era mic, batul sad hiniarea, atuncl lcd I/tierce duel
si vred sg ia barbat pre lege pre Teodor al celtg ce traeste. hug de va fi dat muiarea bar-
dOilea VIr al acelul I6m. batulul delul ce iaste el logodit vre tin lucre
rittESpunsul l acelur Phtriarh]. taxä earl- devd. i Wad IntaMblat de ad aturit el sad ea.
-tut patriarh u sfantul lul sabot'. raspunsera atuncl darul acela sg. se Inter& inapt:4 al cur
gi liorinitira, ct beapgrat sate. Pentru cä lo- iaste, iarl de se va fi facia sarbtare orl de nu.
godna ce se factise era Mira de lege pentru se va fi fost fadut.
micSorarea a logoditulig Irini, drept aceia o
desleggm, cad g'ad Med rad si fgra. de lege, Pentru de, mite vinr desparte pne del ce se
0 dam slobozenie acestil Irini sit ia pre lege logodesc.
liarbat al doilea var al acelul Rm. Glum 178. [Mater 1]. De' Va fi fost logocbia.
I care nu e pre tocmela., 0 cum nu s'ad cazut,.
Pentru cela ce va sd se preotdscd, sill vet muri adeca sa fie fost copil mud.
logodita 114, sail era logodna ajard de lege. [2]. De se va afla ingrecata de barbel striin.
Ctlawa 170. [Mater]. Barbatul barele are [3]. De se va afla ca iaste de alibi credinta,
curatiff si bunatate sa d fadit pteot el Va sad pagan, gad eretic, 611 barbatut orl mu-
muri logodita sad s'.id daspartit de chInsa, 0 rarea.
va sl se feel preot deca va lua alta mniare, [4]. Mal rnarele locelul kdeOgr Doin mil, sad
pgzeste-te o arhiereule, sa, nu hirotonestl pre alt dregatorid de va sib pre parintil barbatu-
acela, bad cit iaste a doa nunta, si insa de va lid sad aI fame si'l va no.citji, itu'it e flu vor
vrea sit se preotesca june fart sa nu ia muiare: vtea i vor face logodna de Silk. : acbia. band
hirotonestel. Iara de nu va putea sa. junOsca Vor afla vreme A. se dezlege.
civayrea sa se insere : acela de va fi dine sa'l [6]. De se va face baluggr unul de "Tntr'a-
ia darul, -init de se va afla in randul citetu- mandol.
lul, alta hirotonie sa nu'I hirotonestt, numal [6]. Deslega-se logbdna i eand se Va \tam-
vOl lasI sa. fie intr'aceia. pla nestine de se va bind de dracul, si se va.
Socoteste acesta, de va fi fost lo- Indraci barbatul sad muiareil. [Neardoa im-
godna netocrnita, adeca afara de cum se cade paratului i inteleptulur Leu 111 O. 112]. Ci
pentru nevarsta fetel, !ma de va fi fost de 'Msit de se va tampla acesta mai nalrite de lo-
Hiard si trial mare, si va vrea cela ce o atilo- godna gad si intv'aceia zi. sa se desparta iarte
godit sit o lase, 0 sa ia alta, acela iara. nu de se va face dupit aceia. atund sit asteda
pete fi preot, ca i se socoteste a doa mina, barbatul anl 3, larit midarea ptA barbat aril 5,,
ittta de va fi lost fata de 6 anl i mai jos thud decia dacg Vol' treed 5 an iti barbatuhil sad
b a lasb.t si ari luat alta, atund pete-se face trel a! muerel : atuncl se va insura carele va
preot. Inca acesta I. rnirenl nu se tine, ci nu- fi sanatos, sad barbatul, dad fediateal
mal la ceia ce vor Sa se feed preotl.
Pentru care einr se despart Ongnii ca.niCl, cc
Pantru arounele logodnelor carele se facy iard se zice barbat de feip-f4a'ff.
'opal a partel pare rac,.,si de va muri vre GRava 179.- Vac. 1]. Casnicil se, vor des-
load de in ad logoditi sail se va face eel- parti de fameile sale pentru precuryie, siiaste
lugdr,t apor i pentru sdrutare. dat barbatulul sa's1 lase muiarea cand o va
441aVa 177. [ArMenapielo]. ILOgodna acesta gag" facand prOcutvie, asijdevea iaste dat gi
'tdernela are; Idol Omeril -se tocmesc sa se ha- rnuerel sa's1 lase barbatul. eand wa beryl cu
4bue 0 dad Etrtung, iarg carele de 1ntr/aman- ,alta. muiare maritata, sad fatal, sad si alta
gal se Va lebada, adecrl va parea rat t acela muiare fie ce felid va A.
sa dea indoit arvbrid -be ad Itiat, Ifte *a fi fost IZac. 21. Canclu'§1 ica 4oni blrbktul mule-
1il.etd1 devunt4 gEdbenl 3(g) sO sd deg. 4, lara re k. din casa, sad de rkt o Va. hrgni sad Elite
de Ira fr Mgt 10 attitteed sA i e ded 20. ea acestea '1*a face pentru,caield sawaxface,
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEIU BASAa4B 1,99
précurvie atunclsbarbatul el. nu va putt,* a ctinp ca beseTica.,, car peatru s5, se, ,desparta
se desparta sä q lase. IF,A .aca mg 17,449 4era10-1*N. AJ ft.?. ft Mat miparga lul
mularea pentrp aceste Nual,qg iseraj pqf1ç sa preacurvie, atuncl de va arata Raga cum
cérä vog a, se desparta, ad facia ,A barbaticl ?,ce4 ]ucru de pram-
[Zac. 3]. De va fi dat aectinA voe, umeril vie : atuncl besérica nu'l va Imparti.
sale a feed précaryie, acelabaabat nu va naT [Zac, 2]. Gaud va \Tea, barbatul sa se des-
putea sa sp desparta de dansg peatru precut.- part& de,muiarea Pup pentru preacurvie ce va
via ce a facut, cj mal vartoo inuiarea note fi facut, de vaspune ci raciarea cum ad facut
s5. se desparta de dinscl, peatru 4 ,acesta pi barbatul. sodomie ; atuucl nu pv Nor des-
lucru se chiama codas si votru mper4cPa14, pdr, iora aca ebu iiIt griate, muiarea cum
si acésta se socotéste. fosead eu \rola rcueril ad facut sodomia &Phil camel sa fie, lard
ad fostu-iad sill? de nu, va arata sodornia desayarsita curn ad
[Zac. 43. Care le, ctie cum face muiarea lul fat pacatal : atuncI nu se vor putea, desparti,
précurvie ci el ar avea putere sA o smintésca, [Zac. 3], De vréme ce are nectine gand sa
ci nu o smintécte-ci o las& ; acela iaste ,ca si se desparta de muiare'cl pentru preacurvia
cum ar da el &Tiger putere ci voe mueriI lul ce all facut, iara muiarea va arata cum bar-
sá faca acel lucru de précurvie, i iaste ca si batul el are vre un eres. atuncl besérica nu'l
and o ar votri el singur. va desparti : c pocainda-se amindol, se va
[Zac. 5]. Cana va face -nectine pace pu mu,- socoti grecala unuia sa fie pentru 4 altuia7 ce
iarea se. dupa ce o va fi prins facand prea se zice sa fie una drept
curvie. atunce acela nu va mal putea dupà a- [Zac. 4]. Aceste grecale a am zis carele
ceia sIt mai parasca pentru acea curvde s. o Impart barbat de fain& iaste: preacurvia, so-
d esparta. domia, ereticia, e acéstea trebue sa se arate
[Zac. 6]. Cine'cl va goni muiarea din oasa la judeatorid iptregl ci de Jarta, idra de nu
10, cad va fi facut preacurvie, atuncl se cade se vor arata sIt vaza totl : atuncl ca i cand
sIt o hrangsca panIt and va arAta preacurvia au s'ar fi facut aid earn, ,t3i cum nu'cl s'ar fi
el la judecatoriti si a se ispravescaimpartala dus pre la judecatorid, ci acésta sta asupra
lor, iara de se va afla ca va. fi ecit muiarea judecitoriulul a se ispravOscdi InsIt sa vaza
c u voia el and din afara de arta case! sale de vor fi marturiile bane, sad de nu. vor fi,
nefiind gonita de barbatul el : atuncI nu va
Ii datorid barbatul s& o hrangsca. Cdnd fi in ce chip std desparte Ilrbatul de
[Zac. 7]. De va fugi muiarea de la barhat, muiare, fi pentru sodomie.
pentru cad va fi avand aca de fatimuerl curve Maya 181. [Zac. POte muiarea sIt cée
de le va fi tand ; atuncl are putere rouiarea voe de la beséria sa se desparta de barbat,
MitIt cheltuiala ce va 0 de hrana el sIt céra de and '1 va Invata devoid], mectercugul lul eel
la barbat, ci tot venitul ce va fi strangandu- spurcat i ark, ce se zice sIt nu se impreune
se din zestrele el. cu femeia'cI cumu'l in fire, ci afara de fire,
[Zac. 8]. Preacurvia de ar fi de fatA. de-ar decl stand beserica 'I desparte an& in pa-
fi pre ascuns, pentru care va goni barbatul pre tina vréme, pana &rIt s'ar pocai barbatul de
mi;are'cl din casi, sail ci raujarea dc va fugi acest pacat spurcat, ce se zice de sodomie.
$ingura de lama voia el, pre aceia de puru- [Zac. 2]. lard, de se va afla cum acel barbat
rea pravilal smintéste : i nu'l las& sa se Ira- ce face sodomie nu face numal çi muiarea
preune iarasT ci sIt locuiasca., icteurt bc. ci Jul, ci ci cu alta streina, sad j cu alt obraz :
na.1 vartos and va fi mularea dip afara de atund muiarea va cere voe de la beséricIt
casa barbatulul T I i va naste cqcon acolo, numa sa se desparta.
iara de nu se va putea descoperi acea prea- [Zac. 3]. De se va afla cum nu se Impreuna
curvie pana la 8 zile, sad barbatul, sad mu- barbatul cii qutiarea'cl deplin curn e sa fie, ci
iarea pentru barbat : atuncl sindénnil. a lo- se versa pe din afara, ce sal pice priptre cop-
cui intr'un Ice si a face pace. se. ci atuncl sa. se desparta.
[Zac. 91 and se va duce muiarea de la [Zac. 4]. Desparte-se femeia de barbat si
barbatu'cl dieT ca barhaterl eT tine de fatacur- barbatul de femee, nu numal and face bar-
ye in casa Jul sad ci afara de casa luli r dap& batul sodomie cu muiarea WI, sad i cu all&
aceia singurd muiarea va vrea salocuiaseaqa muiare. sad cu coml, sad muiarea lul de va
harbatuluV de vrétne ce se va fi fagaduit, pi face sodomie cu alt barbat : i Inca s muia-
el sIt lase curvele : atund pravila da, vete sa tea lul de se Fa Impreuna trupéctg cp.altIt
faca cum va vrea muiarea. maiare, cum se vice arra cu Alta, ci se versa
una 14 alta, c p, zia aruna arparita, pen-
Cum si in ce chip iaste precfcurvia unuia si sd fru ca acésta iaste ea ci sodorraa, i atund de
se pall tocmi preacurvia pi aceluickkdt, pen-1 va yrea bkbatql o va. sa,
tru,cdnd a górd nu s'ar fesitletrti casniciii [Zap, 51, Desparte-Sp inpiarepi dp Nalqat
Maya 180. [Axe. 1], Canid Sa ispitect,e Are4 and va face rouiarea nisear,e mectersugartsa
www.dacoromanica.ro
200 PRAVILA MATE1U BASARAR
se pOte freca se i se, verse semanta, ca.sk cest(chip, Je se ziA deel e Va'intOree !Atha
se pet& Crimper& de polite, ce §I4 zice cu me- tul spre credinta cea b.& rate, mitlapOT dupe
stersug de lemn, sad de hier, sa.d .cle slide mune vreme se va intOrce i muiarea, i va
sau de panza-, sad cu fie ce lucru ales de a- gesi berbattklu's1 insarat uat m Warp, crestnae,
ceia trebe, pentru ce., cum d .r fi, aceia iaste Tara aceia ea. a =oars ce C fost, dçintuil va
tocma ca i sodomia. vrea sh'sl ia herbatul : atuncl trebue se so-
[Zac. 6]. Nu se -va, desperti bhrbatul de fe- colesce judecetoriul de se va gesi dvgafi cu-
mee, sad femeea de barbat and 'vor face nunat berbatul cu m6iarea cea crestine. Mal
versare de shmhuta e sing4rI cu mane, lor, apol dupe. ce S'ad despertit 'de Muiarea cea
[Zac. 7] Chnd se despart casuiciT pentru eretice, atunci nunta cea dintaid temAne des-
aceste viol ce scrie mal sus, atuncl se soco- legate., iare. cea, a doa ce au fecut eu crestina
teste se fie pan e. la o vreme. iare nu de to- iaste interite i judecetoriul nu o vá deslega,
tulul tot. iare de se va afla cum Cad cununat Mr-
batul cu crestina mai hainte de ce s'ad fost
Cdnd se va despttrtibtirbatul de muiareyt. sail despertit de muiarea cea eretice cu judecata
muiarea de larbat, pentru eres de vafi unul biserecel : atuncl nunta dintal iaste stetetóre,
de el eretici, iarh nunta a doa ova deslega judecetoriul, si
Glava 182. [Zac, 1]. Pentru eresurile bar- va in demna pre barbat sa'sI ia muiarea cea
batulul pOte muiarea sàY desparte berba- dintU carea s'ad tutors cetre credinta cea
tul nu nurnal cu Beserica, ci si ea snagure adeverate, cum ad feeut si el singur.
fere de voia nimenul pOte se se desparte de [Zac. 7]. A doa de vreme ce obrazul cela
densul, i mal vartos de o va fi el ispitit, sat ce s'ad intors maT apoT va fi bhrbatul tpo va
de o va fi silit ä o intOrce despre credinta el gesi muiarea mei-Rate dupe. berbat &Win, si
cea bung. a Pravoslaviel spre eresurile lul. acela dintCi cA un berbat ce 'I-al fost o va
[Zac, 2]. Nu se pOte socoti din doh lucrurl are, atuncT trebue se caute judecatoriul cum
unul. Ore carele va fi mai red, eresurile, ad ati fecut si cu cela berbat ce scrie maT sus,
preacurvia ? de vreme ce o parte are voe s. jail de se va afla cum se cade berbatulul sa
se desparth cu beserica. ce dece vrennea cela- ia pre muiarea luT carea o ad Tutors spre cre-
lalt obraz o ad fecut preacurvie; acum nu dinte, mai apol trebue judecetoriulul forte
póte ohrazul cela ce ad fecut precurvia se mult se. cerce, sa nu se fie Tutors berbatul a-
zice ceia-lalte sotia lul cum iaste eretic : ci cela cu inselecinne, ee se zice sa nu cumva
se vor potrivi una cu alta, ce s zice eresu- se face sill muieril se. se intOrch la eresurile
rile cu preacurvia, drept aceia se vor tocmi lor iaresT, sad pentru alte mestersugurI, pen-
se fie una pentru alta si se nu se desparta, iar tru ce. atuncT nu va da judecetoriul voe se o
dece viérne ce partea cea cu eresurl, de nu ia, nit pentru alta, ci numaT pentru aceste
se va pocei de tot si cu totul i s perese- prepusurl : ci se fie cu berbatul al doilea.
see eresele, atuncl nu se vor erta. ci se vor [Zac. 8]. A treia de Vreme c& acel obraz
desperti, si pentru eres i pentru preacurvie. ce s'ad intors fie cine ar fi, aii berbatul ad
[Zac. 3]. Cela ce'st va desperti rnuiarea muiarea, de se va calugari, i ma! apoT dupe
pentru ced iaste eretice, acela nu pike sal cate-va vreme, de se va intOrce si cela o-
opreSce, si:zestrele, gum are voe se le opre- ..braz de in eres spre credinta cea bune. i va
see cAnd o va gasi preacurvind, gesi pre cel dintai celugerit* va cere ea
[Zac. 41. CAnd se va terupla berbat cu fe- pre un sot sa locuesee cu dens : atuncI tre-
wee, C. fie amendol ereticl iar unul de &M- bue sC. socotesce juclecetoriul de acel obraz,
OT. se va intOrce spre Pravoslavie i spre ca 'MA. de se va fi calugerit dupe ce se vor fi
drepta credinte crestinesce, iar cela-lalt obraz impertit, eu beserica, ce se rice se fie dat
se rernite tot eretic, atuncl partea cea crestine mane ; atuncT nu iaste loe de a ie maT im-
pOte se se impreune eu alt obraz crestin, si preunarea, tare de se va fi celugerit si se.
nunta cea dintaid se se dezlege, iar de se va nu fie desphrtit beserica,- atuncT va slobozi
intOrce spre credinte un obraz i dupe aceia judecAtoriul se Se deslege calugeria, si se se
curAnd se va interce si cela-lalt : atuncl impreune unul cu alalt, inse de va vrea
munta acelora nu se va dezlega, (i. iare va obrazul cel celugerit, iare de nu -va vrea o-
remAnea de yor ft tot impreune. curn ad fost. brazul cel celugerit se. lase calughria: atuncI
[Zac. 5]. 'fare cand va trece dupe aceia eke- judecatoriul se nu'I face nicT o sire.
-va vreme4si deacia dup'aceia de se va intOrce [Zac. 9]. A patra. obrazul cel cAlugerit, de
cela obraz al doilea spre crestinetate. si'sT va va fi stAnd pe vre-o stepene. ea aceia. de
cere sotul se, locuiasce cu dhnsul : atunic1 ju- celea ce sunt dintru rinduiala besericil. i se
decetoriul trebue se socolesce. acest lucru ail)/ asupra 1111 hirotonie sad molitve de
forte bine, pentiu cad cC. acest lucru, pOte sä preotie : atone! nti va ma! putea se lepede
fie In multe ohipurl, calugeria mecar de ap si vrea, fere numal
[Zac. 6]. Dintaiti p6te-se prileji se fie inteade nu va fi calugAr desevarsit, iare, de't vor
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATHIU BASARAB 201
fircttit nunial rpqljtvaia,seler : atund nu are nu va fi vrajba de marte, ci va fi intealt chip,
niel p stintoOlia, ci, de ya yrea pate 6. 6 16- atund sa nu se despartg.
pede, [Zab. 10]. De n'ar avei blrbatul all& rticT
Card A tes de.opdrpi ntuiarea de bdrbat ci ving, ei numal acesta vrAjmgsie &deal
enrS .breljm*a bdrbatuha. and e iute i rgd la mania : atuncl ajunge
atftta sä se despartg acéla cask pentru clef
Maya 1$3., iZae. 11.1"Mtuiairea pate Sg :,6rg ca se zice cel rail, cela ce iaste o data rid,
voie dela judecatpriu1 besericiT sg se des- acela depururea va fi tot rid.
part& de bgrbatul el cInd o va bate färl de [Zac. 11]. Acesta lucru stg pre mina jude-
sam g. si'l va face rane ca rme. citoriuld si opréscl pre bgrbatul cel vrgj-
tZac. 2]. Inca p6te muiarea singurg cu voia mas, carele se porniste asupra muereT sale
el firg de judecatorid, sg se despartg de bar- pentru si se vége sg nu cumva si o strice cu
batul el, cam:10 ya bate intfacesta chip, sg vie ceva, mgcar de ar si face muiarea pre bar-
lucrul sä ste n cumpgng cum de n'ar fi bat sg se pornésci asupra eT, atund trebue
fugit, o-ar fi ucis de tot, sad and o va bate sg'sl Ingiduiascg &it sad martial.
in vre un chip ca acela, sä o facä sg nu pata [Zac. 12], fncg se cade judecgtoriulul sg
gräi caltrg judecgtorid, sl nusl' pita spune judece vina muerel sg vatel pentru ce ad por-
jalba S. o despartg, iarg de nu va fi fost bg- nit pre birbat cu minie asupra el, i atuncT
taia asa tare , atuncl sg, nu se OM des- cumul va pareajudecgtotiulul, sg'T Waning.
part.' nurnal ia asa singura cu voia el. Insa de se Ira prinde barbatul cg se va lasa
[Zacon], Când va fugi vre o muiare de si nu o va vatima : iarg de nu atuncT sal
vrajmasia bgabatuluT si pentru frica ce are imparti.
ca se nu p omorg, atund de va arata ace- [Zac. 13]. Cala ce iiu va risa pre muiare's1
last inteaceia data mare vrajmasia a bar- si darmi inteun pat cu dInsul acela se
batului's1 atunce'l desparte legea, iar g. dad, chiamg ci de vrijingsie nu o lasg, cid ci
nu va ardta intr'acel ceas rgutatea lul : a- iaste mgnios pre dinsa.
tuncl nu'T va desparti légea. [Zac. 14]. Celuia ce nu'l plac bucatele cal
[Zcz,c, 4]. Cela, ce se va ardta cu vfljmasie face muiarea, sad cimisile, i tthele ca a-
si cu grózg asupra mueril sale. acela nu se cistea : acela se chiamã ci are vita-1'10e pe
va numal desparti de clansa : ci Inca se va dinsa.
si certa dupg pum va 11 voia judecatoriultl. [Zac. 15]. Cela ce 's1 bagg mularea in Marl,
Vac. 5I. Muiarea de rgutatea barbatulul sad o va Trichide unde-va ca inteo temnitg,
de va fugi dela dinsul i se va duce late- acela se chiami ci are vrijmisie spre
alta cask atunci iaste datorid bgrbatul sg o dânsa.
brgnescd i, sh2I facg Lót odihna ; ins g. de [Zac. 16]. De se va intelége cum vre un
nu va area parintl , sad fratl , i de va fi chip dintru casnicl, ad de birbat, ad de mu-
estt singurg, cu. voia el. fare, de va si hiclenescg pre sotul sad cu
[Zac, 6]. De va nehuni barbatul atuncl otravg, sad cu altg ceva armg, sad farmece :
sg ,se duspartg aceia casa , pentru cad cl aciia msi si se imparta cu stirea i cu voia
taste curnogna', sg. nu o cumva vatime, sad judecitoriulul.
sg, p ornere birbatul pre muiare. [Zac. 17]. Birbatul cu femiea nu se des-
[Zac. 7]. and va fi barbatul InvAtat depart numal and se va afla cum unul vs. si
pururea a imbla tot beat, si sg'sl haf g. muia- hiclenescl pe altul : ci Inca i cind pun pre
rea tot in betie, atuncl muiarea lul cu lege altul sl faci acesta hiclesug.
se va despgrti. [Zac. 18]. Cind se va rasa birbatul mat
[Zac, 8]. Dlu numal pentru vrajmAsia si mic. si se va prinde cu chizisie cum ou's1
rgotate ce are barbatul asupra mueriT'sl, de va face mueril nicl o rgotate, j incel va
o. ya ucide, nu rnal e se va despartl : face zapis, atuncT judecitorul M'T o dea pre
ci ai pentru puytnte ce va gal bArbatul saran- ming, insi cind riu va fi vre-a binuiali la
Ore, i o va ingrpzi in tot chipul de o va mijlocul lor, ci mgcar ci s'ad el lgsat i mal
ucide de tot, pentru acistea Ting se vor des- mic, iarg. asa nd va putea ribda si nulfacg
pgrti, ic mal vgrtos and o ar bate i mal vre o nevoie, mal ales de va fi vrajba prea
ale and va 13. om ca acela sal fie depururea mare. pentru cid ci atund cu acea plecare.
dragg sfada. si de va avea Si mgcar ce chiziie, Pravila
[Zac, 9]., De pe va afla in mijlocul a bar- tot nu o dg.
bat, i a femée, adeca intre casnicl, cum A. [Zac. 19]. ImpirteIa acestor casnicl, sl so-
fie vre-o vrajba ca acéla de marte, cum s'ar cotiste ping la o semi de vréme, pini e va
socoti pentru niscare lucrurl de prepus sg'sl lisa si se Ara maT domoli firea; barbatulul cea
prepue adinsine care cum, va, cu inseliciune iute si vrIjmasi.
sg, nu omórä unul pre altul : atund pravila'l [Zac. 20]. A/gear oil si desparte pravila pre
desparte A. nu ldculascl impreung, lava'. de casnicl pentru frica ce are mularea despre
www.dacoromanica.ro
202 PRAVILA MATE113 BASAILAB
bArbat , ca BA nu'I faa vre-o raotate. iara In cumpana dabia de va fi vie. bail, de va fi
tot e cede \sit sticotéSca judecatoriul acéstà bataia rpicsOrnu se vor despartri
fricit; fi-va ie cale despart& ad nit va fi, [Zac. 4]. Cela ce va fi xritjma i -cumplit
ca.c1 cast) friog, cum ar fi tin lucru de nernica, spre muiarea tot, batandu-o fArt de vingsad
nu póte sg desparta casnicil. o va bate Cu vrajmalie pentru putintea
ving, acela se va certa Inteacesta chip : a-
Cuukfi- ee chip póte ape arate vrajmellia dee& sa piarta a treia. parte tle darurile ce'T
brbatumu i eu as lucrui va fi daruit muiarea, iara, de met va fi dat
Glava 18f. 1Zac. 1j. Trebue A fie mar- darurl, atunc1 se va certa sit dea mueril ml
a patra parte de caul va fi zéstrea. Acesta
carele vo vrea sa. arate vrajrnasia iaste and nu vor mat trece zestrele de tre/
harbatuluT. A fie heStoIbicT de a se créde-
rea, O. nu fie-mil, sad Omend muieril, hid sute de galbenT, WA de vor fi ztstrele maI
atuncl i va da numal 0 seit de gal-
sa fie de ras si de 'bajociira, Oment de caril multe
bent si zéstrele, deacia maicar fie cat stie.
sa nu'l bage Tiimenilea nid intr'o sérnA. [Zac. F5]. Muiarea póte sa se desparta de
[Zac. 2]. VrajmaSia o araia vecinil ormiluT,
sad véstea cum déca spun Omenit vaetile mu- va barbatul el singura cu putérea el , rand o
eril i ipetile ce se aud de In casa acélea desparti bate des, si fart de viral, si daca se vor
se cade sit o hrAnésca barbatul si
nu vor putea arAta vrajmasia bgrbatulul, nicT sit o iinbrace cum Se cade.
ochil el de vor tI yinetl, sad obrazul de va. fi [Zac. 6]. Fara de masura si cum nu se cade
imtlat : acestea nu pot sit arate vrajmiisia
barbatulul, marturil trebuesq la lucru ca si cu vrajmasie se chiamii bataia cand se
face cu toiagul, jai% mat vArtos cand se va
acesta, pentru sit cunosca tot adevgrul.
[Za?.. 3]. Mal mult crede judecatoriul max- sfarma lemnul, sad sa fact cu dansul rane
sit mérga sangele, sad cand o va clovi cu
turiile, carit aratit vrajmAsia bArbatultd, de lemnul in obraz, sad in cap, atund depuru-
cat to cma ce graiesc Impotriva he zic cit rea, se va cute. barbatul pentru vrajmg.sia
nu e asa, ce se zice cum nu e harbatul Ott lul. 4.
vrAjmasie spre mulare, cad ca la tote jade-
catile, mat adevarate slut mArturiile carele cu[Zac. 7]. BArbatul póte sa.'1111bata muiarea
masura pentru vina eT macar de ar are
zic cg iaste asa, decal ceia ce zic ca nu e asa, si zapis sit nu o bate.
adeca ceia ce adeveréza mai .de credintit slut [Zac. 8]. Nu sit chiama barbatul vrajmas
decal 6eia ce taggduesc.
mueril sale de n va bate numal odata. ; iara
Cand e cum pdte bdrbatui stefibat4 muiarea de o va bate depururea si mat de multe orl
fart de villa., atuncl se zice ca iaste cu vraj-
fi in ce chip. masie asupra el.
Giava 185s [Zac. 1]. Póte sa Indreptéze [Zac. 9]. De's1 va bate nestine muiarea cu
si se certe barbatul pre muiare's1 pre lucrul pumnul sad cu palma, aceia nu se chiarna
adevgrat si pre dreptate, iara flU cu insert.- ca iaste cu vrajrnasie asupra el, de o ar bate
ciune si fart de cale. i Inca sa o bath: i cAnd cat de malt si 'cat de des.
va fi cu vint, dupa dealt ce va fi facutd, sl [Zac 101. Barbatul pike st's1 pue muiarea
atuncl cu masura sa na o prea tréca : si cu in fiare. sad sa o inchiza, cum ar fi In tern-
blandéte, iara nu cn vrAjmasie fart villa' si nita, numaT pentru dot vinl, una iaste rand
tart isprovg. o va afla facand preacurvie, iara a doa, cam'
[Zac. 2]. Dot lucrurt sprijinesc pre barbat, o va gaisi cA'T face hiclesug se'l otnóre,
I
sa nu te pedepsésca candu's1 va bate muia- iarg pentru alte vinT nu va putea Mel s. o In-
rea. lutai child o a fi bitut pre vina el. A chiza nicl sa o bage in flax&
doa, rand o va bate ptiine1 pentru cit de o
va bate fart ving. sad cand o va bate cu vraj- Mid va trebui 84 ,fie 6meni de credintd chi-
,masie, atuncT se va pedepsi i mal virtos. sa81 pentru bdrbat pi inc4 st fact i eapis
Inst,-cand iia fi yin& micsóra. lard de va piuiarU lul , st se prima cum st nu o
fi vina mare, ce se zice, de o va afla In vre vattme Cu coa, nici cu n lucru.
un hicru Ho preicurvie, sad de ô va gasi fa- Glove 180. [Zac., .1]. Cand se Ira téme mu-
cand.vre un. vitlesug de mórtea, lul atund iarea de vre e raotate Fs& nu'I fact barbatul,
macar au oeuvrajmAsie de o va bate, nu se find el om iute si manios, atuncT póte sa
va certavu nemica de la judecAtoria. cent dela judecatoria sa.'I fad. barbatui za-
[Zac,, 3] .1 Muiarea ce a bate barbatill cu cu chizasie ca aceia, sa nu o vatame cu
vrajmisie i malt far& de intot1rit5- aceia póte ceva, iarki mat virtos de se va fi dat singura
sa'11 cera 1a udecatorid sa se desparta vinovata pentru vre un lucru ceva, ce se
Iartinsa se ()ado sa fie despartOla cu leger zice tle va fi facut. précurvie.
Inst sA ot obit set de va fi lost bata4 aiaL [Ziff a) 21, Desparti-se-va muiarea de bar-
de inatef si InVacelachip; calla& stea Incrubl bat nu numal pentru vrajmasia lul ci mal
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATE1U BASABAB 203
virtos. pentru vrajmbleia prii4iFbr, i a ru-

delor barbatu-lul., ednd %'e rot' cumpArii iNC Pentru de cdte felfuri de Iscruri póte barbatut
facä nevoe ai T Alice, et ueva. $'i gondecd vuiareo din caset cu puterea
[Zac. 3]. Nu ajunge nicI pote sd fie lucru (ust fdr0 de go fi ftir4 ftirea judecato-
de credintd tocrnéla , i jurrimântul ce ad rului.
facut bdrbatul sd fie adevdrat, t urn, nu'el va Glava 187. [2ac. 1]. Pentru précurvia ce
vdtdxnaimuiarea cu teva, ci trebue Inca 8AV va face muiarea p6te bArbatul sä o sc6td ei
pue eir niete chezael, ca s al feed, Vre o sd. o gondscd, din casä singur ett putérea sa
rdotate. ei mat vartos cdncl va fi curvis de fa td. ei a-
Vac. 41. -CAnd nu va put gi hdrbatul rdtat. Iard de va fi précurvia pre ascuns e
chezael sa.-1$1 pue penttu sà nu-'sl vatdme mu- trebue ardtare : atuncl nu póte s5. o gonesed
iarea. acest lucru atuncl sta. In putérea jude- din casd.'el fail de voia judecdtorulut
cdtortuIut sa.* socotéscd s5 vazd, cumu-li e [Zac. 21. Meer de ar ei fi un martur des-
vrajba. ei sä legiuiased sd vazd puté-va a- toinic si credincios sd adevereze precurvia
junge sd fie numal cu atel jurdmint ce-at muiareI, iard asa tot nu pôte c4puterea sa
fdcut härbatul a1 ba : atuncl de nu va el singur sä o gonésed.
putea, sd etie sal despartd, sad sd. I-0 dea Zac. 3]. Nu va putea muiarea cu voia el
sa. se despartd de bärbatu'el i sd iasa. din
[Zac. 5]. and se va despArti muiarea de casa'T pentru précurvia bdrbatulul ce va fi
bArbatu'el, pentru frica vrdjmdeiel lid, a- facut, *i mai vdrtos cdnd va fi lucrul pre a-
tuncl cade-se judeatoriulul, s5. IntArescd nuns §i trebue sli. o arate neetine, iard. de
acest lucru nu numal cu zapis sati Cu chezal, va fi lucrul de far, atuncl póte numal sin-
ci Inca trebue s5. o pue la un loc ca acela gur cu voia el sd se despartd. de bdrbat.
cu credint5, . SA eaza acolo tar cheltuiala [Zac. 4]. Cela ce'ket va goni muiarea din
bArbatulul, pand se va alege ce cum va fi. casa fArd: de vinA, acela se va certa (lupd voia
[Zac. 6]. Deed va da barbatui credintd judeatoritiluT $i't va da tote zéstrele ei ce va
ea acéia cu jurämdnt ei cu zapis, ei cu. fi dolidnda zéstrelor.
chezae, sd nu'el vatdme muiarea CU ceva, [Zac. 3]. Datorid iaste harbatul shrnéscà
cdcl o va fi prins'o facand précurvie, iard pe muiare daca o va goni de In casd. lard de
muiarea dada.' va veni acasa,' 'etiarileT va face se va afla sd. feed précurvie Inteacea vréme
altd curvie : atuncl bärbatul pOte sd.'1 feed ce lipseete din casa blrbatulul. atuncl bar-
telt& raotatea, i stt n'aibd nidl o certare dela batul nicl va mai da nemica.
judecAtorid, i atund nu se sminteete nemica (Zac. 6]. De se va despiirti muiarea de
pentru cele tocméle cu legatura ce s'ail bairbat cu voia el, iard bdrbatul va ardta curn
fa:cut. s'au despArtit fArI. nicl o vind, atuncl nu
[Zac. 7]. Nu va putea muter& sd.' cée dela iaste dator bArbatul sd, o litãneSed afard de
barbat chizaeie sad alta pentru fie ce lucru casa lu', iard de se va rfi despartit pentru
sa nu o vateme, ci trebue sd fie vine mare, 're o villa', a hdrbatulul : atuncl hArbatul va
ei frica el aeijderea. sa aiba pentru ce sd. té- pldti Iota cheltuiala ce va fi bleat pe hrana
me, atunel ä cée credintd., ei acest lucru std., el fiind afard de casd.
pre Ftma judecAtoriulul sd judece acel lucru, [Zac. 7]i CAnd va, rdspunde légea sd fie
ei acea vind de carea sd téme muiarea, sIt inuerea ls InehisOre In terunitA atAta VI erne,
vazd. pote sa fie de chizdeie ad ba. atuncl hdrbatul nu iaste dator sI. o hrdnescd,
[Zac. 8]. Mean do Yar pune barbatul ei che- de vréme en iaste lit InchisOre pentru vina
zae se tru?sl yard me muiarea. iarã aed tot el, ce se zice iaste ereticd, c ie pedepseete
p6te sd. o batd. au mCsura cându'l va II vino- cum i se fade. pdnä se ma Internee.
veal ei sd o dreptéze pre voia lul, ei de la [Lac. 8]; Note bAtbstul Ed se despartd de
.Thdecata I. n'aibd. Mel ô certare muiare, ti muiarea aeijderea de hArbat, cu
Zae.. 9]. Dator iaste judeedtori61 A silésca, voia lor si fard etirea judeoltOruluT cd.nd un
ph rimiate si S. b. inclemne sd ldeuiased cu obraz va 'face Indemnare i celul lalt sd gre-
bArbatul, Insd and va tunifiete cd. hArbatul easel.
ittste gata Sit deft- chizdeie cum Psd. hit o va- [Zac. 9]. Cdid via dat bd., batul haul en ca.-
Mine; numat sA. srocotesci ed nu fie bdrbatul mdtd i Inca mat' Tdrtos cand vu prea, asupri
dined vrAjmas, T sh riu fieavand adins duel eu eamárd, afuneY muiarea iuInio1 num, sA nu
urtleif.rnesd'el fie rudtI Ond la intatte. Pentru care cum-ye sA nlatbà vae sd. mu se desparta
cá atuncl judeedtoriut nuttaindemna sd'l fru- de ansul ci Intik iaste datóre tot sd Se In-
Trreime,, c lacalea std htcrul In t urnpändr, sd tOrca, ei sA lipsescA de ra klansul parnA ed.nd
nu o etint-va; otnOrd miter delar da. c the- se va intercecde acest fel de meal&
zae, iard de va wear muiarea it sagã ea clan- [Zao. SO], Dewa fate muittrea niscare far-
-Ad, -itunclt ca o lase jtidectitoHUI dupd pum Mem eareleqse War/ adla Antrti oa hurrul sa
vai Ii vola e. fie de latlarnare, atutielrhilatratul yiastre dato-
www.dacoromanica.ro
204 PAAVIT4 UA1719 13 ISAIIAB
rid A. se despart& de dansa singur cu voia mai bine, sad pentru greutatile i dajdiile ce
lul, i fära etirea judecatoriului. stint InteaceL lbd, de se Va duce aiurea sal
[2ac, 11]. Muiarea ce se va duce de la bar- ,fie mai binisdr, e. acolo ni pate terpi, Sad ei
batu* eu voia ,e1 fara etirea barbetulul, aceia pentru alt lucru, iara nurnal cand va cunaste
pate sa sage pe judecatorid ä indemne pe ca. merge SI faca vre o rautate. ce se zice fur-
barbat s. Q ia iara's1 in casa'el, iara de nu tieag, talharie, si alte ca acestea : acolo nu
va vrea mi. a ia, iatund iaste datorid sl o iaste datóre sa mérga.
hthnésc cât. vréme va lipsi din casa lul. [Zac. 4]. Cand nu va Vrea muiarea sa im-
[Zac. 12]. Muiarea valid nu se va pleca, ble dupa barbat, ci va Imbla cu eovaiale, una
nid va asculta de besérica, canclu'l va zice alta va gasi sa se p6ta, scipa, zicand ca nu
O. merge,' dunä barbatu'el, carele o eke i o iaste obiceiul sa imble muerile dupa bar-
chiama s merga a casa'sl, i s lacuiasca. batl, atuncl nu i se vor prinde aceste soya-
impreuna, de vreme ce ad fugit fair& isprava, iale, ci numal ce'l cauta sa.merga dupa barbat.
sad de ad fost i cu vre o vinà. iara apol bar- [Zac. 5]. Nu iaste dat6re muiirea sli merge',
batul lead Intors despre acea gresala, atund dupa barbat, cand va vrea sa mergli barbatul
barbatul are putere sä mérga cu judecato- sa lacuiasca intr'alt sat, dar acesta pentru ce?
riul cel mirenesc sal o ia i fara de voia el, ce pentru ca. va cunoste 6re ce niscare sémne
se zice cu desila. rale ca acélea, cum barbatul va sa o hide-
[Zac. 13], De va lua barbatul pre muiare nésca. etc faca vre o rautate, sad mergand
numal cu voia sa, ce se zice, sa. o apuce fara pre cale se va teme sa. nu o nece unde-va
de veste cu anne, sad si fara. de arme,;ei aceia drept aceia nu va merge.
iaste muiarea lul care ad fost impreunata cu [Zac, 6]. Gaud se va tocmi un om cu o fe-
clansa sa fie un trap, i s'ad despartit de mée, se va logodi. ai'l va zice sal aetepte
dansa fdrà vita sad ei cu vind, ce ad fost pang,eiInteun an, ei atuncl sa se cunune cu
miceóra, atuncl nu se va certa nimica, iara. dansa, dupe: aceia se va prileji pana la acea
de va fi feméea numal logodita i Inca nu se vreme sä purceza sa iasa dinteacel loc; a-
vor fi impreunat, iara el o va rapi ei se va
Impreuna cu (lama : atunci se va certa putin tuncl acea femée adeca logodnica, ea nu va
fi datóre sa Imble clupa logodnic.
lucru cat va fi voia judecatoriulul. I Zac. 7]. Gaud va fi barbatul om r'ad spran-
[Zac. 14]. Desparte-se muiarea de barbat cu
voia el ei fara etirea judecatoriulul cand va tar sat,
ei va Imbla din loc in loc, si din sat in
ei nicl la un lucru nu va fi om de isprava,
fi barbatul el eretic, ei cad va mestereugui sà ei mai vartos cand va veni lucrul pentru ram-
afle vréme sä o póta omorâ sad sal faca alth lul sag gonesca i sal scot& dintr'acel
rautate, sad cad nu o tine cum se cade, sad tatile
nu o hraineete. bine, ce se zice nu'l dd. bucate loc, atuncl nu va fi muiarea datare sa imble
dupa dansul, cum s'ar zicc de se va afla ca
sal fie de ajuns, sad nu'l face haine. acel om s'ad facut om rad. déc'ad luat ei s'ad
Cdnd kite muiarea datdre set imble dupd cununat cu acea femée, iard de se va afla
betrbat ori in cotro va merge. cum at fost om rad de candu'el ad fost, a-
0-lava 188. [Zac. 1]. Cand va fugi barbatul tund muiarea iaste datóre sit imble dupe:
de intr'un oras sad sat. pentru vre o greeala harbat ori unde va merge. pentru cad cit se
mare ce va fi facut acolo, el se téme sa nu'l chiarna ca l'ad etiut cum iaste de mal nainte
prinza judecatoriul sal faca certare, atund vrém e.
[Zac. 8]. Cand se va tocmi un orn cu mu-
muiarea iaste datare sal merga dupa dansul iarea sa dintal la logodna lor cum sa n'aiba
orl unde va merge, ei de ar fi ei vinovat tot
i se cade sa merga dupd dansul sa se afle la voe barbatul sa'11 scata muiarea dela locul,
si de la nasterea el, iara dupa aceia se va
nevoea lul.
[Zac. 2]. Barbatul Inca iaste datorid sà prileji loc, de va veni lucrul numal sa iasa din-
merga dupa. muiare cand va fugi de frica ju- tr'acel
va putea sa
ce se zice de se va bolnavi. ei flu
se tamaduiasca intr'acel loc. sad
decatoriuluT pentru vre o greeall ce va fl fade va avea vrajba cu Comenil eel mai de frunte
cut pe dreptate, iarit de va fi vinovata intr'alt caril vor lacui acolo. sad cu mal marii lul.
chip sa vie lucrul sa se cérte pre vina el, a- sad candle) va scate judecatoriul
tund sa nu mergá dupa dinsa, cà nu iaste din sat : atund muiarea i se cade111sitvaimble goni
barbatul datorid pentru vina mueril. cum dupa barbat, iara sa nu OM eovai cu alte
iaste muiarea datóre pentru vina barbatuluI tocrnele ce vor fi avut intealt chip.
dépurure sa imble dui)/ dansul orl unde s'ar
merge.
[Lac. 3] Muiarea iaste datóre se amble dupa Pentru relnduialile spitelor nun tei care aratei
la a cdte spire se fac insurdrile, si la a rate
barbat, Inca nu numal cand va fi vinovat, ci set nu se facet
ei novinovat. sad i pentru binele !ul cand
va auzi ca i se trace undeva rneetereugul Glaya 189. Plata]. Spitele nuntel pentru
www.dacoromanica.ro
PRAVILA DIATEIR 'RASMUS 205
acesta le ad zis spite cd cum e scare de se pAnd nu ge facea nuhta ef hal lass sd faca,
sue pre spit& 9 se pog§rd a9j4erca. iard pre ci numal '1 optea, iard de ttpuca sd se facit
spite asa sint si rudeniile, [0 4rhiereule cautti ntmta, attindeal danetnia i 0.0.1 ldsa, 9 nicl
ge socotd¢te bine s ni mergi n munca [add, o aparare dela besérica nu avea atunct
dth]. imparte-se in cincl tocrnéle i socotesc [Légeal. Pentru cd gralaste pravila, nu póte
cincl impdrtirl, pentru cd de se vor nmte de nestine lL ia rimiard pre fata al doilea vax al
inteun tatd i deintr'o murnd, se chiamd fratl, luT, s'ad a doa vard a lul cad al iaste ne-
sail de vor naste de intr'un tatd. i doug mu- pad, ded de facea eineva nuntd. ea acesta pre
AndnI. asijderea se chiarnd frati, i n'are ni- ascuns, atuncil canonia.
menl a zice ca.' nu ml-e frate, cad dad nascut [Cautet de yea reispunsul Rittriarsescl. A-
de intealtd munua, Ca un tata I-au samanat, daserd aminte de acesta lucru la Sdborul sfAnt
iard de vor fi doi 4.841 de intr'o muma., gi al sfAntulul 9 a OM lumea Patriarh Chir
dol tatl, nu va putea zice nimenea ca nu mi-e Luca, si de atuncT tocmi si porunei acel slant
frate cdel s'ad nascut de intr'alt tata ci cum Patriarh cu Soborul luT, ea sa nu RP mai facd
se chiamd ceT de sus fratl adevèratT asijderea acea nuntd fall de lege ce sd zice de sange,
sunt 9 ceI de inteun tat& 9 clod munanl, sad a saptea spita, decl de te va intreha cine-va
de indoit1 tatl si o muma, sad de intr'un tata sit nu eumva sA 1aI sa, se facd, iar de se va
o mama : ace9ia toti cum am zis se chiamà face. desparti-o de tot ; 9 preotul care va bla-
fratl adeveritl. insa acestl fratI sunt a doa goslovi aceia nunta sad ial datul preotiel lul
spitd, décia copii care se nasc dintru eel dol de tot, lard del vor fi inselat cu hiclenie 9
fratl se chiama veri premarl i sunt a patra n'at stiut nu'i lua darul dill tanoneste cum
spita. Vera premarl de vor naste copil aceia se cade, deed vréme ce Pad inselat, iard cal
se chiamd al doilea verT : 9 sunt a sasea all tocmit de s'ad Matt acea nunta Mrd de
spitd, décia al doilea ver1 de vor naste copil, lege I afurisastel.
aceia se chiamd aI treilea verT, cari sunt spite [Manoil Porfirogenitul impetrat]. AdevAra-
opt. tad acésta judecatd pattiarsased 9 porunca
imparatuluT Chir Manoil Porfiroghenitul. Pen-
Pentru impdrtirea rudeniei, i pentru rude- tr'aceia n'ad lasat pre nimenea sA a mu-
nia de sdnge. iare pre fata al doilea var al lul, pentru &ad
Glava 190. Rudenia se imparte in cincI crl iaste nepóta cern m zis.
rd0durl : [Vez i alt retspuns Patriarsesc]. A9jderea
Intal iaste de sange. 9 Patriarhul Alecsie cu sdborul ad poruncit
A doa iaste de cuscrie, adecd. de doh' né- de acesta ca sa nu se fad.% 9 scrise 9 carte
murl. in aniT 6546.
A treia este de al treilea rudenie, care iaste Pentru ca. cumu'I friul la cal, Etsa iaste si
9 acesta cuscrie de treI nérnurl. pravila la noT crestinil, ci trehue sa o pdzim
A patra iaste a sfdritulul hotez. bine, sa. facern cum grdiaste 9 cum porun-
A cincea iaste de in fecioril de suflet, carea céste.
se chiamd copilul carele ia nestine cu sfintele
molitve, 9'1 face adeverit al sad ca 9 copii Pentru a opta spitit de sdnge ca ed .se facet
lul, adectt di se impreune la a apta spilt décet
Deci rudenia de sdnge se imparte in trel : va ajunge.
In sus, 9 in jos, 9 Intru cel de laturl. Glava 192. [Motel]. A opta Spita de) sdnge
CeT de sus se chiamd tatd-med, mosu-med. se numard asa : Tatal cap copil de-ar face,
strdmosu-med, muma-mea, mósd-mea, 9 strd- totl clod spite se chiana, macar ;de ar fi 9
mósd-mea. multe nastert Adea tatd/med ad nascut pre
Iar cel de jos se chiamd coconil mel, nepo- mine, 9 iaste o nastere. adecd 0 spitd; naseu
tiT mei, 9 strAnepotil mel. pe frate-med si fac dol. spite. Cate master!
Cel de laturl sunt, cap nu s'at mascut nod, nasc, atdtea spite se socotesc. Adeedtatd-med
nicl de la nol s'ad ndscut, ci sunt numal de la ad ndscut pre mine 9 e 0 nastere iatd ca e
aceia9 rudd de care suntem 9 Rol, adecd o spitA tata-meti si ed. décia ed am ndscut
Frate-med Soru-mea, Vdru-nied, Vard-mea pre fiul med, latA acum clod spite cu tatd-med,
Unchiu-med, 9 Matusd-mea. fild-med ad ndscut pre nepotu-med. Wit acum
cd Stint trel hasterT 9 3 spite, nepotu-med ad
Pentru a faptea &pita de &Mae. Cd sli nascut pe strdnepotu-med, iatti patru nasterT
nu se fact& 9 patru spite.
Glava 191. [Mater]. A,saptea spitd de sange lark tatd-med nascu pe frate-med a doa
opritA iaste de tot sa. nu se faca pentru CA nu nastere si iaste cAtrA dAnsul o spitd, iard ca,
lasd Pravila sA ia nestine muiare pre fata al tra. mine frate-sad altd spita. : fac dna, décia
doilea van al sad, el mal nainte in vrémea frate-med nascu fiid carele se chiamd nepotu-
cea de demult de vrea intreba maT nainte med décia ated tatd-sdil adeed fratele med,
www.dacoromanica.ro
206. PRAY/ILA MATRIU BARARAR
iast y spita& ia ra. oiltra. mine unchiu-S4 a cern, ea apoT vom merge. In) iad de ne vom
treia spita. adeca, nasterea mea, care rrilam munci. P
rascut una, a fratini-med dog., si a nepotu- Tara .clascalU eel ,de dernfilt eT erta, farix in
med trel, décia nascuid si ed fiuil si iat el I sapte spite iarit ce! mal hinerT tedeel Mal de
iaste a paira nastere ca nepotunmed, cad ca incoce el erta si la irSasea, /Ad la a -ipTitea
fiiu-med earl nepott-med, tided. varul pre-, aparara, 961e sase pentru cad nil ti.A'aiiteste-
mare al lul spit patru spite. care, ,iard. la a qaptea bad athamestecare.
Décia iard nepotu-med ficiorul fratine-metl 51 ia s ascultatT, pravila apdrit 1)6 imibar-
nascu fiid., aunt trot nasterl catra frate-med, bat a Iita pre merna st pre fat!, niel pram:145.
iara cdtra mine pat u nastert i patru spite, si pre nepóta, Mel pre rriOsa, si pre a doa
iara catra, flit-tined cinci spite, iara, catra ne- nepóta, nieT pre mOsa si a treia nepota. N;c1
potu-med al doilea var al luT sase. dog surorr nu iad pre unul. Niel pre matusa
Decia iara nepotul fratini-med nascu o fata, adevaratd. si pre nepóta. Niel pre matula mare
carea iaste catra frate-med a patra spita, iara si pre nepóta, nicl pre matusa mica si pre ne-
catra mine a cincia, iara carä fiiu-med sase, Oa. Niel pre dog surorl, nicl pre dol. vere
iara catra nepotu-med sapte : iara &gra stra- prirnarT, nicl pre 'hub: a doa vere un barbat
nepotu-med al treilea al el var, opt, si sa. ia nu le póte lua pre acestea. Pentru ca. nu stint
acesta. spita a opta neaparat. sapte spite precum socotesc unit, ci sunt nu-
[Cautd cacea]. Si. stitT ca la spitele nunte- maT sase. Pentru cä harbatul j muiarea sint
lor, cum se nurnara. cele barbatesti asa Si céle un trup si o spit& se socotés e. De acesta lu-
muerestr. Pentru ca, de intr'un tata. s'ad rias- cru s'ad intrebat in zilele Nicolit Patriarhul,
cut. iara nu iaste cum zic unit ce nu stid, el si se opri de dânsul cu saborul, si se taut si
intr'alt chip se soccteste zice cele barbatestI porunca imparatesca cum sà nu se faca acea
pi intealt chip cele muerestl, ci pravila pune nunta, pentru cä cate nunte se fac despre cu-
de socoteste céle muerestT ca i céle barba.- scrie si se tocmese la a saptea spita, acelea
test!, si nu e nicl o despartela de barbatesc se iarta.
pana la mueresc. Cad ca Ion naste pre Dimi- [Stimnéztt set ctifl. Pentru ca iaste sad o fire.
trie 1i pe Maria si's1 sunt Dimitrie cu so- sad o punere, ins& firea iaste un om, iara pu-
rusa Maria a doa spit!. si copii lor patru, si nerea iaste cum am zice un om cu femeia
merg spitele pre rand pana vin la opt, decia luT ce e pre lege. care s'ad alaturat intru im-
tocma atunce'sT vin la impreunarea nuntet ca preunarea trupesca cum graiaste scriptura :
si cum am aratat si am zis mat sus. rei vor fi atnandol un trup), decT când iaste
rudenia de pre sange si de un nem, acela om
Pentru rudenia despre cuscrie, care iaste adevarat se chiama unul. lana. cand iaste des-
de clod nérnuri. pre cuscrie, adeca de doa. nOmurT atuncl iaste
Glaya 193. Spitele de sange la socotela unul lips& c i acesta nu iaste asemenea ca
sunt lesne, i iatä ca pre obiceid le-am zis mat despre sange. Pentru aceia i spita care lasa
sus. de in cele opt apoT cu o spita mat jos face
plata]. laza. spitele carele's de cuscrie sint nunta, si se face sapte spite.
anevoe, i mai cu paza, i mat cu socotela le [Yee]. i acel barbat ia pre fata aT doalea
vorn zice. vere a mueril lid.
Drept aceia frame sa, socotim bine ca sa
nu facem fara de lege sa mergem in iad ne Pentru numele unchiului, cum se i mparte ft
muncim, sa avem greutate de Hs. Dumnezeul gretictfte in trei chipuri fi pentru fret ne-
nostru la zioa de judecata adeca munca in muri.
veil. Pentru ca nunta far& de lege aceia nu Cam% 194. Unchid adevarat se chiama
iaste nid se chiarna nunta, numal ce se chia- fratele tätane-med. sad al mani-mea
ma amestecare de sange, si de nu se vor lard unchid mare se chiarna fratele mosu-
pocai O. se iarte, eT sunt al muncil i a1 fo- med sad al mOsa-mea.
culut de yea Tara pre popa carele va bla- Iara unchid mic se chiama varul premare
goslovi aceia nunta fara de lege, de va fi stiut al tdtane-med sad al mani-mea
nunta ca ad fost fall de lege i o ad bla- Decl acel frate al tatani-mett iaste catra
goslovit, aceluia pravila't ia darul popieT, mine a treia spita, iara fratele mosu-men
iara de nu va hi stiut, numal ce s" canone-Ae, sad al mOsa-mea iaste a patra spita. Iara vâ-
si ca41 ad tocinit de s'ad facut aceia nunta rul premare al tatani-meti sad al mäni-mea
fara de lege, pre aceia afuriseste'l pan& vor iaste catre mine a cincea spita.
face nevointa si tocmire sä se desparta: Atuncl Tathl si feciorul pre muma si pre fata nu o
Tor lua canon si ertactune. OA. Niel pre masa. si pre nepóta. Niel pre
Alta, cate pravila iarta acelea sä i facem, mósa. si pre a doa nepóta. Niel pre mOsi. si
iara de cate nu iartä sa ne ferim sa nu le fa- pre a treia nepOta. Niel pot lua pre matusa
www.dacoromanica.ro
PRAVJLA MATEIthRASARAB 209
ci pre nepritg. Niel pre mOtuea. mare ci pre dol verl premari, iad pre do'a Irkre pre-
nepóta. Nic1 pre dog veil primarl. s marl/
Tara tatM i fitd jad pre malusa mica si 1
pre nepóta. itträ pre dog, al doilea rvere-ntr tad, set zicom fipentrulre4 n4n44r1.1
Lintrebare]. Dar pentnu ce am dat slobo- Trel néniuri iaste iarg-acestw otrseriai care
zie tatal i feciorul, aria pre mgtuca mica. si se face de trel némuri. Ca. alt nem Bunt ea, pi
pre nepóta, iarg pre dog 11 doalea raére a se altul mui area mea fratelagdy altul mui a-
lua am oprit ? rea a fnatelui mueril méle)
[R1spunde7. Cgc l c5. tatal i fial, Matueet DecT de vamuri muiarea mea, atuncT pocid
ct I mid si nepotel carea ar lua, 0 ad loc ta- set iad pre sora a mueril fratelul mueril méle.
tal i feciorul sa se chiaine tatal tatg, C; fe- lara pre muiarea a frateltd mu&i mele de
ciril fecior, iara and ar lua pre dog a, dog- va muri el, ed nu pot set o iaü, ci numal fra-
lea vere, atunc1 se fac in loc de tatg ci de fil te-med o va lua muiare.
amandol ginerT. drept aceia nu lasg Pravila De void avea stranepot cis va muri, atunci
sg se facg sat sg fie, pentru cä numele tatà- pre muiarea lul nu m1-o cla irravila sa o iad
lul ei al fiiulul nu se amestecg la numele ma- muiare.
tucil mid ci a nepOtel, cum mal sus am zis : Frate-med de va avea stränepot ei va muri,
ci numal la céle doa a doglea vere, ei la fie- iad ed prea acea muiare a stranepotulul fra-
ce nunta ce se amesteca numele, nunta aceia telul med.
nu se face : pentru ca e fara de lege. De va muri barbatuI mactehal ci de va muri
La matuca mica ci la nepóta, de va lua ci stranepota-sa, pre harbatul el nu mite
tatal pre matuca ci feciorul pre nepota atund sal ia.
rite ti, iarg de va lua tatgl pre nepóta., atuncl De va muri muiarea mea, iati pre muiarea
feciorul pre matuca nu póte sä ia ca s. nu unchiulul el.
se amestece numele sa se facg tatal fld si fi- i pre stranepotaa fratelul muerel mele.
iul tatg. Luat-am dupa, soru-mea ginere adeca cum-
Niel mocul ci nepotul nu pot sa ia pre nat mie, ci void lua pre muiarea fratelul cum-
mOcä ei pre nepóta, nicT pre muma ci pre fata, natu-med, adeca pre cumnata cumnatultd.
Mel pre móca ci pre a doa nepota, nicT pre Iara barbatul féteb Thiele luo nevasta dui:4
dog surorl, nicl pre matuea cea adevgrata. ei frate-sad i muri frate-sad, pre muiarea lul
pre nepOta. ed nu pocid sg o iad, numal pe sora el o iad
lara mocul ci nepotul iad pre matuea cea neaparat.
mare ci pre nepóta, jail ci pre mat*: mica Dol trap sg aiba unul frate despre muiare,
ic pre nepóta. si altul sor despre muiare, aceia sg ia la nunta
Moeul i nepotul nu tau pre dog Irene pri- neaparat.
[Leu fi Arsenie Patriarld. Socotéla sad a-
marl. .1\I'd moeul i al doilea nepot nu le Mt devararea Patriarcilor, Leu ci Arsenie gra.-
ca sa nu se socotesca. i eT amandol ginerT.
Mocul ci al doilea nepot iad pre móeg i pe iacte sa ianevestel.
do fratI pre cumnata ci pre sora
a doa nepóta, iad ci pre matuca cea adevg- barbatululNepota-mea fata fratine-med are barbat ci
rata ci pre nepóta. va muri ea, atunci ed i bärbatul el lugm
Dol fratl nu iad pre dog surorT, nid pre dog depre dol. surorl.
vere premarT. [Mihail Patriarh]. Iarg socotela Patriarhu-
Dol fratt tad pre mgtuca mica ci pre nepOta lul Mihail graiaete, fata zice carea am de alta
iad ci pre doà, a doglea vere.
Dol fratl pre murna ci pre fata nu jail. niel muiare ei a mueri-ml carea o till acuma F?
fata fratine-sad adecg nepóta.-sa iad pre dol
pre móeä ci pre nepotg, niel pre móca ci pre trap.
a doa nepota, nicl pre malula mare ei pre ne- [Stipi Patrkirld. Iarg socotela Patriarhului
pita. Stipi poruncecte : cum ginerile i fratele mu-
Unchiul ci nepotul, iad pre matt* ci pre eriT sa ia pre dog surorl, acijderea ci pre doa
nepota adevarat and va lua unchiul pre mg- vere premare.
tuca, i nepotul pre nepóta, acesta iaste ertat
a fi; iarä de se va tâmpla sä ia unchiul pre Pentru ficiorif de sufiet i a sfdntului botez.
nepóta, nepotul pre matuca nu pike sg o ia , Glava 195. [Medd]. Fecioria de suflet o
pentru el se amésteca, numele ci se face un- fac unil, cad nu nasc copil, sad zice multT
chiul nepot, ci nepotul unchid. nasc i mor; ci raman fara. coconl, ei de ciuda
[Marele Vasilie]. Ca gra:taste Marele Vasilie lor micail parintT, jail coconT striinT i ePT
cil cate amesteca numele intru spite, acélea fac lor feciorT sufletect1 cu sfintele molitve,
zice se chiamg farä de lege. ci le sunt aceia ca c fecioril caril 'T-ad nas-
Si unchiul i nepotul iad pre doa vere precut trupeete, i intru rudenie c intru /mete-
marl. nire, ci intru spite.
www.dacoromanica.ro
208 ESA VILA MATSU:, BA SARA B
[Lige]. Drept aceia greiaste pravila, ca. nu denia de pre sange, i se opresc de lmpreu-
pot sft iad fata mosuluI meg cea de suflet : nate Intru nunta pana ce yin la a saptea
pentru cã e sore sufletesca. tatani-med. spita. deacia la a opta se deslége i fac nun-
Pre feta fiiu-med celul sufletesc nu o void ta neaperat.
lua muiare. Nic feciorul, cel sufletesc pre mu- [Sdborul 6. Canon 53]. Greiaste i canonul
ia rea tatedul sufletesc. i altele. 53 al saselul sabot., ca mat mare iaste rude-
[Nearaoa h Leu inteleptul]. i niminea nu nia sfantulul botezdecat de sange. Pentr'acea
va putea se dea pe Eca sa feciorulul sad ce- trebue se pazim se. cautem i spitele pane la
lul de suflet. opt, deacia atuncl se se face. schimbare ca
Intealta vréme teem fecioril de suflet fare si de sange, de se face la a opta. Pentru ca
molitve. Tara In zioa de astazl and va eine- de la canon si dela previa mal mare iaste
va se ia fecior de suflet, el '1 ia cu sfintele ruder)* a sfantulul botez decat depre sange.
rnolitve i cu sfintele slujbe sia sunt aceia earl
iad feciorul Infra tocruéla parintilor, iarä fe- Pentru fedora de sufiet.
ciorul se face adevarat fecior lor caril Pad [Zri]. Tara fecioril de suflet asa se se face,
luat ca si cum l'ar fi nescut trupéste. Drept cum zice anal sus ca si la sfantul botez ft
aceia de va avea nestine fecior trupesc si fe- acésta puma! pre un obraz adeca In sus si in
cior sufletesc. nu pot sa. se Impreune Intru jos : ce se zice Intru tatal i intru copit- iare
nunt e. pane la al optulea spite. nu intru fret! si in surorl, pre caril zice pra-
Rudenia acel feciorie de suflet se numara vile ce. sunt de laturl. Ce. acel fratl si surorl
si se socotéste pane la a opta spite. ca-si a al acelul fecior de suflet, nu se arnéstece
sfantulul botez. Numal spre cébe ce se sue si Intr'acea rudenie sufletésce, carea ad facut
spre céle ce se pogore : adecä spre perintl si fratele lor cel trupesc, ci de vor vrea lua-vor-
spre feciorl, iara no Mtru cel de laturl, cel de neaperat pre acel fratl sufletestl al fratelur
laturl zicem pe frati si pre surorl, calif n'ad lor.
nicl o rudenie, Intr'aceea rudenie sulletesca a Copila carea o void boteza ed, pre aceia
ace! feciorie de suflet, ca un om ce va vrea va lua frate-med sad nepotu-med muiare.
sa ia pre un fecior de suflet, deacia apol fra- Tare ed void lua muiare pre sora fecio-
te-sau sad nepotu-sed pot de o iaii muiare. rulul med de suflet.
Ca' si calugaritile i muerile céle ce se tin
curate si ia1e's1 feed fecior de suflet, decI si Pentru doi copil cel va priimi neftine dela
ace! copil caril se vor face fecioril de suflet, .sfeintul botez, de vor putea set se impreune-
sä alba dela dansele pe dreptate si el parte, intru nuntd 0 altele bogccte de trerbd pentru
fare de aid o judecate. Dumnezeescul botez.
Pentru Sfdntul Botez. Glava 196. [Simeon Soluneanul. Acestea
Platfei]. Sfantul botez iaste nastere Dum- t6te pentni sfeintul Botez s'ad intrebat f s zi-
nezeésea. si innoire sufletulul, i eine ia co- lele prea sfdntului Patriarch Chir Iosif. leat
pilul de In sfantul botez, acela se chiamä 781 fdzind la Sdbor cu pré sfintil Arhierei].
tate sufletesc acelul copil ce ad botezat, si Dol omen! caril nu-sT sunt nicr o rude, iare
iaste mal mare Ia, cel copil deck tate-sed ca- pre copii lor un nas 'I-ad priimit de In sfan-
rele l'ad nascut trupéste. Decl cu Inchezasu- tul botez. Acuma copii aceia nu se Impreune
irea sfantulul duh se face teal copilulul cel lntru nunta pane. vor ajunge la a opta spite.
sufletesc frate tatalul sad celul trupesc, si Pentru ca Cunt fret!. CA un tate l-ad nescut
iaste dire acel tate al copilulul a doa spite, sufletOste de In Dumnezeésca scaldetóre pe
cad ca e frate, iara catra copilul carele ad In stantul botez.
botezat iaste o spite, si a1I copil call ad SOcre-mea ad priimit un copil de In sfan-
botezat el, o spite sant care dansul, iara tul botez, si am priimit i ed ginere-sed alt
cat! copil n'at botezat, aceia stint a treia copil, unul bärbetesc i altul mueresc, ore
spite catrit acel cumetru sad nas, ca si eopii putO-se-vor impreuna Intru nunte ad ba ? si
frätine-sad Pentru ca cum am zis sunt fratl zisera ce. vor putea. Pentru ca, acel copil
sufletestY, iara copii al acelul cumetru cu co- nicl o rudenie nu-'s1 sunt, Mc! despre ho-
pii can! ad botezat sunt a doa spite. Pentru tez nicl despre rudenia trupésce.
cä acel tate. adece curnatru sad /las pre acel Muiarea mea de va fi priimit un copil rim-
copil 1-at nescut trupéste, jail pre cela-laltl erese ed altul bärbatesc, puté-vor se se
sufletéste, adece de intru Dumnezeesca seal- Impreune Infra mina ad ba ? el poruncire ca
datóre, iare. copii cumatrulul adece. al nasu- nu vor putea.
lul earl! nu 'I-ad botezat cu copii lul sunt a Dar de vol avea feciorl de trupul rued
patra spite. ca copii unor dol frati, caril se si vol boteza i un copil, atuncl ore puté-
dhiame verl premarI, asa i aceia, si pogo- von feciorul med eel trupesc i cel sufletesc
randu-se acestea copil, se socotesc ca si rual med se ia doe surorl ad ba ? i porun-
www.dacoromanica.ro
PRAVILd DIATEIII BASARAB 209
cirg, cum nwgrat pg se fact acea nuntg. bgrbatul de 20, deci bine cum se-bade i cin-
Dol copiI, ç va hotezp, un. na ds ou Ise stit iaste asa, ca sa fie bgrbatul i muiarea in
vor apgra, o're puté-vor lua pre aoa surorI varsta ce e pre lege cum graesc Dumnezeestile
ad ba ? i poruncirg cum $i, acea nuntg ne- pravile, iarg cum nu se cade si afarg de drep-
ap/rat O. se, fq6-- tate iaste cum e rual sus : li fie barbatul bt-
(5re eine se insurd si lu5 muiare pre fata frau i muiarea tanarg, sad muiarea batrang.
ore cuI, $i dupg. vréme muri acea muiare a si bärbatul tanar: care lutru nti iaste numaI
lul, i iar g. va sg. ia alta muiare pre care o ad cum nu se cade, ci Inca e rusine, dosadg, Tm-
botezat secru-sgd : i poruncirg i de acésta putare i batjocurg,
cg iaste oprire i nu pOte sa. fie. [Matal. Iar care om va curvi km vre o inu-
iare, acela pre masteha acel muiarl ce ad
Pentru robul ertat ca scY nu ia pre stdpand-sa umblat cu dansa nu o póte lua rnuiare : ci va
nici argqii pre muerile stdptinilor /or. lua a doa yarg a el.
Glava 197. [Mate]. Robul ertat nu va lua Pentru Insurarea ei ceiaste insurarea.
pre stgpg.ng-sa, adecg pre muiarea stapanu- insurarea se chiamg, ca décg se impreung
sad dupg mórtea luL Nicl argatul, macar de un om cu o muiare pe carea nicl o ati vgzut,
va vrea i muiarea, ca sg nu dea ving intru nicl cu dgnsa ad vorbit, iarg déca se cunung
6menl, el Inca yid fiind stapanu-sail ad urn- cu ea, atuncl el o ia la casa lul, i Ilculaste
blat cu dansa. cu dânsa : adecg sed amândol kite() casg. Leg
Pentru a la nunte trebuie sd cdutdm ce e se mai chiarng insurarea, cacl cg se impreun :
cum se cade, si de va curet sad de va spurca $i se fac amAndol un trup, dupg cum ad zis
neftine pe vre o muiare. Domnul Nostril Is. Hs. cu molitve $i cu cunu-
nie pre lege dela preot.
Glava 198. [Legea si Pravda] Grgiaste
Pravila, cg trebue sg cgutgm pre la nunte nu Cum trebue s se facd insurarea.
numal cad se cade : ci sa cautam de se si Intr0 trebue sg fie slobod despre t6te rude-
cuvine. nide, ca sa. fie Taina pre lege $i sfantd.
Socotéla legeI sad a pravilei zice asa, ca A doa sg se pgzascd cum se cade de var-
pre la nunte trebue sä cluthm sa vedem a- std, sg nu fie barbatul bgtrdn, i muiarea ta-
cesta, adeca un om va sg ia muiare, ce se zice ngrg, nicl muiarea hgtrand,:si bArbatul tAngr :
va O. se facg o nuntg, i intru spitele rude- ci sd fie amlindog phrtile deopotrivg de anl,
niel nu se impédicg, drept aceia trebue sg iarg de va intréce o parte mal mare, adecg a
cautgm sä vedem de va fi bine cum se cade, bgrbatuluI, atund iaste bine, iar de vaintrece
ce sg zice s nu fie barbatul de 50 anI si mu- muiarea sg fie de zile mal mare de bdrbat :
iarea de 12 sad de 15, sad muiarea de 50 si atuncl forte iaste fart de cale.
-
Rudenia se imparte lii dna%
Cinci SMIONIMIM2=OW
randuri
cSiao7Z
Pentru a se trage
sail
De sange. De 2 nernurl- De 3 némuri. De Sf. hotez. De fecior de suflet.
I I I
Acésta se o- Acesta se o-I Acesta nu- Acesta se o- Asijderea si
I
préste pana la preste la uneleim al ce se opré- préste pang la acéstgrudenie

7 spite si se pang la 7 $i se ste pre lege in 7 spite de la Bi- se oprestepdn'
deslega la 8. desleggla 6 iar,spita de intai, sericg si se des- la 7 spite ca si
in unele des-'iarg obiceiul légh la 8, numal de Sf. botez,
légg la 7 si se opreste $i cé- in drept in celce numal in cel
opreste d e 1a6. lea-lalte. se pogórd Injos. ce se pogórd.
210 PRVILA RATBM BASARAB
Rudenia de sange se imparte in trel, in cel (Spita 8). Póte s ia a treia varà a lig ne-
ce merg In sus, in cel ce inerg in jos, 0 in eel aparat
de laturl. Petra
Cel de sus tint tata-med, mosu-meti Glieorghe fratl Ioana.
stramosu-med. Aicea va. fi.Toma verl premarl Teodora.
lark cel ce se poer a. slut, fiiu-med, nepotu- Dimitrie al doilea verl Manuil.
meg, 0 al doilea nepot iprocl. Alecsie al treilea yeti Irina.
Icr cel de laturI slut : frate-med, varu-med
0 al doilea var.
$i acésta rudenie se dezléga pang. la a opta (Spita 9). Lua-va 0 pre nep6ta a doa vara
spit& a lul
Petru
Scris6rea sad semnarea nuntelor.
Gceorghe fratl loana.
(Spita 2). Nu pile nestine sa ia pre sorl-sa.
Aicea va fi.Toma verl premarl Maria.
Petru ad näscut, Dimitrie aI doilea veld Teodora.
...1 Irina.
Ntt va fi. Gheorghe frail pe Maria I
I Calea.
_.,
Nu p6te sa ia Gheorghe pe Maria a slut a
doa spità. Ajunge pang aice de rudenia sangeluT.
De aicea se incepe i a doua sementie aga,

(Spita 3), Petru adicd cuscria.
.....,
Nu va fi. Gdreorghe fratI loan. (Spita 1). Nu va putea nirninea sá ia pre
I
Irina. mum& si pre fata.
_.,
Petru Maria.
Nu 'mite s ia Gheorghe pe Irina al e ne-
póta, de frate, fi iaste a treia spitä.
(Spi ta 4). NicI pre vara premare a luI.

Nu va fi.
- .."
Irina.
Nu va fi. G1;orghe fratl

Petru
,
loana.
Petru aq tinut pre Maria i aU murit, i ad
avut o fata a nume Irina, nu va putea Petru
s. ia pre Irina sa'l fie muiare ca 'I-e hiastra
Toma veri premarl
, Maria. ei iaste 1 spita.
(Spita 2). Nicl pre matusa si pre nepota.

(Spita 5). NicI pre fata a vérel premare a lul
Petru
Nu va fi.
Petru
.-.----_,--_,Maria.
Irina.
,----,,----.,
I
Nu va fi. GI;orghe frat1 Ioan. I Calea
Toma verI premarI Maria.
Irina.
(Spita 3). Nicl pre ma:WO si pre a doa ne-
pita.
(Spita 6). Nicl pre a doa vary. a WI Petru Maria.
Petru
Irina.
fratl
Gheorghe Ioana. Nu va fi. I Tome.
Nu va fi. Toma verl premarl Maria. Teodora.
Dimitrie al doilea verl Anna.
(Spita 4), NicI pre matusa 0 pre a treia ne-

(Spita 7). NicI pre fata al doa vara a luI OM.
Petru Petru Maria.
Gheorghe fratI loan. Irina.
Nu va fi. Torna verl premarl Teodora. Anna.
Dimitrie al doilea verl Maria. Nu va fi. I Teodora.
Irina. Calea.
www.dacoromanica.ro
raAyti,* MATEM BASARAB 211
.(Spita .2). Niel pre dOua surorI nu p6te sä (Spita 4), NicT pre ntatusa si pre a doa ne-
le tie. pota.
Petru Maria surorl i Teodora. Petru Maria
^e"-
Islu va fi. I
Joan Teodorh.
Nu va fi. I Anna.
(Spip 3). Niel pre matusa cea adevarata Calea.
0 pre nepóta.
Petru Maria surorl Teodora. (Spita 5). Niel pre matusa si, pe a treia ne-
:Nuvafi. I Irina. pet/.
Petru
Maria
(Spita 4'. Niel pre doä vére premarl IoanTeodora.
Petra Maria vére premarl Teod ora. Nu va fi I Elena.
Nu va fi. I
Irina.
Calea.
(Spip 5). Niel pre matusa mica si pre ne- (Spita 3). Nicl tate i fiul pre (Ica surorl.
VAL Petru Maria surorl
Petru Maria vére preniari Teodora. Teodora.
Nu va fi. I Irina. Nu va fi. Joan
(Spita 6). Niel pre doa a doulea vére (Spita 4). NicT pre maltusa cea adevarata si
Petru Maria a doalea vére Teodora. pre nepóta.
TNuvafi. I
Petru Maria surorl Teodora.
Nu va fi. Ioan Irina,
[Zri]. Oprit-ad besérica pre acela om sá
'no ia pre dod a doalea yard. pentru ea nu's (Spita 5). Niel pre dod vOre premarl.
a.pte spite ci vase. Pentru cd barbatul si Petru Maria. vére premarl Teodora.
muiarea o spitd se socotesc cd sunt.
De acésta s'art intrebat in zilele Patriarhu- Nu va fi. Ioan
lul Nicolae i s'ad oprit de la beséricd, si ad
esit zisd sad tocinéld i porunca de la Impd-
ratul Chesar Manuil, sa nu se fad. Mel o- (Spita 6). Put6-va lua tate si Aid pre ma-
data acésta. tusa mica si pre nepóta.
[Intr'alt chip] Petra cu clod a dollea vére Petru Maria vOre premare Anna.
cade-i-se-va ? dar cum A, se cazd, ca" nunta Hiva loan Irina.
cea de intal iaste bund i hlagoslovitd, iard a
doa iaste forte fard de cale si fOrte fard de (Spita 7). Pre dod a dodlea vére nu vor
lege, numb:rd mdcar spitele cd vel afla acle- putea lua.
vdrat. Pentru cd cum va putea un bdibat ca- Petra Maria a dodlea vOre Elena.
Tele ati tinut odatd pre al dollea yard i ce-
ialalte fiindu'l cumnatd, iard acum sal fie Nu va fi, Ioan
barhat, macor de 'I-ar fi umrit barbatul ma-
car de o ar fi lasat. Dar pentru ce am slobozit pre tatd si pre
(Spila 7). Ci va putea lua pre fata a dodlea fecior sd ia pre matusa mica si pre nepóta,
Nara a mueril lul. iar pre clod a doalea vOre 'I-am oprit a le lua ?
Va fi.
-...
Petru Maria a dodlea vOrd Teodora.
Calea
Pentru cd acel tatd i fetior la mdtusa cea
mica i la nepóta, sint in loc de tat& i de
I
_ .._ .... fii.d. iar la cOle dog, adodlea vOre MVO si fe-
2). Nu va putea tatal si feciorul sl ia ciorul se fac in loc de cumnatf, i intr'acélea
.
pre mama 0 pre MO. nu li se arn6stecd, numele. iar intfacésta se

Petru
,---....
Maria am6steca, deci in carele li se amOstecd nu-
male de rudenie inteacélea e nunta fail de
-
_.,
Nu va fi. loan Teodoro. lege.
.... ....
(Spita 3). Niel pre mósa si pre nepóta. (Spita 5). Niel tatal I feciorul nu vor lua
Petru Maria pre matusa mare si nepOtd.
'.- .....- .... Petra Maria surorl Teodora.
Nu va fi. Ioan Teodoro.. Nu va fi. Irina,
Anna
I
... -,-...--.-. Ioan Anna.

www.dacoromanica.ro
21,2 PRA171LA MATBItI DASARAII
(Spita 3). Nicl mosul i nepotul pre munng (Spita 7). Mid mosul si al doilea nepot, ca .
si pre fatg. sg, nu se socotescg si el cumnart.
Petru Maria. Petru Maria Ore premarl. Elena.
Joan Nu va fi. Ioan
Ir Ma. Tom
.---.....----..,
Nu va fi. Gheorghie I
Gheorghie
(Spira 4). Niel tnosul i nepotul pre mósg.

si pre nepôt6.. (Spita 6). Mosul si al doilea nepot vor pu-
tea lua pre mósa si pre a doa nepótg.
Petru Maria. Petru Maria
Nu va fi. Ioan Toma. Ioan Toma
Gheorghie Irina. Fi-va. Gheorghe IrMa
Tonna Calea
(Spita 3). Nicl pre mósa si pre a doa ne-
pith% (Spita 5). Mosul si al doilea nepot nu yor
Petra Maria. putea lua pre dog. surorl.
Petru Maria surorl Teodoro.
Nu va fi. Loan Toma.
Gheorghie Ir Ma. Ioan
Cslea Nu va fi. Gheorghe
Toma
-
(Spita 4). Niel mosul i nepotul pre dog (Spita 6). Mosul i al doilea nepot vor pu-
surorl. tea lua pre mItusa cea adevgratg i pre-
Petru Maria. surorl Irina. nepótg.
Nu va fi. Joan Petra Maria surorl IrMa
Gheorghie 1 Ioan Calea
Aicé vafi.Ggeorghe
Toma 1
(Spita 5). Niel mokul si nepotul pre mgtusa -.0

cea adevgratg si pre nepótg.
Petru Maria. surorI Elena. (Spita 4). Dol frail pe dog surorl nu ian.
Irina. Petru fratI Joan. Maria surorl Elena
Nu va fi. loan
Gheorghie Nu va fi. I
(Spita 5). Nicl vor lua pre mgtusa cea ade-

(Spita 6). Mosul si nepotul lua-vor pre mg- vgratg, si pre nepótg.
tusa cea mare si pre nepótA. Petru fratl Pavel Maria null Teodora.
Petru Maria. surorl Elena. Nu va fi. I
Calea
Aid va fi Joan Anna.
Gheorghie . Teodora. (Spita 6). Dol fratl pre dog Ore premarl
nu vor putea lua.
Petru frapPavel Maria vire premari Calea.
(Spiro 7). Puté-vor lua pre matusa cea Nu vafi. I
mica si pre nepot.
Petru, Maria, vére premarl Teodora
Aid va fi. Joan Anna (Spita 71, DoI frail vor putea lua pre mg-
,..,NM11
Gheorghie tusa mica si pre nepótg.
Petru frail' Pavel Maria vire premari Elena
Aicé vafi. Calea
(Spita 6). Mosul si nepotul nu vor putea
lua pre dog vére premarl. (Spira 8). Dol frati ian pre dog a doglea
Petru Maria vére premarl. Elena.
SW Ore.
Nu va fi. Joan
Gheorghie
Fiva.
I
,..
---.
Petru frati Pavel Maria a doilea vere Elena.
--.1
I
_.1
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEIII BASARLB 213
(Spita 3). Dol fratT pre mural si pre fatg De aicea. vom incdpe pentru a treia rudeniee
nu vor putea lua. saa ném, sal% cuscrie, ccI cd o seminti,
Retru fratl PavETelora sint eil, alta iaste muiarea meet, 0 fratele
Nu va fi. d, 0 alta muiarea fratelui mueret méle,
Irina cum am zis fl mai sus.
(Spita 4). De va muri muiarea mea void
(Spita 4). Niel pre mósti si pre nepóta nu putea lua pre Bora muerel fratelth mue-
vor a. reT 'nee.
Petru fratl Pavel Elena
--- Va fi.
Petri' Maria Gag George Teodora turorT Cafes
-
Nu va fi. Irina
Calea (Spite 3). Iarg pre muiarea fratelul muerel
méle nu void putea lua.
Petrel Maria fratl Gheorge Ana
(Spita 5). Niel pre mOsg. si pre a dela nepótl.
Petru fratI Pavel Elena Nu va fi. I
Nu va fi. Irina (Spite 4). Ci pre aceia o va putea lua

Teodora
Calea
(Spita 6). Nicl vor lua pre mgtusa mare si

frate-med.
Va fi. .-
Petru (rag Pavel Maria hap Georghe Ana
I
pre nepótl. (Spite 1). Pre muiarea hiastrulul med nu

Petru frau' Pavel Maria turori Elena void putea lua.
Nu va fi. Petru Maria
I Teodora
Irina fecior de alt bgrbat
Nu va fi. Ioan An a
Spite 6. Unchiul i nepotul vor putea lua

pre mgtusg, si pre nepóta..
Petru frate Pavel Maria surori Irina
(Spita 4). Ci pre aceia o va putea lua
frate-med.
Fiva. Joan Elena Petru fratI Pavel Maria
feciorul aired de jot
ins& cand va lua unchiul pre matusg, Joan Calea
nepotul pre nepótg póte fi nunta ; iar de va Fiva.
lua nepotul pre matusg, atuncl nu póte un-
-chiul sá ia pre nepótg pentru amestecarea
numelor; cgcl cg se fac incurmezisare, iatg (Spita 1). Nicl masteha nu va putea- sg ia
cum vezI aicea mal jos. pre cela ce aft fost odiniórg. blrbat
(Spite 6). Pettu frati Pavel Maria snrorI Elena hiastrel sale.
Nu va fi. Toma I
Irina Irina Gheorghe carele o-aft Tient mai
nainte tualti muiare,
Teodora Joan
I 1
Nu va fi. --- ) i
(Spite 7). Unchiul j nepotul vor putea

lua pre dog vére premarl. (Spite 3). Daca'ml va muri muiarea, vol
Petru kali Pavel Mariaveri premari Elena lua pre muiarea unchiulul el.
Aid va fi. Toma
--------
(Spita, 8). i dal verl premarl vor lua pre
1
Fi-va
Ioan fratI Gheorghie Anna
Petre Mariea I
do g. vere premare.
Petruvir premar loan Maria Tore premari Calea
(Spite 3). Puté-vol lua si pre hiastra fra-
telul mueriT méle.
JticlvafiI Petru Maria kap Gheorghe AIrninnaaboiu
Irinabarbat
Fang aicea am scris si am socotit cg va Alcoa lad va fi Sod
-ajunge pentru a doa rudenie.
www.dacoromanica.ro
21.4 PRAM& MATE117 BAS5A8
(Spi(a 4). Am cumnatd dupg soru-mea, De aicea se inc4m pentru $fiintul batez.
ea void putea lua pre muiarea frg4ine-
sgt. Nu va putea nestine sg ia pre ceia ce cr.
Petra fiat! Irina. Abeorglie trap loan Maria. all luat de Intru sfAntill Botez, nicl pre mu
mg-sa, sad pre fatg, incg nicT fiiu-sgd.
pentru céle ce merg in sus 0 céle qe sit
Va fi. pogórd in jos asa zicem, ca i de pre rudenia
de sAnge : iard despre eel ce slut de laturr
(Spi(a 4). Iardsl. bgrbatul fétil méle ad nicl cum, si cel de laturl zicem pe fratil si
luat o nevastg, dupA un frate al lul, surorile nasilor, iar g. nu de eel ce se trag de
clecl pre aceia nu vol putea lua. In nasT i de in finl.
[Cana de yea bine]. Cautg bine, cg célea.
Petru ce sunt de laturl nu se apaird intru rudenia.
Nu va fi. Irina Gheorghie frapi Ioan Maria de botez, i acésta o aratg de In ale 10 rgs-
punsurl ale sfantulul Mitropolit de la Iraclia.
(Spita 5). Iarg pre sora a aceia neapgrat chir Nichita, care ail fdcut cdtrd iul itorul de-
o void lua. Dumnezed Episcop chir Constantin, si iaste-
asa.
Petru Cll o muiare vgduvd. anurne Teodora avea.
Va fi. Irina Gheorghe frag Ioan Maria aurora Calea. o sord bung anume Maria, decl ad ngscut
dol coconT bärbat1 anume Gheorghe i Dirni
(Spita 6). Dol frail s'at Insurat, decT unul trie : iard ea ad botezat pre Constantin voi-
nicul, decT va sora acel vdcluve anume Ma-
are cumnat de pre nevastg'sT, altul are ria sg ia pre fata luT Constantin dupg un-
cumnat iara de pre nevastd.'0, aceia ne- ficior al el ? dezlegarea iaste acésta : Nu se
apgrat se vor putea lua. apärd Maria de fata luT Constantin, pre ca
-V
Gheorghe frail Maria Petra frati Pavel Ana ourorl Cala
rele soru-sa rad priimit de In sfgntul botez
Va fi dupg fiiu-sati sg o ia : ci sg se fad. Impreu
nare ca aceia. Iatg si semnele cum scrie mai
,-
j os.
(Spita 5). Cumnatul pi fratele nevéstil vor (Spita 51.
lua pre dog surorl. I
Teodora suror1 Maria
Petru fray Mariea Gheorghe Irina nuori Anna. Constantin
Va fi 1
Fi-va Anna Gheoghie fratl Dimitrie

De aice Inainte cautd de vezi i scrisóreal
(Spita 7), Cumnatul i fratele nevéstil vor sfäntului botez forte cu deadinsul.
lua pre dog. vére premarl.
Petru fall Maria Gheorghie Irina the premari Calea (Spita 2). Zaharia.
Va fi I au ngscut I ad botezat
Nu va fi pe Gheoghe fratl pe Irina.
(Spita 6). Pre fata lul Ioan, 0 pre nepóta Zaharia
(Spita\3).
muerel luT eel de intAT do! frail le pot
lua neapgrat.
Anna mired Maria loan Elena Gheorgbie fray Dimitrie
ad ndscut
Gheorghe
,,----
I
frail
ad botezat
Irina.
Va fi. I Irina Calea. J Nuvafi Anna
(Spita 4). Zaharia

ad nascut au botezat
(Spla 6). Unchiul i ginerite de pre ne- ,--
I
pota cea de !nth.% vor putea lua pre Nu va fi Gheorghe frail Irina
clod surorl. Dimitrie yerl premarl Anna
Dimitrie frail Joan
Anna Nichita Irina surori Calea (Spita 5). Zaharia
Va fi i aieea.
,----,.-
ad näscut ad botezat.
Déc'ad murit Anna nepeitd-sa, atuncl Ni-
Pang. aicea sd socot4te de cuscria carea.
e de a treia rudenie.
Gheorghe
www.dacoromanica.ro
frail
chit& ad luat pre Calea, iar Dimitrie pe Irina. Nu va fi Dimitrie vérT premarl
I
,--, Irina
Anna
Elena
PRI.V1LA DIATEITI BASABAB 215
(Spita 6). Zaharia ad curvit cu vre o muiare, iara de fata nu

ad nascut a botezat s'at vadit, pre aceia nu va putea sa o ia mu-
iare, nicT pre masteha-sa, ci va lua pre a doa
Georghle fratl Antome var.& a el neaparat.
Dimitrte vent premart icoae Niel robul ertat pre muiarea mastehulut
Nu va fi Man a doilea vent Anna sad dupà mertea lul, cad c Mnuesc 6menil
de zie, cil papa ad fost el vid ad lost umblat
(Spita 7). Zaharia cu dansa.
ad nascut ad botezat Niel robil nu vor putea sa ia pre stapanile
Ion, ca sll nu zica ca. mat Inainte au fost urn-
Gheorghie fratI Antome blat cu dansele.
Dimitrie vent premarl Anna Cine se instill fath de lege, Vote nunta a-
Zaharia al doilea vert Teodora ceia sa se strice, i apol sa se marite sa ia
Nu va fi Nicalae pre altul, asijderea i barbatul carele se va
insura fara de lege.
Copiil cel adevaratIl nu se vrednicesc intru
(Spita 8). Zaharia numele celor ce sunt copill, nicl sit priimesca
ad Mscut I
ati botezat sa chiame pre acela tata adevarat.
,-- In voe sa fie celuia ce va vrea. sa ia pre
Gheorghie fratl Anionie
sora cumatru-sad, satt a finu-sad.
Dimitrie verl premarl Anna
Zaharia al doilea -veil Teodora lulNu va putea nestine sil ia pre fata mueril
carea o all lasat, care fata s'ail"nascut de
Aiceva fi Vasilie al treilea vent Maria
Intealt barbat apol deca s'ad despartit.
Nu p6te nestine sa ia pre logodita tlltne-
(Spita 8). Zaharia sill si a fratine-sad macar de nu s'ar fi facut
ad nascut I ad botezat Did nunta Mr.
Nu póte nestine sa'sl ia muiare pre fata cei a
Gheorghie fratt A ntome ce o all facut cu curvie.
Dimitrie verl premarl Anna Pre sora carea e de in curvie nu va putea
Fiva Toma at doilea vent Teodora nestine sll o ia.
§1
1
--.- Vasilie
Calea
Dot frati nu pot sa se ia adins eist, macar
de vor fi de un tall si dog. mumant, sa6 ruth
de o murra si del tatl : pentru ca. slut a doa
de céle ce se sue in sus, si de céle ce se spita.
pogóra In jos, de tote asa zicem, ca si de Catl se boteza de un nas. Sind nu totT ai u-
cele de sange. MIA de céle de With nicl cum. nuia, aceia nu pot unil &gra altil sa se ia sad
lnsa cel de laturT zicem pe fratil si pre su- sa se am&tece.
rorile nasilor, adeca eti void lua pe sora na- Carele's1 va boteza pe fiiu-sal, acela se des-
sulul mai, sad el pre sora-mea, sad ell pre parte de farneea'sl cad ca o all facut soth su-
nepOta-sa, sad el pre a mea. fletes
Ci Inca: i ed si finu-mett vom putea lua pre Care om se va amesteca adecl se va culca
dog. surbrl, Inca i mosul i nepotul de pre cu selera-sa pentru cacl va fi fost muiarea tut
sfantul botez asa vor putea lua. mititica, acela sa se fad: calugar, iarl muia-
Petru nas'i Pavel Maria surort Teodora rea carea all lasat i ia de se va face calugl-
ritit va avea plata mare, laza de va vrea sa se
marite a doa óra nicl cum nu se apara.
[Intrebarea Episcopului Constantin]. 0 fat&
Pentru rudenia cununia. all luat un barbat i i s'ad citit i molitvele
Iaste i alta rudenie de pre cununie, care de logodna i cununia, i amandol nu s'ad
se chiama pre limb& presta, nasia sad finie culcat, iara Mrbatul s'ad. culcat en sócra-sa
si se apara numal de obrazele cumatrulul o all ingrecat, de acesta ce se cade sa
a nasulut si de copii lor : iará de alta ruda facem ?
neaparat iaste i bIagoslovita, adeca a se Mr- [Rdspunsui Nichitei Iraclénul]. Penteacesta
preuna. lucru vom raspunde : cä barbatul acela nu
i se cade sa tie muiare pre logodita lul, si de
.Pentru nuntelv célea ce se apdref 0 fdra sócra-sa sa se deplrteze pentru obiceiul eel
rudenie. rad, ea sa nu se mat tie de aceia.
Glava 199. Tampla-se unele orl de intfa- Cartde céle vechl vrea erta acesta, jar& ed
ceste cincl semintil de carele am zis, de se a- mal bine socotesc sa lipsesca despre aman-
path nunta a nu se face si far& de rudenie. doa. deca Vrernea cenu s'ad am estecat cu mu-
AcMcl cum am zice carele rad banuit ca iarea's1, ci numal cu sóera-Sa.
www.dacoromanica.ro
216 TRAM& ICITEth BASARLB
[Tel lc]. Taal l fecioal ae suflet Qad ertat spitele de in tocrnela cea drepth nu veT adea
s. ia pre doe surorl, de marele dascal de lege sad nu vel gresi.
eclisiast al man! besérecl : veleato 7041. mea- [Cautd de vest aicea cu deadinsul]. Ineg si
set octomvrie pentru aci a o ail cerut fe- acesta cu daadinsul se stiT cf spitele sfentu-
ciorul Iconomulul Caffa chefulis. lul botez intealt chip se socotesc chta ale
Petru Irina. surorT Teodora de senge.
Joan CI de te va intreba cine-va : dare. tate-ted.
cel sufletesc a ale *tell iaste ? zi'l Cf e a
una ca i cetre tatel cel trupesc va zice :
Pentru dmenii earl se fac ispravnicl i
dar fecioril luT a ale spitell slat ? zi'l cf sint
pentru copil mkt. a doa ca i niste copil al until tate. Doi va
Glava 200, Nicl ispravnicul sad fiiu-sed, zice : dar tate] If d cel trupesc cu tatil ted
nu vor putea a ia pre seraca area'l iaste is- cel sufletesc a ate spite sint unul cata al-
pravnic pane nu se va slobozi isprevnicia, tul ? zi'l cii slut a doa, ce duhul dant a recut
slobozeste-se sad deslega-se isprevnicia décä pre densiT, si fratI sufletestf s'ati fa:cut, iare
se face copilul mic de 25 anl sad de 30, a dell va zice : dar ceia-laltf copil al tatflul
atuncl e in virsta deplind si ace, vor trece did cel sufletesc, adece. fratil fel cel sufletestl
acel 25 de an!, iaste volnic se'sl are lucru- care tatf-ted cel trupesc a ate spite sint ?
rile lul : adia ce va avea de la ispravnic, zi'l cf sint a treia cum s'ar templa a fi fe-
atuncT sä i:Ilaveste ispravnicul de ispravni- cioril de frate adece nepotl. Iare dell va zice
cie, atuncl are slobozie ispravnicu sad flu- dar &eta fratil tei ceT trupestl, fratil tiil cel
sad sa se blagoslovescia cu ispravnica ceia ce sufletestT unit cetre altil a ale spite sint ? zi'l
ad fost el ispravnic pane ail crescut. cf sint a 4, ca niste verl premarl, Asa i spre
Nicl alautariul carele zice cu viera si a- ceia-laltI ce se pogóre asijderea pezind cano-
leuta pre la targurl si pre la sborurl, si pre nul vel putea se intelegl tote spitele.
la nunte : nu pSte sa ia fate de om bun sad
de boiarit, Cf unil ca aceia sint batjocure In sfintul i marele post nu póte set se facd
1111 Dumnezed i Omenilor. nici o nuntd.
Pentru in ce chip se numdrd sad se socotesc
Glvaa 202. [Simeon Soluneanul]. Intru
sfentul i marele post, nicl o legeturf a nun-
nafterile i spitele. tel nu 'Ate se se face, ce se zice : cf nici bla-
Glava 201. [De in 28 de in cartea impd- goslovenie, nidl logodnl. adece tocméle, nu-
Withal]. De va te intreba cine-va : tate-tad a mai acesta ce stim cf s'ad fecut de doe orl in
cate spdell iaste ? tu'l zi una. Deli va zice zilele Sfentulul Patriarh de la Tarigrad Chir
dare mosu-ted catea iaste ? tu'l zi Filotel de mare nevoe, odate s'ail fa:cut lege-
a doa. Pentru cä mosul a nescut pre tate.- turT crucisT, iare alte data ad schimbat en-
med, si se fecu o nastere : adea o spite. Dé- golpiurile o parte cetre alta, adece unul dire
cia tatal iarf nescu pre mine. We cf sint doe altul, iar nu s'ad fecut cu Molitvele ce se zice
nasterf i se implure si 2 spite; iara d&tT va blagoslovenie, care legaturl crucisl i schim-
zise dar frate-ted a catea spitell iaste ? tu'i barea carea ad schimbat engolpiurile , se
zi a doa. Pentru ca pre mine ad nescut tatf- chiame aria si neintórcerea tocméle a nuntel
mail si se facu o nastere, decia iare nalscu pentru cf avea odiniere obiceid and vrea se
pe frate-med, iate i ail/ nastere i da. spite face acele legeturT crocisT sad sf schimbe en-
se umplura. (are de va intreha dare feciorul golpi urile, deacia nu maT putea acel What si
fratine-ted a cate spitell iaste ? zi'l iaste muiarea se se ma! desparta. Decl de atone!
a treia, iar va zice i unehiu-ted a atea pre multe locurl se tine obiceiul acela pane
spitett iaste ? zi'l a treia. De-ti va zice dare astezl, i fac legaturl crucisT, i schimbe si
verul tfll premare a catea spiteIT iaste ? zee a engolpiurile, i asa iaste nunta adeverate. Ci
patra. lane feciorul luT? zi'l a cincea. lare de p insf acesta ce s'ail recut de dof-orl tocme-
va zice, dar al doilea vat. ? zi'l ce e a sasea , lele nuntel de nevoe in postul cel mare, fa.-
iar feciorul lul a saptea, iar al treilea var al tail cutu-s'ati in zioa blagovestenfilor, iarf all&
zi'l ca iaste a apta. Tar dell va zice dar mu- datf acesta nu s'ad fled nicT odate.
iarea ta ? zi'l ce e o spite. Pentru cf berbatul
si femeea nu fac nicl o spite. si sint un obraz Pentra nunta cea de intdi, si ce iaste nunta,
si vor fi zice amendol in trup unul Asijderea qi pentru nuntd ce e pre lege.
si de metuse si de mese si de tote de ale ce Glava 203. [Gherman Patriarh]. Nunta
merg in sus, si de ale ce se pogóre in ios si cea de Intel carea se face cu fire aceia iaste
de ale de laturl berbetestl i mucrestl, curn bunk acl ea se apropie omul de Durnnezed
s'ad zis maT sus. i intrelandu-te in Qaltele pentru cuatia juniel si a fetiel dupe cum zice
asijderea socoteste 01 raspunde, pentru ca cuventul.
asa tiind i socotind j semnencl nasterile ei Nunta iaste impreunarea berbatuluT si a
www.dacoromanica.ro
petormA. i&A.Tina BASARM1 217
muieril, adecg amestecare, cad amestecare si eel chid anT, decia atuncl sg se vrednicesca
rnoctenire intru tea viata lor, i omului Ce- Sfintel PricecteniT.
luT drept apropiare de Dumnezed. [Iar a Jut invettelturd]. i iarg acel mare
[Mateiti]. Nuntele cele ce sint pre lege, se Vasilie la al 4-lea canon al lul zice : a lua
chiamg celea ce se fac cum zic Dumnezee- nec tine alreia femee legea bisericeb an tinem,
qtile Pvavile, bgrbatul sá fie pre lege, ci mu- ci insg mat bine de cat va curvi omul orb
iarea priimitg, pentru bgrbat, adecg. junele sä unde va sosi, maT bine iaste sg, ia a treia mu
trecg de 14 anf, ci muiarea BA fie ma! mare iare, i mi judecam lucrul nuntel acectia sg o
de 12. ertgm, ci Insg o vom priimi cum zice sfitocul
cel de Impreunare.
Pentru tocmaelv céle prdste 0 de nimic, carele
se fac pre la nunte, fi nefetcdndu-se molit- Priceperea sad cundsterea, c pentru sd stie
-vele pre dditsii neftine tomnirea Impreundrilor, pentru a
Glava 204. [Neareaoa lui Leu inteleptul fi treia nuntet, si a patra nuntd a s'ait fd-
al ..4lecsie Comninul Impdrag]. Cand se face cut valét 6428.
aunta cit tocinele subtirl, de nemic, preste, Glava 206. [Mad]. OmeniT cat mal de de-
Ara de molitve, ci. fará blagoslovenie, dupg mult erta sg se faca cununia la un om de treT
aeeia unul de inteamandol de se va cal a- orT, iara. impgratul Lea inteleptul se blagoslovi
tune! neapgrat se despart, i va lua bgrbatul Vara de lege i en a patra muiare, lii afurisi
altg muiare, i muiarea alt barbat, iarg de se Patriarhul Nicolae, iarg impgratul ruga pe
vor fi fgcut molitvele blagoslovenia, macar Patriarh sg,'T iarte a patra Insurare, lug, Pa-
de nu se vor fi nici impreunat, atunci nunta triarhul nu. vru Mc! cum sal asculte pentru
aceia la acel barbat i femee iaste pre lege, acestg, mare farg de lege, nicT vru iarte.
ai locuinta nedespartitg. : i niminea nu p6te lard impgratul tieca vazu neintórcerea, sufle-
sal despartg. Acesta s'ad tiposit sad ijderit tuluT acelur om cum nu va eel iarte, maniin-
dgpre Neareaoa ImpgratuluT depururea po- du-se forte 0 urgisinclu-se scesel de in scau-
menitul Leu inteleptul ci de trel or! fericitul nul Patriarcesc ai'l goni, i puse In locul lul
Imparatul Alecsie Comninul. altul anume Evtimie Singhel, om bun, Imbu-
natatit, i sfintit. Ci Ina i acel Patriarh Ev-
Pentru cunt se alma nunta cea de Weil, a timie pre aceI imparat pre Leu aduse
doa, 0 a treia, 0 pentru canonul eelor en aminte cll'invata 0'1 dosadi pentru aceia farg
doet nunte 0 celor cdte en trei nunte. de lege a patra insurarece Meuse, i nu'l lasg
Glava 205. [Griporie Bogoslovul]. Cinsti- sa poruncescg pre la crectinl sg ia ate a patra
tul bogoslov i marele Grigorie zice : cg muiare. Pentru ca zicea Patriarhul cu alt.! Ar-
nunta cea de kaki iaste lege, a doa iaste er- hierel, ca nu -numaT ce iaste fail de lege a
tare, a treia'cglcare de lege. patra Insurare ci ci a treia cum zice marele
[Marele Vasilie]. Iarg pentru a doa nuntg Vasilie. Pentr'aceia ci impartire se facu intre
Marele V asilie la a patrulea canon al luT zice : besérica, ci starea ImpartiriT trecu pana la
o ul carele se va Insura a doa órg, 2 anT sa imparatia feciorulul luT Leu, [Shismaticie]. a-
nu se cuminece. nume Constantin Porfiroghenitul, ci Roman
[Postnicul]. Tara Dumnezeescul Patriarh socru-sad. i atund facura tocmirea impreu-
Postnicul zice un an, iarg de se va tampla sal ngrilor i spune la a cat! anT de varsta omu-
se impreune cu muiarea'cl mal!nainte de bla- luf, va lua barbatul muiare. 0 la a cat! sg
goslovenie : acela are canonul curvariului I nu ia.
adecg anT 7. [Zri]. Insg catT sunt de 40 de an! ci va lua
[Marele Vasilie]. Pentru a treia nuntg iarg a treia muiare, ci copiT de nu vor avea, iarg
zice marele Vasile la cel al 4 canon maT de pentru jalea i dragostea ca sa facg coconf,
sus al 10, obiceid am aflat la eel cate cu trel aceia nu se opresc, iarg de vor i avea copiT,
nunte, 5 anT sé nu se cuminece, iara de im- aceia sa fie opriti de a treia nuntg sg, nu se
preunarea cea trupescg. a muerilor sale sg nu insere. lard de vor veni la a treia nun ta ceia ce
se departeze, farg. numal In vremea cand vor n'ati coconT, atun cI sa nu se pricectuiascg D u m-
sg ia anafora, cg pe aceia nuhtanu o chiming nezeectilor taTne anT 5. taxa and sunt unit
nuntg : ci curvie, i canonire de multe nunte. de 30 de anT, macar aihà ficiorT macar n'aiba,
CA mal bine iaste sa grecasca la o muiare de aceia 4 anT sa nu se cuminece. i iard zice :
cat la multe. Pentru aceia ci Domnul zicea ca ce1 cu trel nunte calif sint de 30 de anT de
Samarinenil : Ca eine! barbatI al tinut iarg nu vor avea copiT aceia dupg trel anT sé. se cu-
acum pre cel ce'l til null iaste bgrbat , pen- minece, iarg de vor avea atuncl la al patru-
tru ca maT mutt ac&a nu li se cade a, se che- lea an cum am zis maT sus.
ma bérbatl muierilor, [loan Glava 4 Zacon 121. [Duennezee0a Pdrint4 larg, pentru a patra
sad iale muerl barbatilor. Cad el zice sanu'l nuntg, ad poruncit cu mintea de impreung ci.
sc6tg de in hesericg, ci sg ia anafora intr'a- cu socotela i judecata Dumnezeescul sabor
www.dacoromanica.ro
, 218 PRANTL4 MATRIII niARAU
al Sfintilor $rintl, el nicT curn aceia nunta se va desplrti tle tot de dansa. i (ma se va.
fare: de lege nicl odatl sl nu se facä, iar ti. de despIrti, priimeste'l neaparat, aijdero i da-
va. Indräzni nestine i se va face nebagator rurile luT, iar. asa sä'l canonest1 pentru p5.--
sema de Dumnezeeasca lege i pravill, de va catul lat.
veni Inteaceia viatä porcesc g. a patra nunt5.;
' acela s5. fie afurisit i lipsit de tete,' slujba be- Pentru vela ce se va cununa cu trei: mueri gO
séricel, i striin de tot de intrarea beséricil a una de intransele sd Be afle fdrd de lege,
lut Hs. panä ce va face despartfre deplin de 6re puté-va skia alta.
cltre aceia 1ocuin i Impreunare rea ce s' ii Glava 209. [Intrebarea cdtrd Prea sfantut
Mut, dedea de se va despärti si'st va veni Patriarh Chir lea.saf 0 cdtrd sfdntul sdbor
intru pocaanie si se va interce. [Postnicul]. teat 621. 1560]. De va lua nestine dal muerf
priimeste'l iar. Canoiral lul cum zice Dum- pre lege, si va ua si a treia fär 5. de lege si s.
nezeescul Postnic sl'1 fie ant 8 s5. nu se pri- se cunune cu trustrele, si cad fu a treia färl
cestuiasc t. i metanie i post si milostenie sa. pe lege o desparti beserica, 6re piffle unul ca.
fad:, iarl de nu se va intarce t atuncl s5 fie acela sä se cunune cu alta muiare, déca vréme
striin de traiul crestinilcir cum am zis ce aS fost aceia fIrä de lege ?
[Marele Vasilie]. Nuntele care% se fac mai
multe de treT,. acelea nunte nu se chiaml, Rdspuns.
pentru c5. sInt ca debitecele i fail de lege si fare; prea sfantul Patriarh en saborul rass-
spurcatT, si afar& de In rindul crestinilor. Iar pun.:.e, neapärat sl fie, dupl porunca Dumne-
copii care vor naste de intr'a patra nuntl, zeestil pravilt care zice, bärbatul i muiarea,
poruncese Dumnezeestile Pravile sä nu se cununia carea va fi far./ de lege si se va cu-
chieme adevaratt t5tanilor sal, nici s5.1 mo- nuna, ca si cum nu s'ar fi cununat asa se so-
stenésca. coteste, cg. céle flrl de lege nu se socotesc
nici se inadeveréza, pentru ca muiarea de va.
Pentrubogafi copil carii se chiamd adeedvag, lua Mrhat si se va afla fára de lege, sad Mr-
caril hire, carii copili fi carii intunecag. hatul carele va lua muiare *i se va afla far&
Glava 207. Mud face nestine copil cu de lege, pot de vor vrea filesl carele de intea-
mwarea hiT cea ce e b1agoslovit5. pre lege, a- mandoi sa se despartà, i dup 5. despIrtaIa sl
cela copil se chiaml adevärat. se insere sad 55. se m5rite.
larä cand tin t nestine muiare In casa hut
neblagoslovitb. si se culd en dansa de fatl, Pentru ceia ce se prind frag, ca sd
de va face copil se chiam5 hirest. nu se facd.
Iarl and se cule5 cu muiare afarà de casa G1ava 210. [Motel/. Ardzand Dumnezeestif
lul, acela copil ce va face se elaiaml copil. p5.rint1 cum multi se facea fratt pre santa e-
lara cancl va naste copi i niminea nu stie vangelie, si de multe art si en molitvele prea-
care tat& Pad fdcut, nicT eela ce l'ad slmgnat, testT, pentru care lucru se f5.cea fratl deplin
acela se chiam5. Intunecat. prin santa beseriel, rang, apol mat pre urm&
se leplda de acea fratie carea flcuse pre
Pentru nunta fdrd de Mgt fi canonul et, si pen-sfanta evangelie, si se Insure de se impreuna
tru ceia ce fin posadnice. !atria nuntai, pentr'aceia vent mare netocinire
(nava 208. [Leu i Constantin imparap7. beséricil, decT vdzand acesta .Dumnezeestil
Nunta cea far& de lege ce se va face, aceia de parintil cum iaste lucru necinstit si cum nu
tot O. o despartT si forte s521 canonesti. se cache, ad 0:tat acesta i o aS oprit. Decia
[Marele Trasilie]. farä canonul a acet nuntetocmira si poruncir5., ca mat mult a1t data
faxl de lege dem, se vor desparti, iaste ca si 55. nu mat fad. acea prindere de fratie, iarl
celor de amestecare de sange, adea ant 15 de va ajunge nestine sa o fael, atund sa fie
sl nu se pricestuiascl, neadevArata si ca i and nu s'ar fi fled nicl
[A acelora imparaff]. i iar. poruneim po- odata, asa sal se socotesc5., ins5. ia neaplrat
sadnice sl nu tie nimenea in casa MT, rad in- fratele cel de cruce pe sora fratelul s5.6 cel de
Walt loc, e5c1 el nu se desparte parer ea a- cruce muiare, ci ins5. aceia call se prind fratl
cela de curvie, ci e ca i curvia. Insä de nu pang. in zioa de ast'azt ferte 55. se eanonescl,
va fi avand mulare i va vrea sä se blagoslo- tail pre preotul carele le va, citi rnolitvele si'l
vesc5. cu dansa de bine, iar5 de nu ya fi vred- prinde, pre acela poruncesc sl se pedepsescl
nicI de dansul, atuncT acela sl ia altà femee cu lipsa de preotia WT.
cu blagoslovenie, iarl pre cea-lalta. SA o go-
nese& de in ca-a huT Pentru stings cnnesteeat ce fel lasts, fi ce fet
[Niclqfor arigr&1nulJ. Cine tine posad- de peddpsd li se va da celora ce vor face st
nica si nu va nict A, se blagoslovesca cu (And se vor pedepsi ceia ce vor fi vinovag,
dansa, nieT a a lase, pre acela sa nu'l prii- Glara 211. [Zac. 13. Sangele amestecat
mestI in besérica. rad prinósele lut, pan5. ce iaste un pIcat si 0 gre*al5 mai rea si mat
www.dacoromanica.ro
PsaVILA MATE/U BASARAB 119
cumplit d. deck précurvia, si se chiamd singe Impreuna cu vre o rudtt a Ihr ce'l va fi de
amestecat and se va Impreuna nestine, au In sfintul botez.
o muiare ca aceia cu carea nu se vor putea [Zac. 9]. Desléga-senunto ce se va face intre
Impreuna cu nun* dupd Pravila besericil. ruda cea de sfintul botez, i vor lua ore ce
[Zac. 2]. Amestecarea de singe se face In put'ind certare, de vréme ce va créde judea-
clod chipuri chipul de %Wu iaste cii nuntd., toriul cum nu s'ad stiut.
and se va cununa nestine cu Vre o muiare, [Zac. 101. Cela ce se va Insure si va lua.
carea nul o ad dat pravila. Iard a doa iaste muiare vicluvlt i va avea o fatal cu bdrha-
rani de nuntä ce se zice se iMpreund cu tul dintil, de se va cumva Impreuna trupé-
clause, incd mai 'nainte de cununie. ste cu fata muerel sale, acela face singe a-
L
rZac 3]1 Certarea sangelul mestecat ce se mestecat : si se va certa cu morte.
face fda nunta, iaste ca i précurvia, macar [Zac. 11]. Feciorul de se va Impreuna cu
si zic alti dascali, cum cela ce face singe curve taline-sid sad- cu mastehasa acela.
arnestecat O. se pedepsescd cu mórte. altil face singe antestecat si se va cella cu morte,
zic iardsi sä se cérte dupd voiajudealoriului macar ci zic unii a se va certa dug cum
iard cei mai multi si cei mai marl si mai cre- va fi voia judecitoriulul.
dinciosi dascali zic : de se va face singe a- [Zac.127. Tata ce se va Impreuna trupéste
mestecat, intre obrazele ce vor sui i vor cu muiarea feciorului sd.d, acela se va pe-
pogort pang intru a doa spitd. : atunci cer- depsi cu o pedépsi mare, Iasi numal nu I
tarea lor iaste mairtea, iarä de se va face se va face morte.
singe amestecat intru obrazele ce stint mai [Zac. 13]. Fratele de se va Irnpreuna cu
sus cl,L a doa spitd, sad cu obraze ce stad de sord-sa, find' nici o Weide se va ornori.
o parte : atuncl certarea le iaste, dupd voia [Zac. 14]. Cela ce se va impreuna trupeste
judeatoriului, cum s'ar zice, cà. mesteato- cu fate fratine-sid, sad a surori-sa, sad cu
riul de singe s'ad Impreunat trupéste cu mu- mutuse-sa, sad cu muiarea featine-sid, sad
md-sa, sad cu muma maini-sa, carele sunt cu sora mueri'sT : acela tot singe amestecat
braze de se sue In sus spre spite din sus si face si se va certa (lima cum va fi voia jude-
a doa, sad cu fata sa, sad cu fate Mel sale, citoriulul.
carele sunt i acestea obraze carele pogerd [Zac. 15]. Mild se vor impreuna trupOste
Iii jos spre spite de Intli si a doa : atunci cu vre o muiare tatil cu feciorul : atuncl se
se va omori. lar d. de se va impreuna tru- face mestecare de singe, c se vor certa a-
peste cu fata matuse-sa, carele iaste obraz mindol cu merte.
de stä de o parte ce se zice aldturea, atunci [Zac. 161. Din afar/ de aaste pedepse ce
se va certa dupd voia judecdtoriului. se pedepseste megeatoriul de singe, !nal
[Zac. 4] Când nu va fi singur sangele a- afuriseste i beserica.
mestecat. ci va fi Impreunat i cu précurvie.
sad cu slid, atunci rdspunsul aceluia aumal Pentru mestecarea de sange carea se face
omórd, cum s'ar zice, ori eine se va lin- cat nunta.
preuna trupéste cu fate sa cea maritatä, sad alaya 212. [Zac. 1]. Omul carele face me-
si nemdritatd. i acela ce o prinde cu désila stecarea de singe cu nunti, acela nu se va
ce sä szice de't face sliä si se Impreun d. cu pedepsi cu mOrte : ci numal dupi cum va fi
dAnsa : acela n'are nicl o nädéjde de a mai voia judecitoriulid, ce se zice de va fi boia-
fi vitt ren, numal ce'l vor goni si'l vor sate de tot
[Zac. 5]. Muiarea ce se va Impreuna tru- de In locul luT, si de in teti eparhia ce va fi
peste cu vre o rudd a ii, de va fi de ale o- supt mina acelui judecitorid. lard de va fi
braze ce se sue, sad de célea ce se pogórd om de jos intil sail baLi, décia sd'l isgoni-
pang a doa spita : aceia se va omori, iard de sci si pre acela, si acesta trebue si fie and
va fi de obrazelc ce sint de laturi atunci se nu vor sti cd'si sint rudi si se vor impreuna.
va certa dupd voia judecdtorialui. cu nuntd. lard de se va afla cum s'ad stiut.
[Zac. 6]. Mal cu mild. se va certa muiarea ci sunt rudi s'au fiat nunti, atuncl a se
de cat bdrbatul, la pacatul sangelul ameste- cérte mai mull si mai cumplit de cum ar fi fi-
cat, de vrétne ce iaste mai prósta si mai cut acestd gresali find nunta ce se zice cur-
lesne spi e Were de cat bdrbatul. vie, déca vrerne ce n'ad bigat in serna taina
['km 7]. Cela ce va face mestecare de nuntel carea se face pentru beserici.
sange cu vre o add a mueril sale. acela se [Zac. 2]. Avutia anandoror obrazelor cari
va certa cu judecata, i décia nu va mai pu vor face mestecare- de singe : aceia d fie
tea sil se culce cu muiarea lui. tOte. Domne,ci. bra' de vor fi avind coconi
[Zac. 8]. Singe amestecat se chiamd. nu cu altd muiare, sad muiarea cu ait birbat
numal cind se va i'mpreuna cu vi e o rudi a dintil Incd mai nainte de ce t-e von Ii im-
lul, carea pogórd de In singele lulotad de preunat : atunci a.vérea lor se va da acelor
In sangele muerii lul, ci mcd i and se va coconi, iard nu va fi pre séma Domniel.
www.dacoromanica.ro
220 PRAVILA MATBW BASARAB
[Zap. 3]. Gaud se va face mestecare de di a aiba. certare mare. lila nu celuia ce
eange far . de nuntar atuncT mestecatoriul nu va cunOste Mel un fel de pravile ; ci nu-
eel de sange, nu's1 va piarde averea, ci numal celuia ce nu va pricepe.
mal ce sa va pedepsi. [Zac 12]. Pravila ceia ce nu o cunosc totT,
[Zac. 4]. Mestectitoriul de sange nu va pu- cum s'ar zice, un om la mOrtea lul de va
tea la mOrtea lul WIT dea averea lul orT rasa invataturd cu scrisOre, ca sa mérga fata
cul va vrea, macar si cu zapis, cad ca flu lul sd lacuiasca in casa cutdrul om, pentru
va fi Incrul statatorid, ca de se va arata dupa, care lucru acela. sa o hranescd, si sal tie
m6rte cum O. fie fost mestecatorid de sange : t6te bucatele, pang va veni vréme de va fi de
atuncl se vor strica acele toctnéle tote, si a- varsta de Maritat. Drept aceia iaste pravild
vutia luT tag. se *a lua pre séma Domniel. cum sa nu pOta nicl acela nicl feciorul lul sa
[Zac. 5]. Darurile ce se vor darui unul pre o ia sal fie muiare pre aceia ce o ad hranit
altul la nunta mestecatorilor de sange. acesi o ad crescut, acorn acestia de nu vor fi
lea nu vor fi intru nimica ; ci se vor lua stiut acésta pravill. i vor fi Meat acestd gre-
acélea Domnestl. sald, aicea va putea sovai vinovatul sa nu
[Zac. 6]. far& fecioriT ce se vor naste de in se cérte, iara de va fi lucrul intealt chip. sa
mestecatoril cel de sange, aceia nu vor putea stie i sA cunOsca top, atuncl nu va putea so-
mosteni averea parintilor si, nicl vor putea vai vinovatul sd zicd cum n'ad stiut.
nicl intr'un chip sä se faca sa fie cum aifi de [Zac. 13]. Nestiinta mestecatoriulul de san-
in parinp cununatl, i acesta va fi cand se ge sprijenéste pre vinovat de pedépsa cea
vor fi nascut feciorq la vrémea ceia ce va fi mare , iard asa de nu tote . i mal vartos
mestecarea de slop de fall de vor vedea sprijameste obrazul cela ce iaste credincios
totl, si se vor sti si mestecatoril cel de sange, spre judecatorid, cum sd nu fie stiut, iara se
si vor cunOtse'sl singurl gresala. Iara. de se va certa cela-lalt obraz.carele se socotéste
vor fi nascut coconil la vrémea Inca pand a cum sd fie stiut, iard de vor fi stint aman-
nu se cunóste me§tecatoril de sange, cum dod obrazele smintéla bor. si el tot s'ad im-
fac acésta gresald : atuncl fecioril aceia sunt preunat : atuncl amandod obrazele se vor
cum ar fi de in parintl cununatT si vor pu- certa clup& voia judecatoriuluT.
tea mosteni tot ce vor fi avand parint0. [Zac. 13], Rudenia carea se face dupd cia-
[Zac. 7]. Nuntele ce se vor face de intro rub Sfantulul Botez, de vréme ce iaste o ruda,
sange amestecat, ce se zice de in cuscril, sad carea nu se pOte cunOste de tote orile, drept
de in semintil carele se pogóra de intr'un aceea déca se face mestecare de sange intro
sange. sad de in cametril, carele sant de in aceste feliurl de obraze, atuncl judecatoriul,
.sfantul botez : acestea nunte se vor desparti, créde cum n'ad stiut, si nu se va certa nicT
cum am si mal zis, si nu vor putea acélea corn. mapar de si zic o amid de dascall cum
obraze dup'aceia O. se mal casatoresca, Mc! se cade §A se cérte depururea, catusT ar fi
cu alte obraze striine. de micsOra, certarea, ce se zice cu haul sad
[Zac. 8]. Tineril i ceia ce vor fi Inca mid si [Zac.cu altele.
14]. Cela ce va face nunta cu smin-
de varsta, de se va prileji sa se insOre i si teld de sange amestecat cu nestiinta, acela
1! ia vre o rudd, aceia sa nu se cérte cu
mOrte ci dupd voia judecatoriulul i cu multi in vréme ce'sT va cunOste smintéla, de se va
mild, Ins& acesta va fi cand se vor face marl Mel desparti numal decat, atund nu se va certa
de cum.
ea se despartd, ti sd nu mal facd acest lu- [Zac. 15]. lard de se va fi facut mesteca-
cru mestecare de sange, pentrii cd de vor sta de sInge fard de nunt : atuncl nu vor
'tot inteacesta inselaciune : a tu n el se vor certa rea
putea sa," sovaiasca sa zica cum n'ad stiut :
deplin ca at ceia-lahl dupa voia judecdtoriu- ce se vor tot certa.
liii ai fard nicl o mild.
[Zac 16]. Muiarea pOte sovai sI zicd el
[Zac. 9]. lard de vor apuca sa, nu se facd n'ail stiut smintéla nuntel sale, si nu se va
nunta carea va sa, fie cu sange amestecat : a- certa nicl cum. Insa and va fi smintéla el
tuncT nu se vor certa, cum s'ar zice, e vor smintell. de pravild, iara and va fi smintéla
fi numal logodip sail intr'alt chip legatT cu el depe spre fire : atuncl se va certa si ea.
cuvantul, i facutl tocméld : aceia sa nu se [Zac. 17]. Cela ce va sti srnintéla rudenieT
cérte. si nu va baga in semi, ci tot va face el
[Zac. 10]. Nu va putea fie ce felid de mes- nuntd cu mestecare de sange, acela de se
-tecatorid de sange, sa sovaiasca inaintea ju- va cdi dup'aceea si de se va impaitT de a-
decatoriuluT sa zica cum n'ad stiut mesteca- cea nunta, atuncl nu'l va folosi nemica acea
rea de sange, Fara numal de va fi Vann de cainta : ci se va certa dupa corn va fi voia
cel nepriceputl i prostl. j udecatoriulul.
[Zac. 11]. Celul meslecatorid de sange ca- [Zac. 18]. Cela ce va lila asupra lul Jura-
rele nu cunoste mid stie Pravila, aceluia nul mint, cum n'ati stiut cI iaste nunta cu sinin-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA HATRIIT BASARAB. 221
tOl. : pre acela sttl cr4dem. Dar candu'I [Leu fi Constantin impdratr]. i Ia acea
vom putea créde adevarat ? and va avea vddire adea prepunere de curvie va legea
vre un senin sà arate adevdrat cum n'au ImpAratescd sa fie einel nakturil, i sa, -se
qtiut. Ina nu avem alt mal bun semn, de jure cum ail vazut cu ochil tor curvia carea
cAnd vom vedea nunta de fata cu mare poh- s'at facut : deacia atuncl sil se crézd.
yard in sfanta heckled', pentru a atuncl a- 13]. De va InvajrnA0 viata bArbatultzT ei
ratd. cum n'ad stiut, i credern atuncI i ju- orT In ce chip ce va vrea sil afle, sad de va,
rdmAntul lui 0 nu se va certa. Iar de'0 va hi 0iut pre altil cariT vor fi Invajm4ind
fi facut nunta pre ascuns In casa lul : atuncl viata luT ei nu va spune brirbatuluT ad.
iaste sernn cum ad stiut de smintéla lul, gi [4]. De se va spila la baid cu barladtT stri-
atuncl nicl jurAmIntul nu'l vom créde, ci se inT far& de voia härbatuluT el, s'ailintealt loc,.
va certa dupd voia judeatoriuluT cu mórte sad va §edea la bluturl cu thniI, adea pre
dupd grepla lul, i dupd cum va fi i mes- la mése de veselie.
tecarea cea de sange. dupd cum 0 mal sus [A]. De va mdnea afarl de casd FAril de
am dat en-ant de InvAitIturd. voia barbatulut ei, la casd striinA unde met
vor fi rudeniile el.
Urgie tocmitel asupra celora e despart bar- [6]. De va fi avand bdrbatul el vre o bdnu-
batul de muiare fi muiarea de bdrbat, fdrd jail pre vecinu'0 Ci'l va zice sa nu rnergl In
cumint de vind, ri pentru repondie, cartea casa aceluia : iarA ea va merge.
cea de despartdlet ce inchipuiafte. [7]. De va merge la vedérea jocurilor sil
Glava 213. [Cautd de vezi]. impreundrile privésa fArd de voia bArbatuluT el. A.0jderea
cu porunca lul Dumnezed sd. fac, i porun- iard0 de va merge la Incurarea cailor sd se
eim sä nu se despartd MIA de vinA, sad uite unde alergl.
pentru sd ia darurl. sad pentru altd dobAndA Pentru cdndu'fi va piarde zestrele muiarea
sad mitd. lard cela ce se va face vinuitorid carea va fi fdcut preacurvie, fi cdnd nu le
sA despartd nunta cea ce e pre lege, furl cu- va piarde.
vdnt de vind i fard : aeela se chiamii
Antichrist : pentru cd Hs. si Dumnezeul Maya 215. [Zac. 1]. Nu's1 va piarde nu-
nostru porunceste no d. sA l'AsAm pre tatAl mal zestrele muiarea ceea ce va fi fAcut pre-
nostru, si pre muma nostrd, i sä ne Impreu- curvie : ci inck'al va piarde i darurile cite-
nam cu muerile nóstre, ea sd fim cu dansele 'I-ad fost ddruit bArbatul, i acelea tOte le va
un trup, si ad pus lege singur Domnul ca lua lnapol.
omul sá nu fie puternic a despdrti pre bAr- [Zac. 2]. Muiarea carea va face prkurvie,
batul si pre muiarea Mr& de vind. lard carele si de va vrea sd sovAiascii ad zicd cum bdr-
va despArti fiird de vind numal pentru ca batul el n'ad fdcut deplin carea ad trebuit
sti ia mita sail darurl : acela om nu iaste sA fad cum face bArbatul cu femeia luT, sad
numal Satana, ci i Antihrist i cAlcdtorid de va zice c'ail fost ndsilnic de o ad fost
de lege, cum ar cdlca punerea de lege a ml tAnd fdrA de cale, sad va zice cum au fAcut
Dumnezed, i iaste vriljma i protivitorid de sdrAcie, sad cl nu o brdneste, atuncl nu'l
poruncilor lul, carele va s cazd faird de yr& va folosi nici una de acestea : ci'sf va piarde
me de in cestd viata i va sd se facd mos- zdstrele tOte, si le va lua bArbatui decil o va.
tnen muncil de vecl. lAsa.
[Zac. 3]. CAnd se va afla sd nu fie eunu-
Pentru c bdrbatul trimOte carte de ldsat mu- natl muiarea cu bdrbatul, ci vor lilcui asa,
erq, 0 zestrele ei dolnIndefte, pentru ceste fArd de lege i vor putea s'A se despartd fie-
vini de mar jos. cand, si de o va prinde bdrbatul fAcAnd pre-
Repundium latineste. iard grecéste se chia- curvie, iard, ea va vrea sA sovdiascd sA zicd,
md Diazighion , iard rurndneste se chiamd cum ad curvit, iard n'a 0 flout precurvie, fiind
cartea cea de desphrtald a bdrbatulul si a fArd. de lege, si necununatl cu birbatul, iard
muiariL asa cu acestea cu t6te judeedtoriul va judeca
sd'sl piarzd muiarea tOte zestrele ce va fi
Pentru despartélele nuntelor, fi vinele muerit, avan d.
de carele o desparte bdrbatul , plo dobán- [Zac. 4]. Nu ya putea bArbatul dupd ce va
défte astrele cr. fi ImpArtit de muiare, cAd ad fost necununatT
Glava 214. [1. Matei]. De va sti muiarea sA o arate cum ad fost fAcAnd précurvie la
cd.niscare Omenl ad vrajbl pre ImpAratul, vrémea and ad fost liicuind Impreund pen-
ad pre Domnul, 0 nu va spune bkbatulul el. tru ia zéstrele : ci (Ma ad fost voia sa'T
[2]. De se va vddi cd. ad curvit si se va ia zéstrele, all fost sA arate la judeatorid
da de fatd cum porunceseDumnezeestile pra- cum 'f-ad lost fAcAnd muiarea curvie maT
vile, atuncl trebue sd dea de fatA vddela a- 'nainte de ce s'ad despartit pAnd a nu ispavi
ceea cu mArturil forte credinciOse. judeatoriul ImpArtirea bor.
www.dacoromanica.ro
222 PRAM& MATE113 BASARAB
[Zac 5]. Muiarea ce'4 va piarde zéstrele &Iva si'st va cere Astrele de la ispravnicil
aceea nu va putea sa."0 cerd. de la bärbat bArhatulul el celul mort, lard. ispravnicil vor
mdcar ceva dea de, hrana, cAcI ad facut arata cum face précurvie pentru sal tie zés-
précurvie. trete, aturkel aicea trebue sd cereetéze jude-
[Lac 6]. Feciorul ceia ce va face précur- chtoriul de se va afla sa se fie jeluit bArba-
vie, déca'sl va piarde zestrele, acela iaste tul de acest lucru, cand va fi fost muiarea
datorid sh.'0 hranésel pe muma-sa, insa de Inca vie, atuncl le. va priimi mArturiile
se va parAsi de curvie i va sedea cu cinste, cum sa fie fost asa, lard de nu va fi jeluit
fail de nu va petrece cu cinste, atuncl nicl barbatul nicT odath de muiarea sa necum in-
feciorul nu iaste atorsA o hranésch. tr'alt chip, ci nicl scarbd. n'ad avut impreung:
[Zac. 7]. CAnd va face bArbatul précurvie, atuncl on cate mArturil vor zice ca ad fost
atuncl el va despAr.ti muiarea 0'0 va lua muiarea rea, nici unul sh nu créza judeca-
tote zestrele eke vor fi ale el, asijderea si toriul, nicl sal o judece muiare rea, nicl sA'sl
ce'l va fi daruit bArbatul 0 tote eel va fi îä- piarza zéstrele.
cut halne i alte scale. [Zac. 15]. De vréme ce va fi stiind bArba-
[Zac. 8]. Inch de nu va fi facut .bArbatul tul cri curvéste muiarea cu altil, va fi
nicl précurvie , ci va fi numal curvit cu o zis i s'au si,jeluit de multe on, iara asa
muiare slobodd., asa cum ar fi curva : atuncl cu acestea cu tote ad 0:cut eat' avut ce mal
muiarea va dobandi tot ce'l va fi daruit bar- face, nicl ad vrut sd. o parascrt la judecd-
batul 0 tote halnele eel va fi facut 0 ale el torid, ci o au tinut in cash ca pe o femee'sl
tot ce va fi avand. si s'ad culcat cu dansa : atuncl nu mal pOte
[Zac. 9]. IDCA i candu'sl va ride bArbatul nici in viata necum dupd morte sl o parasca
de muiare'sl, de va trage, i va sAruta inain- la judecatorid cum ad fAcut precurvie, nici
tea el fiesl. ce muerl slujnice, sad alte muerI pOte oprescd zOstrele nici alt nemica.
próste : atuncl Inca va dobandi muiarea tot [Lac. 16]. Cand va erta bArbatul précurvia
cum scrie i mai sus, 0 inch de va vrea pOte rnueri'sl ce va fi facut, cu tocméld ca aceea
O. se 0 despartA de dansul. zicand de o va mal oblici ch face acest lucru
[Zac. 10]. Cand va pare bArbatul pre mu- sA o spue judecatoriulul : i atunci sa'sl piar-
iare la judecAtorid ca face précurvie cu soco- za zestrele.
tinta ea aceia ca sal ia zéstrele, Si alt tot [Zac 17]. De vreme ce va sti barbatul a-
sze va avea, atuncl pOte 0 ea OA phrased. pre devArat, cutn face muiarea lul precurvie ;
dansul cum face précurvie, i atuncl nu'sl va 0 el rabdd i o -tine in casa i tace, atunci
piarde zéstrele, iara asa mdcar de ar putea semnezh lucrul cum o iartA. ad de voe ad de
sa i arate muiarea lucrul barbatulul, dar ce nevoe, acela maT vartos sh se chiame codusi
folos ? cad ch se vor certa arnandol Intr'un si votru mueril sale, farA numal and nu va,ti
chip de précurvarl. adevArat lucrul, va prepune numal asa.
[Zac. 11]. Muiarea vAduvd. cum se va im- [Zac. 18]. De va fAgdclui barbatul cu ju-
preuna cu vre un bArbat trupéste, aceea piar- rdinant mueril lul cum de o va prinde fd-
-de'0-va zéstrele tote 0 le vor lua Ispravnicil cAnd précurvie, nu o va duce la judecatorid,
caril ad lasat barbatul sa fie socotitorl eaci numal ce'l va lua zéstrele i o va lAsa,
sei'sl, i acesta va fi mai 'nainte de ce se va iarh muiarea de va face acel lucru : atuncl
Implea anul de candu'l va fi murit bArbatul. acésth tocm6lA sA stea adevarata, adeca sh
Iara dupa ce'l va tréce anul, atunci de ar face nu'l ia lzéstrele, ci o va da pre maim jude-
précurvie nu'sl va piarde zéstrele : eOl va catoriulul de o va certa ca pe o prOcurvA,
piarde numal darurite i halnele tote Caul iard, zéstrea sd. nu'l ia.
va fi fAcut barbatul, si acéste unélte si bu- [Zac. 19]. and nu va 0i hArbatul cal face
cate ce vor fi, nu s6 vor da ispravnicilor bar- muiarea précurvie, drept aceea nu face nicl
batuluI. ci se vor lua tOte 0 se vor da pre o iscusenie asupra el : atunci nit se chiama
sema Domniel. ca o iartd. pentru preacurvie ce face.
[Zac. 12]. BArhatul carele va fi farnas de [Zac. 20]. De vrérne ce bArbatul va erta
muiare'sl, 0 de va durvi cu fie ce muiare, précurvia mueril lul, de vre o nevoe saiti de
acelapiarde'sl-va tote darurile ce va fi avut de vre o sill : atunci nu se chiama cum sa
la femee'sl carele 'I-ati fost dat pang. all fost fie ertath.
vie, Inca 0 eel va fi lasat i dupa rnOrte. [Zac. 21]. Child va pare barbatul pre mu-
[Zac. 13]. Ispravnicil muerel cel mOrte, iare'sT la judechtorid curn iaste précurvA,
cAnd vor vrea sh cérd si sA ia zéstrele el in- zicand cum el singur '1-aa fost votru, atuncl
apoI de la barbat, atuncl acel bArbat de ar II va lua zéstrele, iard de nu va spune cum
putea sh arate cum rnuiarea lul cand ad fost all votrit'o el, iara muiarea va arAta cum
vie ad fost Wand précurvie, atuncl acela ar ad fost el votru : atuncl nu'l va putea lua
Vne t6te zéstrele el. zOstrele. lard. de nu va chuta judecAtoriul de
[Zac.14]. Cand se va scula o muiare vd- zestre, ci nurnal sl certe pre cel vinovat :
www.dacoromanica.ro
P1t0,114 MAMILT BASARAB 223
;atuncel va certa pre arna.ndol ca pe nicte [4]. De'§I va prep une muiarea inaintea jade
yinovatl. catil, sad Intealt loc ca e curva, ci nu va putea
[Zac. 22]. De va fi vid tatal mueril ceea cu marturil credincióse sa dea de fata curvia
ce va face précurvie, carele I-ad dat Ms- el : atuncI are voe muiarea sa'l lase de va
trek, ci. carele va sii moctenésca. zestrele vrea ca pe un prepuitorid al ei.
el dupl môrtea muerll, atund harbatul nu [5]. De va avea alti muiare In casa lul
va putea lua zestrele ci sa pagub6sca pre va dormi cu dansa, sad In sat, sad Intealt
latal rnuerii. loc, cil-va zice muiarea WI, sad parinpI el, sad
[Zac.,.23]. Cand se va afla nectine un striin,alt cine-va odati ci de clod on si se depir-
ea inzestréze pe vre o muiare pentru sufle- teze, bra% el nu va vrea sa faci pirdsire de
itul lul i sa o marite cu tocrnela. ca acesta tot de dini acea curva : atunci'l Iasi muia-
cum de va rnuri mularea, atuncl sa vie Ms- rei lul.
trete iara la mana lul, atuncl de va face ea Pentru aceste yin! de sus nu se lipsécte
precurvie, barbatul el nu va putea lua Mstrele. barhatul I:urinal do darurile céle dinaintea
Vac. 241. Tote aceste chipurl ce said nuntel i le ia muiarea lul, acijderea ci de M-
pentru paguba zéstrelor se socotecte sa fie strele el : ci Inca i de in averea lul cat va fi,
cum am zis adeca camcl nu va avea mu- sad intreial a treia parte de darul eel de In-
iarea cocon;, lard déca va avea muiarea co- naintea nuntel, atatea sa dea, i tOtd diruirea
-conl, atuncl ale coconilor vor fi zéstrele el, de inaintea nuntel, ci se pedepsécte barbatul
dara nu a altuia nemanul : ce se zice de vor cu pedepsa ce vrea si pat& rimiarea. Ci aid
ii coconil ea acel barbat ce ad luat zéstrele, muiarea Mr& de judecati nu rite sa'cl lase
.sad de va avea i alI coconl cu alt blrbat barbatul, nicl barbatul pre muiare. Drept a-
rnal de intal, tot aceia vor Iua ce va fi. ceia carele va lua muiarea cu birhat ping
[Zac. 25]. Cela ce se va cununa cu o mu- nu se va desparti cu judecata, acela précur-
lane rea depurure rucinata i curvd, dup'aceia valid se chiania. micar de ad ci fost muiarea
de va face aceia muiare, ci précurvie ; atuncl in grecala de despartéli, sad ci barbatul de i
nu va putea barbatul sal ia zéstrele. se va hi cazut sa se desparta. Ci Msi fan a. de
[Zac. 26], Nu'cl va piarde muiarea zestrele judecata i fara carte de despartela iu 'Ate
el. de vréme ee nu vor ardta de fata curvia si se desparti harbatul ci muiarea.
,eI deplin sd vazd top. Judecatoriul are putére [Selmnézel. De acésta numal la calugarie
-sa socotesca forte bine, de vor fi marturiile pOte sa se faci, cum am zis ci se desparta
intregl, i adevarate, i f6rte bune i credin- Lan a. de judecata cum zic pravilele, cii atuncl
close. se deslega nuntele ce sa zic se desparte Ii
[Zac. 27], Barhatul ce'cl va pard muiarea fira de carte de lasat, and v`a lua rhipul
la judecatorid cum ad Meat prOcurvia, ca sal se va face calugax, sad barbatul sad muiarea.
ia zestrele, atuncl trebue sa vadesca fOrte de
fata précurvia el, ce se zice atata sa o arate Desparte-se nuuta, cdnd bdrbatul nu se afiti
adevarat cum iaste intru totl credinta ca a- trupéste cu muiarea lui.
ceia, cum lumina sOrelul face zioa : iari de Glava 217. [.Mata]. Desparte-se nunta ci
nu o va arita aca de adevarat, atuncl nu va dee/ vor trece trel ani drip/ ce se face nunta,
lua nemica de Inteacéle Mstre, macar muia- ci nu pot ci se amestece barbatul cu muia-
rea de se va ci certa ce-va, pentru nicte pre- rea dupa cum fac Omenii, dee( de va auta
pusurl Ore carele ce va judecatoriul ci vazi muiarea sa se desparta de barbatul el, ci el va.
de la dinsa, cu acOstea cii tOte de vréme ce marturisi ci adevirat nu pOte sa se amestece
mu se va arita un lucru ales pentru aceia cu dansa, atuncl se desparte muiarea de acel
prOcurvie atuncl barbatul nu va lua nemica. barbat al el, ci barbatul de acea muiare a
.cle in' zestrele ruMereel. lul, ci'cf tine barhatul bucatele lul fail de pa-
gubi Si muiarea zéstrele el numal, iara daru-
Yinile beirbatuluf de carele '1 lasd muiarea la, rile dinaintea nuntel riman la barhat, i nu
f ja zéstrea et 0 darurile carele I le-ad le ia muiarea.
dat pentru nuntd.
Glava 216. [A lut Armenopulo. 1]. De va Despdrtirea nuntet cdnd birbatul nu afid pre
:grad el sail va cti pre altil ca griesc de rad a- muiarea iu fatti curatd.
supra impitratulul sad a domnulul, i nu va Glava 218.[De in cartea Romaicu Titla 49].
spune Irnparatulul sad domnuluI, sad el sin- De se va Insura nectine ci va lua muiare, pa-
zur sad sa, poruncesca cu alt cine-va. randul ca va ft La, iara.' apol ea' nrc o afle
[2]. Del va invrajrnici viata el orl In ce fata. curata, atuncl aciacl si videsci acesta cu
chip va vrea si afle. aritare sad cu marturie descoperire adeveriti
[3]. Del va Invrajmaci Intrega inteleptie a de fata, ci nunti ca aceia att poroncit un Pa-
el, adeca curatia i ia pune pre altil sa o trichie sa se desparti, i muiarea sa nu se ju-
zpurce sad o va da inteacesta. dece ca 0 cunvi, ce se zice ci nu se lipsasci
www.dacoromanica.ro
224 PRAMA MATIIIII )3ASARAB
de zestrele el, pentru ci ad fgcut picatul mat mgrturil adevirate a ad furat, sad ale be-
'nainte de ce ad luat hirbat, iarg de se va a- sénicilor, sad ale rnorminturilor, sad bucate
mesteca cu &Ansa a doa Ord, decia sg nu o ale 6menilor : atuncT se desparte.
mal despartg ci si o tie. Pentru omul rob sail muiarea rad cd se
Desparte-se nunta cdnd se face nestine cdlu- desparte. -
getr, iard muiarea lui sei se mdrite : iard Glava 222. [Armenopolu]. Deslegi-se a-
el dupd vréme va sd se facd Arhiereit. deed, desparte-se nunta i and se face rob
Glava 219. [A luf Armenopolu]. Sloboze- bgrbatul sad muiarea, i poste trel aril nu se va
ste-se adeci desparte-se hgrbatul de muiarea auzi nemica ci iaste vilt sad vie, unul sad
luT, sad rnuiarea de bgrbatul el, and va si aItul fie carele dintearnindol carele s'ad.
se fug cgluggr sad cgluggriti, 0 OA de voia robit.
unul a altuia, si fling de Mel o judecati: pen- Pentru muiarea carect va fi fost róbd 0 o vor
tru ci mal Intim bung cale merge. hi spurcat, set nu o despartd bdrbatul.
Pentru ci zice pravila leg( a. ei poroncim si
fie volnic a se face &Quer si a se viespgrti Glava 223. [De in Pravila de obiste]. Po-
de nuntg, orl carele va vrea alt birbatul ad runceste tocmirea lege, Intru cartea sase-zed
muiarea, i sg n'aibi nicl o apgrare, pentru titla a opta, glava 12, ci muiarea care se va'
ci mai la bine merge, adecg intru petrecania spurca de silnicl, sad de pridgtoril cart o vor
si viata cc e tocma ingerilor, iarg asa adevi- robi i apol va scgpa sad se va slobozi i va
rat IntM sg ia chipul acela ce va sg. se facg veni la bgrbatu'sl, aceia nu se cade sg. o do-
cglugar, decia atund sg fie volnic celalalt sl sidescg. cine-va, Mel el sg o gonesci, pentru
se mgrite sad sg se insere, sail birbatul sad eh fang de voia el i s'att fgcut aceia i In sig,.
muiarea, i carele de Intr'amindol va rAml- drept aceia va acesta canon sg i se iarte mu-
nea Intru cinul mirenilor, acela sg aibg de la ieril i si o tie birbatulu'sl iarg, sg nu o des-
cela ce se va face calugir ce va fi pe dreptate partg, deci vreme ce i s'ad fgcut In sill fard.
partea de mosie, carea vrea si o mostenesch voia el, 0 legea besericel porunceste, mum-
dupg mertea lul, orl 1)d:that de va hi orl mu- rea carea se va spurca cu dgsila de pigint, a-
iare, pentru ci si acela c un mort se soco- ceia n'are nicl un canon.
teste. Betrbatul ce' va goni muiarea, 0 o
IMatei]. Iarg de se va timpla si se va face Pentru
vor spurca altit acela sd nu o despartd.
nestine cglugir, iarg muiarea se va mgrita,
si dupi trecerea atita vreme unul ca acela G1ava 224. [Zonara]. Barbatul de'sT va goni
se va argta ci va putea hi harnic de Arhiered, muiarea afard de casa lut, i ea nu va avea
p6te si se facg, si nu se opreste pentru insu- ce face si uncle va mann., deacia va vrea si
rarea mueril lul, cid alt fost Insurat. rnergg la vre o rudg a el, sad la alt credin-
cios cunoscut priaten, iarg pre cale se vor a-
Pentru maiarea de'fi va bate bdrbatul fla niscare Oment ficitorl de ral i o vor fi
cd se desparte. spurcat cu disila, Ina de acesta muiarea nu
G1ava 220. [Lett fi Constantin impdraft]. se osincleste nicl se canoneste, nicl eg des-
Muiarea de'sI va pune cu IndrIznire milnile parte de cgtri bgrbatul el, pentru ci villa.
asupra bArbatului'sl, adecg &al hatg, sail de'l carea o all spurcat ad fost singurul birbatul
va scirbi i ia sg hie grea sl omerg copilul el, carele o alt gonit afarg de casi si toed
In pintecele el sg piarzg bgrbatul nidejdea greimea i canonul curviel asupra luT se di
coconulul : atuncl se desparte birbitul de ca un vinovat picatulul, iard. muiarea Amine
(lama i ia pre altg mniare. nevinovatg, i pentru curvie nu se canoneste
aid ia altg pedepsi : numal ce locuiaste In.
Pentru Bdrbatul de va hi fur, se desparte casa bgrbatulufsl Impreung cu dinsul ca si
de ddnsui maiarea lui. mal 'nainte, Lin trup i stgpini casil ci. bu-
Glava 221. [Tara a acelora impetrati]. De catelor luT.
vald viata bgrbatulul sg tglhgrescg, adecg sh Pentru bdrbatul sad tnuiarea gubavd cd se
fure 1 sg prade, ci si piarza, sad sg sape desparte.
morminte si ja haine, 0 de se va vgdi de a-
cesta, atuncl muiarea lul se desparte de bar- Glava 225. [Leu 0 Constantin impdrati].
batu'sl, i ia Si zestrele eT tOte i darurile cele Desparte-se birbatul de muiare de va fi misea
dinaintea nuntel. sad gubavg, asijderea i muiarea se desparte
[Zri]. Socoteste de judecata legit impirgteatl de birbatu's1 de va fi misel sad gubav.
ce e mat sus, ci nu zice pentru furtisagul be- $i de se va timpla si aibg acea bOlg muia-
serecilor si a morminturilor : ci de Impreung rea, si se va despgrti, atuncl bgrbatul si porte
iaste lucrul furtisaguluT, cum am zice, de va griji de hrana el ping intru tea viata el ce
hi fur bgrbatul sad muiarea, si se va vgdi cu va trgi.
www.dacoromanica.ro
Pentru rudenia sidstuluf botez se despwrte. al sfantulul sabor porunceste, ca. de Ara lua
Glava 226. [Medd]. Cand va priimi ne- barbatul pravoslavnic muiare eretig, sad
aline coconul sad de la sfântul botez, adecd pravoslavnicd muiare sL ia barbat eretic, a-
11 a boteza : atuncl se desparte de muiare'sl tuncl sa se despartä.
[Sdnfil pdrinti]. lag de se va suferi par-
cacT c. o au fdcut sog sufletéscd. tea ereticulul sa. se IntOrca de in eres, g se
Pentru -rudenia fedora( de sufiet cd se fag pravoslavnic, atund sä nu se despartä.
desparte. Pentru bdrbatul carele va avea muiare sd
Glava 227. [Iard a cella de sus]. De va se indrdcdscd pi va sit o lase.
face nestine fecior de suflet pe ginere-sat, a Glava 233. [Nearaoa impdratului: .beu in-
tuncl se desparte ginerile de fii-sa, pentru ca teleptul 111 fl 1121. De va avea nectine muiare
o ad facut sord sufletésg. : drept aceia valua carea se indraceste, acela sa. nu o despartg,
altg. muiare. numal ce sa o astépte anT treI, décia de se va
Pentru nunta ceafdrd de lége cd se desparte. tdmadui, s o tie iar gnu o despartd, iard de
Glava 228. [lard aceluia.J Muiarea carea nu se va izbvi dupg acel trel anl de acea pa-
va lua baxbat, sl se va afla fard de lége, a- timä a draculuT : atuncl g o lase si sg. ia
tuncl p6te sL se lase de dAnsul, i sä ia alt alta.
Asijderea i muiarea de se va tdmpla sg.
barbat, asijderea i barbatul pre muiare. vie la barbatul el patimd ca aceea a dracu-
Pentru a Tatra insurare ell se desparte. luT, trebue sal astépte cincl anl, iar décia
Glava 229. [A Dumnezeeftilor dascalil. A déca se va afla tot Inteacea patimg, si nu
patra insurare se desparte fag de Did o so- se va isMvi de dânsa, atunet sä fie volnicd
cotéla, pentru c. e afard de lege, i aceia muiarea sg. se desparta de Mrbatul el si sA
nunta nu se chiaind ci -viata porcesca, adecd ia altul. iard de se va hi tdmplat sl hie avut
acea MI6, sad barbatul sad muiarea mal 'na-
cum se tavalesce porcul in find si sa intind inte de ce nu se Meuse nunta : atuncT de
se impute, asijderea i acea a patra Insurare grab sg. se despartd fdr a. de nicl o Indoire,
ce se Insórd omul. si cum am zis mal sus asa sa hie, ca barba-
Pentru nevirsta nuntel: cd ci aceia se tul sà astépte pre muiare trel anT, si sg. o bra.-
desparte. néscd i sa porte grija de tgrnaduirea el, cd
Glava 230. [A Postniculuil Nunta ceia ce asa porunceste tocingla 22, a patra titla a
cartil 24. Asijderea sA facg si muiarea la
nu e de virsta, aceea fag. de nicl o socotéld sá barbatul el, iar a lua alt Mrbat voe n'are cum
se despartd, i nevirsta se chiamd ca.nd nu
iaste bArbatul de patru-spre-zece anl si mu- ad poruncit maT sus pang, ce se vor ImpIea
acel eine! anT.
iarea de dol-spre-zece : ci mai putin.
Pentru bdrbatul carele se va afia cu muiare Pentru patima sai lovitura ce loaste pre om
afard de fire cd se desparte, pentru cano- qi cade jos de se bate sad se tdvell4te pet
nul lur. merg spumele, cum se judece la adevdrata
Glava 231. [Acesta jaste scris la o Pravild marea beséria plind astitzl.
veche de la Ohrid]. Barbatul de se va afla cu Glava 234. [Cautd de year rdspunsul Pa-
muiarea lul afard de fire, care lucru Taste a- "triarsesc]. La muma si stapina tuturor beg-
fard de firea omenéscd, acela 0-se despartd ricilor, ce se zice la adeverita mare begricd,
de Intim alesul ci blagocestivul nérn al cres- acea patimd a loviturilor asa se jaded. si se
tinilor, ca o amestecare rea i lucrul rusinat, socotéste de al tutulor biruitorid prea sfantul
0 sg. se desparta de clang] muiarea, fag si a Vita lumea patriarh, si de Dumnezee-
de cuvantul nemdnul i si'sT ia tóta gstrea scul i sfamtul lul sgbor, insä cum si muiarea
el i darurile céle dinaintea nunteT, si de In- de va hi avut acea patimä ma! dinainte de
teavérea lui cat va fi a treia parte de darul ce nu se va hi fost blagoslovit eu bdrbatul
nuntel denainte, atata s ia. eL si se va marturisi de marturiLcredinciOse:
[Postnicul i Grigorie Soluneanul]. Carele AtuncT degrab se desparte fard de nicl o in-
va face cu muiarea lul afag de fire, acela doire acel barbat de cdtre muiarea 134 ci'sl
preot sa. nu se fag, ci numal sg. se desparta ia altg. muiare. lard de va fi venit acea pa-
de tot de dansa, i déca se va despgrti atuncl timg. mueril déca se va fi fost blagoslovit cu
sa: se canonéscä cincl-spre-zece anl sa nu se barbatul el atuncl sa nicl o voe aid
cuminece. putére acel Mrbat al el sd o despartd adecg.
sa o lase, pAnd Intru tót viata lul nicl in-
Pentru bdrbatul cu muiarea, earl vor fi vre tr'un chip. Drept aceia de se va tampla acea
unit de intrdnfii eretici se desparte patima de lovitura. O. vie si la bdrbat, asij-
Glava 232. [Sdntul Sdbor]. Canonul 72 derea i muiarea sa n'aiba nicI o voe sal ia
www.dacoromanica.ro
10
226 PRAM!. MATBIII BASARAB
alt barbat pan& intrtx tótä viata acelul barhat vrea o va despirti de acel barbat i o va lua
al el. lara cum am zis mal sus de va fi fost ca o feink a lot. decia nicl barbatul carele
avut acea patima mal 'nainte de ce nu se o ad luat, nicl acea muiare care l'ak luat sii
blagoslovise cu muiarea lul, atund sa diba pedepsesc, cid ci i'ail shut ci triiaste si
voie acea muiare a 1uT A. se desparta de din- iaste vit.
sul Mei de nicl o indoire. i sa ia pre alt Iar5. de se va tarn pla Si iu vrae rnuiarea
birbat neoprita. pre birbatul cel de intlit. ci nornal pre bar-
batul cel de al doilea, atuncl sa nu o last sa
.De se va tdmpla cuiva stt se clued ;intru tat ia pre acel barbat al doilea, ian a. de nu va
loc, qc acolo s ie posadnice, saI sd nu vrea sk se desparta de voe, atuncl si o des-
trimitd Inuiarif luI cheltuicad de /walla vie- partI i fark de voia El, i ca o curva si o
tei ef, acela sd se despartd. canonestl.
i,Leu 0 Constantin impdrari]. Numal acdle
Glava 235. [Nichita Mitropolitul Irac muon ce se iarti si nu se caponesc, carele
Mueril aria se va duce hirbatul de la dinsa deca's1 yid barbatil lor cel de intil, sat vor
si va sedea intr'alt loc, i acolo sal ia posed- auzi ci trleac, inteacel ces 10 Iasi al doilea
nica sa tie, atund acea muiare a lul n'are barbatl ai lor, l i merg intealti casa de sed
voe sa ia alt barbat, nurnal ce sk'lastéptetreI 0116.'0 von dobandi barbatil lor eel de intil.
ant sa se lntórck- la &Ansa, i acel barbat ca. [Zri]. lark muerile carele vor auzi ca Wiese
's1 lase posadnica, i A, tie pre acea muiare barbatil lor, sat II vor vedea ci aii venit, pi
pre lege, iara ski nu o desparta, Mel ea sa nu nu vor merge dupa dâniI, ci vor si tie ceia
se marite a doa Ora pini va fi barbatul el vik barbatl al doilea, iark nu pre cel de intM pre
iark daca va muri, atuncl si fie sloboda. a se lege: atunce nict o ertAciune lor nu e aid at,
marita cum zice Apostolul. nurnal ce si canonesc ea niste curve.
[Cautd de yea rdspunsul Patriarsesc] Insa [Armenopolu]. Barbatul ce se va duce inter)
toctnéla acOsta asa s'ail facut cu judecata sa- cal:Monte, sat la este, si an va veni inulta
borulul, de Vladica al tuturor prea sfantul pi vrOrne, atuncI citl anl se va zabovi tot si'l
a OM lumea Pktriarh Chir Dionisie, vi léto a0Opte muiarea, iark de nu va veni cart1 de
7062 meseta Fevruarie, cad anii se tampla la dinsul, i va auzi ci ad murit : atuncl nu-
barbatulul sa se duck intr'alt loc i sa se za- mal decal si nu ia alt barbat, ping nu se vor
bovesci cincI ant de la casa lul, si nu's1 va afla marturil credincióse sa marturisesca cu
acluce aminte nemick de muiarea lut, sat WI juramint pre Dumnezeeasca i Sfinta Evan-
trimati de cheltuiala hranel el, sail carte, ci gelie cum slit de acel om ca at murit, atuncl
o va lisa de tot far' de nicl un ajutorik, Im- si se faci zapis pre marturia acelor martu-
preunare ca aceia si se desparti de tot fail ril ei sal tie pentru adeverinta, decia si fie
de aid o opréla i si fie volnica muiarea si volnici muiarea sk ia alt barbat al doilea
ia alt barbat pre lége. Dect de atuncl a-
cdsta tocnnéla ata se judeca de adevarata ma- pre[Nearaoa
lege.
a lul Leu inteleptul impltrat]Jarti
rea besérici, si de totl sfintil Arhierel, ca, pe pentru eel robitt Nearaoa lul Leu inteleptul
dreptate i pre lOge ce iaste si se cade. poruncOste, muiarea O. nu afle vinuiali, pen-
Pentru muiarect caria i se va duce bdrbatul, tru barbatul et carele se aflA in robie i ia
alt birbat, iara de va si lua alt barbat : a-
sad se va face rob, sad se va duce la doste tuncl
pi
si fie volnic barbatul el cel eel e pre
se va face perit 0 ea va vrea a se md- lOge, cand va veni de in robie si o desparti
rite. de acel barbat al do;lea, sa o -10 acel de in-
Playa 236. [Marele Vasilie Canonul SIJ. Ca- tal ca pe un madular al luT.
nonul 31 al Marelul Vasilie zice, mueril cinia [Mate]1 . Afar& de vinile cOle ce s'at scris
i se va duce barbatul afark intealta cetate, mal sus de va indiazni cineva sa se des-
sat oras sad sat, si fack cale, sat la Oste 0 se part& de muiarea 1111 i si ia alta, acela si
va face perit, i dOcia nu se va mat auzi de se afurisOsca, 0 de la besOrici si se gonesci
dinsul ce s'ail facut, ian a. rnuiarea de nu va pin& ce se va intOrce de o va lua.
astepta sk auzi mat adeverit de marturil cre-
dincióse simarturisOscipentru Parbatul el mu- Pentru bdrbatif ce vor lua dod inuerl, i pen-
rit-ad n'ad murit i va vrea sk se mirite si tru Muerile cdlea ce cdnd le vor lipsi bdr-
ia alt barbat, aceia si se judece ca o curs/. batii de acasd, iard iale se vor Indrita.
[Saar 6. Canon 14]. Ins& de se va tam- Glava 237. Zac. 1]. Cela ce va lua dok
pla. sk calitoresca. nestine. sat se va duce la muerI si se va cununa cu amkncloa, ce se
Oste, 0 nu se va auzi de dansul cii triiaste, dice cu una intr'un loc, cu alta int'ralt loc,
iara muiarea se va marita, apoI el se va insi vor fi vie arnandoa, acesta lucru clupa Pra-
tome la mosie si la casa's1 ei'el va afla muia- vilele celor imparat1 bitrant vechl de demult,
rea maritati ditpi alt barbat, atuncl de va unora ca acelora bi s'at fost facknd morte, ian
www.dacoromanica.ro
MAMA MATEIU BASLRAII 227
In vécul de Ream. se art& dupd vola judecd- nóste judecgtoriul ad imblg fgrg ispravg. : a-
loriulul, ce se zice sad sd'l bage in ocnd, sad tund se va certa muiarea.
'1 vor purta pre in targ cu pialea gól1 pre tote Zac. 11]. Tote Pravilele Impgrdtestl, dad
sg i se-ia tote bucatele sg fie Dom- voe mueril sg'sl ia al doilea barbat, cAnd va
nestl, pentru cd nu i se mal cuvine sg aibd. rgrngnea de bdrbat, o sOrnd de vrerne dupd
bucate, de vréme ce s'ad perdut cinstea qi cum s'aii tocmit, cum s'ar zice dacd se va afla
iaste de ocarg si de tótd rusinea. cum 'I-ad robit bArbatul, atuncl sg'i astepte
[Zac 2]. Pre unele locurl pre unil ca ace- chid ant, numgra,nclu'l cle in ce vrOme Pad
*ia card iad clod muieri, pOrtd'I pre ulite cu robit, iarg de i se va g dos bArbatul la-oste,
pialea gad sezand cAlare pre mggarid si'T tot ce se zice si fie slujitorid, pre acela sd.'l a-
bate, au clog ford ce torc muerile, asijderea stépte patru ant curn ad fost anil eel vechl de
si pre mueri pre cele ce jail dol barbatl iard. demult. lard acum Inteacest Yee, scrie sg a-
le Odd cu pieile pile pre mAgarl. si le bat cu stepte zke anl.
,clog aornanace, sad cu dod. islMe. [ Zac. 12]. Cela ce ad fost singur tiitorid
[Zac. 3]. Intr'un chip se certd muiarea ce marele impgrat Iustinian, dg :invataturd cum
va lua dol barbati ca i bdrbatul ca ia dog ad naibg voe nicl putere sd se mal milrite
muerT. dupli al doilea bdibat, mgcar de ar astepta
Vac. 41. Cela ce va avea do g. nmerI la Nth- 041 anl de multI, add nu va putea ales lucru
mea lul candul In toad vaxsta : acela e jude- ad intelegd de bdrbatu'0 vid e all mort, ci
cat numal sg. fie de mórte. numal and ya intelége forte adevairat : a-
[ Zac. 5]. Cela ea se va cununa cu clod ntruerl tunel va fl slobodg.
* sg fie amAndog 171, acela face prepus sd fie vOste, [Zac. 13]. Mórtea bArbatulul se aratd pre
cand se aude vid e alt mort. Iard cand
eretic, drept aceia trebue sg'l intrebe, ce gaud
are spre'taina cununiel carea iaste de o tine se va auzi cd, iaste loc nu departe, atunci nu
beskica; si de se va ggsi sg fie eretic, atuncl ajunge cu atgta ad zica: nestine cum an auzit,
se va certa cu mórte cumplitA. ci sal zica: cum Pad vdzut cu ochil mort, a-
[Zac. 61. Cela ce va lua dod muerI i amAn- tunci Sd crkg.
tioa jupanke, acela sg se certe dupd cum va [ Zac. 14]. CAnd se va afla numaT o mOrtu-
fl voia judecatoriulul, ci ins& voia judecgto- rie ad zicA cum ad vgzut pre bdrbatul cu-
riuluT atAta se tinde cgtu'l va lua i v;ata. tdiia mort, atuncl ajunge atdta sg arate cum
[ Lac. 7]. Nici un vldclicä sad patriarh nu iaste acela mort, i atuncl cu acOsta mgrtu-
-p&p nici inteun chip sd slobozescd pe vre rie pOte rnuiarea O. se mgrite sg'sl ia si al
un bdrbat sgst ia dod muerI, sad muiarea doilea bArbat.
sal'§f ia (101 barbatl. [Zac. 15]. Perte muiarea sg trimitd on om
f Zac. 8]. Muiarea care se va cununa cu un acolo unde 'T-ad fost bgrbatul sd intrebe de
bgrbat carele va avea i altg muiare vie, aceia Yid de mort, si cum va spune acela, jude-
-de va putea ardta la judecdtorid cu bone si cdtoriul va creek 5i va da voe mueril a./ se
credincióse mdrturil ca acélea, cum n'ad stiut mgrite sa"s1 ia alt barbat. Ins& trebue sg
.ca. are muiare aceia nu se va certa : iarg de socotescd judecgtoriul de va fi acel om ce
na vor ardta cu mgrturil, atuncl se vor certa ad trimis om ea acela sl fie destoInic de
arrandol. al putea crOderea.
[Zac. 91. and se va afla curn n'ad stiut mu- Pentru cela ce se va afla cu sócrd-sa
iarea cd are bArbatul i altdmuiare, lard dupd fi de canonul bor.
-aceia se va arg.ta i muiarea cea dintgl, atonal Glava 238. [Matad]. De se va afla cine-
de va putea argta la judecdtorid cum ea n'ad va cu sOcrg-sa trupOste, adeca sg -lac& pl-
tiut cum el are si altg muiare, atuncl pOte eat cu muma logoclitel lul, sad cu and ru-
sg'0 ia zestrele ce'l va fl dat, i alt tot ce'l va denie dupg trup a el mai nainte de blagos-
fi dgruit. lard del va fl dAruit si el ceva, a- lovenia logoditei lui, atuncl sd nu se facd
tunet pete sg nu'l dea lul nemic de in ce va aceea nunta. ci sg se oprescd. lard deed se
fi fost a luI. larä de se va afla curn marturille va fi blagoslovit cu femeia lul, atuncl I va
.el nusint deplin nicl adevgrate, atunci cu da- fi venit acel pleat d&l va fi Merit impreu-
rurile ce'l aii fost dat bgrbatul va piarde si Dare de sdnge, atunci nunta sg nu se des-
zéstrele el si asa vor fl tote Domnestl, iard, partd, ci nurnal sd se canondscg ceia ce ad
pre clAnsa o vor certa Impreund cu barbatul. Malt amestecarea de sdnge.
[ Zac. 10]. Când va lua rnuiarea al doilea. [Postnicul]. lard canonul lor iaste anl 12,
hdrbat socotind cum eel dintal este mort, a- 01 vor tdia i mai putin de vor vrea se
tuncT de va putea ardta inaintea judeiltoriu- facd post, metanil, si rnilostenie.
luJ cu mdrturil ca acelea destoinice de a se
crOderea cum iarg ad adeverit cu nekde sg .Pentru cela ce'fi va despdrti muiarea de rdul
fie mort, atonal nu se va certa, iard de nu sad de vina altel mueri.
vor fi marturiile ()maul de credintd, i va cu- Glava 239. [Mateid]. De'sT va despgrti,
www.dacoromanica.ro
228 PRAV1LA AT1u BASARAW
nectine muiarea, de vina altil muerl ad va- far& de casa. ci'T va. arata cu marturil cre-
duva, au fata, atuncl nu lasà pravila sä ia dinclOse, atuncl se desparte de dinsa, si'E
muiare pre ceea ce ad fost vin de- c'ad dobandecte ri zéstrele cum zic pravilele.
despartit muiarea lul pentru dansa. Iara de o va ucide de voe necurvind, acela.
alta muiare sa nu ia, numal ce sa se calm--
Pentru curvie fi de canonul e. nese& anT 20 sa manance sec ci sa. nu se-
Glava 240. [ApostoliI, Zac. 444]. Canonul pricectuiasca.
al sfintilor apostoll poruncecte, ca cine'sl prichifor prign'tdecnull. Tara de o va bate
va lepada muiarea fara cuvant de \Tina, ade- pentru vre o Aqua , ci pentru o mica. lovi-
cà sk o gonesca de In casa lul, atund iu tura va muri MIA de voia lul. acela 55 se
Fite sä ia alta, numal ce se afuriséste. cérte a treia parte de ucidere, deacia de va
[Mateiii]. Care le se va vadi ca ad imblat vrea se va insura, cad cá s'ail facut rand.' de
cu o muiare, acela nu pOte sal o ia intru voia luT acea merte.
nunta, adeca sa, se blagoslovesca cu dansa. Pentru ucidere i cate feliuri de ucideri sunt-
[Deslegare]. Un om ad avut muiare, i ad
imblat cu alta deacia s'ad lasat de acea Glavai 242. [Zac. 1]. De vréme ce vom sa.
pentru ucidere, ce se zice pentru
curval, i f 'ad tinut pre muiarea lul cea bla- graim
goslovita, apol nu s'ad manat multi vrérne morte de om, intal se cede sa stim, curn un fe...
ci ad murit muiarea lul cea blagoslovita, lid de uc'clere se chiama grabnica, iara Oa se-
deacia el ad vrut sá ia pre cea ce imbla cu chiam apestite re. Decl cea grahnica se chiama.
clansa mai nainte, iara sfintil parintl déc'ati intr'acesta chip, and cel ucis nu iaste uciderea.
vazut aca oprit'ad acesta cu totulu'cl tot nid a lul : ci ad fost sa uciga pre altul, iara gra-
cum O. nu se fad., c macar de s'au ci la- ba ad pripit de ad. ucis pre dansul in local,
sat de (lama de tot ci s'ad parasit, iara pang aceluia, uciderea cea mai apestitOre acijderea
ad fost muiarea lul vie el ad tot imblat cu se chiama, eh ad fost 5 uciga pre clausal,
&Lisa, pentru aceea nu 1)e:de acesta sa facti taxa el ad ucis pre altul in local lul : cum
mina, cad cä iaste fara de lege. s'ar zice, cA apestitoriul au pus vina lul a-
[A lu Armenapolu]. Cine sä va vadi in- supra altuia, ci ad ueis pre acela in local lul.
tru curvie, macar de nu va eci de fata, acela IZac. 2]. A doa se cade sa ctim cum alt
nu pOte sa o ia muiare, cA Pad banuit emenil fella de ucidere se chiama cu inselaciune,
ca aS imblat cu clansa, ca sa nu se ade- and se tampla cum s'ar zice cu incelaciune
vereze banuiala sA zica, Omenil cA adevarat ci cu pofta de ucide unul pre altul. Alta uci-
ad imblat cu dansa pentru aceea o ad luat dere se chiarna cu nesocotinta. cand cum s'ar
muial e. zice, nu ar avea nectine nicl cu gandul a gan-
[Marele Vasilie]. fait pentru canonul cur- di, nicl cu inima a pofti sA faca ucidere, ci
viel zice Marele Vasilie, sa. nu se cuminece numal cad se va man;a pre un om de'l va
anl 16. injura si'l va bate, deacia dinteacea Wale
i se va tampla mOrte, atuncl acea ucidere se
[Sdborul Anchira]. laza sfantul sabor dela chiama pentru nesocotinta lui cA s'at name-
Anchira, Canonul 20 poruncecte, pe precur- rita de i s'ad prilejit mórtea de manila lui
variul ca pre un curvarid sal canonectl, adeca alta ucidere iaste iaracT de se chiarna cu gre-
ant capte. sali intr'acesta chip, cand arunca nectine
[Canonul 20. Postnicul]. Iara. Dumnezeescul intr'un dobitoc, sad intr'o pasare cu o piatra,
patriarh postnicul poruncecte dupa 8 anl sA ci se nimerécte de lovecte pe vre un om
se pricectuiasca sfintel pricectenil, iarA aca ucide : acésta se chiama ucidere cu grecall.
adevarat sA !parlance sec la al nollea ces, ci [Zac. 3]. A treia ea. stim Inca mal adevA-
metanit 260, taxa de nu vor face acéstea, rat, in ce chip se chiama mOrte grabnicar
atuncl sa fie in canondl de sus, care ad zis cand se va prileji dol OmenT sa se ia a se.
purtatoril de Dumnezed paring al saborulul prici de In cuvinte pana'cl vor aduce aminte
dela Anchira. de vor pomeni de multe lucrurl, decT deintr-
acele cuvinte se va rani unul la inema ci'l va
Pentru omul carele'sr va afla muiarea curvind birui mania, ci'nteacel ceas va sari asupra
pti va ucide pre ddnsa 0 pre curvariii saec
lul va ucide de tot inteacel loc, rara de'cl
o va ucide feird de vind, salt fdrd de voia va mal ingadai firel intr'acea data., i va mat
socoti, ci fiind }draft de vrajba. se va apuca
Glava 241. [Leu fi Constantin imparati]. cil va ucide. acesta ucidere iaste mal rea de
De,c1 va afla nectine muiarea sA fad. pacat ceia de intal : acesta se chiama inerte
cat e cu alt barbat, adeca sA curvesca, insa apestitOre, pentru ca o face omul cu tot de-
de va ucide pre dansa, ci pre curvarid, a- adinsul.
cela nu se pedepsecte adevarat de'T va afla [Zac. 4]. A patra sA stim cum ucide unur
In launtru in casa lul, laza del va afla a- pre altul omórA,' cu fie ce fel de mórte,
www.dacoromanica.ro
PRAVITA MATETTI BASARAB 229
[Zac. 10]. Cela ce va rani pre altul nu cu
ad curniaini161 sugrumg, sad I naduaaate irn-
prestranc161 cu ceva pana crapa. cum de ranä de mOrte, iarg el sn va lenevi ai nu va
-multe-orl se prilejaate i acestor coconT mic- pazi curand sal se tarnaduiasca sad va fi fgcut
aorT, candu'l badusesc in asternut muerele alt ceva improtiva ranel, ad va fi mancat salt
célea cél ar.316cg. salt candul va calca cu pi- bgut, ai se va fi obrintit i dintr'aceia i se va
ciórele, Sad '1 va ucide cu pumniT poncial In fi tamplat de va fi murit, atund cela ce il-ad
inimg pang.'1 va omori, sad '1 va bate CIA ca- rgnit nu se va certa ca tin uciggtorid, ci mal
pul de pgrete pangl va omori : acéstea tote putin cum va socoti judecgtoriul.
le face pentru s. scape de certare cu Inaelg- [Zac. 11]. Orl care boiaren va face mOrte
ciune, iard de se va vac% atund acela sa, se degrab ce se zice va omod pre cine-va intaia
cérte ca un ucigator. data cat vor incépe a se prici de In cuvinte,
atuncl de se va prileji acel boiaren sa fie de
Tentru pedelosa acigdtorikir de dinerl iie li se tréba, ai de folos ace! tarT, ai de va avea avu,
cade dupd deala lor sd li se facd. tie, atuncl se va pedepsi cu ban! multi, clupa
Glava 243. [Zac. 1]. Pedépsa uciggtoriu- cum va fi voia judecatoriuluT, numal cad
lul nu iaste alta farg numaT mOrtea, dupg iaste om de trOba tariT, iarg de nu va da banT
cum scrie sfanta Scripturg cea vechig ai cea preste doä trel zile, atund sal facg m6rte ei
noug,' si dupg cum dad invatätura. pravilele. aceluia; iarg de va fi uciderea ce ad facut a-
[Zac. 2]. De ar fi neatine boiaren, sad de pestitOre, nu va figrabnicg, cum s'ar zice, dee!
ar fi femeae, nernicg nu se va folosi cu aceia se vor fi pricit ii va fi ucis peste vr'o dog trel
sg pita. scgpa de pedepsa ucideril : ci tot se zile, sad de'T va fi cal ucis ceva rudg, sag 11
-va pedepsi boiarenul ai muiarea, déca. vor va fi ucis cu inaellciune, sad alta asémene a-
-face uciderea ca i fieal eine de in cal mat cestora atone! nici Inteun chip sg nu se pe-
prost1 omen!. depsescg. ci banT ci numal cu mOrte pentru
[Zac. 3]. Uciderea ce o va face muiarea sad mOrte. Aaijderea i cand se va prileji de va
Tobul, sad cel slobod, sad cunoscut, sad ne- face ucidere vre un boiaren, i de nu va fi aid
cunoscut, aceia depururea tot intr'un chip se de o tr6b1 tarn!, acela de ar da at! banT, tot
vor pedepsi. nu se va putea raiscumpara, far! numal cand
[Zac. 4j. Cela ce va ucide cocon micaor, ar daniscare banT sg ajutorescg la vre o ne-
acela se va pedepsi mai cu rea mOrte, de cat voe a tali!. lard care boiaren bogat, se va fi
cela ce ar fi ucis barbat deplin. izblvit cu ban! de rnOrtea cea grabnicg, ai a-
[Zac. 5]. Cala ee'al va ucide fata in cOsul ce pol jai-Ws! va fi facut al doilea rand iard. a-
o va afla curvind cu cine-va, acela nu se va cea ucidere grabnicg, acela nu s'ar putea mal
pedepsi ca un ucigatoriti. plgti cu banT, macar de ar scOte tara din ce
[Zac. 6]. Cela ce'aT va ucide muiarea in nevoe, sad mgcar de l'ar ajutori i altil strain!
Trémea and o va gasi turvind cu altul : a- cu ce ar putea sg'l platescg. : tot mu iaste pu-
cela nu se va pedepsi ca tin ucigatorid. tintg. cu nemica sal isbgvéscg....pre cela ce va
[Zac. tJ. Cala ce se va apara de Trajmaaul fi ("dart dog. moil! grabnice, ci numaT sg i se
luT sa nu'l ucigg, i de va ucide el pre dansul, dea pedépsg ca until ucigatorig, iarg intr'alt
acela sg n'aiba nicl o certare, ma! vartos la chip nu pOte fi.
vrOrne candul va vedea el vine asupra luT cu [Zac. 12]. Gaud se va prileji vre un om de
:arme pentru sal ia viata, iarä de va putea sa clirosul besOricil sg facg ucidere grabnica, a-
se sprijin6sch Intealt chip cunoscand cg n'are tund acela se va pedepsi cu acOsta, sg'l due!
--putOre sal Ucig, iarg el intr'o pizmg totuaT 'I la o manastire departe, sg aadg acolo in tot!
-va ucide, sad de'l va ucide Intr'alta data, iarg viata lul, iarg de'0 Ntor prepune cg va sg fugg,
nu intr'acela cés cand venia asupral : atunci atuncT sal Inchiza hitt%) temnitg sg zacg a-
al aih g. certare ca i uciggtoriul. colo pan! la mOrte, iarg acum drept ucidere
IZac. 8]. Cela ce va ucide pre cine-va cu grabnicg, de va face cine-va de in cliros, tri-
greaala i fail de voia luT, acela sal nu se cOrte mitu'l de'l bagg iri Catargg,iarg drept mOrtea
ea tin ucigatorid. cea apestitOre, fac mOrte drept mOrte.
[Zac. 91. Cala ce va vrea sg scape dinaintea [Zac...13]. Fie dine d in cliros pete sa'al dg-
vrgjmaauluT sad, aiIntr'alt chip nu va putea, ci ruiascg cinstea sa o rT cul va vrea, carea all avut
va arunca cu vre-o piatrg, iarg vrajmasul se de la begrica, Ins! sl facg acesta mai 'nainte
va pleca, piatra va nemeri pre alto! si'l va de ce'l va osandi judecgtoriul spre m6rte, ai
atuncl de vreme ce se va afla ca'nteacel mai 'nainte de ce'l v a certa cape un ucigatorig.
boo n'ao fost alp omen! stranal pe langa acel [Zac. 14]. Uciggtoriul incg farg de ce'l vor pe-
vrajmaa, farg numal acela, atund acela sa depsi cu m Orte, iaste dato rid incg sl si platOscg
n'aiba nid o certare ca un uciggtor. Iarg. de rudelor celul ucis tote cheltuialie ce a facut,
-vor fi fost omen! multT stranaT prejiur acel cat alt dat la vrad, i alte ce se vor fi pggu-
vrajmas ai el ad aruncat cu piatra., atuncl se bit pe ranele le. Si Incg mal iaste daterid
-va pedepsi. platescg mOrtea rudelor, ce se zice sg pll-
www.dacoromanica.ro
230 PRATILL MATER:, BASAIIAB
tOsca pre zi cate-va zile Inainte, pe cat va fi bun, sal pazesca and al dOr l'ar tamadui, cii
void judeeatoriulul. Dreptatea arata cat ar fi va lasa asa negrijit i nesocotit, 0 de va marl
trait acel mort In lame, si fried. iaste dator sa bolnavul, atuncl acela'sl va piarde mo#eni
hránesc i coconil celul mort, i Inca si pre rea, i vor fi tote bucatele i ocinile Dom-
ceia l'altl 6menl ce va avea cari l-ad fost el nestl.
hranind pan& ad fost yid. [Zac. 22]. De yrOme ce oeinile ucigatoriu-
[Zac.15].Ucigatoriul nts iaste datbrid nicl cu lul se trag de in Wrap]. ce se zice de la pa
01051, atuncl coconil ueigatoriulul nu'sl vor
6 cheltaiala, cand va fi facut uciderea in gre-
salk sah cand va fi facut ucidere pentru s. piarde ocinile carele li se vine de la mosu-
scape de vrajrnasul luI ca ä nu'l ucig a. pre sad, nicl vor putea sa. fie Domnestl ci se vor
dansul, fara numal de va fi ucis pre altul in lua numal ocinile ce va fi dobkndit ucigato-
local vrajmasulul sad, cum s'ar zice pre cela riul.
ce ah intrat la mijloc sa'T desparta, sad i cela [Zao. 23]. Cala ce va rani pre altul, i nu'l
ce ad fost stand aprOpe langa vrajmas. va omori acela nu'sl va piarde mosia, i mai
[Zac. 16]. Caruia i se va tampla, sa'sl ucigl. vartos and se va tampla dupa ce se va ta---
pre tatl-sad pre acela In zilele céle vechl, in- madui de acOle ranl,de'l va face i zapis Ya.
tal '1 batea cu vine de bod verzl forte tare, dO- lasa pre urma lui sa'l tie mosble.
cia atuncl vih '1 baga inteun sac si inteacel I Zac. 24]. Cala ce va omori muiarea, acela
sac baga i un cane, si un cows, i o naparca, e ca si cum s'ar omori pre tata-sah.
si o malmuta, dOcial arunca in mare, sad in [Zac. 25]. Orl cine'sl va omori muiarea, a-
apa cu tOte cu acOstea,insa de yrea fi aprópe cela'sl ya piarde tot venitul ce va fi avand de-
marea, iara de nu, el II lepada uncle stia nista ocinile el, färä numal cand o va gasi curvind
heri selbatice. cu altul, pentru cad ca atuncl nu va piarde
[Zac. 173. Iara acuma'l lasa pre voia jude- nemica de In tote veniturile el.
catoriulul de le dah morte mal cumplita de [Zac. 26]. Muiarea ce's1 va omori barbatul,.,
cat altora, cum s'ar zice, intal Ie taie mana aceia nu numal ce'sl va piarde veniturile cOle
ceia ce ad ucis Inteacel loc unde ad ads pe ce va fi avut de la barbat : ci Inca si zOstrele
tata-sad, dOcia 11 lOga de cOdele calor, 0'1 sale tote le va piarde ca se vor lua Domnesti.
due tragandul pre ulite pana la local eel de [Zap. 27]. Cand se va prileji an om casni
pierzare, dOcia intal II taie capul, dOcia '1 taie In viata lul sa'sl daruiasca avutia sa femeil
suvite, sad si'ntealt chip dupa cum va socoti, sale, sad femeia barbatului sad, acest dar se
lard. nicl intr'un chip nu se cade IngrOpe va adevara dupd morte, iar. nu In viata, insa
In pamant. mOrtea sa le fie de in fire, iara. nu de vre G
[Zac. 18]. Cala ce va ad& pre altul, carele nevoe.
ati fost tiind moii1e culva Intr'acesta chip, ca [Zac. 28]. Cela ce nu va chiema vracid
sa caza pre mana liii, atuncl de vréme ce se la bóla mueril lul, si.l cumpere de tot feliuI
va arata lucrul c'ad facia una Ca acésta, a- de yracevaniT si de alte de t6te bucatele eel
hind nicl el, nicl fecioril lul, nu yor incapea vor trebui, si de va muri atundl de intfacea
sá mostenOsca acOle ocine : c ramanemosia b011 piarde-va barbatul tot venitul ce va a--
sa fie Domnesca, de vrOme ce nu yor fi altl yea de pre ocinile muerirsl, sad macar de
naosnOnl de intr'aceea spita care ad fost uci- 'I-ar fi i &grail ce-va i aceia vor Ina, sat 0
gatoriul. alt lama ce va fi dupg obiceaiul localul, cum
[Zac. 19]. Orl va ucide muiarea, sari s'ar zice orl ce ar avea.
muiarea pre barbat, atunci ucigatoriul n'are [Zac. 29]. De se va prileji sit nu se afle
rileY o tréba la ocine, ci se vor da parintilor, vracit acolo, atuncl iaste datorid barbatul,
iard. de nu vor fi parintl al acelul ucis, atuncl satrimeta unde va gasi aduci. de va fi a
acélea ocine sä le tie Domnia. própe, iara. de va fi departe nemica nu e
[Zac. 20]. De va rasa cine-va bucatele i o- datorid.
cinele sale cu zapis vre until om sä fie t6te ale [Zac. 30]. Muiarea de nu va chiema vracid
lul dupa mOrtea mueril lul, sad a vre a unui la bóla barbatulul, sad de nal va nici socoti,
cocon a lul, i deca va lua cela zapisul atun- aceia nu piarde nemica de in venitul el ceva
eel va fi urit a astepta, ci va omori pre ceia avea dela bärbat.
ce tin ocinile, ca sa apuce maI curand el, a-
tuucl va piarde acela tot caul spune zapisul, Pentru cela ceyi va ucide pre tatd-sdit set pre
ocinele vor fi Domnestl, iara pre acela de mumd-sa, aceia ce pedépset li se cede sit ia.
In afar& de paguba '1 Tor certa Intru tot ca si Glava 244. [Zac. 1]. Cala ce'sl va ucide
pre un ucigatoriti. pre tath-sail, si pre muma-sa, sad pre mo-
[Zac. 21]. Cand va fi un om bolnav, i va su-sad, sad pre mOse-sa, acela ce'sl ucide pa-
rasa culva sa mostenOsca mult putin ce va a- rintiI, mal cumplita pedepsa sa aibd. de cat
yea, si'l va face si zapis, iard. acel mosnén nu altl ucigatcrl.
va griji de dansul sa'l aduca vre tin vracid [Zac. 2]. Ucigatoriul de parintl se chiama
www.dacoromanica.ro gis
PHAVLA MATINIJ BASARAB 131
cela ce'sI va ucide feciorul, sag nepotul, sad [Zac. 14]. Orl-care fecior, sad slugg, sad
de va lua nestine fecior de suflet, iarg apol fie cine va fi, de va sti si de va cunOste eg
sal ucigg, sad el pre dgnsul, acela se chiamg vor sd ucigg pre cine-va, ail cu otravd ad cu
uciggtorid de pgrintl, sr se va pedepsi i acela armg, ad fie cu ce fel de mOrte, i de nu va
ca i unil de aceia. spune sg smintescg acel lucru, acela ca un
[Zac. 3]. Nu are nevoe nimenilea sI o- ucigatorid de pgrintl sa se cOrte, impseung. cu
more feciorul mgcar In ce gresalg l'ar ggsi, ceia-laltI cu toth carif ag vrut sad a si flcut
iard nurnal and i se va prileji care cumva : uciderea,
atuncl sal spue judecgtoriulul. [Zac. 157. Cela ce'sf vatrgrnite pre fiiul sad
[Zac. 4]. Cela ce va ucide pre vre un dire- eel bolnav la casa uncle zac calieil si Omen!
gg.torid i judecgtorid al vre unuf foe, acela bolnavl, acela'sf va perde puterea cea pgrin-
ca i cel ce'sI va ucide parintil se va pedepsi. tescd, carea ad asupra fiilor, acela fiig de s'ar
[Zac. 51. Cela ce'sf va hicleni mosia i na- prileji sti ucigg pre tata-sad, acela atund nu
sterea de unde a ngscut, acela mal cumplit s'ar certa ca cela ce'sf ucide pre tata-sid, ci
sal cede, de cat pre un uciggtoritt de pgrintf, s'ar certa ca un uciggtorid ce face ucidere
de vreme ce se cade mat bine sg'sf ferescd ei grabnicg.
s'a'sf socotescg nestine mosia, de cat parintil [Zac. 16] . Asa Inteacesta chip sg patg p
ce l'ag ngscut. fiiul cela ce va trimite pre tatg-sld In casa
[ Zac. 6]. Uciggtorlul de pgrintI se chiamg de misdi holnavi.
Inca i cela ce's1 ucide pe frate-egg, sad pre [Zac. 17]. Tatal cela ce'p va ticide pre fe-
sord-sa, sad fie pre ce rudg a WI. ciorul pentru vre o gresalg mare \dare va fi
[Zac. 7]. Cela ce'aI va ucide muiarea, acela fdcut sad va fi vAtamat pre tatg-Sgg, d±e vit&
se va certa mat cumplit de cum s'ar ucide tarnaturg p6te sg'l oseb6scg despre tata.-fatei
pre mumd-sa, asijclerea i muiarea ce'sf va sg n'aibg. nemica parte de intru averea 101,
ucide bärbatul. cum s'ar zice de'l va fi bgtut sad ad lost lo-
[Zac. 8]. Cela ce va ucide pre tata-sgd, cuind rad impreung, fgrg nid de o desmer-
sag pre mumg-sa, i pentru sd'si mat micso- dgciune, i alte mune ca acestea, atund a-
reze certarea va zice c'ad gresit intr'o manie cela nu se va certa ea un uciggtorid d pg-
sad va zice Cd Pad ucis de fried, cg s'ag te- ring, ci se va certa ca acela ce face mOrte
mut sa, nu ucigg tatl-slg pre dansul,,atuncl grabnicg.
sg. nu i se bage in serng nemica acestea rgs- [ Zac. 18]. Tatat barble'sI va ucide feciorul
punsurf, mgcar de ar zice cat ar zice atund canclu'l va prinde turvind cu mastehg-sa : a-
tot sd'I certe ca pe un uciggtorid de pgrintI. cela nu se va chema uciggtorid de pgrint'l :
[Zac. 9]. Cela ce va otravi pre cela ce e ci se va pedepsi ca cela ce face uciderea
Inchis In temnitd, ca sg nu vazg cdnd 'J. vor grabnicA, iarg de va fi avAnd tatdl vre o mu-
pedepsi i cAndu'l vor chinui la locul cel de iare tiitGre, i feciorul nu o va ti, nicl o va
anuncd, acela sg se certe dupg. cum va # voia cunOste, atunc! de'l va ggsi cu amia i va u-
jud ecgtoriului. cide pre fecioru'ef : acela sg se certe ca un
[Zac. 10]. Cela ce va sfAtui pre altul sg fie ucigdtoriti de parintl.
ucigdtoria de pa tint!, atone! de se va face [Zac. 19]. TatAl care1e's1 va ucide feciorul
cum-va acea ucidere pre sfatul aceluf om, a- pentru ce'sI "va fi lepadat legea lui Hs., acela
cela sd'l pedepsesca si pre dansul ca si pre nu se va certa ca ucigItorig eel de pgrintl.
cela ce ad fgcut uciderea,,ea pe niste ucigd- [Zac. 20]. Cela ce's1 va ucide pre tatg-sid
tort de pdrinti. pre carele'l vor fi scos i gonit de Inteacel
[Zac. 11]. Vraciul carele va da otravg fe- loc ce ad fost locuitorid, sg socotescg ca va fi
cioruluf sg. oteavOscg pre tatg-sda, acela sg i Mart vre o nevoe i vre o rgotate acelul loc,
se facg mOrte, sal tae capul. sag pentru altg vind mare, atone! al nu se
[Zac.12]. Slugile carele vor umblai in sus certe ca un uciggtorid de parintl, iarg de,se
si in jos gaitind trObe ca acelea rOle, ca sd se va afla el Pad gonit pentru lucru putin : a-
facd ucidere : pre aceia 02! pedepsescd ea tuncl sg se cOrte ea un ucigatorig de pgrintf.
si pre uciggtoril de pdring. [Zac. 21]. Cdnd se va tampla orf bArbat or !
Zac. 13]. Celace va cumpgra otravg sã dea fAmee, de'sf vot impresura coconul larked et
tAtAne-said, pre acela sg'l cOrte ea pre un u- in asternut, pentru. nesocotinta for, neavAnd
cigg orid al phrintelul sad, mdcar cd nu va fi grijd cum se cade de coconul lor : atone!
putut nemeri sal o dea. lard de va fi altul ceia O. se certe iarg nu cu mOrte, ci dupg
a
striin curnpgrat otravd i o va fi dat la vre voia judecatoriulul, iarg de se va afla &ad
un fecior al cuiva sd dea Vague-sag : iarg el fgcut acest lucru intr'adins cu inselgeiune, a--
nu se va fi putut mestemugui sg 'f-o dea : a- tune! ca un ucigatorid de parintl sg se certe.
tune! sa. se certe air:Andot intr'un chip, hash [Zac. 22]. Acesta se socot6s,te si spre doicl
sd nu'l omórd, ci sg le dea, o pedepsa cum - carele aplecg. coconil mkt.
plita cum va socoti judecgtoriul. [Zac. 23]. CAM va fi nestine nebun f afarg
www.dacoromanica.ro
232 PRAVILA MATRILI BABARAR
de minte, i de'sT va ucide pre tata-sad 'sad sg'T uciga pre arnandol i sa nu se tem& de
pre fim-sga, aceluia sa. nu i se dea nicT un fel afurisanie.
de certare, pentru cad c ajunge lul certare [Zac. 31]. Orl cine'sT va gasi fata grea de
cat iaste nebun i farg de minte, copil, acela pate sa o traiga de tot si sa nu
[Zac. 24]. Cala ce'ql va ucide pre tata-sag i se dea certare de m6rte : ci sä pata all& 6-
sag tatgl pre 6M-sag necunoscandul, cum race certare dupg cum va fi voia judecgto-
s'ar zice nóptea, sag schimbat intealte haine, riulul.
sail intr'o mestecaturg. de 6menT multI : a- [Zac. 32]. Tatgl curvel póte sg. ucigg Inca si
tuncl iargsT nu se va certa ca un uciggtorig pre sopa curvariuluT farg. nicT o certare.
de parintl, iara asa se cade sa arate adeva- [Zac. 331. Tatal curve( pate Inca si pre
rat judecatoriulul pentru sa craza cu credintg fiiu-sagsal trimeta srsT ucigg pre sorg-sa
mare, cum ca. nu l'ag cuuoscut, dacil vréme and va curvi impreung cu curvariul, si pre
ce judecgtoriul nu crécle, si de se va afla lu- sopa MT de va avea, i sa n'aibd nid o car-
crul ca nu e de créderea : atunci tot sg se tare, iarg de va face feciorul acest felit de u-
carte ca un ucigatoria de parintI. cidere fang de voia Wane-sag : atuncT O. se
[Zac. 25]. Cela ce's1 va ucide pre fiiu-sga carte cu marte cumplita.
pentru sa, scape dinaintea lul sg nu'l ucigg. : [Zac. 34]. Taal curvel Inca p6te sa'sI chime
acela A. nu se carte nici cu o certare, cum fO priatenif luI O. se sfatuiasca pentru
s'ar zice, Invatandu'sT feciorul el 'I bate cu uciga fata si pre curvarig, i pentru acest
masurg. ca un tatg : atunci de se va porni sfat nimenile nicl o certare sg n'aiba.
fiiuLsga, i va lucepe a lovi pre tata-sgg, a- [Zac. 35]. Curvariul candu'l va ggsi tatal
tunci 0.01 póte ucide pre fecior i intr'acel curvil de fatal curvind siva vrea sal ucigg, iarg
cés sal ornOra, i sa nu patg niclo raotate, iar curvariul va ucide pre dansul, acela sa. se
de'l va fi prea trecand cu bataia cu vrasmg- carte ca un ucigatorig, de vréme ce pravila
sie ca aceia si cu arme : atuncl pate fiiul slit nu'i dliL voe sa stea impotriva tatglul curve.
se rgdice asupra tatalul sag, si atund la acea [Zac. 36]. Cala ce va curvi cu muiare cu
bgtae de va ucide unul pre altul, se vor certa harbat, si de'l va ggsi de fata barbatul vrand
ca niste ucigatorl, iara nu de parintI. sal ucigg, iarg atunci va ucide curvariul pe
[Zac. 26]. Orl rise'sl va ucide feciorul ca- bgrbat, acela sa se carte ca un uciggtorig, de
rele va fi nascut cu niscare samne sag pricl vréme ce nu s'ad dat voe barbatulul sa'sT
grOznice ca acelea, cum ar fi cu captd ca de ucigg muiarea, i curvariul candu'l va gasi
dobitoc, sag cu tot trupul, sag de-tot cu tru- cum s'aa dat voe tatalul.
pul, sg fie lucru ca acela nici de o trebg, 0 [Zac. 37]. Acéstil putere o cla pravila tata-
cum e maT grozav, si cum sä nu se OM so- lui curvet, cand se vor tampla acéste lucrurT,
otia fie om, acela ce'l va ucide atunci sa ce se zice candul va afla pre amandol In-
n'aiba nicT o certare. Iara asa trebue sg so- tr'un loc. Iarg de's1 va ucide fata, iara cur-
cotim pentru samne, adeca coconil earl nasc variul va fugi, nu mai pate décia dupg câte-
cu 6 agate, sad numal cu 4, sag and vor fi va zile ell mai uciga. Iaril de va fugi fata
cu treT nitini, saa cu trel picióre. sag numal ucigand el pre curvar, atund pOte i dup'acea
cu o mai* sau u un picior, sag sg'T fie mal sg. o uciga. cand o va ggsi, mgcar si in sase
mid dégetile, pentru ca atund cu acea gre- lunT, macar de-ar fugi i intealt tang saa oras.
salg, eT pot sg. se hrgnéscg ca i alT OmenT [Zac. 38]. Teal Inca are voe sa's1 ucigg
fgrg nicl o smintéla. fata and o va gasi curvind in casa sa uncle
l'acuiaste cu clansa, sag In casa cumnatu-sad
[Zac. 27]. On cine va ascunde j va tgcea iarg de o va afla Intealta casa striina, atuncl
luciderea i m6rtea tritane-sag sag a fiiu-sag, n'are voe sä o =Ore.
sag a mueril lul, sag muiarea a barbatuluT, [Zac. 39] Tara pate adevgrat de o va ggsi
saa a frapne sari, acela face prepus cum sgt curvind Inteacéste dog case- ce am zis. iarg
fie stiind, sad si fie si sopa cu acel ucigatorl, de va fugi sg se ascunz g. intealta casa std.-
drept aceia sil i se dea stransare sa spue, ind. qi acolo o va ggsi curvind : pate sa o
mg de nu sa. i se dea munca. tare. uciga laza nid de o certare.
[Zae. 28]. Cand se va afla nestine ucis in [Zac. 40]. Cine'sT va imparp fata de la sine
-cas g. la muiarea'sT, atund sg muncéscg pre gil va da zéstrele tote, si va lacui singurg
mtuare si pre alp pre top catI ail fost in casa. de elu-sT, atuncl nii mai are putére décia sal
ca sil spue cine l'ad ucis. facg marte dam o va ggsi curvind.
[Zac. 29]. OrT cine'ST va ggsi fata sa cea de [Zac. 41]. Cala ce va avea tata via, acela
trup curvind cu cine-va, -atund pate sekl faca nu-sT va putea omorl fata, dac11 o va gasi
manta, iarä mug sil uciga Impreuna cu clansa curvind, pentru c11 va avea certare,
si pre curvariul, i sg n'aibg nicl o certare. [Zac. 42]. Cela ce va fi vestit de om rga,
[Zac. 30]. Asijderea de o va gasi ca curve- si va fi fost votru la vre o curvie unde-va,
ste cu om de in clirosul besérecil, iarg pate sat la alt lucru plin de rusine, acela nu-sT
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA DIATB111 BASARAB 233
va putea ucide fata cand o va ggsi curvind, la sluga'ST, sail i pre altul strain sal pla-
cä va avea certare apol. tesca sal ucigg muiarea, impreung cu ibov-
[Zac. 43]. Acesta." putere se da. cand vor niculu's1 cu cel mal prost, i Ucigasil aceia
grisi pre curvarid de fatg curvind, fgrg ne- tot sa fie fara nicl o certare.
Tnic alt a. parere, ci singur cu acel lucru farg [Zac. 52]. Barbatul muiaril curve pete si
de rusine. 'sT chiame pe fil sel 0 pre altil straini sg, se
[Zac. 44]. Fara de rusine Iucru se soco- sfatuiasca pentru uciderea muiariV, i orT
teste, cand se vor afla amandol in asternut c941 vor fi inteacel sfat nimenea nicl o cer-
golI cu peile, sad macar i imbracatl, déca tare nu va avea.
vor fi intr'un asternut, sad cand se vor gasi Zac. 53]. Cela ce va ucide pre cela ce'l
singurl lute() camara, sad candu'l vor gasi imblä cu muiarea si pre muiare, mal ales
-sarutandu-se, sail de o va tinea de tite, sad camd se va prileji O. fie boiaren singur mai
candu'sl vor arata unul altuia rusinele céle marele WY, sad alt judeatorid cine-va acela
ascunse i acoperite, sad cand vor vorbi lu- nicl o certare sa n'aiba, insa acesta se soco-
.crurl fara de rusine, sad cand vor ride fail téste candu'I va fi facut sila acel muerl,
4e nicl o desmertiac;une. va fi fost fara voia el de va fi curvit : a-
[Zac. 45]. Acestà putere ce are nestine sg tuncl boiarenul, sad si Domnul facand sila
faca m6rte fara de certare. nu se tinde de- cui-va, se schimbg de in spita cea de sus in
parte, ci numal pang' la tata-sad. De vrerne cea de jos, si de in Domn se face rob, si de
ce Mcl most', nicl frate, Mel hid nu pot in boiaren rgmane ca sluga. Pentru aceea
sg. omóra pre omul sad, candu'l vor ggsi scrie cine'l va gasi curvind cu femeia's1 : a-
curvind, i sg n'aiba certare. cela sa naibg nicl o certare de'l va putea
[Zac. 46]. Ceea ce vor merge se rapesca uci de.
vre o fata, pre aceia se cade pre totT sa'l o- [Zac. 54]. Bgrbatul carele va ayes, muiare
more fara nici o certare, iarg de in top O- curl* acela póte sä uciga si pre muiare
meniT fetel cand vor gasi de fata fdcand a- pre cela ce curvéste cit dama candul va
cel lucru ce se zice cand o TOP räpi intr'a- gasi de impreung amandol unul pre altul in
cea data ad voe sa'T ucigg, iarg déca se va casa lul, iarg nu in msä straing, fara nu-
face lucrul, i vor tréce o zi dog décia n'ad foal candu'l va gasi de fatg in casa sa i el
putere sa'l ucigg, iara de'l vor ucide, atuncl vor sea:pa dinainte'l i vor da inteo casa
top se vor certa cu rnerte. straing, cum am si mai zis. sad i intealt
[Lac. 47]. Cela ce'sl va ucide muiarea cand chip, candu's1 va zice omul mueril : nu void
o va prinde curvind inteacel ces, Impreunä se mal mergl in cutare casg sad in cutare,
cu curvariul cu tot singurl facand acel lucru, iarg ea va merge si nu'l va asculta atuncl
atuncl se va certa barbatul insä nu cu mOrte de'T va prinde in vie o msa de acélea, sal
ci cum va socoti judecgtoriul i acesta iargsl uciga sa.'T omen& pre amandol, si pre ea
de va fi fost curvariul om de folos de potriva si pre curvariul, i sa n'aiba Mei un fulfil
bgrbatulul. iarg de va fi fost vre un om de de certare.
jos, cum se zice Wan sad vre'un slugol, [Zac. 55]. Nu se va certa barbatul curvet
sad vre un mascaricl sa. nu ajunga la cinste de o va omori si pre dansa impreung cu cela
de opotrivg cu bärbatul curvel, ci se fie mult ce au curvit cu dansa. Iná de va scapa mu-
mai prost i mal de nemica, i de'l va ucide iarea pana va ucide pre curvarid : atuncl orT
barbatul pre acela, atuncl nemma nicl o cercand o va gasi atuncl s o omóra, fara nu-
tare O. mal sg nu fie facut pace cu (lama, cg dace
[Zac. 48]. Bgrbatul carele va ucide om de va face pace, atuncl nu iaste vréme de a o
in clirosul beséricil, pre carele'l va prinde mal miderea.
curvind cu muiarea'sl, acela se va certa dupg [Zac. 56]. Orl carele va fi Fara de cin'Ate si
cum va fi voia judecatorulul. om plin de rusine si de tota ocara, pentru
[Zac. 49]. Cela ce's1 va omori muiarea a- lucrurile lul céle rele. sad urgisit si de la ju-
\rand cocon in sggd, i o va gasi de fata cur- decatorid, de va fi acesta, atuncl nu'sl va pu-
vind : acela se va certa dupg." voia judeca- tea ucide muiarea caThd o va prinde curva :
toriulul cum s'ar zice pentru conon. ca va fi apol de certare
[Zac. 50]. Pete fie cine sa'11 ucigg sluga sa, [Zac. 57]. Cela ce va fi singur curvarid si
si si pre cela ce'l tine fecior de suflet, candu'l va avea si alte muerl : acela nu va putea
va ggsi de fata curvind cu muiarea lul, fara ucide pre curvariul carele va curvi cu muia-
nici o certare, iara sluga sad feciorul cel de rea lul, faxa numal de'l va fi zis mal nainte
suflet n'ad putere sl uciga pre stapanu-sgu, sg nu vorbesca cu muiarea luT. Pentru ca a-
macar de l'ar gasi gol I itfun astetnut za- tuncl de'I va gasi, pOte ucigg i sal n'aiba
candul cu rnuiarea. nicl o certare.
[Zac, 51]. Barbatul curvel care o ail prins [Zac. 58]. Muiarea ce'sl va omori harbatul
cu cine-va, acela pete sa trimeta pre fiul sai candu'l va gasi cu alta, si de va ucide si pre
www.dacoromanica.ro
234 MAMA MATEM BASABAB
rnuiare, ce se zice pre curva, aceia nu se va gi sOmnele nu se pot créde, nicl ajung sa. pOt
certa, numal sal uciga intr'acel cés candu'l arita, atuncl vine lucrul la munci, jar& mai
va gasi de feta, iara, nu alta data. vartos se cade si muncesci pre om la uci-
[Zac, 59]. Cela ce's1 va omorl feciorul derea cea cu otrava, decat la alte mortl gi
candu'l va gasi curvind cu masteha-sa, a- ueiderl ce se fac.
tuncl se va certa acela, insa flU cu mórte :
ci mal putin dupa cum va fi voia judecato - Prepusurile i bdnudlele otrcwer de unde se
riulul. iad, sti se pc5td créde.
[ Zac. 60]. Feciorul n'are putere sa, uciga [Zac. 9]. Muiarea imblatóre rad si curva,
pre tatul sad candu'l va gasi curvind cu mu- face prepusur] i binuiale asupra el, cum
iarea lul. pentru cä se va pedepsi. sa'sl fie otrivit birbatul.
[Zac. 61]. Cele ce va zice stapanu-sad de [Zac. 10] . Cela ce astépti. sa mostenésca
ar fi ce boiaren sä nu'l vorbasca CU muiarea, odnile i avutia culva, acela face prepus si
iara el tot va vorbi, de va face acésta de dog, binuiali cum si fie otravit pre acea ruda a
de trel orl, atund p6te uciga i sa n'aiba lul. Iara asa acest prepus nu se p6te lipi si
nid o certare. fie cand se vor fi prea iubind unul pre altul,
si vor fi avand viati, stitat6re i bun& Inte-
Pentru ceia ce vor ucide pre nestine cu inse- acé sta. lume, pani va fi fost yid.
ldciune, ce se zice cu otravd. [ Zac. 11]. Cela ce va fi cumpirat otrava.
Glava 245. [Zac. 1]. Orl cine va omori acela face prepus cum O. fie otrivit el pre cel
pre altul cu otrava, acela se va certa maT mort : mal vartos and se va tagadui ca au o
rag decat cela ce face ucidere Cu sabia, sati au cumpirat.
cu alta arra.. [Zac. 12]. Cela ce va gad niste bucate sag
[ Zac. 2]. Cela ce va otravi pre cine-va nu bautura si le va giLl furis, ce se zice pre
numal Ivor pedepsi cu cumplita certare ci ascuns, acela face prepus cum sa dea altul
Inca i coconil lul ce vor ramanea pre urcia, cuiva sa se otrivésci.
vor fi neputérnicT, fárä nicl o cinste, i rusi, [Zac. 13] . eine Ora la dansul otrava, a-
nap Inaintea tuturor. cela face prepus ca ad otravit el pre nestine.
[ Zac. 3]. Pravila ceea ce earth pre uciga- [Zac. 14]. Gine pisézi. otrava. In piulite,
torit, nu iaete acésta singura i pentru ceia ce acela face prepus ci va si dea sag ad dat
ornóra cu otrava, cad c aceia cu otrava mal culva.
cumplit se vor certa cleat ceia ce se cérta [Zac. 15]. Cine va Ingropa pe mort, carele
pentru mOrte grabnica. va fi otravit si nu va socoti hite lucrurile si
[Zac. 4]. Cela ce se ispitéste sa otravesca obicéiurile, carele s'ad apucat intrlacel loc
pre cine-va, si nu va putea, ail cad nu s'ait de se fac acela face prepus cum 021 fie el
putut lipi sa '1-0 dea, ag n'att fost facutä bine, otravit.
ci-ag fost sla.ba de nu l'ag priirnit : acela sa [Zac. .161. Cela ce va ingropa pre cel mort
se cérte, iara asa nu cu m6rte. Acesta obi- otravit, inca fiind cald, i nu'l va lisa nicl
céid iaste de curl-rid In pravilele céste ma] sa, se racesci : acela face prepus cum sal fie
nog.. Iara mal de demult in zilele céle vechl el otrivit.
macar de nu l'ati vrut nicl otravi : atuncl tot [Zac.17] . Cela ce ascunde boriturile omu-
'T-att fost -Wind capul. lul celul bolnav, si nu le arata la vracl si le
[ Zac 5]. Orl cine va avea otrava de o va vaza : acela face prepus cum si'l fie otrivit
fi facand, sag ova fi Vanzand, si de se va el pre bolnav.
prileji si otravesca pre cine-va : acela sa se [Zac. 18] . Cela ce nu va vrea sit manance
carte dupa cum va fi voia judecatoriulul. din bucatele carele ati gatit el singur, gi
[Zac. 6]. Cela ce va cumpara otrava, acela caudal vor zice ci slut otrivite acela face
sa se cérte dupg, cum va fi voia judecatoriu- prepus de otrivit.
lut penteaceea, Msa de nu o vor fi Inca dat [Zac. 19/. Cela ce nu'll va face voia rea
sa. o bea cine-va, fara numal cela ce aq fost dupi mórtea celul otrivit, crtl va parea ca
cumpärand de va fi wad, decl va vrea sa o iaste vesel : acela face prepus cum sa'l fie el
carce cu erbi ea acélea, cu mestersugul MT, otrivit.
sa vaza puté va face iarba. ca aceia sa biru- [Zac. 20] Cela ee nu pune nevointa. si so-
`nisei putérea otrave], ce se zice sa dea iarba cotesca pre cel bolnav, ce se zice pre cel
celul otrivit si nu'l prinzi otrava. otravit. cum l'ad fost socotind si la alte bOle :
[Zac. 7]. Cele ce va vinde otrava omulul acela face prepus cum sal fie el otrivit.
necunoscut, sag nebunulul, sag vre unel cur- [Zac. 21]. Face prepus Inca si cela ce'l
ve, acela si se carte, iara nu cu morte. pomeneste eel otrivit, i sal dea vina lul
[Zac. 8]. Otravirea iaste un lucru forte cu zicand cli Pati otravit el.
nevoe si o arate nestine. Drept aceia jude- [Zac. 22]. Vrajmasul celul otrivit, face pre-
citoriul de vreme ce va vedea cum marturiile pus sa'l fie otravit el.
www.dacoromanica.ro
PRAVILL MATEIII BASARAS 235
lovéste odati pre acela aratl sétnnele sa maT

Pentru ceia ce ucig pre altil ca sd pótlt scdpal dea si a doa Ora ; decT nu se cade cIt as-
ell aSciI Uciget pre cianfil.. tépte nestme, fad. numal and se va prileji
Glom' 246. [Zac. 1J. Cela ce ucide pre sa dea Intal cu arma, ad cu toiag, -atund sa
omul cela ce vine asupra lul sal ucigl, acela nu mal astépte a doa ora ci sa i dea dosul
nu se va certa nicl cum, iara de Ira merge sà fug. pentru cl de va alerga atuncl cel ra-
nestine, sä uciga pre cine-va, iarl acelal nit, sad cel batut dupl. dansul va ucide :
va timpina i va ucide pre dansul, atone! atunci se va certa ca i un ucigatorid.
sa nu se chiarne a Pad ucis nestine : ci sa [Zac. 10]. Un om de va fi Incins cu arme,
zica el s'ad ucis singur. si de va da. culva o palm& numat, atunci
1Zac. 2]. Orl cine va fi vrand s uciga pre ucide'l-va de tot cel cu palma, i nu se va
altul In besérick iara cela-lalt va ucide pre certa, fera numal de'l va fi suduit eil va
dansul In beséricä, atuncl nicl cum sa nu fi ocarlt ma! Inainte de palma.
se cérte ucigatorul, niel pentru *toe cad ad [Zac. 11]. Cela ce va ucide pre cela ce all
fost sfant s'ad facut acolea ucidere. fost fa:cut pace cu dansul, de se va aila cl
[ Zac. 3] . Besérica nu se spurca de sange ce ad alergat dupl. dansul, sad ad dat asupra
s'ad varsat pe dreptate : ci s'ail vrut spurca luT sal lovésca, sad de'l Ira fi Ingrozit cu
and s'ad vrut liana pentru nedreptate i cit sabia smulta, si de se va splImanta cela-
napaste lucru. lalt va ucide acela nu se va certa ne-
[Zoe. 47. Orl-care fata, sad si vacluva curatä mic, de vréme ce n'au stricat acela pacea, ci
si de cinste, de va ucide pre cela ce va rIfe cela ce ad venit asupra WI de rad Ingrozit
facä silä si va sa'I strice fetia, sad sa o ru- cu sabia g011,
sinéze. aceia nu se va certa nici cu un felid [Zac. 12]. Cala ce va lovi cu toiag sad cu
de certarl. Insa de'l va ucide Inteacel ceas ce palma pre cela ce'l va sudui cu cuvantul,
akyrut sal fad, sill, iarti nu all!. data. acela se. se ,cérte dupl. voia judecAtoriulul,
[Zac. 5]. Pre cela ce face sill'. fete!, pOte gi numal cela ce va fi lovit de va fi boiaren,
frate-sad i tatal fete! sal omóra, insl Intr'- jar./ cela ce va fi suduit va fi om de jos, ca.
acea vréme candu'l va face sill. boiarenul cela ce ad lovit intru nemica nu se
[Zac. 6]. Uciderea cc face nestine de frica cérta.
altuia pentru se's! scOta capul din mana lul : [Zac. 13]. Nu va putea nimenile se se pue
acela sg n'aiba, certare, ce se zice cand va In price, sad sa stea Improtiva judecatoriulul,
areta ucigatoriul la judecatorid , cum s'ad de se va afla ca.. face macar i ceva asu-
späriat cal va ucide acela pre dansul, atuncl pr011.
de va arAta adevärat lucru, i cu sérnne ca [Zac. 14]. Feciorul nu va putea se se sue
acélea ca sä pótä créde judecatoriul cum improtiva, tatane-sad nid a frätine-sau celul
spaIma lul aü fost aclevdrata i deplina cum mal mare, nicT a dascalu-sld, nicl muiarea
all spus, de va fi mers asupral cu armele a barbatulul sad, nid calugar a egumenalul
Ole, sad cu sotil multe nu ca all& data, cu sad , nid robul sad nlemitul a stlpanulul
Omen! Ca, aceia gata de ucidere sad cu alto sail. Drept aceia cand va bate tatal pre fecior,
ca acéstea, pentru ca de se va afla cä s6m- sad fratele cel mal mare, sail dascalul pre
nele nu sunt adevarare cu credinta, sg. pOta ucenic, sad barbatul pre muiare, sad egume-
crOde de acea spalma, atunci'l va certa, nul pre calugar, sad stapanul pre rob sad
ei nu'l va créde judecatoriul cä l'ad ucis pen- pre naernit, candu'l vor bate cu mäsura si
tru sà scape dinaintea pre via. : atund se cade sa se plèce, insa
1 Zac. 7]. Cela ce va ucide pre cela ce'l In- de se va afla ca. acel mal marl tree pe spre
grozéste va ucide. acela nu se va certa. masura si'sl es din obicéid de'l bat depuru-
Acésta iaste cand omul cela ce'l ingrozeste rea si fOrte cumplit, si vine lucru de sta. In
sa.'l ucigl, face sémne In tote feliurile, iI a- cumpana de mOrte sa p1 uciga de tot, nu
merit* i aduce lovésel, sad cand se va cu toiag sad cu bicid ci cu arme gOle : atuncl
gasi in chip ca acela inanios sad beat, sad cel mal mid vor putea sta Improtiva celor
la vre un loc ca acela pustild sl pita face mal marl, si de se va templa vre un a ca aceia :
ucidere. atuncl pot sa'l uciga i de tot si sa n'aiba
[ Zac. 8] . Care muiare va apuca sabia bar- nicI o certare.
batulurs1 sad cutit. sad alta aima ce va fi [Zac. 15]. cola ce va Incépe, Intal a sudui,
pus barbatul supt patu'si, pentru sa'sl uciga, si a ocarl. si a se sfadi, si a se prici, i o va
muiarea, jug. de'l va ucide muiarea pre dan- ucide pre cela eel sta Impotrivä de se sfa-
sul : atuncl sl, n'aIbl nicl o certare cléste cu dansul : acela nu va putea zice maT
[Zac. . Cela ce va rani pre altul, sad apol cum l'ml ucis pentru sa scape dinaintea
de'l va lovi marar numal odata cu un tolag, lul sa nu'l uciga : ci se va certa ca un xci-
atuncl p6te uciga de tot cel rdnit sad cel g!.tor.
latut fare nicl 0 certare, pentru ca cela ce [Zac. 16]. Tot omul se cade sl fug de
www.dacoromanica.ro
236 PRAVILA MATEILI BASARA.R
,tcela ce'l suddiaste, pentru s lipsésca sa nu r [Zac. 28]. Cela ce va ucide vre un om, vrand
vie lucrul sa sa fad ucidere, cum s'ar zi- sit uciga pre alt cine-va, ce se zice pre vras-
I
ce, cand vezi vrajinastil de departe ca vine I masul sad, i acel vritjma i ucigatorid
0 de verl putea fugi ca salt sprijinest1 viata. I iaste cela ce ad scos Intal sab;a pentru sa se
[Zac. 17]. Cela ce cunOste ca iaste datorid bath:, aicea se socoteste cit acela ad inceput
sa brodesca cinstea altuia, aceluia se cade sfada, iara nu sal bath pentru sit scape din-
sa fugh. dinaintel candu'l va vedea ca vine naintel : atunci acela sa, se c6rte dupa voia
suduind; ca cii. lipsesca. de vina ucideril. judecatoriulul, macar de ar i zice altil sh se
[Zac. 18]. Cela ce ar putea sii. fuga dinain- carte cu inOrte.
=tea celul ce incepe a sudui, iara nu va sa [Zac. 29]. Cela ce va ucide pe sprijinitoriti
fug, atuncl de se va prileji a uciderea until cu iuselaciune, ce se zice cand nu l'ar ucide
pre altul, ca sA scape de cela-lalt cu viata, nicl pentru vre o gresala sad pentru cacl ad
atunci acea ucidere sà se carte dupa voia ju- vrut sit uciga pe vrajmasul, ci numal intr'a-
decatoriulul iara nu cu mOrta. dins : atund si acela se va omori
[Zac. 19] Nu iaste datorid omul sa fuga. [Zac. 30]. Tot omul are putére sa se bath au
de cuvintele céle de sudalma cand va cunó- vrajmasul cela ce vine asupra lul sad twig&
ace ca. de va fugi. atunci mal fad va fi, si sad sal ia bucatele, si de va vedea nevoia
mal rad '1 va vataima cela ce'l sucluiaste. cum intr'alt chip nu iaste putinta sit scape di-
[Zac. 20]. Cela ce iaste forte gras, i cela naintea luT farit numal cu mOrte atuncl cel
1
ce iaste forte slab si marsav, sad altul ce drept de nu va putea scapa intealt chip, el
nu's1 se pOte de loc clati sa. fugal sad sa al6r- sal ucigit de tot pre cela eel cade na.paste,
ge, acela nu iaste vinovat sii. fuga de cela ce si nicl o certare nu va avea. Acésta se soco.
sii scola asupra lul cu cuvinte de sudahrth, téste si la bucate intr'acesta chip sa'11 pazésca
ca atuncl ar fi mal rad, ca. Par goni vrajmasi bucatele.
sul i l'ar ajunge i l'ar ucide de Par omori.
[Zac. 21]. Cela ce va fi boiaren sad sluji- Pentru ceia ce ucig pre fur cdndu'l vor prinde
torid, acela nu iaste vinovat sa fuga din- furdnd de Met.
naintea celuia ce vine spre dansul suduindul, Glava 247. [Zac. 1]. Cela ce va ucide furul
pentru cd de va fugi i va fi real mare ru- audit') va gasi furandul bucatele, acela nu
sinea. se va certa, Insa de se va afia cit at sarit a-
[Zac. 22]. Cela ce va ucide pre altul vrand supra stapanulul cu bucatele, s'ati fost de al
sit ucigá pre cela ce Pad suduit : acela nu se uciderea, acesta se socot6ste cand nu va pu-
va certa, macar de ar zice altil ca se va tea intr'alt chip sa'sl scota bucatele dela acel
certa. fur fara numal cu nnOrtea.
[Zac. 23]. Cela ce va ucide pre cela ce ra [Zac. 2] POte nestine sa'sT strangh prieate-
intra la mijloc sa'T Imparta, vrand sd uciga niT, vecinil, i alil strainT cu artne sa's1 caute
pre vrajmasul bul, acela nu se va certa. si sa'sT apere bucatele fara nicl o certare.
[Zac. 24]. Cela ce va sprijini pre dol vraj- [Zac. 3]. Cine va avea la dansul vre un lu-
masl pentru 1rnparta cand se vor bate a- cru strain, si vor veni sal fure : atuncl pOte
mandol, i va da de'l va rani unul de inteansit uciga pre furil Mirit nicl o smintela, ce se
sil, iara el se va scula de va ucide pre cela zice fara. nicT o certare, macar ca. iaste acel
ce l'ad ranit si'l va omori : acela nu va avea lucru si strain.
nicl o certare. /Zee. 4]. Tot omul p6te sh's1 ia bucatele de
[Zac. 25]. Sprijinitoriul pole sa uciga si sct la cela ce i le tine ci i le pazeste, macar de
fie far& de certare, pre cela ce ad Inceput sfada s'ar fi pus si chezas, cum sa-'I dea hucatele
s'ail facut asuprela. ce se zice ad cazut napa- tote de fata, la vrémea cand s'ad tocmit. iara
ste, cad at izbavit din mana luT pre cel drept. cela cu bucatele tot iaste volnic orl unde'sl va
Insa acesta sa fie cand nu'l va putea izbavi gasi bucatele, tot sa si le ia fie ce vreme va fi.
Intr'alt chip fara numaT cu ucidere. [Zac. 5]. POte fie eine sit uciga farit cer-
[Zac. 26]. lara de se va prileji sprijinitoriul tare pre cela ce se gat6ste 501 fure. ce se zice
sa uciga pre cel drept eine voiaste sa scape vazandu'l cit pune scant sa se sue, sad Sap&
dinamtea celuia cal cade napaste pre carele pre supt casa, sad sparge phretele.
nevoiaste si el sal sprijinésca sa nu'l uciga, [Zac. 6]. Nu are voie furul sa se bata cu cela
parandu'l degrab cii. iaste acela carele all ince'l gaséste furand, ce se zice cii pagubasul,
ceput sfada, carele ar fi pe dreptate sä se u- nici sa se sprijanésca sit nu'l uciga, cacT 'f-ad.
ciga, atuncl acela de vrerne ce ad gresit de furat sad ad veeit §it'T fure.
ad ucis pre cel drept : acela sa se certe dupa [Zac. 7]. gurul. cel de nOpte acela nu pOte
cum va fi voia judecatoriuld. nimenile eli uciga cand va sta de se va arat a,
[Zac. 27]. Cela ce va ucide pre cela ce a- fart numal cand se va apuca de razboi : a-
lerga. sa udiga, si de ar ucide Inca si pre sotia tunci'l vor ucide fang nic1 o certare.
lul : acela nicT o certare sa &alba. [Zac. 8]. Talharil cel de drum si furiT, pre
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATRIU BABASAR. 237
aceia del va putea fie-cine-T va ucide fárà toréscit pre cel asuprit, i uncle va vedea
certare i Inca i pre eel e facntiptea pagube stat cu razboit asupra lul sal saga capul,
la semanaturl sad la tarine. si sal izbavOsca de rnOrte, iarA acest lucrumr
[Zac. 9]. Cine va ascunde funl, sat alte le- iaste nimanuf dat cu vre o silT. cum sa fie
gaturi. la niscare ferestri pentru sa se sue fu- datorit set fact' acest ajutor. De multe orT
rul and va veni. sat si pentru O. se slobo- cu cuvantul piSte se ajutorésca nestine pre
zésca jos : acela S. Du se cérte. altul ptal va izbavi de vrajmasul carele't
[Zac. 10]. Pentru sa'sl pazésca nestine bu- face asuprela, dar nu iaste nimenile dator cu
catele are voe sa uciga pre fur, Insa and a- désila al faca sa faca acésta, si de vrerne .
cel lucru va pláti mult, cum s'ar zice mal ce va fi om strain, iara nu de ruda lul si de
mult decal doT galbeni, iara. de nu va plati lu- sangele lui ce se zice frate.
crul atata, atunci nu va putea ucide pre fur, [Zac. 19]. Feciorul iaste datorit sT. ajute
fara numal and se va apuca de razboit de tattne-sad and va vedea ca. stag, cu raz-
nu se va da s1 prinza pre furul acelul lucru boid asupra 10, sal izbavesce de mOrte.
putintel, sad si tara de acesta candu'l va gasi [Zac. 201 Slujitoriul iaste datorit set a-
deosal Imbland pentru furtisagul : atunci jute capitanului sat.
va ucide si nu va avea certare, macar [Zac 21]. Robul cel cumparat, iaste da--
de n'ar plati furtisagul nici dol galbeni. t orit sa ajute Domnulul sag.
[Zac. 11]. Pazindu's1 fie cine bucatele, acela [Zac. 22]. Naemitul stapanulul sat,
n'are voe sag putére BA, stea Irripotriva sag [Zac. 23]. Muiarea barbatului ei.
O. se bard cu ómeni ca aceia de folos, carora [Zac. 24]. Cel de loc judecatorului lor.
se cade 10 sa li se piece, si sa'i cinstesca, nu- [Zac. 25]. Tara se cade sa'si petzesca si sa..
mai de nu'sI va da bucatele mnora ca ate- 's1 priiasca. i sa acópere de asuprOie pre 0-
lora, ci de s'ar pune i in price cu dâniI. iara menif pamantulul sat.
st. nu/ vatame cu teva Mei sal suduiasca pre [Zan. 26]. Cela ce'sT va incuia usa easel
unit ca aceia : ci li se plea depururea pol cin- but pentru sa. nu intre cel asuprit sa scape de-
steste. mana asupritorului, acela sa se cérte dupa
[Zac. 12]. Nu póte nimenile sa uciga furul cum va fi voia judecatoriului.
candu'l póte sa'l lége si sl'l aduct la jude- IZac. 27]. Când se va prileji de va fi un
catorit. cocon micsor si slab, si va veni asupra but
[Zac. 13]. Nu mite nimenilea sä uciga furul vre un harbat mare si mai tare la tOte pute-
când va fugi i va lepada furtisagul ce va fi rile deal acela : atuncl iaste volnic sa se
furat si se va duce desert. . balä cel moaT mic si mai slab cu mai mare
[Zac. 14]. OrT eine va ucide fur ziva sad arme, decdt cum shit ale celuT ce vine asu-
nóptea, acela nu se va. certa. Acésta se soco- pra lut, iarit de se va afla ca cela ce vine a-
téste cand indata va striga furul pre timenit supra lui. i incepe el sfada iaste mat mic-
lui sa/ ajute, sag pre vecinil 10, sag pre prie- sor cleat clansul si mai slab : atund n'are
tenil tnT, lard. de nu va striga pre unii ca a- puttre cel mai mare si mai tare sa. scota
ceia si'l va ucide : atunci sa se cérte. mai mare arma. sa se WA' cu cela-lalt sad si
[Zac. 15]. Nu e volnic nimenile sa ucigä fu- tocrna, pentru cä de se va prileji sa scota
rul nici zioa nici nóptea candu'l va cuntste mai mare, si de se va tampla de va ucide
eine iaste, si cand pike pe dreptate set's1 ia pre cel micsor si slab. atund se va certa,
bucatele inapoi si sal cérte, farT. numal cand macar de-ar fi i inceput rasboiul eel micsor
s'ar fi furul schimbat hainele sa nu'l cuntsca si slab.
Mei sa fie nimenile marturie sa arate lucrul [Zac. 28]. Cand se va prileji unui om de'l
la judecatorid, pentru cä atuncl póte al u- vor birui, batandu-se la razboig, sad si ln-
ciga si sä n'aibd certare. Si ucigatoriul Inca &all chip, si gonindu'l vrajmasul but, de se
se prinde si se créde zicand ca. nil s'ad vrut va prileji acel vrajmas al lul sa caza jos la
putea intr'alt chip scóte bucatele de la fur de pamant, si de'l va vatama acolo jos la pa-
nu rad vrut ucide sal onaOra. mant, find cdzut, atuucT se va certa de la
[Zac. 16]. Fie eine iaste volnic A, se certe judecatorid dupd vatamarea ce/ va fi facut.
pi sa se bath. pentru sa izbavésca nu numal [Zac. 29]. Cela ce va ucide pre cela ce a-
pre sine de nevoe si de peire, ci Inca i pe lerga, dupa dânsul sal fad. mOrte cand fu-
rudele lul i pe prieatenil lui, iIncá i pe vraj- gia, cum s'ar zice, batându-se at dat CCI lo-
masii 10 de'l vor chema de nu'l vor chema, v6sca i n'at nimerit bine, ci 1-ad citutat
macar de-ar fi cine ar fi, macar de-ar fijidov numal a da dos i ad Inceput a fugi, iara
tot e un vrajmas ca alalt, si de ar fi lual si cela-lalt l'ad ajuns i Pag omorat : acela se
banT sa'T scOtt. capul de nevoe. va certa dupa voia judecatoriului, InsT. sa
[Zac 17]. Barbatul are voe sä uciga pre socotOsca judecatoriul dara de va fi fugand
cela ce va fi fécut vre o rautate mueril 10. pentru sa'sf mai dobandesca ajutorit, i sa
[Zac. 18]. Macar crt are fie eine voe sT. aju- se intOrca sal omOre, atund de'l va omorl
www.dacoromanica.ro
238 PRAVILA MATEIII B
acela re'l goneste, nu se va certa, sea 0 In- acela nu se Cade sg se cérte ca un uciggtoria,
Walt chip and se va prileji, cela ce fuge sg. ci dupg. cum va fi voia judecatoriulul, pentru
fie cm de jos, iard cela ce'l goneste sd fie cg acela sad aa murit pentru vine -vraciuluT,
hoiaren, atuncl pate sil ucigg boiarenul pre sad pentru nespcotinta lul, ce se zice pentru
cel mai mic ce fuge, i sd n'aibd nicl o cer- ldcomia lul, i pentru poftele trupulul cu ne-
tare. socotinta lul, i mai vartos and va muri cu-
[Zac. 30]. Gaud se va acolisi un om de al- rand, preste putine zile dupa ce l'ad rdnit.
tul, nefiinclu'l cela Mel cu o dealg, asa numal [Zac. 4]. dela ce all rdnit pre altul, cu rang
mute') pizmg va vrea sal uciga, iaM cela Inca ca aceia sd vie lucrul sg. Stea la cufnpang de
nu se va da, i se va sprijini cum va putea morte, acela se chiarna cd au mririt de acea
deacia bgtandu-se el amandol, va cunOste cel rang., si se va certa ucigAtoriul acela cu mOr-
. asuprit cat va ucide asupritoriul, vdzand el te, mdcar de s'ar gdsi gresala i a celuf rg-
cd. nu iaste putintd sd'sl isbavesca. viata in nit, pentru mancarea luf cea far& de mdsurg,
Walt chip, si'l va ucide : atund trebue sa. a- ce se zice mancarl i banturh, sail si pentru
ratela judecdtorid cu mgrturie, cum acel ucis nemestesugul vraciului.
ad inceput intilI sfada, si cum nu'l a fost [Zac. 5]. Cela ce va rani pre altul cu rand
vinovat, ci de mare nevoe 11-aa ucis ca sg ca aceia, sa nu se curafiscd ce fetid de rang
scape de marte, ca. Intr alt chip nu era vréme iaste, si de i se va tampla mOrte de acea
sà pOtd scapa de acel vrdjmas Mfd numal cu rang acela nu se va chema sa fie moll de
mOrte : atunci de se va afla cum acele mar- rand, mai ales cand nu se va fi pgzit inch va
tura ce arata acest lucru sunt emenl de jos fi chemat vraci,s5.1 yea., sail. de ar fi ei che-
0 prost1, sa nu se crazg. ci sa. carte pre uci- mat, el nu va fi ascultat cumu'l va fi invdtat,
ggtoriul. Mrd de vor fi maxturifle Omen' bunl sail de se, va fi srnintit singur cu nesocotinta
vestitl de credintd : atuncl sd se crezd 0 lui, slobozindu-se la bucate i la bduturl, a-
sd nu se pedepsescd. cesteg tote se cede sg le arate cela ce l'ail rd.-
nit, cu mgrturie ca aceia cum at fdcut t6te
Pentru ranele cdle de farte fi pentru céle ce aceste greale ce sint mai sus scrise si atund
nu 1,9rfi de mórte, cum se vor cundfte. nu se va certa asa cumplit ca un ucigdtoriC,
Maya 248. [Zac. 1]. Ranele unele sint de iarg. de nu va arAta unele ca aceste cum am
mode, carele slut si de nevoe indemnAtOre zis si mar sus : atuncl certa-se-Va cu mOrte ca
spre mOrte, mai vartos aceste rane ce se a- un uciga.toria.
ting de inimg, sad de creeril capulul, altele
iardh sant mal departe ci acélea nu sint de Ccind se va pedepsi cela ce ad rdnit pre altul
merte ci se vindecg mai pre lesne, cumu's ci cdnd nu se va pedepsi.
la stinghil si la pulpele piciOrelor, asijderea Glava 249. [ Zac. 1]. Cand se va afla cd a-
si la mand, acestea incg. de shit vre unele si cel rAnit n'ad vrut sa. chiame vracl, saa de ar
cu grije pentru Idcomia si poftele céle rele, fi si chemat, i nu l'ad chemat la vréme, ci
and va face cum nu se cade cela ce va fi M- s'aa Intarziat preste cate-va zile : atund
IA, care lucru mgcar cil sint si de a nu in- smintela mortil va fi despre cel ranit.
demnarea spre cumpene de mOrte, iard tot [Zac. 2]. De va ggsi cd cel tariff nu ascultg
trebue cu socotMta, fard numal de se vor pri- cumu'l invatg vraciul si de se va prileji sd
leji ranele sgfie la piept saa la grumazI si al-. mOrd de acea rand : atuncl vine morti's1
tele ca acestea. iaste el singur, iard nu rana.
[Zac. 2]. Cela ce va,rdni pre altul, si'l va [Zac. 3]. De se va fi cel rdnit Impreunat cu
face rand de merte, si de i se va prileji mOrte: muiare trupeste, atunch vina mortil nu e de
dintr'acea raniturd atund vor vedea tot cum rang : ci iaste pentru nesocotinta hut
alt murit de acea rand, si'l vor certa pre a- [Zac. 4]. De va fi eel Mint mancat niscare
cela, ca si pre un ucigAtoria, macar de ar hucate grele si va fi Mut niscare bduturd ca-
muri &mg aceia cat de tarzia dupd cate-va rea cum-va, sett de va fi umblat in sere, sad
zile, sal de nu va fi niers nici la vracl sa. in vant la Maid : atuncl nu'l e mOrtea de
se vrAciuiascd, sea mgcar de va fi dat si pre rand.
vracl rda sd'l fie smintit, sad de se va fi [Zac 5]. Gaud cel rgnit va sd se tgmgclu-
smintit el singur cu multe lucrurY farg. de is- iasca cu descantice si cu farmece, atuncl el
prava cu mancgrh, bluturI i altele asemenea singur iaste vinovat morti'sf, fdrd nurnal de
acestora : ucigg.toriul tot se va certa ca un va fi rana de céle de morte, i vracif se vor
vinovatf. fi pgrgsit, zicand cd, nu se va MmAdui, a-
[Zac, 3]. Cela ce va rgni pre altul si'l va tuncl de nevoe de va chema si ferme-
face rang nu de mOrte, iara dupg aceia pen- catOre, salt descantAtOre, nil se socoteste
tru destule neputinte i se va tampla mórte M. fie facut asa gresald mare, pentru sa pótA
atuncl nu va putea crede judecdtoriul, cum sovgi cela ce Pal rdnit, atuncl ad nu se carte
sal fie m6rtea dintr'aceia rand, drept aceia cu frierte.
www.dacoromanica.ro
PRA911.A MATEiti BASARAB 29
Vac. 6]. De va fi mgrturisit eel rgnit la rngcar de va fi i sgracg, mgcar 0 de rudg
m6rtea lui. cum nu e mórtea- de acea rang, de nu va fi de potriva lui.
ci'l iaste pentru nesocotinta i nepaza lui, [lata] Cine se va impreupa (At muiarea
atund nu vom putea crécle, aqijderea nu Vom fata cu voia ei i parintii el sa nu stie, iarä
oracle nicT and va zice c e mórtta de acea dup'aceia vor prinde de vOste, atuncl de va
rana. vrea sg o ia, cela ce '1-ad stricat fetia i von
(Zac. 7].1Cand va zice vraciul ea iaste rhna suferi i parintii, atunci sa se faca nunta.
de mórte sad nu de mérte , atunci'l vom Tara-de nu vor vrea pgrintil, vre unil de in-
créde, mai vartos and se va afla ca vraciul teamandoh pgrtile 0 de se va implca cela
este dascal, cum le zic acestora doftori : a- ce o all stricat, atuncea sal de g. o litrg de
tuncl sg créde i mal bine de cat ar fi altul aur fOtil, iarg de va fi sgsac sg. dea jumatate-
mai prost harbiarid sad descantatorid. de bucatele lui, iara de va fi same de tot 0
[Zac. 8]. Cand va zice vraciul cum cutare nu va avea nemica, atuncl sal bata. si
arrng, n'ad facut rang de mOrte, iarg martu- tunzg, i sg'l gonéscg.
rifle vor zice cg ranile de mórte, atunci mal [Nearaoa a lu Atanasie Patriarhul Ale-
créde-se-va vraciul de cat marturiile. xandria]. Iarg Nearaoa Patriarhului dela Ale-
[Zac. 9]. Oil ce Ira zice vraciul vom créde csandria Chir Atanasie, asa poruncOste, mu-
pentru rang, macar de nu §'ar jura, sad de iarea careaV va lepgda cinstea : i mai
ar fi vraciul i jidov, sad si de alias lége : vartos de va fi fatg si se va culca cu cine-va
atunci vom créde mai mult. sail se va fi tamplat de o va fi apucat cu dea-
(Zac. 10]. Cand se va prileji sg, nu fie vra- sila : acela sa. se pedepsésca cum zic Pravi-
cil toti inteun cuvant, ci waif sil zica c rana file, 0 peclOpsa aceluia iaste dupg cum scrie
iaste de morte, iarg altil sa zicg ca nu iaste cartea a 20, a sapte-spre-zecea title in zace-
de morte : atunci vom créde pre col mai alo 81 si zice asa sa i se tae nasul si sa
multi, sad pre cel mai bunT, sail pre eel dedea ceia ce o ad stricat a treia parte de in
stoinicl, iara nu pre altil. bucatele lul, iarg de va fi fost cu voia mu-
[Zac. 11]. Iarg cand vor fi tot unil ca alaltii, erii nesilindu-o nimenea, atuncI sa o tunzg
arnandoil partite, 0 la tot mestesugul se si sg o dea de ruqine, i sa platOsca i glóbg
vor potrivi intr'o fire si intr'un cumpat : a- Domniel.
tund judecgtoriul va cauta f i va socoti mg-
dulariul cel rgnit, decT de va fi madulariul Pentru ceia ce fac silll fételor de le stricti
de céle mad ce obladuesc pre tOte mädula- fetia, ore ce feliii de pedépsit vor avea ?
life, atuncl va crOde pre eel ce zic cä iaste Glava 252. [Zac. 1]. Cela ce va face sila
rang de m6rte. iaril de va fi mgdulariul din vre unii fete, si'l va strica fetia, acela de va
cOlea mai mid atunci va credo pre cea-laltg fi bogat sa'ST piarzg jumatate de in Oa a-
parte de vraci, carii zic ca rana nu e de vutia lul cat va avea, lard de va fi sgrac
mOrte. atuncl sg'l bata si sa'l gonesca din locul luT.
Pentru cela ce'l face nuirte, seta' bdrbe; [Zac. 2]. Cela ce va face silg a muiare va-
salt rnuiare. duva, acela se va certa cu bani, chip& des-
Glava 250. [A Postniculul]. Carelesi va toinicia acelui obraz.
face mórte de voe, pre acela sg. nu'l slujasca ce '1-o vor Cela
[Zac. 3]. ce va face sit& vre uneT fete
E dat parinti1 sg o hranesca, sail
nic1 sal pomenésca, cad ca s'ag dat de voe
sufletul satanii ca i Iuda iscariot, lard de'0 la morte o von fi lasat pre liana le sa o gni-
va fi esit afarg de minte acela ce ad luat acea jOscg, i sa o pazesca de eel vor fi trébele :
'01 va piarde tot ce va avea i sg'l
maorte, atunci sg se slujascg i sg. se porno- acela
nésca, cum zice prea sfantul Timotei Ale- scota sa'l gonesca de In locul lui.
4]. Robul sad nalemitul , sad sluga
esandrénul. Iarg de va fi omorit de imputi- de[Zac. va face sila fétii stapanu-sati : atunci
narea sufietului sad, adeca de fricg sail de
scarba, sail de Msaul 6menilor, sail inteaft sa'l arzg in foc de viti, iara de va fi fost cu
chip s'ail omorit, acela sg nu se slujascg, voia fetil atuncl sa'T fad. mOrte i T.
nici sa se facg rugg pentru dansul, sail pri- [Zac. 5]. Cela ce va face silg vre unil fete,
m os.
sad vre unel muerI vaduva, si de va fi cu
arme i cu sotiT, aceluia sa i se fad: mórte,
Pentru fata de o va sill neftine sta. strice iarg de va fi fost fang arme, atunci sa se
fetia, salt naticar 0 cu voia eI. cérte dup. cum va socoti judecgtoriul.
Glava 251. [Apostolif Canonul 667. Ca- [Lac. 6]. Ore and. nu se va certa cu mOrte
noriul 66 al sfintilor apostoli grgiaste, cine cela ce va face sila vre uniea? numal atunci
ad spurcat muiarea sad fata cu désila, insä cand nu o va muta de in casa el, sail de in
de va fi fost logoditg cu cineva, acela sa se casa parintilor el intr'alt loc.
pedepsésca ca un precurvarid, iarg de nu [Zac. 7]. Orl cine va face sill la fata mic-
va fi fost logoditg, atunci s o ia muiare Ora Inca sa nu fie de 12 anl, acela se va
www.dacoromanica.ro
240 PRAVILA MATEIU -BASARAII
certa mai red de cand ar fi fost fata mare de duva, acela de va fi om de In cliros, atuncl
varstä. se va inchide intr'o manes:tire, sad inteo
[Zac. 81. Ceia ce fac sila fételor celor mid temnita de va sedea pane. cand va fi voia ju-
si Inca nu de versa, o samä de pravile pre decetoriulul.
cel bogati '1 gonea, 0'1 scotea de in tot locul [Zac. 19]. Cela ce va sili vreo fate, si dupa
lor, iare pre cel mai mid 'T trimetea la ocne aceia cu voia el o va lua de o va tinea in
pane and era voia judece.toriulul. case de 'I va fi ca o curve, acela nu se va
[Zac. 9]. Un felid de pravile zic se. se carte certa Mel cum cu Pravilele céle imparatesti,
dupa voia judecatoriulul, altele zic se't tri- ci numal de la Besaricd.
mita la ocna, altele zic se li se face mode. [Zac. 20. Muiarea care i se va face sild, si
[Zac. 10]. Mr l. ceaste pravile imparetestIce dup'aceia de se va face curve, aceia nu va
sint mai nog, carele se tin in sama acum in putea sa's1 care zéstrele de la cela eel ad fa-
Mote lumea , iale caute si cercetéze , ded cut sila.
de va fi fost acea sila a fétel forte cu o nevoe [Zac. 21]. Orl care muiare, dupe. ce o va sili
mare ca aceia, atuncl se va omori vinovatul, cine-va, iara ea se va invata de se va Ina-
iare de va fi fost cu dezmlerdaciune, 1 cu preuna de multe od cu acela. aceia nu si
sburdeciunI, si cu dad, i cu fagaiduinte, pi chiama fare de cinste, nicl rusinate, pentru
fare Mcl de o nevoe, atund se va certa vino- ca'l ajunge ca ad lost de intal mu;are de cih-
vatul dupa cum va fi voia judecetoriulul. ste, iara sila ceq ad fecut de intaia data a-
[Zac. 11]. Muiarea carea i se va face sile cu ceia biruiaste i si prisoséste, drept aceia pOte
voia el, uniT zic sa se carte, altil zic se. nu se sa merge la judecatorid as1 care. zéstrele.
carte, iará alte pravile imperätestl zic de va [Zac. 22]. Cad va certa judecatoriul pre ci-
fi muiarea veduvä se va certa dupà voia june-va pentru cad se va fi fecut silä vre unil
decatoriulul, tare de va fi fata, nu se va certa muerl, trebue intaT se cerceteze bine cn se
nici cam. vaza dar de va fi fost muiarea de cinste, pen-
[Zac. 12]. Cela ce va sili fata sad pe vre o tru ca de va Ii fost de ocare, i muiarea rea
muiare fie ce fetid va fi, acela se va judeca si curve, atund nu se va certa nemica cela
cu judecata Beséricel, ce se zice se afuriséste, ce 'I-ad facut silL
si i se da canon, si se judeca iarà si de jade- [Zac. 23]. Cela ce va face sila vre uniT fete
cetoriul cel mirenesc, ce se zice se carte cu ca se. o ia sa'I fie mulare, acela de va grabi,
mode, sad si intr'alt chip, cum e voia jude- se se cunune cu dtinsa, nu se va certa ne-
cetoriului. mica.
[Zac. 13]. Cela ce va fi om de in clirosul [Lac. 24]. Certarea carea se da in vécul de
Besaricil, si de va sili vre o muiare sad vre aciun celui ce va face sila vre unil muerl, a-
o fate, pre acela oat nevoiasca Episcopul, sa ceia iaste dupe voia judecatoriulul, si cum va
inzestreze fata, iarä de va fi rnirén, atund al vrea judecatoriul asa '1 va certa.
nevoiasca judecetoriul acelui loc sa o inzes-
streze. Cdnd iaste dator cel ce va face slid vre unii
[Lac. 14]. Cela ce va face sile mueril celul fete sd o inzestréze, i cdnd o va lua sd'i fie
ce'l va fi lasat ceva drept suflet la mOrtea luT, mulare.
acela se va certa dupe voia judecatoriulul, pi Glava 253. [Zac. 1]. Cela ca va face kid'
'11 va piarde acel lucru ce'1 ad fost dat. vre unil fete, acela de o va inzestra si se va
[Zac. 15]. CoconiI caril vor naste de iii mu- cununa cu dansa sal fie farnée, atuncl nu se
iarea ce i se va fi fecut site, aceia nu vor va certa nemica, lane. de nu va vrea sé. o ia
mosteni nemica de in averea mane-sa. muiare, atuncl judecatoriul cel mirenesc cer-
[Zac.16]. Cela ce se va fi pedepsit odate , ta'l-va dupe voia lul, si'l va sili se o inzes-
sad de doä oni, dupä cum va fi fost voia jude- straze. Jana judecetoriul beséricil 'Iva afurisi,
cetoriulul si el nu se va fi pocait, ci iara va fi pane cand se va pocei si va face canonul.
facut si1. i alia, atuncl se va certa cu mode. IZac. 2]. De nu vor vrea perintiT fetal se o
[Zac. 17]. Cela ce ail Meat silk de va fi om dea dupe cela ce 'I-ad facut sire, atund nu va
de in clirosul Beséricel, acela se va certa dupe' putea judecatoriul se:1 face. cu sila se o dea,
voia judecatoriului. f i une oe se va globi cu ci numaT ce'l va sili se o inzestreze acel vi-
bani, alte ori se lépada de tot de -mese- novat
rea'sT, iare une-orl se opreste de Beséreca, [Gem. 3]. Zestrele ce se cade se dea cela ce
iara dupe acestea dupe tote se cade tot sä all Mut site. Mel eel asuprite, trebue sä fie
inzestnéze fata. Atata voe veghiate ad acesti dupe destoinicia fatel, si dupe, averea silni-
Omeni de In clirosul Besericil, cat nu se bat culuT, si acésta sta pre sama judecetoriulul
la judecAtorid, nicl se Oda pre ulite cand fac se respunza, ce se zice numerul si cat va fi
vre o gresale pentru sä nu face. rusine cinu- zéstrea multa all putine.
lui Beséricil. [Zac. 4]. Cela ce va face silä vre uniT fete,
[Zac. 18]. Cela ce -ia face sill muerii va.- si el va fi serac si nu va putea da zestrele
www.dacoromanica.ro
BRAWL& BAUM BASARAB 241
cum se cade : atuncl sal porte pre In targ cu IZac. 2]. Aratg-se cum s'ad stricat fetia fe-
pielea gól, i sal bat/ pre In tote ulitile, tal pre sange ce se va argta pre hainile el, si
dacia sg'l scotg sal gonesca de in Vita epar- pre iia fate.
hia acelul judecgtorid. [Zac 3]. and va vrea sg arate fata cum
[Zac. 5]. De va fi nestine casnic, i va face ad fost fata curata la vrémea cand s'ad Im-
silk vre unil fate, i apol cgcl are muiare nu preunat cu bgrbatul, atuncl de va jura cum
pote s o ia sal fie muiare, atuncT judecato- agTost fatg Intrega o vom créde, i acésta
riul, sal silasca sg o Inzestraze, iarg pre dan- Inca cand vor marturisi i vecinil, cum ad
sul sal carte comu'l va fi voia. stiut de fata curatg, i s'ad petrecut viata cu
[Zac. 6]. De se va prileji A. se Imparta cinste, iarg de va fi avut vaste rea, i vecinil
nunta care s'ag fgcut cu fata care 'T-au flcut nu o vor fi tiind nicl lute() cinste : atuncl nul
sill, atuncl zastrele ce 'T-ad fost dat cand 'I-ad vom crade nicf juramantul.
facut sila, acalea nu se vor mal Interce la [Zac. Véstea cand se va auzi ea cutariea
dansul : ci le va lua fata, i dupg viata el Inca 'i-ad stricat fetia cutarele, atuncl nu iaste a-
si ceia ce vor mosteni avérea el. casta argtare la judecgtorid, cum acela sal fi
[Zac. 7] Cand va dgrui fata zéstrele sale stricat fetia adevgrat, iara asa face prepus,
aceluia ce 1-ad facut sila, se chiamg atuncl hanuiala mare forte.
ca i le-ad däruit, iara asa trebue judecatoriul
sg socotesca si sa cercetéze forte bine sg nu nuVac. vor
5]. Marturiile de In casa fetal, acélea
putea argta cum s'ag facut sila file,
cum-va fie facand acest lucru de vre o fricg ci vor da numal prepus i banuialg.
sa'sl daruiasca fata zéstrele, sad cu alta Inse- [ Zac. 6]. Cand va marturisi mesa cum jute
laciune a cuiva, pentru ca atuncl nu va folosi fata Intregg, atuncl o vom créde, i acesta
darul acela : ci se va nevoi sa oinzestraz e. Inca cand va fi muiare ca aceia de cinste
[Zac. 8] Cand vor fi parintil fatal vil, atuncl mesa, si de o va fi vazut ca iaste fatg, i o va
nicl Inteo sema de chip nu va putea fata sa'sl fi socotit bine cum haste intragg, i o all pi-
dgruiasca zéstrele celuia ce I-ail facut sill.
[Zac. 9]. and va sta lucrul in cumpana, pait cu manile, si Inca de ar A maT fost cu
mesa dog muerl destoinice de a se créderea,
cum de'sl va darui fata zéstrele va vrea sa se pi Invatate bine la acest mestesug.
facá sa fi curva, atuncl judecatoriul, siléste
pre vinovat sa o In zestraze, f i sa o i marite Pentru stricarea copilelor, i pentru canonul
cum mai degrabg. bdrbatulta.
[Zac. 10]. ancl se va face sill, fetal cu voia
el, ce se zice cand va vrea si ea, si va pofti Glaya 255. [A la Armenopul]. Cine va
sg se Impreune cu barbat, atuncl judecgtoriul strica vre-o copila mal nainte pang nu va a-
pentru sg raspunza pe dreptate, pentru ran- junge la varsta el pre lége, aceluia sa i se tae
dul zéstrelor, trebue sg cercetéze cum ad fost nasul, i jumatate cle haine si de bucatele lul
aceia voe a fatel, sa vaza caudal dor se va fi sa le dea acel fete ce o ad stricat.
Indemnat fata dupa multe lingusale i fagg- [A posnicului ]. and nu iaste muiarea de
duiale ce'l va fi fagaduit, i Incal va fi i da- 12 anl i mal mare, ci mal mica de atata, a-
ruit, pang o va fi pornit spre Impreunare, a- tuncl se canoneste cela ce all stricat anl 12,
tuncl silitoriul se nevoiaste numal sa o In- sa nu se cuminece, sad si cu mai scitclarea
zestraze, iarg de va fi mers fata singurg la cum va pgrea sag cum va socoti Arhiereul
bgrbat de'l va fi ispitit, pangl va fi gäsit ne- sad duhovnicul.
chemata de nimenilea : atuncl vinovatul nu
o va inzestra. i iarg'sl de va fi priimit fata Pentru cdlugdritd de o va apuca cine-va Cu
fara atatea cuvinte, numal cad 'I va fi zis o- dasila, sail copila de stdptinu-sdil, sag altd
data. atuncl judecgtoriul cel mirenesc nu va muiare de cine-va.
lndemna pre cela ce I-ad fazut sila. sg o In-
zestraze. Iarg judecgtoriul beséricil de nu o Maya 256. [NichVor pirigrdelinul]. De va
va Inzestra atuncl 'I va afurisi. apuca cine-va calugarita cu désila, sad sluj-
[Zac. 11]. Zéstrele se cade sa le dea sili- nica de stapanu-sad, sad alta muiare de vre-
toriul fatal la vrémea cand se va mgrita, iara un om, si se va argta viata el cea de Intal
sg nul dea mal nainte. bung, si curata, acela 40 de zile sa se carte
sad 1 an sg nu se cuminece, iarg de'l va fi
In ce chip se va putea ardta cum sd se fie fost viata el cea de Intal mal dinainte vréme
Aleut sad fie-cdrei fete. rea. atuncl sa se canonesca ca o curva, adeca
Glaya 254. [Zac. 1]. Cu glasul i cu tipetile anl 6.
ce va striga canduI va face silg bgrbatul cine [Marele Fasilie, canon 49]. Pre slujnica cea
va fi, pre carele sa auzg. vecinil, i ceia ce vor apucata cu dasila de stapanu- sad, aceia sa nu
trace pe drum, si sg marturiseca, atund se se canonesca, iara de se va fi facut cu voia el,
va argta cum i s'ad facut sill Mel. atuncl ca o curvg sa se canonésca.
242 eaava.A, MATBDI IIASA42AB,
Pentru ce certare se va da celuict ce va rdpi I cg. se chiamg ca ad Malt sAnge amestecat. 7i

mulairca calugltritd. iargcl cAluggrita se chiamg nevasta lul Duni-
Glava 257. [Zac. 1]. Ce la ce va rgpi dine: nezed, carea iaste eununatg, cu Dumnezeil3
ritä dela mAngstire, acela nu se va numal o- decl cine se impreung cu cansa, acela se im-
mori : ci Inca i bucatele lul tote se vor da la preung cu muiare cu bgrbat, drept aceia iata
mgnastire, dela carea ati ra.piro, el face precurvie, aid slut dog pgcate marl
[Zac. 21. Cgluggrita carea se va rgpi dela de morte. A treia, cgluggrita se chiaml si
mgngstire, pre aceia o vor pune de va Ibicui la iaste vas de besOrica; deaf cine o va Instreina
alt g. mg.ngstire, i acolea se+, o pazescg forte de in besoricg, i o va spurca, acela iatg cg
cu pazg mare. face Ierosilie. iIerosilos se chiamg. mal chiar,
[Zac.3] . Cela ce va rgpi vre o muiare cglu- fur de besOricg, drept aceia acela se chiamg
ggrita, sad alt obraz ce v a fi fgggcluit lul Dum- cg ad furat acel vas de beserica, ci iat cu un
nezen, i va fl cezAnd Inlguntru in mg.ngstire, pgcat face trel pacate de cote marl de mOrte
si de o va rapi cu voia el, iarg el nu se va a- cum scrie mal sus. Drept aceia aceluia alta
fla sg o fie indemnat sari slatuit, sad al fie n'ad eel face, numal ce'l pOte fl cg 'I vor o-
&arta ceva sg o momesca, sad al fie fagg- mon numal cu o morte.
duit niscare lucrurl sad. banl : acela mgcar sa [Zac. 4]. Cela ce se va Impreuna trupocte
nu fie facut nici una de acOstea, tot se va certa cu caluggritg, acela altg certare rn p6te eel
cii mOrte, ci nicl un lucru nu pOte eat &jute mal dea, far& nurnal o morte, i sà i se ia
sg nu'cl piarzg viata. tot ce va avea sa. se dea Manastirel de uncle
[Zac. 4). Cela ce va apuca vre o muiare mi- iaste caluggrita.
reng, dela mangstire : i acela se va certa cu [Zac. 6]. Orl care calugaritg, de va vrea ea
morte. singurg cu voia el sg. se Impreune cu vre-
. LZac, 5], Pravila Impgrgtesc 'A. iaste tuturor, un bArbat trupecte, pre aceia sg o dud, la all&
cum oil cine-va face pace cu obrazul cel asu- mgngstire sh o Inchizg acolo, i forte sal fie in
prit la fie ce grecalg. : atund cela ce ad asuprit, pazg tare, cAndaI cu canon, cu post, cu rugg
nu se va certa aca cumplit. Iara la acesta gre- dór s'ar putea ceva Infolosi, i sg fie ci celor-
cala a rgpitulul, acOst g. pravila nu se tine In lalte Invatgturg bung, ca sg aibg &kg sg. se
soma, pentru cad ca obrazul cel asuprit iaste thing, iarg altg certare trupOscg nu va avea
Dumnezed carele de intlid se asuprecte cu ra- pentra vini ca acestea, Intel pentru cad cg
pitul a nevostel lul cgluggritet Ded cu Dum- ea nu iaste nici atAta vinovat, cum iaste vi-
nezed eine iaste destoinic sa Inca pace ? novat bgrbatul, de vrome ce aceia cade la
drept aceia nid un lucru nu póte ajuta rgpi- MAngstire, ci DU se duce se corce pe nimeni-
torulul caluggritel sa nu'cl piarzg viata. lea, cum e bArbatul de merge de o momocte,
ci o prilstecte. A doa putine cilluggrite se
Pentru ceia ce fac curvie cu cdlugarite, acest fac de bung voia Mr, lax& mal multe se fac
fel de gresale se chiantcY elindste 'females. cu deasila, c i cu incelgturl, sad mal multe
Glava 258. [Zac. 1]. Ierasilia iaste de multe ci de nevoe, drept aceia judecgtoriul sg fie cu
feliuri : decl tote feliurile de gresale cu cgte milA spre dgnsele.
se atinge omul de besericg, tote acelea se [Zac. 6]. Cela ce se va Insura de va lua
chiamg IerosiliI, iarg aicea la tocmola acectil muiare elluggritg, acea nuntg nu e destul
Pravile, acosta Ierosilie se Intelege inteacesta cg iaste de ris si de batjocurg ci urAtg. tutu-
chip, adecg un iniron sad fie ci grmätic, ce ror : ci Meg se pedepsOcte ci cu morte.
se zice orn din cinul beséricil, sad fie ci preo- [Zete. 7]. FecioriT caril se vor nacte de
tit, de se va prileji al se Impreune trupOcte In cAluggritg, aceia slut copill, ci nu. vor mo-
cu vre-o caluggritg, care iaste depururea supt cteni nimica de in averea mane-se,.
Inchisorea Mangstiril, sad ci dinafarg de mg- [Zac. 8]. Cela ce se va Impreuna cii mu-
ngstire, sad and se va impreuna trupecte cu iare
vre o muiare mireng In besorica, sad sa se ce vacare Ina, nu va fi chluggritg, ci numal
fi purtand hainele, acela la atAta se va
impreune cii vre o muiare ce se va fi fIggcluit certa ca
sg fie caluggritg. i and ar fi cAluggritg de tot de is-
[Zac. 2]. Tot omul ce va face Ierosilie, a- pravg.
cela cu cumplitg, morte se va pedepsi. [Zac. 9]. Cela ce se va Impreuna cu sluj-
[Zac. 3]. Cela ce va face acsst lucru Ierosi- nicile cAluggritelor carele slut dinafarg de
lie, acela face deodatg trel pgcate marl de mAngstire, acela nu se va certa ca cela ce se
cele de morte. intAl sAnge amestecat, a doa impreung cu cgluggritg, ci se va certa dupg,
face precurvie, a treia face furticag, pentru cg voia judecgtoriulul ca un curvarid.
tot crectinul sad prilejit de are pre caluggrita [Zac. 10]. Nu vor putea pgrintil nici rudele
adevarata sorg sufletoscg, ded cine o va ru- cAluggritel sg. facg pace cu cela ce se va fi
dina, veil cii voia verl farg voia el, acela ru- Impreunat trupécte cu cgluggrita Mr, iarg de
cineza adevarat pe sorg-sa, drept aceia iata ar face ci pace, atuncl vinovatul nu'll va fo-
www.dacoromanica.ro
MANILA. MATRIII BASARAB 243
losi nemica cu acésta pace : ci tot se va pe- [Zac. 10]. Cala ce va apuca, ce se zice va
&psi cd morte. rapi pe vre o muiare care va fi filgacluita. al-
[Zac. 14]. Cala ce va saruta calugaritä, a- tul MO-rat, acela n*IcT cum sa nu se pal cu-
cela se va certa clupà cum va vrea judecato- nuna cu &Ansa, iairt Inca Ida cu alta, nicT
riul, iara nu cu mórte. cu una nu pOte sal se mal cunune acela rd-
pitorid.
Rentrty rdpir qi certare se cade set se dea [Zac. 11]. Carad va rdpi nestine rvre o fe-
rdpitorilor. mée i iarasl o va rasa de se va intOrce Ia
Glava 259. [Zac. 1]. Rapitorl s chiama paring si acasd'sl, i atuncl de se va insura
ceia ce vor apuca de vor rapi muiarea cuiva si sa se cunune cu dansa, aceea nunta va fi
cea de cinste de'sr vor rade de dansa, sad bunk si nu se va certa ca un rapitorid. lard
vre o fata cocOnd, sad vaduva, sad caluga- de o va fi rapit, i se va fi i cununat, acea
rita, sad vre un copil, &and vor lua pre fie- nunta nu e bund de nemica, cd se va certa
caril cu deasila, ei'l vor duce de inteacel loc ca un rapitorid.
unde le va fi vola de se vor mesteca tru- [Zac. 12]. Certarea rapitorilor iaste nu nu-
pOste. mai spre cela ce rapeste fatd coding, ci Inca
[Zac. 2]. Certarea rapitorilor iaste numai si spre cela ce rapOste muiare cu barbat, sad
m6rtea. at despartita de barbat, sad vdcluva, sad rad,
[Zac. 3]. Cala ce va rapi pe vre-o rnuiare, sad fatal de suflet, verl bogata., verl sdraca,
acela. nu se va certa numal Cu mOrte , ci vela cinstitd , verl Med cinste , tot inteun
incd 'sT va piarde i bucatele, cà le va da ju- chip si cc o certare se vor certa.
decatoriul muerel eel rapite de va fi muiarea [Zac. 13]. oni care rob , sad ndemit, sad
mirénk iard de va fi calugaritd, atuncl va slugoid de va rapi vre o Mink, acela nu se
da judecatoriul putére sd. se hranésca cu veva certa numal du mOrte: ci *hien vor i arde
nitul ce va fi de in acéle bucate In tótd viata in foc.
el, si incd i dupä mortea el. le va da jude- [Zac, 14]. Nu numalrapitoriul se va certa.
catoriul tote acéle bucate la Mdnastirea dela ci Inca i cine l'ad bfdtuit, i ceia eel vor fi
care ad rdpit'o. ajutat si ceia eel vor fi poslusit la aceea tr6.-
[Zac. 4]. Nu se va numal oman rapitoriul, ba la rapit, i aceia se vor certa totT inteun
nicl pt va pierde numal bucatele, ci Inca 0 chip ca i rapitoriul.
iceia ce 1-ad sfatuit at. rapescd sad 'I-ad dat 1Zac. 15]. Orl cine va ascunde rapitoriul
ajutorid sa rapes* i aceia se vor omori, In casa lur and va rdpi muiarea, acela ca
vor piarde si bucatele, iard de'l vor fi nu- un rdpitorid se va certa, si acela iard numaT
mai sfatuit, iaré. nu vor fi ajutat la vrémea nles1 va piarde bucatele.
rdpirill atuncil vor numal omorl, lard buca- [Zac. 16]. -Orl care muiare va rapi pe vre
tele nu'sl vor piarde. un barbat pentru dezmierdaciunea el, aceea
[Zac. 5]. Bucatele rapitorulul tOte se vor ca un rapitorid se va certa si ea, de vrémer
(la mueril ceia ce o ad rapt macar cd ad fost ce nu iaste la judecatorid alt nemica, fdrd
numal cum ar fi negutata nunta Intre clan- tot o certare celuia ce rdpOste fie ,barbat fie
femée.
[Zac. 6]. Parintil, fratil , rudele, stapanil [Zac. 17] Muiarea carea va 6:pi pre altd
muierii, totT acestia pot sd ucigd de tot pre muiare pentru sburdaciunea trupulul, aceea
rdpitorl, si sd n'aiba. Mel unul nicl o certare, ca un rapitorid se va certa.
si Inca nu numal pre rdpitorl ci si pre sa- [Zac 18]. Cela ce va rdpi copilk acela ca.
tiile lor, si pre ceia ee le vor fi intr'ajutor, un fdpitorid se va certa.
Insd numal candu'I vor gag Maud acel lu- [Zac. 19]. Cela ce va rapi pe vre un copil,
con. ce se zice cand vor rdpi, iard nu altd nu pentru dezmIerdaciunea trupulul, ci all
-data. ducd cu sine In vre o cale, sad la 6ste, a-
[Zac. 7]. Cela ce va rdpi copild pentrusbur- cela sa se cérte dupd cum va fi voia judecd-
aciunea trupulul, acela sa pata ca i ceia to ri ulul.
ce scrie mal sus, pre acela cine'l va ucide [Zac. 20]. Orl eine va rdpi coeOnd tinard,
.na fie ucis si niel o certare sa nu alba. carea nu va fi Inca de varsta de barbat,
[Lac. 8]. Na va scdpa rapitoriul sd nu se del va strita fetia, acela sa se cérte cu cum-
cOrte, zicand eau rapit muiare pentru sl se plita morte ce se zice mal rad decal pre rd-
cunune cu dansa, ci tot se va certa. pitorid, macar cd zic o sem/ de dascall, cum
[Zac. 91. Nunta ce se va face dupd ce s'ad de va fi fata mica, atuncl rdpitoriul SI se
rapit, aceea nu e bunk ci iaste un lucru asa cérte cu ocnd, si tote bucatele lul sl se dea
cum nu s'ar fi fost dupd cum dad Invdtdturd' fétil acel stricate.
Praivilele impardtestl, pentru cd Pravila Be- [Zac. 21]. Cala ce va strica fetia vre unel
séreil iartd acest felid de nunte, and nu vor cocOne tinere, carea nu va fi Inca de varsta,
avea si atta srnintell fail de rapirea. macar cd nu o ad /AIDA de inteun loc lute-
www.dacoromanica.ro
20 PBAVILA MATRIII BASARAB
ail parte, iarg tot ca pe un rIpitorid sg'l sg aiM aceste dog sémne. intgl sg rAdice-
cérte. muiarea de inteun loc stt o ducg Intealt locy.
[Zac, 227. Cela ce va rgpi vre o muiare pi a doa sal facg sill spre cinstea el, iarg de--
dupg aceea o va ma'rita dupg alt bArbat, a- va lipsi una de Intr'aceste dog lucrurl, atuncr
cela cu unele ca acestea nu va putea covgi, nu iaste rgpirea depling.
ci tot se va certa ca un rApitorid. [Zac. 30] Cela ce va rgpi muiarea de. In
[Zac. 23]. Rgpitoriul iaste datorid sg In- casa pgrintilor el ci sg, o ducd la casa'sl dupg
zestreze pre muiarea carea ad rilpit, dup g. puce se va fi culcat cu dinsa, acela nu se va.
térea lul, ci dim& puterea i destoinicia mu- certa.
erel. licijderea i judecgtoriulul se cade sl'l [Zoe. 31]. Cela ce va rdpi pre muiare In
indemne sg. o Inzestiéze dupg destolnicia ainte de ce se va culca cu dansa, lard el 'I-al
amanduror. lost gandul sd se facg cAluggritg, mgcar cl
[Zac. 241 Orl care rgpitorit nu va priimi o ad ci mgritat pttriniI, iarg acela tot se va..
legea cumu'l va judeca judecgtoriul, ci va certa ca un rgpitorid, iarg de se va fi rg-
alerga la alt judecgtorid mal mare, nAdej- pit cu voia eI, vrAnd pentru sg ldcuiascg. cu
duindu-sede Mt g. ispravg. mal bung, atuncl bgrbat, atuncI nu se va cexta, fard numar
aceea ispravg a doa n'are iiict o tgrie. de o va fi rgpit fgrg de voia ei, i candul va fi
[Zoe. 25]. Mal mare iaste rgpirea and va flcut silg, atuncl pentru sila ce ad facut se
fi cu sotil multe, i Cu multe feliurl de arxne, va certa dupg. voia judecatoriuluI.
oi cgcl sá rApecte feta de mare boiaren, pi [Zac. 32]. Nu va putea covai rapitorul, zi-
atuncI judecgtoriul va certa maImult decum cand cal iaste mic de zile, de nu'l e vrem&
ar fi rgpirea mal mica. Meg de insurat, ci tot "se va certa ci aca, iarg
[Zac. 267. Rgpitoriul sg cérta. fie In ce loc aca mal putinel.
uncle'l vor prinde, cum s'ar zice un om ce va [Zac. 33.] Nunta ce se va face intre obra-
rgpi vre o muiare de cinste, de in cetate de zul cel rgpitorid, ci al ceI rgpite, atunci so-
in Trigovicte i o va duce la Bracov in tara vgiacte rgpitoriul i scapg. BA nu se omOre,
Unguréscg, sad la Moldova, dup'aceea de se iarg aca numal ce'cl piarde bucatele ci le va
va prileji sg'l prinzg aice supt tinutul TIr- lua muiarea sg fie ale el, iarg, sfetnicil ci a-
govitiI, atunci acela se va pedepsi de la jutatoril rgpitoriuluI nu se vor putea man-
Domnul Muntenesc. iard cle se va prindesupt tui aca, ci se vor certa dupg cum va fi voia.
tinutul Bracovulul sad a Moldovel, iarg se judecgtoriulul, ci acesta se zice pentru ceia.
va pedepsi dela biruitoriul loculul aceluia, ce vor fi ajutat la rgpit, iarg nu pentru ceia.
oi atuncl nicl Domnul de in taxa Muntenescg ce ad ajutat dupg ce s'ad rdpit, ce se zice
nu i se cade sal triméta. acoba de va fi un- ceia eel vor fi priimit In casele lor ci'l -vor-
gur, sad sas, sad moldoven rgpitoriul la ju- fi ocrotit pre rgpitorl.
detul de la Bracov sad la Moldova, nicI obld- [Zac. 34]. Rapitoriul depururea se va certa
duitoriul acelul loc spre Domnul Orel Mun- verb fie cu voia muieril verl nu fie. De ar fi cu
tenectl décg va fi inunten, numal ce se cade voia mueril, p6te fi cg nu s'ar certa rapitorul
sd aclevereze judecgtoriul, cu mgrturil Omeni cu morte, iarg, dad nu va vrea muiarea ci.
de credintg, cum iaste rdpitorit, i atuncl se se va fi rIpit cu sila : atuncl se va certa cu
va pedepsi i nu'l va mal trimete aiurea, ia- cnórte.
r g. de vor scrie 6.'41 Domniel unul la altul, [Zac. 35]. Rgpitoriul de se va prileji sg rg-
ci sg'l cerg ca pe nicte 6menl de loc atuncl pesca ctt1ugdnia, ci pentru ott scape de pe-
iaste dator Domnul acela supt care biruire dépsa vietil lul, va vrea stt arate cum ail
s'ad prins rgpitoriul al trimétg cgtrg cela- fost cu voia el de s'ad rApit, aceluia ooS va.
lalt. folosi nemica voia el, ci numal ce se va pe-
[Zac. 27]. Tote grecalelepIng In cind anl depsi cu morte.
se sgvArcesc, cum s'ar zice orl ce felid de [Zoe. 36]. Gaud va mgrturisi muiarea sin-
grecalg, de va greci nectine, ci de nu'l va Ord. gurd de va zice cum s'ad /Iva cu voia el, ca.
nimenile la judecgtorit pang in cinci anl, nu ott scape rgpitoriul de pedepsa mortil, atund
mal p6te nimenile deacia sal pgrascg de in se cade sg cerceteze bine judecgtoriul sg nu
5 anl inainte, iarg numal rgpitul nu se pOte fie tocrnela sad InvAtAtura pgrintilor rApito-
sfarci in cincl anl, ci dupg zece anl, Inca ci riulul, sad a rudelor loT, cu dare ci cu multe
mal mult pOte fie-cine pre rgpitoriti sg't pg- mectecugurl, de vor fi plecat muiarea sd zictt
rasa, i aca sg se pedepsescg ca un rgpi- acest cuvant, cum iaste cu voia el, decI stt
torid. socotescg tot lucrul pre amaruntul, deacia
[Zac. 28]. Rgpitoriul de se va ascunde in de se va ale, cum shit aceste mectecugurT,
besérica pentru sg nu'l pOttt lua judecgtoriul, atencI rgpitoriul numal ce'll va piarde viata-
iarg aca de In beséricg totu'l va prinde ci'l iarg de se va afla cum muiarea grgiacte de.
va scOte de'l va certa cum i se cade. la ea neindemnatg de niminile, atuncl rapi-
[Zac. 29]. Rgpitura cea adevgratg se cade toriul se va certa dupg, voia judecgtoriulul.
www.dacoromanica.ro
'PR AVILA MAT= BASARATI 245
[Zac. 37]. De se va afla cum sg, fie dat cum ad trimis de Pad chemat sg. mérgl sg. o
vre un rgpitorid haul Thu ltl mueril 'nainte ggsésca, a treia cum la vrémea rapiril n'ad
de ce a rApit'o pentru s. o piece sa fie cu strigat srl vie cineva ajutorid, a patra cum o
-voia el, si sA marturiséscá cum s'ail räpit cu ad gg.sit cu haine frupose imbraicatk fiind
-voia el, atuncl trebue sg. socotésca judectito- gata, i atuncl daca va avea acéste sémne,nu
riul afarg de ceia ce 1-a1 dat sg. nu'l fie fg.- se va certa cu mOrte; macar de ar i zice ea
..gacluit i altil, pentru ca.' del va fi fAgAduit gi cu gura el cum ad rg.pit'o cu sila, iarg de nu
allici atuncl piarde'sl-va viata, iarg de nu'l Ira avea marturil muiarea sad samne sg. arate
va fi fAgAduit alt nemica, atuncl se va certa acesta lucru, atuncl nu o va putea créde ju-
-dupä voia judecAtoriulul. dechtoriul.
[Zac. 38]. De vor vrea pgrintil fête, si de [Zac. 46]. Cand va mgrturisi muiarea sin-
vor indemna pre rapitorl sä le rapésca fata gi gurA cn gura el cum mainte de ce eau rapit
fata nu va vrea : atuncl se va certa rapitoriul ad fost fIcuta nunta adinsa atund de o
cu. mórte. va afla judecatoriul cä face acesta mgrturie
[Zac. 39]. Cand se vor iubi amandol, eft- de In puterea el, sad supt ascultarea parinti-
pitoriul cu fata cea rapitg, i neputand bite- lor el, atuncl o va créde judecaloriul. hal
valt chip sa se impreune, iarg pentru drago- de va fi in cas1 i supt puterea bgrbatulul:
stea ce ad la mijlocul lor se vor sfatui sa." se atund nu o va créde.
rapêscl, atuncl cum zic o sêmg de dascall,
nu se va certa rgpitoriul, de vrême ce iaste Aicea scriern sil se stie ce pedepse se va da
cum ar fi un lucru cum ar ft turbat de dra- celuia ce rIlpdfte muiare curvd.
zoste, iarl altil si mar mult, si mar credin- Glava 260. [Zac. 1] Nu se va certa ca un
ciosl dascall zic, cum sà se cérte cu certare rapitorid cela ce va rani pe vre o muiare cur-
usórg du$ cum va fi voia judecatoriulul. vg, ci se va certa chip& voia judecatoriului.
[Zac. 40]. Cand vor räpi pre o muiare, [Zac. 2]. Pravilele carele dad certare pang
rapitoril vor fi cu sfatul i tirea el, si ea nu la mOrte celora ce rapesc muerl cu deasila,
va vrea sal facg. silá spre cinstea el, Mil rg- acelea se socotesc and e la muiare de cM-
pitoriul o va sill, si se va culca cu &Ansa Mfg ste. sad sa. fie slohoda sad mgritatl, sad fatg
voia el : atund pentru rapirea nu se va o- cocOng.
darkri, iarg pentru ce ad facut silg i se va tgia [Zac. 37. Rapitoriul pentru sa fugg de pe-
-capul. dépsa vietem lul, va arata la judecatorid cum
[Zac. 411 Candva argta rgpitoriul cum acéstä muiare mainte de rgpit, ad curvit cu
-nicl cum sg nu fie tocmitl cu fetneia cand ad altul, i iaste curvg, atuncl judecgtoriul tre-
rapit'o, ci Inca vor fi si cununatl impreung. : bue sa caute de ye, fi fost acea curvie la arg-
atund nu vor lua nicT o certare. tare de fata, atuncl nu se va certa rApitoriul,
[Zac. 42]. Muiarea macar de ar i vrea sad iarg de va fi pre ascuns i vecinil vor zice
si cu sfatul i cu stirea el, s'ar rapi i sg'sl ca iaste muiare bung. : atuncl rapitorul II va
strice i fetia, atuncl, cu acéstea cu t6te, mu- piarde viata.
iarea nu se va certa mei cum : numal rapi- [Zac. 4]. Cela ce va rApi muiare curvg cu
toriul se cértà dupg voia judecAtoriulul. voia el : acela nu se va certa nicl cum.
[Zac. 43]. Trebue rapitorial sa arate jude- [Zac. 5]. Cela ce va rapi vre o muiare de
cgtoriulul cn marturil aceia omenl de .cre- cinste, socotind cu asupréla cum sg fie curvg
dinta. sad i cu gura mueril, cum muiarea acela va piarde viata : ci se va certa
ad vrut cu voia el sg. se rIpéscg, si atuncl dupg. voia judecgtoriulul.
se va izblvi rapitoriul de mórte pentru ca [Zac. 6]. Cela ce va rapi muiare curvg, ca-
de nu va pane tot lucrul sg. fie de fatl sA curea se va fi Tutors de in petrécerea ei cea rea
misca totl inaintea judecgtoriulul, alta nu si se va fi cununat cu vre un barbat cii lége;
va fi ci numal ce'sl va pérde viata. atund trebue sk cerceteze judecgtoriul de se
[Zae. 44] CAM va avea rApitoriul mArturil va afla cal acea curvit deel s'ad cununat s'ad
multi sg marturisésca cum ad rdpit pre mu- petrecut viata cu cinste, atuncl va omori pre
iare cu voia ei, iara muiarea va avea martu- rapitorid, lax& de va fi curvind i dupg. ce s'ad
Tit cum ad rapit'o cu sila, atuncl judecgtoriul cununat iarasl : atunel nu'sl va piarde viata
va créde mal mull pre marturiile nmerif de ci se va certa dupg voia judecAtoriulul.
ar fi numal dol, de cat pre eel multl mgrturil [Zac. 7]. Curva se cunóste pre local ce lo-
al barbatulul. cuiaste si pre haine ce pOrta, de se va fi po-
[Zac. 45]. Iarg de nu vor avea mgrturil, nicl cgit de curvie ad ba, dee! orl eine va rApi
o parte nicl alta. atuncl sg. crate rapitoriul curvä pocgita acela certase-va cu mOrte.
sémne ca acOlea cu tarie ca sä se 00. créde [Zac. 8]. Gaud zicem cg cela ce va rapi
cum s'ad Mc it rIpirea cu voia el, inrg sOin- curvg nu se va certa, acésta se socotCste nu-
mete ce vor sl arate sunt acéstea : intal cum mai cum el nu'sl va pérde viata, iara intealt.
muiarea iubea forte pre rapitorid, a doa chip tot se va certa dup. voia judecatoriulul
www.dacoromanica.ro
246 PRAPILA MATEM BASARAB
[Zac. 9]. Chi eine va rgpi muiare curvg gi rgpr tot se va certa cu morte, ca si cum c
o va tine in cash cu sila, de aceia vor nu- ar fi rgpit adevdrat.
mgra zece zile, de cand ad luat'o i o tine
in casg'si, deci acela Ile nu va da la domnie Pentru muktrea care rtimdne vdduvd, i va
200 de talere bdtute : atunci i se va tgia o sd se nuIrite in. anul acela.
maul. G-lava 261. [Lett 0 Constantin impdrari].
[ Zac. 10]. Cala ce va rgpi muiare curvg, si Muerif cdria'T va muri barbatul, aceea nu e
de va fi i cu alte sotii laugh sine Inca zece volnicg sg ia alt bdrbat pang nu va trece
emeni Intearmati, aceluia i se va tgia capul, jalea 1 an. lard del va zice Imparatul sad
sad cum Invata s,i alti dascall, sg, se certe cum Domnul, atuncl 'Ate mai nainte pang ce
va fi voia judecatoriului, mgcar c acestg n'ad trecut acel an de jale sg se mgrite.
voe a judecatoriului se tinde cum am si mai [A lul Armempolu]. Pentru clog vini s'ail
zis pre multe locurf pang la mórte, si mai var- intgrit a fi anul de jale unul, ca sg, nu se
tos and se va rdpi lard frica lui Dumnezed mdrite muiarea, inteansul, 'hash' una, ca
si farg, rusine de Omani. nu se tample muiarea grea, iarg a doa &gel
fZac. 111 Cel ce va rgpi pre vre o muiare iaste datóre pentru cinstea barbatului e sg
de cinste i sd o porte din loc in loc, iarg, sd jalescg. Acesta de multe or! se aflg. la Dam-
nu se impreune cu (lama trupeste, atunci se nezeestile canone de spume, cg. Inca, muie
cade sg caute judecgtoriul si sg ia serna bini- rea care nu umple anul cel de jale, ci se
sior, si de va afla adevgrat cum pentru cgcf ingrith de ia alt barbat, aceea are si certare
s'ad cdit ce ad facut, pentru aceia nu s'ail Tm- sad pedepsg.
preunat cu dansa, acela nu se va certa cu
mOrte ci dupg voia judecgtoriulul. Iarg de se Pentru muiarea carea va ramdnea velduvd
va afla cd nu s'ad impreunat pentru altg se va mdrita, cd nu ia de in bucatele bar-
sminteld ce ad avut : atuncl se va pedepsi batului ei nemic, tetra numal de la copir
Cu morte. de vor marl, avijclerea fi bdrbatul.
IZac. 12]. Cala ce va merge in vre o casg Glava 262. [Nearaoa a lui Leu inteleptul]
pentru sd rgpescg pe vre o muiare, iar nu o Nearaoa a doa a lei Chit Leu inteleptul asa
ad rapit, de acestea trebue sL cerceteze jude- zice : acestd punere de lege asa o ad tocmit
catoriul, decl de nu o va fi rgpit, iara asa imparatia mea. and va uita muiarea pre-
dintru sine, cgcl se va fi cgit ce va sg faca barbatul ei, si nu va cinsti impreunarea ca- '
si va fi fugit deacolea, acela nu se va certa rea s'ad impreunat cu dansul de s'ad Meat
cu mOrte. lard, de se Va afl a. cg nu o ad rdpit un trup : ci va vrea sg se mgrite, atuncl a
pentru ch. nu o ad ggsit acolea, sad cand ceea sa n'aibl nici oclatg nimic de intr'ale
vor, fi alergat 6meni multi de nu o vor fi 1g- barbatului el, aid sit dpbandescg, darurile
sat sad i pentru altg smintela : atunci va cele dinaintea nuntel sad alte darurt.
C
certa judecgtoriul pre acela cu mórte ca Muiarea carea va lua al doilea bdrbat,
and o ar fi rgpit. mdcar de va fi fgcut zapis si de la copii ei
[Zac. 13]. Cela ce se ispiteste sh rapesca care '1.-ad facia cu barbatul eel de luta! :
cgluggrita mgcar de nu o ar nicl rdpi, acele- va fi ldsat vre un lucru ceva, atuncl nea-
totu's1 va perde viata, ca i cand o ar rgpi pgrat 11 ia.
si del va zice mgcar un cuvant : esi de In Muiarea care& va lua al doilea bgrbat, si
mangstire i ed te void lua sg'mf fif muiare, va fi avand copii cu bgrbatul de intai aft
si mg void cununa cu tine : si numal pentru fete ad coconif, si se va tampla sg mOrg vre
atata fl va piarde viata. unul de Intransii, atunci partea lui sg im-
IZac. 14]. TOte pravilele impreung Invatg parte tuturor frat lor luf, i ia si acea mumg
de t6te gresalele, cum cela ce nu va face a Ion parte atata cum ar lua un copil al ei
Inca de tot gresala i deplin, acela nu va fratil celul wort,
lua certare deplin , ci numal ce'l va certa [Semnézd]. Acesta sg o chibzuesti a face 0
mal putin dupg voia judecgtoriulul, asa intr'- pentru bgrbat cand vine la a dog nuntg.
acesta chip iaste si gresala rgpirif, ce se zice
cand se va face rgpirea la muiaie de cinste Pentru muiarea mdritatd care va avea nis-
sad la fatd, sad la muiare cu bgrbat, sad la care haine, unélte, fi 7124 va spune uncle le
vgduvg, si de nu se va face gresala de tot an afiat.
de ispravg .1a acest felid de femel : atuncl Glava 263. [A lui Armenopolu]. Muiarea..
rdpitoriul nu se va pedepsi cu merte, ci mai de Ara avea niscare haine, sad alte scule si
putin dupg voia judegtoriului , jug de va lucruri, i murinclu'i bad-fatal nu va spune
rgpi caluggrita, atund nemica nu'i va folosi. cu mgrturil credinciOse unde le-ad aflat,
Cum zice pravila a altora a tuturor de altele de uncle le are, si de unde le-ad adus, ara-
sh. nu se omórd, iarg numal de se va ispiti tg-se lucrul ca o mgrturie adevgratg. CA ca
sIt rdpesca cgluggrita , si de nu o ar nici o stapang a easel ce ad fost, le are de in,
www.dacoromanica.ro
PELATI.LA MATEIII BABASAR. 247
sculele si bucatele bArbatulul sad. Drept a- zéstrea el cea de afarh, si la veniturile el Ca-
ceea sh fie ale coptilor acea castigare i mo- rebel vin de la rudenil, póte s obladuesch,
stenire a acelul bArbat al el de o diniórh, si sa harhzésca, i s dea, fiindu'l mhcar yid
sh. le tie ca pe niste bucate ale lor, saA de bhrbatul, iarä pe zestrele ei pan' va trai
va Si trhi bArbatul si se vor afla acéle haine bärbatul el n'are tréba cu dansele sa le o-
scule la mhinile el, atuncl de va vrea i le blaclutasch.
ia barbatul.
Muiarea se pretuiaste de tot imprumutdtoriul
Pentru muiarea came va rdmeinea vdduvle pi sad datornicul si ds va intra muiarea che-
"
nu se va nulrita, ce va lua de 'in bucatele zaftt pentru blirbatul ei.

bdrbatulul ? afijderea i bdrbatul. Guava 266. Mularea are prettiire de tot
Glava 264. [Armenopolu]. Chrif rnuerl va omul chruia 'I taste datorid barbatul, ca ea
rnuri barbatul, si a doa Ora nu se va märita, sa's1 ia Intaid zéstrele el.
aceea sa aiM tréba WO tie darurile céle [Leu fi Constantin impetratl]. 0 muiare s'ad
dinaintea nuntel i tóth zéstrea el, iara." de in maritat, i s'ad luat zbstrea la casa bairbatu-
bucatele balrbatuluI el sh aibh parte atata lul el, (Meta se tarnplh barbatulul el rautate
cat ar avea un copil al ci, i cu acélea sh fie si pagubh. i chzu in datorie, sad Domnésca
volnich s fach ce 'I va fi voea. Numal a sail la alt fie ce om, décia el muri. De acésta
treia parte de In bucatele el aceea sa o ph- poruncéste acésth pravilh Imparatésch ca sä
zesch pentru copiPst nu fie volnic nicl unul de In datornici sa ia
bgemnezell. Asijderea i härbatul carele nu vre un lucru ceva de in casa mortulul, paM
se va insura a doa &A, asa sti aibh de in nu's1 va lua Intal muiarea zbstrile, atuncl ce
bucatele muiaril lul parte ca si un copil. va rarnanea sti ia fiesl care datornic dupti
datoria bhrbatulul el, adech de nal va a-
Pentru pretuirea zéstrelor i nepretuire, fi junge bucatele pentru tóth datoria carele art
pentru zestrele de afard. dat mult, acela sl. ia mal mult de cat cela
Gtlava 265. [Madill. Zestrile pretuite pre ce aft imprumutat mai putin, asijderea i eel
bairbat rarnan de sint, orf de vor muri dobi- mal cu putin maI putin sh. to.
tócele mueril carele s'ati dat zestre, oil de va [Mateiii]. Si care muiare va vrea sll scrie
fi Stricat, i va fi ponosit pretui- in carte unéltele el, pentru datoria lihrbatu-
rea deplin IntOrce bArbatul Ina:L.6A, tarti zés- 1111 ei, saq si ea sa intre chezash, acésta nicl
trea carea nu iaste pretuith, la muiare iaste o putere, nicl o adeverinth n'are, nicl se
o doMnda i paguba. baga in serna mhcar de o va face odath, de
[Armenopolu] . Barbatul de va fi luat zestre doti si de multe or1, si sad de se va face che-
cash, sa0 vie, sad alt lucru, i s'aU pretuit zash la datorie Domnésch, saa la alt cineva,
cum 'I-att fost pretul. (Meta acel barbat va fi tot nu se cunóste acea prinsóre. pentru ch
facut cheltutalh de a0 dres si ati crescut si asa iaste ca si cum nu s'ar fi facut nicl odath
ati zidit acela lucru, atunel trehue sti dea pre- cartea si lucru ca acela. Iarh Insh adevArat
tul acelul lucru cum s'at pretuit and l'au de seva arata de fath cum galbenil aceia ce
luat, iarh celalalt lucru cern Pad dres i rad s'a5 Imprumutat s'atl dat pentru tréba ace
facut atuncl famane la dansul, tarti de se va muerl, atuncl platbste ea.
face pagubh In acel lucru ce ad luat, atuncl
el iaste datorid sti o platesch. Pentru bdrbatul carele va face cheltuiald la
[Leu fi Constantin. imparaty. Dobanda 0 bola muerii lui fi la mOrte.
paguba zéstrelor care aA luat barbatul, la Glava 267. flan! a aceluia]. De se va afla
dansul vin. muiarea cul-va in MIA, i va face bIrbatul
IMateid]. Warbatul de va fi i sarac, zés- cheltuialh la bóla el, décia ea va muri, i va
trea care au luat o plätéste. face cheltuiall si la Ingroparea el : ci va cére
[..4rmenopolu]. Cate lucrurl se vor cumphra sa ia de la socru-shil carele aft mostenit zés-
de la zéstrele mueril, acelea in zéstrele el trete fit-sa. De acésta poruncéste acésta Pra-
slut. vila, insa date aft cheltuit la bóla mueril luT,
[Leu fi Constantin si Vasilie impdrarij. sh nu ia de intr'acelea nemica pentru ch. un
Iarh. zestrile Me de afar g. nu slut ale Mr- trap nil fost cu dansa, iara cate a0, cheltuit
batulul, ci de le va strica Mrhatul, i Insh la ingroparea el. acélea sh le ia de la socru-
muiarea le va fi Mrhzit, atuncl mostnénil sad carele aft luat si aft tinut zestrele.
nu le cm% tail de le va fi stricat farh, de sti-
rea mueril, atuncl tote intregl sh le dea in- Pentru prquirea zéstrelor de intal ft de
dhrat, sail el sail mostnénul lul. Pentru ca si a doa.
la zestrele de afar h. are muiarea putére ca Glava 268. [Lea fi Constantin imparall
si la zéstrele el. Un om ad luat o mutare, i dec. au merit,
[lard a acelora impttrati]. Fie ce muiare la au luat a doa, i aft luat i cu rnuiarea cea
www.dacoromanica.ro
248 PRAVILA MAT= RASMUS
de Intel zestre si cu cea de a doa i ad mu- podebe sad de cate slut de podeba el, a-
nit bgrbatul, iarg mosténil amandurora inue- celea t6te le ia.
rilor acum el cer i cautg se ia bucatele, a- De void harazi mueril mele pod6be, adecl
decg zéstrele de in bucatele celul mort bar- lanturl, cereal, inele, gherdane, si ate's ca
bat. i de acesta prrunceste acestaPra- acestea sag allele cgte am grijit pentru nu.-
vila Impazatesca ca IntM sal dea zestrea cea mele el, ce se zice am Impodobit si am re-
de Intel. dupá aceea a doa de vor prison cut adecg haine : de se va tampla sa morid eg,
bucate. Iarg de se va tampla sg, se afle haine atuncI muiarea mea acelea tote le ia. Mk].
de Intr'a doa zestre si se vor argta adevgrat
si cu marturiT, atuncl sa le ia mostenil al doa Pentru daruri; qi pentru ce lucruri .se
zestre, iarg mostenil al zestril de Intgl de intore darurile iard inddrdt.
teacelea nu iag, ci vor lua de In bucatele Glava 271. Darul iaste dar carele se dg
mortulul de va avea, asijderea i mostnénil fara de nevoe.
aT zestrel de Intel, ate unélte '0 vor cun6- [Armenopolu]. Cine face dar, adeca eine dg-
ste ale lor si se vor afla care at dat Astra, ruiaste un dar acela nu p6te sg'I Interca.
acelea le fag neoprite, iarg de nu va avea de PlfateigJ. Darul cela ce se face cu bine, a-
In zestrea de Intel nicl de Intr'a doa : Insa a- cela nu pOte sg'l IntOrca nicT cu cartea Im-
tuncl fag mostnénil zestrea cea de Intel cum pgratuluI.
am zis mal sus, cg aceia are pretuire ea o Tot darul ce se face deplin nu sg pete
zestre ce iaste de intaI, iarg dupg aceia jag si strica, ferg numal cand nu'l are harul.
cel al doilea de vor renagnea se. prisosesca. [Armenopolu. Pentru intórcerea darurilor].
De se va argta nemultumitorig cela te va
Pentru tocmirea bdrbatula fi a mueref, fi lua darul, Med cela ce dgruit, si'l va
pentru daruri ce se vor face intre ei sudui sail '1 va mustra va batjocori, sag.
Glava 269. IA lui Matekti]. De se va tocmi '1 va bate, sag ii va face pagubg de Mu-
barbatul cu muiarea lul ca de va muri se'l crurile lul, see! va Invrajmasi viata : sag
mostenesca ce va avea, tocméla aceea nu ate dame s'ad facut cu däruire sag cu seri-
iaste bung nid se socoteste. larg de se va fi sore sag fer e. scrisOre, si nu le va fi fgcut si
fost fgcut tocinéla de Intel, ca de va muri va argta de fata cu mgrturie numaT 0 vine.
muiarea mal nainte, atuncl zestrele'l sa rg- de cele ce scrig mal sus, atuncl se stria, a-
mele la barbat, mgcar de va fi fost zestrea cele darurI si merg iarg la maim cehil ce
0 d.e la tate., atuncl iaste acea tocméla, ei le-ag dat.
décia nu mal are treba tata-sgg sa face. ceva. Pentru bdrbati fi mueri." de vor rdmdnea
[Armenopolu]. Darul de intre barbat si In- fi le va rdmdnea cocon i va muri,
fra muiare nu se socoteste, cad ca se face vdduvi,
sad §1., de nu vor face, ci va muri bdrbatul
pentru dragostea Impreungrel trupulul, sad muiarea fiYrit de cocon, cum se vor im-
pentru ca sa nu aibg carte pentru dar, si pdrti hainele lor.
pentru ca sa nu se face bogatul sgrac, i sg-
racul bogat. Glava 272. [Atanasie Patriarhul de la A-
[A la Constantin]. La mertea lul orI ce va lecsandria]. Respunsul prea sfantulul Patri-
arh de la Alecsandria Chir Atanasie si a se.-
liarazi nestme mueriI lul, aceea se socoteste,
borulul ha, In carele s'ad fa:cut i porunca
jar& cele de in viata luT nu se baga In seml.
de pururea pomenitulul impgrat Andronin
[A lui Lat.] Or! ce va harazi muiarea bar-
Paleologul, i poruncesc asa. Cg de va muri
batulul ca se, ia vreo dreggtorie sag cinste,
muiarea cuiva si'l va rgingnea copil, decia
aceea se socoteste.. vor muri i copii, sag de va muri barbatul
[Vasilie impitrafg. Mad se va face carte oil vor ramanea copii, decia vor muri si co-
de despartélg, de se desparte barbatul de ud, atuncl se. nu se socotesca acea lege ve-
muiarea lul, sag muiarea de barbatul el, a- che, carea zice asa pentru xnuiare sagbar-
bind off ce ad dgruit unul pre altul, ca sa batul carele va muri si'l vor ramanea co-
aibl i sg. tie acela dar dupg inertea lul, a- pil, sau de va muri i copilul, decia partea
cela nu se socoteste ci p11 ia. cea vie carea va rgmanea ag bgrbatul alt
muiarea, atuncl acela sg mostenescg tote
Pentru darurile ce sd fac naintea nuntei. partea mortulul, adecg de tot, iarä ticglosil
Glava 270. [Tara a acelora impitrati]. Da- pgrintl al mortuluT de lipsa coconulig lor ca-
rurile naintea nuntel slut neInturnate, adecg rale ad murit, i de avutia lor adecg de bu-
mat nainte de blagoslovenia barbatului cu catelo lor a se lipsi fare de dreptg. judecata
muiarea orl ce va harazi unul altuia, aceea nu se cade.
se socotkte, macar de se vor i blagoslovi [Cautd de vezy. Gi sglimpa4g zestrea mor-
Intr'acea zi ce vor face darurile. tulul In trel pgrtl, si insa o parte sa o tie
[Nalejafteel. De void darui mueiiT mele barbatul sag muiarea carea va remanea. kr&
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MAME BASARAB 249
altd parte sl o tie pdrintil mortulul : lard cea réscd, sad mid, sad marl, lad ci. eT cea-laltd,
lalt d. a treia parte sl se fact de poménd P jurnatate, ci unchiul n'are iiicI o pretuiald
de milostenid sdracilor i robitilor pentru cel maT mult de cat nepotil lul, adecd, de cat co-
mort. Inst acésta o zice cdnd va muri bdr- pil frdtine-sdd carele ad murit.
batul sad muiarea i le va rdminea copil, P
copilul nu va &di ci Va. marl. Pentru cela ce more fdrd zapis sad fdrd carte
[Armenopolu]. land ceja ce rdmdm vdduvl ad bdrbat alt muiare 0 copii n'are, ci nu-
Mil de copil, orl bdrbatl orl muerl, acelora mai paring. i frati, carom li se va cddea
sä nu le ia bucatele lord, sad ce vor avea, sd'i mostenefscd,
nicl ceia ce tin deregatoril Domnectl, nicT Maya 274. De va man l. fecior sad fatd, si
ceia ce tin In judetul lor i in eparhie : a- va teal tatd-sdu i muma-sa, atuncl orT ce va
decd pre la casele lor, ci sd tie pdrintil sail avea -cela ce ad murit, parintil luT mostenesc
rudenia mortulul a treia parte de bucatele P land de va avea fratl i surorl, atuncl acel
10, lard cea-laltd de In céle trel sd i se facd fratl a lul n'ad nicT o voe sil cérd de in
de poménd i de milostenie, lard cea de a moctenirea frateluT lor de la acel tatil i de
treia sd o tie partea carea va trdi ad Mr- la acea mural, ci numal pdrintil luT 'I mos-
bat ad muiare, lard de va mud i partea tenese cum am zis. lard de nu va avea pa-
care- trdiacte adeed carea ramane, atuncl ru- riot! acel mort, i va avea moc ci mócd, a-
denia but pre lege sd le Impartd, lard de nu tuner aceia'l moctenese de impreund, adecd
va avea rudenie, atund jumatate ed ia Dom- mosu-sad i mócti-sa, i fratil i surorile'l,
néscl, lard ceia jumatate sd'I fad.' de po- lard de nu va avea moc Mel mócal, atunci'l
mend. i rnilostenie sdracilor si robitilor. moctenese fratil i surorile'l cari sint de in-
[Cautd de yea si socotinta Patriarhului de tr'un rata i o muml, lard de nu va avea
Tarigrad pentru ac4std Neara ce iaste mai fratl de un tatd i de o mumg, i va avea
sus scrisd a Papei de la Alecsandria]. Acéstit alt frate care va fi de un tatd i cloud mu-
tocméld ce e mal sus scrisd aca se judecd. mini, atunci'l rnoctenéste frate-sdd, carele sd
pand in zioa de astIzT de Vlaldica al tuturor chianna. (eterothalis, i eterothalis se chiarnd
prea stantul si a tótd. himea Patriarh, ci de cd.nd sint dol fratT de un tatd i clod mu-
Dumnezeescui i srantul lul sabor, cd ins& mini. lard Amfithalis se chiamd cela ce iaste
muiarea dupd mórtea el de'l va rail-nailed code un tata: i de o mumd cu fratele In1).
pil, lard apol peste putind vréme va muri ci lard de nu va fi avut fratI cela ce ad murit,
copilul, atuncT moctnenéste tatIl copilulul a atuncl sd'l moctenescil nurnal rudeniile célea
treia parte de zéstre, cum zice Nearaoa cea ce'T vor fi rucid mal de apr6pe, lard de nu va
de sus a sfantului Atanasie. lard i muiarea avea nici rudenie, lard muiare va avea, a-
de va muri fard e copil, atuncl nu ia bdr- tune! sil moctenescd acea muiare jumatate de
batul de in zéstiele mulariT nemica, numal bucatele celuT ce 'T ad fost ef odiniórd bdrbat,
acternutul patulul, Inch i acela cu socotinta si lard cea-laltd jumdtate ia-le O. fie Domnestl.
darurile céle dinaintea nuntel carele all dat Pentru cela ce va muri si va avea Irate de
mueril lul, i acésta sd. fie dupd cum e obi- dod mumda l nepoti ai fratine-sai carii;
ceiul, acijderea i rnosténil mueril iad dela vor fi fost cu teal lor de un tatd si de o
blrbat darurile céle dinaintea nuntel, carele mum , caril de in tr'dnsii le vor mosteni,
ad dat lul, i aca slnt amandod pgrtile lard
pagubd. Glava 274. [Mateiii]. De va muri Destine,
ii va rdmdnea an frate de altd muma sad
Pentru pretuirect mosteniilor si pentru mci- de alt tata, i va remdnea i fratine-sad co-
ful del" va rdmdnea feciori i nepotl, cum pil de un tatd i de o muml, adecl nepotil
vor mofteni pre deEnsul. luT copii frAtine-sad de un tata i o mumg,
Gtlava 273. [Matei]. Copii, ad parte bdrbd- adecd a fed:tine-sad caril sint de un tatd P
téscd ad mueréscd, aceia sal pretuesc sd mo- o mum'a. : atuncl ace! copil sd pretuesc sd'l
ctenéscd pre pairini.il lor, i pre mumAnT, lard moctenéscd, lard nu alt cine-va.
niel rnosil lor i nici fratil tdtdni-sdd nu pot [Leu si Constantin Imparati]. Cdnd nu
sd mostenescd pre acel tat/ al lor ce au mu- slut fratil de intr'un tatd ci. de Inteo mum&
a lor, atuncl cati fratT sint de un tata p
rit, ci numaT acel copil aT lul.
Insd de'l va muri mocul si'l va rdrranea clod muminT, sad de intr'o murnd ci doT tat!:
fecior, d6cia va avea i nepotl de la un fe- aceiade
moctenese pe fratele lor carele iaste
intr'un tat& sad mumd.
cior al lul ce va fi murit, atuncl intra. ne-
potil In locul TatAlul lor, i Impart avutia Pentru cela ce mdre de nu va avea frati salt
mocu-sdd Impreund cu unchiul fratele td- nepoti, cut se va adder' sd'l mostenésed qi
tdne-sdll tocma In (loud, ci ia unchiul lor a- pentru mostenirea bdrbatului si a mularei.
decd fratele tatalul lor jumdtate, lard acel co- Glava 276. [lard a acelor impdrati]. Cand
pil orl de vor fi parte bdrbdtescd, orl mue- va muri nectine ci frate nu va avea, nicl co-
www.dacoromanica.ro
250 PRA VILA MAMIE! BASARAB
pil a fratine-sad , atunci sal mostenesca. numal ce ced cu dansulintru plecarea, ascul-
mostenirea veril lul caril vor fi intru spita tarea si voia lul.
mal aprópe si de se vor afla mulp asa a- Prmenopolu]. Cite bucate va da tatal fe-
prOpe intr'acea spita, atunci'l mostenesc top ciorilor sal la mórtea lul ca sd le tie, atuncl
tocma de impreuna. cand vor sd le imparta top fratil, acélea nu
[Mateidl . Ca i rudenia de a opta spit/ si le pun la mijloc, iard de va fi dat -Lathl inch:
de nu sunt altil mal aprópe, si el se chiama yid ,fiind catra fecioril sal, impariéla carea
intru mostenire, adech ace de a opta. vrea sl se imparta, atuncl le aduc de le pun
[Lem' fi Constantin impdrati]. Cand more tote la mijloc, iard de va fi zis tatal lor cand
omul sad bArbatul sad muiarea, i sd nu fie ad dat acélea ca sd le tie fecioril lul ce le-ad
flcut carte, si BA Maiba feciorl, Mel tata, nicl dat, ad pentru harazéld, sad pentru alt dar,
mumA, nicl frate. Mel sor, nici alta rudenie atuncl sa nu le aducd la mijloc adecd la im-
de pre sange pang. la a sasea spiä, atuncl pdriala, ci sd fie ale lor. c sa fie asa cum
bArbatul mostenOste pre muiarea lul, sad mu- ad zis stapanul bucatelor, ce se zice tatal
iarea pre barbatul el, macar de vor fi fost lor.
si puinà vreme insuratl.
Pentru pdrtile al feciorilor fi al fételor, caril
Pentru aducerea, adecd de va fi dat tatdl fie-sa ad luat dela tatdl lor pdrtile sale, fi mu-
zestre, i ad fdcut si ad tocmit ea- sd nu rind el iar vor sti ia.
mai ia de in bucatele lab Glava 279. [Armenopolu]. Impartirea face-
se asa, avut'ad un om feciorl sad fete, si
Glava 277. [Mateid]. Tatal candu'sl maad dat feciorilor partea ce ii s'ad cazut si
rita fata i sã tocineste cu &Lisa, ca zOstrea fételor zOstrea, c i s'au facut adins ei'sT o-
ce 'Fad dat sé fie pentru tote lucrurile el, blacluitori, deacia are si alp copil i partea
si mal mull sa n'aibà trOba in bucatele lul. nu le-ad dat, pentru el ad fost mid, iara
Acea tocmald n'are nicT o putere, nici ade- d.up5. acea ad murit tatal lor si carte n'ad là-
verinta. Mcl se opreste fie-sa a nu'l mosteni cut, sad de va fi si fAcut, si acelor copil ce
de va ID uri -Met de carte, dar ce se face? le-ad dat partea si s'ati facut adins ei'sl o-
aduce'sl ea intal zestrea carea 'T-ad dat tata- blaiduitorl nu le-ad Heat nemica, iard déca
sad i darul dinaintea nuntel si le amOsteca ad auzit de acesta adel feciorl. nu s'ad su-
cu bucatele tiitane-sdd i aduc i fratil el ferit, ci vor sa intre intru mostenirea tata-
halnele's1 sad ce vor avea de le va fi dat tane-sad cu ceia-lalp frail al kr emit' n'ad
w lor cand ad fost vid, si atuncl impart luat nicl o bucatd dela tatal lor sa imparil
totl fratil tocma, i cOle ce s'ail fost dat bunetatea Wane-sad tocma , decT judecata
zestre, i cele ce nu s'ad fost dat zOstre, iard purcéde pentru lucrul acesta. i numal de
cartea carea va face sad ad facut tatal lor la acesta zice Pravila, clOca viérne ce vor el
mOrtea lul sad muma, aceia sa fie adevArat si imparta cu ceia-lalp frail tocma atuncl
cat at vrut c all scris: sA aduca tote bucatele lor care le-ad dat
[Armenopolu]. Bucatele feciorior celor tata-sed cand ad fost vid si sA le pue la
marl carele le-ad dat tatal lor cand ad fost mijloc. asijderea i darurile dinaintea nuntel
vid, acOlea aduc de le pun la mijloc de va sa. fie tote de impreuna fratilor, deacia a-
muri lard de carte, iard dobanda care ad do- tuncl sa imparti tote bucatele toil fratil toe-
bandit cu bucatele lor, carele le-ad dat tatal ma, orl parte barbatescd de vor fi orl mu-
lor acOlea nu le pun la mijloc, ci sunt ale erOscd, (acésta se chiamd in pravile, impar-
lor, iarA fratil lor n'ad Mc1 o tréba in do- tire), iara. ori caril de in feciorl card sunt
banzl ci numal intru celea ce ad luat fratil parte barbatesra. va lua bucate, si de in Me
lor de la acel tata al kr, cum am zis mal zestre aceia nu pot intr'alt chip sd intre
sus. intru mostenire cu ceia-lalil frail caril n'ad
Pentru care copif se chiamd adins el 'fa luat, de nu vor aduce la mijloc on ce le-ad
obldduitori fi care neobldduitaa dat tatal lor. halne, zOstre, darurile dinain-
tea nuntel, sad alte bucate.
Glava 278. {111ceteid]. Fecioril cel adins
Pentru cela ce va avea sd ia mostenire pand
ei's1 obladuitorl, aceia se chiama, pre cari'l
insOrd tatal lor si le da. partea, sad catva in Op ani sil Se asculte, c i pentru datorii
parte si se bra:nese el in vutérea lor i ced pdnd cartel se vor cere, 0 pentru alte bo-
osebl de tatd-sdii sad si de impreund cu gate datorii.
dansul, sad si intr'alt chip, sad de nu'l va Glava 280. [Armenopolu]. Tot omul este
insura si le da partea si'l face adins ei's1volute sa's1 cénd mostenirea care i se cade
obladuitorl. sA ia dela rudenia lul, trel-zecl de anl, iara
Iard copii cel neobladuitori se chiamd de nu va fi cersut pang atuncl nicl ad zis
calif n'ad luat dela tatal kr parte nemica, nemica, acela nu mal iaste volnic sa cerd,
www.dacoromanica.ro
PHAVILA haTEIET BASARAB 251
a se cade sa fie in moctenire ci in averile [Leu si Constantin imptirati] De vreme ce

celea ce i se cade s ia i sg cerg de la ru- all parut la multi de cel de mai 'nainte vré-
denfile lul deca vor muri , numal pan g. in me a fi bung ci priimita dobanda cametelor,
trel-zed de anl, adevarat mai vartos de va, póte ea dor o ad vrut pentru sgarcela i eau-
fi nectine sä fie fost rob, acela cati anl de tatea datornicilor, ci am -socotit sail am ju-
ar face cand se va intórce, atuncl 's1 va. lua decat cacl nu i se cane sel fie intru viata
moctenirea orl unde va fi, farg de nicI p in- crectinilor, drept aceea sa ne parasim i sa
curmezicare. fugim de dansa pentru ca nu lasg, sfanta
surdul i mutul cere mocia ci mocte- Dumnezeiasca pravild ci o aparg; pentr'aceia
necte. porunceste imparatia nóstra, sg n'aibg voe
[Len fi Constantin impOrati]. Iarg datoria nicl intr'o socotelg nimenea a lua dela eine-
se eke pang In 30 de anl, de va trgi omul va camatg.. ea sg nu ne socotim cg calcarn
carele s'ad imprumutat, iar g. de vor fi zglóge, ci trécem legea lui Dumnezed, iara de va fi
pang. in 40 de anl se cer. luand cine-va ceva, aceia sa se socotescg, in-
I Cruutd di vezt ade7as1 impOrat]. Datorni- fra datorie.
cul carele se va lepada cg nu e datorid,
vor vadi cel e datorid, acela. sel dea datoria Pentru (falchicliu) aasta falchedia th chiamet
indoita celuia ce rad imprumutat, fie ce bu- lége, sad judecatd pre limba latinéste,
cate ce vor fi, cum va socoti datornicul. Glava 282. [Mateid]. Legea carea tale ca
Plodurile carele raman de zalog acelea se ci cum ar Cada secerea (ci acest name ce zice
socotesc la datoril, ci de von ejunge sel se falchidios, iaste cuvant romanecte adecg la-
platesca, atund se dad pentru tóta datoria, tinecte ci iaste legea carea suite de la is-
si deacia se sparge i zapisul, ci se interce pravnicl sad dela datornid a treia parte de
ci zalogul, iara de vor fi plodure mai multe avutia parintesca, i se socotecte cu cun6-
cleat e datoria, atuncl sa intorc acelea in- cterea ci alegerea feciorilor ca mal intal sg
darat ce prisosesc. aiba pace moctenil cel adevaratl , ci iaste
[Cautd]. Plodurile tarinilor sa dad ci se so- asa De sg va tampla sa aibg. tatal 1 fecior,
cotesc Intro datorie, i nu nurnal celea ce ad sad 2, sad 3, pang in patru. atund intal scot
luat datornicul, ci Inca i celea ce va fi putut datoriile ci cheltuialele ingruparil lul, i cele
sa ia, iara de va fi stricat -tarina. ad vie, ad ce se vor da pentru. sufletul loT, Inca ci plata
fie-ce va fi fost luat, atunci are judecatel pen- slugilor sad a argatilor, atund deada iau ci
tru aceea. copii sad fecioril partea cea adevaratit a
[Zri]. Omul cela ce ad imprumutat pre al- treia a tatane-satl, iarel de va aye tatal 5 co-
tul cu zalog. apol 1 va fi pierdut de nevoe, pit, atunel iad i mal mult, adeca jurnatate
acela nu se paracte, sad nu se inching., ci de intea tatane-saii, iarg -ceea-Paltg o harg-
trebue sg arate cu adeverintel el l'ad perclut zecte -Lathl unde'l iaste voia, sad unuia de
sad Pad stricat, pentru ea celora ce se tarnpla in fecio nil loT, sad la strein, sad unde'l va fi
asa aceia n'ad nevoe de datornic, ci pete voia, ci de va vrea tatgl sg le arunce in mare
deca se tamplä sa se strice lucrul acela, a- n'are nimenea trebg a'l opri sad sa'l ia sema,
tuncl sa'sl cera numal datoria, iara de se pentru ea zice pravila tocmelele ci legea, a-
von tocmi acFns, eiI ci le va placea ca sel deed tocmelele loT celea ce se lasdl de po-
slobozesca datornicul pentru piarderea zap- mend. sad pentru suflet ispravnicil, acelea po-
selor sad a zalogulul atuncl sa fie volnicl, runcim sg fie cum scrie mal sus.
S
cel acesta se p6te fi.

Pentru fecioril ea scl cinstésed parintir Ion, si
Pentru eamdtd. ea pdrintii set nu'st despar0 feciorit, i sd
Glava 281. [Marele Vasilie, Canonul 14]. dea unuia mai' mutt, altuia mai putin.
Marele Vasilie graiacte la al 14 canon, cine Glava 283. [Dumnezeeftii Dascali]. Ascul-
ia carnata, de va fi clinic i va vrea acea tati pre nol fecioril Tatalul vostru ci al Dom-
dobanda nedrepta i spurcatg sa o dea sara- nulul ci Dumnezeulul ci Mantuitoriulul no-
cilor, deacia sa se feresca de aceea Ma, a- stru al lu Is. Hs., ci facetl cum vg zicem de
tund póte sel se fad. popa. Pentru 5 gra- vg. e voia sg. vg spasiti. pentru cg. Dumnezed
iaste intr'alt loc Marile Vasilie [Zri] ce. plu- asculta pre Tata ci pre Murna. ci face voia si
gariul ia plodul spiculur, ci nu mal cautg el' cererea lordqi inteleptul Is.feaiorul tui Sirahd]
ia samanta de supt radacial, iarg camatni- Carele cinstecte pe Tata sad pe Alma, acela,
cul el ia i plodurile ci tot, ci nu'l lipsecte, se iabgvecte de pacatele luT c adung. vistiarid
sad nu lasa nemica, flea de parnant sadeste de hunatatl. Cela ce cinstecte pre Tata-sail
semana, i fang de samanta secera. Pentru sad pre muma-sa acela va trai multi anI. Cul
acea ararna i argintul carele nu se nasc, iale iaste frica de Dumnezed acela cinstecte pre
nasc preste fire, iarg pgmantul carele rode- Tata-sad ci pre Muma-sa pentru ea ruga ci
cte ci face pre firea le, el remane pustild. blagoslovenia Tataluf ci a Mumanirintarecte
www.dacoromanica.ro
252 IPRAVILA- MATEIll BASAR 113
casa feciorilor, iarg blestemul lor dezràdci- si nu le vor ajuta, nicl Tor purta grija de
nez i teméele. Fie-tI min*. de Tata-tad i de clansiT i sit'l chieme PariatiI, iarg eT sá nu
Mumg-ta Ia bgtrinétele lor, ca sg te izbavestI merg . la clansil.
de tot rgul : i in vréme de scarbg vva veni [a]. De se va tampla sa se parasca Parintil
bucurie, si cum se topeste ghiata de s6re, asa lor de cine-va, i vor chema pe fecioriT lor
vor peri pacatele tale. C. blestemat iaste de partea barbatesca sal intre chezasT, sad pen-
Domnul carele, va urgisi, i urzisOste pre Tata,- tru obraz, sad pentru banl : adecg pentru
sad si pre Mumg-sa. datoria lor i el nu vor vrea.
[A lui Solomon]. Grgiaste si Solomon de in [6]. De va fi vrut Tatal sa faca tocrnela sad
Duhul dant : fiiule zice cinstéste pre Tata- carte ca sa'T fie _clupg. mórte, iara de in fe-
tad si pre Mumg-ta, ca sall fie bine, si iara ; cioril lul ii vor fi oprit i infruntat, iarg dupg
eine va grgi cuvant de rad, adecg va mustra aceia de va putea sa facg acea tocmela: atuncl
pre Tata sad pre Mumg cu mórte sa mOrg : e volnic pentru acea ving sal fac . fara de
ce se zice care copil va grgi de rad adecg va mo sten ire.
batjocori pre Tata-sad si pre Mumg-sa acela [7]. Cine va vrea de in eel parintI ce's ziI
rea mOrte va sa móra, care Tata si Muma ad, sA'cI inzestréze fata luT, sad nepóta dupg cum
sau tin locul facatoruluT al Domnulal i Dum- 'I va fi puterea, ,iara ea nu va vrea ci va
nezeulul i Mantuitorulul Nostru Is. Hs. In- merge in cale rea.
teacesta lume, numal ce sa se feresca tot [8]. Cine se va afla langed sad du bóla de
copilul sad feciorul, i sa iubésca pre Tata- in cel pgrintl ce's ziI. c i fecioril ha, sad de
sad si pre mumg-sa, ca sa. nu ia urgie de la nu va avea feciorT sad altg rudenie a ha,
Dumnezed i munca de vOcl, i ca sg nu se caril vor vrea sa mostenesca, de nu vor purta
mustre i sa se injure si sa se batjocorésca ci grija cu totul de clausal, sa'l izbavescg ci
el de fecioril luT. tamaduiasca, acela e volnic sa nu le lase
[Postnicul]. On cine 'al va iubi sad Egl va nimica la tocm6la cea de m6rte a lul, iara de
socoti pre fecioril Jul ca niste hrgnitT de altul, se va tampla altuf cuiva sad al lul sad striin,
pre unul sg'l blasteme si de altul sa se róge sg.'1 ia la casa lul : c i va purta grija cu ne-
adecg sal blagoslovesca. si pre unul sl ur- vointa de tamgduiala luT, va socoti pana
gisesca iara pre altul sa indragesca : si nu va la sfarsitul lal, atuncl acela sail mostenésca,
imparti sad nu va da bucatele sad partile lor orl a luT de va fi orT striin.
tuturor tocma, acela: ca un uratorid de feciorl [Lem 0 Constantin impdrattl. Feciorul de
sg nu -se pricestuiascg Dumnezeestilor taine va avea Tata, i va lua muiare fang voia ci
pang ce se va indrepta. sfatul Tgtane-sad : acela sa n'aiba de in bu-
natgtile Tatane-sad, nemica, numal ce sa fie
Vinile carele few pre fedorr fdrd de moste- fara de mostenire. iara de va muri ci'l vor
nire de in bucatele pdrintilor lor, qi pentru ramanea feciorT, aceia feciorl cer mostenire
feciorul carele se va insura feirtt de voea Vt. de la Mosul-sad si jail, iarg nu si mumg-sa.
tdne-sdti.
Glava 284. [Armenopolu]. Poruncim tutu- Pentru tocmela sad cartea ce se face ca slt fie
ror pgrintilor : Parintl, MumanT, MosT, M6se p1 dupet mórte, 0 de cdti ani sint volnici
ca Fecioril si Fétele lor, la tocméla de vrémea feciorif i fade stt facet acea tocméld, si
mortil lor, sg nu'I urgisescg de in partea lor dite tneirturii sti fie, si pentru fratir de
cea drépta, din carea li se cuvine O. le dea, vor fi bucatele lor neimpdrtite, i pentru co-
nicl sa.'T faca fara de mostenire de la buca- dichel adecti zapis, sad rItvasel.
tele Ion, fara de vinile ce's mai jos scrise. [Ve-
deg vinile]. Cad ca pentru acéste vinl ce se Glava 283. Plata]. Toeméla sad cartea
zice fac pe fecioril lor fara mostenire de in iaste drépta sfatuire a omulul care va sa faca
bucatele lor. la m6rtea luT isprava intra bucatele luT si le
[1]. Cine va radica maim pre parintiT luT imparte cum va.
ci'l va bate, sag va zice lor mustrare cum nu [Zri]. Cela celva sa faca tocmela, sad carte
I
se cade, sad Intru gresala IT va dosacli!: a- aceluia trebue WI fie mintea intreria si sana-
deca va banui ca gresesc, sag viata lor va tosg, iar nu trupul.
I
vrajmasi ca omóra. Voinicul déca va Implea 14 anI sä facg

[2]. De se va afla trupOste intru pacat cu tocmela, sad carte, iara fata déca va Implea
masteha lul, sad cu posatnica Tatane-sal. 12 anT.
[3]. De se va face parasT asupra Parintilor Tocmga ci cartea cea de pe urma .strica
lul, i pentru acea para i clevetire vor cape cea de intal.
dea In grea pagubb.". Socoteste-se tocinéla i cartea cea nescrisa
[4]. De se vor afla Parintil zacand in Mg. adeca fail de scrisóre, and se afla impreung
in multa vréme, sad vor fi in saracie si in sapte mgrturil, si vor arata tocmitul luT sfat.
slabiciune, i fecioril se vor lepada de dansil Ian& de va fi la un loc unde nu se vor afla
www.dacoromanica.ro
PRAViLA MATEM BASARAB 23
sapte marturif, atund yotu-se socoti i eine! luT, adecii. de In calatonie, sad de In meste-
omen! de vor ft bunt sug, sail de in simbrie, sad de in voinicil.
[Leu 0 Constantin impdrati]. Be vor avea WA de se va tampla sAL dea parintif cad
niscare bucate fratif, fiind mull! sad putinf, fecior niscare bucate cand calatoréste,. sad
ale tatane-sad sad ale mane-sa, i va vrea sà vor face cheltuiala ea sal pue la Cinste uncle
le Imparta si nu le va fi ajuns partf, atuncf va avea dobanda, pre acélea el nu pOte sAL
säia cinesf particeoa ce i se va veni. Iad de faca. carte, ci numal sa. le indreptéze cALtrAL
va vrea vre until de clansil sa fad (tocinéla dansif, lanA. Intru celea ce ad dobandit el cu
sad carte) nu se opréste pentr'aceea, pentru a lul trucla si.nevoe, are putére sad voe pre
c. numal pre partea lul ce i se va tampla dansele sa fad. ce va vrea, adecl. sal toc-
pre aceea face, iara nu si pre ale fratilor. mAsca cum 1 va fi voia.
De se Va tampla muiarea greciósa carea [Armenopolu]. Legata sad isprava iaste
se va spala la bae, i va rnuri acolo inlaun- tot lucrul, carele déca more nestine atund
tru, i va face tocm011 nescrisa Inaintea a el las& orb ce'f iaste voia cALtrA. alt om, nu ca.
noa. muerf, i aceea se socoteste. lasa aceia pre cuvant de mostenire aded sAL
De va fi nestine intr'un loc si va face o fie al WI, ci pentru aratarea prietenieT, si
tocmOla 0 se va afla pad, In trel marturil gi eine va lua aceia, acela are sa. pomenes1
aceea sa. fie adevarata.. mortul cela ce'T o ad lasat.
Scriitorul cartel bine ma.rturisOste de [lard a acelui]. De'sf va da un om casa
dansa. cuiva sAL o tie, sad sa saza inteansa, de se
[Pentru Codkhel sail Bdage I]. Be va face va tampla sa arza, atund va lua local cela
nestine carte, si -va Vasa niscare bucate sag ce'T o ad lasat ca sa fie intfansa ispravnic,
fie ce, carele vrea sa scrie inteaceea, sad alt [Leu 0 Constantin impdrati]. De se va da o
lucru, iara apol II va aduce aminte saltele parte de bucate cuiva ca sa. fie ispravnic pre
bogate : atuncl aerie alta carte, si ia célea ce dansele, acela ce le mostenéste trebue sad sa
au lasat de nu le-ad scris in cartea cea de dea partea bucatelor sad pretul tor, iara bu-
Intal, atunc1 aceia ce ad scris mal pe urma catele care nu sint despartite, atuncl de tote
se chiama Catastisel sad Ravasel. orile si in tot locul numal ce se da pretul ce
Osebeste-se Cartea de ravasel, cad ca. in platesc.
Carte si mostnén i nemostnen fad. de nicT o
incurmezisare se scrie, i Legata, adeca. Cul Pentru ispravnici ci pentru virsta micilor pi
ce se cade sAL ia de in bucatele lul, adeca ce mai mariceilor feciorl sad cocoa.
se lad. pentru sufletul celul bolnav poméne Glava 287. [Armenopolu]. Ispravnicul iaste
si ce va fi, i slobozire, i inainte tocmire si eel ce se cla si se pune de iaste ispavnic copii-
0 pre urma tocmire, iara In Catastisel adeca. lor mid ; ce se zice carele IncA. nit iaste pre
In Raviies1 nicT unile de acestea. lége In varsta luT deplind, care ispravnic sAL
[Socot4te de vezi]. Inainte tocmire iaste, sad cit dansif si sAL tie bucatele lor si sa. le
tocmirea mostenird de intal, ce se zice spita pazésca bine, pana ce'sf vor veni copiif aceia
cea de Intal a mostnénilor. in varsta ce e pre lAge, acela e Ispravnicul.
Pre urma tocmire iaste, schimbarea de In- De va muri nestine si'l vor ramanea copil
tim oblacluirea mostnenulul de intl.! intru alta mid necrescutT, i ispravnic lor nu va rasa,
mostenire : cum am zice, sAL fie cutarele mos- atund se dad lor ispravnicl de la Domn.
nen, iara de nu va fi sa fie altul. De va muri o muiare, Inca vid fiind barba-
In catastiselul sad ravaselul cela ce face tul ef, iaste volnica. sa pue si O. lase ispravnic
maf pe urma. tie tocméla, adeca de cartea fiiu-sad.
ce'T Mena' intal, f i e pusa la vre un prié- [Mateid]. De vor fura ispravnicif bucatele
ten s'a stea i scotf de intr'aceea o parte si copiilor celor necrescutl, aceia indoit si le
o harazestl altuia, ca sa fie pentru sufletul platéscii.
pentru poména bolnavuluf sail a mortuluf [Sdborul 4. Canon 3]. Episcopil, preotif si
cu scrisóre i cii marturif. dlugaril c ef se pot face ispravnicl copiilor
Atund acea tocmell adeca catastisel sad
ravasel pOte sta i sAL crécle pre cind marturil celor necrescutT.
omen! bunl. [Armenopolu]. Necrescutl se chiama panabo.
in 14 an! partea barbatésca, iara. muierésca
Pentru cartett lucrurilor celora ce sint supue. liana. In 12, si pang atund se grijesc de is-
/a un loc, qi pentru legata, adecd dal-11e ce pravnicl.
det omul ca sd stea a un loc. Iara crescuti se zic de la 14 anl pang.. la
Glaya 286. [Leu 0 Constantin impdratil. doa-zed si eine!.
Cé lea ce sint supuse la un loc, acélea se Pentru unélte sad zeilóge.
pun Intru castigarile lor, i castigarile se
chiaml. dlea ce face nestine de in munca Glava 288. [Iard a celui de sus]. Unéltele
www.dacoromanica.ro
254 PRAV1LA DIATRIII DASARAB
sad zglege shit un lucru care dg ne§tige cd.- vel numal ce iaste sotie cu Joan, iard Petru
tre alt om sg le pgzesa i sg le -tie. nu : i tótd. dobAnda sad paguba carea va ,
Si carele's1 dd unéltele asa i zglogul, ace- face Pavel cu loan numaT a lor amgclurora
luia del e vola sd fie adevdrat lucrul luT, el iaste, iard nu laste si a luT Petru.
sg ia scrisere de la omul cela ce'T all dat u- Pentru jurdindnt.
néltele i zglogele si Ina nu numal scrisere, Glava 292. [Leu 0 Constantin impdrapb
ci s chiame si marturil cinstite si. bune a Re.
[Mateiti]. De va piarcle achle unhlte sail Jurgtantul are puthrea judecgtilor, si eine
zdlóge cela ce le-ad luat, orl de gena furi- sufere pre pgasul luT sa. faajurgrnAnt, pre
lor ad a silnicilor, atund McI el nicl mo- acela pune judecgtoriul, si deacia nu ma!
steni! lul le platesc, mnsa adevdrat cela ce ad pete sa stea sad a grglascg impotrivg ch-
tinut uneltele sad zalógele de nu va fi facut tre dansul, cdcl cg ad suferit de ad facut
vre o Inselgciune sad vajmdsie, sad de se juraimAnt.
vor fi tocmit pentru achlea ca de vor peri oll De va avea nestine &ea cu cineva, sad.
fie pagubd i perite. altul, sad judecgtoriul va da lul sa faa ju-
rdmEnt : atund acolo intr'acel ces tae jude-
Pentru rdspunsul sad judecata judecdtorilor cata daca va jura.
color ale0. [Nearaoalui Leu inteleptul7 . Grdiaste si Nea-
41ava 289. [Armenopolu]. Socotinta sail raoa 104 a lul Leu Inteleptul, 51 dg voe ca
judecata judecgtorilor celor alesl iaste adeve- sg se caute lucrul celuia ce ad jurat, ca sd,
ritg pre ce s'ad facut aceajudecatd. nu fie jurat strAcnb.
Socotinta sall judecata judecgtorilor celor [Arynenopolul . La copilul carele nu iaste
alesl nu se judecg. la and judecatä. in vArsta lui depling, aceluia jurdmAnt nu. i
se dg.
Pentru tocmiri. plateitTh JurdmAntul iaste cavant, carele
Glava 290. [Arnonopolu]. Tag tocmirea pentru dAnsul se créde adeverinta.
ce se tocmhste omul unul cu altul pre un orT [Leu 0 Constantin implirati]. Cine se jurd.
lucru, i du scrisere i fdrd scrisere, a fie a- despre vre o parte ce'l von are sg, faa
dearatg. sad fArd de judecatd, ci va jura, lard. dupd
pfateii2j. Cate tocmirT slut fdcute fgrd vi- aceia se va argta cd ad jurat strgmb, aceluia
clenie, i Mcl stall improtiva judecatilor, a- al tale limba : asijderea si rarturiilor cant
celea se socotesc. vor jura strAmb.
ILtgea). Tocrnela and se tocmesc de voe lard alte Pravile sad legT zic, sd se taie
acelea Inchid si asaza lucrurile sad tocmhlile mane. celuia ce va jura strAmb.
pgrintilor celora ce stad improtivg si ma! [De bog* invdcdtori]. Omenilor r51 ce se
mult acel lucrn i toctneld la judecatg nu rice cdrora nu le e fried de Dumnezed, jurd-
merge. mantul ler pre apd sd'l seri!.
[Neareaoa luZ Leu inteleptul]. Tótd tocmi- Gine va jura pre Dumnezed stramb, acela .
rea ce se va face; si va fi i scrisd. Inchi- a nu ganclesa. cd'l va ulta.
puirea crucel a MAntuitoruluT sail a sfintel De jurAmant sit fugl) mAcar de vel vrea sg
Troite, crezutd. i adevgratg. sg fie, pentru a- jurT si drept.
devdrarea mdrturiilor emirs IntrInsa. [Grigorie] . Cine se jurg strAmb, de Dum-
[Armenopolul . Tocmirile cele fda de lege, nezed se lepAdd.
nu se socotesc, adea tocmirea carea se face [Bogoslov]. Ferice iaste de cela ce flu se
lard de lege, nicl trebue nicl are Mc! o pu- jurd or! drept, ori stramb.
thre. Pentru feciorit ca sd hrdndscd pe
pdrintii lor.
Pentru clod 8(41'4 unia de intr'amandoi de va
G1ava 293. kfrrnenopolu]. FecioriT se ne-
prinde pre altul sotie, fdrd de cola celuia- voesc
lalt. sä hrdnescg. pre pgrintil lor de von fi
saracT, lard a plgti datoriT nu se nevoesc.
1,G1ava 291. [ &con] . Petru si Pavel, cum nicIfecioril pentru pArintl, mid pgrintil pen-
Am rice s'ad tocmit amAndoT si s'ad flcut tru feeler!, asijderea si pdrintil se nevoesc a
sotil sg negotitorescA, lard apol Pavel ad prins haul pre fecioril lor, lard. nu se nevoesc a
sotie pre alt om anume Joan lard de sfatul plgti datorie pentru dansit
lul Petru, i chre Pavel ca sg fie sot si Joan
Intru sotiirea carea all avut cu Petru : de a- Pentru plugariii de va ara yre)o tarind fdrd
chsta rice Pravila si porunceste, cg sotia so- de voia celuia ce a cut' iaste.
lulu! med., nu'm! laste sot mie, Ina Petre Glava 294. gustinian impdrat]. De va
cu lean n'ad fAcut nicl o Insotire, mid s'ad merge vre un plugarid la vre o taring, fArd,
supus sg. fie sotie luT; dar deco. nu Pau fd- de stirea ci \rola aceluia ce iaste tarma de o
cut sotie cum pete a. fie? cum am rice Pa- va ara si o va semAna : acela sd nu ia ne-
www.dacoromanica.ro
PRAVfLA MATEIll BASARkB 255
mica 54 o ad arat sad o ad semanat, ci tocma asa precum va fi, atunci sa. nu mat dea
II piara i samanta ce ati semanat. nemica.
[Zac. 6]. De se vor tocmi dot plugari ad
va schimbe niscare pamanturf dinaintea p. del
Pentru cela ce va luaboul sdlucresze fie ce
muri fi pentru nufra cdria cumu'i curd apa. sad a trel marturil i tocméla lor s'ad grait
Glaya 295. [lard a aceluia]. De va lua nesa fie statatóre, atunci aceia toeing& sd stea
stine boul vre unuT om ca sa are 0 va muri intrega i adevarata, si neclintita
boul, atund sa, c-ute judecatoriul, ca base de [Zac. 7]. Un plugar öre carele de se va
va fi murit dobitocul In locul cela ce rad prileji ad albd a se pari cu cineva pentru vre
luat ornul ca sa lucreze cu ciansul, atunci un pamant semanat, si nu va intreba intal la
cela ce Pad ]uat sh nu pla."tesca nemica, iara. judecatorid sd vazd comu'I va merge légea,
de'l va fi dus intealt loc si ad arat 0 ad mu- ci va merge la pamint fare: sti ea celuia ce
nit, atuncl sal platesca. l'ad semanat, i far& stirea judecatoriului bOr
[Tonnycle]. De va fi o móra. sPI va curl cului aceluia, si se va apuca de va secera,
apa i va strica tarine sad viT, atunci cela 6 acela mdcar deq s'ar i veni sd fie a lul pe
.a cub iaste móra sa drég i sa fad sa nu dreptate, iard sa nu i se dea nemica, iard
strice \rifle sad tarinele, iara de nu sal opré- de va fi i parat la judecatorid, i d&I va
sea sad sa strice móra sa nu imble. fi fa:cut judecatoriul carte sa tie el, atuncf
deed se va afla ca ad park pe stramb, si n'ad
Pentru plugart [Vina de Wag. avut el tréba.: acela de r6da ce va fi strins
Glasa 296. [Zac. 1]. Cade-se ca. tot plu- A. intoned Inapol de dog, oil pre cat va fi
gariul sa'sf are si sa'sI lucreze pamantul cu luat.
dreptate; iara O. nu cum-va Indraznesca a [Zac. 81. Orl eine se va afla cd ad tdia
padure, sad ad sapat de ad facut curaturd.
esi de in hotarul luf sti apuce hotarul al ye-
cinulul sad. pre locul altuia, i apol de'l -va fi lucrat sad
'I va fi semanat : de acéstea dam invataturd
[Zac. 2]. De va esi nestine de In hotarul sa nu ia nemica de inteaceia redg.
luT, i va micsora. hotarul vecinuluf sad, de [Zac. 9]. De se va fi prilejit cuiva sa's dm-
va face acesta la Tremea plugulul candu'sf parta vre un lucru sad vre un loc adins ei'sf
ard pamantul, acela sa'sf piarza lucrul i o- cum s'ar zice, sd sape sad sd cosésca unde-
stenela ce va fi facut acolo, -iard de va fi va, sad alt lucru ce va sd fad. la vre un
schirnbathotarul, cand s'ad same:nal samanta, loc unde-va, aceia sd fie volnict sd strice
atund sa'sf piarza i samanta si aratura, 0 acea tocmela si acea impartela.
tótd r6da ce va face acel pamant ce ad sa- [Zac. 10]. Dog; sate de vor avea cérta pen-
manat pre loc strain, pentru cd ad calcat tru hotarul, sad pentru painanturi, atuncl
hotarul altuia acolo trebue sa socotesca. judetele s5. fad,
[Zac. 3]. Orf eine de in plugari, de va intra dreptate, sa dea acel loc pentru carele se
in pdmantul altuia de'l va ara sad 'I va si prieesc, acela dea celora ce se va afla cd
semana, si nu va fi intrebat pre stapanul pa- rad tinut mai multd vreme, raid numal
mantuluT, aceluia dam invatatura sa nu ia and va fi hotar Mean tinerea cea veche
nemica dintr'acel plmant, nicf pentru munca aceia biruiaste, cum s'ar zice, cum se va
lui, nici pehtru ardturd, nici din recla ce va afla c'ad tinut eel de vecl, asa sd rarnae
face, si Incd necum alt, ci nici samanta ce ad neclintitd.
aruncat acolo Did aceia sd nu al/ voe ad o ia [Zac. 11]. De va lua nestine vre-un pamant
[Zac 4]. De se vor tocmi dol plugarT sh'si de la vre-un om sarac sal. are, si se vor fi
schimbe pamanturile mainte de vrémea se- tocmit sa. le fie in parte, acesta tocmela sa
manatureT, fud dupd aceia unul de dansif va stea pe loc, iar de se vor fi tocmit sal i sa-
vrea sa Intórcal, atunci de va fi apucat cela- mene, atuncl iard sa fie tocrnela adevarata.
lalt sa." fie semanat pamantul, 'nu vor putea In- [Zac. 12]. De se va tocmi vre-un lucratorid,
törce, iard de nu Va fi semanat aid unul, a- si de va lua asupra luf sa lucreze o vie, si va
tuncl pot sa strice acea tocméla. lard de se va lua i arvund de la stapan i va incepe a lucra,
prileji cela ce va sa strice tocméla sd nu fie a- iara dup'aceia se va cai ce ad facut i o va pa-
rat, lard cela-lalt va fi arat, atuncl sa are 0 rasi dea lucrarea : de acésta dam invataturd,
cela-lalt, i deed va ara sd intOrca sa'sf ia ci- unul ea acela sd platesca stapanulul cat va
ne'sT pamantul, i sa fie o tocmela stricatd. fi fost pretul vief, iara viea Mita sa fie a sta..
[Zac. 5]. De se vor tocmi dol plugarl Sd panu-sail cum s'ad fost
schimbe niste pamanturl, verf nod, vent vechi, [Zac. 13]. De se va apuca nestine de vre o
si de se va afla unul de dansil sa fie luat u- curaturd. striind pardsitd, sd fie maracinOsa
nul mai mic parnant i rnaf prost, atunci a- si plina de padure, de acésta, de vréme ce se
colea sd se socotéscd sal mai dea i dintr'alt va afla ca. iaste a altuf lucratorid, atuncl pen-
pamant ad fie tocma, iara de le va fi fost tru truda ce va fi pus acolo de o va fi cu-
www.dacoromanica.ro
266 PRIMA MATBIII BASAAAB
ratit, trel ani s se hrInéscA cu rócla el, iarA cal sad bod, Mil de ctirea stIpAnului al cui
décia sA fie iaracT a stIpInulul a and ad iaste, i se va duce In vre-o cale unde va
Tbst mai de mult. vrea, atuncl ce va fi plata ce se zice chiria
[Zac. 14]. Un om Ore eine déc 5. va sgrAci c't sal plAtéscd indoit, iard de se va prileji sd
va slIbi de nu va mai putea s 'cl lucréze mOrd pre cale : atunel sal dea dod vite drept
viea sad curb:tura, sad altä ocinI ce va avea, una, orl ce felid de dobitoc va fi.
sad c/nd va fugi de se va instráina, atunci Pentru cela ce vor impdrti róda ce vor fi sd-
acea ocinl sá fie pre séma Domniel, sad a mdnat in parte.
stdpInului a cul va fi locul, aceia sa. o tie ci
sd ia rOda ce va fi. farà de se va intórce acel Glava 297. [Zac. 21]. Un plugarid ce va fi
om ci va veni la locu'cl, atuncl s/ nu MK sAmInat semanta lul in pdmant strain, ci
nimenile trébl cu ocinele leT, Mei sg. i sI ceae va fi cheltuit tOtA chieltuiala lui, acela de
altI nemica, ci sl -fie in pace. -va IndrIzni sI'cl care snopil far/ de ctirea
[Zac. 15]. Idranul déca va fugi de in sat celuia cu plmIntul, atunci ca un fur &IV
siflvor rAmInea pAmInturile, sad viile, sad piarza. Vita rOda de pre acel p/mAnt.
curIturile,,atund ceia ce se vor hrIni de in- [Zac 22]. Partea celuia ce samInA pre lo-
teacélea, aceia s/ aiM a'T pati dajdea i tote cul altuia de v a fi s'Imanta lul, i cu tOta chel-
rIothtile cftte's preste an, cum ad fost plAtind tuiala, atunci sint a lui nod snopi, iarl ace-
ci el cInd ad fost de fatI, iarà de nu vor vrea luia ce ad dat pAmantul un snop, iard cela ce
sd. plItéscl, pre cat vor lua ei de inteacelul va ImpArti intr'alt chip, acelaiaste blIstemat
fugit, atunci de clod orl pre cAt ad luat s/ dea de Dumnezed.
judecItoriulul. Pentru ceia ce samdnd in parte, acelora cum
[Zac. 16]. Ceia ce vor lua ocine pentru da- li se cade s impartd
torii, i mal vIrtos pentru camItl, atunci de
vrOme ce se va arAta c'ad mâncatrOdI de in- Glava298.[Zac. 23]. De va lua vre un plu-
tracOle ocine mal mult de capte ani, atunci garid palmant striin sd samene, ci se vor tricmi
al socotéscd judecItoriul tot venitul ce va fi sa.' impart/ in dog cu stdpInul, i deed va
fost de'ntr'acea ocind, deci juin/late de in veniorremea de nu va luera pAmIntul bine
tot sd numere i sl fad.' sd fie capete, sl se cum se cade, ci va semIna aca fiete cum, a-
iusureze de in datorie. cela sI nu ia nemica de in rOda ce va face a-
[Zac. 17]. Mergand nectine pre un drum, ci cel pdmInt, pentru cI cu minciunile lui ad in-
va afla vre un dobitoc de va fi unde-va v/t6.- celat pre stapInul pAmantului.
mat sad ci mort, atuncl fiindu'l mild va spune [Zac 24]. De va fi luat .cine-va vre un lu-
stapInu-sId, iarA stapInul boulul cal va pre- crItorid vre o vie dela vre un om sIrac, msg.
pune pre cela ce 'f-ad spus, c'ad ucis el dobi- o lucréze ci se impartI vinul in clod, ci acela
tocul, atuncl acela de nevoe sl jure pentru de nu se va nevoi sI lucrOze tOte lucrurile la
vatImIturl, iard de mOrtea dobitoculul ni- vrémea lor, ci o va numalingala, sad de o va
menilea nu se judecl. lIsa dezgrdditI, acela sa'cl piarzd munca ci
[Zac. 18]. Cand va fugi tIranul de la locul nu ia nemica de in r6da viel.
si de la stIpanul sad, atund nimenilea ne- [Zac. 25]. Plugariul cela ce va lua pAmInt
cdirea sd nu'l priim6scl,iard. de'l va i priimi In parte de la vre un om sdrac, iarl mai nainte
de o data, atuncl de grab/. sal intOrca. Ina- de ce va veni vrémea lucrului se va pArdsi,
poi la satul lid de unde iaste, iarI de va if a- ci va porunci omulul celuia cu pIrnantul cum
vAnd vre o trébI ca aceia cu damsel, acela ce nu pOte sd lucréze, iard el se va lenevi i va
rad priimit, atuncl sri aIM a's1 spune tréba rasa p/mIntul nelucrat, atuncl sd n'aibI mid
earl Domnul al acelul sat, iard de va mecte- o pagubl bela ce ad fost nIemit pgmantul.
cugui intr'alt chip, ci va cMca pravila acésta, [Zac. 267. Plugariul carele va lua plmant
atuncl sl pldtésca. la Domnie 12 litre de ar- In parte dela cine-va ce va fi dus in vre o
gint : i 24 de litre boiarenulul celuia ce al cul cale, ci el se va pArIsi, ci nu'l va lucra, acela
va fi taranul, i intr'acesta chip sd aibl in- sI plAtesca IndoitI rOda pImIntulul.
demnare dela Domnie sd intórcI tIranul sal
duel de unde ad fost, iard el Sd ramIe cu tOtd Pentru furtisagul. (Vine a doe].
paguba i cheltuiala. Glava 299. [Zac. 27]. De se va afla vre un
[Zac. 19]. De va lua nectine dela altul boll
lueratorid de vil la vrémea cand se sapA vfile,
sd are cu clausal, i va muri boul, atunci sdatuncl O. fie furat vre o sapl, sail vre un hdr-
socotéscA judetele de se va afla c'ad murit let, sad ternocop, i décd va tréce vrémea s/-
boul intr'acel lucru ce rad fost dobandit sd patulul se va vAdi lucrul, atuncl sI plItescA
lucrOze cu dAnsul, atunci ad nu aild mid o atala zile, cdte ad fost trecute de cInd ad fu-
pagubA, larA de va fi murit intealt lucru a- rat el sapa, Inteacesta chip va plAti i cela
tuncl sA plItesci boul deplin. ce va fura sécere la vrOmea secericulul, sad
[Zac. 20]. De va lua nectine vre-un dobitoc, cutit la vrémea tdiatulul viilor, sad slcurea
www.dacoromanica.ro
PRANILA SLATEIII BASARAB 177
chid tae omul lOmne, In padure, i altele ca de se va Ilia in ciréda luT vre o Vita striinit
acégteai dela plug, si se va amesteca cu alte vite, si.
[Zac. 28]. De va fura nestine clopot de la dupa aceia se va tampla acea vita de o von
dobitoc dela fie ce fetid de dobtoc, I de se strica gadinile, atund sit arate stapanulul
va vadi : atuncT 021 bald, ca pe un fur, laza semnul aceT vite perite i deed se va cunOste,
de se va prileji sa piae i acel dobitoc : a- nu va avea nicl o certare.
tuncl sa alba a'l plati cela ce a furat 610- [Zac 41]. Un vacarit de va lua asupra luT
potul. un bot sal loud, i de'l va piarde tnteacea
[Zac. 297. De se va afla vre un viiarit sad zi ce Pat luat, atund de va spune stapInu-
vre un graclinarit sa fie furand la locul ce sat intfacea zi zicand iatd cit pana I cutare
pazéste el : acela sa'sI piarzd simbria i sa loc IT-am vazut boul i pang, in cutare, (Meta
fie batut ca un fur. nu'l stid ce s'ad facut, de va zice asa nu va
[Zac. 30]. De se va gsi vre an pastorid de plati boul, iara de nu'I va fi dat stire Inteacea
ol A. fie mulganc]. oile stapanu-sat furisT, ei zi, atunci va plati boul.
de va fi vanzincl laptele : acela sd'sl piarza [Zac. 42]. Vacariul de va lua dimineta bou
simbria, si sa 'fie Milt forte. dela plugarit, iara, boul nu se va tine in ce-
[Zac. 31]. De va fura nestine prilogul sad recta cu alte vite, ci se va iraparti i va intra
miristea altuia. acela s 'I-o platesca. Indoit. in niscare paid, sail in vil, sat in. alt ceva si
[Zac. 32]. De va fura nestine cal, sat bot, va face paguba : atuncl sa platésca vaeariul
acela sal platesca de doä on i sa fie batut paguba, iar simbria sa se dea sa nu se o-
forte, si sa pliltésc L trepadul dobitoculuT, preset.
cat II va fi purtat. [Zac. 43]: Vacariul de va lua bou dela phi-
[Zac. 33]. Cala ce va fi vrut sa fure bog de garit sA'l paged si de va peri boul, atuncl sa
in ciréda i va fi gonit pre vacarit, i fiind jure vacariul pe numele lul Dumnezell cum
cirOda fdrd pastoriu vor fi dat niscare gadine n'ad facut el vr'un mestesug si cum nu stie
tie vor fi sricat si alte vite : atuncl acelida sit el nemiea de peirea boulul, decia sa fie in
i se scota ochil sa fie orb. pace sa nu aTba nicT o paguba.
Vac. 341. Cela ce va fura snopl, sad va [Zac. 44]. De va lua vacariul dimineta boul
freca spice la vrémea de secere, pre acela dela plugarit si vs. fi boul sanatos de nu-va
de'l vor prinde srl bata i &VI ia hainele t6te avea nicl o vatarnaturd, iard. sera se va Afla
cu ce va fi fost atuncl irnhrricat, boul at cu piciorul &ant, ad cu cornul sarit,
[Zac. 35]. Ceia ce vor intra in vie, sad in at de vre un ochit orbit, sad si aiurea vata-
pomet pentru sit manance numd ptme : aceia mat. atuncT sa jure vacarul curn n'at facut el
sit nu se cOrte, lard de se va arata lucrui vre -an viclesug, si cum nu stie nemica de va-
cum ad ri)ers sa fure, atuncl eel !mtit si sa tarnarea boulul, décia sa fie in pace.
le ia i hainele. [Zac. 45]. De vrerne ce va jura vacariul cit
[Zac. 86]. Ceia ce vor fura plug sat her de cum nu stie de peirea boulul. nicT de vatama-
plug, sat jug, si de se vor gaisi : atuncl sa so- tara lul, iara apol se va vadi si se va arata
cotesca de in ce zi, s'ad furat pana In ce zi cu doT sat cu trel marturil .6menT de credinta
s'at gdsit, decT sa plattsca pe zi Cate 12 aspri
cum at jurat stramb, atuncl aceluia sit i se
cart fac 2 costande de argint, sad cat se va tae limba, si sit platésca paguba celuia cu
da und om ce lucréza pre zi. boul.
[Zac. 37]. Ceia ce vor lana carul altuia, sad [Zac. 46]. Vacariul carele Ta arunca cu to-
de'l vor arde. aceia sa platesca dot preturl. iagul cela ce paste vacile, i va vdtama vre o
[Zile. 38J. De vor fi Intr'un sat piste OmenT vita,. ad 'I va frange piciord, ad IT va vatama
furl i de'T vor prinde ct,i furtisag, atuncl pre ochiul, stand acela nu va fi fait de paguba :
aceia sa21 bald ca pe niste furl, i sit IntOrca ci va pita paguba stlpanuiul, iara de o va
tot celuia ce'T vor fi furat. Tard de vor fura si
lovi cu piatra, dune) nu va plati paguba.
a doa óra, atund st'I bata i st intórca dot
preturt celuia cu paguba, lard de vor fura si Pentru paguba cefac dobitOcele.[Vina a patra].
a treia Ora, atuncl sit 1e scott ochil lor sal
orbescd. Glava 301. [Zac. 47]. De va afla nestine
[Zac. $9]. Cela ce va imbla de va fura nOp- un dobitoe in vie sat' in tarina cu palnea, sat
tea bucate, sat alte bautur1 : aceluia sa'T fie intr'alt loc, i va fi facand paguba, si nu va
certarea ca i aitOr full. spune stapanulul al cul iaste boul de vréme
ce are WO cére paguba ce 1.00 facut atunel,
Pent)* pastort ce se rice vitcarit si de va ucide acea vita sat IT va frange pi-
earii paw cirezde [Villa a treial citrele, sat o va orbi : atuncea sal dea do-
bitoc pentru dobitoc.
GI1ava 300. [Zac. 40]. Vacariul sat boariul. ['Axe. 48]. Cand se va prileji vre un doh:-
178 PRAY1LA MATRIX! BASARAB
toc sal fie a Ma i va paste pre locul altuia, sag alte masurT hiclene mal mid de cat cum
iarg, acela cu locul nu'I va.ingadui, o va goni a fost obiceiul de vec ; pre aceia ferte sal
de grab& de o va osteni, sail de o va lovi cu certe cu Mae, ca pe nista pagan!, si Omen!
cm, i dinteacea ostenél a. sag lovitura se necredincio0 ce slot.
va prileji de va lepada : atuncl neingaduito-
riul s plalésca vita. Pentru uciderea dobit6celor. [Vina a esea].
[Zac. 49]. Cgnd va gasi nestine un dobitoc Maya 303. [Zac. 58]. Cand va taia un 0111
Wand paguba unde-va la vre un loc, i decal niscare Minna In padure, sad va-clarama a
va 4,60 nu'l va marturisi domnu-sag ci'l va niscare dobitoce, si va cadea.asupra vre unut
tia urechile, sad coda, sad '1 va orbi, atund dobitoc si'l va omora_ acela sg. dea suflet
nu'l mal ia stapanu-sad, ci sal dea alt bog drept suflet.
sanatos.
[Zac. 59]. De va darama nestine in *lure
[Zac. 50]. De va afla onestine ramatorig, taind ramurile de in copad si cu nesocotinta
sag &ail, sag i alt dobitoc, stricand si fá- luT va scapa sacurea de In mama., si se va
cãnd paguba la locul si de oclata va spune prileji de va lovi vre o vita, i o va omora.
stapanu-sät, si'l va slobozi, iara el va. face fara de voia luT, acela sa dea vita drept vita.
si al doilea rand iara's1 asa, si de se va pri- [Zac. 60]. Cand va merge ne,stine sa's1 a-
leji i pang a treia Ora MI tot facg. paguba, ducä nista dobitoc de In camp si i se va pri
0 del va taia coda, sat d&i va ncide : a- leji sà ia 9i niste dobitOce striine Impreuna
tunci sa nu aIM nic1 o nevoe. cu ale luT, decia el le va goni si nu le va
[Zac. 54 De va intra dobitocul in vie, sag tea desparti, ci le va aduce pang.' la tam luT,
In pomet i va (Idea In vre o groprt, sad se si acolo nu le va strange sa.' le Inebiza male lul,
va inpara in gard i va muri, atuncl sa n'alba ci le va lasa pustil, atuncl de se va prileji sa
nict o nevoe cela cu via, sag cu pometul. piara acele dobitOce, sag.sg.le manance lupil,
[Zac. 52]. OrT ce feliA de dobitos vrand sa acela sa le plgtesca, sil dea dobitoc pentru
sae, peste gard la vie, sag la pomet, si de se dobitoc, Mil de va fi spus stapanuluT celuia
vainpara : atuncT ss n'aiba nicT o paguba cola cu dobitocul, si'l va fi aratat i locul unde le-
CU garclut ati zicand ca n'ag putut sa le aduca, a-
[Zac. 53]. De va ucide cine-va vre un do- tnncl M. fie in pace fath nicl de o paguba.
bitoc cad i va fi facut vre o pagoba oclata [ Zac. 61], Cela ce va intinde laturf, sad va
sag si de dog. orT, si nu va ft spus stapanu-sau Ingropa curse pentru se vIneze jiganil, lupT,
s. platesca paguba aceluia dam invatatura sag vulpi, sag epurT, sag i altele i de se va
sä platosch acel dobitoc, cola ce Pail ucis. prileji sa se prinza vre un dobitoc durnestic,
[Zac. 54]. De se va prileji vre un viiarill sa si de va i muri acolea, acela O. fie un dobi-
afle In via lilT vre un dobitoc facand paguba, toe mort, i cela cu laturile sa n'aiba Mel o
si nu va merge sa spue degraba celuia cu paguba. Acesta se socotéste maT vartos and
boul, ci vrând. sa'l mita '1 va ucide de va va Intinde nestine curse la vre o vie, sag la
muri, sag Iva frange vre un picior, sad 'I va vre un pomet, sag la alte ceva pentru slt
repezi de se va Inpara In gard, atund acela prinza pre until stria rOcla sag alte bucate
s. plitesca boul deplin.
Pentru luptctrea a dobit6celor ft: petitru
Pentru- paqube, ce se vor face in prind. vcialtnarea lor.
[-Irina a cincia].
Oliva 304. [Zac. 62]. Cana vor paste nista
Glava 302. [Zac. 55]. De va secera nestine Vita striine Impreuna la un loc i va Incepe
In taring, si's1 va strange snopil, i vor fi pre una de IntrInsele a se bui, ca sa Intarate
langapámantul luT alte pamanturl nesecerate, pre vre una sa se lupte, deal Impungaudu-se
Mr& el va aduce niscare dobitpc de'l va baga acele doa vita, 0 de se vor mesteca ci alte
In taring, i va strica cuiva palnea, spicele sag vita, i luptandu-se iale acolo, se -va prileji
snopil ; pre acela sal Mtg. cu 30 de toiage, ei de se vor vatama vre unele, sad &Ira vor si
s. plat6sca out paguba ce va fi facut dobito- omora pe vre una, Wunel acea paguba sa o
cul lul, platesca stapanul dobitoculuT celuia ce ad In-
[Zac. 56]. De '0 va culége nestine viea, ceput sfada, asijderea de se va prileji vre un
vor ramanea alalte viT neculése ale vecinilor con acolo, c i umbland el Invaluindu-se A. le
luT, iara el va aduce dobitocul sal sa pasca despartg., de'l vor vagina si pre dansul, sag
la viea lul, i vor face paguba la viea culva : de's1 va piarde ceva, atuncl Vita paguba ei
acela Inca sil alba certarea celuia-lalt, 30 de aceluia sa o platésca cela cu bout
toiage, i sil platesca: paguba ce va fi faeut, [Zac. 63]. Cand va veni un dobitoc buinclu-
dupa cum scrie Pravila. se spre altul, jug, cela no'T va da cale ci va
[Zac. 57]. Ceia ce vor avea obrOce, ail védre, sta Improtiva. i de'l va hind pre cela ce vine
www.dacoromanica.ro
titAihri MATE113 BAAARAti
Astpra luT, atund rile 0 lége sa n'aibg cela I vecinu-sad, de acksta dam Invittatura sthpa,
cirboul, iara de va birui cel de 'lee pre cela I nul cela cu pomul sg'sl taie ramurile pomule
lalt va strica, atuncl stapanul aceluia sa célea ce fac smintOla vecinulul.
margit la judecatorill pi al fach légea sit"! [Zac. 717. Cand va avea neptine parit cu
dea boul cela ce rad Impuns de Tad stricat, altul, pentru niscare tufe de vie, sad pentru
laza de nu'l va placea acela, ataxic! sa i se vre un porn, 0 cunoscand el cumul vine ju-
fad: plata dupa cum va fi fost dobitocul lul. decata, iarh intr'aceia se va scula singur de
[Zac. 64]. Cand se va prileji sa se sfaclesca mintea lul farit putére de la judecatorid 0 7a
do! cainl, iara stapanul unuia va lovi pre ce- Oda acéle tufe, sad alt porn ce va fi : aceluia
la-lalt, au cu lenm, ad cu piatra, ad fie cu ce darn Invatatura sit i se taie malnile, sad sal
arra., si de'l va vatama, atuncl sit platésca pl'atésch pretul ace pagube.
celuia cu calnile clupa cum se vor putea tocmi [Zero 72]. Acela ce va taia vie roditóre, sad
el amandoI. si sadurl : aceluia sal taie maInile, i sa pit-
[Zac. 65]. De va avea neptine un caine tare tesca i paguba, ce se zice pretul cat va
si dhrz, pi. Va manca pre totT cainil, si de se face.
va apuca de vre un calne me slab. va bi- [Zac. 73]. Ceia ce vor taia pomiT, i mai
rui, iara stapanut shit va sta de va privi gi vartos viea; aeeia sa se carte ca n;pte tab-
nu'l va desparti, ci incaT va, amut.a de'l va harT.
semeti, atuncl de va vatarna pre eel slab, sad [am 74]. Pomul de va fi batri.n, sad uPcat
de'l va i omora, sit platésca 00, paguba ce acela nu se chOma pom, asijderea i 1:Mura-
luia cu cainele si sin dea pi zece toiage. ta carele nu va fi prisadit sad aluit, acela nu
[Zac. 66]. De va ucide neptine calnele pas- se chiama porn : eine va thia unil ca aceia s4
toresc ce se zice dulad de turma de of, si de va n'aiba certarea
Mem pi nu Va marturisi, 0 de se va prileji sit (Zero. 75]. Socotépte i acésta, ca nu se
clea lupil in ol, i atuncl se ya vadi cela ce ad cérte numal cela ce taie pornul cu mama lut ci
ucis calnile, atuncl sa platesca tóta pagriba si cela ce invata sad Inelémna pre altul sti
cat& se va fi facut In turma cela ce ad ucis taie pore, i aceluia Indoita sal fie certarea.
cahaile, i sh platésch. i pretul aulauld.
[Zac.67]. Cala ce va ornora calnil de turrna Cu Aicea scriem pentru arsuri fi pentru tote
otravh, aceluia sa'Y dea o suth de toiage si\sd felurile de ptirjOle. [Vim a opta].
dea doa preturT, pra cat va fi platind dulaul Glava 306. tZac. 76]. De va lasa nestine
stapanuIe celuia cu dolitul, laza de va, fi fa- parjol In pornetul loT ca sal curatésca, sad in
cut vre o paguba in turrna, atunci sit o plate- vie, sad in fanete, sad in livezI, si de va sari
sea tea cela ce va fi ucis citinile, cacl ad o- focul de acolea i va arde casa cui-va sad a-
rnorat pre paznicul turmel u Ins& de se va ria, sad via, acela nu iaste vinovat, pi sa
marturisi cum acel calm ad fost tare sks'ad n'aiba certare : fart nurnal cand va vedea ca
fost luptand cu tote gadinile, jar& de se va iaste \Tint mare pi va la.sa, atuncl parjol : a-
afla fost vre un eerie prost pi de nicT o tuncI se va certa.
trébit atuncl numal sal bath, pi sh platesch [`Lac. 77]. Cela ce va slobozi parjol In ph-
Indoit pretul calnele. dure striina 0 de vor arde niscare pore : pe
[Zaco 68]. Or! eine de va strica dobitocul al- acela pecetluiasca in maul i sa platésca
tuia ram de 1-ar fi fost pi vinovat, 0 de se paguba indoita.
va vadi atunel sit platésca, paguba celuia cu [Zae. 78]. Cela ce va arde garde viel pe a-
dobitocul. cela sal pecetluiasca in mana, pi sal bata si
it platesca indoit pretul garduluT.
Prapileventru pow's. [Vine a Oaptep]. [Zac. 79]. Ceia ce vbr aprinde casa omuluT,
Glava 305. Vac. 69]. De va pazi un om sad aria cu pane, sad aria cu fanul In pizma,
un porn, 0'1 Vt. cre'ste de'l va face mare de pentru sh'e rascumpere despre vre un yrk-
DOA Intr'un loc nempartit, iarh dupa aceia mag eel -Ara E Med vre o rautate : pre ure
ca aceia sa'T arzh. In foc.
se va prileji de se vor frnparti acel Omen!, si [Zac. 80], Ceia ce vor pune foc la grajd sad
de se Va veni acel porn In partea celuia ce la alt loc unde va sta lane sad paele, acelora
nu Pad facut, atuncI sit n'aiba Mel o trOba sa li se tae
cela ce i s'ad venit In partea luT, ci sg'l tie
tot cela ce Pad crescut, iara de nu va putea Aicea scrim pentru ndentifi. [Vina a noa].
suferi stapanul eela cn locul, atuncl se'l dea
porn drept porn intealt loc. Glava 307. ['Ate. 81]. Whemitul unul am,
[Zac 70]. De va sta un porn intr'o margine de va strica dobitocul cul-va, hod, sad vach,
de vie -a, until orn, i cu ramurile lul va face sad elle, sad ran-atm:ill, de le va ucide 0 le
umbra altil viT ce e laugit a buT, ce se zice vieliva bell In padure sad fie In ce loc pustid : a-
www.dacoromanica.ro
180 ISIIkViLL1 MAT= reA$Aaila
tuna stapanul aceluia s platéscil tag pa- striin, i va fi tot lernnul al tat, si tOta. chei-
guba. tuiala : de acésta da m invatatura cela ce va
[Zac. 82]. Naemitul de va vrea s fare nóp- obladui acel pamant, acela sa obladuiasca si
tea, si se va scula de va scóte oile de in sa- casa, dupa pravila ce zice ca sa fie biruitorl
tul, 0 de vor da gadinile inteansele si le vor cei mal de sus celor mal de jos, deal stapa-
strica : atuncl acela sal spanzure ca pe un nul acelul pamant depururea sa fie birditorid
talhar i ucigatorid. asupra acel case, cu tOte namestiile el, pen-
[Zac. 831. De va avea un om naemit, si -va tru ca nu /Ate cela ce ad zidit casa sa. se pa-
umbla furand nOptea de rnulte oil, sad de va rasca la judecatorid pentru cheltuiala ce va
goni turma sad cirécla cul va : de acesta darn fi Meat.
Invatatura, sa se cérte si stapanul i sä pla-
tésca orl ce va peri, pentru ca au cunoscut vi- Aicea scriem pentru mori. [Vina LI].
nile lul i n'ad spus.
G lava 309. [Zac. 91]. De se va prileji ne-
[Zac. 84]. De va da nestine vre un dobitoc stine sa. fie lacuitorid intr'un, sat, 0 de va
la vre un pastorid boeresc sal pasca fàrà sti-
rea stapanu-sad, laza pastoriul va piarde a- cunóste vre un loc ca acela bun de móra, si
inteacel sat vor fi tot! megiasT, i acel loc va
cal dobitoe, sad '1 va vinde sad '1 va strica in- fi a tot satul, jar& el va apuca mainte de totT
Walt chip : acela sa fie slobod si nicl o cer- de va tine acel loc, si va face Móra, iara a-
tare sa n'aiba Aid el nici stapanu-sad. pol déca va sfarsi mOra se vor scula totT de
[Zac, 85]. De se va prileji pastoriul cul-va vor striga asupra lul zicand cad ad Meat el
sä ia niscare ol sa pasca orl in ce fela de móra pre local lor si nu '1 ad intrebat : de a-
tocrnéla, i oh fie ea stirea stapanu sad, 0 de césta darn Invatatura, ca aS. intórca cu totil
va manca'pastorial acéle vite, sad de le va toll. acea cheltuiala ce va fi flea, i sa ln-
piarde : de acésta dam invatatura stapanulul cape totl impreung sa tie fratCste acea móra
acelul pastorit, sa platésca iota paguba ace- cu tot venitul ce va fi.
luia cu oile. [Zac. 92]. Cand se vor soda niste megiasT
Pentra ceia ce vor zidi, sail vor rdsddi pre de's1 vor Imparti local cat vor avea in Tre
un sat, si dup'aceea in partea unuia de se va
local altuia. [Vint& a zécea]. gasi un loc d mOra, si se Ya nevoi de va
Glai a 308. [Zac. 86]. De se va prileji vre face 'Ora : atonal nu vor putea sa zica ne-
un ono sarac sa's1 faca cask sad sa rasaciésca mica ceia-laltl megiasl cad ad facut móra.
yie pre local altuia, sa, se apuce oIl. faca, tot [Zac. 93]. De se va prileji apa moril sa
de In telina, dupa aceia cu vrOme de va veni Take niscare pamantarl sad mosiT, sad vil,
stapanul loculul : Maud sIl. n'aiba voe sIl. rasad pornéte, ataucT sa platésca paguba sta.-
sipOsca casa omulul sail via sä o mita de in panul moril, iara de nu oIl. stea oprita. mom.
radacina sit o lepede, ci s socotésca sa'l dea [Zac. 94]. De va avea nestine- piste Oman-
loc drept loc, andel va placea lui, iara de nu tad in tarina, si se va indrepta apa moril
va vrea cela ce all Meat casa, sad via : a- pentu'acéle pamanturI : atund are putére cela
tuncl tot sa'l dea loc drept loc, §1 sa aiba voe çu pamanturile sa opréscal apa sa nu lase sä
cela cu local sS. rasipesca. casa i viia sa o 16- trOca. pre locul lul, sad cum va vrea asa sI
pede de pre local lul, i sa's1 tie local. faca.
IZac. 87]. Cela ce va zidi sad va fasadi pe Pentrucela ce valua calm chirie sat cu ntlemie
parnant striin, sad va semana, sad va face gel va incarca sail 11 va impovara grei 1.
tie ce lucru fitra. de stirea stapanulul celuia
cu local , de aeOsta dam invatatura , a- Maya 310. [Lett fi Constantin impdrari].
alea bucate sa tréba cu dansele cela Gine va naemi cal 01 va impovara, de'l va
ce ad muncit acolea ci se-sl piarza tOta os- prea Inca:ma mal malt de cumu'l va fi toe-
tenéla, i necum alta, ci cheltuiala Inca sa méla, sill va beteji, aceluia i se jaded. be-
nu's1 ia. tejala.
[Zac. 88], Cela ce rasadOsle poml pre pa- mOrga [Armenopolu]. De va naami eine va cal O.
mantul altuia, sad altuiaste : acela cu acel intealta.inparte cutare loc, iara el apol se va duce
0 se va tarnpla de va muri
pamantu's1 piarde i prisadirile, i alte tote calul, atuncl sal plalésca, pentru ca. nu s'all
ce va rasadi. dus acolo unde all zis, ci all schimbat call-
[Zac. 89]. Ceia ce vor rasipi casele altora toria, jara de se va duce la local unde ad
fara de voiajudecatorialuT, pentru sa's1 dreg zis, si se va tampla de se va beteji calul,
ale lor case, sad de vor strica gardurl de la sad '1 va piarde, atunc1 cela ce l'ad naemit
vil pentru sa's1 dreg ale lor viT ; acelora sa sa fie fara de paguba, adeca sa Bug platésca
li se taie manila. adevarat de nu va fi fost falcut vre o hitlenie
Vac. 90]. De va face nestine casa pre boa si zabava.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEM BASARAB 181
Pentru cela ce va lua vie sail tarind s o Zu- f asa s'ad implut 21 de Slove ale Bu-
creze in parte, qi pentru cela ce face Mel- i chilor.
tuiald la un lueru striin. [Chiril sfantal fi Meftodie frate-siiii epis-
Glava 311. flustinian impdratj Lucräto- cop .1Iforapschid dupd sdborul 6, let 44, in
riul de pamant de va lua o tarin s o se- vremea a lui Mihail impdrat grecese 0 vituvati-
mane, si flU o va ara bine sag nu va lucra, .so Teodora fi Boris Craiul balgdresc 0. Ras-
bine, numal ce Ira artuaca samanta desupra tita Doinnul Moravului i Costel Domnul Bla-
tarinil, acela sg nu ia nemica de in plodul a- tesc ot somdamira 6363J. Gramatica o ad iz-
cela se va vodit intal un Ellin anume Promoteu iarg in
[lard a lull. De va lila nêstine o vie in Roma o an dus an orn ore carele anume Cra-
parte, si o va sgpa, i apol iarg de o va sgpa tes Maleotes, cand Pag trimes Impgratul At-
a doa Org., i va face tot lucrul ce trebue vial, tal, Inteal doilea si al treilea rIzboig Pu-
si cum i se va cgdea nu o va cercui, plivi, nicesc.
clàdi : acela A. nu ia ce va esi de In plodul Iarg. buchile slovenhste le-ag facia ringur
viel nemica. St. Constantin, carele s'ad chemat Intim cinul
Si cine va zidi sag va sgdi, sag va semAna, Caluggresc Chiril Filosoful, el le-ag Facia, si
sag va face aIt ceva pre loc striin acela sl chrtile ag prepus de pe grecéste in puting
n'aibg nicl o voe pre acela lucru roll oblgdu- vréme i anI.
iascg, ci Inca sg'§1 piarzg i cheltuiala ce ag Pentru cdte mile tin ostrdoele ale marl.
cheltuit. ale mdri a tOtel lumea.
Pentru socotela zilel, fi pentru Dumnezeeftile Glava 315. Masura. Chipruld imprejur,
pafti, sipentru postul sfintilor apostoll ctite sant mile 690.
zile stint, fi pentru in an cafe saptdmani ci Iarg imprejurul Critului sant mile 692
cafe zile are. Iarg la Evvia, adocg la Evrip mile 450.
G1ava 312. Zioa se socotéste d,e la al sap- Iarg la Sichelia, adecg la Tipia 670.
telea cés de nópte, pang la al saselea cés al Itrl. la Sardo, adech la Sardonia 690.
ceia-lalte noptI, larg la Vretania, adecg. la Englitera 500.
'Earl Sfintele PastI ale nOstre Crestinilor. Iara la Lesvu ce se zice la Mitilin 260.
sg stitI cit se sue pang In 25 de zile de ale La Hiu, adecg la Sacaz 130.
lul Aprilie, si se pogórg pang in 22 zile de La Rodu 130.
ale, lunel a lu Martie, iarg mal mult nicI se La Peloponisu, adecl la Morea mile 730.
sue nicl se pogórg
[Mateiii]. i cate zile sant de In zioa Sfin- Pentru cdti munti mart. stint 0 mina's
telor PastI, pang, in dog zile a lund MaT, a- numele bor.
tata zile iaste si postul Sfintilor Apostoll. Glava 316. Intal Alvanios, 2 Casion, 3 Ta-
And are zile 365 si césurl 6, carele fac vros, 4 Atalios, 5 Olimbul, 6 Araratuf, pre ca-
saptamanl 52 si cand iaste visectos, atund rele sezu corabia in vrémea potopuluI, 7 Zi-
are zile 366. nos, 8 Lufos, 9 Chirneos, 10 Chitarg, 11 Er-
Pentru care zile sel chiamd calande, none monios, 12 Armonos, asa li se chiama nu-
0 idi. mele acestora muntl.
Maya 313. [Zonara]. Calande, se chiamg
céle zéce zile ale bind de intal, None se indrept Legil
chiamg céle dog-zed de zile, iarg ldi, se
chiamg, céle trel-zed. fi cum cd Arhiereilor s'a4 dat voe fi blagoslo-
Pentru 24 de clove ale buchilor die grecefri venie sa inmultdscit fi sit imputineze canenele,
eine le-ail afiat. qi pentru ceia ce sd pocdesc sd nu'i intercd
G1ava 314. IZri]. Sit §tip cit prea Intelep- nid sd se lepede danfi-i a nul priimi.
tul Palamid air aflat 16 slove, carele sant a- Glava 317. [Sdborul 1, Canon 12J. Cano-
cestea : e, R, r, A, C, I, IC, A, M, H, 03 CI, p, c, T, V. nul 12 al sgborulul de Intl.! si ul doilea dela
Iarg dupit dansul ag adaos Cadrnos Omi- Anchira si a cincea, Arhiereilor cla veit sg
lisie Inca i alte &el slove. a. *, x. inmultésca T sit imputineze pgcatele : adecg
Drept aceia In mu1t1 anl ad tinut si ad a- canonul plcatelor Smenilor, , asijderea sd.
vut acéste nog-spre-zece, décia incepaitoril ne- vazg i viata cum petrec i trgesc in lume,
avand t1 thalita zicé'l Pisalicla, i alte multe orI rag, orl cu intrégg inteleptie, i asa sit
cuvinte. numere i sit socotéscg canonul bor.
Dup'aceia Simonid de la Hio ail adaos ISdborul dela Cartaghena, Canonul 6]. Ceia
duog slove, 11 si to. ce se poclese si'sT spun gandurile lor sg'I
Décia Epiharmos saracusul, all adaos si el priimitl, a dezlega si a lega pgcatele órneni-
&el slove : s, ijr, . lor Arhiereilor s'atil dat acOsta volnicie, ca Etz.
www.dacoromanica.ro
182 PRAVILA MATEM BASARAB
due chipul Apostolilor, cgrora Hs. le décle tele celora ce'T se ispovedesc acela sa alba
putérea O le zise Cate de yeti lega pre pa- canon, cu oprirea de preotia luT trel anT.
Inapt, legate Vor fi O in cerit, i ate de vep lug alp InvittatorT zic i poruncesc. red
erta pre parnant ertate i lasate !vor fi O in fie luat darul de tot, O de darul Preotiel si al
cerid. [Mateid 7, 116]. Duhovniciel, numal acesta sa aibl ca sa se
[Apostolii, Canon 52]. i orT carele de Intru cuminice Dumnezeestil Pricestenil.
cel sfintip, Arhiered sad Preot ; carele nu'va [Legea impdrettéscd]. lara cetatésea lege
priimi niel '1 va lua in brate pre cela ce se zice. sa i se scota limba pe cefg, 0 sd. 'I-0
intórce de in pleat, ci'l va goni, aceluia sd. tragg pang ce va muri.
i se ia darul, cd scarbeste pre Hs. carele ad lard' cela e Ira sa fie Duhbvnie, treble S5.
zis Bueurie mare se face la ceriurl pentru fie mai mare de patru-zecT de anl.
Un pacgtos ce se pocaiaste. i pentru spasa-
nia plegtosilor s'ad pogorat de in ceriurT si Pentru bolnavf de vor fi mancat set? se pricef-
s'aii intrupat i nicl nn pgcat nu iaste earele tuiascd, 0 pentru cei cananifi, de le va fi
sa póta birui milosirdia carea are Dumnezed la morte sd se cuminice.
asupra Omenilor. Glava 320. [Nichifor prigrildenul]. Md-
tul NiChifor Patriarhul de la Tatigrad zicd,
Pentru Preotul de va ispovedui Ord e voiea de va manca bolnavul Carele se afia Intru ne-
Arhiereula Ad, sad se ses tdmpla vre o Voe de mine, atundl sa se Curninece Dunme-
lsevoe de'l vor chimna a vre o un bolnav 0 zeestilor taMe, i srt nu se apere cad 'ad
nu va m4rbul sdiriSpoveddscd. mancat inteadea i.
Maya 318. [Sdborul dela Cartaghen, Ca- [Soborul 1, Canonul 131. fang de vor fi vre
nonub 431 Canonul 43 al Sfantrilul Sgbor de uniI canonip ca sa nu se cuminece, si le va
la Cartaghena poninceste, orl fie ce Preot, sosi cesul mortiT, atuncl sd, se pricestuiasca
carele va Indrazni fail de carte ce se chiama neaparat, ca sit nu se lipsesca de sfintenie
Daltirie a Arhiereulul al aceluT tinut de unde ca acea. Mna de se vor taingdui 0 se vor
va fi, sa *mesca gandurile i ispovedania, scula, atuncT iara se fie intru poruncitA anT
sal ispovedeseg, unul ca acela se canonéste sg, nu se cuminece.
sa se pedepsesca multg vréme cu oprirea de
preoti a. lul ca un calcator de Dumnezeestile Pentru de MU, anl se cade a, se ispovedi par-
Pravile, pentru cg nu nurnal pre dansul ce tea bdrbdtéscd ci mueriscd, ci cum se cade
s'ad pierdut, ci i cap s'ati ispovedit la dan- tuturor sd ne poedim preopil i mirdnil.
sul neispovedip sant, 0 ate au dezlegat sad Glava 321. [Loan Chitrul1 Sfantul Joan
ad legat neindreptate sant. Chitrul porunceste c copii partea barbatesca
[Postnicul]. De se va tampla la nevoe, ca dupa 14 anl A. se ispoVedeSca la Parintil Du-
sa fie nestine bolnav, i va fi nevoe i acolo hovnid de pacatele ler, iara partea mueresca
Duhovnic nu se va afla, atund unul ca acela dupg 12.
prinneste'l gandurile adeeg ispovedania, rara [Simeon Soluneanul]. i tuturori ne trebue
de'l vor chema, i ni va merge si va muri sa ne -palm; ArhiereT, EpiscopT, Popl, Calm-
cimul neispovcduit acela Preot sa se canon& garT, Caluggrite, BarhatiT, Muerile, MireniT, 0
sea trel anli nicl maul sa nu se despang sad sg, fugg de
poeaanie, $ i dela ispovedanie, pentra ca top
rentru cd se cid fi Preotilor mirda ci .4ro- gresim orl cu cuvantul, orl o lucrul, orl du
monafilor scl fie dahovnici 0 as sd chiamd vederea, orT cu gandurile, ci trebue-sa tie pdt
duhovnicul, Iti duhovnicul de va spune cuiva cairn. [Mattel gla. ,3t Zac. 5]. Pentru eá pi
plicatul celui as, i ispovedéfte. Mantuitoriul nostru zice, O al luT Botezgtorid
Glava 319. [Valsamon]. Grgiaste Valsamon Ioan Dumnezeescul PrediMd 0 Pocaiti-vdi eg
la ta].cul Apostolesc la 72 de Candne, Ca, 0 se apropie impgratia cerurilor. Si David
Preotil, adecd. Ieromona0T, i Popil mireni [Psalm. 144] : aprópe e, zice, tuturor celora
priimesc gandurile adecd ispoveduesc , ce chiama pre clansul... Dee grgese nd tare,
iartg pacatele, en isprava i puterea Arbi, gi strig tuturor en Mine, pentrd darul Man-
areuluTi tuitoriulul nostra sa he pocaim ea sg ne spg-
[Dumneseeftil Pdrinti]. lard Duhovnit va sims ca i sfintilor i rnignilor de trebg le
sa se ehiame iscoditorid care iscodestei luiaste ispovedania $ i pocaaniay si marturised
truffle sufletestl earele axe ornul. Carele sant Oe de acesta Apostolul. Ispoveduiti-va unul
asounse i nearatate, i intru suflet gs intru altuia gXesalile i va rugap lanul pentru al-
inima se aflg. tul ett sa vg tamaduip troanj Gktva 5. Zac. 57].
Decl de va, lua dararl lalspovedanie, meta De intr'aeesea arata Apostolul ca trebuiaste
alt fie oprit de slujbae, Duhovniciel rata-va sä se rasoampere tot onrul de telea ce ad
;Time. gresit, ea riimenea nu iaste fara de pacate,
kRostoica]. Duhovnicul de va spume pgea., fgra numal Singur Domnul nostril Is. Hs, ca-
www.dacoromanica.ro
PRELVILA MATEtEt BASAHAB 1.83
rele far g. de pacete s'ad intrupat i sfintecte se vat Implea ,céle 2 saracuste, atunci sa'1,
s'ad nascut : ci ad trait i ati murit penttu citésca molitvele de etultie 8 zile, i sll zica
totl izbavitoriul, i dac'au In vis traiacte ci in tote zilele Gospodi pomilul o suta de or!,
iaste singur fiind ar. e pacate. pi dupa, aceia sll se spéle preste tot ci aca sal
unglt cu sfantul i marele Mir : i sll se faca
Pentru cdt1 se ispovedese de a lor bund voie Liturghie ca sa se pricectuiasca Dumnezeecti-
cum li se cade sd se canonescd. lor Tafid, i sa pazésca la Besérica 0 la Li-
Glava 322. [Nichifor Tarigraddnul7. De'cI turghie 8 zile.
va ispovedi omul pgcatele cu tot sufletul de Iara de se va fi lepadat de Hs. de voe farg
fa buul voe a WI, atiinet_ datorid iaste Du- de cicl o nevoe, acela are canon gróznie pi
hovnicul sä faca xanelor a acelora, ucórg mare, iarg, pentru iubirea de omen! a lul
vindecare, i canonul cu carele va vrea th Dumnezed l pentru ertaciunea luY sa se pos-
ean.onesca. sal Imparta in treI, ins g. o parte tesca de panne 2 ant ci de oao, ci de branzg
sà o pue spre milosirdia de 6menl alul Dum- 0 de yin de va putea, ci sa zica Gospodi po-
nezed, cä nimenea nu e farg. de pgcate, farg milui In zi 200 de oil,.
numaI singur Domnul carele ad raseumparat laza de nu va putea sa fad acestea de sus
pre nol cu.cinstitul lul sange da in manile atund Inehinal ci'l toemecte mai intru bun
diavo1jIuL ci ad izbavit pre noL lax& cii a lueru In care va putea. Iarg de va fi neputér-
doa parte sll canonesca pre acela ce ad facut nic, el sg, fad dupg cumu'I va fi puterea luT,
pacatele, chip& putere i clunll yoia lul, iara ci déct va implea aI doI anl, mal nainte
a treia sll o ia Duhovnicul, ça cela ce are de 8 zile sl'i citésea MolitVele de ertaciune,
putere dela Arhiered sg. deslége i sa lege aca sa se pricectuiasel i sa se fac d. cum
dupll cum zice nemincinósa gull a Domnulul am serfs mai sus, or! barbat on unuiare, nu-
ppstru Is. Hs. mai carele va fi in varst a. deplin.
Pentru ceia ce se ldpdcld de lie. de voe sal stl. zica aceste Molitve, Catre adela ce se
de nevoe. intórna farll la 1ége'0.
Glava 323. [Marele Vasilie]. Carele se va FOCHOAS f10410/1H4IC1li ,
lepada de Hs. de voe nenevoit de'niminea, a- IlpdKEA,tFl% tCH rOCIIOAH H IlpdKH ClAN THOR., HI
cela numal la mórtea lul sä se cuminece, iarg KO HO carrkumme Hannla CTEQpRA KB IldM8
de se vat lepädat de multe nevol i mind, IlpfCASUMIOIRI KO StItIOAAH TROA CAMH lirkAAKOMCA
carele n'ad .putut sa le rabde : acela 8 anl sg. CM4TH, CdAtFitt MHO MHAOC6PAZ H EAdA,HIld RtAACH
nu se cuminece. C70spdIIIRIFIE HMO MO AtiKdKO ECTE, H MICO HORZfrk
, Iara Insg. Besérica de acésta pang In zioa
Gnarl% KrknocTk Hawa, tiMHAOCIapA,FICA Rd Rae
de astazl aca tine. Adeca acestll tocmire a MUTH saarosomi THOE CasAdHil ospanz posa IlOid"
prea sfaritulul Patriarli al Tarigradu10 Chir TH, N CM141TH 11PFIKAHRtHWdMCA IIpHBORII THotro
Metodie. oRposa, IdKO lisKtIRHAZ ECH IldCa CHAEI CMIOTHWA, ii
8i iaste aca : 1101CdSdAa ICH HtlAtK flt3Th GH4CINi4 THONMIS ark-
Iusll de va fi fost acela copil, pre carele l'ad ThIM% AsKOdia &ORSICTREHROF 110130MAIHII, If CHE-
luat ci s'ad lepadat de lege'cI, adeca de Hs. MIN TKOHO ELMWOMTilOKICIIIRdidi% TKOs CAMOTpt-
sad de Pica sa, sad de nepricepere, sad de FRO, H MOAHM% CA H MHAHLA Atentit ea erOpol
nectiinta, iath déca c'ad, venif ci s'ad facut TROt IIPHIHECTRif RHIO Mt ptyalin ctia,HTH ainKkinta
deplin Intru virsta lul, i 'ad adus aminte Ft MNITHEIMS, H RZHAtITH K0M8RIA0 no )0,tomk
de pravoslavnica predinta a luI Hs, carea Erb, nomtHH MHAOCTH TROIA IdKO OTZ H-kket aTh,
tinea parintil lul, ci se va Interce at tot su- H npcapHoonorkqnsaa ROHM icirrkwatba, iiPbcTH
fletui spre. sfanta Beserica Intru pecaanie Hama ECtItO norpwenit KOAHOI H Hesomiot, g 4-
si ispovedanie, atund mat citesca molitvele 36Mt H KZ HEpdatidat, FACT!, KO 411101AKIS ERSE
de Incelaciune ci de curatie in apte zile, Met; 'KWH H HIESPIAILMTFI NH fAHFIX AWL ChlISMTS
iara a Was& se spéle i sa se unga cu slat- RtHatia fro mica. KTO CO HOXRAMITOA ;HUTS WACO.
tul Mir caci la cel ee se botéza, ci atund sä'l TH MONO, HAN KTO ,a,gpsHITa 4FIVRZFIRATH-travatni 3
imbrue ou haine noa, i aca. sit se pricectii- ota RUH GO HAN 115 CAOKt HAN A'kAOMMreSrp+IIIHKOF.
iasca Dumnezeéctilor Taine, i déca. se va Ma nrka,a Toswo, H ticTpdHHKWIHCA TROIA CAFIkli
pricectui atuncl intealte opt Ale sa nu dipse, 114A'kEMCA OnfldKAATCA HO VTpaunrkma TKOIME
sd a. nimica dela ceta BesériciI ca ci eel bote- CBA,t, HE OTI Ada 11pARAXF, lit CO caTSOpaKoma
zap. H.To sehro Ha 3IMAH MI ATM atm Hrwwki, 4V5t1
[Verb bine de tot]. Iath de va fi fost voinic NA TIKt HCHOKIA,4H14 OM KO TirkAirra trx rnpasAS
cela ce s'ad lepadat, Pisa de sa va f1 lepa- RCIC7.11611WHISIO, H II03HdTH TH010 A:O1f=4 kopme
dal de Hs., atuncI sa se fact pre ansul conmwrila I H 1111,d,t0MC SI CHIMHEAXIMa ..11 irk-
mila adecg nlilosIrdie, Deaciii sé. postesca pSams. MHO TM ICH HMI onn. maims RH OKI RILITti
dog saracuste, i sa p5zesca. la sfanta Base- SOMAS KU FMCS, H OTIldAWHXZAAHASAR, H esrpt4
rick Int%) no1itv ci postutL i rug, i deca tuakvams HpHEMAO H OTS CMOTH 15OtS101301PION,
www.dacoromanica.ro
184 PHAV1L/1 MATEIU 1345411AB
11 MOAHMTHCE FOCHOAH ROME 114111Z, CAHK,1 nrirkuni- ava, carea priimi pre isdOdele ale lid Hs. Na-
puts niirkms T01:110 rdR4 HAZTOHOCU,H, H HZ AMP* vin, ia sa spdsi, ci tAlharul se spdsi pcntru
flp*R1413410111E, H ROA*3Hil0 OKAOHLEHH, aqie HZ CAOR* credinta, ci curva cu lacramele'cl, i alt1
HAH AtA0M7. HAN 110Mh1111Aftl1EMR, UM% MKO HAAPZ multi pdcdtocI, cavil ad facut lucrud bune
H 11EAOIAROAIORE11,Z, H MHAOCTFIRZ, KAJA11114, OCAARH, toti s'a spdsit.
OCT4RH, rniesos H FIPOCTFI : cZrrkwCHi.c Ha LIU H HE
FM VANN NH ME RZtlifiAH CZ PABOMZ TIMM% 1/Z 65,41,
Pentru de va face un tatlari4 q satd de u-
MO HE 011P4RAFITCA np-kAs TOROK. MAIM 11tHRIA.
cidert, deck seY'l prinzcI sd'i;taie capul, pete
MECO TH ecu fAHHZ cesilrkiuniz, H 1111iIIMAA411 1010
fi izbdvit de uciderile ce all fdeut de t6te
4,itea, H TER* CAMIS RZICHA4EMZ OTU,S H GHIIS H aii ba.
CH*TOMS Atix6, Mark H RZCW4,4 H RAH*1111 R*- Glava 326. [Dumnezee01 invdtittori]. De
KOMI. adstea de tote vom zice, cit numal o uci-
dere ad implut, adecd ad plait, iard cele-
i acectl Psalm.'" 50 ci lalte 99 in vécul ce va sa fie :%adecit la adoa
Dupd aceia sd zic
37 ci 102, iar dupd Psaltril s zic. Molitva venire a Domnulul nostru Is. Hs, atund va
acésta. sa aibd a'cl darea séma de dancele.
110010All 110MOMIAACIA
Pentru Duitovnic cum i se cade sll cad loc cin-
[40]. 11A4AHKO FOC1104M E.OtRE 114111%, HMI KAlo- stit i sjthet pentru cola ce se ispovedese ri
qA 11,4fICTRI4 TIIOCVO IICTO KEPXORHOMS 111HOCTO- ce sti zicti ctltre ddni, i pentru ceia ce
AOMZ 15111111HAZ ICH HEM% CRATSIO TR010
H 114 sufer de tin canonul bor, pentru ceia ce
II,EPKORZ OCHOR4AZ ICH, H MPOIF4AZ, ECH EMS CHAS nu sufer a tinea.
TROHMWPOMZ , VISE RA311TH Ii pasjrkahrrn HA Glava 327, [Simeon Soluninul]. Dubov-
3EMAII. SCAH111H HAM HkI H* MEE HEA0CT04111,1 M0AA-
nicul trebue bt aibd loc cinstit ci slant, in-
1114MTIICA 0 OTHISII/EHIA HHH*11114EMS TROEMS PARS, 11
tru carele va sd ispovedésca ómenil, i sd ia
SAIIRH MHAOCTII TROA 114 HIM% ow/mil $11ORM0111HXZ
pre cela ce va sit i se ispovedéscd cc curatd
H4 TA. Thi RO .PEICAZ ICH l'ocnomi ScTnAnui ROPO- fatd ci find ci blAncla i cu Diunnezeésca
HOCHI4X7. THOHKZ Ilpopon. : ORPATHTHCA KZ Mtl* H
fried, lard nu cu vre o fatd mAlinitd, sad in-
ORPAILISCA FCZ 11,1A1Z, MICO HEX0IIIEWH cznikpm rirkw-
HHKS, HZ OKI 0E114THTHCE H %Ha RhITH EAtS CAM%
greoiald sad chip rdd : ci cu bucurie multa
Sno 91A011*K0MOR4E, H CEr0 PARA TISOer0 OTZ npmec-
sit mérgl cu cela ce va sd i se ispovedésca
la acel dant loc, cum trebue iscusitilor Du-
THM4 115TH RampatpatoiperocA, H npocilpS OTZ TE-
hovnicl sd faca.
R* OTI1SIIIEHHE He OTRIIMIldit CA, HZ FIZ MHAOCTH
CAnd va Duhovnicul sd ispovedéscd pre
FlOCiiTH H HZ IPEAPOTI 11PH30RH. MHO Tid ECH K410-
vre un om, adste cuvinte trebue sit zicd cit
IIIIIMCflI flora, H HA TA oroailiaroitiiimis CA GOACZ I tre dansul
H TER* CAARS FIZ:iCHAtIEMZ, CZ REBH494AHhIMI TH OT-
[Postnicul]. Cautd bine fltul med ed Hs.
HAM& It 11p*CR*ThIM7. H RAdrhIMZ H 311KOTHOP/MIIH-
stit desupra ta, acteptandulT ispovedania, ci
MI Ttl ASKOMZ, HIM* H cm-AA II HZ R*Ithl R*KOMZ sa null fie rucine sad sit te terra de mine sd
fIMHHZ.
ascund ceva de in pdcatele carele al fdcut,
8i se face otpust cum se cade. ci cu indrdznire ci de Intru tot sufletul pi i-
Pentru de in ce vtirsttl se socoteee la Dumne- nima sd le spul, ca sd ial ertIciune i Ma-
yeti pticatele omului. goslovenie dela Domnul noslru Is. Hs. lad
Glava 324. fAnastasie a Durnnezeester cede vel ascunde ceva de IntrInsele atuncl tu
tart Antiohial. SfintiT parintl ci ale( invdta- vel sd aibl pacat indoit Ci te pdzecte déca
torl zic, cd dupd cuin e mintea ci Intelepciu- vréme ce al venit la vracid sd te tdintidu-
nea omulul aca se socotScte. sad de in 12 ectI, sa nu te duel netdmdduit fdrd vindecare,
anT sad de 11 anl Inainte. Pentru cd vel afla ci va sd'tT fie pdcat tie iard nu mie, ci acal
copiT de 12 anl, de vor avea minte mai multd Intrad una i alta. IntAl de va S facut vre
de cAt ernul cela ce iaste de 50 de anl. ci iard unul de céle 7 pdcate de mórte, carele sunt
vel afla órnenT de 25 anT ci de 30 ci me sus, acéstea :
de vor fi avAnd putind minte, ci mai patina Lepddarea de lege.
cle cat copilul acela, ci insà Dumnezed nu so- Fad nedéjclea de cdtre Dumnezeill carele
cotecte pre ceia ce fac pacate pre anT caril sit chiaini otceaania.
ad : ci dupd, cum e mintea ci inteleptia omu- Prea Inaltarea, adict trufia.
luT cum am zis. Uciderea de voe.
Amestecarea de sange.
Pentru omul ptictftos, carele va face un lucru Zdeérea cu hArbat unul cu altul.
bun, putea-va lua ertdciune de t6te pacatele §i fard de legea spurcarea sad stricarea de
luf ail ba. copil.
G1avd 825. [Tomiedj. De acésta zice ca e Acijderea ci pentru alte pdcate, ci atizind
adevdrat, pentru cd ci cea curva anume Ra- cuvintele liii ci pacatele carele sint, ca-
www.dacoromanica.ro
PR AVILA 11AWSU BASARAB 185
non cum zic Pravilele Dumnezeectilor pk- de betie, sad invatata o ail avut i o alt Irn-
xintI. ci cum veT vedea bunatatea si voia luT preunat, sad de frica se va, fi facut, sad de
cea bunt'. sill, sad de stracie, acbstea trebue aT. vaza
[Mare le Vasilie]. i catI sufer a tinea ea+ duhovnical i aT. socotOsel, ca finarul de -va
n3nul lor grOiacte Mare le Vasilie la 83 de greci are canon maT ucor decal cel batran
canOne ale luT, ci nu sa pricectuesc zie, pre corn am zis. Acijderea i alio pacate tote ad
aceia fill tiT i feciorT de Duhovnicie.Iara ceia bogate : drept aceia trebu.e s5, le ispitesca
ce nu sufera a Onea canonul lor, nu lam nici earn s'au facut, clatuncl st le faca canonul
pre aceia a se duce fart tamacluire, ci'T in- lor dupt cum se cade, i dup. cumu'I voia
vati tidal ci a doa óra, clOcia de vor a,sculta omulul.
de bine, iará de vor rtmane intru nepocainta, [Marele Vasilie, Canon. 70]. i de va face
ci nu vor vrea st se Int Orct de tot [Semnézd] si tocmélt, st Imputinbze canonul plcatelor,
atund tu last pacatul sä fie asupra lot. 8i st ca cela ce are putére a lega, ci a dezlega,
ctiI aca ski. til pacatele celora ce ti se ispo n'are add un canon, nicT pacat, nicT osanda,
vedesc ca earn ar fi ci ale tale, ci aca sal aTbI ca povestOcte i zice catra nol Dumnezebsca
grija a darea sOma Domnulul nostru luT Is. scripturt, ceia -ce se ispovedesc cu durerea
Hs , la a doa gróznica, a ha venire. inernil ci a sufietuItil, inteacel cbs vine spre
[Apostolilor, Can. 52], Iar 5. catI nu cuter a danciI iubirea de 6menT a lig Dumnezed ci
tinea nernic sa fact de in canonul carele le lad ertleirme ci se fac moctnenT imparatieT
daT, i vor eci dela tine fart vindecare, Msg.' Ceriulul.
de se vor Int6ree i vor veni intro pocaanie,
ci se vor pleca s fath canonul lor, primécte'T Pentra vrdji i ferinecdtorie, fi pentru ceia
ci 'T cuprinde in brate. Ca Domnul nostril. ce tnerg pc la vrdjitorb si pentru cekt ce
zice N'am venit sä chem dreptiT, ci pact- pOrtd baere.
tociT Intru pocaanie, har t. de nu vor vrea, a- Glava 328. [Marele Vasilie Can. 65]. Ca-
tuncT el vor Vurta greotatea, ptcatelor sale nonul 65 al Marelui Vasilie poruncbcte, ca
in zioa judecttil. Numal ce ectI datorid sa'T vrajitoriul i cela ce varst ebra., sad plumb,
invell cat vel putea, i sa facl vindecare spre cositoriti, sad carele 16gà btrbatul ci muia-
dancil, cand aT dór vel putea st'l facl st te rea O. nu se impreune, sad va face alt fe-
asculte. lilt de vrajie, acela anT 20 -st nu se cumi-
[Postnical]. Cand se va afla om smerit, ci nece.
voiacte sa fact in tote zilele cumul va fi pu.- 8i A. ctitY cl pre aceia chiarna vrajitorT,
térea metanil, atuncl pogóra 1 an mal jos caril chiama dracil ci fac vrtjile, pre voile
de in masura partiT carea 'I-ai dat st nu se célea ce vor Intru stricaciunea 6menilor..
pricectuiasca. [Crania de vezi bine de acestd socoteld]. met
[Cautd de verb acéstea forte bine o .Duhov- ci ceia ce adue vrajitoril In casele lor st le
nice]. lark de va vrea sl fad: milostenie scot& vrajT, sad cariT citese stblele, sad ca
clupa cumul va Ii putbrea, atuenT 'T ertI pi sa invOte ceva ce nu chit, sad se due la
alt an. vrajitorl, sad la vrajitóre : vela 5 anT st
§i de va posti Miercurea i Vinerea drip& nu se pricectuiasca.
socotinta i porunca Dumnezeect'lor Apos- [Moral dela Anckirai Canon. 24j, Acij-
toll, erti'T iaracT ci alt an. derea i cel ce pOrttt baere sad norocul cesla,
laza de va vrea sa. tie Lunea st nu mace zic Omenil ca are noroc omul, sa vor
nance came, i alt an iart. sa. last cauta de vor socoti zioa in carea s'ad nas-
Fart de va fi omul acela mal jos de 30 cut bunt iaste ad rea, aceia st se canonbseft
de anT, iart sà lad i alt an. anT 5.
Iar t. de va `maT jos de 20, mai putin se
canonOcte. Peatra Malachia, adecd cine'0 bate inddula-
Iar 5. de va vrea st se pocarasca dupl.' pa- riul In melni, i pentru curvie, 0 pentru
cat, ci va vrea sa se fact.' Caluggr, atuncI do5. cela ce se culcd ea fdinee nebotezatd.
041 ale ptcatelor lul sal canonectl iara Glava 329. [Postnicul]. CatT vin la acest
alta sa I-0 ertl. lucru de fac Malachie, aceia st manance sec
Iara de va vrea aT. mérgl. in obcte, atunel zile 40 ci st fact in t6te zilele cate 100 de
jumltate de canonul pacatelor luT st.'T ertl. metanil, lath' de nu vor putea st. manânce
lark de nu va vrea ispoveditul sä fath de sec, atund st nu se prieectuiasca 1 an, ci
in eble de sus carea am zis, atuncl el sh Im- st faca in tOte zilele Cate 100 (lc metanil
pie tocrnal poruncitil anl aT pacatelor lul. sad 50.
[Zri] i Duhovniculul i se cade s vaza Tart de se va face Malachia Intro dincil a-
pre omul ad -Unar de iaste ati batran, ad tare, tund st rnanance sec 80 de zile, sad st nu
all slab, i local i obrazul care ad facut pa- se pricecturasca anT 2 ci sa fact In tote zilele
catul, cr de va fi Mut de multe bucate sad metanil cate 50
www.dacoromanica.ro
186 (PRAVILL MATBIR BASAR IB
Tart de va fl cineva de in partea i randul se slobozi flrea 0 se va pricépe i va eci afa-

sfintiel, i mal nainte de luarea preotiel va rit Inteacel ces, atuncT nu se canonecte, iart
eldea intr'acel pleat al Malachiel acela in- de se va pricépe ft va fi rucine de nu va ei
MT sL se canonesct, décia A. se hirotonesca... afart, ci va lua anafora, atuncl se canonécte.
kr& dact se va face preot va face fart de
minte sit fie lipsit de preotie un an, iart de Pentru cela ce zace cu bdrbat i fade
o va face cu minte dup'aceia, atuncl st fie cu dobitoc.
lipsit de preotia lul de tot. Glava 332. {Grigorie Nischii]. Al treilea
Iart de va face acésta calugArul, canonul canon al lul srantul Grigorie Ostrovénul, po-
Jul iaste st mtnance sec zile 60 0 st. fact runcecte cela ce va face acestt groztvie a
metaniI In zi cate 80. ,. zaceril cu barbat anl 18 st nu se cuminece.
§i ate muerl se impreunt cu Mrbatil a- lara Marele Vasilie zice an! 15. -
deck cu cineva 0 nu vor fi facand lucrul pit- [Postnicul] fart Dumnezeescul Patriarh Post_
catulul de tot, acélea st se canonesc t. in cel nicul, poruncect9 anl 3 0 dupt trel sa. se cu
canon de mai sus al malachiel. minece, adevkat de va suferi stpostéscl,pant
orl eine va curvi zice Dumnezeescul Gri- la al 9 ces i sa manance sec, ci s fact, ci cite
gorie ostrovénul anT 9 si nu se cuminece. 200 de metaniT, iart de nu va vrea st fact
fart Marele Vasilie zice 7. acest canon, sä nu se cuminece 15 an!, dupt
Iart Dumnezeescul Patriarh Postnicul po- socotinta de sus a marelul Vasilie.
runcécte dupt 2 anl st se cuminece, adeva.- [Marele Vaoiliej. fart spureatoriul de vita
rat de va vrea s mAnance sec pana la 9 cés, anT 15 st nu se cuminece.
ii st fact In zi ci. metanil 250. Iart, de nu
va vrea, atunc1 st nu se cuminece, cuin po- Pentru sodomie or ce fait% va fi i cdte feliurl
runcesc mal sus DurnnezeectiI Parintl. de sodomie sint, i ce felid de certare U st dd.
fart cine va curvi cu muiare nebotezatt! Glava 333. [Zac. 1]. De vréme ce am zis
acela 5 an! O. nu se cuminece, i A. se pos- ci am scris pentru ceia ce fac sill fételor co-
tésc i st fact milostenie i metanil. lor ce'sint cocóne, i muiarelor vaduo 0 al-
tele, acuma s i stkm tot pre aceia cale s.
Pentru amestecarea de sdnge. spunem i pentru ceia ce vor face 01 5. la co-
Glava 330. Carele se va impreuna cu so- conl cruzl mid del vor spurca, care ptcat se
ru-sa intru pacate, emit vor fi de un tatt si chiamti pe spre fire. Acest lucrix pe spre fire
de o muma, 20 anl st nu se cuminece. se face In trel chipurl, intal cand.se impreunt
[De in can6nele Marelui Vasilie]. De se va nectine trupecte cu muint-sa carea l'aa nas-
afla nectine cu norusa, sad la secrasa, sad cut, sad cu fata'cl, sat cu sort-sa, decl acest
la muma sócrel, ant 11 pacat se chiarna sange amestecat, al doilea
Iar la varása premare an! 10. cand se impreunt nectine pe spre fire cu vre
Iar la. a doa vart, anT 9. un dobitoc fie ce felid va fi, a treia and se
lar la cumatrtsa, an1 11. impreunt necline cu fie ce obraz parte bar-
Iar la fintsa carea'l iaste fatal sufletésca,
balesca, care lucru mal pre scurt se chiamt
anl 20. sodomie : pentru care lucru yam sh. arattm
Jar Ia muiarea fratinestu anI 11. cuvant rtspuns Intr'acesta chip.
4ijderea i cela ce se va afla cu dot su- [Zac. 2]. Sodomlénil nu se cérta numal cu
rorT., merte, ci i dupa morte trupurile lor le baga
Acijderea i muiarea carea se va afla cu In foc de le ard.
dol fratl. [Zac. 3]. Omenil eel vechl de äemult ci Eli-
Iar de st vk afla nectine cu mactehtsa, nil pre ceia ce '1-aa fost certand cu o munca
anT 12. mare, pre evil facea acesta grozavie, ce se
Ci zice Dumnezeescul Patriarh Postnicul, zice sodemia, i clupg. aceia 'T aa fost omo-
c
canonul al acelor ptcate ale mestecaril de rand.
sange dupt vrerea ómenilor face canonul lor [Zac. 4]. Acestalfelid sodorn 'Anil se chiamt.
cu carele ve; sal tanonectl orl greu, orT u- ci slut fara, de cinste, ci maI nainte Ind pant
cor, cum 11-e voea. a'l octrI inaintea judecatoriulul.
Pentru mniarea care se afltkintr*muertia er. nu'l [Zap. 5]. Sodornlenil mal nainte Inca pant
vor rucina inaintea judecttoriulul, nu sint
Glava 331. [Postnicul]4 Muiarea care se volnicT cu avutia lor la mOrtea lor, sa o dea
afli intru mueria el, dupa. obiceiul firil mue- cub vor vrea, IBA do va laza nectine cul-va
rectlreceia nu se pete pricectui Dumnezeec- averea lul la mórte ci de an face ci zapis, si
tilor TainT, pant ce seNva. -cur.* nicl intra, clupa aceia se va arata lucrul cum ad fo9t so-
In Besérickpana. In 7 zile Wel se impreunt domlen, atuncl stricasvor acélea tocinele
cu birbatulu'cl pant ce se va curati. 0 se vor sparge acelea zapise, cum nu 0 s'ar
ha de se, va afla In besérica si'l va yeni a i fi fácut, ci averealigtóta va fi [Dmaaic,.1.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA afATEW BASIARM3 187's
[Zac. 6]. ela ce va face silg vre unuT copil, ca unil sodomlénce, altiT dascgd zic 0 se
pâte acela 0'1 ucigg de tot, qi nu va avea cérte dupa voia judecatoriuluT.
nici o certare de la judecatorid. [Zac.15]. Nu va puteajudecatoriul nicl Intr-
[Zac. 7]. Dupa pravila Impargtésca nu va ma chip sa mal micsoréze certarea carea se da,
putea. nimenile sa. fie ispravnic vre until so- la sodomie, ci depururea le va tgia capetele
domlén nicl la un lucru, nieI la judecatorid 0'1 va arde In foe, numal sá socotesca jude-
nu va indrázni s. graiascg pentru sodomlén. cgtoriul and va fi lucrul desävirsit ce se zice
Acesta se socotéste and va fi gresala luf a- In Iguntru, atuncl sa'l i piarzg, iarg and va
ratat a. de fatà Inaintea judechtoriulul, iarg de fl din afarg : atuncl sal cérte diva voia lul
nu va fl argtatg. gresala : atuncl fie eine ar cum am scris i maT sus.
putea grgi pentru dansul sa isprgvéseg ce va [Yew. 16]. OrT care sodomlén va face sodo-
trebui la judecatorid. mie cu copil sad 0 alt obraz parte barbatesca:
I-Zac. 8]. De se va afla nestine de In cliro- aceluia sal faca mórte i sal arzg In foc.
sul Beséricil sa fie sodomlén. acela se va sa- [Zac. 17]. Cela ce se va Impreuna cu vre o
rci de tate,dupg cum scrie Pravila Besérecil, muiare pe spre fire dormind In somn, i ci'l
de tot binele ce va fi avand de la besérica se va A muiarea rudg, de In sangele lul, i ia
va lipsi. si'l vor opri dela Besérica pill vor dacg se va destepta va striga : atunel acela
duce del vor Inchide Inteo manastire departe, sg. se cérte ca Ufl rapitorid, ce se zice sli i se
maT vartos il vor lepgda de tot si cu totul tae capul.
de In einstea luT, i atund se va da pre ma- [Zac.18]. Sodomia nu naste rod. drept a-
na judecgtorulul cehil mirenesc, sg'l certe cu ceia nu se smintéste, 0. se facg nuntg din ro-
xnórte, ce se zice sal tae capul, i acésta se dul sodemlénulul.
va face and se va afla c'ad facut sodomie nu- [Zac. 19]. Gresala sodomiel se judecg de
mal odatg i deplin. Iarg def nu va fl facut la doug judecl(T, judecateriul beséricil '1 a-
desavarsit ci va fl Mut numal vgrsare pe din foriséste, iarä judeatoriul cel mirenesc fa-
afarg pintre cópse : atunci mi i se va taia cace's mórte, i dupg, 'mine trupul lul '1 arde
pul, ci se va certa Intr'alt chip dupg cum va fl In foc.
voia jtidecatoriulul. [Zac. 207. Cela ce va sgruta copila cu
[Zac. 9]. Cela ce se chiama cg. facia sodomie, raning : acela 0. se cérte dupg voia judecg-
acela ia i certarea. Darg nu se chiamg ca toriultd.
face sodomie numai cela ce se Impreung tru- [Zac. 21]. Gresala sodorniel se aratg cu
éste cu partea barbgteseg, ce se zice ea co- sérrine, i cu IntelesurT.
pd, ci i cela ce se Impreunti cu muiarea pe [Zac. 22]. Aratg-se incg i cu matturiT,
spre fire card vor zice cum ad vgzut pre sodomlét a-
I, [Zac]. 10. Cela be se va.Impreuna singur cu pucatu-se de copil, Si vrea sg'l Intórcg cu
muiarea lul, Intealt chip , iarg nu cumu'I fata In jos cu deasila, i el aa auzit vgetandu-
obiceiul muerilor, aceluia rdspunsul lul iaste se s'ai1 alergat deTad scos : i altele ea ace-
de ispravä sg'T facg morte, i nu'l va folosi stea.
de ar cat sovgi, de vréme ce iaste ma! grea [Zac.23]. Tipetele i strigarea copiluluT iaste
acésta gresalg, and se Impreung ornul pe de fa tg. semn cum 'T-ad facut silg,
spre fire cu femeia lul de cat cu striing. [Zac. 247. Cand va dormi Destine InAn
[Zac. 11]. Sodomlén se chiamg Incg i cela pat cu copil tangr, atuncl face prepus mare
de face vgrsare en mana lul, iarg de'l va ve- cum iaste adevgrat sodomIén.
dea cine-va i de'l va prinde, atuncl nu se va [Zac. 25). Cand va fi egmasa copi]uluT cu
certa cu mórte ci numal cum va fl voia jude- singe, atunci iaste de Ng semn de sodomie,
toriulaf. Zac. 26]. SI prinzg neStine copilul cu dé-
[Zac. 12]. OrT care muiare va mestesugi sila cal sarute : acela face prepus cum
de va merge la alta muiare ca un bgrbat iaste acela sodomlén, farg numal cand va fi
cu mestesugurl ca acelea cum am scris si copilul maT jos de zéce anT.
mal bus, i frecanclu-se iale acolo de va anm- [Zac. 27] . Ajuta forte mult la aratarea so,
ca sgmai4a una la altg, se se zice- de vor face domiel, vOstea celuT vinovat eel vor zice ca
acel lucru desavNrsit,sg. oe stampere de poftg: iaste sodomlen.
atuncI pre arnandog 0 le mining, jail de nu [Zac. 28]. MOsa i vraciul, aceia pof si
vor face Iucrul deplin, atuncT se vor certa marturisescg, de vréme ce vor fi vazut copi-
niaT usot &mg voia judecatoriulul. lul, 0 de vbr cutOste facut'ad sodomie
(Zac. 131 Dd se vor, afla freandu-se dog aft ba.
muerl una pre alta, Insg fgra nicI un meste- [Zac. 29]. CavSintul capiluluI nu va arata
sug pang cand se vor slobozi amandog : si la judecgtoriu greala sodomiel : iarg asa
acelea se vor certa dupg voia judecatoriultd. face mare prepus cum sa fleovinovat.
[Zac, 14]. Care muiare va face In loc de [Zac. 30]. Certarea sodomiel pâte judecg-
bgrbat cu vre un copil, aceia al facg mórte toriul sa o mal micsoréze cand se va face In.
www.dacoromanica.ro
188 PRANILA BILTEW BASARAB
ire coconl miccorT, carl nu vor fi inch de de fath unde se va face ucidere, mal vârtos
varstd. Rind cu arme. atunel trebue s cercetéze jude-
[Zac. 31]. Chad va pài copilul acesth, paco- chtoriul sh vazh ca se afl all clórd. pentru ye-
ste sodomia, atuncT de i se va fi facut silh a- nirea aceluia se va fi bldznit, ci se va fi sph-
tuncl nu se va certa. riat eel ucis ci se va fi la'sat de'l ator fi uois,
Pentru ceia cc vor face curvie Cu dabitdee, ace- de se va afla acest lucru sh fie adevarat. a-
lots ce certare li se va da. tune! se va certa tocma ea ci cela ce va fi fh-
Maya 331. [Zac, 1]. Warbatul carele se va cut uciderea i anal vartos caudal va fi cliut
impreuna cu dobitod parte fhtneiasch , sad maT de mutt cum iaste ucigatoritt ci mai mull
muiarea carea se va Impreuna cu dobitoc pentru aceia se va fi ingrozit decal va fi vh-
parte bdrbdtesch : celora inthl li se tae cazut acolea de fatd, iard de se va fi numg tam-
petele, dup'aceia se ard in foc cu accl dobi- plat acolea,,ci. nu vai fi ctiut nemica cum Ira
loc impreund, cu carele se va fi impreunat. sh se fach tcidere, cacT ad mers el acolea
nimica n'at facut : atuncl nu se va certa.
Pentru ueidevea. [Zac. 2]. Cela ce se va gasi Ia. un loc de
Maya 335. [Marele Vasilie]. Canonul 55 fatl. eu arme uncle se va tArnpla ucidere, a-
al Marelul Vasilie poruncecte, cd eine ucide cola se va certa ca i ucightoriul, sad de va
de voia sa acela anl 20 sh nu se cuminece. fi mers cu ucigatoriul duph. ucidere, del va fi
Iara. de va ucide de nevoe aril 10. fost sotie pand la Mewl luT, mace]: de- n'ar
[Postnicul]. lard Dumnezeescul Patriarh fi facut alth nemica, chcI ad lost acolo de
Postnicul graiacte In 3 anT, adevarat de va fath.
vrea sh mânhnce sec, ci dupd al 9 ceas i sh [Zac. 3]. Cela ce va sfatul pe ucightorid sh
facIt ci metanie cite trei sute In zi. nu fach'ucidere, jerk' chnd se va afla acolo de
Iarh cela ce ucide in rdsboid sad in fath, uncle se va flee uciderea, ci nu va nevoi
talharie anl treT sIt nu se cuminece, adevarat de ce va putea sa'T disparth sh nu se fach u-
del vor veni asupra cu sabil, iara de nu va cidere : acela sh se cérte tocma ca ci cela ce
fi venit thlhariul cu sdbil, ci numal ca sIt va fi facut uciderea.
fure, fail el putând sh foga i n'ad fugit ci ad
scos sabia sad arma de ad ucis pre thlharid : &nude cu carile se cundste cel cu arme ce
acela sa se canonesch ca tin ucigac. s'ad prilejit acolo la sfadd, ore intr'adins
Pentru cliric sad mirdn, de vor bate sad va loci cit mers acolea ad tdmplatu-s'ad fdrd véste.
pe vre un om i va muri, ei sfintiti adecd Glava 338. [Zac. 1]. De'se va afla nectine
cdti ad rdndul preotiei de vor bate pre ci- acolea de fath cu arrne unde se va face uci-
neva. dere, ci judechtoriul va putea ace lesne sh
cunósch inteadins ad mers, ad tiimplatu-s'ad
Glava 336. [Apostolii C'anonul 651. Cano- de s'ad nemerit acolea, atunci se cade sh fie
nul 65 al Sfintilor Apostoll poruncecte : Care inghduitorid ci cu mila, ci sh crezh ch. scati
clink In manie sad sfatifi va lovi pre cine-va, ghsit acolo de fath nectiind nenaica ch. se va
ci de acea lovire va muri, acela se lipsecte de face ucidere : drept aceia nicl cum nu se va
preotia luT de tot fard de nicl o erthciune, certa acela.
iard de va face acesta mirenul : atuncl acela [Zac. 2]. De se va afla la judechtorid maT
sh se afurisesch i sh se canonésch ca un ed. mult de doh semne, sa se arhte cum acela ce
St fail orl care Episcop, sad Preot, sad s'ad ghsit acolea la ucidere ad fost mers in-
,
Diacon, va bate pre om carele ad stricat ceva, I teadins sa ajute de va trebui : atunci'l va
certa ca pe un fur, made nu se va ghsi semn
orl credincios orl necredincios, acela sit fie mei cum, atuncl al slobozesch ; iard de vor
lipsit de darul shd.. Ch. detT va strica tie fi numal doh sértane atunci eat muncbsch sit
preote mirenul, tu eli vhdectI iarg. sh nu'l spue adevhrat, jail de va fi numaT un semn,
bap. Ca de acesta Domnul nu ne-ad Ina/gat atuncT soc dea jurhmant sa rnarturisésch cum
aca, ci zic ca de te va lovi eine .va preste falca va cti cit iaste mai adevarat.
dreptd, tu Intend i cea stanga, ci cul vor
lua bainele, el sa'sT scdth ci camaca sh 1-0 sit[Zac. 3]. Un om cu arme chrld ar putea face
lipsesca dela acel loc unde s'ar face uci-
dea, i acestea sunt poruncile DomnuluT ; ci dere, iard el nu va sd lipsesch : atuncl face
trebue sh se phzesch tote, mai vartos preotil. semn cum s'ad ghsit acolea de fata Inteadins
ca sh se fad. chipuire ciIncephtura intru bine drept aceia sh se certe ca un ucigatoriff.
ómenilor celor mirOni. [Zac. 4] Chnd va fi nectine cu arme ci va
Aice scriem, eine ce certare vor lua, earn' se face semn, bum s'ad tamplat la acea pcidete,
vor gdsi aeolea de fald, unde se va fi felednd iarh n'ad mars intr'adins, ci inch la acea
pre o sfadd find cu arme, fi se va tdmpla vréme ye ardia cum lipsecte de la acel loc,
de se va face ucidere acela tot se va certa, de se va afla cit acea
Glava 337. [Zac. 11. De se va afla nectine ucidere s'ad facut ptrtinel mal apoT de ce ad
www.dacoromanica.ro
MIAVILL akrattr 13k§ARAlk 189
lipsit el, ci Inca cand se va fi 1 ucurat cad se [Zac. 61. Cela ce va cti ca. ad facut vre 21
va fi facut acea ucidere. raotate, i dupa ce ad facut acea raotate 11-ad
[Zac. 5]. Ucigaleriul de va fi orp striin, ca- naemit calul luT sad il va fi dat sit fuga sa,
rele nu va fi cunoscut nict odata pre acel om scape de certare : acela sa, e certe dup.& voia
cu arme, carele s'ad gasit acolea de fata la judecatoriulul.
acea ucidere atuncl nu se va certa. [Lac. 7]. Cela ce va ascunde furul sad fie ce
Cela ce se va prileji la vre o ucidere i va vinovat, dupil ce va fi facut vre o raotate pen-
fi cu arnie i va nevoi sa21 imparta, ci sh'1 tru sit nu'l prinza pagubaciT, sad emenil eel
faca sa. se Impace, acela déca nu va putea nu domnecti, sad del va da cale de -NO.: acela
se va curia mid cum. sa se certe dupa voia judecatoriuluT, macar
[Zac. 6]. Gaud se va afia nectine la vre o ca sic unii A. se cede ca i vinovatul.
ucidere fara arme, iara arniele va if dat la [Zac. 81. CeIa c va ascunde trupul omulul
altul s. i le tie, pentru s pita covai sa zica celuI ucis, ca sa nu sa ivesca c acela sa se
ead fost fara arme, atund trebue s cercetéze certe ca i ucigatoriul.
judecatoriul, de se va afla cum cela ce ati ti- [Zac, 9]. Cela ce va priirni sad va ascunde
nut arrnele ad statut aprópe de dansul, ca lucrul furat, atunci de se va gasi cum ad ctiut
de'l vor trebui sa fie indemana' a le apuca; a- cit iaste de furticag, acela se va certa dupg
tunci'l Vor certa ca pe un ucigatorid, iara de voia judecatoriulul, iarit de nu va fi ctiut, a-
va afla cum cela ce ad tinut armele, ad statet tend nu se va cerla iara de va fi lucre!. in-
depaite : atund va covai ci nu se va certa. parechiat ctiut-au ad eau cljut : atuncl créde
[Lac. 8]. Cand se va prileji nectine cu arme judeeatoriul sa nu fie ctiut.
sa nemeresch la un loc dupa ee se va fi in- [Zae. 10]. Cela ce va lauda pe eel vinovat,
ceput sfada, i mal vartos de va merge dupa ci de va zice bine ad facut de ad Meat acesta,
ce se va fi filcut ci uciderea. i dupa ce se va de acesta dam invatatura, de va fi grecala
ft ranit, ci el nu va fi uernica ranit la acea u- ce alt facut, grecall de cele marl ce slut de
eidere, sail sit fie sarvit ceva : atund nu va cap, atuncl se va cerra mal mult decat cel vi-
avea mid o certare. Sad iaracl de va fi mers novat i acesta se va face, rand va fi litir-
mal apoT i va fi ceva mestecat, i va fi sax- dat pre cel viuovat mat Inainte de ce va fi
vit acolo la acea ucidere, acela nn se va certa facut grecala. iara de'l va fi laudat dupg. ce
ca un ucigatoriti ci atata se-va cerla pre cata alt facut grecala : atunci se va certa tocrpa
zarva i grecala va fi filcut, dupa voia jude_ ca ci cal vinovat. Tara de nu va fi grecala Ca-
catoriulul. rea aft facut de in céle marl, ci de va. lauda
mainte de ce va II facut grecala : atunc1 nu
Certarea i peclepsa carea ror lua ceia ee vor va hia mai mull/ certare, ti ca i cel vino-
ajuta vinovatulul, duptt ce va face grefala. vat. r
Glava 339. [Zac. 1]. Cela ce va petréce pre [Zac. 11]. Cela ce se va faga.dui cehil vi-
cel vinovat dupa ce va face grecala, pentru novat, dupa ce va face grecala xiii ajute Ia
póta seapa capul, acela se va certa dupit ceva, c del va da eeva ajutorid : atunc1 a-
voia judecatoruIul , Insit nu ea eel vinovat. cela se va certa tocma ea ci cel vinovat. ,
lara de'l va petréce pentru sit nu'l prinza 6- [Zac 12]. Cela ce va petréce pre eel vino-
menit ceT DonmestI, emit vor fi trimiT intr'a- vat, pentru sit pótit scapa, sad sal póta
dins sal prinza atuncl se va certa cu merte. ascunde unde-va, sad WI faca cale sit fuga,
[Zac. 2]. Muiarea carea'sl va ajuta bilrbatu- sad ci Intealt chip curriva, sa'l ajutorésca;
lut eelui ce va fi vinovat, liupa ce se va fi acela face prepus cum ci el iaste sotie cu dan-
cut grecala, pentru s'a nu'l omera ; aceia nu sul la grecala care ad facut cel vinovat ,drept
se va certa Mel inteun chip. aceea sal muncésca sit spue cu dreptul, fara.
[Zac. 3]. cfla ce va petréce pe cel vinovat, numaT de nu va fi ajutat atuncl Inteacel ces
dupa. ce va face gi ecala, ti de'l va petréce puce ad facut raotatea, ci mat tarzid peste cate-
tin lucru pang. 'I va arata calea, ci va fi Big va zile, salt fail numal cand se va arata de
arme : acela nu se va certa nicl cum. pre alte semne, cum acela va fi ctiut ore ce
[Zac. 4]. Cela ce va petréce pre ucightoriii de acea grecala, sad jail numal de va fi fost
dupit ce va face uciderea. nectiincru'l ca iaste ruda vinovatulul, cela ce '1-ad ajutat, drept
ucigatorid, nicl cum ad ucis; atunet intr'acea aceea sit chiama ca '1-ad ajutat pentru cit '1
data, nu se va certa nicl cum. ad fost omul lul, iara nu '1-aft lost sotie la
IZac. 5]. Cela ce va petréce pe vre Lin vino- grecala.
vat dupa ce va face vre o raotate : acela se
va certa ea ci cel vinovat, macar cit zic o Aicea scriern pentru certarea. sail pedipsa carea
sena' de dascall cum sa nu se eerie, ci numaT var lua ceia ce priinlesc pre in easel& lor
dupa voia judecatoriulu1, iara de'l va fi pelre- furl i Whorl
cut mat tarzid paste cate-v a zile : atund nu Glava 340. [Zac. 17. Cela ce va priimi in
se va certa. casa lur fur sad talharid cu lucrur1 de furti-
www.dacoromanica.ro
190 PtiA.V1LA Ii4TERT tABAMAia
sag, acela se va certa ca i furul, iard de va dd. putere i trimite pre acol bm s acd a-
priimi numal pre om, sat numal furtisagul cea ucidere : drept aceea ca un ucigatorid
numal asa singur, acela se va certa dupa se va pedepsi.
voia. judeatoriuluI. [ Zac. 3]. Cela ce va zice care sluga'sI,
[Gam 2]. Gela ce va priimi In casa lul thi- sail naemit ce va fi, rusine'ml iaste i oca-
hariu de drum, pre acela ca pe un talharid ra i raotate ca acesta ce 'ml ad. Mat- cu-
sall cérte cu mOrte. tare om, BU trebue sa lasam sa nu ne re-
[Zac. 3]. Tot omul iaste datorid clacd va scumparam, acela s'ad dat putére s1ugirs1
prinde talhariul sAl dea pre mama judeato- cu aceste cuvinte ca sa mérga sluga j sa
riulul, si de va sti nestine pe vre un talharid se nevoiasca sft facà acea gresala, drept
unde-va si de nu'l va spune judecatoriulul aceea se Va certa penteaceea gresald, ca
si pre. acela, sag de va 'Jaz dela dansal ave. 'ce'T va fi facut sluga, aceea.iaste ca si and
banTsad alte lucrurl, si va slobozi candu'l ar fi facut el singur.
va_tinea jegat acela s5. se certe ca un 01- [Zac, 4] . Cela eel va fi dat nestine o pal-
harid. m& peste obraz, sad un pumn, si de va zice
[Zac. 4]. Cela ce va priirni in -casa IuI tAl- catre cineva, cutarele m'ati suduit i m'ati
harid, acela se va certa nu numal candu'l batut tot peste obraz i mt-ad facut atAta
va priimi in casA.'sI : ci Ina de'l va si as, rusine, deci te rog s md rascumperl de pre
cunde, sad '1 va petréce si'l va fi sotie sä nu'l &Instil, sad i alte cuvinte ca acestea de'I
Invaluiasca cine-va, atuncl se va certa ca si va zice, pentru sal pea Indemna sàI izban-
tAlhariul, iarä de'l va fi nurnalascuns, atuncI &sea, rua acela se va scula ei'l va ucide,
nu so va certa ca un t51harid, ci dupa voia atuncI cela ce Pad indemnat i Tad trimis
judeatoriulul. nu se va certa ca un ucigatorid, pentru cä
[Gam 51, Cela ce va priimi lucru de furti- drept o palmä i drept un pumn ce va da
sag, ee se zice, numaI furtisagul. de va prii- nestine altuia nu se cade a se cérte sad
mi de multe-orI, acI ye. fi legat prietensug sa'si rescurnpere err ucidere, cä acela de alta
cu juramant cu furul acela, ca furul sà fure, lea rugat i 'I-ad zis sa'T facä rascumparare
jar& cela-lalt sa ascunzd in casa Tuf atuncl drept patina, drept pumn, ictra nu ucidere,
acela ca pe un fur sal spanzure, fie cine ar drept aceea atund numal singur ceta ce va
fi, lie Mrbat fie muiare. fi facut uciderea se va certa ca un uciga-
[Zac. 6]. Cela ce va priimi ban1 sad alte torid.
lucrurl de furat, de la vieun om slujitorid [Zac. 5]. Cand nu se vor putea alege cu-
sad si intr'alt chip ce va fi avand pre mana vintele sit se stie putére 'I-ad dat and Pad
lul banI Dornnestl, sad alte lucrurl : pre a- trimis, all Invatatura , cum s'ar zice, acea
cela'l vor certa ca si pre un fur. putére i acea InvatAtura spre bine Pad fost
[Zac. 7]. Cela ce va priimi furtisag In casa invatat all spre rat, atuncl scrie a se mat
lul, si de nu va ti. acela a nu se cérte. créza cum M. fie fat maI mult spre bine
[Zac 87. AttincI se va certa ca un fur cela decal spre rad.
ce va priimi lucru de furat In casa lul, and [Zac. 6]. Cele ce va zice atre cineva de
va lua ceva pentra s ascunza, sat sä do- veI sa ucizl pre cutarele midel, atuncl nu se
bandésa ceva de IntrInsele. chiarna ca l'ad trimis el sal uciga, pentru
cit asupra lul alt lasat putérea sa feed cu-
Aicea scriem pentru ce cekare va lua cela mu'I va fi voia.
ce dti putdre i invdtelturtl curva, s tntrgd [Zac. 7]. Cela ce va zice culv'a pasa de
stt facd vre o rdotate clam. Intréba pe Andrel de va vrea sap sia sit
Maya 841. [Zac. ./]. Gaud d nestine pu- mergt sit ucizl pre loan, si (Ikea va vrea el
tére altuia s mérga sä faa vre o gresala, atuncl cela ce l'ad trimis Andrel si
acela lucru se face In multe chipurI. pentru ucigatoriul : totI Intr'un chip se vor certa
cacl el se face si cu cuvinte de InvataturA, a niste ucigatorI.
cum s'ar zice invata Inteacesta chip, pasà [Zac. 8]. Cela ce'sY va zice slugil : sit nu
zice sa ucizI pre cutare om, sad sa batI pre te vaz inaintea ochilor mel pand nu void
cutarele, Ina se face acesta lucru ei cu cu- auzi c'al fecut ceva vre un lucru ca acela,
vinte de rugaminte, cum s'ar zice, rogu-te pentru sa'mI potI rascumpara raotatea i ru-
s. scotl pre cutarele de in cutare meserére, sinea ce ne-ad facut cutarele, i atuncI de
sad allele ca acéstea. va merge sluga si'l va ucide, trebuie sa cer-
[Zac. 2]. Cela ce va zice cuIva de a'sI aye ce judecAtoriul sa vaza Ore a- fel de rao,
cine-va sa uciga pre cutarele, forte 'I-as1 tate II ad facut , i cul ad facut slugiI ad
multerni, sad de va zice de al putea face stapanu-s5d ? pentru sa se stie canna clintre
In vre un cbip sa gdsesc cineva vre un om, acel dol, sad de va fi fost vre o raotate mare
sat sit dol sa. uciga pre cutarele, a le asI ca aceia, a fie lucrul In cumpana de merte
plati ferte bine, si Ina 1-asI i &OM, acela pentru a de va fi fost intr'alt chip lucru
www.dacoromanica.ro
PRAVILA. MATEIII ItABASAlt. 191
de nemica , atunef cum se va certa sluga [Zac. 11.1 Feciorul sad, sluga, sad ruda, sad
ce ad uciej asa se va certa i cela ce l'aq priatenul, de vaucide pre cel ce va fi facut vre
triune, ded de va fi facut raotatea stapanu- o raotate tate lid, saa stapanuluT, sad rudel, sad
lui, i va fi lucrul putin, 0 de va fi i omul priatenulul, acela nu se va chemasa fie fa&
de jos 0 micsor, atund iaste semn cum I-aq cut acea ucidere cuputerea tataltd, sad: a sta-
fost gandul stapanuluT sal uciga card 0aq panuluT saa a rudel, sail a priatenulul: drept a-
trimis sluga, drept aceia Inteun chip ce va ceia fatal. stapanul, ruda, priatenul, lor s'aq
certa sluga ce all ucis, ca i stapanul ce rad facut raotatea i sudalma pentr'aceia nu se vor
trimes, iarä de va fi facut acea raotate slugif, certa ca niste ucigatorl, 6 acesta va fi and fe-
atund arata sétnnele cum stapanul and aq ciorul, sluga, ruda, priatenul vor fi omen! bunt,
trimis pre slug, n'ati avut gaud crl va ucide, si vor avea véste de OmenT bunl, i Inca cand
ci s'ad gandit c numal ce'l va sudui, sail 'T vor fi facut rascumpararea atunce'st curand,
va face alta. nevoe Inpoiriva ce le va fi facut dupa ce hi vor fi facut acea vatamare ce cum
si acela, drept aceia nu se va certa stapanul va fi, neavand vréme sa se sfattuasca cu eel
cu mórte ca sluga carea va fi facut uciderea scandalitl i vatamatl, ce se zice Cu ed sa
ci se va certa dupá vMa. judecatoriultd. duitT, iara de vor fi OmenT ril, fectoruf, sluga,
[Zac. 9]. Stapinul carele va da putere slugit'st stapanul, ruda, priatenul, 1 Tor avea véste
sa ucigit pre cinema i nu'l va auzi nimenile de al, 0 de vor fihitcut uciderea tarziq pre-
candul va invata. pentru cal va sopti laure- ste cate-va zile thrpi. sfada, atund iaste semn
che, 0 el se va duce i va ucide pe vrajma- cum eel> sudtritt all stiut de tot:meta ucideril
sul stapanu-sail, aicea trebuie sa cercetéze 6 &at rievoit sit nu se fad., drept aceia se
acela judecatorid, ntaid cand '1 ad dat acea ,va certa tatal, stapanul, rude.. priatenul, calif
putére sa mérga sit ucigh n'ait auzit nimeni- s'ati suduit ca i feciorul i sluga i rude,. 6
le? a doa cel ucis del va fi fost stapinu-sati prtatenul, carT ad facut uciderea, ai acesta va
cu vrajmasie de mórte, a trent de va fi grabit fi adeci sit nu se cérte ucigatoril eel suduitl,
sluga si va fi ucis omul Inteacea data numal cum s'ar zice tatil, cand '1 vor fi suduit cer-
cum I-a zis Stapanti-eatl, :pentru cad cit a- tandu-se de In cuvinte adins -6'0, iara nm
tunc1 va crede judecatoriu cum stapanul aq pentru vre un lucru ce ad avut sa ia. sail sa
dat putere efirgi's1 sal uciga, i atund va dea unul altuia, pentru ca de vasedui nesting
certa pre stapanul slugiT ea 0 pre un iicigit- pre tatal eul-va pentru. niscare lucrurl, iard
tori. iara da va lipsi vre una de acéstea ce feciorul se va scula de va acide pre cela ce-
zicem mat sus : atuncl créde judecatoriul ad suduit pre tata-sda, ca sit dobandesca a,
eum sit nu'rfie dat stapanul putere Inteacesta céle lucrur1 tata-saq, i uciderea s'ad faeut
chip ca all uciga. drept aceea nu'l va certa pentru Mosul tatane-sad : atund iaste semn
ca pe un ucigatoriti, ci numaT dupit cum va cam sa fie Out 0 fa-a-sail, drept aceia i ULM
fi voia judecatoriulul, i acésta se va face feciorul ca niste ucigatorT se vor certa, ace--
and va da stdpanul putere Kugirsl pre as- stea tote asa se socotesc i pentru slug& spre
cuns, ce se zice 'I va sopti la ureche, iara del stapan, i pentru rucli spre rucla, i pentru
va fi dat acesta putere until ispravnic al lid, priaten spre priaten, inch de se va afla cit fe,
pentru sa Imble sit parascti to judecatoriu ciorul la uciderea celuia ce all suduit pre ta-
pre acel vrAjmaq al 14 i sa nevoiasca sal a-sad de va fi facut cheltuiall, atuncl iaste
omórd. atuncl sa socoteste lucrul ca 'T art dat semn som i tatal ci a1ti1 aq 6iut de acea it-
putere sa Imble sa'T facl rascumparare, pen- eidereni drept aceia ca niste ucigatorT se vor
tru raotate eel va fi Mott, dupit cum va a- certa. Inch se va certa tatal ca un ucigatoriti,
lége judecatoriul, iard de se va grabil 0,1 va cand va fi Inceput el a sudui Intal pre cela ce
rascumpara el singur fara de judecatoria. ce Pad suduit, saa l'ad Intr'alt chip vatamat, iarit
se zice va ucide singur cu mama lul : se va feciorul lul l'ad ucis de aq murit pre sudui-
certa ca i un ucigatorid. torid. Iara de nu va fl tatil Inceput sfada, ci
Am. 10]. Cela ce va zice slugiT sale. kilt singur suduitoriul : atuncl se va certa numal
un toing i O. nu maT vil la acesta cas5,,pand feciorul, afiderea vor fi i ceia-laltt and va
nu'In1 vet face izbanda pentru rusine.ce 'ml ucide feciorul pre cela ce va fi suduit pre ta-
aa faeut cutarele, sad i cu alte cuviute del ti-sati, 0 de va parea hll thtane-shd, atund
va grai sal Oa Indeinna spre rdscumparare, iaste cum n'ad fost cu voia luT uciderea, iarh
si Inca maT virtos candu'I va zice de multe de se va bucura tatal pentru cacT ad ucis fe-
orT, sa.'0 ia toiagul, atuncT sluga de va mer- ciorul lul pre cela ce l'au suduit : atund iaste
ge, si va ucide pre acela, stapanul slugiT ca- semn cum sa fl fast ci tirea luT, drepraceia
rele l'aq trimis nu se va certa ca un uciga- ca niste ucigatorl amandol se vor certa.
toria : ci numal clupa voia judecatoriulul. de [Zac. 12]. Cand va fi lucrul imparechiat,
vréme ce'T va fi zis numal sh's1 ia toiagul, Ore stiutad i lostaa cu vina luI ad &ad lost,
eh aicea arata semnul. cum sal fie zis WI ce se zice, tatil, stapanul, ruda, priatenul,
bata iara sit nu'l uciga. cum va sit uciga pre suduitoria,feciorul, sluga,
www.dacoromanica.ro
192 PnAvthk &terrain BASARAt1
ruda, priatenul atuncl judecatoriul de va a- sg fac, iarti dupg aceia iargcl sg mere, sg o
vea nicte semne ore carele cum sa fie ctiut, faca : atunci acela singur se va certa dupe
iar g. semnele vor fi mid: atuncl sa't rnuncescg cum va fi munca ace! grecale, iarg cela ce
s. spue cu clreptul iarg de nu vor fi sOrnne mid Patt trimis mid cum nu se va certa.
cum : atuncY ajunge s1 puie numal sg jure. [Zac 20]. Cela ce va trimite cum s'ar zice,
[Zac. 13] . Datorid iaste tatgl, stapanul, ruda, pre loan sit ucigg. pre Petra', iar Petru va u-
priatenul, sa nevoiasca in tot chipul sg smin- cide pre loan, atuncl cela ce Pag triads nu
tescg. s nu se pótä face ucidere de la fecior, se va certa ca un ucigatoriti, ci numal diva
de la slugg, de la rud ci de la priaten, iarg voia judecgtoriulul.
de nu vor putea face nicl intr'un chip sg smin- [Zac. 21]. Cela ce va trimite pre Costea BA
tése a. sg na se facg ucidere : atuncl de se va ucigg pre Joan, iarg el nu, va ucide pre loan
face, nu se vor certa ca ucigatoril, ci dupg ci va ucide pre Pavel : atunci cola ce rag
cum va fi voia judecgtoriulul. trimis nu se va certa.
[Zan 14]. Sluga judecgtoriulul de va bate [Zac. 22]. Cel trimis cand va face argtare
pre cela ce va zice ca legea carea legiuiacte cum nu c vinovat la gresala ce Pag pgrat,- si
acestjudecgtorig nu'ml place, drept aCeia void de va fi acea marturie sit arate humor singur
sa merg la alt judecatorig, aceia iaste semn pre (Jamul : atunci acela ce l'ad tritnis sg facg
cum sg.'l fie batut cu Voia judectitoriula grecala, nu va fi slobod de acea grecall ce
[Zac. 15]. Cela ce va trimite pre altul sa Pati parat en rnarturfile ce arata celuia-lalt,
facg vr'o grecalg, i acela va merge el va iarg de va da rgspuns cel parat pentru aman-
ace i atone! aceia amandoi se vor certa dupg dol atone! vor fi amandol slohozl.
certarea acel grecale. [Lac. 23]. De va slobozi judeditoriul pre
[Zac. 16]. Aceia cart! vor trimite sa facg cel vinovat carele ad facut grecala, atuncl nu
vre o grecalit la vre un loc, ci de vor fi intea- se va chema pentru aceia slobodici cela cel'ag
cer Joe omen! multi, ci acel trimici iargcl vor trimis sg facg grecala, acijderea de va slo-
fi multl : atunci de va fi grecala mare, atone! bozi ci pre cela ce Pad trimis, atuncl iarg nu se
fitrit nicl de un feliti de covaiale, totl cat! vor va chema slobod ci cela ce ad facut grecala.
fi se vor certa de la judecAtorig, dupg cut i va [Zac. 24]. Carele va putea face vre o grecala
fi i grecala. pentru grecall de céle marl cu de carele iartg i slobozesc praiiile, cum s'ar
mórte, lac& de nu va face grecall de céle zice sa'cl ucigg. fata &and va face preacurvie,
marl, atone! va cerceta judecatoriul carele iarg. el O. trimeta pre altul striin sg o ucigg :
dintr'aceia va fi mal cap, ci carele va fi In- atone! mid unul nicr alto! nu se vor certa
ceput intiti grecala, ci cola ce va fi trimis M- pentru uciderea eel ad facut.
UT sa se facg grecala : i atone! p-e aceia IZac. 251. Cela ce va trimite pre altul sg
va cerla cu morte, iarg pre ceia-laltl vor facg preacurvie, acela nu se va certa ca on
certa clupg voia judecatoriolul. preacurvarid : ci aca mal pre ucorg certare i
[Lac. 17]. Cela ce -va zice acolo uncle vor se va da.
fi stranci nicte Omen! multi, de acl putea gag [Zac. 26]. Orl care cocon ca va fi Inca nu
pre cine-va Wm! ucigA pre cutarele, sad sa. de varsta, carele se va ggsi tot supt asculta-
fug cutare grecalg, atatea MDT, iar rea parintilor, de va trimite vre until sit fie
Ord caiele dintr'aceia Omen!' ar merge i ar marturie mincinOsa atuncl pentru cad iaste
race acea grecala : atone! amandol s. vor Inca nu de varstg tangr, nu se va putea certa
certa dupg cum va fi grecala, de vrame ce se cerfare deplin, cum se cade la marturia min-
chiamg og rad tramis. cinesg : ci numal ci de acésta cum va vrea
[Zac. 18], Cela ce va trimite pre alt om sh judecatoriul, de vréme ce nu iaste putintit eel
facg vre o grecalg, acela nu se va certa al trimis sh ia mal multg certare decal cela co
I
mull de cat Pad Invatat sa facg orI ce felid de va fi trimis.

grecall and Pad trimis, iarg acel trimis de
va face mai mult de curn;l-ati fost InvOtatura : Aicea scriem pentru ce certare se va da celora
atone! acela singur se va certa pentru cel re multimescvinovatulut, duptl ce face gra-
mai mult ce ag facut. fala.
[ZaC. 18]. Cela ce va trimite pre nectine Glava 842. [Zac. 11. Cela ce va multemi
sit facit cuiva rhotate, iarg dipit aceia ictracT cul-va dupg ce va face vre o greCalg, acela
sg. fad. Impreung chip sit zicg sh nu facg, iarg atata iaste vinovat ca ci cela ce va trimite de
acela tot sa'cl facg pre cuvantul de IntM : a- va face grecala drept aceia ca i cel vino.
tune! se va certa el singur, ittra nu cela ce vat se va certa, mgcar cit n'ar avea acela ce
l'au trimis. multimacte nici un folos, nid o dobancla de
[Zac. 19]. Celuia eel vor da invittatura sg la acea grecalg ce s'ad facut.
facg vre o grecalg, ci el va priimi sit faca, [Zac. 2]. Multemire se chiamg décg face
jarg dupit aceia sit zica celuia ce Pad trimis, grecala eel vinovat, cand 'I-ar clacui nectihe
nu void face acea grecall ce m'al invatat vre un dar ceva ban!, sad alt lucrit, sad cu
www.dacoromanica.ro
PRAM& XATBIII HASA li AB 273
cuvinte de multemire sd't multiméscd sad faed o gresald, iarg mar apol se vor Implca,
sg.'T fdgAduiascd ceva sad sä se cuceréscg liii sadIst va fi vre o rudg cu vrdjmasul : atund
sad del ar pgrea bine de acea gresalg. cel trimis de va face gresala, se va certa el
[Zac. 3]. Cela ce va priimi sad va ascunde singur, pentru cd cela ce Pad trimis, se chia-
pre cela ce face gresala, acela iaste semn cu- mg cd s'ad luat invdtdtura Inapot pentru ruJ
mu'l multimeste pentru cad a fgcut acea denia ce's1 vor fi cu vajmasul sag.
rdotate, i asa iaste ca i and l'arfi trimis sd [Zac, 14]. Cela ce va zice pasg de ucide pre
o fac : drept aceia se va certa ca si vinovatul. Ioan, lard peste un cescut sd't zicg pasg de
[Zac. 4]. Cela ce va tgcea si nu va zice ne- bate pre loan : atuncl de va ucide pre Ioan,
mica celuia eel va spune cum ad fäcut eu- arnandol ca niste uciggtorl se vor certa.
tare rgotate, atunci iaste semn cumug multi- IZac. 15]. Cela ce dg invdtgturg cul-va sg
meste : drept aceia se va certa ca un vinovat. facg, vre o gresalg, i va tréce vretne multg,
[Lac. 5]. Cela ce va da invätaturg cui-va sg farg dupg aceia o va face , atunct amdndol
faca vre o gresala, iarg dupg aceia iarg.0 va se vor certa iateun chip ca niste uciggtort,
zice sg. nu fad., iarg acela va face gresala mgcar cdtd vréme ar fi trecut.
déca o va face, atunct cela ce Pad fost invd- [Zac. 167. Depururea se va certa cela ce In-
tat '1 va multemi, atunci se chiamg cum l'ar vatd, pre altul sd facd vre o gresald, mgcar
trimite : drept aceia se va certa tocma ca si de ar si zice dupg aceia sd nu o facg. lard
eel vinovat. de vréme eel va fi zis sd nu facd, cutare gre-
[Zac. 6]. Cela ce se va prinde chezas dina- salg si el de o va face, atunct acela ce Pag
intea judecdtcuiulut pentru eel vinovat : a- trimis e va certa mat putin dupg voia jude-
cela nu se chiarnd cumu'l multiméste. cgtoriulut, iarg de nu't va fi zis sg nu o facd :
[Zac.7]. Cela ce va zice de vréme ce n'ar fi atuncl se vor certa amandol &vd certarea a-
fa:cut cutarele cutare gresalg, ed as fi falcut'o, cel gresale or! ce gresall va fi.
cg asa mr-ad fost gandul, arela se chiamg cal
multiméste, Pentru fari i pentru ceia ce priimesc pre
[Zac.8]. Cela ce se va bucura de preacurvia furl' fi tdMari.
ce va face altul : acela nu se va certa ca un Maya 343. [MareZe Yasilie]. Furul de se
preacurvarig, Insl de va fi fgcut preacurvia va ispovedui de voe, 1 an sg nu sd pricestu-
pentru sburdgciunea ei pofta lul, iarg de se iascd, si de va putea, adecd de va fi putérnic
vafl indemnat de pizmd, pentru sa facà ru- sd plgtéscd ce ad furat, iard de'l vor vgdi a-
sine si pearl bärbatulut muerif : atunci tune! at fie canonul lui ant dol.
cela ce se va bucura face semn cum multi- lard priimitorul de furl, ca i furul sg se
meste preacurvariulut , i atata iaste ca pi canon6scg.
cdnd l'ar fi trim is el sg facg preacurvie : drept LPostnicul] Furul carele se va pocgi de
aceia ca si preacurvariul se va certa. voe, zile 40 sg nu se cuminece, iard de se va
[Zac. 9]. Judecatoriul de nu va putea cun6- vddi, atuncl 6 hint sg mgnance sec dupg 9 cés
ste cu semne In ce chip at facut nestine pré pi metanil In t6te zilele cdte 100. lard talha-
curvie, de sburaciune, ad numat pentrq sd riul se canonOste ca i ucigasul.
facg rusine bdrbatulut acel rnuert : atuncl Pentru saplitoriul de morminturi- çijbrul
crécle judecdtorml c'ail falcut de sburdaciune. de sfinte.
[Zac. 10] Cela ce va trimite sd batg pre al-
tul, acela se va certa ea un vinovat, fard nu- Glava 344. Plarele Carele sapg
mat de'l va bate In beséricd sad In mijlocui mormanturile i furd de acolo ceva, acela
targulut, pentru ed. atuuct se va certa numaI ant 10 sd nu se cuminece.
el singur. lard Dumnezeescul Postnic poruncOste ant
[Zac. 11]. Cela ce va trimite sä bald pre 1, lush de va mAnca sec 0 dupg al 9 cés si
cine-va, iarg acela nu'l va numal bate ci'l va sg facg in zi metanil 250.
ucide de tot, si cdnd cel trimis va bate 0'1 va [Grigorie 1Tiechie]. Iar furul de sfinte, adecg
ucide de tot, si va fi de fatg i cela ce Pat carele furg ceva de in bisIried acela ant 15
trimis : atunct se vor'certa amandol c nisle sg nu se cuminece.
uciggtort lard de nu va fi de fata cAndu'l va lard Dumnezeescul Patriarh Postnicul zice,
ucide cel trimis, atunci numat ucigatoriul se sa se facg tocrnire si canon de acésta,si preste
va certa ca un ucightorig, iard cela ce Pad tri- trel ant sä se cuminece Dumnezeestilor tainel
mis se va certa dup. voia ju,clecdtoriulul.
[Zac. 12]. Cela ce va trimite pre cine-va sg Pravile impeirdteft pentru furtifaquri.
ucigg pre altul, fard el numal ce'l va bate sad [Vina intdi].
'1 va rani : atuncl arnandol se vor certa dupg Glava 345. [Zac. 1]. Vom sd facem vorbg
certarea bsaid.if sag a rdnitulul, farg nu mat pentru randul furtisagulat, dee! se cade intAT
mult. sg spunem piste lucruri ore carele, pentru
[Zac. 13]. Cela ce va invdta pre Destine sg. ca sg putem intelege mat lesne, pedepsele si
274 PRAV1L4 MATEIII BASARAII
certarile a tot omul, carile se dad pentru fie va fi purtand arme, i va fi furat multe lu-
ce fel de furticagurT. crurT : pre acela sal arunce In ocn a. acolo,
[Zac. 2]. Trebue de acum sa ctim cum ca sa se pedepsésca, dap/ cum va fi voia jade-
to Dumnezed singur uracte lucrul furticagu- eatoriulul. i de in cat va avea de va fi
luT, de vréme ce i la invataturile tut Dum- vre un fecior de boiarid. a treia parte de
nezed la veclOre de fat/ tuturor zice de gra- In bucatele luT sh. se dea la vistieria Dom-
iacte, nu fura, i tote felurile de limbl ci de nulul, iara de va fi intealt chip : atuncl
semintil, au un lucru grozav, i urgisit, ace- sal spanzure in furcl.
sta furticagul. Drept aceea se cade judecati- [Zac. 2]. Orr carele se va face a vfma pe
lor sal pedepséscä forte cu marl i gróznice rangl drum , i de va gasi ceva indemana
certart pre furT. sa fure sad sa jehuiasca pre cineva , acela
[Zac. 31 Furticagurile sint de multe feliurl. de vor cunOcte &at facut numal odata , a-
Un fetid iaste de vataima numal o parte, ce tuncT so cérte cu ocna, iara de va fi Mad
se zice numal pre un om, iarà alt feliti de ci alth. data, atuncl sa i se faca mOrte.
furticag iaste de vatama pre multi Impreuna, ,
[Zac. q]. Cand va fura nectine de sparge
[Zac 4]. Alt furticag iaste mare, alLul mic, vre
dee furticag mare se chiarna cand iaste in- maneunacestora,zid, sad uca, sail tron, sad alt ase-
de va fi facut acOsta zioa.
crul furticagulul de mare pret, sad cand iaste de va fi om de rad/ 'Duna, atunc1 sal acota
omul Invatat Inteacest mestecug al furtica- de in locul luT , o sera,
gulul, sad cand va fura de la vre un Boiaren se socotécte de va fi omde vrOme, acOsta
de ocina zice sa'l
sad alt om mare de cinste, sad cand va fi scota din ocinile tut cata-va vréme cat va
furat niscare pravalil cu negot, sad cand va
fi facut scarl sa se sue la vre o curte Dom- fi voia judecatoriulut. iai a de va fi om mat
nésca sad Boeresca, sad and va sapa casa de jos, atund sal bata ca pe un fur, cj sal
trimita la ocal cata-va vréme , iara de va
sad va sparge zid, sad and va fi sfaramat Mut acOsta
Inge : i alte multe ca acestea. Sad and fi nOptea, ci de va fi cum am
fura ci. pate nevoe tot satul, macar de ar fi zis om dea, firea, atuncl sa fie scos i gonit
de in local luT, paril la sfarcitul vietil luT.
furticagul cat de micsor. Furticag mic se bark de va fi om de jos , atuncl intai sal
chiama iaracT cand nu va fi fa.cut Met unele bata, deacia trimita la ocnd sa se pa-
de acOstea ce am scris mai sus.
[Zac 5]. Cade-se sa ctim cum doa certarT depsesca deapururea acolo.
se dad furulul. decl o certare iaste in buca [Zac. 4]. Cela ce va vrea sa fure , ci de
tele luT, ce se zice sa. Intorca Inapol tot ce va se va ascunde unde-va la vre un loc pana
fi furat, altä certare iaste asupra trupuluT va Inopta, atuncl dOcal vor gasi, sad sal
sad, pentru grecala i raotatea ce va fi bath f6rte, sad sa.'1 trimita la ocna cdta-va
facut. vréme, sad sal gonOsca din local luT pang,
[Zac. 6]. Omul cela ce'T vor fura bucatele cand va fi voia judecatoriulul.
avutia, acela pOte sa cérce pre fa tote ca- [Zac. 5]. Carele va fura haine de la bae, a-
sale, pre unde'cI va prepune, sad va cunóste cijderea sa se cérte, ca i acela ce maT sus
niscare sOnme de furticag sä fie lucrul la art- scrie.
tare, sad i candu'l va parea adevarat ch'cI [Zac. 6]. Cela ce va fura lucru putin de la
va gasi furticagul de fata Ins& nu cu putO- vre un om nuiel, acela cand va fura intai, a-
rea lul. ci il ia voe i putére de la judeca- tund sal bath, iara de va fura ci a doa Or'a, a-
torid, iara nu aca fiete cum. tune sa'l semnOze la nas deoparte, iara de va
[Zac 7]. Mal apol de va cunOcte jaded- fura ci a treia Ora, atuncT sa móra in fare.
toriul, cum acel pagubas, carele va sh cérce [Zac. 7]. Cela ce va fura de in casa stag-
casa cuiva iaste vrajmac, acelul om cu casa, nu-stil lucru macar cat de putin, ci de 'T ar
Intru carea va së caute, aicea .se cade jade- fi atund Intal a fura. acela se va certa mat
catoriuluT sa nu'I dea voe sä cOrce. Inch se cumplit, MUT coO semnéze la nas deoparte :
cacle judecatoriuluT sh. socotesca sa nu dea iara de va fura ci a doa Ora, atuncl sal span-
voe nimanuT s. cérce casa celul ce iaste zure, iara de va fura macar ci de MUi din
om de cinste i vestit de om bun, carele casa stapanu-sad vre un lucru mare, ci atuncl
maT de 'nainte nu va fi avut nicT odata cu- sal spanzure, sa nu caute ca e intaT.
vinte de om rad sad de furtisag. [Zac. 81. Carele va fura de In Beserica vre
un lucru ce va fi sfintit, macar de va fi furat
Pentru furii cavil in drumurile flirtt arme atuncl halal, pre acela tot sal spanzure, iara
[Vinci 13] ,. de nu va fi stintit blend acela ce ad furat,
Glava 346. [Zac. 1]. Carele va tinea dru- de T-ar fi atuncl intal, tot sa, ci'l tae nasal,
murile i caile Omenilor de va fura, i Msg. cum scrie mai sus, iara de va face ci de al
arme nu va purta cu sine, pre acela s5.1 doilea rand, atuncl sf'l spanzure.
c(41 i ä'l gonescil dintr'acel loc, iara de [Zac. 9]. Cela ce va fura gaini, gaicte
www.dacoromanica.ro
TRAVILA MATBIII BASARAB. 275
alte pasgrl dumestece, acela de va fura oda- [Zac. 21]. De va fura nestine vre un lucru
ta de doa ori, a treia óra sal spanzure. ceva, si de va grai sal intorca al cub ad fost
[Zac. 10]. Cela ce va fura furtisag mare, pang nu Pad Intrebat acela sg fie ertat de
1
pre acela de intaiasI data sal spanzure. gresala, de ar fi cat lucru mare, iarg dacg,
(Zac. 11]. Cela ce va, timpina pre nestine vor trece o zi dog 0'1 va da atuncl inapol, si
in drum noptea va desbraca, acela de va mal vartos and va fi imblat de va fi cercat,
face si all doilea :And, atuncl sal spanzure. M va fi intrebat cela cu paguba : atuncl de ar
[Zac. 12]. Care le va face trel furtisagurb, ce si intorce, tot se va certa ca un fur, dunä
se zice. de'l vor fi prins in trel Moduli cu pretul acelub lucru, verb va fi mare verb mic,
turtisag, pre acela sal spanzure, insg intgle- ver mult verb putin.
gaud ca acele trel furtirsagurI le ad fAcut tot [Zac. 221. Tiganul, sat tiganga luT, sad co-
intr'un loc, supt obla-tia unub Donin i jude- pilul, de va fura odatg, sad de doa orb, sad
catorid, macar i aiurea intr'alt loc, sad fos- si de trel orb, gaina, gitiscg, sad alt lucru mic-
Vad certat pentru acélpa, ad clora &ad fost sor, atund sa se iarte, mg de ya fi alt Ia-
certat, numal sg fie marturisit adevgrat si de cru mal mare furat, atund sg sa se certe ca
lath' cum le-ad facut. si fie ce fur.
[Lac 13]. iiela ce va fi talharid de drum, [Ate. 23]. De va cere nestine ceva vre on
si de se va fi marturisit el singur, sad de vor lucru la altul i el nu': va da. iarg el se va
fi Marturisit Mscare emenl bunt credinciosb, Ynania si i se va lauda CAI va face ceva vre
sad de'l vor fi prins talharind de fatg : pre o rhotate : pre acela pedepsesca ca pe
acela spanzure intr'acel loc unde va fi un fur.
talharit. [Zac. 24]. Gaud va trimite nestine pre al-
[Zac. 14]. Cand vor fi piste sotiT multe de tul sa fure vre un lucru si el va, merge de
Tor tinea drumul de vor talhAri sad vor fura, va fura pre cuvantul aceluia. acestia aman-
atund pre aceia pre totb sal spanzure. se nu dol ca niste furl se vor judeca si se vor
póta plati cc mortea unuia pre ceia-lati pre certa.
totl. [Zac. 25]. Cala ce va sfatui pe nestine s.
[Zac. 15]. Cela ce va vinde feciorul altuia, fure, pre carele nesfatdit de nimenilea depu-
sad robul altuia, sad fie pre ce om. acela de rurea fura, atund acela ce Pad sfatuit sg nu
va fi boiaren bage in ocna, iarg de va fi aibg Mel o certare, ldrà numal cand va fi
sluga. ce se zice om mal de jos, atund din- sfatuit pre nestine sg fie fur. carele mal di
tab sal porte de códele cailor, deacia sal mult n'au fost fur : atuncl acela sä fie de
spanzure, iara, de va fi om dea firea : atunci certare.
sal taie capul [Zac. 26]. Cela ce va ajuta furului orl in
[Zac. 16]. Dinafarg de acestg cumplita cerce felid, i mainte de ce va fura, del va da
tare ce va lua asupra lul cela ce va vinde fe- niscare lucruri carele sant de treba lub,
ciorul sad robul altuia, atund i se cade Inca cumul sfredel, sad topor, sad funil, sail al-
sä dea i pretul ce ad luat indoit parintilor tele multe asemene acestora, sad déca va
sad stapgnulul acelub rob vandut fura sal rädice furtisagul, sad sall porte si'l
[Zac. 17]. Cela ce va fura, eie, sad boll, sad ascunzg, sad macar singur si pre fur : pre a-
cal, sad alt dobitoc de in paclure, sad de in cela ca pe un fur sa'l certe, fara numal de
,carnp, sad de in turma, sad de in casa : acela va putea argta cu o credinta ca aceia cum
sa se certe cu ocna, pang Ia o semb. de vréme n'ad stiut nemica ca iaste lucru de furat
dupg cum demult va fi fost furtisagul , cum iaste om bun.
dupg cum va fi voia judecgtoriulul, iarg de [Zac. 27]. lha tate:, sad fecioril lub, un frate,
se va afla cum acel om iaste invatat a fura sad muiarea, sad alte chipurl asemenea a-
depururea. i va fi facut si de alta data acest cestora, de vor avea de intru dansib vre u-
lucru : atund asa inteacel loc ce ad furat donul sa fie fur, si de'l vor acoperi si nul vor
bitocul acolea sal spanzure in furcl spune, ci'l vor ascunde, si pre dansul si fur-
[Zac. 18]. Carele va fura dobitoc ce va fi tisagul lul : aceia nu se vor certa in bac de
slohozit pe drum, acela sg nu se certe cc furl. Dar cand nu se vor certa P atund cand
ocna : ci mal putin, dupg cum va fi voia ju- nu'l vor fi ajutat nicT la un furtisag, nicl '1
decatoriuluI. vor fi sfatuit nici odata sg fure, :all de se
[Lac. 19]. Cela ce trage apa i o scote de vor afla c'ad facut vre una de acestea : a-
In matcg, de o duce la grading sad la pome- tunci sa se cérte totb intr'un chip.
tul lub, fall de stlrea judecAtoriulul : acela [Zac. 28]. Cela ce va gasi ceva mergand
sà se certe ca un fur. pre un drum fie ce va fi, verb mnubt verb putin,
[Zac. 20]. Cela ce va lua tie pe langa drum I acela de nu va spune si sa strige sa martu-,
adgpatorile carele s'ad facut sa, se adgpe cg- risesca, cum iaste la dansul acel lucru, si'l
lgtoril, sad de le va strica, acela sg se certe I tine sg'l dea al cub va fi : acela ca un fur
ca un fur. se va certa
www.dacoromanica.ro
276 PRAVILA MATE113 BASARAB
[Zac. 29]. Care le va easi pre rnarginea mail pungd si el va fi stricat pecetea 1 atund sN.
ape mart, fie-ce lucru, vent mic, verT mare, se certe ca un fur.
carele'l va fi aruncat apa ca o pla vie ; atuncl [Zac. 40] De vor da cui-va niste avutie sl.
acela de nu'l va marturisi, nu va avea nicl o tie si O. o plzesca, si de o va fi furat eine.,
o certare. va de la dansul, niscare omen! de cull n'ad
[Zac. 301. bra numal cand se va fi restur- vrut a avea nadejde, ad vor fi spart usa ail
nat vre un car, si vor fi ci 6menif de fat& im- raclita, ad lacatul ce vor fi fost. saa altele
bland dupti alte neva ca acestea : atuncl unul ca acela 0, n'aibd .
[Zac. 31]. Cela ce va lua vre un lucru ceva certare, nicl iaste datorid sa dea nemica. iara
dela casa ce arde, saa and se va rdsipi de de vor lipsi acestea tocmele, atuncl sa se-
va cAdea intr'acea zi ce va fi ars, sad se va certe.
fi rdsipit : acela sä se certe ca un fur, dupa [Zac 41]. Cela ce va. cere de la un om un
cum va fi pretul acelul lucru ce al apucat, lucru sa it tie, lard cela cu lucrul se va fi
iara de va trece o zi dog, i va sta In vre un rugat mai de demult sd i'l tie : acela de i se-
loc nebagat in Mina, ca cum ar fi lepa.dat, va prileji sd i'l fare, atuncl iaste datorid sa,
si de'l "la lua cine-va de fata : atunci sd i'l platesca.
n'aibd nicl o certare. [Zac. 42]. Cela ce va zice ca. 'T ad furat a-
[Zac. 32]. Cela ce va lua vre un lucru de vutia ce ad fost el pdzind, sad banit ce ad
la casa ce arde, care lucru de n'ar fi luat ar fost luat in datorie, acela iaste datorid sa a-
fi ars acolea, acela sa n'aiba nicl o certare. rate de fata lucrul, iara de nu numal sa c,
[Zac. 33]. Carele va muta hotarul cu pute- dea Inapol a cut ad fost, ca de ar si jura
rea luT stand cu arme sa faca razboid, ace- nimenilea nu'l va crede, fara numaT de ar
luia sal dea certare pe trup dupa cum va avea impreund cu juramantul si niscare mar-
fi voia judecatoriuluT, iard de va fi mutat fu- turit saa niscare semne ca acelea sa pOti
rls singur : aceluia sa fie certarea cu ban!, arata adevarat acel furtisag, sa Ora curie-
ce se zice sa platesca pradd. ste fie cine.
[Zac. 34]. Cine va lua piatra hotarulut, saa [Zac 43]. Or! canal neguptor vor da niste
mdcar lemn ce va fi semnat hotarul, acela de ban! at tie, si'T vor numara inaintea lul, iara.
va fi stiind cd iaste semn de hotar, atunci se decolea IT vor fura si'T vor fi spart usa si se-
va certa ca un fur, lard de se va afla ca n'ad criul, si lacatele, si alte ca acestea, atuncl
stiut, atuncl numal sal batd. de se va afla cand 'T at dat ca 'T ad zis sd'I
[Lac. 351. Cela ce va indemna pre altul, incepd sal cheltuiasca, si li'l la da mai apol
sad va trimite de va muta hotarul : acela candu'l vor trebui : atunci negutatorul iaste
sa se certe Impreund cu cel ce l'ad trimis tot datorid sa le dea banil de la sine, iara de nu
un fella de certare. 'T vor fi zis asa, atuncl nu e dator cu nimica.
[Zac. 36J. Cine va lua niscare haat de va [Lac. 44]. Cine se va face ispravnic vre u-
da altuia imprumut,. si de met va da acela nut om, si va lua banT dela n;scare dator-
ce I-ad luat : acela ca un fur sa se pedep- mid al aceluia, lard el nu va fi ispravnic sa
sesca. se arate cu scrisere : acela sa se certe ca um
[Zac. 37]. De va veni nestine la un pria- fur, ce se zice de vreme ce aceT banT va fi
ten sd poftesca un cal sail un bod, sd rnerga cheltuit pe trebele lul.
pand la cutare loc, i el nu'l va opri ci'T va [Zac. 45]. Cela ce se va lega de vre un om
da, lard el nu va merge unde ad grait, ci va zicand &WI iaste dator cu atatea ban! si met
merge Intr'alt loc mat departe : acela sd se va fi cu nemica, lard el cu inselaciune si
certe ca un fur, cum s'ar zice, un om s'aa far& de voia luT va lua acea datorie mind-
rugat sal dad un cal sa merga Ware zece nósa. : pre acela ca pe un fur sal pedep-
mile de loc, ea i'l-am dat, el n'ad mers ca- sescd.
lare ci Pad inhamat de ad mers 20 de mile, IZac. 461 Gaud vor avea niste sotiT ban!
atund acela sd se certe ca i cum l'ar fi im preund, si'l vor da la un loc sa li'l tie,
furat, iard pentru ce ad mers mai departe, 1lard el va cheltur aceT ban! pe trebele luT :-
deosebT sd alba certard de aceea. pre acela sal gonesca de in locul luT, si al
[Zac. 33]. Cine va crede pre nestine de ia t6te bucatele cate va avea, lard de va fi
-vre un lucru ca acela, i il va da sd il tie om O. nu tie baniT sotiilor, ci cand vor vinde,
pi se il pazesca, lard el se va sluji cu dan- saa de In slujbd and vor veni el 'Iva stringe,
sul, i 's1 va trebui tete trebele ca si cum aceluia sit i se taie capul, si sa i se ia tot ce-
ar fi al lul : atuncl acela sd se certe ca un va avea.
fur. [Zac. 47]. Cela ce va strica niscare ban!
[Zac. 397. Cela ce va lua ban! de la cineva al besericil, care ban! vor fi lasatI de eine-
ca sal tie si 'T va cheltui pe trebele luT, decT va sa tocmesca beserica, si sa drega ce pre
del va fi numarat candu'l va fi dat, atuncl unde va fi stricat, sad va fi zis sa cumpere
sa n'aihd certare, lard de'T va fi pecetluit In niscare ocine, sad de vor fi niscare ban! calif
www.dacoromanica.ro
PRAMA MAT= BASARAB 277
-se string de In veniturile beséricil, aceia om se cade sa platesca vama, sad va trace pre
va fi cum se zice ispravnic beséricif i va n4scare drumurT neimblate, fart numat de
tinea el baniT, i dact'T va cheltui pe trébele ar fi eu stirea vamesilor, iart intr'alt chip
lul : acela st n'aIbt alit .certare, ci sä fie de va rasa drumul cel mare : atuncl nego-
gonit de in locul mt si tote bucatele i oci- tul st'sl piarzt.
nile ce va ayes., tOte st se dea besériciT, farà IZac. 4]. Cala te va fi luat platt ca st a-
de nu'I va fi eheltuit cela eel tine, va fi duct nista negot de in loc in Wc, iart el va
chetuit cela ce'T strange, ede aduce de pre trece i va ascunde negotul, si nu va prati
funde sant veniturile sPI dà la vistiariul besé- vama : acela iaste datorid st platéset sta.-
ricil : acela de va fi fteut una ca acésta gi panu-sud tot eat ad pagubit intr'aceia.
se va adevAra cu mairturiI OmenT de einste [Zac. 5]. Vamesul eel ce va afla un dobi-
credinciosl, atund eertarea luT st fie mar- toe inctrcat cu nego i sä fi departe de acel
tea, ce se zice s i se taie capul i s i se ia Wc de unde plätese vama, acela nu'l va pu-
tot ce va fi avand, -met mult ver putin. tea lua drept varnt, zicand curnul peritorid
[Zac. 48]. Orl eine va fura lucru sfintit, de acel negot, cad Pad ascuns de varnt, pant
In loc ca acela cinstit i dant. pre acela st'l nu va fi sttpanul de fata impreunt cu acel
spanzure. sad sal arzt de vid in foe : inst. dobitoc and l'ad gasit.
-de acésta dupt cum va fi voia judecato- [Zac. 6]. Care vames nu va lua negotul eel
riulul. perit singur de la cela ce'l va fi ascuns cu in-
[Zac. 49]. Cela ce-va fura lucru sfintit de selteiune de vamt, atund de se va prileji a-
In We nesfintit, sad lucru nesfintit de in loc celuia mance, nu va maT putea décia st cart
sfintit, acela se va certa dupt cum va fi voia de la feciorul WI, de vréme ce n'ad luat ne-
jucleettoriuld ; iara sä nu i se ia viata, fart mica pant ad fost tata-std vid.
numal de va fi fteut acel lucru de doä treT [Zac. 7]. Vamesul carele nu's1 va lua vama
orT, dupt cum spune pravila. de la negutttorid pant in cincl anT ; acela
[Zac. 50]. Pre cela ce'l vor certa pentru dada nu va putea lua nemica pentru et s'au
furtisag, macar ce certare micsOrt. ar fi pa- trecut o vréme.
acela nu va putea st fie oprit, de se va [Zac. 8]. Cala ce va sari asupra vamesilor,
afla and ad facut furtisagul, ead fost mal candu'l vor tirnpina cu negotul in cale, si nu
mare de 15 ad, pentru et de ar fi mai jos va ltsa st cérce negotal care nu va fi plata
-ce se zice mai mic ar putea fi, iar t. de va fi de vama, atund acela de in negot st n'aiht
preot sP1 vor prinde cu furtisag, atuncl nicl o pagubt &aid n'ad platit vama lark' asa
sal lapede de in preotie. numal st se carte pentru ctcl ad statut im-
IZac. 51]. Care lucru priiméste preotul in potriva Omenilor celor DomnestI.
hesérica pentru ca st le citésca vre o molitvt, [Zac. 9]. 01.1 care vames va lua varnt mat
-acelea tote se &iamb: sfintite. mult de cat iaste obicalul sit. ia : acela ca aibit
[Zac. 52]. Cela ce va tura i va vinde nis- certare cum va fi voia judecttorulul.
care sfinte mOste, pre acela eerie cu [Zac. 10]. OrT care vames va care vaint de
morte. niscare luerurl ee n'ad fost obicaiul st se dea
[Zac. 53]. Cela ce va fura cruce de In be- vamt, nid iaste cu. stirea Domniel : acela
sérict, macar de ar fi si de lemn : acela de se va afla pentru unele ca acalea st fie
luat platt ce se zice vamt, atunel sal se tae
fart lucru sfintit .0 de in We sfintit, certarea
hit iaste al spanzure, sad st'l arza in foe capui, Inst mainte st dea drept ce all luat a,-
-de vid. cea vamt de una patru la vistierie, fart de
nu va fi luat, ci numal ce va fi cersut, tot st
Aid" scrim pentru vama cea domain& se carte si atuncT dupt cum va fi voiajude-
[Vina 14J. atorluld.
Glava 347. / Zac. /]. OrT eine va Imbla [Zac. 11]. OrT care vames va face ntpastt
cu inselaturT si nu va plAti vama cea dom- culva, si'l va lua negotul zicand ct. nu s'ad
nésct, acela iaste ca un fur, dad se cade patit vama, si el va adevtra ct all pratit : a-
sa piarza tot negotol, drept carele nu va fi cela nu numal negotul va intOrce inapol, ci
pratit varn a. Inca i ca un fur se va certa.
[Zac. 2]. Cala ce va zice cum n'ad stiut [Zac. 12]. OrT care vames va fi vinit. ca s5.
unde iaste vama, drept aceia n'ad plata vama ,nu tract negutttoril cu negot pe la vre o
atuncl, de va fi vama pusli de curand i acela scala facandu-le multt asuprelt, l luanclu-le
va fi strain de departe loc: atunci O. se crézbil mat malt de cum ad fost obicaiul acela iaste-
st plateRca nurnal vama cea draptt, iara datorid tótt asupréla, i paguba ce vor fi pt-
de va fi vama hatrant i omul va fi de loc, gubit negutttoril pentru dansul, tot st se so-
.atuncT nu'l vor cracie, ci's1 va piarde tot ne- cotésct i st platésea la vistierie.
gotul. [Zac. 13]. Cala ce va face vamt. not carea
[Zao. 3]. Cine va oculi locul acela unde n'ad fost, sad de va maT adaoge cea veche de
I
www.dacoromanica.ro
278 PRAVILA MATEIII BASARAB
cum ad fost, atuncl de va fi all judecatorid IZac. 10]. Cela ce va fura,de la tatal sadt
intr'acel be, sa. fie maT mare de cat dansul, ver mult, ver putin, acela nicl o certare s.
/cum ar fl Domn, pre acela s'a cérte cu banl, , nu aibl. lard' de se va prileji sa fie vre un
ce se zice sal ia avutia, si sa2l gonesca din- om de casa lor la martea bit sa lase ceva
tr'acel loc in OM viata luT, sa nu se mal afle acelul fecior : atunci de intr'acel lucru al fe
pre acélea locurl. ciorultd pate tatal sll ia-sa's1 platesa furti
[Zac. 14]. Cela ce va fi Domn, si nu va a- sagul.
vea alt Domn ma! mare asupra luT, acela [Zac. 11]. Sluga ce va fura In casa stapanu-
pate sa fad, vama noh cu voia tuturor, Insä sad, de va fura lucrit putin, acela sa nu sd
sd platesca .0 cal de loc, ca i cel striinT, iara cérte, iara de va fura lucru mare atuncT sa
nu numal eel striinl. sä cérte, iara tot mal putin de cum ar fi furat
[Zac. 15]. Cela ce va fi ertat, acela sa nu altul.
platesca vama, de vréme ce 'T-ad dat Dum- [Zac. 12]. Care muiare va fura pe barbatu'st
nezed un dar ca acela, ci pate sä se bucure, aceia sa nu aiba certare, Mel sa aibd stran-
ci sa se vestesca cu acel bine, 'Ana and se sore sa intorca ce all luat, ci sa se Impace cu
V or Implea 20 de anT si el si fecioril liii, iara barbatulu'sT, iara de se va prileji sa se des-
Au mai mult. parta sad sa mora muiarea : atuncl barbatul
sa:0 ia plata de in zéstrea el. Acesta pravild
Pentru oda ce furd in pima cuiva in lac de sa se socotesca si and va fura harbatul pre
batjocurd. [Vina 15]. muiare.
Glaya 348. [Zac. 1]. Orl cine va fura ceva [Zac. 13]. Cela ce va sfatui pre muiare sll
vre un lucru, nu p ntru sa pagubesca pre fine de la barbatu'si si sal dea lul, fara nu
cela ce l'aa avut, ci numal pentru sd'sT riza mal de vor fi avarld Impreunare rea, pre a
sa'sl bata joc de dansul : acela s'a se cérte, cela sal certe ca pre un précurvarid, iara de
iar a nu ca un fur. nu vor fi avand mestecaturd Inteacest chip,
I Zae. 2]. Cela ce va merge sa fure i nu va atund sa'l cérte ca pe un fur.
fura : acela sa se cérte dupa voia judecato- [Zac. 141 Muiarea care va fura de la cela
riulul. ce curvéste cu dania, aceia ad se cérte ca un
[Zac. 3] Cela ce va apuca slujnica altuia fur, asijderea si barbatul de va fura de la mu-.
ca sä curvésca cu dansa, stiind cum mainte iarea carea curvéste cu dansa : acela iar ea
ad fost curva : acela sa se cérte, ark' nu ca un fur sã se cérte.
un fur. Iara de va fi fost fata acea slujnica, [ Zac.15]. Caluggrul carele va fura pre Egu
atund sa s. cérte ca un fur. menul, acela nu va avea certare. act a se.
[Zac. 4]. CAnd va avea nestine vre un lu- chiamd dll e fecior, iard -asa nutria! sa aibll
cru la altul, si nu'l va putea scate de la clan- stransore, cat sd Intora tot ce va fi luat.
sul, 0 de'T va fura ceva, ins& nu mal mult ci [Zac. 16]. Cela ce va vrea sll dobandesca si
numaT cat va fi pretul aceluT lucru : acela sa sd mostenesca avutia culva dupa !Dante, si't
nu aibá mid o certare pentru furtisag. va fura ceva Ina find via, acela sa Du aihd
[Lac. 5]. Cela ce va lua pietri de la via al- certare, ci numal sal Intoned tot ce ati furat
tuia, acela ca un fur sal sä cérte. Acesta se si sa fie in pace.
socoteste asa si and sapu nestine piatra de iZac. 17]. Cela ce se va indatori cu ceva la.
pre hotarul altuia, aceia Inca se ehiama fur- altul, sad candu'I va da nestine ceva all tie,..
tisag. jail el va Incepe intr'alt chip dua cum va fr
[ Zac. 67. Cela ce de mare saracie va fura voia luT, nu cum va vrea cela ce 'T-ad dat,atund
iara nu mult, ci numaT cat va manca si cat de va vrea stapanul sa priimesca bine va fi
se va imbraca : acela sa se iarte. lard. de vor nu se va certa, fdrll numai and va zice asa
vrea, atunci 511 si cérte mal pre putin, iard avut-am nadéjcle ca va priimi asa, pentru a-
nu ca pe un fur, pentru ca. sa chiama cu att fli- ceia am indraznit, atunci trelme aicea sa so
nt de nevoe. cotésca judecatoriul acea nadéj de sll vaza ciim
[Zac. 7]. Cela ce va fura de la ceia ce sunt iaste? dee! de va fi cu cale, atunc1 sa'l iarte,
depururea vrAjmasT si pizmasl unul sat, ce iarll de nu sal cérte. Cum s'ar zice, un om aa.
se zice acelul loc unde lacuiaste, asijderea luat un cal de la o ruda a luT, sad de la vre un
si de la paganl : atuncl sa se iarte, sä nu se priaten bun al lid, all imble cu dansub numal
cérte, trel patru zile, tarll el ail tinut (abut zéce zile :-
[Zac. Naemitul de va sluji la vre un sta- atunci nadéjdea iaste cu cale all fie, cad iaste
pan si nul va plAti simbria, i del va fura omul lul sati priatenul luT cela ce i Patt dat,
numal atata pre catu'I va fi simbria : acela iard de va lua calul sa mérga la aste : atund
sa nu sà cérte, ci sa fie ertat. nu, este cu cale aceta vma.
[Zac. 9]. Cela ce va fora o hiara salbatick liZac. 18]. OrT eine va zice ca. Pau ertat pa-
satt pasere pani nu va fi Invatata, acela si nu , rased pentru furtisag ce 'T-ad facut, macar de
1
aiba mid o certare. I az l zice parasul cal iarta, atuncl nemica,
www.dacoromanica.ro
PRAVITA MATE1II BASARAB 279
nu foloséste acea ertaciune sa nu'l cérte ca allele ca acestea, iara déci se va parasi si le
pe un fur, déca nu iaste lucrul cu cale sa cu- va rasa pustiI find lucrul gata, i vor incepe
nósch judecatoriul pentru ce'l iarta i atund a se strica : atone! stipanul loculul rite sal
sit créza, cit nu sa iarta vinovatul de'naintea gonesca, i sal scOta de inteacel loc i fira
judecatoriulul, ci panit al duce la judecatorid. stirea judecatoriuluI.
I2ac. 1,9]. Or! cine va fi fara stirea jade- [Zac. 26]. Cand vor avea dot Omen! part
catoriului numal cu voia luf, de'sf va gasi lu- pentru vre o vie sad pentru vre un pamant,
crul in manila altuia ihl va lua, acela ne si pani a se para. unul de Inteansil va
cum sa nu'l dea inapol, ci nice's! pole sal merge de va secera pannantal, sad va culege
maI ceae, iara de se va afla ca acel lucru n'ad viia fara de voiajudecatoriulul : atund acela
fost al lui. atdncl nu numal lucrul va intórce piarde tot venitul ce i s'ar cadea pe drep-
Inapoi, ci Inca va plati i pretul celuia ce a tate, si Inca sa platesca pre cat va fi pretul
cut ad fost lucrul. ace vil sad acelul parnant.
(Zac. 20]. Ori care Oran va lua cu voia luT, [Zac. 27]. Cela ce'sI va lua lucrul de la al-
parnantul sit dea la altul, sad casa'0, sad alt tul inapol singur cu voia hut, i cleca va lua
lucru ce va fi avut, si apol 'I va gasi in marine de intr'acel lucru Ore ce putin folos, atuncl i
altuia, atuncl de se va afla c'ad fost Omeni va da celuia lucrul iaras1 inapol : acela sa se
acolea aprope pre cariI putea el face sal In- cOrte i sa platesca cat va fi pretul si cat va
trebe, si nu I-ad intrebat da'l-va inapol, a- face acel lucru.
tuncI acel lucru si'l perit de la clausal, iara [Zac. 28]. Cand se vor certa dol órnent adins
del Vor zice órnenil ca. póte sa fad. acest lii- ei'I si va scOte de in loc unul pre altul : de
cru sad de nu vor fi fost omen! pentf aceale vor face acesta amandoithteo zi atuncl sit nu
sate pre Imprejur : atuncl i se va lasa sa se cOrte, iara de vor trece cateva zile, atuncl
tie lucrul. sa se certe amandol, i sa platesca cat va fi
[Zac. 21]. De vrOme ce Petra, ce se zice, pretul acelul lucru.
s'ad lasat avutia lu) la Pavel sa se hranOsca [Zac. 29]. Cola ce se va Mine cal vor scOte
cata-va vréme, i atunci dupa aceia sa o mode intr'o cash', sad de Intr'o vie, sad si de alta
stenésca !On, ore acest IOn numal singur cu asemenea acestora, atuncI de'l vor scOte fira
voia lut si fira voia judecatoriuluf va scóte voia ha, de acesta pOte sa din& voe la jade-
afara pre Pavel de Intr'acea avOre ce i s'ad catorid, sa.'l dea eimeni cu arme sal pazésca
dat sa se hrinesca, si sa se apuce el sa o tie sa nu'l scota.
cum ar fi a lul ? aicea póte Pavel cu vola ju- [Zac. 30]. Cand va goni nestine pre stapan
decatoriulul sa cérte pre Ion. si sal ia Vita de la bucatele lut i i le va Iua : acela de va
averea inapol, i Inca sal Mel sa mai dea pre fi nebun nu va avea certare, ci numal ce va fi
atata. luat va da inapol. lard, dupa aceia de se va
[Lac. 227. Un orn de va viea sa lase altul prileji sa se inteleptesca, atuncl tot sa nu se
cuiva vre un lucru pcntru sa se hranesca, cérte.
iarit cela ce va fi fost mai dinainte acel lucru [Zac. 31]. De se va prileji un tata cu un
al lul atuncl nu i'l va lisa, nicl va da sa se fecior sa se scota unul pre altul de in buca-
hranesca, ci fari voia judecitoriulul numal tele lul, Mfg, de stirea judecatoriulul, atund
singur cu voia lot Ii va lua, atuncl piarde-va do ar trOce Intre dansiI i vrerne cat-va, tot
tit& acea dobanda carea vrea sa aiba de vrea nu vor avea aid o certare, iara asa numai
fi luat cu judecatoriul. ce vor IntOrce bucatele Inapol.
[Zac. 231 Cela ce se va apuca de vre o vie (Zan 321 Or! care Vladica, sad Egumen,
staling parasita sad de vre o casa pustiita, sad ispravnic, sad Calugar singur cu voia
sad de vre o ograda, sad curatura parasita, but, si fart stirea judecatoriului, de va lua vre
sa le dr6ga si sa le inoiasca cu voia stipanu- un lucru al besérecil de la cela cal va fi ti-
lot ale cat vor fi fost, si se vor tocmi pre tot ind, de vréme ce nu va fi Meat sabor sa se
anul ca 511 fach plata orl mull on putin, sfatuiasci, acela nu se' v certa, iara asa sa
iaril deed le va gata si se va hrani dupi cum dea Inca pre cat ad luat. Iara de va fi Meat pj
va fi locul, atund nu va vrea sit1 plitesca sabor atund sa se certe.
cum ad graft : atuncl póte stipanul sal go- [Zac. 33]. -Or! care Vladica, sad Egumen,
nOscit si sal sail de Intr'acel loc i fari voia sad Ispravnic, sad Cilugar, Impreuna cu tot
judecatoriulut saborul numal singur cu voia lin, de va lua
[Zac. 24]. De va muri cela ce ad lucrat s'ad averea Vliclical ce va ramine dupa mOrte ,
nevoit viea sad curaturile sad alt ce va fi, sad a egumenulul. sad a ispravniculul, sad
de nu vor rimanea feciorI, sad alta ruda pre a calugarului, de la cela ce le va fi tiind,
urma : atund póte stipanul i fara voiajude- insa de se va afla curn acel mort ad fost tiind
catoriulut stIV ia acOlea tote inapol. acOle unelte cum sit fie ale BesOricii, atuncl
[Zac. 25]. Deca va curati nestine viia, sad nu se va certa i O. nu dea nemica, iari de
curatura sad ograda, sad va drege casa, sad le va fi tiind ca in chip de mirenie, acela se
www.dacoromanica.ro
280 PRIM& AIATE1II BASABAB
va certa, i sa dea InapoT tot ce ad luat, si sit striinT i vor lua zapisul cel de dar : aceia
platésca pretul cat vor face acéle lucrurT. nicT o certare nu von avea.
Iara de nu se va cunóste lucrul, ci va fi cam [Zac. 40]. Cela ce va avea datoril, si se va
cu prepus, adeca, fost-ad de ale Beskicil ad. fi tocmit cu voia luT si. ia vre un lucru In
mirenestI : atuncl iarasl nu se va certa. prat, acela iarasT nu pole lua fail de judecil-
[Zac. 347. De va Irnprumuta nestine pre al thrill numal singur cu voia lul, de vrCme ce
tul sad '1 va da in chirie vre o casa, sad vre o datoria nu va fi alOsa sa se Oie ci Tor fi avand
pravalie, sad alt fie ce va fi, i dupa aceia catagtise, i isvOde adins ei'O, drept aceia tre-
singur cu voia luT fara stirea judecatoriulul bue Intal ses1 ia skna prea marunt i atund
va scOtel sad del va lua vre un lucru ca In cu voia lul singur sa's1 ia acel lucru ce vor
chip de zalog, acela nu se va certa, far& de nu da, iara de va lua maT 'nainte, atuncl se va
va fi singur stapanul cela ce'T all dat haul im- certa dupll corn va fi voia judecatoriulut
prumut, sad va fi naemit acel loc, ci va fi al- [Zac. 41]. Cela ce va face tocméla cu altul
tul striin, acela sa. se cérte i sa dea Inapol pang In cutare vréme de nu'l va da cutare
cat va fi platind acel lucru. lucru, atuncl ca sal aibi. voe sa ia cutare sat,
[Zac. $5] De va fi nestine Ispravnic vre u- Mil de se va prileji satul sh nu fie pre
nuT negutatorid vanzandu'l negotul ce'T ad mama lul, ci sit'Ltie altul : atund nu va pu-
fost trimitind acel negotiterid, deacia de se tea cu voia lul sa'l ia, macar ca le-ad fost
va prileji s nu'l mal trim64a alt negot s. tocrnOla asa, ci aicea trebue putére de la ju-
vanza, iara el va lua de la altul de ,va vinde, decatorid, iarg de va lua el singur cu voia lul
atuncl nu este datorid acel negulator din- atunci va avea certare.
tal s dea sema, de se va prileji ceva paguba [Zac. 42]. Un om de se va tocmi cu altul
lnteacel negot ce ad luat el singur. macar de salt dea un dobitoc, sad alt lucru ce va fi
ad i fost ispravnic lul cand ad luat acel ne- pang, la o zi, dupa aceia va socoti Intr'alt
got. chip VI va da altuia numal pentru si. nu'l
[Zac. 36]. Gaud va judeca un judecatorid dea celuia ce l'ad fagaduit : acela si. aiba
strainb, sad cand va da voe cuiva si nu va stransore sa se rascuMpere lucrul acela de la
fi inteles para de isprava amanduror atuncl cine l'ad dat, O cdl dea celuia ce s'ad tocmit
acela ce va lua ceva vre un lucru cu voia a- IntM i sll aiba si certare dupll cum va fi voia
celuia judecatorid, acela nu va putea s o- judecatoriulul.
valasca sa nu platesca i alt prat, frisa de [Zac. 43]. Un orn la mórtea lul de'sT valasa
cum vor pretui acel lucru. cc limba de mOrte, mutt putin ce va avea orl
[Zac. 37]. Certarea ce zicem s. clea de dog. cut va vrea el, acela póte singur cu voia lul,
orl pretul acelul lucru ce s'ad luat fail de is- fail de judecatorid, sa's1 ia aceararnaota fara
prava, iaste asa : cum s'ar zice, cand nu va nici o smintéla, si far. mid o certare.
fi acel lucru de fatk atuncl sal platésca. In- [Zac. 441. Pre cela ce'l vor lasa Si. rnoste-
doit, iara de va fi de fata, atuncl sal dea ma- nOsca bucatele culva, si sa. se branesca pana
pot, si sa dea i pretul cat va plati acel lucru. la o semi. de vréme, acela dad. va veni vre-
Acest obiceid ail fost legiuit. de legiuitoril mea peas i singur fara. judecatorid, sa.'4 ia
eel batranl, iara in vrémea de acum cest1 maT acOle bucate, dupa cumu's fagaduite fara nicT
tinerl s'ad tocmit toti impreuna, si ad schim- o certare.
bat acea tocmela Inteacesta chip, adeca sa [Zac.45]. OrT eine va fi ispravnic, si. moste-
dea numaT lucrul ce ad luat, iara sal ckrte n6sci. avntia vre unuT mort, acela pOte lua
judecatoriul dup a. cum va fi voia lul, cum numal singur en voia lul bucatele celul mod
s'ar zice globes* sad sal inchiza In orl ce va fi rnult pupn de la fie eine vor fi,
temnita, sad In gros, sad Intealt chip oil cum fara numal de le va fi lasat cu zapis sa le tie,
va parea pf dreptate, sa. nu Imble fara is- ai sit se hranesca pana In cutare vrOme, a-
prava. tuncl cauta si. Ingaduiasca pana la acea
Lzac. 381 Niste OmenT de vor avea la cine- Vréme.
va un lucru sill vor eke, iarà el nu'l va da. [Zac. 46]. De va lam Destine ceva vre un
aceia de se vor sfaiui cu top i numaT singur1 lucru sa se hranésca cineva cu dansul pana
cu voia lor färä stirea judecatoriuluT de si '0 In cutare vréme, i va fi facut i zapis, corn
vor lua lucrul sad : aceia sa n'alba nicT o cer- de inteaceia vréme sti caza pre mana celuia
tare nicT intr'un lucru. ce va 5it mostenOsca, cum s'ar zice un orn are
[Zac. 39]. Un om de bunk' voia lul de va un cocoa micsor, iara la mktea luT cunos-
rasa ceva vre un lucru vre unul om sarac sad cand ca. iaste micsor atuncl lasa tote bucatele
ai bogat de in ce se va fi indurat pentru su- luT pre mana unul om bun s'a le tie si sa se
fletul she, i 'T va fi facut i zapis cu martu- hranesca cu damsels, pana In cutare vreme,
rif, iara dupa aceia se va fi edit ce ad facut, adeca pang. va fi coconul de varsth, atuncl ca
acela cu voia bit fall de stirea judecatoriu- un mosten sa, le ia, si. le tie el acela isprav-
Jul, de va trimite nista ómeni aT sal, sad si nic cumu's1 va mud stapanul, atunci Intea-
www.dacoromanica.ro
MAMA BIATEIC BASARAB 281
eel ces póte sg. ia acele bucate de la mosten catit paguba ad avut de intr'acele lucrurt, si
singur cu voia hit, fart.' nict de un judecatorid cat ad cheltuit umbland col acindu-le
mat vartos carpi va scrie zapisul ales, si inte- Vac. AT Inca si celuia eel vor fi dat vre un
legand zicand fart. de mune cuvinte, i fart.
nict o galceva.
lucru al pazesca, i i Fad furat i aceluia
vor da juritmant ca sa arate.
[Zac. 47]. De vor lasa cuiva drept suflet [Zac. 6]. Inca se da juramant, i celuia ce
ceva, atunct nu va putea el singur cu voia lul mutt, hotarul, pentru ca sA arate de'l va fi mu-
sa ia, ci trebuiaste sa ia isprava de la judecg- tat sad de nu'l va fi mutat.
torid, ftra numal acel lucru ce ad lasat drept [Zac. 7]. De va fi apucat nestine o scrisOre
sufiet de va fi invAtatura sa fact. Beserica , de In mina vrajmasuluf sad, i o va fi ars, sad
sad Bolnita, sad Ospgtarie, ce se zice cast o vafi spart : atuncl st. se dea juramant celuia
de striinl, sad gropnitt, i alte asemene ace- cu cartea, iarà nu celuia ce ad apart, pentru
stora, pentru cä atuncI perte sa ia singur CU ca st. arate ce ad fost serfs In carte.
voia lul i nu'I trebue nicT un judecatorid, [Zaa. 8]. Cand va bArea part. crestinul cu
nca mat pole sa,' ia singur, canduI a alége un ovreid, atunc1 nu se va da juramant o-
stApanul in zapis, iar t. de va fi intr'alt chip, vreiulut. Jurgmantul carele se da. improtiva
0 de va lua el singur cu voia itt, atunci per- furulut, acela nu se cit. ca sa arate el furtisa-
de's1-va tot venitul ce vrea el sa alba drept gul, ci numat deca va arata furtisagul singur
suflecul aceluT mort, furul ad de va marturisi cine-va, atunct se da
[Zaa. 481. Carele va lua cu voia itt o parte jurtmant celuia ce §'aa plerdut lucrul : ce se
de intru acele bucate ce s'ad dat drept suflet : zice, pagubasulut, pentru ca sa arate adevg-
acela piarde'sf-va tOt'a acea parte ce ad luat rat cat ad fost, si tie ce wet aul fost, l incg
singur,numal ce va ramanea cu cea-laltg par- st20 arate cheltuiala.
te ce ad fost ne luata. [Zac. 9]. Prepusul furtisagulul se aratt pre
[Zac. 49]. Cela ce va lua acel lucru ce numele omulul cel rad, ce se zice, alt om iaste
s'ad dat drept suflet, si del va lua de fatt, sa vestit de om bun, iar altul vestit de ow rad,
vaza i altil, atunci nu'st va piarde venitul, asijderea se cunóste omul si pre obicOiul cum
iara de va lua pre furis, atunct va piarde ki ad lost invAtat mat de mull, iara asa aceste
rut va mat putea sa cOe nemica, pentru ca, dot. prepusurl nu ajung amandOue safacg pre
ce ad Nat va da inapol. judecAtor sa muncesca pre cine-va.
IZac. 10]. Gine va trece pre un drum, pre
Aicea scrim pentru amnele furtifagului. unde nu I-ad fost calea st. trOca pre acolea,
[Vina 16]. atunct pets sa'11 prepue pre acela pentru fur-
GlaTa 349. [Zac.1]. Furtisagul, de vreme tisag, cum s'ar zice, de'l va fi vazut cine-va sà
ce iaste un lucru forte nu nevoe a'l arAta , treed pre acolea pre la acel loc, pre unde in-
drept aceia trebue sa se arate cu niste semne teacea zi s'ad %cut i furtisagul si aceia pre-
6re carele, i cu niste prepusurl cateva. Setn- punere : atunct drept aceia póte sal dea strati-
nul furtisagulut iaste asa : and. se va fura sere sa'sI dea sema ce ad umblat t)re acolo.
cut-va ceva. atuncl sa strige cu glas mare, si Zac. 11]. Prepusul se face _Inca i cand
sa faca galceva. st se cutremure tot inteacel vor gasi pre cine-va intr'acel loc, unde s'ad
ces cartel vor fara, i st. arate cum 'I-ad spart facut furtisagul, sad de va ft intr'alt i va fi
camara sad usa, sad raCla, sad lacatul, i rate esit de intr'acea cast, sad de'l va fi vazut ci-
asemenea acestora. acolo unde vor zice c'ail neva scotind ceva, sail thin(' dedesubt subt
lost acel lucru ce s'ad furat. haine. sad invdlit cu alt lucru neva.
f Zac 12]. Care slugg. saul ngemit va fugi de
Zac. 2] . Vestea tuturor sifuga robulut, ce in cast. inteacea zi cand s'ad facut furtisagul,
se rice a naemitulut, aceia arata furtisagul, aceia da prepus Ore cum, cum sa, fie facut el
asijderea cnd se vor gasi scarT pre unde s'ad acel furtisag, atunci ajunge si pre acela sal
suit, sad alte mestesugure, carele slujese la muncesca, faith numal deed va fi fugit sa fie
descuiat sad sa strice loc ce va ft inchisere. ascuns A. nu se vazi nicairea.
[Zac. 31. Trehue Inca i clupt. acestea set-nue [Zac. 13]. De se vaprileji st se afle al cut-va
tote, st. se arate cum intr'acel loc unde se ver ilic, sad alta fie ce haina, saul cutit, sad
vede stricat, fost-ad acolo inlauntru acele lu- vre o scarg de suit, sad topor, sad fie ce u-
crurt ce zice stapanul ca i le-ad furat. si de neat. : acelea tote fac prepus de furtisag, de
va fi oin bun si cu nu me bun, atund ajunge vreme ce s'ad gasit intr'acel loc, uncle s'ad.
juramantul, iara de nu, trebue alta aratare Pleat furtisagul : si pre acela sal muncescA
mal bung. intr'acesta chip, cum acele lucrurt al. arate de va sti.
ad fost stand tot acolo pang ce le-ati furat. [Zac. 14] . Un om de va fi sarac, si va in-
IZac. 4]. Celuia ce's1 va piarde lucrul, ace- cepe a cheltui bani multi. acela face prepus
luia i se va da juramant, sa spue cate lucrurl cum sa fie furat, mat vartos audit's! vor si
1-ag furat, i cat le-ad fost pretul, i Inca semana cu aceia ce s'ad furat intr'acelea zile
www.dacoromanica.ro
282 PRAVILA MATER, BASARAB
[Zac. 15]. Cela ce va avea in casa lul me- [Zac. 29]. Ce1 s. ce va cumpara lucru de fu-
stesuguri bune ca acélea de furtisag, acela rat, si acel lucru va fi de besericg, macar de
face prepus cum sg. fie. el furat, n'ar fi nici stiut, acela tot it se dea la besO-
[Zac. 16]. Un om ore carele ce n'ar avea ring, si sa nu'sT ia banil ce ag dat.
nicl o treba la acea pagubg, nicl l'ar chema [ Zac. 30]. Cela ce va da banl imprumut,
nimenile asa farg de nici o stransóre, i ar sil va pune zalog lucru de furat : acela sg dea
merge de ar arata pre cine-va cgtre judeca- acel lucru sat:dna-sag al cul va fi, i sa nu
torid cum ag Mout acel furtisag, si Inca ar ia nicT un ban, si mai vartos cancl va aduce
Indemna si muncOsca : acela face prepus acel lucru om sarac, sail rob, 0 lucrut va fi
cum sa fie facut el acel furtisag drept aceia de om bogat i de molt pret. atuncl atata a-
pre acela sal. muncescg. junge cu cat nu iaste acela om de credintg.
IZac. .17]. Cela ce ar putea face un furtisag cu atata se cunOste ea mil al JO acel lueru
ce va sa se facg, si el póte sad smintésca sit ce pima zglog.
nu se 1'0.4 iarg el lasg de se face : acela face (Zac. 31]. Cala ce va cumpara lucru de fu-
prepus cum sal fie cu stirea luT acel furtisag. rat, stiind cit acel om iaste rad talharig si
/Z(tc. 18]. Aceste prepusuri nu sunt nicl de pradatorig, atuncT acela nu iaste datorid sl
o tréba judecatoriulul, maT vgrtos cand vor dea acel lucru stapang-saii, pang nu'l va Ca
fi improtiva vre unul om bun, si vestit de lu- banil ce 0,g dat.
,cruri brine, cum s'ar zice, cand va fi deosebi [Zac. 32]. Cela ce va cumpara un lucru de
numaT una de acOlea, atu.nel nu e drept ne- furat, i va spline tuturor, ea sa intelégg cum
mica, iarit de vor fi Impreung, doa sad trel, cumpara sal dea stapang-sag al cul ad. fost :
sag i patru : atuncT 'I vor munci. acela nu va da lucrul panit mei vor cIa banil.
[Zac. 191. i Inca face prepunere de furti- [Zac. 33]. OrT care stapan ce i se va fi furat
sag. i acela om ce face pre altul cgiaste vra- un lucru, sid va fi eumparat cine-va, si el
jitorig i cetitorig de stele. degraba IT va fi dat banil Si'Sf va fi lust W-
[Zac. 20]. OM la carele vor ggsi niscare lu- end. acela. nu ma! pita sa cent bahil de la
cruri de furat, pre acela de va fi om vestit de cela ce 'T-ag dat de ail rascumparat.
rag, atunci se cade sal muncOscg, iarg de va [Zac. 341. Or! eine va cumpara lucru d8 fir-
fi om bun, atunci sit nu'l muncOscg. rat cii va da stapanulur al cal ag fost, acela
[Zac. 21]. Fie eine va fi la cela ce vor gasi nu pita sg's! ma! cent banil de la clansul.
lucru de furat, si de va zice cit nu cunóste pre
vanzatoriul Cala ce i le-ag vandut, sag nu'sf Aicea scriem de vina de intdt pentru care se
pete aduce arninte, atuncl de va fi om vestit iiidémnd judecdtoriut de mat micsoréza cer-
si ales de om bun, sag de va fi de In ceia ce tarea i pedépsa.
vand lucrurT ca si acéle multe ce sunt de fu- Glava 350. ['kw. 41. Acum vom sg spu-
rat, atunei el sa se creza, iarg de nu sal nem vinile.pentru carele se indéninit judeca-
muncesca. Itoriul de mai rnicsoreza certarea si pedépsa
[Zac. 22]. Cela ce vor gasi la dansul lucru celul vinovat, si infaia vina : iaste Triselaciu-
de furat mgcar de ar fi i om bun, iarg asa nea, si viclesugul, pentru cad cit gresala ce
de va avea vre Un prepus de célea ce am zis, Ise face cu Inselaciune i cu viclesug, aceia
atuncl nu va putea C intr'alt chip,ci'l vor munci. i este fOrte mare, tart gresala ce se face farg
[Zac. 23]. Pre eela ce'l vor munci pentru vre de inselacrune. aceia nu se chrarng me! cum
un prepus, i de nu va spune nemica, acela gresalt, drept aceia num aT ce se cérta ala pu-
altg. certare sit n'aibg, ci sa fie slobod de Vita. tin lucru. numal Crept légea.
[Zac. 24], Cala ce va cumpgra lucru de fur- [ Zac. 21 Dupt chipurile calor ce vor gresi
tisag. aeela sg alba' certare de vréme c. se ce feliC vor fi, depre acélea va cunóste jude-
va afla c'ati stiut ca este de furat. catoriul si va créde de va fi, gresit, cu inpla-
[Zac 25]. Cala ce va cumpgra un lucru prea ciune sag de nu va fi, pentru ca cela ce ag
eftin, acela de vréme ce va fi lucru scump, gresit, de va fi vre un taran gros 1i prost,
atunci face prepus cum sa fie de furat, Crept sag vre un cocon mic de varsta. sag vre o
aceia sit alba certare. muiare : atuncl nu se va chema sg fie gresit
[ac. 26]. Celuia cel vor dgrui lucru de fu- cu Tnselgciune sag cu vre un hiclesug.
rat: acela sa se cérte dupa voia judecatoriuluT.
[Zae. 27]. Cala ce va cumpara un lucru ca- Aicea scrient care grescde se chiamd fdrd
rele nu iaste de mestesugul luT, acela face inseldciune.
prepus cum sa fie de furat. Gliava 351. [Zac. /]. Cand face nestine vre
[Zac. 28]. Cala ce va cumpara lucru de fu- o gresalg, si pentru acea gresala nu doban-
rat, iarg dacit va prinde de véste atuncl '1 va déste nicl o cinste, sag cand Ira face de vre
IntOrce inapol, si nicT banil nu va lua, acela o fricg, sag de vre o zburtlaciune ; atuncT voni
nu va avea certare. credo c'ag gresit fag Ingelaciune, si mai var.-
www.dacoromanica.ro
PITLVILA MATIV BASARAB 28&
tos cand Va. pagubi sad va pati alta nevoe demnl pre judecatorid sl mai micsorOze cer-
pentru acea gresala. tarea celuT vinovat iaste : Mania si sada, de
[Lac. 2]. Cine va face vre un lucru de fata vrOme ce si Pravila da invatatura. cum gre-
de vor vedea toti, care lucru nu va da pravila sala ce sa, face cu manic : aceia sa se cérte
sa se faca, ci'l va sminti : acela nu se chiarra mai usor.
sa fie facut gresall cu inselaciune. [zac. 2]. Dreptatea 0 jalba vinovatulta, a-
[Zac, 3]. Cela ce va face gresall cu lava- ceia pdte sa'l sprijinésca la nevoia luT and
tatura mai rnarelul sad, aceia nu se chiarra va gresi cum s'ar zice, tatal canclif0 va gési
sa fie facut gresala cu inselaciune. fata curvind, sad barbatul candu'sT va gasi
[Zac, 4]. Cela ce va gresi priatenului sag eel muiarea facand précurvie cu. altul : atuncl
bun, aceia nu se chiama sa fie facut gresala pentru drepta jale si dei la iMing. durere, de
cu inselaciune, Iva omori pre curvarig 0 pre curvl intr'acel
I. Lac. 5]. Cela ce va face gresall de nevoe ces, atuncea putea-vor sovai sa se cérte mai
indemn'endu'l rneserérea carea are pre mama patin.
lui : aceia nu se chiama c'au gresit cu inselä- [zac. 2]. Cela ce se va mania fiind indem-
ciune. nat de cuvintele altuia sail de lucrul lui, si
Care grefald se chiamd Cu infeldciune. acela inteacea manie de'l va vat:alma intru
Glava 352. [Zac. 1]. Cela ce e invatat a ceva, atunci mai putin se va certa, orl cii ce
face raotatt, acela tote gresalele ce face, ace- vatarnare de l'ar vatthna, cum l'ar vatárna
lea sint cu. inselaciune. cand nu l'ar fi intaritat cu manie asupra IA
[ Zac. 21. Cela ce face lucrurl pe spre fire [Zeta 3]. Cela ce va strica pacea carea ai .
si din afara de obicOele crestinesti : acela fost facut cu vrljmasul sag pentru mania si.
se chiarna, ca face gresale cu inselaciune. scarba ce s'ad scarbit pre dansul, atuncl de
[Zac. 3]. Cela ce va fi ispravnic vre unul se va afla cl s'ad maniat si s'ad searbit pe
cocon rnicsor, del va Onea bucatele pre ur- dreptate parte, se va certa mai putin,lara de-
ma si dupa mórtea parintilor, si de va lase va afla el s'ail scarbit pentru un lucru pti-
comi sa ia ceva de intr'acelea bucate fara de Ain, atunci se va certa deplin.
blagoslovenie i Farl de ce se vor da la vre [Zac. 4] OrT ce lucru ce se va face cu ma-
o tral pentru nevoile acelui cocon : aceia nie, si cu scarba; acela nu e bun de nemica,
se chiarna ca, face gresala cu inselaciune. cl atata iaste cum nu l'ar fi, fost, fara nu-
[Zac. 4]. Cela ce nu face la boeria lui dupl mai and se va, face milostenie, cl miloste-
tocmélele i naravurile ce ad fost mai de de nia ramane in reel neclatitl, macar de s'ar
mull a acel boerii, ci face alte obicée dupl face si cu scarbl. Iara de va fi fost mania
voia lui : acela se chiama cl gresaste cu in- asa de mare cat sa, scOta. pre om si de in
sellciune. minte : atu :cI Mei milostenia nu iaste drept
(Zac 1. Cala ce face sill cuiva sa fad nemica, ca si cum nu'el ear fi facut.
.
vre tin lucru far& voia lui : acela se chiarna [Zac. 5]. De ar fagadui nestine orl ce fl--
ca face gresala, cu inaelaciune. gacluinta. el faca, ce se zice sl. nu se insOre,
[Zac. 6]. Cela ce ar putea face vre o gre- sad sa. daruiasca cul-va vre un lucru, sal A,
sal& de fata si la vedere, iara el face acea se posies* sad si alta fie ce fagaduinta de
gresall pre ascuns sl nu'l vaza nimenilea : ar face, de vrCine ce fagaduinta va fi fost cu
acela face gresala cu inselaciune, ara nu- maple, atunci nu iaste datorid cela ce ad ffi-
mai de va avea cuvant a grli, sl zicl c'ad gaduit sa. fer6sca acest lucru macar de an fi
facut pentru cutare luau. flgaduit si ru juramant.
[Zac. 7] Pie ascuns se chiarna si se face [Zac. 6]. De s'ar desparti nestine de femeia
vre un Ittcru, care luen u. nu'l spun celuia ce he Inteo manie si intr'o scarba, sad de se va
i s'ar eldea sa'l stie. leplda de fecioru'si si'l va sceite de in tote
(Zac. 8]. Cela ce va vatama forte rad pre ocinele 10, sad de s'ar face cllugar, sag de
cine-va, sad del va face alta nevoe mare, a- l'ar vinde casa, sag via, sad satul, si mai
tuncl se chiarna a fie facut acel lucru en pre scurt de-ar face ce va face in manie, a-
inselaciune, i nit va putea sa. sovaiasca. sl tunce acéia nice cum sa nu se prinza in
zicl earn nu l'ad vatamat cu inselaciune. sérna, ca si cum nu l'ar fi fost nemica.
[Zac. 91. Cela ce va asculta i va face vre IZac. 71. Aforisania carea se va face cii
o gresala pre cuvantul altuia : acela nu se manic, numai aceia se prinde In sema, si
chiaml cl gresaste cu Inselaciune, flrl numal iaste fOrte rea si cumplita : asijderea 0 de
de va fi fost acela ce 'I ag zis vre o muiare. alte on i. fie ce blestern.
Aicea scriem pentru a doa vind carea 'Yaw- va1Zotc. 87. Care judecator de va fi manias 0
rJzd judecdtoriul certarea qi pedépsa celui vre un chip,pro
judeca cineva, si de'l va ispravi in
acéia judecata nu se cade sa fie
vinovat.
deslvirsit, panl nu vor tréce trel-zeci de
Glava 353. [Zac. 1]. Dol vini carea in- zile.
www.dacoromanica.ro
284. PRiVILA MATZTE' BASARAB
[Zac. 9]. Cela ce va fi biruit de manie, si mórte : ce se zice cum e uciderea, pentru
de va face o grecala inteacea manie, iara cad ca atuncT verT batran Yert tanar, tot i
dupa ce se va desmania va zice c ce am se va taia capul fare. nict o socotinte, oil
facut de am i grecit bine am fecut, sag ci va fi varsta.
alt cuvant asemene acestuia, neparandul nicl [Zac. 7]. Mat putin se vor certa celbatrant
un tAd cAd ad grecit atunct acela se va certa nu pentru alt, ci pentru ace li se TrnputinAza
pentru acea grecala, ci mu va putea coved sa sangele i puterea simtirilor, ci li se Irnpup-
zica c'ad fost manios. nAza ci mintea; iara. de vrérne ce va fi el cu
[Zac]. Cela ce va zice a de manie ad gout tote batranete i cu bathd alba ci de va fi
vre o grecale., pre acela nu'l va créde jade- berbat, ci bun ci intreg la shnOrt ci la minte
catorul ce trebue sa arate acest lucra cu atunce de va greci se va certa ca i un
marturie Oment de oredinta. tamer.
[Zac. 8]. La grecalele carele ce cArta cu
Aicea scriem pentru a treia vind, de carea bant, atunce se certe, tocma i cel betran ca
.Fovdialtc cel vinovat sd se cirte mai Turin ai eel tanar.
de cum i se cade, dupd grepla ce va fi [Zac. 9]. Macar ch. cot batrant la o s6rne.
fdcut. de grecale se cArta, mat putin, iara drept a-
Glava 354. [Zac. 1]. A treia vinA carea ceia tot nu plate fi sa nu se cArie oil cat de
inddrnna pre judecator sA mal micsoreze putin.
certarea eelul vinovat, iaste nevarsta, pen-
tru act ch pre batrant ci pre coconil ceT ce Aicea scriempentru certarea celor tineri.
nu's de varsta, pre aceia mat putin 'I dill Glava 355. [Zac.17. Ceia ce sint mat midi
Pravila, iara pentru se. se inteléga bine firea de 25 de ant. aceia mat putin se vor certa, la
si tocmdla Pravilel, trebue sa spunern bine tote grecelele.
pre amaxuntul inaltimea i pogorirea varstel [Zac. 2]. Coconif de tot i cu total se iarta,
omenectt cum se cade, pentru sA intelégem ort ce grecale ar gresi.
si Pravila mal bine, ce se zice care varsLA
se chiama cocon, i care Venar in masura Aicea scriem pentru certarea coconilor.
de varsta, i carele iaste mic i carele ha- Glava 356. [Zac. 1]. Caril mu vor A de
tran. masura varstel, aceia de vor ci greci, atunce
[Zac. 21. Cocon se chiama pane la al cap- mat putin se vor certa, macar ca slut el des-,
telea an de varsta. Tamer in masur a. de vex- toinici sh. incale pre tott cu lucrurile lor.
sta se chiame. parte berbktésce, de la zdce [Zac. 2]. Cel fere de varsta, aceia maT pa-
ant i jumatate pana. la 14 ant, iara parte tin se vor certa la tote pecatele céle trupectt;
ferneiasca de la 9 ant ci jumatate pane la pi acesta sa socotécte and le lipsActe pitting:
12 ant. vrAme se. vie la masura varstel : ce se zice,
[Zac. 3]. Acesta se socotécte cAnd rlotatea sa. le vie mintea in cap. el de le va lipsi yr&
tinerilor nu va trece pre varsta lor, pentru cA me multe pand a veni La mesura erste, a-
de vor A tineril forte rat, pane mainte de tunce nu se von certa nicf cum. Ad fost ore-
10 ant i jumatate, atunce se vor socoti mat unde un cocon, carele mainte pane a se
sus de 25 ant. Cum ad fost ore cand. un co- implea 9 ant, el ingreca pre doica careal
con, cum scrie Sfetit Grigorie dvoe slov : apleca, ci de acAsta. nu iaste a se mira, c5
earn pentru dAse i rnulte i infricocate blAs- multi coconT sad aflat de miccorT alga de
tome ci hule ce facea and era numat de tart la fire, cat ad putut lucra ca ci eel mart
5 ant, atunce'l apunara, diavolif de in rnanile barbatt, cum marturisActe de acest lucru si
parintilor luT i perira cu dansul, sad ca pi sfantul Ieronim, scriind la o istorie, catra un
alt cocon ce era de 5 anT i jurnatate, decl preot de Pad chemat Vitalie : cum ad fost
pentru blasternele i ocarile ce facea parinti- Solomon de unsprezece anT, cand ad nascut
lor, se superase tuturor cetatenilor Rimulut pre fiiu-sad pre Rovoam ; ci pentru Ahav
ci s'ad sculat cu totif do Pad ucis. zice ; cum si acela de 12 ant ad fost cand ad
IZac. 4]. Mic se chiame pang in 25 de ant, nasal" pre fiiu-sag Ezechia ; iara drept aëeia
iara décolea Inainte se chiama mare, sa. pótA acAsta Pravild iaste deplina i adevarate,
face tot lucrul. cum ceT mat mid ci fara de varsta se cArth,
[Zac 5]. Ratran se chiarna de la 50 do ant plat putin la tOte plcatele i grecalele tru-
pane la 80 de ant. pectt, ci de se vor impreuna en o ovreica,
[Zac. 6]. BatraniT cand fac vre o grecalk sag cu alt copil parte barbetAsce, sat cu vre
pentru carea invata Pravila s'A se cAr'e tru- o rudd carea se chiame mestecare de sange.
pecte, acela se cArta mat putin de cat cel ta.- [Zac. 3]. Inca ci la grecalele céle mart, ce
nar, acijderea si la t6te grecalele se certa se zice la ucidere maT putin se cArth, ceia ce
mat putin, fare numaT de va fi grecala ce va nu sint dna de maisura varstet.
face batranul de in gr ce se certa cu [Zac. 4]. Cot feta de varste de vor fac e
www.dacoromanica.ro
PILAViLA MATEIII BASARAR 285
banl r5i calpuzani, aceia nu se vor certa cu Rimulul ; ca ci in vrémea lul Matheid Voevo-
tote certArile dupd. cum Invätd. Pravila : ci dui (aril Muntenectl, cand taiase capul tatd-
num! dupl. voia judecatorulul, 'Msg, nu cu nc-sAd un copil in cetatea Bucurectilort
mórte.
iZac. 5]. La uciderea carea fac coconil Aicea scrims pentru a patra vind, pentru
adinseicl juand, atunce iad o certare forte carea micvorizti judecdtorul certarea cella
miccórk cum ad fost acel do! coconl, carit vinovat.
jucanclu-se cu jucdreile lor, s'ad mâniat unul Glava 358. [ Zac. 1]. A patra vind. carea
pre altul, i l'ad lovit cu cutitacul cel de con- Inderrind pre judecdtor sat; miccoreze certarea
dee si Pad junghiat de l'ad omorit, ci pentru celul vinovat de cum i se cade iaste betia,
certarea l'ad isgonit de Inteacel sat de unde de vrOnie ce da invAtAturrt Pravila de zice,
ad fost fatcut mórte, cu invataturd ca aceia cum tOtd. grecala de ar fi cum ar fi de mare,
sd. nu se mal intórcd la acel boa, pAnA nu va ci de se va face la vrémea de betie, aceia nu
face pace cc parintil coconulul celul ucis. se va certa deplin dupd cum spune Pravila,
[Lac. 6]. Cel nu ttle värstd, ci la furticag, iard, asa numal dupd voia judecAtorulul.
aceia maI putin se vor certa, de ar fura si [Zac. 2]. Omul beat de ar greci tocma gi
de intduntru de in beséried. spre chipul Domnuluf tdril : iara aca tot se
[Zac. 7]. De -va fi nestine nu de vdrstl, si va certa ma! putin.
de va face vre-o grecald, i pentru cad va fi [Zac. 3]. Omul cel beat, de ar Injuda, de
mic de varstd se va certa putinel, iarfi el de ar huh, de ar face ci jurdmint mincinos, si
vréme ce nu va fi de vdrstd, va face iarticI de ar strica i pacea ce va fi fdeut cu vrdj-
aceea grecall : atund se va certa mal mutt macul lul , acela de pururea covaiacte ci
de cat cea de Iota!, lara tot nu cu mórte, scapd si se cOrtd, tot mal putin dupd. voia
mdcar de ar i certa Pravila pentru aceea judecatorulul . i mal vArtos vinul ce va fi
grecala cu morte. haat vdzindu'l limpede i frumos la Ltd,
1Zac. 8]. Or! care fard. de värstd, va face ci mole i dulce la gustare, de ar fi i In-
vre-o gresalä ci de nu'l vor pifi la judecdtor telept nectine tot sA Incald cal pare cd. flu
pang. se va face mal mare : atunce judecd- se va ImbAta.
torul nu'l va certa dupd vArsta ce va fi avénd [Zac. 4]. CAnd se va imbdta nectine cu
atunce, ci dupa varsta ce va fi avut atunce incelaciune , mal vArtos cAnd va mestecu-
cand ad fAcut grecala. gui cine-va sal imbete : atuncl orl ce va
[Zac. 8]. De ar vrea de n'ar vrea, judeca- greci nu numal va covAi pentru sA scape, ci
torul tot iaste dator sd miccoreze certarea Inca nu se va certa niel cal de putin.
celui mic, cand va greci , sa o miccoréze [Zac. 5]. Mal putin se va certa omul cel
dupa. voia lul, pentru cdel cd. tote judecAtile beat cAnd va fi prea omorit dO betie, decAt
feresc acest lucru , ce se zice miccorarea cAnd ar fi nurnal in vréme , cii atund se
certAril. cinema cd nu ctie nemica ce face, iard cAnd
se va cunócte cA nu e prea beat ci. de va
Aicea scriem sd stiti cum se micsorézd certa- greci : atunce se va certa mai mult, iard
rea celuict ce nuli de vdrstd. tot nu cum ar fi tréz.
Glava 357. [Zac. 1]. De vréme ce cel fArd. [Lac, 6]. BOtul carele va face vre-o gre-
de vArstä carele face grecald, de va fi de call 0'0 va cunócte lucrul cd de tote orile
opt-spre-zece anI mergand, atunce cli. bage cAnd sd Imbatd. iaste rad la betie, i sd. cOr-
In flax& si 1.n temnitd, pang. In catd-va séind td. i se sfaclecte cu totl, acela std. se cOrte
de vrerne, iard, de va fi de 14 anl, atunce deplin ea ci cum ar fi grecit In trezvie, ci
pentru grecala ce va face se cértd. ca i Mr- dupd, curn spune Pravilele i dupd, grecald
batil cel marl, ce se zice cu mOrte, cum e ce va face , pentru cd se cade eine 's1 cu-
Intl! furticagul, sad sodomia, atunce'l va nOcte firea ea iaste zglobiv la betie , acela
bate pre In tot turgul, va include in tern- sad sd nu'ci bea yin nice cum , sad sd bea
nitA cu obédc In picióre ; iar de va fi mal sus putinel sat. nu se imbete.
de 14 anl, i nu va ajunge pang la 25. ci IZac. 7]. Cela ce se va ImbAta Inteadins,
grecala ce va face iaste de cap : atuncl ia- ca sd. pótO. sovai la grecala ce va greci, ca
rdcl se va bate pre in tdrg ci'l vor trirnite la pentru sa se certe mal putin : acela nice
ocra. odatd, nu va scApa, ci se va certa deplin.
[Zac. 2]. Cel ce nu e de Waste, de se va [Zac 8]. Celuia eel pArea bine dupd hetie,
gdsi cA iaste eretic, sad de se-ar prileji se'sT &Ad ad fAcut vre-o grecald , ImbAtAndu-se
ucigA pre tatA-sAti, sad pre mumel-sa : atunce iards1 ci lAudAndu-se zicAnd : bine am fAcut
nu va putea scApa cc varsta, ci se va certa de am fAcut ace.: acela nu se va certa putin,
ca i un mare, cum a fost tInArul cela ce o- ci tocma ci deplin dupa cumva fi scriind Pra-
trAvi pre tatd-sAd de vrOme ce nu era inel vila.
nice de 18 anl, 0'1 Ward capul, in cetatea [Zac. 9]. Cela ce va zice judecAtorului, cd
www.dacoromanica.ro
.286 PRAVILA MATEILi BASABAB
am fost beat and am Mut acesta greaala, gi sdintrebe ai pe vracT, cariT forte lesne '1
atuncl judecatorul nu'l va créde, drept a- vor cunOst de va fi nehun adevarat.
=
ceia trebue sd arate mdrturii, care marturil [Zac. 2]. Cela ce va sfdtui pre cel nebun
sa marturisesca curn '1-ad vazut band inte- sd faca vre o greaald, sad sal ajute. cum
acea zi, i cum ad fost borind ai ad fost se-ar zice sal dea sabie geld. ardtandu'i
fäcand tete nebuniile betiel, i alte semne pe cine-va sal ucigd. nu va putea aovdi a-
ca de orn beat. cola ace a fost el nebun i ad facut greaala,
sa nu se certe dupd Pravild cola ce va fi MI.
Aicea scrient pentru a cincea vind, pentru tuit.
carea mitfordzd judecdtorul certarea. [Zac. 3]. Cel nebun macs, ca nu se va
Glava 359. [ Zoo. 1]. A cincea villa, pen- certa la nebunia lul do va face vre o gre-
tru carea se indernna, judecdtorul a mai aalA, iard aaa tot nu se cade sal skobozesca
micsora certarea celui vinovat, iaste acesta : de tot sa imble pe drumuri slohod : ce sa
adeca cand nu e omul cu Vit a. mintea r ce aibd pazd sa fie pre langd ómonil lul pand se
se zice esit de in fire'sI nebun, de vrerne ce va intelepti.
Invata i Pravila omul ce va fi de'n afara, de
minte , acela macar ce greaall ar face nu Aicea scrim pentru a gasra cind pentru
se va certa. carea micvordzd judecdtorul certarea cella
1Zac. 21. Nebunul icel de'n afara de vinovat.
minte, acela de se va Intelepti cand-va, a- G1ava 361. [Zac. 1]. A aasea vind carea
tunce nu se va certa pentru gresalele co ad indemal pre judecator sd mal rnicaorke cer-
fAcut la nebunia lul. tarea celuT vinovat, de cum invata. pravila :
[Zac. 3]. Cel ce iaste cand i cand nebun, iaste obiceiul loculul, duph care obiceid eine
iar nu In tote zilele, cum se-ar zice, patru va greai nu se va certa nice cum,cum dad in-
luni este nebun i cinci sase luni iaste in- vkaturatoti dascald, tocmindit-se toti inteun
telept. acela fetid de va face vre-o gresala cuvint.
In vrémea nebuniel lul , atuncl nu se va [Zoo. 2]. Cand va fi un lucru cu cale sa se
certa, iara de va gresi la vremea careaia- certe carele '1 va face, iara acel lucru de vre-
ste intelept, atunce se va certa tocma dupd. me ce va fi obiceiul locului sa se facd : a-
cum aerie Pravda ca i fie-cine ; iar d. de va tunce acela ce '1 va face nu se va certa
fi lucrul Imparechiat ere nebun ad fost ad ba !nice cum.
.cand ad facut acea gresald : atunce stk acesta [ Zoo. 3]. Sudecatorul judecd cate o data si
lucru in mintea judecdto rulul , sà cunesca impotriva Pravilel pentru acest obiceid al lo-
despre lucrurile ce vor fi fost pre Impreju- culuT, si de multe eri face si cum iaste
rul acel greaale. voia lul.
[Zac 4]. Cela ce va fi cu minte, i va face [Zac. 4]. Lucrurile carele se fac dupd. cum
vre o gresala, i penteaceia gresala se va iaste obiceiul loculul. macar de ar i fi im-
pari la judecator, i graind mdrturiile, iara potriva fireT i a pravilei. iara drept céia
el inteacel ceas va nebuni , atunce judeca- tot nu va certa judecAtorul pre ceia ce fac
toriul '1 va certa cu banT sad cu dobitoc ; acel obiceid, macar ed aicea '1 cérta Beserica
laza de va nebuui el deca va ispravi ju- iard la vtoroe priaestvie, va certa Dumnezed
decatorul pira , i va vrea sa.'1 dea i vre cu munca de véc, pre catl o vor face impo-
o certare pe trup : atunce de vreme ce pre triva Dumnezeeatilor Pravile lucrurile lard
nebun nu'l pot certa trupkte, atunce le va lege.
Bchimba certarea lul pre haul, ai acesta se
va face cand nu va mai fi mitT o nadejde de Aicea scriem pentru a faptea vind, pentru
a se mal inteleptirea cel nebun ; iard de va carea micsordzd judecdtorul certarea.
fi nadejde ad se' intelptesca : atunce judecd- Glava 36L [Zac. 1]. A §aptea vind carea
torn]. 'I va pine la pazd, pand se va intelepti Immicaorezd certarea celui vinovat : iaste
sal certe. Nebunul de ar ucide si pre tata, multimea de emenT, unde se pornesc cu totil
add, tot nu se va certa nice cum. sa fad'. vre o rdotate. atunce judecdtorul nu
pete sd alega eine ad fdcut raotatea, dupd
Aicea ardtdm sdninele nebunului:. aceia iard nu pete pre toti sal cérte pentru
Glava 360. [Zac. 1]. Cela ce se va face unul, i pentru cad Ca acele sotil rnulte, iale
si se va ardta cum. iaste nebun, pentru ad, se fac in deo felurT, drept aceia trebue sd
scape de certare, lard el nu iaste adevarat atim cum unele ori slut impreunati multI ai
nebun. acela se va certa deplin dupg Pravill. fac tog o greaald, i iarhaf alta data sint
iard pentru sal cunescA judecdtorul ad derd multi impreunatT intr'una i numai unul de
se face. at adevArat iaste nehun, atunce tre- intrInaii face o greaald, inteaceia nirnenilea
bue sal intrebe judecdtorul multe intrebarl mid de In sotiile lul n'ad inteles, nice Pad va-
ai In multe felurT, ai cu multe meatequguri, zut, nice judecdtorul p6te sal clinked, ai in-
www.dacoromanica.ro
PhAV1LA MATB10 BASARAB 287
tfacésta faptg sint d6o pravile : i intlia pra- dupg. voia juclecgtorulul, iarg de nu le vor fi
vild iaste acésta : ajutat, ci numai fiind acolea de fate. vor fi sgrit
[Zac. 2]. Gaud sint nivte omeni multi strinvi vi ei cu armele : atunci aceia nu se vor certa.
la un loc, i fac Nre o grevalg, atunce drept [Zoe. 7]. Niv,e 6menT mult1 de vor ucide
acea grevala se inclémna judecatorul sg mal pe vre unul cu rane de morte. carele una de
micvoreze certarea dupg cum scrie Pravila, intr'Insele singurg putea sal omOrg, iarg la
iarg mai vartos grevala ce vor fi fgcut acel judechtor sa nu se OM adevgra cafele Pad
mutli se cértg dupg Pravilä cu morte atunce, omorit : atunce pentru cad sint multi, nu se
av,ijderea se indemna judecatorul sa. mal nue- va omorT niel unul, lace ava se vor certa diva
-voreze certarea pentru sg nu omorä pre voia judecatorulut
multi numal pentru o gresalg. [Zac. 81. and vor ucide multi pre unul cu
[Zac. 3]. and se va prileji in mijlocul a rane nu de morte, care lucru una de Inteace-
multi, de vor fi unii do intrInvii mai capete lea nu l'ar fi putut omorl, ci tote impreung
cum s'ar zice ispravnici, atuncl la nail ca a- l'ad omorit, vi judecgtorul nu vtie carele'l va
ceia nu va micvora judecgtortil certarea acei fi filcut rana cea de morte, numal ce se ade-
grevale pentru eel multi, pentru ca ce ca fie veréza lucrul, cum Pad ucis toll impreung,
la ce grevalg, ceia ce slut capete dupa pravile atunce pentr multimea se. va certa toll dupg
se cérta depururea deplin, numal ce tnrnicvo- voia judecgtorului.
reza certarea celora ce .sant tc41 intr'un chip [Zac. 9]. Cel ucis de multi de va avea vi
de vinovati; vi nice unul de intanvil nu iaste rane multe, si deinteacelea cand unele sint
mare sad mic. de morte, iarg altele nu dint de morte, ei sea
[Zac. 4]. Adoa pravilg zice : cand se va tam- nu OVA judecAtorul se. adevereze clue I-ad
pla de intre nivte Omeni multi sa grevascaunul facut mOrtea, atuncl pentru multimea, toll
-de intranvii, vi atunce nice aceia nice judeca: se vor certa dupg voia judecgtorului, iarg de
torul pote sà vtie carele otT facut grevala :- va cimOvte judecktorul pre ceia ce falcut
atuncl pre toti sal slobozOsca detota certarea ranele céle de mOrte, atunce'T va certa ca pe
trupescg, vi se vor certa numal cu haul. cum nivte uciggtori : iar ceia ce n'ad Matt rane de
s'ar zice, depre o ferestrg a unel case unde ad mOrte, pre aceia 'I va certa judecatorul dupg
fost stranvi nivteomeni multi, de acolo s'ad a- cum vafi voia lot
runcat o piatra s'att ucis pre un orn ce all fost [Zac. 10]. Mal marele care va fi cap intre
trecand pre ulita. iarg. aceia ce sant in casa multe sotiT, vi de va fi fgcut rank de morte
el nu vtiti eine sa fie aruncat acea piatra, celul ucis : laza. ceia-lalli sold sal fie \rata-
de care lucru nu pote sa fie intr'alt chip, mat cu rane nu de morte : atunce cel mai
ci unul de intrInvii ad aruncat piatra, i el mare se va certa ca un ucigator cu morte
no va spune : atund sa fie sloliozl, vi numal iara ceia-lalti dupg voia judecatorulul i dupA
cu hani sg se cérte. rane care le vor fi fgcut fie-carele, lash. vi a-
[Zac. 5]. Gaud vor fi inteo casa nivte omeni tunce se cade forte sg. cerceteze judecktorul
multi lacuitori, vi se va gasi intre anvil u- pre amgruntul, in ce parte de trup ad ranit
mul ucis, i vor argta semnele cum sal fie fiev-carele de danvii, pentru cal mgcar de n'ar
ucis unul de intrInvii iarg nu multi, de vre- fi facut toll rane de rnOrte, aleggng far& de
me ce se va afla ca are numal 0 rang iarg cel mai mare, iarg ava drept aceia maT mult
nu mal multe. vi nu se vtie carele de intre se va certa cela ce'l va fi lovit in piept, de cat
dftnsil sg fie fgcut acea ucidere : atund vor cela ce'l va fi lovit intr'un déget. vi mal mult
fi top slobozi de certarea uciderei. numal ce se va certa cela ce ad facut rana de 1-ati scos
se vor certa clupft voia judecatorului vi nu se sufletul, de cat ceia-lal(i, decl or! catr vor fi
va certa nicl unul Cu morte. Avijderea iarg. flcut rane de tnorte aceia tot! se vor omori,
de ar avea cat de multe rane cel ucis, mgcar iarg ceia-lalt1 sa se cérte dupg voia judecg-
de ar fi atata de multe, pre cat Omen1 vor fi torulul.
intr'acea cash', i sg nu vtie niminilea cine [Zac. 11]. Gaud se va ucide nestine de multi
sa i le fi facut acelui ucis : atunce toti vor fi pi judecgtorul nu va li carele de inteacel
slobozi de rnorte. nurnai ce se vor certa dupg multi Pad ucis : atunce toll se vor certa cu
voia judechtorului haul, sad i vor scote de in movie, sad i vor
IZac. 6]. and se va prileji sa aiba price ni- duce la ocng.
Ite omen! vi vor sari toll en arme asu- [Zac. 12]. Pote judecgtorul sg muncOscl pe
pra unuia pre vor ucide cu multe rane, iarg acela sad pre aceia ce vor avea niscare somne
sg nu fie niel aicea lucru de fata, 6re eine l'ad ca acéle cum sal fie ucis aceia pre cel mort.
rgnit, i eine nu Pau lovit ? atunce toll se macar de ar fi inomit vi pre altil pre multi in-
vor certa dupe. voia judecgtorulul; iarg de se tr'acea ucidere. Avijderea de va arunca ne-
-va cunovte carii Pad ranit, j caril nu Pad vtine vre o piatra de in vre o casg uncle vor
atuncl ucigtitoril se vor omori, iarg ceia- fi omeni multi, viva ucide pre cine-va, atunce
ce le-ad fost ajutor. atunce se vor certa iara nu 'Iva munci pre toll judecgtorul, nice
www.dacoromanica.ro
288 PRAVILA MATE113 BASARAR
tra putea sal muncesca pentru sä tie carele Zac. 5]. Orl care muiare de frica si de sila
iaste de intru tot1 cela ce ad aruncat piatra, ceI va face Do mnul, de se va pleca si va face
iara de va fi carea cumva de Intfacest1 multi pre voia luT : aceia nu se va certa nic1 cum.
de se vor gasi vre unil sa alba niscare semne, [Zac. 6]. Un judecator de la unt Irg, ce se
earn aceia sa fie aruncat piatra : atuncT pre a-
cola sad pre aceia numal ce va munci jude- Domnulzice un diregat or, nu iaste dator sa asculte pre
catorul, s spue cum va fi cu dreptuf. taril sa muncesca. sad se, spanzure
pre nestine, cunoscand el ca nu e vinovat, si
Pentru a opta vind pentru carea nzicoréz iaste lucru en asuprela aceia munca sad a-
judealtorul certarea. ceia rnerte, ce mai bine'T iaste loT sail lase
Glava 363. [Zac 11. A opta vina pentru ca- scaunul cal de judecator ce tine, de cat sá s6
piece Invataturil Domnu-sad cea eu asupiela;
rea se inclemna judecatorul sa micsoreze cer- iara
tarea celul vinovat, la gresala ce ai facut : nuluidesad.nu se va Indura sa faca parasire scau-
iaste ascultarea carea va face nestine spre Domnu-sailatunce trebue sä scrie sa dea stirea
Domnul tariT, sad spre stapanul carele i va cq, coin iastedelucruaceia tocnaela ce 'I-ad porun-
en napa-te, si sa socote-
sluji, si cum zice cartea cea veche la vtoriT Za-
con la 17 capete : cela ce nu se va pleca, ce se sca sa mai cerceteze, i dup'aceia sa astepte
zice ce nu va asculta de judecatorul carele raspuns ; laza judecatoriul de va räspunde
au ales Drimnezed, acela cu merte void sa. si al doilea rand, si de va zice de nu veil
rn6ra. Macar a acest cuvint al scripturil ceI asculta, tu stif, sad sa facT cum 11 dad In-
vechl zice asa, iara asa se socoteste pentru vatatura si sa nu mal cerra alt lucru sad all&
invatura judecatorulu1 celuia ce judeca pre vina, sad de va zice si Intfalt chip, citit'arn
lege si pre Durnnezeestile Pravile, i pe Pra- scriserea ce ne-a1 trimis i am inteles de tot,
vilele cele ce sunt dupa fire, pentru ca eine iara, drept aceia sa fac1 cum ti-am dat inva-
nu se va pleca supt tariea Invataturii legit tatura, iara Intealt chip sa nu fie : atunce
c't judecatorulul : acela nu se va certa cu
de va asculta de Invatatura mal marelul sad,
merte pe dreptate si dupd Pravila. va putea sovei si nu se va certa dupa Pra-
[Zac. 2]. Cade-se sa asculte i sa se piece vile pentru gresala ce va fi facut pentru a-
Boiarenulul i mal marelul naroduld, Insa scultare.
and vor da invatatura spre lucrurile carele [Zac. I]. and va zice judecatorul, cutare
vor fi marturisite de Pravilele cele impara- lucru Parn facut, pentru ca 'mi-ad dat Inva-
test1 sad de obiceele loculul, sad de singurti tatura Domnul mied, carele iaste mal mare
firea omenesca, care lucru sa intelega cand pre o tare:, atunce nu'l vom crede acest cu-
va imbla nestine pre aceia ascultare, atunce vint, numal ce trebue sti arate acea invata-
puting fatamare va face spre aprópele lul, tura a acelui Domn, ad cu marturie ad cu
iara de vreme ce cn acesta ascultare ce va scrisOre de mans. DomnuluI grit
face nestine spre mal marele sad, ce se 'zice [Zac 8]. Unjudecator ce va ispravi i va im-
spre Domnul sad, Imbland de tete pre voia plelegea altul judecator al altil eparchiLatuncl
luT,. de va gresi si va vatama forte mult pe nu se va certa nice iaste dator acela sa cerce-
aprópele fiesi-cu1 : atunce nu se cade asculta- teze tocmela aceia sT. vaza drepta e ad cu asu-
torul sá tie acesta ascultare. prell, ftirT. numal de se va pune improtiva eel
, [Zac. 3]. Cela ce va ucide pre cine-va, fiind vinovat de va zice, cum acesta lege nu e bung
trimis de Boiarenul Saborulul. ce se zice de de nimica, de vreme ce se-ad facut de un
cel ma mare al glOtelor, atunce pete sovei judecator striin, ei cum nu i se-ad cazut
sa nu se certe dupa cum scrie Pravila, care sa legiuiasca el gresala ca acesta, cum se-
lucru sa intelege intr'acest chip : Candu'l va ar zice judetul Brasovulul eke n'ad putut
trimite cel mai mare, si 'I va ingrozi de '1 va prinde pre un vinovat la manile Id, ad fa-
zice ca de nu va omori el pre acela, atunce cut lege sa fie isgonit de In tete cetatile cate
judecatorul va omori pr dinsul, si mai var- slut supt tinutul Craiului unguresc , si asa
tos mal marele gletelor, de va fi deprins a o- ad ispravit cum de va incapea In manile vre
moil pre unil caaceia cariT nu'l vor asculta; unul scaun Craesc, atunce sti aibä a'T taia
iara de vreme ce nu'l va ingrozi mat marele capul, i asa au dat stire pre la tete cetatile
glótelor. si s nu'l zica asa ca de nu'l va taril Ungurestl, iara vinovatul se-ad prile-
ornori atunce va muri el in local hU, i Inca jit de se-ad prins la mama judetulul dela
and nu va fi Invatat a omori pre ceia ce nu'l deacia avand judetul Ta mana lul is-
ascultä : atunci cela ce va face uciderea nu prava celuTa judet de la Brasov, cum orl
va putea ovi sa zica ca. Pad manat mai ma- unde '1 vor prinde sa'1 taie capul , acorn.
rele lur, ci se va certa dupe: cum scrie Pra- p6te Inteacel ceas fail nice de o certare ce
vita. pre judecata celuia cit taie capul, iara, de
[Zac. 4]. Rugarnintea Domnilor iaste ca si va fi judecata celuia i strimba , atunce a-
and ar Ingrozi pre nestine. cela ce 'I-ad taiat capul nu se va certa nice
www.dacoromanica.ro
PRANILA MATILII3 BASARAS 289
cum fag numal cand va zice vinovatul ace- IZac. 13], Feciorul carele va face vre o
lul jaded de la Sihild., ce trOk arejudetul gresall pre invatatura Wane-sad, sad a ma-
de la Bras Ov cu mine, sad ce puternic e el ne-sa, sad muiarea pre Invatatura barbatulul
asupra mea sa'ml taie capul ? de vreme ce et , sad robul pre invalatura stapanu-sad :
ea nu sint ungur, ci sint nemt si omul cela aceia nu se vor certa nice cum de va fi gre-
ce Pain ucis iaste de in tara Nemtasca, si sala micsórd, iard de va fi gresala mare :
l'am ucis la Ispania, decl ce tréoä are jude- atunce se vor certa, insa u deplin cunt scrie
tul de la. 13t asov cu gresalele ce se fac in Pravila, ce dupa voia.judeedtorului.
tare, Nemtesca ? deci atunci acel jude J va
-puea la Inchisóre, i va eerie la Craiul un- Aicea scriem pentru a noua vind, de in carea
garese ce vor putea alege pentru acest lu- micsorezd judecdtorul certarea i peddpsa
cru, si dupa cum va veni raspuns de acolo celui vinovat.
asa va ispravi. Glava 364. [Zac. 4. A noa vind pentru
[Zac 9]. Patriarhul cle va scrie la vre un carea se inclémnd judecatorul sd mai mic-
poslusuic al WI, i del va zice sá faca cu- soreze certan a celui vinovat, de cum cart&
tare luau lará de nu vel face de gred te afo- Pravilele: iaste neputina ci slabiciunea firel,
risese i accl lueru ce'l zice se Ikea iaste cu pentru carea mai putin se vor certa muerile,
napa.,te i cc aauprela : atunce acel poslus- decal barbatil la gresalele ce vor face.
Mc nu iaste dator s. asculte pre Patriarchul, [Zac, 2]. Muiarea se va certa mai putin de
nice aforisania luT, iara asa se`cade sal dea cat hdrhatul, and In casa ei se vor face
sure cu scrisóre cum .iaste napaste, i cum haul ral calpuzani. sad cand va cumpara
se face asupt ela pre invatatura ce I-ad dat, ceva vre un lucru eftin ca 511 vinza mai
si dup'acéta sd astepte raspuns. scamp, sad cand va sparge Cartea Domne-
[Zac. 10]. Judecatoriul eel mirenesc se sea, si inch' si de se va mesteca in toeméla
eade sd ispitesca i s savirsasca o lege ce ereticilor, sad la juramint mincinos, iar eand
va fi legicit judecatoriul 13iséricii. de i va pa- va gresi la lucrirri, carile se fac impotriva
rea c'ad legiuit drept inba !Ate i acela ju- DumnezeestiT Pravile, si a PraviliT firil ome-
decdtorul mirenesc sd. cerceteze tocméla cc necti : atund nu se va certa muiarea mai
xnarturii. sa pótd cui.6ste legea ce-ad legiuit, putin, ce tocma ca i barbatul.
de póte fi sal faca sfarsit, ce sa zice certare, [ Zac. 3]. Taranul eel gros, acela pate so-
ad cu mórte aa intr'alt chip, fard numaT de vai sa: nu se carte, mai ales cand va fi mar-
va fi tocméla pPntru eresuri, pentru cd atunce tune cuiva, si de va grai cuvinte lard de is-
judecatorul eel mirenesc, nit mal cerceteza prava. fara cale, de se va cunóste lucrul cd
nemica : ci attince'si orl ce tel. de eretic i graiaste de prostimea Id, iard de va grai de
vor da de la judecatorul Be4,ericiT de'l va o- invatatura lui cea rea atunce se va certa
mori fara de nimica alibi ingaidumtd, si lard tocrna ca i altil, asijderea si la alte la t6te
nice de o intrehare cum ail fust tocrnéla gresalele ce va face taranul cel gros, de va
[Zac 11] Omenil cel Donmesti, ce se zice face de grosimea lui, atunce mai putin se va
armasil si armaseni i aliI ca dinsif cand certa, iara de va face de in. rdotatea Si felul
vor muuci, and vor spanzura, sad vor taia lul eel rad : Ounce se va certa tocma ca si
capulcuiva, i altele ce vor face cu invdtdtura alalti, si acesta iaste in puterea judeatorului
Domnulul tlfril, atuncea de ar fi invatatura sal judece, de va fi de grosimea id sad de
Domnulul la aratare de fath sä vazd top ca nu va fi, lard nu mai de va fi gresala spre Dum-
iaste cu asuprela , i cu mare napaste, aceia nezeiasca Pravild, sad spre Pravila .cea de
nice nclatd nu se vor certa nice cum nice fire, &ace cI. atunce grosimea lui nemica nu'l
,
drept un lucru. va folosi nice va sovdi sd scape de certare.

[Zan 12] Plugaril Ii alp lucralorl de vor
ara Iii pdmint striin, sad de vor culege in vie Pentru a zdcea vind, pentru entree judecdtorul
cu invatatuta cuiva cand le va fi zis cd iaste inanic,Fordzd certarea i pedépsa
a lua : atunel n se vor certa nice ruin, fard Glava 365. [Zac. 1]. A zecea vind carea
numal atunce cand vor sti lucratorir cd nu InclOmnal pre judecator sd mai micsoreze cer-
iasto a celuia ce I-ad pus sa lucréze acolea tarea vinovatului : iaste somnul, de vréme ce
acel pdmint, sad alt ce va fi, sad lard numal multi s'ad gasit de ad Mout multe si minunate
and I ar pane sa. secere Incd fiind crud sad lucrurT in soinn, iard déca se destepta atunc.e
sa strIngh alte pOme inteacest chip, sad nu pnea minte nemica ce ad facut ; earn ad
and le ar zice sa, mute vre un hotar de in lo- fost odata unul de-ad fost dormincl la Bese-
cul jul. sad undel vor pune sa lucréze si'l rica Id Sveti Venedict la tara frincésca, 0 ail
vor pazi cu emeni du mite, sad and le vor fost esit de in Beserica adormit de ad Imblat
zice sal lucréze neptea, ce se zice sa fare : doao mile de Ice, i acolo ad gasit pre un
pentru ace cd atunce depururea se vor certa copil si l'ad ucis de ad mina, neavind nice
si nu vor putea visit un lucru cu dansul. nice Pad stiut nice l'ad
290 PRAV1LA. MATEIII IIASARAB
cunoscut, i iargst asa adormit s'ad intors 0 asijderea si cu. nebunia, "lard, asa mat vartos
s'ad dus de ad Intrat In besérieg, iara, dimi- iaste i mat rea phinuire de cat acélea de cat
n8ta n'ad stiut nemica esitad afarg ad n'ad t6te : drept aceia s'ad facut acéstg Pravilg.
esit. Alta data iargsl ad lost Intr'un oras ce (Zac. 2]. Cela ce va face vre o gresall fiind
s'ail chemat Pizan, unul de aceia carele de Indernnat de dragoste : acela mai putin se va
multe ort esia nóptea de in casd'st cu arme, certa de cum spune Pravila.
si Incungiura tirgul tot cantand, i iargst dor- [Zac. 3]. Cela ce va fi biruit de dragoste, si
mind se intorcea de mergea acasg si nu se de va tampina vre o fatg mergind pe drum, si
mat destepta, si de multe ort priatenil lul o va grata : acela nu se va certa nice cum,
d8cal ggsia Imb land pe drum el 'I destepta cum ad facut un muncitor de la Athina. pre
'I Inlorcea destept Is. casa tut de in carea carele 'I chigma Opisistratos, carele ad zis
ktio
esise clormind, sad cum ad fost o muiare, ca- mueri's1 cand 'I indernna sg, nu fie Intr'alt
rea se scula nóptea de'st frgmanta palnea, si chip. ci sd omórg pre cela ce-ad sdrutat pre
o punea de o invd1iai o gatd de tot numal sg o fatg feciuritg, a lor mergAnd pe drum, iarg
o bage in cuptor, i iardsl adormitg, se ducea el 'I zise acest cuvint, de vrérne ce pre ceia
de sg culca In patust, iarg diminéta nu stia ce ne iubesc i ne sdrutg, tu zicl sg.'t omorim,,
eine 1-ad grijit asa palnea, i asa depururea'l darg. Ina ce Invataturg yeti da sg facem ce-
pgrea cit fac acésta vecinile el, ca Sd rizg cu lora ce nu ne vor i ne vor fi cit vrajmasie ?
dinsa : i altil multI s'ad afiat ca acestia, decl [Zac]. 4. Ort care muiare pentru multg, dra-
pentra acéia s'ad Meat ac8ste pravile. goste ce va avea card ibovnicul et, de va
[Zac. 2]. Acest fel de 6ment, dormind In priimi in casa et furtisagul e va fi el furat :
somn, de vor bate sad vor rani, sad vor u- aceia mal putin se va certa de cum iaste scris
cide pre cineva, aceia nu se vor certa dupg la Pravilg.
Pravild, ce dupd voia judecgtorulul, de vr8me [Zac. 5]. Dragostea, prOcurvia i rgpirea
ce i somnul se Inchipuiaste cu mórtea; lard fifes, 1 alte gresale ca acOstea sovgesc, ce se
afarg de acésta se cade sg aibd judecgtorul zice, cand an pune scant la ferestri sa se sue
mild la gresalele carele sunt de in fire. sd intre la ibovnicu'sl si altele ca acOstea.
[Zac. 3]. Urn om cu flméia tut dormind In-
tr'un asternut, de vor impresuras coconut in- Pentru a doasprezice vint, carea micforizti
tre el set vor omort : atunce acesta lucru nu judectitorul pedepsa fi certarea.
se va chema c'ad fgcut el de mintea lor cea Glava 367. [Zac. 1]. A doasprezOcea ving
rea, ci le-ad fost gresalg, de vrerme ce si jude- cares. indOning pre judecgtor sd micsoréze
cgtorul depururea cr8cle, cum parinpl mal certarea celut vinovat, de cum said Prayilele:
bine 'st plzesc fecioril, de cat singurl pre iaste ruda cea alOsa, boeria, de vréme ce nice
sine, sad muma nu se va chema SII pitd eel de ruda blind., nice boiaril, nice fecioril lor
ulta pre fiiu-sgd, fiindu'I de In mgruntaele el, nu se vor certa cu Catarga. sad cu Ocna, ci pen-
drept acéia nu se von certa diva pravilg ca tru acOlea se vor goni de In mosia lor catg-va
niste ucigatorl : lard pentru nesocotinta lor, vréme, iarg nu se nicf spinzurg in furcl ca aItt
atunce se vor certa dupd voia judecgtorulul. facatorl de rgd, nice se intOpg : ci pentru a-
[Zac. 4]. Cela ce va gresi dormind, acela cOlea pentru tote li se tae capetele, nice pre
se va certa dupa Pravild, Insg cand se va face ulitg. pre in tirg nu se pOrtg unit ca aceia.
cd dOrme, lard el adevgrat va fi desteptat. [Zac. 2]. and cértg, judecdtorul, sad Pra-
[Zac. 5], Cela ce va gresi dormind, i déca vila pre cine-va cu banl : atunce tocma se
se va destepta nu se va cdi ce-ad flcut, ci cértg boiarenul ca i cel sgrac.
Incd va zice bine am facut de am fgcut asa in [Zac. 3]. Certarea cea trupéseg carea dg
somn : acela se, va certa dupti Pravild si nu Pravila pentru gresale, de ar fi cat de micsOrg
va putea sd sovgiascg. aceaia certare clOcg se va da vre until boia-
[Zac. 6]. and a dormi nestine, si de va ren, aceia se chiami prea mare, de cdt cand.
merge sd facg vre o rgotate, sat de va vg- s'ar da fie-cul de eel mat mid, i iargst vine
tgmg pre cine-va, atunce pole celalalt sg'l u- lucrul unul drept altul, cdt ar fi de mid cer-
cigg, ca sg scape dinaintea tut cu viiatg, 0 tarea carea va fi cu haul la vre un om de
nu se va certa, care lucru se socotéste cand cestt mat mid si prostl, la aceia iaste mat
nu va putea Intr'alt chip sg. scape de in ma- mare de cat s'ar da la un boiaren, drept a-
nile lul, ce numal ce'l cautg sg'l ucigg. céia Pravila schimbg certarea cea trupOscg
cu banl, cand iaste vre un boiaren, i acOsta
Aicea scrims pentru a umprezécea vind carea cu certare de bani; iarg de iaste vre un om de
va micfora judectitorul pedipsa 0 certarea jos si micsor i sdrac, atunce acela se va
Glava 366. [Zac. 1], A un-sprezOcea ving certa cu certare trupOscg.'
carea mat micsorézd judecgtorul certarea [Zac. 4]. La gresale ca acOlea carele slut la
ped8psa celul vinovat, iaste dragostea, de Pravilg, mal marl se dad boiarilor de cat sg-
vrOme ce dragostea se inchipuiaste cu betia, racilor, i mat mult se vor certa boiarit de
www.dacoromanica.ro
PEMVILA MATEITI BASABAB 291
cat ce! maT mid si mal grad, cum s'ar zice, lul : atunceacela de va face vre o gresald, mai
de sa. va afla vre un boiaren hiclén unuT putin se va certa; cum ad fost odatd un ldcd-
Dom, i ham riI, $i de s'ar arata inteacesta tu bun , carele pentru uciderea ce Meuse, nu
chip si until de cef mal mid, atunce mai mult Pad omorit, ce Pau isgonit de in locul luT
s'ar certa eel ma! mare boiaren de cat cel de in mosia luT, i iaras1 la vrOme de óste Fait
mal mic si om mal de jos; asijderea si o- adus, acOsta se face card se va arata meste-,
mul cel mal de jos, de'l vor prinde la raz- sugul lul de fatd de vor vedea tot!. carele,va
bout" via atunce'l vor taia capul, iar de vor fi tuturor de &al, i gresala lul trebue O. fie
prinde vre un boiaren atunce'l vor spinzura. asa. adidi ad nu fie hainit cum-va mosia luT,
[Zac. ki Gresalele carele fac rusine boiari1 sad si. fie fost talhar de drum, pentru cd a-
boiarilor, atunce ma! mult s. cérta boiariT, tunce nicT un messesug nu'l va folosi.
de cat eel mai mid si omen! ma! de jos, cum [Zac. 2] . Cana va fi facut nestine un bine
s'ar zice, la gresala votriel se va certa mai mare loculul aceluia unde lacuiaste, care bine
mult boiarenul de cat cel mal micsor. sa se pomenOsca depururea, dup'aceia de se
[Zac. 6]. La gresalele ce invata Pruvila sa va prileji ad fad, vre o gresald : atunce ju-
piarza In ford. cum e hainia, i hiclesugul, decatorul pentru acel bine ce se pomenOste,
cand hiclenOste pre Domnul sad, atunce se va va certal maT putin de cum se cade, fail nu-
spinzura i boiarenul ca i cel mai prost, maT cand va fi acel bine ce ad facut loculul,
iara asa furcile boiarenulul sa.' se facä ma! lucru putin iara gresala lul va fi mare : a-
nalte de cat ale celul maT mic. tunce acel bine ce-ad facut nu'i va fi drept ni-
[Zac. 7]. Cand va marturisi nestine min- mica.
ciunl, sad va fi eretic, i cand nu va asculta [Zac. 3]. Binele ce va face nestine loculul
de _Dornnul sad, si la lucrul eel ce vor sudui si mosiel luT, ad el ad mosil luT, acela'1 va
pre Imparatul sad pre Domnul loculul, atunce folosi ca sd se cOrte ma! putin sad sa nu se
Intr'.un chip se vor certa i boiaril si cel mal cOrte nice cum la gresale ce va fi facut, si a-
prostI. césta póte fi cand va fi trecut vréme multa
[Zac. 8]. Cela ce va face o gresalä, nadaj- de cand va fi facut acel bine, pand and ad
duindu-se ca nu se va certa cad iaste boiaren, facut gresala pentru cd de se va face acel bine
si de va fi scos cuvint, sa, fie inteles cine-va in vrémea carea se va face si gresala atunce
cum sa fie zis acest cuvint, si cum BA fie fa- acel bine nu'T va folosi nemica, ca i cand nu
cut acesta gresala cu acest gind atunce bo- s'ar fi fost, de ar fi cat de mare, ce se chiama
iarenul se va certa intr'o potriva tocma cu cd va mal micsora dre-ce, cum se-ar zice, Ore
cel ma1 sarad. eine fura; de la un boiaren o raclita cu banT,
gar. 9J. Cand se va cadea until boiaren si gaséste acolo hilduntru niste cartl hicldne,
pentru gresala ce ad facut, sa'l trimitä la oc- carele le scria la niste vrajrnasf sal vie cu 6-
na, sad sal bata prin targ, sad alta certare ste sa ia acel loc, i dOca le-ad gasit le-ad a-
sa pate:, lard judecatorul ca pe un boiaren, a- ratat Domnulul acelul loc, i se-ad grabit de
tunce va certa cu banT, acOsta se face o data ad Indreptat si ad potolit cum ad stiut acel
sad de dog orI, iara a treia Ord de vor mal lucru, acela adevarat mare bine ad facut ace-
prinde pre boiaren facand iaras1 acea gresald, lul loc, iard asa nu Pad facut cu slat bun $i
atunce se va certa tocma ca i cel om mic cu gand bun, cum se cade sa se facd binele,
mal prost. ci i-ad venit acest bine mare de in furtisagul
[Zac. 10]. La certarile cOlea ce da Pravila lul, drept aceia ca un fur se va certa, iara ma!
dupa voia judecatorulul, la acOlea póte jade- mark acelul loc vor face milostenie feciorilor
catorul sa, mal imputinéze certarea boiare- luT, sr pre dansul Inca 'I vor certa mar iusor
nulul, iard acélea certarl ce de fata. invata órece putin lucru, pentru acel bine ce i se-ad
Legea j Pravila certarea cum va fi, la acOlea nemerit.
mi pOtP judecatorul .sa cOrte maT putin pre
boiaren de cat pre cel om maT mic i mal Aicea scriem pentru a patra-sprazece vind, ca-
de jos. rea micfordzd judecdtorul peddpsa i certarea.
[Zae. 11]. Pentru preacurvie, tocma intr'o Glava 369. [Zac 1] . Schimbandu's1 nestine
potriva se cérta boiarenul ca j eel mal mic. firea i viiata cea rea ce-ad fost avand i ple-
candu-se a:4e Dumnezed, acOia Indémna pre
Pentru a treiasprezéce rind, pentru carea mic- judecator de ma! micsorézd certarea, de cum
forezd judeedtoral pedepsa 0 certarea spune Pravila pentru gresala ce ad facut :
Glava 368. [Zac. 1]. Juclecatorul se indém- drept aceia se.ad facut acésta Pravila.
nal sil ma1 micsoreze certarea celul vinovat, [Zac 2] . Ovréiul de va face o gresald. $i.
pentru iscusirea si destoinicia lir!, cum s'ar dup'aceia va veni spre credinta crestinescd
zice : de vrOrne ce nestine va sti vre un me- si se va boteza, acela sad nu se va certa nice
stesug ca acela frurnos si scump, i atat sal cum, sad se va certa pentru acea gresall de
stie de bine, cat sa nu se afle altul asemenea cum invata. Pravila, i acesta lucru std cu to-
www.dacoromanica.ro
292 PRAVILA MATERI BASARAB
tul In voia judechtorului, srl cede sad sh putin de cum se cade si de cum invach Pravi-
nu'l cede, veri mull veri putin. lele pentru aceia gresalh.
[Zetc. 3]. Ovréiul carele se-ad hoterat, de va[Zac. 4]. Cela ce'si va da, feciorul In! pe-
fi luat cevasi cat de putinh certare, pentru -110,na judechtorulul, ca pe un vinovat, atunce
gresala ce ad gresit Inca mainte de botez : de ar fi tath-sätt i ovréid, tot mai putiu se va.
atunce judecitorul nice intr'un chip mt va pu- certa.
tea sa'l cede cum spune Pravila. [Zac. 5]. Asijderea i feciorul, de va da pre
1 Zac. 4]. Ovréiul deca se va boteza, de ar fi tath-sad la judechtor ca pe un vinovat, ca sat
Meat ate pacate i schrnhvil, iarä pentru da- certe dupa gresala : atunce iard mai putin se
vit botezului, tote se vor curati, i va rema va certa.
nea cum ar fi näscut a doa órh. : i atunce 1 Zac. 6]. Muma de'si va da feciorul sad fate
pole ,sh, fie- i preot fara nice o smintelä. la judecator, ca pe niste vinovati : pre aceia
[Zac. 5]. Tote acestea vor fi, chnd se va mai putin va certa judechtorul, iarä asa nu'l
-.face i crestinul calugar. va slobozi de tot.
[Zac. 7] Aeestea tote ce am zis, pentru da-
Pentru a cincea-snpe-zécea vind, pentru carea rea tatdlut pre feciori, i fecioruI pre tatd-shd,
micfordzd certarea judecdtorul. iaste adevhrath si neclatith, dupd Pravilele Tm-
Glava 370. [Zac. 1]. Judechtorul sá In- pdratesti, i dupd cum scrid toti daschlii, toc-
démnk a mai micsora certarea calui vinovat, mindu-se toti intr'un cw;int lard nice de o
de cum spune Pravila, camcl cel vinovat iaste price, iard carele ad fost mai prost si mai mic
surd sad mut, de vréme ce unul de aceia iaste nemica nu se-au pus impotriva acelora nice
ca i un cocon micsor, i ca unul de cel fleet cu unele de cate am zis, jail. drept aceia ace-
minte nebun. sth dare de tath pre fecior, sad fecior pre tath,
1Zac. 2]. Surdul i mutul candu'i va fi min- nu se-ad prilegit nice o data sh fie acesta lu-
tea Intrégh i deplina, i va putea cu mhhhi- cru, sh. dea tath. pre fecior, i fecior pre tath.,
tul sa arate fieste chruia firest i voia hit : a- pang. la vrémea unul dascal mare si todmi-
twice se va certa tocma ca i alal[i, iar aIT tor de Pravile, numele lui era : Farinasc, ca-
dascall zic; cum mutul sh se cérte mai putin, rele ad strâns tOte Pravilele céle Itnpdratest1
pentru ca märturia carea face mutul cu mh- si inch se ispiti si se nevoi cu InvAthturd ca
Maul, aceia pOte sh fie si cu gresalh, fhrti nu- aceia, sti cut:nisch care Pravile i obicée se
mai acel mut si surd de va sti scrie i sh ci- socotesc la oblastiile Crestinesti in 'LOVA lu-
tesca, pentru c. atuncea judecatoru Iva in- acel dascal ad fost dupa. Hristos 1598 de
treba cu scrisOre, si el va raspuncle iarh cu ani, iard pan& ha& acesta vréme nu se-ad pri-
scrisóre, si atunce póte sal si muncesch pen- lejit nice o data villa, i faptd ca acesta sh se
tru. sa spue i sh'l cérte duph Pravila. legiuiasch la judechtor, ce se zice tdtS.1 sh'st
dea feciorul ca pe un vinovat la judechtor,
Pentru a fasea-sprezéce vind, pentru carea ce numai la Polonia, supt oblastia Papel
nricforézd certarea judecdtorul. de Roma, acolo ce ad dat asa un tath pre-
Glava 371. [Zac. 1]. Child va phi tathl pre feciorusi, care fecior ad fost izgonit de In,
flu-shit cel trupesc la judech.tor, pentru vre o mosia lui ace era gresit Impardtiel, iarg
gresala ce va fi facut, atunce i se va face rah aicea nu se tine In sémh Pravila cea de mi-
judechtorului, si 'I va micsora certarea ce i lostivire, ca sS. cérte mai patin pre fecior,
se-ar cadea &Tà gresala lui cum scrie Pra- chce Pal dat tatd-shd, ci rad certat cumplit,
vila. Feciorul carele ar fi fugit i se-ar fi fa- duph Pravile, pentru cd gresala era sudalmh
cut legea duph vina lui unde'l vor gási, aco- pre Imparatie, i judechtlle la gresale ca a-
lea sh'i faca mórte, iarti tath-shd de'l va prin- cestea nu cleschicl Pravila cea de mgostivire
de si sh'I dea judechtorului : atunce judechto- ci numal Pravila cea de certare cumplith,
rul va mai micsora certarea lui, ce se zice pentru ca sal nu cumva cérd mild, nice tatal,
nu'l va omori ce'l va certa Intr'alt chip. nice feciorul de la judechtl, ce cum ad fost
I Zac. 2]. De va fi feciorul fugit, pentru ca de acesta numal o data.' se-ad prilejit acest
ce va fi gresit impotriva Imparatiel sad a fel de judechti.
Domniel, si ad facut pagubh ca aceia taril :
pre acela de'l va prinde tata -sad i de'l va tri- Pentru jurdnidntul i mdrturia strimbd
mite la judechtor, atunce mai putirf se va certa de cela ce va lua un lucru asuprit cu ju-
de la judechtor decht de l'ar prinde omul rdinint.
Domnese Glava 372. [Marele Vasilie]. Carele se jurS.
[Zac. 3]. De vréme ce s'ar prinde nestine strImb de nevoe sad silit, acela ani 3 sh nu
feciorul i l'ar duce de Var da pre rranajude- se cuminece, iarh de va face jurdmInt strImb,
catorului, nu ace clórd iaste out bun, ci pen- si fled de nevoe, ant 11 sa fie nepricestuit.
tru cace sa -Leine sá nu'l cumva prinzh, ótnenil [Postnicul] lard de va vrea sh indnance
cel Domnesti : atunce Inch se va certa mai sec si cluph, 9 ces si in tOte zilele sh fach, me-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MAT= BARARAH 293
tanil 250, atunce nurnal un an Sa fi'e necu- [Tomul /V. Can. 33 §i 52]. lara eéia ce's1
minecat. va urgisi copilul carele va naste va
[Grigorie Nl.cisj. Asijderea si marturisito- lasa de va muri, pi acéia ea ucigasil A. se
rul sVimb canonesca.
Iar a. cine va jura strimb, i va lua al cuiva bra de se va afla In ainguratate sad in
ce va sa fie al lul va asupri : acela de pustie, atunce de va muri copilul sa nu se
va lua canon n'are aid o vindecare a se erta, canonesca.
[Cauttt de vezi forte bine, o Duhovnice, rds- [Zni.]. laza muiarea carea va adorrni si'l
punsul Patriarchulu], fara numai pIna. nu va mur; copilul la tita., sad '1 va impresura,
va intórce sä dé acea asupréla de unde ad aceia sä fie nepricestuitl. anl 3, i in tOte zile
facut juramint strimb si o ad luat : atunee sa. se ferésca de carne si de brinza, iara In
den, o va da se canoneste anl 3 se nu se cu- célea-lalte zile sa faca post si milostenie du-
mink., si sti fac . si post si metanil i milos- pa cumu'I va fi putOrea, deada Ounce sa
tenie, ca s i se faca de dinsul Hristos Dum- se pricestuiasca, iara de va fi fost mOrtea
-nezed mill. alit iarte de jurämintul ce ad ju- copilulul, de saiturarea bucatelor, sad de be-
-rat strimb, i se-ad lepaclat da dinsul. Pentru tie, sad de lkne : aCeia iaste tocma ca eel
ca zice dumnezeescul Grigorie bogoslovul : ucigasl ce ucig de voe; iarl de va fi fost de
eine va jura strimb, acela de Dumnezed se voia diavolulul atunce are ertaciune, numal
lépada. acésta cu socotinta sad cu masura sa se
canonesca
Pentru clevetirea i tiitoriul de mdnie ci ascul- [Soborul .Anchirit , Can. 251. lara curvele
tdtoriul la feréstrd sad cdnd coptécte unul carele- 's1 ornóra copiil in pintece'si, sad de-
cu altul el ascultd, i pentru vanzdtorul ca'l vor paste acélea 10 anl sa se cano-
sad ptirdptl. nOsca.
Glava 373. [Psalm. 100]. Clevetnicul un
an sä nu se cutninece, ca. graiaste Dumneze- Pentra calugaritd de va cti pre altd cdlugd-
escul David : Pre cela ce clevetia pre vecinul ritd cd face pdcate, i ira va spune staritit ;
'sad pre acela goniiani 0 de va cti vre un tnirean pe altul grecind
lara tiitorml de rnanie, acela sa. se des- fi nu'l va opri.
pai ta. de beset-id, 1 an , i sä fad. i metanil Glava 375. [Marele Vasilie, Can. 70` 711
-Ole 150 in zi. Calugarita de se va atla 4n manastire i va
[ban Patriarhul, ucenicul Marelui Vasilie]. sti pre alta calugaritl dI curvéste, sad sa.
lard ascultatorul la feréstra un an sa. nu se fie facand alt rad, carele p6te fi de stricaciune
pricestuiasca i metanil cate 15 in zi : si de munca sufletulul si nu Va spune sta-
Asijderea i cela ce vinde sad' paraste pre ritil : acéia atlta sa se canonescl ea cat si
altul. i acela un an sã nu se pricestuiascl, ceia ce face pacatul,
adevarat de se va ispovedi de voe, i va cur- [Zri]. lara de va sti nestine pre alt eine-
ma a nu Trial face, iara de nu se va lasa, va facand pacate, i va putea sal opresca
atunce sal gonesca dela besérica a lul de In pacate, sa nu mai merga la dinsele,
Hristos. si. nu'l va opri sad '1 va fi intrebat Arhi-
ereul sad Duhovnicul i n'ad spus, acela sa
Pentru muiarea carea va purta erbi sad va se canon6sca ca i cela ce face pacatul.
mdnca, ca sd nu facet feciori, sad de'gi va
onwri cepilul , sad de'ft va urgisi copilul Pentru ceia ce mandned earns, a fieft cdrii
carele va nage. jigdnit mOrte, sad murseratd.
Glava 374. [Marele Trasilie , Canon. 2], Glava 376. [Apostolii, 60]. Cine va manca
Carea de in muerl va purta erbl. sad le va came mortacin . sad prinsa de hiara. , sad
minca ca sa nu fac. feciorl, sad va face in- mursecata, adecl. mancata de lupl, sad de
Walt chip mestesug de va omori c9iilu1 in alte fierl. sad de pasare aburatóre, ce se
pintecele el. sad 's1 va otravi zgaul acolo zice de solm., sad de alta. paslre, ad sugru-.
unde sil. zamisléSte copilul ca sa nu mar fac. matl, ad necata, sad intr'alt chip carea se
copil, acda ca un ucigas sa se canonesca. afla In curse : acela de va fi popa sI i se ia
Iarl. dumnezeescul Postnic porunceste anl darul preotiel lul, iarl de va fi mirén sa nu
5, sad si trel sa i se faca tocmire si canon se pricestuiasca an! 2, si sI aiba canon post,
atunce sa se cuminece, i ceaia ce pórta erbi ruga i milostenie.
de se va rasa atunce O. se canonesca anl 5,
sad si mal putin. Pentru muiarea carea va marl dim va face
lara muiarea carea se va stirpi, adeca sa'si 0 pentru mdfd cdnd trebue set se priimésed
ormird copilul de nevoe un an sä nu se pri- la bisericd.
' ,cestuiasca, iara de'l va otnori de voe ca un Glava 377. [Postnicul]. De va muri mu-
alcigas sa se canonésch. iarea dem va face mal nainte de ce vor
www.dacoromanica.ro
94 PR AVILA MATE1U BASARAR
trece lo de zile, i se va pricestui dumne- mere trupul, igrg sufletulmérge la locul uncle
zeestilor taint , canoneste-o , sad sa faca i se va porunci de Dumnezeil, dupg cum ad
pentru dinsa liturgil i rnilostenie cum ye! facut or! bine orT raa, lard a se Interce In
sti tu, cg. acélea se pot, or! de va muri, orT trup nu pete, pang ce va veni singur Dom-
de va trIi. nul la a doa a lui venire sg judece lumea.
[Nicolae prigreidenul]. Iarg. sfantul Patri- Atunce trupurile acéle mOrte es1 ia cinesi su-
arch Tarigradenul Kyr Nicolae, se-ad Intre- fletul, decl cum am zis, cum pOte acum fard
bat de acesta si de altele bogate de Episco- de suflet sg lucreze trupul, adecg sg imble ?
pul de la Zitun, ce Inca respunsa asa pentru o mare minune sg auzg nestine i sg se mire,
acesta ca. femeia de se va timpla sg nal sg omOrg zic mortul pre vii, o nepriceperea
trecg 40 zile A' se curgteze, atunce si'l ci- ocananicilor i orbia de nu vgd cg iaste lu-
tescg molitve de curgtie, si sg. nu se prices- crul draculuT, si'i insala de ard trupul aseme-
tuescl. iar g. de i se va timpla ei bólã i sg nelor ca sg'T hage in muncg. Barfesc unii ne-
va nevoi sg. merg, si mai nainte de a se bun! i zic, cd multe trupure ale ernenilor
implea cele 40 de zile de curgtie, atunce deo mor si le ingrepg in paimant, iale nu pu-
sä se pricestuiasca neapgrat, i maT nainte trezesc ce se era intregi pline de singe. si a-
de pricestenie, de va aye preotul vréme sal césta iaste nglucg dracesca cum am zis, ca
eitescal rnolitvele de curatie, i atunce sg o sa clued in iad pe crestinT, pentru ra acela.
pricestuiascg , iarg de se va nevoi forte : dracul in tot chipul se inchipuiaste, si anghel
atunce i fail de molitve sg se pricestuiasca sg se fedi, c1 cgluggr, i barbat miren, si mu-
dumnezeestilor taini, ca s iu merg nepri- iare,ci copil, ci lemn, ci toiag, si apa, si sange
cestuitg i apol va fi pacatul pope!. si discos, si haing, ci om mort : c i alte lu-
[Postnicul]. Iarg pre mesa carele apucg crure tate die sint se face, ci Insg ca o ng-
pre muerl i nasc , pre aceia dupg 8 zilg lucg. Penteaceia nu se cade sd ere:let! aceia
deca va naste muiarea, sg. o priimesca la be- ce vedeti pe trupul omulul mort, pentru cg.
sérica i sg., se pricestuiascg pentru cg slujbg omul deo more singe n'are in trup, darg Inca
face si ea. cu eat mai virtos mai mult ci mai mare sl
mai minunat iaste a socoti acesta nectine,
Pentru mortul de se va afla striga cdruia de zic cd decab. ingrópa si face cate va ziteitv
do vircolac, ce trebue set i set facet. mormint, se afla sange intr'insul. ['Gni].
Glava 378. [Postniatl]. Dumnezeescul Pa- stip si cum se topeste omul in par_lint, decia a-
a
triarh Postnicul zice asa : ca am auzit in tunce sg credep, ca trupul carele se aratg ctr
multe orase ci cetati zice facandu-se niste singe iaste ndluca drgcescg.
lucruri greznice si pre slavite, de mare ne- [Nichifor Xanthopul]. Nichifor Xanthopul
pricepere si de nestiinta emenilor preste lula sinaxaral de la sambata Igsatel de carne-
crul dracese. Pentru cg. vrajmasul nostru pre- cu alti dascall c povestitori zice i spune .
spurcatul de diavol unde aflg foe desert sg cum se topéste omul in pamint. A treia zi in-
lacuiascg sg'si facg voia, el acolo i lacuiaste, cepe fate omuluT a se strica e a se impge-
si de multe orT cu naluciri de fatg intru mul- jena, si a se ingrozgvi, iard a noa zi incepe
te tocmele trage pre omen! si'l duce spre zidirea trupulul a se deichia, numal ce rg-
voia WY, ca de tot ticalosiT de ei WI afunde inane inema, iarg la 40 de zile se topeste ei
si sal néce intru adancimea peirii a focului inema : Ded de acesta sg stiti tot! crestinT,
de veci, deci lucrul acesta prea fath de lege cum ca o ngluca se aratg acel trup cu sange,
si gr6znic carele se face de bogati crestini ci sa stiti eh alt trup intreg nu se afla in mor-
nepriceputi, carele iaste vrednic a mare in- mint, fdrd numai cel afurisit. si se rOgd sg
tristare i lacrami. Miru-mg. ci m. ciudese ertgciune, si déca se iarta atunee se topeste
si mg ingrozesc povesti. Graesc unii 6- ca si alte trupure ale mortilor, lard singe.
men! nepriceputt, cum de multe orI cand n'are : si de yeti vrea sa stiti maT bine. cg.
mor emenil, multi de Inteacel morti zice 'Rea iase sufletul omului de in trup singe-
se sada de se fac Strigol i omerä pre cei n'are ; ascultatl : Trupul omulul iaste de-
vii, ce insà mOrtea ce vine de néprasna. ei 4 stihii, de in sange zic, de in flegmg, de In
de grab la multi omen!, nimenea altul nu tuse si de In hiiare negra, dee! insg sangele
stie de dinsa, fara numal singur Domnul no- can e cald iaste de in foc, iard flegma cdcl
stru lisus Ilristos, carele e tocmitorul firii iaste réce iaste de In apg, iarg, tusea ace
nestre, iarg ceia ce ard pe fratil lor crestini, iaste umgda, iaste de in vazduli, lard fiarea
pi fac atata pgcat de mare, Ingrozeste-te sore, ace iaste uscatg, iaste de in pamint, lard in
pi% acopei e Intru intunerecule, si tu pamin- vremea mortii cu porunca lul Dumnezed se
tule gem! pot Inghiti, si nu numai pre dinsil Impart acele 4 stihil, si se desparte su-
ci Si pre ceia eel indemng. Pentru ca trupul fletul, i intaid se desparte stihia sangelui,
omului deca m6re nice cum nu pete face nice ca o caldurOsa c vntere ce taste st viazd
un lucru fgrg de suflet, ce deca- vréme ce tot trupul, drept aceia trupurile cele merte
www.dacoromanica.ro
PRAYILA MATRITI 13ASARAB 295
hiare ad déca mor, i fiegma. i tuse : nice sa se pricectuiascrt Dumnezeectilor tain1

Mx& sange nicl cum ; stitT acum sad auzit ce In 7 zile.
zice pentru acésta, ace cand iase sufletul o- [lban Chitrul]. ail in vas de vin, sad de
mulul décia nu mat are trupul acel sange, unt de lemn, sad de miare, carele va fi pfin
nice nemica se afla, iará de acésta cum am a- ci va didea córece, sad alta spurcaciune, sad
ratat mat sus de va parea unora omen! cá all& jiganie, ci se va neca acolo, atunce nu
are singe trupul mortului ci in coca! pante- trebue chipul acela ce va fi ci se va afla in
celul lul allele bogate, acOlea le face diavo- vasul acela sa se lepede ca un spurcat ci. u-
lul ca sd duel la mune& pre vol erecting. ca. nit : ci sfintite acélea ce vor fi le vom
multe nalucirl mal nainte ad facut Satana, in manca fara cla nice o indoire i uriciune, cad
vrémea lul Moysi dOca muri, vrea sa. Intre in ca a ne sfii nu putem, iara, vasul sä se sfin-
trupu'l sa prelastOsca ci sal strice lOgea ; In *cà ci sa fie jug de tréba celuia ce'l are;
vrémea Dumnezeectilor Apostoll, cu Simon iara. de va putrezi in vas acea jiganie necu-
vrajitorul, ci In vrOmea lul Sfetil Silivestru rata, ci va face ci vierml, atunce orl ce fel
Papa de la Roma, ci in alte bogate vremT de bucate vor fi in vas sa se lepede sa. nu se
Iocurl all fa:cut ci face ce nu pOte, numal ce manince. iara vasul sa se spéle bine ci A, se
forte se rucinkit i slabOcte de sa." biruiacte sfintésca ci iaracl sa fie de tréba.
si se surpa de Domnul nostru Isus Hristos, [Nichifor Tarigradénu]spurcaciunea
carele póte ci le biruiacte tOte, i omOra ce va cadea in isvor, adeca In ranting, sad
inviaza, carele face slabele tarl, ci tarile slab!, in put, acéia sg o scot& afara sa o lepede :
carele ad facut ceriul i pamintul, ci tote cade in apa acéia sa. seota: 40 vedre, décia a-
te's pre dinsul, i iaste adeverit fa:calor de tunce sa'l sfintesca cu Aghiasma mare de la
TninunT, i virtos, i gróznic, insa bine pen- sfinta Bogoiavlenie, i deca o vor sfinti a-
tru acesta lucru auzit i ctitT acum, decl cgt1 tunce sa. bea de intr'insul fail de pacat.
vett sa nu mérgett in iad sava. muncitT, de a- [Zri]. laza de va cadea in grid, sad in fa-
cest diavolesc lucru s fugitl departe, adeca ina vre o spureaciune, ci se va neca acolo gi
sa, nu ardetl trupurile mortilor, nice sa ere . se va sfirci atunce griul stt'l spéle bine ci sit
dett ate se arata pre acel trup mort. '1 sfintkca, décia sa se faca pilne sä se ma,-
[Cautd bine de vezil. Iara: eine va vrea sa rdnce, iara. de va cadea In faind. ci se va sfIri
facä lucru ca acesta fara: lege, poruncécte acolo, atunce cat loc va tinea i va fi aprópe
virtos i greil acel dant Patriarch Postnic, de spurcaciune, Ill ia de in Mina ci sal 16-
ca de va fi cliric s i se ia darul, ci sa iasti pede, iara céialalta sg o sfintésca preotul,
ci de In spita carea se afla a cinsti : i sa nu decia sa. se faca pilne sg o manince fara de
se pricectuiasca Dumnezeectilor taint, ci nu- pleat, numal de acea faina. sa. nu se faca
mat la mórte. ca un impreuna lucrator de prescurT, pentru ca popa nu va putea sg slu-1
lucrul hillénuluf de diavol, iará de va face a- jéseal cu dinsele lyturgie.
césta mirénul, 20 ant in pocanie sa lucréze,
décia atuncl sa se améstece cu credinciocit. Pentru postul ajunulta nafterii a lul Bris-
[Cautd de yea]. SI Vitt iara eand se va, afla tos, fi al bobotezir, fi de se vor timpla :a-
trup ca acela carele iaste lucrarea diavolu- cdste prazdnice miercurea sad vinerea.
lul. sa. chematl pe preotil sa citésca Paracli-
sul Précistil i sa faca i Osfectenie mica, dé- Glava 380. [loan Chitrul]. Ajunul Craciu-
cia sä slujasea lyturgie raldice i pana- nulul ci al Bobotezil, in ce zi se va timpla se
ghie intru ajutorul tuturor, $i sä faca i po- postkte de pécte ci de unt de lemn, numat
men!. cu coliva, décia sa zica. molitvele céle yin ce sa bea, iar de se va timpla Simbata
de blastem, i amindoao molitvele de bra- sad Dumineca, atunce dupe vecernie vom
stem ale botezuluf sa: le citecti pre acéle oase, manca unt de lemn ci vom bea ci yin.
atuncl cu Osfectenia cea mica carea al facia [Zri]. sa stip iara cà de se va timpla ajunul
sa stropecti Omenil cull se vor timpla c; a- bobotezil Simblta sad Dumineca, atunce nu
colo, ci mat mult sg o vercl pe trupul acela, se tine post intr'acéle zile, adecal césurile :
si cu darul lul Hristos va fugi dracul de a- ci Vinerl vom face ajunul ci vom citi Tropa-
colo. rile césurilor ale ajunulul, iara tied: vom citi
césurile ci vecernia, atunce mergem la masa
Pentru spuralciune de va cdclea in put, sad de mancam brinza ci oao, iara mirénil came,
intr'alt vas, sail in 'Wind, sail grail., sail macar de ci ar duce toeméla ajunuluT acea
unt de lemn. Vinerl, iar nu o postim, pentru ea iaste In
Glava 379. [Postnicul]. De va cadea 10- céle 12 zile.
rece, sad alt ceva necurat in put, sat in alt [Postnicul]. Tara zioa Craciunulul ci a Bo-
ceva, adeca. In unt de lemn, sad in vin, atunce botezil in ce zi se va tampla, orl Miercurl, orl
eine va manca de Intr'insul, tTel zile sa. se de- Vinerl, atunce mirénil sg manance carnea,
partéze de carne sa: nu manince ci de brinza, Ian calugaril brinza. 1i oao.
1
www.dacoromanica.ro
296 PHAVILA MATHIU HASARAB
Pentru postul sfintelor pi marilor pdrésimi, Pentru muiarea carea va naste in postul mare
si a tote Miercurile qi Yinerile, qi and se qi pentru 6menii qi mueribolnavi cum sd nu
slobozeste ajunarea acestor d6o zile, si cum tie a me mc2nca unt de lemn si vin ti nurnaf
se cade cdlugdrilor fi lama s1 o petzéscd de came si de unt sd se tie a nu ottinca.
cu post. Glava 38L [Timoteid AlealandrJnull. Mu-
iarea carea vanaste in postul cel mare. sad
Gla Ira 381. [Dumnezeesta dasalil Post in sapternana cea mare. aceia sa nix tie de
postirn carele ad postit Domnul Hristos , poruneitul post a se posti de unt de lemn a
sfantul i marele carele se chiama ei iaste yin, ci Tara de pleat se manance i sa bea.
Paresemile, cu curgie i pentru a nóstra er- Pentru cit postal pentru smerenia trupulul
tare, ei mancem o data in zi sec dupe vecer- se-ad facut, iarit ea aflandu-se bolnava ei sla-
nie, i leguml fara unt de lemn,ciar yin i unt ba, cere si prim6ste hrana ca sit ia putere ei
de lemn In tote Simbetile si Duminecile vom sal:gate [Valsamoni. i alt cine-va carele va
manca, iara peste nicl cum, Tara numal in fi slab si bolnav nu se opreste de zilele ca-
zioa Blagoveeteniilor de aceia nici cum. rele sint poruncite a le posti, ci sit manance
[Apostolii canon 68]. Ca zice canonul 68 al ant de leron ei yin, iar came sk nu manance
sfintilor Apostoli i poruncéste, oil fie-care macar de se-ar afla si la morte, corn graiaste
episcop, ad preot, sad diacon, sad ipodiacon Valsarnon, la povestea canonulul 68 Aposto-
sad citet, sad cantdret, ce nu va posti sfintele licesc.
Parésimi si tote Miercurile i Vinerile a tot a- [Postnicul]. Tara Dumnezeescul Patriarch
nal : aceluia sä i se ia darul, i sa se scóta Postnicul graiaste, ca eine va rnanca came
de in cinste ce iaste, iara de va fi miren sit sad branze in sfintul marele post, sad Mier-
se afurisesel, fere. numai de va fi cineva curea sad Vinerea, acela 4 anT si nu se cu-
bolnav. minece, ei sit ia i alt canon gra'.
[Zonara]. Dumnezeeetii ApostolT vor Pentru blagovistenii, de se vor tdmpla fe sdp-
poruncesc cum postim sfintele i marile Pa- tdendna cea mare, mrinea-vom péste ad ba.
résiml, tocma se, postirn Miercurile i Vinerile
a tot anul, iara de va fi cum am zis mal sus, Glava 383. [ Dumnezeestii invdcdtoril . Multi
adeca de va fi sfintit sä i se ia darul iara mi- zic de intro DumnezeeetIT Dascall, ca in orl
renal se. se afurisosca; ce se zice se. se cano- ce zi de ale saptamanif acel marl de se vor
nésca, adeverat- de va fi fara de WI. tampla Blagoveeteniile atuncea sit nu man-
(Marele Athanasiel.Cineva daslega Miercu- cam peete iar altil zic sal manelm.
[Nichifor Tdrigrddénul]. lark Dumnezeescul
rea sad Vinerea, acela rastigneete pe Hristos Nichifor TIrigradOnill sire : de se va tampla
ca-si ovreil pentru ca Miercarl se-ad vindut Blagovestenble in Joi -marl, sad in Vinerea
iar VinerT se-ad rastignit. cea mare, sa nu gresim sit rnancarn unt de
fCautd de vezi] Deslegase postal MiercuriT lemn ei peste.
si al Vineril, cand se tampla praznic Domnesc [Nichita &mon] lark sfantul Mitropolit de
si al Preacestil, si de la Pasti pa.na la Pete- la Serron Kyr\ Nichita, si dumnezeescul Zo-
desetnita, si la nasterea a lu Preacestil, si la nara poruncesc, de se vor tampla zice Bla-
Usepnovenia luT, iara intr'ale sfintilor Apo- govestenfile ori In ce zi de ale septamanil eel
atoll, si ale sfintilor Ierarsi si ale sfintilor Mu- mart, atunce sa se- manance peste, far& nu-
cenici nu se slobozkite in praznicele acestora mai de se va tiimpla in Vinerea cea mare si
a manca paste. Numal in zioa a dol Pravprea- in Simbga cea mare, ei ma tine si mama
stolnicl apostoll Petru i Pavel. ei in céle si stepana tutulor Bisericilor, adeve.rata ma-
12 zile si in harti rand se ineépe Triodul si rea Beseriee. intr'areste 2 zile, [Zonaral orl in
in saptarnana branzil : inteacestea saptamanl care se va tampla Blagoveeteniile numal unt
se face razdreasenie In tote de lemn vom rnanca sj yin vom bea. pentru
[Postnicull. Ikra càlugdnil, i Lunile sa pa- bucuria lumil si a mantuitorului dumnezeesc
zescä a tot anal, ea ei Miercurile si Vinerile, Praznic, lama peste nici cam.
cam am luat de la sfintil Parintl, dar ce er-
teciune va Li calugarulul tied, nu va prisosi Pentru postal crdciunului ft al sfintilor
postal lut mai mull de cat al mirenilor ? ca Apostoli.
Ince mai vartos unii cucernici de in mireni Glava 384. [Postnicul]. Postal Critciunu-
le pazesc, cu cat mai mult calugerilor ? pen- luI p0 al sfintilor Apostoll, mancarn ca sec
tru el zice sfintul Simeon facatorul de mi- 3 zile, Lunea. Miercurea si Vinerea, i tinem
nunT Tatra viata lul, sit postesca calugerul et de peste. i cl6unt de lemn ei de yin, tam
zice in bate zilele, i farit de posturile cele ce numal carele va hi bolnav, si vorn manca le-
sint tocmite si poruncite, iara nu mai putin gurnl fara unt de team, ca i In postal eel mare,
i
de al nOolea cés. iara caril vor vrea a place, mal bine lui
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA NAME, BARARAB 297
Dumnezed, aceia numal Sambgta ai Dumineca cgldura ai pohta a. &cal, pentru cg sfintia el,
sg mince Ate. iaste folositóre neruainata némuluI nostru
creatinilor, avind indraznire ca o riming a lul
.Pentru postul de in luna jut August al Dbm- Dumnezed, si dragoste spre not pentru rude-
net nóstre sfintet nasctitóret de Durnnezed. nia trupulul, decl acestg Waring ai Stepan& a
Glava 385. [Durnnezeeftit invdtittori] Pen- nóstra. fairg de cérerea ai raga nóstra nu lip-
tru dumnezeiasca cinstita Adormire a slavitel séate depururea a se raga si a soli pentru nol,
M prea blagoslovitet Nalscatftre de Durnnezed, cu cat mai mull Inca când o vom cinsti i o
murna cuyintulul let Dumnezeg, mai nalta si vom slavi si vom etre de la dinsa darurile cu
mai cinstita de tote zidirile vazate i ggndite credinta adevgratg, atunce de in destul cu
datorl sintem neschimbat toti creatinil sfin- prisosire Lig ai face bine tuturor dupg credinta
001 0 mirenil, arehiereil, prentA, diaconil. cg- i cucernicia a fie-cuI, ai izbaveste de tote ne-
luggril, calugaritele, bgrbatil, muerile, copil voile,
marl a; mid : depururea sa cAntgm, i sà sta.- Pentru postul indltdrit cinstiter cruet.
vim pre acea sigma nascatore de Dumnezed
cä pentru dan--a ne-am izbalvit de in manile G1ava 386. [Postnicull. Postirrhiar ai in
diavolulul i ant luat mosia cea de intii, ce se zioa nllfiriI cinstitel ai de viatg, fäcgtóreI
zice raid, i pentru dânsa iara ne nadajduirn Cruel, luna Septerrivrii 14. orl in ce zi se va
sà learn imparatia cerulul a unuia fid ngscut timpla. ort Simbata orl Duminecg. sail 'M-
al el, pentru c ea iaste scara de la cerid pang tealtà zi, i alt nu manclm farg numal unt
la pärnint, adeca scarg cum o art vgzut Iacov de lemn j Tin, iar peate Med cum, pentru le-
careasue la cerit pre ceia ce o cinstesc i o garea zilel.
rOga i mal ales sintem datorI la purtarea de Pentru sgrnbol, adecti vearuiii vtt edinago boga
luminrt a prazniculul de prestavirea sfinpel cdnd s'ati Ideut.
sale, sa. o cinstim cu Vita smerenia, ai cu dra- Glava 387.. [Simeon. Solundnul]. Sgborul
goste Duhovnicesca, sal eairn inainte cu post de intlid o art fäcut de inceput ping aicea a-
a 15 zile, intru carele s. cinstim i paracli- decä ping la Duha sfetego Gospoda jivotvo-
surile sfintiel sale, si sal postim toti aeelea reaatago, iarg al doilea &lox o ad. inceput
15 zile, i Lunea ai Miercurea ai Vinerea sa de la Gospoda Jivotvoriaatago ije ototta is-
mancg.m sec, nice unt de lemn sg mancgm, hodiaatago, i o ad obirait de tot.
nice vie sg, bern, pentru cinstea adormiril
sfintiel sale, iarg in celea lalte zile vorn man- Pentru cele 7 sfinte ci a tóttt lumea siThórti
ca ant de lemn i vom bea i vin, iarg Otte cdnd s'ati fdcut ci pentru ce.
nice cum, numal intr'acea zi a prea lurninateI Glava 388. [Soborul 1], Sfintul si a bag'
prea slgvitel Preaobrajenil a unuia fiid al lumea Sgborul de intlid 318 purtatort de Darn-
sfintiel sale, orl In ce zise va tampla vom nezed pgrintl facutu s'ad la Nichea Vithiniei
mânca peste orl in ce zi se va timpla orl Mier- intr'al zOcele an de irnpgratia Marelul Con-
curea or %/inert, cum grdiaste dumnezeescul stantin, de la nasterea a 1,11 Aristos ping la
Nichifor Tarigradenul. acest sabor, vleato 318 si era Trial mare la a,-
[Trezi: Patriarcesc fa: Impdratesc rttspuns]. cest sabor Sylvestru i Iulie de la Roma cea
Tara pristavirea sad adormirea sfinpel sale, vOchie sad haring, ai ei aA trimis pre aceatea.
orI in ce zi se va timpla, on' Miercurea oil pre Viton si pre Vichentie, fost'aii la acest sa-
Yinerea came nu vom rnanca, ci carnal peate. bor i Tarigradenul Alexandra, ai de la Ale-
Pentru acest post, ai sfintul Patriarch Kyr xandria Alexandra, ai el avea Impreung ne-
"Luca, cu cinst:tul Id sgbor,icarele se afla a- voitorI pre Marele Athanasie fiind diacon, de
tunce al sfintilor ArchiereT, I cu porunca Im- la Antiochia Evstathie, i Macarie de la Ie-
pgratesca ad tocmit, ca neschirnbat sg, se pos- rusalim, adunatu-s'ad asupra spurcatulul de
tOscl acest post, ce se zice acelor 15 zile de Arie, carele art fost de la Aloxandria, i s'ad
adormirea a prea curatel NascgtOrei de Dum- unit iu spita preotesca de era preot acel be-
nezed de top blagocestivil creatinl, ai nimi- send, i fgcea ai zicea epurcatul d dinsul
nea sfu nu facä Intr'insul razdrosenie de bu- pre fiul i cuvintul lu/ Dumnezed zidire ai fgp-
cate, adeca de came, sad de péste, fgra nu- tura, iarg sfintil Parintl al acelul sgbor pro-
mal de se va timpla bolnav, i Inca si aceia poveduirg, ca Tatgl, Fiiul i sfintul Duh, nu-
sg se faca cu ertarea a Archiereulul loculul. mat obrazele ce se desparte, iar intru fiintg
[Cautti de ve.d] Insg catl prgznuesc i &Irk- n'ad despgrOre tocma cinstit Tatal, Fiiul si
stesc acea blagoslovita i cinstitg prea slAvitg Duhul, de sfinpl 318 de Dumnezed partatorI
NascatOre de Dumeezed pre la praznicele el, Pgrintl, pre toll call art fost cu acel spurcat
ai in tOte zilele anuluI cu rugI si cc posturl de Arie, ai pre aceia ad blasternat si I-ad dat
ai cucernicil, atunce darul sfintiel sale cuprin- anathemei, drept aceia i p,.ntru intgrirea
de pte dâniI, ai dgruiaate aceste plate de In tocinOlel beséricil ad scris dog zed de ca-
destul cu prisosire tuturor creatinilor, dupg none.
www.dacoromanica.ro
298 PRAMLA MATEIC BASAKAB
tos. fart acest sfint sabor al sfintilor Ptrin

Al doile &Oar. propoveduirt luminat, cit Hristos iaste Bum-
[Selbor 27. Dupt, aceia eu indreptarea tut nezed de pbn, si om deplin, Intr'un obraz, in
Dumnezed, adunase si al doilea sfintul si a doao fist, iart sfinta ntscatóre de Dumnezed
OM lumea sailor, intru al doilea an de !mpg.- fart salmi* preste fire ad ntscut pre Fiiul pi
ratia Mare lul Theodosie, cu 52 ant mat pre Cuvintul hit Dumnezed si al Tattlut pre Dom-
urrnd de stborul de intill, si s'ad adunat la nul nostril lsis Hristos, fitrit amestecare de
Tarigrad 150 de episcopl, si avea exarch sa- barbat, si fart de durere i geamere, carea
borulul aceluia, pre Timotheid de la Alexan- ad fost fatt mat nainte de ingrecare. si de-
dria si din destul vr6dnicul Meletie de la An- c'aLt ingrecat ci dbcal ad nascut iart ad lost
tiochia. Cyril de la terusalim, si Nectarie de fatt ic adevarat nascató re de Dumnezed asa ad
la Tarigrad : carele se facu oglasenic in zilele poruncit si ad propoveduit, iart pre mincino-
sd.borului acestuia, si se botéza si se hirotoni sul Nestorie si pre sotiiie lul, si pre dogma-
T 6-rigraden, Si era si Grigorie episcopuI de la tele, adeca Invataturile Int le déclert. anathe-
ostrovul Capadochiel, si multul si rnarele mei, si ad fa:cut acest sabor canóne 8, décia
Grigoriebogoslovul, carele tinuse scaunul Ta- dupt &la Nestoriel intelese Ion sfintul Pa-
sigradulut. de acia de nevot si de zuhure, el triarch de la Antiochia, i afit. cum s'ad facut
tst si se desparti de st duse de sedea la mo- saborul mat nainte pint a merge el, si se
A ia lui la Nazianz, si ad scris si cuvint carele scarbi cad gonirt pe Nestorie ftrit de dinsul,
11 chiamt de tocmire, ctruia i e incepatura : décia luo pre episcopit ceia ce sit adunase da
(Cacovarn vasa osdruzi Pastirie) si cu acestea veMse cu dinsul, i punea vind i banuia de
cuvinte ingrozi si infricost pre toti episcopit, a scóte de in scaun pe sfetil Cyril si pre Mem-
décia preste putin sosi si Damas de la Roma non de la Efes, eke fart de cale ci ftra ca-
cea véche, décia ce porunci acest sabor, tote nonul Beséricil all ftcut saborul, i pentea-
le isprtvi acel sfint Danias. DecT acesta sfinta ceia de la Efes se despdrtirt, c i avea mare
céta a Arhiereilor, goni pre luptatorul de duh netocmire unit cdtrd altil : adeca Anatoleanit
pre Machedonie, si luptttor de duh I-ad zis, ceia ce era cu fericitul Cyril, iara apot dupit
cad ca gala hula spre Duhul dint, préspur- acéia multt nevointa a facut imparatul de
catul, si acel Machedonie ad fost apucat scan- pace, pint s'ad impacat unit cu al01.
nul TarigraduluI mat nainte vréme de Pad 0-
nut cat-va, dect acest sfint sabor blastemaral Sabarul al patrulea.
si'l Weil anathemel impreuna cu sotiile lul, [Sabor 4]. Tart !idea trecura trel-zeci de ant
iar pre sfintul Duh marturisira tocma cinstit de la al treilea Sabor atunci se fact" sfintul si
Tatalul si Fiiulul si Dumnezed adeverit, si a Ora lumea Sabor al patrulea, in anul de in-
nu numat pre aceia 'Wert, anathemei, ce si tit in carele imparatea blagocestivul Marchan,
pre nebunul Apolinarie si pre sotiile lul, iar si se Mar Stborul acesta la Halchedona in
pre Hristos mtxturisira si propoveduira Dum- vestita cetate a Vitheniel 630 de Episcopl, si
nezeti deplin si om deplin, si numal 7 canóne era mat mare saborulul acesta Anatolie Tg-
ad facut. rigrg.dOnul, si Maxim Antiochianul c i Iuvena-
lie lerusalinmenul, si Pascasin, ci Luchinsie
Mond al treilea. Episcopi cu Bonifantie preotul, in locul shin-
[Saborul 3]. last inteal trel-spre-zécelea an tulut Leu Papa al Romel cel hatrine; acel
de imptratit a lul Theodesie cel tintr, Intru sfint Papa nu trimése numal pre acestea, cel
Efesul despre Asia s'ad facut al treilea stint Met ic poslanie minunatt trimese, i Intaria
Sabor, de la al doilea Sabor ptiat la al treilea lucrarile saborulul, c i chemara DuninezeestiT
an trecut ant 241, era mat mare Stborulut a- Parintt at acelul stbor pre cea poslanie ;
celuia Cyril de la Alexandria, si ispravnicul Stilptil pravoslaviel, c i dedert anathema!
al lul Celestin al Papal de la Roma cea veche, pre Evtichie archimandritul de la Tarigrad ci
Uvenalie de la lerusalim, i Ernnon de la pre Dioscos de la Alexandria, ca pre nisce rtr
Efes, caril s'ad adunat acolo parintI 200, a- pravoslavnicx, cart amesteca pre cel Mtnu
supra ereticulul Nestoriel, caruia 'I era xnosia doao firt cunoscut unul Hristos pre Domnul
de la Antiochia, i s'ad ftcut Patriarch Tari- nostril i Dumnezed, si ad face canóne trel-
graduluT, alert de dreptate, decl acest pre- zed.
spurcat Nestorie pre unul Dornnul hits Hri-
stos impartial in dot fix, si zicea'l ct alt fiid Selborul al cincilea.
iaste carele s'ad nascut de la Taal si altul [Sclbor 5]. Srmtul c i a toil lumea sabor al
iaste Hristos carele s'at ntscut de in Précista, cincilea, facutu-s'ad in Tarigrad, dupit ce tre-
pi zicea cum mintuitorul Hristos cit iaste cuse 102 ant de la al patrulea sabor, inteal
striin de Dumnezeire, asijclerea i adeveritel 18 an de imparatia a WI Justinian cel mare
ntscatóret de Dumnezed, zicea sit nu'l zict ei s'ad adunat 165 de purtatori de Dumnezed
x16.scatóre de Dumnezeti, ci nascatdre de Hris- parintt, si era mat mare Mina TarigfadOnul,
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEI1 BASARAB 299
décia déca acesta muri, se facu Patriarch Ev- Justinian al doilea nas tgiat. carele era fecior
tichie la adunarea saborulul, Apolinarie de lu Constantin barbosul, dee! cu porunca im-
la Alexandria, Domnos de la Antiochia, iar paratiel hit adunara-se Archierel 227, la k-
In locul lul Evstachie Patriarchul de la Ieru- cal carele se chiama. Trulla I acesta era casg.
salim era ispravnicil Didim si Evagrie, istra prévestita imparatesc a. carea se all In Tani-
Vigilie Papa de la Roma era si el in Tarigrad, grad si se adunara ca s intaresca al cinci-
si or ce porunci acest stint Sabor el Intari, lea si al saselea sabor, i s. scrie canóne de
si sAborul acesta caneme n'aU amt. Numal tocmirea Beséricil, si au impreunat acela al
ce deader& anathemel pre ceia ce in Vata cincilea cu acesta i le-ail pus numele Pen-
de tocméle ale int Origen, pre Didim si pre thecti : adeca cincea-sasea, ca eum ce ar fi
Evagrie si pre ucenicil kr, si fpre ceT ce se lipsa de la cincea si de la sasea el o a5 Im-
pleca i asculta intru invataturile lor, caril plut ; pentr'aceia sAbor a Oa lumea l'a5
vrea sa nu socotescA povestile ellinestl intru chemat, si era mat marl saborulut acestuia
nemica, ci brodia i nevoia sa le lipésca pi Pavel T'arigradeanul, Petru Alexandreanul,
sa le pue la BeséricA, i zicea nebunil de el Georghie Antiohianul , Anastasie Ierusalim-
c. sufletul imblä singur mat nainte de zimis- nénul, Ioan de la Noa Justinianopoli, Vasilie
lirea trupulul : i Intra in trup pi se naste ei al Gorteanilor Mitropolia ostrovulur Critulul,
déca more omul acela, el merge zic, de sa na- si era ispravnic a tot saborul sfintel Besérict
ste intr'alt trap i iar dad, more omul acela, de la Roma, si acestia aq facut canOne o suta
atunce se naste de cate orl Va, i iaste zicea doao.
sfarsenie nesfarsitelor i véclnicelor munct. Saorul al faptelea.
Mona a fésea.
[Sdbor 7]. TrecurA ant 120 de la 6 sabor
[Sdbor 6]. SfAntul al sasele si a ma lurnea liana la 7 si se aduna al s ptele sabor la Mi-
sabor, facutu-se-aü intr'al treilea sprezéce an tropolia de la Nicheia Vithiniel 367 purthtorl
de impAratie a jut Constantin barbosul, dupa cle Dumnezeti barbatt intr'al optulea an de
al ciucilea sabor ant 128, si se adunarA in impkratia a lu Constantin si muma-sa Irina,
Tarigrad 170 purtatort de DumnezeU parintl, mat marl saborulut acestuia era vestitul Ta-
si era incepätoril saborulut acestuia, Georgie rasie Taxigadeanul, Petru Potropopul si alt
Tärigrädeanul, Theodor si George preotil cu Petru preot i egumen de la manastirea a lu
ierodiaconul Ioan, acestea era in locul sfAn- sfetil Savel, mit era ispravnicl in locul hit
tulut Agathon Papa de la Roma, si de la An- sfetil Adrian Papa de la Roma, iara Ioan ci
tiochia Theofan hirotonit de acest sabor,iara Thoma preotil luminatortil intru post, era is-
scaunul Alexandriet si al Ierusalirn uluT atun- pravnicl in local Patriarsilor daspre Anatolia,
ce era pustie sail vadua, cact cà acéle epar- aded. in locul lul Politian de la Alexandria:
chit atunce le cuprinsese Agareanil, ce tot si a ha Theodorit dela Antiochia si a but Ilie
se aflara. In locurile br ispravnict i soll, de la Ierusalim, si acest stint si a Nita lu-
insä de la Alexandria Petru calugarul, iar de mea shbor, pre luptatoril de icOne, caril zicea
la Ierusalim Georghie calugärul i preotul. icOnet lu Hristos i sfintilor lul, ca sint idoll;
Acest sfAnt sabor se-ad adunat pentru rail &el cu socotinta a tot sfintul si clumnezee-
slavnicl care invata tocmélele ale kit Ser- sculul sabor cu legatura nedezlegata pre a-
ghie, si era atunce aceia eretict Pir 0 Pavel, ceia 'I-ad dat anathemel, si au tocmit 22 de
rail Patriarst al Tarigradulul : i Onorie de carAine de folosinta crestinilor intru ant de la
la Roma. Kyr de la Alexandria, si Macarie zidirea lumel 6296.
de la Antiochia, Teodor de la Faran, si Ste-
fan si Policronie, pre caril &dual anathe- Sdborul a opta.
met acest sfant sibor, pentru c tocrnia de [Sdbor 8]. Saborul al optulea de la Flo-
zicea clI au avut Hristos Dumnezeg o voe rentia facutu-se-au In anit 1430 de la paste-
o lucrare dupa intrupare, iara acestf stintt rea lul Hristos, In luna Iulie 6 intr'o zi lunea
dumnezeestl Parintl al acestut sfint sabor aU nv. (52) intru imparatia Kyr Joan Paleologul,
poruncit i ati propoveduit, i ad intarit, cl patriarsind Kyr Iosif, carele se pristavi acolo
alt avut dupa intrupare Domnul nostru Isus la Florentia, dupa, rasipirea saborulul, ci ur-
Hristos doao vol adeverite pre fire si doao gia a lu DumnezeU man nepricestuit ;Dum-
lucrarb, nu cal desparVa obrazele, ci nice o nezeestilor taint , pentru cad clI aU iscIlit
fire de intr'amindoao ale lu Hristos, a Dum- niste lucrure la acel sabor rad, ce se-au fa-
nezeiril zic si a omeniril nu era farä de voe cut 0 se-au impreunat cu Latinit. Insa mal
sari fara lucrare, i all facut si acestI sfintl nainte de adunarea saborultil ce sa. flcusa
Parintl canóne 82. pentru sfintele ispeavl pi In Tarigrad, slujira. lyturgie Archiereil si cli-
tocmele ale Mantuitorulul. ricil pre numar 300, intru marea BeséricA
Sdborul cincea eseka. cuvintulut lu Dumnezet. Sofia, si hirotonira
[Sdbor cincea ¢.asele]. Intru ImpArAtia lu atunce cu voia Imparatulut, si pre Patriar-
www.dacoromanica.ro
300 PRAVILA AIATEIC BASARAB
chul Kyr Marco efeseanul alesul esarch al i se descoperi de Dumnezeescul anger ca

saborulul, deacia ducandu-se cu fmparatul catl ard sfintele Leone osind.b. vor Ea' ia a
Vacua dol anl tocma tot neispravind nemica; foculul de vOcT, pentru acOia trebue sa eau-
deacia déca facura impreunare, iar Kyr Mar- tarn bine ci cu dearlinsul seripturile sfinti-
co efeseanul -stind impotriva nu vru s isca- lor Paring, ca sb nu_ cadem intru osinda.
lésca, iar fära de dinsul altit totT ai oit 0 sa ne clam foculul de yea
aft Malit ; iar ceia ce era in cetatea Tarigra-
dulu/, c1iricj i calugaril i egum,enil, nu vré Pentru- cum se zice polivala Archiereului la
impreuna s slujesca sad sa pomenésca pre cisurile ale mart.
ceI ce vehia de acolo, ci facea pre dinsil ca Glava 390. Utverdi Bozse sviatuin pra-
pe niate pagani cacl se-ad amestecat el cu voslavnuiu vearu. hristianskuiu. 3-scze. Mno-
Latinil, i multl se lass, de Preotie, ai aaa ga leata sotvori Bozse prieosViasczennomu
se facu impreunarea nu impreunare, ci des- Mitropolitu sviatieiszoi Milropolii imerek.
*tire. Gospodina naszego i vladiku kyr imerek.
Pentru sfintele icóne, carele vor forte stri- (ai acOsta de 3 oil).
nate, ce trebue sd se feted de dinsele.
Da sochranit Gospod Bog bozsestvenuiu
vysotu, bogovideannago Arhiereistva tvoego,
Glava 389. [Dela otecinic forte lucru ni- nebolieznennu, blagodieistvuiustu, zdravu, i
nunat]. Un stare% prea dint, aflase spre par- dolgozsivotnu, i kromie vsiakia skrabi sa-
tile Anadol adecd ale Anatoliel intr'un loc protivohia.
pustiia singur, ai se duse la o prb sfinta ma- Sahrani utverdi Bozse sego sveatlago kli-
nastire. ca s vaza fratiTcaril era in manas- ra, sa sim blagorodnimi holiari, ya mnoga
tire, si déca se duse acolo trecu putina vré- lieta prieobchozsdeny amin.
ma ci se razboli staretul o bóla mare, i pe VA mnoga leata Vladyko, va. mnoga leata
inteajutorul Domnultd luo tamaduire ai se VIadyko, yb mnoga leata Vladyko.
scuba, de in bóla, ai vru iard. sa. merga. in
pustie la chilia luT, iara. fratil '1 rugara ca sa Tovnla sederi nainte a cuoiqsilor patriarsi,
gaza cc dinsiT putina vréme pentru folosinta Mitropolitt i Archiepiscopi carele se afid
sufletelor lor, insa asculta sfintul lul Durn- pand in zioa de astdzi de slut supuse impel-
nezed staret ruga fratilor, , i asa ramase, rapid Tarigradului.
iara, afara de manastire era o manastióra pre
numele mantuitoriulul Hristos, si era de- 1ava $91.
parte de manästire ca o mila. de loc, ai a- Roma AntiocTha
colo aedea staretul de invata i tocmia fratiT Tarigradul Ierusalimul carele
de spasenia sufletultd. iar in manastióra a- Alexandria se chiamb Elias.
céia se afla multe lame, fOrte stricate, -de
vechi ce era nu le puteal apuca, ci cum le MitropOlule sunt acetea :
vazu staretul se infricoaa sa. nu cumva sa, Alcdtuirea a dea- 18. Pisid i a
se sfbrime sa se calce ca pamintul, ci vru pururea pomenitulut 19. Corintbul
O. le bage in foe, deacia dOca gandi acOsta in Impdrat Kyr Andro- 20. Monemvasia
cuget, inteo zi aduna multe nuiale in cur- )tic lIPaleologul cern 21. Athina
tea manastiOrel aceia ai puse acele Icone trebue sd fie scaunele 22. Paleepatre
vechl i luo foc ci purcése sal pue In nu- ale sederii mai sus a 23. Trapezonda
iale uncle era acOle lame vechl, iar mal na- Mitropoliilor : 24. Larisa
inte pang. ce sb se apropie, veni glas cu tu- 1. Chesaria 25. Navpacta
net mare zicand : nu le arde nu, ca de ne 2. Efesul 26. Filipopoli
vel arde veT sa te dal in munca véculul, ci 3. fracha 27 Radosul
acésta sb fad sa ingropi pre nol in loc cc- 4. Aokira 28. Serre
rat, ci cum auzi staretul aca.. cuprinse'l 5. Chizicul 29. Filipul
frica i cutremur maie, cat de frica cazu si 6. Filaclellia 30. Christupoli sad
nu putea sb graiascb , iara a doa zi dOca 7. Nicornidia Cavala
se scula, trimése de aduna toT fratii ma- 8. Nicheia 31. Smirna
nastlril si le spuse acea mare minune ce 9 Halchidonul 32. Mitilinul
se facu i dOca auzira forte se mirara, a- 10, Solunul 33. Ioanina
tence facura in zioa acOia praznic , si slu- 11. Torno vul 34. Dedimothicul
jira. dumnezeOsca lyturgie bbgand lemnul 12. Udriiul 35. Melenicul
acel putr d al acelor Icone intr'un cosciug 13. Amasia 26. Neepatre
si canta slava tebea He bogae Aposlom poh- 14. Brusa 37. Thiva
vala, rniznicom radovanie, i fac ira vahod 15. Neochesaria 38. Enos
cu dins le, ai atunce le-ad ingrOpat intru 16. lconia 39. Cherasunda
sfigtul jertfelnic, ai dupa acSia sfintul staret 17. lverria 40. Deiul
www.dacoromanica.ro
PHANILA MATEM BASIRAB 301
41. Methimna 57. Maronia [Semndzd de vezi]. lard nesupuse sub nice
42. Christrianopol 58. Peritheoria un Patriarch iaste besérica Sirbilor carea se
43. Lachedemonia 59. Zichinon chiamd Ohridul, carea o all facut si o ad cin-
44. Paronaxia 60. Drama stit Implratul Justinian, carea de in tinera-
45. Mesemvria 61. Necopoli sad Ne- tele but ad fost cunoscut, Mitropolia Rosa, a
46. Sylivria yrocopu Chiprului si pre acéstea saborul al treilea si a
47. Argul i Napliu 62. Ganul saselea o ad cinstit; a Iverilor, carea ad cin-
48. Evrepul 63. Rizeul stit cu socotinta saborului de la Antiochia
49. Sofia 64. Lazia supusa, maT nainte aceia. Archiereil ai ace-
50. Midia 65. Vitthia stor Mitropolii se hirotonisesc de ai lor Epis-
51. Sozopoli 66. Cafa copl .
52. Anchialul. 67. Heul Supuse shit i scaunului sirbesc, adeca Oh-
53. Varna 68. Limnul ridulul, acOste.Episcopil :
54. Dirstorul 69, Imarul. Castoria, Scopia. Velevundin, Troadita,Me-
55. Braileanul 70. Ungrovlachia 0 lesova. Migiena, Pelagonia, Prindiana, Stru-
56. Caravizinul 71. Moldovlachia. mita, Onisos, Glavinita, Val* va, Belgradul,
[Zri]. Sa §titi ea' unit de In Episcopi se-ad Dina, Lipet, Stritni, Rasos, Deavolis, Stla-
facut Mitropofiti, adeca de la Corinth de in nita, Greveno, Canina, Devre, Avlahilor.
Episcopil se-ad facut Mitropolii 2, Argul gi [Zri]. Afidse scris in Pravila a lid Matheid
Nauplia, i Monemvasia se chiama. ca i 1, Vlastari, cum si Moldovlachia aS fost supusa,
exarh a tot Peloponisul, tiind i locul al Ohrideanilor, iard acum nice Ohrideanilor se
Si dii.
pled., nice Tarigradenului, si nu stim de uncle
ad boat acOstd putOre.
De la Paleon Patron, Lachedemonia. [Cdutd de vezi]. Mat slid Incd i carii s'ad
De la Navpactu, loaninul. lepddat de ispravile Roma iard acorn se so-
De la Trianopoli, Ditimotih, Xantie, si Pe- Run scaunului TdrigrAdenuluI, Mitropolitil si
ritheorie. dupd dinsi Episcopil acOstea : Soluneanul,
De la Rodos, Hiul si Co Archiepiscopul. CorinthOnul, Necopoianul, Athindnul, Patro-
De la Filipopoli, Hristopoli sad Cavala. nOnul.
De la Udriid, Sozopole.
De la Serron Zihionul. .Archiepiscopiile Tdrigrdeldnulut.
ISemnérd de veal Deacia apol se-ad facut [Archiepiscopiile Td- 4. Pogoiani
la Ungrovlachia, adeca In tara Muntenésca rigrddenului]: 5. Elasona
doi Mitropoliti, i insd unul tine locul al An- 1. Priconisa 6. Co
chiril, si se chiamd exarch a 00: Ungurimea 2. Carpathon 7. Levcada
si al Plaiului. S. Egina 8. Fanariul.
Tara, altul se chiarndMitropolitul laturil ta-
nit Muntenesti spre Severin, i local tiind al [Semnded sd sti 7, Archiepiscopia de la Po-
AmasiI, iard acum nu se chiamd acela Mitro- g oiani n'ad fost, ci cum povestesc ad fost a-
polit, ci Episcop, dice el sint 2 Episcopil c olo Protopopd supus Patriarchului de la Ta-
subt Mitropolitul tarilMuntenesti, adica. Reim- r igrad si all fost sezind la Pogoianina.
nicul i Buzdul, Rimnicul mal mare iard Bu-
zdul ma/ mic, iarki Mitropolitul are blagoslo- "P entru care mitropolig in fi aitpinit in zioa
venie de hirotonSste el, si pre Episcopii taril de astdzi subt nzdtnile tor episcopli.
ArdSlulut de in -tara UngurSscd, asijcleraa si Glava 392. Eraclia a Evropiel tine acastea:
pre acel de loc ai lut a Red -stului, a Paniei, a Calipoli, a Perista-
lard Mavrovlachia altI dol, si in Galati, ca- sului i Miriofitu, a MetronuluT si a Thirilor.
rea iaste laturea despre Rusia cea mica. Nicomidia Vithiniel tine acésta : a Apolo-
Iara Mitropolitul Rusiel sa scrie al Chievu- niadel.
luf si a told Rusia, i subt maim Jui sint ace- [Chitrenul cdcr iaste mai: mare scaunul, pórta
ste Episcopii a deed : Polistavrion i pdrtd la Mante, riure ca
Marele Novograd, Cernihovul, Sudalcroto- Mitropolitii]. Solunul Thetaliei tine acésta : a.
vol, Marele Vladimir,- Pereiaslavd Rusisco, Chitrului, a Casandril, a Serviet, a Campaniet,
Marea cetatea Alba, aprópe de Chiev, Sfetii a Petrel, a Erculeilor, sad a Armadarilor, a
Georgie, la rlul ce se chiam Ros, Poltisca Erastu si a sfetil Agoret, a Litiei si Rentinet,
Hazani, Tiferul, Saraiul. a Peleaninil si a Vardarulul, a Platamonului
Iara laturea Haliciulul carea iaste a Rosiei si a Licostomului.
supuse sint i el acOste Episcopil : a Turnovénul tine acOstea : a Cervenului, a
lui Vladimir, PeremisIia, Lutisca, Roy, Sholm, Loptu. si a Preslavului.
Cetatea Alba l gura riului ce se chiaind E- CorinthOnul al Peloponisului tine acéstea :
linsu. a Damalului i Pediadon, a Chefaloniei, a
www.dacoromanica.ro
302 PRAVILL MATE113 BA SARA B
ZachinthuluT, a Zeminalii i Tarsultil, ai Po- nice alt creatin miren in cetate all in oraa,
lifen gus. sad In sat. ce osinda lor Durnnezed o va ve-
[Asijderea 0 Archiepiscopul al Damasculull dea, dll stint nespuse judecatile itT i neim-
Monemvasia al Peloponisulul tine acéstea : a blate cararile lul. 51 de Mitropolil stint pustil,
Chithiriel, a Methoniei, a Coroniel, a Elusulul, si Archiepiscopil 18, ai Episcopil 478.
a Muriel, a ZivnonuluI sail a Calamatel, i a Intru alatnirea acelulimparat ce am zis mai
ReontuluI. sus, Kyr Leu inteleptul, sint 90 de Mitropolii.
Athinenul al Eladel tine acestea : a Dia- larll intr'aceluia-lalt, iard ce e mai sus zis
vliel, a Talantiel, a Anclril, a Schirulul, a So- Kyr Andronic, al doilea Paleolog, grit 112; ai
lonosulul, ai a Mendinitil. Archiepiscopil dodzecl ai cincl
Paleapatronul al Peloponusulul tine ace- Pentru Mitropolii, carif se zic preacinstitt
%tea : a Olenil 0 a Ternitil. qi esarchi, ci caril numcd preacinsiti.
Trapezondenul al Lazichiel tine acéstea : Gfava 393. Chesarénul al Cappadochiel,
a Caninulul ai a Ofeosulul.
Larisianul al Eladiel tine acestea : a WI Di- Précinstitul Cinstitilor ai Exarch a OW. Ana-
mitriad, a Litel ai a Grafulul, a Fanarulul, a tolia.
Zigunulul, a Thavmaculul, a Stagonulul, a Li- Efesenul Précinstit c Exarch a tOtd. Asia.
dorichiulul, a Gardicheulul, a Radovisdiulul Iraclénul Privopreastolnic al Precinstitilor
ai a Schiathului. ci Exarch a OM. Thrachia ci Machedonia.
[A fanarului Watt cinstit Int,* Episcopie Anchireanul Précinstit i Esarch a tertd
cdnd patriarsea Kyr Ieremia]. Navpactul al Galatia.
Nicopoil tine acestea : a Vonditil, a lul Aetu, Chizicénul, Exarch a tot Elispondul, sati
a Aheloulul, ai g. Rigonulul. preste tot.
Rodoseanul al ostrovului Chicladulul tine Filadelfenul, a OM Lydia.
acesta : a Lernisulul. Nicomidénul, a tóta Vitinia.
Filipinenul al Machedoniel tine acésta : a Nicheianul, aaijderea.
Leytherupolul. Halchidonul, aaijderea.
Udrianul al Eminionduldi tine una : a Aga- Solunenul, a tótd, Thesalia.
thopolil. Tirnovenul, a tótti Bulgdrimea.
Mitileanul al Lesvului tine una : a lu Erisu. Udrianul, a Emimontulul.
Serroneanul al Machedoniel tine acesta : a Neochesdrénul, al Pontulul, Polemoniacu.
Ezivonult.d. Iconeanul, a Oa Licaonia.
Ioneanul tine acéstea : a lu Avelas, a lu Corinthenul, a tot Peloponisul.
Vonthrotu, ai Glicheon, a lu Drinupol, ai a Monemvasia, asijderea.
Himnarulul. Athineanul, a OVA Ellada.
Lachedemonenul al Peloponisulul yne a- Paleonpatrenul, a Oa Ahaia.
céstea : a Amicleanilor, a Carepolulul, 0 a Trapezondenul, a Vita Lazichia.
Vrestenil. Larisenul, a doa Thetalia ai a tóta Ellada.
Evripeanul al Epviel tine acestea : a lu 0- Navpactenul, a Oa Etolia.
aeon, a lu Carest, a lu Porthmu, a lu Avlon, Fillippopulénul, a tótd Trachia.
ri a Canalionilor. Rodosénul, al Nisiel ChecladuluI.
Muntenul tine acestea : a Rimniculul i a Serronenul, a tóta." Machdonia.
Buzdulul. Fillippopulénul, aaijderea.
Moldovénul tine acéstea : Raddutul, 0 a Thivénul, a 550, Viotia.
Romanulul i Hual. Lachedemonia, a tot Peloponisul.
[Antal- de urgie Citeste de tot fi forte yd.' jell Ungrovlahul, Précinstit ai. Exarch a tóta:
peg va pdrea total. 'Mal era ai alte Mitropolil Ungurimea ai al Plaiulul.
si Archiepiscopil, i Episcopil, cum se aratä Moldovénul, al Sucevel ci a bad Moldo-
scrise, intru alcdtuirea Implratulul Kyr Leu vlachia.
inteleptul, ittrã când ad fost in zilele Iropära- lard ceia-laltl MitropoliY. numal Precin-
tulul Kyr Andronic al doilea Paleolog eel mai stiti ce sd acrid, iard nu si Exarchl.
de sus. care ImpArat Paleolog, pre unele Mi- Bocriile sail cinstele sad dregatoriile Archie-
tropolil le inaltd ai le cinsti de in scaune mid reilor, i tocmirile bor.
la mai marl, i altele marl ad pogorit intim Glava 394. [Rindul 1]. lconomul, Sache-
Beaune mai mid. avend putere ca un Imparat, larul, Schevofilaxul, Hartofilaxul. Sacheliul,
de In carele multe ad pustiit ai de tot ad pe- si Protodectul.
rit de silincil noatri, ai nice Mitropolit se Oa. [Rindul 2]. Protonotariul, Logothetul, Can-
in Mitropolie, nice Archiepiscop intru Archie- strisiul, Referendarul. ci Ipomnimatograful.
piscopie, nice Episcop intru Episcopie, nice [Rindul 3]. IeromnimuLfpominmiscul, Das-
preot pre la Beséricl, nice dill& intru md- calul Evangeliel, Dascalul Apostolulul, ai Das-
nastire sad la schiturl, sad la vre o chile, calul Psaltiriel.
www.dacoromanica.ro
PRAVItA, MATRIII BASARAB 303
[Rindul 4]. Epitongonatul. Epitoncriseon, Ipomnimatograful iaste, de a scrierea lu-
Epideiseon, Epitis Ieraseatastaseos, si Epiton crurile si a le aducerea aminte.
Secreton. Ierornnimul iaste, de a tinerea lyturgia a
[Bindul 5]. IncepAtorul MAntistirilor, ince- Archiereulul, thud i scaunul Beséricilor,
pätorul Beséricilor, mai marele Evangeliel, Ipomniscul iaste, de aducerea aminte Arhi-
incepätorul Antimiselor, i incepatorul Bote- ereului In tainä.
zatilor. Dascalul Evangeliel iaste, de a tilcuirea
[Bindut 6]. Ritorul, al doilea al Preotilor, Evangel i a.
Protopoput, al doilea Diacon'lor, Protopsal- Dascalul Apostolulul iaste, de al. tilcui-
tul, Lambadarul. rea.
[Rindul 7]. Domesticul stranel cel marl, Dascalul Psaltiriel, iaste de a o talcuirea.
Domesticul stranei a 2-a, StringAtorul de '6- Epitoncriseon iaste, de aducerea pre aceia
menl, Notarul. IncepAtorul Svetilnelor, In- ce vor sä se judece i i pane pre dinsfi unde
tepAtorul CAnArbanT i Tocmitorul. vor sA. stea.
LSeinnezd]. Iarbi Protopopul se-ad cinstit sa Epitongonaton iaste, de a pururea beder-
aivA Joe, si mai sus sedérea la tea slujba nita .Arehiereulul.
Besérieil, cu protonotarie, adecä sä fie mal Epitondeiseon iaste , de a trimeterea la
sus de Logocatul. ImpAratul pentru vinovat.
Epitisierascatastaseos iaste, de a facerea
lard céste rdndulale ce se dad la Ieromonafi brine: tocmire in launtru in oltar.
fi Diaconi. Epitonsecreton iaste, de a incetarea Omenil
Protosingel, Archimandrit, si Singel. sA. nu vorbescA-
Incepatorul ManAstirilor iaste, de a luarea
lard rinduialele céstea-lalte, se clati la séma lor si a purtarea grijA cu Sacheliul im-
bdrbati mirba. preuna..
IncepAtorul Beséricilor iaste, de a luarea
Protonotaria, Logofetia, Ritoria, Protop- séma lor si a purtarea grijA cu Sachelul.
saltia, Lambadaria, céle doao Domesticil, IncepAtorul Evangeliel iaste, de a tinerea
Notaria, incepätoria Svetilnelor, Protocano- Evangelia pre la litil and fac.
narsia, i Tocmitoria. IncepAtorul Antimiselor, iaste de aducerea
pre calif m erg la sfinta Pricestanie, si tine
Lucrurile rdnduialelor. Antimisurile.
Iconcmul iaste, de tine t6te astigArile Be- IncepAtorul botezatilor, iaste de a purta-
skied, tocmetse i casa a Arhiereulul, si Be- rea grija de eel botezatl.
sérica. Ritorul iaste, de a spunerea de in scrip-
Sachelariul iaste, de tine tote mängstirile turT.
de calugärl si de cAlugArite, iaste ispravnic Al doilea preotilor, iaste de a bAgarea pe
ei preincepAtorul manästirilor. preoti in lAuntru.
Schevofilaxul iaste de tine vasele si tote Protopopul iaste, maT marele oltaruluT.
odejdiile Besericil. Al doilea Diaconilor, iaste de a bagarea in
Hartofilaxul iaste, ispravnicul tuturor lu- launtru pre Diaconl.
crurilor ca o mana dréptA,ArchiereuluT, thud
IntorcAturile i nuntele sail logodnele. Pentru cum scrid arhiereii la Papa, Tdrigrd-
Sachileul iaste, carele tine sacheliile si ale denului, Alexaudrid, Antiochiei, leru.sali-
Besericil, avind ispravnie pre mai marele muluf ri Ochridului.
Besericilor. Glava 395. [Rimului] . Préfericitulul,
Protodectul iaste , folositor robitilor, , si Présfintulul, i intocma ingerilor : intru Hri-
iaste judecator tuturor lucrurilor de gresala, stos pärintele pärintilor : i stApIn a tote a-
avind sub dinsul si pre eel vinovatl. deveritele Apostolestl Besericl, ca niste rob):
tie nainte azind, sArutArn urmele piciórelor
Aceftea fed la sfinta judecatd cu ilrhiereul. Marie si PrOsfintieT tale putére i domnre.
Protonotarul iaste, 110 celor de afarg, Tdrigrdanulla.
pre pitacure, i mal mare notarilor, adecI
cArtularilor. Présfinte al nostru oblAcluitor i stApin, gi
Logoffttul iaste de-a scrierea cuvintele, lu- a tótA lumea Patriarch, dumnezeescule de
crurilor Boiarilor céle de cinste. Dumnezeu d'aruite. si tot alt orl fie ce nume
Canstrisiul iaste de a schimbarea Archi- sad lucru mare ce ti se cuvine, rogumh mi-
ere.11. lostivulaT Dumnezeil, sA ddruiascA, sdnatate
Referendarul raste, de a sä trimeterea la sfintiel tale, si ca un dumnezeese si cinstit
ImpAratul si pre la boiarT marl. trup al el intru tocmire i indreptare al a-
www.dacoromanica.ro
304 PRAVILA MAMIE( 13..S4RAB
deveritel mareI .besérecl a lu. Hristos a Vita pastorie turma-cea chemata de Hristos carea
lumea. pastI, i Intro a mistral bucurie i veselie su-
flethsca.
Alexdrulrénului. Conetul se scrie asa : Sanatosaza *infra
Présfinte stapinul mien, Papa si Patriarch Domnul, présfinte frate i tocma slujitor.
al Alexandriel si a tot Egyptul, Pentapoleon,
Livia i Ethiopia, intru Duhul sfint, Dumne- Mitropolitul cdtre Archiepiscop.
zescul i Précinstitul mien. Parinte. Trésfinte Archiepiscope al sfintel Archie-
piscopil cutare. Intim Duhul stint iubite frate
AntiochianuluI. tocma slujitor smereniel nbstre, daruias-
Présfinte parintele mieü, Patriarchul ceta.- cap Dumnezen sanatate sfilitieT tale, si dupa
tatil a WI numnezen, al MareI Antiochil, dumnezeescul pi cinstitul act trup intru inta-
si a VAL Anatolia. intru Duhul sfint Dum- mire si Implerea de folosinta tOrmel anume-
nezeescule si Prédnstitul mien Parinte. nitel de Hristos carea o pastl, i intru a nós-
tra sufletésca bncurie i veselie.
Ierusalirnnénulut Conetul Sa petrecT sanatos Intru Domnul
Présfinte parintele mien, Patriarchul leru- sfinte frate si tocma slujitor,
salimulul sfintulul Sion, Syria, Arravia, de
céia parte de Iordan, Cana a GalileiuluI : si A Mitropolitului cdtre Episcop
a OM Palestina, intru Duhul dint Durnne- lubitóre de Dumnezen Episcópe al sfintel
zeescule i Precinstitul mien Parinte. Episcopil cutare : intru Duhul stint iubite
OchridénuluI. frate, si tocma slUjitor sxnereniel nóstre, dar
sit aiba bogoliubiata de la Dumnezen a tot
Préfericite Archiepiscópe, a marea intiia puternicul.
Iustinianiel a Ochridulul, si a tóta Bulgari- Conetul : i darul Domnulul nostru Isus
mea, intru Duhul sfint Dumnezeescule i Pré- Hristos sa fie cu bogoliubiata.
cinstitul mien Parinte. Asa scrie Mitropolitul la Episcopil lul, a-
sijderea si la altl Episcopl streinT.
[Sonnérd s ctiiJ. Sli stiT cit la pitacure, a-
deed la cértile Patriarchulul, sail a Mitre- Pentru cum scrie piscopul cdtrd Mitropo-
politulul, sad la alt obraz mare, atunce nu litul lul, qi cum cdtrd alt Episcop.
scriti ceT mid pentru adins ei1 cum iaste
obicéiul. adech ; c. si nol sintem sanatosl ci Glava 397.
acesta ce zice, ca sintem Si noT sanatosl, se
scrie numal la obrazul carele va fi tocma cu Episcopul card Mitropolitul hit.
cela ce scrie, sati si la mai mid obraze. Présfinte Mitropolite al santel Mitropolil
bra Archiereil cand scriti la Patriarchul cutare, Précinstite i Exarse cutare : intru
TarigraduluT, atunce d'eca pecetluesc cartha, Duhul sfint al nostru obladuitor i stapan, sa.
eT nu scriti desupra numele Patriarchulul, a- petreci sanatos sfintia ta, i dupa Dumnerees-
decti sa. se dea intru sfintele maul ale lul ce cul i cinstitul tan trup intrit tocmire iintru
numal despre fata carea iaste pecetea cartiI implérea tie folosinta a Ott numenita de
fac trel cruel asa. Hristos turmit carea pasIT, iar noao robilor
tal de bucurie si de veselie sufletésca.
lax& de ceia parte de carte, mal jos de le- Conetul : Iara sfinta rug a sfintiel tale sa.
gatura pecetil carea iaste in dos legata : a- fie cu noT.
colo scrin Archierei numele lor asa Smere- Si déca sfirsaste cartea sit scrie mal jos
niel Mitropolit Cutare, sari episcop Cutare. asa : smeritul Episcop cutare i robul sfintief
Pentru cum aerie Mitropolit catre Mitropolit, tale.
fi cum cdtre .Archiepiscop, fi cum cdtre E-
piscop. Episcopul cdtrd Episcop.
Glava 396. Iubitóre de Dumnezen Episcópe al sfintel
De la .Mitropolit cdtre Mitropolit. EpiscopiI cutare, intru Duhul stint iubite
frate si tocma slujitor smereniel nóstre, s.
Présfinte Mitropolite al sfintel Mitropolil petted sanatos Archieria ta, ei dept dumne-
cutare, Précinstite i Exarse cutare, intru Du- zeescul i cinstitul tati trup intro tocinire si
hul stint Mbite frate, i tocma slujitor sme- de folosul Omenilor, numenitel de Hristos
reniel nóstre, A6dAjduescuma la Duinnezed turma carea pastl si intru a nostra bucurie
la carele ma i rog, sa dea sanata e sfintiel veselie sufietésch.
tale, si dupa Dumnezeescul i cinstitul tail Conetul : Petrece sanatos intru Domnul Ic-
trup intro tocmire i indreptarea impleril de bite frate i tocma slujitor.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEIII IASARAII 805
Pentru cum scrie Archiereul la boiaril ceia de chul sfAnt fiid dupit duhul iubit smereniel
la mama beséricd. mistre, dar hie folosintil tale de la Dumne-
Glava 398. Cinstite mare Iconome, sad zed a tot tiitorul,
Hartofilalt al sfintel lul Dumnezed mare Be- Conetul : Darul Domnulul mied sa fie cu
serid, prea dulce 0 pre iubitut mied frate. tine, Amin.
Decl a,a, said celor mai marl, adecd, celor Smeritul Mitropolit cutare.
mari rinduiele ce's mai sus scril.
lard de la Protonotarul pind la Ipomnima- Pentru cum scrie Archiereul cittrit ma marele
tograful nu sit zic frat1 : ci cucérnici, i numal sfet-agorii, si la Egumen fi la stariti,
ce sit scrid fil iubit1 dupd Duhul. Glava 401. Prea cuvióse mai mare al
lard de la Ieromnimul aceia sfintulul Monte ce se chiarnd Athonul, dulce
sa said : cinstit1, i Protopopul, i carele e prea pohtite dupd. Duhul, iubite frate ci
dupa dinsul. fiiul smereniel nestre, dar, pace, mild, spl-
lard caril n'aurinduiall. aceia se scrid cre- senie sufletOscd, c or! ce alt bine de spdse---
dincio0 dumnezee01 preotil i diaconl. nit, ne rugdm sd se ddruiascd maril sfintiel
lard, pe cliricil Archiereilor a0jdereal scrid, tale de la Dumnezed a tot tiitorul.
cinstitilor cucérnicilor, i credincio0 Dunne- ConetuI ; Dania c1 mila mt Dumnezed, sa
zee0i, dupd rinduiala spitii, fArd de marile fie cu cuviinta sfintiel tale, Amin.
rinduiale, i fratiI, cit acéstea intealte rindu- La Egumen 0 la Star*
iale nu se-ad dat, ce numaI intru ale mar11
Besérid ca o stdpind i mumd ce iaste tuturor Prea cuvióse Cathegumene, al Dumneze-
Beséricilor. Wit c cinstiteI Lavre a sfântuluI cutare, si
prea dulcl i prea iubitI Staret1 at Dumne-
Pentru cum scrie Archiereul la cniazul sdrbia zeesculul sabor, dulcilor ci prea pohtitilor
0 la suprujnita lui, adecit la Dómnd-sa. dupt Duhul fii smereniel nestre, dar hie voao
Glava 399. Prea'nalte mare Cniaje a tad tuturor, pace si mild de la Dumnezed a tot
Sirbia, preintelépte i prea dulce, cinstite in- tiitorul.
tru Domnul, i pred. inbite Kyr cutare, fiid Conetul : i darul ci mila lul Dumnezed
dupd. Duhul smerenieT nestre, dar, pace 0 sd fie cu cuviintele vestre. Amin.
mild sa se inmultescd Domniel Tale de la
Dumnezed a tot tiitorul. Carte de metrturia Duhovnicului, pentru cela .
ce va putea hi harnic de Preotie.
La a 1u D6mnd. Glava 402. Cade-se celora ce vor sd slu-
Marea Wrung a toad Sirbia, cinstita, Inte- jascit sfintelor i dumnezeectilor Tain1, i vor
Mpta i mal impodobita DGmnelor, fatit intru sit li se dea in mând slujba puterilor Inge-
Duhul sfint, dar, pace 0 mill sa se inmulte- rectI, ca zi0e cheza0 ce sint lu Dumnezed,
sca. Domniel Tale, de Ia. Hristos Dumnezeul deca vrOme ce pentru nol Dumnezed card de
nostru. pacate se-ad facut om, c1 acea infricovita
jertfl fard de singe ci slujbd a infricosatelor
Pentru cum scrie Archiereul la jupin, id boiar tainT, dat-ad noao ómenilory carea o facern
mare 0 la orn cinstit. intru pomenirea c1 slavoslovia aceluI trup si
G1ava 400. [La Jupin]. De bung rudit, lu- singe al stapdnului, pentru acOia si de pro-
minate i prea vitéje Jupine, intro Duhul poveduitoril de Dumnezed Apostoll, si de
sfint prea iubite fiid smerenieT nóstre Kyr cu- purtatoril de Dumnezed Parintl ni s'ad po-
tare, dar, pace 0 alt tot binele rugdmune 1u1 runcit, ca ceia ce li se timpla, sd se Inalte
Dumnezed sit ti se ddruiased dumnetale. la acea inchiz4uire c1 randuiald sit. nu'l sue
lard, iscodirl, ci carele va vrea sit fie preot
La Boiar mare. sa fie curat c1 cu tad cinstea podobit de in-
De hund. rudd, sldvite , intelépte, a tótd tro care 0 acest flid duhovnicesc al mied, cu-
cinstea i intelepciunea vrCdnice Kyr cutare, tare, de in cutare cetate, oras sad sat, intru
dulce i preapohtite fiit dupd, Duhul iubit carea ad ndscut c1 ail crescut, venit'ad catril
smereniel nóstre, dar, pace, mild, 0 on ce mine duhovnicul loT, cutare Ieremonach, cer-
alt bine de spdsenie, pohtim sa se ddruiascd, cind a lua marturie de la mine ca sd, ia ma-
cinstil tale dela Dumnezed a tot tiitorul. rea rinduiala a preotieI, decl eti pusu-l'am
Conetul : i Domnul Dumnezed sd ferésed inaintea icenel a stdpanulul Hristos 0 a sfin-
pre bunul neam al dumnetale fdrd hold, cu teI Evangelil, si am iscodit pre dinsul de
sdn'atate i maT sus fdrd de tOti intristarea cOle ce ad flcut de in copildrie ci n'am aflat
in multi anl impreglur, Amin. nemica intim dinsul de cOle ce opresc a Intra
in spitd sad in rinduiald ca acCsta, drept a-
Acésta art sit scrie La voinic de cinste. cOia mdrturisesc pre dinsul ea un destoinic
Cinstite ci intelépte Kyr cutare, intro Du- preo0eI, pre fiiul mied de duhovnicie cutare,
BOG PitIVLA MATE113 RASARAll
ci iscAlese cc a mea mAnd. Ed tatal duhov- cotinta lor pre lege, iard pre eel ce vel tri-
nicul lul cutare Ieromonach. mite dare rinduiala preotieb acijdere ectl
Va leat cutare, rneaset cutare, Ieromonach dator de lucrurile lor de tote WI ispitectI cu
cutare, i duhovnicul id, mArturisesc pre dédinsul cum poruncécte Apostolésca Pravild
dinsul vrednie dd. preotie. ca sd nu pentru lenea sad vre o rapine ceva
sd te IneiI adins tinecl A, fie pgrtac pacate-
Pentru cum scrie Archiereul cartea cea tomni- lor streine (cum am zice dupd cuvintul dum-
td preotului carea se chiamd daltirie pi nezeesculul Apostol). Pentru aceia se-aa fd-
cartea cea de slobozie. cut i acestd poruncitóre carte a smereniel
Glaya 403. Pavel, marele Apostol al Dom- nOstre, i i s'aa dat sd fie de MI:ie.
nulul, va i poruncecte sd se dea preotilor vu leat cutare, meseta cutare.
Poslanil tocmite de la ceia eel hirotonisesc,
de tocmirea preotiel lor, , deci unit porunci Cartea de ertaciune carea scrie Archiereul.
ca aceia plecAnclu-se i acest Kyr cutare, pen- Gllava 405. Smerenia mistrd, de 'pi darul
tru acésta tocmim carte, ca de la not, cu da- 0 mila i putérea a Présfintului ci de viata
rul Duhulul dant a fAcAtorulul deplin Durn- Incepdtor Duh, carele se-ad dat de la mintui-
nezea, Pam hirotonit pre Lége i pe Pravild, torul nostru Isus Eristos, dumnezeectilor hi
citet, ipodiacon, diacon i preot, i poruncim sfintilor lut Ucenicl i Apostoll, a lega ci a
tuturor celora ce cdtra vol va veni acest slo- dAzlega ale órnenilor pdcate, zicAnd lor : Prii-
hod preot, Archiereilor zic. i preotilor, egu- mitt Duh dint, orT cut vetl erta pdcatele, er-
menilor, bArbatilor.ci. mirenilor Boiarl, cum tate 0, fie ldr, i orl cuT vett tinea tinute sd
se-aa impodobit cu vrednicia preotiel de sme- fiP, si orl ate vett lega pre pdmint sA fie le-
renia nóstrd, marturisit de bArbatl vrédnici gate si in ceria, ci on cate vett ddszlega pre
credinciocT, cum iaste vrédnic de rinduialA pamint sd fie dAzlegate ci in ceriurt, iard de
ca acesta, drept aceia ci pentru tocmirea hi la aceia si la nob maul dupd altul cu venirea
inthrirea lul dA-se acéstd carte, dupd cumu'l acelui dumnezeesc dar, am ertat ci pre fiul
obiceiul de la not IntAritd. iuhit al nostru sufletesc, cutare, in cAte ci el
VA leat cutare, meceta cutare,indiction cu- ca un cm ad grecit, i pre Dumnezed aa mus-
tare. trat ci ad miniat, cu cuvintul, cu lucrul, cu
gindul, i cu tote simtirile buT, sag de va hi
Aicea scriem pentru cartea de slobozie. cdzut supt bldstemul Archiereulul sad al
Smerenia nóstrd, cu acéstA carte- a nó..trd Preothlui, saa al Wind-slit, sad al mine sa,
de slobozie facern ctire tuturor crectinilor sad singur adins eluct se-ad hldstemat, saa
dd pretutindenea, sfintitilor i mirdnilor, cd va fi jurat strimh, saa orl de eine se va fi
acest cucernic preot Kyr cutare. pcntru cdce legat cu afurisanie, sat intr'alte *ate ale
nu avea aicea loc de a trdi, rugatu-s'ail ca but ci Qi Ca un om find se-aa poticnit, ci du-
cu socotinta b cu *Urea nóstrA sd. mergd. &A- hovnicului ail ispovedit, ci canonul.de la din-
tt.& Tarigrad sad aim a cAtre pravoslavnicil sul aa priimit, decl de aceste grecale de tote ci
Crectinl, pentr'aceia datam lul indeletnicie ti de legAturT lb slobozim ci'l ertArn, cu puterea
sloboze ca sd mbrgà ci sal se ducd, ertand ci cu darul a tocmitorulul ci Dumnezeescutul
pre dinsul si pre acolo sd slujascd neaparat incfrndtor al préputerniculut Duh, iar elite va
céle ce sint ale preotiel, ca un preot harnic fl uitat sag aicea va hi lAsat neispovedite, ci
ci forte cinstit i blagogestiv, drept aceia se- acOlea sd iarte luT milostivul Dumnezcii) ca-
ad fdcut i acOstA carte a ndstrd de slobozie rele iaste blagoslovit intru vdcl. Amin.
pent: u credinta, ci se-ad dat preotulul Kyr Pentru cum, scrie Archiereul Starropighion,
cutare, fiid dupd Duh al smerenieT ndstre. adecti vet drujenie cresta, 0 cum scrie anti-
Cartea de duhovnicie a Duhdvnicului cdnd misul.
se face. Glava 406. Stavropighion, sad vA drujenie
Glava 404. Smerenia nOstrd, dd-se tie cu- cresta, sag ruminécte inftgerea crucil: sfintitu-
cOrniculut intru Ieromonachi Kyr cutare, s'at cu darul prea sfintulul Dub, ci se aa bla-
slujba Duhovniciel pArintescd, de care lucru goslovit de mine smeritul Mitropolit cutare,
ti se cade sA priimectl gindurile i lucrurile si se-aa dat in cutare cetate saa orac sail sat.
ci tot felul de patime ale celora ce vor veni cutdruia spre ridicare a Dumnezeectil Bese-
att.& tine la ispovedanie, i sh tocmectl po- rict a. sfintulul cutare, ridicatd de cutare, in
cania a bogateldr pdcate, cd.ruia 6110 cumul vrémea Patriarciel a Prea sfintulul ci a lumit
va fi puterea i spdsenia lor, su b gI acelea ce Patriarch Kyr cutare. VI beat cutare, meseta
sa, cad a lega, i sd dezlegi celea ce SA cad cutare.
a ddzlega, si ti se cade de vet fi alugAr Ie- lard (fp se scrie Antimisul.
romonach, tu Sd tunzT cklugarl (adeed sd fact JertAvnicul dumnezeesc i glut. preste ca-
cAlugArl) chip mic i mare, sehimnicl cu sorele sd obircesc dumnezeectile slujbe, blago-
www.dacoromanica.ro
PRAV)LA MATEIC SA§ARAD 807
siovitu-s'ad i s'au sfintit de Preasfintitul Mi- sa sill voe a lega *i a dklega. Pentru care
tropolit al sfintei Mitropolit cutare, Preacin- dar i acestl a nOstrO Praxie de intArire se
stitul ci. Exarch cutare, in vrémea Patriarciel dO la acest iubitor de Dumnezed Episcop Kyr
a Presfintulul ci a lumil Patriarch Kyr cutare, cutare, fratelul i tocma slujitorulul smereniel
pre numele sfintulul tutare. V leato, meseta nOstre.
cutare. Meseta cutare, -Meat cutare, Indiction cu-
tare. 1
Pentru cum scrie Archiereul carte, Mud se

face slibor fi el nu merge, ce'si dd sfatul Pentru cum scrie Archiereul carte celuia ce va
cdtrd alt Archiered : sel treed pre in fard, sad preste mare, carele
Glava 407. Deca vréme ce pentru bogate slt chiamd de cdre tot deuna sai pandete.
trebt, saU boinevire, de se nu pot vent sh cez
la scaun impreun A. cu sfintil archierel la sfin- Glava 409.
tul sAbor, iat. c. datu-mi-am sfatul i am Cea pre in lard sad pre uscat,
resat ispravnic pe Preasfintitul Mitropolit Kyr
cutare, Preacinstitul i Exarhul cutare, ea In De bunk rudO i inteleptilor boiarl de in =-
locul mied sá dea stet la tote, orl de ce se vor tare loc, flu dupO duhul iubitl smereniel nes-
face in säbor, pe indreptarea Pravilit, ci pentre, dar, pace, multl, spOsenie sufietesea, pi
tru intOrirea s'ad scris acbste. ispravA. Va beat slaItate trupesee i alt bine tot carele e de
cutare, cutare. spIsenie. rugAm sl fie voao de la Dumnezed
a tot tiitorul, acesta om ce aduce acestA carte
Pentru cuim se.scrie praxia Episcopulut. a nestra Kyr cutare, en sotiile luT, vrInd sg.
Glava 408. Deca vreme ce Vrea ci trebuia iasO de aicea, purces'ad sangtos cu ajutorul
ci la cutare sfintO Episcopie O. se hirotonescl pi darul lul Dumnezed i sloboz1 de tete:
Med euvinaterele ot de acolo grijA i prive- nevoia, ci. vg. facem ctire pentru cetatea sad
ghiare de pastoria spaseniet cum poruncesc orac, sad Satul nostru ci de OM Eparchia, cl
dumnkeectile i sfintele Previte, i smerenia en ajutorul luT Dumnezed iaste slobod i ne-
nestrA ip grijä multà find ca sa aflu el sa smintit cle nemica, pentr'aceia viind cOtrO
priimesch folosintl. sufletesca, cliutand aflaitl nol. cercut-ad carte de maxturie, ca sO mar-
pre cinstitul intru Iermonact cutare, impodo- turisim pre de ncit naintea dragostil vOstre, cO
bit cu inteleptie sufletesca i vrédnic sad de- slat fOrI do nice o boll. i fOrl. nice o nevoe,
stoinic forte, i plecat intru viata calugaresca drept aceia penteacesta priimi11 pre dOncil
de in coconie, sine rinduiala Archieriel pre cu fate; linA ci cu pace de t6te nevoile slobozi,
acesta chemat am, si pe Pravila cu scull s'ad ca nicte OrnenT ce ad ecit sAnOtocl de In ce-
-ales, de cel ce se-ea aflat la nol Archierel ci de tate de la not ce se zice de in cutare loc, cu-
iubitorit de Dumnezeil Episcopl pre nume cutare, caril fArl de nice o pizma. ci nice o In-
celliciune pre adeverintl. 'I Incredin 4m v6o,
tare si cutare, fratt ci tocma slujitort noao, darul ci mita Domnulul nostru Isus Hristos
ci pre acesta hirotonitu'l-arrr Episcop la acea se. fie cu totl cu vol, Amin.
sfinth Episcopie cutare, cu chemarea i cu VOleat cutare, i meseta cutare.
darul a prea sfintului pi inchingtorulul Duh.
Drept aceia dator iaste acest iubitor de Dum- lard acesta se scrie cand merge pre mare.
nezeit Episcop, sa merge' la acea Episeopie
carea i se-ad tim plat dela Dumnezed, sapasca De bunl. ruclA ci inteleptilor boiarl de In
sufletele pravoslavnicilor de inteinsa, pa si cutare loc, cutare fil sufletectI smereniel
fad. tote cate's ale Archieriel neapdrat. CitetT nestre, dar, pace, mile:, spOsenie sufletéseti. ci
sI semnOze, cAntOrett. i purtItort de sliest- sInatate trupescO, ci alt bine tot ce e de spA-
nice, ipodiacont sI face, si sal aducl. ci la senie, rugam sO se dea vol. de la Dumnezed
rincluiala preotief i duhovnicl sI pue, ci cA- a tot tiitorul. Acest om ce educe acestl carte
lugIrls'a face' chip mic ci mare, dumnezlectiT a nóstrO, Kyr cutare, impreunil cu sotiile lul
Beserict sh FfintescA, i cum am z's clte se ecind de intr'acOce, slobozecte-se inteacolo,
cuvine Archiereulut pre lege tote s'a. fack ci sO cu darul Int Dumnezed sOnlitos irnpreunA cu
se piece ci smereniel neste, i sa dea haraciul cel ce merg cu dansul pre mare, ci 'T dam in
besericil pre an, Drept aceia datorT sunt si sena dragostit vestre sOnAtost i slobozT de
crectinit de acolo adecl preotiT i OmeniT totf tOtA nevoia, ea nicte Omen! ce all esit de in
sh se cucerescA tut ci sl i sO piece intru tote, cetate, sIntitocI, aded de la nol de in cutare
pi mai virtos spre ceia ce va avea cuvint de loc, cutare. drept aceia ruglm pre vol lark de
spAsenia sufletulut, sal cinstkcA, sO'l iubescA nice o sfialA, priimitt pre dinci cu bucurie, ci
pi sO'T dea tut tete. cheltuiala Hesericil, ce e cu userdie, crezind mOrturia acectil &art! a
pre lege de la nunte, cererea de pre la zbo- nOstrA carea fOrl. de nice o pizma i fdrA nicl
nice, cum ad fost &Atha maT denainte vrerne, o incelAciune mat adevArat pre NIA incredia-
ci ort pre cariT va afurisi, sO fie afurisiti, pa tezo, mArturie fie Dunmeze0 a cArul darul, a-
www.dacoromanica.ro Ic
R08 PRA,TILA MATE117 BASAMA8
jutoriul, si nespusa mi1 sh" lie cu top pu voT DomnuluT nostru Iisus Ilristos, carele au W-
I
Amin. hit saracil si pre sine ail dat. mortil pentru

Va leato cutare, i meseta cutare. dinsil, earele cu cumpana dreptatil masura
,5inerenii Mitropolit cutare. ale nóstre, ci pentru una de in vOcul acesta
o suta de art mal mult, iart in cela ce va sit
Cartea de (*erect Mdndstirl,t, carea scrie fie viata de vOci, i mosla netrecuta carea
Archiereul. n'are sfirsenie, a chruia dar si mild sa fie cu
Glava 410. Calif va aflati Intru Eparchia toti:cu voI, Arnin.
nóstra,iubitorl de DumnezeA crestinl, sad pre
aiurea pe intr'alte partl, catt sinteti a toc- Pentru cum scrie Archiereul carted de des-
mélelor rinclulul preotiel, si al vietil mire- pdrféld carea dit mueril cdnd o pdrqte
nestl, fiT sufletestl iubitl al smereniel nóstre, bdrbatul fi nu pots sd o dea de fapt, i va
dar hie vóo, pace si milit de la Dumnezeil sd o lase.
a -tot tiitorul. in stire sa fie vóo tuturor ea in Glava 412. ezind prea sfintitul Mitropo-
cutare loc se alla o dumnezeiascd, si Ong. lit al sfintel Mitropolil cutare, Impreunti cu
Manastire, carea e cinstitd pre nurnele sfin- cinstitil lul cliricl, venit'ait cutare cu vina de
tulul cutare, de inultl anl si vréme invechita, curvie, plrindu'sl muiarea lul, cum se-ail ple-
stricata, si forte trebue sit se drOga, sit se zi- cat catra pohta altor harbatt iara. de drago-
clOsca, sa se inoiaset. i sa se IntarOsca, cede stea carea avea catre dansul se-all lepadat,
acesta n'ad putOrea calugaril caril se aflt insi de tot s'at spurcat cu dinsil, iar muiarea
trinsa siegumenul, deei viind catra vol cre- lul dec'ad auzit banuiala i para fara drep-
stinilor iubitorilor de Durnnezeil acesti ctlQ- tate carea o pIraste bdrhatul el, indemnata de
gitri, ca sa Impartitl sa datl si sa miluitl lot nevoe cersu de la dinsul sa dea de fat& pira
spre lucrul acesta cu ultra de ajutor, drept curviel el, iar el neputdnd, atunce cersu mu-
aceia cubucurie i cu userdie si cu dragoste iarl a lul carte de despartélit de cdtre barba-
priimitT pre dinsiT, si va indemnatl totl de tul el, decl dupa cum zice LOgea Si Pravita,
impreuna de ajutatT lor, i datl Ia zidirea si ca harbatul carele piraste pe muiarea liii si
la innoirea a sflutel i aceil Dumnezeesti case nit arata de fata, poruncit-au pentru acOsta
cu voe si cu bund. dare-si cu userdie toti pen- vinit sa se desparta de barbatul et Decl pen-
tru Domnul carele priiméste datoria in loc de teaceia si nol dupa judecata Dumnezeestil
dar, i intOrce darul In We de dar, rica fa- Pravile deslupimu-o de tot si o despartim
cep cu bung voe tott ca i pomOna vOstra de catrit barbatul eI carele e mal sus zis cu-
depururea sit se pomenésca intru acea sfinta tare, si el cutare de catra muiarea lul cu-
si Dumnezeiasca cash, i sit va facetT vol cti- tarea, ca sa fie striinT i despdrtitl unul de
toil not ca i altiT mal de demult, sd. timplal altul, i ditm voe acestil famet- de va vrea,
ci buntithtile de vécI la judecata ce va sit neaparat sa se marite dupit alt barbat, i st's1
fie, cu Hristos Iisus Dumnezed ci mantuito- ia de la cela-lalt barbat ce all avut mat na-
rul nostru, darul lil i mila cea nespusa, si inte. cutare tote zestrile eT, c i darurile ce ad
ertaciunea sa fie cu totl cu voI, Amin. facut naintea nuntel, cum poruncese dum-
nezeestile Pravile, i pentru acOstd ardtare si
Cartea robului. Intarire, facutu-s'an ci acOsta carte de despar-
Maya 411. Celor ce suntetT si va aflatI tea, ci s'ad scris InteacOsta dumnezeiasca
Intru Eparchia nóstra sad i aiurea pentr'alte condica a acestil sfinte Mitropolil a nOstre.
locurl i partT orl unde se va timpla, pre la Vt leat cutare i indic cutare.
ceia ce slat socotitT cu tocmgele prootieI si
a vietel mirenesti caril sintet1 crestint dar, Carte de despdrtéld de curvie.
mild., pace si blagoslovenie rugam A. fie vóo Glava 413. Sezind smerenia nOstra, Im-
de la Dumnezea a tot tiitorul. Acest sarac du- preunit si cn cinstitil nostri cliriel, venit-aq
tare, care e de In cutare loc, cutare, robitu- cittnIt nol cutare, striglnd ca avind muiare a-
se-aa de talharii maril, si se-aq rascurnparat nume cutare, si ea s'aq lipsit de IntrOga In-
drept a cutare, de cutarele. Drept aceia ve- teleptia eT, adecit de curatie, curvit'an, spur-
nind catra smerenia nOstra, cu chip ticalos catu-s'ad de multi, In rnulte si bogate vreml
si cu lacrame ca sa i se dea eartea nOstra ci locure, de In carele banuiale unele le-au
sit fie de rnarturie luT, Inteaceia i smerenia marturisit de latit cutare marturie, cutare,
nOstra, Wain adevarat bine de robia lao, marturisind pre dansa curva, Inteaceia aq
dat-arn cartea nOstra, i vine fórtea cu inultit cersut acesta, cutare, sa se desparta de clInsa
userdie cittra voT blagoslovitilor crestinl, ca si sd. ia carte de despartOla, ca sa pita lua
sit tImple vre un ajutor pentru slobozia da- alta, muiare pre lOge. Decl smerenia ncistra
torieT buT, dccl miluitl si ajutatT pre sufletul digit judecata Dumnezeectilor Pravile , si
scdrbit i smerit, ca sa se Intórcit de in multi, dupit marturia acelor marturil vrédnice cre-
parade si de ticalosia lul paitru dragostea diaciOse ce's mal sus, poruncim Intru Duhul
www.dacoromanica.ro
PSAVILA IdATE113 BASARAB 309
sfint, despreunat i despgrtitg sg. fie acestit va mal vedea dupg 5 anT, sad mgcar de ci trg-
nunta, ca de acum sriin i despgrtit sit fie iacte, atunce se sloInficle nunta ci penteacestg
accst bärbat cutare de did", muiarea lul cu- vita ci ad adus penteacesta marturiI vred-
tare, acijderea ci ea de dinsul, i elAm voe cit nicl credincio0 pre cutare, i cu grea ci ne-
slobozie bgrbatului ce e zis mai sus cutare, deslegatd afurisanie i jurgmAnt all marturi-
sa'sT ia altg fAmée, i penteacesta arAtare sit, cum nu le-au venit veste de eel ce s'ad
Intgaire s'ad fAcut i acestli carte de despgr- dus ce s'ad facut ping. In 5 anT, ci nice el ad
tell ci s'ad pus inteacestd dumnezeiascA con- scrisóre, ad cuvint n'ad trimis cdtrd dlnsa,
dick valet cutare. decI pricepind adeverinta de la dincil, datu-1
am voe sg'cI ia alt bgrbat pre lege a doa órd.
Carte de despdrfad, ctindul bdrbatul legat. Drept aceia i acesta carte de despArtiald cu
Glaya 414. Carte de desparteld dg-se a- scrisóre s'ad scris intr'acest catastih
cectil fAmel anume cutare, de catre barbatul Vgleat cutare i meseta cutare.
eI cutare, dupd cum zice Pravila :CAnd bar-
batul nu iaste sa fad. céle bgrMtectl, acela Cartea de despdrgla otnulta indrdeit.
se desparte de Impreunarea nuntel, dupg ce Glaya 416. ezInd presfintitul Mitropolit
vor tréce 3 aril. Decl aca cu dédinsul pen- al sfintel Mitropolil cutare, Impreung cu cin-
teacesta cautInd, mArturisitu-s'at ci de feta stitil luI clirici, veni cutare ci strigg. (adecd
s'ad crezut naintea nóstrg. Drept aceia dupä se plAnse) de muiarea lul cea luatá pre lege,
judecata dumnezeectil Pravile despreungmu-o cum iaste indrAcitg. ci cu lanturf de mAng ci
de tot, cis o despartim de catra barbatul eI de piciOre o 160., nu numal de doao ci de trel
carele e maT sus zis, cutare, ca sg fie el striinl ce ci de multe orl, iarg noT rugatu-l'am ea
ci osebitl unul de alalalt, i dam cgträ n- sa* o mat actepte IncA puting vreme i sa mal
cestg famée voe i slobozie. i cgtrg altä fie cu dinsa Inca anT trel, iarg el n'ail vrut
pinta pre lege sg, se mgrite neaphrat, ci a sg mal actepte pentru nevindecarea a el.
'cl ia de la barbatul el cele ce all avut maI Drept aceia cercut-arn lul marturil vred-
nainte : cutare, fard lipsd totd zestrea el, iarg. nice credincioci, clitare, ci T-am ispitit, si
darurile de naintea nunteI sg. ramie la din- grea afurisanie lor dat-am, ci all mgrturisit
sul, dupli judecata dumnezectil Pravile, gi cu jurAmint, cA aca iaste adevarat, decI datu
pentra acestã aratare ciIntgrire s'ad fAc.ut sii am voe ea sd ia altg fAmeae pre lege, dupg
acestd carte de despArtéld ci s'ad pus Intr'a- cum zice judecata dumnezeectil Pravile orl
cest dumnezeesc catastih al acectiT sfinte Mi- eine zice are fAmeae IndrAcita, i o tine legatd
tropolil. cu lanturl. ci nu pole sd.'cI vie In lire la. in-
Vgleat cutare, Ineseta cutare. trega inteIeptie, de aceia sd se despartg. ci de
va vrea, sd. ia alta i proce, ci pentru argtarea
Carte de despdrpd, cdnd se duce bdrbatul acesta i intdrirea, fAcutu-s'ail ci acestd carte
0 nu se mai veade. de despgrteld. i s'ad pus inteacestd dunine-
Glava 416. ezind smerenia /Vista Im- zeascd. condich. VAleat i meseta cutare.
preunti cu cinstitil clirici, arAta-se Inaintea
nOstra o fgrneae anume cutare, i spuse noao Carte de despdrteald pentru cdnd nu trimite
el ad avut bdrbat pre lege anume cutare, cu bdrbatul cheltulald de hrana vietit mueril
carele ad lama cAtA-va vréme. ci de a lor jui.
bung voe s'ad tocmit de amindoao partite, Glair°. 417. ezind smerenia nostrg, Im-
ca sd. merga aiurea intealte pArtl sA slujased. preund i cu cinstitl ei clinici, venit-ad cutare
ca sd'cl cActige sal se hrdnescd. Intru viata muiare cutare pirind ci jeluind de a/ sA6 bar-
bor. Inteaceia el s'ad dus, lard ia pre lege ad bat cutare, ci zieind, cd hArbatul el ce e mal
acteptat pang In 5 anl, i veste neviindu'l sus zis, toe/7)a case anT slut de cAnd 0 all pg-
nice cum se ctie de dinsul, ad cuvint, ad seri- rdsit de tot. ci el de and s'au dus, nieb o data
sore sg.'l vestescg de dinsul, ci aca fArg de s'ad adus aminte de a lul muiare ci de a luT
branil fiind, i ngdaljduinduse sa priimescit casg sd'I trimetg. cheltuialg sad scrisbre, sad
de la dinsul ceva de hrana viei1, iarg el cum alt-ceva vre o data ajutor egtrg hrana vietil,
am zis nu s'ail mal vgzut de tot, ci n'ad au- ci all adus inaintea nostrA mArturil destoinicl
zit nemica de dInsul ce s'ad fdcut, ad mort credinciocI anumb cutare, caril cu jurImInt
iaste ad yid, t1 robitu-s'ad, deel ea de doao si cii afurisanie nedeslegatd au marturisit
ci de trel orl venind la noT, i rugandu-se sil cum all zis muiarea. Drept aceia i noT au-
se marite a doa órd, cercut-am eT marturil, zind mgrturia lor, ci dupl judecata sgborulul
ci I-am intrebat de va fi adevArat vid ci se a p .easflotulul ci al lumil Patriarch Kyr Dio-
arata Intr'atIta vréme nevAzut, i scrisóre de nisie, carele all poruncit sA se despartg bar-
la dinsul sad cuvint n'ad priimit, darnu-1 voe bat ci muiare ca aceia, and va trece cind
dupg Pravda sd se mgrite a doa erg, cd.zce: anT, ci bdrbatul ne'cl va aduce aminte de mu-
bgrbatul sad fameia de se va robi sad nu se iare, ce o va ndpusti de tot, decl intr acest
www.dacoromanica.ro
310 PRAVILA MATB/13 BASARAB
chip ci noT poruncirn pentru acéstea tote, si 01. 11. Pentru cela ce se r6ga cu cela ce
o despreundm de tot ci o desphrtim pre a- ie luat darul.
cesta fameae cutare, de blrbatul el cutare, 01. 12. Pentru cela ce priimecte pre carele
carele e mai sus zis, i ddm voe i slobozie a- de Intealtd parte e nepriimit.
cectiT muerl sd se impreune altul What pre 01. 13. Pentru carele va minti cd nu e a-
lege. WA' pentru acésta aratare i intarire furisit.
facutu-s'au i acesta carte de despar(011, 01. 14. Pentru ceia ce sar de in scaun In
s'ad pus Intr'acest catastih dumuezeesc al scaun.
sfintel Mitropolil 01. 15. Pentru Cliricul carele fuge de la
Meat cutare, meseta cutare, Indiction cu- tinutul sad si aiurea lacuiacte.
tare. 01. 16. Pentru cela ce tine pre unul ca a-
Conet i Bogu Slava cela cliric, ctie cumu'I iaste randul. t
01. 17. Pentru cela ce e cu a doa cunt"-
Pervalia dasti Nomocanona. nie i carele tine posadnica sa nu fie preot.
01. 18. Pentru sa nu se facd popa cine
Moleniem ivseakim t ctaniem Stefana Mi- tine ldsatd, sad vadul. Cad slujnicd sad curva.
tropo lita, Prevedena iz Ellinskagoo naprostdil 01. 19. Pentru sa nu se pue la cliricie
Vlascaii iaziik. Trudo liobiern mnogo Greac- eine va tineab (2) surorl sad nepóte b (2).
nagoo : Daniila Andreana Monaha. 01. 20. Pentru cliricul sà nu intre che-
Panonskdiea Z (7). v Milostivah Vacih ; zac.
nezabdivaite. 01. 21. Pentru cela ce se scopecte d sild
sad aca iaste de fire.
Nom c anonicul Dunmezeil 01. 22. Pentru mirénul ce'cT va taia nod-
dulariul adins eluc.
Avand adunate pre t6te canOnele ale sfin- 01. 23. Pentru eine se va tgia apoT dupa
tilor Apostoll, ci ale sfintelor a capte sabore ce se va face clinic.
ale lumil. ci ale celora-latte sdbOre carele 01. 21. Pentru mirén carele'c va rdtunzi
s'ad facut pre in bogate locure, carele sd pialea mddularulul.
chiarna Nameastnice, dupd acOia ci a Marelul 01. 25. Pentru preotul carele se va vddi
Vasilie, ci ale altor sfinti barbatT i Parintl ca curvecte sad jurd stramb, sad full.
purratorl de Dumnezed, alcatuita cu ruga ci 01. 26. Pentru cela ce va sd se preotescd.
Indemnarea Blagocestivulul impdrat Chir Ion 01. 27. Pentru preotul carele bate pre cre-
Comninul de Invkatoriul Diacon al maril dincios sad necredincios.
beséreci a NT Dumnezed i pazitoriul de pra- 01. 28. Pentru cela ce i se ia darul pre
vita. Chir Alexie Aristinu. drept ate.
Nieaje tctaniem Moliemje i vseachim nba- 01. 29. Pentra cel hirotonit pre bani.;
jdeniem Stefana Mitropolita. Novoo preve- 01. 30. Pentru episcopul carele sd face cu
denai ot Elinscagona prostaii Vlacâii iazic. boiaril.
Trudo liubiem hudeaicagoo v Rasoderteah : 01. 31. Pentru episcopul carele fuge fdrd
Daniila Andriana PanOnscalea. 3. (7). de yin&
01. 32. Pentru cel afurisit sd fie ci de altil
Candnele ampler Apostoll. afurisit.
Glava 1. Pentru hirotoniile Episcopilor. 01. 33. Pentru preotul carele n'are carte.
Glava 2. Pentru preotul carele duce sfin- 01. 34. Pentru episcopil sd. nu OM face
tuluT Ottarid, lapte sad miare, sadrachid, sad nernica Mfd de mai marele bor.
dobitece sad legurni. 01. 35. Pentru sd nu hirotonescd nectine
Glava 3. (1) Pentru pOmele sd se trimetd peste hotar.
pre la case. 01. 36. Pentru episcopul nod de va bld-
Gla. 5. Pentru preotul carele'c gonecte sterna in potriva Omenilor, canT i se-au dat
preotesa. In sOmd.
01. 6. Pentru preotl carele priimecte grijä 01. 37. Pentru sd fad: episcopil sdbOre
mirenéscd. peste an In toti aniT de dog. (yd.
01. 7. Pentru ceiace fac pactele cu ovreil. 01. 38. Pentru sd Indrepteze episcopil cu
01. 8. Pentru preotul carele nu se price- deadinsul lucrurile i tote tocnnélile besériciT.
ctuiacte. 01. 39. Pentru preoti ci diaconi sd, nu fad,
01. 9. Pmtru carele nu va sL stea la rugd. nemica fill de ctirea episcopilor.
nice (*Opt& pind la pricectenie. 01. 40. Pentru uneltele besericil ci ale e-
01. 10. Pentru cari se r6ga cu ereticul. piseopilor.
(1) Glava 4 lipseste din original la acestl. titulatie, déra este prevAzutti In can6ne.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATER] SASARAIS 311,
01. 41. Pentru sa fie volnic episcopul pra in tocinélele ovreesli, sad socoteste ale pa-
tote cate's ale beséricil lor. ganilor.
01. 42. Pentru al. nu fie preotul betty sat 01. 70. Pentru 'eine fura nerd sad tint de
sa se jece in tabliT, sag In harjate sat in lemn de la beserica
tinte sail in coinace. 01. 71. Pentru eine va lua sfintele vase,
Oh 43. Pentru s 1111 fie popa carnatnic. sat sfinte, sad alte ceva WI fie acasa de vre
01. 44. Pentru cine se reed impreana cu o tréba,
ereticil. 01. 72. PentrU episcopal "Aral i chemat
01. 45. Pentru a nu primésca popa bo- si nu va baga sema.
tezul sat jertva carea e de la ereticl. 01. 73. Pentru ereticul carele paraste pre
01. 46. Pentru cine botéza pre cela ce at episcop.
fost botezat. 01. 74. Pentru episcopul ce more sa nu
01. 47. Pentru mirenul carele's geneste pus el la mertea lul alt episcop
feméia de in casa i aduce alta lasata. 01. 75. Pentru eine e schiop sad cu un
01. 48. Pentru eine nu boteza intru Tata], ochit i va fi harnic de a fi episcop sad preot.
piFiiul si In duhul Sant. 01. 76. Pentru orb si schiop carele va fi
01. 49. Pentru cine nu va boteza intru trel destoinie.
afundari, ce Inteuna. 01. 77. Pentru sa nu se fac . cliric carele
01. 50. Pentru tot cliricul ce se va sfii de sa indraceste.
came si de Insurare, flu pentru postire si ti- 01. 78. Pentru sd nu se faca episcop nu-
nére ci pentru alt eres. mai at carele e botezat de curand, sad carele
01. 51. Pentru cliricul i mirénul betiv, si ad venit de intru ce ad avut maT nainterea.
yictl in tablii, sat in harjeti, sat In tinte, sat 01. 79. Pentru episcopal carele se amnes-
in coin ace. tied in lucrurile mirenesti.
01. 52. Pentru eine nu priimeste pre ceia 01. 80. Pentru robul sa nu fie clinic, sat
ce se intorc la pocaanie. slujnicul.
01. 53. Pentru preotul carele no mananca 01. 81. Pentru popa Botarid.
came, nice yin bea fdrtl numal and se pos- GI. 82. Pentru clinical si mirénul carele nu
teste. va baga in semi. pre Imparatul sad pre domn:
01. 54. Pentru cliricul carele va merge ce'l va mustra.
fara de nevoe de va manca la carciu ma. 01. 83. Pentru cinstita carte carea se
01. 55. Pentru cliricul carele mustra pre chiama exiconlavivIon si de altele bogate.
episcopal.
01. 56. Pentrn preotul si diaconal carele's Oandnele sfintilor Apostoli.
bate joc de orb si de schiop sat de misel. 01. 1. Dol sad trel episeopi hirotonesc pre
01. 57. Pentru episcopul carele nu invéta un Episcop.
Pravoslavia. Talc. Trel episcopi fara nicl o incurmezi-
01. 58. Pentru preotul carele nu va milui sare trebue si faca pre Episcop, iaril nu mai
pe cliricul sarac. putini de atata, iara de nu vor putea sa se
01. 59. Pentru cine baga In besérica carti impreune la un loc totT Episcopil catl vor fi,
paganestI. de acesta mute: la saborul de la Nichea la, al
01. 60. Pentru eine sa vadeste in prea patrulea canon.
curvie, sad in curvie, sat intr'alte vinT. 01. 2. Un episcop 'Ate sa hirotonescit pre
Gl. 61. Pentru cine se lépadd de Hristos. popi si pre diacon
01. 62. Pentru eine va manca mortaciune,
necatd, sad prinsa de pasarl, sat mursecatd, AdevcVat.
sad de in curse. 01. 3. Care preot va duce,in oltariul hese-
01. 63. Pentru eine sa postéste Sambata ricil lapte, sat miare, sat rachit, sat dobi-
Dumineca. Mice, sad leguml, far& de numaT de old net)
01. 64. Pentru cine se rega impreuna cu si struguri, i unt de lemn, i tamae : aceluia
ovreil. sit i se ia darul.
01. 65. Pentiu cliricul i mirénul ucigasl Tine. A aduce la jertavnic de aceste soco-
sat sfaclaci. tite ce's mg sus, uncle ca acestea sunt Eli-
01. 66. Pentru cine va apuca fata cu dd- nesti, al ta ian. sant Ovreiaste lepadate, ce
sila. numal parga plodarilor celor Deo : adeca a
01. 67. Pentru eine sa hirotoneste a dea- legumilor si a strugurilor acélea iaste ertat si
f:irk slobod sa se duel la vremea lor, intru mul-
01. 68. Pentru cliricul carele nu se post& tumirea lui Dumnezed cela ce at (limit ace-
ste pre paresami i preste an, Miercurea 6 stea.
Vinerea. 01. 4. Legumile sa, se trimeta. pre la case
01. 69. Pentru miren acarele sa amesteca ca mal maril sa le Imparta s'altora.
www.dacoromanica.ro
312 PRAVILA MA.TE1U BARARAR
Talc. Fkrk de strugurT si alte legumi ca- 01. 11. Cine sit regg impreunk cu cela ce'l
rele sftnt pftrgl, nu se cade sk duck Oltariulul iaste luat darul, asijderea st fie el ca i dinsul.
ce sk se trimétk acask. Episcopilor i preoti- Talc. Gine sit rega impreunk cu cela ce'l
lor ca sk le Impartk el diaconilor i altor cli- iaste luat darul, adeck face liturghie cu din-
riot, pentru ck, strugurul ca o penik ce e mal sul i acelul sk i fie luat darul.
alés k. de intr'alt a. pómk se aduce la besérick. Gl. 1. eine va priirni pre cela ce nu'l vor
ck. de Intrinsul sa ia vin de se face slujba a priimi aiurea, i acela sit fie neprimit.
jertvil ceil fark. sftnge Talc. Cine va fi Intrebat i ispitit de vre
Gil. 5. Preotul careles va goni flmeaea sit un episcop, iaste priimit sfintel a lief Dumne-
o gonesck, iark de nu o va chema iarasT, a- zed besericl ad ba ? iarit el stiindu's gresalele
tunce sk i se ia darul. si neputend trkpi acea Intrebare se va duce
Talc. Orl care preot sad diacon ce 's1 va de acolo intealtit parte la alt episcop i acela
goni muiarea sa pentru vina smereniel ca sit '1 va priimi fairk, de carte preotesca arktftndu'si
se tie de catre dinsa Mil de all& vink, all nevinovata slujire it vietil lul cumu'l curat,
furisestl, iark dupit afurisanie de se va lasa acela sa fie afurisit si el si cela ce va priimi
Inteaceia neindreptat sit i se ia darul si de a- pre dinsul.
cesta auth sa mar afli la a casele sabor de la 01.13. Cine va fi afurisit, si unde va merge
Trulla, la 12 canene, iarit asa zicend. va prinde tagl el nu e afurisit sk fie neprii-
01. 6. Preotul care va lua sk porte grijile mit si acela.
mirenestl acela sk nu Be pepl. Talc. Gareth va fi afurisit de episcopul skd
Talc. Episcopulul sad preotulul sad diaco- decia se va duce la alt episcop si'sI va ascunde
nulul, acestora nu li s'ad dat voe i ertaci-ne afurisania ci cela-lalt '1 va priimi ca un orn ce
sit priimesck grijile mirenestl pentru dobanda nu va stie aceluia sa i se mai multesck afuri-
lor cea rea, fitrit numal ce se chiaml pre lege, sania ca unul rnincinos si basal:acrid dk be-
adecit de va fi pus Ispravnic pre niscare lu- serica lul Dumnezed.
crurl ale vre unor copil mid care vorl rk- Gl. 14. Nu imbla skrind de in scaun in
mas de la parintl skraci, sit le pkzesck buca- scaun larit numal and va fi cu socorela si
tele i pre el pank vor creste sad se va ceare inbiala acelor de acolo, cand dor vel fi mal
Intealt chip sk fie de ajutorarea vaduolor Ii bun si mal Invktat si luck si acesta cu rug a
de a purtarea grijea miseilor i bolnavilor, si cu socotela a multl episcopi.
iark de se va infrunta ca sk, se pgrAsesck de Talc. Nu se cade patriarhuluT, sad rnitro-
acélea lucrure rnirenestl si nu va vrea ce va politulul sad episcopulul sk'11 lase eparchia
fi tot Intr'acea tocméla, atunce unuia ca ace- 1111 si sft gra Intealt scaun, fan. numal de
luia sit i se ia darul. vor socoti si vor ispiti caril vor fi acolo cit le
Gl. 7. SI se ia darul si celuia ce face Pastile va fi mar de foths ca un om mai Invatat cu
de odatk cu ovreil. Invatkturk mal bunk.
Pentru cit s'ad tocmit canonul acesta aicea
4devItrat. asa, iar Ia canonul al sase-spre-zecelea de la
Gl. 8. Preotul carele nu se va pricestui, skborul Antiodhiel zice : cit episcopul desert
acela sh's spue vina iark de nu va spune sal (adeck arit episcopie) la besérick desartk. (a-
afurisescA, cice ck ad fIcut vinovat pre cela deck fkra preot sad Meit episcop) acela iaste
ce slujaste. volnic sit se priimesca iark asa sk fie cu is-
Talc. Preotul sad altul fiesl carele din cli- pita deplina a skborulul si sa fie, i cu voia
rid si de in rindul norieI adeck de in preotl Mitropolitulul, iar de nu va fi desert (adeck.
ce nu se va pricestiti si nu'sI va spune vina va fi cu episcopie sad cu beserick.) acela nicl
ace face acesta pre acela sal afurisestf axe turn nu se pete priimi sk merga la altk ce-
cit bknuiaste asupra celuia ce face jertva fdra tate, asijderea zice si canonul al cincl-spre-
de sftnge. zecelea al skborulul de la Nichea. asijderea
GI. 9. Sit se afurisesck si cela ce nu stk si de la Sardia, canon 1, asijderea si cano-
la rugg si la slujbk la liturghie pang la vre, nul 21 de la Antiochia.
mea pricesteniel. Gl. 15. Fie care clinic ce sa va duce sad sk
Talc. Gine nu asteptk la beséricI ce iase va depkrta de in tara lul sad de Linde lacueste,
de In beserick trick nefiind sffirsitil slujba li- si aiurea va litcui, iar episcopul rugal-va sa
turghia ca cum ar face netocmire hesericil nu se duck el nu va asculta sk se Interck ia-
cade-se acela sit se afurisescl. rasT, acela sk fie nepricestuit.
01. 10. -Carele se regk Impreunk cu cela Talc. Fie-care cliric adeck popit, diacon,sau
ce nu e Impreunat crestinilor asijderea si el altul de in rinduiala preotiel ce's1 va rasa tara
sa fie ca i dinsul. sad lacuinta sa si intealtk parte va mege si nu
Talc. eine sk negg Impreuna cu ereticul se va interce rugat fiind de episcopul skd si nu
In besérick, sad In cask acela sit fie despkrtit va asculta, acela sk nu mar faca liturghie, iar
dit besérick ca si cela-lalt. de sa va lasa Inteacesta netocmire sk i se ia
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATE1U BABARAE 313
darul i acolo sa, se pricestuiawa ca car misa se inchezasuiasca iar caril na vor avea
nen, de acesta cauta c vel aflar la saborul cbezas aceea sa, se creza. cu juramant.
AritiochieI canonul trel. Gl. 21. Cine va fi scopit dit nevoia 6me-
Gl. 16. eine va sti si pre unul ca acela va nilor, adict cu desila sad asa va fi de fire
priimi acela intru judecata lul sa fie si el. nascut i va fi dastoMic elk preotie, acela sa,
Talc. De va fi in stirea episcopulul de acea se fact, iar de sa va hi taiat ba.
oprela poruncitóre ce va fi asupra acelul cli- Talc. Del vor fi scopit da nevoe, acela
n'are canon, ce de va fi harnic de popie de
nic, si'l va tinea ea pre un chric, acela sa fie
afurisit, ca un invatator sad dascal al nein- acesta nu se opreqte, iar cine sa va scopi da.
drep taril. voia luI nice cum sa slobozéste, ce ilia de
GI, 17. Cine va tinea fameae cu a doua cu- va i clinic sa i se ia cinstea ca un pizma
nunie sad posadnica, acela nu póte sa fie nice vietiI hit 0 vrajmas tocmiril lu Dumnezed.
intr'o randuiala besericesca. Gl. 22. Mirenul de's va -Ufa rnadulariul
cel de rusine acela O. se afunisesca. si clinic
Adevdrat. sa nu se fact. Tdlcul se ad pus naintia acestitt.
Gl. 18. Cine va tinea vaiduo sad lasatit de Gl. 23. Cine se Va. taia dupa, ce se va-face
altul sad slujnica, sad curva, acela sa, nu fie clinic sa i se ia aceluia cinstea sad darul.
Preot. Ca si cea de intdid.
Talc. Unul ca acela carele nu va lua mu- G I. 24. Mirenul careles va ratunzi pielea
iare fang vinit i fata curata ce va Ma pre de la madularid sa se afurisesca anl 3, ca un
care va fi supusa de altul sad vaduo, sail sluj- vrajma trupulul sgd.
nica, sad curva, unul ca acela la Preotie nu se Acésta ca fi cea de mai sus.
p riiméste. Gl. 25. Preotul, episcopul sad diaconul
01. 19. Nu s'ad dat voe a fi dine cine va carele se va vadi ca curvete sad furl sad
tinea doao suron sad nepóte. jurd strimb sad nestrimb. aceluia sa i se ia
Talc. Unul ea acela nu p6te fi clinic ce sa darul iar sa nu se si afurisesca, ca sit nu'l
fie supus supt mare i grea ingrozire came urgisetT de doal.
trage dup'acesta Inca i insurarea fart de Talc. Destul iaste pedepsa,luaril darulul
lege. celuia ce sa vadeste cit curveste sad jura sad
01. 20. Cliricul sa nu Intre chezas iar de furl nescare lucrure sfinte, si pre acela nu
va intra sit i se ia cinstea. se cade a'l si afurisi ca sa nu pata munca ai
Talc. Nu se cade cl,ccooloil sa se amestice pedepsa indoit, care lucru iaste de tot fart
in grijile si in valurile 0 in lucrunilejudectti-
de omenie.
lor pentru dobanda cea rea cum gralaste Pavel Gl. 26. Cine-va vrea sit se preotesca. acela.
pentru cit de sa va tampla sa, fie Mire doi Intaid sa se ins6re, numal cantaretil i citetil
insi net ocmire pentru niscare lucrure de ale déct se vor face vor putea apol sa se In-
judecatilor si nu se va créde ce's va &Mita sore.
chezas sa'l ia in chizasie iara atunce ciiricul Talc. Nu e voe nici putere dupa hirotonia
ii va lua in chizasie ca sal dea in sem& la preotuluLadeca deca se va face popa sa se In-
zi urgisindus a luI cinste pentru sa ia ceva sore si sa fie inteacea cinste, ce numaI ace-
dobanda, aceluia sai se ia clarul, iar de'l va sta se-ad dat sit fie citetilor i eantaretilor.
fi !MIA cliriculul de omul acela j va fi Incbis 01. 27. Preotul carele va bate pre crestin
Inteo inchisere si de acolo intr'alt chip n'are sad macar i pagan, aceluia sa i se ia darul.
cum iesi de nu va intra cine-va chezas pen- Talc. Preotul carele va bate pe crestin,
tru dinsul ca sa nu fuga el fiindul mila si se sad pagan, carele gresaste vrand sal Indrep-
va milostivi. Pentru Dumnezed de'l va priimi teze i pentru a lul frica i certa sit vaza altil
si va intra chezas pentru dinsul ca sal dea sa le fie tema, -sit nu caza si el Inteaceias gre-
in seina candu'l v cére : acela clinic nu nu- sala fleand inpotriva legil care ad zis : cine
mal ce nu se scepte de In cinste ce Inca se te loveste peste obraz, in-Vince lul i ceea
socoteste a fi i landat cit sufletulus pune parte, aceluia sh i se ia darul caci ca pentru
pentru altul ca sa'l scota de In nevoe, iar de mania, trufia i neomenia ad facut acesta
se vor judeca:cliricil si'l va care cine-va che- rant acleca batae, iar de va fi intelept preo-
zas, atunce eI sa nu se lépede ce sit stea de tul i va vedea pre cine-va fart de lege la
fatt la vremea cand trebue sit se bage che- lucrurile céle sfinte facand si'l va bate ca sit
zas iar nu pre dobanda, ca de va da cheza- vie in minte, cum ad gonit i Domnul cu
sul chezaquirea In serial atunce nu i se ia biciul de sfera de in beserica legil pre ceea
darul sad cinstea. Pentru eg. se aft la a pace Mem negutatorie intr'ansa : aceluia nu i
tra lucrare carea s'ad facut la Saborul de la se va lua darul, penteaceea pazitoril de légea
Halchidon cum Dumnezeestil parinti i sla- bisericil se chiama indreptatorl, ca nite toc-
vitil boiarT caril sedea cu dinsil la silbor ne mitorl ce slut de la eel parintl mal de nainte
voira i indemnara pre Episcopil Eghipetulul lucrurl ca acestea sa indrepteze.
www.dacoromanica.ro
314 PRAM& MITEIII BASARAB
Gl. 28. Caruia se va lua, darul pe dreptate liia lor, asijderea i mal marele kr fara din-
si apoI iar va indrazni sa se lipesca acela sil nimica, pentru pacea ce li se cade sh aiba.
sal despartl, sal afurisestl de tot de be- Tale. Nice episcopil nice MitropolitiT, fitr
serica. de stirea mal marelul thr, no trebue sa facit
Tale. Cul i se va lua darul pe dreptate, ciltusI de cat ceva, nice Episcopul sit se ran-
sad pe dreptate de fata va fi gresit, i dupe'. duiascit adins elus sit faca Intrebare pentru
luarea darulul. iar va indrazni a se atinge de niscare Dogmate adeca invataturT ale Lee)
Dumnezeiasca liturgie unul ca acela de tot sad niscare lucrure si tocrnele ale besericil a
sa se taie de la beserica ca un madular pu- face, fail numal cele ce sant fies caruia la
tred. eparhia, si pre la satele i orasele lul, asij-
GI. 29. Cine se va face preot cu ban!, a- derea c i mai marele farit de stirea log nu
celuia sa i se ia darul impreuna cu cine l'ad pole vre unele de acestea a face, ca (Meg nu
hirotonit i sa fie tot nepricestuit ca si Simon vor face asa se arata cit nu pazesc hotarul
vrajitoritil. pncie.
Tale. IBA& acum aicea de doao opriri 'I in- Gl. $5. Nu se cade a hirotoni peste hotar,
grozeste ca amânclorura s ia darurile i ra- iar de va face fare: stirea episcopuluI a cui
man sa fie nice odatä pricestuitI pentru ma- iaste eparhia, acela sa fie nehirotonit cu cela
rea gresala. ce l'ad hirotonit.
Gl. 30. Cine se va face episcop cu boiarii Tale. Nu e volnic vre unul de in episcopT
aceluia sa sg, ia darul i sä se afurisesca. sit hirotonescit pre cine-va afar& de hotaral
Tale. Unul ca acela sa se afurisesca j sa eparhiel lul, iarit eine va face acesta far& de
i se ia darul ca un om ce ad gresit mare stirea episcopulul a cam! iaste eparhia, sit i
gresala, cit se cade celuia ce va sa se hiro- se ia darul si lul i celul ce l'ad hirotonit el.
tonesca episcop sit se pue i sa se alega de Gl. 36. Episcopal carele pus nou, c i va
tog episcopiI eparhiel, iar de va fi nevoe al blastema sad se va mania earl Omenil ce
strange pre tot! Impreuna, atunce nice in- i se-ad dat In manit acela sa se afurisesch
tr'un chip sa, se hirotonesca de trel i sa fie panit ce va iarit priimi, iara de nu'l vor
cu socotinta i aceloralaltl. priitni Omenil, sa se athrisescit cliricul, ace
GI. 31. Episcopul carele se va osebi, sad n'ad invatat glOta, iara episcopul sa's fie In
se va desparti, fara de yin& i va face alt ol- cinste.
tarid, adecit beserica cu ceia ce Pati priimit Tale. Episcopul carele se va hirotoni nod,
acela sit fie gonit. carele nu se va da sa ia grija Omenilor lul
Tale. Cine nu va baga In serna sad va ur- calif i se-ad dat in maul, sa fie afurisit
gisi fara de vina pre Episcopul sad, ca un om panit ce'l va iara priimi, iara de va merge si
ce nu se mal Intl:tree catre blagocestie nice nu'l voi priimi (=mil, nu pentru gresala luT
catre dreptate, si's1 va aduna ceta deosebi ce pentru blastematia lor, elus iaste ci ra-
lul de omen! des va face alt oltarid adeca mane episcop, iara clirosul sa se afurisesca
beserica : aceluia sit i se ia darul ca unuI iu- tot, ace n'ad certat nice ad Invatat pe ne-
bitorid de marie, Impreuna cu cliricil caril smeritil Omenil.
vor urma lul, acesta trebue sa se faca de nu Gl. 37. Episcopil de deit orl intr'un an sa
se vor hitt:wee de doao si de trel on sit rege face; sabor sa porte grija pentru lucrurile si
pre Episcopul. tocmelele erestinatatiT, insa intaid a patra
Gl. 32. Gine iaste de altil afurisq, sa fie sapttimana de Rusalil, iara adoa óra in luna
si de alaltl. lul Octobrie.
Tale. Carele va fi afurisit de Episcopul Tale. Acest canon al sfintilor asa porun-
sad popa ad Diacon, Viii fiind Episcopul ca- ceste, iara i saborul al sasele la a 8-lea ca-
rele Pad afurisit, acela nu trebue a fi prii- non si al cloilea sabor de la Nichea la 6-lea
mit de altul. canon poruncesc sa se faci". Sabor, odata
(II. 33. Popa striin ce nu va avea carte preste an, pre In fies-care eparhie Intre PastI
nu se priimeste, iara de va avea A, se ispi- 91 In luna Octobrie.
tesca, dece de va fi Indreptatorid drept sit Gl. 38. Sit p6rte grijit cu adeverinta epis-
priimeste, iara de nu sa i se dea ceva i sA copil de lucrurile Besericil si sa nu dea vre
se gonesca. unele de acelea rudelorus fara numal ce va
Tale. Nu se cade a priimi pre Popa striin harazi ca unor area
fail de scrisOre, iarit de va avea scrisere Tale. Nu se cade episcopilor a nu baga
sa se priimesca i asa sit se ispitesea de va sema de Indreptarile i lucrurile besericil4
fi nelndoit, bun, blagocestiv sal priimestl, pentru cit el ad putere c i voia sa porte grija
iara de va fi protivitorid ye intr'un lucru, sa a le Indrepta ; iar rudenil lul de vor fi saracl
i se dea ceva i Bit se gonesca. sa le dea ci thr de treba care putinel acinit
Gl. 34. Episcopil fara de ma! marele lor sa'l miluiasca numal.
nemica sa faca farit numaI eines pre la epar- Gl. 39. Preotul i diaconul nemica sa nu
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEILI BARARAB 315
face fara. de Episcop, pentru ca luI i se-ad dat botezat i nu va,boteza pre cel spurcat de pa-
6menil In maul. ganI acela se nu fie pope..
Talc. Nu e volnic popa sad diaconul farit Talc. Nu s'ad ertat se, se boteze cine-va
de stirea episcopuluf sea sit afurisesca Ome- de doao orf, deer cine-va boteza pre acela de
nil sad se, immultesca sad se. imputineze Ca- inceput adece. de Int% cu totul sit i se ia da-
nonul, sad alte ceva de inteacestea a face, rul, jar unil In multe chipurl pre eel ce se-ad
pentru cit 6menil Domnululin mana Episco- botezat cre0ineste numal ce cu miru'l sfintesc
puluI se-ad dat i cuvant cu seine. de sta.- 0 carele nu va boteza pre cela ce ad luat bo-
fietele lor de la dinsul va sit se cere. tezul pagenilor ce'l va priimi ca pre un cre-
Gl. 40. Ale besericil 0 ale episcopulul u- dincios acela sl i se4ia darul.
nelte, tote se se pue de fate. ca se s tie Gl. 48. Mirenul careleq va. goni fameea de
ale episcopulul i beserica sit ramae lea de in case, i va baga alta sad curvl sad lasate. :
pagube. acela sa fie afurisit.
Talc. Cadese episcopulul pentru celea ce Tale. Cines va goni muiarea fare de nice
i se dad In sema la episcopie sa face zapis o vine. de cele ce sant tocmite pre lege vinl,
de uneltele lul 0 de fate se le pue in seine, va baga alta in case acela se se afurisesca.
asijderea si de ale besericif ca pentru ale 11.11 Gl. 49. Cine nu va boteza In Thal i Fiu-
ale de in viata i dupe. r órte dupe. sfatul sfintul Duh ce va trece unul ca acela sit nu
Si
ml se ad tocmit i ale besericil iard. sant in fie preot.
seml.
Gl. 41. Episcopul iaste volnic peste lucru- Adevdrat.
rile besericilor, pentru cit porta grije a in- GI. 50. Cine nu va boteza in trel afundArT
drepta si tote sufletele, dupe, corn place lift ce Inteuna mOrtea a Domnulul de care n'ad
Duinneded. Acésta se-ati tdleuit de in susul a- zis Domnul : acela se nu fie pope.
cestuia. Talc. Domnul zicand sa boteze Intru nu-
Gl. 42. Popa ce jóca In 6se, in arjetl, In mele Tataluf 0 a Fiiulul 0 a sfintulul Dub,
tinte 0 in tablil i e betiv, de nu se va paresi ded care episcop ad preot va sta In potriva
sa i se ia darul. poruncil Stepanulul i va boteza inteo afun-
Tale. OrI Popa, on diaconul carele vajuca dare; ca cum an arata botezul acela mortea
in arjetl cu Ose, sad tablil sad va fi betiv, de Domnulul : aceluia sa i se ia darul.
nu se va parasi sa i se ia darul ; cu Inuit mal Gl. 51. Fie-care cliric, ce se va scarbi sad
mult mill ad cinstea tea mare a preotoT, Ju- sfii de vin, de came si de insurare nu pentru
candu-se si imbatandu-se li se ia darul. postire, acela de nu se va indrepta se i se ia
td. 43. Cliricul sad mirenul, asijderea fa- darul.
cand sa se afurisesce. Talc. Ce sl zice iaise darul unuia ca ace-
luia si se goneste 0 de la beserice.
Adevdrat. Gl. 52. Cine nu va priimi pre ceia ce se
Gl. 44. Preotul carele Imprumuteza i ia intore spre pocanie el sa fie mai nepriimit.
camate, sad se se parasesch, sad sit i se ia Tale. i acesta cliric find sit i se ia darul
darul. ca un protivnic Domnulul ce ad zis : Bucurie
Tale. Cine cere mill sad ia dela altul banI se. face In Cerid de un pecetos ce se pod.-
de da in camate , sad ia mite facend ace- iaste.
stem, sad sa se paresesch, sad sit i se ia darul. Gl. 53. Preotul carele nu va manca came
Gl. 45. Cine sit rógit impreuna cu ereti- si yin nu va bea fere numal de postire acelul
cul, sit se afurisesca se se ia i darul celora se i se ia darul.
ce vor.pune pre aceia clirici.
Talc. Singur cela ce se va ruga impreunl Adevdrat.
cu ereticil, ad pr, ot ad diacon acela sa se a- Gl. 54. Cliricul carele se va afla mergand
furisesca, iara eine va erta pre din0I sit slu- la carciuma i mancand fare de nice o nevoe
*cal ceva ca niste preoti i clirici aceluia se acela se fie afurisit.
i se ia darul. Tale. Cliricul carele va fi calatorid 0 de
Gl. 46. Popa carele va priimi hotezul pi nevoe va merge de va gazdui In carvaserie
jertva ereticesce sa nu fie pope acela se fie ertat, iara fare de nevoe de va
Talc. Episcopul sad popa carele nu se va manca in carciuma se fie afurisit.
scarbi nicl se va sfii de botezul cartle e recut Gl., 55. Cliricul de va mustra sad va in-
de la ereticl, cel va priimi, sat va priimi cele jura pre episcop aceluia sa i se ia darul, iarl
ce vor fi aduse de el in loc de jertve aceluia popa qi diaconul sa se afurisesce.
se i se ia darul, pentru O. nu e amestecare
lul Hs. catre dracul sad vre o parte cu necre- Adevurat.
dinciosul.
Gl. 17. Cine va boteza pre cela ce ad fost I Gl. 56. Cinq va bate joc sad va ride de
www.dacoromanica.ro
816 PRAVILA MATtIU BASARAB
orb sail de schiop, sau de surd, sad de alte Gl. 64. Gine se róga impreund cu ovréil,
betejuni, acelasa se afurisésca, acela sa se afuriséscd.
Talc. Care le va batjocori orbul saü schio- Tale. Care le va intra In Saborul sail In
pul sail surdul sat pre altul carele va avea Bojnita ovreiasca sail a Ereticilor si se va
vre o vatamatura pe trup acela sa. se afuri- ruga cu dansil impreund insd acela-de va fi
sasca, ca un om ce'sI ride de zidirea lui Dum- mirén sd se afuriséscd, iard cliricul sa i se ia
nezeil, darul ca un om ce Odd grije de tocmélele o-
Gl. 57. Episcopul carele nu va invata Bla- vreesti; iard cine se va ruga in casa numaI
gocestie, acela sa se afurisésca, iar a. de va fi ereticéscd acela de va fi episcop, aS preot, aS
asa neinvatand sä i se ia darul. diacon sa se afuriséscd clupd cum scrie la
Talc. Cade-se episcopuluT s i Inv* Cli- canonul 45.
rosul i dmenif rindul crestinatatil iara eine Gl. 65. Cliricul carele va hi sfaclacia i u-
se va sfii de Invatatura acésta si nu va vrea cigasia, aceluia sa i se ia darul, iar de va fi
s. Iavéte acela sa se afurisésca. i dupa afu- mirén pre acela sa se afurisésca.
risanie de nu se va Intórce spre acésta, a- Adevetrat.
tunei s i se ia darul.
Gl. 58. Preotul carele nu va milui pe cli- Gl. 66. Cine va apuca fata cu désila acela
ricul sarac, acela sa. se afurisésca, iara carele sa se afuriséscd i sd a ia sa o tie.
va fi nemilostiv de tot sa i se ia darul. Talc. eine va apuca fata nelogoditd cu cle-
sila i o va strica acela sd se afurisésca. si
Adevetrat. sd n'aibil putére a lua alta ce pre aceia sa o
Gl. 59. Cine va baga cart! pa:gamest! in Be- tie carea s'ad zis mdcar d'ar fi i saraca; lard
serica aceluT s i se ia darul. a opta tocméld ce e in (78) de capet, a 37 de
Talc. Gine va citi cacti paganestI sad ere- title, a 60 de car t!. ce e imparatéscd zice si
ticesti In Besérica.' i sa. le socotésca slate a- poruncéste unctia ca aceluia sd i se tae nasul,
celul sai se ia darul. si a treia parte de avutia lul ad se dea fete!
CH. 60. Omul crestin carele se va vildi de ceia ce o ail apucat i o ad stricat.
curvie at de prea curvie, sad de all& gresala Gl. 67. Cine se va hirotoni de dod orl a-
acela sa. nu fie clinic. cela cu cel ce Pad hirotonit ad li se ia darul,
Talc. Credinciosul carele va fi mustrat de fard numal de va fi fost hirotonia cea de in-
curvie, sad de prea curvie sad alt lucru de Val ereticéscd.
mustrare si se va vadi, acela in Cliros nu se Talc. Episcopul sail preotul carele va
priméste, iar de va fi nestine necreclincios priiini a doa hirolonie sa le pard rea i pro-
va gresi ceva de céle ce am zis maI sus décia std cea de intaia, aceia cu ceI ce i-aa hiroto-
se va boteza, i chip& botezus va pazi viata nit sd li se ia darul fled nurnal de nu se va
nevinovata, acela neoprit se priméste Intru fi facut cca de Intal de ereticT.
Gl. 68. Cine nu se va posti In tuspatru
clinic!.
Gl. 61. Cine se lép5d1 de Hs. acpla s5. fie posturile, sag Miercurile i Vinerile, pe clinic
scos saa gonit, iar eine de dims se va lepà- gag ia darul, iara pe mirén sal afurisesti,
da de se va intórce, atunce acela ca un mi- fara numal de va fi suparat de bold.
ran sa fie priimit. Adearat.
Talc. Cine se lépada. de Hs. pentru frica Gl. 69. Minanul carele se va amestecain
6menilor, acela sa fie scos de la besérica; iar toemélele ovreestI sail ale paganilor, pre a-
cine nu se va fi lepadat de Hs., ci de numele cela sal ajurisestl, jar/ pe cliric sii i se ia
cliricesc 0 el find cliric, atuncl sá i se ia darul.
cinstea, iar a. de se va pocai sa se priimésca Talc. Cine va purta grija de céle ovreestI
ca un mirén. si cu clansil se va posli, sall va praznui ins&
Gl. 62. Preotul ce va manca necata saa acela, de va fi clinic al i se ia darul, iarll de
mursecatg, ad mortaciune aceluia sa i se ia va fi mirCn sit se afunisésca.
darul iar miranul sa se afurisésca. Gl. 70. One va fura céra sad unt de lemn
de in besaricit sad fie ce, acela sa o IntOrca
Adevarat. incincitd.
Gl. 63. Cine postéste Sambata saa Dumi- Talc. Latimea canónelor nu voesc sa la-
neca fara numal Sambata aceluia sa i se ia te:ord. furul numal ce aa furat : ce Inca dupd
daruL aceia sd dea de cincl orl pre atata.
Talc.'Cine va posti Dumineca i alta Sam- Gl. 71. Cine va lua sfintele vase sal fie de
WA MIA Sambata Pastelor, aceluia sL i se ceva la vre o tral, acela sd se afurisésca.
ia darul, iara de va fi acela mirén atund Sd Tale. Cine va duce In casa lid sd'I fie de
se afurisésca. Cautd de acésta la saselea Sa- traba. niscare lucrurl sfinte, vas ail sfit Po-
bor, canonul 58. croave sfintite, sag fie ce de céle ce sant de
www.dacoromanica.ro
PRO, rL MLTU BAaA Mkt ti7
trOba besOricil Ante, acela se se afurisésca, se priimeste si la ruga si In Cliros, 0 de va
ea tin celcatorid de lege. hi destoinic pete se 0 hirotoni.
Gl. 72. Episcopul carele va fi Orel VI Gl. 78. Cine sit va boteza (adeca va fi bo-
vor chema si nu va asculta atunce sati chia- tezat de curand) i mal nainte vreme's va hi
me de 2 si de trel on i de nu va merge a- fost petrecut viata rad, intim rautatl, acela
tuncl cum va socoti saborul asa sa se ju- nu se pune episcop munaT cal.
dece. Tale. Cela ce va hi venit de se va hi bo-
Tale. Episcopul careIe va fi parat de niste tezat de curand, si va hi avut viata rea, sad
märturil credincióse pentru vre o vor va hi fost mascaricid sad vre un tocmitor de
chema la judecata el nu va asculta, atunce ceva fad, aceluia nu se cade numal cat sit
de acolea nu trebue al judece saborul ci se facit episcop ci intal sit se ispitesca c i sa
cal mal chiame de 2 si de 3 orT, trimitind ce- i se ia sema, devia atuncT fara smintell sit
tr e. dansul de tote orile die 2 episcopl, iara vie la tote spitele preotiel si se pete décia
déca nu va bap in sem& ci va ramanea ei face si episcop.
nu va merge la judecata, atuncl s ispitesce Gl. 79. Episcopal carele se va amesteca
vinile de amandoao partite si cum vor soin tocmelele mirenestl acela nu e episcop.
coti si cum vor afla el despite dansul asa sa Tale. Episcopul carele se va amesteca
se judece. sad se va da intru grijile si ispravile mire-
Gl. 73. Nu p6te parit ereticul pe episcop, nestl, ad pope, au diacon : acela sad sa se
nici numal un crestin. paresescit sad de nu se va pleca sa i se ia
Tale. Acest canon tocmit n'ati socolit bine darn!.
de acesta pentru ca a nu Ora ereticul sad a Gl. 80. Slujnicul sad robul fart de stirea
marturisi de episcop adevarat iaste, iara a stepanu-sad, nu pole fi cliric ; iar dupe. slo-
ut putea un crestin sa pue pare asupra epi- bozie de va hi destoinic atunce sa se 'nalte
scopuluT minte, pentru cit marturia unuia ce la Tanduiala.
marturiseste asupra cul-va nu se pri4me$te, Tale. Nu se cade slujniculuT fart de stirea
iar para si de uuttl si mai de multi se prii- stapanused sit se priimesce intru c1iric iar
meste si se fadt. deca sa va slobozi, ;if se va arata vrednie de
Gl. 74. Episcopul murind nu pete pine e- cliricie atuncI sit se priimesca.
piseop in locul sad. Gl. 81. Preotul boiarid sit nu fie popa, ca
Tale. Cela ce va sit i se dea la, mane epis- se cade cele creiestl ale craiulul, c i cele Dum-
copia, aceluia cadesit sa se pue i se se ca- nezeestl a lul Dumnezed sa fie.
nonesca de episcopil eparchiel, iard la men:- Title. eine va vrea set tie randuialt voi-
tea lul de va vrea sit pue el episcop in locul nicesca i grija preotesca aceluia sit i se ia
lul nu se cade, ca nu e drept a face mostnen, darul, ca cele ce sant craiestl trebue sit fie ale
si celea ce sant ale lul Dumnezed sit le de.- lu cratd, iarit cele ce sant DurnnezeestI a luT
ruiasca patenaelor omnestl, ca nu e nice un Dumnezed sa fie.
folos, nice datóre begerica a lul Dumnnzed Gl. 82. Cine nu va baga In gala pre
supt mostneni a o pune. Imparatul si pre Domnul, ce'l va mustra ci
Gl. 75. Gine va fi schiop, sad cu un ochid 'I va ocara, acela de va fi cliric sal se ia
pi va fi destoinic acela pete-se face episcop.
Tar. Cine vafi vatamat pe trup, iara viate darul iar mirénul sit se afurisesca.
Tale. Cine va mare. pre Imparatul sad
va avea curatit acela a sa Malta la randuiala
Episcopiel nu se apara, farit nutnal cela ce va pre Domnul pravoslavnicl find si crestine-
vrea sit fie episcop de va fi surd sad orb de ste traind, Inst acela de va fi clinic sa i se
tot, &eel cit unul ca acela nu dere, se aperit ia darul, iar de va fi miren sit se afurisesch.
ca no neharnic ii spurcat, ci ca un om uitat Gl. 83. Numal cartea care se chiame. Gre-
ce nu 'kite face lucrurite i tocmelele si tre- ceste (exicondavivlos) aceea sit va fie de
bile besericif. cinsts.
Gl. 76. Carele va fi orb de tot si surd a- Tale. Tuturor cliricilor c i mirénilor nu-
cela nu se va putea face. mal aceste cinstite c i sante cartl datorT sant
a citi, adeca de la Biblie de in legea veche 5,
Acdsta se-a4 tdlcuit mai sus. Beitia, Ishodul, Levitul, Cisla si Vtoreil Za-
Gl. 77. Carele se IndrecOste acela nil se con, A In Is, naviiu 1, Sudia ci Rut 1, Tar-
pOte face clinic, nid se pete ruga Impreuna stvii 4, Paralipornean. Cartea zilelor 2, Es-
cii credinciosiT, iar dupe curatie de va hi bar- dra 2, Estir 1, Macavei 3, lov 1, Psaltirea 1,
nic atunei se va face. a lu Solomon 3, Pritcea. Eclisiast, Peasni-
Tale. Nu se pete face cliric carele se In- peasnel, Prriscii 16. i fart de acestea si In-
draceste. pane nu se va izbilvi de dracul, teleptia a mull invetatuluT Sirah. tarit ale
ince nu se nid rOge. Impreuna cu credincios,i1 legil noao evanghelil 4. Mate, Marco, Luca,
an de se va izbevi de acea patime, atuncl loan, Poslanil ale lu Pavel 14, a lu Petr Pos-
www.dacoromanica.ro
218 PRAV1M ISATE113 BASAIIAn
laniT 2, a lu Ioan 3, a lu Jacov 1, a Iudel 1, 01. 9. Pentru ceia ee ä hirotonese tark

Deaania Apostolilor. ispitd.
poruncile ale lu Climent, carele's pro- Gl. 10. Pentru ceia ce ad cazut si ad facut
poveduite episcopilor, Inteo carte ce se pacate, si I-an hirotonit cu stire sad Fara
chiamd (octovivliis) carele nu trebue sá le ard- stire.
tam de tot, pentru taincle ce slut intrInsele, Gl. 11. Pentru cela ce sa léptidd cra lege
cad cd mal vdrtos, a doilea canon al saselul fled nevoe.
Sdbor carele se-ad facut in Trulla de tot le Gl. 12. Pentru ceia ce'l silesc sa se lépede
lepadd acele tocméle, cad cd altil (adeca si le pare at vor sta inpotrivd.
uniT de altd credintd) ad pus niste lucrure si 01. 13. Pentru ceia ce mor sd se pricestu-
toeméle mincinese i strdine de tot Blagoce- iasca.
stiel, adeca crestindtdtil. 01. 14. Pentru eel Oglasenicl cm:if cad : a-
Acéstea de la noT pentru canene se scrise decd. sant oglasenicT i gresesc.
voao Episcopilor, drept aceea vol cld le vetT Gl. 15. Pentru sa nu se mute de in celate
tinea va vetl spasi, i veti avea pace, iar de in cetate si de in loc in loc, nicT episcop nici
vi veta lenevi si nu le vetT tinea in munca preot, nici diacon.
Iadulul vetI merge, 0 de purea vetT avea 01. 16. Pentru sd nu se priimescd la alta
unul asupra altuia rdzboid, i asijderea vetT besérica nielPopa, nidi Diacon, déca fuge de
pdti muncd pe dreptate cum se cade pentru la besérica luL
Ileascultarea. Gl. 17. Pentru ceia ce iaii canidtd.
Dumnezeti cel nevazut p i facatoriul tutu- 01. 18. Pentru diaconil cum li se cade sil
ror se strangd pre toti pre vol pespe pacea fie intru cinul i rdnduiala lor.
Duhulul slant i s Va indrepteze spre tot 01. 19. Pentru Pavlicheanl.
lucrul bun, dreptT, curatT nevinovatl i fdrd Gl. 20. Pentru sd nu se faca metanil cu
pdcat , i s vd vrednicescd cu noT vietil de genuchele la pdindnt, Duniinicile i Sambetele
veacT pentru solirea iubitulul fid al still Is. Hs. 0 peste tote zilele Rusalielor i In tote Prazd-
Dumnezed i Mântuitoriul Nostru, cu carele nicile.
Slava a prea puterniculul Dumnezed Tata cu Domnefti
sfântul Duh mangaitoriul acmu, si tot de una
pi intru Vecil Vecilor. Amin. a (1) &lbw. Marele Constandin Papa &live-
Sffirsaul canenelor sfintilor Apostoll. stra Patriarh, Mitrofan Tdrigrddenul la 1W-
Stintul Sgbor de WTI a Wit lumen. ehea, asupra Ariel Parinp, 318. Leaf . 50.
Carele s'ad facut la Nichea Vitiniel. Aduna- Aciurmeza clileul mai multor sflntl parinti.
tu-s'ad. 318 purtdtorl de Dumnezed sfintl Pa.-
rintl, in vrémea lul Constantin cel mare 0
muma-sa Elena, dupd a zécelea an de in Pa- CanOnelo Salborului de la Nichea.
ratia lul, dupd ce trecuse de la nasterea lul 01. 1. Famenil sa se priiniesca intro cli-
Rs. anT 318, asupra spurcatulul de Arie ca rico.
rele zicea i hulia spurcatul de el ca Fiiul Talc. zisu-seati si la canenele ApostolestI,
cuvintul lul Dumnezed iaste zidire i fdpturd. adeca la 22, 0 la 23 i la 24. Carele va fi scopit
Drept aceea Sfintif ParintT, bldstemard'l si'l de nevoe i va fi destoinic de Preotie, acela
déclerd Anatimel Impreund cu totl sotil luT, sa nu se apere a se inalta intru cliciel, iar ca-
11 pentru intarirea legil fa:curd Doao-zecl de rele se va II tdiat de voe, acela iaste cum si-ar
canone. fi singur ucigas, i intro clirici nicT curn sd nu
01. 1. Pentru famenil caril se priimesc inse priiméscd, ci Inca de va fi i cliric sa i se
tro cliros i cull nu se priimesc. ia darul, clecl aqijderea iaste i socotéla ca-
01. 2. Pentru cela ce vine de In viatd pa- nonulul acestuia.
ganesca sà nu se fad.' Popa. numal cat. 01. 2. Caril yin de In viata pagana si se
01. 3. Pentru sa nu tie nestine In casd fara boteza, aceia sd nu se birotonesca numal cat
Mumii. i Sord. pand nu se va ispiti intr'un an, iar eine va
01. 4. Pentru sti se pue episcopul cu void gresi dupa hirotonie si se va vadi apoi unul
a tuturor eparhianilor. ca acela sd. se parasesed de cliricie.
01. 5. Pentru ceia ce sant afurisitT sa nu Talc. Dupa cum zice canonul 13 al Apo-
se prihnescd de Opt. stolilor, asijderea si acesta zice, cela en s'ad
Gl. 6. Pentru fies care Patriarch cum sale botezat acuma sd nu se pue numal cat epis-
sosescd obldcluirea tor. cop sad Popd, ca sa nu cumva sd se ingamfe
01. 7, Pentru Ierusalimlénul sa se cinsté- ca un om botezat de curând sä caza Intr'o o-
scd in lope de episcop. sancla 0 in latul Diavolulul ce se cade unuia
01. 8. Pentru eresul celora ce sd chiarnd ca acelnia dupd cum zice canonul 11 al sibo-
curatl. ruluT de la Sardia adecti Intel sd vie la spita
www.dacoromanica.ro
PRACILA MATE1tI BASABAB 4 glO
de int Al citet, [Sonnézd]. ipodiacon si la allele ui canonul 37 al sfintior apostoll, decl cum
cite sant, mascara sä facg. vrérne 1 an décia am scris acolo la Canonul 6 al saborulul de
de se va socoti vrednic de Dumnezei, sca la Trulla si a 6-lea de la a doilea sghor de
preotie, atuncI sg ia rnarea cinste; cade-se a- la Nichea, adecg pentru imputinarea cheltu-
poT iarg eg de va gresi dupg hirotonie si se ialel de pre cale a episcopilor ce sg vor a-
va srdi1 atund sg. se lipséscg de daru's. duna ag tocrnit sa. se faca sabor numal o
0-1. 3. SI nu tie nestine in cask alta mu- data preste an intim Vita eparchia unde va
lace far& murng i sorg, ea acéste fete s. fugg vrea Mitropolitul sg, fad, intrebare episcopi-
de bag bgnuiala. lor intre Praznicul sfintelor Pastl si in luna
Talc. Fag de aceste obraze cadc-se a fugi Octobrie.
de tog prepunerea cea rea, adecg de mumg, 01. 6. AlexandrOnul sg fie volnic adecg sIt
de sora si de matu sg. si de all& rudenie, iar oblacluiasca pre Fghypet si pre Livia si pre
a läcui la un loc cu alt cine-va farg cu carele Pentapoleos, i Rinul pre ceia ce sint supt
am zis, nu lag nicl iartg acest canon; nicl al mama MT, i Antiochia, i altil chic's pre al
6-lea canon al 6-lul Sgbor de la Trulla, nici lor iar carele se va face episcop fail de sti-
a 18 si 22, a doile Sébor de la Nichea, [Sem- rea Mitropolitulul acela sa nu fie episcop iar
ndzd] . nict Marele Vasilie cbtre un preot Gri- de se vor face Rinduiale dental multi pre ca-
gorie scriind sä se despartg de tiitórea muiare none (adecg pre tócinélg) i trel de IntrInsil
zice \mgcar de iaste 0 de 70 de anl si a lgcui vor sta impotrivg aceia sit nu fie adevaratl.
cu dinsa la un loc sg nil se socotosca. Talc Fies care de in Patriarsl trebue sa's1
Ga. 4. Episcopal sa se pue de tot! epar- tie si sal fie de in destul cu ale lul ce ag avut
hianiI iarg de vor lipsi de In ceia-laltl trel de mal nainte oblanuirl, iarg nu et] alta eparchie
in scrisOrea ce sä vor fi fgcut Randuiala : a- a altul cul-va care n'ad4ost de demult de Ince-
tunce putbre sg aibg. Mitropolitul. put supt mana lui sg o jehuiasch, sa o su-
Talc. Ina. de dot sag de treT episcopt se hi- pue , caci cit gamfare ca acésta iaste a obla-
ronéste episcopul dupg cum zice canonul de duiril mirenestl; asijderea se cade i episco-
intal al slintilor Apostoll : de dot si de trot sa pilor a fies-carul eparchil sg cunósca pre mal
se rinduiasca, iarg. de se va tampla tuturor marele lor, adecg pre episcopul lor de la Mi-
episcopilor al eparhiel dg vre o nevoe sag tropolie care va fi i faiit de stirea acelul e-
pentru lungimea cgi de nu vor putea sh vie,' piscop sa nu facit nemica, iarit de va face nis-
atund tot trebue si el totl sà feed scriscire de care tocmOle fitrit stirea lul, atuncI O. nu fie
randuiala la ( piscopil caril sant, si déca ce episcop unul ca acela, i iarg de va fi voia
vor face randuialele, atuncl dupg. tocmirea Mitropolitulul sa se adune episcopiT sg facit
sortilor putere sg aibg Mitropolitul ca unul vre o randuialg sag tocméla ceva si la acéia
ce sag ales de Inteacel treI randuitl, adeeti se voe la un loc nu se vor strange totl ci unil
chiama mal ales. pentru a lor voe rea se vor incurinezisa, a-
01. 5. Carii sant afurisiti de cine-va pre a- tunce mai mult sh se tie tocrnéla i randuiala
ceia altil pa/ nu'l priimescà fgra nurnat del celor mai multi cautg la saborul de la Efes
vor fi afurisit pentru imputinarea sufletulul, Canonul 8, [semnozell la Apostell Canonul in-
sag pentru vrajba. Pentru ca de unele ca a- tal si al doile, si la Saborul de la Sardichia
cestea se-at socotit sh se fach sgbor de doao Canonul trot.
orl intr'un an intru tote eparchiele, insb o- Gl. 7. Episcopul Elias de la Ierusalim sg,
data intro Rusalii iar a doa Tómna. fie cinstit Intru Mitropolie i sit aug intgrire
Talc. Cade-se clupä cum zice cuvintul cel gi paza dregatoriel sale,
ygtbmat zice sg. se tamildulascg de la cela ce Talc. Nearaoa cea de in Titla de total
l'ag betejit, asijderea i cela ce s'ag afurisit
carea iaste In cartea de Intel zice : Episco-
pul Ierusalimulul zice carele se dhiamg E-
de episcopul sad, sa nu se priiméseg de altul
fana de ispita i intrebare, ci pre unul ca a-
lia adecg patriarchal cade-se dupg cum zice
cela sa/ intrebe sal spue vina afurisaniet acest canon episcopulul Ierusalimulul sg fie
cinstit intru cinstea patriarchulul, pentru ca
sb o descopere; sa. nu cumva sg'l fie afurisit
pe dreptate .sad pentru manie, sati pentru Mitropolia Chesariel iaste mal nainte de a
vrajbg, sag pentru altà ceYa vinä a episco- Palestine! i dupg arise iaste i sfanta ce-
puluT, ca insg. nici ceI afurisitl sa nu se afuri- tate. Cadese iPatniarchu1uI sg'sl tie a sa cin-
séscg de fie ce, nici iar afurisind pe dansil e- ste, asijderea sa's! pazesca i Mitropolia Che-
piscopil sa nu bage sOma ce sg'I priimOscg sariel, a el dereggtorie carea mat nainte se-ad
eltit ILA de Intrebare. Ce de doao orT peste fgcut, i cautg de acesta la a 12 Canóne al
an intru tote eparchiele poruncOste acest ca- Sgborulul de la Halchidona 01, 8.
non sà se fad, sfant sabor ca cuanintea tu- GI. 8. [laste un eres carii se cliiamet cu-
turou episcopilor aceii eparchil, tótg intreba- rare, carer zic cd Wed snore omul nu iaste
rea beséricii 0 j tóta indoirea i incurrnezisa- Pocaanie]. Ceia ce sit chiamg carat!, de sa
rea sg se deslege i O. se tocrnesca cum zice vor intórce atund !Taal sit marturisOsca ea
www.dacoromanica.ro
A20 PnAVILA MATETII BaSARAII
se vor spasi i vor tinea tocmélele Bes6ricil uniT ca acéea sa se destoinicesca a ceva er
si se vor impreuna cu a adoa nunta, i va taciune 0 2 anT sa caza cu pocaame.
erta pre eel ce vor fi gresit, i asa caril -se Tale. Cat1 se-ad lepadat de lege fail ne-
vor aflahirotonitT sa.'0 fie intru a luT tocméla, Vee- macar de vor fi fost i nedastoinicT mull
adeca carele va fi adevarat episcop sa fie e- mai _ales ce1 de inteansiT earl se vor pocai,
piscop; iara cle in ceT curatI de va fi episcop aceia sa se destoinicesca a ceva milit, inst
de sate sat de orasa aceia sT tie cinstea de 3 anT sit -fie intru cel ce asculta adeck sa
va fi Popa Popl, de va fi Episcop Episcop , stea langa Dverile céle imparatestI i sa a-
pentru a nu pot fi:cloT Episcopl intr'o cetatc. sculte Dumnezeestile scripturT, iart dupa vre-
Talc. De in ceia ce yin catra sfanta a lu mea a trel anT sa intre inlauntrul curtiT Bi-
Dumnezet adeverita. Besérica Apostolesca séricil si sa obarsesct 6 anT impreunt cu
insa unil se botéza, iara altil cc Mir se ung, ceea ce cad dupt ambon (adect mal indarat
lath altiT numal ce blastema tót alta a lor de ambon) i dupt ce va tréce vremea a
ere* adeca cull se-ad inselat de se-ail prel- 6 ani, decia dupt altI 2 anT, sit priimesct sta-
slit de un potia. anume Navat, al Besérici Ri- rea credinciosilor adeca sa stea cc eel cre-
nuluT, i se-ad chemat de dansul curatT, zi- dincio0 sa fie irnpreuna cc dinsiT la ruga
cand cà ceia ce gresesc n'ad pocaanie, 0 a- pant ce se va obarsi liturghia, iart de Dum
parandu-se de a doa nuntä, unil ca aceia de nezeeasca pricestenie sa nu se apropie in-
vor Teni catr a. besérica 0i vor marturisi at tr'aceT 2 anT ce dupt aceea sa se destoini-
vor primi a doa nunta. 0 pre ceia ce vor cesca si Sfintiel PricesteniT.
gresi 0 se vor pochi vor erta. 0 cum am zice Gl. 12. Caril ad fost nevoitl Ole-au parut
mal pre scurt vor urma pre tote tocmelile cit vor sta inpotriva iar apol se-ad lepadat
Besérecil 0'0 vor blastema a lor eres i altele, de paganatate i se-all intors aceea zece anT
aceia sa se priimésc i numaT cu sfantul Mir sa fie despartitT cautand firea a fies caruia
sä se unga., i hist' uniT de IntrInsil de vor de Pocaanie i dem se va pocai i va primi
A fost i episcopl iara sa'sT fie intru a lor canonul mai cald adeca cu userdie atuncl sit
deregatorie numaT de se va afla intr'acea ce- 01 dea episcopul mai cc nut iar de'l va
tate alt episcop al adeveritel besericl de va priimi maT rece atuncl sit ii dea mal tare.
fi Cost hirotonit mal nainte de venirea lor (a- Tale. CCTV se-ad chemat de in Dumnezee-
deca a acelora) ca maT nainte se cinsteste scul dar, i duptt stranserea de intal nevoitl
unul ca acela adecä adevaratul episcop cel furt si se tocmira sa stea paganilor impo-
de intal i singur in scaunul episcopiel sä triva i ad lepadat i hraul Voiniciel adecti
saza de cat aceia, pentru ca nu se cade 2 epi- al Cinstelor, iart apol se-ad plecat i se-ail
scopi sa. fie intr'o cetate, iarti acel episcop ca- intors ca calnil la horatura lor i sead adaos
rele se-ad numenit episcop de curatI ca un a intelepti iar céle ce sant ale paganilor ca
preot sa se cinstesca, iara de va vrea epis- sa i pue la cinstea de intai, i iara sa. ia
copul sal cinstesca numele cu nume de epis- slujba ; aceia dee& se vor intórce, sit li se
cop, iaste volnic, iar alte lucrure ce se cu- dea Canon de pocaanie in trel anT st as-
vine Episcopiel a lucra nu i se cade. culte, laza pana in zece sit caza, decia atunci
Gl. 9. CariT se hirotonesc fara ispith sa se destoinicesca Pricesteniel. Putere are
ai apoT de altiT se vor vadi ca ad gresit episcopul a imputina 0 a Taxi Canenele vit-
uniT ca aceia sa se parasésca. zitnd pre ceia ce se intorc catra Pocaanie,
Talc. Nestine M. se va fi inselat sa gre- clacu
se vor interce cu frict i cu trapenie si
lacrame, atunci sa'T slabesca mal pre
sasca; si fara de ispovedanie sad fara intre-
hare va fi ajuns intaT la spita preotiel sad a usor far de se vor intOrce cu maT nesoco-
episcopiel i dupa hirotonie se va vadi cit ad tint& i nebagare sem& i cu lene unuia ca
gresit : acela de preotie sa se parasesca. aceluia matgrea in-crap:tura oat dea.
G1.13. CariT vor sa meet aceia sa se pri- ,
Gl. 10. CariT vor fi gresit 0 se vor fi hi- cestuiasca iar da se va sanatosi vre unul de
rotonit fara stire sad cu stire (adeca sad vor aceia iar sa fie intrebat adech sa se ispove-
hi stint sad nu vor hi stiut ceia ce se-ail hi- desca i numal ce sa fie la ruga cu ceia ce
rotonit) acelora sa li se ia darurile. sa pricestuesc.
Talc. De nu vor fi stiut gresalele ceia ce Talc. Tot credinciosul la esirea sufletulul
ad hirotonit celora ce i ad hirotonit, sat de sad pentru bunt petrecanie sa se pricestu-
va fi fost i in stirea lor 0 de acelea nu vor iasca, iar acit se va sanatosT atunci el st
fi fost bagat sema acéstea nu aduce osanda fie la ruga cu ceia ce sa. Pricestuiesc, iar sa
canonulul beséricil. Ci déca von pricepe dupa nu se pricestuiasca Dumnezeestilor SfintirT
aceia ceia ce iat1 hirotonit atund ca i ceia ce deca.va. implea intru rugi vremea stiiril
ce ad gresit sit li se ia darurile. luT decia de atuncT inainte sa se destoinice-
Gl. 11. caly fart nevoe 'se-ati lepadat de set i acelul dar, adect pricésteniel.
lege 0 ad fost harnicl sit ample ertaciune, 01. 14. Orb care oglaseinic va cadea acela
www.dacoromanica.ro
Plit4VELA MATRIIT BaSAAB 321
numal trel ani sa asculte ; décia sa se róge camata i i poruncecti al se parasésca ci
iar cu ceT Oglacenid. nu va.
Tale. Doao feliurLate oglacenicilor sant; Gl. 18. Diaconil Intru al lor rand sa fie,
insa mu cariT aa venit acuma, iar altil s'aa nicl ta dea pricactenie preotilor. nicl O. se
facut deplin ci mai mult sa. invatar a. credin- tinza inaintea maT marelul lor, niel in mijlo-
%el, adeca oglacenicul cel mal deplin carele cul preotilor sä céza, ca fall de cale ci Vara
au ca'zut ci ad grecit, acela nu se lasa. fära tocmela iaste adecä caril fac aca,
Canon macar i sfantul Botez de indestul de Tad. Acest cnnon afland facandu-se pre
i-at spalat rugina sufletului ce déca aü grecit. In cetatI ci pre In bogate locure lucrure cum
tot are canon ce sa se impreune cu eel ce a- nu se cade i fara de tocm616, indreptéza ci
scultä ci dupl trel anl iar sa se rage im - poruncesc, sa nu cumva sä dea vre un Diacon
pratin g. cu eel Oglacenicl ci de acesta cauta. preotilor Damneze6sca Pricectenie, nici mai
la Neochesaria la cincilea Canon. nainte de dancii sa se tinza, ci el sa ia Price-
Gl. 15. Niel episcop, mcI poi* Mel dia- ctenie dupl. PreotT, sad de la episcop sad de
con, sa imble de in cetate in cetate, de in o- la Preoti,nicl e1 sa caza intre Preotl ca sà nu
rac in orac, de in sat in sat, cad el li cumva aflandu-se cezand mai sus de dancil
se cade iar sa li se dea in mama Beséticile sä zica ca's maT cinstitT, ca acesta lucru iaste
carele le-aa fost datuli-se lii mama. fOrte fail de cate, iara carele nu se va lasa
Tale. Canonul acesta nu numai ce lepada acela sä fie lipsit da Diaconie.
de tot schimbarile Episcopilor ci Inea ci ale Gl. 19. Pavlicanil sa se botOze a doua ora,
preotilor ci ale Diaconilor acijderea sä faca, si deca se vor boteza i vor fi cliricT da se
la beséricile céle ce se-aU inchizacuit j R se- vor arata cu viata buna potu-se c ihirotoni,
aU dat in mama. iar sa se intórca. Iar Sabo- iara de nu se vor arata cu viata. bun& sä li se
rul de la Sardia canonul de intal ci al doilea ia darul, iara Diiconitile (WA se vor intbrce
maT iute pedepskste pre miii ca aceia, supuse nu se cumva amOstece intru hirotonie ce
indul cu oprirea de pricactenie sa nu se pri- sa se socotescä intru mirénT.
cestuiasca cata-va vréme. Tale. CariT vor veni de in eresul Pavlica-
Gl. 10. NT PreotT i Diaconl vor fugi da ril nilor, aceia a doua Ora sä se botOze, i orl ca-
de intrIncil ca nicte clinicl vor fi slujit la
pre la Beséricl aceia sa fie neprfimitl la alta Pavlicanl
besérica, ci sa. se intOrca la lacacul lor, iara vea viatä aceia déca se vor boteza de vor a-
curatä atund sa se hirotonesca,
eine va aduce de la altul sal hirotonesca fara iarä de sa vor afla nedestoinicT sa li se ia da-
ctirea episcopulul but aceia O. nu fie hi- rul, de vor veni catre adeverita Beserica ci se
rotonie.
vor boteza la un loc sá fie cu mirénil. Pavti-
Tale. Acest canon pentfacéstea adins elu'c canil sant caril se trag de la Pavel Samosatul
aca poruncecte. NicI un preot zis sad Diacon carele prost pentru Hs. au gandit ci aft soco-
sä nu se desparta de la besérica carea se-aU tit i zicea ca iaste om prost, c zicea cà nu
chizacuit ci i se-aa dat in mina ci de alt ad luat incepatura de la Tatal maT nainte de
episcop sà se priimésca cc iar A. se intOrca v6c ci de la Maria ocananicul de dinsul.
la läcasul säft. Iar care episcop va priimi de Gl. 20. Nu se cade a face metani cu genu-
va aduce cliric de aiurea ci'l va hirotoni ci'l chele la pamant Duminicile ci In zilele Rusa-
va Inalta la mai mare spitä la Bisérica lul, liilor ce dea In piciorile sa se róge 6menil.
far de ctirea episcopulul sau aceluia sal hie Talc. Nu se cade a pleca genuchile Duni-
decarta hirotonia. nicile ci in zilele Rusaliilor ; ce stand drept
Gl. 17. Cine va lua camata sau mita sad satl dal rugile luT Dumnezed : pang la Sa-
jumatate de capete acela striin sä fie de Be- pstvie Stago Duha, dupa cum ad zis multi
sérica ci. luatul darul dupà hotarul acesta. Sfintl Vasilie ci poruncécte de zice sa
Tale. Insa cametele de sute sant and dal se rage tot crectinul stand in piciOre; care lu-
zécea ir doispre-zece iar mai putin de acec- cru inchipuiacte ca am in vis cu Hrs. drept
tea sant a casea emit se cunosc a fi camatá aceia ni se cade sa. cautam Me de sus, zioa
mai mare de tote ; deci orl-cine va impru- cea fara de sOra, acelul vac ce va sa fie fara
muta pre cine-va ci va lua aca cum am zis sfarcenie.
mal sus ci va are camata mai grea adeca Conetul Stantulul Sabor de intal de la Ni-
de o stutä si mat putin adeca jumatate de a- chea.
césta, ce sä zice 6, ea cum ar fi uitat scrip-
tura ce zice Argintul OA nu l'ad dat in ca- Marta Santilor Pririnti carele se
mata, unul ca acela de va fi de in cliricl sa chiana NamOstnic.
i se ia darul, macar de ci nu zic 'acéste sa- Adunatu-se-ail la Mitropolia Anchira Gala-
b6ra. adeca canonul 44 a sfintilor Apostolil, tieT asupra luT Pavel Samosatul carele ad fost
ci Saborul de la Trulla canonul 6 de aicea intal incepatorid ereselor ; carele era episcop
sa i se ia darul : ce cand face aca, adeca ia la Antiochia, in vremea lui Aurilian impara-
21
www.dacoromanica.ro
sgg PRAVII,A AIAT 2113 BASAIIAB
tul RimuluT; 0 se-ad fticut acesta Sa,bor mal 01. 20. Pentru cuivaril i curvele caril ia
luta! de tote sabórele, iara se-ad pus aicea erbI de omorirea copiilor.
mai pre urma. pentru podóba i imfrumseta- 01. 21. Pentru ornul ucigas de a luT voe.
rea a SaboruluT a tot& Lumea ; si era ma! 01. 2. Pentru omul ce ucide de nevoe.
mare la acest dant Sabor Vitalie episcopul 01. 23. Pentru cela ce'T vrajaste cine-va F,3
Antiochiel Syria, Agricolae de la Chesaria baga. niscare lucrure de acélea In casa lui
CapadochieTS§-tino Mucenicul Vasilie episco- ca sa afle lécure.
pul de la Ama&a carele se-ad incununat cii Gl. 24. Pentru o fat& ce se va logodi, iar
cununa muncil : in vremea IuT Lichinie num- apol logoditul va fi stricat pe soru-sa,
citoriul de Crestinl. Pentru ca In vremea go- Sd ftif c glava cea de inta fi a doa s'ad
ne1 multi crestinI nu putura sa rabde munca talcuit amdndod la un loc.
pang in sfarsit ; ce se plecara Muncitorilor,
si se Inchinara Idolilor, jar& apol dupa acéia Caminele Sfantuliii Silber de la
se caira i iara venira la Pocanie catra, Sobor- Inehyra
nicOsca si ApostolOsca Besérica., decia fu in- 01. 1 §i 2. [Anadndod la un lac]. Preotul
trebare de Sfintil ParintI penteacesta cum se Diaconul calif vor fi junghiat Jertfa Idolf-
va cadea sä se priimesca cariT se-ad lepädai lor décia se vor iara. IntOrce in adeverinta
de Hs. drept aceia de acesta si de alte vinl aceia numal sa'sI tie scaunul si cinstea, iar
Slintul Sabor facura can6ne 2b pentru Intl- de-céle sfinte nemica sit nu faca'.
rirea Pravoslaviel. Tale. Cat! de in Preoti i Diaconl in vréme
01. 1. Pentru preotul si Diaconul earl! mal de Onä i-ad nevoit si ad junghiat Idolilor,
nainte se vor fi inchinat de vor fi facut Jertva deacia intru adeverinta vor veni caindiu-se
ldolesca. ce ad facut, aceia datorl slut sa'sT tie numal
Gl. 2, Pentru ceia ce'l vor fi muncit si scaunul i cinstea, larä a sluji intru cOle sfinte
dupa mune& vor fi luat bucate IdoletL n'ad el putOre cum am zis, Agnetul sad oti-
01. 3. Pentru ceia ce ad mers de ad tarul sa pOrte, sad sa. sac& Cazanie Omenflor,
maiat cu tamaie si ad rrancat bucate Ido- sad sa obarséscti ceva de In sfanta Liturghie
lest!. nu pot.
01. 4. Pentru ceia ce ad mers cu jale §i cu Gl. 3. Caril se-ad nevoit si se-ad pedep-
lacrame de ad mancat. sit adevarat i dupg munca a1 luat bucatele
01. 5. Pentru ceia ce se-ad infricosat nude la Idol! de nevoe, unil ca aceia sti nu nä
nial, si ad mers de all junghiat apol sad Po- apere cla Pricestenie, iar de se va fi tamplat
cait. sa nu fie gresit nemica stance de vor vrea
01. 6. Pentru cela ce ad avut ale sale bu- potu-se i hirotoni iar asa sa. fie negresitT.
cate si ad mancat impreuna cu paganiT. Tale. Carif se-ad nevoit i dupa cazna ad
01. 7. Pentru cela ce va fi junghiat de d6o luat bucate de céle junghiateidolului, i caz-
si de trel orl insa-cu sila sad de nevoe. Mndu'l flea de voia lor le-ad bagat in gull,
01. 8. Pentru cela ce n'ad junghiat numal asijderea i ceia ce ad luat Inteacesta chip
el de voe, ci all Indemnat si pre altul. tamae intru mAnele Ion li nevoitf fiind de ne-
01. 9. Pentru cela ce vrea sa se hirotonesca voe ad arlincat la Idol 0 von marturisi cu to-
D iacon. tul cA stint erestinl i pentru jalea ce li se-ad
01. 10. Pentru fata ce sti logodeste iara al- tamplat depururea Intru tOte vor arata cu
tul o rtipeste. hainele, cu chipul i cu viata srnerenie ca
01. 11. Pentru cela ce ad junghiat ma! cum ar fi afara de pacate (adeca fang voe all
nainte de botez, gresit) ca aceia de pricestenie sti mi se o-
01. 12. Pentru sa nu hirotonesca episcopul préca ce sa fie intru a lor cinste, -iarti de vor fi,
de sate. unil ea aceia mileni, de vor vrea sa. ne hiroto-
01. 13. Pentru preotil cariT se lepada a nu nescA. insa. de va fi fost viata lor cea mai de
manca came. nainte nevinovata asleca curatii, de aceia nu-
maT nu O. apAra a tainpla cinste ca aceia.
01. 14. Pentrn sa nu vaLza ceva preotul Gil. 4. CatI a fost dusi sa junghie Idolilor
de ale Besericil. ImpodobitT si ad mers dii a0 mAncat, unit ca
01. 15. Pentru cela ce face pacate cu dohi- aceia sA caza in (i anl.
tOcele maT nainte de 20 de anI. Tine. Catl i-ad nevoit sA junghie, sad sa.
01. 16. Pentru stricatul zazatoriul de dobi- ad cinat intru Capiste i vor fi mers cuhaine
Vice, §i de altele. luminate j de mult pret impodobiti i vor
01. 17. Pcntru carele se face episcop si nu'l fi mancat la cind sad de vor fi dus si jertva,
priimesc la BesOrich órnenil carii sant acolo. unil ea aceia de se vor poctii sa lie la un loc
01. 18. Pentru carele se fagaduiaste sa 1A- intr'un an cu ceia ce ascultti, iara in trel anT sA
cuiasca neinsurat i apol se lepada. caza, si dupa alti dol anl sa priimésca sa stea
01. 19. Pentru précurvariul 0,précurva. cu eel credincio§I i num al la rug! sa se Im-
www.dacoromanica.ro
PhAVLA NIAMEY BASARAB 393
preune, iRra. dupe-, ispita acésta s li se obar- eel credincioal, iar dupd a aaptelea an sd i
.§esca canonul, i &à se priceatuiasca Dumne- se sfarsesca canonul deplin.
.zeestil Priceatenit 01. 9. Carele n'ad junghiat de voe numal
01. 6. Card vor fi mers cu baine de jale si el singur ce ad indemnat 0 pre altul : aeela
-vor fi mancat eu lacrame : aceia trel anl sA zece anl sd cazd,
caza, lard de nu vor fi mancat atuncl dol anl; Tale. Acesta ca un orn ce singur-pre sine
ai sa caute sa vaza fost'ad nevoitorid mal piarde ai pre altil adund Ti'l inclemnd intim
nainte intru viata luLaü n'ad fost. Mg cum peire de se va interce atuncl in trel anl sd
se va ardta episcopul ad cit mila ad lara fie en eel ce ascultd, iard intealt1 aase anT
milL cu eel ee cad, lara intealt an cu cel ce stad,
Tale. Card von fi fost nevoitl sä intre In ai Bd se impreune sd, stea la rugd cu eel cre-
Capiatea ldolescd i sa mänânce intrInsa de dincioai pand la sfaraitul liturghiel, i aaa
Nor fi intrat cu veatrninte de jale, i vor fi déca vor tréce vréme a zece ant', atunel sa i
mancat ca lacrame ace:26a ca cum se-ar sfii se imple canonul, i A' se destoinicésed ii
de mined j socotind de tot ca, fac aaa de ne- Dumnezeeatil pricestenil, iar déca se va is-
voe pentru taiarea madularelor sale, cacl nu piti i ceea viatal a lul 0 nu se va afla cd. ad
pot rdbda sa ia muncd pentru implérea vod fost bung., atuncl sa. nu'l slobozeatl la Awn-
ced fard de lege. aceia numal 3 anl sd eazd, nezeesca prcéstenie.
décia sa se prilmesca intru eel credincio0 Gla. 10. Carele va vrea sd se hirotonesca
fard ti& impreunarea Dumnezeeatil priceate- Diacon, de va marturisi episcopulul -cd nu
nil, lard de n'ad mancat ce numal ce ad Mtrat pete sd trdiasca ne insurat, acela dem se va.
atunce in doI anl sd cazd si intr'un an sd stea insura el sa se fad. Diacon, iar de va them
cu credincioail i dupd aceia trel anl sk li se si apol se va insura, atund sd se pardsesca.
imple pocaania, lard puterea iaste la Episcop de Di iconie.
cumu'l va vedea cd se nevoesc ad sd lenevesc Talc. Acest canon porunceste, cela ce nu
aaa. al 0 tomes* ai sa. le ispitesca i ceia va putea sa se tie neinsurat i va spune e-
viata a lor de mal nainte, carea ai cum ad fost, piscopului mal nainte de hirotonie cum va
deacia ai de intearnandodo tocmirile carea e sa, se insere, acela sd nu se apere, iar de sd
acuma i ceia ce ati fost mal nainte i atuncl va insura dupd hirotonie ai va hi spus epis-
sad sa imputinéze sad sa irnultesca canonul. copulul ttel va fi blagoslovit, atuncl iar sd
Gl. 6. Care om numal de fried va merge ai fie inteacea slujbd i cinste, iar carele cand
va junghia décia se va cad acela cincl anl Sd se-ad hirotonit nu va hi spus cd va si bleu-
caza. lased neinsurat, lard apol de sd va insura a-
Talc. Card nu se-ad dus la muncl ce nu- cela si se pdrasesca. de Diiconie, lara acestul
mal de fried se-ad spariat ai ad junghiat, de canon std impotrivd canonul 6 al 6 Sabor Ii
ad.& ad asteptat pand va tréce-vrémea aced apard. cu totul pre eel neinsurat ce va veni
ratacirl ar lard se-ad intors spre pocaanie, a- sd, se -fad. ipodiacon i Pop& i dupd. hiroto-
cela Intr'un an 0, fie intru eel ascultatorl jar nie O. se insere, ins& eine acesta va in-
in trel aid eu cel ce cad, ai in dol anl sd stea drazni a face porunceate sa, li se ia darul
cu credincioail i numal sd se impreune la ai acel canon a aaselea sd se tie iar cesta si.
rugl deed se vor implea totl acel aase anl a- se lipséscd.
tmice sa li se sfaraesca, canonul i sa se im- Gl. 11. Fata de sa va fi logoditd, lard a-
preune Dumnezeeatil Priceatenil. pol de altul se va rdpi, atund sal se dea ce-
Gl. 11 Cine va avea ale lul bucate i va Jul deintaid.
=Inca u pdganil impreund la prasnicele lor Talc. Acest canon porunceate de se da fi
scuba tic:1 anl sd, cazd. logodit vre-o fatd Ti dupd acéea de altul Be-
Talc. Or! eine va merge la praznieele pd- ad rapit atuncl sa. o dea logoditulul de Intel,
ganilor carele se fac pre in bogate locure mdcar de o va fi ai stticat cela ce o ad rd.-
despartite, de va marica cu danaii avancl el pit, iar titla: 58, a aaptei cart! a impdratilor,
bueate : acela numal 2 anl sd caza, décia a marl munci supune pre cela ce ad facut
dci va trebui lul de atunel, el numaI A. se rdpirea mueril, aaijderea i cela ee ad ajutat
Impreune en credincioail la rugd, socotinta la rdpire, aaijderea i ceea ce vor fi indem-
episcopulul sh fie ca. i se cade sd ispitesca sd nat spre acésta, de acia de va M vrea nutria-
vazd eumad fostul i mal naite viata cella ce rea cea rdpitd, mdcar i parintil el A. o tie
sd pocaliaate. muiare cel-te o- ad rand nu iartd. MBA Ti ceea
Gl. 8. Cine ail junghiat de 9 ai de 3 ori ce vor irnpreuna nunta ca acésta sa fie pe-
insa nevoe, acela 7 aril sd cazd. depsiti cu inchiserea.
Talc. Ca41 de nevoe ad jungheat idolilor 01. 12. Carele va fi junghiat 1dolilor mal
nu numal odata ce ai de trel orl, aceia patru nainte de botez si apol deed, se va boteza
an1 sa caza ai clol anl sd fie fdra de pricea- sl fie nevinovat.
Ude i numal la ruga sa, se Impreune cu Tale. Deed vréme cc sfantul botez, spar/
www.dacoromanica.ro
324 PRAVILA MATEIli Bap/IRA'S
toll rugina sufletescl, de va fi junghiat jertva. luI, sad sal platesca decal va placea. Cauti.
Intru lauda Idolilor, mai nainte de hotez, a- la canonul 25 a saborulul de la Halehidon
cela déca se va boteza sà fie nevinovat, dupa la canonul 85 a saseluf sabor de la Trulla.
acéea de'dlge Va afla viata nevinovata.. edu- Gl. 16. Zacatoriul cu dobitOce maI nainte
ces& si la spita preotiet de 20 de an! acela 15 anI sa caza. iar de va fi
G1. 13. Episcopulul cle sate nu pOte sa. hi- mal mare de acOsta. varsta. si va fi amt siva
rotonesca far de isprava episcopulut avea muiare atuncl 25 de anl sa caza, jar&
Talc. Acest canon ferte apara tare pre e- carele va avea muiare i va fi de 50 anI, a
piscopif de sate, far de isprava episcopulul cela sa cazA pan! la esirea sufletuluf.
a hirotoni ; iara al 10 canon a saboruluf de Tale. Capul 81 a title! 32 a saptel carp Im
la Antiohia, [semnezcl] iarta lul sa fad: numal paratesti zice i porunceste zacatorilor cu do-
cites! i ipodiaconl i juratort iar sa nu In- bitóce sa. li se tae madulariul eel cla rusine a-
drasnesca a hirotoni preot sat &aeon. far de sijderea si celora ce fac cum nu se cede cu.
stirea episcopuluf de in cetate sad de in oras, parte barbatesul pentru care porunceste cano-
cA supt mane lul iaste supus i satul, iar nul acesta de va fi fost maI m;c1 de 20 de aril si.
rnarele Vasilie gland de la episcopil de sate caza in 15 ant si Intealt1 5 sa stea impreuna.
Maud fara intrebare poslusnicl besericilor, cu credinciosi i nurnal Intru rug sA se lin
[semnéza] de multe or! si de preotT si de dia- preune décia sa se atinga. de Durenezefisca
conl cu isprava acelora episcopI de sat si el pricéstenie jar! caril vor tr6ce mal molt de
ticand, drept acéea nu ianta episcopilor de doao-zeci de anI c i vor avea muierI i vor ca--
sä priimesca el niscare lucrure ale hes& dea intr'aceste patime acela sA caza sa Ira-
ricil fara de stire ce Insa O. se ispit6sca. pIe 25 de anl ci altil 5 anl intro Impreunarea.
atuncl pre acel episcopl de sat sA-I i prii- Molitvelor, c i chip aceia sA tample impreu-
Ines* iar sA nu-1 bage in cliros mai nainte narea Dumnezeestif Sfintif, jar! carii vor ca-
pana ce nu va spune de lucrurile lul ce e de dea dupa vremea a 50 de ant, i vor fi avênd
dinsul; iar episcopil de sate sa. stil ca sant rnuierl; acela sa. caza. Intim tOta viata lul si la
caril sant astazI pe in orase si pe in sate da sfarsit sa, se pricestuiasca pentru bun! petre-
se chiama. protopopl. canie.
Gl. 14. Preotul carele se va lase de came Gl. 17. Stricatul, zacatoriul cu dobitfiee sad
si numaf ce o va gusta acela se pOte departa si el alto ra de'l stria. : acela sa se rOge cu cet
de &Asa asa, iar de nu va nicl gusta carnea ce'l bantuiaste Duhul necurat la un Ioc
cu vOrze, acela sa. se parasesca de preotie. Tile. Nee vreme ce erea necurat cel stri-
Tale. Popa sad diaconul de va gusta nu- cat intru legea lul Moisi, asijderea ci acest
mal carnea, apol de i va fi voia iar o 'Ate canon pre zacatoriul de dobitOce ca pe un
lase, iar carele nu va vrea nicl 'racer vet.- necurat chiarnal stricat, decl va pre unif ca
zele cu came sA guste aceluia sa i se ia da- a ceia caril fac stricaciune la Muerl afara de
rul ca un om ce ispitéste tocmirea luf Dum- fire sad la harbatl sad la dobitOce stricand pe
nezed. j o las& j o 160.4 cauta de vezl ei dansil sad dand si el altora a lul stricaciune
la canonul 51 a sfintilor apostoll. ca cum '1 ar trebui sa se sature de pAeate, a-
Gl. 15. De vor vrea sA. vanza preotil orl cela sa se rOge impreuna cu cel invihoratt In--
ceva de.ale BesOricil sA nu fie volnicl ce sa. vihorati sant, dupa cum zice Marele:Dionisie,
fie séma tOta pe episcopul. caril sant cuprinsl de duhul viclén, pre calif
Tile. Dem more episcopul, lucrurile be- nu'l las! sa se rOge Impreuna cu credinciosil
sericil mult putin ce va fi, trebue sA le pa- ci avea loc osebit de elu's de sa. ruga acolo.
zesca. cliricil, sad de nu vor fi atrial atuncl Ceuta. de acesta la canonul 7 si 63 al Marelul
sa le tie Mitropolitul, ca sA le dea fhb: lips! Vasilie i veT afla de acestea scarandivitorI,_
tOte fn sem!. episcopuluf carele va vrea sa Ingrozirl mat mid adecA mat putin canon.
fie la acea beserica, c& cliricif dar cla le vor 4111. 18. EpiscopuI carele se va face si nu
lua si vor face ale lor ceva. Nicl dem va va vrea sa se dea loculul in carele se-ad the--
ramanea beserica vaduo O. nu fie mult far! mat, ci va auta all! episcopie, acela a se a
de episcop ce mal mull! zabava. sa nu fie de furisesa jar! de va vrea 0, se socotesei CiA
In treI ; far! numal da se va tampla, o preotil, el A. se incet6ze adeca sa fie In eeta
vreme cu nevoe A. nu pOta. fi in demana, si In randul preotilor, iara de se va incurme-
iara Intre acea vreme cliricil de vor lua sad zisa i episcopilor de acolo atuncl sa se lip-
vor rasipi sad vor vinde de In lucrurile be- sesca. si de cinstea preotil.
séricil ce va sit n'aibl voe ce sa. fie pre voia TAle. Nee se va face episcopul episcop sit
episcopulut iar de va vrea sa. IntOrca van- nu va vrea s& Ode grija. pentru eel se-au
zarea atuncl sa. fie volnic sa's ia lucrul sad dat In mama, si'l vor goni Omenil i va Incépe
unélta aceea, iar de i va fi voia el sa fie vol- a se Inchizasui sa lacuiasca la alta episcopie
nie s! IntOrcA i pretul adecA sa nu se lase Intealta parte si va face episcopilor de 'acolo-
acel lucru, ce sad dea la mAna episcopu- vre 0 Invaluire, acela sa. se afurisAsca. iara de-
www.dacoromanica.ro
TRAVILA idammu BASARAB 625
va vrea sa se impreune cu preotit i s aza." Tale. Si canorm,l 47 al saselut sgbor de
en dansit i tocma sg ia cinste, atunct sl fie la Trulla prelungeza pocaania curvariulut
lmpreunat cu dansit, iarg de va face vre un sapte ant cum zice si acest canon, dect intr'un
val tmpotriv i aceIor episcopt ce sant de an sa plangg, dot ant sa asculte, trel anl sä
sed acolo rgpind s'ad apucand niscare lu- cazg si a 7 sg. se im,preune cu credinciosil,
crud episcopestf atunct si de acea cinste preo- asa sg se vrednicesca pricésteniel ins& de'sl
téscg sg fie lipsit. va face pocaania cu lacrame iarg canonul 56
Gl. 19. Cine se va faggdui sg. se tie nein- al Marelul Vasilie In 15 ant canoneste pre
surat I apot se va lepada acela 4 ant sg, se preacurvariul ca in 4 sa plangd, In 5 sa as-
desparta de beséricg, i Mete O. nu mere, culte, In patru sa caza, In dot sg stea irn-
eatra cineva ca catra niste frail. preung cu credinciosit i dupg aceia sa se
Tile. Insg. acest canon intro latime cére vrednicéscg. pricéstenieL
va asa. Carele se,faggcluiaste sa. fie nelnsu- Gl. 21. Curvele carele vor lua.erbi sg nri
rat si apt se lépada, acela sa Imple canonul facg feciorl 10 ant sg. cazg.
metal ce e insdra a doa dra, i certarea a- Tale. Carele vor lua erblca sa strice ranza
celul es se inserd a doa órg acésta iaste, cum unde sa zimislesc coconil, 10 ant sg se pocg-
ziee Marele Vasile la a patrulea canon, In- iasca, Msg. 2 ant afarg de curtea beséricil
tr'un an sa se despartg de hesérica, iar altil stand si plangand i tret stand langg usile
de In parintt pre unul ca acela despartitu-Pad céle impgratestl ascultand i Dumnezeestite
In 2 ant, iar acesta Marele Vasile la a 19 ca- scripturt, iarg altI patru ant inlguntrul tinzit
non a lot aü tocmit zicand, cl pentru martu- beséricil despre partea ambonulut de indarat
ria órnenilor celora ce air. ca nu se vor insura cgzand si cu cel oglasenict sg. se Impreune
nit stint farg numaT unit de in Omenil calif (adecg cand va zice Diaconul elitr oglaseni
pre sine adins eis se-ad dat Intru céta calu- izeiideate, atuncl sa. iasä i iale afarg) iar in-
garilor, insa si de acel ()merit carit se !Aga- tr'un an sa stea cu credinaiosit, si la ruga sa,
duese sl's tie curatia trebue sã fie cea ce se se Impreung si asa dupa acéste spite sg, se
cade adeca M Intrébe pre .15110 i rngrturia destoinicescg pricestenit.
lor adevaratg a o lua, acleca ca sa nu cumva Gl. 22. Omul carele ucide de voe acela la
sa se lépede de mgrturia lor, i sg, se intórca sfarsitul vietil tut A. se pricestuiascg.
eatra dulcéta i iubirea trupultd ins& eine ail Tale. Cine ucide de voe acela la sfarce-
ad teat acest canon si intru Mime Pau pus, nia vietil tut sa se destoinicéscg pricésteniel,
toernit'ad eine se va fgggdui WO tie curgtia si Dumnezeiasca curninecaturg sa ia dupg
(adeca neinsurat) i apol se va lepada acela cum zice acest canon, MIA canonul 55 al
sa adM canonul celora ce sg, insdra a doa Ora, Mustn't' Vasilie, departéza de pricéstenie pre
jar Marele Vasile zice; cine se va fggadui si cela ce ad tucis de voe 20 de ant, Trig 5 anT
de aceia se va lepada aclecg acela sg aibg Ca- porancéste M plangl pre sine, cinct sa. as-
nonul eelor curvari, pentru cg canonul unora culte, in 7 sa. caza, i In patru sa se Impreune
ea acelora In 7 ant iaste, Insg 2 sa plangg, cu credinciosit, i dupg acéia O. se impreune
2 sa asculte iarg intealtt 2 sa cazg i inteu- pricésteniei,
nul numal sg stea cu creclinciosil, iarg la al Gl. 23. Omul carele ucide de nevoe acela
optuiea sg se priimesca la impreunarea sfin- cincl ant sa cazg.
tel pricéstenil, cum poruncéste canonul 60 Tale. Pentru cela ce ucide cla nevoe acest
al Maretul Vasilie. afli-se de bogate ort unit canon zice cinct ant O. se pocgiascg, iarg ca-
hind supust supt canonul curviet, având canonul 55 al Marelut Vasilie zice 2 ant acela
non In 4 ant, insa intr'unul plangand stand sa plangg Ti cu eel ce asculta sa imple 3 ant
denafara curtil beséricil, iar Intfal clOilea an si in pa.tru sll caza, i Intru unul sg stea cu
primeseut la ascultare, la al treilea tocmitl credinciosit, pang la al zécelea an sd timple
la pocaanie cu cel ce cad, iarg. la al patrulea obarsenie deacia atuncl sa se destoinicesca
Entru céta órnenilor neluand anafora, si la al pricésteniet.
,emeilea tampland buna pricestenie, iar calif Gl. 24. Vr5jitorul i cela ce bagg in casa
ad muert adevgrate si de bogate se tin pre tut lécurt descantece sad eurgtie ca sa do-
tain.5. earn zice canonul 22 al sfintuluT cum bandeseg ceva, aceia cincl ant sg cazg.
aa aatat si ad tocmit acest canon aceluia Tale. Cine se va da vrajitoriulut sail de-
sal fie pocaania mat mica de aceIor curvart scantatoriuluT, sad farmacgtoriulul, sail al-
-adecg dupa a patrulea an sa se pricestuiasca tora carit vor fi impotriva acestora ca sg
apira.acest canon si pre Mete céle ce se-ad descopere luT pentru ce pohteste; sad sg afle
fagaduit a sluji lu Dumnezed nut curn sa nu cine'l va fi faramecat sad acéstea a curdti
lacuiasca la un loc cu barbatil pentru bogate ca cum ar vindeca rdotate cu rgotate, acela
ale lor vial. sd cazg in fret ant Y i in doT ant sd se int-
Gl. 20. Preacurva i proacurvariul .7.ant preune sg, stea cu credinciosit si numat la
sit fie despartitl. rugd sg se impreune si ass. dupg 5 ant sa se
www.dacoromanica.ro
326 PRATIGA MATB117 BASARAB
Impreune pricéstenief, tsannezd] iar cano- se mute de In ein, hire de va curvi sad va.
nul 60 al saseluf sebor de la Trulla deper- precurvi se se scOta de tot si se se educe.
téza. de pricesteme, pre unul ca acela 6 ant. spre pocaanse.
Gl. 25. Cine se va logodi cu o fate si a- Talc. Preotul carele va lua muiare acela.
pot ve strica pre sore el apof va lua pre cea de preotie sii se lase, iar de cinste si de
logodite, iar cea stricate de reotate mare se scaun se se tie, iar carele va fi curvit sad
va spanzura. precurvit, acela de tot se. -se scOte. ci calm
Talc. Cult vor fi stiut acela lucru si vor pocaanie se se educe-
fi putut s oprésce de acea spanzurare sad Gl. 2. Care muiare va tinea dolfrati acéea
m6rte rea i nu vor fi aperat, aceia sa fie si in viata et gonitä se fie de la Beseriee; iare.
sà se judece ca niste vinovatf aceil uoiderf si de i va veni mOrtea si ve vrea sà se des-
se. se canonesce séce ant, décia atunct se se parte, de va trei are pocaanie iare de va muni
Imprenne si se se róge cu credinciosil unul de et intr'acea nunte. : cela ce ad /A-
lana asa inter se vie pre rand la cele ran- mes nevoel iaste pocaania.
duiale de pocaanie atunef décia sal se Impreu- Talc. Carea se-ad maritat de ad luat dor
ne cu credinciosif si apof se se pricesthiasca. frat1 si ad petrecut intr'acea Impreunare fare.
Coneful a selborului afintilor périn caril de lege pre aceea intru tOte. viata ei se, o go-
n-all adunat la Anchira. néctl de la heserica, [semnadj caute si la
Mond sfintilor pririnti carele se Marele Vasilie canonul 23, lora de va veni
chlamit Namestnic. etitre mórte si va vrea se se desparte: atancl,
de va trad se prihnOste la pocaanie. i curu
Al doilea a doa ora dupa cel de la Aa- va fi priimite. caute. Ia canonul 63 si 64 ale
china si mat nainte de cel de la Nichea ca- Mareluf Vasilie, iare de va muri unul de in-
nil se-ad adunat la Neochesaria carea e a- teamandol inteacea Impreunare fare de 16ge
pr6pe de marea pontulul, iar cel de la Nichea atuncl anevoe iaste pocaania celul ce va re-
se-ad pus mai naintea acestora pentru maf mann, ace n'ad tliat nici ad fedreptat pene.
cinstea a tote lumea iar acéstea merg dupe ad fost Imprensa& acea nunte. fere de lege ca.
densul i la acésta iar ad fost Irnprelna cu mintea si cu voea lor.
sfintil parintl i Sfintul sfesteno mucenic Va- Gl. 3. Ceea ce se Ins6re de multe orT, a-
silevs episcopul Amasiel ca i la ala-lalt SA- celora iaste vremea adeverat multa, fare. ne-
bor, si ad facut 14 can6ne se fie de Intarirea vointa pocaaniel lor o tae.
besericil si a pravoslavnicilor crestinf. Tele. Vremea canonulul celor insusatf.
Gl. 1. Pentru preotul cerele se va insura. ate de 3 or1 si de multe or1 se ea intru al
1. 2. Pentru cela ce va lua doe. surorT. patrulea canon al Marelul Vasilie si la 80 de
Gl. 3. Pentru eel ce se ins6re, de multe-orl; can6ne a 1111. cli zice cel ce sT. InsOre, de J eel.
Gl. 4. Pentru cela ce ad pohtit si nu se-ad sal desparta de beserice 5 ant, Inse. nu de
pornit se face.. tot sal depertez1 de la besOrice, ce In dot
Gl. 5. Pentru cela ee gresaste cand iaste sad in trel ant se se destoiniceseit sà as
in pocaania celor oglasenicf. culte Dumnezeestile scripturt dupe aceem
01., 6. Pentrumuiarea greciose ce se ho- pane. va irnplea 5 ant sT. stea cu crediqciosil,
téza. cand va vrea. iara de Dumnezeesca pricéstenie sii se de-
Gl. 7. Pentru se nu manance preotul la pertéze,iare eel cu mal multenu.nte carif ca
cela ce se Ins6re a doa ore. curvie gresesc mat mult 1 an se plenge, cinct
01. 8. Pentru se. nu se face. soirOnul clinic se caze., atunct Se se priimesce. se stea la ma
chruf va fi muiarea Imblata cu altul de se- thc cu credinciosil, 'Msg. puterea c voea iaste
ed spurcat. la episcopt, cum zice acest canon, el se lin-
Gl. 9. Pentru popa ce marturiséste ce ad putineze vs:Os-nee pocaaniel cum va vedea pe-
g esit. trecania c credinta celora ce cii vor poce.i.
Gl. 10. Pentru Diaconul ce va cedea in- Gl. 4. Carele ad poldit si nu se-ad-pornit
teacelast pacat. se. face acela de Dumnezed izbavitue.
Gl. 11. Pentru se nu se face pope. mai [Sfetti: Vasilie], OA eine va fi vrut en Ude
nainte pane. nu va ajunge de 30 de ant. inema se zee& cu muiare i nevointa avant.
Gl. 12. Pentru se nu se face preot cela ce spre aceea i n'ad facet nice ad venit Intro
cii boteza pentru held. lucrul potitil sale, arata-se ea corn se-ar fi
Gl. 13. Pentru sii nu slujasce popa teran izbavit cu darul eclat de sus, iard. de va 6.
In besOrice. de In cetate. pohtit si se va finevoit si se va fi apropiat de
Gl. 14. Pentru se fie sapte diaconl intim trupul c inevointa lul deplin 1111 o va fi luat
marea cetate dupe cum zic deaaniile. pentru pacostea si primejdia ce i se veil tem-
CanOnele stIntilor perinti earn se-ars plat pe denafare acela canon ea aeesta si ia.
adnnat la Neochesaria. cum zice canonul Marelul Vasilie 66. pentra.
Gl. 1. Preotul de se va insure, atund sa thaconul ce se spume intru buze.
www.dacoromanica.ro
PRATILA. MATIMI BASARAB 327
61. 5. Care le va fi de In eel oglasenic1 ci nul si Intim cinstea preotilor Mr/ liturghie
va gresi acela de va fi ingenuchind i nu va sa nu mat _fad.; iar de nu va marturisi singur
mat gresi, el sg fie intru cet ce ascultg, iarg nicI se va vgdi de altit de fa:1 atunce in
de va gresi i Intru cel ce ascultg atunce de voea lut iaste erl1cle va vrea sit se lase de
tot sg'l departezi. preotie, oe de nu va vrea.
Tale. Doao feliurt sant ale oglasenicilor, Gil. 10. Asijclerea si diaconul de va cgdea
unit sant cari aü venit acuma; ((rept aceea intr'acel pacat sa fie de in slujlig cazut si de
nu's deplin i dupg ascultarea Dumnezeesti- all& poslusanie a beséricit sg fie.
lor scripturt si a sfintelor evanghelit acias es Tale. i diaconul de va fi pornitu-se Intr'
afarg iarg altii ad venit mat nainte de vreme acéeast cadere sa se pgrgsesca de a mat pur-
si se-au facut mat deplin cart si dup1 even- tarea .Agnetul sad Potiriul. sad Ornenil a In-
gelie i dupä rnolitva oglasenicilor stad si vata, sad cu lotul a sluji ceva de céle preo-,
and zice oglasenit glavivp gospodei preclo- 001 numai ce sa fie de altg trObg de d sluji-
nite juä cI atunce's plea genuchile (adecg rea besericil.
ingenuche aclecg ca mai deplin gusta de che- 61. 11. Omul de nu va fi de 30 de ant sl
marea cavi ntelor lot Du mnezed. dece acestea nu se fact popg, macar de ar fi i harnic sl
de vor gresi et se mita de in starea loculut tie tocméla botezulut a Mantuitorulul.
lor si se pun la tin loc co cel ce ascultg nu- Tale. Pentru sg nu se fact omul popg mat
mat iara de vor gresi i ascaltand atunce mic de 30 de ant mgcar de ar fi forte om
de tot se gonesc de in besericg. destoinic i acest canon poruncéste. asijde-
61. 6. Muiarea greceósa cand va vrea se rea si canonul 14 al Sgborulut de la Trulla.
va boteza, c1 se socoteste si se judecii voea 61. 12. Cine se va boteza pentrn 13611 a-
a fies-caruia. cela sa nu se fact popg farg numal pentru
Talc. Pentru cg nu se aparg muiarea gre- nevointa lul si a altora si a Imputingrit Omer
ceósa a nu se boteza pentru copilul ce va nilor.
vrea sg nasch, cii nu se bagg seing cg, dor se Tale. Insg carele Mfg de nice o nevoe de
botéza ranza mueril ce va sit nascg In carea céle ce se tamplg de va cére botez (Pentru
iaste pruncul si (Mee se va paste si se va cii tOtg rugina sufietéscg de in destul spalg
boteza va gandi cii se botéza a doua org (ba lut botezul) acela i preot i episcop se face
nu pete fi asa ce sg, se ..botéze coconul déca cum zice si poruncOste canonul 78 al sfinti-
va naste de Inteansa cg nu pote fi botezat ii lor apostoll i canonul 2 al saborclut de la
coconul de intrInsa den, se botéza ea cg Nichea si al treilea de la Laodichia, sr- al
Ind acela la lumina n'ad esit nict adins e- 45 de la Cartaghena, iar carele se va boteza
lu's iaste nice are vre o voe. pentru bolt iar nu de voe ce da, nevoe va
61. 7. Sit nu manance preotul la a doa veni la botejiune acela nu se priimeste In-
nunta cu el cére ertaciune dart cinel va da Walt chip la preotie fitri numal de va avem
ertaciune. aceste clout lucrurt adecg sg'l nevoiascg. 6-
Tale. Preotul carele va conuna pre cel cu menu si sa fie destoinic i sa se nevoiascg,
a doa nuntit datorid iaste sg nu merga la ma- dupkbotez cu mare nevointa.
sa'T 1i sa nu mgnance impreung cu dansul cg, 61. 13. Popil tgrani In bisOrick de in ce-
déca yr-brie ce iaste supt canon cela ce se in- tate nu slujesc firg numaT de va lipsi episco-
song a doa Ora, ce ertgciune va sit i dea Preo- pal si tott preotit de vor lipsi, CCCI vor chema
tul carele pentru niancart Impreung nuntit sg. slujascg, Mst episcopil de sate ca niste
ca aceea. tocma slujitorl slujesc avand chipul celor
Gl. 8. Muiarea a fies carat mirén ce va sépte-zect de apostoll.
curvi nu p6te fi cliric iar de va fi dine i o Tale. Preotil eel ce sant hirotonitl de e-
va tinea spurcatl, atunce se scote. piscopt pre la sate nu se iartg a face litur-
Tale. Carele va fi In clirici si muiarea but ghie in beséricit de in cetate iar de vor lipsi
va curvi si nu o va rasa acela de In cinste toti i vor Chem vre unul de In Virant la,
s'a se schimbe i sg nu cumva sa se prii- rugg sa slujascg Liturghia atund nu se apirg
mOscg. mirénul intru cliricl caruia va fi cur- a nu sluji, iar episcopil de pre la sate ca ni-
vit mularea. ste slujitort ce sant episcopilor si cinstitt fi-
Gl. 9. De va mgrturisi preotul eh; ad gre- ind, cad ad chipul acelor 70 de apostoll di
sit décia sg nu mat slujasca cg, célea-lalte pit- lipséste episcopul cetatit i preotil de nu e
cate hirotonia le-a0 ertat, iar de nu va mgrtu- nicl unul atuncl slujesc neapirat in besérica
nisi Met sg va vgcli singur atunce sa fie volnic. cetAtit.
Tale. Last célea-lalte pgcate tote hirotonia 61. 14. apte Diacont sg fie la Marea be-
le spala nnmal ce se hpart de pgcatele tru- sérica dupg cum zice atria sfintilor Apostoll,
pulut de va fi gresit cine-va Intro curvie mat Talc. Cum ai tocmit a saselea Sgbor de
nainte si apot se va rcoi, i dupg hirotonie la Trulla la 16 canon, Nu porunceste acest
va mgrturisi pgcatul, atunce sg fie intru scau- canon pentru sk slujasch acestt Diacont tai-
www.dacoromanica.ro
B28 PRAVILA MATEIII BASARAB
nelor (adecti, liturghie) ci pentru toctnirea ce- 01. 16. Pentru coconil carii fug de parinti
lora ce ii se-ad dat in maria pentru sa fie credinciosi.
dépurtarea grijksi st. le fie mild catra ceia ce's 01. 17. Pentru muerile car& pentru cad
cartea déniel poruneWe de acele va parea cai fac bine de's taie cositile.
sta ca st fie zice de trebla i de slujba Mese- 01. 18. Pentru cela ce se va posti Sambata
lor macar de va fi si mare cetate mai multi sad Dumineca, fare'. mumal Sambata Pastilor.
de sapte diaconi poslujnicl nu trebue st fie, 01. 19. Pentru cela ce se lépada de postu-
iar la slujirea tainelor i cela-lalt cliros carile beséricii.
rele iaste la besérecil catra. tréba beséricil sal 01. 20. Pentru cela ce nu va btga in sena
se tocm6sca. praznicile sfintilor Mucenicl.
Conetul Saborului sfinplor petrinft cari se-
au adunat la Neochesaria. Canónele sfintilor paring earl se-au
adnnat In Gangra.
Moral SfInti lor pairing carele se Dupt Saborul de la Nichea i au tocmit pre
cliiainai Namestuic. socotéla Can6ne 20.
De la Mitropolia Peflagoniel facutu-se-at 01. 1. Cine se lepadd, de Nunta cea ce e
dupa ciabortil de la Nichea asupra unul eretic pre lege sa fie nedestoinic.
anume Evstatie carele (dupa, cum povestéste 01. 2. Cine va mustra pre cela ce mananct
Ermie Sozomenschil) zice ca at fost beséricil carne. fara de mortacint, si junghiare Idoli-
Armeniel mai mare Ispravnic si pen tru petre-
1
lor. Anatema.
cania lul cea desert& calugaresct ail fost in- 01. 3. Cine va imbia pre sluga, pe slujnica
ceput a filosofi si a ijdert multe barféle ai sad pe rob Ea se desparta de stapan param-
hule impotriva Pravoslaviei, drept aceia a- dui cã fac bine Anatema:
cest dant sabor surpandu'l balamutiile ca u- 01. 4. Cine va mustra pre cela ce slt price-
nul eretic i intarind Pravoslavia pre dänsul stuiaste de la preotul cu preotésa. Anatema.
si pre sotil luT déderal Anatemel si'l despar- 01. 5. Cine va zice pe nume Dumnezeestii
Ora de trupul sfintel Besérici ca pe un Medi, besérici ca i se cade a fi urgisita acela sa, fie
larid Putred, si facura can6ne 20. Anatema.
01. 1. Pentru cela ce sa 16pada de insurare 01. 6. Cine va face alte lucrure ale sale
carea e pre lége. afart de besérici sii fie Anaterna.
01. 2. Pentru cela ce va mustra pre cela Gl. 7. eine va face niscare lucrure ale be-
ce mananca came fart mortaciune i junghia- séricil fara de stirea episcopului sad a preo-
té. Idolilor. tuba sit fie nedastoinic.
01. 3. Pentru cela ce va indemna pe slug& 01. S. De va da cineva sad va lua de in
sail argat se fuga da la stapan. venitul beséricii, fart de episcopul si de leo-
01. 4. Pentru cola ce nu va rasa pre altul nomul carele e tocmit intru facere de bine si
sa se cuminece de la popa ce are preotésa. cela ce va da i cela ce va lua sa fie Anatema.
01. 5. Pentru cela ce va zice cal besérica 01. 9. §i cine va vrea sa se tie neinsurat
lui Dumnezed nu e nimica. nu pentru vre un bine, ce pentru del va ura
01. 6. Pentru cela ce va face altele de ale nunta i acela sa fie Anatema.
lui lucrure afara de beséricit. 01. 10. Cine's va bate joc de ceia ce se in-
01. 7. Pentru cela ce va face niscare lu- gal sa fie Anatenia.
crure ale besérecil fart de stirea episcopului Gl. 11. Cine va chema la pace si nu se vor
sad a preotului. pleca st se impreune lor ce se vor lepa.da srs
01. 8. Pentru cela ce cla saa ia plodurile va bate joc de aceia ce face sa fie Anatema.
ce sà. aduc la besérica fart de episcop si is- 01. 12. Cine's bate joc de ceia ce peril
pravnicul adeca Iconomul. cusme : Anatema.
01. 9. Pentru cela ce nu se tine neinsurat 01. 13. Cate muerl se imbract in haine
pentru vre uu bine ceva. barbatestl : Anatema.
01. 10. Pentru ceia ce'si rad de eel ce sai 01. 11. §i cate se despart de barbati urand
InSOra. nunta sa fie Anatema,
Gl. 11. Pentru ceia eel chiarna la pace si Gl. 15. i cap 'sl last copil si nu'l invata
se lépada. catra blagocestie i aceia sa fie nedastoinicl.
01. 12. Pentru ceia ce'si bat joc de ceia ce 01. 16. §; coconil cati fug de parinti ere-
pert& crime. dinciosi : Anatema.
01. 13. Pentru muerile ce se vor imbraca Gl. 17. §i cate muerl 'sirateza parul soco
in haine bacbatesti. tind ca fac bine pentiu blagocestia. Anaterna
Gl, 14. Pentru cate se lasä de ba.rbatii lor 01. 18. eine va posti Sambata saU Dumi-
urand nunta. neca fitrai numai Sambata Pastilor : Anatema.
Gl. 15. Pentru ceia ce'si lasa coconil i nu'l 01. 19. Cine se lépada de posturile beséri-
Inclemna att.& Magocestie. cil Anatetna.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATRILI BASARAR 329
Gl. 20. i eine 3111 va baga in séma Sam- lucrure straine, a v-ad inteacélea, paran-
rale si praznicile sfintilor Mucenicl: Anatema. du'I ca. el se va Indrepta sad P niscare mu-
ierl de vor afla haine barbatgtI P se vor Im-
Tfilcnirea cestor 20 de can6ne ale braca batandu'p joc de célea lalte haine mu-
Stiborulni de la Gangrea. erePI. ca cum le ar parea de aceia eà iale
Acest sabor se-aa adunat i pentru alte sant cinstite p drépte sal de barbat se vor
trebi ale beséricil P aa cautat p pentru ran- clesparti vad ea cum ar ura nunta, saa aT
dul unul Eustatie P aa aflat acute i toc- lor coconl vor parasi P nu'T vor hrani ea
mite multe lucrurl far& de lége de Eus- pe niste coconI nice'l Invata cum P cat se
static P de cei ce era cu dinsul, iar acéste cade spre buna credinta ce In loc de tinere
pravile ale acestul Sabor atl lepádat pre nu pórta grija de dansil, sad'c tund sail tae
acélea ea sa nu cumva s. caclern In- cositele saa fug fecioril de la parintif credin-
tru eresul lor adeca al Masalianilor P caril ciop p cinste earn se cade nu le fac, cum se
se chiam a. rugatorI, c acestea se 16pada si de cade a sa cinsti blagogestia, saa va calca
nunta ce e pre lége i carnea urasc; adecil de nepine posturile céle obpe ale beséricil ca-
dansa se sfiesc i nevoiesc pre slugl, arga(l. rele ne sant date si gezate P nu le va pazi,
robl sa se despartti de stapanl iara el de a Dumineca saa Sambata carele va zice sa se
gata pre danP priirnesc; beséricile i oltarele postesca fara sambata Pastilor sal eine va
nu baga in séma, si de praznicele ce sa fac huh P va ura ca un trufas sabórele Prazni-
pe intrInsele la vrérnea slujbei deosebl el In- cele Sfintilor Mucenicl i Liturghiile i sluj-
vata sa se adune, i invatä a se ruga pre in bele carele se fac inteansele. Orl-cine se va
casele lor ci fac Aiscalif si sal:16re de elup; afla Maud ceva macar cat de céstea ce am
pi fac tainele beséricil filril stirea episcopuluI zis mal sus ca cum se-ar vaznesi si s'ar bate
p a preotulul i curn am zice mai pre scurt joc de ceia ce lacuesc adevarat drept si va
tab: pravila beséricil calcand, facandu's lége calca tocmélele beséricePI i va baga niscare
adins eip deosebl. Inca fig-care denim el lucrure osebite ale lul noao pentru ocara : a-
cumu's educe aminte hula spre besérica ci cela si aceea sa fie Anatema g ca besérica
spre a lul paguba ga pune si face, deci pen- lauda p smerenia carea e cu intréga intelep-
tru acéstea acest Slant Sabor aa socotit eretie adeca curatia, asijderea, i parasirra lu-
surile lor afar& sa fie lOpädate, iar tocmélele crurilor rnirentI priiméste tinerea i pos-
beséricil sa fie gezate zicancl carele se va le- tirea carea iaste cu cinste si eu blagocestie si
pada de nunta cea ce iaste pre lAge, sail va cinstéste buna petrecanie a nuntel p avutia cix
mustra pre carele mananca carne fara mor- drcptate si cu facere de bine nu ocargte, si de
facin g. si junghetura de la Idoll sau pre slugi, céle próste P de céle bune imbracaminte,carele
robi, argati vor Invata sa fug& de la stapanil nu's acute pentru ingamfarea ce nuLl aT pen tru
lor parandu-le cT. fac bine, i slujba lor sa nu nevointa i grija trupulul cunóste a lauda p a
o bage In séma sag va mustra pre cela ce of cinsti P nu ca.' dOra nu priiingte p pre cej
pricestuigte Dumnezegtif Sfintif de la popa ImbracatI in haine próste i sparte i vechl,
en preotesa, sad se va desparp de casa lul ce priimeste (cum am zice mal pe scurt) tote
Dumnezeil si de besérica parandu'l ca face ate se fac de Impreuna de folos Intro nu-
bine, p pre intealte beséricl va face all& In- mele i multemirea buT Dumnezea, iara caril
vatatura a luI, saa va face tainele beséricil priimésc célea ce sant date P tocrnite ci aye-
far/ de pirea episcopulul sail a preotulul ne- zate de sfintil parinti in loe de trufa p de
}Agana in séma pre dansil, paranclu'l c. nesocotinta P de batjocora : pre aceia fôrte'l
mal mull pâte rugaciunea lul sail va invata lépada departe ci'l uraste i mal vartos pre
pentru venitul beséricil carele e dat mai nainte ceia ce voesc a face uncle si allele ca acéstea
vréme pentru facerea de bine pe carele e vol- impotriva blagocestiel.
nic episcopul i iconomul sa, zica. s nu'l dea Conetul saborulul sfintilor parintl carif se-
beséricif ce sä le dea lor i celora ce sant aa stens la Gangra.
cu danpI ca unor sfintI sail cela ce se tine ne-
insurat nu se tine pentru a lift' bine i cin- &Iberia Sfintilor PuirinT carele se
stind nunta ce ca cum o ar huh P ura : i ba- chiaml Naméstnic.
tandu's joc de cel ce se insóra saa nu va merge
eu eel ce'l vor chema cu dragoste dupà opu- Care sabor se-aa adunat al doilea rand la
stul beséricil sT. manance paine si yin sil bea, Antiohia SyrieI, In vrémea Imparatulul Cos-
ce se va lepada de dansil, si chemat fiind sa tanpe feciorul Marelul Costantin, déca sa
se impreune CU dansiI si nu va merge de pristavise Tata-sal catra Dumnezeil clupg ce
trufa, saa pre cela ce sa imbogatéste cu drep- trecuse 5 anl.
tate p cu facere de bine, va dosadi saa va In pire si. va. fie ca. la Antiohia Syriel
osandi ad va ocara pre cela ce pairta haine doao sabora se-ad facut unul (cum am apu-
de fringhie, parandu'l ca. sant alte batjocure cat de am zis ma! nainte) in vrérnea lul Av-
www.dacoromanica.ro
330 PRAVILL MATNIII BASARAB
rilian Imparat al Rome, ca. dupd. Valerian ad 01. 1. Pentru cela ce se va ispiti sa schimbe
imparatit Clavdie numal un an décia dupa hotarul Dumnezeestilor Pasti.
dansul au apucat Imparatia Avrilian i o ati 01. 2. Pentru cela ce intra in besérica si
tinut 6 ant se lépada de Dumnezeesca Pricestenie.
Decl in anil acestuia se-au Mut 1 sabor, 01. 3. Peutru cliricul carele's las& al ha
asupra lid Pavel Samosatul carele aU ince- Meas.
put Intii0 eresurile, de acesta prinzand de GIL 4. Pentru episcopul carelel iaste luat
véste lndreptatoril besericil rasaritulul, multl darul de sabor in canenele acestul sabor la
se adunará la Antiohia SyrieI uncle era epis- 15 si ale sfintilor apoetoll canene 31.
copul Pavel Samosatul, si au fost atuncl la 01. 5. Pentru preot i Diacon caril nu vor
acel Sabor mal marl : Evmenie Irshmlénul, baga in sema pre episcopul.
Grigorie Neochesarenul, Ciudotvoretul : Ati- 01. 6. Pentru cliricul carele e afurisit de
nodor i frate-sad i Firmilian al Chesariel episcopul.
Cappadochiel. 01. 7. Peutru striinul carele nu perta cartl
Décia tutu cu invatatura si cu aratarea de de pace.
in Dumnezeesca Scriptura '1 imfruntard, ei Ga. S. Pentru sit nu se dea Preotilor da.
nu'l putura pleca sa se lase a nu huh spre pre la sate cartl de tocmire.
Domnul nostra Is. Hrs. drept acéea vazandul 01. 9. Pentru sit razime episcopil de .sti-
cu mint ea bolint fara intórcere. atuncI facurd rea Mitropolitulul.
judecata i respuns totl cu mintea de im- 01. 10. Pentru sa pue si sa faca, episcopul
preund, de'l Ward. de preotie ca un maclula- cel de pre la sate si juratorl l citett ci Ipo-
riu putred p1 procletirit ; el nevrand sri lase dianol i cantarett.
scaunul besericel Antiohiel atunce saborul 01. 11. Pentru episcopul sad preotul ca-
Stintil Parinti spusera de acesta lul Avrilian rele va merge la imparatul sag la Domn de
Imparat, WA el macar de era si elin raspunse voea tut
sa se desparti. ae Saborul lor cela ce aft sta.- 01. 12. Pentru cela ce'l iaste luat darul si
tut impotriva saborulul credinciosilor i asa merge de dodiiaste l supara pe imparatul
sa se gonesca de la besérica, i scrise i e- sag pre Domn.
piscopulul beséricil Rimuluf i Arhiereilor 01. 13. Pentru episcopul ce va merge in-
carii era cu dinsul ca sit adeveréze pentru tealta eparhie sa nu h'e volnic a face ceva.
Pavel sa vaza de'l vor fi scos pe dreptate a- 01. 14. Pentru episcopul carele va fi parat
tuncl sal gonesca de la besérica crestinésca de niscare gresale.
cum au i fost (dupit cum scrie i Evsevie 01. 15. Peutru episeopul Arta va hi luat
Pamfiliischii) si canenele ale acelul Sabor de darul de totl episcopil eparhiel.
Intiti carele se-at facut la Antiohia nu se afla. 01. 16. Pentru cela ce va sari la beserica
laza sfintul i linulsabor, adunatul de Dum- care n'are stapan Vara sabor.
nezeg a doa era la Antiohia Lunch Syriel a 01. 17. Pentru cela ce priiméste hirotonia
Finichiel, a Palestinel, Arabiel, a Mesopota- si apol de dinsa se %pada.
inlet a Chilichiel, a Isavril, celora ce sant 01.18. Pentru episcopul carele se hirotone-
intwittete eparchieleintr'un sufiet sfintilor .ste i apol nu'l priimesc cetatenil uncle merge.
t ()Una slujitort D Gsdar Radovitisd. 01. 19. Pentru sit nu se semneze Mitropo-
Darul si adevcrinta a lift Is. Hrs. Domnul polit saC episcop Mr de sabor si far Mitropolit.
si Mantuitorul nostru carele cercetéza sfinta 01. 20. Pentru sit se faca sabor de doao
Besérica a Antiohianilor, i stringe sabor ori inteun an.
ea Impreunarea i cu impacarea Duhulul : 01. 21. Pentru episcopul ce va fi biclern-
insa altele multe aft indreptat cu invatatura nat sad stilt sa se mute.
a sfintulul $i de pace facatorulul Duh, carele 01. 22. Pentru sa nu se ducit episcopul
ne pare ca forte .bine sant tocmite cu multa intealta cetate sa hirotonésca pre cine-va la
socotinta impreuna cu socotinta a nestra, a acest Sabor 13 *i 22.
tuturor Episeopilor cariI ne-am adunat la un 01. 23. Pentru sa nu pue episcopul alt e-
loc Ia Antiohia de in bogate eparhil si am tri- piscop la esirea sufletulul sag, adeca la mOrte.
mes catra intelegerea vestra caril atI crezut 01. 24. Pentru cit se cad e ce iaste pe drepta-
intru Duhul Sfint, ca asijderea i. vol sit gftn- te a beséricil sa cunesca, i sit pazesca clirosul.
dil lateen suflet ca si cum atl fi inteo pu- 01. 25. Pentru sa" fie volnic episcopul peste
tére cu nol ajutand cu rugile mal vartos ca tete unelte ce sant ale beséricil.
si cum ati fi fost aicea cu nol impreunatI cu
Duhul Stint Si toeméle bune ca acélea cu noT
sit ganditl i sa poruncitt t cu drepta cre-
dinta O. le intaritl si sa, le Pecetluitl cu toc-
mirea a Duhulul Stant carele am tocrnit sit
fie de intarirea Pravoslaviel canene 25.
www.dacoromanica.ro
PRAV1LK MATRIU BASARAB 831
Can &tele Sfintillor parlay de la fi chemat de al sAd episcop si nu va asculta.

A nti ohia. ad se Intoned ce va rAmanea intru acea ne-
tocrnéld, atuncl sa i se ia darul, ...nadéjde
Gl. 1. Cine sd va ispiti sd schimbe hota- dea mai starea sit n'aibd, iard i episcopul
nil Dumnezeosttlor Pastl. acela ce va face carele va priimi pre unul ca acela luatu'l
de va fi miren sd. fie scos de la beséricd, iar darul in loc de cliric, porunceste sit se cano-
de va 11 cliric sA i sa ia darul i sA se scota néscA de tot sAhorul and se face adunare
si de la beséricA. (adecA Sdbor) de totT episcopil al eparchiel,
Talc. Zisu se-ad si Inteal eaptelea canon pentre intrehdrite i cdutdrile caminelor ei a
ol Apostolilor, eine va face Paetile de odatd, yrAjmAsiel lor. carele se tamplt ale beséri-
impreund cu ovread acela cle va fi pop& s i ce1, ca un alcAtor de lege si de tocrnéla be-
se ia darul, deci de acesta i acest canon sériciT.
zice : o0 care miren va cdlca hotarul Dumne- Gl. 4. Episcopu I arid iaste luat darul de
zeastilor Pastl, de va face Impreund. cu ovrel, SAbor, i episcop, preot ei Diacon, pentru neo-
F ao adins elu's va osebi sà le facd intealtd mania luT de va sluji liturghie, atela sa ntr
vréme, acela sg. n'aibd Irnpreunare cu cresti- inal aibd. stare.
nil. tad, sl lie ei de la besérica scos, iar de Talc. Insa acest cdnon aea aratl. asijderem
va fl clinic cela ce face acesta, atund sä i se si a doi sprezécelea canon, episcopal carele
la clarul i sa fie lipsq si de cinstea daruluT, 'T iaste luat darul si de i se va fi fdeut acea.
asijderea i dupd luarea darulul cAtI cliricl judecatA rea asupra luT, acela pete sa chiame
se vor impreuna cu dinsul. sAborul a clea Ord si sit se judece de alt sobor
GI. 2. Cine va Tatra In beséricA j va as- mal mare sit se indreptéze fart numai de va fi
culta Dumnezdestile scripturl, décia nu va indraznit acel episcop ce i se va fi luat darul
lidga In sernd ce va esi si se va lepdcla de ea- sit facd liturghie mat nainte de indreptarea ju-
minecdturd, acela sd fie scos pAnä când va a- deatiT lul, cd de atundf de Ira zice cd. rad
rata plod, de pocaanie décia atunce se va arta !Wad judecat ei pre nedreptate mi-ad luat da-
ei cela ce sal Irnpreund cu eel nepricestuitl. rul, atunci va avea voe sit eaza i loc de a's1
zcela Ind sit fie ne pricestuit, i cela ce sd darea seina a doa órh, iard a cin-sprezecelea
regd. Impreund cu ceia ce nu. se rógd la be- canon al acestuf Sdbor ziee, celuia ce i se-ad
teried, acela sd fie vinovat, i cela ce priimé- luat darul de tot,I episcopil de eparchie, acela.
ste pre cela ce nu vine la beséricA i acela sd. nit mal- pet& chema, ce judecata ce se-ad
sd fie vinovat. Meat asupra luT sA fie aea Intdritd, lard. la
Talc. -Sacs sa." fie de la beséricd i cela ce Saborul de la Sardichia la 3 i la 4 canon,
nu se Impreand drneeilor la rugh ce iase mal dad voe episeopulul celuT ce i se-ad luat da-
nainte de opust, ca cum n'ar baga In sernA, rul de totT episcopiT aT eparchiel sit chiame ci.
si se-ar intórce de Dumnezeesca priceetenie, sit alerge la fericitul episcop de la besérica
acela dit se va pocAi i sA arate plod de po- RomeT ca sd se indrepteze si la episcopia lul
catinie, i sa se pocaiascd cald atunce sit se sit nu se rinduiascd altul pdnA ce va dada
priimes.cd. iard cela ce va priimi pre cela ce judecata lul episcopul Romel si deplin o Va.
nu merge la beséricd si nu se rógh Irnpreunit face adevAratd si iaste voia acésta mat adeva-
ea credinciosil, ce sit rógd pre la casa lul, rata si mai milostivit si sal tine pang in zioa
sad va face niscare tocméle pre la alte hese- de astt zl.
rid. acela sA fie vinovat ca ei cela ce sa im- Gl. 5. 00 ce episcop, preot sad dia con Ca-
preund eelora ce nu. se pricestuese asa sh rele va pArdsi i va lAsa pre episcopul sitll
lie si el nepricestiat. si's va face alt oltarid ei de'l va chema epis-
Gl. 3. OrT care cliric 'e va lasa lacasul copal de 2 ei de 3 orl si el nu va baga setn .
luT i intr'altti parte se va duce, sad de a- ce va ramknea inteacea neomenie, acela ne-
colo se va muta i va Ilcui Intr'alta multd vindecat sit fie si luatu'l darul.
vréme, acela sd, nu mal slujescd Inc& de'l Tale. Fuld ca acela carele nu va cunoste
va chema episcopul slid ei nu va veni ce de cit lacuiasle episcopal Tatra blagocestie
ya rdmanea intr'acea netocmire atunce sit i In dreptate cum zice canonul 31 al sfintilor
se ia darul i sit nu mal fi stdtdtor i orl care Apostoli ce de trufie .7i de gamfare se va afla
episcop va priimi pre acel eel iaste luat da- dupd cum zice canonul 10 a saborulul de la
rul acela sA se canonescd de tot sdborul ea Cartaghena, de se va despdrti adins elu's de
Un ddzlegator legil beséricil. beseried va face alt oltarid adect base-
Tale. Asijderea poninceete i Apostoles- ricd, ci va trage Omenif de elu's ; facand sa-
cul canon 15 ca si acesta, sit mu cumva vre bon deoseld, décia '1 va chema de trel on e-
unul de in preotil sad de In Diaconl sad de piscopal si nu va asculta ce va rdmanea In-
In tatUt socotinta preotiel sa's lase lAcuinta teacea netocmire, acela i se cade de tot sd i
lul i sa mérgd intr'alta ei in man vréme a- se ia darul décia sa nu mat tample Weide,
colo lacuind sit slnjascA si mal vartos de va de vindecare nice cinstea luT sit o mat aibd.
www.dacoromanica.ro
332 MAMA MATE1II I3ASARAB
Gl. 6. Cliricul carele va fi afurisit de epi- Marelal Vasilie de acéste spite, cum ad scris
scopul sad, de va fi sabor rnal mare sa mérga la 13 canane Sfantul Saborul de la Gangra.
all judece adoa óra i sa. se tie acea judecatt. el. 11. Episcopul ad preotul earele va
Tale. Cela ce 'I a legat pate pate sa si merge de voia luT la Imparatul sad la domn
dtzlége, drept acela cliricul carele e canonit neporuncitu'l de maT marele episcop al lo-
-de..episcop afurisit, acela nu se cade culuT adeca de Mitropolit : acela sa nu cazit
prinni de altul ca Un om fart' de canon, de numal de pricAstenie i sa fie lipsit ce Inca
nu se va daslega de cela ce se-ad legat, iart. si de deregatorie.
-de va judeca saborul pe cel afurisit i I va Tale. Parintil cariT 1.6pad'a pre netocmitul
lua sénna i va afla ca l'ad afurisit far4 yint, intru totT i plzesc pre cel ice e bine tocmit,
si farä isprava, atuncl pate acel lucru ce se- apart si pre episcopiT i preotil si pm altil
all facut rU sa se Indrepteze i sa. se dazlége cariT sant in socotéla preotieT, fart de scris6-
0 judecata penteacesta ramane intarita. rea_ mai marelui lor sa nu cum-va sa mérga
Gl. 7. Striinul carele nu parta carV de la Imparatul sad la Doran sa batif cu galcéva
-pace sa fie nepriimit. urichile WI sad sa'T aduct aminte pentru ci-
Talc. Intru nitrite =lane se-ad zis si de neva ceva, penteacéia cela ce va mérge la
acésta ceia ce sant hirotonitT de striinl sa. nu Imparatul sad la Domn fart de stirea Mitro-
se priimésca fara de tocmita carte a episco- politului si a episcopulul a caruT iaste epar-
pulul de la carele au luat hirotonia. hia, aceluia poruncese sit i se ia darul si de
GI. 8. Episcopul at nu dea &aril de toc- Pricéstenie sa se lipsésca.
mire taranilor sad numal catr a. episcopul Gl. 12. Cela ce i se au luat darul de va
vecin supara pe Imparatul sad pre Domn, i va cére
Tale. Zisuse-ari st se dea ca."41 tocmite mai mare Sabor, atunce sit sufere saborul
numal episcopilor, si episcopilor celor de pre cel de int% ca el sa's caute judecata, iar de
la sate cari's nevnovatT (adeca curatD i cli- va pizmi iar. atuncl se. n'aiba the! o stare.
vicilor celora ce vor vrea departe loc sa se Cauta de acésta la 10 Canane de la Sardia ri
ducá de la casele lor iart preotilor canT o- de la Africa adeca de in Cartaghena 106.
hlacluesc pre la sate, acésta tocrnéla," mai Tale. Cul se-ad luat darul de Sabor si i
nainte n'ag fost, iar nalra vecinul episcop (a- va parea ct nu Pad judecat drept pre acela
deca &are carele e aprope) a scrie pentru nu.1 apart canonul pentru intarcerea judeca-
niste cliniel ca aceia si a le marturisi hiroto- til, a nu chema mal mare sabor si de dinsul
Ma si credinta si viatt. lor, iarta-se lor a scrie sit i se descopere lucrurile céle ce are pe
.de acesta. I dreptate ce inch mal vartos sa intarct de a-
Gl. 9. De stirea MitropolituluT sll razime césta i sa faca sa's caute dreptatea, iar ca-
top episcopiT i sd nu toemésca cine-va ceva rele nu va vrea sa mérga la mai mare sa.bor
fail de stirea lul, fart numal ce i se va el- sa i se judece judecata de dinsul pe dreptate
dea Intru Noria lul, i hirotonie s faca pre ce sit va ispiti a amesteca intru urechile Im-
Omenif cel curatl fara vine% paratulul sail a domnulul ca sal fact jade-
Talc. Asijderea inteacesta chip invata ca- cata : acela sit nu se astoinicésca nice a o
nonul 34 al sfintilor Apostoll ea si acest ca- ertkiune Mel sit aiba loc a darea Ion réspuns,
nOn de pre la lies-care eparchie sa cunósca. nice sit astépte eu nadéjde dit vre o stare ce
pre mal marele lor i fart de stirea hit n'ce va vrea sa fie (adeca de randul cinsteT a's1
episcop sa facâ nicT alt maT mult al lucréze veni la loc).
acolo de ale ce's zise de nol fara numal célea 01. EL Episcopal st nu fie volnic in care
ce i se vor cadea fie-caruia pre la casa luT, eparhie va merge ea fact ceva sad sit h:roto-
sa hirotonésca. preotT si Diaconl i altele nese& sad ale sale lucrure a face, iart de va
cate vor urma acestora. face sa fie neadevarate i lui sit i se ia darul.
Gl. 10. Episcopal de pre la sate sa pue Talc. Multe canons veT afla oprind acésta,
juratorl i CitetT Ipodiaconl i Cantaretl, episcopal carele va mérge de la eparhia buY
iara preotiT i diaconil, nu, fara numai episco- intr'alta i va hirotoni intr'insa, saki va face
pul de cetate, iar cine va indrazni a calm alt cev a lucru episcopesc si de nu va fi fost
sacésta aceluia sa i se ia darul, iar episco- chemat de cineva cu voia episcopulul a card
pul de la cetate face pre episcopal de pre la iaste tinutul si va face asa cel de dkarte ce
sa te. va fi trecut de la eparhia lul intr'alta sad va
Tale. Cade se fie cul sa's1 tie a sa mt- si face hirotonie sad va tocmi niscam lucrurT
surt i intr'ale sale hotart sit petréca, tug beséricestT carele nu se vor cadea luT, atuncl
drept aceia i episcopal de pre la sate cla céle ce vor fi facut de dansul sa fie neadeva-
va indrazni a hirotoni preot sad diacon fart rate impreuna cu el si poruncesc sa i se ia
de céle ce sant poruncite lul. adeca citetT, p darul.
Cantareti. Juratorl i Ypod;aconl, aceluia sä Gl. 14. Episcopul carele va fi judecat de
i se ia darul, macar de si pare Intr'alt chip hogate de episcopil a eparhiel, volnic iaste sa
www.dacoromanica.ro
FPLAVILA MATEM BbSARAB 333
n3al chiame altil de aprópe sit'l dazlege Indoi- care putérnici pang ce i va porunci intr'un
,rea ceia ce st a. impotriva judecgtii lui. chip pentru dinsul tot saborul eparhieL
Tale. Fe-care episcop carele e pargt da, Gl. 19. De nu va fi Saborul i Mitropolitul
vre o vma, acela trehue sa se judece de al sä nu se faca eptscop, lark' de va fi anevoe a
lui Sabor, iara de vor striga episcopil epar- se strangerea toti. atunci sa facg randuiale
hiel judecandu'l de vor zice unil nu e vinovat cu scrisori cei mai multi, déca se va face a-
iarg aIi vor zice ca e vinovat, atunce pate cesta Went, atunce de vor sta impotrivä vre
Mitropolitul sa chiame a doa erá pre alti unii, sa se asculte atunce randuiala celor mai
episcopi aprópe de locul eparhiel, ca sa daz- multi
lege judecat céia ce au fost da se-aa fgcut Tale. Zisu-se-au de multe ori ; nici pre e-
intr'aceia la alti episcopi. piscop adeca pe Mitropolit, /I'd pre episcop
Gl. 15. Episcopul carele va fi judecat de farit de stirea altora sg nu se randuiasca a se
toti episcopii a eparhiel acela nu se cade iara face episcop, iar de nu vor putea top episco-
ai cherna sa'l judece pii eparhiel 0, se adune, la t anduiala pentru
Tale. Acest canon nu iartg pre cela ce vor neindernana atunce cel mai multi sa, se a-
fi luatul darul toti episcopil a eparhiel, pen- dune si cu scriserea sit se facä de impreunä
tru acea viM, sa se mai judece de altii ce va randuiala de acesta i asa déca se va face
acea chemare ce se-au adunat sa fie intarita randuiala de vor sta vre uniT impotrivä cu pri
acea judecata. &supra lui carea se-at facut de ce atunci sa, se tie randuiala celor mai multi
top episcopil eparhiel, insa cum am zis la a Gl. 20. Pentru trebile beséricii de d6o or
patrulea canon al cestul Sabor, mai vartos sa in an tiebue sit se facg sabor *Mtru tote epa .
se tie acea tocrnela adeca cela ce i va pgrea hiele, a patra saptamana de Rusalii si a zecea
cg nu e judecat drept acela sä mai chiame zi de Octobrie.
Saborul (cum se-aa zis) i ajutor sä tample Tale. Tocmitul canon al Sfintilor Apostoll
cum se va cadea mal cu dreptate si mai cu scris'aa la 37 de canene de deo oil in an sa
mihi, se faca sgbor pe in tete eparhiele iar aceste
Gl. 16. Gine va sari far& de obarSenia SA.- 2 sal:6ra asa all poruncit (adecg de al optu-
borului i fara de a Mitropolitulul sad spre lea canon al 6-lui Sabor de la Trulla si de a
beséricä ce nu va avea stapan, macar de va sasele Canon a doilea sabor de la Nicheal
fi st el vadua fara besérica acela sa fie scos. odatg peste an in tOte eparhiele sa se faca
Tale. Episcopul carele nu va avea hese- sabor, intre pasti sad' i in luna Octovrie?
rica va pune Saborul de obarsit la alta intrebarile Pravilii i tocinélele sà se dazlege
besérica carea nu va avea stapan fiind acolo sa se indrepteze de el.
pi episcopul MitropolieL acest canonul prii- Gl. 21. Episcopul carele va fi nevoit de a-
rneste, iara carele va apuca scaunul adins meni si de episcopi indemnat a merge Intealt
elu's in voia lui macar de va fi rugat si de totT lams sa nu mérga.
amenil de acolo acela sa fie scos de va vrea sä Tale. Mutarea episcopilor caril sant ne-
se faca, iara cela ce nu va nevoi nice cum sa." voiti i indemnati de alti episcopl i de órnent
epee all& besérica avand beséricg, cano- sä caza intfaltä lacuinta, lepadata iaste de
nul 20 al acestul Sabor i alte canene bogate, tot, [semrtézdj asijderea zice i canonul 13
cum se-aa scris si in 14 Canene Apostolesti al acestul sgbor de acesta fie-care de In epis-
nu lasg sa tie alta hese rica: ce sà fie la besérica copi sa mu se ducä de la lacasul lui intr'al-
ceia ce de Intai i se-aa dat de la Dumnezea. tal i sa faca hirotonie s'aa sa facg alte ceva
Gl. 17. Gela ce va lua hirotonia si de lucrure episcopesti. Vara de stirea episcopulul
dansa va fugi acela sh fie nepricestuif, pang a cgrul va fi dat intru randuiala tinutul a-
ce's va veni in fire sa. o ia. cela, iar de nu va vrea atuncl ca unul vino-
Tale. Carele nu se va pleca sd marga la vat sa i se ia i darul i ce vor fi acute de
hese-ma ceia ce i se va fi dat in man*/ sa toe- dansul sa fie neadeverite i neintarite.
mesa amenil. acela sä fie afarisit, iara de se Gl. 22. Sa. nu marga vre un episcop de In
va interce sa fie de folosinta acelor suflete cetate In cetate sà hirotonesca, ce cu stirea
ce i se-aa dat In sema: atunci prinnescg. episcopulul cetatil; iarg de mt sa nu fie in-
Gl. 18. Episcopul déca se va hirotoni pi taritä nicl adevarata hirotonia mI i el sa
nice cum nu'l vor priimi cetaténii atunce sa's fie vinovat.
tie cinstea i numal sa fad, liturghie, astep- Adevarat.
tand caudal va slobozi Saborul eparhiel.
Tale. Cela ce nu'l vor priimi cetafend la Gl. 23. Episcopul la mertea luT sa nu pue
care cetate se va fi hirotonit, nu pentru a lul alt episcop ce deca el se va pristavi atunce
vina ce pentru TteomeMa amenilor, acela pi sa fie volnic Saborul sa pue carele va putea
cinste's tine, si a sluji liturghie nu se opreste sa fie destolnic.
si i se cade sa astepte i sa nu'l trebuie all& Tale. Nu e putere pristavindu-se episco-
putere saa sa caute vre un ajutor de la nis- pul la martea lui alt episcop in locul ml a
www.dacoromanica.ro
33.1 1.11AV11A. MATEIII BASAHAB
pune, ce drip& mOrtea loT Mond eparhiel cu 01. 5. Pentra sit nu se facg hirotoniele
tirea Mitropolitulul el sg ranctuiascal pre ca- intro auzul Omenilor.
rele va putea fi harnic. 01. 6. Pentru sa. nu intre ereticil in bese-
Gl. 21. A tot clirosul se cade se pgzesca
ce taste pe dreptate a beséricil ca deca se va 01. 7. Pentru Navatianif si Fotianil si Pa-
pristAvi episcopul celea ce sant ale besericil tru sprezAcenil.
s'a le pgzesdi, iar cele ale episcopulul dupe: 01. 8. Pentru Franca sat Frighes de sal
tocrnirea luT sa' se socotescg.. vor pocii sa se boteze.
Talc. Cade-se episcopulul st's fad, seri- nitele 01. 9. Pentru ceia ce sg. vor ruga la gra-
i de fatil sg. le pue sil ereticilor.
sore de uneltele loT 01. 10. Pentru ca nu se cade a sa Insure
le asaze asijderea i ale besericiT i sg, le cu- cu nunta ereticesca.
noscä i sa le pgzescA, preotil i. draconil ca 01. 11. Pentru muerile carile se chiarng
deca se va pristavi la lacasul luT sa fie clupg
tocmela luT, iar de nu va face asa atuncl a- Starite de sed maT sus.
01.12. Pentru cel cu bung viatO credincios
celea tote sg se inchine beseticil. si iscusit.
el. 25. Volute sg, fie episcopul peste unel- 01. 13. Pentru nealesul cel aleg Mirenil.
tele besericil, i sa aibg trebg cu dansele 01. 11. Pentru sa nu se trimeta Priceste-
cum se cade iar de -nu i va ajunge BA se im- nie pre in case.
ple cu cite are el ce va vrea sg, cheltuiascg. Gl. 15. Pentru A' nu se sue pre Ambon
uneltele besericiT la treba loT i venitul sat Mil Felon.
ploclurile tarinelor in voia lui si nu cu stirea 01. 16. Pentru cum se cade a ceti evan -
cliricilor, acela sa fie certat de sabor iar de. ghelia, apostol i alte sfinte scripturT Sam-
celea ce vor fi sa.' se dea de tréba sgracilor betele.
si el le va face ale la si de acelea saf dea 01. 17, Pentru sO nu se currneze citeniele
sema sAborului. si psalmil pre la Praznice.
Talc. Cela ce se-at bggat chezas pentru 01. 18. Pentru sa se fad. Molitvele vOstre
sufletele Omentlor, acela are putere a tinea pre la deveti ces si vecernitle.
multe lucrurl a besericil ca s imparta acelea 01. 19. Pentru O. se aducg in besérirg,
celora ce ii e lipsà, preotilor i diaconilor ceia ce sant intru pocaanie dupa Molitva o-
sa's ia si loT de va fi lipsit. la trebile ml cele glaseniilor.
de nevoe, i sä fie pentru fratil caril sant 01. 20. Pentru s5, ilu sazg. diaconul pang
langg dansul striinl ca sà nu'l pgrOsesca, si nu i se va zice.
pentru OspetiT eel via, iar de nu Ivor sosi a- 01. 21. Pentru A. nu pipae sluga sat po-
celea de trebl ce va alege dobanda i venitul slujnicul vasuI beserecil.
besericil si'l va face al sat, si venitul lucruri- 01. 22. Pentru sa nu pOrte poslujnicul
lor besericil Omenilor lul siRudentilor '1 va orariu.
da, ca sa insale i sO. ascunzg venitul bese- 01. 23. Pentru cantgretil i citeiI asijderea.
riciT : acela de sabor sa se adevereze si sit se 01. 21. Pentru tot cliricul sa, fie fgra de
judece sg'T se ia sema cum ispitesc i adeve- carciumg.
reza. juclecata episcOpilor. 01. 25. Pentru sa nu se dea slugil adeca
Conetul saborulul Sfintilor pgrintl cull se- poslujniculul potirul sat agnetul.
at adunat la Antiochia 01. 20. Pentru carele nu va fi pus de e-
piscop sg. nu jure.
Sacral 81111.01cm pO.iini carele se 01. 27. Pentru cliricul carele chemat qa,
chlama Nameastnic. fad, pace sg, nu tie cu vre uniT.
Carele se-at fa:cut dupg. sAborul Sardichiel 01. 28. Pentru sa nu asterng pre la be-
la Laodichia Mitropolia FrighieT, adunatu- sericl asternuture.
se-au Sfintil parintI de pre in bogate locure 01. 29. Pentru sa nu serbeze crestinut
de at intarit hotargle PravoslavieT si at fa- Sambata ce Durnineca.
cut 59 de can6ne, ca sa fie de folosul beseri- 01. 80. Pentru ca, nu se cade a se IndAia
ciT i nemica n'ad maT scazut de In canOnele cu muerl pggane.
telora-lalti Sfintl parintT, carele sant acestea.Gl. 31. Pentru sO, nu dea crestinil coconii
01. 1. Pentru a doa insurare carele se in- la impreunarea ereticilor.
sórg. pre ascuns. 01. 32. Pentru sA. nu se priimescil prinO-
01. 2. Pentru ceia ce se-ad prins In bo- sele ce sg. aduse de ereticl.
gate pacate. 01. 33. Pentru sg, nu se tOge impreung
01. 3. Pentru cela ce sO. botOz5, sO. nu'l cu ereticil sat Popijil.
pue nurnal cOt episcop. 01. 84. Pentru sa nu cinstesca. pre muce-
01. 4. Pentru sa nu fie fie randuI preotesc nicil eel mincinosi al ereticilor.
carnatarnicT sad mitarnicl. 01. 85. Pentru sa nu se impreune celal
www.dacoromanica.ro
PRAYILA MATICkII BASARAB 335
eres ce se chiarna Angheléni caril zic a se- Intru ruga i in post. decia se destoiniceste
a ziclit lumea de Aggli. pricesteniel, iar de nu se va fi insurat a doa-
91. 36. Pentru sá nu se faca preot carele era cu slobozie i cu lege, ce se va fi culcat
va a vrajitor, cimpoitoria saq mitscaricil mai nainte pre taina, i dupa aceia va fi ye-
cetitor de stele sad facator de baere. nit la Impreunarea nuntei, acela iaste supt
GI. 37. Pentru sa nu praznuiasca cineva canonul curviel.
Impreung cii ovreil saii cu ereticii. Gl. 2. Ceia ce trag pre sine de cad In bo-
91. 38. Pentru sa nu se ia de la ovrél a- gate pacate aceia de's vor veni in minte sit se
zima. ispovedésca si de se va pocai cum se cade, a-
91. 39. Pentru sa nu se praznuiasca Irn- cela e bine priimit
preuna cii paganil. Tale. Totl.ceia ce grepsc fie§-carele de'*
91. 90. Pentru cela ce e Chernat de saber va spune pdcatele de se vor ispovedi, 0 se
si se lépada. vor pocai, 0 de se vor rasa de tot de raotati
91. 41. Pentrti cliricii cari's taxa arti de clOcia dupa corn va fi sOrna grep.lel .vor o-
tocmire. bitri vrémea ceia ce e data lor de Pocaanie
61. 42. Pentru cliricul carele Imbla fara intru rug! i intru Pocaanie, atunci sd se prii-
carte. rnOscd la pricOstenie pentru mila i bunatatea
Gl. 43. Pentru sa nu lase poslujnicul Dverile a lul Dumnezeit
beséricii cand se face liturghia sad slujba. 61. 3. Cel ce e botezat de curand acela sit
Gl. 41. Pentru sa nu intre Muerile In ol- nu fie preot.
tariti. Title. Carele e botezat de curand acela nu
91. 45. Pentru sä nu se priimesca la ho- se purre numal cat Intru randuiaIa preotesca.
tez dupaa saptamani ale postului Mare. 61. 4. Nu se cade celora ce sant In ran-
91. 46. Pentru ca, se cade celuia ce va sa. dul cfirosului a se gandi Intru reale dobanzl,
se botéze 56. invete credinta. sad sa Imprumuteze intro grele camete sa.0.
91. 47. Pentru cel bolnav ce va sä se botéze. usere; ceea ce fac acéstea de nu vor vrea sa
91. 48. Pentru A. se unga cu mir cel ce se parasesca atunce sit li se ia darul
se botéza dupa botez. Title. Camete sad mite randul preotesc
61. 49. Pentru sa nu se faca liturghie In nu iat.
postul Mare fara. Sambata i Dumineca. Gl. 5. Hirotoniile Intro auzul emnenilor
61. 50. Pentru sä nu sä dazlege postul nu se fac.
cel Mare in saptamana cea mai de pre urma Tale. Molitvele celora ce sahirotonese sa
Joul. nu se citesca cu mare glas, cum am zice it
61. 51. Pentru sä nu se fac . pre paresemI le auza emenii.
Pamete, Mucenicilor fmith Sambata si Dumi- 61. 6. In besérica sit nu Intre ereticil.
neca. Tale. Nu se iarta Mc! sit slobozeste ere-
01. 52. Pentru sa nu se faca pre parksemi ticul sit intre in casa lu Dumnezeil macara
nunta sad veselie i jocuri de nasteri. de si Marele Vasilie pre imparatul Valent in-
61. 53. Pentru sa nu drangaiascit la nunte tru randul creclinciosilor Pad priimit ca Inca
nice sa. j5ce. nu era pravila nice saborul acesta pada a-
01. 54. Pentru preotil i cliricil s fuga tunce facut.
mai nainte pana nu incep mascaricil. 01. 7.1\lavatianil i Fotianil i patru-spre-
91. 55. Pantru sa nu facit mirenul sau zecenii de nu vor da anatemei alte eresure
deice]. rafanéla. si ale lor sa fie nepriimiti iar dupa ce se vor
Gl. i6. Pentru sa. nu intre preotul in ol- lepada i vor da eresurile anaternel atunce
tariti mai naintea episcopulul. sa se maga cu Mir si sa se pTicestuiasca
01. 57. Pentru sa. nu se pue episcop la Tale. Acestea de vor da anatemei alte e-
sate sail la oras ce calator adeca. exarch. resuri si ale lor atunce se priimesc de besé-
61. 58. Pentru sa. nu faca preotul liturghie ned i numal ce se ung cu sfintul Mir, Insa.
sal episcopul pre in case. nurnai Navatianii i Patrusprezécénii.
91. 59. Pentru sa nu se cante sad sa.' ci- [Zni]. Iar Fotianii le trehuiaste i sfantul
tésca a41 psalm! striinl sad sa citesca niscare botez al Mantuitorului, pentru cit Incepatorul
citntl carele nu va pravila. lor Fotin multe eresurT au inoit, ale lui Pavel
Samosatul si a lu.Savelie, Livosul si a lui
Candnele sfintilor parinfi de la Mondan, carele Invata i tocmia de zicea ca
Laodiehia. cuvAntul a lu Dumuezeu nu e de inceput Mel
Gl. 1. Cel nsurat de dea ori ce nu se va e fdditorid a tOte vécurile nicl iaste ma! na-
fi insurat pre ascuns cu mai pntin canon se inte de tote zidirile ce Mi i de curand si au
indeletniceza, Ina a mai nevinovat. luat incepatura nastere trupeste de In feceóra
Tale. Carele e insurat de Ma ori acela un iara cest eres ce se chiarna Patrusprezeceni
an se desparte de beserica, in deletnicindu-se acestea sant caril in patrusprezéce zile
www.dacoromanica.ro
336 PRAYILA MATEIII BASARAR
de ale lunil macar lunT saA Martl salt Mier- Gil. 14. Caril trimet sfinta pricestenie pre
curl sad Joea, praznuiesc Invierea MAntuito- in case nedAstoinic sA fie.
rulul Nostru Is Hrs. dee! acestia nu se prii- Talc. Carele va vrea sa. se pricestuiascl
.mesc ca Navatianil déca se intorc spre poca- sfintiilor acela la besérica sA mérga si de la
anie ace el tin si cArtl hulitóre i altele bo- preotT dud slujesc liturghia sA ia pricestenia
gate ca acestea rele intelepteza. cum zice marele Vasilie iar a triméte sfAnta
01. 8. Francil sad Frighes de se vor pocai pricestenie intr'alte partl pentru blagoslove-
sa se botéze a doa óra i mlicar de vor fi fost nie sad alt ceva acela sA fie nedestoinic.
la el si cliricl. 01. 15. Fara de felon niminea sl MI se sue
Talc. Acestea de se vor pocli si se vor le- pre Ambon.
pada de eresurile lor i vor veni cAtra." nevi- TAlc. NimIrul nu se cade s/ se sue pre
novata credinl a. ei vor anatimisi eresurile lor Abon fail de tundere Preotésca i fArl de
atuncl sa priimesc i cu tótA nevointa se blagoslovenia a pastorulul sad, si canoneste
cuprind si se botézl, macar de vor fi priimiti nici sA spue cuvintele luT Dumnezed
fost In rindul cliriciel Francestl acestea Omenilor, InsA niminea alt cine-va sa. nu ci-
Frincil tin eresul de la Mondan. i Pris- tesca pre Ambon MIA numal cel ce sant im-
chilla, i acel Mondan se chema el adins brAcn tl cu felon.
elus Parac lit (adeca. duh Stant) i tinea 01. 16. Evanghelia i Apostolul i alte
doao mueri curve anume Prischilla si Maxi- cArI SArribetele sa. se citésca.
milla; pre carele le puse numele Prsriinte at 01. 17. Pre la praznice O. nu se currnéze
pre un policandil sad o cetatue Francesca ce citeniile si cantArile.
o chema Pepuzan riot puse numele Ierusalim TAU. AdunAndu-se Omenil la besericl el-
nuntele erta sa se desparta 0 de bucate sa tre utrane cade-se intre cAntArT sA se citesca.
se feresca i pastile ail schimbat i treT o- ei citenii si sa nu le lasi sA cante tot de una
braze a unil fir1 a DumnezAiril, intr'o fata ca sa nix ostendscl cel .ce se-ad adunat sA
rad o amestecA, invata sA amestece sange cu piece spre potrivire i spre léne.
fain& si acea in kc de pricestenie sl o dea 01. 18. Devetile si vecerniele vóstre sa se
si eine se pricestuia zicea ca. se lépädA de nu- facA.
sine crectinesca. Talc. FArl de Molitvele céle ce sant po-
01. 9. Cine se va ruga la grobnitele ere- runcite, i car* céle ce santlranduite, nu se
ticilor pArandul ca.'s Maste de MucenicT sad cade alte Molitve sad psalmi Striini a citi
va merge pentru vre o bólA parandul ca, se sad a cAnta ce aceste molitve de pururea se
va tamadui acela sl se desparta de besérica fad. si pre la 9 ces si pre la vecerniT.
panA ce se va pocAi i va marturisi cA ail gre- 01. 19. DupI molitva oglaseniilor se cade
sit, atuncl &cia sA fie priimit. a se aduce ceia ce sant intru pocanie i dui)/
Adevdrat. a credinciosilor i dupl pacea adeca dupA
sarutare i numaT chip& ce sa. face pricestenie
01. 10. Nu se cade a impreuna fecioril cre- sA intre in oltariii i sa se pricestuiascA.
stinestl nuntel ereticesti. TAlc. Acest canon invatl rindul i tocinéla
molitvelor cum se cade a face si zice Ins& fil-
Adevdrat. ial sa obarsescA Molitva oglasenilor de acea
Gl. 11. Wea ce se chiming mai marl (a- atuncT sa. aducA In beséricA ceia ce sant Intra
pocaanie, dupl aceia a credinciosilor, décia
deca Starite) in beséricA sa nu saza mal sus.
pacea i sArutarea sA se facA i asa dupa,
Tile. Nestine cariT vor socoti pre unele ca
sfinta liturghie sa, se pricestuiasca in laun-
acelea find intru randuialele mirenesti sI fie
trul oltariului numai ceia sant preotT. Ace-
cAnd va inaintea clirosului acelea se aparA a
sluji ca décA vor fi iale nainte dar clirosul stea tote era maT nainte vreme ca. sArutarea
cum va oblgdui, arAta pacea i pacea smirinie ie./A acum a-
01. 12. Cel cu bung. viata carele va fi cre- cesta nu fac, ca. se-ad tote pArAsit ca s'altele
dincios i iscusit i cuvAntAtorid harnic e de multe maT de nainte vréme : décia dupa. ace-
episcopie. stea facea liturghia i atuncl se pricestuia
TAlc. Cade-se episcopului sA fie intelept, credinciosil de la Preoti afarl la Dyer/.
curat si iscusit Intru credintl i drept Intru GI. 20. Diaconul O. nu saza pang, nu i va
viatA. tice preotul.
01. 13. Neales sA fie carele e ales de mi- Tile. SA nu saza Diaconul naintea preo-
renT. tulul de nu'I va zice, el, asijderea i alI po-
Talc. Randuiala i Sortil Mitropolitilor ei slujnicT al beséricil i cliriciT naintea Diaco-
a episcopilor pun pre episcopT, decl carele nu nilor pan.A. si el nu vor zice kr.
se va Malta si nu se va alége la episcopie ass., 01. 21. Poslusnicii sa nu pipae vasele
ce se va alege de glóta de OmenT acela ne- cinstite.
priimit iaste si neales. TAlc. S. nu piple cii. mainilejposludnicili
www.dacoromanica.ro
PRAWLA UEIU BASAILits 337
beséricil vasele stapanulul Hs. ce preotd sad Tale. Mare batjocorire dad neo crestini-
diaconil la sfantul préstol O. le porte i sa lor a ne imbaia la un loc cu fameile pagani-
le adu ca. lor, pentr' acéja acesta ca un lucru paganesc
Gl. 22. Poslusniculul nu'l se cade sa porte se lépada.
orarid niel de la dveri sa. se lipsesca. Gl. 32. SI nu se dea coconil intru ameste-
Talc. Fie-cul se cuvine sa's imple poslu- carea ereticilor ce a lua se cade iar nu a da,
sania, deci drept aceia datorl sant poslusmcil insa fagaduindu-se a se face cr3stini.
beséricil sa nu pgrasésca nicl sa lipsésca de Talc. Ins& a lua feciorif ereticilor caril se
la dveri, ce sá stea acolo pang la sfarsenia fagaduesc a fi crestinl si a't amesteca im-
tainel liturghii Dumnezeesti, i ce li se cuvirre preunarea nuntel cu coconil crestinestl Inva-
lor a poslusi sa obarsascl, iar orarid sa nu tatu-sad si se-ad ertat a fi, iar t da cresting
Ode nicl el Mel cite-tit nici cantaretil. ca a coconilor intru impreunare ereticilor, de a-
purta de acestea numal Diaconilor iaste dat. cesta intru multe carmine se-ad oprit.
Cll. 23. Cant'aretil i citetii nu pot purta Cll. 32. (1) Blagoslovenia ereticilor iaste
orarid dobitocie iar mc blagoslovenie.
Acésta se-ad tellcuit la 22 de can6ne. Talc. Nu se cade a priimi prescurile ereti-
Gl. 24. Tot cliricul sa. nu fie carciumarid. cilor, cad ca Inca aceia iaste mai dobitocie de
Adevdrat. cat blagoslovenie.
Gl. 25. Dela preot pan g. tocma la randul Gl. 33. Nu se cade a. se ruga impreung cu
cel mal da pre urmg a tuturor preotilor se o- ereticil sad cu papistil sad Schiismaticil.
presd a merge la carciumg.. Talc. Carele se va ruga cci acestea acela
Adevdrat. sl tie despartit de besérica. Schismaticil sint
Gl. 26. Agnetul i potiriul nu se da po- Avdianil carl tin credinta ca si a dréptel p
slujniculul. adevaratel beséreci i mal multi de dansiT sed
Talc. Acesta iaste lucrul preocilor i al pre in Manastire si nu se toga toti la un loc,
diaconilor iar poslusnici1 nu li se-ad dat voe mustra si pre episcopil nostril card's bogatl p
lucrul lor a face, drept a ceia nicl agnetul sad pre altil intealtele i cu ovreil osebindu-se
potiriul s nu dea glotelor. fac pastile, ad si ore-ce osebirl protivitore da
Gl. 27. Carele nu ie dat voe de la episcop price de talcuesc niste useaciuni a Dumne-
acela nu p6te sg pue si sa fad.' jurator. zeestil scripturi.
Talc. Si juratoril sant casi célea-lalte ran- Gl. 34. Cine cinsteste pre Mucenicil min-
duiale ale cinului preotesc, de la episcop iad cinosi al ereticilor acela sa fie Anatema.
voe, adeca nu e volnic sa tragg la jurgmant Talc. Card cinstesc pre striinil de Dum-
dem nu e randuit de epi'scopul; la spiya ca nezed ca pre niste Mucenici striinl sg fie de
acesta acela nu p6te nice in laturl pre in case Durnnezed i acela.
nice pre la besericl. GH. 35. Cine se- adunIt langg ceia ce se
Gl. 28. Cliricul carele va hi chemat sa facg chiama Aggleli si se apropie de se inching
pace atuncl sg nu tragg vre inteo parte ca ca unorIdoli acela sa, fie anatema.
apol stria. tocméla. Tale. Taste un eres carele se chiamg Ag-
Talc. Nicl cliricil Mel mirenil cand sant gleani sad pentru cad el adins eisl se cinstesc
chemat1 sa facg pace sIt nu traga ventr'o ca cinul Agglitor si ad viata ca aceia, sad caci
parte nici sg voiasca a lua ceva, ca eine va barfesc de zic.ca de ingerl se-al zidit lumea,
face asa stria: tocméla beséricil ce numal sIt era s'alt1 invatatorl cum a spus Marele Pavel
manance i sa se duel. la epistolie catre colasenl zicand ace inva-
Gll. 29. Pre la besérici sg nu se asterng tatori ca nu se cade a zice noo ca mergem la
asternuture si veselii i ospéte sa nu se facg. Dumnezed tatal pentru. Hs. ce zicea ca mer-
Talc. Nu se cade casa lul Dumnezed a o gem pentru ingerl i zicea cIt e firea mai mare
face lams de obste si inteansa a asterne a- a ingerilor de cat a lui Hs. decT acesta lepa-
sternuture sad a face intrInsa célea ce se dare si hula voia si tocmirea a lu Dumnezed
chiama dragosti sad ospete si in mijlocul be- era sg fie intru acoprirea smereniel cu Inte-
sericil a manca. leptie, drept aceia card se vor aduna si se
Cll. 30. SA nu prgznuiasca crestinul sam- vor raga deosebl i vor zice ca lumea se-ad
hata ce Dumineca. ztdit de ingerl sad pentru ingerl mergem nol
Talc. Crestinul carele prgznuiaste Sam- la Dumnezed i tatal acela sa fie anatema,
hata acela sIt ovreiaste, drept aceia se cade ca niste omeni ce pargsesc pre Domnul no-
a lucra intr'ansa adeca intr'acea zi i sIt praz- stru js. Hs. fiiul a lu Dannezed i intelepteza
nu lasca Dumineca. aprOpe de ceia ce se inchina i slujesc idoli-
Cll. 31. Nu se cade a se 1mM:a cu rnuie- bor.
rile paganilor. Cll. 36. Carele se va faggclui sg fie preot
(1) In original glava 32 este trecut de duo& on acest nurn2r.
22
www.dacoromanica.ro
338 PBAVIL A HAMS BASAIIAB
aceluia nu i se cade A. fie vrajitorid sad Cim- ca sh nu se afle urgisind i nebggancl n senna
poitorid sad sä aib niscare invätaturf rele, pre acea, slujhitcai e dati e pus p e dansa
sad cititorY de stele sad sit faca baere. ispravme a pcmiril besericil, i sit cinstesca
Tale. De ze va afla nestine de In preott mai bine ruga Jul .
sad de in tot cinul besericif, atuncl unul ca Gl. 44. In oltarid sa nu intre muerile.
acela de la heserica sl se saga. Talc. Nu se-ad dat putere muerilor ce incg
Gl. 37. Nu se cade a prgznai Impreung nici btirbatilor mirenI sa intre in oltarid cum
cu ovreil i cu ereticil nici sa. se priimesca rg.- porunceste canonul 67 a saselul sabor de la
masitele cle la prtiznuiriI lor. Trulla.
Talc. Niel o impreunare n'are lumina cg- Gl. 45. Nu se cade a priimi la botez dupg
tea. intunerec xlrept aceia sa nu praznuiasca doao saptamani a paresimilor ce datorl sunt
crestinul Irnpreuna mel cu ereticil nice eu de Inceputul aceluI post.
ovreiT nici sal priimesca célea ce se obarSesc la Tale. Gest canon indoit pete a lua gala sad
praznicele lor cum am zice,ca azima sad dupg ce va trOce 2 saptamant a paresimilor
altele inpotriva acestora. vor veni la credinta i vor incepe a posti aceia
Gl. 38. Nu se cade a lua azimg. de la o- nu se vor putea destoinici botezulul intru. ma-
vrel sad a se impreuna nestine fgra de legit rea Sambatit cad n'ati postit deplin nicl all
kr. argtat postire i nevointa de Inceputul postu-
Aclevdrat. lid sad cace de vor fi venit la credinta mai
nainte de post si ad inceput a posti decia mai
Gl. 39. Nu se cade a praznui impreung cu nainte pang a lua botezul sosi postul, aceea
pgganil si a se impreuna nedumnezeiril tor nu asteptg. marea Sambata a se boteza cum
Adeveirat. alt inceput a posti i eel de inceputul Pgrese-
milor, ce trebue de intr'aceea calif de hides-
Gl. 40. Carele va II chemat la sal= i se tut se-ad postit dupg doao saptamanl sit se
va lepgda, farg de niscare netocmirl, acela dastoinicesca botezulul iar dupg ce vor tréce
nu e a nu fi nevinovat. 2 saptdmant de parésimi i de mil le va pa-
Talc. Pentru indoirile i protivirile carele rea ca n'ad aratat postire de in destul aceea
se tampla ale beséricil i pentru Intrebarea nu se vor hoteza, ce se astepte i el sa se
c
si ispitirea candnelor poruncit'ad Sgborul tu- botke cu coca, ce vor vrea in Sambata cea
turor episcopilor de In tote eparchiele inteun mare cum ar fi nunial ca aceea priimitt ca si
an sa se facg sgbor and va porunci si va rice ceea ce se-ad postit de Intr'acea incepatura
episcopul Mitropoliel, dece Intru adunarea a- a postulul ca cum ar fi nevointa lor deplin
cesta fiind chemat vre un episcop i nu va iar nu numal semilata.
vrea sit vie ce singur adins elu'sI se va su- Gl. 46. Carele se boteza acela sg's spue
pune supt vita atuncl sit se canonesca de sa- credinta episcopulul sad Preotulul dupg a
hor insa de nu va fi vrut pentru nebagarea cincea saptaming.
in serng iarg, de nu va fi putut sa vie pentru Talc. Carele va veni la besericg sg se bo-
niscare alte nevol potrivitóre atunce sit se ia léze acela sa invete sa stie credinta, iarg
serna sa nu se canonesca. canclva fi a cincea saptamana sa o spue e-
Gl. 41. Nu se cade cliriculul a imbla Mfg piscopuluI sail preotulul, ca nu se cade nu-
de carti a sloboziel sati farit de tocmire. mat cat a boteza pre dinsiI mat nainte panit
Tale. Nu se iarta de sfintele can6ne a se nu vor Invata sit stie credinta.
priimi cela ce e hirotonit de intealta parte Gl. 47. Carele e bolnav sg, spue i .acela
neavand cgrtI de tocmire, drept aceia trebue cat de putin.
lor a imbla pre toctuela cu cartl cum se cada Talc. Cine e bolnav si cere sa se boteze
si cliricilor de pre la 'tote besericile cu stirea acela sa invete crediuta intal decia déca se
si cu porunca ,episcopulul sad sa imble inva boteza sa stie ca se-ad vrednicit Dumne-
Walla. cetate i eparchie. zeesculul Dar.
Gl. 42. Pentru ca nu se cade, omulul ca- Gl. 48. Cade-se celora ce sa boteza, dupa
rele e sfintit, preotulul sad cliriculul sa imble botez sa se miruiascg cu uns6rea cerescg, ca
sad sa se duaã incatrog-va fara porunca epi- sa pOta fi partas1 imparatie1 hal Hs.
scopulul. Adevlirat.
Adevdrat.
Gl. 49. Pre pgresemi sa nu se facg liture
61. 43. Nu.se cade postujniculul besericii ghie fara numal Sambata si Dumineca.
cand se rdgg (adeca c4Ind se face slujba) sa Tale. Adest canon n'ad trecut de tot, ca
fuga de la Dverl mgcar cat de putinel. se pazéste ca Meg. de Sambata i Duminec-
Talc. Pre la sfintele liturghil nu se cade si In zioa sfintel Blagovestenil nu se face li-
poslosnicaluf sk lase dverile oltariulul mgcar turghie pre Pgresemi ce numal ce se face
oat de putin si la rugg sa se indeletniceze Prejcle Sfestina, iarg la Praznicul Blagoveste-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA RUMS; BASARAB 339
nieT nu se face liturghia Prejde Sfestina ce mica In carele pole sa fie de Indestal 1 prent
poruncesc azéste canOne 52 a saseluT sabor acolo no trebue sa se faca episcop, ca sa nu
de la Trulla a face liturghie, deplin iara pen- se pogOra jos saracéste numele episcOpulul,
tru alte zile a parésemilor iaste vréme de -ce sa, se trimeta calatorT (calatoril sant mill
smerenie i trebue a aduce care pricépere asta-zi se chiama exarsil de setrimet intean-
pe fie care ratacit, i pentru acéstä nevointa. sele pentru indreptarea gresalelor a suflete-
al nu se lase a se pleca chtre praznice ce a- lor) iar de se vor fi facut altil mal nainte
dins elu's sit se posomorasca 0 de ale sale Insa de In cinste sa se schimbe i nicl o is-
sa. socotSsca ca sä tample i sa se Imp le de prava sa nu fad. episcopesca fat% de stirea
bucurie sufletésca mal nainte de vréme. episcopulul a cetatuel ceil mid supt carele
01. 50. Nu se cade pre ParSsimi in Mina- sant supuse acéle sate si orasale.
mama cea mal de pe urma Jol a face Raz- 01. 58. Episcopul sad preotul, In casa el
dr6senie. nu faca litraghie.
Tale. Cade-se Intru tote zilele patemel a Tale. Pre In case nu se face jertva cea
lu Hs. ale obarsi cu inema Infranta cu post fara de sange, nici de episcop nicl de popa,
si cu raga', i sa nu se fad. Razreasenie Po- ce se cade a face liturghie Intru adeverita be-
stulul Jol in Saptamana cea mai de apoT a, sérica ; ins& canonul 31 a saseluT sabor clA la
ParOsirnilor, ce se cade si intr'acéea a posti Trulla iart i lasa pre voea episcopulul eel
ni a manca sec, se faca liturghie cand'se va tampla si In casa
01. 51. Nice Pannetea Mucenicilor sa se ceea ce sa tampla de iaste de ruga, iar botez
fad. Fara. numal Sambata i Dumineca. nici cum ce nurnal intru adeveritele besOricT
Tale. Pre paresenif Mel de Sambata 0 Du sä se vrednicesca a cinstitulul botez carele
mineca nice pamete Mucenicilor sa nu se va vrea sd se botOze cum porunceste canonul
taxa. 59 al aceluias Sabor.
01. 52. Nu se cade a face nunta. pre Pa- 01. 59. AltI psalmi striird sad cal* netoc-
resem1 Mei bucurie i -veselie de Nastere mite sa nu se citOsch pe in besérici sail sa
Adevdrat. se ante, ce numal cOlea ce's tocmite ale Ve-
chil i Noaooi legT, carele sant acéstea Bai-
01. 53. Nu se cade a drangai (adec a. a tia, Ishodul. Levit, Cisla, Vtorail Zacon, Isus,
plesni in palme) sat a jura in sgomotul acela Sudia, Ruth, Estir, TArstv Paralipomean 2
iara cine va face asa sa fie nedastoinic. Esdra 2, psalmil 150. Priteea Solomonoval,
Adevdrat. Eclisiast, Premudrost, POsnipOsnel, Soov, doi-
sprezOce prsci, Isaia, leremia. Iezechiil si Da-
Gl. 54. Cade-se Preotulul sad Cliriculul nbl, inprun 0 22 ale legil noao, evanghelil 4,.
'sa se scOle mai nainte de ce incep Cinghia- Mate!, Marcu, Luca, lOn, Deania, PoslaniT a-
sele. deverite 7, adech a lu Iacov 1 a liirretru 2 a
Tale. Poruncéstese crestinilor.caril merg pre luT lon 3 a Iudi 1 a luT Pavel 14, cdoim 1, ca.
la nunte sa se ospetéze cu cinste, buä sa nd Corint, cit Galat 1, ca. Efes 1, ca Filippis 1, cit
joke pri la dinsele sad sa drangaiasca (adeca Colas ca Solun 2 ca Evriom 1, ca. Timothei 2,
sa bat& In palme) i pespre dinsele sé. faca ca Titu 1, ca. Filimon 1, 0. Apocalipsis 1,
.sunet, ca acesta tocméla nu se cuvine nice e iooana Bogoslova.
vrédnica tocmélii crestinesti, asijderea 1,4 Conetul SfantululSabor de la Laodiehia.
preotiT O. nu caute sa vaza ceva pre la
nunte, ce mal nainte de ce vor intra cinghiile Militia Saber a totti lames al Slintilor
sad mascariciT card fac glume sé. iasa de a- parlutl, 150
colo. Caril se-at adunat a doa Ora In Tarigrad,
01. 65. Rafenea sa nu fad. nici mirSnul intr'al doilea an de imparatia a lul Theodosie
nici cliricul. cel Mare, mai pre urma de Saborul cel de in-
Tale. Pentru mancarea sa nu facà rafenea taT de la Nichea dupa ce trecu-se anT 62, iar
nici mirénul nicT cliricul. de la Hs, era trecutT anT 362. Mal mare la a-
01. 5d. Preotul sá na intre In oltarid sa cest Sabor era Timotel Alexandrénut i feri-
saza mainte de episcop. citul Melotie de la Antiochia, Chiril lerosali m-
Tale. Acii find episcopul i slujind mainte leanul i Nectarie Tarigradenul carele era o-
de venirea lul A. nu intre Preotul In oltarin glasenic in vremea acestul sabot, décia se
sa saza, a netocrnire iaste acOsta i smin- botéza si se hirotoni TarigrgclOn, era si Gri-
tire. gorie episcopul de la ostrovul Cappadochiel,
Gl. 57. Nu_se pune episcop in sat sad in si multul i marele Grigorie Blagoslov carele
eras, ce calatorl caril's trimesi iar de se va tinu-se scaunul TarigraduluT, iar pentru niste
pune vre unul acela nicT o isprava sa nu fac . netocmirl i cup lasal 0 se duse de sedea la
lard de episcopal cetatil. mosia Tuf la Nazianz, i serise Cu cuvintele
Tale. In ore care sat si ye intru o cetatue luT cele de invatatura de Ingrozi pre episcopi;
www.dacoromanica.ro
340 PRAITILA MATKJu BASARAI3
peste putin sosi i Damas de la Roma cea Gl. 4. Pentra Maxim Chiniconul at fie striim
véche i acest sfint Stbor se-a d. adunat asu- de episcopi.
pra lu Maehedonia carele mal nainte apucase Gil. 5. Pentru Sfitoeul al episcopilor cies-
de tinuse scaunul Tarigradulul de'l gonirt pre apus emit rrarturisese Sfinta Troitt.
Impreunt cu sotil lui i dédert .AnatherneT, 01, 6. Pentru rat sltvitit sr ceia ce je-
iar pre 6uhul sfint mArturisirt unul find Ta- huesc.
talul i Fiiulul ca pe un Dumnezed adeverit, 01. 7. Ppntru Patru-sprezecOnitt Navatia-
Inca mai blAstemath si pre ceia ce era sotiT niT, Arianii si Machedonianil.
cu nebunul i spurcatul Apolinarie, i mAr- Gl. 8. Pentru botejunea unit afuncltrI a.
turisirl. pre domnul nostru Is. Hs. cum ad Evnomianilor, Savgianilor si a Francilor.
luat trup cu minte i Insufletit adevArat i ij-
derArt canóne de inttrirea Blagocestiel cAtrt CanOnele Sf1ni1or Parinti de la
Blagocestivul ImpArat marele Theodosie si i Tarigrad.
le scrisert asa : Blagocestivulul i iubitoriu- 01. 1. Credinta carea se-ad intitrit la Ni-
lul de Dumnezed ImpArat Marelui Theodosie. chea O. se tie vArtos, iar eresurilor st hie
SfAntul SAbor al episcopilor carii de In bo- Anaterna.
gate eparchil nem adunat In Tarigrad, lust AdevItrat.
intAT scrisorea cartil nóstre carea triniétern
cAtrA Blagocestia ta har fie luT Dumnezed ca- Gl. 2. Nirrienea sa. nu fact val besfricil
rele a cunoscut blagocestia inipArAtiei tale afar& de hotarele lut, nicl sA hirotonéscA,
pentru pacea carea al obste pre tóte beséri- nice besérict st sfintéset si iar besAricele de.
cile pravoslaviei de inttrirea stnAtósel cre- In limbl st tie Inthritt obicéiurile pArintilor.
dinte Gland si luf Dumnezed multemire cum Tale. In multe cam:one-se-ad zis et nu se-
se cade am socotit totl cu mintea impreunt cade -episcopulul striin st trOct i st sart a-
cAte ati fAcut sftntul sthor cu scrisóre le tri- fart de hotarul luT, si sit smintOscl lucrurile
rnAtem cAträ blagocestia ta si'n facem stire beséricil, iar beséricele céle ce sant inr'alte
cA ném adunat in Tarigrad dupl. scrisórea limbi de in Eghipet, de in Livia si de in Pen-
blagocestiel tale, si intal am inoit impreuna- tapoli sa tie tare obiceiurile maT de nainte
rea carea avém unul cAtrA altul, iar dupt. a- dupl. cum zice Canonul 6 al SAborulul de la
ceia am izvodit si niste canóne cam pe scurt, Ni che a.
inttrind i credinta pArintilor de la Nichea si Gl. 3. ThrigrAdenul M. se cinstOsct dupt
procletindsi (land Anatemel pre eresurile céle Rom a.
ce se riclica asupra lor, Wig/. acéstea am po- Tale. Episcopul Tarigradultd alt aibt cin-
runcit de am intArit si huna tocmire a cane- stea a episcopulul de la Roma si a deregt-
nelr beséricil carele se-ad fAcut, carele tote terielor lor, cum ad socotit pentru canonul
intfacéstt scrisOre a NóstrA le-am scris drept acesta si Saborul de la Halchidon la 28 de
acéia rugAm pre blanzia ta ca st intAresti ju- canOne pentru cAcT et iaste acesta Tarigradul
decata sfintului stbor cu hrisovul blagoce- acum de se chiamt Noul Rim si se-ad cinstit
stief tale, ca cum al cinstit besérica elk the- de imptrati si de OmenT, iar cum zise Pra-
marea carp asa aT. si obArsesti cu pecetluirea vila TArigrAdénul st fie cinstit dupt Roma,
Mee ce se-at fAcut la SAbor iar Domnul st'ti nu ca cum aril cinstea Rimului maT mare ci
IntArésca ImparAtia en pace si cu dreptate ci a TdrigrAdenulul mai micA, ce iaste arAtarea
sit o trect de in ném in ném ci salt adhogt vremil, ca cum ar zice nestine cal pre multe
lane. putérea acéstA pAmAntésct sA te indul- locure si anT si pre multe vrémi, ad tinut di
vest i Intru imparttia ceriurilor i B6, pe- tine TArig'adAnul cinste tocma ca. si Rimul.
tred cu sAnttate intru tote bunAtAtile cum se Gl, 4. Maxim Chiniconul st fie striin de
cade. Dumnezed sAIT diTruiasca. rugile Sfinti- episcopi si top cati vor fi sfintitl de dAnsul
lor pArintl aT lumil ca until adeverit blagocest fie ltptdatl c inesfintitl.
stiv i iubitorid de Dumnezed imptrat. rale. Pentru et acesta besérica a la Durn-
Acéste 8 canone se-ad izvodit in Tarigrad nezed ati spart si de netocmire si de valure
cu darul IuT H. de episcopil caril se ad adu- o ad umplut, lup in loc de PAstorid se aratt,
nat dt pre in bogate Eparhil cu chemarea ci tuturor celora ce gresia t6te gata erta, fiind
blagacestivului impArat Marele Theodosie. pAgan si rAd strichtorid de toemOle, cum zice
Meseta Iuliu 27. Marele Grigorie, drept aciea acela Maxim
01. 1. Pentru st se tie credinta tare carea striin st fie de episcopi si eel ce vor fi de
se-ad Inttrit la Nichea. dansul hirotonitl oil in ce spith vor fi al fie
01. 2. Pentru st nu fact niminea val be- nesfintitl adict st nu fie nicl intr'o rAndujalL
sAricil afArt de hotar. Gl. 5. Caril vor rnarturisi pre MAI c fiiul
Gl. 3. Pentru st. se cinstésch Tarigradénul si sfAntul Duh o fiintt acea rntrturisire iaste
dupt Roma. bine priimitt.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEID BSRAB 341.
Adeadrut. Inv* vréme de in desful i sg. asculte Dum-
M. 6. Pgganul jehuitor carele paraste a- nezeestile scripturl, dupg aceia sg se botéze
supra epfscopulul de va fi vina beséricescg. deplin e an ungg., i iatg, aad nit priimestl
sa nu o spue, sl nu o spue niel altul carele ca pe niste ellinT, in zioa de Intel sal cresti-
va sti maI nainte, sa nu o spue Mel eel cc nu nezT, adoa sa'T fact oglasenicl, sa se Invéte
e lrnpreunat, sa nu o spue niel cel scos, sg nu credinta,iar a treia sI. lacglepgdare adecg sd's
o spue niel cela ce va. fi pgrat In ceva pang blesteme eresul i suflare de treT orl 7n fatg,
nu se va indrepta el de ale sale, sa pgrascg si in urechl, iar asa i ei mal nainte-sg's bla-
pravoslavnicul eel ce e impreunat, eel ce e steme a lor eres.
neurgisit, cel ce e nepgrat. i sg ducg vina la Conetul sgborubil al doilea a sfintilor Pg-
eparchianl ; iar de nu va putea atuncl sa se rintf caril se-ad adunat la Tarigrad.
Antereg, &gra ma! mare sgbor, ai Cara de
scriserea aceil patime sg nu se aseulte; iar Sfintal Silbor al trellea al Sfintllor
far/ de acesteacarele va merge de va ame- Parinti a otrt Lumea.
steca la imparatul sad la Domn, acela sg fie Adunatu-se-ad la Efesul Asiel In vrémea
scos, lu Theodosie cel mic doag sute de sfintl Pg-
Tale. Cade-se a intreba si a ispiti de fe- rintl, de la cel de al doilea pang la cesta al
tele ai de viata celora ce pargsc pre episcopl treilea trecuse anT 41, iar de la Hs. 404. Era
sad pe dirk% sg nu cumva sd fie acela eretic, mat marl acestul sdbor Chiril Alexandrénul,
sad urgisit sad scos i neimpreunat, adecl Ispravnicul Papel Chelestin de la Rimul cel
afurisit, sat de altil pgrat pentru vre o ving vechid, Iuvenalie Ierusalimlénul, Memnon E-
sisg n'aibg amestaturd (le acea vind, si de vor fesenul, adunatu-se-ad asupra ereticulul Ne-
fi ceea ce 13/rase ca acestea atunce s'g nu se storie, carete era de moaie de la Antiohia
priimésed la intrebare, ior de va fl praVo- se-ad facut patriarh la Tarigrad, fgrg cale si
slavnic si'T va fi viata nevinovatg si de in Para. dreptate. Acest prea spurcat Nestorie
ceT irnpreunatI (adecd de eel cc se priceatu- impgrtia pre Domnul Nostru Is. Hs. in dol
nsc) i va aduce ving besériceseg spre epi- fiT si zicea eg iaste alt fiti cela ce se-ad ngs-
scop, acela SA se priimesca si Sd spue vina cut de la Total i altul iaste Hs. carele se-ad
la episcopil eparchieT, ded eT de nu yot pu- ndscut de In Précista, si cum zicea Mantuito-
tea indrepta vina episcopulul care e asupra ..rialul Hs. ea e striin de Dumnezeire arm zicea
luT, atunce merge parasul si la maT mare sg- pi adeveritel Préciste, zicea sd nu'I zicg Nas-
bor, i Intel sd dea scrisera sdborulul de a- egtere de Dumnezed ce ngschtere de Hs., laid
cea vied ee Sd prinde, ca decal va putea da acest stint sabor al acestor Mut! PgrintI,
sema adevarat de acea Ora ce vadeste de propovecluirg luminat cg Hs. iaste Dumne-
bin^ iar de nu sg pafa el ce vrea sg patd e- zeil deplin i om deplin intr'un obraz i in
piscopul; i atunce asa sal fie para i asa sd doag fir!, iarg sfinta Nasegtere de Dumnezed
se priimescd, iar de va face altele afard de care Med de sgmantd pespe fire pre Fiiul si
acestea, adeeg sd inerga sg amestece la impd- cuvintul lul Dumnezed i Taal, pre Domnul
ratul sad la domn pgraind pre episcop, sad ya Nostra Is. Hs, adecg faird impreunare de bgr-
merge la judecatd mirenesch sad boerésed. bat ai fang durerd i farg gemere, carea mal
acela sg fie nepriimit la Ora, iar ereticul de nainte de ingrecare ad fost fatg curatg si deco.
va fi ngpgstuit de episcop atunce nu se apard Pad Ingrecat i dem Pad ngscut iarg ad fost
a nu para pre eiscop. Fat! i adevarat ndscgtere de Durnnezed asa
M. 7. Patrusprezecenil, adecg Miercuraq'T ad Poruncit si pi opovaduit, lard pre min-
sad Arianil, sad Navatianil, acestea sant car! cinosul Nestorie si pre sotiile lul si pre dog-
se chidind curatl, sad Machedoniani; sad -Sg- rnatele luT dat'ad anatemel fAcut'ad acest
yelianil, sad Apolinarianil de vor infirturisi sfint Sabor carele au fost adunat cu porunca
credinfa cu zapis sd fie priimitl si cum am luT Theodosie Imparatul cel mic i Carlene 9,
.zis trebue a'T unge preste tote -simtirile. si ad scris asa-Sfinti1 Pgrintl &gra totT erne-
Talc. Acestea de's vor da zapisul de mar- nil PravoslavnicT.
turia credintel lor cum vor créde bine, ai deco. Sfintul a tor/ lumea Sdbor carele se-ad a-
'al vor anatimisi tot eresul atund sg primesc dunat la Efes cu porunca blagocestivilor im-
si nurnal cu sfantul Myr sd se ungg la oclif, pgratI, episcopilor, preoPor, diaconilor, si a
la Nas, la urechT, la gurg ai la frunte. i can- tot omul cariT vg aflatI pre in tete eparhiele
<hel unge zice Peceata dara duha sftago. pi cetatile.
61. S. EvnomianiT. SavelianiT, i Francil Adunatu-ne-am NoT dupg porunca cinstitel
earl! se botézd numal intr'o afundare sg. se cgrtl a blagocestivulul nostru impgrat la 114.-
-priimescg ca Elini.T. tropolia de la Efes, pentru ca se-ad.lepadat
Tale. Unil ca acestea si se botezg si se de noT unil de intru nol pre numgr ca 90 pen-
rniruesc cdcl ed se priimesc ca piste elinT, tru putin lucru, cariT n'avea aid o putere eg-
olrept aceia trebue i mal nainte de botez M. se trg impreunarea beséricil sg pot! strica sad
www.dacoromanica.ro
342 MAMA MATEW BASARA13
sa folosésca de la, dinsa sad de in randuiala cop} (le Inca mai vartos sta inpotriva lor,
preotesca ceva, pentru ca uniT de inteansil e- drept aceea porunci sfintul Sabor celora ce
read isgonitl i luatu-le darul, cace prim si se \mit impreuna Nestoriel i lul Chelestin
cinstea mal de cat tote eresurile ale lu Nes- earil vol. face lucrurile i tocmgele lor sa se
torie si ale lu Chelestm, iara in Ng se arata scóta de In cinste si de la heserica sa. se 16-
el Liu le tin ce se-at pocait, drept acéea cad pede, asijderea si cara vor fi oprit1 de preope
nu vrura sa osandésca cu no1 pre Nestoria de la episcopil ion, pentru easel nu vor fi tinut
si sa21 procletesca, pentr'acea sfintul Sabor tocmOlele lor drept, iara Nestorie i Che-
poruncira inpreuna sa fie striinl de impreu- lestinuq vor fi priimit i i vor fi i indreptat
' narea beséricil i luara de la dinsa deistvu- aceia sa nu fie PreotT ce. acieas sa li se ia da-
iala adeca puterea arhierescâ cu carea putea rurile.
sa strice seat sa folosésca cui-va, si am facia Gl. 6. Mirénul de se va inponcisa Saboru-
aceste canóne sä fie de intarirea beséricil. hiT BA fie nepricestuit. iara cliricul Inca sa fie
Meseta Iu lea 10. scos,
01. 1. Pentru Mitropolitil caril se-at lasat Talc. Cela ce va razjudeca si se va impon-
de Sébor si de Chelestin se-aa lipit. cisa tuturor lucrurilor celora ce se-ad facut
Gl. 2. Pentru ceea ce sa impreund la un la Saborul de la Efes, sall va ispiti a misc&
loe i tin célea ce tine si inteleptêza Nes- ceva, acela de va fi episcop sad cliric, atuncl
torie. de in randuiala lul sa caza de tot, iara de va
Gl. 3. Pentru ceea ce se-ad lepadat de fi miren sa fie nepricestuit.
preotia Nes t oriel. Gl. 7. Episcopul carele va facs i va trage
01. 4. Pentru cliricil caril vor face nis-care sá faca altà credinta de ceia ce se-ad facia la
tocméle de ale In Chelestin saa déle nes- Nichea acela sa. se instriinOze, iara mirOnut
toriel. afar& de in lieserica sa se scola.
01. 5. Pentru cela ce va fi urgisit de epis- Tale. Carele va aduce inainte alt sabor
cop si de Nestorie va fi priitnit. Paganesc i spurcat, pentru d intorca i ed.
01. 6. Pentrn mirénul carele sll poncisédi piarza credinta, i tocmirea sfintilor Paring
Saborulul. mail se aa adunat de o a facut i o aa tocmit
01. 7. Pentru episcopil cara fac altd. cre- la Nichea sa. o face. elinOste saa ovreiaste sad
dinta fara ceea ce se-aa intärit la Nichea. orl in fie ce ems sad intoreand pre ckea ce
01. 8. Pentru sa pazesca pre in tote e- vin intru pricOperea adeverintil, acela de va
parhiele cele tocméle ce all fost mal nainte fi mirOn sa se anatimisesca Tara de va fi e-
curat si Tata nevoe. piscop sad cliiic aceea de episcopie si de cli-
Gl. 9. Pentru episcopul Evstatie, carele aa ricie sa se instriinOze.
tinut Episcopia fard. de nice un folos. 01. 8. SA. se tie vartos pre in fies care e-
parhie ispravde i tocmelele carele ad lost.
CanOnele Sfintilor pilrinti de la Efes. mal nainte curat si MIA nevoe, iara. carele
01. le De se va lasa Mitropolitul de Sabor va sta in potriva sa se faca intr'alt chip a-
si se va lipi de Chelestin saa va face célea ce cela sa fie nepricestuit.
face el, scos sit fie acela si de allele nein- Tale. Cati episcopl in sild, supt maipa kr
dreptat. ad luat de in alta eparhie ceva carele n'at.
01. 2. i oil care episcop ce se va impre- fost mal nainte i de intal supt diniT, saa vor
una sad va face celea ce face Nestoria si a- rapi sad apuca de alta episcopie ce vor fi
cela sa fie scos. lost a el de mar nainte vrOrne aceea nemica.
01. 3. Cag se-aa dazlupit de preotia Nes- de acelea sa nu ispravesca nicl sa tie ce sa
le tie iar ale ail ad fost, i sa le dea inda-
toriel acela e prea Stint iara carele se- aa prii-
mit de dinsul sa nu fie Popa.. rat, si sa fie volnicl fie-care eparchie a tinea.
Gl. 4. Ori carl cliricl vor face Impreuna ce are carat si fara nevoe si sa nu se in.-
eresurile a lul Chelestin si ale Nestoriel, a.- ganfe sa se afunde cu chipul catre lucrurile
celora sá li se ia darul. puteril mirenestl (adeca sa fad. in sill ca rni-
Gl, 5, Carele se-ad urgisit de episcopr 3i retail) iar cine-va aduce alt chip potrivindu-se
de Nestoria va fi priimit, s. tie farti de nicl si luptandu-se pentru acOste poruncite aceIa.
un folos. de niminea nernica sal i se infolosesca.
[Aicea e tdlcuirea acestor canótle de sus]. 01. 9. De acésta dator;itiaste tot eniscopul.
Niste Mitropolitl cara ..e adunase la saborul sa tie i sa astepte cu indelungul ca Eustatie
de la Efes departaresa adins eis1 i inteleppa Lira de folos deca déde dosul st se lasd. hiro-
tocnielele Nestoriel episcopul TarigraduluI, tonise l locul bill Theodor, iar cela-lalt plan-
carele credea in omen! spurcatul pagan si. gand si rugandu-se ceres cinstea cela ce sea&
inteleptitoriul ovreestl si ale lul Chelestin e- hirotnnit in locul lul jiu e vinovat, ca tine
piscopal, decl uni1 se-aa lipsit i n'ad vrut sIL cum am dice lasarea aceluia in loc de vina..
se randidasca acestor paganl i spurcatl epis- Tale. Acest episcop Eustatie find fara is-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA 7dATSIII BASAR-AII 343
prav i neputind tinea isprAvile i uneltele el: 4. Pentru s nu se zidescl. cas1 de
beséricii, i neputând sA. impingA. pre toti sä rugA sad Manastire MA de stirea episco-
nu'l pita supAra sA lAs1 de episcopie L se plat
hirotoni in locul lui altul, decia el merse la Gl. 5. Pentru ceia ce se myta de in cetate
saborul de la Efes, inchinându-se, ruganclu- In cetate.
se cersindusT episcopia far i nu'l ascul- Gl. 6. Pentru sa nu se hirotnescA cela ce
tarA cä déca vremea ce de odatai deca se-ad nu va fi fost la besericä sau la MituAstire
läsat de (lama si In locul ml se-au hirotonit fArA marturie.
altul nu mal pete : iar el tot cerea sä aibA cm- 01. 7. Pentru carii vor fi clirici 8au calu-
stea episcopescA si pricestenia i socoti sfin- gärl de se vor interce intro mirenie sal in
tul sAbor, fail de nicl o incurmezisare sä se boerie fara ornenie.
thiame episcop, sg's tie cinstea i sä sazA si Gl. 8. Pentru cliricul carele lacuiaste sA-
la scaun In rand unde'T vor face cinste si s. rAceste sail Manastirea.
slujascA liturghie iar nu de tot in voea lui 01. 9. Pentru cliricil carl vor avea para
ce candu'l va priimi si'l va erta episcopul de vor lAsa pre episcopul lor i vor merge
pentru ertarea i dragostea a lu4ils. décia a- la judecatA mirenesca.
cest dint SAbor pentru mila ada6serä si g- Gl. 10. Pentru cliricul sg. nu se pue la un
cesta SAborului de la Pamfilia i ziSera. pen- loc sA. tie doao besei ici ale cetatilor.
tru lucru ce aü fAcut Eustatie au acum au 01. 11. Pentru pAracif calif le trebue aju-
inal nainte socotiti'l cum va fi mai bine, sail torI si mill.
s5.'l punetf la o hesérica ce va fi vAduoo saü Gl. 12. Pentru sl nu se tae o eparchie sa
intr'alt chip WI iniluiascu. se impartA. sa fie doao eparchil.
Conetul shborului Sfintilor pArint1 carii se- 01. 13. Pentru cliricul carele nu va avea
a0 adunat la Efes. carte.
01. 11. Pentru pravoslavnicul sä nu se
Sflutul Silbor a tart lama al 4 al impreune cu ereticul.
sfintilor PArintl. Gl. 15. Pentru sa nu se faca Diiconesa de
Adunatu-se-ail 630 purtAtori de Dumnezeu nu va fi de 40 de ant
pArinti dupA ce trecuse 30 de anT de la sdho- nu01. 16. Pentru cAlugairul c cAlugArita
se Ins6re sati &à se marite.
i sa",
rul al treilea iard de la Hs. 425 in vremea
blagocestivulul impgrat Marchian, in vestita 01. 17. Pentru ceia ,ce tin in 30 de ant
cetate Halehidon a VitenieT, i era mai maril niscare tinuturl sail tarine saa fie ce.
al acestui ealor Anatolie Tarigrädenul, Ma- Gl. 18. Pentru cliricil c calugariT cariT ba-
xim Antioihanul, Iuvenalie Ierusalirrilenul si nuesc spre episcopal.
Pascasin i Luchinsie episcopil cu preotul 01. 19. Pentru s se fad shbor de doaoo
Bonifantie de tinea locul al p-rea sfintulul Leu ori intr'un an.
Papa de la Roma cea veche, carele avea mare 01. 20. Pentru cliricul ea nu se pune de
slava: si multa nevointg, i ritmnApentru Bla- inteo cetate Intealta.
gocestie-, i acest stint Papa, nu trimese nu- Gl. 21. Pentru cliricul sau mirenul ne is-
mal pre acestl ispravnicl ce Inca trimese mi- cusit ce va rnustra pre episcop.
nunata. Poslanie cu carea IntAria pre sfintul Gl. 22. Pentru cliricul carele va räpi nis-
sabor i puserA nurnele Sfintil PArinti aceii care unélte la pristavirea episcopulul.
Poslanil : Stdlpul Pravoslaviei, si pre Evti- M.. 23. Pentru cliricil si cAlugArii cavil se
hie Arhimandritul Tarigradulul si pre Dio- due la Tarigrad [AA de stirea episcopilor sat.
scor al Alexandriel dederA Anatemel ci'l pro- Gl. 24. Pentru MAngstirile carele se fac cit
cletirA' si 'T Mara de la besérica ca pe niste stirea episcopulul.
mAdulare putrede carii amesteca i impreuna 01. 25. Pentru hirotonia a episcopilor
pe unul Hs. cal pe iaste In doad tiff cunoscut tocma in trel bun! sa se facA, iar sa nu treca
Domnul i Dumnezeul Nostra fugand de das- vreme mai multi
partirea Nestoriel pentru necurAtia lui, si ace-
stea facura i daruira beséricil pravile 30 ca Gl. 26. Pentru sA fie, iconom de In cliros
sã -fie de intairirea pravoslaviel si de rusinea pre la t6te beserieile.
Ereticilor. Meseta Noembre 8. Gl. 27. Pentru cliricul si mirenul caril
Gl. 1. Pentru sA se tie eaminele tare ca- vor rapi muert.
rele all fAcut sfintil Parinti ale Res aria Gl. 28. Pentru episcopal Rome! ceil noaa
SAbor. sä fie tocma cinstit cu al Rome! ceil vechi.
Gl. 2. Pentru ceia ce se hirrtonesc _pre Gl. 29. Pentra cine pogora pre episcop in
haul. In loc de preot.
Gl. 3. Pentru ceia ce ,priimesc grija case- Gl. 30. Pentru sä nu iScalesa de nu'l va
lor mirenesti. erta si slobozéseit Arhiepiscopul.
www.dacoromanica.ro
344 pamnr.A. MATE1fl BASABAB
pricestuit, asijderea datorid iaste i episco-

Candnele 8111101er Pilrinti de Ia pul sal fie aminte corn se cade de mama-
Rwlehidona. stirl.
Gl. 1. CanOne le carele au facut sfintiI ph- Gl. 5. Pentru episcopil sad cliricil caril
rintI ale fie carui sabor tare sa se tie. imbld de in cetate in cetate poruncitu-se-at
Adevdrat. de acésta O. se tie pravila i catonul carea
se-ad facut i se-ad intarit de sfintil Pa-
Gl. 2. Care episcop va hirotoni 'An a. la rinti.
ui ban ei ceia ce se-ad hirotonit de dinsul Talc. Zieuse-ad la 13 Can6ne a Saborulul
caza de in randuiala i cliricil de vor fi fost de la Antiochia A.' nu indraznésca: episcopul
solitorl acelul lucru sa caza i el de in spita, sd se mute de in eparhia luT intealta sti faca
iar mirénif sad calugaril s5. se anathimisésca. hirotonie, lard de etirea episcopulul al cetatil
Talc. Dupb: cum zice Mare le Vasilie : ca- sad sa facd alt-ceva lucru episcopesc, iar de
rele vinde darul luI Dumnezed cel nevandut, nu va vrea atunci i célea ce va face s'a fie
acela mai rad iaste de cat Machedonia lupta- nesocotite, i sal se facd netocmiril i neome-
toriul de Duh. Drept athea carele va hirotoni nii liii cum ad facut i de aicea sal fie luat
ei cel hirotonit pre bani, acela striin sà fie de darul de sfinta troita insa acésta inteacéstea
a lui piá, macar de va hirotoni hie\ ce spitä aea poruncéete canonul acesta.
de mica de a clirosulul, aeijderea i ceia ce Ga. 6. Carele nu va fi fost pre la besérici
vor hi sat pentru acea hirotonie, de vor fi slujind ei pre la Mandstirl pre acela sd nu te
cliricl atunce s. caza de intr'a lor spitä iar pornéet1 al hirotoni, iar de nu ca un nehiro-
de vor fi miral sad calugari sa se Anathimi- tonit iaste cel hirotonit.
s6sca. Talc. Carele va vrea sa se feed -diacon ad
Gl. 3. Calif priimesc grija caselor mire- preot sad in fie ce cin beséricesc sa se pue
nes% aceia vinovatl sant fara. numal candu'1 la un loc pre acela sal nu'l priimeet1 la hiro-
va cfiema légea sh porte grija vre unor copil tonie intealt chip de nu se va 11 fost aflat mai
mid ce vor ramanea grad sad 'T vb. erta e- nainte la besérica de in cetate sad la vre un
piscopul sa porte grija miseilor si a vadualor. orae sat, sad la mandstire supt vre o spita
Talc. Cavil sant in randuiala cliricilor pot slujind la besérica i fiind la dinsa, iar de va
sal se ia pre in casele mirOnilor sa fie dea le fi fost vre unul slobod si va vrea sa se hiro-
%irate coconil i slugile cum porunceste i ca- ton6scd diacon sad preot ne fiind Mel la o
nonul 10 al saborului a doile de la Nichea, spith begricésca. acela sd nu se infoloséscd
iar grija lucrurilor sà nu priimésca, iar de -nu de acésta ce deearta sd hie hirotonia ce va
va vrea acela sa lie supt vinuiala (adeca cer- fi pre dinsul.
tare) iar a fi ispravnic saracilor, miseilor ei Gl. 7. Caril sant cliricl sad ea:Weil de sa
vadualor i altor ticaloei se-ad ertat aeijde- vor intOrce fail de omenie Intru siujire voi-'
rea ei de In ruclenia lor de vor rdmanea co- nicésca sad boefie. sal fie blastemati.
pit mid si lOgea'T va chema la acOsta ,s5, porte Tale. Calugaril sad fie calif ce vor fi toc-
grija pentru rudenie, iar episcopil sad calu- mitl in random cliricesc de vor pardsi viata
garil tiu se iarta dea firea ispravnicl (sad La- calugaresca sad cel de in cliros aeijderea ei
tinéete curatoris) niel rudeniilor sale ce aces- vor schimba chipul ei se von face slujitorl
tea totl se pot face ispravnicl cand more cine mirénT call vor veni intru randul mirenesc ei
va i raman une alte sa le dea pentru sufle- mr se vor pod." ca sa se intOrcb: intr'acela
tul lul dupa mOrtea lot, atunce se chiarnd u- chip in carele 101 Dumnezed se-ad fagaduit
nit ca aceia ispravnicl dupa tocmela Nearalel aceia Anatema sa fie, acest canon adund si
a Imparatuluf Chir Leu Filosoful. pre Nearaoa a opta a imparatului Leu Filoso-
Gl. 4. Nu se cade a face fara etirea epis- ful : zicand care calugar va lua chipul mire-
copulul, nicl casa de ruga nicl Mandstire, cel nese acela sa nu se iarte, macar de ei sta im-
de in manastire sa se cucer6sca episcopulul potriva acestul canon ei acestil Nearale, a 11
si sa nu iasa de In mangstire pana nu'I va toeméld carea iaste in 62 dr, capete a titlel de
lase, i sluga fara stirea stapanu-sad sa nu Intal a patra carte imparatOsca.
se calugaresca. Gl. 8. Cliricul carele lacuialte saraceete
Tale. Fard de etirea episcopulul cetatil nu sau Mandstirea, aceia sd caute de obladuirea
se cade mandstire sari besérical a zidi, ce Inca episcopulul cetatil iar eine nu va socoti ace-
ei tett calugaril sd se cucerésca lul, i sa nu sta acela sa'e. stie canonul.
iasd de in mandstire de in carea se-ad MO: Talc. i aceetea datori sant sa se supue
duit, fara numal candu'l va erta episcopul sd supt obladuirea episcopulol cetatil iard de nu
fie pentru alt folos, asijderea i sluga sad rose vor cuceri ce vor vrea sd facd in voia lor
bul fail de etirea stapanu-sad sd nu'l prii- atuncI aceia sa cazk supt certarea pravilit.
rased In manastire sa se facd calugar, iar Gl. 9. Cliric;I avancl unul pre altul ceva
cine va trOce acéste poruncite acela sa fie ne- napastuire, de vor läsa pre episcopul lor si
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA RATBID BASARAB 845
vor merge la judecata mirenesca, aceia s'a se pu vor fi cinstite cu cinstea Mitropoliel nu de
canonescd, acijderea i cliricul de va avea In nevointa episcopilor ce Inca mai vartos
ceva para. cu episcopul s actepte saborul. pentru facerea de bine a lor sad pentru cin-
Tale. Nu se cade cliricului cand are ceva stea cetatilor ad ajuns a se cinsti cu carp fin-
asupra altuf clinic sit se judece de judecatoril pardtecti atunce acélea sa i aiba. numal cin-
miréni, ce sa. se judece de episcopul lor, iarà stea de nume de mitropolie, lard mitropolia
carele a lin pre al sad episcop i va merge supt care ad fost mai nainte aceia sa.'s tie ce
lajudecata mirenésca, acela sa se cérte cu va avea i ce va fi avut cu pace ci lard sd
pravila : asijderea i cand are cliricul ceva a- caza acel episcop al aced episcopil mai sus
supra episcopului atunci datorid iaste sä se carele mai pe urmd se-ad cinstit a fi intru nu-
judece de saborul eparhiel, asijderea i epis- mele mitropolitului de Imparatul i episcopil
copul. sad cliricul, de vor avea vre, o treba. eparhiel numal pre acela ea. alba Mitropolit
asupra Mitropolitului atunce sä se judece d.e sd nu se impartit eparhiile dupd Impartire
exarhul carele e ispravnic adeca de patriarhul ci on alt ce va avea intro tótd eparhia lu-
supt carele sant supuse acele eparhil, sad crure unelte delegatorii episcopecti tote In-
de patriarhul Tarigraduluf cd acesta putere tregl sm. ci le tie ci cum am zice mai prost ci
nice unuia de in patriarci nu se-ad dat nice mai pe scurt nemica sd nu se imparta de céle
de In pravila nice de In lege sa. ji dece p mice va fi avut pre tocinell mai nainte ale ei
tropolitul alt patriarh, fiind el supt alt pa- nici sa se dea episcopului celui ce se-ad
triarh, lard numal de Tarigradenul. cinstit.
Gl. 10. Nu se cuvine cliricului a fi la dOo Gl. 13. Cliricul fara de carte tocmitd in-
besérici de In cetate, iard de va vrea sd fie, tealth cetate sd nu'l priimescd a sluji.
atunce sd se intórcd la cea de Intel, iard de Tale. Acesta in multe canene se ail/ cum
sd va fi mutat cine-va cumva, acela nice cum am zice carii sant hirotoniti de striini i cli-
sä nu se mai impreune beséricil de intal. ricil carii de acectia nu vor purta carti de toc-
Tale. TJnul ca acela nu se iartg a fi supt mire de la episcopil lor, aceia nu se iartd a
dol episcopi i sd fie la amandol cliric, ce de face liturghie intr'alth cetate.
va merge pentru pohta slave decarte la mai Gl. 14. Cantdretul ci citetul carele se va
mare besérica., acela sa se Intercd lard la ca- insura cu muiare de and credinta i va nacte
rea all fost intal, lard de se va fi mutat la alta, coconi, atuncl ace coconi sal duel sa'l lin-
besérica ci se-ad fled dine cu ctirea episco- preune la besérica de se vor fi betezat la ere-
pulul sad atunce cu totul sa nu se mai ame- ticl lard de nu se vor fi botezat atunce sa nu'l
stice in lucrurile beséricil de intal lard de nu mai duel la ereticl.
va vrea atunce sa cazd de intl.'a sa cinste Tale. A se Impreuna pravoslavnicul cu
dice sa. améstecd inteacestea pentru lacomie. muiare eretica aceste canene 10 ci 31 de la
Gl. 11. Sdracil card se rógd trebuindu-le saborului Laodichiel i canonul 2 al caselul
ajutorid, adecd card sant saraci acelora sIll sabor de la Trulla i acest de aicea poruncesc
se dea sal imble cu carp de pace pentru cd a nu'l lasarea, lard carele de in can-MI:eV si
cdrtile céle tocmitóre se dad. numaipreotilor. de in citeti mai nainte de aceste canOne va fi
Tale. Cartea de pace iaste carea se al ce- luat muiare de altd credinta ci ad fdcut coconl
luia ce vine de o cére fdra de nice o scandald, de inteinsa i coconil se-ad hotezat de eel ere-
carea marturiseste celuia ce o Ora' credinta ticitl atunci sd'i adued la impreunarea ade-
viata lui cea nevinovatd, adecd sdracil sant veritel besérici, lard de'i va fi tiind nebote-
cu cartf de pace ale episcopilor sd Imble cer- zati atunce sa nu se mai intercd sd'i botéze
quad ajutorid de mild pespe carele sa miluesc la arctic! ce sa se desparta, de acolo i sal
de cel marl Intim ajutoriul lor, lard cartl toc- dud . la adeverita hesérica si sa.'i destoinice-
mitere lor nu trebue el acélea se cuvin a fi sea. Dumnezeescului botez (adeca, sa'i boteze).
preotilor, Diaconilor ci altora carii sant ci se Gl. 15. De nu va fi faméia de 40 de alai sd
afid in cliros. nu se faca. Diaconitd, lard dupd aceia de va
Gl. 12. 0 eparhie nu se tae sa fie 2 epar- urgisi slujba pentru sa se marite, Anatema.,
Ini lard cine va taia i o va desparti sa nu fie Tale. Nu se cade fameii a se face Diaco-
episcop, iard de-se va ciiisti o cetate cu carti nita mai nainte de 40 de ani, lard de se va
imparatecti, atunce acel episcop de acolo sa hirotoni fiind de 40 de ani ci apoi dupd hiro-
ia numal ce va fi al cinstil iarg ce vor fi ade- tonie se va marita ca cum ar urgisi darul lu
varat ale Mitropoliel sd'c tie ale sale pe drep- Dumnezed aceia sa se Anatemisésed,
tate. (11. 16. Calugaril sad calugaritele sd nu se
Tale. De va merge vre un episcop &Are vre marite lard de nu sd fie nepricectuiti.
Un orp puternic ci va nevoi sa'i se cinstesca e- Tale. Acectea card vor ea:dm de intro Id-
piscopia lui cu nume de Mitropolie i pentr'a- gaduirea lor si de In obiceiurite Ion se vor
ceia se va desparti o eparhie iii doaoo, acela lepdda, aceia sd fie supuci supt cella neprice,
se caza. de In spita Ip lard cate de in episco- cteniel lard al cinci-zeci ci 6-lea canon al ma-
..
www.dacoromanica.ro
346 PRAVILI. MATEM _BASARAB
relui Vasilie zice i opréste pre unif ca aceia canonul a sasea al sAborului al doilea de la,
ca i canonul de curvie, Nichea si de aI optulea canon al saselui sibor
Gl. 17. TAranul i Mojicul de vor tinea de la Trulla, pe..tru ostenéla cilitoriel a a-
ceva la casele lor in treI-zeci de ani i niim- dunirg Episcopilor, drept aceia poruncesc si .
nea nu le va cére atAta vréme, atuncl e sA, le se facA numal odatA inteun an, de la prazni-
tie, iar de se va tocmi o cetate cu porunca im- cul sfintelor Pastf, pang ce se va sfArsi luna
pArA.tésca, atunce sA urmeze judecAti impà- Octovrie : ca si strice incoltirile ereticiel ca-
rAtesti si a sAborului, iarä ale beséricilor sá rele risir si si indreptéze canonul blago-
fie neschimbate. cesti el
Tale. Beséricile de vor avea niscare veni- 01. 20. Eliricul de la o cetate nu se pune
turl pentru niscare lucrure nemutate de la la alti cetate, iarA carele's va pustii licasub
mireni i in patru-zeci de aril ail tacut ne- mosiel lul. sad de altA nevoe de va merge la
mica nu se-ad scornit nice CI dodiit pre eine alta besérici, nevinovat e, iarA episcopul de
le %him déca va fi trecut atAta vréme ale cui va priimi dine striin, cu cela ce Pad primit
vor fi fost nu mal pot sA le ia, iarA de va a- sl aibi. ne1mpreunare.
vea vre o beséricA sA ia ceva de la altA be- Talc. De acesta in multe canóne se-ad zis,
séricA i pang in trel-zeci de ani n'ad zis ne- cliricul de IntealtA cetate gnu se pue la alta
mica ce ad tAcut, dupA aceia de se va scor4 fan g. d.e stirea episcopulul sAd, deci i episco-
peste trecerea atAta vréme, atunci sA. nu se pul carele va face cliric pre cliricul striin la
bage In semA, drept aceia poruncéste i acest episcopia lui, atunce el si fie afurisit si cela
canon zicAnd, de vor fi tinut, niscare episcopi ce se-ad tient panA ce se va Intórce acel cli-
In trel-zeci de ani ceva de la alt1 episcopi sad nic la a MI besérici, ian a. cliricul canele's va
de la niscare tArani sad de la vecini, sail de la pustii mosia de vre o nevoe pre acela cine'l
ceia ce lAcuese la o inargine undeva atunci va priimi iaste %A. certare.
sl le tie nemutate, iarA de se vor fi fAcut cu- 01. 21. Cliricul sad mirénul neprocopsit
vinte sad price intre acel treizeci de ani pen- 0 firA. isprava carele pAraste pre episcop si
tru acelea, tadecA pang. nu vor fi trccut acel fie nepriimit.
treizeci de aril) atunce ceia ce le tin nu le pot Tale. Cade-se a ispiti bAnuialele celora cc-
tinea ce sA se judece de acelea cu ceia ce le pArAsc pre episcopi sad pre clirici i sai nu se-
pare ca'i napAstuesc de sAborul eparbil de priimCseala pAra lor firA ispita. mAcar cliricf
aicia sA stil cA acesta ce zice tAran i mojic de vor fi ceia ce pArAse, micarA niiréni si
sA null pare cA sant niscare cetAti sat sate, nu curn-va sA., fie fost scosI dela besérici, sad
ce tarine, i ins6 tAranii sant carii's in mijlo- nepricestuiti sad pirati de vre o vind i IneA
cul tarinei si in sate, iarA mojicil sant carii's nu se vor fi indreptat sad intr'alt chip vor ft
pre linga dinsii de lAcuesc pre in locnre ose- ay-and viatA rea sad vor fi de altA credinti,
bite si push! carii se chiamA venetici sad coli- ca multi unil ca aceia voesc sh rAsvratésci,
basl, iarA de va zidi tin impArat o cetate sad si strice i sA arnéstice tocrnélele céle bune
Domn sad boiarid sad o va inoi, atunce e- besOricestl, decos i lipesc alte lucrure asupra
piscopul carele va fi aprópe vecin sA nu se pravoslavnicilor i nevinovatilor episcopf ii
pricéscA de dinsa nici sa* cérl sa fie supt voia cliricii.
eparhiel ui, ce sA urrnéze toemelelor si obi- 01. 22. Episcopul décal se va pristAvi si
céelor Omenilor cetAtil, s o tie si sit fie supt niscare Omeni 'I vor raj:1i ce va avea aeela.
eparhia episcopului celuia ce va vrea si o ea se gresasca de in spita lui.
dea impAratul i cine o ad zidit i o ad dres. Tale. Cati de In clirici durd mórtea epis-
Gl. 18. Clinch i cilugaril de vor binui copului vor jehui unéltele, aceia sA se nevo-
sad vor sfitui niscare Iperure de vini, tru- iascA i si se pedepsésci. de In .pita lor.
findu-se asupra episcopului de in spita lor si 01. 23. CliriciI si cAlugArii cavil merg in.
cazi. Tarigrad ma de stirea episcopului, de scor-
Tale. JurAmAntul carele se face de MI- nese netocmire i valure, aceia de in &tate
preuni i vor sfitui si lac& un lucru rad, sad si se gonésci.
si. desparta si strice veil fie ce de in boiarl, Tale. Care clinic sad calugir se vor afia.
sad de Intr'alte tocméle, acRla are osAnda de in Tanigrad fill de stirea episcopului sad si
in lege mai mare de cat tote gresalele, drept vor scorni sad vor mesteca niscare lucrure
acéia graiaste i acest canon cA. eine face céti. besérice.sti aceia ci se gonésci de in cetate
Impreuna si.sfat sad si vinuiascA asupra e- si sa, se cAznéscA d.e ispravnicul beséricil
piscopulul, aceia si cazA de intealor spiti. TanigraduluI.
Gl. 19. De doao oft In an si se faci. sa- 01 24. Care Ministire se va fi ficut cit
bon cAnd va vrea episcopul mitropoliel, ca si stirea episcopulul, si fie nedisficuti, i ce
apere tocmélele cele réle ce se arati. vor fi ale ei si fie neschimbate. iar cine si
Tale. Cum se-ad zis mai nainte a face va chizisui a face Intealt chip, nu e si nit fie
sibor de doaoo orb intr'un an oprituse-ad de vi novat.
www.dacoromanica.ro
PRAMLA XATERI BASATIAB 347
Tale. Manastirile carele s zidesc fara de (adeca al Tarigradulul) sa fie tocma cinstit
stirea episcopulul, acélea nestatatóre sa fie cu al ceil Vechil pentru schimbarea stOgulul,
nesfinte, iar Mandstirea carea se va zidi gi Pontul, si Asia, si Trachia ci Varvaril sa
cu voia i cu stirea episcopulul cum iaste ses hirotonésca. de Tarigradenul.
dreptatea a lu Dummezed aceia trebue sa fie Tale. Tarigradenul sa fie tocma Inter) cin-
tote nestricate i sa se faca scapare mireneste cu episcopal de la Roma, si tocma sa
sea i sa. se -tie, si sa. se pazésca zidirea si in- laza raga, pentru cad ea se ad cinstit acésta
thrirea el i tote tocmélele el sa fie nedesfa- de ImpAratl si de boiarf, i sa fie supt mana
cute iar cine se va lepada de acOstea i va lul Mitropoliele acOstea numat aie Pontulut
calca porunca acOsta, acela sa fie vinovat si ale Asiel si ale Trachiel c i sa. se hiroto-
sa se can on ésca ea p ravil a. nesca de la dinsul ; asijderea i ispravile e-
Gl. 25. Tocma in treI lunl sa se facal hiro- piscopilor Varvarl sa fie iar supt mama la
toniele episcopilor, iar de se va tampla vre a pentru ca mainte vrOme ale Machedoniel,
nevoe ceva, atunce p6te-se mat prelungi vré- ale Iliriculul si ale Tetaliel si ale .Athinel ol
mea, lard. de nu, cela ce ad hirotonit sa aiba ale Amoriel si a tot uscatul adeca lumea
canonul, far venitul ce va fi sal pazesca Ica- isprava acestora de in limbl era atund supt
nomul. mama Romel.
Polo Pail d.e in mitropolitl zAbovindu-se Gl. 29. Cine va pogora pre episcop In loc
si nu bagand sérna de turmele ce Ii se-aii de papa, aceea iaste furtusag de sfintie acela
dat in mana, !lid de grija hirotoniel episco- e vinovat si nesfintit, iar carele se va po-
pilbr, dOca mOre episcopal sa hirotonésca al- gora fail de 17 inä acela sa fie episcop.
tul Ora a se Implea acélea acOlea trel lunt Tale. Fur iaste de sfintie c i protivnic si
poruncintu-sead Intr' atata vrOme na se hi- vrAjmas cine pogora pre Episcop In spita
rototiésca, fara numal de se va trece vrOmea preatesca, fara numal de 'I va sti episcopur
pentru vre a nevoe sad smintOla. iar do va ca iaste vinovat i sa '1 se ia darul de preo-
vadui besOrica fara de episcop mal mutt d.e tie, sad fara de vre o vini de pacat, iar In-
trel hint, fara de nicl o nevoe, atuncl sa se tr'alt chip sa nu /rota nicl sa fie volnic all
célte si sa se canonOsca mitropolitul cad nu schimbarea sad a'l mutarea de In deregato-
pOrta g ijà. iar venitul aceil beskircl vadue ria episcopOsca.
inteatata vréine ce va trOce Intregl i nemis- 01. 30. Obiceiti art eghiptOnil (adeca. Ale--
cate sa se pazésca de Iconornul el. xandrOnil) sa nu iscalesca ve Inteo carte, de
01. 20. De in cliros sa fie iconom pre la nal va lasa Arhiepiscopul intr'acéeas nevi-
tete besérecile, iar care episcop nu va baga novatI, ca nu iscalira In cartea sfintulul pa-
in serna acOsta, acela flu e sa nu fie MA de pet Leu pana nu se face Arhiepiscopul lor.
vird. TAlc. Obicéld se-at Intarit Infra isprava
Tale. Cade-se a tot episcopal sh's1 faca i- eghiptOnilor (adeca. AlexandrOnilor) fara de
conom de intr'al sad cliros, ca sa ispravesca ispravnicia Arhiepiscopulul lor, sa nu isca-
pre voia lul unOlte ale besOricil. iara de se lésca episcopil, pentru-ca de acOhta in zilele
va afla vre un episcop ispravind unélte ale blagocestivulul Imparat Marchian sead adunat
beséricil far de iconorn, unul ca acela iaste ca sfintul sabor de la Halchidon penttu Arhie-
o batjocura. Preotiel tiind acea ispravnicie cit piscopul de la Alexandrie anume Dioscor,
neprieépere-fara marturie de isprava, drept fiind spurcat i eretic, zicand i harfind ca
aceia unul ca acela cu pravila sä se indrep- ad purtat Dornnul trup ca o naiad. ; i iaste
tOze. Inteo fire, si adaogea de zicea ca alt pätirnit
Gl. 27. Care cliric va rapi vre o muiare Durnnezeirea, drept aceea SfiniI ;Itrintl sun-
acela sa se scOta de la beserica iar de va fi pun de iA scaun i '1 procletira, decia decd.
mirOn sa. fie afurisit, asijderea i ceia ce vor '1 1,c6sera pre acel spurcat Patriarh Inca ne-
fi Indemnat i vor fi ajutat. find 'in local lab alt'al pus, nu se nevoira
Tale. Carole va face rapire rnueril, mare nici se Indemnara a bcrie carte de acésta
osanda are de judecata imparateasca vi sfintulut si pravoslavniculul Papel Lou, ci
n'are patina cOrta si de la -Pravila, iard se tocmi lor vréme sa nu scrie pana ce se
de va fi cliric cum zice acest canon sal va hirotoni lor Alexandrenilor episcop, clOcia
se ia darul. iar mirOnul si ceia ce ad indent atuncl asa dupa porunca lul sa se iscalésca,
nat t i ad ajutat bil la rdpirea rnuieril sa se ce randuira zicaud sä dea i sa pue chiza-
Anatitnisésua pana ce vor da pre acea fatal suire sa nu se lépede niel sa se de-parta. de
rapita inddrat, Insa de va fi fost mat nainte marea cetate a Tarigradulul iar de nu vor fi
logoaita logoditulul el, (sennéza] iara de va avand chezas atunue sa se jure pre capul
fi fost sloboda la parintil el dupa cum zice Imparatului ca sa astépte de aceea.pana. ce
canonul 22 al marelul Vasilie, cauta de a- va dobandi cetatea AlexandrOnilor episcop.
césta si la 94, a saselul sabor. Conetul sfintulul sabor al sfintilor Parintt
01. 28. Episcopal al Romel ceit Noaoo vcarit se-ad adunat la Halchidon.
www.dacoromanica.ro
348 PRAVILA. MATEnt BASARAB
canul sad tdranul sad bogatul numal at.

Snore sfintllor paring earele se 01. 12. Pentru episcopal carele'l chiama
chiama Naméstuie. alt episcop.
Care le se-ad facut la Sardichia, carea a - Gl. 13. Pentru sa nu'c lase episcopul a sa
cuma se chiama Sredtea mal nainte de cel besOria. Trial mult dd trel saptdmanl.
de la Cartaghen in vrémea iMparatiel and 01. 14. Pentru a nu se zabovésca episco-
imparatia Constantie feciorul marelul Cos- pul la orac sad la cetate sad la tarine striine
tantin, dece acest imparat incepu a tinea e- mal mult de 3 saparnanl
resul Arienesc, ci se nevoea sd strice i sa 01. 15. i acest canon a 15, Insotiaza pre
schimbe tocrnélele si credinta carea se M- al 12 al Sfintilor Apostoll.
euse la SAborul de la Nichea, acésta prinse 01. 16. Pentru clinical eel afurisit de epi-
de véste frate-sau Consta carele era impdrat scop.
la Roma cea véche ci se sfatui impreund cu 01. 17. Pentru sa, nu priimasa episcopul
cine era atunce Papa, i aca '1 zice Papa a clinic striin.
aerie carte sd cérte pe frate-ad i aca 01. 18. Pentrn cd acest canon a lb Im-
scrise zicand. : de nu te vel lasa zice sa, nu preund pre a 16-lea i a 19. Canon al acestui
mal turburl besérica i sd nu mal clatectl salon.
Pravoslavnica credintd bine a ctif a void 01. 19. Pentru episcopul ce e gonit ftird
adica mare Razboid asupra ta, iard el im- dreptate de a lul norie sad eparchie.
potriva 1111 trimése catrd fr'ate-sdii ziand, a- 01. 20. Pentru ci. ci acesta insotiaza pre
devetéza i intréba pentru credinta bine, canonul a 17 al acestul abor.
cacl Cd ea zice nu ea strica c ma; nevoesc Sd 01. 21. Pentru episcopul ce va vedea pre
o intdresc i asa facura arnandol pace ci episcop mergand la mal manil octil sad la a
numal cat poruncird sd se adune i a se Oste,
string& Arhiereil sd fad. Sabor ca sd caute
sdinthrésa credinta, drept acéea cu porunca Caudnele Sftntiler pilrIntI de la
amandoror Irimaratilor fratl numal de at Sardichia.
se adunara episcopil Rasdritulul ci al Apu- 01. 1. Nu se add, nice póte fi episco-
sulul pre numdr 341, la Sardichia, carea se pul de in. cetate mare sa. se mute,intealtd maI
chiarnd Sreadtl, ci mare ci tare intrebare fu mica, acijderea de va sari de In mica pre maI
de célea ce se-ad facut la Nichea, i de im- mare ca un trufac ci rapitor sa fie scos ci in-
preund totT marturisird acéla i ijdeitftra Ca- tru teitl viata luT a fie nepricectuit
none 21. intdrind sfinta Credintd carea o toc- Tale. Acest canon Mel cum nu iarta-sa se
mird S9.01 Parintl la Sdborul de la Nichea faca schimbarl episcopilor ce Ina de se vor
si poruncird ca acOea sa se tie vArlos i nesi face forte tare muncOcte pre accl ce se
schirnbatd, iara pre caril nu o vor tinea nice schimba si se muff., deer adevaand parintil
vor crOde aca procletial pt dederd Anate- de acest lucru, poruncit'ad sa nu se nevoia-
mel ci. nu lacuna nurnaI acéste canOna: ce sa nicl un episcop a se muta de In cetate
Ina aduserd besOricil tdrie de Inpreund mare in mica, ce de va vrea póte se muta tie
folos de obcte tuturon. in cetate mica intr'alta mal mare de va face
01. 1. Pentru a nu se mute episcopul de acOsta pentru trufia. sad pentru Idcomia po-
in cetate mica intrn mal mare. runcit'au sfintil pdrintl. until ca acela sa n'ai-
01. 2. Pentru episcopul ce se mutd de In bd. a se pricectui nicI ca miréniI ce dupa lua-
cetate in cetate. rea darului sd fie ci afurisit.
01. 3. Pentru ad nu se mute nicI un epis- 01. 2. Orl eine se TA muta de In cetate in
cop la vre o cetate nechemat. cetate sa se pue ci sa se lupte a placea órne-,
01. 4. Pentru episcopul ce:Ise ia darul nilor acela nicl la mOrte a nu se cuminece.
pare a Pad napastuit. s Tale. Carele va fi atat de inclaznet ci va
01. 5. Pentru sortil i ranluialele naintea veni la atita decertare ci va cuteza a cére
oil se fac. si se mute de in cetate in cetate zicand
01. O. Pentru mitropolitul ce va a se ran- vor Omenil ci va lua de acolo cartl vrednicin-
duiascd. du'l sd le fie episcop de care lucru adevirat
Gl. 7. Pentru sa nu se faca cpiscop intr'un iaste ci se-ad facut acOia de in mectecugul ci
sat ci la o mica. cetatue. de in maestria lift de i-ad pututu'l pleca cu
01. 8. Pentru saraciI i vadua i pentru cel putinel Ore ceva wet i cinste de i-ad tras
ce pat nevoe i n'ad nemica, cited sine : de vor sta In besérica ci se vor
01. 9. Pentru ad ajute celora ce fug ci pri- ruga ci'l vor cOre de acolo sa le fie episcop,
begesc ata besOricl. decI pre unul ca acela ca pe un ndvalitor de
Gil. 10. Pentru episcopit caril trimit la im- indaznire i nedomirit forte'l osandécte, ci
paratul sad la Domn pentru niscare rugl. ad poruncit nici la ecirea sufietulul de in
01. 11. Pentru ad nu se faca episcop oro- viati sa, nu se vrednicOsca pricOctenieI (ce sa
www.dacoromanica.ro
PICAVILL MATEITJ BASARAB 349
stil de acésta) cg striin i grósnic lucru iaste dgparte cu carp i cu scrisorl sa le dea véste
acesta a nu se pricestui la mórte, de care lu- sit scrie, cit déca nu vor putea veni atunce sa
cru nu veI afla In tote pravilele nicI inteuna se facg randuialele Impreunk i u a lor
find altg gresal g. mal rad certatg de cat a- stire i voe.
césta. 01. O. Déca se va puneIn sckun Mitropo-
01. 3. Nice un episcop sa nu se mute vre litul atunce trebue sa fie chematl i cel ce
Intfo cetate nechemat, asijderea si episcopul -sant aprOpe de cetate sad de orasul Jul.
de in eparchie de va avea vre o judecata sg. Talc. Vrand Mitropolitul sg. se randuiaseg.
nu chiame alp episcopl striinl iar de nu s. ju- nu se póte astepta sk se chiame top Mitropo-
dece Rimul i sa fie si striin. litiI la sortil loT pentru isprava ce numal ceI
Talc. In bogate canOne se-ad zis cg,nimMea ce sant aprópe de cetate, ca alta i Intealt
sk nu Indraznésca de la lacasul hil sa se mute chip iaste cand nu 'Ate dupg cum zice cano-
intealtg. eparchie, farg numal de'l va chema nul 25, a saborulul de la Halchidon, episco-
mitropolitul i episcopiI caril vor fi cu dan- pilor celor vaduoo trebue sit li se facg hiro-
sul de acésta asa poruncéste acest sabor, a- toniile intre trel lunl.
sijderea i orl carele de in episcopl de va a- Gl. 7. Intr'un sat si oras mic, In carele va
vea vre o judecata cu Nrre un episcop d In putea fi de in destul un preot, acolo nu se
eparchia lul pentru vre un lucru si cu dan- pune episcop, iarg de sa va face In cetate 6-
sul vrea sa, se judece acela nu iaste datorid men1 mulp, atunce nu rite fi sit nu fie.
nicl i se cade sa chiame altI episcopl Intele- Tale. Nu trebuiaste sit se pue episcop in-
gatorl sail luatorl de séing de intfalta epar- tr'un sat, oras sad intr'o cetatue mica In ca-
chie ce sg, se judece numaI de eparchianil rea póte sit fie de In destul un preot, ea sg nu
sgborulul a eparchieI lor, iar de'l va pgrea cg se prostéscg. numele episcopulul, iarg de se
nu'l place judecata ce'l judecg rad atunce sa va face aceia mica cetatue cu multi ómenl,
se chiarne la Roma supt carele iaste supusg, atunce cadese a se hirotoni episcop ei in-
acea eparchie si sg. merga si el deci sad de teacéia.
dansul s i se caute judecata sat de episco- 01. 8. Episcopul sg indraznéscg. i sa mér-
pil cel ce sant aprópe de eparchia ml sa i se ga la imparatul si la domn, pentru sgracu ci
Indreptêze judecata besêricil. vadua, i pentru eel ce patirnesc bogate ne-
Gil. 4. Déca se va lua daml episcopulul si vol, róge sa le fie Inteajutorit, si nut
se va Inchizg.sui ca va sa's mal caute ran de el sal miluiascg, iarg sa nu mérga pen-
dul atunce nu póte sa se pue altul In seaun tr'acesta luau pre la boiari Si ostas1 i ce
de nu va porunci Rimleanul, ca sa's caute pre la acestea pre diaconul sg triméta.; acéste
luarea darulul, sad cu sol sat cu carp. 2 canóne 8 si 9, ad arnandoao un talc.
Talc. Episcopul carele i se va fi lnat darul Gl. 9. Celora ce scapg ci merg la beséricI
de episcopil al eparhiel, de 's va mal canto, acelora sg li se ajute.
randul a doa eira, parandu'l ca nu rad jude- Tale. Porunceste acest canon episcopulul
cat drept, atuncl la episcopia ha nu se ran- sit foloséscg si sit ajute saracilor i vaduolor
duiaste altul, pang. nu va cauta i va lua séma si celor nevoiasl ce n'ad nemica, asijderea
de luarea darulul sad Rimlénul, supt carele si celora ce fug de scaph, pre la beséricl pen-
iaste supus acel sabor ce nu'l ad judecat tru grésalele i pacatele lor, i sa merga pen-
drept, ca de inteacest canon are putere sivoe tru dansll la Imparatul si la Domn sit se rOge
Rimiénul al judeca sad O. scrie catre episco- pentru ertarea, ci sa cent judecata c i ispravg
pil ceia ce sant vecinI aprópe de a lul epar- pentru ceI napastuip, si iar pentru acéstea
hie, sa ia séma episcopulul ce'l se-at luat vinl, pre episcopil acest canon nu lasa sa's
darul se-ad se trimeta preop al lul cu episco- paraséseg beséricile si sit se duct pre la oastl
pil sd ispitéscg. i sa adeverCze acea judecata, sad aiurea unde iast9 Imparatul a'l supgra
01. 5. De vor cguta tomeniI episcop sa's pue pentru dàniI, ca sk nu aduca poreclg epis-
(adeca de vor cére) si se vor aduna, iarg u- copilor i mustrare pentru multul val : ce
nul de Intransil va lipsi atunce sa chéme ci poruncéste sg, trimeta cu rogue MI pre Dia-
pre acela, iarg (Real vor chema si nice va conul 55. róge pre linparatul, iara sl nu lase
vrea sk vie nice va aerie, atunce cel randuit el besérica c i sg se departéze la Impgratul
sg se hirolonésca. pre departe locure.
Tale. Acésta acum Inteacésta vrCrne nu 01. 10. Trimétand frate &Ara frate, atunce
se face, a fi randuialele episcopilor si a se sa prinza Mitropolitul pre acel sol i sa,
face de cliricl si de dovlitini cetatilor, ce a- scrie cgtre episcopul de la carele aS venit ca
c6stea sa se tocmesca de Mitropolip si de e- sa adeverCze lucrul acelul sol trimis.
piscopl, cum poruncCste si canonul 13 al sa- Talc, Trimetand episcopul catrg impara-
borulul de la Laodichia si a 19 de la Antio- tul sad catra domn srl se róge de ceva ci
hia i allele multe, ce sit cade sad top episco- pentru acel lucru i earl fratil lul scriind
pil sa fie Impreuna la sorti, sad si eel de pre In ostl imbland cu imparatul sad eu dom-
www.dacoromanica.ro
250 PRAVILA MATEIII BARARAB
nul facandu-se ca cum ar fi chemat de Ira- ca cum 's1 ar logodi acea beserica striina, si
paratul sail de domn sa imble cu dinsul treca cum ar trage emenil spre dinsul, si se
bue acela sa merga intal la Mitropolitul sad nevoiaste a'a parasi beserica carea iaste lul
sa'sf arate rugile i diaconul sad sluga pre data si a se muta la aceea, dece pentea-
carele va vrea sa triméta ca sal se caute ru- cesta poruncitau Sfintul Sabor sa nu se zabo-
gile intaie de Mitropolitul lul i sa. se ispitesca vésca mal mull de fret sap-Omani de la
ca sa nu cumva sä le fie rugile nedrepte, ai besérica luT episcoput cel pniunuit, ce sa se in-
asa déca'i va ispiti O'l va adevara, atund Ora inclarat la emenil carii's dati pre mamä
riO scrie liii i cartl de tocmire (adeca de lard. numal carele se va zabovi a o lasa pen-
credinta) ca sal fie de adevarare si de intarire tru vre o grea sila, sati pentru ye un lucru cu
celul trimes i sal destoinicesca cu episco- nevoe.
pul eela ce imbla cu impäratul, ca pet& Gl. 14. Episcopul carele va avea ve o cas-
fi inteajutorill diaconulul. tigare ceva peste hotarul luT de va vrea sd
G1.11. Orosanul, taranul, sad bogatul, de mergä la dinsele sa nu se zabovesca cu -so-
nu se va sui la sfintele spite Intai, acela nu rocul acolo mal mult de tre1 saptamanT pen-
pete sa se facä episcop, i sorocul spitelor tru ca asa trebue turma luT pre dinsul sa
sa nu fie forte curand ca sä se ispitésca viata aiba ca si el sa fie fara imputare.
credintel a facerel de bine a lui, iar de sa va Tale. De va avea vre unul de in episcopl
pine altul fara de acestea, acela iaste ca si in tinuturile altor episcopt striinT niscare
un sad nod. castigur1 (adeca mosiT sad 'veniturT) aceia flu
Tale. [Zri ot inoce, aconevitru ceaef ogn se apara a nu merge ca a:0 le caute i sema
stt n 2 senjz, hoditi n Duha stgo]. Acest ca- plodurilor a lual'iara asa nu se iarta nici a-
non nu porunceste intr'alt chip celora ce vor ceia a se- zabovi acolo la satele i orasela
sa se sue sa sazà intru randuialaepiscopiel (a- striine mai mull de trel saptarnani, ca sä
deck acestora) mirénil caril petrec pre la (aline nu piara sail sä se strice i lucrurile hese-
si se indeletniceza intransele (adeca la (ara) ricilor pentru zabava, nicT sa se tinM vina
sad niscare bogatIsi orosanINegotetori de nu trufiel si a mariel lor a se lungi mai mult
se vor sui ale in spita. in spita. MOT citet, ipo- sä petréca intr'acea cetate i loc striin.
diaconi, diaconi i preot sä fie slujind ace- Gl. 15. eine va sti pre cela ce ad afurisit
stea nu pot fi, iar sorocul a fies-cariT spita episcoput sad, si se va impreuna cu dInsul
iaste eke un an, ca A. se ispitesca viata cre- acela nu e sa nu fie fara de via..
dinta lor inteatata, iar canonul 17 al Sabo- Talc. eine cu stire va priimi pre (bacon
rulul de intai si al doilea cariT se-ad adunat sad popa carele e afurisit de al sad episcop
in besSrica sfintilor apostoll, au tocmit ca sad vre unul de in clirici si se va impreuna
nicl unul de in mireni, inca Mei de in calu- cu dinsul, adica va sluji liturghie cu dinsul
garl nu iartä sa se sue la naltimea episco- acela nu e sä nu fie vinovat, ce sa se afuri-
piel asa de grab, sa nu cum va sa fie de in sesca i acela, dupa cum zice al 12 Olnon al
viatti spurcata ce intal de rand sa vie la sfintilor Apostoll.
randuialele preotesti pre la fie care cin im- Gl. 16;Cine va fi urgisit de episcopul ma-
pland i obarsind légea cea ce e legiuda si nios, acela sa se rOge sa cera ertaciune sa
tocmita, décia atuncT sá priiinesca hirotonia nu cum va sa nu fie ne ascultat, iara asa sa
a episcepiel. fie nepricestuq pada ce va tampla ertaciune.
Gll. 12. Episcopul carele iaste chemat de Tale. Cliricul sad fie cine de se va tam-
alt episcop prost fiind eel ce'l ail chemat, a- pla episcopulul a se porni in manic ai'l va
tunce sa nu'l ritoresca prea des ca acesta afurisi acela sá mérga la mitropolitul la ca-
iaste banutala i necinste cpluT prost i apoi rele iaste supus episcopul ca sa caute vina a-
si logodire episcopiel liii, i aniandoaoo nu furisaniel pe drept iaste ad ba, decl de'l va fi
e sa nu fie fail de vina. afurisit nefiind vinovat atunce sã priimesca
Adevarat. si jail% iara mainte pang, nu va ispiti si
Gl. 13. Anevoe lucru iaste fail de mare nu va st1 nicl va pricepe macara de'l va fi a-
si grea nevoe a's lasa episcopul ,besérica lul furisita drept macar nedrept nu se priimeste
multa vréme. la impreunare (adeca la ertare) ce sa fie In-
Tale. Care episcop va merge intealta. ce- tr'acea Ingrozire.
tate, chemat fiind de episcopul cetatiT, 1i cela Gl. 17. Sluga sad cliricul striin nu se cade
ce va fi chemat, pre dinsul nu va fi iscusit pune la vre o spita Oril de stire a acelul
Intru invatatura., acela sä nu invete emenil striin, iar de'l va pune acéea sa fie neadeva-
des, nice sa ritoresca forte, cad ca acesta se rata.
arata a face s a aduce si a scorni valure .si Talc. Nu se cade episcopuluf sa priimesch
nebagare in sena, episcopuluT celuea-lalt ce cliricul striin si sal pue la vre o randuialä
l'ad chemat pre dinsul, si iara se mai pare fara de stirea episcopulul sad, iara de va face
pentru aratarile acestea ale aceil invataturl acesta cine-va i '1 va pune intim clirosul sad
www.dacoromanica.ro
PEAVILA MAMIE' BASAIIAB 351.
acea rinduiale. se. fie nesocotit i nebegate lucrul celetoriel la de episcopal de la cela
In seine. i neadeverate. ce ad conecit la densul, décia del va afla
G1. 18. Hotarele zebevilor ale episcopilor ce va merge la tabdrd fere de nice o vicle-
ad putere a le pezi diaconil i preotiT a- nie, atunce ad nu'I se face nice o impedecare
celor. ce Inca cu chaste se'l trimete i se scrie e-
Tale. Poruncitu-se-ad episcopilor turma parchianilor i tocma slujitorilor lul tutu-
lor se nu o lase si se merge sà petreca in- ror, sal primesce fere osencle, ca pe un ca-
tr'alte cetate fare nu mai malt de trel sep- letorid ce face cale pe dreptate i fere smin-
ta:maul, de acesta, asa zice acest canou si tele, iard de'l vor afla mergand la taberd in-
pentru diaconl i pentru preotT, si el se nu's -Walt chip, sad vrand se se arate Imperatu-
lase beséricile mal mult de trel septa:maul. luT sad se se rege pentru niscare lucrure
GI. 19. De vor scete pre episcop de In e- fare de trébe. carele nu se cuvin luT ca u-
piscopie lard dreptate i va merge la striinl nul archiered, atunci sI nu'l priimésce nicT
atunce sal priimesce pane's va isprevi i va certI sA scrie lul i nicl o rage, nicl o is-
Indrepta acea mustrare. pravd se nul face,
Tale. Gamfarea i trufa oprindue parintiT Couetul seboruluT al sfintilor PArintl caril
poruncitad episcopulul se nu sazd la episco- se-ad adunat la Sardichia.
pie striine vréme multd, iard carele va fi scos
pentru merturisirea credintil nestre sad pen- Saborul Sfintilor pdrinT earele se
tru Indreptarea adeverintil de in cetatea luT chiana Namestu I e
sad de In local luT i va merge Intealth ce- Fecutu-se-ad cand imperatea la Roma cea
tate, acela nu se opréste a nu lecui acolo vechie Oonorie, iar In Rimul cel Nod (adice
pane ce va putea se's, afle Indreptare de mus- in Tarigrad) imparetia Teodosie cel tiner,
trarea cea ce'T se-ad recut asupre. deci in vrémea acestor ImperatI adunard-se
Gl. 20. Ne priimit se fie cliricul Intealtd purtatoril de Dumnezed parintl : 217 la Car-
parte carele nu va clirici la besérica la carea chidon carele se tinea de laturile si de ti-
se-ad cliricit; inse Evtihian i Muses nu vor nuturile Africhiel , pentru ce Cartaghenul
putea se's1 dobandesca numele se fie se se iaste o parte a Carchidonulul , iar Carchi-
chiame episcopl, ce fuse de vor vrea se se donul iaste eparchia Afrighiel. Pentru ed A-
pocaiasce putévor se:temple se se pricestuia- frica tine opt pertf de tinuturT, Intel era A-
sed ca mireniT. lexandria si Pentapol a Liviel, i ceia ce
Tale. Acesta In multe canene se-ad zis -se &lame pustia tiindu-se si de Tripoli, a
cum am zice si de tote seberele sa nu se prii- doa Vizachia, a treia Carchidonul, si Pro-
xnesce cliricil striinl de alp episcopi i se'T cunsularia, adice. a AntipatuluT, décia doao
pue pre niscare randuiale bericestf i iard NumidiT, adece cea veche i cea Noad, de-
mal Invate acest canon de Evtichiam i si de cia, tref Mavritanif adeca Chesarinsia carea
Moseu, [Zri] emit se-ad rapt despre credinta se chiarnal Chesaria, décia de la aceste. Mi-
nestre i li se-ad luat darul poruuceste ca tropolie a Chesariel iaste Sitifensia i mitro-
de se vor pocei si vor vrea sk dobandesce polia el Sitifena, i Tiggani, cdria'I iaste mi-
lard rancluiala episcopil, sad macar numele, tropolia Tiggin, si era ispravnicl mai marl la
se nu se asculte nicT sd se bage in seine, ce acesta sabot Avrilie episcopal de la Karchi-
numal de vor vrea ca niste mirenT la pri- don cdruial zicea papa, i solil de la Papa
-cestenie se se priimesce. de Roma ispravnicl In locul lul episcopal
Gl. 21. Cine se va ispiti a misca tocme- Favstin i F'ilip, t Aselie preotiI, mai era
lele céle plecute de Dumnezed si bine toc- s'alti ispravnicl al celor eparchil ce am zis
mite acela se. nu fie episcop. Episcopul de mat sus trimesl la sebor In local archierei-
va vedea pre alt episcop mergand unde va, lor celora. ce nu putuse se. vie. ce furl si
sad la vre o este, aceluia sI. nal se facd o- eT ca si cum s'ar vor fi fost stepanil lor cult
prire ce se'l intrebe se's dea se/nein-MT pen- tritnesese pre dansiT, i acest dant sebor toc-
tru ce tréhe merge, iar de's va da serna in- mire si Indreptard i interird credinta i ca-
Walt chip se: .nu'l priimesce nenele tuturor seberelor, carele se fecuse
Tale. eine nu va pezi bine cum place lu mat nainte de acesta i facer& canene de
Dumnezed, toemélele ce se-ad Indreptat si Interia Pravoslaviel : 134.
se-au Intend, ce cu Ingamfare i cu trufie va Carele sant acestea :
Indrezni a face alt ceva de Inteansele : cin- Gl. 1. Pentru se nu surpe episcop pre e-
stea i randuiala episcopiel se i se ia, pentru piscop fare de stirea Romel.
ce se-ad canonit cii acesta, se nu mergd ne- Gl. 2. Pentru ce, se cade Rome se scrie
stine la ostl taberd sat intealte parte In- Tdrigradénulul i Alexandriel.
Walt chip de nu se va chema cu cartl impe- Ga. 3. Pentru Preotil i Diaconl caril ad
retest:T. Cade-se episcopulul celuia ce face voe sI chiame a doa ere judecatd se. se In-
.cale se. fie Intrebat i ispitit de vina st de dreptéze.
www.dacoromanica.ro
852 PRAVLA MATEM BASAIIAB
01. 4. Pentru episcopul, preotul, diaconuI mare, nu pentru cucerie e pentru urgisirea.
g aibg. muierT. 01. 32. Pentru cela ce mat nainte de hiro-
Gl. 5. Pentru sg nu se ia camatg. tonie nu va avea nemica, iarg apoi dupg hi-
Gl. 6. Pentru facerea mirulut, p de sfin- rotonie va castiga ceva.
tia fételor p pentru ertarea cui-va sg fie de Gl. 33. Pentru BA nu vanzg preotul unélte
slujba Omenilor. ale beséricit farg. de pirea episcopulut.
Gl. 7. Pentru preotul carele va vrea sl 01. 34. Pentru sg. nu indreptéze nici sg.
iarte pre cela ce se afl g. in nevoe sg sluja- mat adaogg nemica de ale Saborulut de la.
sea oltariulul. Ipponl.
Gl. 8. Pentru sg. nu se priiméscä farg 01. 35. Pentru sg, nu fad. episcopit sag
de Intrebare parasit la Ora episcopilor. cliricil, pe fecioril lor volnici sag obladuitort
01. 9. Pentru sà fie nepricestuit carele se mat nainte de ajugerea varstel.
Imprenunä cu eel afurisit. Gl. 36. Pentru sg. nu se hirotonesca cela
01. 10. Pentru cela ce se afuriseste de e- ce nu tine in casa WI pre top pravoslav-
piscopul sag p nu vine la sgbor. nicit.
Gl. 11. i acest canon a 11 are talcuirea GI. 37. Pentru sg se due/. la beséricà nu-
acestul maT de sus. mat paine i yin cu apa amestecat.
GI. 12. Pentru sg judece pre episcop 12 e- 01. 38. Pentru sa nu intre cliricit, nici
piscopl, sase pre preot i tret pe diacon. calugarit la vgdug p la fétele céle ce si. hrg-
Gl. 13. Petru sg se pue epjscopuI cu voia nese de la besérica.
tuturor eparchiathlor. Grl. 39. Pentru sg nu se chiame randuiala
Gl. 14. Pentru tréba episcopilor de la Tri- preotiet unul mare altul mic, ce totl preotil
polin. sa fie tocma einstitt.
Gl. 15 Pentru sg nu se lépede episcopul Gl. 40. Pentru cliricul calgtor si Intra, in
sag cliricul de judecata beséricil. carcinma.
Gl. 16. Pentru sl nu se facg. Ngemitort, Grl. 41. Pentru cand vor preotil Si. slujéscg
mid ispravniel canT sant In randuiala sfintiel. liturghie
Gl. 17. Pentru sg. ia cliricul atata nu- sg fie postitt.
mat cat ad imprumutat. 01. 42. Pentru sg. nu facg cliricul mancgrl
Gl. 18. Pentru cela ce se hirotonéste sit si bauturi pre la besérici.
porte grijg de toemélele sgborulut. 01. 43. Pentru sa Imparta i sg fie volnic
Gl. 19. Pentru episcopul cel pargt i che- episcopul sa tocinéseg pocaania daspre pg-
mat sg'l astépte doag lunt. cate celora ce si. pocaesc.
Gl. 20. Pentru ci. acest canon a doazecile, 01. 44. Pentru fata carea se lasg. de tata-
Impreung p pre al doile sprezéce canon al sall ca sgs tie fetia.
acest ut sgb or. Gl. 45. Pentru cela ce sa. botazg, sg simtg
Gl. 21. Pentru fecioril cliricilor sg nu se sad sg. cunciseg darul.
Impreune cu at ereticilor p cu al pgganilor. Gl. 46. Pentru sg. se citéscit patemele Ma-
Gl. 22. Pentru sg nu dgruiascg episcopit cenicilor pre la pametele lor.
di-richt cu ceva pe rudeniile lor carit sant e- Grl 47. Peutra cela ce In vrémea copilg-
retict. riel se-ag botezat de Donatisténi.
01. 23. Pentru sg. nu trécg episcopul de Gl. 48. Pentru a doa or. botezare i hiro-
céia parte de mare. tonie si a doa org schimbare sad mutare a
Gl. 24. Pentru sg, nu se citésci. alte cart!, episcopilor.
fgra numat carele's de trabg, 01. 49. Pentru sa. nu hirotonésca pre e-
Gl. 25. Pentru sg se feréscg preotit de ale piscop mat putin de tret episcopt.
lor camel P carit sant in randuiale Sfinte pre Gl. 50. Pentru c i. cunóscg zioa Pastilor
la vreml cand vOr sa slujasca, sfintelor. pre la tote Sabórgle carele si. fac preste an.
01. 26. Prntru si. nu vanzg episcopit unél- Gl. 51. Pentru SA caute pre , In tote epar-
tele beséricit. hiile lucrurile carele se fac pre la besérici.
01. 27. Pentru preotul sa nu se botéze daca Gl. 52. Pentru cela ce se lépgdg de che-
va gresi P se va intórce la pocaanie. marea saboruluf.
01. 28. Pentru cliricil cgrora Ii e luat da- Gl. 53. Pentru episcopul carele va lua.
rul BA nu chiame judecgtorT de peste mare sal cliricul striin.
judece. Gl. 54. Pentru O. fie volnic Halchido-
Gl. 29. Pentru carele se impreung sad se nul sA randuiascg pre cine-va vrea.
pricestuiaste oprit fiind mat nainte de ertg- Gl. 55. Pentru sa nu se fad. episcop pre
ciune. in fie ce eparhie MIA de pirea celul mat
Gl. 30. Pentru carele:parape sad cel pa- mare.
r At carelel iaste frig. 01. 56. Pentru trOba copiilor celora ce se-
Gl. 81. Pentru cela ce se lépAdg de cinste ag botezat de Donatisteant.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA KAT= BASARAR 353
G1. 57. Pentru famasitele idolilor, , sg GL 85. Pentru sl urmezT celora ee's maT
sg le strice de tot.
piar g. i . marT de tine, iar sl nu'l urgisestT.
G1. 58. Pentru ceia ce voiesc a se judeca Gl. 86. Pentru si nu se ia darul preotesc
da niscare dirk!. asa lesne.
13-1. 59. Pentru ospetele elinest! ea se cur- Gl. 87. Pentru Maximian Vaghensie.
me a se mal face. Gl. SS. Pentru sa se dea cart! celor hiro-
Gl. 60. Pentru sa. nu se stringa Mimi- tonitT, de la mana celora ce ad hirotonit pre
si pre la praznice privirT. dansil de la Africa. -
G1. 61. Pentru cliricul carele e judecat de Gl. 89. Pentru sg nix priimésca episcopul
episcopul sl nu se rnaT judece de nimenea. clinic striin.
Gl. 62. Pentru cela ce vine Intru bung. Gl. 90. Pentru sa se nevoiasca de pururea
viatg de In via tg. ingscaricescg, si de insg Impreune pre DonatistenT, adeveritel be-
Wane mestersugurT rele. serid.
Gl. 63. Pentru slobozirile ce se fac pre GI. 91. Pentru Inv-AO:tura i Indreptarea
la besérici. celora de la DonatisténT.
G1. 64. Pentru episcopul Echitie carele Gl. 92. Pentru sa se dea beséricilor folosire
se-ad urgisit de sgbor pre villa. si ajutorid, de la i'mpgratiT i domnil cel bla-
61. 65. Pentru Donatistenil card se-ad gocestivI.
despgrpt de trupul DomnuluT. Gl. 93. Pentru eparchiile tuturor episcopi-
Gl. 66. Pentru sg r6ge pre boiarl cu cartT lor de la Africa s'a nu facg sabor obste.
ale sgborulul. Gl. 94. Pentru acest canon se-ad spus la
G1. 67. Pentru obicgul ospételor carele's al 15 canon al acestuT sgbor.
de la pagani sl se opresca. Gl. 95. Pentru sa se dea voe de la impgra-
Gl. 68. Pentru carele e hirotonit de done- tul sad de la domn, sg. se pue ispravnicT be-
tistenT. séricil.
131. 69. Pentru sg se triméta pristavnicTs1 Gl. 96. Pentru card n'ad avut nicl odatg
propoveduiascg Donatisnénilor pravoslavie. al sad episcop.
Gl. 70. Pentru sg se feresca episcopil de Gl. 97. Pentru al tie al sad episcop, earil
fameile lor i preotil i Diaconil. se-at Intors de la Donatisteni.
Gl. 71. Pentru sg nu'sT lase episcopul Gl. 98. Pentru venirea ipodiaconilor cle la
scaunul sad. mangstirea cea nog, carea se chema a luT
Gl. 72. Pentru sa nu se botéze cineva cu Gher m an.
apg de dog orl. Gl. 99. Pentru cum all socotit sa triméta
Gl. 73. Pentru sa se propoveduiasca ziva call! catra Inochentie Papa.
pastilor naintea a zecea zi de a lul Septem- Gl. 100. Pentru sa nu's desparta nestine
vrie. muiarea pentru fie ce.
Gl. 74. Pentru episcopul carele e dat sol, Gl. 101. Pentru sg, se fad la sabor rugile
pentru fie ce nevointg sad pace a ómenilor. célea ce se-ad tocmit.
Gl. 75. Pentru sg. fie ispravnici sad izban- 141. 102. Pentru episcopul carele cére de la
ditorT. Impgratul sad de la Domnul judecatg time-
Gl. 76. Pentru episcopil cariT nu merg la nilor.
sgborul carele se face preste totT and. Gl. 103. Pentru episcopul sad cliricul ala-
Gl. 77. Pentru Echitie dupg. urgia lul ce i risit de la Africa.
se-ad facut, Gl. 104. Pentru cela ce va merge catra Im-
G1. 78. Pentru cliricul carele se va vgdi pgratul sad catra domn pentrn vre o vini
ye Inteo ving. ceva.
Gl. 79. Pentru cela ee priimèste pre ci- Gl. 105. Pentru parerea ispravnicilor de
ne-va de la mangstire striing. t6te trebile asupra Donatistenilor si a eli-
Gl. 80. Pentru A. nu aerie episcopul most- nilor.
nen! pre ereticT sad pre ellinT. Gl. 106. Pentru ea, nu judece un episcop
Gl. 81. Pentru c i acest canon sernana cu a luT judecatg.
cu canonul 64 carele e ma! nainte de acesta. Gl. 107. Pentru sa priimesca nestine viata
Gl. 82. Pentru s nu se fad. jertgvnic sad bung sa fie volnic.
besérica Intru niscare selistl sad intru nis- Gl. 108. Pentru cela ce zice ca ad facut de
care vii. Intal Dumnezed pre Adam mort.
Gl. 83. Pentru s se strice sfgrématurile 131. 109. Pentru ceia ce zic ca coconiT eel
de óse ale inchinaril de idol!, orl in ce loc mic1 card se boteza nu trag nemica de In pa-
vor fi, ad In padure ad In copacid. catul a luT Adam.
Gl. 84. Pentru sa se scrie carp de la Hal- Gl. 110. Pentru cela ce zice ca darul a hiT
chidona i sa se iscalesca pre numele tuturor. Dumnezed are numal ertarea pacatelor.
23
www.dacoromanica.ro
354 rakvita MATEIII BASARAB
Gl. 111. Pentru cela ce zice c darul a la chiame, sal judece : -sa. fie ascultatu, Roma
Dumnezed numal nog. ajutA. sl scrie sail sA poruncésca.
G1. 112. Pentru ceia ce zic a am putea Talc. i acest canon ca i al patndea ca-
tocrni poruncile i fara. de dar. non al sAborulul de la Sardichia dau voe Ro-
Gl. 113. Pentru eine va talcui cuvAntul lu mel pentru. episcopul sad popa, cela ce ad
Dumnezed glas, mers la dinsul cu darul luat sa triméta 0-
G-1. 114. Pentru cela ce va rAzvrati, osta- menT al lui cu episcopul acela sal ia sOma
vinam dlaghinsa. de la episcopil ceia ce 'I all luat darul, sad
G1. 115. Pentru Donatisténil sä fie la vre sa, Buie- la epsicopil ceia ce sant aprópe de
un scaun. dinsul (adecl aprOpe de a lul eparhie) i de
G1. 116. Pentru ceia ce se Intorc de la Do- dinsil sA li se ia sOma pentru lucrurile si
natistOnl. trebile besericil.
Gl. 117. Pentru cela ce se tntórce intru Gl. 2. Déca vrérne ce nu se vor afla nis-
pravoslavie O. fie fail de villa. care tocmOle de célea ce se-ad fAcut la Ni-
G1. 118. Pentru cela eel va parea ca. se va chea, trebue Roma O. scrie TArigrAdénuluT
indrepta, nice until adins elu's sa. nu se ju- Alexandrenula sa tocmesca, ei de acolo a-
dece. celea. -4\
Gl. 119. Pentru sA se aducl aminte sa Talc. Ispravnicil eel trimes1 de Papa al
p6rte grija caril se lenevesc. Roma la acest sabor pentra cela ce'l se-ad
G1. 120. Pentru judecAtorid carele e ales luat darul si ad mers de ad spus la papa al
despre ama.ndoa, pàrile, sd fie nein-Virg jude- Roma dupa. cum ad tocmit canonul cela de
cata. la sahorul Sardichiel ca sA judece i sS. ia
Gl. 121. Pentru episcopul carele nu va ha: séma
cut la
dupa. cum zice toemela carea se-ad fa-
Nichea, si ad intrehat pre parintil ceia
ga In sema de grija ereticilor.
Gl. 122. Pentru cala ce zice c. cel nelm- ce sa adunase la acest sabor, ca sA adeve-
réze si siL afle acel canon carele all fost de
preunat iaste impreunat.
Gl. 123. Pentru preotiI i diaconil urgisitl la saborul Nicheil, iar eT netiind minte cum
se-ad tocmit de saborul Nicheil Inca nicl a-
de episcopl.
Gl. 124. Pentru episcopil de nu vor putea vAndse-ad
sense nici adeverite tocrnelele cele ce
facut la Nichea, zi-s'ad ca. nu still, de-
sa vie multi la sabor.
G1. 125. Pentru cela ce va ImbrAca pe vre cia at socotit si all judecat sil scrie Roma
o fatA In haine calugArestI, mai nainte de 25 catre TarigrAdénul i catra Alexandrenul,
de ani. de la dinsil sa, se ia In adevarare can6nele
de la Nichea i el sA le adeverOze lor, de-
Gl. 126. Pentru sa nu marturlsOsc a. omul cia atunci sa. priimésca can6ne ca acelea toc-
carele e afurisit, niclrobul, nicl slobodul nici mélele saborulul de la Nichea intarite si a-
mascariciul, nicT ereticul, nid ovréiul deverite i asa voira sil se tie, si sil puse de
Gl. 127. Pentru O. nu marturisésca cela ce dIniI aicea IntAl, decia all trimes catre dAnsiT
de multe orT ad pArAt i nici una n'ad ade- sfinti Chiril arhiepiscopul Alexandria i At-
varat. tic arhiepiscopul anigraduIu cA n'ad aflat
Gl. 128. Pentru sa nu marturisésca eine pus in can6ne sA potS triméte papa clirici
iaste de 14 anT. a la sS. caute eT vinile luAril darulul ale e-
Gl. 129. Pentru parAsul sA nil aducA rnar- piscopilor, si ad scris cdtre papa Chelestin
tune de la rasa lul. cela ce era atuncT la Roma sa nu mai faca.
Gl. 130. Pentru episcopul carele zice, ca de atunce asa sA trimeta clirici Ai lul sA
cutarele mi-ad spus vina In tainA. caute vinil leAnT darula al episcopilor ca
Gl. 131. Pentru episcopul carele oprést.e sa nu bage besericil lul Dumnuzed IngAmfa-
de pricestenie pre eel ce nu e vAdit in vinA. rea i nalltimea trufiel lumii.
CIL 132. Pentru Urban episcopul de la Gl. 3. Preotul i diaconul carele va fi a-
Sichia. furisit, acela are voe asijderea sA spue adeca
Gl. 133. Pentru scrisorile ale lul Chiril sA chiame a doa judecatA sA se judece, ded
al Alexandria de va fi adus asupra luI afurisania Bra de
Gl. 134. Pentru sa nu se primesca. eel ne- rAotate, atunci trebue sa. fie cum se ad In-
pricestuitT la pricOstenie, adeca. carii nu's de tArit.
a nOstra, credinta. Intru a nOstrA lege de nu Tale, Acesta canon iaste Incepere a ne-
se von face totl ca nol pravoslavnicT. tocmirilor si a scandalilor, clod cliricul ca-
rele e afurisit de episcopul sad acela sA mOrga
Candnele sfintilor pArintl de la sA spue Mitropolitulul supt carele iaste su-
Callaghan. pug. eparhia aceia sA vazA. pre cale iaste si
Gl. 1. De vor l,ia episcopil darul until e- pre dreptate, iar de va fi lipsind Mitropolitul
piscop de va vrea sA mergA la Roma sA atuncT sa. merga cu episcopul cela ce'l ad a-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA gATEIII BASARAB 855
furisit la episcopil -ceia ce sant aprdpe de Talc. Pentru acesta lucru zice i canonu
dinsul cdt judece i sg le ia séma (pentru a- apostolesc 44 i a 17 a sgborulul de la Ni
caea am zis mal sus cg. acest canon iaste de chea 0 a 10 al saselul sgbor de la Trulla a
scandalg) cg lepgdat si de val lucru iaste Preotul sad diaconul carele va are i va lua
fgrg ispravg a merge episcopul sg se judece carnata si nu se va pargsi de acel lucru acele
la ceea ce nu e supus supt clInçil deci pen- de in randuiala judea-se sä se scotg, iar d-
tx'aceea pravila adecg canonul acesta nu iaste se va face acesta de mirénu, acela are impu
asa adevgrath sg se tie i Intealte isprgvi, tare si iaste supt vinä,i da lor vinuialg pentru
ce sg. se tie ca un sgbor ce se-ad fgcut pre acea dobanda rea, a lacomiel i Mel la preo-
alocurea adicg in Cartaghen i In Africa. tie sg priimesc, de nu vor cheltui acea do-
[Alta]. Niminea O. nu cundsa sau s'a In- band& rea sgracilor, si de nu se vor prinde
véte vre o daspartfre a sfintel troite Intr'a lt a nu ma! cadea Inteacea bólg a iubiril de
chip fgrg de cum se-au intgrit la Nichea. argint, dupg cum zice canonul 14 al marelul
Talc. Asa any luat, asa crédem. asa gan- Vasilie, cu cat mal mult incg sant vinovatl
dim adevarat, a nu cun6ste sail a invgta nic1 cliricil caril vor face acesta lucru.
o despgxtire de Sfinta troitg, ce una pre &ham Gl. 6. Carele se va afla ye Trite() nevoe si
a sti c i tocma cinstith.. se va erta sfintulul jertgvnic a sluji, Preotul
[Alta]. Indreptgrile célea ce se-art tocmit sg nu faa de In capul lul ce sl Intrébe pre
la Nichea, carele pgrintil nostrl le-au adus episcop i cumu'l va zice asa sll fug.
cu dIn01 de la sgbor, acélea sg, se pgzésca. Talc. Fgptura mirulul, adecg sfintirea f6-
Talc. Celea ce se-au tocmit i se-ad in- telor cu mir i cand va erta nestine pe cineva
dreptat Intal la Nichea de sfintil parintl ce sg slujescg dmenilor de acésta sa n'aibg popa
se-ad adunat, pre acelea i Saborul acesta voe sll fad., nice sll facg. tocmirea sfintulul
le intgreste i porunceste sg le pgzescg. myr. nicl sg sfintesa fete, nic1 sg iarte pre
Gl. 4. Episcopul, preotul, diaconul, citetul ce1 de in pocaanle, adecg sa'T pue impreung
si tiitoriul, i acestea sa se tie de muerile lor cu Onnenil cel credinciosi pi se't pricestuiascg
ca sh pdtg fi gata la vremea slujbel kr. Dumnezeestil priasteniT, acéstea nu se iarta
Talc. Insg canonul acesta c i cel de in 25 Ind sll da voe ale face preotil, ce acestea tre-
impreung-se catrg. a 50 canon al acestul sg- bue sa se facg de episcopl. [Zri opasno]. Aicea
bor 0 nu se aradi sg cérg episcopul, preotul pentru sfintirea fetelor zice ce. maT nainte
pi diaconul sll se desparta de nuntg i sl se vreme avea crestiml obiceill a faggdui o fatg,
del:Alike de muerile lor de tot, ce la vremile de inteal kr feciorT lu Dumnezed sad singure
Jor sg. se tie de &Are dinsele, adecg, and se unele fête de in rImna Dumnezeiascg aprinse
Indeletniceza la rugg si la postire si and fac fagaduiase a feti lul DumnezeA in tea vréme
liturghie, iarg al 12 canon al saselul sgbor vietil lor, decl acelea le ducea Impreung cu
de la Trulla ju iartg episcopilor sll azg cu Arhiereul si le sfintia cu molitve 0 le da un
ale lor fameT déca se vor hirotoni, ce sh se loc/osebit aprópe de beserica, de le pgzea si
despartg Impreunarea de atrg &MO, si a- le grijea de t6te de ce le trebuia, acelea pre
césta n'ad. poruncit sg nu se facà zicand c. limba greasa se chema Aschitrie.
dór nu trebue nunta i intorcandu-se de cg- Gl. 7. [Alta]. Acest canon ce scrise mai
tre tocmela apostoléscg ce catra dragostea sus porunci sa se facg ertarea de episcopT nu-
spgseniel i &Meg mal binele procopsiril 6- mal, iar cesta porunceste cu stirea episcopu-
menilor i sll nu dea sad sg zia nestine vre lul sg, se faca acéstea lucrure si. de preoti.
o bgnuialg spre tocmirea preotiel, iar al 13 01. S. Pgrutall pgrintilor pentru ceia ce
canon iar al saseluf slbor aduce ocarg si sant inplantatl intru uraciunea pargi sa nu'l
porecll pentru tocmela canonulul carea e data 16pede ci sa fie priimit1 atrg para.
la beserica Rimulul, adea Diaconil sag preo- Talc. Zisu-se-aq 0. la al sasele canon a-
til caril vor O. se hirotonésa el sll marturi- sfintilor parintl 160, caril se-ad adunat in Ta-
sésa ziand cum de aicea nainte sg nu se mal rigrad, farg de intrebare A. nu se priimésa
Impreune cu ale lor fame, drept acea porun- pgrasil la para episcopilor, ce intal sg. li se
céste bgrbatilor,[Zri impotriva Roma] celor caute credinta lor, i sg. se ispitésca sg nu
sfintitl, carfi's preotT, O. nu se despartg de cum va fie ereticT, décia sg, le ispitesa i vi-
Impreunarea céia ce e pre lege , ce sg le nile kr SI nu cum va fie fost urgisiti i scosT
tie si sg, nu se despartg de dinsele (adecg pi nepricestuit1 sail pentru alte gresale vinuiti,
unul de &gra altul) ce numal pre la vrémile fara numaT da se vor fi aflat nevinovatl, pen-
kr sh se tie de atre lacuitdrele lor, cum po- tru gresalele celea ce'l ad vinuit, decl asa va
runaste c i apostolul; décia iar sll Impreune acest canon, sg. nu se priimesca la Ora e-
cu dinsele. piscopilor vre unul de ceia ce sant Implan-
Gl. 5. Fie-cine carele va fi de in mir6n1 ce tati intru gresale ca acélea.
va lua camiltg. iarg asa, ci cliricul maT mull 01. 9. Carele se va pricestui cu cel nepri-
Inca' de cat mirCnul se osandeste. cestuit si el sa fie nepricestuit.
www.dacoromanica.ro
356 PRAVILA MATEItl BASARAB
Tale. Gine iaste despartit adeca afurisit de dastoinic, acela sd fie lipsit de' cinstea lui
episcopal sad, ci altul va priimi, ca. pentru cd i légea pedepsecte pre ceia ce ad
e afurisit, i va sluji cu dinsul liturghie afu- maxturisit rad sad in potriva lor i zice sa se
risit sa fie ci acela, acijderea ci, ceia ce se im- judece de boiarii targulul, cum poruncécte
preun d. ci se pricectuesc cu ereticil, i se róg5. canonul 14 a titlel de intar a cartit doazecl 0
Impreun g. cu clinch i credinciocilor sa nu se doaoo.
impreune ce sä se scôta de la besérica. Gl. 14. Pentru tréba episcopilor de la Tri-
Gl. 10. Carele va fi urgisit' de episcopul polin, ci 1 episcop la ispravnicie iaste de in-
sad décia el nu'l va baga in sérna ci. va face destul.
alt oltarid sad va sluji acela sa fie pedepsit. Talc. Insa altI mat marl al eparhiilor po-
Tale. Gine va fi afurisit sad despartit de runcit'ad sal. se alegd dot ispravnici episcopi
episcopul sad ci nu va vrea sa merga la sgbor sad mat multi ci sit se triméta la Halehidon
supt carele iaste supt episcopul luT sal caute in tott anil de eke orl se fac Sabórd iard de
Iucrurile de afurisanie i sa se indrepteze, de la Tripolin ajunge i un episcop ispravnic,
aceia adec d. de acel lucru gra isprava ce se pentru tréba episcopilor.
va bigMa ci se va ingilmfa trufindu-se neba- Gl. 15. Episcopul sad cliricul de va cadea
gaud in séma ci se va despgrti de besérica, ye intr'o grecala sad 'I se va scorni asuprd,
adins elusT de'c va face alt oltarid (adeca be-
ceva de va Idea judecata beséricil i va merge
seri*, i sfinte darure lu Dumnezed va aduce la cea mirenesca i se va arata nevinovat, si
(adeca va sluji liturghie) acela ce va face ii- cdcl n'at mers la judectitoriT beséricil acela
nele ca acéstea I potriva credintel si a toc- sa'c cazi. de intr'a sa spitd, Mrd, numal de'l
mélelor beséricil nu e numal sg nu fie nepe- vor fi vadind ceia ce'l pargsc pentru pizma
depsit ce Inca sa se i afurisésca. pentru niscare patime de'l von vinui, atunci
Gl. 11. Intelegerea i socotinta acestuT ca- nu li se ajutd, iard de vor alége amandoaa
non iaste, ca ci. acestul desupra luT ce am partite judecatorT aceia sd nu se lase.
scris. Tale. Nu se cade episcopulul sad cliricului
111. 12. Episcopul de va cadea ye intr'o sd se lépede de judecata beséricil, drept acida
grecala de nu va putea fi sabor deplin, atunce tie carele de intr'acectea de va fi pardt pen-
eel judece 12 episcopi, iard pre popa 6 ci pre tru vre o vita ci se va lepada de judecata be-
Diacon tret, i sä fie i paracul. séricil ci se va duce la judecata mirenésea
Tale. Episcopul fiind parat cade-se sa. se de'c va descoperi vinile de la &MOT ci se va
judece de tot sgborul, iara de nu vor putea sà arata nevinivat ci se va trage judecata de la
se adune totT, atunce cum ar fi mai de putint el : acela s5. 'cl piarzd a sa spited, lard de nu
O. se judece de 12 episcopl, iarlt popa sa. se va fi vinuiala carea iaste asupra lor de vind
judece de 6, iar d. diaconul de trel, trebuind sit ce cu bani se va sfatui sa dea ea sa. biruiascd
fie Inc i maT multi de acestea i sd fie de pre dinsil, ci se vor lepada de judecata cea
fa i cela ce ail park pre episcop ci. aca, sa. de folos ci vor merge la judecall mirenctl da
se caute vinile lor de acésta pot1 &guts. la 8 se vor judeca:de dinsit, insa de vor alege ci
canóne ale acestut sabor acijderea ci la o 106. se von prinde cu ramas i vor cére acela lu-
Gl. 13. Déca va porunci cel mat mare, a- cru pentru carele ad biruit aceia tar& sit's
tunce i trel episcopl p'un episcop, ci eine se piarzg a sa spitd, iard de nu vor baga In sérna,
va lepgda de zapisul laY sad de iscaliturd a- pentru acea trad c vor voi sd piarza, ce ad
cela sg fie pedepsit de judecata de afarg. dat ea sa pótd birui, atunce siVc tie a sa spitd,
Talc. Gaud vor sd se.faca, idnduiale sad iarg de sa va fi judecat cineva de episcopl ci
alégerl episcopilor pre la episcopiile céle vg- apol a doua órd va chema sa se judcce la mat
duoo atunci de 'Tor putea trebue sd fie toti e- maril judecatorl al besericil i va putea sit in-
piscopil at eparhiel cum aratg. i canonul 4 Hired judecata lor, acela nu va aduce aid o
al stiborulul de la Nichea i a 19 de la An- stricgciune judecatorilor beséricil, cad intórce
tiochia, iarit de nu vor putea sad pentru in- judecata celora laltY, farg numal de von face
delungata cale sad pentru alig nevoe porun- judecata In pizma sad '1 von vinui sah pentru
cécte mat putinl Incal sä fie trel, i sa faca. mita de'l vor aduce asupra vina.; iard catI de
rftnduiala aceia cu ctirea MitropolituluT lor 0 in episcopT sad de in cliricl carii's vinuitt si
sg se fad la randuiala aceia cu voea tuturor vor aldge judecatorl at hese-Licit ci vor vrea
Impreung, emit nu vor fi acolo Inca sit tri- O. se judece de dinsil (mitcar ci mai putinI de
map. cartl argtand cum e i cu a lor voe, iarg 6 episcopT sad ci de 4 cum am scris la 12 ca-
orT care de In episcopl de va marturisi i va non al acestul sabor), acelora nu li se cade
adevgra pre cineva a fi harnic i destoinic deca se-ad judecat sit mat chiame sa se judece
de episcop a fi la rdnduiala episcopiel, iard peste judecata lor : ce sa stea judecata lor
apol se va lepada i va sta impotrivg de mar- sat-Mere pentru el déca vréme ce se indrep-
turia luT ci de iscaliturd i carele va fi fost thza cel vinovat cu neiscusirea c cu nedrep-
Intal marturisit de iinsul apol 'I va face ne- tatea a judecatoriulul ci va zice cit fitrit iscu-
www.dacoromanica.ro
sire i pe nedreptate se-au judecat de dinsil, ani st se alegg de Mitropolitl de in eparhie

atunce cela ce ad ales judecttoril beséricil doT sag catl se vor alege ispravnici sg. se
calif ag socotit c sant dreptl, bunl si viata trimett la Salon
ale* acela cum se-ar putea priimi de dinsiI. Tale. Carele se va hirotoni episcop sad
cum am zice s aduct vre o part el asupra cliric, acela datoriil iaste sg priimOsca Intim
btrbatilor celor sfintl, caril iutâl 1-an jude- urechile lul tocmOlele ce sant date de sgbOrg
cat. de la cela ce 'I hirotonOste i sg se faggclu-
G1. 16. Episcopal, preotul, Diaconal lite- iascl acestea t6te St le tie.
mitorl sag tocmitori st. nu se fact. Domnul zicand, luatl mancati dar nestine
Citetul 'Rea's va fi in varsta tineretelor decum va putea da celul mort dumnezeescul
On sag st se Insóre, sag st mtrturisesca ca. trup, pentru et omul mort nice pOte sit ia
se va tinea neinsurat. nicl p6te SI mgnace, ce Ina nicl st botOze
Talc. Ntemitoril si dobanditoril vre unor pre cel mort pentru et nesebuirea preotéscg
cdstigurl (st, ia cum amttice de la cineva nis- nu trebue sg socotOsca a fi botezat omul
care bucate sag mo0I pant inteo vréme st mort fiind.
1PI dea iart, iara ce vor castiga pre dinsele AcestI pgrintl urmand sgborului de la Ni-
mal mult st fie a lor sad se von btga sä porte chea, poruncesc O. se fact sgbor preste an
grijá de niscare case sad lucrure boerestl la Halchidona i. sg trimetg mitropolitil e-
mirenestI) pre episcopi, preotl, diaconl opré- parhiilor de in tote eparhiiIe dot sad catT vor
ste'l acest canon si Inca. s'altele bogate, alOge el sg fie ispravnicl acolo la sgbor.
iart citetul déca's va ajunge vremea varstel Gl. 19. Episcopal carele va fi Ora &da'l
lul si se va apropia de 20 anl de va vrea sä vor chema si el 'va fi avand abavt pentru
se facä ipodia con, adect deca va implea anl 20 alte trebi acela st aibt ajutorit
st se hirotonesct Diacon, cum porunceste si doa lunl, iart mal multe de nu va veni sti
alastepte
al 15 canon al saselul stbor de la Trulla sag fie nepricestuit, iart de va veni de &Pi cel
sä se insóre mal nainte de hirotonie sad sa partt iart partsul va fugi atuncl el st fie
se intrturisesct a se tinea neinsurat, c dupit nepricestuit ct partsul carele va fi parat sag
hirotonie nicl pop/ nicl diacon n'are voe st va fi avut vre o vint acela nu 'ante fi pangs.
se Insóre ce acesta s'ag dat a fi numal citeti- Tale. Episcopul pargt fiind de cine-va si
lor i cantaretilor, cum ag tocmit sasele ca- va fi chemat de stborut supt carele e supus
non a saselul sabor de la Trulla. cu scrisorl sa vie sg's dea sOma, iart el p6te
Gl. 17. Cliricul carele va da banl kaput- fi avancl impiedecare de niscare nevol atancl
mat st ia numal atata cat ad imprumutat. st'l mute sorocul st'l mai astepte s'alta lunt,
Diaconul mai nainte de 25 de anl nu e dia- iart de va tréce si a doaoo hint In zadar
con si citetil órnenilor st nu se inchine. si la judecatt nu va merge afurisit st fie
Mavritania Sitifensis, [Acista jaste 117i ti- pant va se va Indrepta, iart Intru protivirea
'nut al tadi FreIncefti] s. obltduiasct intru a acéea inst episcopal cel /Ara de va veni de
sa eparhie, et se-ad ertat pentru cheltuialt fatt ti va cere indreptare i judecatt pentru
multä i pentru indelungata cale. para eel ad venit asuprt, i partsul nu va
Tale. Clinical carele va fi dat cuiva im- sta de fath ce va fugi atunce acel parts st
prumut banl sag alt ceva, acela nu trebue slt fie afurisit; decl penteaceea trebue ceia ce
ia mal malt de cat alt dat, ce nnumal ce ag partsc, st li se ispitesct i credinta i viata
dat, iart de va phgubi eine ce alt luat, a- 0 de vor fi de Intru ceI scosl i rtl, atunce
tunce trebue st's cannscri fie eine ce e al sad; nu se priimesc la para lucrurilor i tocmele-
asijderea iará nice diacon sa nu se hirotone- lor besericestl.
set mal nainte de 25 anl nice citetil slt iartt. Gil O. Preotul partt fiind st'l judece 6 e-
date fiind in mania ion thernélele beséricil piscopl carit vor fi aprópe de orasul sad de
se Impreune Ornenilor i A, fie supt oblAclui satul lul, iart pre diaconal trel, iart pre
rea lor i st se cinstéset Intru petrecanie, cu ceea laltl clirici st le caute judecata si sin-
&DOT sa fact ce le vor poruncl eI. gur episcopal.
Laturea Numidichiel i Mavritania Sitifen- Tale. De acesta se-ag zis si la 12 canóne,
sis, ertatu-se-ad O. nu fie supt obltduitorig preotul déca va fi partt 6 episcopl st'l ju-
sail supt mitropolit, cOsingur arhiereul el dece i fill de acestea A. fie si episco-
st o oblAcluiasct i st's tie eparhia pentru pal lul cu dinsil impreunt, pre diaconul
Indelungata el cale del e departe. trel si al lul epistop, iart ceea laltl cliricl
Gil. 18. Care sg hirotonéste sg porte grijg. totl carirs mai jos de diaconil st, se judece
sg ia sOrna de tocmélele cOle ce sant date numal si de episcopul lor singur, macart orl
de la sgbórg. de ce vint i gresalt.
Trupulul mort nu'I se dg pricéstenie pen. Gl. 21. Fecioril cliricilor sg nu se im-
tru ca nu mgnanct nicl hea. Dupg tocmélele preune cu aI ereticilor i al pgganilor.
Saborulul carele se-ati facut la Nichea in totT Tale. Ce Inct nicl fecioril mirénilor
www.dacoromanica.ro
358 PRAV1LA NATEM BASARAB
nu se pot da sg. se Impreune ereticilor intru ngpastile i nevoile ce ag venit asupra bese-
nuntg, cg acesta lucru iaste striin de crestint ricil pentru carele vinde acel lucru nemutat
31. 22. Episcopul i cliricil a nu dgru- ca dupg aceia sit spue de fatg de acestea sl-
iaseg ceva de in casele sale sad s strangg. borulul iar de nu va pgzi acestea ce In voia
impreung, ereticilor mgcarg de le-ar fi i ru. lul si in sfatul lul va face vanzarea acela
denie. iaste vinovat lu Dumnezeg i saborulul i de
Ta lo. Voe ad cliricil i episcopil s daru- cinstea luT a fie striin.
iasa lucrurile caselor lor cgtre pravoslav- Gl. 27. Preotul de va gresi ci apol se va
nicT orl data cariT vor vrea, iarg, catr a. ereticl pocgi, acela nu se pete a mal boteza a doa
mgcargle de ar fi i rudg nemica de in ca- erg ca sa procopsesca nice iarit sa hirotone-
sele lor sa le dgruiascg, sad intr'alt chip ste ca un miren.
sg. strItngg de Inteavutia lor vre o dobanda Tale. Preotul de odatg de i se va lua da-
lor ceva. rul sail diaconulul pentru ve o gresala apol
osa. 23. Episcopul sg nu se dueg de ceal se va pocai, acela nu póte iarg a se hiroto-
parte de mare de nu va lua carte de slobo- nescg ca un miren de intaT ce Ina iar nu
zie de la cel mal mare al cetatiT. póte Hid sg se botéze nectine adoa erg, vaz
Tale. NicI episcopul, nici cliricul nu tread se va boteza cit sg'sT spele plcatele c sg
hue a se duck departe fllrll de sitrea i farg dobandesca iar randuiala preotifor sag a
de cartea mal marelul lor cum aratg, si la diaconilor cacT el un botez cunostem c mar-
aborul de la Sardichia si de la Laodichia. turi sim.
Gl. 24. Niel o carte a nu se citescl in GI 28. Cliricil vor fi pgratT c i scosT
besérica de célea ce nu's drepte. de vor vinui pre cela ce i-ag Ora, atunce sit
Tale. Fara de cartile celea ce sant in- nu chiame despre ceia parte de mare epis-
dreptate ale vechiel si ale noagl légT, alte copl cii judece, ce sg mergg atra al lor epi-
scripturl i carp mincinese ale paganilor sit scop c catra ceia-laltl cari's luI vecinT de a-
nu se eitésa ea niste sfinte la besérieg, ce própe, iar de nu A. nu fie ImpreunatI la A-
cliricul carele va face acesta sa 'T se ia da- frica.
rul cum porunceste cauonul 59 al sfintilor Tale. Pgrintil impreung socotind Intru
Apostolt tote lucrurile celea rele si sa nu supere pre
Gl. 25. Calif se ating de dumnezeestile episcopT poruncirag acest sabor de la Africa,
taine acéea sa se tie de sotiile lor pre la cliricil cariT vor fi vinuitT de niscare vinT ci'T
vremT cand trebue. von urgisi episcopil thr, decia Ion le va pgrea
Tale. Cade-se celora ce slujesc sfintuluTpl- stramb, atunce a nu se duel sit chiame dit-
tarig In vrémea sfintelor slujbe and vor spre ceia parte de mare Mil Roma sad atre
vrea sa slujesca a se pgzéscg i sit se tie altT episcopl ce sit vor afla : ce sit mergit cl-
de &are ale lor fame ca sg, potg dobandi trt episcopil cel de aprópe vecinT, si cu stirea
drept celea ce cer de la dumnezeg cu ruga episcopulul lor impreung sit caute si sit le dgz-
cu slujba. lege judecata, iar de nu von face asa, el a fie
Gl. 26. Lucrurile besericil sg fie nevandute nepriimitT intru impreunare, Intru Vita Africa.
iar de nu va avea venit atunce cu stirea e- Gl. 29. Cine se va pricestui mal nainte de
piscopuluT sa se vanzgiar de nu va avea we- ertare, acela a fie nepricestuit, cit singur a-
me de nevoe cela ce va vrea sit vanzg atuncl dins elu'sI se osandeste.
sa Intréhe pre vecinT i sa 'T chiame a se sfg- Tale. Cela ce e afurisit iar mai nainte dit
tuiascl, iar de nu va face ace vinovat iaste dazlegarea afurisanief va face, liturghie, a-
lu Dumnezed i SaboruluT. cela singur, adins elu's s'ad tras asuprg. o-
Tale. Episcopilor nu li se cade sit vanzg sande.
ceva de ale beséricilor cit astigurT ca melee Gl. 30. Pgrasul sad cel pgrat de'T va fi
mosiI ale lu Dumnezeg sant penteaceea hidit de nevoe, atunce sg'sT alegg uu loc de
sant nevandute, iar de va avea nestine vre taing.
un sat sad mosie sag altg castigare ceva Tale. Cine va Orit pre cineva acela de va
fgrg venit, i va vedea beseriea cuprinsg In- bawd cit va pati vre o nevoe, daspre partea
tru grele datoril sag Intr'alte napastT, i va celuia ce rag pgrat, sag Inpotriva, cel pgrat
vrea acelea a le vanzg ca sit ia acel pret de pails, acelora trebue cum am zice un loc
s52l dea Iistru usurarea datoriilor, sag intru de taing si de Intgrire sit vorbescg sl vazg
alte nevol i napastl ce are : acela a nu iaste adevgrat si Ore putea-vor spune lor cu
vanza farg de Vim mitropolituluT carele e marturie : ca a nu foga. pgrasul de acéle
al eparchiel lul si a episcopilor cads cu dan- viol pentru frieg ea aceia, sag eel pargt sit
sul, iarg de nu va avea vreme pentru Imbul- foga pre taing de judecatg, c fugand sit caza,
zirea nevoiT lul, atuncl sit chiame pre vecthil asupra lul urgia.
mgrturie sa se slatuiasel cu dansiT pentru a- GI. 31. Carele se va lepada do mal mare
cel lucru nemutat cum va sg'l Varna' ea sa's tie cinste acela si ceia ce are a o piarzg.
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MAT= BASARAB 359
Tale.Cine va fi cinstit de episcopul lul ci va slobozescg fecioril de la mama lor i sg'l facg
vrea pue la mai mare cinste, pentru lu- samovolnicl mal nainte de Implearea varsteT
crul trebiT besericil Ingltandu'l Intr'aceia, 0 de intdrirea chipurilor ci obiceiurilor ng-
nu va vrea niel se va cuceri sà o tie nu pentru ravurilor celor bune.
smerenia ce pentru urgisirea i nebggarea in 01. 36. Carele nu va face In casa lul pre
ging : acela sg fie lipsit 0 de stepena In ca- totT pravoslavnicii, acela nu va putea sg se
rea slujacte ci sg'l lase, iar de va fi vre un lairotonescg.
diacon ci se va socoti a fi harnic ci destoinic .Adevdrat.
sad sg se fact popg sad sg slujasc g. episco- 01. 37. PaIne ci vin cu apg mestecat nu-
puluT fiindul viata nevinovat i intru cu- maX sit se aducg la besericg.
vinte iscusit neavand boiari de in destul sa'T Tale. Nemica maT mult sg se aclucg trupu-
slujascg nicT s aflg altil pre langg dansul, a- lul ci sgngelul DomnuluT, ce numal paine ci
cela de nu va vrea sg. fie lipsit de in stepena yin amestecat cu apg : cum singur alt dat ci
lul cum am zis. Domnul Nostra Is. Hs.
01.32. Cela ce mal nainte de ce sg. va hi-
rotoni nu va avea nimica iar apol va castiga 01. 38. Cliricil ci cgluggril sg nu Intre la.
ssati vor cumpgra vre o mocie, aceia sà. o a- vdclug sad la fete, gra numal episcopil ci
duel s fie a besericil, farg numal de nu va preetii ce ci eT nu singurT sg intre catrd dan-
fi de la rudeniT, sad o va fi cactigat de dar. sele ce cu preotil ci diaconil caril le slujesc.
Tale. Ceia ce mal nainte de episcopie nu Tale. Cade-se cu t6td tgria fetelor ci vg-
vor 11 avut bucate ale lor, sad 0 cliricil dullor celora ce sant puse la beserica ci de
mainte de a se facerea cliricT find prea saracT la dansa se hranesc nicl cliricil nicT caluggril
iar deca se vor hirotoni vor cgctiga sad vor nice vre unil de intru Omenil ce! cinstitT sg nu
campara niscare mosiT nemutate, acelea sd intre la dansele fgra de zisa sad ruga a epis-
le dea besericil ca cum le-ar fi dobancat de copilor ci a preotilor iar del va rasa atunce
in venitul ei, fgra nutnal de nu vor fi tra'- sg, nu Intre singurl ce sl intre cgtrg dansele
gandu-se de mocie sat despre niscare liA- ci episcopil c preotiT cu mil le pgzesc.
ruire adevgrat, carele se vor fi facut catra 01. 39. Episcopul carele e maT mare a-
dansil cg de cestea aratgse a fi ale lor. cela nu e exarch Preotilor, ce acela se chia-
Gl. 33. Preotul sg nu vanza vre un lucru ma episcop scaunulaT de luta
al besericil fgrg, de ctirea a episcopulul, nicl Tale. Dereggtoria preotiel una iaste ci a-
episcopul sat fail ctirea Sgborfilul. ceia preste tote, deci cesta nu se p6te chema
Tale. Trebue sg. fie lucrurile besericil nevan- manic preotilor iar cela preot prost ce totT
dute, iar de va avea vre o nevoe a vinde ceva episcopil ci toti preotil sg fie tocma, cum ad
nemutat sg nu yaw& episcopul aceea fgrg de luat tocrna i darul duhului sfant, iar episco-
ctirea sgborulul de nu va vrea, dupg curn zice pul Mitropoliel cad are scaunul mal mare cu
canon 26 al acestul 5Abor, ca apol sg face vi- acea adaugere se alege numal episcop mitro-
novat lu Dumnezed, i saborului i striin ci p oliilor.
de a lul cinste. Acijderea i preotul carele 01. 40. Cliricul card:tor fiind de nu va avea
va fi ispravnic vre unil episcopil, pre niscare loc aiurea atunci p6te intra i in carciumg.
lucrure sg, nu fie volnic a vinde fgra." de cti- Tale. Cliricul de va cglgtori In striinl de
rea episcopulul sad ceva al besericii, sad Ina- nu va avea Inteafig parte sd gazduiascg la
blatorid lucru sad neimblatorid. un loc cinstit, ci brand (adecg bucate) va afla
Gl. 31. De celea ce se-ad indreptat la sg- la carcirng iar Intealtg parte nu, atunce ed
borul de la Iponi, nemica sa nu se mal in- intre sg manance c sl bea.
drepteze farg numal ce sà caufe sghorul la 01. 41. De va fi omul maucat stt 'nu carea
vréme zioa Pactilor. cumva sd i se dea pricectenie.
Tale. Bogate sabór g. s'ad facut pre in t6te Tale. Ca i Domnul dupg cing cu ucenicli
oraceleAfrichiei mal nainte vreme i se-at ad fäcut pactile ce noaoo nu se cade dupg
citit Ia acest sgbor si at socotit pentru sgbo- lasul cuvantuluT lu Dumnozed sg urmgm
rul carele se-ad fgcut la Ipponl Reghio a fi acelul chip ce se-ad facut pentru noi : ce sg
bun, drept aceia poruncit'at pgrintil sg nu urmgm tocrnelel besericil ci fiind postitl Preo-
priimescg acel sabor nici scadere nicT adgo- til sg facg, Dumnezeiasca taing liturghia acij-
gere, ce numaT s cunóscg zioa Pactilor in derea sg fie postiti c ceia ce se pricectuesc.
vremea saboruitil carele se-ad facut la Hal- 01. 42. Cliricul pre la besericl sg, nu facg
chidona ca sg, nu cumva sg. strice cine-va in- 6spete fdrd numal de i se va tampla cid nevoia,
dreptarea lor. striingtatil a &dui, acijderea i rnirenil de
01. 35. Episcopil gi cliricil sg nu'cT lase acesta sd se apere.
fecioril volnicl nainte de ce nu'cI vor sosi Tale. Nu se cade a face sfintele case
de varsta crecteril. preiste ci fgrg bggare In semg sg, le -tinem ci.
Tale. Episcopil sad cliriciT nu trebue sa'cI IntrInsele sg. mancgm ci acternuture 0 co-
www.dacoromanica.ro
860 PELVILL MATEITI BASAIIAB
vórr sl astérnem cum am scris si la canonul pricesteniell, décia WO sr, s'arute acela o s
28 al SAborulul Laodichid, fgra, numal de atuncl sr, se pricestuiascg, drept aceia cad,
va face cine-va acesta de nevoe fiind alit- se vor fi botezat de aceia de in copilgrie ei
fond neavand aiurea unde &dui. se vor fi Intors i eresul lor vor fi blgstemat,
01. 43. Caril se poclesc de prcate episco- aceia nu se aparg pentru rgtacirea pgrintilor
pul sg. le socotescg pentru pocaanie, iar preo- la slujba preotiel a procopsi i pricéstenie
tul färg de stirea lul de nu'l va Indemna vre o sa, nu le dea dupg mancare, ce acésta sa, se
nevoe sa. nu iarte i sg slobozéscg pre eel ce facä de preotil nemancati find i postitT, scri-
s. pocgesc. sam de acesta si la 41 de camfme.
Tale. Cara ad luat putére de la Dumnezed 01. 48. Nu se pdte face a doile botezr
a lega si a drzlega in potriva numgrulul pg- a doa órg hirotonie i mutare episcopilor ca
catelor i poruncesc de dad canon impotriva un Cresconie lasandu'sl Noria lut, i mer-
celora ce sr intorc dgspre pgcat; preotul fgra. gand la beserica Cheneu chemat find beséri-
de stirea a episcopulul nicl a multi nicT a im- ceste n'ad vrut sà se"pléce, pre acela boeréste
putina nu pOte de acéstea nice pre eel ce se sal apere.
pocresc a erta, mgcar de ar lipsi i episco- Tale. Carele se-ad botezat de pravoslav-
pul, tot nu pot sa'T drstoiniascr sfintelor nici sad se-ad hirotonit acela nu p6te pniiaii
taint. al doilea botez sad hirotonie, asijderea i e-
Gl. 44. Fata carea se drsparte dr, tatr-sld piscopul de in cetate intealtr cetate a se
pentru sg'st pótL tinna curatia adea sa se pue muta, si acesta canon si altil nu putinT a bo-
la un loc cu fameile cele mai cinstite. gate sgbóra oprescu'l, pentru cr acel episcop
Tale. Cade-se episcopulul pentru sfintele Cresconie lgsand i beserica i Mewl lui si
fete celea ce se despart de la pgrinta lor de ducandu-se la Cheneu si de multe orl frgteste
la cant iale era pgzite, acelea cu socotintg sa aducandul aminte fratil i tocma slujitoril
se pue cu fameile cele mal de cinste, i sr lul sg se lase de acea beséricg, iarg el ne-
se dea intru paza, caimpreung unele cu altele vrand, atunce ad tocmit fArg de voia lul sa
sr lgcuiascr. vie cu porunca boiarilor al cetrta aceia si de
01. 45. Carele va vrea sr, se boteze si pen- adiniI cu sila sal opresca (adecg sa nu'l lase
tru bag nu va putea s dea rgspuns de sine fi acolo).
acela cand va da acea voe a luT cu rnarturie, 01. 49. La hirotonia episcopulul sg fie de
atunce sr se boteze, i mrscrriciul dr se va indestul tref episcopl, iarg nu mai putini.
intórce spre pocaanie priimit sa fie la mar- Tale. De von putea trebue cu stirea Mitro-
tune. politulut sr se adune totl episcopit at epar-
Tale. Cade-se celuia ce se botézr a simtg hidsesradune
alégg episcop, iarg de nu vor putea toti
sad sti cunóscr darul ce e caul dansul. i sr. sr pentru vre o nevoe, atund cade-
intelégg i sa pric6$ de célea ce'l intreba pe se maT putinT mgcarg fret sa fie, facandu-se
taing, iar de va fi vre unul de cel ce nu va alegere i cu scrisórea celor de departe. ["alta
putea sr rgspunzg fiiud bolnav i va cere sit inte alt chip] Episcopul ales find de trel epis-
se botéze, acela atunce sr se botéze , and copT de se va face pentru dinsul vre o proti-
singur de voe va cere sti se facr, acesta, mar- vire atunce sg ia s'alt1 dot, i asa lucrurile
turisindu'si nevoia 10, cu mintea a cella' bol- lul de dinsil sr se caute, décia de se va arata
nav s. o stie cu deadinsul cum cere botezul curat, atunce sr se hirotonesca.
si pohteste a'l tinea, cr, tot omul ce gresaste 01. 50. In Lott arta pre la Sabórg sr se
si s pocitiaste acela priimit iaste la pocaanie caute i sg se spue zioa Pastilor de beserica
mgcar mrscrrici de ar 6, mgcar jucatorit glu- de la Halchidona.
met, macar ort alt fie cine carele in ce viatg Tale. Sgb6rale carele se fac in tott anil la
traid rad ce va fi petrecand. besérica de la Halchidona, acelea sti caute sa
Gl. 48. Patimele mucenicilor (adecg vie- cunesca zioa Pastilor cum se-at zis j la ca-
tile si petrecaniile) pre la pamentele lor sg se nonul trel-zed i patru.
citescr. 01. 51. Cum se-ad frcut la srborul de la
Adevdrat. Ipponi, poruncit'ad pgrintil ca sgbdrgle ce sr
01. 47. Cara de In copilgrie se-ad botezat fac In top anil s cerceteze tote eparhiile.
de DonatisteanT i apol se-ad lepadat de el Talc. La sgborul ce va vrea sa, se fad, la
nemica de acésta sa nu se opréscft si dupg Halchidona Iii top anil porunciVad PgrintiT,
mancare sr. nu se ducg numal cat ca niste urmand celor ce se-ad poruncit la sgborul de
dastoinid sg se pricestuiascg. la Ipponi, sg caute i sti cerceteze tocmelele
Tale. Donatisteana sant cant se-ad ijde- celea ce se-ad facut pre la besérici, In t6te e-
rat la Africa de la un om ce '1-ad chemat Do- parhiile, i orT carele nu se vor fi facut bine
nat, decl acela Donat le-ad dat un os sal tie sr, le Indreptéze, iara carele nu le-ad drzle-
in nialnele lor nand vor vrea sa se impreune gat pentru a nevoea sat neindemana, sad ad
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEID BASARAB 361
limas indoite, acelea st le dtzlege si st le a-sll hirotonésa mai marl pre la beséricl, si
duct cAtrt. adeverinth. mtcart, de nu va avea nestine preoti multI
G-1. 52. Cine se va leptcla de chemarea sl- ce numal unul, si'l va socotl a fi vrOdnic
borulul sintdájdnindu-se averil lul i bogttiel destoinic c i iscusit de episcop fart Incurme-
lul dragostea fratésci va urgisi, acela st. se zisare st'l fact, pentru et anevoe at afla om
lipséscl db".' besérica 1111 cu silirea boeréscl. iscusit a fi episcop : i asa un episcop pre
Tale. Cine va pohti striinele lucrure si le multi preotT at hirotonésct.
va trage spre dinsul, acela s pat& cadere orT Gl. 55. De se va erta O. se fact episcop
carele de in episcopl, sad si de in preotT de la un loc ce n'ad mal fost episcopie cu stirea
vor trage spre dIniI Omenil de la casa cuiva, celuia ce oblkluiaste i are putere acolo, a-
si'l vor utili cu inselIciune si cu hitlenie et tunce acela st's tie a sa isprAvnicie, iara
le vor da dascall i invkatorl, adect episcopl, cela lalt at n'aibl ce face.
si'l va departa de episcopul de la cela ce ad Tale. Poruncitu-se-ad pe In fie care epar-
fost supusl Intâl, décia 'I vor chema la stbor hie nice until de in episcopl O. nu se fact,
st's dea séma pentrucélea ce'l pgralsc si pen- fart de stirea celul mai mare, asijderea nice
tr'acesta lucru, iart el nu va vrea st vie ur- intr'un sat sad cetate mick In carea pOte fi
gisind dragostea fr4ésc i nebtgandu'Y in de in destul si 1 preot, nice acolo al nu se
semi, aceia st se hpséscl si de beséricile lor fact episcop de nu se vor imulti acélea sate
cu volnicia boerésct. st se Ott socoti cum se cade a se chema e-
Gl. 53. Iulian carele alt hirotonit Diacon piscopie, iard de se va erta at se fact un e-
pre citetul a lu Epigon de nu'l va da unde ad piscop intr'un loc in carele mai nainte n'ad
fost intal, el st pat& urgia hirotoniel lul. fost episcop, cu stirea episcopulul celuia ce
Tale. In tote cum am zice stbórele se-ad are putérea i oblAduiaste intr'acel loc, acela
pornncit de acésta ca st nu ia nicl un episcop trebue sii. tie numal Ornenil de unde se-ad
cliricul striin fart de stirea episcopulul std hirotonit, iart st nu tie sa, fie ispravnic si
si st'l fact al IA drept aceia i acest episcop intealt loc.
Iulian, priimind cliricul a lu Epigon fiind ci- Gl. 56. Copil mid caril se-ad botezat de
tet, el Pad fäcut diacon, poruncitui-se-ad eli Donatistean1 de se vor pock si's vor bids-
intorca iar la besOrict la carea intal se-ad fa- tema eresul lor, décia pentru trOba intr'alt
cut cliric iart de nu va vrea sa fie afurisit, chip de vor fi vrednicI atuncl at se hiroto-
dupt, cum zice canonul stborulul de la Hal- /Asa..
chidon carele stà impotriva canónelor, folo- Tale. Carii se-ad botezat coconT mid de
sindu's1 voil lul, iart canonu117 al saselul Donatisteanil, i cu a lor mints nemica gre-
abor de la Trulla zice, eine va priimi diri- sind aceia de vor veni atra adeverita besé-
cut altuia si'l va hirotoni, porunceste WI se rict, ci's vor anatimisi eresul lor : de acia de
ia darul impreunt cu cela ce '1-ad hirotonit. vor avea i viatt nevinovatt aceia la andu-
Gl. 54. Scaunul Halchidonulul a fie vol- ialele preotestl at se aduct (adect sa se fact
nic pre caril va vrea sal fact. mai marl be- preotl), ca pentru at aibt Africa cliricl de
séricilor : mtcara. de va avea nestine numal trOba.
un preot i va fi harnic tot sal pue la ce ste- Gl. 57. Ramasitele Idolilor de tot sit se
pen va vrea; un episcop póte st hirotonésca sffirsasclt si at piart.
multl preotl, a nu so aflil lesne a fi om iscu- Talc. Blagocestia tiindu-se i intkitt fiind,
sit cart episcopie. a poruncit capistele Idolilor, de in temeliele
Tale. Acest sabor fiind de céle ce se-ad lor alt se dtsradtcinéze (adect at se rtsi-
ftcut pre alocurea, iart nu a tótt lumea po- 'Asa) si at nu se feresct nicl o rtmasitt de
runcéste niste lucrure de trébt de la Halchi- intrInsele.
dona O. se tie, eke ca Avrilie episcopul de Gl. 58. Cliricul carele va judeca vre un
la Halchidon urmand canifinelor i nevrand lucru, decia celora nu va plAcea atunce, el
st's ia cliric ftra, de stirea episcopulul; i inat nu se chiame &krt. mkturie la judecatt
Want cetate sl'l fact clinic sad episcop St si tot chipul besericesc at nu mérgt In silt
pue de acia iart cuterindu-se st nu cand va slI martUrisOsa pentru cel vinovat.
st nu dea niscare episcopl de cel ce slut supt Talc. De vor fi vrut nestine di se judece
dinsul pre urma buY niscare cliricl al lor st de cliricl 01's vor dtscoperi lucrurile décia
se fact clinic sad diacon sail preot dt tréba pentru niscare cltri a lor se-ad leptclat sad
fiind Intealtt cetate sad Intru rânduiala epis- nu le ad pltcut ce se ad dus la Judecatt a
copéset st. se AA:lice, socotit'ad de acésta lor mal de trObt atund la marturie st nu
vrednicOste de ad impreunat saborulul si ad chiame pe cbinicul cela eel ad judecat, ct a-
ales asa at fie volnic mal marele Halchido- cesta iaste afart de lége ci neindemnatl a
nulul, de acésta st nevoiasct slt pOrte grija mkturisi, ad et ceia ce sant Intru randu-
beséricilor de acolo pre caril cliricl va afla iala sfintel slujbe fart de voe nu mkturisesc,
vredniel supt episcopiile carele's supt dinsul I et acesta despre partea luI adect a judectto-
www.dacoromanica.ro
962 PRAV1LA MATEIT:1 BASARAB
riulul celul de intal se apara a ma'rturisi la rele fusese odinióra episcop la scaunul de la
judecata pentru lucrul cel de intai cad '1 ati Ipponi dupa, ce'l judecase episcopil, iar apol
lasat i se-ad clus la alta. pentra vrajmtsia lul cea rea socotitul'ag st
Gl. 49. Ospétele ellinéstI sa se curméze a fie vritjma i protivnic tocmélelor heséricil.
se mal face pentru spurcaciunea lor, pentru Gl. 65. Call de in copilarie si de in blan-
a pe multl crestinl trag spre el, iara pre la dete se despart de beserica s't se due la Do-
zilele Mucenicilor sa li se fad pametea. natisteanl de se-ad si stricat dal spre multa
Tale. Spurcatele ma'scaricl s'alte bogate nóstra blanzie : poruncit'aa Saborul sa, se im-
grozavirl carele sant ale rataciril ellenestI : barbatéze si s521 sculam de in ratacire.
acesta canon nu arta sa. se fad, nid pre la Tale. Ucenicil blanduld si cuceritulub Hs.
sfintele locure pre unde se fac pamelele Mu- trebue s porte grija pentru ceia ce se des-
cenicilor, nice pre aiurea, ce porancèste unele part de adeverita i Apostolesca besOrica, sa
ca acélea bauturl i ospéte sa, se curméze de se nevoiasct in tot chipul cu cucerire i cu
tot cä pre multl crestinl trag de II duc intru blandete sal strangt i art impreune ca-
peire. tra besérica, sit nu caute numal de grija spa:
Gl. 60. Duminecile si pre la praznice sa seniilor, iar de a altora sa nu gandesct.
nu se stranga la privirl. Drept acOia i Donatisteanil canT se-a5 des-
Tale. Cade-se intr'aceste Iuminate zile, partit de adeveritul trup, si ratacirea ad prii-
crestinil sa. se adune la beséricl iar nu se mit, pornncéste saborul cu blandéte sa se a-
cade sa faca inteacéstea privirl sag alerga- duct si sa, se rOge sa, parasescit ratacirea pi
rea cailor. adeverinta sa, cunósca andel dóra, pentru
Gl. 61. Cliricul carele va fi urgisit cu ju- dragostea celora eel róga vor priimi blandO-
decata episcopulul de niminea sa nu se ju- tele si s-> vor Imbarbata si se vor scula de
dece. in ratacire.
Tale. Cliricul carele va fi urgisit pre vina Gl. 66. Cade-se cu cartI ale saborulul a
de episcopul, del va parea stramb atunce sa merge pre la boiarl ca sa ajute adeveritel be-
se judece a doa óra, iar cu sila sad volnicia serid cea ce e Maid. tuturor In carea se urgi-
boiarilor, sag cu judecata lor sa. nu se judece seste boeria i cinstea a episcopilor.
de niminea. Tale. Caril nu se plOca intro lucrurile cu-
Gl. 62. Cine se va intórce de in meste- vintelor si canónelor aceia se Mgt catra In-
sugul mascaricesc Intru viata Mina, acela sa dreptarea ajutoriulul boeresc, drept acéia si
nu se mal traga. catra acéea. saborul acesta socotit'all cum se cade sa scrie
Tale. Gine va parasi petrecania mascari- dirt boiaril Africhiel ti sa'T rOge ca sa, ajute
césc a. si se va Intórce de va petréce alta viata, adeveritel besOricl carea e Murna tuturor, In
crestinésca cum se cade, acela A, nu se in- carea sant episcopil urgisitl si nu pot sit se
démne iara, a face mestesugul mascariciel, hranOsca cu boeria darulul lor, fitnit numal de
c5 ag fost unil caril fusése scrisl la acest vor fi de In cel ereticl sad credinciosT neplecatl.
mestesug a mascariciunil ce avea greotate a Gl. 67. OspOtele cOlea ce se fac de in óbi-
se dasvata de acélea. cOiurile paganestl sa se opresch.
Gl. 63. Cade-se sit cérem de la imparatie Talc. NicI o Impreunare nu e creclinciosul
pentru izbavirile carele se fac pre la beset id. cu necredinciosul decl pentr'aceia ospetele
Tale. Legea atund obladuind avea obicei5 carele se fac de paganl pre obicOiurile lor, a-
Rohil cel ertatI sa nu ia slobozire de aiurea celea nu se iarta nid se slobozOste sa se fact
ce de la stalpil imparatilor, drept acéea posi de crestinl.
rtmcit'ad acest sabor si ati socotit sa triméta Gl. 68. Carele va fi hirotonit de Donati-
soli sa se 'lige imparatulul, socotind ca cum stead, macar de se va fi chemat i se va fi
nu se ar face slobozia robilor pre la besérid pocait i mal nainte de sabor (ce tot e bine
sa se intórcit légea pentru acesta : ce sa, fie sa se spasOsca tot omul) de se va lndrepta :
volnid a face eI acésta adevarat. sa se priimesca.
Gl. 64. Odinióra, un Echitie urgisit find Tale. Acestea Donatisteanil de sa vor po-
cu stirea episcopilor iar el in silt vrand fitnit cM si'sl vor Anatimisi a lor eres ertatu-se-ad
de rusine pentru toemélele heséricil sa le tie, st's fie pe a lor cinste si sa. se Impreune cliro-
socotitu-se-ag sit fie vrajmas. sulul al adeveritel besérici, pentru ca sa alba
Tale. Episcopulul déca se va urgisi ail se Africa multl cliricl de trOba.
va lua darul cu vint, aceluia decal va parea Gl. 69. Poruncitu-se-ag sal se trimOtit soll
stramb cadei-se sa mal chiame a doa órit sa- sad pristavnicl propoveduind Donatisteanilor
borul, iar de se va nevoi fara, de rusine sa's pace si impreunare (Ma se vor IntOrce ca-
tie darul In silt cu judecata boerésca sad mitra pravoslavnicie.
renesca, acela nid cum intealt chip sa nu fie Tale. Acestl parintl n'ag poruncit nicI ad
sag sit stea impotriva tocmélelor heséricestl, socotit sit priimesca numal pre Donatisteanl
cit de acésta asa ag facut i acel Echitie ca- caril vin catra adeverita besérica ce Inca sa,
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEIII BASARAB 363
se triméta pre la clinsiI i soil sag pristavnici
Septembrie, sa se propoveduiascg zioa sfin-
rugandul i propoveduindule pacea i Im- telor Pastl.
preunarea heséricilor numal de sg. vor intórce ' Talc. Poruncit'ag saborul 0 de acésta pre
cgtrg pravoslavnicie. la bogate canone in tot! anil de ate orT se va
Gl. 70. Episcopil, preotil, DiaconiT, sa. se
face Sghor la Africa, sg cunoscg i zioa Pa-
del:I/Ake de a le lor famel, pre la vreml candstilor.
vor sa. se indeletnicke i sg se Impreune toc- Gl. 74. Portmckte acesta sgbor episco-
mélelor heséricil, iarg altI clirici de acésta sg
pul carele e dat sa fie sol pentru niscare pad
nu se nevoiascg ce sg's pazéscl obiceied. ale ennenilor, sag celora ce ag pribegit pentru
Ta lo. Acesta canon poruncéste mai de cat niscare nevol i vrajbi, atunce sl se triméta
tote fail incurmezisare. episcopul, preotul, unul de in episcopi Intru solirea acelora ca
diaconul pre la vremile lor sg. se feresca de sa'T Impace, drept aceia si el nu trebue sg tie
ale lor fgmeb, iarg canonul 12 al saselul sg- si scaunul cetatil la carea ag mers sol ce sg
bor de la Trulla episcopil dupg ce vor veni nevoiasca inteun an sg asaze zarva i sal
la randuiala hirotoniel da se vor hirotoni e- impace si sal piece sg's1 ia episcop, iarg de
piscopi nu iarta sg sazg cu ale lor sotil (a- nu va fi putut pang Inteun ansa. foloséscg
decg fameT) ca sg. nu cum va fie de aicea im- Omenilor nemica, atunce dupg anul lul sa se
piedecare Oinenilor puinci i scandal, iarg randuiasca alt sol.
al treT-spre,zécele Canon al aceluias shbor po- Adevarat.
runckte, diaconil i preotil déca pe vor vred- Gl. 75. SI fie ispravnicl sad isbanditorT,
nti hirotoniel sg nu se mgrturisesca a lasa ca sa n'aiba supgrare episcopul.
ale lor sotil adecg fame! (cum de acésta se-ag Talc. Pgtimind rag saracil de la eel maT
tinut pre tocméla pravilil la besérica Roma- putérnici, décia penteacestea supgrami pre
nilor) ce sa lacuiascl cu dinsele i sa nu se episcopul, tocmit'ail saborul acesta ca cu
lipséseg. de impreunarea ce sa cade unul de chibzuirea a episcopilor sa. cerg de la !mpg-
catra altul pre la vreml,deci sg tin acélea ca- ratul sa's alega ispravnicT ca sà caznesca lin-
none pang astazT, i besOrica trgiaste dupg potriva pre eel bogatI i si. mita pre cel sg-
ocmirea acelora:canóne. rad de la putérnici ca episcopiT pentru dInsiT
Gl. 71. Poruncitu-se-ag ca:nicl un episcop sg fie fail de supgrare.
sg nu's lase scaunul cel de intgl:adevarat al Gl. 76. De cate orl preste an se va face
luT, i sg se duca calf/ altul, sad indeletni- sghor iarg uniT de in episcopi nu vor merge
cindu-se la tréba lul sg se zabovOsca de la al de tote or!, oprindu-se pentru niscare pri-
sag scaun. mejdil acelora O. le fie de in destul Impreu-
Talc. Nu se opréste de multe canóne nu- narea beséricil bor.
mai de acesta sg se mute episcopul de in ce- Talc. Cat! de in episcopl la sghorul a fies-
tate In cetate ce Inca de va fi i fost scaunul aril eparhil nu vor merge unele orl de slabi-
mal nainte adevgrat al hesericil lul si'l va ciunea bgtranetelor, sag de MIA sag fiind im-
lass- si se va muta ate/ alt.& besOricg, fiind piedecati pentru niscare new)! grebe, atunce
Intr'acelasT tinut i va schimba cinstea Intea- nu pot merge iarg de vor fi facand acesta dit
ceia, canonul acesta nu iarta, asijderea Mc! negrijire si de pizma, poruncituli-se-ad frate-
la treha lui sa. se Indeletniceze, pentru care ste sg se certe, iarg canonul acesta aratg gi
are trébg, sg nu cumva sg. se zabovesca, des- feliul hataiT si a certil, poruncind, cu episcopiT
pre grija si dgspre dascaliecu carea Invata si fratil lor sa nui impreune sg slujesca. : ce
pre Omenii,pentruzgbava WT. sa le ajunga sa slujescg numal pre la besOri-
Gl. 72.iPentru ceia ce seLindoesc cu min- cile lot.
tea botezatu-se-ag ag ha, poruncitu-se-ag sg. Gl. 77. Cresconie chemat fiind cu cart! de
se botéze sit nu cum va acea indoire WI lip- nu va veni, sa se stie randuiala de asupra
sesca de Dumnezgiasca curgtie. lul vestitg, strigatg i luatg.
Talc. De acesta lucru:a se boteza nestine Adevdrat.
de doa orl bogate canóne apgrg, Cara numal [Alta intealt chip]. Dupg urgisirea a lu
carele se va fi botezat de paganT, iarg de sg Echitie, dupg ruga a tuturor, pgrut'ag Orin-
va Indoi cine va cu mintea botezat e ad ha. tilor a fi bine : sa se facg episcop la Ipponi
ca cum n'arg putea sti de acOsta rad el rdel gr nemica sg nu'I oprescg a nu se hirotoni mai
In adevarat de altil, pentru varsta copilariel mare heséricii.
tomgrturisind el nicT Intl° un chip sal hoteze : Talc. Dem se-ag luat darul a lu Echitie
atunce farg de nice o Indoire trebue sal se episcopul aceil episcopiT, atunce placut'ag tu-
botéze, ca sg nu cum va pentru Indoirea a- turor pgrintilor, sa se facg episcop la hes&
céia sg se lipsOsca de Dumnezeiasca curgtie. rica de la Ipponi; iarg ceia ce se aflg acoloo
Gl. 73. Zisu-se-ag, poruncitu-se-ag la zioa nemica sg nu'l stea Impotriva 51 opri si a se
anglui de sghor, adecg la a zecea zi a lunii hirotoni episeop, a fi de folos, si de trOba
www.dacoromanica.ro
364 PRAVILA MATRIX BASARAR
beséricil carea ail statut pustie farg episcop rea iarg cate oltare se-at facut de In desco-
atata vrAme. peririle céle desarte ale viselor i ngluciri-
Gl. 78. Cliricul de sa va vgdi ye Intr'o lor : iarg sa se strice, cil diavolul find el in-
ving, acela sg se nevoiasca. Inteun an sit se tunerecul : el se arata lumina si se nevo-
indreptéze iara, de va trace de acel an sa fie iaste de acolo cu cucerie sa sutilasca sufle-
nepriimit. tele ómenilor.
Tale. Cliricul déca se va vgdi Intr'o ving Gil. 83. Sfarimiturile de ase de inchinarea
si se va urgisi, acela Inca mai pate a grai sa Idolilor, orl in ce loc vor P, ail In padure,
se indreptéze, i trebue O. se nevoiaseg In- ail In munti, ail In copacT : sa se sfarame sa
tr'un an sa's dea sama de fatg nevinovat, iar nu se alega nemica de slansele.
dupg ce va tréce anul sa nu se priimésca nici Tale. Nu se cade a sfararna si a piarde
o indreptare a luT la judecata : ce sa fie ur- numai ramasiteIe de 6se ale Idolilor si a
gisit, iarg de va vrea sa maT Incapa de a- sfaramarea Capistilor lor : ce ort ce sfaramg-
colo nainte a se judeca si a mal face jude- tar! vor fi rgmas, ale inchinäril de Idol! or1
catg, pate face acésta. pre in locure, orl pre In padurl, orT pre In
01. 79. Cine va priimi pre cineva de la copace, de in carele unele ca acéstea le cin-
all& mangstire de'l va aduce catra cliricie sail
sal pue egumen Manastiril lul, acela sa fie stea ellinil si mergea la dansiT da le vrgjea
si le gacea, i tripus sad trel picióre (acesta
nepricestuit. tripus era la ellinl 1 scaunas cu trel piciOre
Tale. Caluggril datorT sunt si li se cade sg pi vrajia cu-dansul in treT anT) sail de va
se cucerésca episcopulul al cetatil sat al ora- ramas ceva de vrgjire : ratgcirea sa se gone-
suluT si sa lacuiasca in manastirea In carea sea si c acéstea sa piarg ca nemica sa nu
se-au fagaduit iara sä nu le parasasca, fara rarnae de in pametea lor.
numal dora de sg. vor erta pentru vre un lu-
cru de tréba de episcopuI cetatil, cum porun- Gl. 84. Poruncit'au acesta sabor sa se fact.
cOste i canonul al saborulul de la Halchi- car T de saborul episcopulul, al beséricil de
dona, iará de va priimi episcopul pe vre un la Haichidona, ca un mal mare ce iaste tu-
calugar, de intealla manästire, sa5 de'l va pi turor la Africa c chip tuturor episcopilor :
face clinic saU Igumen manastiril lul, acela O. se trimeta cart! de treba ale saborulul cg-
catra ceia-laltl fratT al luT i episcopl : sg, fie tra boiaril Africhiei sat catra altil : sa scrie
nempreunat sal fie de indestul impreunarea si srsT iscalesca pentru Donatistéril si se-au
numal a ómenilor sal. tocmit acésta pentru cad era anevoe si ce
Gil. 80. Episcopul carele va scrie mostanI, cadea gred a tot clirosul pentrii cad ca trime-
eretid sad elinT : Anatema. tea de lafdansif adeca de la Sabor la Impara-
Tale. Acestea se apara a se pune si a se tul sat si la boiarl ::cla le scria c le iscaleea
lua si de In cartea mosneniriT sail Legata, si cartile.
de Hrisifivele irriparatestT ca dOca vor rama- Adevdrat.
nea mostnénT de la episcopif : Insä eT ne- Gl. 83. Sti nu cinstestI pre tine adins tines
mica nu vor dobandi, ce célea ce vor fi ra- mai nainte de cel mai mare de tine, ce sa'f
mas lor : sa le ia lament, iarg de'T vor fi scrisT urmezT, full eine nu va bfga In sOmf pre ceT
mosnénT WI el sa mosnésca pre Anatema. mai marl : el sa fie nebagat in sama.
01. 81. Pentru sloboziile carele se fac in Tale. Odiniora la Africa i pre aiurea e-
besOricT, de la imparatl sa se carg slobozie. piscopiile n'avea vre un folos, Intru cinstea
scaunulul : ce tate era tocma cinstite, iarf
Tale. De acesta asijderea zice i canonul 63
§i se-au talcuit acolo. episcopul carele sa hirotonia intal c i carele
se hirotonia dupa dansul urma celuia de in-
01. 82. De va face oltarit (adecg besOrica)
taT si se cinstea cel de iota! 0 In scaun si
ye Intr'o seliste sad ye Intr'o vie, In carele nu
sant maste de inucenici, de nu vor striga 6- intru intrebarile canónelor, deacia O 0E6.-
menu i vor face val : acéia sa se strice, a- 1041 cine's dupa vrémea hirotoniel sale urma
sijderea i cate oltare se-a4 facut de in desco- pre urma lor, decT care episcop de in orasale,
peririle céle desarte ale viselor si nalucilor. Africhiel ce nu va vrea sll facl dupa chipul
Tale. CatT all facut case de rug! si móstele acesta ce se-aU facut si se-at tocmit acolo,
Mucenicilor inteansele n'ad pus, fara de voia ce va face nehunaste de nu va bap. In ging
episcopilor : acOlea sant nesfinte : decT pen- pre ceia ce se-ad hirotonit mainte de el, po-
tr'aceia oltarele carele se vor fi facut pre la se- runcit'aq saborul sa fie el nebagat In Bain&
list! si pre la viT. far& de blagoslovenia i ruga de tot sgborul.
episcopilor si farg depunerea móstelor al Gl. 86. Cuvutdeu chemat fiind de vrajma-
mucenicilor : de va fi putere sa se strice iarg sul hal sll vie la saborul nostru Intal at zis
de va opri acésta a se face glóta i zarva cll va veni iara apol ad zis ca se va lepada :
pornirea Omenilor, atunce Inca! sil priimasca si se-at despartit d6cll vréme ce at facut asa,
porunca : sa nu se strangä la dansa, asijde- sa fie nempreunat pang ce se va obarsi in-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATE1t7 BASARAR 35
crul a nu iaste drept a'l se luarea darul main- tarea Mr, si sit zicem atra, ceea ce nu vor
te de judecatg. a se pléce O. fie fratI noag, cit ni se cade
Tale. Nu se cade asa pre lesne a lua da- sal impreungm pre in bogate locure si vreml
rul 6menilor celor ce aü asupra lor hirotonie si sa le zicem fratil nostri santetl pentr'aceea
McI asa yle vinile ce li se tamplg, pentru cg ne impreungm cu vol i vit aducem aminte,
si acest episcop Cuvdutcleu, chemat fiind de si cate vg pare a zice cuvinte drepte pe drep-
vrajmasul lid la aborul acesta a se judece, tate voI zicetl i alégetl pre eel ce ad crezut
intal ad zis c va veni, iarg apol se-ad des- acestora, iar de nu, necredinta vóstrg de ai-
phrtit ca cum s'ar fi leptclat st nu a judea, cea se va cunóste.
de acest sgbor, decl penteaceia st fie nepri- Adearat.
cestuit pang ce se va judeca i phi& eel se GI. 92. Impgratil caril se,ad ngscut Intru
vor Implea lucrurile lul, asijderea i episco- blagocestie si se-ad hrgnit Intru crestingtate
pia lul, sg nu fie lipsit de &Masa ce sà o tie, cadeli-se sit ajute bearicilor pentru cit i Pa-
pentru a nu se cade nicl iaste cu dreptul a vel odiniórg rugat fiind deade voinicI Intr'a-
se luarea darul cul-va maI nainte de jude- jiutorid i izblvi pre aceea de rangirea ne-
catt. tocmitorilor emenl.
01. 87. Maximian Vagensie st se scett de Tale. BlagOcestivilor ImpgratI de Intea-
la bearica, i altul in locuI lul st se pue. jiutoriul lor bearicilor cer milit i ajutorid
Adenfrat. drept acéea li se cade sit li se dea ca st nu
01. 88. Carele se va fi hirotonit la Africa cum va fie obidite de ranjirea netocmitorilor
acela sa aduch carte de la maia celuia ce Pad eretid, cum si Pavel odiniórit mal nainte
hirotonit scrist de mtna tut in ce zi i cine ad vame de anjirea netocmitorilor oval cu a-
fost acolo. jutoriul voinicilor izbavi.
Tale. Pentru ca a nu fie vre o Indoire 01. 93. Cade-se a se trimett cartI atrg
pentru cpiscopil canT se-ail hirotonit intal sad boiarl pentru trebile céle ce sant de obste ca
apol la Africa. cade-se celora ce hirotonesc sa age si sit pue nevointg pentru Donatis-
pre dansil a le dea 6141 de la mama lor a- tent sa's lase eresul i sit trimétt carp Wirt
decg praxil: arttând zioa In care se-ad hiroto- stgpanescul sad Domnescul scaun i sit se
nit si ce boiarid a fost atunce acolo. faa sgbor unde se va cgdea, iarg de nu vor
01. 89. Un citet ce odata se vafi fgcut la fi vinile de obste pentru carele se fac Mho-
o bearia : acela sit nu se priimésa a fi cliric rul : atunce a se judece si pre Inteale lor
la alta. eparhil.
Tale. A priimi episcopul cliricul striin, Tale. Pentru sa, se fact sgbor de episcopl
al punerea intealtt parte : de acésta tete st- pre an pre in t6te eparhiile, si pre can6ne
Male ail oprit insit mtcar o data de se va (adea pe Pravile) a aota i a clazlega bo-
fi facut clinic la o beséria i Inteansa va fi gate intamplarl ale bearicil, de acéstea si a-
citit 6menilor sfintele carp', acela a se priimi cesta stbor porunaste iarg dea se aduna-
intru cliros i sa fie la alta nu se iartg. rea totl episcopil al eparhiilor Africhiel la
01. 90. Fies-care de In episcopl pre la ce- un loc si a face sabor de irnpreung de nu
Utile lor, sit mérgg pre la mat manil Donati- vor fi vinile de obste pentru carele ii se-ad
sténilor sad sit ia cu sine si vre un vecin azut de se-ad aclunat, atunce nu iartt a se
caudal (Ma' iart int6rce. fact intr'alt chip ce eine and va si are st
Talc. Nevoindu-se Dumnezeestil pgriutl se fact sabor pentru vre o ving ce trebue st
sit impreune pre Donatistent a deveritel bes6- fie tot saborul, atunce trebue sit se trimOtt
ricl, aril pre sine rad se-ail despitrtit de ct- artile episcopilor cittiit episcopul cela eel
trg clansa nu se mal partsea rugandiel sa 16- iaste scaunul mai mare si unde va socoti el
pede vechea ratacire i adeverinta st priime- Mc iscusit a se aduna, acolo sit se si adune.
set, decl pentr'aceia ptrutu-le-ad i le-adt po- Gl. 94. Un om ce all chemat pre altul cu
runcit cit Inca se mat cade ca fies-care carele va fi avut judecatt st se judece, atunce
episcop pre la cetatea itT adins elusT st arnandol de's vor alege, judecata a mai ale-
mérga pre la mal maril Donatisténilor sad silor st se judece : clOcia aceea a nu se mal
sg ia i alt vecin, dupg aceia sa merga la judece a doa Org de MO.
dansit si cart dansil st grgiascg pre ama- Tale. Msg. 16gea cea bunt asa socoteste
runtul tote ate's scrise In pravilg i s'altele, pentru judecgtoriI cel alesl, ca st nu se fact
deacia asa fiind rugatl de nu se vor pleca a- judecata celor alesl intealt chip de nu se va
tunce cu putérea impliatésca sg se lipasct intreba Intal fies1 care de In eel ce sit judect
de beséricile carele tin sit se arnasascg : ca orl carele de In el, ca-
Gl. 91. Tocmélele citle ce se-ad ales atunce rele nu se va lgsa pre judecata judecgtoriii-
sit fle earl Donatisténi iale sit fie, intr'ac6ea tut ce ad ales el, acela sit dea rgmasul catra
poruncim cit jeluim a ne bucura de indrep- cela ce va priimi judecata, cad a nu se ne-
www.dacoromanica.ro
386 PRAVILA ASATEM BASARAB
voesc ia judecata lor, ce acesta lucru pre se-ad de sg vor intórce eT i episcopil lor ci-
diniI stg, drept aceea n'are trébd nicl eel che- trg adeverita besérici : neindoit sg, fie iarg e-
mat pentru judecata lul cgcl el prate i ne- piscopl, micarg de se-ad ficut i fir! de sti-
chemat sg. n'aina tribd cu diniI ce sg, dea rea sgborulul, iarg dem sevor pristgvi episco-
aceea amandol carele nu va vrea sg. tie acea pil lor i nu vor vrea sg tie altil de In episcopiT
judecat g. rgmasul celuia-lalt numaT cum se-ad lor, ce sg vor supune supt puterea i Indrep-
rgingsit c zice legea si de acista judecgto- tarea altor episcopl, ea A. nu se mal soco-
riul zice find de folos, i parte judeca aman- tend pre el cg, sant WA. Shismaticl, atunce
doaoo pgrtile (adec i pre unul i pre altul) sg fie si pre voea lor,iarg asa sg fie voe sg
acela de imputérea lul nu se póte face jude- beg acésta si se pue supt adeverita besé-
cgtorid ales, iarg canónele nu zic asa pentru rica, asijderea i episcopil a1 Donatistenflor
judecgtoril eel alesl ce poruncese ca epis- caril se-ad Tutors mal nainte de ce ad po
copil sad cliricil de vor avea vre o jude- runcit légea impgritésci sg's tie isprgvile
eat i1 vor alége niscare episcopT judecg- besériciT Donatistenilor ca piste Ornenl ce se-
torT ales1 i vor vrea &I se judece de dinsil, ad Impreunat celora ce sant acolo i ctiI (5-
atunce cela ce va rgmanea de judecatg dupd menil ad tinut atunce iarg s521 tie si sd fie e-
isprgvirea judecatiT acela nu se mal priime- piscopI Inteansil, iarg dupg acea porunch,
ste la alta a se mal judeca : ce sg, tie acea Donatisténil micarg de se vor i Intórce el-
judeeat i fa/A de voea lul, iarg vina i lu- trg adeverita besérich mgcarg nu : atuncT sg.
crul cum pare noaoo pentru care lucru nu isprivésci cinesl isprgvile beséricil buL
se iartâ dupg judecata lor, a se mal judeca Gl. 98. Trel de In eel ce si chiamg ypo-
scrisam la 15 camfme ale sgborulul acestuia. diacon1 de la noa mangstire a lu Gherman
Grl. 95. Pentru capetele besericil sä se pentru o pang cautatu-i-ad de trel orl sit stea
cérl ajutorl i folositorl de la impgratul calif de fatg. si nu se-ad aflat, cadele-se-ar sg. se
ad mestesug ca s indrepteze lucrurile si pen- urgiséscg ca niste osanditi. iarg pentru im-
tru célea eel se tarnplg ca niste preotT pre blanzela besOricil : sg, se trimetg sg se ale
lesne sg, póth aduce =hate impgratulul. pentru treba acelul lucru.
Tale. Iarg. ati socotit sgborul si de acésta Tale. AcestI diaconl parind pre episcopul
ca si la 75 de canóne si all zis de la Impg- Mavrentie, i poruncindule sg vie la saborul
ratul sg se ar . ispravnicI i isbanditorl : sg. acesta sg's1 dea séma pentru viniIe carele ad
li se dea voe a tocmi lucrurile beséricil caril adus asupra episcopulul, décia de doaoo i de
ad de acésta slujbg i mestersug, a indrepta trel orl cgutandul i neaflandu-se : vrea sg
beserica i sa. se Incurmezisaze sad sg se se osandesci ca Mste clevetnicT pargsl, iarg
lupte pentru tamplgrile el ca niste preotT orT pentru imblanzirea beséricil, poruncise sg se
de cite on 'T se va tampla nevoe sg pot/ pre trimeti vre un judecgtorid de inteal sgboru-
lesne a aducerea aminte de dinsa Impgratu- lul : si caute pre In sate vinele lucrurilor a-
lul si de acolo sg's1 ia tocmire eT. celor 01.41 si dea séma cum se cade de
l. 96. Caril nicl o datg ad avut episcop fatg.
al lor, de nu va scrie tot sgborul eparhiel gi Gl. 99. Socotitu-se-ad sd se trimeti cirtT
mal marele el, sg fie si cu stirea celuea ce catra. Inochentie: sgimpace besérica Rimulub
iaste eparhia aceea, In carea iaste acea be- si Alexandriel una catri alta.
eerie! : iarg intr'alt chip nu póte fi. Tale. Pentru nevoile ce SI tampla, intre
Talc. De va fi vre un tinut unde-va supt besérica Rimulul, i Alexandrénilor : plicu-
vre un episcop décia vor vrea Mnenil cum rad sgborulul sa. se trirneti anti ale saboru-
am zice s. aibg episcop s'g nu se asculte de lul catra Papa Inochentie ca sg. pazescg. pacea
acéea, ce cu ispita a tot sgborul eparhiel pd una &it'd alta amandoaoo beséricile.
a mitropolitulul el, si sg fie si cu Intelegerea Gl. 100. Cine se vor despgrti de Impreu-
episcopuluT supt carea acel hotar iaste a- nare de nu se vor impica : el sa fie asa, iarg
tunce acésta sa se fad. iard Intealt chip ba. de nu si se inclémne cittrg. pocaanie.
Gl. 97. CariT se-ad Tutors de la Donati- Tale. Plgcu sgborulul acestuia dupg a e-
stenT aceia sg's1 tie al lor episcop, iard del vangheliel si a Apostolulul invititurg sg nu's
vor tinea fir! de stirea saborulul i dug se despartg nestine muiarea i sa o scOtal pen-
va pristgvi episcopul In locul lul nu vor vrea tru fie ce iarg. de sg. va tampla de in barbat
sg pue altul, ce vor vrea sg se impart! cgtri sad de In muiare sg se dizlege impreunarea
altul atunce sg. fie volnicl, asijderea i epic- si nu vor vrea si se Impace i sg, se Im-
copiT caril se-ad lepgdat de Impuetmare : sg's preune ian g. sit fie asa lisat1 i dispartitl gl
tie numaT ómenil cariT ad tinut, iarg dnpg po- sg. nu se maT atingg de altg nuntg. Dupg cu-
runca impreungril ImpgratestI : fie ce besé- vantul Domnulul cg eine zice va lua lisati
ricO isprava el sg'sT isprivéscd. acela prea curveste, iarg de se va Impreuna
Talc. Donatistenil déca se-ad despdrtit de birhatul altiT fame sad muerea altul birbat,
besérici $i's tin aT lor episcopT poruncitu-li- atuncea &gra pocaanie sg se aduci, si sg li
www.dacoromanica.ro
PRAV1TA BIATBITI BASARAII 367
se dea canon ca i preacurvarilor, cane& de Talc. Voe ad luat episcopil de la sabor sit
acésta la canonul 84, al saselut sabor de la trimétt sol catrt Imparatul pentru ellinl
Trulla i la canonul rnareluT Vasilie, 9 la eretict ca sa'T intórch de in credinta.ellinilor
351a 48 si la 76. si a Donatisténilor i impreune adeveritel
Gl. 101. Placu acestul sabor ca rugile, beséricT pre top, de acésta sit cert de la Im-
tocmélele carele se-ad adevärat i se-ad la- ptratul macar de si n'ad fost pre aiurea de
murit la salórt, acélea de tott sa se fact., orT acésta poruncita.
Incéperile de IntM, orl mutarile, on blagos- Gl. 106. Un episcop st nu izbandéct cu a
loveniile manilor i altele ale credintil nict lul judecata.
cand st, nu le parasim de tot. Talc. Nu ajunge la luarea darulut preo-
Talc. Cartile carele's Intarite si adevarate tilor si a diaconilor numat judecata unut e-
de sabóra, sirugile carele besérica ad priimit : piscop nict a dot ce Inst de va fi cel Ora e-
datorl sant totl acélea sa le obarsesca, adeca piscop de nu vor putea st se adune multt e-
canthile célea ce sant la evanghelie; si ci- piscopt cand va fi mat putint st se judece
teniile sfintelor scripturl, on muttrile ce se de 12 episcopt, iarg preotul de 6 episcopt vi
zice rugile pre arnbeme. Pespe carele ne dam sit fie si al lut episcop, diaconul de tret si al
vi ne inutarn Domnulul, ort punerile maini- lul, cum poruncesc canónele 12 si 20 ale a-
lor. adeca blagosloveniile célea ce se fac cu cestut sabor; dect un episcop st nu se fact
maim a episcopulut. judecatorid singur pentru vre o ving st scott
01. 102. Gine va cére de la Imparatul ju- pe preot sad pre diacon st'l judece cu min-
decata acela sa nu fie episcop. tea luT si sal aduca la acesta lucru, fart nu-
Talc. Episcopul sad cliricul vinuit fiind de mat de vor fi ceia ce sit judect de In ceia
vre o vina, de va Vasa judecata beséricil ft laltI clirict emit sant mat mid de diaconl ca
va cére de la Implratul judecatort rnirént : pre aceia 'T judeca singurt i episcopul locu-
acela sa fie lipsit de cinstea lul. 14 cum poruncéste canonul 20 la sfarsenia
Gl. 103. Carele va fi la Africa neprices- 10 al saborulut acestuia.
tuit ducanclu-se de céea parte: acela sa n'aibt Gl. 107. Fies eine cu voe slobodt st's
parte catra impreunare. pthmésca. tinere.
Talc. Episcopul sad cliricul carele va fi Tale. Cine va vrea sa fact bine acela
despartit (adeca afurisit la Africa ) 'acela de de voe st fact iarit nu de nevoe penteaceea
se va duce de céea parte de mare si va incine's de voea lul sa's priimésct tinerea, po-
demna pre episco )il de acolo de'l von priimi stirea si crestinttatea : iarit nu. cu sila ce cu
Intru Impreunarea lor : aceea st fie desert1 voea lut i cu sloboda a Jut minte.
de cinstea lor ea, si dinsul. Gl. 108. Cine va zice cit ziditul cel
Gl. 104. Cine va merge cdtra Imparatul de In-UT adech A dam décalad facut Dum-
pentru vre o nevoe, acela de acésta sa fact. nezed, de n'ar fi gresit tot ad vtut st rnOrt,
vi sa arate (adeca st spue) episcopulul de la iart n'ad murit pentru firea gresalit ce pentru
Halchidona si al RomeT si de la dinsit sa ia luarea firiT acela sa, fie Anatama.
carte de slobozie, iar de nu va face asa : BA Tale. Carit tin de invataturile a luT Pela-
fie nepricestuit. ghie si a lu Chelestin si se vor face de se
Tale. Carele va vrea st mérga de la A- vor lipi Nestoriel nebunul desert Ina card
frica pentru vre o nevoe la imparatul, orl vor fi inteleptind i paganilor de Manihel
clix:c de va fi, orl episcop, acela lucru oIl va vi invttand de célea ce saborul in tote
spue de fata episcopulut de la Halchidona zile blastemt carele va fi inteleptind acéstea
ca de la dinsul luand cart! i mergand &arit acela nu numat sa nu se impreune cu cre-
cel de la Roma sit arate pre sine episcopulut etinil, ce Incit si de la besérica sa se gonesct
de la Roma si sit spue i vina drept carea afara ca un striin i sit fie despartit de dansa
merge la Imparatul, décia Rimul decal va is- si de Dumnezed cit zic unit de Inteacestl o-
pitii va socoti cit e bine atund sa ia si de caanict Chelestin, adect i Pelagie despe Vitt
la el cartt danduse Intr'ajutoriul sad catre partea randulut preotesc st nu se fact nice
Imparatul, iara orl tarele de In episcopt sad preot nice episcop iar et ca niste calugart ce
de In clirict intr'alt chip va merge catra Im- era Imbla de In cetate In cetate si de in sat
paratul : acela sa fie nepricestuit, cautit de In sat amestecand si stand Irnpotriva adeve-
acésta la 11 canóne ale saborulut de la Anti- rintet si se radicart spre besérica In zilele
ohia, si la saborul Sardichiet la canonul a lu Theofil episcopul de la Alexandrie i Ino-
noa si a zécea. chentie de la Roma : i dupit multe ostenéle
01. 105. Inst.' de va parea ispravnicilor nevointe, de acestl dot episcopt osanditl
despre Donatistént i despre ellint, i daspre furl i afurisitl cu zapis, i iart or! cine va
credinta lor cit von putea face vre un lucru Invata i va zice ca de Intaid pre Adam rad
de tréba, atunce de acésta sal se cert de la facut sa fie mort si pentru luarea firit, mort
Imp aratul. milcar ad gresjt, macar nu, sad va zice ca. co-
www.dacoromanica.ro
868 tRAVILL btAtElti BAtAllAtt
conil nu se botéz 5. pentru ertarea p5cate1or Tale. Cine-va rAzvrAti de va zice cli sfintl
ca cum nu se-ar trage spre dinil nemica de ruganclu-se i zicAnd ostavinam dldghinfa, ca
in pAcatele strAmocilor, , i de acesta apo- ni#e <nneni ne avand plcate n'a fost zicand
stolul strigand : c5. pentru un om ad in- acOsta pentru sine : ce pentru pAcitoci ruga
trat Ocatul in lume i apoT pentru pAcatul acesta aduc lu Dumnezeu drept aceaea
martea, sad iarA va zice el botezul dA era- caril zic aca ci nu le va trebui sli se rage
ciune celora ce grecesc, iarA nu dA ajutoriti pentru totT acela sal fie Anatema, pentru
ca sA nu mal grecasca., ce numal de intru cli sfint i drept era fratele luT Dumnezeu Ia-
nevointa nósträ si isprAvecte acesta sad ci cov apostol, iar zicea cE in multe grecim toil,
acesta o priimeste i mArecte darul lu Dum- ci Dania Intru ruga luT, imultitoreste zicand :
nezed ca sl intArescl pre nol s5. Implem in- grecit'am fAcut'am fArA de lege ci altele im-
vAtAturile, iarA acela va zice i va InvAta zi- potriva acestora, decia deosebi baducea de zi-
cAnd c5, am fi putut isprAvi nol acesta pi cea : ispovedesca'mT pAcatele 'nee i pAca-
fAr 5. de dar de nu va zice acestea de nevoe tele Omenilor miel, DomnuluT Dumnezeulul
acela sit fie anatema, c earl zis domnul eh mied.
fAr g. de mine anevoe yeti putea face acestea, Gl. 115. IntorcAturile i Impreunarile" Do-
ce WA de mine nemica nu vetT putea face. natistenilor, carele se fac de bogate oe sa'
Gl. 109. Cine va zice a coconil eel mid fie la scaunul episcopulul lor, carele se-ad
ce sA botezä nicl cum nu se trag de in pAca- intors de mal nainte de la Donatisteni, ci sli
tul a lul Adam, nice trebue sa: se curAteze se impreune adeveritel beserici.
cu botezul, acela sl fie blAstemat de Catara, Tale. Pentru Donatistenil cull se intorcea
cä pentru unul fu martea ci plcatul in tab'. se fAcea multe indoiri unil ca aceia cArui
lumea.
Gl. 110. Cine va zice c. darul a lui Dam- scaun se vrea lipi. dece mal nainte de legea
ImpArAtesci, carea poruncise pentru impreu-
nezeil are numal ertarea pacatelor, iarl n'are
ajutorid i pentru celea ce vor sa. fie : acela narea besericilor : el se lipia lângli episcopul
de do5. on sl fie supt Catara. cela ce sl intorsese de in rAthcire ci se MI-
Gl. 111. Cine va zice el darul a lu Dam- preuna adeveritel beserici, iarA apol dupli le-
nezed ajutl numal de acesta adecl a cti ce gea acea impäratesca. &Mese el& era acelea
face (adicA. a cti eine sá cade a face) i ce ar locure langli episcopil ceia ce era aprópe de
duce : iarA nu póte face nici da. putere a dincil, insa carele ad fost tinute de eel dona-
tisteni poruncit'aA saborul dAzIegand indoi-
iubi s't a cunóste adeverinta, acela s5. fie A- rile ci pricile cele ce Sli ijderAsc Intre mijlo-
natema.
Gl. 112. Cine va propovedui de va zice cl cul episcopiilor : sA se dea acélea ScaunuIul
WA de darul a luI Dumnezeu lesne am o- celuia ce mai nainte vrOme all fost : ce sli zice
IA* poruncile lul, acela de trel oH Si fie Catolicectl besericl.
supt Catara. G14116. CaHl se-ad Intors de la Donat sl
:Gl. 113. CA M.r 5. de mine zice Domnul ne- imparta pArtile, ins& cel mal mare sli Imparth,
mica nu yeti putea face. iarà cel mai tangr sa'c aleg.
Aceste patru canaille se-ad talcuit la capul Talc. De se vor Intórce episcopil Donati-
110, zicand Grigorie c5, de vom zice ca plcat stenilor earl adeverita besericl, decia de vor
Intru nol nu e : Incine ne prelastim, eine va fi fost niscare unelte all mocie ad alt ceva in-
IntOrce de va zice cli nu se-ad zis acesta ade- tre &nail, salt mAcara c't Intre altil adeveriti
vArat ce prostecte, acela sg. fie Anatema.
z episcopi, intru care unelte all avut trebli a-
Tale. Pentru a totl in pIcate säntem pi mAndoaoo episcopiile sl se ImpartA acelea
niminea nu e curat clA ruginA mAcarä de'l arA une altele ci trebl aca carele se impreunA in-
fi tOtli viata lul numal o zi, Anatemel iaste tre dincil tocma, insA aca ca episcopul cel
pArtac, cine va zice ca se-ad zis de Apostol a- mal vechid sà impartL: iarA cela mal de cu-
cestea pentru plecata Inteleptie iara nu ade- rand carele se-ad fa:cut dupti dinsul sl'a alegli
varat de acesta (adec5) de vom zice cA pa- de intr'imandoaoo carea va vrea iarl de sli
cate intru nol nu's pre nol prelestim, pen- va tamplA a fi un loc in carele all fost cezand
tru cli der& fi zis de acesta pentru plecata inci DonatistenT i cpravoslavnici, de va fi a-
teleptie, n'ar fi zis, pre nol prelestim ce ar fi prOpe de episcopul carele se-ad Intors de la
zis InAlttimu-ne, cA prelestecte pre sine cela DonatistenT : sal se dea intreg cu totul luT
ce iaste rAtAcit, prelestit i mintit ; carele nu lath de va fi mcli mai aprópe de adeveritul
grAiacte pre adeverint5. adeverit. episcop : asijderea iarA lul sA'T dea, iarA, de
Gl. 114. Cine va Intórce de nu va zice va fi locul acela carele va fi apr6pe de amAn-
pentru ale fie ciruia, ci ale multora ci ale doaoo scaunele tocma ci crectinil caril vor fi
lul : Ostavinam daghinfa, anatema, vAzand fost mai de nainte vreme Intr'ansul cezand,
ci pre Daniil dupli multe zicand mArturises- eI vor vrea sa'sT aibA al lor episcop iarl cei
cu'ml pAcatele i pAcatele órnenilor miei. ce se-ad Intors de la donat vor vrea sit'sT tie
www.dacoromanica.ro
FRAVILA MA.TEIII B&SARAB 369
al lor : atunci se. se tie socotéla celor mai rile lor ale de &CM ci li se va i aduce a,
multi iarg de vor fi arnandoado pgrtile tocma minte ci nu vor face nemica in case luni. a-
atunce tot local se. se dea epicopulul celul tunce se. se dea altora, cgrora vor purta grijg
ce ad fost mai nainte. ci vor fi putérnicl se. dobandesce, iarg de nu
Gl. 117. Care le se va Interce spe pravos- vor fi purtat grije ca nicte tocmitorl de case.
lavie i va tinea in trel ani un sat, sad orac ca sal nu se mal enticesce ereticii, ci se va
ce sg va fi intors, aceIa se. fie fare de vine adevera acesta episcopilor celora ce vor ju-
P episcopul carele se va fi intors de la Do- deca, atunce se se dea la scaunul celora ce
nat i de cand se-ad tutors, de va fi tinut ad ales sad celora ce ad dat.
ceva In trel alai el se. tie. Tale. Niscare episcopl de nu vor purta
Talc. Insä care. legea imperatesce cum grije de locurile céle ce sant de tréba scan-
se ad scris i intr'o 100 ci 15 glave. zice de nulul lor ci li se Ira educe aminte de vecinil
se va fi intors vre un episcop de intru vre un lor, se. caute cu dédinsul ca sa radice ci. sl
eres Intru pravoslavie, ci de,acolo va fi a- Inc:e-rune in tot chipul pre ereticiI de acolo sI
vut tiind vre un loc ceva décia off '1 se ce- se interce cetre pravoslavie, ci dupe acesta
dea vre until de intru episcopi nu mai putea lucru in case lard flu vor putea face nemica
se Interce acel loc iarg dupe acéle legi impace yor ramanea c vor cedea aca Intfacea
WW1 placuead sgborulul ca oracul sad vre nebggare in sera., atunce se, se dea altui e-
un sat ce se va interce intru pravoslavie si'l piscop acel loc cgruia va fi puternic pre aceia
va fi tinut in tref ani ci de niminea nu va fi a'l dobandi; iare de nu se vor fi sculat cu de-
ceutat nicI va fi cerut, nic! se va firedicat se dinsul ca nicte tocrnitorl de case ca se nu
zicg cA cel tine : atunce sal tie fere de vine. cumva se se rgdice ereticil spre vre o ma!
p se. nu'l mai cell, &Ace ce. In trel anl, ce Pa,il mare rucine spurceciune ci rgotate, ce na-
tinut episcopul, al cdruia erea i vrea sarl clejduindu-se adins ei'c ad recut, zicand eel
cére. ci sal caute, iara, el nu'l ad cerut ce ad vor intórce cu terpenie ci. cu indelunge rab-
-Mart, iarg de va fi veduit vre o episcopie sad dare, décia In mTocul acestora lucrure ci.
vre o beset:ice, carea va fi avut trebe pre sa- tocméle grija lor ad that altl episcopl, c se-
tul acela carele de in eres se-ad intors i de ed Inteadeverat acelor locure ale ereticilor
atunce de child se-ad stricat aft trecut ani 3 ci se va adevgra acesta la episcopil caril vor
décia se se face episcop intrInsa acijderea judeca, atunce iare, sa. se dea acéle locure ale
vre un tinut al episcopilor Donatistenitor, scaunelor sale celuia ce ad dat cel mai mare
de se. va IntOrce &etre adeverita besérice, si sad eeluia ce 1-ad ales amancloI episcopil
se va fi tinut multe vreme dece la al lor cace.c1 n'ad purtat de atunce grija de tocmire ci
rele se-au intors Intru pravoslavie, décia va de invateturg.
veni i epicopul Donatisténul la impreuna- 01. 120. AlesuI judecetorid carele va fi a-
rea acleveritel credinte, atunce acela se fie les de doaoo 0141 acela iaste neintors.
volnic in tre1 anl de and se-ad Intors se'c Tile. Nice episcop nice cliric carele s'ad
chiame tinutul acela la scaunul lul se. porte ales episcop judecetorid pre voia lul ci de
grijg de dincil. dinsul s'ad. judecat, dupe. judecata lul nu mal
Grl. 118. Carole i va perea a se Inteade- pete se. se mal judece a doa ore ci de acesta
vera nici unul de Inteaceia aclins eluc sa nu nu se-ad zis numal aicia ce ci intr'alte canóne
se Indreptéze, ce sal judece episcopil ceia ale acestuia sabor.
ce'I va da cel mai mare sad cu voea vecini- 01. 121. Episcopal carele nu va bega sépa
lor celora ce sant aprópe de dansul, iarg ca- Pi porte grija pentru ereticl, c aducandut-se
rele va lua carte de la cel mai mare ca se aminte de va petréce intru nebégare de seine
tie in sill i in voea lui : accla pre sine in- a lul i In case lunl nu va griji nemica de in-
gala. tOrcerea ereticilor, acela sa fie nepricectuit.
Tile. Or1 care episcop eel va perea ce. are Tale. base canonul 119, carele se-ad scris
trébe pe vre tin tinut carele va fi tinut de mai nainte, scrie pentru episcopul carele e
alt episcop : acela trehue se merge cetre e- pus pentru indreptarea ereticilor ci el de a-
piscopil lul eel mai de folos i pentr'aceea ceia petréce fere grije ci nicl bagg seine dupe
se spue iarg sa nu se face. adins eluc jude eel se-ad adus aminte de intercerea lor in
cdtor. pentru care'1 pare lul a se Inteadevera. case lunI : drept aceia '1 judeca sal se dea
macar de se va ispiti 0i in sire. a tinea, iara locurile lor altor episcopf cgrora vor putea
de va lua ci carte pentru se. tie emenil caril sal interca la sadeverita credintg.; iarg cest
tine alt episcop : acela pre sine Incale ca canon aduceI spre nepricectuire c1 poruncecte
nemica nu va putea face lul de nu va vrea se fie ci afurisitl, pane. ce'c vor irnplea lucrul
se lase cu pace i de voe cela ce tine time- lor cel ce li se cgdea a fi de treble. Parese cl
nil fare numal de va vrea se'l lase cu pace canonul acesta socotecte asta impotriva cano-
sad sal prade cu judecata deafare. nulul 119 , ce de la acela aduce ingrozire spre
Gl. 119. Caril nu -vor purta grije de lucru- episcopul celace nu porta grijg : de intercerea
24
www.dacoromanica.ro
370 PRAV1LA MATRIE1 BARARAB
ereticilor, drept aceia nu iaste protivnic ace- sad pentru vre o rand de mOrte, de acesta
sta ceiealalte, ce Ins cand se aflä alt epis- pentru anil el acela nemica nu va pati de sa-
cop sal priimesca acea grija a lor, atunce e-' b or
piscopul cargle ad avut treba, pre acea soco- Tale. Isd canonul 18 al Marehil Vaslie,
tinta si n'ad purtat grija de spasenia lor, sa pentru fata sad copil celea ce se aduce doni-
se sc6ta i sä se dea aceea grip. celuialalt iarä nulul, 0 se lepada de nuntd, ci'cl cinsteste
deca nu va priimi nicl altul grija lor nict el nu mat nainte viata Intru sfintie, zice i porun-
va purta grip. de Intórcerea acelora atunce ceste : sa nu se fad. de 16 si de 17 ant ca
sa se pue supt canonul nepricestuirit, iara de- plansurile copildrestI mill sant de atatea ani
cia dupa afurisanie de va fi tot intr'acea line : nu se-au dat voe nice se-ad ertat a fi 0 a se
atunce sa.1 se ia si darul dupa. cum zice ca- socoti adevarate, lard pentru carea vine de
nonul 57 al sfintilor Apostoll. a el voe, si de nuntd se lepadd si se fagadu-
Gl. 122. Cine va rice unui eretic c e im- iaste ca'st va tinea fetia curatia, acesta ca-
prettnat credinciosilor ci va sti el nu e irn- non zice i porunceste : pentru -una ca aceea
preunat : acela sa nu fie cpiscop. carea se duce adins ea's lu Dumnezed, si se
Tale. OA care episoop ce va sti pre Dona, imbraca in rase mat nainte de 25 ant nemica
tisteni cd nu se-ad intors catra adeverita be- sa nu pata episcopul cad o ad in:bra:cat cu
skied, sail 'I va impreuna catrd pravoslavie sfintele podóbe pentru nevointa fetiel si a cu.-
zicand cd se-ad intors : unul ca acela bar- ratiel, iara de se va tampla vre un silnic sa
find pentru impreunarea lor i inseland be- ail)/ pohtd spre dansa i va fi vrut sa faca
serica a lul Dumnezed : WI fie luat darul. logodna de nunta sad alt rapitoriti va fi vrut
GR. 123. Preotul i Diaconul si episcopul sa o rapesca si pentru cad n'ati ajuns et sti's
de vor fi pdr4l atunce sa chiame episcopil Imple pohta lor Inca neimbracatd find in-
cel de apr6pe sal judece, iard sd nu treed pe- teacela chip ea si neva.zutd va zice cd se-ad
ste mare de cea parte cd apol vor fi neprice- fagaduit lu Dumnezed; laza apol dupa aceia
stuiti la Africa. ad indemnatu-se episcopul de o all imbracat
Tale. De acesta se porunceste Intru cano- intru sfintele podóbe ca sa nu mat fie volnica
nul acestui sabor : Ca nici un preot sad Dia- a fugi si a se lepacla, a nu se face nevasta
con carele va fi urgisit de episcopul sad si nu curata lu Hs. sad de multe orb prinzandu,se
va baga iu sermd judecata si va vrea sa se ju- morte a se sfarsi mat nainte de 2b de ant, lard
dece pentr'aceea urgie de va trece de la Africa rudeniile et ar ruga pre episcopul sa o brace
de ceea parte de mare si pentru acea Vind va intracea sfanta. podoba. : ea sal nu se prista-
merge la Roma, de acesta sa nu fie volnic a vescd necalugarita lard n'are nevoe.
face asa : ce sd chiame pre episcopil cel de Gl. 126. Cine e afnrisit flu póte marturisi.
aprópe i d dinil sal se dascópere vina, Tale. Carele marturiseste trebue sa fie
iara de nu va vrea, atunce sa fie neimpreuuat lard vind, dect penteacela fuel cliricul nice
la Africa, acqta cumtem pare se-ad oprit mirenul afurisit nu se priimeste la para sad
pentru nevoile de preste mare ca sa nu facd la marturia episcopului sad a chriculut.
o parte si alta niscare hicrure noaoo pentru Gl. 127. Nici robul nict slobod.ul, nict cela
ducerea departe spre striinl. ce va fi fost park cand-va de ceva, nice Inds-
01. 124. De nu vor putea veni multi epis- cariciul, fuel elinul, nici ereticul met ovreiul
copt sa fie la sabor : atunci trel MO de in nu se priimesc la sabor marturil.
tote eparhiile sa, se alega, sa tocmescd lucrul Tale. Niminea sa nu priimesca lard ispita
acela. parale sad marturiile carele vor fi asupra e-
Tale. Pentru multe Intrebart ale can6nc- piscopulul : ce sa judece i sa alegd pre ceia
lor caiele se-ad pus mai nainte Si n'ad che- ce parasc sad pre ceia ce marturisese sA
mat pre totT episcopiT sa se afle la intrebdri vaza. ce 6ment sant, dupg cum zice canonul
placut'ad si all socotit saborul sa n'astepte al saselea al saborulut 2 Constandinopole ,
sit. se mal adunt toti episcopiT la acel sabor deacia de vor avea viata nevinovatl, si le va
pentru cd va trece si se va zabovi multd vre- fi credinta pravoslavnica : priimestei, iara-
me ce BA alega trel episcopt de in tote epar- de vor fi robi aceia sant opritt de legea sabo-
hiele impreuna i cu Avrilie episcopul hese- rulut sd nu pOtd marturisi nici pre o vind a
riciT de la Halaidon, ca sa obarsesca i sa cuiva, nice besericesca nice mirenescd, nice
imple lucrurile i tocmelele cele ce nu sant cu mita, nice iard eel slobozt sa parased pre
obarsite. stapanu-sad ed i acestea se opresc de lege
Gl. 125. OrT eine ad imbracat sad va im- a marturisi de vre o gresala asupra stapanu-
braca pe vre o fata mainte de doazecl i cincT sad carele'l ad slobozit i sa. se lepede de
de ant ce sit zice all imbrdcat haine calugd- cinstitil i sfintit lor toti carit se socotesc cd'i
resti sad va imbraca de nevoe cum am zice, ad slobozit sad mat nainte ad fost paratl de
rugandu-se de acesta cam cd va vrea nestine altit si nu se-ad mai aflat nevinovati sad se-
sa o rapes* sad o va indragi vre un silnic ad urgisit in sabor cii judecata imparatesca
www.dacoromanica.ro
Pria.yrr,x MAT= BASARAB 371
-Si pentru pedepsa lor Inca nu se-ad mai in- !copal sa.' nu se créza nicT iara pre dansul sal
dreptat sail vor avea viata spurcata ca mas- urgisesca sail sal napastuiasca.
.caricii si vascarnicil saa vor h striinl de 14- I Gl. 132. Episcopal carele va opri de Im-
.gea nóstra ca ovréil, ereticil si ca ellinii unil preunare pe cliricul sfra nevackt de vre o
ca acestea nu se priimesc nici la parale Mci gresala : asijderea sa fie oprit si el de altit
marturiile episcopilor tic! la ale cliriedord Talc. Or! care episcop de va afurisi pre
pentru ca nevointa kr nu iaste de alt ceva ' al sad cliric.nevadit de vre o gresala, ce nu-
l'ara numal ce a face si a lipi cinstil preotilor mai urgisit sad napastuit de In rnintea le,
banuiale. batjocurl, spurcaciunl si mire, si acela sä fie afurisit si el si sa se Instreinéze
mumal de aducerea netocmirif i valure pi de Impreunarea altor episcopi, ca &A se pa-
spiimiT beséricil. zesca si el sa nu graiasca lesne asupra cuiva
G1. 128. Asijderea i cela ce va para de si apol nu pate sa vadésca de fata.
multe, si de-mice una nu va putea da séma a- Gl. 133. Urban episcopul de la Sechia de
de-carat. nu va Indrepta lucrurile célea eel se cade a
Tale. Pe dreptate i acesta nu se priimé- indrepta saa sà fie fa.'ra impreunare sad la
ste la Ora sad la marturie aratandu-se pa- Roma sa se chiame.
.râ i fara de cinste fiind de multe vial ad Talc* Mai nainte panil nu luase adeve-
parat pre cine-va si de fata de nicl una n'aa Huta saborulul de la Cartaghen indreptarea
putut sa vadéscil nice séma sa dea. saborului de la Nichea de la sti Chiril al A-
Gl. 129. Nice carele e de patru-sprezéce lexandriel episcop si de la Attic episcopul Ta-
-an!. rigradulul -el priimea canonul acestul sébor
Talc. i acesta la marturie iaste nepriimit al Sardichiel in locul canonulul de la Nichea
pentru neobarsirea varstii. cal se cade celuia pentru chemarea episcopilor catra episcoptil
ce va sa marturisesca sh fie dupa cinstit lIn- beséricil Rome!, drept acéea ad poruncit pen-
preun i pravoslavnic si sa fie si Intru intru episcopul Urban de la Sichis de nu va
irega varsta, iara cel mic iaste slah sad lune- indrepta cea célea eel se cade a fi indrep-
cator cu mintea, iara a 17 glava a title! de tate de dinsul : atunce sà fie afurisit, iara de
Intal a cartil 1 nu priiméste pre cel mal mic O. va indol pentru afurisanie, atunce sal
de doazecl de an! a märturisi asupra cuiva chiame la Roma, si lucrurile lul sal le caute
pentru vre o VmS. ceva. si sal le socotésca Papa, drept acéea si epis-J
G1 130. Parasul nu póte sil aduca. martu- copul Urban de la Sechia, poruncitu-iat ca
Tie de la"-casa lul. de nu va indrepta lucrurile célea eel se
Talc. Marturiile céle de loc de casa neprii- cade Id a indreptal sa fie aforisit, lara del
mite si gonite sant si de lege, ca zice glava va parea stramb pentrit afurisanie, sã se
20 a title! de intal adevarat asa : Parasul mm chiame la Roma, si lucrurile lui de Papa sa
p6te aduce marturiT lul de a casa i iara gla- se caute.
va 25 iara aceia title si carti, ca marturiile Serieorile a lu Chiril de la Alexandria.
-céle de cash gonescu-se marturiile de casa sä Cum atT scris noaoo adeveritele izvóde ale
stil earl! sant, sant caril se aft& supt obladui-
rea cuiva i silitl find le porunceste a merge adeveritulul sabor al cetatil Vitiniel de la Ni-
sa marturisésca de dansul : unil ca aceia niel chea; iata ca le am trimes dragostil vóstre.
pentru dansul nicl pentru altul carele va A lur Attic przgradenul.
para pre dansul la mdrturie nu se priimesc Canónele de la Nichea cum se-ad tocmit
nicI pentru vina gresalelor sad pacatelor laza de parintl triinesu-se-at cum atl scris.
alt cineva de va vrea sad del va trebui s. [Aicea izvodul de la Nichea al eredintei a-
aduca marturie de intr'alte case acela nu o- deed : Vearuio vet edinago boga]. Créclem In-
préste, iara de intr'o casa tatal ci feciorul trim Dumnezed, Tatal a tot tiitoriul. Fad.-
supt puterea lor find si do! fratI caril sant toriul vazutelor si nevazutelor, si intr'un
supt puterea tatana-sad Impreung asupra Domn Is. Hs. nil lu Dumnezed, carele ad
.cuiva i pentru cine-va : pot si marturisi. nascut de in Tatal unul nascut (ce sa zice de
Grl. 131. Episcopul carele va zice ca gre- in fiinta Tatalul). Dumnezed de in Durnnezed
sala sad vina In.taina cutarele 'ml o ad spus lumina de in lumina, Dumnezed adeverit de
dara apol aceIa om de se va lepada : episco- In Dumnezeul adeverit, nascut nu facut, in-
pul sa nu se créza. tr'oo fiinta Tatalul pespre carele tote se-ad
Talc. Nu trebue a créde pre episcop cand facut, pentru nol si pentru a nóstra spasenie
zice cã cutare clinic 'ml ad spus vina in taina, pogoratus'ad, intrupatu-se-ad in omenitu-se-
pentr'aceea void sal departez de impreunare ad, patirnit'ad : invis'ad si se-ad inaltat la
adeca de pricéstenie sad de spita, iara cela cerid, si iar va sa vie sa judece vii si mortil
ce ad spus de's va socoti mustrarea sa si va si intru duhul glut; iara earl! zic mai naintP
incepe a se lepada zicand ca n'am spus eli vréme ca n'ad fost si se-ad facut de in ce
ie gresala sad pacat ca acela : atunce epis- n'ali fost sad de intealt obraz sad fire sad
www.dacoromanica.ro
372 PRVILA, MATEIII BARARAB
Intorcatoriti Sad schimbatorid Intfalt chip judecata saborulut eparhid : cum ad porun
fiulut lu Dumnezed pre unit ca aceia Anati- cit si canónele Apostolestt.
misas,te adeverita i apostolesca beséricd . Title. Pentru ca saborul acesta &ea afll
balk si izvódele saborulut de la_ Nichea pre episcopul Gavadie de la episcopia Vostris4
puse cu chipurile céle de intaid carele sant luat fiindul darul de dot episcopt, temutu-se-
ale beséricit Alexandriel si ale Tarigradulut ad sa nu cand va sit se mat fact acésta si
adevarate de episcopit thr adeca de Chi- se. se intarésca si alta data : drept acéea ad
ril si de Attic si se-ad trimes acestuia salon poruccit pentru episcopul carele se goneste
Ga. 134. Carit sant de not nelrnpreunatt, intru urgie pentru vre o vina si i se ia darul
sa nu voitt priimi la irnpreunare, dupa acela se nu se judece de dot sad de trot e-
cum se-ad poruncit la saborul Nicheit, ca piscopt : ce de va fl putére de tott episcopil
MO, p Apiarie priimit fiind de tine, sàboru- at eparhiet, jar& macark de nu vor fi mat
ltd stAtu impotriva i aduse mustrare, iara multI macar sa nu fie mai putint de dot-
4pol mai scene pre sine sad vadire lu i spre-zéce, cum poruncéste si al dol-spre-zé-
&gnu intru mare suspint. celea canon al sfintulut sabor de la Car
Tale. Priiinind parintit acestea izvódele taghen.
saborulut de la Nichea cdlea neindoite si a- Cong.
deverite i ne afland In canónele lor sa se
trimeta de la Papa slugile but si a doa ju- Al 5-lea sabor marele Iustinian, papa
decatt ale episcopilor si ale cliricilor sa se Vighimei, Evtihie prigraddnul, la Tari-
judece de &basil', décia scrisera catre Cheles- grad, asupra lu Origenie carele riced cd
tin papa al Hornet, carit sant afurisitt de are munca sfdrfenie, pdrinti 165: beat 527.
dInsit lesne si cum nu trelme sit nuI mat
pue la impreunare nict sit priimiti pre epis- (Urméza cliseul mat multor sfintl parintl).
copii sad cluricit card se-ad urgisit de la
beserict i li se-ail luat darul de la not, laid
sit triméta preotil ltd sa ia et séma pentru Matta 0 a WI lumea stbor al 5-lea.
binele ion, ce de va vrea fies-carele de in Fleutu-se-ad in cetatea Vizantiel ailed. a.
cel ce's urgisitl sa se mat judece, atunce sit TarigraduluI, dupe, al patrulea sabor déca.
se judece de saborul eparhiet sale, iara sa, trecuse ant 102, Mil de la Hs. ant 627, in-
nu mérga catra saborul a tag lumea ca sit teal optspre-zecelea an de Imparatia a but Iu.-
nu part beséricit lu Hs. pentru trufia lumil, stinian cel mare, si se aclunara 165 sfintl si
ca o educe spri dinsa, penteacéea ad toc- purtatort de Dumnezed parin tI si mat merit
mit acésta de in lucrurile lor ca sit nu mat a- acestul sabor era Mina TarigrIdenul. (ce la a-
dud, mustrare beséricilor, jar& preotul A- dunarea saborului acesta Mina se pristavi .
piarit de la besérica Sicchiel chruia pentru jail in locul hit se facu Patriarh Evtihie)
adevarata vina 'T se-ad luat Darul, décia se- décia era Apolinarie Alexandrénul, Domnos
ed dus catra Chelestin de la Roma de'l ad Antiohianul, Dichm i Evagrie i Evstohie is-
priimit si'l ad trimes cu Favstin episcopul ca- pravnicit Patriarhulut de la Ierslim, Damian
tra. Africa ca sal se dea Jul preotia jerk' si de la Sozopoli, iara Vighilie Papa de la
sa ia séma si acelor TovrachinSnl, caril fare', Roma era si el atunce la Tarigrad. décia
de rusine ad adus spre dinsul vine'. de gre- cite porunci acest sfint sabor el tote le %-
sera i asa de graba cum nu se cadea toe- taxi si le pecetlui, adect dréptele, credinció-
mira sa fie priimit la irnpreunare, jug. el sele i mantuitórele porunci Si pravile carele
déca statu de fate*, aduse imputare saborulut se remise la Halchidona si la célea-lalte
cad nu'l ad priimit ; drept acéea, pftrasil sfinte sabóra tote le darmonira si le alésera
.statura de fata, naintea lul vtdirt ddciade neghina si de pleva si le luminara, in-
el cu multa price i Incurmezisare leptdan- mit Pravoslaviel, iara. pre acéle eresure ce
du-se Farit de rusine, suspinand de vadnid :incoltia j rasaria pre tote le dazradteinari.
de a lut voe spuse saborulut de gresalele si le procletira i asa Intal scOsera si pro-
eel vinuise mat nai-rte i asa cu lacrame si cletira pre Orighen s i pre tOta. scripture si
cu suspinl se intórse. invatatura mut, asijderea si pe Evagrie si pre
Sfdrfitul saborului al sfinrilor yarn? fl carit Didirn 0 pre ucenicil lor si pre ceia ce as-
se-al adunat in Cartaghen. culta si se pleca Dogmatelor lor adecti scrip-
De in candnele Tarigt-aduluf pentru Agapie i turd* si Invataturil lor ca niste ncenict ce
Gavadie cavil se pricea pre locul episcopiei tinea invataturile a but Orighen, mit nu hu-
Vostris. Canon Unul. lia nicl lase. barfOlele Ellinestl : ce brodia si
se nevoia sa le adaoga i sa le lipsOscit be-.
Gl. 1. Nu trebue mat mult elle data pre séricit, i zicea ocaanicil de et cum sufletul
eel ce sa socotéste ca e vinovat sal' se ia da- Imbla singur mat nainte de tiposirea trupu-
rul de dot Ind de trot : ce de mat multI i cu lul i zicea ca Intra décia in trup si se na-
www.dacoromanica.ro
PRATILA MATEM BASABAB 373
-ste si. zicea iarg cg deca more omul acela

el merge si se paste Intealtul, j iar mal zi- Sfintul 0 a tótli lumea sdbor a faselea.
cea deca more omul acela se naste de clte Fgcutu-se-ad Intr'al trel spre-zecele an de
orl iaste voea si mal barfea de zicea c ne- ImpgrAtia a luf Constandin bgrbosul nepo-
sfaxsita muncg are sfarsenie i dracif iarg tul lu Iraclie dupä ce trecuse anf de la al
-vor sg's vie la a lor cinste, i mal grgia zi- cincilea 128 iara de la Hs. 656, adunargse fn
clnd a Hs, nemica nu se desparte de nof Tarigrad purtgtorm de Dumnezed. parint1 170
,ce e tocma asemene noag, mal balamutea si era mai marl la sdborul acesta Gheorghie
micand cg nu e Raiul nice e flcut de Dumne- Tdrigeadénul, Teodor i Gheorghie preotif cu
-zed, mai blrfia zicând c. Adam null au Al- lerodiaconul Ioanin in locul sfintulul Agaton
eut Dumnezed cu trup i alte hule rnulte in- Papa de la Roma ispravnicl, i Toofan An-
tunerec scriserg s,i pre multi de la sfinta si tiohianul carele se hirotonise de acest slbor,
adeverita besericg pierdurg carif scripturf iarg scaunul al Alexandriel si al Irslimulul
unif le tinea in taing si nu vrea s. le arate atunce era vaclug. cad el atund tinea i cu-
de fa tg. aiavea, cad el la al patrulea sabor prinsese limbile Agarenilor pre acele epar-
nu se puturg vadi tote (macar de si lepadara hiT, iarg asa tot se aflarg ispravnic1 i solf,
acestea unif de In sfin(il pgrintl, cad ca mal !ma de la Alexandria Petr Monah, iarg de
nainte de acel slhor adeca de al patrulea, fu- la Irslim Gheorghie Monah i Preot, Acest
sese tref vrajimas1 procletI, eretic1), iarg a- sfint sgbor adundse pentru zloslavnicif iarl
pol tot se vadirg, decia clad incepurg a se nu pravoslavnicif earl inoia realele invgtg-
rgsfira acele rele eresurl i invItaturf viclene turf ale luf Serghie si era acestf eretici a-
Intru mult1 Omen1 atunci se adung si acest decg Pir, Pavaral patriars1 at Tarigraduluf
sfint shbor al cincilea i procletirg scriptu- Onorie de la Roma si Chyr de la Alexandria
rile lor cele hulitóre. pi Macarie Antiohianul i Teodor episcopul
Zonara. de la Faran si alte sotif al lor, Inc& si pre
ceea ce inoise eresurile la acest sfint sgbor
A0jderea i pre Teodor Mopsuestie Dasca- calif '1 am scris maT nainte adecg Macarie
lul Nestoriel impreung cu scripturile cele de carele fusese patriarh la Antiohia 0 Stefan
hulg ale lui, i ca niste zizanif spurcate le ucenicul luT, dece pre acestI eretici, acest
lepgdarg, asijderea si pre Antim p i pe Petr, sfint sgbor dedergl AnatemeT, pentru el in-
ei pre Zoor si pre sotifie Ion i capetele pi draznirg a grgi hula 0 a zice cl dupg in-
scrisorile cele ce era scrise rgd I cu rea truparea Domnuluf Nostru Is. Hs. au avut o
credinta de Teodorit i cat ajutase pg.ganu- voe i o lucrare, viand sa dIzlege leggtura
lul de Nestorie de hulise drepta a nóstra dreptef credinte; drept aceea sfintil Parintl
-credinth i lege la sfintul sabor carele se al acesttil stint sgbor bldstemarg. i procle-
fgcuse la Efes. Asijderea impreung cu dIniI Ora pre acel ereticl ca pe niste luptgtorl si
oi Poslania carea scrisese Iva episcopul Ede- vrgjmasT de Dumnezed si pre t6tg Invgtg-
suluT catra Marin Persinul acestea t6te le tura lor cea de hula si pre top pre ceia ce
rupserg de in rgclacing 0 le lepgdarg de in gandesc asemene lor sad caril de aicea fna-
rnijlocul curatuluf si alesuluf grad al Pravo- inte vor vrea sa tie cu ei si fang de poca-
-slavief mi numal ca niste protivitóre Invatd- anie vor lacui incg si pre Polihronia Mla-
turilor celor drepte : ce cam ar fi asemene doumnago starta, carele balamutia de zicea
a OM necurgtia si ijderarg Invkaturile be- ca pOte sg sc6le pre mortf in-tPacel eres al
sericil cele drept i curat lémurite. luI; drept aceea acele eresure le vgdirg si le
Trebue a fti 0 de aedsta. procletirg, iarg invataturile ale dreptel Ore-
cr, nu stiii adevdratue ad ba, cà zice cg a- dinte acest stint sgbor chiar le descoperirg
cest sfint sgbor al cincilea, ad priimit pre si le luminarg, i marturisirg cl ad avut
Theodorit episcopul cetgtil de la Chyr si pre Domnul Nostru Is. Hs. dupg intrupare doag
Iva episcopul Edesului CACI zice el ad pocg- vol pre fire si doaa lucrgri, adevgrat asa po-
itu-se i se-ad intors de ati priimit $i ad lgu- runcirà i pecetluirg nu el doll impgrtia chi-
dat si ad cinstit pre shborul al patrulea purile ce cg.cI ca nice o fire de inteamândoal.'
ad bldstemat si ad procletit pre Nestoria de ale lul Hs. (a Dumnezeirif zic si a omeniriT)
fatI de naintea acestuf sgbor a tuturor. nu era O. nu fie farg de voe sad Fara lucrare,
facut'ad i acest1 sfintI pgrintl canOne de in
lard trebue a fti. tgria sgbOrglor ale Pravoslaviel.
Ca acest sgbor al cincile a. can6ne n'ad fg.-
-cut : ce numal ce ad blgsternat pre acest1 e- Pentru sdborul a fas'ea de la Trulla.
-reticT, iarg tocmela can6nelor luf le priime- In vremea imparatiel al doilea Iustinian
ste sdborul ad aselea de la Trulla de le a- Nas earn carele era fecior luT Costandin
clung. a fi tot unele cu ale luf dupg cum vetT Barbosul, dece cu porunca Imparatief 10, a-
wedea cl scrie acolo. dunardse 227 de Arhieref in Polata carea se
www.dacoromanica.ro
374 PRANILA MATEIU BASARAB
chiarna Trulla, (acésta Trulla era o casa im- adeverintei a facatoriulul de viatd, carea se,
p'aratésca forte mare si frumesa de se afla in samana in urechile tuturor, insa Ornenil ceia
Tarigrad) ci se adunard sa Inadeveréze sa- ce cedea Intim intunerecul nepriceperil, va-
borul a cincea ci a, caselea i si scrie ci cazura mare lumina a vriceperif ci se Izbavira
nOnele pentru tocmirea beEériciT, drept a-de In legaturile nepriceperil, imparatia ce-
cdea Impreunara saborul a cincea si cu al riului se schimba de robia cea de demult,,
casea ci le pusera numele Pendecti adeca iard, mai rnarele zmeilor mintea mareluT A-
cincea a casea, cum am zice lipsa a ce- sirie, carele se surpa c i cazu pentru trufla
lul de a cincea i acelul de a casea o de in lumina cea fericita de Intel i fru-
Imp tura, pentr'aceia 'T pusera numele sabox mOsa acum se biruiacte de ceT robitl de In-
a Vita lumea, ci era mal mare la saborul a- UT, i cu puterea cuvantulul carele se-ad in-
cesta Pavel TarigrAdenul Petr .Alexandrenul, trupat se face striin a tote rucinea ci de tOta
Gheorghie Antiochianul, Anastase Ierslim- puterea cum scrie : [psal. 9] , ce armele-
lenul, loan de la Noa Iustinianopol, Vasi- vrajmaculuT perira ci se sfarcira de tot pen-
lie al Mitropoliel Gorteanilor a ostrovulul tru ca slujba cea Luvantatore pretutindenea,
CrituluT, i ispravnic fdiind a tot saborul In se inlegiui ci se stintecte ci se educe ci se
locul sfintel besérici de la Roma, asa se afla dice pOma intrega, ci Dumnezed junghindu-
ii cartile céle vechl imparatectl scris cu is- se ci imnatindu-se pentru paza trupurilor
calitura a flec-caruT Patriarch cariT ad fost impreund ci a sufletelor, indumnezeiacte pre-
pre aceiacl vreme i numele ci deregdtoria, ceia ce se pricectuesc, drept aceia ci dracil
macar de ci zic Latinil i Papijil ca nu fug, ci sfantul sabor al Ornenilor carele se
trebue sa. fie ci sa se chiame acesta sabor adund pre la beserici, pre taina se sfintecte
al caselea a tad, lumea, cad n'ad fost la a- ci hrana raiuluT tuturor se daschise ci cum
cest sabor i ispravnicii aT papel cum ali fost am zice de tot se facura tote noaoo, iara
ci la cela-lalt case sabor carele se-ad facut deed, vreme ce diavolul pizmaloriul ci uciga-
ci se-ad adunat ci cu voia lul in vremea toriul de OrnenT de o data statu impotriva
lul Constandin Mrhosul, iara, ci acesta sa- prea puterniculat Dumnezed acela'c iare
bor se-ad facut dupd putina vreme cu po- stand. impotriva i ingrecand ci nascand
runca imparatulul Iustinian Nas carn, drept raotatea a lepadaril de lege neputand. rabda
aceia atata sflntil parintT intal n'ad putut vazand pre noT sculandu-ne ci radicanclu-ne
rabda atata minciuni ale lor, carele ail bade in grecala calcariT ci la cerid ducandu-
gat atunce in pravilele acelul sabor, (And a lie pentru Iucep,toritil nostru adeca pentra
fost legatif adeca ispiavnicif ci sohT papeT Hs carele ad dat pre sine izbdvire pentra
In loeul lul, drept aceia acest sfant ci a tea ILA acela zmed zice nu se mal lasa, a nu
lumea sdbor porunci, deca vréme ce papa mai radica sagetele raotatiT ranind pre cel
nu p6te veni pentru indelungata cale, incal credinciocI ca sa se desparta de deistvuialar
sa vie ispravnicl In locul luf sa fie impreu- a Duhulul, a cinstif si a darultd, iairtainuf
nä cu nol cace se-ad facut saborul in epar- vitez cal incepatorid sad capitanul speseniel
chia nestrd , pentr'aceia de atund se ram nOstre (Dumnezeti zic) carele ad fagaduit
pripe impotriva unil cu altil ci DU vrura noaoo plata a biruintil nu lasa. pre Aril fare
nicT hirotonie s. mai ia (cum povestecte de ajutoriti intru tote nernurile inteacesta
Costandin Chesarevschil), iara la acest slant mile de loc a vietil acectia ce cu arma bla-
sdbor acectea totl all fost : adeca Solune- gocestiel ne intearma impotriva celora ce
nul, Dardanul. Iraclia Trachiel, Corintenul, radica razboid asupra lul calif scOsern
Ravens( aim ci Vasilie Critscail, carele el a is dazgolim spata cea sufleteSca a Duhulul
pravnic besericil Rinmlul ci ad ci iscalit si slant carea iaste cuvantu lu Dumnezed ci
ad pdcetluit ci till intarit adeveritele pravile asa ne lovim ci ne clocnim cu, viclenul ci
st canOne ale ac stul sfant sdhor carele se- sparsem munca luT carea erea asupra nOstra
ad facut 98. si ne Maim nastavnicl turmelor indreptand
pre Of-neat pre caile Domnulul ca sa nu cum-
Poslania sfintitor Pdrinti cdtrd cinstitul % a, sa alunece sa covaiasca sa cud, de in
impdrat. bine intru fara de lege pentru nedomirirea
Thagocestivulul ci iubitoriulul de Hs MI- pentru cll se cadea celuia ce all claruit noao
parat lustinian. Sfantul ci a MO lumea sa- petrecanie ci viatd, carele se-aa pogorat cu
bor carele se-ad aclunat dupà amenintarea atata smerenie de in marime sll schimbe
Dumnezeia'sca cu porunca a blagocestiel tale nemul nostru si al chiame catra sine ci
puterl inteacecta cetate impardtesca de Dum- sal inalte, ci se fie tare calea nOstra dupl
nezeti pazita. Ogdsea Railovitisea. cum ne o ad ardtat cu turn natoril ci dasca-
Darul cel Dumnezeesc nespus al izbavito- liT besericil indreptand luminat Dumnezeiacte
riulul ci al mantuitoriulul nostru Is. Hs. ca- urmele nOstre i porninclu-le c i decteptan-
rele cuprinse tOta lumea ci propoveduirea a du-le cétra evanghelie catora le iaste petre-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA. MATEIII BASAB.AB 375
cania si viata In keriure, [Filipis Glava 3 tuturor, °led pre ace OmenI alesl farte al voit
Za : 246], dupa cum zice Dumnezeescul apo- sill ad fost voia sg'l aduni, inchipuitute-al
stol drept aceia i nol acuma carii ne pe- lui H. carele cauta rata:cite oae pre in ma,
trécem viata cu léne i ne dorm gandurile gurl si pre in munti, ca sa a aduca sk o bage
desarte, ca fail de paza sa pata Infra talha.- in curtea sa, i sa o piece sa pazésca, Dam-
riul de vräjma i cate putin cate putin futa nezaestile Invataturl i poruncl pentru carele
bunatatea ca un diavol i educe retina raotate ne despdrpm de lucrurile mortilor i inviem.
noah in loc de bunatate, iard.' Hs. Dumnezeul Acestea tote le al Inteles i le al adevarat
nostru carele iaste marele carmacid corabiel pentru spasenia i izbavirea Ornenilor, si al
a tOta, lurnea ra'dica pre tine adeverit blago- cautat pre Dumnezed dupd cum zice cuvin-
cestiv imparat izbavitorid i carmacl indrep- tul : Gine cauta pre Domnul acela afld cunO-
tatorid bun noaa indreptand cuvintele cu ju- stere inteleptie cu dreptate, i earl! cauta pre
decata pazind adeverinta tot de-una, facand dinsul, drept aceia afld pace, poruncit'al sd
judecata. i .dreptate pre mijlocul parriêntulub se adune acestisabor a Wtd lumea de Dam,
ai umbland pre cale cji curatie carele cu a nezad ales ca cu lumina intr'un suflet pre
lui inteleptie te-ad nascut si to-ad/3'62A si te- multI Sd impreune i sti se nevoiasca cum
al] hranit si te-au imIramsetat cu bunatatile se cade sa se indreptOze, asijderea de vor fi
te-ad implut de Dumnezeescul dub, i te-ad ramas niscare ramasite ale raotatil Elli-
aratat ochiu lurnil cu curatia si cu luminarea nesti sad ovreesti si se vor fi amestecat in
ming! luminand luminos sad chiar pre eel coptul c i adeveritul grad, tote de in raclacina
ce sant supt putérea ta. chruia 'tl ad dat be- SI se zmulga, i sa se rumpd i sa se pliv4sca
sérlca sa, i te-ad invatat sa te inveg intru ca niste zizanil plOve c i neghinl, ca sa se a-
légea el zioa ti naptea spre intocmirea si in- rate spicul tarinel besericil carat. Pentru ca
dreptarea Ornenilor calif '0 sant supt mana, unde sant adunati cu numele mied, acolo In
carele al ajuns cu caldura dragostil dirk mijlocul lor, sant si eli clupk cum ad zis gla-
Dumnezed de al rainnit de al intrecut pre sul Domnului, i lard 0 ad strigat noad cu
Finces i al impuns pacatul cu sulita blago- Ieremia : cdutatima cu tótd inema vastra si
cestiel si a priceperil si al voit sa scog turma ma void arata voaa, drept ac6ia dupa porunca
de In raotate si de in peire pentru ca se cade blagocestiel tale adunatune-am Intr'acOsta ce-
celuia ce at luat invetatura de la cel de sus tate ImparatOsca de Dumnezed pazita si am
ca sa indreptéze némul omenesc sa nu caute scris cinstite c i sfinte canane, penteaceia ne
numal de trebile si de lucrurile lul j sa's1 rugarn blagocestiel tale strigand ca cum se-
indrepteze numal a lul viata : ce ad spasesca ed adunat mal nainte sabor de sfintil paring
pi sg. izblvésca si pre cob ce's biruig i obla- si se-ad facut de pururea pomenitil blagoce-
duitl de valuri si de multa clAtire i turhu- stivil al nostri imparag Teodosie i a1iT, in-
rare a pacatelor, i necati i invihorati de teacesta. ImparatOsca, cetate de Dumnezed
tate duhurile vicléne, carele turbura de tate pazita i at cinstit sfinta beserica cu chema-
partile pe trupurile smereniet nastre, pentru .rea cartilor, asijderea i blagocestia -ta celea
cd cOle 2 sfinte si a OM lumea sabara carele ce sant scrise de nol CU blagocestivul hrisov
se-ad adunat inteacesta cetate plzita de Dum- siiscaliturd, acuma O. le intarestl i sa le pe-
nezed ImparatOsca; insa unul aprape de Dunn- cetluesti de tot, lard. Domnul sa'g intarésca,
nezeiasca pristdvire a MT Iustinian; iard al- imparatia cu pace si cu dreptate i sa o pe-
tul a fost in vrOmea blagocestivei Pameti a tréca de In nOrn in n6m, si at! adaogit langa
imparatulul nostru Constandin fatal bland& putOrea acOsta parnantOsca si Indulcirea si
telor tale, carele pentru credinta a parintilor hrana a imparatiel ceriurilor.
ji sa arate tainele nici cum n'au facut sfintele Zonara.
canane ca si cOlea-lalte 4 sfinte sabara a Oa
lumea pespe carele insa se departeza amenil Scrisarea acOsta iaste Preadoslovie pentru
de in reaoa i mai pr6sta viatd si se schimba scrisOrea cananelor i dill imparatul Justi-
intru mal Lun i mai naltä viata de acum nian Nascarn. de la sabor trimesa povestind
inainte de sa faG limba sfanta sfintie impa- cum si pentru ce lucru i vind se-ad facut a-
ratOsca pentru care Hs. ad murit caril de dunarea acestul sabor, cu porunca imparate-
multe netocmirl ale patimelor era trasl, [E- sca i pentru ed célea 2 sabara a OM lumea
vreom pos. 1. qi. 10], sparg i -rumg i putin adeca cel de a cincea ce sa zice i cel de a
nu se taiara si nu se despartird de Durnne- sasea, insa unul se-at facut in vremea impa-
zeescul staul i putin nu alunecara sa cazd 1100 a lu Justinian cel mare, lard cela-lalt
de intru Indreptarea bunatatil cu uitarea ai cand imparatia Costandin BaThosul carele
cu nestiinta a mintil si cum am zice Aposto- era tata acestuia, catra carele cuvintul impa-
lOste pre fiul a lul Dumnezed calcara si san- ratulul Iustinian Nascdrz4 ad fault ispité. si
gele légil cu carele se sflntica el ocarara si intrebare i judecata pentru Dogrnate, i n'ad
batjocorard darul duhulul carele fu de obstea recut canane ca cOle-lalte sabara de mal
www.dacoromanica.ro
376 PEA.V1LA MATE1U BASAHAB
nainte sa fie de Inta.'rirea beséricil si de folo- 01. 19. Pentru maT marele beséricil, sa in-
sul credinciosilor emenT, pentr'aceia cu grija vete pre emenil pre la praznice i Duminecile.
acelul Imparat ce am zis, se facura ca sa nu Gl. 20. Pentru episcopul sit nu invete sa-
ratacesca orneniT cu uitarearnintil dn in viata borul intealta cetate.
cea Imbunatatita, i sä se piece &Ora viata cea 01. 21. Pentru cela ce'T se ia darul de pu-
fail de folos, i s alunece s. caza de tot In rurea si ramane in céta mirenescd.
rapa raotatilor intr'aceia porunci O. se stran- 01, 22. Pentru cela ce e hirotonit pre banT.
ga sabor si aicea se adunara acel parint1 01. 23. Pentru cela ce d srmta priceste-
canene fa:curl de Implura lipsa acelor sabórà nie, i cére mangari sad banl.
ce nu facuse canene, i apol rega cartea acésta Gl. 24. Pentru cliricul sad Calugarul ca-
(adeca. Poslania acestor parintI) pre Iiimara- rele va privi la incurarea cailor.
tul ca sa Inadeverze i s intarésca i sa pe- 01. 25. Pentru cela ce va tinea sad ad ti-
cetluiasca si el cu a luT scriptura i iscalitura nut pana In trelzed de anT niscare saddle,
canenele carele's facute de acest sabor, de Mosiere, Selistóre : cum le va tinea.
acestä pecetluire i Intarire se rega, décia se 01. 26. Pentru preotul carele va cadea in-
Interce In ruga de rega pre Dumnezed pentru tr'o nuntd fail de lege.
Irrisparatul i asa sfarseste cuvintul. 01. 27. Pentru cliricul sa" nu se imbrace in
Incepatura, a saborulul a 6, carele se-ad fa.- haina ce nu'l se cuvine.
cut la Trulla; i ad facut canene 98. 01. 28. Pentru sa nu duel nestine sa im-
01. 1. Pentru sa. fie credinta sfintilor apo- parta strugurl in loc de jertya cea fara de
stolilor ne curmata. sange.
Gl. 2. Pentru Tocmélele sfintilor apostoll 01. 29. Pentru sa nu se fac . razdresenie in
carele se chiama Diataghe carele's facute de saptarnana cea maT de pre urma In jol marl.
Climent, ca sä nu se priimésca pentru niste 01. 30. Pentru Preotil card sant pre la be-
ratacirl ereticestl* serici pre In paganT si'sT lasa preotésele.
01. 3. Pentru preotit caril se insera ate 01. 31. Pentru sa nu se faca liturghie In
de doa a. orT si nu se pocaesc. casa de ruga MIA' de stirea episcopultd
01. 4. Pentru cliricul si mirénul caril se 01. 32. Pentru eresul celora ce slujesc cu
ating de nevasta luT Dumnezed. apa.
01. 5. Pentru preotul famen sa nu tie sluj- 01. 33. Pentru carele iaste destoinic de
nick sad alta. preotie, i nefiind tuns ia blagoslovenie.
01. 6. Pentru sa nu se insere nestine dupa 01. 34. Pentru clinch): sad calugaril can!
hirotonie. se vor stringe céta si vor face juramant de-
01. 7. Pentru_sa nu saza Diaconil ma! sus impreuna.
de preott 01. 35. Pentru dem va muri episcopul sa
01. 8. Pentru sa se fact sabor odatd In- pazésca clirosul unealtele mult putin ale epis-
teun an. copii
01. 9. Pentru sal nu Intre cliricul la car- Gl. 36. Pentru tocméla a cincT scaune.
ciumä faira nevoe. 01. 37. Pentru episcopul carele pentru na-
01. 10. Pentni sa nu ia camata episcopul padirea varvarilor nu se va interce la scaun.
saO Diaconul. 01. 38. Pentru cetatea carea se inoiaste
01. 11. Pentru sa' nu chiemi ovrel dohtor, de la imparatul.
nicl s. te irnbalezT cu 01. 39. Pentru sa's tie isprava noa cetate
01. 12. Pentru sa nu lasT muiarea fail nu- a In! lustinian.
maT de ye! ajunge la altä spità preotesca ma! 01. 40. Pentru cela ce va vrea sa se ca-
mare. lugaresch, sa fie de 10 an! iara nu maT mid
Gl. 13. Pentru preotul i Diaconul sa nu 01. 41. Pentru purtatoril de rase, si cari.
sparga nunta cea pre lege macar de si opresc nu's tunsT i sihastrif.
Romani!. 01. 42. Pentru cela ce va vrea sa Intro
01. 14. Pentru ca se cade sa fie popa de n pestera.
anT 30, Diaconil de 25, iara Diaconitele de 01 43. Pentru cela ce va vrea sa fuga de
patru-zecT. tad furtuna lumiT : sä fie volnic.
01. 15. Pentru cà se cade Ipodiaconilor sa 01. 44. Pentru calugarul sad cela ce's tine
fie de 20 de anT. curatia de sä va insura.
01. 16. Pentru ceia ce zic sä fie sapte Dia- GI 45. Pentru cum se cade sa se aduca
con!. la jertavnic célea ce yin sa se calugaresca.
01. 46. Pentrii calugarita sa; nu iasa sin-
Gl. 17. Pentru episcopiT calif priirnesc cli- gura de In Manastire.
rid striinl si'T hirotonesc. 01. 47. Pentru sa nu derma, nice caluga-
01. 18. Pentru mutarea de In calea paga- rita in manastirea de barbatl, nice calugdrul
nilor. in manastirea de fame!.
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEIII BASARAIS 377
GI. 48. Pentru, despixtirea fmeiZ celuia 01. 78. Pentru si nu zici la Stijl Dote
ce dupil hirotonie va sil ia episcopie. Paspnuisa nasradi.
01. 49. Pentru mAndstirile carele se fac 01. 79. .Pentru si nu semnize miel in
cu stirea episcopulul. chipul lul Hs. : ce pre dansul adevirat.
ca. 50. Perdra sil nu jóce sad Sil dIntuia- Gl. 80. Pentru robul slobozit de stdpin.
sea, mirénul. 01. 81. Pentru si nu se dea pric4tenie
Gl. 51. Pentru nic sil fie mdscdricid. trupuluI celul mort.
01. 52. Pentru sd nu se facil liturghe in Grl. 82. Pentru caril nu stid nice's mirtu-
postul cel mare fdrA ambilta si Dumineca 0 risitil ci se-al botezat.
la. praznicul Blagovesteniilor. Gl. 83. Pentru si nu se strangi: curve
Gl. 53. Pontru ceia ce priirnesc copil de spre alunecarea sufletelor.
Th botez. 01. 84. Pentru preacurva i preacurva-
01. 54. pentru nuntele carele's lira de riut.
lege. 01. 85. Pentru sa"- nu huge dobitoc In be-
01. 55. Pentru ceia ce postesc simbetele. sérica.
01. 56. Pentru Arménil,, caril rninancd 01. 86. Pentru si se postésci si.mbita cea
pre pdréseml-sâmbetéle oacil i brinzit. mare pind la miazi nópte.
Gl. 57. Pentru s nu aducd Ia jertavnic : 01. 87. Pentru si nu se facd metanil dupi
miare ti lapte. Vohodul vecérniel Simbetet
01. 58. Peutru mirénul carele singur se 01. 88. Pentru cela ce di, i ceia ce ia erbi
pricestuiaste. omordtóre de pintece.
01. 59. Pentru sil nu se fac . botez, pre In 01. 89. Pentru muiarea cdria'l se va duce
cisutele céle de ruga : carele sant in mijlo- bdrbatul de nu se va mal vedea, i mal nainte
.cul unor case. ce nu'l va veni véste se va znarita.
01. 60. Pentru cela ce dd. voe se Intird- 01. 90. Pentru cela ce jug' cu juriminture
,céste. ellinestl.
Gil. 61. Pentru Vota i Vrurnaliile ale zbo- Gl. 91. Pentru ceia ce ripesc muerT.
rurilor Ellenestl si a altor obicéiure ale ion. 01. 92. Pentru ceia ce se intorc de in e-
01. 62. Pentru citeniile Mucenicilor : ca- rebel.
Tele se-ad flcut de EllinI. Gl. 93. Pentru cela ce va zicea cu fitnéia,
01. 63. Pentru sd. nu facd cazanil mirénil si fara." bigare In séind va Intl-a in beséricd.
si peutru apr;nzdrile de foc pre la lunI noao. 01. 94. Pentru cela ce ia pre logodita de
01. 64. Pentru el prAznuiascl tot oroul altul.
In sIptamina dupd PastI. 01. 95. Pentru ceia ce aduc de acasi came
01. 65. Pentru sd, nu se minance singe. fripti preotitor.
Gl. 66. Pentru sil nu se strice Dumneze- 01. 96. Pentru si nu se zugrivésci, zugri-
-
iasca carte. vii grozave i find de cinste cum nu se cade.
01. 67. Pentru sI nu intre miréntd In ol- 01. 97. Pentru cum se cade a pricestui pre
tarid férd numal impdratul sail domnul. credinciosul curatelor taine.
01. 68. Pentru si nu vorbésel muerile la 01. 98. Pentru pirintele duhovnic si, aibi
besérich. socotéld a socoti canónele pocaaniel.
Gl. 69. Pentru sI nu trebue cuIva sIt In-
vete obickurl ellinestf. 6. &bon Costandin Bdrbos, ispravniel
GL 70. Pentru sa nu se impreune pravo- I Papet, Agathon i Teodor, i Gheorghie,
slavnicul cu ereticul. Gheorghie Tdrigradenul la Tarigrad, a-
01. 71. Pentru sd, nu se inchipuiascd pre supra lta Onoeie _papa, i lu Serghie .0
fata pgrnintulul chipul crucil. Pir pltrinti 170, let 656.
01. 72. Pentru el nu se fad i. praznice nicl
veselil Duminecile nice cow:orl sa." se astérnd. UrrnOzi clieul mal multor Sf. Phrinti.
GI. 73. Pentru sd fie nepriimitl cântarea
celuia ce cântd rid find tocméld i fird po-
dóba beséricii. Sfintul fi a t6td Tamar stibor 5, 6 :
01. 74. Pentru si nu se fad, casa a WI 01. 1. Credinta apostolilor si, fie netliati
Dumnezed targuire. si cea ce s'ad intirit la Nichea sd fie deplin :
01. 75. Pentru si nu se spéle la bae omul cd al stricat spitele invitituril Arid, carele
aducea de birfia pentru o fiinti a Dumne-
Impreund cu flunk. zdiril.
01. 76. Pentru si nu cock' merinzl impo- Tile. Acest sibor se-al adunat in vrOrnea
hiva Nasteri PrOcestil. a lu Iustinian Nascirn, si ail poruncit si fie
01. 77. Pentru Si nu se lipsOsci nestine de adev'arate i caminele apostolestl i sase sal;
IesOrici find numaI de mare nevoe. l3Ora ale lumil, i célea de pre alocurea sapte
www.dacoromanica.ro
378 FRAVILA MATRIII BASARAB
carele mal nainte se-ad facut, i s e feréscd piscopi Tarigradulta si a altora caril eresurile-
netdiate si nestricate i ad pus tocmitele Ca- lor si le inoia, deci acestl protivitorl de Duni
none sä fle de vindecarea sufletelor si de td- nezed i paganl spurcatI invdta i zicea, eh a
maduirea patimelor, i aceias intal adeverezd voe i o lucrare are, Domnul nostru Is. Hs.
tocmirea canónelor apostolestI, décia pecet- si dupti intrupare, penteaceia se-ad dat Ana
luiaste i sfintele canene ale sdbórdlor lumil ternel de saborul acesta, iard =nine nu se-ad,
si ale celora ce se-ad fäcut pre in bogate lo- facut niel de sdborul a cincilea, carele se-ad
cure. fdcut in vrOmea a lul Justinian cel mare, nicl
SAborul 1. Sdborul de intftl fdcutu-se-ad de al sasele sabor carele se-ad aclunat in vré-
in Nichea : in zilele sfintulul irnpgrat marele mea luT Costandin Pegonatul, c saborul
Costandin, asupra spurcatuluT de Arie, rdul carele se-ad facut in vremea in Costandin
cestiv carele zicea si invdta altà Dumnezderie Pogunatul chiamdse al saselea : asijderea si
pdganescà sad cum am zice mai pe prost cela ce s'ad facut in vremea fiiused Nascfirn
multi Dumnezel, i indrdznia de zicea cä fiul iarti se chiama a sasele, cd asa all sc476tif
lul Dumnezed, domnul nostru Is. Hs., adeve- bond : sd fie amandoaoo unul, ca acesta se-ad
ritul Dumnezed : iaste zidire, fail nu o fiintd. facut dupa 27 de anT, i episcopil emit se-ad
lul Dumnezeti i Tatalul. adunat aicea mal multI de cftt acolo fticut'atr
Siiborn1 2. Al doilea sabor se-ad facut in Sdborul de ad cautat pentru intrebdrile si
Tarigrad in vrOmea ImpgratuluI Teodosie cel tocinélele izvódelor lor sant ad nu sant.
mare, asupra a Machedoniel proti-vituriul de Sftborul de in vremea lu Teodosie cel mare
duh : carele hulia spre duhul sfint si zicea ca sti fie intftrit i nestrjcat cti all pogordt pre-
nu iaste el Dumnezed, ce strain cu Dumnezdi- Machedonie, carele zicea cd Duhul sfint iaste
rea de Tatal, car& acesta i spre Apolinarie rob.
de la Laodichia, i Savelie de la Livia, caril Parintil caril se-sd adunat la Efes in vrO
socotia i zicea cti trupul Domnulul Nostril si mea luT Teodosie cel mic dead sute de bla-
Dumnezeulul L. Hs. iaste fard de suflet i Med gocestivl surpat'ad pre Nestorie carele zicea
de minte. cd. Domnul iaste om prost.
Mord 3. Al treilea saber se-ad facut in De pururea pomenitil carif se-ad adunat
vrémea lul TeodoSie cel mic asupra spurca- la Halchidona in vremea luI Marchian, sur-
tulul Nestorie inchindtoriul de emeni, carele pat'ad pre Evtihie carele indrAznea a zice
pe ITs despartia i Oh, i zicea cti iaste um de marea taind cd se-ad facut ca o naluca,
prost iard nu Dumnezed intrupat, i invata atunce ad surpat si pre Nestorie si Dioscorie
de zicea spre unul Hs. adeveritul nostru Dum- saril barfia SA se strice tomelele saerdlor.
nezed : del fiI i doaoo obraze, i pe prea La impdfatesca cetate adunatu-se-ad 165,
sfinta fecióra Maria carea ad ndscut pre ade- in vrémea lul Justinian. asupra lul Orighen,
veritul Dumnezed, Domnul Nostru Ts. Hs : carele zicea ca sufletelor i trupurilor nu
nu'l zicea bogoroditu ce hristoroditu. va fi inviare, si ad anatimisit pre Teodorit
Saborul 4. Al patrulea saber se-ad fdcut carele ad scris Chyril la 12 glave.
in Hatchidon in vrémea a luT Marchian, cum- La Tarigrad lard in vremea lui Justinian ,
natul de sorb', a lul Teodosie cel mic,- asu- aclunatu-se-ad sabor de ad surpat pre Ono-
pra lI Dioscor i Evtihie. Card bftrfia de zi- ne de la Roma si pre Serghie de la Tarigrad
cea cum se-ad fäcut ca o naluca intruparea card zicea cd. e voe i o lucrare all avut Dom-
a lu Dumnezed si MantuitoriulNostru Is. Hs. nul Nostru Ts. Hs. si dupd intrupare.
zicea cd iaste intr'o fire si impartia de zi- G1. 2. Invataturile sfintilor Apostoll de
cea casati patimit Dumnezairea. Climent fAcute, pentru incaperile i furdrile-
Saboru1 5. Tar& al, cincilea sabor se-ad fa- alter ereticl: sd fie neintdrite.
cut in Tarigrad in vrémea lul Justinian cel Tale. Intru apostolestile canOne, catra
mare, asupra nebunulul Oriben Evagrie si cdrtile Legil Vechl i Noad i. cdtrd tocmélele
Didtm, canl inoia fapturile barfitOre ale Elli- apostolilor carele le-ad fAcut Climent in ale
nilor si barna fard de minte de zic a cd tru- opt c&rtl, Arncituni-se-ad sl le tinem cin-
purile carile acurna purtam, cleca vor muri stite sfinti e, iarti acest canon porunceste sl
nu vor invia, i Raiu-adeverit nu se-ad facut se lépede, nu pentru alt ceva, ce pentru bogate
de la Dumnezed Mel iaste si Adam nu s'ad zi- lucrure. Copile i striine de crestindtate ale
lit cu trap, i zicea cd munca are sfarsenie ereticilor. carele bag& Intransele spre sparge-
si cum vor sd's vie dracil iara la cinul de in rea beséricil, drept aceia porunceste s& se
taT: i alte hule multe barfind. scot& ca sft se intemeiaze i sa se intarésc&
Saborul 6. Tarti al sasele saltier flcutu-se- turma crestinescd.
ad in Tarigrad, in vrémea a lul Costandin Gl. 3. Preotil caniT vor fi Insuratl de doao
Pogonatul, asupra lul Teodor episcopul Faril, orT si nu se vor peal s& li se ia darul, jar
Onorie al. Hemel, Chyr al Alexandriel, Ser de vor ldsa rdotatea i se vor pdrdsi càt va
ghie i Pyr, Pavel i Petr, cariT se-au Mutt e- vréme atunce cel ce se-ad rdnit i cel ce se
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEM BASARAB 37a*
ad insurat gra. de lege : nu pote sll blagog- iara canonul 18 al marelut Vasilie, pre unu,
lovésea, iar ceia ce se vor Insura dupg, hiro- ca acela socotéste'l ca pre un preacurvaridi
tonie aceia sa fie lipsitl In cata-va vréme sll si la pricéstenie, pre unul ca acela intealt
nu procopsésca intro randuialele lor, adeca sa chip nu'l priimeqte, de nu se va rasa beg
se canonésca, iara apol de's vor prieépe rao- de acel pacat.
tatea dll aa Mout rad adeca se vor lase de im- Gtl. 5. i preotul famen sa nu tie slujnica
preunare aceia sá' ie numal cinstea sederil sat alt obraz : farl numal de céle ce's Fara
banuiala.
mai sus jerk' popia nu, jail dupa hotarul (a-
deca tocrnéla) acésta de vor fi fost opritl gi
Talc. A tinea In casa farnhile cele sfintite,
el nu vor fi bagat in séma acea opréla, de macar de sant si lament, taxer forte batranl :
tot M. le fie luat darul. canonul acesta apart ea i poslania Marelul
Talc. Parintil saborulul acestuia indrep- Vasilie catra Popa Grigorie; fara numal de
tand raotatea cea ce sa Meuse si dazraclaci- vor fi de In fameile obraz de in céle fad,
nand j cea ce vrea sit fie.: facut'aa canonul banuiala : adeca mumant , surorI si mt-
acesta; i poruncesc : ca call' de in preotl si tusI de tall sat de murna i altele ca a-
de in diaconl \tor lua a boa muiare mal nain- céstea, iara eine va calca acéstea poruncl,
tea de venirea acestul sabor, i aa fast pand
ce all venit el (acleca le-ad tinut pant. ce
porunceste al ia darul, pentru cIt acesta ca-
non aduce mal molt spre famenl, ca macart
s,aa adunat saborul) nepochitl de nu se-ad de vor fi si mirOnl i vor lacui cu niuerile
d espartit de fara de legile nunte, aceia eu carele nu vOr fi de In obrazele rudeniel cé-
pravila sa fie scosl i sa li se ia darul i sa lea ce sant fara de banuiall, unit ca aceia st
se pue la un loc sa, fie cu mirénil, iarll act se afurisésca.
mal nainte de venirea saborubil 'si vor fi cu.- Gl. 6. Carele se-ad hirotonit de se va In-
noscut folosinta de sa vor fi lasat, i vor fi sura sh2I sa ia darul ca de va vrea sa se ki-
gonit acea impreunare rea, aceia sa, se pa- rotonesch, acela trebue /LAM sb se insOre.
rasésca, de preotie'si St. se canonésca In cata- Talc. Ins5 canonul sahorulut de la An
va vrérne si numal sa's tie cinstea sederil china porunceste pentru cela ce vasa se fad.
scaunulul- maI sus cum ad fost sezand, i Fa Preot sail Diacon i Iota/ se va marturisi
le sosésca numat acea sedére mat sus, dart. cand so va face cum nu va, seclea neinsurat
domnul plangand sd Ii se iarte pacatul eace va lua muiare i dupa hirotonie va veni
rele l'ail facut de in nepricépere, pentru cIt la nunta de sa va Insura sa's tie a sa slujba,
nu se cade celuia ce se-ad ranit pre altul a tard acest canon lépadA pre acela canon si
blagoslovi, ce i preotil si diacond caril se de total desarta pe preotul i diaconul, j y-
vor fi insurat cu o famée vadua fiind mal podiacon cavil se von insura dupa hirotonie.
nainte de hirotonie; asijderea i ceia ce dupa urmand canonulut 26 al Apostolilor : ai pu-
hirotonie se-aa insurat Insa de preotie nu
se vor parasi de tot, ce sa se oprésca de runcéste
dupa
ea eine va indrazni a face achsta
hirotonie sal se ia darul, i da voe
sfanta liturghie, i sIt se canonésca cata-va fie's caruia mainte de hit otonie pre légea nun-
vréme. deacia iart. sa fie la ale lor spite aia- tel sa se Impreune muieril.
tand cum dazlégafara, de lége a impre.unare,
nicI cum sa nu se sue la alta spita mai mare : Gl. 7. Diaconul carele va avea vre o ran-
ce sa fie in randul in carele se-ail aflat, insa cluialIt de nu va fi ispravnicul patriarchulul
acéstea poruncitu-se-aa sal se fad. pentru saa al episcopulul : sa nu saza mai 'sus de
mill. si ertheiunea cum se-aa zis mat nainte preotl ce sa fie mal jos de toti.
da venirea saborulul, iart. de atunce %dice Talc. Trufele mirenesti i ederile nainte
dupa hotarul si canonul acesta , nu iarta sa Dumnezhestit parintI scotandu-le de la hese-
se fact, nice unele de acéstea, ce chip& bo- rica poruncesc : nicl un diacon sIt niesaza mai
tez Inca i cela ee se va impleteci cu adoa sus de preotul macara de ar avea fie ce ran-
nunta, sad posadnica, va tinea, sail vadat duiala mare si cinste a besériciI, fara numal
va lua, saa .scOsa de altul, saIl rad', sail cand va fi trimes Intr'alta cetate i loc is-
cinghiasa : acela sa nu Oa' fi episcop, all pravnic In locul Mitropolitulul sad al patriar-
preot, sad diacon, sail ypodiacon, dupa cum chulul pentru niscare intrebarI ci niscare
ad poruncit canonele sépte-spre-zéce si opt- semi ale canónelor i ale besericilor, atunce
spre-zece ale sfintilor aposfoll. sa cinstCste ca si cum ar implea locul aceluia
Gl. 4. Cliricul carele se va atinge de nece l'ail trimes, iara de va indrazni vre unul
vasta a lul Dumnezea aceluia sIt i se ia da- de In diacon1 trebuindu'I Wean chip boeré-
rul iara mirénul sa se afurisesca. ste In silt sa. saza mad sus de popa : atunce
Talc. Inse canonul acesta, pre cela ce se el ad urgisésca de a sa spita, i sa fie mai
va arnesteca fétef ceia ce se-aa nevestit ti jos de totl diaconil
se aa sari-tit lul Dumnezed : de va fi clinic, Gl. 8. Déca vréme ce nu va putea s5. se
ia'i darul, iara de va fi mirén afurislste'l, fac5 sit bor de doaoo or! in tot/ aniI Jana
www.dacoromanica.ro
380 PRAVILA PUTRID' BASARAB
Pasti si in luna lu Octovrie Inca! sl se fad. sta canon Intfalt chip A, nu fie ce sa'i se ia
odatg. darul.
Tile. Pentru primejdiile i nevoile ce se GI. 13. Dem vréme ce Romanil voesc sg.'s
tamplg episcopilor de supararile pa'ganilor, lase muerile, intaT diaconil i popil caril vor
tle nu pot face sabor de doag orT intr'un sa se faca preott, iarg, nol nu voim asa : ce
an : tocmitu-se-ad de canenele acestea i se- Intarirn Insurarile celora ce vor sa se faca
mi poruncit ca O. se faca sabor in totT anil diaconil i preotit
odata, MAIO PastI si in luna Octovril. Tale. De si tine canenele pre tocmela be-
Gl. 9. Opritu-se-ag a intra cliricil la car- serica Romanilor ca cela ce va sa se hiro-
-clumg, opritu-se-ag Inca mal vartos si a ti- tonescIt diacon sag papa, si marturisesca
nea ne cum sa intre; dee!. sag sa se pgrase- mainte de hirotonie ca &I nu se mal atinga
sca sag sg li se ia darul. de a lui mueare, ce de Impreunare sa se
Tale. Nu se cade cliricilor sa tie pravalie desparta ce Insä acesta iaste ca cum ar sta
de carciuma i sg negutatoresca IntrInsele, Impotriva incredintaril i adeverintil aposto-
ca de vréme ce se opréste a intra in arciumg lestl, i e nepriimita acestuT canon, drept a-
striing, cu cat maT mult nu trebue a tinea el céea porunceste preotil sad diaconiT carif pre
carciuma si altora inteansa nu se cade a lege se-ag insurat : Mel cum sa nu se des-
sluji; iara eine va ingrázni a face acesta si parta, ce sa's pazescg impreunarea catra. fIt-
nu va asculta sa se parasesca : sal se ia meile lor; i a se pgzesca de a nu se Im-
darul aceluia. preunarea catrd dinsele pre la vremf numal
Gl. 10. Episcopul, preotul si diaconul cari când li se cade; adeca la vrémea postulul, pi
vor lua camatg. : de nu se vor parasi sa li se cand vorivrea sa slujascg sfintele tamp!, ca sa
ia darul. petal pre lesne dobandi célea ce cer de la
Adevdrat. Dumnezed, iarg calif se vor ispiti a's scete
al. 11. Aluaturile sag azimele ovréilor ale lor fame! pentru smerenia, acea sa se a-
sg. fie scuipate; iar cine va cbema dohtoril forisesca, deacia de se va lasa neindreptat sg
lor, sag se va inabgia cu eT impreung : acela 1 se ia darul, dupg cum zice canonul 5 al
sa se afurisesca. sfintilor i Dumnezgestilor apostoll.
Tale. Nu e Mc! o impreunare crestinilor 411. 14 kit 15. Cade-se cand va sa se hiro-
&gra. ovréT, drept acéla orl eine se va afla tonesca popa sg hie de 30 de ani si diaco-
mincand de intr'ale lor azime sail va chema nul de 25 si diaconita de 40 de anT, i ypo-
pre dansil spe vraciuire sa'l dohtorescg. sag diacon de ani 20.
Intealt chip cumva va lacui cu dansif ; a- Tale. De se vor afla niscare Omen! fOrte
cela de va-fi clinic sal se ia darul, lug. de va destoinicl a hi preotT, aid unul sa nu se hi-
fi mirén sa se afuriséscg. rotonesca nice Inteun rand preotesc, mainte
Gl. 12. Zisu-se-ag sa nu scotT muiarea, de poruncita lor vreme-, iarIt orT cine se va
adeca sa nu te despart1 de dansa ce s. face popg. mainte de trel-zecT de anT, sad dia-
gandesti s. procopsestl ma! bine, i iard po- con mainte de 25 sag ypodiacon mainte de
runcirn celuia ce sá hirotonéste mai mare : 20, si diaconita carea se va face mainte de
sa nu maT lacuiasca cu muiare. 40, i ypodiaconul mainte de anT 20 acelora
Tale. Insà canonul apostolesc a 5 asa po- sIt li se ia darul
runceste : ca nicT episcop, nice popg, nice dia- Gl. 16. Sa stit carele zice sa fie sapte dia-
con fgra de socotinta smereniel nu pete sa conT dupg cum ag zis deaania, ca nu e cu-
seep.' rnuiarea luL iara eine va face acésta vintul acesta pentru slujirea tainelor ce pen-
canonéstel, si de se va lasa neindreptat sa21 tru lucrurile i trebile celora ce slujesc.
se ia i darul, iarlt acest canon nu iartä pre Tale. Canonul 14 al saborulul de la Neo-
episcopT dupg ce vor veni la hirotonia epis- chesaria, indemnat fiind de In cartea deaniel,
copésca, sli saza cu ale lor muerl, i acésta poruncit'ati sa se fug cate 7 diaconl pre la
facand nut cà dera nu sufere sag se lépada fie ce cetate macara fie si prea mare( O. fie
de tocinelele céle mal de nainte ce ag tocmit de slujha tainelor; lath. cest canon zice asa
Apostoli ce brodind pentru mal buna pro- ca acel sabor pentru cartea deaniel n'ag so-
copsire a spasenieT Omenilor i sh nu dea vre cotit. bine, cIt acel cuvint nu zice de 7 dia.
o vinli spre tocméla preotescg, ca zice dum- conT cli zice atunce intr'acea vreme nu era
nezeescul apostol : facet! tote intru slava grija apostolilor de Omen! sa. slujasca Dam-
a lu Dumnezed, fitT nepoticnire si ovreilor nezeestilor taint : ce pentru randuiala si so-
pi ellinilor, i beséricil lu Dumnezed cum cotinta si slujha meselor, carea era de treba
placu i eg tuturor Intru tote nu cauta foto- a tuturor celora ce se adunase atuncP, dece
sinta mea ce ca si se spasesca multi, faceti- penteaceea i besericile nu se lepadg, a nu
vIt asémenea mie ca si luT Hs. episcopul tinea dupa cum zice canonul accela, sa tie 7
carele va face asa si dupa hirotonia episco- diaconl sa fie de slujba Dumnezgestilor tainT :
_pieT va lacui cu a luT muiare; poruncéste ace- ce fies carea dap& cumu'l va fi venitul asa
www.dacoromanica.ro
PR AVILA. MATEW BASARAEI, 381
sg aib i Catuiala preotilor, diaconilor si a varita Invltatura; iara eine nu va purta grija.
altor clirici de popor si de Omeni si nu lb va spune in-
Gl. 17. Cine va priimi cliricul striin si'l vataturile crestinatatii, pre acela canonul 57
va hirotoni lul ; aceluia sg 'I se ia darul, al sfintilor apostoll Intaiul afuriseste ; décia
Impreung cu cela ce'l ad hirotonit. dem se va, rasa Intim léne sal se ia i da-
Talc. Nu se iarta nice unul de in cliricl, rul.
%fa de stirea episcopuluT sad : sa se pue la Gl. 20. Episcopul sa nu Inv* saborul
alta besérica, lug de va priimi vre un epis- intealta cetate cum nu'l se cade, iara de sa.
cop pe cliricul striin, fail de carte de ert-- va porni vre un episcop, acela sa fie lipsit
ciune. a episcopului sad 0'1 va pune la he- de episcopie 1 i sI. slujasca slujba popescit
sérica lui si'l va tinea inteaceias randuiala iara nu episcopesca.
ce ad fost, sad HA va hirotoni mdcara si in- Talc. Episcopul carele va face acesta pen-
tealta spit& mai mica : sa li se ia darul a- tru trufa si ingdenfararea si pentru urgisirea
mandurora. a episcopului de acolo de nu'l va baga in
Gl. lg. De se va muta nestine pentru su- sema : ce va Invata in sabor nevoindu-se a
pararea paganilor dem vor Insteea, iara sa rusina pre cela-lalt, i a'l hatjocori, logodin-
se mute catra besérica acéea eel se-ad dat duV lul nainte scaunul striin : acela pe drep-
in mama. iarä dupit asezare de nu se va In- tate sa se lase de episcopie, ca eine pohte-
tórce : sa se afurisesca. ste ale striinilor, acela sI. lipseste si de ale
Vile. Ins& liricul carele pentru vre o su- sale, si sa se pogóre In locul popesc, i lu-
parare, se va desparti de la besérica ceea eel crurile carele fac ei acelea sI. fad& si el.
se-ad dat in inana si se va duce Med altä {Seninezdj. Semnéza sa tiI i de acesta,
beser'ca, sil va priimi episcopal cela ce va cand se pogOra episcopul in locul Popel, pen-
fi acolo ei'l ye impreuna : aceluT sa tru ca canonul 29, al saborului de la Hal-
se ia darul impreunä cu cela ce'l ali priimit chidona zice i chiama pre pogorarea epis-
cum porunceste canonul : 17, ce am scris copulul ce sa pogóra Intru spita popesca ;
inai sus; iara de se va fi mutat cliricul de furare de sBritie protivnica, I i sa se tie acest
la besérica céea ce s'ad facut dine pentru canon vartos ca se-ad izvodit de Inteadeve-
supararea paganilor sad pentru alta primej- ritul canon.
die, décia de sa va fi potolit lucrul pentru Gil. 21. CareleI se ia darul de pururea ei
care vina ad fugit 0 nu va vrea iara sa, se se pune cu mirénil : de sa va pocai acela nu-
intóre& la beérica lui la carea se-ad facut mai sa. se raza, iara de nu sa lase parul sa'l
clinic : atunce sa, se afurisésea , impreuna cresca.
cu episcopul cela eel tine pang ce se va In- Talc. Preotul sad diaconul de li se va fi
tOrce; dara pentru care villa cesta se afuri- luat darul : aceea cinste i sedere mal sus
séste, iara, celuea se ia darul; cace ca cesta sa aiba, i trebue sa's tunza capul ca i ceia
de pre urma all facut acesta d& nevoe, iard lalti clirici, iara. del se va fi luat darul pen-
cel de luta! ad fugit Cara de vina, si hiroto- tru vina gresalelor a paeatelor. si se va fi
nia episcopului sad carea ad pus pre dinsul pus in locul mirénilor, atunce de va rasa pa-
o ad rusinat si de dInsul 's ad batut joc. catul ele voea luT pentru carele se-ad lipsit
Gl. 19. Cel mai mare al beséricil 'T se de dar si de cinste, sPsT va cauta catra in-
cade in tote zilele mai ales Duminecile s. tórcere : atunce sa's1 tunza capul ca i cli-
spue invataturile, si sll nh talcuiascä nice ricil; iara de nu se va Ian de gresale de
s& invete de ale lor : ce cum ad priimit de voea lul, ce va vrea sa le faca : atunce sa's
la sfintil paring. lase parul sit crésca, ca al mirenilor, ca un
Tale. Episcopilor 11 se cade sll invéte po- om ce voiaste mai bine a cinsti petrecania
porul in tote zile, si pre OmenT sal invete lumil, de cat viata ceresca.
invataturile blagocestiel, mal ales Dumine- 01. 22. Carele se-ail hirotonit pre haul :
cile, ca de va intreba cine-va pre dinsif, de in aceluia sal* se ia darul impreuna cu cela ce'l
Dumnezaestile scripturi, atunce SI. nu spue ad hirotonit.
acelea de intru mintea lor : ce cum ad va- Adevdrat.
le si ad talcuit luminatorii si dascalil besé- Gl. 23. Cine va da Dumnezeiasca price-
ricil de in scripturile i cartile lor, cI. acésta stenie 0 i va cére mangarl sad alt ceva de la
maestne i iscusire bung. se cade lor a sti : cel ce sa pricestuesc : aceluia sal se ia da-
adeca invataturile ce all dat Dumnezdestil rul.
paring, si dl pre acélea sI. dazlege intreba- Gl. 24. Cliricul sad calugairul, de va privi
rile de carelel vor intreba, iara sa nu daz- la Incurarea cailor, sad and vor vrea cin-
lege Intrebarile da pre cuvintele lor nici sg ghieasele sa intre la nun* de nu vor esi
se pue sá adune cuvinte de ale lor, sa nu mal nainte : sI. li se ia darul.
cum va dOra sa, nu se pricepa a dazlega a- Tale. Cliricul c&ndu'i chemat la nun* si
célea singuri : apol sI. caza departe de ade- nu se va scale sI. fuga. ma nainte pang nu
www.dacoromanica.ro
-.182 PRAVITM !UMW B ,SARAB
Intra, incelaterele ci batjocoriterele jocure, a- Gl. 29. Unil de in pairing la zioa de taina
tunce nu'l se ia darul numal cat : ce and va vecera déca cina el facea liturghie, ce de a-
lace acésta. i nu va vrea sa se lase de nu cesta socotit'ad la sabor sa nu se mat fact,
se va parasi, atunce't se ia darul, acijderea nicl sit fact,' razdracenie in postul cel rnarein
cela ce iase de privecte la incurarea cailor. saptamana cea mat de pre urma : Jol, ca st
GI. 25. Petrecaniile elitilor ci ale sati- nu cumva sa se socotesca cit urgisecte ci nu
-célelor de le va fi tinut cine-va in trel zed de baga in sera, tot postul.
anl ci nu le va mat fi cautat niminea : a- Tale. Inst saborul de la Cartaghen la 41
tunce sa le tie neaparat; iara de't va fi zis de canene ad poruncit ca sa se obarsesca,
ci se va fi pricit cu cela ce le tinea in mijlo- stintele de ement postitt, fara numal o zi ce
cul acelor ant : atunce are voe WO/ le iaste a anulut In care se face adeverita \re-
caute. cent; iara acest canon pazind ci tiind vartos
Tale. Petrecaniile selicteneleor zice cum cu dédinsul, nicl de acesta zi nu last asa : ce
-am scris la 17 cam:me al saborulul de la Hal- porunacte ci inteacea zi (adect m joI marl)
chidona, tarinele céle ce's osebi de besérica preotil a fie postd,l, atunce sit slujesca litur-
nici sant de impreuna carele sant cu. tobil ghie, acijderea i ()mend postitt thud. a se
pre la nicte sate, sad oracure, earele acum pricectuiasca, ea a nu facem necinste Met sit
se chiarna tarine singurectl; iar saticélele urgisim tot postul pentru calcarea unel zile.
,sant tarinele carele sant fir mijloeul locuri- GI, 30. Preotil card sant pre la beséricile
lor sad satelor, decI care episcop va fi tinut carele's predn paganl de se vor tocmi vre u-
acel saticel sad locuinta de selictera in trel- nit de Intr'incil sa se desparta de locuinta im-
zed de ant ci vor fi fost ale altul episcop si preunand a fameilor sale : décia nice cum
n'ail poruncit a scorni inteacel 30 de ant nice nice intr'un chip a nu mal lacuiasca cu din-
-o amestecatura, atunce sa le tie ne miccate, sele.
iara de a va fi facut pentru acélen intre a- Tale. Preotul earele'c va sate muiarea lul.
rnandol episcopit vre o price, mat nainte de pentru vina a bung cuceril ad diaconi fiind
trécerea acelor 30 de anl, atunce de acésta acela poruncit'ad canonul 5 al apostolilor, sit
a fie volMc cela eel va parea cit e a lul ci
sa napastuiacte, sa'cl o alega cu saborul e- se afurisesa sad sa't se ia darul de nu se va
pleca sa o tie iara'c, pentru cit unit de in
parhiet.
Gl. 26. Preotul carele va cadea inteo in- preott
dule
card sant pre la beanie pagane paran-
ca fac mal bine ore ce, de In canonul
surare fart, de lege i 'I se va lua darul, a- apostolesc, ci nu'c gonesc fameile lor, ce toc-
cela sa, se impreune numal cederii ci de tot mese cu dinsele sa se ferésa unul de catre
sit se desparta de spurcacinne.
Tale. Orl care preot ce va fi luat mainte impreunarea altitia, dect tocmire ca acesta a
de hirotonie mueare ad vadua, ad topana, ad acelor popt de in pagant porunceste acesta
cinghiasa, sad alta de céle lepadate ce sant canon a nu se lépede, drept aceia el eu din-
intru necuratie, acela de preotie sa se para- selecum
a nu mat lacuiaaca, nict intr'un chip ca-
ar da aratare intréga ci deplida obiceiu-
sesca, iara la cedérea preotilor a se im-
preune i o nunta ca acéea faa de lege sa filer sale, decl, saborul acesta dad lor ci so-
se desparta, pentru carea de preotie se lipsi. I cotesc de mat slobozesc de acesta pentru le-
i instriinatul obiceid i pentru soco-
Gl. 27. Cliricul a nu se imbrace cu haine1 padatul
carele met se cade nicl in casa, Biel pre cale, tinta a Imputintril lor de suflet.
iar de nu va face aca, o saptamana sa se Gl. 31. De nu va fi cu ctirea a epistopulul
canonesca. st nu se fact liturghie in casa de mgt..
Adevdrat. Tale. Insa eanonul 57 al saborulul de la
Gl. 28. Poruncitu-se-ad pentru strugurl, Laodichia apart pre episcop, i pe preot a
néca se aduc la besérica sa se blagoslovésca, face liturghie on in fie-ce cast de ruga, iara
ci a se imparta, iar mal mud jertva cea cest canon, interce ci poruncéste cu ctirea e-
fart de sange de inteincil niminea st nu In- piscopulul a arid iaste tinutul sit fact, litur-
da znesca a se atinge sa fact. ghie in casutele célea de ruga, carele sant In
Tale. A aduce struguri la beserica la vre- launtrul caselor, iana, cela ce va face fart de
rne cand li se cade ci a se blagoslovi de preotl ctirea liii (adect a episcopulut) 'I se ia darul.
ci al darea celor ce cer, de acesta canonul 3 Gl. 32. Zlatoust stricand eresul celora ce
al sfintilor apostoll iarta, iara at irnpreuna- slujesc cu apt, cand zice : ci ad murit dom-
rea jertvel cel fart de sange ci a'i Imparp &- nul ci se-ad sculat vin ad luat, acésta luand
mender impreuna amandoaoo, nu lash' acesta ci socotind Arménil : et slujesc numal cu yin
canon ce oprecte, ci poruncecte sa nu cumva nectiind (ocaanicil) cit ci acel Zlatousl, 1i Va-
sa mal indraznesca, vre unul de in preotT, silie ci lacov, cu vin arnestecat cu apt ad
iara de nu carele va face acesta sal se ia slujit, acijderea ci noaoo ac'ad dat a sluji,
(land. iara eine va sluji numal cu Vin sad nurnaI cu
www.dacoromanica.ro
PRAVILA VAT ETU BASAAM3 383
-apà, lark' nu cu amandoaoo amestecate : a- ricilor ce raman vadua; ce trehue tote sa se

eeluia O. se ia darul. pazdsca cum se cade de acel cliricl, papa ce
Tale. Talcul a lul Zlatoust iaste de la E- se va hirotoni alt episcop; iara de nu va fi ra-
Tanghelia lul Mathel, iara Arindnil ratacitl mas nicI un clinic la acea beserick atunce sä
End intru eresul celora ce slujese cu apa nele pazesca nestricate Mitropolitul, i sa le dea
voitu-se-ad sa strice celora ce slujesc jertva t6te episcopulul celuia ce va vrea sä se hi-
cea fara de sange numal cu apa, drept aceia, rotonesca.
el slujesc numal cu vin farä de apa neprice- Gl. 36. Tanigradénul cu Roma sa le_ fie
pand spurcatil ca inteacésta se véde tot me- cinstile, amandurora tocma (kph.' dinsil Ale-
stersugul sfintulul : ca sa strice eresul celora xandrénul ; dupg. acestea Antiohianul, décia
ce slujese numal cu apa, si al piece sa slu- Ierslimlénul.
jescd i el cu vin, nu numal cu spa, iard lor Talc. Tarigradénul sa se cinstéca tocma
parandude cn.' le stä impotriva sal infruntéze, Intr'o potrivä pu Roma; cä asa se-ad zis la
se lépadä de apa a baga, i nedomirindu-se al treile canon al saborulul al doilea de la
numal cu yin slujesc ocaanicl, ca i acel Hri-'farigrad, si la can onul 28 al saborulul a patra
sostom, i marele Vasilie, i fratele a lu Dum- de la Halchidona, ca sa nu se socotésca al
nezed lacov, yin amestecand cu apa liturghie doilea diva Roma ; ce dupd vréme, asa se
facea, i noaoo asa ad dat sä slujim, iara orl cade a socoti si de aicia sá fie adevarat dupa
care preot sad diacon sad episcop ce nu va punerea inainte a vremil; lath nu a. cinstil cä
face curata jertva (adeca liturghie) dupd a- dupa multa vr6me a cinstil bes6ricil Roma-
césta tocméla a apostolilor si a purtatorilor nilor, dohandit'ad cinstea tocma, i acest
de Dumnezed parintl sal se ia darul ca celul scaun al Tarigradulul si cinstindu-se cetatea
ce marturis6ste ca e taina prósta sitse lépada acésta i luand mane tocma ca si Roma cea
de invata.turile céle ce sant date de la sfintil batiinä de sabor si de imparatl pentru muta-
parintl. rea scaunulul.
Ga. 33. Carele va fi destoinic de hirotonie, Gl. 37. Episcopul carele nu se va Intórce
va hi de nem preotesc, apol de va fi si de la scaun pentru napadirea Varvarilor, acela
alt nem numal destoinic sa fie, acela se se unde va fi i acolo sa'sf tie scaunul Si sa se
hirotondsca, i carele nu va fi tuns si nu va hirotondsca, i tOte cate's ale preotiel sa' le
fi luat blagoslovenie, acela pre ambon sa nu faca adevarat.
cetésca, sfintele cuvinte. Tale. De se va hirotoni un episcop si nu
Talc. Caril sant In laturea armenesca ur- va putea sa mérga la cetatea ce se-ad biro-
rnand obiceiulul ovreesc, iar el primesc Intru tonit IntrInsa sa saza pentru napadirile Var-
cliros, numal pre eel ce sant de ném preotesc; varilor : acela a face si a pune preotl i ase-
décia i ceia ce n'ati luat blagoslovenie de e- dea In catedra, si a face célea cel se cade e-
piscopie, iar el se amesteca Intru tunderea piscopilor, sá nu se apere : ce tote sd fie vol-
preotesca de sfintesc cantäre'il i poruncesc sal nic a le face, si cinstea catedril sa aiba si
citésca Omenilor sfintele cartl pre ambon, hirotonie a bbgati cliricl pre pravila cum se
deci pentru acéste doaoo vinl acest canon cade s tack si tOte ate se vor face de din-
lepadandu-le porunceste, sa. nu se caute né- sul pe socotinta pravilil : sa fie adevarate,
maul celul ce va sa se aduca intru duos ce de pentru cà nevoia carea o all adus vrémea, nu
acésta sa, ispitésca numal de va fi destoinic, se pote socoti a fi buT urgisire sa se micsoréze
thci sa iarte pre cine-va sa ante sad sa cite- cinstea a episcopieI lul.
sea pre ambon, frà numal cela ce va avea Ga. 38. De se va Ino vre o cetate de impa-
blagoslovenie pre pravila i va fi luat tuncle- ratul sad va vrea sa se inoiasca, : atuncl toc-
rea preotesca de la episcopul sad; iara cine va mélele cetatil si ale 6menilor, i lucrurile toc-
face afar& de acéstea ce am zis si am porun- mélele lor beséricil BA urméze.
cit sal se ia darul. Tale. 0 cetate véche ce sa va inoi de lm-
Gl. 34. OA caril cliricil sad calugarT caril paratul sad va vrea sa se inoiasca : aceia sA
vor face juramant de impreuna sad se vor fie supt noria episcopulul celuia ce s'ad scris
strInge céta sad niscare merstesugure asupra pi s'ad pus supt el atunce sa's dea datul, ma-
episcopulul sad a cliricilor : aceia de in spita cara de va fi aprópe Inca si de eparhia altul
lor sa caza. episcop, acela ce iaste aprópe sa nu's izban-
Adevelrat, désca pre dinsa : adeca sa n'aiha tréba, ce 00
Gl. 35. Pristavindu-se episcopul, clirosul unnéze toemélelor i hrisOvelor cetatim si ale
sal pazesca unélte ee va avea iard de nu va saborulul, cum se-ad- poruncit si la 17 glave
fi cline : atunce mitropolitul sa le pazesca ale saborulul de la Halchidona.
pana la hirotonia altuia. Gl. 39. Mal marele al nohi cetatI a lul lu-
Talc. Dupa pristavirea episcopultil nici cli- stinian carele se-ad mutat catra tot Elispon-
lul nicl mitropolitul n'are voe sa tie sad dul (Elespondul se chiama tinutul Mani Ne-
sa ia ceva de in unatele sad bucatele bes6- gre) sa fie mal mare; si sa se hirotonesca de
www.dacoromanica.ro
384 PRAVILA MATE1U BASARAR
al sal episcopl iar déca se va muta, iara se du's1 capetele si rase négre purtand, aceea sad
aiba tréba cu acea eparhie Tárigradenul cum sa merga la Manastire sa'sY tunza parul i por-
se-ad tocmit de acesta lucrul la Efes. tul altor &Muer! sa priimésca. jar de nu Tor
Talc. Atunce and era mal mare loan la face acesta pustinicil de pre in cetatlsi dapre
ostrovul Chiprulul (acésta iaste Nea Iustinia- in orase sa se gonésca ca sa nu hatjocuréscd
nopqli) pentru Impresurarile Varvarilor si fagaduinta cea de impreund, adeca cealde oh-
pentru izbavirea robie paganilor, and su- ste, si sd saza la pustie, de acolo de unde nu-
pusera crestinesca putére a Chipreanilor, a- castigat si ad luat.
tunce se muta de la ostrovul Chiprulul si ad Gl. 42. Carele va vrea sa. se inchiza inteo.
pribegit la eparhia ElisponduluI (adeca a ma- pestera acela sa. petréca Intaid intru mana-
nil negre) atunce Tarigradul 'I ad ertat sa fie stire 3 anl, deacia sa mai lacuiasca naintea
ispravnic i volnic pre episcopiile Elispon- IncizatOrel, si alt an, si asa sa intre i sit nu
dului i a fie mal mare pre t6te episcopiile mal iasa., fard numal candu'l Va pripi mOr-
cate's intr'acea eparhie i iale sa aibä pre dintea sad catre folosinta a multi.
sul i.ncepatorid si de la al lor episcop sa se Tale. Cine va vrea sa intre Inteo inchi-
hirotonOsca, cum se-ad poruncit si la sabo- sore si a's luarea aminte de ale luT singur
rul de la Efes, iar deca se va izbavi Chi- cade-i-se mal data! sit intre in manastire, si
prul de catra manile,paganilor, atunce iar sa in vrémea a trel anl sd se smeresca infra
vie tOte episcopiile i Mitropoliile ale Eles- frica a lul Dumnezed maT MareluT Manastiril,
pondulul. catra. scaunul Tarigeadonulul. deacia A. se ispitésca voia lui de episcopul
Gl. 40. Cine va vrea sa se ealugaresca sa loculuT, de voe si cu tota inema 1,'rnbratisezd
se calugarOsca de 10 anl, macar de ad si po- viata ca acéia, ad ba ? si sit marturisesca
runcit Dumneztiescul Vasilie ca cela ce va pohteste el intr'acela chip ad ha ? deacia sd
vrea sa se tunza sa fie de 17 ani ce cum zic mal astepte s'alt an afara de inchisOre, ca sa
si apostolil ca ad inchizasuit pre o fameae bese infolosésca mai mull, ca arate ca nu voe-
serid de sapte anl find vadua si Parintil ad ste singuratatea pentru desarta slava si cin-
poruncit zicand sa se fad. Diaconita de 40 de ste, ce pentru a hit bine, deacia dupa imp16-
anl, ca sa se mal intarésca besérica, drept a- rea a atata vréme de se va afla cineva sta-
ceea i nol pecétea semnam la vréme. tatorid intru mintea sa atunce sh se inchiza
Tale. Insa canonul 18 al Marelul Vasilie si de acolo sa nu mai iasa fara numal del va
zice ca ceea ce se leapada. de nunta si se a- cadea vre o suparare pentru folosul a multi,
duce Domnului, trelyie sa fie de 16 anl sad sad pentru alta nevoe ce'l va ingrozi; atunce
si de 17 ani, ca obicélurile i fagaduintele el cu blagoslovenia a episcopulul loculul ace-
sa fie adevarate iar da sa va lepada de a- luia sit iasd, iar de va esi fara de acéste yin!
c6stea fara scapare se munceste. cit glasurile ce se-ad zis, Intal sa se inchiza fard de voia.
copilarestl zice a unora ca acestora nu se lul, dOcia sa se pedepsésca, cu posture i cu
cade a le socoti adevarate, iar canonul ace- alte strimturi, ca sa afle tamaduire pentru
sta zice sa nu se priimésca carele va vrea imputinarea sufletului sad. adeca pentru fri-
sä se calugaresca mal mic de 10 anl ce sa se ca, cunoscand dupa cum zice scriptura ca
pue unul ca acela, .sa se ispitésca bogata niminea nu's pune mana pe Ralita i sa se
vreme cu socotinta egumenulul , dora va IntOrch Inapol i apoi sa. pOta. fi indreptat la
chibzui ca va créste de sa va indemna mal imporatia ceriulul.
spre bun folos, catra tocméla i traiul vietil Gl. 43. Volnicul tot omul carele va vrea
calugaresti, iar mai mid de anil ce ad zis sa fuga de furtuna lumil, si in manastire sit
marele Vasilie sa nu se faca, ca pentru sa intre, acela sa se priimesca.
8e vaza beserica, cu mila lul Dumnezed mai Tale. Dumnezed si tatal nostru zicand
tare si sal mérga mainte i sal sporésca carele va veni,catrd mine nu'l void scOte a-
pe credinciosil sal arate catra paza po- fara, drept aceia volnicu'l tot crestinul de
mpeii., mal tart si mal vartosi, dee! furtuna a marelut vihor a lumil sa fuga si
pentr'acesta cuvant sfintil parinti ad mic- in mandstire sa mérga sa se incue, macar
sorat vrémea Diiconiel , i ad dat sa se pentru fie ce pacat ce va fac ca ceia ce pu-
hiroton6sca de 40 de ani ca sa sporesca rurea se pocaesc pre aceia i priiméste Dum-
beséricil catrit mal bine mdcar de si porun nezed. drept ac6ea sa nu'l Impédece nici sa'f
c6ste apostolul cä vadua cCea ce va srt se opr6scrt Mel un chip de catra urnpferea
alega la besérica, se fie de 60 de anl. voii lor.
Gl. 41. Purtatoril de rase si pustnicul ca- Gl. 44. Calugarul de sa va insura sad va
rele e netuns, de nu se va tunde sà lacuiasca curvi, acela sa se primésca clupa canonul
In Manastire, acela de in cetate sa se go- curvariulul.
nésca. Tale. Calugarul de sit va insura sad va
Tale. Pustinicil cum am zice caril 1mMa macar i curvi, acela tocma se canónéste ca
incungiurand cetatile i orasele Imparosin- zi canonul curvarilor i canonul lor iaste
www.dacoromanica.ro
tRA*ILA. MILTSflJ BASAIIAti 385
fi anT, dup h. cum zice canonul 56 al mare- nine Omenilor, cade-se dupd tocinéla be se-
lui Vasilie, 2 ani s plangh, 2 sh asculte, 2 sh. ad fh.cut de Impreung de se-ad despartit,de
caz i inteun an sh se pue cu credinciosil hdrbatul el si el déca ad mers card scaunul
iar la al 8 sh se priimésch la pricéstenie. episcopiel, atunci ia duph hirotonia lui sa
Gl. 45. Phrintii sh. nu'si imbrace fétele in mérgh intru EndnAstire ca dupd hirotonia luT
haine de maltase cand le duc sh. se chlugh- sh fie de elu's departe de episcopie, iarh so
resch, i asa si ia chipul acésta iaste a- cotinta ei told sh se mach de episcopul.
ducere aminte de trechtórea lume. Gl. 49. Cate mft.nalstiri so fac cu atirea e-
Talc. line le de In fhmei cand vrea phrintii piscopulul, atunce ;I nu se mai fach llcuinte
lor sä le chluggresch, intal le imbraca cu mirenesti : Dice sa se mai dea emenilor
haine de mittase 1 cu altti podebh cu tóth,
-cu aur i cu pietri impistrith cu mArgäritariti Tale..Asijderea aerie canonul 24, si al pa-
si cu mhthsuri i asa le ducea, décia aaa im- trulea al saborulul de la Halchidona, i opre-
podobite cu mult pret sluja oltariulul, iarh ate a sh, zidi manhstire Mg, voia episcopulul
apoi lephda acea podebh numal cat, i lua locului..
blagoslovenia chipului dh se imbraca In haine Gl. 50 tti 51. Nice mirOnului nu se cade
négre chlughreati, drept acéea phrinti porun- sh glumesch sh. jece.
cesc sh nu se mai facib acésta de acurn nainte. Talc. Nice trehue sib fie jucatorid, nice
ch nu e lucru cinstit nice drept, nice se cu- privitorid unde alergh call, nice la vftriature,
vine, carea de voea el ad lephdat tOtib bucu- eh nfirénul se afuriseate, iarh cliricului 'I se
ria lumil, si viata Dumnezheasch a imbrh- ia darul, cd i mirOnil fiind crestini : cade-li-
tisat si's1 ad inthrit ghndurile sh. fie neintórse se cu cinste sh trhiasch, drept acéea canonul
si asa la mftnästire ad mers, apoi sh's vie zice, carii glurnesc sad fac jocure pre la cor-
iarh pentru unele ca acélea sh'si aduch aminte ture, sad se fac mdschrici i adung dmenii
de trechtórea i putreda lame, de carele se-ad cdtr privire sad se indeletnicézd chtra vh-
thgacluit sh le uite; lana apol sh'a turbure su- nhtor : afurisOate'T, lard cliricil carii vor face
fletul de valurile furtuni! vihorului lumii sib ori fie care de inteacéstea sh li se ia dant,
o bath In cóce 0 in colea, ca sib nu pith Gl. 52. Pre.:te tote phreseyile sh fie litur-
plange, nice sä póth aräta umilinta inemil. ghia preajde Sfeatinaea MI a Dumineeile Ii
Gl. 46. Chlugarita nu e volnich sa iash, de Sambetele, i zioa blagoveateniilor.
in rranhstire farl de blagoslovenia staritel Tale. Vina pentru care lucru intru tote pa-
si and va vrea sh. iash sh nu iash singura : resemile thrh Sambhta i Dumineca ai zioa
ce cu alta mai Meng., i chnd va vrea sh blagoveateniilor nu se face liturghie, ce fez.
mh.e afara; aaijderea i cdlughrul, de nu va fi preajde Sfestnnaea Scrisu-se-ail cum ne
cu ertIciunea egumenului, de in Mandstire pare la 48 de canene, ale saborulul de la
sh nu iash. Laodichia.
Tale. Chlughrita, a mdnea vre o data; pen- Gl. 53. CoconiT carii priimese de in botez
tru fie ce lucru afarg de Mandstire : acest ca- nu'l lam sh, se impreune cu coconil mumd-
non de tot ad oprit de acesta lucru, iarh del nil, iarh del va nestine Imprettna : dupdini-
se va timpla vre o nevoe s iash de in Ma- preunare el sh. cunesch i canonul.
ndstire, atunce cu atirea i blagoslovenia Talc. Rudenia care& e dd pre suflet acOea
staritil sh iash, i jard sh se intórch s lAcu- este mai mare de cat rudenia trupOsch, drept
iasch intrInsa, de acésta nu se ad aparat, ce acéea acesta canon facel phrtx,ft canonului
incib se iarth a se face, insh i acésta sh se curvarilor, pre cela ce ad priimit de in sfin-
adaogh, sh nu iash singura : ce cu alta mai tul boteza pre un cocon i apoi &a.' se insere
bdtrinh si mai matord ce va fi in rangstire, ia pre mumh-sa : decT intal se cad,e sa se
aaijderea nice chlughrul sib nu fie volnic a- desparth acéea nunth.
eai de In mhnhstire : lard le blagoslovenia Gl. 54. Nu erta sh se ia yard cu var nici
celuT mai mare, iard eine va chlca acéstea fath si mumh pre fecior 0 pre tath Aid fetele
porunci : acela WI se dea canon ca sh se surori pre tat& 0 pre fecior nice pre doi frati:
póth infolosi. iarg de va face Destine acOsta dupa desphr-
Gl. 47. Niel muiarea sh nu difirrnh in ma tire aapte anT sib caza.
nastirea bArbatilor nicl barbatul in mnd t, Tale. .5i acOstea de O. vor face nunte cn
S
stirea inuerilor. niste lephdate sh se desparta, i carii se vor

Adevdrat, fi impreunat acesLora, dup.& cum zice acesta
Gl. 48. Carea se-ad despartit de cela ce canon si..64 al marelui Vasilie : inteun an sib
va sib ia episcopie, déca se va hirotoni, iard prangh, doi ani sh asculte, trei anT sh. caza
iase sh intre inteo mftnhstire prea departe de ai a saptelea sh se pue cu credinciosiT ai aaa
manastirea a episcopiel i sh alba socotinth de sa vor Foch' eu lacrame : sa se desloini-
de episcop. cesch DumnezeestiT pricOstenii.
Talc. Ca pentru sh nu fie smintire i potic- GI. 55. Romanil pre phrésemil postese
www.dacoromanica.ro
25
886 PRAVILA. Marcia BASMIalt
Sambetele, iarh saborul ad adusu'cI aminte : cela sit se canonisch cu canonul celuea ce a.
a tie ci el dupa canonul apostolesc. devhrat se indracicte, cu post ci en strimturl :
Tile. Prinzand de vista acest dint sabor ci sa se chimbe de intru lucrurile i rhotatile
de caril slat in cetatea Romel cum cold ca- dracecti.
nonul 60 al sfintilor apostolT, carele all po- Alt tile. CariT urmiza obiceiurilor paga-
runcit sa. nu se postisch. altd. Sambaith sad. nilor, i vrajilor sag caril dag pre sine spre
Dumineed. fr ,;de Sambata cea mare, decT jucarl sad cantece, ca sa invete de in cite
ag poruncit acest sabot., besirieil Romanilor, lucrure lepadate, acijderea i calif se dag la
acesta canon apostolesc sal tie 0 el nemic- ceia ce porta, urciT, sad alte hierT card* bat-
cat. jocura ci ratacirea celor maT proctI, ci Imar-
Gl. 56. Arminil pre pariseml Sambetele ménulul ci noroculul ci celora ce spun nérnul
manânca oa i branza inteaciea, se-ad po- omuluT ci calif cred vrajitorilor ferdmecato-
runcit in tóta lumea sh se ferisch de acista rilor i celora ce sit chiarnit gonitorl de norl._
iarh de nu sh se afurisésca. Poruncit'ad de acestea sfintul sabor case anT
Adevdrat. sa caza ca sit stea cu cel ce cad 4 anl, apol
Gl. 57. La jertavnic nu se cade niel tre- intealti dol anT sa se pue cu ceT credinciocl
hue sa se aduc h. miare i lapte. si aca sa se dastoinicésca Dumnezdectilor
Adevdrat. tain1, iar de sit vor lasa neindreptatT i &pt
Gl. 58. Mirinul sa nu se pricestuiasch a- certare nu se vor parhsi de inteacéle mester-
dins elus : jug. de DU .apte zile sh se afuri- cugure Ellinecti, atunce de la hesericit cu to-
s6sca. tul sh se rumpa.
Tile. Nu se cede mirénulul adins elus sa Gl. 61. Sa se lépede de in petrecania cre-
se precestuiasca Dumnezaectil tainT, find a- ctinisch célea ce sa chiama Vota ci célea ce
colo episcopul sag preotul, sag Diaconul, iara se chiarna Irrumalia. (Vrurnalia se chiarna
eine va face acista : poruncit'ad saborul sa. zborurile i praznicile Ellinect1); i Calandele
se afurisisc d. o saptamana, ca sa se pedep- (Calandele se chiama Incepaturile lunilor) si
sisca eh nu intelepteze i e gandésca sa j,ocurile dli pre la Bozi i podObele muerectl
Fst
facit cile ce nu'l se cade nic1 'T se cuvine sit si obrazele Ole de tapt ci satiril i strigarea
facd. pre in tiscurt a lu Dionis, i risul de pre in
Gl. 59. Fara de chscióra de rugit nu se Plitare, iar milt nu se vor parasi duph a-
p6te face botezul, In mijlocul casiT, iarit eine cesta canon sa fie vinova(1.
nu va pazi acesta clirieuluT '1 se ia darul Tile. Calande sant zilele a lies caril lunT
iara mirinul se afuriséste. céle del:dal, In carele avea obiceid Ellininil
Tile. Insa In cdmara cea de ma carea de them nicte jertve, iar Vota i Vrumalia a-
iaste in mijlocul casil, canonul 31 al acestul cistea era nicte praznice ElhineTtT, pentru ca
sabor all slobozit sa slujasch Inteinsa cu cti- Vrumos era porecla a lu Dionis, acijderea bar
rea episcopuluT iarg. canonul 57 al saborulul altele asimene acestora carele tOte le oprese
de la Laodichia de acista n'ad slobozit sa parintiT 6 le face crectiniT, opresc iar j jocul
se facit de episcop sag de preot, iara hote- muerilor de pre la zborure carele pornese pre
zul sa se facti Intru nicte case de ruga ca a- OmenT spre cutilirl vazandule i cite se facea
cilea acesta canon nu lasa : ce zice caril vor de Ornenil ci de muerile Ellinecti cu numele
sa se dastoinicisca Dumnezaesculul botez : Dumnezailor lor celor mincinoci, ci poruncesc
aceea sit mirga. la adeveritele besérict ci insit nu se in-:brace barbatil in haine muerectI
tfinsele dar ca acesta sa priimésca, iarh de nicT muerile In haine burbate01, carele facea
nu, eine va trice aeistea porunci, de va fi pre la praznicele lu Monis jucand, acijderea
clinic sal se ia darul, iarit mirénul sa se a- iar sh nu pue pre ei nice MO Cu par flocrise
furisesca. :lid de tapT nice de satirT, !ma obrazele acile
Gl. 60. Chap de voea sa se va indraci, a- flocise sant Mute a fi de hatjocura unora,
cela sit caza supt canonul celor indracitt. iar cile de tapl sant facute a indemna spre
Carele pre sine va invata de céle ce jale i spe intristare, jar satirit era numal
am zis, de insutacie sad de indracie, acela end facea praznic lu Dionis, pentru ca sa-
case anT sa caza, acijderea i cela ce pórtit Uri! zicea ch sant jucitorih la Dionis bora Ira-
ursul, i cela ce créde Imarminul i naro- prejurul luT; nicT sa chiame c sit pomeniscit
cul : acela stt fie afar& dli besérica, ca carele numele lu Dionis pre la Teascure cand cola
sit lipicte Domnulul (duph cum z'ce Apos- vinul nict sA raza i sa racnisca and
tol) un duh iaste, acijderea iarit adevarat baga vinul pre in Plytare, iar Dionis sA
iaste cti cela ce cit lipécte draculul, apropiese chiama cd. iaste Dumnezhul ellinilor, lava-
de impreunarea lul i amandol un duh grit, thtoriul betiel ci datatoriul vinulul, Gargle
drept aciea carele se face de voea sa indra- l'acuma fac thranil, nectiind ce fee, dre?t
cit ai se inchipuiacte de face ale hit lucrure, aciia parinti1 scotand c lepacland de intru
si supune pre sine a strimturT ea acéstea, a- viata crectinilor, Ude decertarile i ratacirile
www.dacoromanica.ro
PRAVILL MA.TE117 BASARAB 387
idolestl, nu lea sa faca cre0inil cate de rand 01. 67. NicI unul de in miréni sa nn Intre
se-ad zis in canonul acesta ; ce de vor fi ca- In oltarid, fara numal Imparatul sad domnul.
riT fae, acestea dirki poruncéste sa li se ia Tile.',Oltariul A. fie ne calcat de mirenT,
darul, iara mirenil de vor fi sa se afurisésca. iar Imparatul i domnul nu se opre0e a In-
Gl. 62. Citeniile de muceniel carele se-ad tra hiteansul, orl and va vrea sO. aduca dar
facut de Ellinl sa nu le bage in besérica. lu Dumnezed.
Tale. Citeniile mucenicilor carele se-ad fa- 01. 68. Muerile nu se-ad slobozit sit gra-
cut 0 se-ad scris de Ellini catra ocara muce- iasca ceva In besérick.
nicilor a luT Hs. acelea nu se cade sa se ei- Tale. De vor vrea ceva sO. Inv* acasa
tend. pre la beséricl : ce foculul sii le dea , sa'c intrébe barbatii'§.
iar de se va afla ne0ine priimindu-le sa fie Gl. 69. Carele'I va trebui sa Inv* de Im-
anatema. preuna, obiceiurile el1inetT da se távalesc
01. 63. Mirenul sa nu Invéte Did sa spue vi adun OmenT sa*privésed. sad se Impodobé-
cazanie c ad dera sant top proroci ad dóra §te afara de cum 'T se cade acela sa. se afuri-
sant totl apostolT ? sesca.
Tale. Datorid iaste fie eine sa'sl cun6sca Tale. Carele va fi Invatat légea crestiné-
randul sad 0 sa nu se faca pdstorid oilor, sca apol 'I va trebui sO. Invete obiceiurile el-
find picior el, sa se fax/ lor cap, ce sit se linesi.T, 0 se va inalta pre obie6id tocma la
piece cinulul care e de la Dumnezed dat zi privire, ea sal vaza ce face sad va face célea
saV deschiza urechile, spre cuvIntul de das- ce sa." chiama Chiliotas (adeca tavälire) sdh
calie al celuea ce all luat darul, pentru ca nu se va Imbraca intru niscare podóhe, carele
V.nt totI prorod, nici totT apostoll, drept a- sant afara de cum se cade cre0inilor, acela
ceia mireniI O. nu spue cazanie nicl sg. rasa se afurisésca.
dice cuvinte de intru Invataturl, tragand lor 01. 70. Cine se va lacuna cu ereticl aceea
vi voind A. fie in randuiala dascaliel. nunta adeverita nu e, iar de vor vrea sa la-
[AltulL Aprinzarile de foc pe in pravalii cuiasca unul credincios i altul eretic, atunce
pre la lunT Noaoo, 0 le saru : acelea sa se de vor vrea sa fie
strice. Tale. Nu se cade Pravoslavniculul O. se
Tale. Unil 6menl aprinzand focure, nain- irnpreune en fameae eretica sad iara de sa
tea pravaliilor sad pre danaintea caselor jo vor afla niscare órnenT sh fie necredincio0 vi
anta langa dInsele dup. obiceiurile celor dit se vor fi Impreunat nuntel pre lege, décia u-
demult. ParintiI stricandu-le ppruncesc, ca nul de Intr'in01 va fi venit la credintã jug
Ms g. de sa va afla cliricul unele ca acestea ceea lalta sa va Ii tinut Inca supt ratacire §i
faclind, sa'T se ia darul iar mirenul sa se afti- iara Intealt chip, [1 Cor. ql. 7], atunce de va
risesca., [Zrtl, pentru el i Manaseia Imparat vrea credinciosul sa. azd. cu cea necredin-
ex vrajile trecandu'IT coconil pre-In vapaia ciós'a : sa nu se desparta dupa cum zice dum-
foculul manic pre Dumnezed. nezaescul apostol : ca se sfinteste barbatul
01. 64. In saptarnana cea de dupa Pa0T, necredincios de muiarea credinei6sa i muia-
tot cre0inul sa. praznuiasca. rea ecredinciósa de barbatul credincios.
Tale. Cade-se sa praznuiasca cre0iniI 01. 71. Crucea ce va fi semnata pre pa-
sa se bucure Intru psalmi i intru cantarl, mant sa se strice.
pre la sfintele besérici preste Vita saptamana Tale. Cadese noaoo sO. punem 'tOta ne-
ceia ce iaste dup./ sfinta inviere a lul Hs. vointa, sO. facem cinste cum se cade Meath-
Durnnezeul nostru. rel de viata crucil pespe carea neam izbitvit
01. 65. Cliricul carele va manca sange, a- de eadérea cea dO. demult, 0 de va face eine-
celuia sa'I se ia Darul, iard miénul sa se a- va chipul crucil pre pament jos acéea Bd. se
furisésea. strice ca ceea ce imbla sa nu calce, nice A,
Adevdrat. se batjoeuresca stegul biruintem nóstre.
Gl. 66. Sa nu striel Dumnitzaestile carti, 01. 72. Pre la besérid nu se fae ospete qi
nicl le da sa le strice, de nu va fi putrecla de praznice nice covóra sa a#ern, iara caril nu
tot. se vor parasi sa se afurisesca.
Tale. Nu se cade cui4a sa strice ceva de Talc. Nu se cade beserica a luI Dumnezed
in t6te cartile de In legea veche sad de in 16- a o socoti casa. prósta, i intr'Insa sa. se fad.
gea noaoo, i mal ales de Inteale sfintilor ospetele, 0 In launtru sa manance sad O. a-
invatatorl sad sa le dea batjocoritorilor de terna covóra, ce carele va face acesta, de
carp', sad celora ce valid miroséle sa le vanza, nu se va parasi sa se afurisesca.
sa. le sparga i sa le strice lark numal de va fi Gl. 73. Glasul celuia ce canta i carele ci-
mancata de molil sat putreda de apa sad In- té0e la hesCrica fttra podóba i fara tocmélit
Walt chip va fi stricata, iar eine va calca ce taste nepriimit.
am poruncit, acela Intr'un an sa se afuri- Tale. Cu daschidere i cu multa rugil. se
s6sca. cade si cantam huT Dumnezed carele vecle
www.dacoromanica.ro it;
388 PIIAVJLA MATEIII BASARAB
céle ascunse sA. nu se ante cu vaete netoc- ori eine va impreuna cantaril a lui sfetali
mite 0 sA se nevoiascl cufirea cAtrà strigare, boje, glas ca acela!: [Damas gl. 3]. ca un ere-
c. invata sfintul cuvint pre fii lu Izrail, zi- tic sa se anatimisesca, aflavei de acAsta 0 la
cand fiti smeriti, 0 de Dumnezed temAtorT, Damaschin la a treia glava, povestind mai
asijderea iar s nu se ante ceva cum nu se lat : pentru Grstagoo, i pentru ce viz:a se-ad
carte si de célea ce nu se cuvin toemélil be- ra.dicat copilul.
séricil. 611. 79. SA, nu semnezT miel pre chipul luT
Gl. 74. In sfinta curte a beséricil carciuml Hs. ce adevarat singur sfintia sa.
sa nu se Mel, nice bucate vanzatóre desarte Tale. Mielul se-ad luat in chipul adeveri-
carele va face de inteaceste doaoo sä se afu- tului Hs. Dumnezeul nostru, drept acéea nu
risêscl. trebue a cinsti chipul mai ?I'M de cat adeve-
Tale. Porunceste Mantuitoriul nostru si rinta, i sh nu scriem Miel intru cinstitele
Dumnezed casa lu Dumnezed 0, nu se faca icóne arAtandul Predce cu degetul ce singur
casä de negotatorie; drept acéia nu trelme in adevarat Hs. si Dumnezeul nostru sA se sem-
launtrul sfintel grädinT a besériciT a face car- take pespe in omenire cu scriserea sarurflor.
ciuma, nice bucate sh se pue sad alte vanzari Gl. 80. Rohul carele'l slobozOste stapAnu-
sit se fad, iar orT cine se va arAta ca face sad : naintea a doaoo mArturii sal slobo-
vre unele de acéstea : acela sA. se afurisésca. zéscA.
Gl. 75.Crestinu1impreuna cu faimeae nu se Adevarat.
irrtbdiaza, : Mg de va fi clinic i se ia darul, Gl. 81. Trupulul mort nu se cade sa. se pri-
iara de va fi miren, se afuriséste. cestuiasca.
Adevtirat. Tale. Pentru cl se-ail scris, hap de man-
[Altulj. Carele s'aii hotezat : sa's marturi- cati iar trupurile mórte nicl a lua, nici a
sésca credinta, In saptamang Joea. mance nu pot, drept aceea nimenea sa. nu dea
Tale. Cade-se celuia ce vine la Dumne- Dumnezaeasca i stanta pricéstenie trupuri,
aescul hotez, (cum poruncAste i canonul 46 lor merte.
al sAborului de la Laodichia) : sg. invete cre- Gl. 82. Caril nu vor sti nice vor mArturisi
dinta in joia a fies-caria saptamani, i sa o &A se-ad hotezat aceia sa, se botéze.
mArturisésca i s o graiascA. naintea Preo- Tale. CACI nu stid de in nevarsta copill-
tului sad a episcopulul. rid lor botezatu-se-ad all ha, nice se MIA nis-
Gl. 76. Carele va face merinzi sad alt ceva care marturil credincióse sa stie adevarat
pentru nasterile dupa, praznicul Précestil : a- hotezati sant : atunce neIndoitl fard. de nice
cela sa se afurisésca. o poticnire sa se hotéze.
Tale. Nu se cade de acésta a zice sad a Gl. 83. Gine va stringe curve spre alune-
scrie ceva noi preotii, d nespusa nastere a carea i perzarea sufletelor; acela sl se afu-
fétel carea pespe fire si graiii all nascut pre risésca.
neincaputul cuvant trup, drept Acéea cine se Adevdrat.
va afla cocand merinzl dupA, zioa nasteriT a- Gl. 84. Muiarea carea va fi lase?" de W-
deverituluT nostru Dumnezed i acélea le va hat, si va lua altul preacurva iaste, si care-
da cuiva, in loc dé cinstea zAceriT si nesteni le's lasg, muiarea si ia alta (dui:a cum -zice
a curateT maid a luT Dumnezed, acela de va Domnul) asijderea preacurvarid iaste.
fi clinic sal se ia darul iar de va fi mirén ad, Adevtlrat
se afurisésca, ca. fara." de durére marturisim Gl. 85. In besérica nu se baga. dobitoc :
Dumnezeiasca nastere de in Précesta ca si lAna numal and se va tampla In cale mare
ingrecarea fg.,r 6. de silmanta.. nevoe.
Gl. 77. Carele farà de nevoe se va lipsi de
beséric d. treT sAptAmanT acela sa fie nepri- altMe. Cine de mare nevoe cand nu va fi
laces, de's1 va baga asinul sad in sfinta
cestuit.
Tale. Carele FAA de grea nevoe sad o ne- beséricA : de va fi cliric sAI se ia darul, iarA
lisnire ore cum se va lipsi de hesOrica trel mirénul ad, se afuriséscA.
saptImanT; de va fi clinic sa'i se ia daruI, iarA Gl. 86. In SanabAta cea mare panA la mie-
mirdnul O. se afurisOscd. zul noptel sll. ne indestulam cu postul adeca
Gl. 78. Carele va adaoge la sfetaii boje de sA ne postim.
va zice Raspnaiisa : acela sä fie eretic. Talc. InsA Matheid zice , cA all invins
Tale. Povestéste-se cal in zilele irnpAratiel Domnul SambatA, de vréme, iara Luca la
a lul Teodosie cel mic, cand era cu Litiea la miezul noptel, ded se cade in SanaliAta cea
camp, inaltatu-se-ad In sus un copil si in mare a posti pang la miezul noptil : deacia
mult cés fu nevazut si acolo all zis Durnne- atunce cine va vrea sA manance ca sA Inte-
zgescul glas zicand : sa nu mai pue la sfetaii MO. de in cuvintele cestor Evanghelisti di ad
boje sll. zidi. raspnaiisea nas radi, curn ad fost invins Domnul la vrémea a miaza nepte.
barfind nebunul Pavel Samosatul, pentr'acéia 441. 87. DupA vohodul vecerniel Sambetel
www.dacoromanica.ro
PRAVILA M'ATETV BARARAB 389
sg nu se facg metanil pang la vehodul vecer- vatianil, Curatil, Stangacil ci patru-sprezecé-
nieT a Duminicel. niT, adecg, Miercuracil i Apolinaris, déca'c
Tale. De la purtgtoril de Dumnezed Pa- vor anatimisi tot eresul pre acectel ungem
ring, pe previa am luat sg, nu plecgm genu- numal cu sfintul Myr, la frwate, la ochl, la
chiul la pgmant Duminicile. ca cum am cinsti n'arI, la gurg, la urechl i setnnandu'l zicem :
inviarea Domnulul; drept acéia pgrintiT ad Peceatg dar Duha sfetago.
flcut canonul acesta credinciocilor, argtand Tale. UniT de In ereticl se hotéza, Tara. al-
cum trebue sg. se fad. paza acésta, ca sit'. nu til numal cu sfintul mir ce se ungu, iarg aliT
se uite, ca dupg vghodul de la vecernia Sam- anatimisinduV tot email se priimesc la pri-
betel, caril fac preotil catra oltariti, de atuncl cCctenie. Dar ace cel ce sg. botéza i ace cel
O. nu se mai facg metaniT pang la céea laltg ce sa ung cu mir i cam ceia ce anatimisesc
sérg, dupg vahodul vecerniT al Duminecel, ca tot eresul lor ci al altora, numal cu acésta
nol sá prgznuim Inviarea nóptea ci zioa In- Indgstulandu-se la pricectenie sg, priimesc.
tréga depl in. Canonul acesta'T aratg; macarg de vor fi ve-
Gl. 88. Si eine dg i cine ia erbl omora- nit ci de in Tnulte eresure, and Pavlicbianit
tore de pantece sant aceia omoritorl de 6- (cariT se trag de la Pavel Samosatul i al(1 e-
menT. retic1) vor veni chtra pravoslavnica credintt
Tale. Supt canonul ucigacilor zace, i caril priimindu'l sa: se botéze ca nicte Ellin!, In
fad ci caril dad erb1 othoratOre de feciorl. zioa de !TIM cCrem se'cl anatimisésct eresa
441. 89. Care barbat se va duce de nu se lor ci st'l facem aca eke putinel crectinl,
va mal vedea, faméea de nn'T va veni véste fart a doa zi sg'T invatem cuvantul adeverin-
a au perit, ea mal nainte se va mgrita : a- teT, deacia in cOlea lalte sa'T InvItam ce tre-
céia preacurvécte, farg de se va Intórce blir- bue ci aca déca'T vom Inchizgcui beséricil ci
batul de va vrea sa o ia volute e. sa asculte Dumnezgectile scripturl, atunce'T
Tale. LipsOcte acestuT canon Nearaoa lul des t oinici m i Dumnezeesculul hotez.
Iustinian, carea iaste intr'a ceptea hag a 28_ Talc. Pavlinisteanil sal botezgm de a doa
de cartea impgratOscg, i poruncOcte i acOia Org., EvnomianiT, MondanisteaniT, Savelianil
zicand, o farnée de va avea un harbat ostac i tot1 catT vor fi de inteancil priimitl ca ni-
ci se va duce la óste ci'l va veni véste cg all cte EllinI, in zioa de intal st't facem crectinT
perit, atunce intr'alt chip n'are cum O. se Tara a doa zi oglacenT, iar a treia zi sit le ci-
pittg mgrita dupg alt barbat : pang. nu va afla tim molitvele céle de blastern sufland de treT
adevarat de la mal marele numgruluT (adecg orl in obraz ci In urechT, ci aca sal Twig:tam
al octiT) la carele bgrbatul el all fost slujind, ci. sg,'T facem sit se zabovéscit in beséricg, sit
stand Inainte cisfanta Evanghelie sg educe asculte scripturile, deacia atunce sg'T bote-
aminte de lucrurile lot mgrturisind adevarat zgm, far ManiheiT i Umentiani, ci Marchio-
cum bgrbatul el ad murit, pom'enid ca ace- nisteaniT, ci Saverianil i altiT caril vor fi de
stea sit ia, deacia dupg Incredintare ca ace- In eresure asémene acestora, trebue sg li se
sta Inca se. maT actépte vréme de un an, iarg dea st'c anatimisésca tot eresul, ci aca sa se
eine se va marita dupg altul fgra paza acésta pricectuiasca Sfintel pricéctenil.
ci ea 'ci cela ce o ad luat : A. se pedepsé- Alt tale. Carirc cresc pgrul ci'l impletese
sea ca nicte preacurvad, [Zri] ,farg de va fi sail '1 vgpsesc, sail 'I Inc retesc, tocmindu-se
.pgzind ea paza acésta ci apoT se vor afla min- spre stricarea celora ce'l vor vedea, aceia sg
cinoc1 ceia ce o ad Incredintat cu jurgmant : se afuriséscg.
atunce aceia sl li se ia slujba ci sg. dea 10 li- Tale. Carirc Impodobesc capul ci'c infrim-
tre de aur, cetrit cela ce l'aa mintit, c s'au teckg pgrul cu Impletiturl catra stricgciunea
prms de atI zis ce. ad murit, iarg el de va celor maT proctl, i petrec cu léne deaceea
vrea sg'c ia muiarea, nu se aparg. poruncit'aU sgborul sg se afuriséscg pentru
111. 90. Carele se jurg.cu jurgmantul El- el se cade petrecania nOstra sa fie curatg si
linesc, acela sg. se canonésca cg. se afurisCcte. cit frica sit ne apropiem luT Dumnezed cu cat
.Adevttrat. ne va fi putérea pentru curgtiile de In viata,
61. 91. Si ceia ce Indéming ci ceia ce jail ci sit impodobim cu bungtatT pre omul cel de
de rapesc muiarea : de vor fl. cliricT se. li se In Iguntru ci pre cel de din afarg.
ia darul, far& mirenil sl se anatimiséscg. 61. 98. Carele va zgcea cu muiare ci nu
Tale. Aca rgspunde acestuT canon 27 al va baga séma nemica ce va intra in beséricg
saborulul d.e la Halchidona, scrisu-se-ad de nol acela sa se sciita afarg ci de In oglacenie, de-
Inteacela pang nu vor duce rapitoril pre cea cia de nu se va pazi sti i se ia darul sail sit
rg.pitg. la logoditul el, de va fi fost logoditg, se afurisCscl.
iarg de nu va fi fost se o ducg la pgrintl, find Tale. Caril vor face sfintele beséricT case
mirénT, pang atunce de Anatemg sg nu scape. prOste c von intra intrInsele gra bagare In
11. 92. CariT se intorc de in ereticie, aca sérna m'acar de vor fi ci neinsuratl : aceia sg,
-sg se priimesca. Arianil, Machedonianil, Na- se mitt afarb: ci de in oglacenil, acijderea Ti
www.dacoromanica.ro
890 PRAVILA MATEIR BASARAB
ceia co sed cu milerl si morg la beserica, iarg pacatele pusu-le-a6 sa fie de t6t1 socotela,
ort carele ce nu va pl2i acesta, ce va tinea celuia ce ad luat puterea de la Durnnezed a
sfintele heserict farg semuire acela de va fi lega si a dazlega ca el sg, caute catiirea pit-
catulul si sg caute Intercerea pticgtosulut
cliric sa i se ia darul iar mirenul sit se afuri-
sena. asa sg lmpart,g. mila sg aducg vindecare toc-
Gl. 91. Preacurvarid iaste carele ia pre loma impotriva puteril celul bolnav, ca tot cu-
godita altuia. vantul luI Dumnezeg i celuia ce'T se-ad
Acted kat. randuit oblIduirea de pastorie , intr'acesta
Gl. 95. Unit ement fr;g came pre In beg- iaste i stg adeca sl riclice rafacita 6e, iar sg,
rid ovreiaste pre caril de'T va erta cine-va sä nu o Impingg BA o surpe In prgpastia nepri-
ia ceva de la nt acela sg nu fie preot, iarg de ceperil, si pre eel muscat de sarpe sg'l timg-
Ira aduce aicea cine-va de a casg dupg, cum duiascg, ag cu mat iutt si tare erbI sag cu
place celuia ce le aduce atunce sg, le ia, iarg mat mot ci mal hlande.
asa aducerea -aceea sg se fad. afar& de hese-
ricg. Sfdrfitul faselu'r sdbor, al sfintilor pdrinti
Tale. Unit órnenT despre laturile Armeniel writ' se-ad adunat la Trulla
aducea mgdulare de came de frigea Intim Sfantul a tOtg, lumea sgbor a 7-lea.
sfintele case, unele despartite de dansit si le Facutu-se-ag decg trecurg ant 120 de la sa-
da preotilor, Maud ovreiaste, decl de acesta sele sir or pang la saptele, si se adung a sap-
prinzind de veste pgrinVII ce sg face, oprcsc tele sgbor la Mitropolia Nicheil de la Vitinia
a- se mat face si poruncesc sa nu lie preotiT 367 purtatort de Dumnezed barbatt Inteal op-
volnicl a cere mgdularele acelea despgrtite tulea an de Imparatia lu Costandin si a ma-
de came, ce O. le sosescg. cat place de le da. nesa mind, mat marit saborului acestuia era
cel ce aduce i aducerea tor, afara s5. fie de vestitul Tarasie patriarchul Tarigradulul, iarg
besericti, iar de nu, carele va face intealt chip ispravnicl In locul sfintulut Andrian papa de
sg se afurisescg. , la Roma, era cuceritul Petr Protopopul sfintel
Gl. 96. Zugrgviile carele tnclemng vederea heserict de la Roma, si alt Petr preot si lgu-
omuluT catra rgotatT sg, nu se zugrgvescg , men al cinstitel lavre a sfintulut Save de la
iar eine va calca acesta A, se afurisescg. Roma Inca si loan i Toma preotil luminatif
Talc. Ochiitt drept s5. vazg i tót5. paza sg cu postul, fiiMd ispravnicl in locul Patriar-
ferescg inema ta, asa porunceste inteleptia, sitor despre Anatolie , adecg a lit Politian
pentr'aceia socotit'ad pgrintit cum se cade papa de la Alexandria, Teodorit de la An-
zugrgviiIe carele se fac pre scandurt, pre pg- tiochia i Ilie al Ierelimulut, si acest dint si
retare, sag pre zidure de stricg. mintea omu- a tota lurnea sghor, adunatu-se-ait asupra
tub si inclemng pre ceia ce le vgd c5.tr5. rdo- celora ce se lepada de Inchinarea cinstitelor
tap; de acum nainte sg nu se mat fad. iarg ci sfintelor Wine ca et ocaanicil de el pe Hs.
cine va trece acesta poruncit'ag sghorul eg adeveritul nostru Dumnezed nu Indriznirg.
se afurisescg. sal hulescg de tot iarg cu lucrurile i cu fap-
1. 97. Carele va vrea sg se cuminece, a- tele tot gandea sal ocgrasca i sal hulescg
cela sa's puernainile In chipul crucel pre pept 9 fgra omenie ca niste spurcati Indraznirg a
sg ia cu gura, iar carele va face vas de aur zice ca eine se inching sfintet tut Icone, acela
sad de_ alt lucru ceva sg, ia tn locul mânitor zice se Inching ca si-unut idol, pespe carea
acela 56. se afurisesck. se goneste i fuge Inselaciunea idolescg si de
Tale. Pre tot& sirntirea a zidirilor Intrece totT era batjocorite, si le tarlea pre mijlocul
zidirea omulul carele e zidit pre obrazul lu ttirgulut si le cAlca arzandu-le c i sculpändu-le
Dumnezeg, drept aceea iaste casg j trup a facand multa jale, ocarg i intristare pain-
tut Hs. dupg cum zice Dumnezgescul apostol, tea crestinilor, unele ca acestea Maud 0 pre
decl on carele ce va vrea O. se Impreune alte sfinte keine ale altor sfintl asijderea ei
Dumnezgestit pricesteniT, si nu o va lua cu pe crestinil calif le cinstia muncia'l 0'1 go-
gura, Inchipuindu'st mainile In chipul crucit, nea ci cu rea merte'l omoraea, nestiind nice
ce va face vas de aur sag de alt lucru in locu aducandu'st aminte ocaanicil penteacelea lu-
manilor, [Zri] ca pespe acela sit priimesch crure ce facea cum radica mat vartos rgs-
Dumnezgescul dar si sr', se vrednicesca aceit boid asupra luT Hs. si a sfintilor tut, si pen-
pricestenit, afurisit sl fie el si cela eel o di. teaceea pre et singurl se dederg cu hlgstem
ca ni§te ement ce cinstesc mat IntaT lucrul foculut de yea, iara sfinta icOng a lul Hs. a-
WI de Bullet, de supt mina de cat chipul tut decg chipul not o cinstim ca cum n'am sta
Dumnezeg. intr'acea vedere, ce pentru vederea ci pesre
Gil. 98. Mal de eat tote sg se socotescl ca- vedere nol ne Ingltgin c i ne raclicam mintea
tiirea a pticatelor si sg caute catrg IntOrcere si ni o intarim catra eel de sus, si asa Indul-
si asa sg, se socotescg mila. cindu-ne de apropiare catra Dumnezed ne
Talc, Poruncirat parintil canOnele de tete sfintim cu mila si cu darul luT, drept aceea
www.dacoromanica.ro
Pita.va.,A MATEID BASAILAB 391
acest staid sabor a tóta lumea cu totiT im- 111171111=1
preuna i cu raspunsul i socotinta a tot 7 sabor la Constandin 0 Irina ispravni-
Dumnezilescul i sfantul sabor cu legaturA eli papd Andrian Petr ci Petr, Taraeie
nedazlegata deaderaT anatemel pre iconoma- 1 prigritddnia la .b.rchea, asupra halitori-
caril zicea c icóna lul Hs. si ale sfintilor de icons; parinV160, vli leato 708.
lor sant idoll si ad facut 22 de canóne ca
sa fie de Intarirea si de foIosul pravoslayni- (Urmka. un diced cu sf. parint1).
cilor crestinl. 421,111711.MEZ1177011
Vleato osatvorenia Sveata. 6296.
Incepatura saborulul de la Nichea adoa CanOnele sfantuluI snor a 7.
Ora, carele ad fäcut canóne 22. 01. 1. Durnnezaestile canOne cu userdie le
01. 1. Pentru sa se intarésca Dumnezae- Intarim ale sfintilor apostod i céle case sa-
stile canóne cu dragoste si cu userdie. bóra. a Mtit lumea i céle ce s'ad facut pre In
01. 2. Pentru sa stie episcopul tót. Dum- bogate locure, Inca si ale sfintilor parintI al
nczaiasca scriptura. nostri card se-ad luminat i s'ad insufletit de
01. 3. Pentru s6. fie neintarita. tótl randu- intru unul i acelas Duhul stint; decl pre earil
iala carea sa. face de boiarT mirénT. eT ad anatimisit anatirnisimul, pre card ad
01. 4. Pentru de va cere episcopul aur surpat surpamul, carora ad luat darul, lua-
sad argint de la ceia ce sant supt dansul, mu'l i nol, pre card ad afurisit afurisimu'l,
01. 5. Pentru ceia ce yin da se pun la Cli- ci pre cariT ad canonit, canonimul
ros pespe dar sail cu mita. Tale. In zilele luT Costanclin Nepotul &A-
01. 6. Pentru sit se facit sabor o data clétulul i uratoriulul de Dumnezed Cupronim
peste an. si a rnanisa IrMa, card era de la Atina, adu-
01. 7. Pentru_ sa se pue sfintele rmiste la natu-se-ad a doa Ora la Nichea de se-ad
tarnosanie pre in beséricile carele nu's tarno- facut acesta sabor 367 de purtatorl de Dum-
site cu dansele. nezed parintl, eu sfatul si cu socotinta lu
01. S. Pentru sa, nu se priimésca ovréiT Tarasie sfintul archiepiscop de la Taragrad,
lésne i curand. si adunarea lor se-ad facut asupra luptatori-
01. 9. Pentru cela ce va face carte pre as- ion de Icone; ce sit zice ceia ce dosailea ere-
cuns in potriva sfintelor icéne. stind vi pre aceia anatimisira, iara besOricil
01. 10. Pentru cliricul carele's lasa. a lul ad dat podóba cea de luta! i sit se tie i o-
mosie. brazele icOnelor, si bine ad poruncit cu dra-
Gl. 11. Pentru sa fie iconom pre la tote intarirai cu userdie sa se sarute, asijderea iarit
goste
besOricile de Inteal sad cliros.
ci sarutarit si se Inchine i chipulul
cinstite1 cruel, c adevarara canOnele ale prea
01. 12. Pentru sa. fie neintarite si nevan- laudatilor si sfintilor apostoll si ale celor vase
dute bucatele sail unéltele de episcop sad de sfinte sabórit ale lumil si ale celor ce se-ad
egumen. pre In bogate locure ; décia card ad
01. Z. Pentru ceia ce sa amested cu e- adunat fost anatimisitl de dIncil anatimiseseu'I, i el,
p;scopia sad cu Manitstirea.
01 14. Pentru sit nu citesca pre ambon Md. card se-ad urgisit de li se-ad luat darul
pentru vre o 'unit asijdereal urgisese ; vi ace-
carele flU va fi birotonit de episcop.
Gl. 15. Pentru sa. nu se pue un cliric la stea pre cel afurisitT afurisescu'I, i ceT ce sant
supusl supt canon, Menial canonese, neadao-
doaa besérici. gaud sail scotand nemica, de In célea ce ad
01. 10. Pentru Impodobirea a episcopuluT pus si ad tocmit sfintd apostoll si purtatoril
si a cliriculul In haine frunadse sad se ung cu de Durnnezed parintl.
miroséle. 01. 2. Cine ya vrea sit se fact episcop st
01. 17. Pentru cela ce va vrea sa zidésca stie psaltirea c sit nu o stie proat, ce cu u-
m anastire. serdie, sfintele canóne, stints. evanghelie oar-
01. 18. Pentru.sa nu se pue muerl la epi- tea apostolulul, si tótit Dumnezaeasca scrip-
scopil sad la ManastirT. tura; iar de nu sit nu se hirotonésca.
01. 19. Pentru O. nu se cOra argint de la Tale. Carele va vrea sa se aduca la spita
ceia ce yin la rInduiala preotesca. episcopiel, cadeise cu totul sa stie psaltirea
01. 20. Pentru sa rni manance la un be si sa o talcuiasca ca st Invéte i pe clirosul
calugard i calugaritele. carele e supt dinsul ava sa o stie si el clicia
01. 21. Pentru sit nu iasa calugarul, sad sa se ispitésca vartos vi de Mitropolitut, de
calugarita de Intea sa manastire. va putea sti cu déclinsul sfintele canOne, sfinta
01. 22. Pentru sit nu manance deosehl sin- evanghelie, cartea a Dumnezaescultd apostol
gurT cu muerile, nice ce;a ce se fagaduesc a Pavel si tótit Dumnezaeasca scriptura si min-
se tinea neinsuratl, nice card vor O. se preo- tea lor sa ispitésca, c sa pricépa scripturile,
tesca nice calugarit. pentru ca tocrnéla si bogatia arhieriel (dupt
www.dacoromanica.ro
-392 PRAVIL4 MATEIU BASAIIAB
cum zice marele Dionisie) iaste merstersugul tatea vietiT aleslflind de Duhul dint, iarg, ca-
cel adeverit al Dumnezgestilor scripturi ci ni se vor lguda pespe acea spurcatg dare si
asa de va avea minte i pricépere sal se hiro- cu acel hitlen obiceig, care e striin de Dum-
tonescg, iar de nu sa nu se hirotonésca, pen- nezeg si de Vita sfintia cu fatg descoperitg pi
tru cit alt zis Dumnezeti pespe Proorocul Osie : cu gura fgra de rusine, de dosIdesc pe cliri-
[Osie g1.3]. acela zice Intelegerea mea ail le- cif ceea ce sant pusT la besérici firg dad :
pgdat lepadatevoid i ed sit nu'inl slujesti aceia sl se scAta de In randul Mr si A. se pue
nici toreot eg.'mT fit. in spita cea mal de jos, Mal de nu se vor lasa
(A.. 3. Teta alerrea care se face de boiarl tot dosadindu'i : atunce cu canon sg se In-
mirenl sa nu fie adevarata. drepteze, insit acestea le am zis pentru cli-
Tale. Intru multe canene zisuse-ail cum rosul ce se alége ; iarg cap dobandesc hiro-
trebue de vor putea eg fad': alégere de totl e- tonia nentru niscare hanT : sit se ia darul 0
pisccipiT a fies-caril eparbiT pentru cela ce vine Mr si celora ce'T alt hirotonit.
sa se inalte la episcopie, iara de nu malcarit Gl. 6. Deca vréme ce nu se va putea face
sit facg randuiala Irnpreunii. de trel : se', fie sgbor de doag orT intr'un an cum ad socotit
la. acea randuiala si scrisorile celora ce lip- parintiT mai nainte vreme, socotit'ad iarg
sesc; [2?-1], iara eine va fi ales de boiarl mi- (dupg cum all zis saborul a casea) sa se facg
t:611T si prespe dinsii va 1 ta vre o beséricl, a- mgcarg odata: intr'un an, iarg de va opri vre
ceea punere nu e numat netare ce carele do- un donut sag botarill sa, se afurisescg, iarg
bandeste arhieria salt preotiainteacesta chip : episcopal carele se va lenevi sg se canonescg,
aduce asupra id litarea daruluT i afurisanie. iarg. deca se va face slhorul de va lua ceva
Gl. 4. Poruncim sg nu cumva sit gandescit Mitropolitul de la episcopl, atunce sal se cell,
episcopul, a cere aur sag argint salt alt chip impatrat.
ceva de la, clirici sag calugaril emirs supt Tale. Intgréste ci acest sgbor sit se fact
dinsul, iarg carele va cere aur sail alt chip sgbor a tóta eparhia odatg inteun an, iar11 de
sag se va afla pentru patema si userdia luT se va afla vre un boiarid al tinutului aceluia
cea rea de va opri pe cine-va de liturghie sag aparand adunarea episcopilor carea se face
va afurisi pre cine-va vre unul de In cliriciT pentru toctnelele, lucrurile i rindutile evan-
luT, sag va inchide bcsérica cinstitg ca sit nu ghelieT : acela sg se afurisesca, asijde-
se facit intrInsa sfintele ale M. Dumnezeg rea i mitropolitul carele se leneveste a face
slujbe : acela sa fie supus patimel luT pentru acesta fang de nice o primejdie si nevoe : a-
cii zice Petr apostol : nu pasteretl turma cu cela pe pravila cade supt canon si mai porun-
necgjire ce cu voe dupg Dumnezeg, nu cu céste incg acesta sgbor sg nu fie volnic mi-
dobanzi réle : ce ea userdie, nu ca cum atI tropolitul a lua ceva de In cele ce aduc epis-
ohladui poporul si cliricil : ce ca niste chi- copil cu dinsil ag dobitoc, au alt ceva ; jar&
pure ce santeti turmel. de se va vgdi ca ia ceva de la dinsif : sal se
Tale. A canoni i afurisi, de acesta iaste cera acéea Impitrata.
data cle intru sfintele canóne episcopilor ca Gl. 7. Sa se, pue sfintele meste la tarno-
stricaciunile cliricilor celor ce sant supt din- sanie In sfintele beserici, cu molitve cumu'i
siT sag ale s'altor AmenT : Duhovnicéste i pg- obiceiul In carele nu sant, iarg eine va tarnosi
rinteste sg se indrepteze ; Ian& eine va fi a- fail de acestea sa'T se ia darul, ca unul cal-
vand puterea acesta de vor afurisi pre cineva catoriti de tocmelele heséricil.
sag 'T vor canoni pentru patirna userdiel lor Tale. Insg cite besericl se vor fi zidit maT
cea rea, sag vor tem aur sad alt ceva : aceia nainte de saborul acesta fir& de rugile epis-
pe dreptate sa caza supt patima lor, ca se: se copilor cum se cade i fin g. de mestele sfinti-
%vete ci sit stie sit nit canonescg dobitocéste. Mr mucenicl : poruncitu-se-ail de acesta sgbor
GI. 5. aril se laucla pentru darea auruluT eg se pue Intr'Insele móstele sfintilor c sg
cIt se-ad pus la besérica, i dosgdesc si oca- facg i tarnosanie cum se cade, iarg cati de In
resc pre eel ce ,sant alesT pentru bunatatile si episcopT dupg. saborul acesta se vor afla tar-
se-ag pus la besérica farg de darl : socotit'ad nosind besérici firg de móstele sfintilor urgi-
sghorul acela sa's1 ia cinul sag cel mai de situiad sit li se ia darul ca niste calcatorT at
jos, iarg de nu se va Pisa, sa se canonescg, tocmAlelor beséricil.
jug. cine va face acesta Intru hirotonie : a- Gl. S. Ovreil nu trehue sg'T priimestI : de
cela sa se tae de pricestenie ca si Simon VIA- nu se vor arata ca se Intorc cu inemg curatg.
jitoriul de Petr. Adevdrat.
Talc. Cuvintul i bunatatea se cade intai Gl. 9. Cine se va afla facand pre ascuns
a se cinsti, si trebue sa se pue intru clirosul vre o carte, Impotriva cinstitelor icene, acela
beséricil, ceea ce se aflit farg. de darea auru- de va fi de In randul preotesc sa'l se ia darul,
fill, iarg se: nu fie dosiditl i ocaritl de ceea iarg mirénul sad caluggrul : sg se afurisAsca.
ce sant pusT la beserica cu niscare ditri ce Adevarat.
mal vartos Inca sa fie Igudati pentru huna- Gl. 10. Cliricul carele's va Asa locasul
www.dacoromanica.ro
PEAVILA MATE113 *BASARAB 393
lul si se va duce la altul MIA stirea episcopulul risesca, c unéltele i bueatele i lucrurile e-
sad si a Tg.rigra,clenulul : acela sa nu se prii- piscopieI sad ale manastiril sant neobladuite,
masa nice in casa nice la besérica, iara ca- carele's fecute de episcopl sad de egumenT,
rele va face acesta, 0 nu se va paräsi aceluia sad de alt cine-va date si inchinate lu Duni-
WI se ia darul, iara de vor face acésta cii sti- nezed, ca de la mana lul cum vel indrazni sa
rea celora ce am zis, atunce iara sa nu se le iaT.
priimesca Baja grijI mirenestl sad de vor si Talc. Bucatele sad mull putin ale beséricil
lua el sa se parasesca, iara de nu sa ii sefria trebue sa fie nevandute, si nerasipite, cu cat
darul. mal mult Ince nu se cade sa rapesca sad sa
Talc. Cliricul striin de va merge sa intre &saute beséricile lor si manastirile i sa le
la imparatesca cetate, acela nn trebue fara de faca locasurI mirenestl, decl caril vor lua a-
stirea episcopulul sail, si a patriarhulul Tani- célea i de nu vor vrea sa le dea uncle ad fost
gradulul sa se priimesca la fie ce case sad intal, aceia de vor fi de in randul preotesc sa
beserica, iara de se va priimi de cine-va fara li se in darul, iara de vor fi calugarl sad mi-
de stirea lor, si va ramanea neintorcandu-se rent sá se afunisésc i sa fie osanditl de Ta-
cata lacasul luI : atunce se'l se ia darul, iara, al, fiul i duhul sfint i sll merge unde vier-
cu stirea Ipr intrand inteaceia pazita de D um- mil nu mor i focul nu se stinge ca niste 6-
nezed cetate de va intra we intr'o casa atunce menl ce fac besérica lul Dumnezed casll pro-
nu'l se cade sa se faca mal nainte socotitorid sta de negutatorie.
de ceva, sad mai mare sad ispravnic ; ce nu- Gl. 14. Niminea sa nu citésca pre ambon
mai póte sä fie de invatatura coconilor , si de nu va fi hirotonit de episcop, sa fie pazita
a robilor, a slugilor de a le citirea Dumne- acesta si de calugarT, iar egumenul carele va
zaestile scripturl, iara de va priimi aceste avea hirotonie de la episcopul, acela numal
grijl carele am zis mal sus : acPla sad sa se in manastirea lul sa hirotonésca citet, si pro-
parasesca sad sal se ia darul. topopul sa hirotonesca citct.
Gl. 11. Mitropolitul carele nu va face ico- Tale. De nu va avea nestine tundere preo-
nom mitropoliel, atunce sa faca patriarhul, tesca sa nu fie luat de la hirotonia a episco-
si episcopulul mitropolitul, cum ad socotit puluI : acela la sabor sa nu citésca pre am-
de ad tocmit saborul de la Halchidona, asij- bon sfintele ale luI Dumnezed cartl, [Zri]. a-
derea si de Manastirl. sijderea sä nu faca acésta nice caluggrul,
Tale. Cade-se pre la tote beséricile sa.' fi0 iara igumenil calif vor fi preotl i ad luat de
iconom de in clirosul el cii stirea a episcopu- la episcopl igumenia manastiriI cu hirotonie :
lul ca sá indreptéze lucrurile beséricil cum acelora li se cla voe sa hirotonesca citetl, nu-
se cade cum poruncéste ci canonul 26 al sal- mal Intea sa manastire, ce si;protopopil sa
borulul de la Halchidona, iar de vor vrea fad citetl cum porunceste i canonul 10 al
niscare episcopl de acésta el adias eisl pot sa saborulul de la Antiohia unit ca aceia sll fad .
si iconornesca. eI singurT, iar pe mitropolif pa- ypodiaconl i juratorl, macara de si marele
triarhul sa pue iconom iar pre episcopil mi- Vasilie nu iarta fara de stirea lul a priimi
tropolitul lor inteacesta chip sa fie si de ma- pri eine va la slujba beséricil, pentru alege-
nastirl carele n'ad iconom. rea i punerea unora ca acelora ca apol pe-
Gl. 12. Dupa socotela i tocmela a sfinti- tree intru léne si nu forte baga seine.
lor apostoll lucrurile, unaltele sad bucatele Gl. 15. La Tarigrad nu se cade cliriculuI
episcopie sad ale manastiril sa, fie neoblä- O. se pue la doaa beséricl, iara gall la alte
duite i nevandute de episcop sad de egumen, beséricl pentru lipsa ómenilor se pune ; iara.
iar episcopul sad egumenul carele va face a- de nu'l va ajunge sa se hranescal, el sa se bath:
cesta acela sa se izgonesca. si cu alt mestersug care e de traba Omenilor.
Talc. Unaltele beséricii mal vartos céle Talc. Nu póte nestine a dol domnl sluji, cL
ce's adins iales acute de rnosie ale el, tre- sad pre unul va ura si pre altul va indragi,
bue sa fie nevandute i nemiscate, iara cate sail unuia va sluji si pre altul nu va baga in
sant de céle nemiscate ce nu dad nicI un dll- sem& ; penteaceea i dobanzile céle rale ca-
tig ce md aduc paguba beséricil, acélea sll rele se fac pentru tocmélele beséricestI, [Ma.
nu se dea boiarilor caril sant pre acela loc; tel gl. 6]. ca niste striine de Dumnezed sabo
ce sa se dea cliricilor sad plugarilor, iar cine rul acesta le lépada si nu iarta in Tarigracl
va calca poruncitele, acela de va fi episcop unde sant multime de preotl A. se pue tin cli-
sal se gonesca de in episcopie brlt igumenul nic la doaoo besérici, ce sa. fie la o besérica,
de in manästire, ca niste órnenI ral ce rasi- Mal de nu'l va sosi hranll de viata catu'l va
pesc céle ce sant adunate. trebui, de cat 1 dad lui : poruncéstei-se unuia
Gl. 13. Cine ce ad luat de la manastire ca aceluia sa se apuce sa se hranesca cu s'alt
sad de la episcopie de nu le vor da aceia de mestersug, si de intr'acela sa's ia hrana tru-
vor fi de in cinul preotesc sa li se ia darul, pulul pentru cà asa ad facut i apostolul, cum
iara de vor fi miréni sad calugarl sa se afu- singur graiaste : trebilor _male zice i celora
www.dacoromanica.ro
394 PRAYILA MATEM BASARAB
ce era cu mine slujit'ati lor aceste manT, lara ducit sit fie sub stnerenie intealtg mgrast're,
afard la alte besérici pentru lipsa i imputi- iar cela ce va fi preot soselteT osanda lugril
narea emenilor se pote si pune. darulul, iar cariT aduc bucate de voe pentru
(41. 16. Episcopil sad cliricil caril se vor dinsif sail pentru coconil lor, de le inchin
impodobi in haine luminate sad se vor unge mandstiriT 1i lui Dumnezed : acélea se cade
cu mirurT sad mirosele : aceia A. se pitrgse- sg fie in mandstire dupit faghduiala lor, mg-
sea Ma de nu se vor lgsa : sa se canonésca. car de vor edea acolo cel ee le-ad adus,
Adevarat. macar de vor esi de in mandstire far& nu-
Gl.17. Cine va vrea sal facg Mangstire, a- maT de vor e;si de vina celuT mal mare.
cela de va avea de inteajuns atunce sh In Gl. O. Sg nu fie aprópe mangstirile si
cepti lucrul, si de tot sti'l obarsescl, iarg de impotrivd, nici sg se pue intr'insele calugArl
nu sit se oprésch de episcopul carele obltidu- ci cilugdrite, nici singurl sit vorbescd sad sg
iaste acela tinut, [Zri] acesta sit se pdzesch lacuiascd : ce si ori ce de va aduce bdrbatul
si de,mirenI si de cglugdil . pe dreptate afard sg stea sl dealce aduce
Adevarat rudenia sa's o vazit cand va fi de fatit cu
Gl. 18. Nu se cade fameii sit fie la epis- clinsa si starita.
copil sail la MangstirT, iarg eine va indrazni Talc. To5t intdrirea ad pus pdrintiT sl
a face acesta sg se canonescl, iar de nu se nu se aclaogg vre o yin& vietiT CluggrestT,
va parasi al se ia darul, ce i unde va drept acéea ad poruncit sit nu mgnance la
merge episcopul sad egumenul nice o muiare un loc cdluggril si chluggritele, nicl sa aibg
si nu'I slujascd sad sh'I se arate : ce sit azd vorbd unul cgtrit altul deosebi singuri, ce
de osebi panit ce se va duce. de va vrea caluggrul sh's vazg mgcar pe
Talc. Fgrg poticalg ni se cede noaoo a vre o ruclenie, atunce fiind de fatit starita sa
fi si la eel de afarg : dupg cum zice Dumne-
vorbescg cu ea; si orT ce va aduce cdlugdrul
zdescul apostol, drept aceea nu se cade fds
la caluggrite pentru tréba vietil, de la mang-
meiT a sedea pre la episcopil sad pre in ma-
stirea de calugarT, atunce el sg stea afard de
ngstrirT de bdrbatT; iar cine va indrAzni a ti-
rnangstire si de acolo sit o dea stariteT.
nea róbg sad slobodg la episcopie sad la 01. 21. Caluggrul sad calugarita sa nu fie
mandstire pentru vre o slujbl, aceluea po- volnic a lam mangstirea lor si intealtg sg
runcesc pdrintif : sa se canonescg, iar dupg intre, iar de va veni atunce sg se priimescg
canonire de nu le vor goni, ce vor erta incg ca un striin, iar s'a nu se priimescl farg de
sg mal saza la episcopie sad in mangstire : stirea egumenulul.
poruncesc sg li se ia darul, iar de sit va duce
episcopul sad egumenul la vre on sat al e- rulTalc. Insd a se priimi striineste calugg-
piscopieT sad al mangstiriT si se va tampla a sad cdluggrita carea merge intealtit ma-
fi acolo muer1 atunce sit nu'I slujascg iale, ngstire cauonul acesta iartg, ca sa nu se ducg
nice sl le poslusescg panit co se vor duce ei de nevoe sg ramaie la mireani, iarit a'l lua
de acolo : ce sg laza, deosebi intr'alt loc pen- si a'T primi si a'l punerea in randul fratilor
fru nebdnuiala pang ce se vor duce. fgra de stirea a egumenulul lor nu se iartg.
Gl. 19. Cine va lua banT de la ceia ce yin 01. 22. BarbatiT mirenT a manca cu mu-
de sit lipesc randulul preotesc sad vietil cit- erile nu e apdrat iard eel ce sant intfun chip
1ugitretl, insg acela de va fi episcop sad e- osebitT nu se cade sit manance deosebi in
gumen sat de in fibs ce randuialg preotescg : baton cc muiarea, taxa numai cand vor fi
acela sad sg se pgrasesca sad sg'T se ia daniscare bgrbatl gi muer1 cucernice si temg-
rul, iarg starita ad se gonesch, i sg se dea torl de Dumnezed, iarg In cale caluggrul sad
supt smerenie, asijderea i egumenul carele barbatul sfintit de nu vor fi purtand cu dInil
nu va fi preot, iarg celea ce's Inchinate de ce li's de &elm trupulul atunce sit conacescl
cel cevin mdcar de vor sedea macar de nu : in carvdsgrie.
[Zri] sg rgmfte In mandstire, far& numal de Talc. Barbat4I mire-ill a manca cu niscare
va fi vina celul mal mare. muerT nu pentru niscare cantece curvistl si
Talc. Cad% cer banT de la cel ce yin la satanestl, ce cu multemire si cu frica a luT
randuiala beséricil sad intru viata caluga- Dumnezed farg de vind lucru iaste, iard ceia
resca, orl episcopf de vor fi ori egumenT orl ce ad viatg tacutg i se osebesc intr'un chip
de in fie ce cM al preotiel : aceea sad sg se si se tocmesc loT Dumnezed sit laza si sit
pgrasescit facand acestea sad sh li se ia da- tacg singurT : aceluea cu totul nu'I se cade
rul, iar de va fi staritg carea face acesta si sg mdnance de elu.1 cu fdmeea, farg numal
va cére haul dela célea ce yin sg se cdlugg- de vor vrea sit manance cu niscare muerT
r escg : [Zri' opasno] acéea sit se gonesch. de sad bgrbatT temitorl de Dumnezed, ca sg se
In rnangstire si sg se dea intr'altg mandstire facit si acea mancare, cgtra indreptare sufle-
sit fie sub smerenie: asijderea sg se gonéscit tésca, lard pre cale de nu va avea nestine
egumenul carele nu va fi preot si sg se merinde bucate, dase voe si calugdrulul si
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATgIll BASARAB 395
omaluT sfintit sit conacésca tn.carvasarie, sad ce tocmise i asa ramasera neispravite; iara
In cash' pentru tram ce'T se tampla. apol dupa trécerea a cata va vréme iara se
-
Sfarsitul sapteluT sabor carele se-ad facut aduna si se fact' sailor Inteaceias besérica,
a doa Ora la Nichea. ijderara a sfatui iara de acélés1 cuvinte
tocméle i asa atunce scrisera lucrurile
e d z i th cuvintele céle de folosul crestinilor pentru
dogmate drept acéea find adevarat unul iara
l'
....
-
1 P
-
II,
-
-
e1 zisera sa se chiame asa adeca cel de IntaT
% si a doilea, eke se adunase de doaoo orT
Parintil, [Zri] 0 la al doile adeca. adoa Ora
facura i scriserA tote lucrurile si tocmélele
4 A
_ II 0 4 10 intrebarile céle ce tocmise i. graise si le
:fg
: e.... 6 A
...
T
..
III
_ A
intarira cu sapte-spre-zOce canóne.
Inespdtura saborului de inta fi eel de a doa
órd de in Tarigrad. Carele se-aii Peat in
bearica sfintilor apostoli i aii flcut ea-
E d
1q:
D g
NS
S
4II
....
V
...
Up
Ii
-- m
fl
none 17.
01. 1. Pentru cela ce zidéste manastire
fara de stirea a episcopulul.
H 01. 2. Pentru scnu tunza pre cine-va de
a-
2 ....._ nu va fi de fata egumenul : caruia se cade
; v 3 ....
0
...
X
;.
LI H
sal tie Intru`cucerie.
01. 3. Pentru sa caute egumenul pre calu-
garil calif fug.
01. 4. Pentru sa nu filgit calugarul de la
11 H fir I. EL a lul manastire.
Gl. 5. Pentru sa nu se tunza cine-va cu-
lErdoe 40 inucenki A!ex. Illagoreq, Gheorgho_Bogoolor, Pets. rand, pada nu se va ispiti 'Mtn
t s n A v r s 01. 6. Pentru ceia ce vor sit se calugarésca
Prcot, Depen Vozdrij, Vred, Roj, ens, Sreatet.
intaT sa's:dea ce ad.
v c s c r p n
- 01. 7. Pentru sa nu faca episcopul mana-
stire a luT noaa,rsi a luT episcopie sa Ora-
sésca.
Silborul earele se alma 1 1 2. GI. 8. Pentru episcopi sad preotl aad dia-
Carele se-ad facut in.besérica sfin ilor A- coni sad miréni de O. vor scopi de In eT
postolI. cine-va.
Zonara. 01. 9. Pentru sa nu:batit preotiT pre ceia
ce gresesc sad vor urgisi pre cel necredin-
Saborul acesta scrisu-se-ad asa, sfIntul ciest
marele sabor 1 si 2 facutu-se-ad in Tarigrad 01. 10. Pentru ceia ce fug, sfintele vase.
intru prea cinstita beséricit a sfintilor si prea 01. 11. Pentru ceia ce sant ales intru cli-
laudatilor apostoll in zilele lu Fotie Patriar- ros : sa nu se amestice Intru dregatoriele mi-
hul de la Tarigrad; cand tinea stégul Impa- renestl.
ratiei grecest1Vasilie Machedon, 'Rea trecuse 01. 12. Pentru sa nu se faca botez pre in
75 de anT de la saptele sabor. Acésta scrisóre casutele céle de rug carele 's pre In mijlo-
face a mira pre ceia ce o citesc, cum acesta cul caselor.
sabor fiind numal unul iara apol se chiama Gl. 13. Pentru preotil i DiaconiT cariT vor
/ si 2, zice-sa ca se-ad fost adunat sithor insti ye intr'o vinit pre episcopul sad.
tr"acea besérica ce am zis a sfintilor apostoll Gl. 11. Pentru episcopul carele. va sti in-
si se-ad pricit pravoslavniciT cu zoslavniciT, tru vinit pe mitropolitul sad.
adeca crestinil cu ereticiT, si socotira pravos- 01. 15. Pentru episcopul sad mitropolitul
lavnicil pentru taria cum tocmise sa scrie ce caril asijderea vor indrazni asupra patriar-
graise i ce ispravise la acel sabor, iara ere-
huluT.
ticil nu lasa sa scrie ce tocmise ca sa nu se
arate ei biruiti i urgisitl iara glóta credin- 01. 16. Pentru sa nu se radice nici un e-
ciosilor sa se intarésca, [Zri] 0 se pricea de piscop nicl intr'un chip, unde cel mare Inca
acesta, i atata se pricira i nu'l lasa sa scrie iaste vid.
panit ce sc6sera si sabiile si vrea sa se batit 01. 17. Pentru cela ce va vrea sit se hiro-
sa se tae; i asa se sparse si se rasipi acea a- tonésca episcop, de in mireni sad de In cab.
dunare i sahor de Antal, si nu putura scrie gari, sa nu'l nalte numal de cat.
www.dacoromanica.ro
396 PRAVIL4 MATE10 IUSARAB
lora s6 li se ia darul, cIt t bite s6. Inv* c!

Canime le sfintulta sdboneurele ee-ati Pent in sIt cérte pre eel netocmitT r6.1; cu socotinta
besérica sfinfilor apostoli de in Tarigrad. invAtAturil i cu canOne beséricectl iarft nu
01. 1. nil de ctirea a episcopulul, nimi- cu batae i cu rane, iarIt de nu vor asculta,
nea sä nu fie volnic a zidi mangstire, c s6, cade-se s6,1 chiarne catrl boiaril cel mirenT
ctie s fad, ci. rnoljtv6 de zidire i sá scrie de afarI : sal aduc6. spre Inteleptie.
In carte de OA, tote ce va da la &Lisa i s6. 01. 10. Caril vor lua spm a lor dolAndIt
o pue la episcopie, i s6, nu fie volnic cel ce sad sl le trebue spre trébl nesfintita., sfIntul
o ad zidit nice a pue egumen nice sl e fad. potirid, all discosul, ad alt ceva. ail lingura
el adios elu'll egumen fara de ctirea episco- all cela ce se chiamft aer, ad cum am zice
pulul. [Zr]. mai pe scurt orT ce de In sfintele vase, ad de
01. 2. OrT cine se va porni sIt tunza pre in vestminte : aceluia WI se ia darul c6Ins6.
cine-va nefilnd acolo egumenul cela ce'l se una iaste lucru de spurchiune ill le spur*
cade sal priimésc6, s6.1. tie supt cucerie; Ins& iarft alta iaste fur de sfinte, iarl caril vor da
aceluia sIt i se ia darul, iarIt cel tuns Mil dea dal% de beseria, vase sad vecminte intru
episcopul intr'o manastire sa fie supt sme- treha ce nu e de sfintie lor sad altora ; a-
renie. cela sa se afurisescl, iar6, cariT de tot le vor
01. 3. Orl care caluglr de va fugi de la lua : aceea sl se osandéscft ca furil de sfinte.
man6stirea laY i se va duce intealt6 mânIt- 01. 11. Orl cavil de cel ce sant alesl intru
stire sad va merge la un 16cac mirenesc : cel cliros de sA vor amesteca Intru deregAtoriile
ce l'ad priimit s6, se afuriséscit pand ce'l va mirenectT sad se vor face ispravnicl pre in
intórce iarK de va fi pus undeva de,episcopul : case sad pre In sate : aceia s6., se gonéscIt de
fAr6 de yin& sIt fie. In cliros, cl nu póte sluji lul Dumnezed si
01. 4. OrT care egumen nu'c va cauta pre draculul.
cAlug6ril cel ce fug sti'T priiméscl i sal O.- GIL 12. Niminea sIt nu facft liturghie in
rnAduiasc6 acela sl se afurisésca. cacuta carea se afil In mijlocul casil, sad sg,
01. 6. Nirninea s6 nu se vrednicéscl chipu- botéze, IntrInsa, f6xIt de ctirea episcopulul,
lul calugaresc panit nu se va ispiti In trel anT cIt aceluiva'T se ia darul, dece sl fie sco0
sl se arate putea-va fi destoinic, fad numai afar6 de cliros caril f6r6 de ctirea episco-
andu'l va scurta vrémea vre o bO1a grea, puluT vor sluji liturghie, in cAmarale carele's
iarIt un oin cucerit ce llcuiacte singur, ace- de rugl in mijlocul caselor, iar6 cariT vor
luia ajunge'T de ispit6 vrOme de 6 lunT, iarIt indasni afar& de acésta : acelora s6, li se ia
igumenul carele va face afar6 de sorócele a- darurile, ci cel ce li se vor impreuna sa se
cestea : s6,'I se ia egurnenia, i s6 fie supt afurisesca.
smerenie; iarl cel caluglrit sl se trimOtA cti 01. 13. OrT care preot ad diacon, cum am
deadirAul inteo manastire adevArat6.: acolo zice va cti pre episcopul sld grecind, deacia
sIt se indreptéze. nectiind sitborul, el mal nainte va fugi de la
01. 6. Cade-se celora ce vor vrea s6 se c6.- dansul ci nu va pomeni numele lul, aceluia
lugaréscii, intal sA's dea ce are manastiril, WI se ia darul ç A. se lipsOsca de tOta cin-
iara de nu si le va da, atunce ce eT vor aduce stea preotésca iarl ceia eel vor urma lab de
sIt le obllduiasc6 män6stirea, iarl de'c vor vor fi preotT sl's caz6 de Intea lor cinste ,
face ale lor ceva ci nu le va da manIstiril , fail de vox fi calugarl sad- mirenT sti se a-
atunce de fat6 s6, le vanzIt egumenul, sad epi- furiséscft pang ce se vor intOrce.
scopul : i O. se Impart6 sAracilor; iara cela 01. 14. i jar& asijderea orl care episcop,
ce le-a Mut ale lul : sa se canonósc6., aca ce va indrazni de acésta aca a face, asupra
s6 fie de acOsta ci la chlugritA. mitropolitulul sld, iara s6,'T se ia darul, cIt se
01. 7. Nice unul de in episcopi 01, nu fie cade fiec-clruia, sa'c caute a sa masur6.
volnic a'c face manastire a luT noaIt, 0 a lul 01. 15. A0jderea 0 fie care episcop saIl
episcopie sIt pArasésc6, iar6 eine va IndrAzni mitropolit ce va IndrAzni a face unele ca a-
a face acOsta : sl se canonOsca, i ce atl f6., cestea asupra patriarchulul : iara stt fie striin
cut ca o striin6 sl fie episcopulul. de OM sfintia, jar& de va fugi nectine de la
01. 8. OrT care episcop, ad preot, ail clia- vre until nu pentru vina gresalil ce pentru
con va scopi pre cineva sad cu mdmile sale, vre un eyes, sad vor fi urgisitt de sabor sad
sad cu porunca, sad el pre sine : aceluia de sfintil pArintl : aceia O. fie priimitl ci sIt
s5,1 se ia darul, iarl de va fi mirOn sft se a- fie vredniel cinstil ca nicte pravoslavnicl.
furiséscl, fItrIt nurnal de'l va fi nevoind BA se 01. 16. NicT Intr'un chip sl nu se sue ne-
tae pentru ból6, cIt acésta iaste tamtiduire ctine la episcopie, In carea inca iaste vid cel
iar6 nu vrajm6cie trupulul. ce iaste IntrInsa ; c6 se cade intal sl se
01. 9. PreotA he vor bate pre credincio- caute vina celuia ce vor 001 gonesca; iarft
grecind, sad pe necredinciocil urgisindul cine se va lenevi de turma lul, necuprins de
ad cu ale sale minT, sad vor porunci : ace- WA sad de imp5,r6tesc6, sad Patriarcascg,
www.dacoromanica.ro
IntAVILA MATEItt BASARAII 397
porund si se va duce de sa va zdhovi vré- ste si cu lumina inviltAturilor celor multe

me de 6 lunT : acela de randuiala si de cin- besérica lumina mal lumivat de cat serele
stea a episcopiel sa fie striin. 0 cum birui pre hitleniile intunereculul ,
Gl. 17. Caril vor sa se hirotonesea epi- insa cu catu-e firea cea cuvantatóre mai
scopl de in mireni sail de in calugarT, aceia bunIt de cat cea fard de -suflet, atata e si
sa nu se inalte asa numal cat : ce sä imple despartirea a lucraril amanduror, cd lumina
vrémea carea iaste pre lege tocinta, in tote si zarile unuia tinzandua pre pamant numal
cinurile ale spitelor preotestI, pentru cd. unit' ce daruiaste indraznire cu dulcet& celora ce
dd. se si nalta asa de grab la ndltime ea a- sant supt dansa, iar lumina V zarile ale ceil
césta si procopsesc intru hunatatl, iara asa cuvantatore de cand ad fost 'Ana in zioa de
rar drept aceea pentr'acesta poruncim de astazT, nu intrece nutnal pre firea cea cu-
aice nainte sa nu se mai faca acesta. vantatOre carea e pre pamant, ce pitrunde
SAsitul saborulai de int& fi al doilea. 1 vazduhul si covarseste i ceriul , V de
multa dulcet& imple si pre cetele ingerestl
Candnele earele se-afi Mut de off1ntu1 pentru ca de vrerne ce se -face bucurie la
saber. cerid pentru un pacatos ce sIt pocillaste, dar
Intru pomenita i vestita besérica a cu- acest slant Inca pand era in lume i apol
vantulul lu Dumnezed Sofia, facutu-se-ad sl- dec'ail esit de in lume cu invatatuiile céle
bor 0 ad adevarat 0 ad intarit sdborul a multe fárIt numar bune se arata trAgand
saptelea a taa lumea i ad lepddat i ad stri- pre Omenl in tote zilele catra pocaanie, si
cat WV& ratacirea shimaticesca si ereticescd nu va zice niminea ca nu veseleste pre dan-
in vrémea lul Fotie patriarchul Tarigradultg sul in tote zilele firea ingeresca, si all facut
ei canóne ad facut numal trel in chipul si si catra. sfintul Amfilohie episcopul Iconiel
slava sfintei Troite. trel Poslanil, impartite in 84 de pravile, si
Gl. 1. Pentru ceia ce vor fi supt blasts- fara de acestea Valle glavizne de tot feliul
mul i legatura sad vor fi luatu-le darul de de yin!.
R om a. Sfiintul j rnarele Vasilie de in Poslaniile
Gl. 2. Pentru cela ce se va pogora de in cele ce all trimes cdtrd Amfilohie episcopul
naltimea arhieresca intru viata Schimniciel. Iconiel i catrd Dior V catra alp Ore cariT
G1. 3. Pentru mirénul sa nu inchizd nici randuite pre opt zed i patru de canene.
sà bata pre episcop fllrá de via..
Ineepuitara eandnelot mare'ui Yasills
Candnele silborulni de in beserica de in poilanin de HAM.
glutei Sofii. 01. I. Pentru eretic si s i ma lc ic
Gl. 1. Carll vor fi fost supt legatura sad rele e afara de sabor.
luatule darul sail anatema de Roma : asa sa 01. 2. Pentru mesle ,* 1 ry 6 ce
fie si de Tarigradenul, asijderea iar j carfi stria. copiil.
vor fi de Tarigradenul A. fie V de Roma. Gl. 3. Pentru diaconul ce va curvi.
411. 2. OrT carele ce sa va pogora de in 01. 4. Pentru catl an! s It desparte cel cu
naltimea arhieriel intru viata sehimniciel : a- doad con unit si cat! cel cu fret
cela sa nu se mai amestece intru randuiala 01. 5. Pentru ereticul cela ce la mOrte se
Arhieriel. pocdiaste : sa se priimescd.
Gl. 3. OrT care de in mireni ce va inchide Gl. 6. Pentru carea se-ad fileduit lul
pre episcop sad '1 va bate sad fara de vina Dumnezed de se va manila.
sau'l va scorni ceva asupra acela sa fie a- 01. 7. Pentru striedtoril de copil ;4. de do-
naterna. bitOce V de prea curvie.
Sfarsitul i acestor trel canóne i pang, ai- 01. 8. Pentru multe felurl de uciderl.
cea se sfarsira i canOnele tuturor sabOralor. 01. 9. Pentru muiarea carea prea curve-
Pentru sfdntul pi marele Vasilie. ste i apoT prea o curvéste altul.
01. 10. Pentru sa nu nevoesti a se him-
Acest vitéz barbat all esit de in nevointa toni pre cela ce all jurat de se va hirotoni.
lurnil si's all luat plata nevointil lul cu multa 01. 11. Pentru eine ucide de nevoe.
dragoste, ce maT nainte de pristavirea sa ca 01. 12. Pentru a doa insurare.
pentru sa nu fie ceta crestindor fara de Pa- 01. 13. Pentru cela ce sa bate pentru cre-
storid, numal de cat sa déde parintelul Va- stinatate.
silie semn, adeca lupta pentru credinta asu- 01. 14. Pentru cela ce ia camatd, de se va
pra vrajmasilor, , 0'm pare ca totl Via cd: indrepla sa fie priimit la preotie.
maT totT ad gustat de in dulceta mieril carea 01. 15. Pentru si pasarile ceriulul cIt Ii e
cura de in limba luT pentru ca pre aceia e- nasterea si lor de in mare.
reticT i vrajmasi aT adeverintil, ca si pre a- 01. 16. Pentru Neeman cd iaste mare de
cesti de acum cu asupal birui VI biruia- la Dumnezed icr no e mare el lu Doinnezed,
www.dacoromanica.ro
A9$ tHAVILA blATEM TIASARAB
01. 17. Pentru preotul Vianor, carele ad 01. 45. Pentru crestinul carele mustrh
jurat sh nu fach liturghie, pre Hs.
01. 18. Pentru fétele_célea ce cad, déca 01. 46. Pentru muiarea carea se va fi
se mhrturisesc. ritat duph harbat l'asat si nu va fi stiut.
01.19. Pentru ómenil caril se léphdh de 01. 47. Pentru postitoril i purtatoril de
Insurare, si se fheduesc sh's tie curatia. tarsine,
01. 20. Pentru Mete carele sant in ores, 01. 48. Pentru cea lhsath de bhrbat.
apol se pochesc si se marith 01. 49. Pentru róba sad slujnica silith de
Gl. 21. Pentru hhrbatul cela ce curvéste, stapanu-sht.
muiarea luT sh'l tie iar :muiarea de va curvi 01. 50. PenFru a treia nunth.
sh nu o tie barbatul, 01. 51. Pentru cliricil earl! cad in pacate.
01. 22. Pentru cela ce rhpêste pre cea lo- 01. 52. Pentru ceia ce nu pórth grijh de
godith. cocon &ca'l naste; pentru pustiirea sad nu
01. 23. Pentru sh nu tie fratele pre fava avea indemana de ce'T trebuesc.
meia fratine-sad. GI. 53. Pentru vadua carea se rhpéste &As-
GI. 24. Pentru vadua carea se hranéste de tra a doa nunta.
la besarica de se va marita sh se urgisésca. 01. 54. Pentru canónele ucigasilor si a
01. 25. Pentru cela ce ad stricat fata bogate chipure de pacate.
nainte de nunta, de o va tine sa fie ertat. Gl. 55. Pentru cariT es impotriva talhari-
01. 26. Pentru cele-ce :se-ad insurat cur- lor, si pentru uciderea de voe si de nevoe.
véste de se va desphrti mai bine'T. 01. 56. Pentru fata carea's cade de in cu-
01. 27. Pentru preotul carele se va fi in- \rant.
surat far& de lége si nu va fi stiut. 01. 57. Pentru cine furrt si se pochiaste.
01. 28. Pentru cela ce sit reiga sh se pit- 01. 58. Pentru zachtoriul de partea harha-
ritsésch de carne de pore, acéea iaste tin lu- tésch.
cru de batjocura. 01.59. Pentru zachtoriul de dObitiice.
01. 29. Pentru sh fie un lucru lephdat Gl. 60. Peutru juratoriulstramb.
eine se jurh sit fach mal vartos altuia rhh. si 01. 61. Pentru vrajitoriul faramechtoriul
eine dh erbi.
01. 30. Pentru carele riipéste.
01. 81. Pentru ceia ce sa mhrita maT 01. 62. Pentru furul de mormanture.
01. 63. Pentru carele se impreunh cu so-
nainte Oita mei vine véste cal ad murit rusa.
barbatul.
01. 32. Pentru cliricul carele cittrit mórte 01. 64. Pentru nunta carea razimh. Intru
gresaste. rudenie.
GI. 83. Pentru ceia ce naste pre cale i. Gl. 65. Pentru citetul dei diaconiT
va fura nunta.
de moron nu Ora OA. 01. 66. Pentru preotiT cavil se
spurch numaT In buze.
01. 34. Pentru célea ce curvesc si de du- GI. 67. Pentru cant vor ti gresala a fie
bovnic sant Infruntate, sa nu fie afar& de cui i o vor ascunde.
sabor. 01. 68. Pentra ceia ce se dart vrhjitorilor
01. 35. Pentru muiarea carea se va des- sad altora ca acestora.
parti rarg, de vina. 01. 69. Pentru cela ce se lépridh de FIs.
01. 86. Pentru muiarile ostasilor carele 01. 70. Pentru ceia ce iad voe si putére a
pentru peirea harbatilor sa marita dupg altii. lega si a dazlega.
01. 87. Pentru cela ce va rasa striina si GI, 71. Pentru carele se va spurca cu sora
va lua sloboda. de un tath si de o muma.
01. 38. Pentru carca se duce Mit stirea 01. 72. Pentru cavil se spurch cu cumna-
trttane-sad. tele's.
GI. 39. Pentru ceia ce lacuiaste cu prea 01. 73. Pentru s'alte mime a bogate ca-
curvariul. pete.
01. 40. Pentru slujnica sad rólia carea pe 01. 74. Pentru cela ce ia 2 surorl.
sine de voe se Ht. 01. 75. Peutru cela ce va spurca pe ma-
01. 41. Pentru vadua carea se mhrith. stehhsa.
GI. 42. Pentru fecioril j robil Caril fitrit Gl. 76. Pentru eel cu multe nunte.
de stirea sthpanilor si a obladuitorilor lor se 01. 77. Pentru ceT ce se lépada de lege de
insora. nevoe.
01. 43. Pentru cela ce ad lovit sad ad bh- 01. 78. Pentru cela.ce jurh de nevoe.
tut ear& motto, i cel ce ad inceput i cela ce 01. 79. Pentru cela ce crecie descantatoril,
ad ajutat. fiirmechtoril si altiT asemime acestora.
01. 44. Pentru diaconita carea va fi curvit 01. 80. Pentru ca nu trelme a socoti vré-
eu elfin. mea ce naravul.
www.dacoromanica.ro
PIINV1LA MATE111 BASAllag B09
01. SI. Pe In epistolia catra. Amfilohie. lepade-se i de légea véche. Prorocil citesc si
01. 82. Pentru Grigorie popa st. se des- talcuesc ear& eresul lor, niste basne tocmesc
part& de muiarea ce tinea In casa. si zic ca Hs. de In cerid ad pogorat trupul gi
01. 83. Pentru catra protopopil de pre la ca pe intr'un solinarig ad trecut pre In sfanta
sates i orasg.. feceóra : i alte hule multe. barfesc fgra sémg.
01. 84. Pentru episcopil st. nu hirotone- Iar Marchianil sant Masalianil card se
sc g. pre bent. chiama i Evtihite, card at eresul lor cu multe
01. 85. Pentru locurile, canonirI ale po- capete i cu multe nume.
caaniel cum sant si ate sant, de carele zice [Sernnézd sa OR]. Dect acestea totT de st
Sfeti Vasile s plãngi i sg asculte i sa vor Intórce de In eresul lor, i vor veni spre
caza i s stea cu credinciosit. nevinovata credintg. : st se botéze, pentru ca
ne lepadtm nol de hotezul lor.
I.Strlii IVasilie Velichi. Iar shismaticil sant card se-ad rumt de
se-ad despartit de la beserica, i Donatistenil
I(Urméza cliseul sfintululVasilie cel mare). I si cel ce sit chiama curatl i eel ce stag nein-
tea apel i postnicil, acestea de sa vor In-
tórce card adeverita besérica si's von anati-
Caminele sfiittidui §i al marclul Tasilie. misi eresul lor ; sa se priimesca ca niste bo-
01. I. Care le iaste striin de credinta acela tezatl.
e eretic, iara carele e spe vre o intrebare de lard cel ce sant afarit de saber sag sina-
céle ce sa pot vindeca acela e shismatic ; iar goga sant Episcopil sad preopi card fund pa-
ceia ce se adun, aceia se chiama neplecatl a- ratt sag osanditt pentru vre o gresalg ceva si
cestea sag ceia laltI aferg de sabor sa fie. se lipsira de liturghie si de slujbt si nevrand
Talc. Botezul carele e de eretiel iaste ne- sit se piece pravilil : ce adins eisT Domneste
priimit; iarg botezul de shismatic si de la cel sag Boeréste In silt s'ag isbandit i scaun si
ce sant gut de sinagogg, iaste priimit. liturghie sad slujba i besCricg s'ag facut alta
[Utea pi eel]. Pepusinit zic hit Montan ca gi ag plecat pre unit dupg invatatura lor ca
iaste paraclit drept aceia i cap sant botesatT A. le urinCze i sit lase adeverita besérich,
Inteacela : nehotezatt sant, a curap lor boles, drce und ca aceia de se vor Intórce sa se po-
si acelor ce stad naintea ape si a postito- d:lase-a : sa se adune iara intr'un trup al be-
rilor, mgcar cit e i nepriimit eget lipsesc de séricil.
duhul dint : iara pentru socotinta, sa fie prii- Gl. 2. Muiarea carea 's strict la Incepatura
mit. Caril nu se Impreuna adeveritei besérici. ingrectrit, cand de va strica sit nu fact fe-
Impartu-se In treT partT, In eretici, In shisma- ciort ucigasa iaste.
ticl i In cel ce's afarit do sinagoga; decT ere- Talc. Muiarea grecióst cand ia erld ca sa
tied sant caril de tot se-ag instriinat de ere- omóra pre cel cc ad Ingrecat, ucigase iaste;
dinta carea e despre Dumnezed cum sant Pe- si sit nu socotim ca de va fi fost In pantece
pusanit, Manihei, Ualentianit, Marchiand inchipuit sag i neinchipuit, dice eh cum ar
alPI mulV. socotise mat spre mull, si de multe off mori
[Cautii cu adinsul sd vez i. eresurile, aicea si iale i coconit i dupa cumu'I socotinta Ion:
sd le ftii fdrte bine]. Pentru eh Pepuzand doaoo uciclerf se fac, hist una celut ce an
chiama pre Montan Paraclit, i doaoo muerl vrea sa se fact iarg alta pantecelot muerit ;
Prischilla i Maximilla, carele curveste se-ad dece uncle ca acelea 10 anT se canonesc, dot
culcat cu dlnsul, el le tin ca pe piste proro- anT sa plangg, trel ant sa Imple intru ceT ce
cite. Nuntele gra socotinta le despart. Pastile ascultg, si In palm sa fie cu cet ce cad, si
Intorc; trel tocméle a unit Durunesairl o erne- inteun an sa stea Impreuna cu cel credin-
steca Intr'un obraz, i allele paganéste ca a- ciosT i asa dupg vremea a sec:ea ant sa se
céstea socotesc. imprenne Duinneseestil Pricestenit.
fat Maniheil aduc doaoo Ineepaturt Impo- Gl. 3. Diaconul de va curvi sa se mute in
triva i torma puternice, si zic ca o incepa, locul mirénilor, iara de pricéstenie sit fie ne-
tura iaste, a luminil, iar alta a lutunereculul ap:gnat.
si fac pre sórele si pre luna Dumnezeg, si Talc. Soseste urgia lutrel daruluT diaco
zic cg. Diavolul iaste incepatorig tuturor in- nulul ca nu mal are nadejde, iart sa's ma-
crurilor, i nunta carea iaste pre lége, zic cit ia locul de unde att cazut, drept acCea nu se
e a draculut, i pricestenia carea o dag celor cade a't se aduce asupra doaoo pedepse : ce
ce sg pocaesc, socotesc cit e far de lege. si sic neaparat sa se vrednicescil Dumneztestil pri-
cit Doinnul and se-ag Intrupat n'ad luat o- cestend.
menire nemica, i trag de zic ca crucea si GI. 4. Afuriseste sit un an sad dot Gel ce
mórtea j Inviarea cum nu se-ad facut adeva- sa Insert. a doa Ora, -lard cel ce sa insórit a
rat i alte hule mii tocreesc de graesc multe. treia era, trel si patru i cincT, dupg cumu'l
far Halentiand lépitdit inviarea trupulu7, acuma obiceiul.
www.dacoromanica.ro
400 PRANILA MATEYO liASARMI
Talc. Marge Vasilie nu ia de in pravilg cigal de voe, aeijderea i célea ce dad erbt
de priiméste pre eel ce s. insórg de treT orl omoratóre de pantece i célea ce le jail si
si sant afurrsitl in cincl anT, ce de in obtcélil célea ce vor sa traga pre ibovnicrl lor catra
narav, drept acéea ei el poruncéete sä nu'l dinsele de ming dragoste ci'T adapg, cu erbi
scotä afarg. de besericg de tot ei cli impreune ei le fac mintea de intunecézg ei nebunesc sad
cu eel ce -plang : ce dol anT sad trel sg. se more cela ce le-ad Mut: [Zrij i acesta se so-
vrednicéscg sit asculte Dumnezgeetile scrip- cotOete ucidere de voe, iarg eine aruncl pia-
turl, décia iartg lor Sd. stea cu credinciosii, trg in dine sad in porn ea, de fiarg sg se a-
numal la rugi sa impreune pre dineil, iarg pere sad de in pour pOrne sg scuture i Mfg
de bungtatea pricéetenieT sl se departéze ci de voea lul va ucide om, sad carele va bate
aea déca vor argta ceva plod de pocaanie : pre cine-va cu curea sad cu nuia ea sal fact
sa se pue in locul celora ce sa priceetuesc de bun pentru gresala lul i'l va ornora : acela
trupul ei de sangele stdpanulut nostro Hs. iaste intru uciderile célea fara de voe, iarg
Gl. 5. Ereticul carele se va pocgi la mórte eine va da la dada bat sad sabie sad cutit
du socotintg sit fie priimit. ei va lovi pre eine va in fie ce loc va o-
Talc. Ereticul carele va ajunge'l mórtea mora acdea iaste aprOpe de ucidere de voe,
ei se va pocai, nu se cede a'l priimi fails so- cad c5 n'ad facut acéea ca sg's1 izhandésca
cotintg i ne ispitit : ce sal ispiteetl pocaa-
pre vrajmae : ce ca sal desparta, iarg n'ail
vrut nice'l all fost voea sal ucigg. de tot ce
nia lul, adeverit iaste ad ha, ei dórg are plod
de nevointg marturisindu'l catra spgsenie sit aratg lucrul ca ad fost cuprins de patima
ace va fi dere va vadi eresul si's va ras- mania drept acéea farit de mila ad rgdicat
cumpgra bungtatile cu lacrame i cu inemg. mana de ad lovit pre omul tare cu lemnul,
infrantg. drept acéea nu iaste acésta ucidere de tot de
Gl. 6. Carea se-ad faggduit lot Dumnezed voe ce e aprópe de voe.
acéea sl nu se mgrite. GI. 9. Dupa cum zice cuvintul Domnulul
Talc. Fata carea se-ad marturisit, sg nu ca hgrbatul ei muiarea caril se desparte fang
se mgrite, 0 ad cinstit intal mat bine ei all cuvant de curvie . amandol se urgisesc tocma
indragit sa lacuiascg intru viatg. sfinta de intr'o potriva, iar ohicOiul nu desparte de im-
cat mirenéscg, décia de faggduinta el se va preunare pe curvariul cipe prea curvariul de
lepticla ei se va da curveetilor bucuril ei se famée iar carea vgdug. fiind se va mgrita dupa
va mgrita, acéea nu se chiamg nunta : ce un bgrbat vadutl, sad dupg altul se va manila
curvie sad cum am zice dupit cum zice cano- de sit va tampla aclea nu e preacurvg, iar
nul 18 al acestul mare Vasilie; prea curvie; cine'e va lasa i v a merge dupg alta, i elu'l
drept aceea nice intr'un chip sa fie acéea preacurvarid, ei muiarea céia ce eade cu din-
nunta : ce sit se despart.a. sul ei face sh preacurvesca ei pre ceia ce ad
Gl. 7. Stricatorit de copil ei stricatoril de lasat.
dobitóce ei preacurvaril 15 ant, talharil 0 Talc. Meer Domnul de 0 urgiséete tocma
faramacatoril i ceia ce slujesc idolilor, dupa intr'o potriva pre hgrbatul carele se desparte
obicélul cel de demult sg se priimésch dupg de cgtra muiarea lul, fgra. cuvant de curvie,
20 de ant. ei muiarea carea se desparte, iarg. aea de
Ad evarat. catra bgrbat, iar obicéiul beséricil de acésta
Gl. S. Carele va lovi muiarea cu secure intr'alt chip porunceete sl se fact, Ins1 bar-
ucigaeu 'T, carele va arunca piatrg in caine ei hatul carele curvétte i preacurvéete porun-
va lovi om, acela iaste ucigae dg nevoe; aea ceete sal tie muiarea Jut; deci muiarea de's
§i carele va bate cu curea si cu vargg, iar va llsa barbatul bagandu'l ving cgce lacuia-
carele va da la sfadg bg t sad sabre de 1 va ete in curvie ei el va lua altg muiare : vina
beteji in fie ce loc i va muri, ar duce a fi §i 0 pacatul al muiaril iaste cad merge dupg
acea ucidere de vde sad ei cela ce ail dat sa- alta muiare, asijderea ei ceia ce se-ad im-
bia aeijderea tot iaste de voe. i talhariul ei preunat luT lgsata. fiind nu se va chema prea
ostaeul i carele pentru fie ce ving ce dit curva, iar ceia ce alt lasat pre dansul de sg.
iarbg de omOrg om ei aceia iaste ucidere de va mgrita dupg altul nelndoit preacurvg iaste;
voe j muerile célea ce dad erbi de nu fac iarg ei impotrivg barhatul de's va las a muia-
feciorl i célea ce lad : de voe ucidere iaste rea farg cuvint de curvie ei va lua altg mu-
ei acésta. iare : i acela ca un preacurvarid se soco-
Talc. Uciderile insg unele sant de voe iar Mete, pentru ca face pre carea ad lasat sa
altele de nevoe, iarg allele aprópe de céle de preacurvesca cace se mgritg dupg alt barbat
voe, dece carele va arunca secure asupra ei cdea ce lacuraete cu dinsul preacurvg iaste,
cuiva i1 va ucide §i carele va scOte cutitul [Zni] cad ad luat barbatul altia. AcOstea
sit ucigg pre cine-va, §i talharii ei ostasil unit sint tocmélele ale acestul canon, pentru ca
ucigandu'l pentru avutie, iarg altil de fatl pe era volnict atunce de in légea are ce 11-
vrajmaeil lor : aceetea se socotesc ca sant u- cuia impreung, fang cuvant de ving c1 fare: cu-
www.dacoromanica.ro
1211AV1LL KAT= IlLSA.RAIT 401
\ratite de bItae, g se despartt unul de altul, Tale. Intr'cgste doao capete nu iaste si
iark astazt nicl barbat, nice muiare nu pOte peat fi agstea, ce e talcuirea scripturil cuvin-
sa. se despar ta. de impreunare : fag numal de telor celor nedomirite de la sfeti Amfilochie,
va fi vre o vin adegratt. cand all scris la marele Vasilie decT -sfintia
Gl. 10. Episcopul carele iaste ales st fie sa cart intrebtrile. lul cele nedomirite, asa'T
episcop, iart apol pentrtr vre o primejdie va face si raspunsul,
jurarzicand a nu va sit se hirotonesct. : pre Gl. 17, Preotul Vianor ad jurat si apol se-
unul ca acela nu'l nevoi, ce s cade st se ad poctit, pentru lesnirea aceluia jurtmant
caute i feliul jurtmantuluT, i cuvintele, pi st fie priimit.
semnarea pentru ce ail jurat i adaugereaprea
am/runt in cuvinte, deacia dc va fi de unde- Tale. Acest preot suparat fiind de 6re eine
va vre o mangaiare a jurtimantuluT: 0.'1 se si neputand purta acea suparare a luT de tur-
iarte lui acel jurtmant ce'T pare et ai jurat, burare jug sa flu mai fact liturghie deacia
pi2 se porunceste sà se hirotonnsg, iag de se-ad poctit i vrea at fact liturghie s'ad in-
va fi nice cum nice o sgpare si se va erta s. trebat de acesta pre marele Vasilie, putea-va
se hirotonnsct si el despre tote grtile se va fi priimit ? i porungste ea dug pocaanie
afla jurandu-se cum nu'l iaste voia sit se hi- acelul juratnant ce lesne rad ftcut : sal prii-
rotonnsca. : atune se cade a fag de tot pre ninsct , iart st nu fact liturghie pre in zbo-
unul ca acela. rurile Omenilor pentru scandala a multora :
Gl. 11. Cine ucide de nevoe acela 10 aril ce de osebT at slujOsca randurl preote§tI (a-
deg Bit fact liturghie).
g se poctiasg.
Adevdrat. Gl. 18. Ptrintil priimia déca trecea un an
Gl. 12. Ceia ce sant insurati, cafe de doaà pre fetele cele ce etdea dug en sit rntrturi-
orT nu pot fi clirici, ct pre aceea ce's cate ca sia g's vor tinea curttia, ca st se mal Intt-
dog' nunte, oprescul de preotie i alte ca- react beserica. Fata aceea ce s'ad narturi-
nOne multe, sit ca'§ va tinea curatia, apol ad cazut che-
Adevdrat. mtmuoo preacurg si preacurvarid si cela ee
Gl. 13. Carele se bate pentru crestinttatea, o va tinea; drept aceia fata gia ce st 1.60 si
de va i izbandi : 3, ani sä se departéze de intrturisnite &Iva trai nemaritata, trebue st
prig stenie. se socoté§ct st fie tocma de sépte-spre-zéce
Tale. Uciderile de pre In azbOie socoti- ant
Vag parintil g nu se socotnset ucided cum Tale. Carea se-ad leptdat st nu se mt.
porung§te qi marele Athanasie caträ glu- rite s,i va fi cinstit viata cea sling, 0 se va
gtrul Amun zicand : g se cade st se vred- fi adus DomnuluT de va etica acea marturie
nicesca a mare cinste, ceia ce ad izbandit ince s'ad narturisit ci va urgisi Impreunarea
tru rtzb6e, i sà li se rildice stalp aratand pi cea ce are gig ginerele Hs, si se va da in-
propovepind izbandile lor cum ad biruit tru curgstile bucurit una ca aceea se chiamt
pre vrtjmas, si Maud lucru pre Inge si vred- preacurg si nu se priimnste la begrict In-
nic de lauda, drept acnea i acest blrbat tr'alt chip pana nu se va ptrtsi de pacate ft
mare socotinta kr nu o lOptdt cad au iz- sa se desparta de acea nuntt fart de Inge
banditu§ pre vrtjma§ pentru Intréga lateleptie deca se va desptrti de aceia si se va pocti :
pi buna credinta, ce zice g iaste bine si po- atunce st oharsesct vremea celuia ce gresa,
rungste until ca acela st se departnze nu- ste intru preacurvie, ca st fie in lb anT ea
mai de pricnstenie 3 ant pentru cad nu'l Dirmnegectilor taini nepricestuitt, de intea-
sant manila curate. cel 15 anT .1n patru at plane., in cinel alt se
Gl. 14. Cine ia camata de se va parasi : pue Intro cel ce asculta Dumnegestile scrip-
slt se priimOsci la preotie. WTI iart In patru at cazt, si In del cu cel cre-
Tale, Partsirea aceluia asa iaste : ne- dinciosi sit stea, i la rugi st se impreune si
drnpta dobandt carea o ad adunat de pre Ca- dupt 15 anT alt obargsca deplin, 4ecia st se
mara : filto rasipOSca stracilor, i st. se pring vrednicOsca Dumneztestil pricnsteniT, macart
clt nu va mal cadea intr'acea bOlt a iubiril de si zice acest canon carea se rOgt st-.fie In
de argint. randul fetelor, trebue st fie de 16 anT sail si
Gl. 15. Pastrile ceriulu i pe§ti1 maiil de 17 anT, ca de atunce at fie tare despre
zis'ad scriptura ca le iaste nasterea Impreu- gandurl rnle, si st's tie si implérea cuvantn-
nt amandurora de in mare si ad aclus celea lui, iart de nu se va rasa de Impreunare a-
ce imbla pre cartrile mltril pentru Chiti1 cel tunce neaparat st se mungset, iart cano-
marl si célea ce le sant pialea de scold., de nul 40 al snselul sabor de la Trulla zice, cela
in,-carele nu e nice un pnste. ce pohtnste seia jugul calugtrese-si iaste de
(1l. 16. Marele Neeman, carele e mare de 10 anT : sit se priimOset, ea hesnrica a lul
la Domnul, nu iaste mare el Dornnulul f ce Dumnezed st se fact maT tate, si ca adunarea
sttpanu-sad. credinciosilor st fie adevaratt si tare cu da-
402 PUMP, MATEIII HASARAD
rul a lul Dumnezed, &etre paza inveteturilor salul slbor de Trulla, [Zri] pre rnirenul Ca-
ci. a tocinelelor. role rapeste inuiarea la impreunarea nuntef,
01. 19. Care le se flgeduiaste a nu se va zice 091 anatimisesca; i trebue se, .socotestI
Insura i märturiseste adeverat : cadese sg canonul acela dupe puterea acestul canon ,
se intrebe, ca de se va schimba 5A se cano- deacia porunceste asa carele tine muiare rà-
mesa. pita, Intel sti. nu'l pniimesca beserica, mai
Talc. Pentru berbatil caril se lepAde se, nu nainte pane. nu o va da junelul celul ce at
se insere, i voesc se's tie curAtia, cadese sg fost logoditä, iar de va fi lost nelogodite. sg
fie intrebatI de episcopul loculul adeve'rat o dea la emenil el, sad la pArinti's, sad la
iubesc viata ca aceea ati ba ? i dem va lua frati's, sad la altI ispravnicl, iar (Ike o va da
merturia lul adeverat, s o tie vertos ca de atunce Anatemisania loc n'are; iara carele
atunce de vor &Idea &etre viata cea iubitere ya strica muiarea mai nainte de nuntà pre
de trup, i iubit6re de dukete: atunce sä prn- taine sad cu sila, deacia pre lege se va insura
mesa canonul curvarilor. de o va lua : trebue aceluia sd cunOsce po-
Gl. 20. Fata carea va fi in eres, deacia se caanie In patru anl, Inteuntil saplanga la usa
va pocei si se va mArita : nu se urgiseste, besericil, a doilea se, se priimesca s stea zu
a ate graiaste legea, celor de In lege grA- eel ce asculta, a treilea se, se pue se fie cu cel
iaste. ce cad jos, iare, a patrulea se. stea Impreuna
Tale. Muerile cele credincióse carel e. se cu credinciosil si sà se impreune cu dansil
lageduesc ce's vor tinea curatia, se. nu se mela rugT, i asa dupe- patru anl EA se vredni-
rite, iare, apol de rnerturia kr se vor lepeda : cesca DumnezAestif pricestenil.
acelea cad supt canonul preacurviel; iare ca- 01. 23. Nu pOte tinea fratele pe muerea
rele vor fi intru eres si se vor fagedui se's tie altul frate.
curetia, dup e. aceea de se vor inArita i la Adgveinat.
beserice, vor veni, acelea nu se urgisesc, ce Gl. 21. Vedua carea va fi impreunate, lu
deca se Aror boteza fere: de vine se, fie, ce, ca- rendul- cekra ce se hrenesc de la beserice,
rele intru mbste jugul a WI Hs. n'ad purtat, de se va merita se' se urgisesce, iar omul va-
acelea nice legea lul atid. duu de se va insura, acela se cunOsce numal
Gl. 21. Berbatul carele e Insurat i va ce- canonul celor ce se insOra de doa orl, iar
dea de va curvi cu cea ce nu e meritate. : mu- vedua carea va fi de 60'de anl si se va me-
larea luI sa'l 1.e, acela se socoteste a fi cur- rite nepricestuite se fie pane ce sa va, pAresi
varid iar nu preacurvarid. de acea necuratie, iar carea se va mArita mai
Tale. Berbatul carele are muiare i va nainte de 60 de anl, aceea sad acela va atin-
face pleat cu alta carea e slobodA de nunte gese de gresala i de vina aceluea.
adece nemeritate) acela nu se va judeca ca Tale. Vecluele carele sent alese intru ran-
iin preacurvarid ce ca un curvarid, drept a- dul vAcluelor si de la beserica se hrenesc de
ceea nu se va canoni nicI cu canonul prea- s. vor marita acelea se, nu se maI vredni-
curviel, i acesta se face pentru tinerea obi- cesce de la beserica nice cu o socotela, ce se
ceiulub c muiarea de se va spurca de alt se urgisesca, drept aceea carele nu yor fi de
berbat poruncestese de berbatul el se se go- anl 60 nu se cade sti, se alege, se, Se pue in
nesce, iar bArbatul de va curvi poruncestese renclul vaduAlor, iara de va fi vAdua de aril 60
se. nu se lase de muiarea lul ce sal prii- iare va trage sa ea barbat : aceea pane nu
mesa se va parasi de patima necuratiel, pane a-
Gl. 22. Cine va rApi fate logodite : acela tunce se nu se vrednicesce Dumnezeestif pri-
se o dea logodituluI el, iar de va fi nelogo- cestenil.
dit se. o dea órrienilor el si lucrul de stirea Gl. 25. Cine tine pre ceea ce o ad stricat
kr s razime, de vor vrea se face. nunte, iar mainte de cununie ertatue sa o tie : iara po-
acela sa fie supt canonul curviel. caanie se cunesce.
Tale. Ince acest canon va asa de va fi ra- Tale. Cine va vrea sa ie muiarea carea
pith de cine-va muiarea cea logodite : acela mainte de nunte, o ad stricat aceluea'l se
sa o Interca la casa el, orl pArintil el bogatl iarta sä o tie, iar pentru stricAciune, sa prii-
de vor fi orl fratl, orl altil, pentru sarAcia el, mesa. canon, In patru anl cum am scris la
si de atunce sa'l se dea voe de vor vrea se 22 de can6ne,
o dea s o merite dupe cela ce o att Apit, GA. 26. Carele se-ad Insurat curveste mat
sa fie volnicl, [Zni opasno] iar Titla 58 a car- bine e se se despartl, iar de se va fi insurat
til 60 a ceil ImpArAtestl : nu iarta acesta s. si iii va vrea se se despartA se se iarte, iar
se face, macara de va i vrea muiarea cea re- asa se, ia canon.
pitA, mecard i pArintil el se o marite dupe Tale. Nunta Inteaceste lucrure iaste curate.
cel ce o ati repit : ce zice perintil caril vor cinstitA, adecti se fie curate de curvie,drept
Impreuna acea nunta sh se gonesca si se, se aceea curvia nicl iaste nunta, nicl iaste In-
Inchal Iptealta parte,lar canonui 91 al sa- cepature lune nunteI, ce pacat i calcare
www.dacoromanica.ro
PILVOILA OATEITI BASARMI 4oA
Dumnezaectil lee, drept acéea, eine se va dreptate, iare. ceia ce sit radicit ci se jurd sa
strica cu mmarea mai bine iaste de va putea fact pacat i sit fact rad cuiva, acela jura-
sa ()Use; iar de nu vor putea Imul de catra mant cade-se sa se strice i sit se sparga de
altul nice cum nice intr'un chip sa se des,. tot.
parta, ci de atunce se vor tocmi i vor vrea 01. 30. Garde va rapi, trel ant sit caza,?iara
Insuratl sit caza, atunce sa se lase aca sa, fie vadua de va merge dupa barbat, nu e vino-
ca sit nu se facit alt ceva mal rad ci sa prii- vata raulul.
möseit sit tie canonul i pocaania curvarilor. Tale. Pentru vinuiala celuea ce rapécte.
Gl. 27. Preotul carele nu va fi ctiut i va muiare, scrisu-se-ati la acesta. Poslanie la
fi luat nunta farit de lege ; acela a§ tie nu- 22 de can6ne ci la 91 de ganene a caselul sit-
mat cedérea mal sus : iara de liturghie sit fie bor carele se-ad facut la Trulla, iara acest ca-
lipsit. non aduce i de acesta, carele rapécte i ca-
Tale. De va fi luat nectine mal nainte de mit ajuta lul la rdpire trel anl sa fie afara de
preotie o muiare ci nu va fi ctiut ca e vadat, raga ci de molitve, i sit se pue sit stea cu
sad curva, sad cinghiasa, sad de céle ce jecit ceia ce cad, Ins& acesta canon se ila lor dupe,
supt corture sad alta öre cum de in céle ce ce vor duce acea ATM fatit la emenil el;
apara preotia3 décia va veni la spita preotiel iara intr'alt chip sa nu se priimesca la bese-
ci se va cunocte ci se va adevara fara de le- rid., acestea sant pentru rapithre, iara vadua
gea nunta, acela sa se impreune numal la cede va merge- dupa barbat nestricata i nesi-
area cinstil preotilor, iar de leturghie sa se Eta, atunce acel lucru ce se face farit de via.
oprésca de tot ca'l sosecte ertarea nectiintil iaste.
luI, iarit cela ce e beteg a blagoslovi pre al- 01. 31. Muiarea carea se va marita mat
tul, este o socotinta cum nu se cade, cit bla- nainte de eel va veni véste cit i ad murit
goslovenia iaste un dar al sfintiel, iara carele barbatul : precurvecte.
n'are acésta pentru grecala uetiintit, -acela Adevtrat.
cum va putea sh dea altora ? 01. 32. Cliricul carele va greci catra merle
01. 28. Un lucru de batjocura iaste dad de In spita sa se pog6re : i cu mirenil set se
se rega omul sa se parasesca de carnea por- pricéctuiasca, ca nu'l se cade sit1 osandectl
culul ce acela de va vrea it manance sit fie pentru acéea Indoit.
priimit. Talc. Pa.atul carele pogórit catra merte
Tale. Rugase 6re cine sit se parasesca de iaste dulciata trupulut, dece oil care clinic va
carnea porculul, de batjocura lucru iaste a- curvi' [Zni.] acela de In spita preotiel, se po-
cesta, cace se fagaduiacte ci se rega fart se- Ora iara de Dumnezleasca pricectenie nu se
buiala cit nu e nice o zidire a WI Dumnezeil apart : ce cu mirenil sa se pricectuiasca.
lepadata, carea sit mananca, cu multemirs, 01. 33. Care fameae va nacte Intro cath,
drept ceea cadese sal erti ci edt blagoslo- i da cel ce sit va nacte nu va purta griA. ce
vectI sa manance came de céea ce se-ad ru- va muri : acéea ucigace. taste.
gat sa se parasesca ci sa se lnvete ci sit se .Adeveirat.
cérte, sa nu faca fagaduinta catra Dumnezed 01. 34. Socotit'am pentru muearea ce e
nebunecte i nepedepsit fitrit isprava. prea curl* ci se-ad infruntat de Duhovnicul
01. 29. Cine va jura pentru ceva, mat var- el sa nu fie afara de sabor : ce pana'c va im-
tos sit fact altuia rad : acesta iaste un lucru plea canonul, sit stea in sabor fare: de pri-
lepadat; drept acéea nu opri numal acela lu- cectenie.
cru a nu se face, ce Inca ci pre cela eel je- Talc. Muearea daca va face précurvie gi's1
dracte acela juramant, ci le fa tamacluiala In- va ispovedi pacatul i pentru cucerie se va
doita, oprecte ci'l Inveta sa nu jure ci sa nu erta de tatal el de Duhovnic, aceea nu se
ramae intru juramanture sa facti altuia: rad'. priimecte sit iast afara de sabor i ca o curva
Tale. Boiaril sad mal maril sa nu se jure sa sa se cum:Seca barbatulul el, ca sa nu se fact
fact rad celora ce sant mal mid de eL ca ce asupral vina mortil, ce poruncesc parintil sit
folos iaste dand jara nectine sit facd rad cuiva fie nepricectuitit ci sa stea cu muerte credin-
celul ce e supt mana luI, i va sa'c adevereze ciocilor pana ce'c va implea vrémea sa se
sad sa'c intaresct viclenia lul : cu chip de rascumpere de pacatul précurviel, ca de sit va
cucerie; [Zni, opasno]. drept acéea pre unul ca pune cu ceia ce plang i. cu ceia ce asculta,
acela tam aduiacte'l in doit, ins& intr un chip in- banuic va barbatul de va zice clad prea cur-
vatal certal sa nu jure lesne, iara intr'alt chip vit, drept aceea sa nu cum va sa o uciga.
sa nu fie nice sa parka' intracéle juraman- 01. 35. Muiarea de sit va desparti fart de
ture rele ; ca nice lui trod nu'l fu nice un folos, vine: nu e sit nu fie vinovata, iar barbatul ce
ca, de n'ara fi jurat nu se-ar fi facutu-se uci- ramane de ia : nevinovat iaste.
gac prooroculul, [Zri] cit acel juramant tre- Tale. Carea'c va rasa barbatul ci de card
bue sa se ia i sa se tie sa fie nemutat, carele dinsul se-ad despartit fart de villa, acéea supt
jure.' sa pazésca judecatile lul Dumnezed In pocaanie sa fie sad Inca de. sit va manila dupa
www.dacoromanica.ro
404 PRAVILA MAME! BAtARAB
alt hgrbat, atunce se jadeca ca si o prea curvg Tale. Lisa pentr'aceea nepiimita iaste ta
dupg cum zice a noa canon, iarg barbatul besericg una ca aceea, jar deca se va pgrasi
carele ad ramas de dinsa : vrednic iaste er- de Orate atunces vine la pocaanie, pt se
tacianiT, drept aceea de va lua s'alti mueare indrepteza gresala el, iar de va ramanea in
el farg de canon iaste. precurvie : atunce iaste neindreptatg: ne
01, 36. Muerile ostasikfr carele pentru priimitg.
peirea barbatilor, adecg deca le pier barbatiI 01. 40. Reba sag slujnica carea Se va da
la este, iale sa marita dupg altil. mat ertate ea adins ea's barbatuluT curveste pete-se im-
sant de cele tante, carele deca li se due bar- preuna cu stirea stapanu-seg, iar celea ce sg
batil si nu vor sg astepte. fac farg de stirea obladuitorilor lor nu's ade-
Tale. Amandoaoo muerile se supun supt vgrate.
canonul precurviel intr'un chip orl de va fi a Adevtirat.
until voinic ce sg va duce unde va O. se hrg- 01. 41. Vgdua de se va mgrita farg de villa
nescg, iar ea nu va astepta sal vie veste mu- iaste, dupg cum zice Apostolul.
rit'ad ag ha ce s. va mgrita dap& altul sag- Adevel rat.
va fi a vre unul ostas si ea mal nainte pang Gl. 42. Feciorul-si robul de sal va insura
ce nu va prinde de veste bine c,i dedinsul, Med de stirea stapanu-sed nu e sIt nu fie farIt
[Zni]. de m6rtea barbatului's, se va marita de via..
&pä altul iarg cum frame ostgsee lor sa stie Ad eveirat.
si BA. intrebe, de mertea si de peirea barbatilor Gl. 4. Carele all lovit pre cine-va cu rang
lor, murit'ag all ba, porunceste Nearaoa a lul de rnerte j cel ce ag inceput, i cel ce ag a-
Iustinian 117, la a saptea titlg carea iaste in jutat : ucigasl de &Dent sant.
cartea impgratiel 22, a cgria putere se-ag scris Tale. De sa va certa nestine !atm manic,
si in canonul 89 a saselul sgbor de la Trulla; si ingrozindu'l va lovi'l de va muri i intal
iara acest canon dg ore ce ertgciune mueri- el va fi inceput de'l va fi lovit, macar de'l va
lor ostasilor de cat celora lalte muerl, a ca- fi lovit i cela lalt, vrand sg's izbandesca im-
rora li se due barbatil in catrova si pier, potrivg21 va fi lovit : acela ucigas iaste, deci
iarg iale neauzind mal nainte bine de mOrtea acestea amandol (de vet vrea sIt stil) de voe
lor se manta ca trebue a socoti fOrte cu mare iaste acesta ucidere ag de nevoe, a6 cu ce
socotire, pentru ceia-ce merg catrg mOrte de dichis '1 ag lovit de'l ati omorat, sail cum se
peirea lor murit'ail ag ucisui'ad_ la este. vor judeca, pentru fie cu ce'l va fi lovit ;
01. 37. Cine va lgsa striina adecg lasata mirth ea' vel afla la optulea canon al acestil
de altul i va lua sloboda adecg slobodg de poslaniT.
bgrbat, pentru cea de intal sa se canonescg Gl. 44. Diaconita de va curvi cu Ellin si
iarg pentru a doa nevinovat sg fie. se va pocgi sapte an1 sg cazg,
Tale. Cine va lua muiare lasata de altul, Tale. haIt de acesta aicea aratg a fi doaa
decia pre aceea va lgsa si se va insura de va canonirl, el Diaconita sIt lipseste de spita el
lua alta pre lege : pentru cea de intal sg fie si apol priimeste c i pocaanie in sapte ant si
vinovat cu canonul precurviel, pentru ca cela se lipseste de sfinta pricestenie numal ace
ce ia lgsata precurveste, iar pentru cea de a all curvit cu Ellinil.
doa slobodg nu e vinovat. 01. 45. Cine se-ag Meat crestin si apoi 's
01. 38. Carea se duce farg de stirea tata- va bate joc de Hs. aceluea nice un folosu'T
ngsed ca o curvg se jade* iar de sit vor iaste de chemare.
irnpaca parintil si le va parea ca von avea tg- Tale. Credinta Mel de lucrure mertg iaste
mgcluiall pentru lucru ce se ail Meat : sa fie ca nemica nu loloseste crestinulul cad se
iarg asa in trel anl sa se pocgiascg. chiamg crestin deca se lepadg de fagaduia-
Tale. Caril sant supt eel mai marl si'l tin tele a tut Hs. si Dumnezgestile but Pravile si
supt oblacluintg, aceea fail de stirea mal ma- legl calcg, i cu lucrure reale lid mustra si's
rilor lor nu pot sl se impreune nuntel,iarg de bate joc.
sg vor Impreuna nemica nu fac, ce acea im- 01. 46. De sa va fi mgritat Destine si ya fl
preunare sg fie neintaritg. Fetele carele se duc luat un barbat rant si nu va fi stiuta, decia
dupg barbatT faiIt de stirea pgrintilor sal : a- cea de intai a lul mueare se va argta c i va
celea sIt se supue supt canonul precurviel, iar lgsa a doa ci va lua cea de intal, cea de a
dupg aceea nunta ce se-ad facia Ma: de stirea doa &ace n'ag stiut se socoteste ca o curvg,
parintilor de o vor priimi si de vor vrea sIt fie drept aceea de va vrea volnica sIt fie de a
nedespartitg, insIt eg nu se-ag Meat de intal se mgrita, iar mat bine ar fi de nu s'arg mg-
cu stirea lor : sl nu se priimesca la priceste- rita.
nie numal de cat : ce dupg 3 ant sg se prii- Adevarat.
mescg. Gil. 47. Postitoril si purtgtoril de tarsine
01. 39. Care fgmeae va lgcui cu precurva- si lapadatorit sg se boteze, a doa Orli, cgce
riul : aeeea intru tOta viata el precurveste. ca de vor i zice cl ne am botezat in Teal
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA 4,11 TEM B ASARAB 405
si Fiul i Duhul dint, iarg sg. stil cg. hulesc dinciosil sg ce impreune cu dinsil la rug!
ea si Marchion a zic Jul Dumnezed ea' e fa- décia aca sà se pue la locul celora ce se pri--
=cgtorid de rad : IZri] drept acéea de nu se cestuesc Dumnezlestil sfintirl.
vor boteza a. doa Ora sg fie neprimitl.
Talc. Acest mare luminatorid beséricil la Poslania a treia.
canonul sad cel de intal dupg socotinta cu- Gl. 51. Cliricil de vor cgdea in plcate, ori,
vantulul atlpriirnit botezulPostniciy si a Na- de vor fi slujind orl de vor fi hirotonitl : de
vatianilor caril se chiamg euraiT, i ad po- in spita lor sa cazg.
runcit numal cu sfintul mir O. se ungg aceea Talc. Slugile beséricil orl in ce spitg vor
caril yin la adeverita credinta sPs anatimi- fi a preotilor sad a diaconilor sad a ipodia-
sesc eresurile lor, iarg aicea zice dupg is- conilor, a cantäretllor sad a citetilor sad de
prava i socotinta ce s'ad priimit acolo, pos- vor fi si nehirotonitl, ca cum se aratg aprin-
titoril i altif : sg se botéze a doa Ora pentru zgtoril de candele, i ceia ce li's date in
eresul lor &ace sant de od.rasla Marchioni- mang sg pgzésca sfintele dveri ale oltariulul;
sténilor a urgsc i acestea ca i aceia nunta acestea de von cgdea in curvie; numal o pe-
si se lépadg sg nu ben yin, i zic cg zidirea depsa ad, adecg sg. cazg de in slujba lor ca-
a lul Dumnezed, iaste spurcatg , insg cano- rea ad.
nul sante al sgborulul de la Laodichia si al Gl. 52. Muiarea carea nu va purta grija
7 al saborulul de la arigra i canon 92 al nasteril I ce sa va Ilsa ace., acéea ca o u-
saselul sgbor de la Trulla, Navatianilor It cigasd iaste, iar de va fi in pustie sadsnu va
al Curatilor si a patrusprezecénilor botez avea indemang de célea eel sant de trébg
priimesc déca vor veni la beséricg i déca vor Meg de ving iaste.
anatimisi tote eresurile, asijderea si al lor, , Adevdrat.
atunce sg se Myruiaseg numal cu myr, frun- Gl. 53. Róba slujnica vgduä de sg va.rgpi
tea. ochil, nnile, gura i urechile. catra a doa nuntg nu forte gresaste iar ace,
GL 48. Carea va fi lásata de barbat sg pe sa tie canonul acelora ce sit Insórg de dog
treed asa, iarg de sa va. marita catrii altul orl.
preacurvéste, dupg cum zice cuvantul Dom- Talc. pentru cl róbele sIujnicile farg de
n ul ul. stirea stgpanilor, a se impreuna nuntel nu
Talc. De va lua nestine pe ITT?, o muiare pot, drept acéea róba slujnica vgdug cand se
lasatg. preacurvéste iarg ma! vartos iaste mu- face a se rapi de cine-va si ad tras nunta
iarea prea curvg, &ace ca ea si pre bärbat fa- cgtrg ia parese c nu e gresalg forte mare
ce'l preacurvarid pentru Impreunarea el, acéea, pentr'acéca de rgpirea muerilor celor
drent acéea trebue si se cade care muiare slobode nu vor avea loc de certare pentru
iaste lgsatg de barbat sä sazg nemgritatä. mgcarg de se-ad facut a se si rgpi iar asa
Gl. 49. Carea e stricatg cu dasila, n'are de voea lor ad mers drept acéea c cariónele
vin i róba sad slujnica apucatg fiind cu da- nu judecg nice socotesc acélea ce sit face a
sila de stapanu-sad n'are ving. . se rapi c i se duce : [Zri] ce voea el cocotesc
Tale. Róba sad slujnica carea o apuca penteacéea acea nuntg a el sit fie adeveritg,
stgpanu-sg.d cu dgsila ea n,'are ving : nice se de va -vrea stgpanu-sgd, iarit aca sa tie co,-
canonéste. nonul celor ce's insuratl cate de doao orl.
Gl. 50. Carele e cu trel cununil, acéea GI. 54. Canónele ucigasilor dupg Impgr-
mmtg. fail de lége e (cum zice sfetai! , Grigo- tirea tocmélelor lor sit lgtesc si se string.
rie), i unele ca acélea le araste besérica ca Talc. Canónele ale ucigasilor de voe si de
niste spurcgclunl, iarg se socotesc c e mai nevoe impartite le-ad pus si le-ad tocmit a-
bung de cat ingltarea curviel. cest mare invatatorid al beséricil, iar cgtra
Talc. lug legea mirenéscg sufere a.treia nevoea ce sa tamplg a le imulti sad ale
insurare i copii caril se nasc de inteansa, scurta, [Zni.] pusu-se-ad sit fie in stirea si in
zice sa le fie pre lége si'l chiam i Intru mo- voea celuea ce all luat putere a lega si a
stenire, iarg canónele pre cela ce e Insurat a dgzlega adecg a arhiereulul.
treia Ora nu'l priiméste : [Zri] eel tin ca o Gl. 55. Cala es Impotriva talharilor ce-
spurcaciune de la beséricg, iarg asa iaste lora ce sant afarg, aceea sit se opréscit de
mal mare si maI spurcatg. de cat zurvia; buna pricéstenie, iar clinicil sa se lipséscit de
drept acéea sg nu se supue intru osandirea sPit6-
saborulul, adecg cel cu trel nunte sd nu se Tale. Dupg cum zice cuvantul Domnulul
put cu ceea ce plang, nice sl se batjocuresd tot omul ce va scOte cutitul de cutit sit ming,
ca un urgisit in sdbor ce intr'alt chip, adech drept acéea earl! vor esl Impotriva vrajma-
in eine! an! sa se pocgiascg, Insg in dol sad silor talharilor si'l vor ucide, aceea supt ca-
si In trel sg. se destoinicescg de sg asculte non sg fie si do vor fi mirén1 dumnezgestil
Dumnezgestile scripturl cu cea ce ascultg, pricestenil sa nu se impreune, iar de vor fi
stand la dverile beséricil, i a1I dol cu cre- clinic! sa li se ia Darul.
www.dacoromanica.ro
406 PRAVILA MATRILY J3ASARAB
[tri] Ucigasul de voe ant 20 a. caza, iar o mun u carea se-ad amestecat fratele, de
carele ucide da nevoe anT 10, preacurvariul InWacelas tata si de inteaceias Inuma nits-
anT 15. cutl fiind et, acela sa se canonesca ca uciga-
Care le va ucide de voe apol de sa va pocdi sul de voe anl 20, iar asa intai ad, se para.-
acela 20 de anT sa fie ne impreunat SfintieT, sesca de acel lucru pagairfara de lege, iar de
si acel 20 de anT asa sd i se tocinesca In pa- va fi sora vitregd numaT de tata sad numaT
tru anT trebue sa planga, stand afar& de usa de muma, acela trel an! sd. plangd, in treT
casil de ruga ; rugand pe credincioOT ceia ce anT sd se priimesca la ascultare, In trel an!
Intra sa, facd ruga pentru dinsul re'scumpd- ad cazd si la a zecea an sa se priimesca,
randu'sT a luT lard de lege, iard dupd aceT dupd aceea sh stea cu credinciosil alt1 do!
4 anl sa se pue Intru cel ce asculta i in anT la ruga.; decia de atunce sa se vrednice-
5 ant cu &Iasi! sa iasa, iat in patru ad stea sea bunil pricestenil, cum porunceste cano-
numal cu credinciosil i pricestenie sh nu ia, nul al doilea.
iard deca va implea acestI anT : sa se pri- W. 64. Nunta carea razima Intru rudenie
cestuiascd. iaste ca i preacurvia.
Orl carele va ucide de nevoe acela anT 10 Talc. OrT carele se apard pentru rudenia
sd fie nepricestuit, adeed do! sa plangd, treT a lua muiare pre lege cu nunta, acela om de
sit asculte, patru ad cazd i dol sa stea fdrd va gresi la acea fameae : al priimesca poca-
de pricestenie. ania prea curvatilor, pentru ca canenele ce-
lora ce cad Intru preacurvie sant in multe
Prea curvariul anT 15 ad nu se pricestuia-
sea; 4 sa plangd, 5 A. asculte Dumnezaestilefeliure , drept aceea i taxi! se impreuna
scripturT; 4 sa, caza, 2 sd stea cu credin- cu rudenia, can6ne ca acestea priimesc, a-
eio0, Impreunandu-se cu &MOT numal la cias numaT cat poruncesc asa i canonul 71
rugi : dupd aceea ad se pricestuiascd. si 72 carele's va lasa muiarea lul'cea ce tine
Grl. 56. Fata carea se-ad fagaduit sa's tie pre lege si va lua alta i carele va lua 2
curatia apoT ad cazut, aceea ad obarsesca vre- surori pre in bogate vremf si va i laeui en
mea de pocaani4 a preacurvieT, asijderea pi dinsele, acela se supune gresalil preacurvieT,
calugarita carea se obestueste.si apol cade. ce nu se canoneste ca acela ce ad prea cur-
Adevdrat. vit dupa insurare in 15 an!: ce In sapte ant
Gl. 57. Cine furd si se va pocai an! 1 iara sa se opresca, de pricestenie, 1 an sa, planga,
de sa, va \Tali i alt an. 2 sa, asculte, 3 sa cazd, si a 7 O. stea cu cre-
Talc. Carele fura i adiris elu's se pod,- dinciosit
iaste i furtisagul ce ad facut n'ad spus ce Gil. 65. Citetul carele se va logodi, de va
ad va yarn de cine-va acela sa, se pocaiascit strica maT nainte de nunta, pre logodita, ad
anl 2 0 asa sa'l se imparta; un-a.n sa stea cu fie lipsit de citetie, iara dupd un an sa, fie
ceia ce cad, iar altul cu credinciosiT i sd se priimit ; lard furul de nunta sa se scota, a-
impreune cu dinsiI la rugd, decia dupa trece- sijderea i sluga adeca, poslusnicul besericil.
rea a dol anT ad se vrednicesca cuminecd- Talc.. Citetul carele se va logodi cu mu-
twit iare i mai nainte pang, nu e facutd nunta cu
Gil. 58. Zacdtoriul cu barbat ca un prea dinsa se va strica, acela 1 an O. fie desert,
curvarid. decia atunce dupd aceea sa'l priimesca sh
Adevdrat. cites* iard ma! la mare procopsire sa, nu
01. 59. Asijderea i carele face cu dobi- se inalte, ce'q fie in spita luT si ad nu se mal
t6ce de's va ispovedi spurcaciunea i paga- mute, acesta canon sll se tie i spre poslus-
natatea Jut nicil besericil, carii's nehurotonitl asa aerie
Adevdrat. pi canonul 5 de la Neochesaria.
Gl. 60. Carele jura stramb an! 10, doT al Gil. 66. Preotul i diaconul, de vor mar-
planga, trel dr, asculte, 4 sa caza, 1 sa stea turisi cd. se-ad spurcat numal in buze, de li-
cu credinciosiT, decia atunce sal se vrednice- turghie sa se oprescd, iara de pricestuit ad
sea. pricestenil. se pricestuiascd; iard de se va arata cd va
.Adevdrat. gresi ceva mal mult sd li se ia darul.
01. 61. Vrajitoriul i carele rid erbl : iaste Talc. A se spurca In buze In multe feliurl
ca i cela ce ucide. se talcuiaste; ce pentru un lucru rad nu tre-
Talc. UniT ca acestea sa tie canonul ce- hue a scrie; drept aceea or! carele de In dia-
lora ce ucig. conl sad de In preotT ce va cadea In gresala
Gil. 62. Carele furl mormanturile 10 anl ea acesta : acela ad priimescd canon dupd
ca i cel ce jura stramb. cum zice acesta pravila.
Adevdrat. 01. 67. Cine va pricepe gresala a fie cuT
GI. 63. Carele se impreuna cu sorusa : ca o va ascunde : inter) pot-Hvd ad se cano-
un ucigas. nescd.
Talc. Insd sora de va fi de un tata si de Talc. Or! cine va Oi pre cine va greqind,
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEIII BASARAB 407
Intru céle gresale ale. ph.catelor .,ce se-ad zis
dobit6cele, ce InsIt (kpIt a patru-lea. an sh
maT sus si nu le vaspune, ce ascunzand fth se priimésch
de legea acéea se va vhdi acela sh priimé- Talc. Unit ca aceia de vor lasa acea ura-
ciune, si se vor desphrti de acea nunta fh.a.
sch pocaanie potriv a'. cit cela ce o face, si in-
teatata vréme sh. priimésch pocaanie, In cat lége, 4 as! sh se pochiasca. mhcarIt de si
al facut i acel rad. iaste mat mare pleat de cat curvia. Insh un
Gl. 68. Cine va da pre sine vrhjitorilor, an sh planet si in trel sh cazh, décia asa sh
sad altora fie chrora, unora ca acestora : a- se priimésch.
ceea sIt imple vrémea ucigasilor. Gl. 77. Carif catch credinta sad legea dit
Talc. lush eine va da pre &ne vrhjitorilor nevoe, 8 an! sa caza;iarai de voe ant doahzed.
sati fIrAmechtorilor sad lecuitorilor, ca sh In- Talc. Insh chit pentru naphdirile phgani-
v* merstersugul lor col rh'd : acela sh, se lor at patit iutt, nevol i réle mune!. décia
canonésch ca si cela -ce ucide de voe; iarh durerile neputanclu-le rhbda mal mult : ad
clue va crécle vrhjitoril; sau'l va bhp in case chlcat credinta a lul Durnnezed, jurhmanture
luT, pentru vre o aflare sag pentru curhtia phganestl ad facut, si at gustat adech ad. man-
lécurilor sad sà desc6pere niste lucrurl nes- cat farh de lége ceva de célea de la Idolt, a-
puse, acela 6 an! sh se canonésch, cum po- cestea de sh vor pochi si de sit vor intórce Cu
runcéste canonul 61 al saselul shbor de la lacrame i cu inemh Imfranth : atunce sh se
Trulla i eanonul 79 al acestit pravile, a pue in trel anT cel ce plang, In dot cu eel ce
treia poslanie a marelul Vasilie. asculth i intealtI trel cu cel ce cad, décia se
Gil. 69. Carele se léphdh de Hs. In tifith vor priimi la pricéstenie, iaril cat! fard de
viata tut sh se pochiasch. mare nevoe se-ad lepadat de credinta luf
Talc. Cine se va lephda de Hs. trebue sh Dumnezed si se-art atins de mésele dracilor,
pawl tóth vrémea vietit luf, iarh la esirea si ad jurat jurhmanture ellinestI acestia In
sufletulut sad sh. se cuminece. Ire! ant sh planed., in dot sa asculte in fret
Gl. 70. earele al luat putérea a lega si a sh imple Intro eel ce cad si IntealtI trei sit
clhzlega ort chrora de In cel ce gresesc de in stea cu credinciosiT la nigh : i asa duph12
céle phcate ce se-ad zis mai sus del va ve- anI bunil pricestenil sit se cuminece.
dea cu mare infrangere a inemiT atunce sA 01. 78. Carele va fi jurat dit nevoe : prii-
le micsoréze vrémea. mit sh fie duph sase anT, iara carele de 4
Talc. Pocaanie se-ad fled de t6te phca- luI voe : ant doi-spre-zéce.
tele, iarh celuea eel se-ad dat In maiah de Talc. Juratu-se-ad ore eine fiind judec6-
la Dumnezed putére, a lega i a clazlega, torid sit nu fach cutare luau, sh nu scrie a-
cum va vedea Imfrangerea inemil la ispove- dech sit nu ischlesch pentru o urgie ce vine
danie a fies-chruia; de va vrea sIt Imputinéze asupra Ore Cul, (fide de altul ma! mare si
vrémea pocaaniel : nu va avea nice o vinh. mat silnic nevoit fiind ad chIcat jurhmantul,
Gl. 71. Carele se va spurca cu sora de unul ca acela pentru acea silire i nevoe
un tath si de o mumh : acela sh nu Intre In zace supt pocaanie mal usórh, in sase an!
casa de rugh pang ce se va phrasi, décia dIt sa se canonOsch, iarit farh de nice o silt de
se va dhstepta sa se phrhsesch i va veni va chic& juranantul : acela In do! anl sh fie
spre pocaanie, atunce trel anI sh, asculte, trel cu ceia ce asculth ; tin cincl cu ceia ce cad
ant sh caza si la a acea sIt se priimésch fIr IntealtI doI sh se priimésch cu cef cre-
de pricestenie, i dol ant sa stea la rugh : de- dinciosI i la rugi cu &veil sh se impreune,
cia sIt se pricestuiasch. gi asa chip& 12 anl trupulul a lul Hs. sh se
Adevdrat. destoinicésch.
Gl. 72. Asa i pentru ceia ce's iad cumna- Gl. 79. Carif cred vrAjitoril sa6 bagit vre
tele sale. Canonul acestea se-ad talcuit la 64 unit in casele lor pentru aflarea lécurilor :
de can6ne. aceta 1 an sh planga, un an sa asculte, trel
01. 73. Carele's va llsa muidrea i alta sh cazh, i Intr'unul sh stea cu credinciosiI,
va lua, preacurvarid iaste, sapte an! sit clOcia srl priimésch.
cazh. Adevdrat.
Gl. 74. i acest canon se-ad talcuit iarg 01. 80. Nu socoti vrémea ce sOcotéste nd,
la acel canon la 64. ravul celuea ce se pochiaste iark de's vor
Acesta chip srt se tie si pentru ceea ce iad ramanea intru phcate si se vor imponcisa :
doah surorl, macar de va fi si pre in bogate atunce tu cauth dal! sphséste al thd suflet.
vreml. Tale. Pocaaniile i can6nele se-ad Im-
Adevdrat. partit cum se-ad scris, drept acOea nu tre-
Gl. 75. Carele va spurca pe mastehh-sa, hue a cluta catrit vrémea can6nelor : ce ch-
canoneste-se ca i cela ce spurch pre sorusa. trt nhravul pocaaniel, i sit cautI Mr& la-
Adevdrat. crhme i chtrh meta. Imfrânth i smereme
01. 76. Ceea ce's cu multe nunte sant ca.. vartost, [Zri opasno] acelora ce fac pacate
www.dacoromanica.ro
408 PRIVIA MATE113 BASMSAB
Si Se Orhese de r" i se isPevedesei de De in epistolia sfintiauf cdtrd protopopK

cautg. pre dornnul en tot sufletul. Yremea a- GL 83. Curgtitl beserica i gonitl de la
nilor lor razimg. s o scurteze pre cela ce dinsa carii's nedastoinicl i citutatl de prfi-
ad luat putere a lega si a dgzlega, iard de mitl pre ceea 1aJ.I carii's harnicl, sg, nu pu-
nu se vor rumpe lesne ceea ce gresesc pi netl in socoteld sad la vre o randuiald nice
sg. se pgräsescg de al lor obiceik si vor a- pre unul pink nu'l vetl sti i intal pang nu'l
lege a sluji mat bine pgcatulul i dulcetil yetl aduce la noI, mirenul de'l yeti sti si se
trupulul de cat domnulut, si nu vor vrea sg va socoti a fi de slujbk : sg nut punetl fr
Incuiasa dupd viata evangheliel, unora ca de a nastrg stire i intrebare.
acelora nu iaste a le zice nemica cuvant de Adevdrat.
certare, a la 6menil eel nesmeritl i impon-
cisatl ce nu ascultg, n'avem a le da nice o (Wend spiscopil caries supt mance lui sit nu
invAtIturg, clt cela ce spdseste sa's spasescg. hirotondscd pre bang.
al lul suflet. Gl. 84. Carit hirotonesc pre banT iar el
De in poslania 1n Sfetifi Vasilie tocmesc lucrul asa, zicand a nu lugm Intal,
atril Andilohie. sad nicl impreund de o data; iar apol iad deci
luare iaste aceia, ink earl deal lua cat, mg-
431. 81. Cumu e intru bureni de's unele carIt intal macar apol i acesta iaste lucrul
mai reale de -cat cele bune, asa socotim a iubiril de argint, carea iaste inchinarea idoli-
fi si in cdrnure, intru burenl Sterig6ea $ in lor, [Zri], drept aceea pentru put= banl nu
arnure carnea de Ghypion sad de corb, cinstirgtl mal Intal pe idoll de cat pe Hs. niel
drept aceea sk nu mgnance nestine carele vg inchipuitl ludel vanzand si luand a doa
va avea minte carne de pore, nice sg, se a- org, pre carele =mai o data pentru nol se ad
tingg de carnea de caine, farg numal dd. ne- rgstignit, pentru cg, satele si manile carele
voe, iar asa eine va =Inca aSa de nevoe, vor lua uncle a acelea chemase-vor, satul
acela n'ad fgcut fArg de lege. sangelul
Cine va fi Fins de va adea intru patima GI. 85. Pentru cdte locure sant ate canani-
necuratiel de se va impreuna fkrd de lege nil i cum fi in ce chip sdnt. Pentru locure
atra cloa k. surorl, aeeea nu se .7.:ocoté§te a fi sant de canonire, ale celuia ce se poctitafte set
=nth., niel n beserick sg. intre mal nainte plangd, s asculte, sd cazd, sti stea cu ere-
pang nu se vor despArti unul de altul, a in
desert barfeste carele tglcuiaste de zice ck Ce taste plangerea
pang va tral muiarea lul nu va lua pre sora ./. Plangerea iaste ca omul cel phatos déca
et ca sa nu pizmescg una pe alta, iar deca va gresaste; sIt stea gall, de beseria i afard 41
muri se curing i pizma, si iaste loc de bar- de cirrtea sad tinda besericil i cap Intl% in
fire de zice s ia pre sora mueril lul caxea ad besericg naintea tuturor sa cazk si sg.'l rage
murit, iar noag acesta ne place asa, adecg sk plangand cu lacrIme ca sg se r6ge pentru
nu !Tatra nice sä te apropil cdtrg rudenia tru- dinsul, cIt acela ce plange iaste lepadat afarg
pulul nice cum, ce sd descoperl rusinea lor, de curtea sad tinda besericil, ca sg se pocg-
cd. dem vreme ce caril se impreund bdrbatul
cu fgmeaea de sa fac amandol un trup, a- iasca asa aid vremel va 6 poruncitd.
tunce pespe mueare se face sorusa ruda bar- Ce taste asealtarea
batulul, drept aceea sá nu in pre muma sail 2. Ascultarea iaste ca omul cel pgcgtos
pre fata mueril lul, asijderea nice pre muting.- deca gresaste sg asculte Dumnezdeasca scrip-
ta sad pre fata a ta, asijderea nice macarg turd, stand langa usile céle Impdratestl ale
pre soruta. besericil, pentru cd cela ce ascultd, acela stIt
in curte sag in tindd, iard in beseria nu e
De by poslania a .lui Sfetdil Vasilie cdtrd preo- ertat nice are voe sa intre pang va slvarsi
tul Origorie ca se desparld de cdtril dinsul, porunciti lul anl.
pre acea tnuiare ce fedea impreund cu din-
sul. Ce taste eadorea?
M. 82. Neinsurarea acestal iaste cinstea 3. Cgderea iaste aded paslusania, cela ce
sd se despartk nestine de petrecania =Tere- gresaste sIt stea in lguntrul in beserica, mai
sa, a se cade sg nu facern poticnire sad inclarat de partea ambonulul, pentrr el cela
scandall fratelub, drept aceea urmand pg- ce cade, acela stg In beserica pang la sfinta
rintilor de la Nichea porunciram sIt nu tie Evanghelie, iard decia dupIt sfinta evanghelie
mueare striind, ce sa," o despartg, de tine si cand zice Diaconul ; Elii oglasenil izaiidete,
de casa ta, [Zri] iar de nu vIt yeti indrepta ce atunce iase si el cu oglasenil i stIt afark de
yeti indrazni a sluji liturghie, sa fie anatema beserica, pand ce se sfarseste Dumnezdeasca
ceia ce te vor priimi A's cazg. de in cinste. slujba.
www.dacoromanica.ro
PRASILA MATEIII BA5A$1113 409
Ce taste starea en eredineloOl. cartea daniel nice rite nestine a opri apa,
4. Starea cu credinciosiI iaste c st k. ermul a nu se boteza unit ca aceia emit ad luat
cu credinciosil in besérica In lguntru pan g. la Duh srmt ca i nol, de acésta numal ce ad zis
sfarsenia Dumnezg.estil slujbe ; iarg SfinteI Timotel, d6ca vréme ce e chemat de Dumne-
Pricestenif nu se Pricestuiaste, pang. ce'sT Ina- zed si se-ad socotit vrednic pricesteniel
ple poruncita lid vreme, iarg déca's Imple trebue sit se botéze.
vrémea stand cu credinciosit, atunce sl si Intrebarea a 2. Carele iate oglasen
vrédnicéste Impreunaril sfinteI Taint a prea va fi indracit i va vrea el sad 6menil lul, ca
sfintulul trup i prea euratuluI sange a Dom- sal ia sfantul botez : cgdeai-se-va sit ia ad ba,
nulul Is. Hs. Elea cu acêste patru locure se mat vaxtos del va fi aprópe sg morg. ? cautg
obarséste si se imple tag pocania. Drept a- de acesta canonul 77 al sfintilor Apostolt,
céea cadese episcopulta, sad preohlor Duhov- canonul 60 al saselul sgbor.
nici t6tg vrémea, a canonirit; orl multg on Rilspuns Cel Indracit de nu se va eurgti
puting, tot pre acéste 4 locure s o imparta, de dracul. adeca de duhul necurat, acela nu
i asa sa curgtéze de pgcate pre cela ce sg p6te lua sfintul botez, iard langg. esirea sufle-
&Melte i sg pocgiaste. tuluI sl se botOze.
SYdrfitut can6nelor de in poslaniile mare- Tale. Cel indracit aratg-se cg iaste lgcas
lui Vasilie, drgcesc, dece se socotéste el acel Duh necu-
ItIspunsurile eanoneOT ale la Timotha, rat, de narg afla liii Meal destoinic pre omul
narg lacui Inteansul, cum va putea fi Intre
Sfintul eptseop al Alexandria, unnI amandol sg se priimésca Inteansul doat lu-
de In eel sfinti parinti 150 earn se-alt crure imponcisate ? drept acéea carele e o-
adnnat la Tarigrad, faente aitrit ceea glasen si nu se-ad curgtit de duhul ce'l su-
ce venea eMra dinsnl deg Intreba. para., acesta parinte n'ad socotit a ft vrOdnic
Pentra episcopt i clirici. de Dumnezgescul botez, iar de va fi murind
Intrebarea 1. Un copil oglasenic ca de zice sg se botéze ca sg nu se pristgvescg, i sg
septe ant. adeca om deplin facandu-se litur- n'aibg. parte de darul botezulut, sit se duct ne-
ghia, del va veni prilej nestiind se va cu- semnat i fang de céle ce'l trebue pre cale.
mineca : ce trebue sd se facg de dinsul ? Intrebarea a 3. De va fi indracindu-se
Respnns. Trebue zice sg se botéze cg de un om ce va fi crestin cgdeai-se-va O. se pri-
Dumnezed se-ad chemat. cestuiascg ad ba ? cautg. de acesta la canon,
Spollon. SI se stie cg dupg Dionisie eel 77 al sfintilor apostolI i canonul 60 al sa-
mare carele ad fost al 14 episcop la Alexan selul sgbor.
dria, -acéstea ad episcopit : Theona, Maxim, Itilspuns. De nu va spune tainele nice In-
Petr, Sfestino Mucenic, Ahila, Alexandr, Ata- Walt chip cumva va huli; acela sit aP cumi-
nasie, Grigorie, Arian. Capadox, lard Atana- nece; hag nu In tote zilele ce'l ajunge intr'o
sie, Luchie, Arian iarg Petr, deacia acest mare saptamaug o data Dumineca.
Timotel se-ad rddicat pre scaun patru- Tale. Zisese cg luda ad spus tainele cate
lea an de imparatia lul Teodosie cel mare, si se-ad invgtat de Domnul, si le-ad descoperit
ad adunatu-se salon 150 de sfintl pgrinp, asu- ovréilor, cu carele ad Incredintat pre dansil
pra lul Machedonie luptgtoriul de duh, iarg zicea cit nu iaste sfintia sa Dumnezed ce
dupg 7 ant pristgvise earl Domnul si ad lg- om prost, iarg carele se indracéste de va fi
sat Diadoh in urma lul pre Theca nebunind tot de una, de va spune si va huh,
Tale. Intrebat fu acest sfant pgrinte de va Inc tainele va putea mgrturisi, mid se va
fi pus un copil sad om deplin Intru eel che- destoinici a se pricestui si se socotOste ca si
map oglasenl i Inca nu se va fi botezat cu cela ce nu she ce face , [Zri] iar de va
sfintul hotez, iarg fdcandu-se liturghia d6cia'l avea pgrasire unele art lasandul altele orl
se va fi prilejit vréme, nestiind de se va Pri- apucandu'l, i In vrémea ceea ce'l merstersu-
cestui, necazandu-i-se sg se tiricestuiascg mat géste de ia pricéstenia, atunce el incépe a
nainte de botez, nice se-ad pus Intr'acel rand huh : acela nu se cade numal a nu se price-
fdrd nebggare In serng; ce trebue sg se facg stui, ce Inca nicl cu credinciosil sg nu se so-
de acésta ? i rdspunse zise, trebue sg se cot6sca, nicl impreuna cu ddniI A. se róge
botéze, pentru cl ad mers Mfg de hitlenie, ca acest Dumnezhesc parinte zice pentru cel
si tamplandl se prilej neapgrat fiind de nimi- indracit si pentru cela ce unele art 'I last al-
nea se-ad pricestuit sfintelor darure, pgran- tele orl 'I apuct and nu e Indemnat de dia-
du-le acelor credinciosl ca iaste si el oglasen volul, de nu va zice sg huléscg nemic catra
drept acéea se cuminecg parsesg de Dumne- credintg : atunce 'Ate sg se si cuminece pri-
zed se-ad chemat cum zice i sfantul Apostol c6stemel.
Petr pentru gornilie, i altil al lui, el sezand Intrebarea a 4. De va fi nestine 'oglasen
-zke cgzu pre dansil Duhul sant si gala cu fiind bolnav va fi 6§ind de In minte
limhile i mgrea pre Dumnezed, cum scrie in va putea sg's mgrturisésca credinta, iar 6-
www.dacoromanica.ro
410 ronA.vms BUTE/0 BASARAB
menil 1/1 vor fi rugindu-se... ca sh ia sfIntut .nici sk se botCze, nici slle cuminece mkcar
botez corn se-ar adea p6te lua ai ba ? va fi botezat.
Cauta de, acésta aicea la al doilea .canon, Intrebarea a, 8. Muiarea de va naste in
cauta la.12 can6ne al aborulul de la Neo- postal pastilor, cadOlseva all pestéscd, i aLt nu
chesaria, Ia. can6ne 46 ale saborulul de la bea vin ace ad uascut ?
Laodichia, si la canon 45 ale saboruluT de la Respuns. Postal se-ad facut ca all smea-
Cartaghen. sca trupul, dad déca vreme ce iaste trupul
Rilspuns. Cadese a lua de nu'l va fi supk.- intru slabiciune si bOlk, cadese- sh se price-
rand Duhul necurat. stuiaqdll bucatelor i bauturil, i sll tie cum va,
Tale. Intreharea ad fost pentru oglasen si vrea si cum va putea.
e bolnav cre's iase de in minte carele candu'l Tale. Intrebat find nauiarea zice carea va
botéza el intral si nu p6te s. zicit rkspun- naste In postal cel mare al pastilor, adéise-
surile, de va put6-se unul ca acela a se bo- va a bea vin si sll dk.z16ge postal ? c ad rds-
téze ? iar aspunsul iaste asa a se cade si se puns a postal se-ad -Mat pentru smerenia
cuvine 1 i asa fiind sk. se botéze, pentru c fi- trupulul, decl deck. vreme ce trupul iaste slab
ind oglasen ad arktat voe bunk carnal iaste bolnav sad intr'alt chip ce nu pOte tréce
draga credinta lit va arkta voia luf cea bung, pedepsele postuluI, ce 1,a mai vartosu'l tre-
macar de n'ad nice ajuns s raspunza bote- bue larie i zidire : cadese carea naste pre
zand.u-se, jar de va fi suparandu'l zice Duhul post, adeck in postul ce sa face, pentru pa-
necurat a nu se hotéze ce sal se fug. NI stile sit si ma/lance si yin all bea.
cum mal sus se-ad zis. Intrebarea a 9. Oare cadese cliriculul sll
Intrebarea a 5. Muiarea de se va lipi cu se Hoge naintea Arianilor sad altor eretici, ad
barbatul el nóptea adea barbatul cu,muiarea nu'r stria lul nemica and face ruga adeck
si se va face Impreunare, cad6i-se-va a, se lit urghie
cumineca ad ha ? cauta de acésta aicea la 13 Irespuns. La Dumnezkeasca liturghie dia-
can6ne si la poslania a lul Dionisie catra Va- conul striga, mal nainte de skrutare, caril
silida la fret capete. sant nepricestuitl elitli drept acka nu se cade
Raspnns. Nu li se cade apostolul strigand sa fie acolo, de nu se vor fagadui a se vox
a nu_ se lipsésca unul de altul MIA numai pocki, si se fugk, de eres.
and se vor tocmi a se tie pre la vrémi ca Tale. Intrebarea iaste pentru Clinic de perte
sit se pita ruga; deacia iar sk's vie la lot a a se Hoge naintea ereticilor, adea a sluji
se impreune, ca sk. nu supere pre vol sa- liturghie, si ad rkspuns and vor sll se dua
tana pentru tinerea vóstra. sfintele la sfintul preastol, atunce sll zice ce-
Tale. Intrebarea acésta iaste pentru ceea lor nespurcatI cant santetl nepricestuitl esitl
co sant insurati pre lege, si inteaceca nópte adea bglasenil izaiidtte; deci déca-vréme ce
se vor impreuna unul ca altul, de se vor pu- nu se laza' c oglasenil sk, fie acolo la Dumne-
tea cumineca ? iar respuusul zice asa, a nu zaiasca jertva,, dar ereticul cum va sta4 fark,
li se cade, ca sk. fie intarit cuvintul graiulal numal zice de sa vor fagadui sa se pocaiasca
care ad zis marele Pavel. si all Se lase de eres, décia atunce socotesc a
lntrebarea a 6. Muiarea oglasema de's nu fi inlauntrul beséricil, ce afara cu oglase-
va fi dat numele ca a se botéze, iark. caci'l nil si pank nu se vor fagadui ca se vor lllsa
se-ad Mat curarea cumu'I ohicéiul muerilor, de eres, nicl cu oglasenil a nu se pue sk stea
in zioa botezuluI, adéiseva a se boteza ince sa se gon6sch.
teacea zi ad tréceova? Intrebarea a 10. De 'to, fi cineva bolnav
Tale. Cadese a tréce pang ce se va curati: si va fi selbezit forte de multa 1/616 ci va veni
Intrebarea a 7. Muearea de va vedea ca sfintul post al pastilor, cadeise sa postesca,
iaste In tura rea curnu'l obie6iul muerflor, ad faceva razdrasenie ci sit tie ca i alil ce
ore putéva sa se apropie de taint intr'acea zi va putea, ad mancava unt de lemn i sa bea
atl ba ? yin pentru malt& slkbiciune sibóla ?
ItSspuns. Nu se cade pana ce se va cuati. ICespuns. Bolnavul se slohozeste sll ma-
cauta de acésta la pocaania a lu Dionisie cd- ntince cj bucate i bhutura sh bea, ci a tie ce
tea Vasilida glav. 2. va putea, ch cela ce e vestejit ci selbezit de
Tale. Caril vor sa se destoiniasck Dum- slkliciunea Mei 'I se cade sll manance unt
nezaesculul botez : aceea sll se scrie de ceea de lemn.
ce slujesc beséricil, muiarea zice déca se va Tale. Intrebarea iaste pentru bolnavul ei
intOrce si va vrea sa se botéze, iar apol se va selbezitul, del se va cadea adevarat a se
lunatkci cand se cade sk se botéze ? iar a- postesca In postul pastilor in loc e se-ar
cest sfint pkrinte ad aspuns de acésta : [Zri] lksa c un'l se-ar erta sad sll mknance unt de
déca se va curkti, dll pank nu vor tréca zilele lemn si sll bea vinpentru bólll? iara rdspun-
carele's pre lege tocrnite, pang, atunce tot se soT zice dll cela ce e selbezit de 13611 cadeise
socoteste dll iaste intro necuratie, drept acbea sa manance si unt si vin sll bea, si sll taxpe-
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEM BASARAII 411
scd cum va putea, adecd sad peste tt postul pre la bogate vremT ca. sit pótd fi gata de ru-
saiiIn chte-va zile, dupd socotinta celuia eel gd, i iarAcI adins elu'c socotOcte ca sh nu
va fi Indreptand (adecd. a Duhovniculul) insd supere zice pre voT satana pentru netinerea
sernnat lucru iaste de acésta ci Inteacest ca- vóstrt, cadese intealt chip sd nu fie fard de
non ci in cel dea opta cd. postul pdrésimilor nice o nevoe Sambdta i Dumineca sa se fe-
pactilor mftncare sêcd. iaste i Inca departeza rdscd, pentrulcal inteacOstea zile jertva Duhov-
ci de "in, [Gni] iara unil zic Intr'achste ca- nicOset sad sufletésca : se face DomnuluT.
none inteamd,ndoaoo, ca postul pactilor iaste Intrebarea a 14. Nectine de nu'c va fi In
numal saptamana sfintelor patime, iara nu e fire sad va fi nebun ci se va omorft sad se
zic post tOte pdrésimile. va surpa de undeva sa mOrt caiddi-se-va sal
Intrebarea a 11. Zisatf o data cliricul de se fact liturghie ad ha; aut.& de acOsta la ca-
va asculta nunta Mil de lOge dece de va fi non 77 al sfintilor apostoll ci la canon 60 al
nunta fara de lége, diricul nu'T se cade sh se caselul sabor, ci la acesta la a 3 ci la a 2.
Impreune phcatelor striine. Rilspuns. Carele iaste dine cade-i-se sh:
Tale. Cliricilor zice li se cade cftnd sant socotOscd de acésta de va fi fAcut acésta a-
chematl la facerea nuntelor ca sd. se- 'lige ci devarat fiind afard. de minte (adecd nebun)
sä Impreune pre ceia ce s insOrk ; dOcia de de bine cd de multe,orl vrftnd unil ca aceia
va auzi c. iaste nunta fdrd de lOge, s. mi se sit dobandOscd folosinta lor ce pohtesc, Mr,
duck niel sd se Age, nicT sal facd liturghie, fesc de zic cit nu'cI ad fost in fire, unele orl
nicl sl se tmpreune pdcatelor s`riine. de supgrarea i primejdiile Ornenilor, , sad
Intrebarea a 12. Care mirOn se va sa- intr'alt chip pentru nebdgarea in shmd au
blazni in vis i va intreba pe cliric zicand ore fAcut acela, lucrui [Zvi] drept acéea nu tre-
póte'T se erta O. se pricectuiascd inteacea zi hue sd se -fug pentru dansul poinOnd sad
ad ba ? Cautd de acOsta la epistolia luT Pio- liturghie ace cd el luT adins. elu'c se-ad flout
nisie carea scrie cdtra Vasilida gi. 4. ucigac; drept acCia se cade cliriculul cu to-,
Rearms. lug de va fi fost acea pohtd de tulu'c, sit caute cum are socotintd ca sit nu
muiare : nul se cade, iar de'l va fi supgrand cazd supt pleat.
satana ca pentru vina acOia sd'l instriinOze Tale. Intrebarea iaste pentru cela ce nu'l
de prichctenia Dumnezdectilor tainT : cadeise e mintea sdnalósd ce intorcAndu-se de In
sit se pricectuiascd; pentru cd diavolul carele minte se omOrt cu a lul maul, sad se, sur-
supdra, Intr'acOea vréme cftnd 'T se cade a se pd. de lute() rapt, de mOre, de'T se va &I-
pricectui, nu se mat pardsOcte anu'I face do- dea unuia ca aceluia shl se fact rugd, po-
diald ca acCea. rnOnt i liturghie ? ci ad raspuns de ad zis
Talc. Pentru ceia ce sit sablaznesc, cdrora omul adevdrat de'c va eci de In minte ci nu
li se faqe de le curt sdmanta trupulul, de a- va cti ce face, ci se va omorâ cu a lul march.'
césta zice pdrintele acesta, carele se-ad sd- sad se va surpa de undeva, sad intr'alt chip
blaznit del va fi adus mintea gaud de pohtd se va omor d. atunce pentru unul ca acela
de muiare ci de va fi Intrat i va fi venit de sit se fact nigh', poindna ci liturghie. Cade-
acolo sdhlaznirea i varsarea stmanteT, a- se de acdsta cu deadinsul a socoti, pentru
tunce nu'I se cade sal se pricectuiascl, cit se ceia ce sAnt chematT la ruga sa nu cumva
cade cit décd vrérne ce ad spurcat gftndul ce- sh se omOrd cu mftna lor ad Inbasld ad
luia ce se-ad sIbltznit acea, tamplare, [Zni] pentru schrbd sad intr'alt chip ctiind ce face
dar cu gaud ca acela cum va putea sa se a- [Zni] cal pentru unil ca aceia nu se cade
propie de sfintie ? iara de va nu va fi gitn- nice rugit nice pornOnd nice liturghie a face :
dind nice uncle de acOstea. zice cd iaste pricit singuir lul adins elu'c ucigac iaste.
mejdia draculuT, ca aca sd21. Instriinke de Intrebarea a 15. 0 muiare de se va In-
dumnnzdiasca pricectenie, drept acOea se drdci de duhul necurat, atAta cat sd o i lége
cade sa se pricectuiasch, cd de va cti ci de va cu lanture, deacia barbatul va zice cit nu pod
prinde de vOste hitlOnul , de om indreptat ca s'a Ind tid. de voia trupulul, ci va vrea sa ia
acela d cftte orT va pricdpe cI. va sit se pri- alta, cd.dOi-se-va sit ia alta ad ba ? Cautd de
cectuiascd; nu va mai curma vrdjrnIcind o- acOsta canonul 77 al sfintilor Apostoll c't ca-
mulul; st'T fact pacoste sit nu se pricectuia- nonul 60 al 9ase1uI sdbor, ci de Intr'acOstea
sca sfintelor. al 2 si a 3.
lntrebarea a 13. Caril sant InsuratI ei Rtspnna. Pentru acdsta nicl aflu ceva
Impreunati Intru nuntd, In ce zi de ale saptd- nicT n'am ce faspunde; cad cit iaste lucru
rnftnel li se cade sit se despartd ci Bit se fere- al preacurviel.
set de Impreunarea, unul cdtrt altul ci In Tale. Intrebarea acOsta iaste pentru bdrd
carele sa fie volnicT ? batul caruia'T iaste muiarea naducitd de Dul-
R5spnus. Carele am zis mat nainte ci a- hul necurat, adect In carea Itcuiacte Duhu-
cum le zic. Apostolul zice sit nu se lipsésed hitlen, i nebunecte atata cat o lOgit cu lanture
unul de altul, fdra: numal de sit von tocmi ca sit nu se ornOre sad pre altul sa vateme sad
www.dacoromanica.ro
412 PRAVILA MATSUI BASARAB
nu va putea sa's vie in fire sad sa se impreune Intreb are. Ore cade-se Sambata a nu face
cu dânsul, deacia va zice harbatul ca nu p6te metanil cu genuchele la parrant, ca...si Dirmi-
lacui cu ea, ce va sa. ia alta muiare pre lege; neca si peste Rusall ad ba ?
decl ed de acesta m mir, si nu pod ce void Raspnns. De pravill nu se opréste, iar
zice; c barbatul carele se va logodi fiindu'l multl Omeni cad nu e Sambata post nice me-
muiarea vie si sä ia alta, alta nu socotesc tanii fac.
a fi ce numal prea curvie; [Zri] iara Nearaoa Intrebare. Ore cacle-se a posti in tuna lul
a lul Leu inteleptulul imparat, da voe bar- August ad ba ?
batulul celuia ce'l se nebunéste faméia in trita RI Tuns. MaT nainte era postul in vrOmea
vrémea sad de pururea sal spargl nunta; atésta, iard cacl se-ad tamplat in vrOmea a-
iar déch; va sparge nunta sa fie volnic bar- cesta, de sa lacea posturile paganesti : se-ad
batul, sa's ia alta famée pre lége- Mutat drept acka Inca si de in Omenl, multi
Intrebarea a 16. De va postise 6re eine postesc postul acesta.
ca sa, se pricestuiasca , deacia spalanclu's Intrebare. Ore cade-se indracitulta A. se
gura, sad in bae fiind, iievrand va Inghiti Impreune sfintelor ?
apa : 6re cadéi-se-va a se pricestui ? Itilspnns. Insa sfintul Timotel, Intim intre-
Bilspuns. Asa ca de va afla villIl aparabarite lul ad zis intr'un chip si sfintul Apo-
de pricestenie : mai des va face acesta. stol Intealt cWp i aliT mal de pre urma, in-
Intrebarea a 17. Ore nol cestea ce auzinclWalt chip, iar nol socotim asa ca. de O. va,
des cuvantul a lul Dumnezed, si nu'l facem supara nestine de Urea nagra cuni se-ar /A-
ore fivom supt blastem ad ba ? rea ca se indrkOste : acela nu se opreste, iar
Itaspnns. Macar de si nu facem, iar cacl de va fi adevarat indracindu-se, atunce niI
nu priimim, cadeni-se sd ne urgisim si S. ne cum sd nu se destoinicOsca sfintelor, ca lu-
dosfidim Cad ed auzind nol nu bagam sOmd, mina cdtrii intunerec n'are nicl o impreunare.
cd o parte de spasenie iaste si de acesta cand Intrebare. Ore -cade-se de cOlea ce a-
ne dosadim i ne urgisim nol adins noi's. duc la beserica, adecl prescurl i bauturT, sd
Intr. 18. De in ce varsta se socotesc palca- le manance preotul faxa socotela, i unde va
tele de la Dumnezed. vrea si cum va vrea si 6re cadei-se sd le ml-
Rilspnns. Gated pricOperea i &AUX soco- ndnce ca painea prOsta ad ha?
tinta a fies-cdruia, IflSd unora de In va:rsta Ilaspnns. Insd fdrAmltunile cOlea ce le
a 12 aril, iar altora j mal marl. inalta ba nicT cum : ce numal in besOrica sa
Tale. Zi-s'ad si ad rdspuns cd socotOste se manance, pana ce sa vor tOte cheltui a-
Dumnezed pacatele omulul, &MA. pricOperea deed manca, iard calea lalte mal multele, sa
socotinta a fies-cdruia : pentru cd unil de nu le manance cii lapte sad cu cas, cu branza
in coconl, fiindu-le firea mal iute, i mal sad cu peste sad cu came : ce cu tocm6la si
vartos trézva, el numal cat aleg de socotesc cu mare socotinta si de osebl singure mai
binele i rant; iar altil sant maT apeseitl si nainte fard de alte bucate.
rnal zabavniel cu pricéperea mintil, si cad; Intrebare. Calugarul de'l se va tampla orl
drept acéea unora ad zis, cl le socotOste fie ce primejdie de cele ce vatamd sufletul,
Dumnezed pdcatele de in varsta a 12 anl, deacia va vrea sI fugI, iar mai marele luT
iar altora de mal marl si mal desayarsit. '1 va afurisi, ce va face, 'care de inteaman-
Sfarsitul intrebarilor i raspunsurilor, ale doano nu va baga in sema acea vatamare a
lul Sfeti Timotel. sufletulul ad afurisanie.
Riisplans. Cade-se de acOsta zice, pentru
Intrebttri fi retspunsure stibornieefti, Peute primejdia ce se betejaste del va fi al avea
de pururea pomenitul patriah Char Nicolae. nevoe : el sa fire. de acolo intealta. parte,
Intrebare. Ore cade-se calugarulul sl in- _jar de afurisanie si de legarea celul ce iaste
tre la sfintul jertavnic ca.'1 opreste Canon 83 mal mare nicl In sena, sa nu o grijestl.
al sfintulul sabor, carele se al facut la Intrebare. Igumenul pristavindu-se lasa-
Trulla; carele nu va fi tuns orr cine macar si Vag altul in locul sad, deacia '1 ad afurisit ,
calugar sd nu. se sue pre ambon, sa elate sad ca sa. nu fuga, iara el dupa. bóla lul ad fu-
sd citésed, asijderea zice i canonul 21 de la git : ce se cade a face pentru acea legare ?
Laodichia si a 15 i canon, a 14 al saborulul Rilspnns. Legatura e fara sena i cand
carele se-ad adunat a doa rird la Nichea ? léga. pre omul asa dobitocéste, drept acéea
Raspnni. Calugarul carele nu e hirotonit nu a nice tare si eela ce se-ad legat sI mOr-
si se va sui pre ambon ca un citet, sit fad: ga. la Arhiered, sa's spue cumu'l iaste ran-
slujba citetulul : opritu-se-ad, iar la jertax- dul i sa se dazlOge de acea legaturd.
nic a intra pentru aprinderea lumanarilor Intrebare. Ore cade-se preotulul celuia
si a candelor carele (nu va avea nicl o eel se ad luat darul pespe vial, sad de voe
vind de gresala) gandesc ca. nu se va cadea vddit fiind el adins elu's de Intr'a lul minte,
Wl opri pentru cinstea chipulul calugaresc. pocaindu-se el i's lasa preotia, sa zicl Bla-
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MMUS BASABAB 413
gosloven Vetna i boje ustidri ia, sad Hs. numal catu'§ va vedea curare& obiceiulul el
istinaii Vet na. s sad se. cedéscg cu cedelnita, cum iaste al muiarilor, aceia dedear-se-va
sad sg intre se. se price§tuiascg, inlguntrul intal sit se cuminece ad ba, i in pat sit
jertgvniculul, adecg in oltarid. ad ba ? derma ad dupg ce se va curati 0 se va
Itrispuns. Ca nice cum zice ce se. se pue spgla ?
in locul mirenilor. McInnis. Pentru cinstea botezulul sit se
Intrebare. Ce pOte fi de zice marele Va- duminece, inchizesuindu-se Na§ul el 0 luau-
silie intru candonele céle mid se: fie fer e. de due in chize0e corn va pezi céea lalta vré-
blagoslovenie; dupg mesura grea1iI ce iaste me de o va implea cit légea i tocméla a el
acesta ? iaste sit facit si sit imple 0 in célea lalte
Irespnns. Iaste acesta s lipsesce, pre ne-. zile si'l se cade sa se spéle decia numal o
stine de blagoslovenia ce se dd in beséricg. datg.
Intrebare. Caril sant opritl de sfinta pri- Intrebarea a 4. Ore coconut de curand
cestenie, 6re cadeli-se a mance. Panachie sad nesout tamplandui-se nevoe de mOrte. maI
Anaforg ? nainte de zioa septemanil: putea-se-va chema
Respuns. Aflem la viata la sfeti Teodor Si- 0 se se botéze ?
cheotul : pre unil ca aceia oprise. Respnns. Pete pentru cit adeverat se-ad
Intrebare. Ore cade-se a canoni pre ci- recut acestii tocmélg la beserice, ace ca om
neva cu pravila a lul Sfeti_ loan Postnicul ? deplin se naste in lume.
Respuns. Previ1 e. ca acéea pentru pogori- Intrebarea a 5. Oglasenicul de se, va pri-
rea cea mutt& ce face a el : pre multi ad per- stavi fere de véste nehotezat, ore cgdea-i-
dut, drept acéeacaril grqesc 0 sant cu minte se-vasit se face rugg de dinsul sad citenie
bung. pot sà se indrepteze qi cu acesta. sad se se Ingrópe cu cre0inil at ha ?
Ite'synns. De se va rnArturisi c'ed petre-
Alte intl.ebdri de in pravild ale lief Timota cut slujind cu dédinsul, 0 nu se-ad lipsit de
prea sfintul episeop de la Alexandria. }reser:ice pentru nebegarea in serrig,.de va fi
Intrebarea 1. Pete suge copilu candul petrecut asa WI se face ruge, citenil 0 in-
botezatatunce de cm end la muiare candu'l grupare cu crqtinil iare sa nu cercgm nicl
intru obicina mueréseg, adecg child se lung.- sit ispitirn noI, judecatile i indreptarile céle
tdcWe i se, derma cu dansa In pat ? nesocotite ale lul Dumnezed.
Thovnns. De nu ve putea face pentr'a- Intrebarea a 6. Oglasenicul carele va fi
cea trébe, Intealt chip, dg nevoe pate, ed no chemat de in paganl de se va ingela si se va
-se despartg muma de cocon, cL una se toc- priceOui sfintelor tainl : are cadea-i-se-va
me0e si se socut60e sg nu cum va se tie dupit acéea se se botéze ad ba P-
iale si se, fie urgisite, pentru cinstea tainil Respuns. Unul ca acela trebue. sit se cu-
de sa se feresce sit nu'§ apiece coconiI, pen- rateze cu baea inoiril a doa ore del ea' se-
tru cit sfintele nu se spurca de niminea,_ ad chernat supt dar, ea' de nu se va na0e
drept acéea sg's apiece muma coconu1 pi sit nestine a doa Ore asa (dupg cum zice glasul
'1 culce cu diusa, corn se-ad zis da nevoe Domnultil): no va putea intra impgratia ce-
déca nu va putea face intr'alt chip. riulul.
Intrebarea a 2. Muiarea carea va fi o- Intrebarea a 7. Oglasenicul carele e che-
glalenica de va fi tocrnite sit se botéze cu mat de in lirnhl adeca de in paganl de va fi
coconul el, 0 de neprazng se va tampla co- om desevar0t si se va.. ingarli cu o muiare,
conulul nevoea mortil 0 se va boteza mai décial ve certa ne0ine, iarg el nu, va belga
nainte de mumg-sa Ore putea-va mumit-sa in seine nice va pazi, decia intr'acela loc '1
sal apiece ne afiandu-se cresting sai'l apiece Ia va prinde ciuma sad mertea Ore cgdea-i-
sad de nu va putea muma-sa sit dea hreni- se-va pentru frica ciurnel sad a mortil se se
cea coconulul i putea-va sit derma la un botéze numaI cat ad ba ?
loc in pat cu al el fig ? laspnns. Sa nu se botéze de nu se va
Wespun4., i aicea iarg nevoea le drege, dazgarli de tot sit nu mai lAcuiasce, intea-
sit se tie zice intrebarea ceii de intal adece cea viata.
acestuT canon ce e desupra cestuea, pentru Intrebarea a 8. Preotul de va rgrnanea
el de acestea se socoWe mintea i pune- singur si'l va ruga se facit botez, cum se
rea inainte, care punere se-ad tocrnit intal va cadea tocm6scg, ore intal naintea
se.' se botéze i ad venit cu tate vaea, drept osfe stenie sal. face. oglapn 0. sal ungl cu
acéea trebue acestea a cguta 0 a sodoti, iarg unt, ad dupe ce sit va lepeda sg sfintesca
se, nu socotim pe prost lucrurile Mee ce Iordanul, adeca apa scaldatórel, ad sea bo-
urinéza. téze numaI cat dupe., osfestenie c i va lasa.
Intrebarea a 3. Muiarea de se va fi des- scaldatórea 0 no va esi se'l lepede de du-
toinicit DurnnezeesculuI botez, décia mai ha- hul necurat l.
inte pang nu'I va tréce septemana de curare, Wespnns. SA facg intaI lepgdarea, décia
www.dacoromanica.ro
414 MANILA MATEI13 BAIMBAB
atunce se, merge se. face o osfeatenia apei bine se cumperiesee lucrul ca se nu priso-
decia atunce se'l boteze. SOS* iar de nu o va crimpani nice o -va so-
Intrebarea a 9.':Popa cand boteze, ñe coti, atunce se o pue bine cu paze, decia and
vor fi acolo i alT popi Ore el va face lepe- va fi dimineta el se le potrivesce fOrte bine
darea ad aceea cu grOze. ai fried.
R5spuns. Insa de va fi diaconul acolo, el Intrebarea a 18. De se va templa sa se
se face lepadarea, iar cela lalt sal boteze strice cinstitele darure i nu vor putea la pri-
purcezend ei amandol, ce se, zice unul cu al- ceatenie a se potrivi a 6re eadea-se-va si'l
tul intru cinstea ce at luat. .arza aaa cu vasul all numai aaa Ole, ad cum
Intrebarea a 10. Ore are voe Diaconul sá am ,zice mal pe scurt se. se arunce adece. sg.
&Asa pre eel oglaaenicl, se se lepede aü ba ? se lepede in apa rftului ail cum va cedea.
Wespuns. Forte ince ca mat vertos al dia- sit li se face ?
conilor iaste acesta lucru. Irespuns. Inse intii se cage multe soco-
Intrebarea a 11. Ore pOte citetul sag y- tinte, a face se. nu se lase se, se strice iar de
podiaconul st duce pre oglaaenie se se bo- sit va-templa a se face acesta de Mile i de
teze i se strige sag se chiame adece se pue nepurtarea grija, atunce nice se cade a se
numele celor oglaaenici ad ha? arde nici se se lepede : ce sO. gatesce potiriul
ROsplins. De nu va fi diaconul acolo vol- sa le tocmesce cu vin dulce ai aaa se. le po-
nicue ypodiaconul sal duce iare. de nu se va trivesce.
afla nicl ypodiaconul de nevoe ducal si ci- Intrebarea a 19. Deca vreme ce acest o-
fetal. bieeig de nol asa se-ag tinut ori in ce zi se
Intrebarea a 12. Ore are voe popa pre vrea temple ajunul naateril sfinte a lui Hs,
la adeveritele sebere se dea evanghelia Dia- ai a sfintel bogoiavlenif arT S'ambeta or! Du-
conului, sO. o eitesca ipodiaconul,tnefiind alt mineca nob nu le dazlegam ce fecem litur-
diacon ad ba ? glue Duminece dimineta i ne priceatuern si
Itgspuns. SO, dea cel se cads deca nu e ne botezam, iara cencl era sera iar feicem li-
Dia con turghie Abdiniet [Slajba] i iarla ne prices-
Intrebarea a 13. Ore cade-se diaconulul tuiam Ore cadea-se-ar de acesta a face asa
sat Arhidiaconului, se dea popel sfintul po- art ba ?
tir ag ba ? Respuns. Noi la Alexandria am socotit pi
ROspuns. Volnicue, are voe, cade-i-se. am toemit pentru naaterea Domnulul ai,Dum-
Intrebarea a 14. Ore cade-i-se Diaconilor nezeului si Mantuitoriului nostru Is. Hs, nice
al priimi dupe frangerea sfintulul Agnet sa cum se nic ne postim, nice aabor sit facem,
impart& cinstitul trup a lui Hs. ferame a ba ? iare pentru sfinta Bogoiavldnie, numal acesta
Rgspuns. De va fi acolea episcopul, nein- ce se-ag tocmit adece zicem se, fie post ai
tea lui nu pOte, iar de nu va fi i de se. va Sabor, ca. do multe ori se temple. a fi Dumi-
temple glOta pOte face ai acesta se, o face; neca, drept aceea se face rezdreaenie dupe
socotindu-se diaconul al doilea de chtre preo- socotin(a sfintilor perintil dupe sfintul sebor
tul cel de fatal dupe ce va frange agnetul sa ai dupe, botezul apelor, i iareal se tine pen-
11-1 dea lor. tru toemela i pentru lege, ca alt niminea
Intrebarea a 15. Ore cade-se preotulul nernica sena se priceatuiasce fare. numal ape,
find in cinul celugeresc i sa se incinge cudecia aaa se cade sa se face Razdreaenie po-
brag carele se chiarra catrornenoi, i aaa se
stului pentru Dumineca i se. se tie pentru Je-
slujasce liturghie all ba? gea prazniculul cum se-ad zis pre intelepta
ROspuns. In canonul Alexandriel acesta tocmele a celora ce aaa ad tocmit i all dat
nu se afld. fiind inebepI i ispravnicl credincioai al sfin-
Intrebarea, a 16. Ore cade-se preotulul tei beserici.
purtand legetura capulul (adeca fachelion) Intrebarea a 20. Ore dupe priceatenie
se. -face liturghie ag sO. o lepede i asa se dupe. ce va aduna in potiriul sfint ai'l va a-
slujasca ? cop eri preotul, sag Diaconul, ai vor veni his-
R6,puns. -De va avea chipul orariulul se care Omenl vrand sa se priceatuiasce, putea-
o porte, iar de nu sa nu fie volnic nice cum va sai descOpere i sO. getesce sfintul poti-
sä o porte. rig ai se dea de intrInsul at ba ?
Intrebarea a 17. Dupe. priceatenie de va Wespuns. [rise' cade-se Diaconulul sag
prisosi sO. rernee ceva intru sfintul potirig preotului sO. aatepte ai sO. ingeduiasca sa, nu
ceea ce vor vrea se se cuminece nu vor fi se acOpere, ce de eke orb catI vor veni se'l a-
potrivesce nicl cela ce all slujit nu va putea atepte, iara de vor veni unil fere nadejde si
aceea a face pentru vre o vine, nici alt eine fere aateptare, ai se va temple de va fi aco- ,
va, Ore cedei-se-va se. se tie pang a doa zi perit : atunce sO, gatesce potiriul i se 'I pri-
at. ba? ceatuiasce, i ce va rernama a doa zi sO. po-
Wespuns. CadeNse cluea ce slujaste forte trivesce.
www.dacoromanica.ro
PRAMS. MATRIII BASARAB 415
Intrebarea a 21. De va veni sad se -Tra sta peritru cela ce va vrea se se hotéze ca-
apropia vre un eretic se. se pricestuiasce. sad rele '1 va boteza asa se. zicg : de nu te-al bo-
se ia blagoslovenie la mase, cedea-i-se-va a tezat botezute intru numele tatalul, 0 a fliu-
avea ad ba2 cad ca multi sant caril vin de lul si a sfintuluf Duh.
intrInsil pane i diaconil lor ca cum.ara fi Invdtdturet adeed pada pentru oglafenic.
fecandu-se celgtorl. 0 mueare '0-ad dat numele sa se boteze, si
lrespuns. Nu se cade fare. numal &ore de se-ad pus in rand si se-ad. invatat tainele
VI intra vre unul in heserica si va insela vrând sa ia botezul, decia fere de veste 'I ad
find glOta mu1t, atunce -carele'l va tla ai sosit mOrtea 0 ad murit, décia se facea In-
nu'l va cunóste pentru imbulzirea glOteI ne- doire pentru dinsa de sa va cadea cu cinste
vinovat iaste sa se ingrope 1i pentru dinsa liturghie sa se
Intrebarea a 22. De vor fl niscare OmenT faca, décia tamplandu-se Arhiepiscopuld sa
hirotoniti ; sail de in ceI ce vor vrea se, se hi- treca pe acolo, Tar muma-sa opritu-lad si ii
rotonesca, decia li se va tampla nis-dare pri- ad intrebat. et ad zis se. *Ole sit intrebe
mejdif si se yor lepgda de hirotonie, sad de pentru lucru ce sd-ad facut,ri] care clinic
vor manca i vor bea cum bogall ad facut, stie 0 in ce beserica s'ati dat numele, si de
Ore pre unil cn aceea, cacleali-se-va at priimi va afla adevarat ca ad facut asa, ertat'atl si
la pricestenie ad ha ? ad blagoSlovit se se ingi ope cu cinste, zicand
respun% Cauonul adecg pravila asa 'I tine ca cu voea el cea buna facutu-se-ad crestina
se se priimesca ca niste mirenT ce se zice de macar de o ad rept si 1m:idea : cit. nespuse
se vor intOrce spre pocaanie se se pocaiasca. sant sfaturde i tocmelele ale lul Duntnezed.
Iutrebarea a 23. Niste OmenI dupe. ce
se-ad pus in randul clirosulul, le-ad murit Inrdlaturd alta sa4 a doa.
fameile; decia ad lnat altele, unil fete, altil 0 muiare au facut dol coconl gernenI, de-
tvadue, altil si lasate adeca curT,e, o 6ie cede- m a zecea zi de nasterea el loviturad varsa-
liseva all prilmi la liturglie ad ba ? tul, atunce unul de in coconil el vazandul
Itespuns. Pravila pre unif ca aceia nu'l Mume-sa cal e Devoe mers'ad la sfinta be-
priirneste : ce cu totulul goneste, cgcl ce. nu sena de '1 ad botezat, decia dupe. 2 anI cres-
cad numal in gresala-celMa ce's cate cu &Tao cut'ad coconil si ad vrut murna.-sa sit '1 ho-
cunun I, ce dupe. ce se pun in randul dirk:Tel teze si pre cel nebotezat si n'au putut cun6
sifac acesta indoesc pacatul, i inca.maT mult ste carele ad luat sfintul botez, meread la
indoesc neertarea, &etre ceea ce fac farg de popa 11'1 ad spus zicand, copilul mied carele
cale de jag veclue, 0.curire. 'I am botezat de 10 zile fiind clec'ad crescut
Iutrebarea a 24. Oare eine se-ad chlugg- vOid sit botez si cela-lant si nu pot se cunosc
rit si ad harfit sad le-al perut red, iar apol si sit stid acurna carele e botezat, celni zidl
aft esit de in-nianestirea lor ji se-ad hiroto- sa fac ? LZrii. acesta deca au zis preotul, a-
nit, decia dupe. hilotonie ad lepadat de tot dus'ati aminte ad Sfetai Chyril Arhiepiscopul
chipul calugeresc i se-ad msurat, cadeseva Alexandriel, 0 ad zis amandol sa se boteze,
a'l priind la liturghie sad la pricestetde ad ba ? zicand preotulul asa sa botezt pre amandol
Ite-spuns. epriimitl Se fie de tot la htur- zicand: carele nu se-ad botezat botezul intru
ghie, ca e un lucru ce nu se cade fiind calu- nurnele MILO si al finial si al duhulul stint,
gait si dupe. hirotonie sa% se insóre. acum si pururea si in vecia Veculul Amin.
,Intr. 25. Oate cadese a citi cert,ile tele lnvdtdtura de au eanónele Apostolilor.
deafara adecg ale Ellinilor ati ba ? Intrebare. La cano'nele sfintilor apostoll
R6spuns. Una ca acesta se cede a socot am aflat, muearea de va naste si de 5 zile
feptura cartilor i acelor ce le citesc. fiind coconut '1 va ii rad cadeiseva sa se bo-
Intrebarea 0,16. Ereticil deca se inlore téze ? [1?espuns]. 1 asa am aflat cum cppilid
la adeverita _beserice dreptcce nu'l bOtezem sa se boteze iare altit muiare sal apiece co-
a doa bra ? conut; Tara muma-sa sa nu se culce in pat a-
Re'spuns.1De se-ar face acesta nu se-ar in- deca cu barbatul ; pane ce vor trece zile 40
tórce. omul asa curand de in eres, fiindu'l ru- pana ce se va cureti mutua coprlulul.
sine se se boteze a doa Ora : ce cu punerea
manilor a preotulul pre dinsul i pespe ruge- Alta.
ciunea luT, stie ar sari Duhul stint intru 6- Intrebare. Jana, am mal aflat ca muiarea
menl, cum marturiseste deania Apostoldor. carea e deplina carea se-ad facut crestine
Intrebarea a 27. De s6 va boteza un co- dupg 1 sad 2 zile, sad macara dupe. cate zile
pil apol on pentru fie ce primejdie se va fate de ar fi &le sapternanil, ci's va vedea obice-
uitare de botez, i dupe aceea va fl vre o in- iul ci curand : Ore cadeiseva sit se cuminece ?
doire penteacesta ce se va cadea a face, se [Respuns]. si am &flat cum in casa el sese
se boteze at ha ? cuminece iara in beserice se nu intre, pang ce
We'sponns. D va fi vre o brinuialg ca ace- se va.cureti cea ce se-ad botezat de curand.
www.dacoromanica.ro
49, RVILA MATEI1U BASARAE
la dinsa cd rnd tern ch se-ad Culcat ginerile

fntrebarea a lui Sfettii. Timoter. I
pre dim., dece de se va fi fa:cut acesta atunce
Intrebare. Care le iaste oglasen i va fi inea nu se aphrd acOsta a face (adech, nu se o-
drAcit j va vrea el sad órnenif lul ca s ia préste a nu lua pre ginere's), iard 'Junta decia
Sfintul botez? ore cadOiseva se'l ia aa ba, 11 a fii-sa sd nu se fach dup.& dinsul in Irk, pen-
Inca mat vartos de va fi laugh. marte ? tru amestecarea de sange; drept aceea oprea-
11,6spnns. Indritcitul de nu se va curg.ti si stet dOca fac leghturd de nunth (adech dupd
izbavi de Duhul necurat nu póte lua Sfintul ce se tocmesc) 0 nice dupd molitva obruce-
botez, lara del va fi sh mOrh sh se botOze. niel sh, nu fie volnicl sh intre pre in casele so-
crest, sh mainance si;sh bea impreund cu sócra
intrebdrt trimise de episcopal Costandin cd- si cu logodita, ce mat bine sal gonestt sd
trd prea fericitul Nichita mitropolitul I- sazh cine's pre acadisi ch mal fah lucru nu
racliei, 0 rtispunsurile lul catra acel ar- iaste alta, pentru eh de inteo mie dabia va
hiereil, forte de &Alt 0 de folos. e si de acolo unul nevdthmat i iarh,
Intrebare.0 muiare jupanesh, va sh se ceia-laltI top spurcatt vor ei, decia nunta a-
mArite a doa óra i cere si se rifigh cu la- nevoe se va face, drept aceea aphid sh nu se
creme, s ia blagoslovenia a dohl cununil fach, manchrl ca acOstea impreund, nice sh
de la Arhiereul loculul inteacea sfinth hes& mOrgh singurl -fiindule molitvele citite.
rich : ceria ddzlegare de acesta sa'ml spul ? Intrebare. Phrintele miea sfinte, o fatd ad
Wespnns. Irish o iubit6re de Dumnezett luat un bhrbat pre lOge sprecarele't se-ad dat
episcópe, adeverinta nu lash a cununa pre pi blagoslovenie de obrucenie si se-ad facut
cel cate cu doah nunte ; iarä obiceiul de la molitvele, decia barbatul se-ad dus de a-
marea besorich unele ca acestea nu MOO. : cash's la alt sat O.' l'acuiasch, si,acolo all luat
ce Inca s1 pre ginerit caril's insuratt a doa o posadnich. (cum spune fate), si ea all astep-
ora pun cununT si de acesta niminea necki- tat venirea bErbatulut ant trel, si ea acuma
rea nu se-ail phrat, drept achea i tu niett fie dh nevoe cere sh ia alt barbat, ce Ind rog
frica a pune cununt pre dinsit iarh asa li se sfintiet tale sh'int ddzlegl i pentru acOsta ?
cade unul saa i dol ant sh se Qprésch de Raspnns. Acela posadnica sh lase, iard de
pricestenia sfintelor taint, si popel carele ad muiarealul ad nu se lase; asijderea si ea chtrh
citit molitvele nuI se cade sd mhnance im- altul sit nu se impreune, eh muiareaiaste slo-
preund cu dinsit. bodd decal mOre bkbatul, iard pand iaste
Intrebare. 0 vaidud jupanésh avea o lath via nice cum : dupd cum zice sfintul Apostol.
de 7 ant cum (zicea mumd-sa) dOcia o aa lo- Intrebare. Inca si de acesta mat intreb o
godit chip& un lihrbat de 15 ant i at fdcut Nth all luat un bhrbat si'T se-aa facut blago-
legare cu zapise, ardtand c duph implearea slovenie de logodna i molitvele de cununie
altor 5 ant A. se feed obrucenia i nunta, lard impreunare dOcia ad chzut cu sOcrk-sa
dOcia murnd-sa nu se-at suferit asa ce aa si ad ingrecat, regute sh'mT dazlegt si de a-
venit la besérica nóstrd dd ceare si se cOsta ?
raga. WI se citesch molitvele de obrucenie, Irevnns. Pentru acesta lucru rdspuns'am
mat nainte de implerea tocmelif acelora episcopiet tale si mat nainte, cand 'mt al tri-
5 anT, iard besérica nul opréste a nu se face mes scrisOre de mat Intrebat pespe nepotu-
acesta pentru ,2 lucrure : una &ace iaste co- t011 Chyr Joan, -lard asa, si a cuma stand de fetd
pile de anT cam final* iard alta eke sant vom rhspunde; barbatulut 'I iarth sh's tie mu-
puternicl arnandoaoo phrtile (adech si unit si iarea luT, iard sócra ad se dephrtOze de dan-
altil) ce sh nu cum va sh se fad, vre un lucru sit pentru rhul ohicOill, ca sh nu se mat tragh
cum nu se cade chce sant et pulOrnici drept la clausa s'alth dath.
aceea besérica nu cld voe sh se fad, logodna Intrebare. 0 muiare vdclua ndscut'ad un
pan& ce se vor IMplea_acet 5 ant, clOcia asa copil, deacia se-ad dus la casa unut poph zi-
sh face amandoah partile dupd legarea zapi- candul cO. e al lul copilul i Paa lephdat la
selor si cum se-ad tocmit Intreb si de acesta casa popet, si se duce muiarea sh'st dea sO-
sh rnh clhzlegl ? ma. Preotul lephdandu-se iarh. ea mirandu.-
lOspuns. DOca vrOme ce se-at facut zapise se de acea ardtare i nedomirindu-se ce va
nurnal pre tocmélài ca achsta de vor vrea Sd O. fad.' cum va putea face a's inadevereze
strice acesta i sh nu cOrd darurile ce se-ad lucrul, muiarea vrea sh's obarsOsch lucrul cu
dhruit Intel : atunce el sh strice, CA 513.1 e nice jurhmant si se nevoiaste popa sh's cazd de
o oprOlh; iarh de vor vrea sh tie tocinela; sh in spith si nu e cum zic unit sa, fie ea c urvd,
nu se despartd; nice sh ia Molitva obruceniel; sal se dazlOge i acesta de folosinta sfintiet
nice sd citesch prebtul cununia mat nainte, tale, ca un rob al sfintiet tale acesta 11-am
pand ce va ajunge fata sh imple 5 ant; iard et scris ?
de acOsta socotesc i intr'alt chip, [Zri o- ROspnns. Gresalele nu se d'azlOgd cix pa-
pasno] ch in pare ch so:Sera va sh trag nunta rarea deplin nurnat &heel va para sh se crOza.
www.dacoromanica.ro
Paint& MATEM BASAIIAB 41,7
name de cat ? glasul a Inarturillor bane sal fost a colo nicT unul de inteansil nicT macara
incredinteze cu juramant sa. spue, iara pre parintele si al lor duhovnic.
1
curva nice cum sä nu se asculte, ce pe preot

sal last intru judecata a lul Dumnezed, si'T Intrebarea unul Arhimandrit.
va face sfintia sa judecata curand i fere Intrebare. Ore eine ad mit sii se faca
pestéla. preot si. se-ad dus sa'si ispovedesca paca-
Intrebare. Sfintul med parinte 6re catele si. gresalele sufietalul sad, dinii parin-
de-se calugarulul carele e trimes sa tunza tele al lul Duhovnic, decia parintele si. al
pre altul, adeca sal fad calugar, si sla faca but duhovnic, mers'au de alt marturisit cum
si schimnic ad ba ? feciorul lid cel de duhovnicie iaste destoinic a
Re'spnns. TJn om ce n'are un dar sad alt fi preot care lucru se-au si ficut deacia dec'ad
ceva acela nu pete sa dea altuia, drept aceia trecut catava vreme iar cela ce se-ad hiroto-
carele iaste alit& nu pOte face schimnic. nit venit'ad la parintele lul duhovnic zicand :
Intrebare. Inca si de acesta mai intreb Parinte ultat'am salt fid spus si alt pacat ca-
sa.'ml dazlegi, care pope se va fi calugarit, rele '1 oprea sa se faca el preot : intreb si de
dupa aceea va veni de se va face schimnic : acesta cadet-se sa preo;esca art ba ?
cade-i-se a sluji liturghie ? i iara de nu se Rgspnns. Cine n'ad spas intal pacatul ca-
va fi calugarit si se va face popa, iara dupit rele'l opreste de popie, decia pentru cad nu
aceia se va schimnici, putea-va sluji, Intreb l'ad spus se.ad Meat popa, iar dupa aceea
si de acesta ? dem va fi cunoscut : sal_ se ia darul, si de
Re's puns. Canonul acesta pentru arhiered hirotonie ce se-ad Matt pentru nestiinta nu
sit graiaste c dupa ce se vor Iml raca in e Ilia an folos.
chipul schimniciel sfinte sa nu mat slujasca Intrebare. 0 muiare vadua avut'ad o sor
Intim randuiala arhierescä ca in local sfintieT bung, anume Maria si ad Meat dot coconT
ceit nalte afi luat chipul smereniel, [Zri] iara parte barbatesca, decial se-ad facut cumatru
preotilor acesta chip si acesta tocmela se tine pentru sfintul botez un voinic anume Co-
adeca sa fax& liturghie in manastirile cele ce standin dee! Maria sora vaduat ispitéste-se
se-ad tuns, iara aiurea nice cum. sa ia dupa un cocoa al el pre fata a luI Co-
Intrebare. Dupa acestea si de acesta Inca standin ?
mat intrebu, de va fi un calugar singur ea- R6spnns. Nu se opreste Maria a nu lua
dei-se-va sa se duce intr'un loc sa tunza pre dupii fiiu-sad pre fata a lui Constandin, pre
alt calugar, nefiind altI calugari cu dansul ? carea sorusa o art priimit de in sfintul botez :
Réspnus. Canonul si pravila acesta asa ce sa se faca nunta ca aceea.
voiaste sä nu calugarestI pre niminea ra Intrebare. Alt Ore eine ad luat o mu-
de staret, iara de'l va tunde sal se ia darul, iare a doa nunta si el si ea si au facut
iara, a fi s'alg calugärt cu cela ce va vrea sit amandol un cocon parte barbatesca si bine
calugaresca pre cineva de acesta niminea ad fost certat, pedepsit si. Invatat de eT, dupa
nici cum a4 scris, iar trebue candul face tot aceea invatat'art si srmta scripturi decl acel
sa fie acolea i altiT sa nu cumva sa fie fost copil iaste'T voia sa se fad. Preot ?
Arhimandritul singur cand rad calugarit, de- Riispnns. Carele se naste de intr'adoa
cia, [Zri] sa fie Indoire unora sa zica calu- nunti si de Intea treia de's va fi petrecut
garitu-se-ad nu se-ad calugarit, i nu vor fi viata lul bine nu se opreste acela a nu se face
auzit ee vor prinde veste si vor auzi cii ca- preot : ca el pentru paring Ware laid un
luarit se-ad lepadat de calugarie, i petrec pacat.
mireneste i apol sa n'alba cine'I vadi cum Intreb. Fost'ad un clinic pazitorid de car-
aii fost calugaril. tile besericiT, dent venitul cartilor besericil
Intrebare. Un copil ce va avea Duhovnic mete le scria pre ascuns iar allele de tot le
pre un calugar decia va -Irma sa se tunzii fail lua dect facand acestea pareml cum me cam
de stirea parintelul si Duhovniculul siui rani pricep sa'rnI ia besérica si. unele oil manta-
nicl o nevoe i sa fie carele va tunde pre riseste gresala catri unit, iar alte orT nu :
clinsul de Intealt hotar putea-va fi acésta rogurna sfintiei tale si de acesta sa'int daz-
ad ba ? legl ?
Rgspuns. Pentru cela ce va sit se calugare-Re'spnns. Pazitoriul de cartl si clinical
besericil tale de va fi niers naintea cul-va
sea poruncitu-se-ad la pravila sii faca in Ma-
sa marturisesca sad sa spue ca ia venituL
nastire un an dupa acéea sal se calugaresca ca
besericil tale iar altele e'l-ail si scris, se,
nu enicl o nevoe sa fie acolo parintele si Du-
bovnicul but Did iara sa fie de in hotarul ar caclea marturia lul sa se adevereze cu
lut carele'l calugareste, pentru cii afiam multi semn ceva sad pespe glasul marturiilor
de in sfintl cum art luat sfintul chip pre In ce le vor fi auzit sa se nevoiasca de va
laturl striine si pre in bogate hotarl i n'ad fi luat ceva sa dea cum pentru dansul au
418 PRAV1LA MATE10 BASARAR
marturisit marturiile macar de va fi facut a- grija ta sa nu laci sa. se apropie sea sa, se a-
césta macar nu; décia dupa. Pesti numal cum tinga de DumnezIectile tainT Paianjen, mils*
vor tréce, yeti sg. Ara adunati numal cat tot1 Sórece sea alt ceva, nice se' se ude sail sa
frata i episcopil miel sa venitl la Iraclia ; mucezesca, sail sa. le ia cineva in mainl de
Msa pentru un lucru ca sI. facem saborul in cel ce sant nesfintitl i neharnicl. Acésta cr
anulul, iar alta ca sa se faca sorti pentru allele asémene acestora pazind saa de vel
beséricile céle vadua, atunce sa vie ci al pazi spasEel pre tine ci pre cel ce vor asculta
tag hartofilax sa stea de fate' sa'c dea se- pre tine.
ma de lucrul luT, i cu socotinta tuturor cum lnvdtdtura a lui Zlatoust:edtrd preotul.
vor afla ca se cede, ay se va tocmi, ce
'111sa mai binel se cade lul salT Intórca ceva [Cautd de mei os pre os, fi pdafte]. Cadese
de in venitul pazirii cartilor, ca sa tample er-preotulul sa fie cinstit i netrufac. i care'. ce
taciune (adeca rAT gróznic, ci catra eel buni bland ; ci sal se
ertl) de cat se vie de feta
naintea a tot saborul i apoi sa fie de ruicnea tie iscusit i sa. fie cu tog obcte i sa. -nu fie
acestora a tuturor, cPc va cadea 0 de in cin- osanditoria ce WI fie tamaduitorid sa tama-
stea lul; iar de'l vel vedea bland i milostiv, dueasca pre totT,,ci cucernic i sa nu se fad.
ci dora va face cum se cade atunce pOte ca tuturor rob; sa fie cu fata vésell i blandicor,
se va izbavi de necinstea cel vine asupra ; sI fuga. de incelatura ci el sa. nu incOle pre
iar de nu va vrea s faca. acésta : el O. vie cu altul nicl sa se plOce intru neomenie) nicT sI
tine de fat& 0 cum va parea sfintelor pravile, caza sa. se fad: rob cum place Omenilor, insa.
aca se va ci face. &M.A. cel buni sä fie smerit iarl, catra cel rAT
Iscalitura. al tail Iraclia. dj zvapaigl mare ci tare.
Niebifor patriarhul, rdrigrddenul pentru
Fortuna marelul Tasilie eatre preot Preot.
pentrn Dumneig,easea liturghie. Cade-se preotilor cand ispovedesc ci des-
Nevoiactete o preote, sa te facT lucratorit coper lucrure nevazute i nearatate, la hese-
nerucinat indreptând drept cuvantul adeve- rica sh nu le arate, nice sa'l scOta la sabor :
rintil, sa nu stal nicl o data In sabor avand ce acela ce priimecte gandurile, el sa acaze
vrajbl. cu cineva, ca Y.' nu gonecti de la tine ei sal tocmOsca pre pocaaniile ce li se cede
pre inangaitoriul(adeca pre Duhul sfint) in zi lor, dupl voia cea buna a fie-caruia ca sa a-
cle slbor sa. nu te'paracti cu cineva nici sa gra- rate plod de pocaanie pentru ca nu se soco-
ecti impotriva cui-va : ce cezi in besOrica de tOcte vremea cad ail facut multe pacate : ce
te roga. i crtécte pang. in césul ce'ti se cede naravul ci voea cea bung, a omulul.
sI obarcesti dumnezaeasca taing, décia aca Marele Vasilie pentru pricdftenie.
sa stal inaintea jertavniculul cu deschidere
cu math inema Y. nu privecti incece 0 in Bine e ci de folos lucru iaste a se pricectui
colea ce cu gróza i cu frica sI stal naintea Dumnezhectilor taint in tote zilele, singur de
imparatulia ceresc ci pentru ingaduiala i pla- acOsta Hs. graind : cine'm va mance trupul
cOrea Omenilor s'a nu te grabecti sa scurtezl ci'm va bea sangele avOva viata de vec, iara
molitvele nicl sali fie rucine de fate omului : noi incite saptarnanile de 4 orT Se ne price-
ce cauta. numal catra imparatul carele 'ti sta ctuim in saptamana, Duminecl, Miercuri, Vi-
inainte i puterile carile staa impregiurul lul, nerl ci. Sarnbata ci in cOle-lalte zile de va fi
fate harnic i dastoinic DumnezIectilor pra- PamOtea vre unul sfint, iara de nu va fi preo-
vile, nu face liturghie cu caril nu sufera pra- tul acolo saa sal fad. liturghie ctm va lua ne-
vila. Ceuta de vezi naintea cul stal, cum slu- cline pricOctenia cu a lui mama, i singur pre
jectI i cul imparti : sa nu Intl porunca sta- sine se va pricectui : nu e vinovat; pentra ca
panulul 0 a sfintilor Apostolf, pentru cI zice ei preotul la besérica da anafora sfintA i ca-
sa, nu dati sfintele cainilor, i margaritariul rele o ea o tine c o prinde cu MCA puterea, ei
nu'l rasipiratl naintea porcilor, pazectete de aca o duce la gull.
cainl : i proce. Ceuta. sa nu grececti sall fie Sfarcenia aicea a tOta. pravila.
Friel de rimenT sa daY pre fiul al lin Dumnezea
in mainile nedastoinicilor, null fie frica nicl
rucine Ind de Domn nicT de boiaril pamantu- Catastih Ou Durnnezeti al ceftii, thrf. Carele
lui nicT macar de imparatul carele 1)&0. sterna are multe invdtaturi de trerbd, ale Dumne-
Inteacela ceas cand sluj esti, c i carPs destoinicl zdeftilor bogoslovi i dasedli, 0 intrebdrb
de pricectenie, da-le dar cum 0 tu singur iaT, rspunsurl a sfintulut Anastasie patri-
ei carora nu poruncOcte Dumaezaksca pravila arhul, a Dumnezdeftil, Marti Ceteig An-
nu le da, ce sI socotOsca ca nicte paganT, ei tiohier.
de nu se vor intOrce arnar lor i val de eT ci G1.1. CI sfinta troita iaste in trel obraze
de ceia ce'T vor pricectui. Ceuta ea tréba iara. un Dumnezeit iaste iar nu trel ci ornul
lucru n'am, tu veT vedea pentru lenea saagne- iaste pre chipul lu Dumnezee ci cuvantul a
www.dacoromanica.ro
Pit Aria kATEiu BASARAB 410
lu Dumnezed adeca Hs. are doaa. mo§teniri ' nezed domnul nostru I. Hs. pentru ce all tre-
ca i cuvantul omulul. buit A. se Intrupesca.
01. 2. Ca Dumnezed iaste nevazut i ne- 01. 22. Pentru drepti curn se-ad botezat
scris i neinchipuit. pentru paganT drept ce nu se-ad botezat.
01. 3. Pentru cate cinurl i ate firl ale In- 01. 23. Pentru de unde ni s'ad pus nu-
gerilor sant. mele i ne chernam noT cre§tinil cre§tini.
01. 4. Pentru lucrurile carele facu Durn- 01. 24. Pentru crucea carea facern pe tru-
nezed in fie§-care zi si in ce zi se odihni : §i pul nostru and ne inchinam, 0. cum Ba o fa-
pentru lumina carea iase dimineta. cern si ce inchipuia§te.
01. 5. Pentru ate ceriurl sant. 01. 25. Pentru uncle se-ad scris tus 4 stalpl
GL. 6. Peritru cand §i pentru ce cazu Dia- evangheliel i cui le-ad facut de se Inchi-
volul. puesc.
01. 7. Ca, lurnea de patru stihil st 1i 0- 01. 26. Pentru de ce vina 'st perd sfintele,
mul de in patru Stihil se-ad facut, §i pentru darul carele ad.
ce se chiama omul om i Adam pentru ce 01. 27. Pentru sfintele iceme _ce arata ca sa
se chiama Adam. ne inchinarn la iale cu dragoste i usardiey
01. 8. Pentru in ce loc a trupulul omulul iar nu cu slujirea.
se afla fies-care Stihie. 01. 28. Pentru cincl lucrure pre carele se
01. 9. Pentru and zidi Dumnezed pre A- odihne§te Dumnezed i carele sant acelea.
dam 0 In ce lung, i In cate zile, de ale lunil 01. 29. Pentru istarocul 0 de se va cadea
0 cata vreme fact' In raid. cre§tinilor siL creza i sä marturisesca n--
Gl. 10. Deca facu Dumnezed pre Adam de rocul.
in pamant cad nu facu 0 pre rnuiare ce o 01. 30. Pentru viata omuhul del va fi pus
scOse de in cOsta. soroc atata ani sa traiasca pentru Ca unil zic
01. 11. Pentru blagorodia i ce iaste bla- ca iaste, iara aliI zic cd, nu e.
gorodia : adeca cand zice omul ca se trage 01. 31. Pentru cum ad fost ttaind Omenil
de rudd mare. mai nainte vreme multi ani.
GL. 12. Pentru cum se face omul in pan- 01. 32. De uncle iaste de se Oa multi 6-
tecele fameil, si de in. madulare care madu- menT de intaea sad de inceputa nasteril lor
larid se face Intaid i bd. de inteansele ca- §i de in varsta copilariel de sant pre fire
rele more rnal pre urma. Manzi. cuceritl, buni§orT, iar altii mamio§l, §1
01. 13. Pentru cum semanä copil Wane- altif iubesc viata lumil acestia, i miff sant
sad sad manisa si de uncle se hrane§te coco- curvarT, iar altil nu li's dragi muerile, iar al-
nul in pantece. tora li's dragi, i unil sant postnicl 1iolpi7
01. 14. Pentru copil caril se fac adeca se sant slobozi la mana de dad, iar altil nu dad
nase ologi sad Intr'alt chip betégi, de ce lu- si unil sant fara de pocaanie i fara de grija
cru se face a§a. si lenevosI.
01. 15. Pentru cincl simtirT ce all dat Dum- 01. 33. Pentru coconT Ore mergevor in
nezed omului : i carele acelea sant munca pentru parintil bor.
01. 16. C. §apte varsate are omul i carele 01. 34. Pentru vise carele's adeverite ei
sant 0. cum se chiama. carele nu's adeverite.
01. 17. Pentru in ce loc de aL trupului o- 01. 35. Pentru ce lasts acel efud péspe ca-
mului lacuiaste sufletul. rele intreba preotul pre Dumnezed, i pentru
01. 18. Pentru sufletul omulul dll iaste chi- podóba preotulul i pentru céle 12 pietri a-
pul al lul Dumnezed i ce luau. iaste, §i de lése, si la cuvantul carele zice monde mied
uncle O. tine si cum lucrezd. in -trup §i deca dornnulul si nu l'am aratat lor.
se desparte unde merge 0 uncle ldcuia§te 01. 36. Pentru raotatile ce ne fac noaa pa-
pana la a adoa venire a lul Hs. carele va sa gaud, cu porunca a lul Dumnezed le fac
judece lumea. ad ba.
01.19. Pentru mortil cuneiste-vor unii pre 01. 37. Pentru Omenil ceI ràl Si ne ddstoi-
altil acolo uncle merg i bogatul cum cunoscu nici caril se fac stapani i obladuesc pre 6-
de se rug lul Avraam i lui Lazar, si's a- menT pete hi de la Dumnezed all ba.
duse aminte si de cinci fratI cariT era la casa 01. 38. Pentru ceia ce cad sad se neaca
lul, §i c suflctul iaste far de merte i ca Ore cu porunca i cu Impartela i cu ingrozi-
sufletul §i trupul se facu amandoa lmpreuna rea a lui Dumnezet1 pat aceea ad de in pri-
de o data. rnejdia si lucrul draculul.
01. 20. Pentru trel partl ale sufletuluT, a 01. 39. Pentrn ce lucru iubOste Dumnezed
cuvantatoriuluT si a postitoriula 0 a manio- firea a nostra a Omenilor i o ad slavit mai
sulul. mult de cat a ingerilor.
01. 21. Pentru fiul i cuvantul a lab Dum- 01. 40. Pentru ce ad ertat Dumnezed. de
www.dacoromanica.ro
420 PRAVILA MATE111 BARARAR
tot pre satana, sg supere i sg se lupte pe schin Iacoda edinago otcraieci dreavle, ia-
erectini i riu'l perdu de tot. vea Gpsdtva Trocnaii s. stay iavil sea esi
01. 41. Pentru ce lucru satana n'ad fgcut Boje moi vg obraz celcov Avraamu, poioctu
atata eresUre Intealtä lege ce numal intr'a tvoiu derjavu edinstvennuiu; insà bine ca se--
crectinfior. ad' argtat in trel obraze, iarg singur unul
01. 42. Ore diavolul iaste vinovat curviel iaste Dumnezed, Dumnezed teal, Dumnezea
tuturor pgcatelor ci cadese sal mustrgrn fiul , Dumnezea i Duhul stint p lumina
ci sad imputam ad ba. Tatal, luminA fiul, lumina i duhul slant ci
01. 43. Pentru care molitv i cuvant de tus trOle iaste o luminA i tus tree iaste u-
in sfinta scriptura fug dracil (i ii e fricg. nul Dumnezed iara nu &et ; ci all o putOre ci
01. 44. Pentru pagan ci ovreid caril vor o oblgduire, i o domnie i o impgratie si
face multe bungtäti, puteavor lua impgratia iaste sfInta troitg o fiintg nedaspartitg nea-
ceriului aa be. rnestecata i facatóre de viatg i tatgl singur
01. 45. Pentru erectinii earn vedem ca pre sine cun6cte i iaste ne ngscut, iarg fiul
fad, pacate i Dumnezett le dg bine si aa ci iaste rased de In tatgl nespus maT nainte
de tote ci apoi scapg ci de multe nevol. de veci; iarg duhul sfint iaste ecitorid de la
01. 40. Pentru cuvantul carele zice Dum- tatal, cum zice fiul Tunetulul loan Bogoslov
nezed pespe proorocul Agghiel : al mita iaste si evanghelistul la 15 glave ale till; egdaje,
argintul ci aurul, tel voia da eta void vrea. priidet, utea i tel egoji az posliivam ot Otte :
Gl. 47. Pentru ciuma de va fi inteun loc Duh istinnati ije ot Otta ishodit, toi sveadeal
si de va fugi cine-va putea-va sckpa de m6rte tel stvuet omnea, luatT pildg sA ctiti de 14
adecg de ciuma au ba ? om carele iaste pre chipul a lul Dumnezed
01. 48. Ce p6te fi ca vedem pre unif 6- cum iaste un om ci sant trel lucrure intru el
meni dreptl cand le iase sufletul eI se mun- nedgspartite adecg mintea. euvantul i graiul
cesc in multe zile, iarg multi ptcatosi cu ci nice mintea iaste despartita de euvant
pace fara de nice o muncg numai cat de nice graiul ce sg zice glasul de in euvant :
grab mor. ce Impreung cu mintea se aratg cuvantul
01. 49. Pentru trupurile nóstre ale óme- cu glasul ci nice glasul iaste despartit de cu-
nilor carele multe se-ati ucis ci de multe \rant nice cuvantul de In minte, i acéstea
fierl 0 de pasari zburatóre se-ad mancat sati trel ad o fire pentru cg intr'un om sant tus-
in mare se-aa necat si de multe fierl i pecti trOle j atata se chiama minte ornenéseg. si
se-ad mancat i se-ati stricat i se-ad mistuit cuvant omenesc ci glas omenesc : ca 01 cum
In ranzele fierilor ci ale jiggniilor i se-all a! zice Taal fiul i Duhul stint sant un Darn-
despgrtit ci se-aa rasipit, acelea trupure cum nezea pentru ca mintea se chiamg tatal iarg
se vor strange, iarg sg vie la invieare, adecg cuvantul Fiul, iara graiul adecg glasul che-
la judecatg a doa venire a domnulul nostru mgndu'l Duhul stint. Dumnezed TatAl adeca
Is. Hs. mintea; Dumnezea fiul &lea cuvantul (pen-
01. 50. Pentru eutremur cum se face. tru cC iaste de in minte ce sC zice de la ta-
01. 51. Pentru fulgere i tunete cum se fac. tal nascut). Dumnezed duhul sfint, pentru
01. 52. Pentru sfarcenia lumil póte-se ti cg i glasul iase ci trOce adeca vine de la
si sa alba soroc in ce vreme se va face. minte, care glas iaste graiul, carele arata
01. 53. Pentru sfinta B-tg cap anT all mintea i euvantul impreung, ci nice unul
trait aicea in lume nu iaste mai mare de inteacOstea treT, ce
01. 54. Alegerl de in cuvintele a multorl tocma e fatal tocma e fiul, tocma e Duhul
dascall de In bogate i multe pravile i ca- stint. un Dumnezed tustréle, i iaste MIA in-
none, porunci i invstaturi pentru preoti si cepaturg i fgrg sfarcenie, Facatoriul ceriu-
pentru liturghie. lul si al parnantului ci a tuturor cate's in-
trInsele, i grijitcriul tuturor ci cum are cu-
0 sfinta troitd iaste in frit obraze, iard vantul omuluT doaa nacteri, una de in minte
un Dumnezeit iaste nu trei i ornul iaste cand va sg facg ceva lucru, atunce'l nacte
pre ehipul a ha Dumnezeii, fi euvdntul a de in mintea loT 0 'Meal nacte de in minte
luf Dumnezeii adeed Hs, are doa nafteri niminea nu'l ctie, fara numal singurg mintea
ea 0 eutuintul omultri. carea'l ad ngscut, clOcia acela lucru decal va
01. 1. Dumnezgiasca i sfanta troitg (cum nacte pre in buze va sc6te (adecg cuvan-
zic bogoslovil besOricil), iaste In trel obraze : tut) : atunce'l aude 0'1 ctie tot omul, aca ci
Mtn, fiul ci duhul stint, iarg unul de altul fiul ci-cuvantul a lui Dumnezeti ci a tattlui :
nu e despartit pentru ca la local carele se doag nacterl are, insg. una (cum am zice) de
chiamg Drinti, mamvri se-aa argtat lul A- la TOM nespus carea niminea nu o ctie : ce
vraam In trei fOte ale dmuluT, cum se véde numal singur tatal, iara a doa nactere carea
scris la canonul Troicinic 14 8 peas la gla- se-aa ntscut trupecte : de In prea sfinta ci
sul 5, de carea zice ci o graiacte Iona Dama- pururea curata feciOrg, nIscatOrea de Dum-
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATE113 BASARAB 421
nezed Mariam. Propoveduitu-se-au ci a facut ce sa zice Fan : Inchipuiacte trupul, ci lu-,
ucinicl si se-ati vestit in Oa lumea ; ci au mina carea iaste in launtru in fanarid, inchi-
cunoscut tocmirea intru paril lul ci ad crezut puiacte sufletul [Zri]. Iar Doninul nostru Is.
inteansul, i aceste doaa nacterT ale sale ale Hs. iaste scris ci nescris, scris 4.e pre trup a-
fiulul i cuvantul a lul Dumnezed le martu- deci se zugravecte ca un om, peAtru ca ad luat
risesc. Dumnezaescul Joan Da maschin, i fra- trup c se-ad ficut tocma noah 6menilor, ci se-
te-seA Dumnezaescul Cosma, i all dumne- aU aratat ci all facut tote ale trupulul numai
zaectl dascall i insa loan zice la glasul vto- Ma de pacate, cum zice sfintul apostol Petr
rail al osmoglasniculul, Pervoveacinomu ot la epistoliile sale; carele pacat n'at facut nicT
Otta rodjusa Bojiio Slovu va plactcusea iz- hitlenie se-ad aflat In gura luT, iar Dumnezii-
dvaii Maria si la cetvártaii glas zice gi ot rea nu se scrie, ce sa zice nu se zugravecte;
Oita tvoe rojdenie, vezletno est i nevidimo i find cum am zis ci niminea pre Drimnezed
va plactenie i zdvai nei zglanio celc ine izre- osicO vazut nice va putea oil vazi.
cinno, taxa. dumnezaescul Cosma zice la ca-
nonul Dumnezaectil Tntrupari a Domnulul. Pentru cdte cinuri 0 cdte fin de ingeri
Pervoveaci nomu ot Otta rojdcusea netlenno sdnt, Gi. 3.
Sru iva posleadnica ot dvai va plactena bez [Dionisie areopagit]. Fire iaste una cum
seamene : iproceaea. iaste c a 6menilor una, iara cinure sant
noaa : Angheli, arhangheli, IncepaturT, obli-
Pentru c Durnnezed taste nevetzut i nescris duirl, puterT, Domnil, Sestocrilatil serafimi ci
neinchipuit. Gl. 2. Mnogoocitaea heruvimil ci scaunele.
[Dumnezdestl bogoslovn. Dumnezitesca fire Pentru lucrurile carele ficu dumnezed in
a lul Dumnezed iaste nevazuta j nescrisa : fies-care zi; ci in ce zi se odihni, 0-j2entrtr lu-
ei neinchipuita, nevazuta adeca nu se vede, mina carea iasdinlit1éta. Gl. 4.
ci ne inchipuita ce sa zice nu p6te cine-va IDe in bditidj. In zioa de-intal ficut'a6 in-
sll o asernene, sad sa o spue; sad sll o soco genii ci lumina, a doa tarie ceriului; a treea
tesca. cu vre un lucru, sail s o faca ye In- Parnantul, copacil, erburile : i jiganiile pa-
-tr'un chip, ad de om, au de dobitoc, dar eine mantulul, a patra sOrele, luna si alte stele, a
va putea s vaza lucrul carele nu e putinta, cincea marea, PetiI, ci fierile ming ; a ca.-
a'l vedea sad sa zugravesca zugravul lucrul sea ceriul, iara, a captea se-ad odihnit de a-
care nu'l ad vazut ? Dumnezeu au zis Jul ceste lucrure ale sale de tote : carele's mal
Moysi : iaco nic toje vidit ite moe i jiv bu- sus ; carea zi a captea iaste Sambata, ce sa
det; aded, niei un om va viedea fata mea Si zice odihna ci ia si ascultatl pentru lumina,
sa fie viii. Singur unul nascut all zis ca, pre de carea zice mai sus, ca o ad ficut Dumne-i
Dumnezed niminea nic1 o data 't ad vézut, zed In zioa de ham.
dar sufletul carele iaste nevazut den, se va [Semnind sd stii Zri]. Lumina de carea zise
descarca i va lepada impiedecarea de nein- Dumnezed sa fie lumina ci fu lumini, aceea
te'T, ce sa zice trupul, atunce vede pre ne- era de daspartia nóptea ci zioa, ci acesta nu
vazutul Dumnezed, adeca sufletul cel drept; e a sórelul, ce cla tie voea si ctil ce iaste lu-
sufletul iaste tocma cu ingeril; [Zri] pen- mina acesta asculta : Lumina acesta iaste
tru ca ci el iaste nevazut si fara de m6rte, carea risare ci luminezi lumea dimineta.:
ci pentru cad sant ingeril nevazuti de puru- mai nainte de ecirea stireluT ; ci sit nu
rea vad pre cel nevazut : ce se zice pre Durn- gandesci cineva cii acesta lumina dOra iaste
nezed, ci nepipait se chiama Dunmezed, pen- a sOrelul carea iase dimineta ci luminezi lu-
tru cii n'are nicl o pipaiali cum iaste otnul, mea mai nainte de ecirea sOrelul : (cum am
adeca trupul omenia carele iaste trup adunat zis mal sus) ce acesta iaste de carea zice
de In patru stihiT, dumnezaesca scriptitra ci zise Dumnezeil sa
Si cautatI de vedeti la slava a lul Arhistra- se faci luminit ci se ficu lumini si era atunce
t*, unde zice : Cistea iaco nevesestven neve- lumina multi ci prea luminósi acea lumina;
cestevenagoo zrici, ce sa zice a'T avea ca un iar Dumnezeil o desparti ci o dede luminari-
tara de trup ce ecti privecti i tu pre Dumne- lor. adeci sórelul ci lung ci stelelor ci rasa
zed cel fari de trup, ci la slava a lig Staii de lumineza ci dimineta; ca, de ar fi statut a-
Antonie zice : zertalom razreasenom Auto- cea lumina intregi sa, nu o fie despartit Dum-
nie, cistea zricii Sfetuiu Troitu adeca trial nezeti n'ar putea aid om nicT dobitoe nicl
nainte de ce se stricase fanurile ce se zice alta jiganie a pimantulul sit rabde multi cad-
dem se-ad stricat, adeca deca ad murit tru- durIt ci ardere ci lumina aceil lurninl, drept
pul tad pre piment carele era fan sufletulul aceea Dumnezed carele at; ficut tote cu lute-
tad, acuma vezi curat pre sfinti"rreita pen., leptie ad impartit i acestit lumina, In cele
tru ci nu te maT impiacleci trupul, care im- ce am zis maT sus, decT cand risare sórele ci
piedecare (adeci trup) iaste o vital sall un se aratit In lume atunce acea lumina carea lu-
luau de nu vedem pre Dumnezet. Zertala mineza zioa iaste a sOrelul.
www.dacoromanica.ro
422 PILAVILA MATEM BASARAS
Pentru cdte ceriurf Ont. GI. 5. teacéea se cheing ziditul cel de intalAdamI
cgcT cg e scos de In pgmant sad si intfat
[Mare le Atanasie de la Alexandria]. Acestg chip, pentru ca. Inceputul lul A se chiarna
Intrebare pre multi órneni pune Intra gan-. Anatoli (adecg rgsgritul), iar D se chiamg.
dure, si se smintesc, ce- Msg. cartea lul Mops? Djsis adecg apusul, iarg cela-lalt a se chiamg
Raffia zice cg. sant doag ceriurl, iar Sfetari arctos adecg miazg-nepte, iar m se chiamg
Pavel, apostol trel ceriure ad vgzut, iar proo- Mesemyria adecg miazg-zi.
rocul David la 148 de psalmi zice cg sant
4 ceriure adecg Hyalite, Nsba, nsbg, ce dg vg Pentru in trupul omului in ce loc se afid
iaste voea sg stitT acestg socotintg -pre ama- fief-care Stihie. Gl. 8.
runtul; ia pilda de Ia noi Omenil ca cumue fi- [Ypocrat cdtrd Galinon ucenicul Air]. Tru-
rea a nestrg a emenilor de sg chiamg un om, pul ornului fgcutu-se ad (cum atl auzit) de
iar apol emenil multi sant : asa se chiamg 4 stihil : de sange, de flegmd, de flare plavita
si un cerid i multe intru Dumnezdeasca 0 de négrg, si fies-care stihie stg pre la locul
script urg. eT, sangele std despre partea dreptg désupra
ficatilor, fiarea plavitg iaste despre partea
Pentru cdnd fi penfru ce cdou Diavolul. GI. 6. stangg &supra Splinel, iar hiarea négrg iaste
I.Togojde]. Socotesc unil card nu stid de zic, &supra Ranichilor, iar flegma iaste la piept
cd cad n'ad vrut sg se inchine omulul adecd desupra plumanit, i sangele iaste cald, umgd
lui Adam pentr'acéea ad cgzut ; ce Insa ace- ei dulce, hiarea plgvitg iaste caldg adecd fer-
stea sant cuvinte ale emenilor, ce sl stiti ca binte i ucatg i amarg, iar hiarea négrg iaste
acesta iaste adeverinta ca diavolul att cgzut réce i uscatg si cam acrg i flegma iaste réce
mal nainte de In ceriure incg pang nu Meuse si umgdg i grata si acestea tote la vrémea
pre omul ; i vine hil ad fost pentru trufia lor : se Imultesc i cresc, i primgvara iaste
cum zice proorocul hada : cl ad gandit sg.'s de in 17 zile ale lunii lul Februarie pang in
pue scaun-il désupra norilsir ceriului si sg fie 7 zile de ale lunil lul Maid ; hiarea plgvitg
tocma lui Dumnezed cqui de sus, pentea- créste pre la vrémea sicerju1ul, adecg vara
céea ad cazut, si ad luat pentr'acéea zdpodiile ce sg zice de in 18 zile ale lunii lab Mal pang
iadului, 0 in loc de lumina intunerécul si al- in 14 zile deale lunil a lul Avgust, iar hiarea
tele Impotriva acestora. négrg creste temna 0 se incepe de 15 zile
Pentru c lumea std 0 se tine de 4 Stihii, ci deale lunil Avgust si se sfarseste In luna laY
omul de 4 stihii, se-ad fdcut, fl pentru ce Noembrie in 13, iar flegma créste iarna, si
sd chiamti omul om, 0 lui Adam pentru iarna se Incepe de 14 zile deale lunil luT Noem-
eel se puse numele Adam. Gl. 7. brie i tine pang in 14 zile deale lund lul Fe-
bruarie ce insg sangele rdsuflg pre nas, iard
De patru stihil se tine lumea, a sóreluT, a fiarea plavitg pre urechil, iar hiarea 'Agra
aerulul, a pgrnantului : 0 a apeT si dear lipsi pre ochi iarg flegma pre In gurg, si acestea
de inteaceste stihit numal una, nicT un lucru 4 stihil se impart in 4 varste ale omului, in
al cresteriT nu s'ar face, nici ar creste; asij- varsta de Intail carea iastea daca se face o-
derea si omul facutu-se-ail de 4 stihil : de mul pang in 14 ani : oblgduiaste sangele in-
sange, de flegmg, de tuse, si de hiare, adecg tr'adoa varsti obldduiaste hiarea plavitg. ca-
de caldurg i umezell i rgcélg i de uscare, rea iaste de in 14 aril pang in 28, Inteatreia
ce se zice de in foc, de In and de In aer si de varstg oblgduiaste hiarea négrg carea iaste
In plmant; Insg sangele axe e cald iaste de de in 28 de ani pang la 50, iar Intr'apatra
In foc iar flegma carea e réce iaste de in aer, varstg oblgduiaste flegma; pang intru tote ha-
iarg tusea cgce e umedg : iaste de In apg, iar trinéel e omulul,
hiarea eke e uscatg iaste de in pgmant ; ce
Insa stihiile cele nalte ale lumii sant acestea entru Maad zidit Dumnezed pre Adam
doaoo : Serele i Aerul, iar jos sant stihil pg- 0 in ce lund 0 in elite rile deale lunii, 0
rnantul i apa, asa si a omulul, doag stihil ce catd vrdme all fdcut in raid. Gt. 9.
sa vgd iaste sangele i flegma, iar alte doag [Dumnezeeftii. Dascdli]. Flcut'ad Dumne-
ce nu se vgd : iaste fiearea cea plgvitg i nezed pre Adam in lune Iul Martie 25 in zi Vi-
gra. Pgmant au luat Domnul si ad fgcut pre nere, i all fostIn raid numal vase ces-ure pen-
omul i asa Pad impgrtit Intfacelea 4 stihil tru el al treilea ces se-ad zidit iarg al sase-
de sus cum ail Merit i lumea, i omul se lea ad cglcat si a noa ad esit de In raid.
chiamg susprivéste adecg cautg cele de sus
pentru cd alte jiggnil cautg jos, iar cele de Deco fdcu Dumnezed pre bdrbatul de in pet-
sus le cautg si le véde numaT omul ce sg zice mdnt, cdce nu fdcu 0 pre mueare, ce o sc6se
sd se sue la mosie de In carea ad cazut ce de in costa lui. Gl. 10.
Ins& Dumnezed déca ad fgcut pre omul : puise [Anastasie patriarh al sfintei 0 a mara ce-
numele Adam si acest nume iaste ovreesc, tdtl, Antiohiei]. Ca pentru sg. n'aibg ving sT
pentru cd ovreail zic pdmantului Damai, pen- cuvant bgrbatii sa.se laude sg zieg cg. mai
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA UNTEIB BASARAB 423
bun iaste pamanttfl barbatulul de cat al neschimbatul obraz al Tatalul. Dumnezed a
pentru cá nol caril santem de in pa- facut numal pre om, lard. altul al doile n'ad
mantul barbatulul santem mai bunt si niai tarl facut ca.' fie unul prost taran, iar altul rde bung,
simaTinteleptl $i mat dichisitI, de cat vol caril ruda.
santetl de in pamantul muerese i vol caril ,Falta pentru blagorodia.
santetl de In pamantul mueresc : santetT slabl [Lett]. Cum cauttim dobitócele pre' lucrurile
adeca cu putina tarie si spareatI ci slabl de lor si pe indreptarl carele sant felia bun, sad
inerna: si fricosI dupa cumu'l firea muerésca. carele sant salbatice, asa trebue a cauta si
Inca Domnul nostru acel Dumnezea, intelep- feliul cel bun al Omenilor flu pe stramosiI si
tul ispravnic carele all facut tote cu inteleptie pe rudL ce de in lucrurile si indreptärile
céstea ce sa vad si cele ce nu se vad pentr'a- sale cOle bune ce are si face.
I
ceea ad facut numal pre barbat de in parnant [7cilcuzrea acestui]. Cum vedem si ispitint
si muearea de in costa lul numal pentru acest dobitOcele de vrednicie si de pedepsite si de
lucru ce _am adus aminte maT sus : ca sa. nu barbatia lor, at de fel bun sant, ad salbatece
se laude i sa se slavésca barbatil. si nepedepsite c fall de folos asa trebue sa
Pentru blagorodia i ce iaste blagorodia. cautam si sa vedem si ruda cea buna a Orne-
GI: 11. nilor sd nu cautam pdrintil unor copil ce ad
fost vrédnicl si cu bun fella sa zicem cd d6r
[Agapi Diaconul]. Intru blagorodia pdnin- vor fi coconiT lor asa, ce sa cautam pedépsa
ilor nice un om sa nu se laude Ca totl san- si lucrurile si Indreptarile acelor copil de vor
tern de inteun painant, adeca de in némul fi hamlet' i cu bun fella, pentru ca de vor fi
stramoculuT Adam si ceea ce pOrta hainele fost parintil al vre unor copil cu bun fella cd
céle scumpe sa nu se laude, adeca bogatil C ril aa ajuns cinste inteacésta de in minte si
cull se afla tn saracie, i in bole si In slithi- de in bunatate ce all avut si de In ped6psa si
ciunl lamuritl si sant imbracatl in haine sade in bune lucrure, iar coconi lor se-ad facut
racestl si de la case clarl astepta, penteaceea protivnicl fdrd. minte neiscusitl nepedepsitl
sa nu ne laudam inteale lumil si pre nérn ci si de nemica;Intrebute ce folos sad ce cinste
sd ne nevoim in tot chipul intru bundtatl ad de in blagorodia Parintilor sal ? ta sd luatl
cinstite p i hune ca. blagorodia omulul iaste pilda de acOsta.
bunatatea luT, adecd lucrurile lul cOle bune [Payette]. Un voinic era odiniOrd si de pe-
carele se pedepséste cla le face ca avutia dOpsa si de bunatate ce avea vrednicise de la
iaste trecatOre, drept acdea unele on sant O- imparatie : si se facu boiar Palatel, adecd, di-
menil bogatl iar altele orl grad. vanulul irnparatulul, si pentru harnicia ce
Blagorodia iaste (zice Dumnezeescul bogo- sd cinsti Tata]. : avea c fecioril
i luT cinste si
slov) ferirea chipulul si a alerga cu VA/ pu- slava, ce nicl unul nu spories, intru ped6p-
tOrea spre podóbd, ca totl Omenil ad pre chip sa si bunatatea tatane-saa numal ce avea
ce sa zice minte i cuvant i Duh lag as6- obic6i6 impotriva nepeclOpsa, nefolosinta ne-
mene n'ad totl ce numal barbatil eel imbund- iscusirea, i vdrvaria , muri tatal lor rama-
tatitl sfintl, i asemanarea iaste acésta, [Gri- sera, acel copil, c pentru cacl nu ajunserd
gorie bogoslov infralt chip pentrublagorodia]. intru bunatatea i peclOpsa tätane-sla, nu se
sa se asOmene omul lul Dumnezed, dOca vr6- vrednicira intru cinstea tatane-saa, Inca de
me ce iaste Dumnezeil drept : ca fie si ornul in cOle darure ce avea tata-sla nemica alt
drept, clOca iaste Dumnezed adevarat sd fie si nu mostenira : ce numal numele, adecd le
omul adevarat, iaste Durnnezed milostiv i iu- zicea feciorll cutarul boiarid; si era rusine
bitor de OmenT sa. fie $i omul milostiv i iubitor mare si dosada pre dansil fiind tatal lor har-
de innenT i cd se inchipuiasca omul celora nic, iar fecioril sa se ijderésca fard folos si
ce sant asémenea lul Dumnezea, &ace el pen- nepedepsitl cd omulul bunatatea i peclOpsa
trac6ea iaste pre chipul lul, iard. pazirea chi- pi ispravile céle bune : iaste'l blagorodia si
pulul iaste edit ad dat Dumnezed minte ca sd feliul cel bun : iar nu imparatille, dornniile,
vezT bine si sd chibzuestl sa facl bine : ca sd boeriile c avutiile.
te spaces% Datuteaa cuvant ca sd graestl,
cuvantul al lul Dumnezed, iara sa nu_hulestl Pentru cum se face omul in pantecele muerii
nicl sa mustri, nice A. pardstl. Datuteaa duh # de in tete mddularele care mdclularid se
ca sd fact cuvantul de trOba. a tot binele si face intdi # iard de intr'Onsele carele mere
chip se chiarnd omul, [semnezd sd tii] carele mai pre urmd. Gl. 12.
ad. esit de la chipul cel de intal, adeca ca- [Ypocrat]. and se impreund. barbatul cu
rele se-ad ziclit cle la Dumnezea, care Dam- famdea lul, si muiarea cu barbatul sail, a-
nezed iaste firea chipulul de intM, iar omul colo unde se Impreuna iaste matul mueril
iaste punerea $i darul obrazulul si zidirea a deschis si astepta sd priimOsca samanta bar-
luT Duremezeu, tar firea obrazulul a luT Dum- batulul carea va sa lépede, dOcia deed, se
nezed : iaste fiul c cuvantul a ail Dumnezea, varsd si intra in matul mueril, acias se in-
I
www.dacoromanica.ro
424 IIRAVILA INATEM BASARAB
chide si se amesteca cu sangele mueril, sise face Imphejenata, si xteInframtesata adeca

face ca o fararna. de came si sta.' asa pang. in grozava; iarit la a noa zi Incépe zidirea tru-
noao zile, décia atunce déca se implu acéle pulul a se desparti si a se dascheea, numal
9 zile se pojvicê.ste i sta pojvicit /Ana In ce inema iaste intréga, iara idea se implu 40
40 de zile, 0. la 40 de zile se polimeste chip de zile : atunce sa risipeste i inema acéea.
de cocon si se insufletéste : aciar-trupul cu
sufletul se impreuna ce se zice se face, Pentru cum semdnd copiii altdne-sdil eati md-
tisk a treia lung se misca coconul In pante- nesa i de uncle se hrtindfte coconul in pdn-
cele mueril : jai% a noa naste. tecele mane-8a. 01. 13.
[Marele Atanaeie]. lar marele Atanasie asa [ypocritj. S'a still cIt samanta barbatulul
zice cum e cand se impreuna cu otelu si cum cand cade In matul mueril acole and se im-
se lovesc scapara: asa i de impreunarea bar- preund unde's varsa i ia sangele atunce de
batuluI si a mueril (cu tocmirea lut Dumne- va fi samanta barbatulul mai multa de cat
zed) acolo acias se face trupul cu sufletul. sangele muerii sernand copilul sail tatane-sad
[Prea inteleptul Alexandru] Zice i intelep- sail vre unit rudenil a hut, iara de va fi san-
tul Alexandru, nicl un om s nu gandesca ca. gele mueril cela ce varsa mal mult de cat sa-
iaste gr a. de suflet samanta barbatulul : ce manta barbatulul atunce semana manesa sad
insufletitä cade In matul mueril; i creste si rudeniel sale, [semnéztl ell ftii], iara coco-
se Imultéste iar ce e fara de suflet nicl ere- nul acolo unde se add In matul mueril hra-
sie, nicl se imultéste, decl omul In pantecile néste-se de singele ci i nu rasufla pre gura
nmeril intal se poliméste inema'l si se inchi- ce pre buric.
puiaste pang a treia zi, deacia atunce se in-
chipuiaste i cela-lalt trup tot, care inema Pentru carii se nasc ologi saii intr'alt chip
déca mOre omul Intal mor tote madularele, betégi, de a lucru se fac asa. 01. 14.
decia atunce mOre i inema. j sal ascuItatl floana Postimnicaj. Légea a luIMoysi, asij-
sg vedeti cum mom madularele omulul cancl derea i sfintil parintl al beséricil. Dumnezd-
se apropie omuluI s móra atunce tot trupul, escul postnic i altiI opresc muerile cand
manile, piciórele i célea-falte madulare t6te se lundtacesc pre la sfarsitul lunil : sIt nu se
incep a rad si ràmân mOrte pentru c stihia culce i nicl sa se impreune cu barbatil mite-
sangelul carea iaste de inviaza tot trupuI : ad rile pentru ca dohtorii zic i iaste adevdrat,
esit de IntrInsele si ad mamas mórte si necal sangele care are muiarea inteansa i In
mnscate; atunce vine tot sangele de se stringe tóte lunile curd afara de inteansa, acela iaste
la inema i acias se desparte de se duce 0 de mal mult de firea muenil, cIt prea bunul
la inema si acias m6re i inema, pentru carea Dumnezed cu socotinta lul cea Dumnezaiascd
iaste cum ant zis in pantecile mueril intal se ad vdzut mal nainte si ad tocmit cand sant
poliméste inema omuluI, i (led m6re cum atl grecióse muerile sa se hrdnesca coconil in
auzit mal sus 'final mor bite madularele iar pantecele Icor de acel sange penteaceea cand
mal pre urma si ineina insa dem iase stihia nu's muerile grease, WI el varsd afara ca
sangelul de la om carea merge acolo de unde niste sange ce prisoséste mai mult, iara cand
o ad luat Domnul : atunce iase Si sufletul; ingrecéza acia's sta inlaut)tru sangele acela
drept aceea trupurile céle mOrte sange n'ad ca sIt se hranesca coconursi de acésin cunosc
ce numal hiare, flegma, si tuse carele i Cale muerile ca sant grecióse, cand nu vad ca le
es dupa acéea deca iase stihia sangeluI, si in curd lung:lada pe vrémea lunil aceea cum
mormant alt .nu ramane, ftth numal hiarea le e obickul, drept aceia de sa va tampla a
adeca ce e uscata, carele iaste parnantul cela ingreca muiarea candul cura sangele : acias
ce ad luat Dumnezed dein parnant ; pentea- se opréste acel sange 0 se arnésteed im-
cêea pdmantul tine ce e al sad, far célea lalte preund cu satnanta barbatulul i se face co-
trel stihil wrg fies-carea pre la al eI loc, on, si acel cocon cle in legatura iaste putred.
caldura adeca sangele : In foc, racela adeca Pentru cIt sangele cel rad al mueri's stricat,
flegma In aer, iar tusea carea iaste umezéla carele vrea sa lépede ad ramas inteansa
merge in apa. se ail amestecat cu samanta harbatulul
jNichifor Xandopolf. lar Nichifor Xando- pe-ad facut coconut i trupul lul iaste putred,
pol pentru nasterea otnidul asa graiasje c'a iara dee& se naste coconul, atunce sad olog
se face in pantecele nmeril and se impreu- se face; sail gubav, sad alta bold dobandeste
na barbatul cu clansa intru pohta trupesca a pe trup i dupd catd-va vréme putrezescu'l
treia zi sIt seinnéza inema; a noa zi sp po- madularele sad manila sad piciOrele sad alt
limeste trupul, iar la patru-zeci de zile se in- madularid sad parte de a trupulul i acéle
chipuiaste fata coconulul de tot, asa i in bole sant fara, tItthItcluiald i Vara de lee.
pamant iar asa se stricIt adeca a treia zi in Mel ca pre unil soseste cand sant micl adeca
cepe fata lul de in albire si de in luminata. ce de in copildrie iara ahiT cand sant cataratl;
0,ste 0 de In framtesare a se strica si a se iara pre altit cand sant junl, iard pre altil
www.dacoromanica.ro
'PRAVILA MATRM BASARAB 426
cand sant bgtrant dupg fire ci dupg feliul ce simtirl datu-le-ad Dumnezed omulut la tru -
are fiec-carele; penteackea pravilele i legile pul luT ci'l ail impodobit sg aibt acéste da-
le-ad oprit ca sg nu se fact. óniniI stricap rure 0'1 le-au dat alt trebue de bine, [vezi:
sat, intr'alt chip betégt de sant-semnap tutor pod6ba omului de la Dumnezed] iar nu de
tmenil ceea-lalp st. se mustre chipul a lut rat, datui-at vedére ca sajvazg cate at fgcut
Durnnezet i (Aril nu tin nice ptizesc vrémea ispravnicul pentru acel om ? ca ski cinsté-
curgril sangelul pre la sfarsitul lunit al mue- sea ci sta slgvéScg. In t6te zilele. Datui-ad
rilor sale, aceea sant supt mare canon. auzire ca sal auzg cuvintele lut Dumnezed si
[Semnézd sti ftii]. Drept acéea de in ovrél poruncile ci ce zice Dumnezeiasca scripturg,
putinl vet afla betegl ci corn am zice mat nice datui-at gustare ca sg. se hrgnOscg de in cu-
unul, pentru ca ptzesc acésta poruncg, ce le vintele a but Hs. ci ate ad zis la sfinta lut
poruncise Moysi ei'eT lasa muerile lor pang evanghelie, datui-ad mirosela ca st. priimS-
ca tréce vrémea lunätticiel lor, deacia atunce scg, mirisma duhulul dint : sä petrécg pre
se spalg cu imbtiare ci se curafka de tot de voia aceluT Duh, datui-ad piptiala s pipge
acel sange, atunce e culca barbatulcu muia- ca s. facg milostenie la sgract, i sg se In-
rea's, drept acéea se cade fiec-cul sa se pl- chine ci sa slgivéscg pe prea putérnicul Dum-
zésca de acest lucru scarnav ? pentru binele nezeul nostru.
ce am zis mai sus.
[Semnézd sd OR]. Povestesc unit dascAll ea Pentru cd fapte vdrste are ontul fi carele sant
in vrémea lul Moysi nascutu-se-at un copil ci fi cum se chiantd. 01 16.
acias se-ad stricat, iar déca auzi Moysi ctiind [Dumnezdeftii &mai]. Cocon iaste omul
cl acésta nu se face de alta ving ce numal 1. déca nacte pang la 4 ant, copil se chia-
cand se impreung rnuiarea cu bgrbatul sld 2. ma de la patru ant pang la patru-spre-
and se afla In lungtacie, cherng pre tatal co- 3. zéce, cttärig iaste de in 16 art pang. In
pilul at i pre mumasa sil intrebt : iar el spu- 4. doe:a-zed ci dot, voinic adect june iaste
sera adevgrat cum cand at fost curand muerit 5. de in doat-zeci c i tret de ant pang In 42
sangele se-at impreunat cu &Ansa 0 ad ingre- 6. bgrbat iaste de In 42 de ant pang in 56,
cat déca auzi Moysi aciac porunci de uciserg 7. iarg bätran iaste de la 56 pang, la 69,
cu pietre pre tatgl copilulul iar pre muiare o iarg matur iaste de la 70 de ant pang. la opt-
ertg cad cg, muiarea iaste rób g. barbatulul nice zed : dOcia mai mult neputintg i durerl ci
poruncOcte nice oblgduiacte pe trupul el ce bole.
bgrbatul oblgduiacte.
Pentru in ce too de al trupulul ldcuiafte
Pentru dad simtirf carele ad dat Dumnezed sufietul. Gl. 17.
omulul ci carele sant acélea. Gl. 15. [Dumnezdiftii bogoslovi]. Bogoslovil base-
[Dumnezeeftii invdcdtorq. Omul are cinct ricil zic cg sufletul omuful iaste via(g c o-
simtirl. Intal iaste vedérea i vedérea iaste barcenie : tuturor madularelor trupulut, pen-
cu carea vede, a doa iaste auzirea, adecg cu tru cg el da tot! puterea ci tot! lucrarea tru-
carea aude. A treia iaste gustarea, adeca cu puluT, iarg de va intreba cineva uncle stg
carea mananca, a patra iaste miroséla, adecg sufletul ? ziceva cg stg in cap, ci adevgrat
cu carea miroséste, a cincea iaste pipairea a- grgiacte, ce insg nu e numal in cap, iarg de
decit cu carea apucg i pipge; i acéste 5 sina- va zice cg e c la inemg ; adevarat graia-
irI una de alta e despartitg. Vedérea iaste cte, ce nu e numai acolo : ce e cum zic bo-
mat mare de cat auzirea pentru ca mat credin- goslovil ci filosofil, ct sufletul iaste tot intru.
cios lucru iaste a vedea de cat a auzi, cg de tot trupul c intru tOte mgdularele, c iaste
multe orl auzim un lucru i acela iaste min- lucru neImpgrtit i nedespgrtit, adecg nu se
ciung, iarg cand véde nectine acela e lucru imparte laid se desparte, ce mat mult lucrOzg
adeverit, penteacéea iaste mat mare vederea In cap, c mat mare si mat vredniceste adecg
de cat auzirea, ci iar mat mare iaste gusta- cugetul, tinerea rninte, ntluca, vedérea, au-
rea de cat miroséla, pentru a de multe ort zirea, ci altele asémenea acestora.
sant nicte lucrure cle mirosesc i male sant [loan Dam]. larg Dumneztescul loan Da-
ama-rg sat dulcl, asijderea iar i gustarea maschin zice, ca sufietul omulut se afla in
iaste mai mare de cal piptirea; piptirea se trel locure mat de trObt ale trupulut ci cum
chiamg cum am zis apucare ad.ect cu care a- incépe raza sórelut intr'un loc c intrg inteo
pucl, ca de multe or! pipal un lucru i acela cast de o luminézg totg, asa c sufletul, in
iaste amar sat acru sat alt ceva rat 0 de trel locure ale trupuluT lacuiacte de luminézt
In piptiall nu 1. cunosti, iar deal guctl, a- ci inviazg tot trupul, lgcuiacte sufletul la i-
tunce'l cunoctl, vezt cg. gustarea Mmäng ca nemg ci despre partea capulul din dgrgt ca-
iaste mai mare de cat piptirea, bine cg. de rele se chiamg Ellinecte Cotylon, iarg pre
si apud i piptl iarg de nu vet btga in gu- limba prOstg, se chiamg acutis adecti ceafg,
rall sä gust!: nu pop cun6cte, i aceste 5 ci in vinele céle impgrgtectl Inteaceste tret
www.dacoromanica.ro
426 PRAVLA MAT= BASiltAB
locure litcuiaste sufletul corn am zit, drept strict, ManastirT st alte 'lucrure, nalte Si
aceaa In ce ces se va vatama inema sad vita 'mat frurnose. ViT sadi.ste, porta, gradinT ,
cea Imparatésca se va taia i va cura sange morl face corabiT -face alte mestersugure
mult sail céfa se va beteji si se Va taia a- eke vezi ca face omul carele Ie haste mintea
ceeas Intriacel ces se desparte sufletul de carea iaste lucru forte Intelept al sufletuld
trap, i more omul de tot. Iara dept e voia si Domn al flintil omuluT si acesta iaste pre
sa te inteadeverez1 i sa te IncredintezT cum chipul al luT Durnnezed, ce célea ce le are
se afla sufletul Intr'acele trel partI ale trupu- Dumnezed nevederea, neintelégerea-, nespu-
lut, vezl c tae omulul piciórele, mainile. dad nerea, nepipairea, neputrezirea; nernertea :
betejunl pre cela-lalt trup si a multl varsa si acestea le are de fetid, iar sufletul onienese
matele si se betejesc grumazil i ettlejul, le are dupa darul a luT Dutnnezeti; pentea-
capul i iaras le c6se dohtorul : i scapa céia se chiama omul pre chipul a luT Dum-
emenii de marte, iara de sa va face betejala nezed : iar pre felid nu, j iara pre chip si-
sad vatamare Inteacéle trel locure carele am dup g. dar iar nu pre fetid pentru ca chipul
zis mal sus : mere omul cd. mal molt n'are lul Dumnezed cel ce e pre felid, iaste fiiul
nice o vindecare, i lacuiaste sufletul intea- pi cuvantul a luT Dumnezed, neschimbat chip
ceste 3 partI ce am zis i d intru tot trupul al tatalul deed penteaceea se chiamd
puterea cea vie a sa. tul ca arefirea a lul Drimnezeti dupa clar :
cacT iaste chiput a huh Dumnezed cum arn
Pentru sufletul omului cd iaste chipul a lu zis. Drept aceea cumu's unil de intro OmenT
Dunmeze4 0 ce lucrit iaste 0 de uncle se caril nu pot sa spue firea sufletulul carele
fine fi cum lucrezd in trap 0 déca se des- iaste dupd. chipul a luT Dumnezed carea'T iaste
par te uncle merge fi uncle astepta inind lct firea si de In ce nem iaste de In véci : asij-
a doa venire a 1u1 Hs. : carele va s ju- derea nu stie sa spue si ce iaste sufletut o-
dece lumea. Gl. 18. muluT ce cum arata Durnnezed puterile sale
[Anastasia al cetlitii: luf Dumnezeti Mama si lucrarile sale cu zidirl zic pamantestT cu
Antiochiel. aie -tot omul ch omul se-ad che- cestea ce se vad adeca ale ceriului, ale pa.-
mat pre chipul i pre sernanarea a luT Dum- mantuluT ale Aerulul st ale lumil, j ploile
nezed, pentru cd. multe cle celea ce sant intra si cutremurile, si mrile, i sfintia sa e neva-
Dumnezalasca fire (adeca a lul Dumnezed) zut : asa j sufletul nostru cel nevazut cu al
ascanse, iale se cunosc dupa fiinta Dumne- sad trap carele sa vede ca o lume arat a. ale
zaiasca intru sufletul nostru carele iaste un sale lucrure. i cum sade Dumnezed maT pe
ohraz i un chip dup l. dar iar nu dupg fire. desupra de ceriure, si iaste oblacluitorid tu-
Acesta iaste carea void sa zic.NoT marturi- turor lucrurilor : asa si desupra ceriulul
sim firea a luT Dumnezed a fi neinteleguta guriT omulul stad ce e in cap adcca crieril
ce sa zice nu pate niminilea s o intelega in chipul a lui Dumnezed, care crierl tin
Intru mintea sa; iaste i nenumenita : de mintea obladuitOrea tuturor lucrurilor omu-
n'are nume si nevazuta : adeci nu se véde luT, de tocrneste, asaza, grijaste i Indreptéza
pi neapucata : Cil nu se piple si neputrecla : si ispraveste tote ale omuluT, i Impodobeste
ca nit putrezéste pre. fire adec a. dupà fire ca o podOba pre lucrurile huh. Drept ace.a
marturisim i credem pentriaceea i sufletul de sa Va tarnpla cuiva sa se rdnesca ce sla
fiind pre chipul lul Dumnezed, nu cumu'I e zice sa se betejesca In crestetul capulul unde
firea ce dupa dar, pentr'acéea taste nevazut saint crieril acias patimeste mintea, decia de
sufletul Omenilor, dupa flinta nOstra adecd. acolo nu se curateza nice tine minte omul
nu'l véde niminea, nespus, ce sa zice neca de Intal si iar ce e dea cuvantarea sufle-
grail, ca nu p6te niminea sal limuresch a'l tul lucrézd cu inema ibor ce e dea pohtirea
spune, Inca maT iaste j neputred j fail de lucreza cu ficatil si ce e dea rdderea lucreza
mOrte, iar dupa aar iaste i lucratorid, pen- cu splina i rasufla cu plumana, iar mddu-
tru. ca omul naste pre om si lucreza mester- lariul omulul adeca ce e dea naste s facd
sugure cuvinte, i maestril, fiind i acel su- copil lucreza cu ranichil, Inca iar ce e de
flet de chipul a lul Dumnezed, ca (Mel vré- mania omulul, adeca mania lucréza cu san-
me ce iaste Dumnezed nespus si sufletul gele i ce e dea cuo63te cunciste cu ochil si
iaste nespus, iaste Durnnezed flea de mOrte vorba cu limba, penteaceia Rd se tae limba
si sufletul fara de mórte, deco. iaste Dumne- décia omul numal p6te grái, i deco, se des-
zeth neputred, i sufletul neputred, deca taste parte sufletul de trup ramanu'l tOte nemis-
Dumnezed nepiplit i sufletul iaste neapu- cate, iar sufletul iaste iar fa'ra de marte, iar
cat. Dumnezed ganditorid, si el iaste gandi- deca sa va scula trupul atunce el ta pre su-
toriti, adeca cu mintea gandeste, Dumnezed flet a curn ar fi si el neputred dupa scu-
tocmitorid tuturors i sufletul iaste tocmitorid- lare, decia si lucrurile trupulul sant atunce si
cum am zis, de naste pre alte suflete i toc- iale neputrede (adeca dupl sculareatrupulul)
meste cetatl, orase, locure, case, palate. be- si acestea le-am zis pentru ceia ce mor in
www.dacoromanica.ro
PRAYILA MATEIU BASABA13 427
phcate, ca sh yazh i sà eunósch de ce bucurie eh se afla, Intim legaturile iadulul ca si cum
si de ce bine se lipsesc, iar chte suflete ad ar fi niste dmenl rdl in temnith i zac a-
priimit pre Duhul sfint pentru lucrurile lor colo pand li se face séma vigil lor stt Oath,
céle- bune si se-ad fäcut ca un dichis i trap [Pentru sufletele pacettos]. ga se afla, i str-
ad Duhulul stint, pare'ml c cu darul. i cu fletele pachtosilor ca Intr'o terrmitd, pand.
luminarea a Duhulul sfint i dupd mórtea va veni dreptul i infricosatul judecdtoriti Hs.
trupulul (pentru c sufletul iaste far& de DUrnnezed la a doa a MT venire : sa judece-
mórte) vor sh se bucure i sh. slavoslovesch lumea. [David psal. 9]. Graigte i Dumne-
luminat pre cuvantuf a lul Dumnezed, i va sa. zeescul David pentru phcatosT O. se Intórch
se róge sufletul pentru alt suflet, cum vedem pi phedtosiT intru iad, dece acest euvant ce va
aflhm de in sfintele scripturl, décia déca se de- sh zica : sd e intóred, arath adevdrat cd su-
sparte sufletul de trup, [Zri. psal. 145]. atunce fletele pdchtosilor asthzl intru iad sant.
sh lipsgte si de gandurl i ascultatT sll vedetl
ce grhigte David pentru ceia ce m or : ca hate. Pentru mortifputevor cuaste unul pre altul
pea ziperivor tote gandurile luT i nu.'s ganda- acolo uncle ail mers, i bogatul cum cunoscu
ste nice de un lucru, Irish dem se desparte su- de se rugif lu Avraam i lui Lazar, OW a-
duse aminte si de cei cincl frati cavii era la
fletul de trup atunce are voe dod zile cid se duce
cu ingerul unde va el aicea jos in lume pre loc casa lid fi cum sufletul iaste flirt' de morte,
_pre unde va, [Zri. osliuvimice]. dece sufletul fi cum. se fac "impreund sufletul fi trupul.
de multh dragoste a trupulul &axe se-ad des- al. 19.
phrtit de dinsul : unele oil merge In cash unde [Anastase, al Dumn. cetitti marea Antioh].
era intru viata lul, allele orl la mormant unde Vedem i tim cd cu tote cu céle ce zice la
iaste ingrupat trupul de carele se-ad despar- bogatul si la Lazdr povestea acéea o ad zis
; iarh sufletul eel imbunhthtit i drept, Hs. cu thipure i cu pilde : Mfg nu cu lucrul,
merge de imbld pre la locurile unde avea o- iard cad iaste pildd &cello iaste adevarat, In-
biceid, d'a se inchina si se ruga pentru spa.- tal eh niminea Med n'ad intrat pand acum
senia lul, i ga face (load zile pre pamant, nicT In Gheend adech in matca foculul, nice
Mil a treia zi se duce ingerul cu acel suflet intru Impard(ie, pang, ce va veni vrémea scu-
la cerid i sta.' lnaintea grOzneculul i prea lu- ldrilor trupurilor, dece déca vréme ce iaste
minatulul judecatorid : dh se Inching naintea trupul in gróph ce limbd ad avut bogatul sh
lul Dumnezed, iara déca se Inching. atunce graiascd i sh card o picaturd de apa ca sa's
cu porunca a lul Dumnezed ducesh, cu Inge- pótd stinge arderea ce avea ? adoa cum nu se
rul dd'I arab: prea frumósele in tot feliul 15.- vddIn iad, ceia ce sd trirnet acolo, ceia ce sh ra-
cgurile sfintilor caril ad facut voea sfintiel pesc pespe norT ? ce sd zice dreptiT pentru ca'T
sale in lume i nesocotita fericire a mirose- due sus la cerid : la implratia a lul Dumnezed,
niel raiulul i acéstea tote le véde sufletul, dece cum a 3 zis mal nainte Inch nu se-ad
décia dupd lucrurile ce ad falcut, dau'l loc flcut munca deplin sad plata deshvhrsit; a-
pang ce va veni Domnul sh judece lumea : deed sema : [Zri]. nice pachtosilor, nicl drep-
sd plaltesch fiig-eul duph lucrurile tilor pentru cd ce dreptate ar fi sd gresasch
[Semnézit stt Oil uncle se allet sufletele]. lard impreunh trupul si cu sufletul, &da sit se
pentru unde se afla in zioa de astaal sufletele 'muncasch, sufletul fdrd de trup, sad sit se in-
dreptilor si ale pacatosilor, zice ga acest cununéze, ia asculth pre dumnezeescul Pavel,
sfint i Dumnezeesc Anastasie, cum de acesta unde Invata i zice pentru eel dreptl : fiMd
niminea n'ad zis nice ad grdit prea arnarun- zice ea' se muncesch pentru credintl, drept
tul adevdrat, ce Insd numal am vhzut si am ad:ea Mca, n'ad luat platele i faglduialele,
aflat de in dumnezeestile cuyinte ale sthpa- si iard zice eh fig-care da Intru nol ya sd ia
nulul curn sufletele dreptilor : [Antonie] sant célea ce a, facut cu trupul lul, dece ya sd zich-
In raid cu sufletul sfintulul talharid pentru ga de acésta si,va sa arate cd fard de trup
cd si Dumnezeescul Antonie Pacuitoriul de in nemica nu face sufletul nice va sa ia de nu
pustie, asa ad vhzut si el, pentru locul sufle- se vor Impreuna amandol, [fri] drept acéea
telor : [Pamvo]. cum sufletele dreptilor in raid sa nu gandasch cine-va ca sufletul dupd mór-
sant asijderea i bogonosetul Pamvo : i altI tea trupulul se stria sad s'a rdsipaste ca un
bogatl de in sfintil pdrintl, gijderea i prea fum sad ea un nor, cum iaste sufletul si du-
sfintul Ioan Leastvicinicul asa zice, [loan hul dobitócelor si al jighniilor : ce ea asculth
Least]. talhariul carele ad zis catra staipanulpe Hs. unul chip si unul fara de mórte al su-
pomengtemh Winne intru imparatia ta : a- fletelor nóstre, cum ne Invata i zice, nu vd
tunce tot raiul mosteni si Dumnezeescul So- fie fried de ceia ce ucig trupul vostru : eh su-
lomon zice : [Solomon]. Sufletele dreptilor in fletul nu'l pot ueide, [Intel Zac. 37]. drept a-
mama luT Dumnezed si nu se va atinge de céea sufletele sant duph rnórtea trupulul o
dinsele munca, Mfd pentru sufletele palch- flint/ carea iaste un lucru de nu se stria,
tosilor tótd legea vache i legea noaa zice nicI sh rdsipaste ca fumul i ca norul ; nic
www.dacoromanica.ro
428 PHAVILA MATElti BASARAB
iaste facut mai nainte de cat trupul, dupa Dumnezgiasca inteleptie, [Gl. 19. Zac. 61].
barfélele a lui Orighen pentru c ornul In vor cunerste pre multi, pentru ca zice si la e-
zgaul mueril nu samara samanta far de su- vanghelie pentru. ovreai Vazreat nai egoje
flet ; ce vine de face om Insufletit cu sufletul probodosa, adeca zice cum vor sa cunosca
si err trupul desavarsit, pentru ca trupul far ovreaii pe Hs. pe carele '1 ad impuns cu sulita,
de suflet n'are chip, nid sufletul far de trup si acolo vor lua isprava focului de Irk! cu
n'are chip ; numal sufletul dobitocului iaste dracii. [Ioan Zlatoust]. Zice Si Dumnezeescul
cela ce se face pespe Duhul vazduhului, Intru Zlatoust pentru sufletele cum se cunosc In
miscare vie, intrit sangele dobitoculuT, care lumea de sus si aduce pilda do la evanghelie
suflct a dobitoculul are acesta c. iaste facut ea bogatul de carele zice la evanghelie carele
de in céle 4 stihil i dem more dobitocul : se imbraca In Caftane si in zarpale dupa
sa rasipeste iara intr'acelea, iar sufletul omu- mOrte ad cunoscut pre Avraam carele fusese
lui iaste o fiin tg. cuvantatóre fara de mórte mort de atatea anT, si nice sernnele'l stia nice
ganditOre, i n'are acesta, sa fie de in stihil altg cunóstere avea la dinsul ce Inca zise :
ce e numai de la Dumnezed cum stie singur Pgrinte Avraame si'l cunoscu cum iaste Tata
numaT Dumnezed, si de acolo de unde stie a multe limb!, si cum iaste acel Avraam mi-
sfintia sa, i cum stie asa '1 ad tocmit, care nunat, i sl intelegeti i sa stiti de acesta pre
suflet nu iaste incepatorid nutiai : [Zri]. ce ce semne '1 cunoscu sad pre ce grail cä ad
iaste fara de sfarsenie, ientru ca i coconi clOra ad vorbit vre 0 data cu dinsul ? sa stitl
caril lepada de inteansele rnuerile déca se cL acéle suflete ce sl cunosc dup g. mOrte de
inchipuiaste trupul si more in zggul mueril. n'ara avea darul a luT Dumnezed nu's ar fi
Sufletul coconuluT aceluia nu more nice piare adus aminte cum ad avut 5 fratl In lume si
ce tot iaste vid si nu se strica, numal ce sä aducandu'sI aminte de lame si de casa cum
aduna cu noi tote sufletele Omenilor cu tru- zice, drept acéea suflete iara cunosc lumea si
purile la Inviarea inaintea a WI Dumnezeil cu pre ceia ce sant In lume, iarg 5 frati de calif
lucrarea cea nespusa a acelui prea puternic zice mai sus va sa zica de eine! simtirl ale
Dumnezed acestea zisem cu putine cuvinte : ornulul , ce ins g. iarg cum cunoscu boga-
pentru randul sufletulul. [eunoftere un. cu tul pe saracul Lazar carele nu mai era cu
alt. la implir. psalm. 102]. lar pentru cum se imputiciunea ranelor i sarac, cumu'l cuno-
cunosc unil cu altiT inteacea lume de sus nes- scu In fume déca vréme ce zic unii cà nu se
farsita carea n'are starsenie, de acesta Dum- cunosc -sufletele ? ce e cum am zis mai sus
nezeescul David zice : ia coh Duh proidet sufletele cunose unul pre altul cu darul lui
vnem i nebudet i ne poznaetsea ctomu mea- Dumnezed i taxa : sad cu darul a lui Dum-
sta svoego; adeca sufletul carele ad esit de In nezed, sad cum zice Evanghelia : soseste pang
lume apol nu o va cunOste, cad ca ad esit de aicea atata cl se cunosc sufletele intr'acea
intunérec, de merge la lumina clar de tot a- lame iara pentru suflet cum iaste lara de mOrte
colo cum vor cunOste unul pre altul ? care am spus multe socotéle, [Zni] i iara vom
suflete nice o data n'ad vazut unul pre altul mai zice de In célea ce am adevgrat ale sfin-
gol in lumea acesta, pentru ca cunostinta se tilor pgring ca bogatiT eretici mai vartos
face pre semne si de alégeri i despartire ce Orighen zicea ca. sufletele sant facute mai na-
are unul de catra altul iar sufletul dem more inte, si dem se poliméste trupul In zgaul mu-
omul n'are nice o alegere, nice un semn de eril dupg. 40 de zile dem ingrecéza muerea
catra altul, numal ce sant la tote o sernanare atunce vine sufletul de inviaza trupul si de
pre felid; j iar deca se vor scula adecg deca acesta zicea minciung i orbeste : ca un orbit
vor Inviea nu vor itvea cunostinta pre feliu de dracul, iara adeverinp. iaste asa, cand se
unul de altul, pentru ca acolo nu iaste nici impreuna barbatul cu muiarea, cu lucrarea si
micsorare nici mérirea trupului, nid mueré- cu tocméla a Id Dumnezed facese trupul im-
ste nid barbateste nid albi nici negri, mid preung cu sufletul, i ia ascultg pre Moysi sg
cocoa! aid bltrini : ce cum ad fost Adam vezi ce zice, cum cand ad facut Dumnezed
cand '1 ad zidit Dumnezed In raid, asa vor pre omul facut'ail nurnai un bgrbat i numal
sa inviaze tog cad( ad murit de Inceputa lu- o muiare, i le zise crestetT 1i vg Imultiti ei
miT, ca i grguntele- adeca samanta céea ce Impleg pamantul, décia zice i socoteste ne-
cade de In spin! si in parnant se-ad ingrupat mul cum de acolo se-ad ngscut cutarele si
mid si nu rasar iara mid : ce sa fac pline de cutarele, i mult lateste lumea, iarä nu zice
spice, cum ad fost mai nainte de ce nu el- cum ad poruncit Dumnezed barbatului cu
zuse de in spice, pentru ca sfintii paring zic : muiarea luT sa faca trupure si el sg bage
Nasterea Omenilor iaste, ca vor sa se faca sufletele: ce pre omul ad fgcut Insufletit.
ceea ce ad murit ca omul cel de Intai si de in- Trupul i sufletul i samanta luT iaste insufle-
ceput, ce sa zice ca Adam, cum am zis mai tita si cum iaste el cuvantatorid : asa iaste
sus, ded cu socotinta chiara, nice un om nu si samanta lui cuvantatOre, i pentru ca sg
va sä cunosca unul pre altul : ce numal cu Intelegeg bine nebune eretice socotéla chiarg,
www.dacoromanica.ro
iltAVILA MATRTII BASABAB 429
larx, nu sus In vant de céle ce zicT ia spu- fall de mOrte si pe trup, carele era dezbra-
ne'mT vazut'aT vre un dobitoc sä se hd- cat de chip.
nese/ nefiind Arid i insufletit, cum barfestl Pentru trei pdrft ale smietului : a catmint&
da zicl tu ? [Zri 0, ereticule]. cá i In zgaul toresc a pohtitorvsc, i a indnios. Gl. 20,
mueril déca ar fi acel trap al copiluld fad [Grigorie Niscdii]. Marele Grigorie Nischii
de suflet, déca cade samanta barbatulul In de mestersugul si de Inteleptia cea mare a
zgaul mueril, pana In 40 de zile de n'ar fi sufletutul asa zice; tref lucrure sant carele se
vie si insufletita : ad nu s'ar imputi si ad vad la suflet : Cuvantatorid, pohtitorid si ma-
n'ar putrezl ? iad tu vezi ca cade o picatura. nios, Inteaceste trel ale sufletulul afldse si
de apä adec a. sämanta si acéea se hraneste bunatatea si rantatea.
si face cap cu obraz, cu nas, cn ochi, cu [Pentru cumintator]. Bunatatea cuvantato-
maul, cu picióre si cu alte madulare trupu- riultil iaste ca cum ar fi nestine pravoslav-
lul : i tu vel sa, nu fie yid Insufletit i sä se nic, intru propoveduirea apostolilor, carea
hranésca ? ce fara, de minte estl a socoti a- o ad adeverit Durnnezeestil parintI de se-ad
cesta lucru a de ar fi asa cum barfestl tu, adunat dupg vréme de ad facut sabOd a
nu se-ad misca adins elu's In pantecele mu- tOta lumea, si pre In bogate locure. Insa bu-
eril de n'ar fi carele 'I misca : ce sa zice natatea cuvantatoriulul iaste sIt stie binele
cela ce'l mica carele iaste sufletul, [Zri pen-
ce iaste sal tie, si raul ce iaste sIt se feré-
tru ceia ce zic cd nu se face sufletul ea tru-
pul impreund de o data] qi ia vezi la om ca sca sIt iubésca blagocestia sl lucrurile céle
deca more ace nu maT are suflet carele iaste bune, iad ne blagocestia sIt urasca, asijde-
de'l misca rulmâne trupul mort 0 i nemiscat rea si faptele pacatelor : acésta iaste bung-
si décia nu mal imbla nice mal graiaste: ce tatea cuvantatoriuluT, iar dotatea cuvanta-
numal cate putiu cite putin putrezéste In pa- toriuluT iaste neblagocestia adeca cand se 16-
mênt cacT ca nu mal are suflet carele'l in- pada nestine de jege's, adeca de domnul
viaza ; ce Ins/ sufletul déca.vréma ce Inviaza nostru Is: Hs; lumina cea adeveritIt carea
trupul, el iaste fara de mórte, si nice un luminéza pre tot omul cela ce vine In lume,
adeca la dinsul la Hs, si altele cate daser-
om nu pote sä inteléga sail sa. pricapd ce téza besérica a luT Durnnezed i anatimisé-
iaste sufletul, numal orT ce am priceput de
stapanul Hs. si mal nainte de prooroci, caril ste i mai pe scut sIt zicIt nestine bmpatatea
zic ca sufletul dupd dar ce are, iaste pre chi- cuvantatoriulul iaste cate vin de sant ae spa.-
pul a lul Dumnezed, drept aceea nol Omenil sepia sufletulul, iar dotatea cuvantatoriulul
ne clucem In munca véculul cad ca mus- iaster: cate due pre om In mune& de la mic.
tram chipul a ha Dumnezed cu pacatele ca- pan/ la mare.
rele facem. Penteacéea i besérica se roga Cuvantiltor.
de numele Omenilor i zice : obraz esm ne- are bunatatea stifle- iara raotatea are ne-
izrecemaia slavi tvoea, astei iaz vai nosu sa- tulul si di épta cre- blagocestia ci lu-
_
greaeniih iproceaea; adeca chip sant ed o- dinta ci lucrurile :n crurile céle réle.
mul al slavel tale Dómne aceil nespuse ma- cOle bune,
car de si port pre mine sémnele pacatelor [Pentru pohtitorescl. Bunatatea pohteY iasle
mete, iad tot chipul tad sant, penteacéea ca sa's tie nestine totIt dragostea luT si pohta:
pre mine carele sant zidirea ta miluiactema, la dornnul nostru Is. Hs.; si Intru poruncile
si iara la slava marelul Antonie zice : eje po luT, si nemica sa nu cinstésca rrial mult deale
obrazu sabliudail nevredimu i procea, adeca lumiT acestia : de cat dragostea a luT Dumne-
tu al pazit ce all fost pre chip, adeca sufletul zed, pentru ca bunatatea far/ de ajutoriul
tail nebetejit, adeca nevatamat, iara, eti ocaa- lulDumnezed nu se ispravecte cum zice Dum-
nicul de mine 'lam stricat cu pacatele, pen- nezeescul Iacob brat Bojii, acesta iaste hula-
tr'aceea zice Dumnezeescul Grigorie Bogos- tatea cea buna a pohtird, tar dotatea a poh-
lov priceastih sea obrazu inesahranih, actecà tiriT iaste, and iubOste cine-va dulcata lu-
ed am avut parta0e de In chipul fiuluT si a mil, averea, slava, cinstea : si tóta podóba
cuvantulul lul Dumnezed, al neschimbatulul trupulul, carele pornesc pre omul In curvie,
chip al tatalul i nu'l am pazit, adeca cu pd- pi intr'alte raotatI dievolestl.
cate 'I am stricat; chipul va sa zicá sufletul
penteacéea ad luat al nostru chip, adeca fa- Pohtitores e.
cutu-se-ad om cu suflet ai cu trap, ca pe chip Bunatate are sIt iube- Rdotate are dulceta
sa spasésca si trupul cci faca fad de mórte, sca pre Dumnezed, si iubirea de banY, cur-
ce A zice fiul si cuvantul a NT Dumnezed pentru dragostea a via, preacurvia, za-
se-ad pricestuit ce sa zice se-ad Impreunat luT Dumnezed, tote cOrea cu hdrbat, si
cu chipul omulul ce sä zice cu Intelegatoriul ale lumiT acestia s/ de frica a lu Dum-
suflet si trap, ca sh spasésca pre chipul, a- nu le bageln sOma. nezed de tot nu se
deca ganditoriul suflet al omuluT, si sa fad. thine.
www.dacoromanica.ro
430 PRAItILA MAtkI13 BASARAtt
[Pentru mdnios]. Mania are bunatate and cum, i altul orn earele nu cunóste mintea al-
se manie cine-va asupra Diavolulul s. zica. tul om : [vest pentru ceea ce sic cA pricep pre
ca. tu drace 'rn zice sà curvesc, s prea cur- alt om, ce'tni te pórtd], -ce numal cuvantul o-
vesc. s ucig, s fac voile tale, ce di nu te mulul cunOste a luminite IncA iar nice un in-
ascult, numal eel zic sA fugi departe de ger nu iaste fAcator ce el iaste fAptura a loT
mine, cad a Hs. al mied iaste cu mine, 0 Dumnezeti, penrt'aceea n'ati putut ingerul sA
cade _rAotatl vel brodi sä faci mie, nemica ia trup sa se fad. om, dece penteacésta ad
tin poti am fad, pentru ca. asupra sufletu- trebuit singur fiul i cuvaratul a lui Dumnezed
luT mied n'aT putere. Acesta iaste bunatatea sh se intrupéze cA putea sA facài tot lucrul,
a Maniitoriulul, adeca a maniel; BO' se mânie Inca. tot omul era jos in mórte si totl mergea
tot crestinul asupra draculul, i spre lucru- In iad, si pre totl 'I pnea iadul, dar cum a,r
rile céle réle, sal gonesca de la dinsul gan- fi putut cine-va ad prooroc ad altul sL spa,
durile draculuT si ale tuturor pacatelor, iar sOsca pre omul carele ad mers in iad inpre-
raotatea mAniel iaste intAi pizma, pnérea de ung cu : iarl domnul nostre Is. Hs. mA-
manie indelung, aducerea aminte de rad 0 car de ad i murit i ad mere in iad, mers'ad
muzavirea carea face si Mtai si tote zArvile cu mult mai de grab, nu sA ramAe acolo ca
vi uciderile. altil, ce pentru sA scetA si pre altil de acolo
Mfiniearea. si ia asculta intai pre David ce zice : ghi vAz-
Inca bunAtate are sA Iar raotati are sa. vel esi ot ada Dsu moiu, adeca tu Demne un
se mAnie spre dia- pizmésc s tie Dumnezed (macar de esti 0 de trupul mied)
volul numal care manie mult di a- scos'ai sus de In iad sufletul mied si ad pu-
'1 indérnnA Mote pa- duel aminte de trezit In pamAnt trupurile tuturor órueniler,
catele la MU a se vOd s muzaviré- iar trupul stapAnulutHs. nice o data nice cum
feresa de aduceril e sea. sA ridice cutit n'at putrezit, pentru el iadul nu putea sA'T
aminte ale draculuf sr lemn pre orn. inghita. ca pe altil calif ayes, bogate pAcate,
[palm. 15]. ia ascultA sA vezi ce zice David;
Pentru fiul fi cuvelntul a lui Dumnezeii domni dasij prepodovnomu svoemu videati ist-
nul nostru Is. Hs. pentru ce al trebuit sd beanie, acuma de inteacésta. proorocie ia Da-
se intrupéze : Gl. 21. maschin i zice : VA grobeaje istleanie ne vi-
[Dumnesdeft. blagocestivi]. Spune-vom si de dea stoe tealo i Stllii Cosma : tealo votvo-
acesta CA pentru multe lucrure i vini cad cA istlénie ne videa Video, nije dsatyoea vA ae
era toti Omenil, dA desupt inplcat i imbles- dea stranno leapno ostavlena baistA ; adeca.
temul ce luase Adam, pentru neascultarea trupul tad domnul miett n'ad vAzut in iad
poruncil a lui Dumnezed, drept aceea se-ad putrejune, nice sufletul tad in iad n'ad rAmas
cAzut cela ce ad vrut sA spasesca. pre pAcl- neostavlena vAistA, Inchipuiaste de zice n'ad
tosi sa. fie striin de tot pacatul. Pentru cA rAmas iara strannoleapno se chiamA minu-
1.11i Vracid bolnav daznodat, adecA al fie nat i ca pentru sA stif ce va sA zicA, tleanie si
tote vinele stricate, acela nu p6te sA tamA- istleanie; tleanie se chiama. stricare de inteun
duiascA nice pre un bolnav : ce trebue vra- lucru intr'altul, ce s Azice de In viata in merte,
ciul sa. fie sAnAtos i sa se dud, a vaza, pre iar istleanie sl chiama. cum al zice, trupul
bolnav si al fie mintea intréga. i manile sA- omuluf sati al altuea acolo unde iaste umad
nAtOse, ca sA apuce strange rea cu mAnile's sa se strice sa. se fad. pAmant, acesta stri-
si cu mintea sA pricepa bóla, deci dem vréme care n'au vazut trupul Domnnlui Is. Hs. cA 3
ce era totT Ornenif jos impAcat eine in multe zile ad fost in pAmAnt adeca In mormAnt si
eine in pupne, pentr'acéea nu putea on) pre asa ati staitut tot deuna sfantl luf trup ca in
om spdsr, ca cum se-ar afla dol inI intr'o ces ce all murit, [Zri opasno 0 Oil] pentru
Mare cu grea turtling, si nu p6te unul altuea ca Dumnezed si de la acel trop mort nice o
sA ajute i atAta se nevoeaste unul ca 0 al- data. n'ad lipsit penteaceea zice : VA grobea
tul. Iar Domnul nostru Is. Hs, zice fiul si cu- ploschi vA adeaje sadse io iaco bog vA raije
vantul a lul- Dumnezed, carele era fArl de sA razboini corn i na preastolea bease 605 :
nice un pacat (pentra ca trupul care ad brat i procea, decl alt ceva n'ati vazut trupul al
luatul'ad fArA de pacate, si se facu dohtor lul Hs. ce numal morte, ce sa zice despArtela
sufletelor 'si trupurilor) neavand sfinpa sa a sufletulul de trup, 3 zile, i niel dumnezei-
nice o bólA ce all fost desavArsit Dumnezed rea ad lipsit de trupul cel mort nicl de la
si om desavarsit, dece cu sAval senia lul ad sufletul cel indumnezeit nice de in mormAnt
spAsit lurnea, adecA pre Omni, pentr'aceea nice de in iad ce Inca nicl de cAtra scaunul
se-ad cAzut sA se intrupOze acela numaT fArl pArintesc, ca un Dumnezed ce iaste pretu-
de pacate, dar cAce n'ad venit Inger ? [Intre- tinderea i tete le obarseste; Inca trebuia ace-
bare, rlispuns] cAd cA tainele tatAlul nu le sta fiiul i cuvautul a lui Dumnezed, sAia trup
pricepe, lAnA numal fiul si cuvantul luI, unul ca sh insole pre diavolul sa, se beta cu clan-
fiind singur Hs. carele iaste o fiintA cu tatAl sul 0 al biruiesca. Pentru cA diavolul candul
www.dacoromanica.ro
VRAVIL A MATEM BASARAB 481
duse In munte s vaza Impàr4ii1e atunce de rele manch Adam; bra Adam blastem sa im7
ar fi fost numal om iar nu Durnnezed i om, hie pre maracini si pre palamida, drept a-
'1 ar fi insdat; cum au inselat si pre Adam ceea pusera. In capul stapanuluf: cununa de
caruia Izisc ch. de vep mince de In porn o marhcini : ca sit thmaduiascl. acel blastem,
ve vetl face si vol Dumnezef, i cu trufia a- Imbla Adam in raiu si se duse sa manance
testal inselh, asa facu i lid Hs. 0'1 zise : dl de In porn pentr'acéea, se tintui stapknul la
etI fiul a lul Dumnezeil zi pietrilor sa se fad. picióre : ca sit tamaduiasca acel pleat, dece
paine i acesta all facut diavolul ea sa. chib- pentru aceste vinf si pentru altele multe ca-
zuiasch cu mintea, trufia omeniril a luT Hs. rele nu le-am scris ca sa nu mai lungim cu-
cg, iaste Duninezet si Sä stie de dtinsul de va vantul, se-ad intrupat fiul si cuvantul a lul
fi adevhrat elPsi fiul cuvantul a lul Dumne- Dumnezed. si se-au rastignit, si a patimit ca
zed, earele vrea sh se intrupeze ea sal impe- sit spasesca pre omul.
dece i sa strice tocmela spaseniel Omenilor
ce stapanul Hs. '1 se cadea sa ascunza Dum- Pentry dreptii cum se-ati botezat, 0 pentra cei
nezeirea ca sa prinza pre diavolul, sal cu- necredinctofi cum nu se-ati botezat. Gl. 22.
funde cum face si pescariul cel bun, earele purniterdeftii Dascaltil. Déca vrémea ce
Ora undita si are fier i pe din afara pune se-au facut trupul omulut de in céle 4 stihif
imbucatura carea &el o vede péstele, si deca more iale sa rasipesc iarl inteacéle, asa
nu stie cumet de in lhuntru ferul adeca au fost si pentru Hs., adeca sample ci Apa
unclia merge sh imbuce imbucatura aceea carele ad curs de intru sfinta a lul cósta,
pi Inghite impreuna i fierul si se cufunda si curs'aq in stihiile orT unde aq curs ale pro-
se prinde in puterea fierulul. Asa si fiul si rocilor, ale dreptilor p i intr'ale tutulor Ome-
cuvantul a luf Dumnezell avut'ati trupul ca nilor i aflandu-le Se-ad botezat, Mr/ de va
o imbucatura, iara Dumnezeirea carea era zice cine-va cit dee& vréme ce ad curs In sti-
int'ransul in trup : insela pre diavolul, zi- hiile tuturor Ornenilor all botezat stihiile si
cand sa se bath cu trupul, iar el se batu cu ale pacatosilor si ale paganilor, spune-vom
Durnnezeirea, i fu biruit; [Damase.] pentr'a- nol si de acesta ca nu iaste asa, ce de vh
céia zice Dumnezeescul Damaschin. Piittio iaste voia sa still adevarat ascultap ; cum
oblojen iaco lestnoe unditai bojest vennoio cura apa i adapa i créste citte affl sadite si
siloio tvoeio zmia popral esi, adeca tu al pus verzl, iara cate afla uscate nu le foloseste,
pe din afara linpregiur trupul ca i insala- nnmal ce le lasa iar uscate cum ati fost asa
tura In undita ce sa zice imbucatura Si o sa socoliti sh tII si de acesta ca numaf
mama sarpele adech diavolul, si se prinse dreptif se-a5 botezat jail nu si plcatosil.
pespre Durnnezeiasca 0 ta Were cum prinde
ci phscariul péstele, inch trehuia si se cadea Pentra noi creftinii de unde ne am numenit
fiulul i cuvantuluf a lin DumnezeU sit ia dd ne chemanz creftini. Glava 23.
tyup ea sa patirnésea ttupal cate au patimit [Marin Preotul adeveritde la Hii i daicas].
singur Hs. la patima a sfmtiel sale ca se te- De la Hs. ne chemarn nol erectinil crestinl,,ca
maduiasca cele 5 simtirf ale lul Adam, carele mal nainte ne chemam Nazorei i Oalilef, iar
cu dinsele aa calcat porunca a luf Dumnezeti déca se rasipira apostolif pre in laturile lumJ,
chef ch Adam all gandit cu mintea sit se fach merse Petr si alp Ore cavil la Antiohia ci prla
Dumnezeu, drept aceea se-ad fault Dumne- poveduira pe Hs. si de atunci incepura ucenici,
zed om, ca sit thmaduiasca acel pacat a luf a se chema crestinl, cum zice Luca la deaania,
Adam carele gandi cu mintea sa se fach Apostolilor : de in cavil unil all si tin numaI
Dumnezeti, mance de in porn si zise cit iaste numele. iarl. daral i lucrurile crestinilor n ad.
dulce si bun penteaceea i trupul stapanulul Numele i darul au, ceea ce sant adeveriti
Hs. al adeveritulul Dumnezeg maned Mare ucinici si sop lul Hs. pentru earn graiaste Hs.
otet ca sit tamaduiasch pacatul a Illana- cit vol santep sotil miel, dll yeti pazi porun-
ril lul Adam, apucat'ati Adam de lemn cu. cile méle i lara de vep pazi cuvantul 'Med
mantle, pentr'acéea stapanut Hs. tinutu-s'ad aAevarat vetl fi ucenici mie : cum ad fost a-
palmele : ca sh thmacluiasca acea apucare ce poRtoli si aiiT crestinT adevaratl, iara acuma
att apucat Adam. Vazu Adam pomul i zise sant top cucerip, Smeritl c i trapitorl, ci sa-
cum iaste, penteacéea scuipat fu stapanul in raci de voe i altil Intr'alt chip asemene, decl
obraz ca sa tamacluiasca vedérea; nu asculta déca vréme ce sant urmatorl adevaratl lul
Adam porunca a luf Durnnezeu : jarS, sta- Hs. se chiarna crestinf. Stapanul Hs. frate se
panul se facu ascultatoriti tatalul pana la chiama uns cum am zis, pentru el au fost
mórte ca sh tamaduiasca neascultarea a lul uns de Duhul sffnt, In& acesta chip si cresti-
Adam [Zri oliubimicel mirosi Adam plodul nii cei adevarap sant unsf de duhul dint si
pomulul drept acéea Hs. cu imputiciunea cea fac plodurile lul carele Ie numara Pavel catra
rea a otetuluI si a hieril cand vrea sa le Galateani si zice : Plodje Dca Stgo est liubov
bea thmadui mirosela plodulul pomulul, ca- radost, mir, dalgoterpie, blagocest, Milosardie
www.dacoromanica.ro
432 raglittA 4tta.Ta1p BA.SpArk
Vearu? Cratost i vazdorjanie. Ploclul eel de. dulce si bun, adevarrit'all pre dreptil if:1%db
;MUT se chianti& dragostea a lul Dumnezeg dreptaie j laudd icjrjJ,e 114, IndrOpta, prea
ale chruia iaste slavoslovia .blagodarenia, a- eel ce gresise pu. dragostepmangaia pre eel
deverita inchinare, catra vecinl, [Gl. 5]. dra- scarbitT bucuna.se eu peia ce sd biteura rt0..ett
gostd, dece 0 crestine &and slasvestI si te In- cel intristatl se intrista, drept ace* gi tu,cand,
chini liii Dumnezel Infra tote lucrurilb cum te vel asemana lay Hs. inteacestea,intra tater
aa Meat Hs. atunce WI a lut Hs. Ole cheml atunce eatl terestin, iar and sant la tine tate
adeverit crestin, [Zoe. 213], jarit cand tu nu lucrurile Imponeipte gill -pare rad pentra
slaveatl nicl multimeatT, nice te inchini lul sporul i pentra -bun& petrecanie a fratelul
Damnezed, [Plod. 1]. ce Inca hulestl pre &in- tad a creatinulul, si te bucuri sill pare bine
stil i crucea lul ai eredinta luI si altele malte pentru raotatea lul, ai aJ s'altele asémenea a.-
asémene, atunce etl om dracesc, iarit nu cestora, atuncl cumull void rice crestin? fba
crestin. ce Inca mal vartos orn, plievolesc.
Plod 23 Al doilea plod al Sftntahil Duh Plod 6. Al aaselea plod iaste bunatatea,
iaste bucuria, nu a hanil aceatia ai a trupulul carea o all avid Hs. a tuturor al fost faca-
ce a pricOperiler ai a sufletului, pentru a a- toritt de bine, atata cat i viata s'a.4 dat pen-
devaratul crestin candu'a1 vede prickierile tru dragostea nOstrd, drept acée i tu and
luT curatite de tote pacatele i impodoblte de 11 e milit de fratele titt creatinal i branestl
tote bunatatile, atunce se bucura Intim inerna flamandul i actapItInsetosatul, cand imbracK
Jul, bucurie suflet6sca, Maar del se tatnpla saracul ai priimestl pe striinul i altele ca
si pe din afar& de multe orl, [Seinnesd set ftn] cestea facl, atunce esti, adevarat creatin, iar
a avea scarbe i primejdil i rnunci ca Dam- tu and nu IT e mild nemica fie fratele talL
nergeatil apostoll aril era mustrall i man- crestinul numal eel, faa rad 0.'1 jehueatI 4i'l
ei flote de paganI iarit el cum zise Luca era rapesti siI face nedreptate Ill paractl inam
bucurosl i vOsell pentru-cd Elristos facuse'l prumutezT cu dobandd i camatd c i fael alte
vrédniel sa fie mustratI pentra numele sfin- multe nedreptatl : atunce cum vel sd te cheml
tiel sale ; i ia ascultatl pilda, un om carele creatin ?
iaste In casit's1 i o vOde spurcata i grozava Plod 7. Al aptelea plod, al duhaut : clua-
cadeise sa se intristOze, asijderea si tu and masa credinta carea o a5 avut Hs, i tot-de,-
'hi v6zI tOta pricOperea ta curatd i impodo- una o are, pentru ace fagaduiaate : face raga-
hag de Vag bunatatea : atunce ti se cade sit duiaatell ca cje vel pazi legea si sa alp facl
te bueurl sfintéste i sufletOste, iara candulT priatenl striini, ce sa. zice vrajmaail lul dra-
iaste sufletul tot stricat de pacate : atunceT cii, sall dea raial si aaa va fi, iar ta te MO.-)
se cade sa te Intristezi inlauntrul (ce sa. zice duesti and te botezT sa fi tot deana al sfila-
In Wind) inimil tale, iara pe dinafardpetred tiel sale sot, i sa nu fac4 \Fp* diavolulia,
pi te bucurl, si tie numal numele de crestin : drept aceea, tu ad vel face cum te al fagdA
iar& dar n'al. clu7t si vel fugi de dracul ca arm fact voile
Plod 3. Al treilea plod al Duhuliff taste lut atunce adevarat eatl creatin, jar and
si se chiama, Pacea, carea at avut Hs. spre tu te facl mincinps si necredincios si pagan
toil Si forte o aft Indragit, si o lasd aposto- si nu facT voile a lig PumnezeUf atunce
filor and zise : Pacea dail boa& pacea mea cumull va rice neatine c'g estl creatinl
lasa voad, drept acéea adeveritif creatinl : iu- Plod 8. Al. optulea plod aduhulul laste-t
bese si tin acea pace, iar tu cand estI faator blandétele, carele tot d ana pururearlis. 10r,
de Scandald i iubestl sa sémeni vraljbT ai all avut, si canclu'l gra* Oa rda sfintia tu
plOve intrti OmenT i urastl pacea, atunce ml graia rad i cand patimia (cum ziee Apostott
estl creatinesc : ce dievolesc. lul) nu ingrazia : ee Inca Pra Amer:111i tart
Plod 4. Al patrulea plod iaste indelug rab- cut ca un miol, [MOW. G/g ZJJ i zloea Oen
darea carea o au aita Hs, cit all rabdat rnulte lora ce vrea sa tie adeveritT Gres-Linn; invata-
nevol, multa saracie, multe patime panit la ti-va de ming ea bland sant §1 smerit oil I-
rflOrte, drept aceea i tu sit voestT sa rabzI, Aetna, kept aceea j tu cand patl smerit A
tOte sarbele lunlil ai tótd strimtura, i zgar- Malt, atunce a daral numelal crestineac, jar
céla : pentru dragostea a lul Duinnezeil ci cand eatf trufas ai maret ai u Bideri iI a
pentru nad6jdea vieta ceil de sus; iard canda data sa't1 zica cine-va alt ceva aard del nur
aduci arninte de rOle adea de raotall ca, mele tad, gi Nur], mustri, i ingrozestl, he
relelt trimOte Dunpezeil pentru spasenia su- lauzl 0, blastem t, hulestl parastl, atimbe
fletulul tad, iar ta facl pre Dumeezed nedrept cumuli volt"' ziee crestin ?
ace te pedepseste iara nu pre altil Omenl, a- , Plod 9. Al nodlea plod al duhului sfint
tunce tu n'al darul crestinulul ce numal nu- chiama-se tinerea carea o ad avut Hs intal
meld. de inmate ca nu ananca mal mull de catu'l
Plod 8. Al cineilea pied iasL i se chiama priimia. .firea omenesca, a doa tIe sornn, ea
al ducei i a1 bunatatil ca, tuturor iaste de multe oft petrecea tóta nOptea la ruga ai
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEItt BASARt13 433
luT bumnezed, drept acéea cela ce s tine I Pentru uncle se-ad scris tus patru evanghe-
de bucate ai de somn si de alte priso- listii qi carele de ei intr'al cur chip se-ad
séle ca acéstea : acela are si dar i nume de Pout. Glava 25.
creatin, iara tu, cand cheltuestl tóta zioa la [A lui Motel WO]. Intel a lul Matel e-
bucate multe i in somnurl rele i fugi de la vaghelie scrisu-s'ati singer Mate! apostol la
besérica ca dracul de cruce i alergi la curvil, Ierslim pre limba ovreiasca. In chip de om
la preacurvil, la jehuirl si la alte zborure die- heruvim dupa vaznesenie déc'ad trecut 8 anT
volesti, [glav. 5, Zac. 213] atunce cum null si dapre ovreiaste o ati prepus Ioan grecéate;
Voiti zice c esti om dracesc, iara nu crestin, care evatighelie scrie i povestéate de naate-
vezi o, frate, carit sant adevaratil crestinl, rea trupesca a. domnulul nostril Is. Hs. cum
zice Dumnezdescul Pave le &are Galateant : a se-aq facet om pentru not nmenit de in Dum-
ije hvai sut pleat raspeasa s. strmi ipohomi, nezeescul i -sfintul stinge al depururea fe
adeveritul creatia cade-i-se sa rastignesca ciórel ai slavitel nascatórei de Dumnezed, a
patimele i pohtele trupulul, i atunce se face sfintel lut Maice, a spaseniet nOstre a crestini-
priaten lul Ha., drept acéea cum se-ad rastig- lor si zice : Cniga rosdtva Is. ha sna Davide
nit Hs. asijderea i crestinuluT se cade al se iproceea.
rastignésca adeea sa'a omara tote madularele /Marco a 2]. Iar al doilea stalp de even-
trupulut ce se zice si ale pacatelor, [May. 3. ghelie a lul ,Marco scrisu-se-ail la Alexanriia
Zac. 257], cum zice acel dumnezeese Pavel de Marco apostol in chip de leu dupa. Vazna-
catra Colaseani, fugiti de curvie, de necura- senie déc'au trecut 10 ant carele inchipuiaste
tie, de patina, de reaoa pohta si de l'acomie, imparatia si domnia a fiuluT Dumneze0. a
adeca. iubirea de argint, pentru carele vine Domnulul nostru Is. Hs. carele iaste imparat
urgia luT Dumnezed pre fii necuceriel carit imparatilor ci domn domnilor si al ceriulut
sant numal cu numele de crestin : iar a. lucre- si al pdmantulul si zice acest evaghelist : za-
rile a lut Hs- nu fac. cealo evanghelia Is. Hs. sna bojiia, iacoje est
pisanno va Porrteah, se az posailaio Aggla
Pentru crurea carea facon pe trvpurile no- moego preadlitem tvoim ije ugolovit putvoi
stre cand ne inchindm # cum se cade sd a predtoboiu, acésta ce zice dI voiti triméte In-
facem i ce inchipuiafte. Glav. 24. gtrul mart i altele vezT bine ca area putere
imparatCsca.
[Dumnezeestit Dascall]. Creatinul cand se [Luca a 31. Iar al treilea stalp de evanghe-
Maen a. cadei-se sa's impreune céle 3 degete lie al Decal; scrisu-se-ati la Roma In chip de
ale manit drepte, cel de mutat al doilea i al junc, dC&all trecut dupa vaznesenie 15 ant,
treilea, cä aceatea inchipuesc tret fete ale carele inchipuiaste si aratalocméla si randul
dunmezeirit, sfintel troite In carele créde si preutesc si arhieresc si se incepe de la Zaha-
iaste botezat intru numele et adeca al tato-lel ria Preotul si zice : Ponej ubo mnozi naceasa
al fliulul, si al sfintulul duh, i marturiseste ciniti poveast iproceea.
trel fete ale aceil Dumnezeeatil troite, iara ace- [Than a 47. Iar al patrulea stalp de even-
sta celT put mane sus la cap inchipuia0e ca- ghelia luT Loan scrisu-se-ad de singer loan
pul ceriulul, iara candulT pogorl mane jos la Apostol In ostrovul Pamosulul in chip de
mijlocul trupulut inchipuiaate pIMintul, pre Vultur zburatoria, dupa vazneaenie (Mead
carele se-ad pogorat fiiul si cuvantul a luT trecut ant 32. Pentru cit vulturul sbóra in sus
Dumneze0 de la cerid pre pamant. de se-ad asa si el graind lucrure de bogoslovie mal
intrupat da In sfintul parnant al depururea 'nalle : VI naceala bea slovo : iproceea pen.
feciórel NascatóreT de Dumnezed pentru spa- tr'aceea scri0 pe loan in chip de vultur.
senia nóstra a órnenilor, iara cand radici
mane de la mijlocul trupulul 1i o sof sus (la- Pentru ce vind pierd sfintele darul earele ad.
spre partea drepta, Idea la urnar, Inchipuia- Glava 26.
ste slavita Inaltare a acelul fill si cuvant a [Teodorit episeopul chirului]. La Daniil
iu Dumnezed , carele se-ad inaltat dl pre prooroc face povCste Teodorit si zice : CInd
pImant Iat cerid k3i au Witt din a drépta all robit Navhodonosor Ierslimul i Jul a-
scaunuluT a lul Dumnezeu si a tatalut; iara celea sfinte vase de le spurca intru bucatele
cand aducl mama claspre partea drepta. la lor ci intru allele fara de cale, ce la acCle
stanga Inchipuaste a doa venire a acelut fit1 sfinte nu pulea nimenia stl intre la dansele
a NT Dunmezea a domnulul si mantuitorulul nice sa se tinza sit le pipae acolo unde era
nostru Is. Hs. carele va sll judece lumea , acestea tote uncle se zice la staa staih nu-
iarl caudal! pogorl mama daspre partea mat Arhiereul ce intra de cadea intr'un an o
stangl tang la picióre jos Inchipuiaste iadul data ai de vrea fi necurat 'mime cat Wel
In carele va sb muncesca Hs. Dumnezed pre Dumnezeiasca drepttde siobine stitt deozan
toti pre ceia ce n'ad facet voile sfintiel sale, cum vazu o data: caruta carea purta chivotul,
ce se-aA lepadat si le-aa calcat. [Andrei Can. Yel]. ce sI zice tronul In carelo
28
www.dacoromanica.ro
434 ZRAV1DA MATEh, BASARA13
era srmta, sfintilor si se Intórse s -caza ea- na ehipalul Domnidul nostril kJ H. eu drn-
rata aceea, atunce merse si el sa ajute ca sa goste iar nu cu slujire : [Zri opasn4 it fie
facit bine si cacl nu fu de In preoti taie'l anatema, §tT acuma ce iaste cu dragoste si scu
Dumnezaliasca dreptate i muri, drept ackia slujirea, Insa obiceid av'ea 1friparat& aa'sI
zice stall Andrel la marele canon al lul pen- pue In rinjlocul targulul chipurild tor, adeca
Vacesta lueru : posluji bojestvennaim sit stalpil, ad de marmurit sapate, ad cle Zugra-
draigatInea ce sa zice cu frica si cu cutre- vie zugravite i catT trecea inchinase itóne-
mUr. lor pentru cinstea imparatulul, i acésta ziee
[Intrebare ete mirarel. Aicea de acesta ad cinstea icónel vine pespre rhipul eel de intal
intrebat unil i zicea ch ovréil card era Omenl ce sit zice la imparatul carele se chiarna. ehi
curatl al lu Dumeezea i numal cad nu era pul de Intal. iara nu slujia nice serinchina,
preoti catI se tindea la sfintele i Dumnezae- nice slujia icónei ca (imparatulul inteacesta
stile lucrure pentru ce muria ? iar Navhodo- chip sa socotestl i pentru sfintele. icóne.
nosor cu ()mend lul carl era inchinatorl de i-
dolt i necuratl cum luara acéle sfinte de le Pentru cineL luerure pe carele se odihnéfte
spurcara cand pradara lerslimul 0 le facura Dumnezeti, i carele sdnt- acelea. 74. 28,
de. tótit slujba rea i de rusine : si nu patira [Poruncal]. Intal iaste curata rug& i ruga
nici un raa ? curata iaste sa Mid dragoste si dreptate spe
[Bazreasenie]. Zice de acésta acel Teodorit fratele- tad crestinul, ca sit se OM auzi ru-
car pang ce sant Ornend luI Dumnezea, intru gaciunea ta catra Dumnezea.
poruncilelul i intru darul lul : s'aceleasfinte 2 A doa porunca iaste citirea psaImlor
tóte's tin, darul.; pre carele sfinteste-le Dum- sad cu multI Omenl sad si singur de elus a-
nezed pentru cuceria si sfintia bmenilor , flecit sa te nevoestl la beserica ta sa anti
iarit cand urgiseste Dumnezea pre niste 6- pi sit slavestI pre Dumnezed cum te vet afla
meld pentru pacatele lor, atunce si acélea cum am zis saa CU multi sail de etas, cit zit*
pierdu's darul carele ati ea- Dumnezeti 'I ia, si Dumnezeescul David : Vaspoiu Gvsi don-
macar de si pedepseste dumnezeti iarits1 pre deje esma.
ceia ce ati pedepsit Omend ha cum aa pedep- [Psalm. 145]. 3, A treia porunta iaste dile-
sit pre tNabbodonosor carele spurcara acele nia dumnezeestilor cuvinte ale duhulul ce sa
sfinte vase ale heséricif cu posadnicele iul. ca. zice sit ci tésea nesti ne dum nezaiasca seri p tu-
Dumn zea cu vrajmasiI liii cuT rdia de lege nit, tot de una carea iaste plina. Nita de cuin .
paganl : pedepsOe pre credinciost ca sit se tele riumnezeescului Duh, pentru ca dumne-
telomuclresca sal se intórca sa vie la poca- zeestil proorocT, dumnezeestil Apostoll, dum-i
anie, deee de sit vor interce Dumnez a se nezeestiI parintl, dumnezeestii dascall ate
face milostiv asupra lc* de iarta si izbavé.;te aa zis si ad set-is% tote le-ad zis cu dared si
pre dansii de patimile muncil i nuvoil, iara luminarea a duhulul sfant.
eT de nu se vor intórce atunce saizbandeste 4 A patra porunca iaste aducerea arninte
cuvantul. Apsotolutul carele zice de yeti vrea cu durerea inemil de Orate si die mOrt,3 pi
sa ma ascultatt didcetile pamantulul vet)" de judecattl ce va sa, fie, ee sa zice cu inema
mance, iara de nu vett vrea sa ma ascultati : infranta, sa's aducit aminte nestine de paca-
spate pre vol va junghia, ca gura domnulut tul luI, sa se IntOreil ca tot suaetut l sa's
ad grait acestea. aduca aminte de judecata ce vasit fie, a dcen-
nulal nostru Is. Hs. carele va sd judece liii
Pentru sfintele ieóne ce arata ca sa ne nch mea, i sa's .a.cluca aminte de mórte carieal
ndin lor cu dragoste i userdie iced nu en santein datorl toti. emend oPt -platinI, cit de
slujirea. Glavu 27., va aduce aminte Omul cum va, O. !mirk
[Dninnezeestii Dascalq. Dragoste se chiama nici odata no \ra face rail.
o iubire i o apropiare a unul lucru, curn aT 5. A cinrcea poeunca iaste rucodélia, adeci
zice, pentru. dr ,gostea fiulur /wed, vaz i iu- carea le-al dat sa faci sa traestl in lume:,
besc obrazal celuia carele are o dragoste si aa mestersug all negotatorie aa alta maes,
o semnare a fiulul miea,acesta se chiamé cu trie fie ce va ii saa fad drept, bnnisit no in-
dragoste. iara slujirea se chiamit cand acea sell i sa o fael rea, nice sa ial rid-va vre
lama a unul sfint saa a luI Hs sa crezi si sa un lucru ceva sa'l inseli saa far& dreptate
marturisestl, ea iaste acela Hs. si cinstestl a- cit célea ce sa adung cc inselaciune i cu ne-i
cea icOna ca pre Dumnezea sad pre sfintul a dreptate curand sa rasipesc 0 pier. MaI bine
cul iaste icóna ca pe sfintul acela : atunce iaste sit dobandesca nestine putin lucru (zice
mergl In munca; ce icóriel a lid Hs. sail a su- Solomon) cu dreptate; de cat sa -castigi mult
fletulul : sa te inchini pentru numele a lid cu nedreptate i Sirah zice, [Saornon Sirax]
IIs. sad a sfintulid, pentru ca ziee marele Va- galbenil card se string eu inselaciune si Fara
silie: cinstea icoeel vine pespe chipul eel dreptate ca raul vor sa se usuce si ca tune-
de Intiti, si lasitbo' zice cine nu se va inchi- tul In plOie : aa vor sa cura, adeca vor sit
www.dacoromanica.ro
4vIA gd3X,Eni 44-04-AB .435
fugg de Jai tainfie lot,, p e& IiiiI vag'sg pae, dec voI carg créclet1 in naeterile 'Ome-
se lipsascg. ailor ei P in. rodil P inNgroc, acum v'rta ur-
gisit Dumnezeg p v'ag dat In foc ca nuialele,
.entru Is4roeul fL de se va eddea firefitingor lasg. sal vfi. scoth Nhrocul i minuii1e i ro-
ts& nigittdrilése# .0 sg .,se, fctudf p cliile. Apjderea i domnul bate'e joe de ne-
G/Rtw 29. lnteleptia acelera Omenl i rice undell sant
[Anastavie a .Dunvnezeegii eetdg a wag* Astrolsighil sa't1 spue acum rgotatile célea
Antiohia]. NIrocub'lrag lost socotin4 p'l au ce vor_sall vie asuprg.
pnemurnele aprópe cle Ellinl, care nhroc baste [Semn4rd vd tif]. Va sg zicg Staii Anasta-
o isprhvideie in ktme nesdeotitg rnapainte; sie Ca Mel naeterea Omenilor i stihiile carele
povestea va egt rid; eg ngracul Ina iaste alt se fac nice ngrocul iaste adeverit cg de ar fi
ceva Ara- munat u sOcoteete omul mal na- adeverit nasterea órnenilor pre Zodil P pre
inte cesa ,rice nesocolinct -cum va trgi. in Nareej cand vine urgie a lui Dumnereg n'arg
lame ei cum se va griji 'I vine ce'l vine asu muri intr'un cés 100 sag 200 sag a mie de
prh curl al rice art täti fact/ ail bine ag de órnenl, nice- inteo corabie uncle sant atata
voig-sluji itt t1.8 nu voigsluji, art de vvoig la- suflete p art bogate naperl p bogate nand-
era att de4 nu_ ivoiti luera, art uW voig pati iie- cure nu se-ar necal %team cés atata Omen!
woe, agccle nu- voig pati, [Zei. 49d .pti-r] 0 zice ngscut find unul intr'o stihie i altul intr'alta,
ca or! ce'ml, vine asuprh ntirocula'm iaste; ei unul In nrtrac bun, altul In name rad, ei
ce acesta deg va socotieill va rice ruestiue : mon toti intr'un ces, i ce vel mal molt, ca
acela iaste pagan ei fulrä rlenlega, fi sd vti t. 01 ip vrernea a Jul Faraan de need, Duinne-
de szodice enuclui] iar crestinal sh, grijascap reit atata mil de omen! numal Inti'd certa, ei
el soeotesed inainte ea martitrisescl pre in vremea polopiilul, i laBodoma, ei in vré-
Dumnereg improung len tete, iar care cree- Inea lu. Ezechie imphrat,-cand era Isaia proo-
tin. va mfirturisi ngroeuI, acela att chzut de rocA veni, ingerul domnulal ei the intr'o nOpte
in tocm6la 00 intdleptia creetinilor, Tenni au optzed si eincl de mil de Asiril, i a.vea bo-
fost ellinii, de socdtia lucrurde céle deearte gate naperl i bogate narocure; ce n'ar II fo-
p de nimica, citraceia el ling, tote ate venia losit nice dobtoril, nice legilear fi facut drep-
la dryiesil 'le scria sicand cig le iasle de in tate inteacéea vrenne. [Zri unde 6 -ndrocul].
stOle P de in naroc, P de in stele va sh. zicul. Ce Msa vom rice ch. naeterea i nirocul ei
ca (tee 7 planete adecti 7 Cron, Zms, Asis, tOto ale tuturor taste Dunmereg, carele tine
SOrele, Afrodit, Ermis ei Luna carele se in manile sale ei viata ei mOrtea, p plateete
chiarat 7 zodil, aid el fiee Care de acestea ati fiee crtruia datoria dup. lucrurile lot, Si do
crite o fire sag P mal multe p orI eine se va muri plchlosul impreung eu dreptul sh
va naete inteacela cOsi and se mild.' fiee nu te mirl, pentru crt pacatosul mimi till the
care de inteacOle stele zic el iaste t va sg. Dumnezeg calea ea sa nu facg. mai multe
fie in firea el, e trebuiaste eh. fad. dupg firea pacate cit se pedepsOsca mal mult, larit drep-
lui i sg ie fieS carele cumu'l Ora acea tul de ari murit, murit'ag &al ad fost dea
rodie, [rursiturd] carea are firea- acOea in ca- muri, ce sh rice mil sa inert, P dhscarcg
rea se-ag naseut, &apt aceea tete cate -se ma! curand trupul d- pre dinsul, earele era
tamplh. Omenilor zicea ea firea Jul 'I ail nas- legat cu sufletul : ca sa nu gresescg sr' mergg
cut inteac6ea i named ee= au vrut sg se sg se- muncescl, ei Fasci tote fricile, P ne-
tample omulul aceluia '1 aft mat asa, cc* de voile ale aeetil lumi putrede, p traiaete in
acestea barfia nebuneste i neinv-Atat u faril vecl Bine de va rice ca trgiaete P paccitosul
do /ninth cumaiceit-ei Fariseil, carif zicea cit p dreptul In vecie In céea lame r ce dreptil
naeterea.ag fie cgruea P Imarmenul ee sa. rice merg in viata vecinich. p -sfinth iarg pacgto-
ngrocul lul aduce'l de-nrine ce vine fie-cgruea sii in munca de veci.
In lume: ce acesta nebuneetelifitra prig Opore [Semnezd). Sfintul earele ineOpe cuvgntul
zicea, i pentrre teia ce slujia. naroculul ea luI aclecg dumnezeescul Anastasie va sg. arate
Dumnezert, rice Ditninereesta scripturgq i cu sfintil `pgrintl cit célea ce zic Ening cg
vadeste iaepriceperea ei paganatatea lor si eant ngrocare, ei nasterea carea se naete tot
rice, val de ceia ce ggtesp mash diavolulul om,u1 a zodiilor; sant rninciunl ei barfele, cit
adect caril fac jertve-simese ruescaturile ng- singur dumnezeg iaste carele are putOrea
roculul, ea ad flout jertve-cu dobitOcele p a- pre tete, ca de ar fi acélea adevtirate, a tot
mestecgturl, adeca cu vgnahrl de vinurl p, de omul n'ar trebui nicl Dohtorii, nice ajutor de
unt de lemn pre foc; [pentru Aistraloghiil, i alt ceva; nice -ar fi carng a legilor pre ceia
pentru Astrologhil rice sit stea ei it vg scata ce fac rIft : ce Inca nice alt lucru carele se
astrologhil ceriului el utak tritnite Dumne- tarnpla omenilor nu, li s'ar tampla, farg nu-
reit urgia lul, ce sg vie Astrologhil sit vg pg- maT fies-cgruia ce'l ar fi sg. patg, i arath
zesea, et 'art -ovreil von sit arzit ca nuialele sfintul cu dumnezeeetg dascali caril sic a-
in foc, p nu's vor izbitvi sufletul for de in'va- tata socotele frumOse p adeverite cat fie
www.dacoromanica.ro
436 tAtIvol, 140E111 Aft
tine carele va avea minte deavd.rsit, Incit 4nt.071.41, De acesta yora4ipp 4 vietivqtati,..
si ceia ce ad putina ; le dd. O. cunóscd cum NI nu e pic n soroc pus, ni,cl 4a.sce vre 0-
graesc mincitud acel E1linI [GrigOrie astray) nut gIT1 yr4tieg sptisa na panç po.pycg-
§i intai educe pre stail Grigorie, Nischii ca- tO4 altal 4 sal ttdiaspa; ce sfatlal, 0 yoga
rele zice ca ad auzit rnultl zicand de acéste ai: Iul Dumnezed dad. 1r4. aOric9 -rnorp Ofinul
lucrure i razand ad zis sh yit ttducell a- al cum va zice sad vi .impArta, ac ; asa
minte de dohtorul cel mare a], Ellinilor ca,- iasIg si soroeul yield oingli4 ORA v4pa a,
rele scrie i spune Intru socotélele vrajitore- lul puruneFed; jard.Atra cee p. cmktbesc., pra-
stl ale dohtoriel, and yezt ,mice un orn bol- cea ea zic in tot clupq sa arfaia yna OMAIr"
nav de va muri, de nu va murif poti'l cu- lad ci soroc i abil a, 4e card 3putr, cat.0
nOste pre sétnnele trupulul [Semnezdj. i cum acelarvom raspunde d vorn, zito racti se
era un dohtor anume Rodios i atata de bine va. pfla, ja part,..aethtl sa. fie f4cut, vet 4P
stia merstersugul dohtoriet, cat, cu erbile lun- luau sa fie fardi de tale, acesta pinynea
gia viata aceluea ce vrea- s mord curand, sl nu o soptésca i iara'sI de pr j fra0
deci nu sta nid la nasterea omulul, niee la mat painte o botdrare 00 9 34icere 4 ivia-
ndrocul, nice in cOsul cand negrea de vrea sit 01 a. tot omut atata ant sa kralascill fat; sO.
mOrd, Oct el el stiea numal cu erbi sa un- razbolesc Mel odata atir se-am ruga pimpea
gOsed Viata a acelal bolnav, si acel dohtor vre-unul sfint, nice ar thema. vre o d.atit pre
era de pururea bolnav, i stia sa faca numal dohtbi pentru et acOa hotarare ce lt hotd`rai
-atata cum am zis sit lUngOsca zilele trupulul mat nainte Dutnnezed dr fi adevarata, lest
sat cu dohtoriele cleaciea strict alte sototOle hotavul i sorocul a vietila to1.ninl taste po-
carele zicea Ellinil, ca nasterea ornuluI i. t-tine& a lul Dumnezed oarea virninea nu Tpote
nardcul lid aducel sit pata nevol in lume, sa o pilkapki cared se chrama nedornirita. de
iar not vedern In zioa de asta4 ca de va !brute de orn, jar de itna fi hiatarare sad Bored
lovi nestine pre cine-va cu o sabie si sal ieiI amttlal, tipoSiit Mal nainte t ttraidscal-
vdzit tot' dolitoril i alt inn tot sa Zica,cal atata, de aeOsta spune apostolul &art% coria-
ad ranit de mOrte si de nul vor vradur va ttnl Ica 04 Iaco iaddit ipiect tealo i gar-
muri omul. iar déca o ar vindeca acea, rant gre, neclostained,sndseberi, iast POO. tZac4491
se-ar tainiidui 0 at scdpa de mOrte, iar de't sego radi Suineatif? otyaS balni ispeat deb
an lasa taevinclecat ar muri, aceluea nul ad volni. Adoca décit an sant desterMial laentrur
fost nasterea luI nic narocul hit sd anót : SCatele Ion ift se pricestulaset de trupul gi
cad ca erbile 1 ad tamaduit, sangele DampuluT, Arent aceed unit bolna-
[Semndza]. Spune i Esop o pildd si rade vesc i mlii mor. [Seinnérailj. Va hit zica 011,11
de ceea ce cred actstea lucrure, care Esop iaste hOttrata viataromuluT t le %aural depii4
ad fost Ellin Intelept, era 3zice up Astro log. crite vine la bogatI 0. bole 0 inortl, &opt; a-
sedea la tang de tante t privea nastcrile cO tt sfatniaste i So/onion Ii s;.ee sa eu fact
si ndrocurile a fies caruia, docia tamplase nimainuilea rath sa fad nimanuilea. Mkt
ore cut del spuse ntrocul, i esi de la din- de lege ,ea stnu ,MorP Mak Ouitite de vremea
sul, iara peste pu],in cés Intimpind pre Astro- ta,, &rept acOea,td-adantimea itleleptkel a lul
log alergand, .0'1 intreba unde alergi tu as- Dumnezed earele curiOste mai nainte MOrtea"
trologule el zise spuse'ml ore eine am omulul, I cuaOste eel iastg de fokarul lul 0
_spare case si eurd; jai% cela'f faspunse 01 ce3I iaste de pen-ei drept acéea 1 ia &Indult
zise; dan cum stil ntrocuL. altora iar l tad pare lul 01 last tura catuA pare, clap& neg-t
nu ? dem vreme ce iaste asa, .mincrunI pusa luT inteleptie l. acea Inteleptie a Llat
id spus i mie i altora, clOca null stiI tuara- Dutnnezed' nespbsa- iaste soroonl wietil a tot
rocul tAa i stristea, ce hist not acésta zi- ornul; [Dainaeej. drept aceea Dam aschin vrand
cern carea iaste adeverit : ca in mana a lul sa cinstesta adea nespasit- inteleptie a Tut
Dumnezed stat i erestile i pithnintestile Dumnezed datele lame hotar intro vista ft tot
0 mórtea i viata i allele tOte, si indrocul cirnttl zice la céia te Oa pristavesc t Neizta
nasterea, mart pre astrologhl cade-se vred- cennoio glubinoici Mudeosti tvoed opredea-
niceste sa creza nestine (cum ati auxit) cA- Iraqi jivet iprovidisi smirt; icajiztril Pooi prez
le sant env-4141e mincinOse i pilde ached, meaniaesi iaco blgo utroben iproceal adiea
barféle, numal dasta iaste twat crestinilor cu adancimea inteleptiet tale cea nespusa ca-
sd aveni friet ip inemile nóstre adeverit la rea nu pate nestine sa o spue t put hotarul
Dumnezed, si pre dinsul sa upovaim si sit nd- vietil omulul i privestl mal nainte mOrtea
dajcItum : catuia i se cade slavaha vett Amin 01 duct intealtaviata mat bunk. cit tut milos-
sard ce estI, inst am vrea sit zicem i allele
Pentru viata omulla are vrdme cli sora, mal inulte de acestea.: see sOsOste t at am
cdg ani va triti, Oct dit tnii zic cif are scnis, ce Inct sit stitl i acest putin carele at
iar boolt zic cd Ware. Glava 30. zis Marcie Vasilie; intio poslania de man-
pinastasie cd Duninezeeftil cettip a mart; gaiare carea strie unul prieten al lul crestin
www.dacoromanica.ro
PRAM/. IdATE113 BASARAB 437
shZice sd nu p1A-Og ri. nide git tanguiasclt de Antioltic7. Pespe acéstea vom zice dee ca.
fratele sAd cace ad murit. cA Dumnezed au Duinnezed nu iaste sa fact pre cest ow sA's
Meat órnenil Ca si. slujascA in lumea Int o tie curatia iarA pre altul curvarid si pre until
sluhsord, dtipa lucrul earele le-aii dat sa. lu- urgisitor adecit mAnios si pre altul rale/-
cre* 611.111 ai fi un ImpArat carele ia la casa tor-id §i pre altul scamp iarai altul eftin
mul de tot felul tie slugT ca SA1 se umple Pa- slohod sa dea, dar ce ? sant niste vinT carele
lata si s lijascit tine's dupti slujba ce va fi urmézA si imblit pre feliul stihiilor trupulul,
vrednic, décia acel stApAn decit nail maT trecu carele cu acestea i cu vremile si CU nAra-
hue acea slugl pentru bogate vini ce ad facut vurile se fac órneniT asa.
goneste'l i ia altul, asa i Durnnezed are pre f Semndzdj . DA se va afla imul tire ce sit zice
Omen"( in lume sA imple pamantul i sa sld- crésterea cAlduril stihiel adecA a sangelul, in
jescit cirte's ce'l se-ad dat, -lard décl nul tre- césul zimisliril coPonultil cand ingreceza mu-
hue ;0 fi slugA si siuji, el ia i vine altul in iarea : atuncT copilul acela se face cald intru
locul lul, drept acéea la Dumnezed stä sa trA- amestecArT carele iubéste viata lumiT acestia
iascri. omul: ad Vrerne multit ad putinit si voia si acela iaste i slobod Ia maul a da. Iar de
si Inteleplia a lul Dumnezed, iaste sorocuf gi va ingreca muiarea la purcéderea stihii ceiT
liothrul yiela a fies-caruT om. red, ce sd zice a flegmeT atunce se face copi-
Pcntru cum trdla (Catenii yet mai de winte lul cu firea rem i nepriceputa adect cu rninte
vrente 0 ant ntuyt. G/apq. putina, iar cAnd Ingrecéza muiarea intru sti-
[DarnnezeiVii tDascalil, In vrémea acéea hia cea uscatA adectt a hieril a pamtntuluT
tout nedumnezeirea era intru nernul Otnenilor zic, atunce face pre om de tine rAotatea, si
om amar i privighetor adeca fart somn si
cc sti.zice sit inchina j credea, in idoll 4 iar raid, iar de va Ingreca muiarea intru stihia cea
nu credea intru adeveritul Durrmezeul nostru umadA carea iaste apa atunce face coconut
fricAtoriel ceriulul si al pArnantuluT si tete fitrit gHjA
rate's inteansul, drept aceea tocrni Dumne- mAntestl i si lenevos, de iuheste lucrure pii-
e lacom, cAcl cit de vom zice ca
zed (carele ad facut tote cu Inteleptie) de ingrecez1 muiarea de face copil cu porunca
traia Onienil aceia multi anl ca St se ilderca a luT Durnnezed, until
de Inchinarea idoliler si de in lucrurile dia- nul neclatAtorid lesne, viclen altul bun, si u-
volulul, sa, vie intru pricepere Durnnezeiasca timid si altulu's line curAtia iar lesne
iar altul dttato-
altuluT iubi-
sa creth drept intru adeveritul Dumnezed si torid de muerl nu putern sit zicern cit nicT o-
sa fact voile ml, iard nemul eel de pre urma mul cela ce's line currttia se va afla, sA aTba
ce sit zice nol crestiniT am cunoscut adeve- platl, nicl curvariul mune& cAcT ad fAcut
rinta credinta, lumina de vecl carea lumine- nezed pre acela curvarid si pre cela laltDuni- de's
za pre tot omul carele vine in lume, adeca la tine curatia : ce 'Met nice cel manios nit iaste
dornnul nostru is. Hs. si intru neinceputul destolnic muncilor de la Dumnezed cAcT ca.
luT tatd, i intru Dumnezeescul si sfintul toc- asa, '1 art facut Dumnezed, pentru ca Duinne-
ma find al lul Duh penteaceia nu venim in- zed carele iaste drept si acea dreptate n'ad
teatitta mull/ viata lungA ace santem intit- facut pre unul O. fie ucigas si pre altul sme-
nh intru sfinta TroitA, i cacl ca lumea acesta Ht si pre unul iute la manie iar pre altul mi-
iaste merte: iarg ImparAtia a lul Dumnezed lostiv, st altul nemilostiv, cA mare nedreptate
iaste viatA de véci si nesfirsitA si caci sttn- ar fi sit muncesca pre un curvarid sad pre un
tem fil dupa ,dar pespe dumnezescul lotez, nernilostiv sad pre un ucigas, asijderea si in-
pentr'aceia ne iubeste si ne scete de in mode tr'alte pAcate intru tOte sad In bunatate ; ce
si ne sue la viala de véel, la mosia nóstrt Omenil se fac de In felitil stihiilor cum all a-
cea de intal carea se chiamd raiuL -
Socotill srt stitl i intr'alt chip pen- u zit.
[Sentadvd]. Ce InsA de te va intreba nestine
teacesta lucru : adeca cu cat se apropie stir- zicand
sepia lurnil at se fact conetul : cu atata si 0- de m'adelfricut
asa am nascut ed cum sed tamplat
pArin(iT mieT si pre fetid sant
menii li se Irnputinda. anil ; adect trAese asa curn ma void munci sad cum void avea
vreme putina. platd de la Dumnezed ? flAspunde cit pentr'a-
De unde e de se ail& =multi onlcni de inceputa céea sell flcut pravilele si legile, facutuseti
nasterUlor 0 de la varrata tineriet, pre frlid cazaniile : carele sant ca un frail, sit conte-
sant blduzi, Emeriti, bunifori, tiara altil nese-a firea a fies-cdruia ca sit pazescA porun-
iutt la mdnie, qi unii iubesc viata lunti ace- cite ale lot Dumnezed, ca sA alba platA apró-
ctia iard elf ii sdnt oureart, unit iubesc mu- pe de Dumnezed. Cdce eit de void na*e ed
erile, altif le urdsc, 0 unit sant- tiitori a- Intru fire sa fid pohtitoriti Ia muerl, atunce
decd postnici, unit sant slobozt la mand de ed sad en post sad en altd strimtura a trupu-
dad iard a4i utt dad, 0 un.ii sant nepo- lul : contenesc firea trupuluT rnied sa nu cur-
Mitt c petrec fdrd de arije 0 cu. Mlle. Gl.
vesch, atunci void pazi poruncile lu Dumne-
[Anastasie al cetlyit lui Dumnezed Marea zert i stric firea felulul In care m'ain nAscut :
www.dacoromanica.ro
438 rel.tvu,A itgrcin BASARAB
ca s pgzesc poruncile a lei Dumnezed si a- inch numaT thlhariul; ce si copiI fra ha,
tunce'm va da Duinnezed plata. deci pentea- rudenia lul, urascusl viata ace nit ved cea-
céea nett dat Dumnezed minte ca sit ne soco- sul chilt va muri ca sa'T ia cum mat cerand
tim si S ne grijim cu mintea nóstra i sti ne ce are. iara el nu va sg temper lticrure a-
fie mintea sthparta siDornn ticalóselor patime colo la eerie' unde nice viermii nide feriT nict
adech celor reale; si iar de rn'am Miscut eil alt ceva le strica vre odata, dara cum nu pote
s. fid cu mintea gresh si ea pricepere puting, fi until ca acela adev6rat fgra-de minte. Drept
porencitail noag. Dumnezed sa facem domiri- aceia n'are niiMnea ce virmi cad m'aro ha-
re si minte subtire; Cu ce? cu invittatura Dern- scut ed asa i cad asa void sa mor i nermca
nezeestilor scripturl cu nevointa, de pururea nu void avea plata de la Dumneded. 8i iara
sa. intrébe pre fies-carele, carele are minte sg un om ce va fi ucigas ad n'art 16.sat Dumne-
invéte si el tsi sa inteléga, adeca sii Muria- zed legile si pedepsesch i sg pedepsésed pre
sea si si invinga grosirné's cii nevointa i cu ucigas : ca sa's contenesci firea cea de um-
Inteleptia altora, lax tie vel zice cum va putea dere carea ad cg. ad lisat sg ia mórte de vor
fi acesf a? [Semnéza'11 atunce to ia pildi de la ucicle pre cine-va [omal ueigaf. Matei ZaJ 12]
o piatrg. sad de la un fier sad si de la o piatra sad ad n'are atéta minte acela om ca si So-
fill de pret adica Adamant ce si zice diamant cotesci, ca de va ucide pre om : ucide pre u-
carele n'are taiare adica nu se pine thia si cu nul carele iaste de a lid fetid, ia sa vada do-
frecare, freci in tete zile si se netezesc tete si bitOcele celea ce sant tote de o fire si de un
sa si stria, iar piatra si marmura fi. o Nue fella : di nice odata nu ucide una pre alta. §i
de un lucre ce e maT mele carele iaste parul ian. omitl rnanios nu pete sa's cont"nesca
decia tu freca ce dinsa in tOte zilele Marmera mania rhea merge de naintea omelet ce sit
sad piatra ca. o tae funea cern se vede la manic i sg's aduci arninte cum se manie pre
melte puture i pe intr'alte locure, iar pentru icong. adeca pre chipul a luT Demnezed, care
piatra diamant de care am zis nice un fier Dumnezed va O. se manic asupra lul : chce
nu'l prinde, [Semnezttl iar mestelil care'l fac se ad maniat pre chipul s65, [omul manios]
art aflat niste cenuse de pun si cu acéea '1 sad au der& nu'l ad poruncit sa iubestl pre
freca. de'l curatéza si'l ch-Fg si'l fac luminos, vecinul tad ca si pre tine sad au doll n'ad
drept aceea pravilele. legile si poruncile a luT zis iubitl vrajmasil vostri si bine facet! lor,
Durnnezed si invataturile i indreptarile lel; ca ce iubitl priatenil vostri ? cit asa fac si ph-
acelea sant carele dreg si indreptéza pre cale ganil : drept acéea Intru tote felierile ce sit
pre firile órnenilor célPa reale intru bune. 8i nasc emenil dupit himus [Matei Zit; 15] a-
iar de va naste nestine scuinp i ne milostiv adecg stihiile ce sit afla parintil lor cându'l
pre acela '1 invata scripturile si inaT virtos sernana, ass ad si melte tarnaduirl i frame
Dumnezaiasca Evanghelie pilcla a saraculul ca si tamaduiasca si sa pedepsesca firea lor :
Lazar, si a celul bogat nernilostiv si iara. pil- ca si aiba plata de la Dumnezed, si pentr'a-
da acelui ce i se indestuli adeca 'Ise imultirg. cestea avem atita si atita pilde.
tote si sti socotea sa faci atata lucrure, iara [emndzd]. Ore stil bine ca. de nu va minca
ingcrul zise lul, nehune, drept aceea de acesta nestine nice va bea : nu traiaste; ian g. am ve-
chiami pre totT scurnpil nebunT, IZri pentru zut pre multi de ceia ce mininci i bed
Seumpil (lath unde iaste maT mare nebunie melt si curvaril fugind de in lume i se due
sit fie nestine rob argintulul si eureka, carele in pustie si cu atata post ce alt facet si cu a-
le vedern tot1 in tote zilele si in tot cesul mu- Lila strirnturi i sgarcele ale trupulul lor ad
rind unit si's lasi. avutia pre pirnant; dice ca. unit mincarea i bautura cea meta i curvia
nu pot sa Q ia, iarti sal acul sufletul pang ce si s'ad facet trupurile (cern am zice) Ilesim-
iaste in Lime iaste incarcat de gieotatile lu- titOre i merte de, acestea lucrure. 8i iaras
miT, iarg. deca more trupul atunce se, usureza OrneniT ucigasi i rubitorl de viati emit iu-
de asupra luT, si merge duhul in luniea de sus hese viata lumil, cumu's dad_ trupurile intru
slobod de inteacesta. ting a acestil luml trech- melte mend ca cum ar piti altul iara nu el,
tere, adevarat de va avea bune facute. Dar nu si si pohtesci. mertea ca sa dobindesch im-
iaste acesta un lucre frurnos sit socotesca paritia ceniubul, i intr'alte feliurl i firl rele
nestine sa se foloseca sil's infranga si sa's ale ornuluT intru tote : pline sant invititu-
contenesca scurnpeatea lel a se facit eftin ca rile besericil i vietile 5i traiurile sfintilor si
sg aihi acolo plata., ? [Cautd de rezi, o iubiteme de curvarl si de prea curvarl si de ceia ce ma-
de lume]. i cu avearea lul aicea sh cumpere ninca. si bed mult si de eel scumpT si de cel
palate si hicrure carele nu i ad vitzut ochii, ietT la manie i nil, [frumos mai de tot], ia
nice urechile 'i ad auzit (cum zice mneze- vezl p,e propodbna Maria Eghiptenina curvg
escul Pavel) in 6:ea 1,dti lume uncl le are ca dinsa i cat a-e hranita cu manciirl i bite-
Dumnezed guile pentru dreptii, numaT ci. ce turT numaT caci's opri trupul cum sa sfinti,
va da aicea de in argint si de in aur, carele cauti. de vezi si la otecTnice ca's pline de a-
le pote sa le fere fies care talharid si ce zic cestea, vez1 catT mucenicrsT ad dat singele
www.dacoromanica.ro
PR AVILA MATBIII BASARA B 439
pentru Hs. caril era TArbatT i acigasl vitéjT, cIt de se vor bucura fecioril Lel de dénsele.
ia veal iar ckti n'ail dat nernenui nice odata iar nepotil tar nu se vor bucura, i de se vor
de iptr'avprea lor, iare apol vindure ce a bucura nepotil tel de densele, iar al doilea
yea malt pupn avérea lor si le déclere Sera- nepotl nu se vor bucum, ce /mind acolo se
cilor pentru Hi,. si iare cap de cel itip la ma- vor da nedreptiltile perintilor, si de acéia zice
nie se smerire si se facure blanzT pre la a- Dumnezee cIt va da Dumnezet pecatele adece
Vela schiturT, cap talhar se facial &hip, catl nerlreptatile si jehuirile pane la al treil ea ném
furl, catl curvari, cap rel, cil betivr, barbap, ce se zice se plane si se se sfarsêsce acéle ne-
muerT, fête, Impérap, domni, boiarl, bogap, dreptap de Inteacel ném. Iar de va zice nes-
patriarst, MifropoIiT, episcopl, egurnenl, popi, tine dar ce strica copii caril n'ad fecat nice o
diaconi i calugarT se muncire pentru Hs. si's nedreptate se piérze acdlea bacate i eI se se-
Infranara firile thr eu légile i Invatetarile lab recésce ? asculte Aceia nu pierd nemica de
Dumnezed. Drept acéia nu se temple cuiva al sea, ce pierd acéle as adunate pe nedrep-
s. afle vin Intru plcate sL zice Ace va se. tate, carele n'aa fost ale lor, nice ale perinti-
face pohtele sale ce. ala m'am nescut i asa lor lor numal ce ad foit striine jehuite si re-
'mT p feliul si firea Drept acéia se foga lul pite. Si Inca putem zice el Damnezed iubéste
Durnnezed ae acésta i proorocul David si copii aceia: alt descarce de nedreptatile pe-
zice ; Ne ucloni Srd ta. amego ve slovesa lu- rinplor tor, sew, cumva se fie avutialor f6rte
capstvia ; eje nepstevati vinai ogreasc. adeca incereate de nedreptep se se afunde la un-
DOmne mi'ml pleca inema mea Mtn' cuvinte cleie i nedlabil si In valuriIe diavolulul, cum
victim, cu care cavinte sk aflu Tint Intru pa- pate si o corabie ce iaste pre inc4rcate si sIt
batele méle. [David psalm 140] Drept acéia o lovésca o m ire farina' i se nu lépede sit
fie-cine baste nesebuit de na va se's vie Intru se usuréze corabia ca sa se pea lupta cu va-
adeverinte se se indreptêze. lurile, cu vihorale i cu vanturile. ca se nu
se afunde se se /Ace. Drept acéia le bucatele
Tentru- copii de se vor munci pentru avutifle carele sunt ree adunate peclepséste
pl
printii lor 91. 33, Dumnezed pan' la a treilea rude iar nu la trap
sad la suflet Ace cIt ar fi Mare nedreptate
Liar a hd Anastasie]. Pentru lucrul cesta ce aprOpe de Du m nezed. Pentr'aceia singur Dam-
zic cá pletéste Dumnezed pecatele pane la al nezed zice : cine's cu pecatul lab va sIt mOre
treilea nérn, adece, pre feciorT, pre nepotTsi pre si nu va lua copilul pecatul tatanesee, acle-
al doilea nepop ia sä ascultatt Dumnezea zice A fie-cine dupe pacatele ce face se va pe-
ce nu vor mud fecioril pentru perinOT lor depsi, Drept acéia aduce pildIt i zice : Pa-
nicl perintil pentru feciorT, ce fies cine va sl rintil manance agurida iar copil lor le strepe-
morIt pentru al lid pleat. [Glue 18 lerem 31]. zeic, ce sIt zice cIt dine va manca agurida
Drept acéia zice si pespe Iezechiile Proroc : aceluia vor strepezi i dintit Adece eine face
carea iaste 6stea ce vine la vol. Perinpl aa pecatul : acela va se se si pedepsésce. Pentru
mancat acrilnea adecl agurida, iar dinpI co, cIt ce tatIt art prea curvit vre ()data iarIt apol
piilor vostri all stripezit. Drept aceia greiaste copflul se aibe dulcéta prea curviel, carele póte
domnul, vill ea, acésta 6ste ce vine sa batIt ince.ca n'aa fost nescut sad care tate ail ateis
pre alta 6ste nu va se fie pentru alt ceva : ce cand va vre tin cm si tu sa zicl cIt copilul itti
numal pentru ceia ce all mancat agurida, pl varsat sangele aceluia ce se-aa ucis, iar co-
ad stripezit, i tote sufletele sant ale méle, si pilul p6te cIt inca n'ail fost mescut. Drept a-
sufletul care va gresi : acela va se móre si céia de acésta iaste mare nedreptate, Qrr nbc
cela ce se Va naste nu va lua pecatul de la re pacat ce face tared se fie partas Si copilul
cela ce at! , Meat pleat. Sfintul va sIt zicti ma ct!c cIt pe trupul lab si pre Sufietul bib are
A pentru cel cuvint ce zice Dumnezea, ca pleatele acélea tatel carele ad facut cii tru-
de pecatul parinPlor pane la al treilea nérn. pul si cii sufletul sea, iar nedreptatile (cum
Va se zice cIt nii va It pate copilul mance am zis) carele jehuiaste, i repéste de stringe
sad pedépse, trupésca, ad sufletésca pentru avutie nedrépte si o lase. aicea (ce mr pOte
perintil lul : ce acésta iaste socothata i lute- sa o ia cu dinsul) acel a ad facut cloaelucrure,
iégerea acestuia cuvent : ce un tatIt ad aduce aa luat el cu sine si s'aii dus cu pacatul
nat avére i avutie multIt, cu neclreptatT 1 cu nedroptetil : iar une altele si strins6rea pa-
réle chipure si neravure asa de céle OrchID- ce16se i fere' dreptate, le lase copiilor sIti, si
tore ea si de céle nearnblet6re, de acia le aa nepo(ilor si al doilea nepop. Drept acéia ca
lent coconifor, , si Ace sunt adunate red pe piste aduneture striina fuge iar de la manile
nedreptate si de jah, pentr'aceea nu 5e vor thr. de acia cela ce tine une altele si strinsOrea
bucura de dausele nice copii lub nice nepoW striine, ramane go), aciece de-nedn plIttile te-
lab, nice al doilea nopop care se chiama al tane-see; cum pate un om ce are numara
treilea ném, nice le vor mosteni bine, iar ceia niste galbenl striinl caril 'T da altuia, ca niste
ce_ zice pane la al treilea nem acésta arate striinl ce nu's anal, iar lul tuff remane ne-
www.dacoromanica.ro
440 PRAVILA MATEIII BA$ARAB
mica, ftil numal rugina daeca pacatele ne- pre pa1rne's1, i cautanci la acel Eftul : Intreha
dreptatil. pre Durnnezed, de ce vrea sit intretre, Urea pia-
[Isaia] Zice si proorocul isaia : se celc i tra aceea de Adamant acias stralucia (deca
I
dealo ego : adeca fie cine's port a. al sari lucre placea lei Dumnezed acea intrebare ce intre-
naintea-sa, i dreptul, iar are naintea sa drep- ha. Preotul) i arunca mare lumina si zari a-
tatea luT, drept acêia zice domnul: 0! tu casa fart, iara. de nu placea Int Dumnezed sta nu-
a lu lil, pre fies-cine de intru voT void sa jude, mat in tocmela el si decia mai mull nu stra-
dupa calea a fie cgruea. lucia, iarl. tie \Tea DumneZed sit dea Omenil
Pentru vise carele sant adevlirate si carele izu sal sabii : se Mem sangerata, iara de vrea sa
seint aclerdrate Glue 34. vie movie sad ciuma sa facea negra.
[ZMIoust pentru poddba preotull. far Ar-
[Aceluias Anastasie] Vin la om melte vise, hiereul. in vremea cea de demult veche, cand
cad ca tine intru mintea lel acel lucre ce itt- vrea sa intre la staa Staih : se irnbraca In-
heste sit castige i sa dobãndésc toil. zioa, tee haing carea se chiema Podir adica de in
deacia nOpte 'I vede in vis, yin visele $i cap pant, la picióre asij derea i Epomida. Inca
pespe dracT, via si de la stomah cand prea mai imbraca s'alta imbracaminte de venia
mananca omul mull si se imhata, yin si de pant la cópse, Inca mai Imbraca s'alta carea
la Dumnezed, ca. de rnulte orl Durunezeestil o chema Loma, si era dindarat la marginile
angert cu visure ingrozesc i spill, pre not, hainil carea ajungea pant la piciOre Meg. mat
si de melte orI si sufletul ca un cuvintatoriti purta florT de rondil, greceste A n tiroas roncus
ganditorid ce iaste cunóste mat nainie adeca cicurl sad chenafurI ca florile de ran-
avail omulu itiste lucrure, inst. drept aceea die si clopoteT, iar desupra capulul purta tiara
date vise va vedea omid, pentru intlreptarea ce sa zice corivantion care sit chiarna mita
si intOrcerea de in rad la bine : acelca sa le Arhieresca si un rocolas de aur facet ca o
$i i ubesca. potcóvit in carele era scris nurnele ale! Duni-
[Caton] Pentru vise spun si inteleptil eel nezed si desupra pre umare purta dotzmaragdl
de afart. adeca Caton, Elica aste duo iacoje o- si pre unul era scris 6 rude ale In lii si pre
jidaet i vasnea taiajde nectaet. adeca date altul alte sase carele zice mai sus, iarg. dina-
are omul mutat mintea lul cand iaste dasteptat. inte pre piept era acel Efud i pre dinsul era
jar. dem adortne aceles \cede suit vis. 12 pietre scumpe. [Semnézdj Ce sa cade sit
Pentru iie iaste aeel Eyia pespe carele in- vaza nestine cum era acele impastele altele
treba preotul pre Dumnezeit vi pentru posi secotelele altele, cad ca Dumnezeil adeva-
ddba preotulul,sipentru doet-spre-zécepietri rat nu se odihneste pre haina de porfira
seurnpe si pentru, cuedntul carele zice Dom- pre lachint: ce's zugrilvéste chipul sfintiel sale
nal numele mica fi nu 'I am ardtat Mr. pe donde die trupesiT ale bunatatitor cad et
Glaect 35. Dumnezed de tear fi odihnind adeverat, pre
acele podebe scumpe: ce ar putea fi ? eke ca
[Anastasie al Dumnezeesta ceta( r. Mara An- maT nainte pentru Aaron nu imbraca. pre
tklall Acesta nume gal spue nestine sem- Moysi: ce Moysi era gol de podóbele preo-
néza sad aratare sad izbavire. Si chipul ia- testi, iarg. apoT el imhraca pe preot1 i cu apit
dect.) Vectérea luT era de o palma, (esut ca en nu se spala : iara el pre altiT spala cc un-
rotocol pre plept, adeca. ca en Golpid de ma- sOre nu se unse : iara pre altil el '1 ungea,
tase cu sarma de aur, si de mestersug pestrit, el hainit preot.esca en imbraca; iara pre altI
impistrita, iara in mijloc avea ca o slea tot preotT imbraza; pentru ce ? ca. sit stil ca nu
de aur, lava tiespre o parte s; de alta : doal, pie- trebeesc a tata podehe celora ce sant desa-
tri zrnaragcl; si pre un Zmaragd era scris cdte varsit la Dumnezed : ce'l spasese isumaT he-
6 rude a lu lil, pre altul iara asa 6 si se facea natatile Jul, drept aceea pre chipul preotulta
amandoal tus dósprezece rude, adeca acelor zugravéste hunatatile, insit sus la cap numele
12 feciort a luT Iacov, cace ca acel nem se a lul Dumnezed i dinainte spre piept : en-
chiarria i2 rude, lay Mire aceT doT zmaragcli vantul al ha Dumnezeil iar jos florae si ale.
era o piatra. de Adamant si cand vrea st, in- durile, adeca indreptarile hunatatilor.
trebe preotul pre Durnuezed pentru ve un le-
cem atunce l lega intre Epomida. Numele celor cload-spre-zece rude ale la iil
1Semnezdj, Epomida era o haina alarhiere- ((WO deinsele apropierea celor doad-spre-zece
uhil, dam 6 punea la umgrus : ca si n ziva pietri ce era pre vied.
de astazI Omoforul. Si Epornida acka o adu- 1. fluvial. Sardion
eft. peste urnitr denainte pre piept, cum vine 2. Simeon Topazie
si omoforul, décia cand vrea sa intrebe preo- 3, Levi Zmaragd
tul pre Dtennezed pune's manile legate de de- 4. Iuda Antrax
strptul Epomidil, de acias tindea palmele de 5. Dan Samfir
desupt, qi punea marginile epomidil desupra 6. Neftalim Aspis
www.dacoromanica.ro
PRAV1LA MATEIV BASARAB 441
7. Gad Yachynt 7. Yachint, i acesta iaste can mohorat

8. Asir Ahatis (sad grecéste paracochinizi) si se alit la mij-
9. Isahar Arnetisos locul laturilor Schitiel. Schitia se chiaina tote
111 Zavulon Hrisolitos laturile miezil nOpte, unde lacuesc ceia ce se
11. losif Virilaios chiarng Schiti, cum al-zice : TaitaraT, Unguril,
1,2. Veniarnin Onihitis Rumanil, Rusil si acéle nemure tote carele
sent in laturile a miazg nepte. adecI Gotha.
'edii tpilanie episcopal de la Citypra pentra Dece acolo ii pustia Schitiel ceil marl, iaste
cél dowl-spre ace pieta i scumpe earele era o prapastie, adeca, o creptturd. forte adanct,
tintuite pre Efad. cat nu pile omul acolo se, irnble. i acea pre:
11. Sardion ctriea'T zic Vavilonéne iaste o pastie iaste ingreditt cu munt.I nal(1 despre
piatra de '1, iaste firea ca focul i ca sengele; arnendoat partite, si sus de in varhul el de-ar
carea se face in tara Vavilonulul carea iaste cguta eine va se se plece, nu pole vedea fun-
cetre AsirenT i iaste luminest si are si pule- dul nice ptmantul jos al aceil prepastil. Cit
re dohtoresct de vindect carea este de trebt de adancime se intuneceze ca i cum al ceuta
dolitoriler la unfleturi, si la rano carele se intr'o mare fumedenie, intru care prapastie,
fae de fier : ungend cu dense ranele si urn- trirnet imparatil acolo de sed pre ceT vino-
flaturile. yeti, i junghe MieT, BerhecT, i dem '1 belesc
Topaziasiaste maT rosie de cat Antroca eT atunce carnea jos in crapetura pritpastieT,
si se face la un ores ce sä chiame. Topazi la iarit pietrile sit lipesc de carnea rnieilor, iare
India. Care Pazie o Nec . dohtoril pe o grease vulturil caril lecuesc sus pe pietrile munte-
si déc Q free& nu iase de intensa rusalg : ce 10, cart miroséla &emit se pobóre jos si nit-
rtmane in zema acéea calaptele, adeca alba- pesc mieil si '1 aduc in sus afart, iart pre
std., deacia ceia ce 0 freed implu vase cat vor, came sent pietrile lipite. Meta mencend vnl-
si cat de o ar freca nic1 Imprejurul eT Mel la turiT carnea pietrile raman désupra pre mar-
eumpant scade nice nemica : numaT ce sta tot ginile muntitor, iar aceT vinovatl privesc unde
intfun chip cum s'ad fost si nu se stria., si ad dus vulturil acea came i merg de adune
acea ape, ce iase de intr'ensa &and o frece: ia- acele pietri scumpe i asa trirnet impgrati1 de
ste forte de folos la ochl cand dor, 'ince si la de le iad, si ad lucrare ca acesta, cit de le va
cei ce nehunesc, adece canT 's1 es din minte : pune cineva pre carbunl aprinsT, iale nu se
numal cum li o va cla sa bea se tamacluiaste. strict, iare cgrbuniT se sting, si nu numal a-
3. Smaragclul earele iaste verde, scotul ca césta ce inct de le va apuca cineva pre acéle
o redecina de In munti1 Endiel, si de acolo pietri si sIt le invgluiasct intr'o carp& si st le
'1 sapa varvaril f di afia de'l tae iarg. puterea bage in foc st le tie &supra, cela ce le tine
loT iaste de astamparare setea si [IVO vedé- arde : iar carpa nu arde, ince, maT povestesc
rt a fata intrAnsa ca intr'o oglindg. cum sant forte de trébit acéle pietri : la um-
* 4. Antraxul iaste oxiu rosu si se face la rile célea ce vor sit fete ca sit nasca lesne.
Harchidona Liviel, adeca a varvariel, carea se 8. Piatra Ahatis mohoratit iaste, sail gre-
chiarng, Africa. Si povestesc corn nu se afla ceste paracochinizi, si acesta se alit spre latu-
zioa ce nóptea, cg de part ca o faclie sad ca rile SchilieT, putere de vrgcire ca acesta are.
un cgrbune last schintel, si dupe, un ces iar ca de va musca pre om scorpia sad ohea sad
se potoléste, de azia cunoseandut ceea ce o alt sarpe, cum vel freca cu dinsa pre om la
cault ch iaste aceea, merg la lumina ei i o frunte, acias se tgroeduiaste.
alit, jar deca o alit o iad si and o tin i o 9. Arnetisos, si acéea iaste can mohortte
due, orl cri ce haine de o ar acoperi : zarile sad greceste Paracochinizi si last vepae a-
el tot es afart. dance, adecit mune, si se aft la rnunti1 Var-
5. Zafirul iaste can mohorat (sad greceste variel pre lengit marginea mitril, iara eine o
paracochinizi) si se face la Sarachinia si la va purta la dinsul numat se, 'T se atingt de
India. Si cencl o fred sit o ameastecl cu lapte trup : cat yin de-ar bea nice octal nu se
de mukre, [seannérd sd stil. i sit ungl dure- imhata.
rile carele sant i se chiame umfraturT, numal 10. Hrisolit, iaste ca in chipul auruluT sad
cat se ttmgduesc. Inca i tablele céle ale le- greceste Parahrisizi si se aft Inteo piatra ca-
git carele dede Dumnezed lul Moisi, era de re& se chiarnt freatidi adect put, aprOpe de
Zafir. marginea baltiT AhiemenidiT1 a Vavilonthul,
6. Aspis iaste in chipul smaragdulul si se pentru cit Vavilonul si putul pietril aceia 5
aflt la gura unul rad ce se chTame Termo- chiame'l Ahemenida. Acea piatra de o vel
dontos, aprópe de alt rad carele se chiarng freca, temaduiaste pre ceia ce all plata cariI
Amatundios aT Chyprulul carea ib.ste forte de nu's pot lesa udul, asijderea si de durerea in-
trébit la ceia eel lovesc nghtdelcile, adeca la frangeriT medulariulul si de stomah, si de tote
ceia ce'l lovesc loviturl si cad jos de se teva- lucrurile pantecelul tarnaduiaste.
lesc si le merge spurnele. 11, Virillion, came indulceste sad greceste
www.dacoromanica.ro
442 PRAV1LA MATE1U BASARA8
glichizi si se face aprOpe de thrmuriT munte- vath -nedreptate si nicT unul nu grheste drept
luT carele se chiamh Tavitu. Care le iaste in- nice iaste judecata adeverath. Asijderea zice
Ihuntru la Anatolie, iar lucrare de thmaduire pi Iezechil ch de la Tata a lob Diunnezed ea
;
acesta n'are. zice voios vh. dad in sable si totl vetl sit
12, Onnyhion, carea iaste p1àvii si se aflh. cadetT junghetl. adech vetT sit munii, pentru
si aceea la acelas munte al TavruluI. ch chte v'am grait nu m'atl ascultat i ao
Teodorit episcopal Chgrulai, pentra cavántal facia viclenie ce sit zice Cad inaintea mea,
carele ziee nainele niied Rontnal vi nu'l ard- celca ce n'am vrut vol le ati ales. i iarh,s1
takei bor.
mal grileste acest asa. i vor cunoste tOte
limbile cit pentru phcatele Seel robit casa
[Semnézrt, set fir Slovele de in cap In! Hsi. a lul lii, ch sad lephdat de mine, si ed 'ml
Invath Dumnezed pre Moysi, pre carele '1 ad am intors fata de chtra dinsiT si am dat
destoinicit a toata mila dragostea i c'nstea, pni &basil in mainilevrijmasilor lor i d.upa.
chcl ch acel nume carele nu 'I arath patriar- farh. de legile lor asa ad facut bar.
silor iar loT Moysi 'I arath. Pentru ch. zise eh- [01 ishod]. i zice Domnul chtrd Moisi,
tre dinsul : ed stint o, d",n; o, n zice Dum- nicd uniI vadua sati. rnisa sh. nu 'I facetl rad
nezed. sti nu cum-va sà strige la mine si cu auzire
Acest nume adech :oon aprOpe de ovrel void auzi strigarea lor i wit void urgisi cu
se chiarra nespus: adech nu pole nestine s 'I manic : ce apol vor ramhnea muerile vOstre
spue, cad c ovreil ad oprit pre totl sa nu '1 vaduh i copil vostri shracl.
Spue cine-va pre lirnba lor. Carele se scrie ea [Ot Leip. $i zice Domnul care: Moisi, de
patru slove, penteaceea se chiama Tetra- vett imbla intro poruncile mete i sa phzitl
gramrnaton ce sh zice cetveropismennago, ro- invdthturile mete sh le facet!, davoid ploah
mâneste de patru slove, acesta se scria si pre mea la vremea el si phmintul 's1 va darOdele
acel rotocol de aur carele era fácut ca o pot- lui i poinil Vvor daplodul lor si va ajunge
Ova, care o punea pe fruntea arhiereuluI si area pre cules, inch culesul v a ajunge shnahnta.
era lipith de mitra ceea ce purta i aceea se Adeca se vil imulti viata nOstril, i vet1
chiamh ovreiaste Ala, iarb. samarilenil pre manca painea vOstra de indestul i yeti sedea
limba lor laves. pre phmamtul vostru paziti imprejur si void
Pentru relotatile carele fac noa4 linibele adeed da pace in parnantul vostru, i vetT domni
pdgdnii, oare cu porunca a lwb Dumnezell le faira de feint, si nu va Ii niminea sh. vh. infri-
fac all ba ? Glaze 36. coseze, $i void piarde tote hierile ceale, reale
kInastase al Dumnezee§Iii natal cetati An- de in phrmintul vostru si rhsboiul nu va
tioh. fl potctivaij Iubitoriul de Omeni si -dreptul -trece pre in tara vOstra si vet1 goni vraj-
judecatorid domnul nostru Is. Hr , child gre- rnasil vostril si vor cddea junghet1 naintea
sim de multe orl clä pre noT Ia vrajmasInu sä vOstrai cu frich, i cinci de in vol vor goni
ne piarza ci sh ne pedepsesch, cum zic lu Til o 100 §i o 100 vor goni mil si se vor omorh
pespe Ieremia prooroc: avetl nbclejde Omenil vrtijmasil vostri cu sabia si void chuta pre
miel aducendu-ve aminte de Ill, vtindutu-va vol de va void blagoslovi i o vit void creste
Intl% limbl nu a fi de peire ce cad aI urgisit si o vh void multi si void pune legea mea
vol pre Dumnezed carele v'ad Lieut. drept a- cu vol si vetl manca vechile vechilor adeca
ceia vh deade in mainile vrajmasilor. lara sit prea imbatrinit1 si de la fata mea vetl
noah ni sh cade sh stim cit pentru phcatele scOte de in noah vechl l void pune legea
nostre de multe orl Ore dam in main lie vraj- inea intru vol, si nu o va in% sufletul mied si
masilor paganl, duph judecata cea drepth a void imbla intru vol si o vh. void fi Dumne-
lvi Dumnezeu eh zice Isaia pentru Ill : eine zeul vostru, iar vol Ornenil miel, si ed void
ad dat intru rapine si intru robie pre Iacov fi Domnul Dumnedeul vostru, iar de nu vetl
adech pre Ornenil övreilor si pre Ill celora vrea sa ascultatl acestea ce am zis s5. facetl
ce'l praidarA ded'el Dumnecjed el '1 ad gresit poruncile mele ce vet! sta impotriva lor si
si nu vrea sit imble in chile luT, nice sh as- nu yell baga séina nicl yeti socoti sufletul
culte legea luT, si dice proorocul Isaia cä ad vostru intru judechtile mete sh nu facet! t6te
dus pre dinsil urgia maniel sale iar resboiul poruncile mele si ed void face voila asa.
carWe era asupra lor zicea : ad dOra nu pOte Da-void asupra vOstra shracia, rhea, bOla si
mana domnulul sh pilzesch si sd. isbhvesch sh se lege cu mahramh. ochil vostri si sufletul
sad se-ad suphrat urechil loT ca sh nu auzh vostru sh se imputineze si sa piarit si yeti
ce phcatele vostre despart intre vol si intru semhna semintcle vOstre in desert si le von
Dumneded i pentru phcatele vostre s'ad Tu- mimea vrajmasil vostri si void pune pe vol
tors fata ca set nu 'I se fach milb. dd. mhnile obrazul mied i vetl chdea (adech yell peri)
vostre sunt legate cu stingele nedreptatil pi naintea vrajmasilor vostri si o vh vor goni
degetele vOstre cu phcate i buzele vOstre ceea ce vit urhsc i vett fugi negonindu-vh.
ad grait fhrh de lege si limba vOstra" se in- nimenea. Deacia si intr'acea pedepsh ce va
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATEIV BAEARAB 443
vetl pedepsi de nu me vetl a--lcu'ta void se, sh vaza uncle merge. insg judecatile ale I'll
aclaog se, ye peclepsesc cit cane de.sarte, peste Dumnezed si chile ltd nu !Ate cineva se le
pacatele VOstre si void sh stric mustrarea caute se le vaza nice se le afle, si acesta iaste
trufieT vOstre si void sit fac ceriul ca fierul, adevarat, jane. ceia ce mor cu morte iute, a-
phmantul ca aratna pentru vol, st va sit ceia nu mon totT pentru pecatele lot. ace crt
fie puterea vOstre, desarta si ph'mantul vostru fecioriT a loT Iov caril era dreptl se preped;re
no va sa's dea Plodul si pomil tarinelor vOs- in casa ion carea se strice. i murire. Asijde-
tre nu's vor da rodurile lor, i iara de nu rea si Hs. ne invate i zice de acesta ce ,nu
veil imbla drept ce imponcis si nit me vett era inaI pecato51 cel 18 berbatl de cat ceia ce
asculta : void se adaog spre voi rane bube sedea in Ierslim, pre card cent pirgul a lul Si-
dupe, pheatele vOstre si void se trimet spre loam si 'I pierdu de pre fata pamantulul. Dece
voi fierile selbatice ale pemantulul se ve de acesta ne invatem, cit nu numal ceI pace-
menance si sit ye. strice tote dobitOcele si se tosl mor morte rea. ce de incite orl si drep-
va imputMeze, i chile vOstre vor fi desérte til, pespe niste lucrure nevazute, adece nea-
iare de nu ye yeti pedepsi cu acestea : ce retate si ascunse tainI de Dumnezed.
ince yeti imbla spre mine imponcis imbla-vol [Cautd sd stit cum mor 6menii ci dreptt ci
si ea cu vol imponcis cu mania mea, i void pdcdt]. Carele acestea se fac in trel chipure,
sit ve renesc de sapte on pentru pecatele intaid pentru niste Omenl.dreptl, de rnulte orl
vOstre, si void se aduc asupra vOslre. spata : Dumnezed iarte. sA fie omorati, ad de fieri, ad
se izbandesc legil mete, si vii vetT manca de cutremure, ad de inecare, ad de fulgere
pre la satele vOstre, si void trirnete morte sad de niscare chderI ca sh se spére ceea lalti
pre Vol (adece shunt), si vett manca tru- sa zice, ce déca vreine ce peti acel om drept
purile feciorilor vostri si ale fetelor vOstre, red ca acela dar ince nol pacatosil re vom
si VA vetl da in manile vrejmasilor vostri se pitim, i den, veme ce dreptul dabia se
si ye vor semena limbile si ve vor triméte spaseste ; dar necuratul si phcatosuI unde se
gate ea Spate care va se vie asupra vOstre, va areta? A doa iare Intealt chip, p6te cg.
care iaste foc, grMdinh, femete, ciumh, la- done ad niscare gresale mid cj cu acea in-
custe dintil heriIor, scorpiile, serpil, soil grozire entit Dumnezed se pate, ace'. red : ca
mesdritile, sabia, acestea tete se-ad facut se se afle desevarsit dreptl aprOpe de Dum-
pentru izhanda pricaLosilor : canil nu vor sit nezed. A treia iare intr'alt chip ca unil ca
se intOrce se se paresesce se vie la pocanie niste puternicl ce sant, ad luat pAcatele Ome-
se se iarte. nilor, adeca caril sant Domnl i stepanT, si
pecatele 6menilor sent pe crestetul stitpitnu-
Pentru 6ntenil eel reit si neditstoinici, carii se lob, pi de multe orl se dad intru mOrte rea
fac stdpeini i obletduesc (buena : tire de la pentru priimirea ce ad luat pre Omenl si face
Dumnezed qii ba. Glava 3 7 : pedepsa aceea i pentru ditniI, iara pentru
[Anastasie al Marii ci Dumnezeesti, cetdri. Ornenil marl izbevire. [Cautd de vezi: sd stil
Antioh.) AcOsta ce sit face asa de iad Omenil Domnii, boiarii, bog*, patriarsii, Trlddicif,
eel rel si nevrednicl stapaniea ; iaste a NI egumenii, cum mor asa de grab.] Pentru cA
Dumnezed dephrtare sad slobozie, drept a- Hs. pentru pecatele nOstre, se reni si lug
ceea le de obleduirea, cece Ca sant OmeniI rCI mOrte : ca sa sic spasesce. Drept aceea cu.
si viclenl, parati, clevetitorl, plinT de pizme. si noscami acesta se no ne mirem cand auzim
ae muzavirie, invAteturile lul nu fac, drept &dee ca pre lsaia Prooroc : lad thiat cu hires-
aceea iaste urat de Durnnezed i despertit, taut, pe IOn botezhtorul capul iad Mat si
dece ca pentru sal pedepsesce, si sal sme- pre Stefan Pervo Mucenic : cu pietri tad ucis
resce, le de stepanT ca niste muncitorl i sve- si pre apostol Petr 'lad restignit i alY sfintl
peiatl e i selbateci, dupe cumu '1 inema Ome- multi ad chzut in reale nevoI si mortl dece
nilor si se imple cuyantul al lul Dumnezed pentru acestea trel chipure lase Dumnezed
carele zice : Void sit ve dad domn Vledicl de pat sfintil i dreptil morti iutT. Asijderea
stripanl, dupg cum ye sant si inemile-vOstre. iare se face mOrte iute i spre Omend ceI vi-
clerd in trel chipure : ltitid pOte cit cad aceia
Pentru'yeea ce sd surpit de cad de pre niscare intro grOznica pedepse a le Durunezed. ca
?Yips. sail caril se ndcd, 6re acada patule cuse se indrepteze se's tie euratia se se intOrce
porunca ei cu impdrtela si an ingrozirea a se se pochiasce sad c a se afle ceia ce mor a-
lui Dumnezeti, ail de inlucrarea diavolului. colo o perticea de ertarea pacatelor, pentru
Glava 38. cit multi aft' acolo izbevire, carora li se des-
[lar acelias a Tut Anastas.] Dumnezeiasca parte sufletele de trupure cu amare mOrte
scripturit zice ce neispitite sant judecetile a IMatet gl. 11.] zac 42. i acesta vrand sit o a-.
le luI Dumnezed si fere de urme cererile ha, rate Domnul, zicea pentru niete orase, ca-
urma se chiame urmele omulul, iare urmez rele nu vrea sal primesca propoveduirea ce
va se zice un om carele caute urmele altuea, pemantul Sodom,I si a Gomora va se le fie
www.dacoromanica.ro
441 PRAVtLA MATICIU BAS'ARAW
mal jusor la zioa judelmlut, de cat ceia ce muiarea si cu fecioril hit in manite muneite-1
n'ad priimit propoveduirea. ruluT Foal, carele Wool i fu ; i tIte apul
[Semnézit ad fail Talcul zice ct SodomiténiV itnpdratulul i at impIrdtesel, si WV copil,
cad ad luat atftta morte de amard pentru pasi decia stair impArat aeela Foca, despdrtirea,
catele lor vor sa fie mat ertatt la acea zi a a luT Du m nezed pentru pdcatele Onftenilor,
judecalil la a doa venire a lul Hs, diet cd all {Yea minunat si infricof.] i Alta iar, era
luat pedépsd pe trupurile lor aicea jos in ltt- un aschiten carele stralueea in lime de bit-
me. A doa iard dupd urgia a lob Dumnezeit si rat-ratite lul si de minunT ce facea, si avea gi
iar dupd ingrozire cum ad fost in vramea a lul un ucenic smerit in pustie1 iar intr'o zi se
Faraon, si in vrémea potopolut. CacT cal unit duse ucenical la un sat earele'l tinea un std-k
(intent sd pedepsesc numal aicea cum se pe- pan rad si iute sdt afla mort inteacea zi, pre'
depsi i saracul Lazar. iar altil iar si aicea in- carele'l ducea totl Omenil Sad IngrOpe cu ca.-
tr'un chip si acolo intr'altul. Drept acéea roi dirt i cu fT.cliT ea mare cinste, jar dec. se in-
zice Meet par rad, arid vezl ca ca de omul Wyse poslujnicul la pustie alll. pre hogonosetul
undeva si more sad' se néca, sad more altd pdrinte si al sad dascal mancat de o leoaicd,
mórte rea, sa. zieb ce 'Ate fi acesta ore cum se insa deed vazu acesta mirdse si se ingrozi cI
nOca ? ore sosi cesul, aIl fara de vrerne muri, incepu a's e.sirea de in fire a imputarea si a
ad de la diavolal iastel acOsta ? ce s'a slit cd zice si cum am zice a se judeca cc Dumnezed
de multe oil de in. nesocotinta lut si dd. neru- zicand : unde e judecata ta cea dreptd Mtn ne ?
sine, cade in primejdil si in rantalt si in mortl cel Down hitlOn si rati carele fOrte mtinie,
Cum pat ceia ce vad el se schimbd vremea ae,.la cum se pristavi cu atftta cinste iara
iarna de se face furtund i deca vad asa a- cest slant carele [MeV slujea nOptea si zioa
tunce es cu corabia afar% de in pristaniste, iara acuma sIt mOrd grOznicl. mOrte ca ace-
décia cad adins eis intr'alte neva ca niste a- sta ? DecT acOstea si allele impotriva aces-
dinseis obladuitort ce stint, nicl Dumnezed tora zicanfi i judecand catrit Du m nezed, veni
vrand, nice diavolul, ce acéstea si altele ase- nain tea lul ingerul Domnulul si'l descoperi,
menea acestora, dupl. adins elus oblldui- [Imp utare ucenicul edtra Dumnezeti pentra
torid i dupa Domnie ce are omul le face, eei ce se ingrdpd crr multil einstel ca acel
ace iasteadins elusobraduitorid. [Matei gl. 10 hoiarid era de tot rad i hitién : iar un lucrtt
Ate. 37]. Pentru ca Hs. zice : ca si pdrul ca- bun Ukase, iard pentru acea cinste ce lud la
pulul vostru tot iaste numdrat. Adevdrat iaste intruparea tut% luat'ad acea platd a acelul bi-
de acésta, cace cd. satana nu nurnal la Omeni ne carele fusese fdeutd, si se duse acolo de
n'are putére; ce incl. nice la dobitke : cum de tot osAndit in Ghena foculuT, iar dascllul tad
acesla marturiseste sfinta evanghelie, drept ad facut tote cilte plac lu Durnnezeti, decl ad
acéea unele de intr'aceste mortT, se fac cum avut si el ca un otn putin Ore ce pdcate pen-
am zis de multe orI : dupd urgia a lul Dum- tr'aceea ad luat palepsa atnara mOrte a pa-
nezed, pre ceea ce fac pacate si nu se poctiese, catuluT aceluia aicea, iar acolo ad tners Ta
cIt si de potop si de Sodom : ce s'ad flcut imparatia ceriulul a lul Dumnezed carat fund
iaste scris, ca. cel rat sant intru morte grOz- de tot. Drept acéea dragilor nu se cade sa
nicIt adecd infricosata de carea pOte sd se osandirn de tot pre ceea ce cad in réle morti
eiudesed nestine. CT. zice David : min-tea pd- sd zieem cd pentru pacatele WI ad luat in-
catosilor iute e, [Psal. 33] i cand merge fur- tr'acesta chip morte ea acOsta, dcl ed nu
tuna $6.. piard necuratul adecd. Ocatosul. A pete nicT un om sa. socotescl. curat i sIt cut-
treia iard facuse patimele intealt chip, dupl. wised cu ce judecatd i cu ee Mina tocrneste
despdrtirea a lul Dumnezed, cum fu la fecioril unele ca acOstea Dumnezed, cdcl cIt de inulte
a MT lov, i altele iar riumal dupa cum stie orl ad venit la unit OmenT mortl intr'acOstea
Dumnezed : act ca stie singur corn se fac. si chipure, dupl. hogate tocméle neardtate :
nice'l plae sa se fad:nice le opreste sit MI se cum all auzit cd am zis mat sus.
facd, pentru cd singur Hs. zice la evanghelie : [Yee desptIrtirea ti isbanda]. ST. vedetT ce
ad nu se valid 2 pasdri drept un ban si una start fdcut si in casa lul David : ea sd. td-
de intrInsele nu va cadea ce sIt zice sIt marl. mdduiasca rdul ce se Meuse. Fiind el impairat
fara de stirea tatalui mied odd de in cerid, lud muiarea a bib Uric i prea curvi cu ea.
si acOstea zicea ca s'd arate cIt nu se face nice Drept acéea depltrtase Dumnezed, iard fun-
un lucre si sd nu'l stie, iard sd zicd cineva sItti apuca. cu sila pe fiesa i Men pdcate cu
cd ail nu luerézIt intru tOte, pOte ca si de ea, adecd frateletu sora. Si acOsta despdrtire
in voia a Jut Dumnezed, de multe orb mor se facu pentru pohta ce pohti el pre muiarea
unit cdtrl. oprenia lor cum am zis, eacl cd barbatulul, si dOde plata in casa lul rusine
Mavrichie impdrat se rug& lul Dumnezed in ca acésta : pentru rusinea ce facu el in casa
lumea acesta, sa's ia ped6psa si munca pd- liT Urie.
catelar sale, si vazu in visul lul pre un im- [Zlatoust pentru cutremur 19i cum cade o-
pdrat prea slItyit, carele'l zise sal dea cu menit In primejdig. De intru Ornenil eel dreptl
www.dacoromanica.ro
PRAVOA. ntAtam BASenen 446
hu iaste vre unul sa liaibd ai ate ceva gre- I taina carea maT nainte ad zis Dilmnezeü
sal& adeca pacat. i iaas de iutru órnenil eel mainte de yea adea bunatatea carea ag
pacatosi nu iaste vre unul sä n'aiba facut i aratat omemlor, cä veni di.' se facu om sa
cite eeva bine. Dece cand vezi pre vre un izbavesca pre omenT de pacate, si -de mun-
drept ca se raboleste, sari cade vre intr'o pri- ca dracului , drept acéea maT mult iube-
mejdie, nu te spaImanta i te cutrernura : ce ste Dumnezeil 'sal fie tocméla intru némul 6-
teisocoteste intim a ta minte I zi : acest om. menilor, de cat intealta ziclire in tóta; In chill
drept adevarat efl gandesc ca un om ce iaste chipure; intal ca o zidire a manilor sale, si
c. a5 facet ceva putina gresalit, drept acéea cilcl iaste tiposul tocmiril intrupitril sale via
aicea o ia acuma, iara acolo sa nu se muncé- vazut i nevazut, mort i fär g. de mórte ca
sea, i iar di vel vedea pe vre un placates s i Hs. Adoilea chip cad se-aa Merit noaa 6-
jahuiasa i sit lacomesca, i sä fad. mil de menior, unul nascut, i o fiinil, i tocma
,
otatl i apoT sä fie petrecanci bine, nu te mira: asémene om,5 si pentru o socotéla pre fire si
ce zi acest pacatos carele face mil de ritotat1 pre earav ce are si iubeste intru apropiarea
si nu pate nicT un rag, sa stiT ca arl facut ore loT tocma iubit, si de ruda i o flint& a luT.
ce bine, drept acOea acuma'l ia aicea ca acolo [Zri opasno]. Aicea face sfintul o mirare a-
sa se muncOsa. deca o intrebare si zice : pentru ce vM5. iu-
[Marele Vasirie pentru bolnavire. Zac. 149]. beste Dumnezea i slavi firea Omenilor, mai
Mete carele yin la OmenT nu sant tOte de fe- mult de cat a ingerilor ? insai mlii sa stiT,
1111 : ce yin multe bole si de la Dumnezei pen- filosofiT Ellinilor zic : ci tot omul carele zi-
tru o pedOpsil a pacatelor. i. de acesta Cu zis dOste niscare lucrure intr'alte chipure nu'l
Stith Pavel; Ca pentfacesta viei sant uniT bol- iubeste nice are atita dragoste la dinsele a-
navl i bogatil mor; ce sa sti cad ne pedepsim Vita de multi ca celea ce le face cu ale sale
alma, pedepsimu-ne ca sa nu ne osindirn in mini. Cum al zice ca nil mostenit multe ta-
ceea lume, i cand bolnitvéste cine-va zice sa rine si case, si viT safl i aa cumpitrat si le M-
adrid. dolitoru ; ajuce'l ca sit vazi sit cu- beste ea niste bucate i lucrure ale lul, iar de
nesca eel e bóla: ce tot ni e nitcleide la Duni- ar sadi o vie, sail si pue un porn, sati ci zi-
nezea, carele tine viata i mórtea curn face si desca o casa. cu manile sale, acelea iubeste
plugariul carele sereani bine stiminta in pit- si le indrageste mai mult de cat altele de trite
mint, iara decia simanta nu's1 o astepta sit cite are, cacl al socotéste cit iaste lucrul
fa,ci rócla ruulta de in mestesug si de in plugti- minilor lul 'IT'l ocroteste si'l adapit si'l a-
ria MT : ce's las& nacleidea pre Dumnezeil ai'l plea ca cum ar fl un copil nitscut de din-
se rOgisi implodOsca si aT irnultéscasarniteta sul. Drept acOea Hs. fed i cuvantul a lu
hil, inca si carmaciuluT daul carma inmanT ca Dumnezeit adeverit : cc ale sale mini adeca
si vraciuluT pre bolnav, ce nu sta., la cirmacT cu. Dumnezeésca lucrare zidi pre omul, iar
sit indrepteze pre OmenT cariT sant in corabie, célea Irate zidirT cite aO facut incepind de
penteaceea ne rugain lii Durnnezeil carele la inger1 nurnaT cii cuvantul zise si se M-
are Indere in tete ; sa.'I indrepteze. Drept a- curd si poiunci i se zidira, curn zice i Dom-
ceia si bolele bite nu le drege nice le face nezeescul Grigorie Bogoslov : I Aco hg i ott
sa't larniduiasca dohtoriile 1 sail vriciuirile perveae pomaisliv agglisehia si liii Nesnaiea
ce le socotim ca niste ajutoria fiiril omenesLT, i pomaislenia slova heap. dealu isplanenie i
ma atunce nu rie nadajduim pre dohtorie, ce -Dhom sevOrsenie., Adeci zice ta Dumnezed
De lasim tete. putérea la Dumnezeil, carele i tatal intai socoti sa fie putérile ingeresti,
tine sanitalea si mOrtea, i viata. adeci mainte de aAte zidiri socoti sa fie toti
ingeril iar socotinta 1ta era 'Maul, si se o-
Pcntru ce rucru iubefte IIS.Ifirea a nostra a Iraqi cu cuvantul lul si cu Duhul sfint se Im-
6menitor mai mult de eat a ingerilor o plu adeca cinurile ingerilor, &ma atéea ficu
ehlvi. Glava 39. ceriul si parnantul si tete cate's inteinsele,
[Aceluiaig Anastasie a Dumnezeeftit si ma- zidi omul; Wink lua de In pamint (cum Zice
rii cetati Antioh]. Penteace4a vrut'ail sa Moysi i iar acela bogoslov Grigorie kice,
zica, ideaje umnajise greali, izobiluet Blgd.tht. vtizatoria c glinditorill, mort c i fara de MO-
Adecti mole la órneniT ceia ce li se multé- rte : adeci vazut cu trupul, ginditoria si ne-
ste pacatul, acolo mai mult prisoseste da- vazut cc Duhul, molt cu trupul i fari de
rul, ce catra aceia Ole sa le stea si impotr;va mórte cu sufletul, Povelicestva i Malosti; a-
zicand cii seara cadea mal mult sil se spasesa dea o parte a mirimel sufletulul neVazut si
ai draciT cacT ca la dinsil cc mult mai mult a chipuluT lu Durnnezeil, iar alta a micsori-
se-a.a irrunultit pacatul de cat la noT , si nit adeca a trupuluT, Drept acéea Hs. ca o
tot se irnultOste. Drept aceea asculti pre zidire a sa cc iaste omul : itibeste'l 9P1 iaste
dumnezeescul Pavel carele te invatit chipul drag acela maT mull de cat. IngeriT. far cace
intruparil a luT Hs, si a multa bunatate a se-aa ficut i acel om cc suflet ganditoria i
mita, carea aa aratat noaa, cad ci spune cu trup de pamant : drept acéea era mort si
www.dacoromanica.ro
446 MA2RIII BASMIAti
fara de merte. Mort cu trupul, fail de merte nese spre nal lumina fetil tele dOmne si ace-
dupe: in Dumnezeitul suflet, \rasa cu omenia sta o face cam cit semnéza i intearmiza ca
nevazut ci Dumuezeirea, i déca vréme ce pe cea ce am sis ca rnerg sit se bata, i unse-
au luat de in firea mistral, si se-ati faeut ase- rea cu carea se tinge la piciere ungese: ca sa
mene noal emenilor pentr'acéea iubéste pi fie vartos in credinta. lard la man!, ea saalba
firea omenesca ma! mult de cat a ingerilor, putere sa, se bald', ca diavolul, iara la inema, ca
intM cace iaste zidirea manilor sale cum am sa albit inema adeverita si tare, intru credinta
zis mal sus, iar a doa cit se-au facut intr'o a lig Hs. iara la &ante ca sit privesca Intru
flinta i o iuhire i intal nascut emenilor cu mintea sa puterea a lig Dumnezed i frica krt.
a doa nastere carea se chiama a Dumnezce- Si acestea sant de carele zice stall Pavel ; sd
sculul botez si cle ar fi iubit mat bine pre punem coiful duhulul i zaoa credintil, adecit
Inger! : se-ar fi facut Inger, de ar fi venit sit platosa si tote armele duhulul, pentru ce ?
spasesch lumea i ar fi facial ingerg, ai pre Cace cit zice iara acel Sti Pavel, neast narn
chipul si pre asemanarea luI, ce cace iubi vran cit cravi i pleati : naci, na cealo islasti
zidirea manilor lul pre omen! cum am zis : rniro derjta, mira veaca sego, adeca zu tag,
vru de lug. trap omenesc sit spasesch lumea, putérea i obladuirea i dornnia a draculul :
iprocea. porn sa ne batern, si Wand se vor arata cari
sant itijiI qi credinciosil IrnparatuluI i pria-
Pentru ce slobozi Dumneze4 pre satana sit tenil, adectl'ai DomnuluI nostru Is. Hs., drept
se lupte cu ereftinii iar nu'l pierdu de tot aciea a0 ertat Dumnezed sa supere clracul
Glava 40 pre nimul imenilor, adeca. al crestinilor, ca.c1
lAnastasie al Dumnezeefii marl cettiti An- ca de te-ar fi nurnele de vitéz si sa na te vaz
tiohl. De nu se ar arata vrajmasul Mel cu eine tél batut, tie te ii ca estl vitiz, cum
ph ostasl i vitejl si priatenil imparatulul veI putea zice unuea priaten credincios, de
nu se-ar vedea si de nu se ar face lupttt pi nu'l vel veclea ca. face vitejie. Drept aciea fi-
rasboiii, nice izbanda se-ar vedea, nid cunu- ind diavolul vrajmas, si luptatoriu si supara-
ni, nice plate s'ar face. Asculta cit zic parirnide: toriu se cunosc si priateng i biruitorg; si vi-
cum vel sa cunosti caril sant vitejil sati pria- tiji! intro credinta a lul us., i fie carele 'c ia
tenil imparatulul. de nu se vor arata vraj- cununa lot, si cinstea si plata sa dupd hirun-
masil siluptatoril imparatuluI sa se bald, sari to ce ad Meat, .si asa se arata alesil a luI Hs.
aPI cunesca cal sant priatenl ? si de nu s'ar Drept aciea sa nui part intr'alt chip cand
face vrajba. i lupta n'al putea sa dal izbanda vezl cal cad cresting, intro niscare primejdii
culva, de nu'l al vedea sit se halt si sit biru- de la diavolul.
iasca, ce nice iara pune cunund in cap ca u-
ntil biruitoriti, cum era la cel maI de de mutt ca pentru ce ?dna nu AA( satana. atdta ere-
iar j zioa de asta-zl pun un Minas si zic : sure InWaltd ldge, ee numal intr'a ere-
eine va alerga maI tare de altif sit ia acel dar, fti»ilor. Glava 41.
adeca acel ramas, asa i carele se bate si bi- [Iar a aceluiq Anastas.]. De acesta yore
ruiste pe vragnasil sa!,.ar lua acea cinste ci. spune ca alte legI ale limbilor tote carele n'ad
acea cununti, sati i orl eine se lupta si da jos botez sant iubite de dracul si nu mast peal
pre eela ce sa luptit cc dansul, sa ia cutare grip, sal dodiesca si sit! biraisca cace ca sant
dar, i asa se arata birtritoril i ceI ce sant bi- ale but, iar cu ligea a luI Hs. se- lupla si se
ruitT, intru lucrure ca acestea ce am zis. Drept bate. pentru aceea baga atata eresure ea sa
acdea si Hs. air slobozit pre Satana ca un vritj- pita sa o biruiscd. Pentru ca credinta a lul
ma i incepatori6 de rizbee i luptatoriO, sit Hs. numaT ce iaste protivnica lul. si'l bate si'l
se bata i sa, se lupte in tote zilele cu cresti- obladuéste si'l robeste si domniste pre el, si
ng ca sit se angle biruitorI de biruiesc pre dia- axe iaste acesta lucru adeverat, potl le curie-
volul sa.'1 pue jos la piciórele lor : sa cake ste si sti de acesta, ca mal nainte de ce nu ye-
pre serpl si pre scorpil ce sit zice pre mester- 'Ilse Hs. pre pamant alta limba nu era sa se
sugurile ale diavolultil si pre tot. puterea lul. inchine lop Dumneze6, ce numal a ovriilor, si
Drept acéea cum era cel maI dii. demult de diavolul nu putea sa se bati. ma! mult cu alt
sernna pre totT pre ceea ce vrea sit se lupte ca nem fart numal cc acela, dreptaceea se impar-
sit nu fact vre unul hitlenie sa zica ea cii sant t:fa rudele si imparatiile a la Iil, si de multe
carele am birait. Aga i preotul cand botéza orl se batea o credinta cu alta, si le baga sa-
pre omen!, ungel cu sfintul myr, la manI, la tana deavea mune felon! de credinte si de ere-
picióre, la frunte, la hieing. si pretutindenea. sure, ce Inca! de se ar fi Wad intru eresure ci
Si caudal unge la picióre zice, sa calce pre intru schisrnaticia lor. pentra credinta a lul
serpl si pre scorpil si pre tete putérea vraj- Dumnezeri. (Cumu's unit astasl.ca to1 ereticg,
masulul, iara la maul zice : spre tot lucrul de socotesc cit cred eI maI bine intraDumnezeti
bun, lard la inema zice : inerna coral. zidest.. de cat alti!) si ar fi fost mat putin rag : ce sa
Intru mine Derrine, iara la frunte zice : Sem- batea pentru idol! cum pop vedea In cartea
www.dacoromanica.ro
OnAVILA nutEur tAsenma 449
Imparatillor, Case lupta unul cu. altul zicand bieeiul eel rad iaste cela ce Inclemna pre om;
acest Dumnezeil al inchinariT de IdolT iaste drept aceia obiceiul cel rad iaste cu mult mat
mail bun de cat al lui, Inca si de la proorocl rad viclén i maT tare de cat diavolul, drept a-
de acesta pot1 sti : cg zice Ieremia : Pocislu- ceea trebue sa Imputam noag,cg diavolul pune
grad Elea bease i boziih,i eresai praznaia yea- gandurile i sémang naintea ta Vita rlotatea,
raiih, irazdealeniaih. Adech tote cetatile avea dar tu candu'l cunosti cit e rad cg. ce'l file ?
cate un mincinos nume de dumnezed idolilor iara canclulT vine gandul al luT Dumnezed si
si i se inchina; si tete orasele 's tinea eresul pricepT dl. iaste gaud bun, drept ce'l lasT i nu'l
luT i despgrtire una de alta., Penteaceea 'tT fact ? ce te duce sg alegl in cal rele si cum
spul cg cumu.'1 acuma era si atunce in tot ne- nu se cade, carele plac diavolulul : ca sg. te
mul carea era limba /Agana i inea o cre- muncesca, iarg nit vel sa iubesel sl. alere in
din ta, ace ca era pagani si al diavolulul, cal hune, si in lucrure cinstite si bane carele
iarg. blagocestivul nem al luT Iii cum era acela plac luT Dumnezeil i emenilor, ore diavolul
impartit cum am zis maT sus, asa si acuma face acestea ce fad all obiceiul tad cel rad :
légea a luT Hs. carea iaste blagocestiva cre- stid ca veT zice ea sa te intreptezl diavolul
dinta penteaceea iaste impartita, ca se bate m'a indemnat. cal mi-ad adus _gandurile si o-
In tete zilele diavolul cu dinsa, fiindu'l vraj- biceiiil cel rail, nu veT putea zice cum nu tI-ad
masa adeca credinta, .si sé. null para. intr'alt adus i Durnnezed mune gandure si bune si
chip curn adeverita legea WI Hs. pespe lucra- Inca maT multe de cat ale diavolulul, si n'aT
rea diavolulul se-aU despat tit, atunce de a- vrut sit fact ale lu Dumnezed. Drept aceia dia-
deverita ua de atunce lege a lul Iii, ea asa void strica ea un Incept-amid al ganduluT :
e si acuma cu eresurile i cif despartirde ce si tu stricl mal mull carele fad ma! bine
adeca cu shismat'ciile. C diavolul voiaste s. voea draculul de cat a lul Duinnezeii.
dobandesca ceva, de intr'acea leg. carea iaste Pentru care molitrd si en cant de in spinta
vrajmasa lul, ail nu sill cé pagatiul nu se hate scripturd iaste fried etradlor. Glace 43.
cu emend lui ce si. bate cu emend blagoce-
stivl, si sail cu InselaciunT sail cu darure; sad [Ier (leeks Anastas] Niste sfintT barbatl
mite sau cu vi ajmasil sad cu razboid de fata purtatorT de duhul sfint, povestia eg ad va-
imbla de iscodeste in tOte zilele sa doban- zut pe dracil cu. ()chit, unde rnergea la dins:1
desch i sit biruiasca paganul pre blagocesti ea sit'l bage In primejclil. iara. el, pespe pute-
vul; asa face si diavolul cu aT sat enienT si cu rea a luT Dumnezed goniaT i fugea de la
ceia co sant Iii vora ha, nu se bate cu dinsil dinsil. Insa intr'e zi cu porunca a Rd Dumne-
nice perta vre 0 grije de i I ca sunt tot1 al luT, zed, [Lira tinutl dracil, sfintil intrebara pre
lara cu ceia ce sant striinT iar nu al hil, calla dins'I i zisera ; de in legea veche i noaa
pre tote caile sa'T dobande-ica si sti 1)&1 sin care cuvant infricosaza pre dinsil ? si raspun-
aducg cu ceta lui. Argzu Pal vre o data pre vre sera dracil de zisera. : infricosaza pre noT WO,
un fur sa. alba vil i arine, a aRe bueate sit Duni nezeiasca scriptui a, iara mai ales de tote
caute in tete zilele sa planga si sa rapesca ne infricosaza incepatura psalmulul 67, a-
denteacélea ale luT adevarat ha n'al vazut, deed : davascrisiet Bit, ida razaii dutsea vrazi
ce cauta, ca." ia de la striine i sti prade i sa egoo : i daveajeat otlita ego nanavideastii
jehuiaseas ca se le impreune eu ale sale sa le ego, iaco istezaet dim da isteznut, iacotaet
faca mai multe. Asa si diavolul acestea cauta vosc otlita ognea, tacoo da pogvanut grea-
In tete zile. Pentr'aceea si sfintiI parintl si snitai otlita ha, a Pravedniti vilzraduiutsea.
singur dotnnul nostru Is. Hs povestesc pen- Cum auzim cuvin tele acestea, intr'acel ces slit
tru. ccl lacomi, dace iubesc mal mull si cele bes,e puterea nestra, si ne rasipim i fugim
striine : el se fac a.éineue diavolulur carele de la mut acela &Tarte si nu putem sa ne
cu Leta nevointa si cu tot niester.sugul, cauta apropiem de dinsul, nice sal mal xedein,
sit dobandescg ce e striin ce sa zice pre 15- cii foc iase de la dinsul ca sit. ne arzgr
menil a lul Dumnezed cariT sant striinl si le- Pentru pdgdnul fi ovrdiul cara vor face multe
padatl de dansul acesta iaste adeverinta si so- bundtdti, putea-vor sd ia impilrdtia ceriurit-
cotela cum 41 auzit. carea face diavolul atata bor, ad ba. Gl. 44.
eresuri si shismaticil intru emenil dornnulul,
Oare diavolul iaste vinovat, a tot pdcatul, fi a hA accluias Anastas] DomnuI zise eatra Ni-
t6td curvia, fi cadese sd'l blestemdm ad ba. codim, adevaratu't zic, ca eine nu se va naste
Glava 42.
a doaa era cu apa si eu duhul: iii va intra la
imparatia ceriulul, drept acéea bine ca iaste
adevarat, ca nu Intra la Imparatia ceriuluT cel
[Aceluias Anastasie, a Dumnezeestiisi marii
cetati Antioh. Pentru cei ce nic c ne-ed im-nebotezat si pagan, iarg. asa nu's piarde plata
pins diavolul de am fdcut enters sad cutare cu acea build petrecanie carea '1 da Dumne-
lueru]. Diavolul pe nimenea nu indemna, nu- zed, i avutie si hrang si eu alte,inselaciunT
mal ce samanit d dcsupt pre ascuns, iarg o- alelumil acestia, cum auzi acel bogat : adut1
www.dacoromanica.ro
448 PRAVILA MATE1t1 tiASARAtt
aminte eh al luat bunathtile tale intru yiata céle vechi intru sfantul hotez si ace! bib's-
ta; j iar in véc ce va sä tie are mare despar- tern ce dede Dumnezed pre Adam sa se fach
Sire de cat cel pagan carele n'ad facut buna- fid liii Dumnezed si rnosnén impreuna cu Hs.,
thp, fpentru eh cum sant aprópe langa Dum- nice unul nu e priimit la Dumnezed, a dech.
nezed, multe Measure pentru cel dreptl, asa la Imparatia ceriurilor, i caST nu priirnesc bo-
sant si la cel pacatos1 multe feliurl de tezul, aceia nu pot sa's1 dea sema la zioa ju-
munci. detuluI, cand vor vrea sit. ia munca de véel
[Intrebare cu deadinsul] Dar cum zise A- cu dracil, sit zich ch nu sciti nimica.
postal Petr, ca in tote limbile caril se vor teme Pentru bogati crestini pre carit vedem cd fac
de Dumnezed si se fad, dreptate : sant primit1 plicate f i lorli se dd bine de la Dumnezeil,
la Dumnezeil : [respuns] Cand zicea Apostol pill e si bine f i f 1 snap f l de multe nevoi.
Petr acesta cuvant era (cum am zice) teth Glance 45.
lumea pagana. si tete limbile lard nume, dece [Aceluias Anastas a Du»znezeestii si marii
Inteacéea vréme ce se temea de Dumnezeti cetdp Antioh.] Judechtile a luT Dumnezed sant
si Mem dreptate (cum zice la denia apostoli- nesocotite i neispitite, carele nu pete nes-
lor pentru Cornilie Sutasul) era priimitl la tine nice sh le intelegh nice sh le ispitesch.
Dumnezeti pentru bunele lul fapte si pentru Drept acéea se cade sh nu osandescit nimi-
bunele lul lucrure, si.ati evreid era, ad Ellin nea pe vre un om phcatos, panit la acéea zi
O. se tema de Dumnezeti, cum era Ninevité- a judechtiT ce sh. zice a DomnuluT, cit zice e-
nil i priétenil a lid Iov, totT pentru lucrurile clisiast : Cit iaste drept zice care Meru se
lor céle bane, era priimST la Dumnezed iar stria: cu dre :tatea lab, i iaste iar farit de
deca veni propoveduirea a lul Hs.[Mat. ran 35] lege, care lncrii ramane nestricat intru rhtt-
si Apostolil ne invdtara sh ne boteztim, as- tatea luT, iara unil phcato.:1 vazand cli ad bo-
culla ce zice Hs., chtre apostoll. on in ce ce- gate gresale adeca pacate: iara pre tainti fac
tate ce vett merge si nu vor priimi pre voT, alte bundtat1 marl, fard noal emenilor ne
atunce esitl afard de In cetate si vh scuturatT pare cum sant phatosi, lard. apreme de Durn-
si prahul de pre picerele veistre, i o Ihsatl nezed sant drepti. [Cautd vezi bine de ear, o-
celora ce lacuese acolo, cS. adevarat va,' gra- mid.] lard. umbra dreptI le pare pentru bitnatat1
esc cit rnaT usor va ft Sodomulul i Gotnoru- ce ad facuL.'si se mttresc ferte, lard nu se sme-
luT la zioa judechtil, de cat locurile celea ce resc : ce pentru maria lor vor su ia osanda
n'ad priirnit cuvantul a lin Dumnezeti, deci fariseulul, Irish bogati de In blagoslovenia
dar cum va sh fie priimit la Dumnezed cela phrintilor Ion se vreduicesc millil a lu Dam-
ce nu cinsteste proorocia a lul Hs., nice créde nezed, ca si Solomon pentru tath-shd David,
intearisa, pentru cit omul carele iaste intea- pentru ch. zise Durnnezed catch aeel Solo-
cesta feliti nice de Damnezed '1 e frica, nice mon : [Pre cine blagoslori pdrintil n'al phzit
face dreptate. Asa sh socotestI si de cea ce poruncile mete si invtitaturile mete célea ce
zice Sti. Pavel : cit nainte de propoveduirea se-am poruncit, punteaceea void sall sparg
a lin Hs,. era slava si cinste la omul carele fa- InapiraSia ta, de la manile tale, si void sit o
cea bine, Inthid la ovrel si la Eltini, far dupi. dad &Agit tale lin Rovoam decT intru viata ta
propoveduirea a fuT Hs., zice, de va fi si in- nu void face acésta pentru numele thtanetad
gerid sit vie de la cerid sit spue vcia allele l RI David. [glib gla 30.] altiT iarh cariTsant hit-
de celea ce am spus nol : acela sh fie Ana- lenT si pre urma lor vor sit se poch iasch el
terna. privad inteleptia a luT Dumnezed si phrhsesc
[Sentnerzal Slantul acesta va sh. zich ch a- acele lucrure hitlene carele Meuse i viu In
cesth intrebare de va fi all Ovreiti, ail pagan voile a luT Dumnezeti, ia vezT pre Sti Pavel,
si sit filcit lucrure bune, putease-va spasi si carele era gonad besenien a lin Hs., si vraj-
sh. fie priirnit la Dumnezeti, ad ha ? de acesta mas, propoveduiril, i cit ce vrea sh se facti
ad intrebat cela ce ad intrebat, pentru cit zice propoveduitorid evangheliel, Dumnezed maT
Dumnezed pespe prooroci, orT eine va face namte privilzu de dinsul : ea si cum ar fi
lucrure bune, i sa'm fie frich de Dumnezed, fost de Inceput propoveduitorid besériciT, si
acela iaste priimit la Dumnezed, si acesta iaras1 altit chce se pochesc si se intone si iad
ad zis Dumnezed, i le-ad si vrut, maT na- dulceta hit Dumnezed, care dulceth adeca bu-
inte de ce nu venise sh se Intrupesch, iara natate celora ce li se intelinézh. inema si nu
déca veni si se Intrupd. i Invath pre emenT se pochesc : se face mancare peclepselor ca-
cum vor sit traiasca si cum vor sh petrech, rele va sh ia acolo, cum era bogatul In vre-
ceea ce vor vrea sit fie priimit1 la Dumnezed: mea lul Lazar, chamia Dumnezed 'T déde tot
li se cade sh. se nasch a doa óra. de in duhul binele ea sa se pochiasca [Pavel.] Iarti lin maT
si de In anal cum am zis, de le va fi voia sa mull 'I se intelenia inima Infra rad iara area
ia imparatia ceriurilor, cace cit acesta iaste dulceth a hit Dumnezed care se facea la din-
adevarat; cli cine nit se va boteza sh se fach sul era ca sh se pociliasca. De acesta zice a-
fid luminil a duhulul slant sa spéle phcatele postol Pavel : au nu cunost1 ch. dulceta a lu
www.dacoromanica.ro
MAMA MAT= BASARA13 449
Dumnezeil W duce intru pocanie ? iar cu In- dupa, ce va esi sufletul s. se bucure diavo-
telenirea inemil tale si cu nepocaanie strangl hd de, dinsul.
vistiarid pentru tine urgie in zioa judecatiT, a
descoperirilor si a dréptel judecatI a lu Dum- Pentru cuvdniul earele rice Dumnezed cu pro-
nezed, carele va sa platésca fie cul dupit lu- orocul Agghei cd al mied iaste arginlul fi au-
crurile luT, i acesta cunoscand Dumnezeescul rul fi'l void da cui void vrea. GI. 46.
David [psl. 36I sfat*te §i zice : Nerevnui [A acelliiaf Anastas]. Ceia ce zice ch a]
speaiostemu vputisvoem, celcu tvoreastemu mied iaster argintul si aurul: Dumnezed ad
bezzaconie. Adech sh nu voestl sa te ase- zis, iar ceia ce zice cal void vrea 'I void da
menl i sa pohtestl la cela ce se Indreptéza nu se ad scris nice Dumnezed ad zis. Ce ace-
In calea sa, adeca la omul carele face rad, sta adlogere iaste a Omenilor celor Mira de
cit pactiosil vor peri, ce sa zice se vor strica, minte si facatorl de rid, drept aceia nicl u-
iarit vrajmasiI Domnulul, In cés ce se vor nul, de la razixie sad de la robil, sad de la
slavi si se vor nalta : rasipise-vor ca fumul, furtisagurI, [Aggei Glav. .P] sad de la marturil
Drept acéia null fie frich. Cand se Imbogatéza strambe, sad de jahure sad de mite, sad de
omul i i se imultéste slava cit de grab se va camete, carele ad luat de In nedreptatl, ci ja-
usca ca iarba, si iar zice: Vazuid pre paganul hare si all strans avutie, nu pole sa, zica eine-
prea Inaltandu-se i trufindu-se ca copacil va ca acel om s'att imhoghtit de la Dumnezed :
chedrulul de livan si trecuiti si nu'l vazuti ce de la hitlénul, adeci de la diavolul si de la
acolo, i chutaid pre dinsul si mt se afla nicl phcate, si numal cela ce art strins argint si
locul lul, ce veI zice iar cum se pustii numai aur ce sit. zice avutie de in trudh drépta i fart.
cat seam peri ca un vis pentru fart.' de legea de pacate aceia pot st: zica. impreuna cu los:
lul, si lasit avutia sa altora, i ocaanicul se Dornnul ni-o ad dat, domnul ni-o ad luat, iar
Igen i mal ocaanic, si slava cea desarta si ceia ce adung avutie nedrepti in desert mul-
trecató re si stricatóre de suflet: ca un vis timesc lul Dumnezert: i ia ascultati de acel
trecu; drept acéia cum se cade zicea Intelep- Iov sh vedetl ce zice: Avutia carea e adunata
tul: nu ferici slava pacatosulul, cad cit nu fart," dreptate leptida-se-va, i iar pentru eel
stil carea 'I va fi intOrcerea, adecit carea va dreptl, se stringe, avutia paganilor ; [Pentru
, sa mérga sus in jos, nice sall part bine pen- ceia ce string avutil reale], adeca paganil si
Ira petrecania cea bunit a pacatosilor : ca citile nedreptiT, aduni avutie i fac vistiare pentru
lor vor ft tocma cu lespezI drése si pardosite eel dreptl, pentru et, el thee o data. ntr se bu-
ca sa pait imbla, iar pre la capatae sant grope cura de dinsa: ce iar merge la Omenil eel
adancI, ce vor cadea de se vor prapadi sh nu dreptl i bunl, i iaris zic, cit ed cunosc o bolt.
se mal vaza, ca i faraonitenil. rea pentru avutia ceia ce o tinetI aprOpe un-
[Semn&d de invatit a nu osdndi]. Sfintul va gi un ow, [Solomon] pentru raotatea lul, a-
sit zica asa ca de vel vedea pe vre un om cre- decal o avutie nedrepti iaste ea o bOlt la un
dincios sa facit pacate, iar Dumnezed 'I di tot om carea o strange langl dinsul, pentru ca
binele in lame, iar ed sad alt om bun nu a- de multe on ci asutia rea, carea sh strange
vem nicl un bine, de acésta 11 zice cat dear cu nedrept, vedein cit iaste ca o bOlt rea,
trai omul sit nu'l clevetestl nicI sg.'l osande- mancandu'l zioa si nóptea sa plitescrt, cu rad,
stI, iar altI sfintl parinti zic: nice pre pagan el si citl ad luat de la dinsul ayutie. Zice si
nice pe necredincios nice o data sa nu'l dal Solomon : cela ce aduna nedreptatile sufletu-
diavoluluT cat va trai, eit nu stil pana la star- luI sad, aduni pentru altiI, si lotru binele lul
situl lul, dar de se va sphsi rnal bine de cat vor sit se hrinesca c sa se buctire altil. Buna
cela ce gandestI tu cit e dint. [Pentru ceia ce iaste avutia la ceia ce panit o ad fieut n'ad
le sic dmenil : o ce ont Vint], de aceia sa so- facut nedreptati.
cotestl iar sit il pre uniI sfintl i sa'l fericestl. [Marele Vasilie de inteal se'd euvint ciitrd
iar el pre ascuns sh alba marl pacate, si la eel ce se imbogettesc.] Cauti sa nu string! avu-
sfarsenia lor sa fie de peire, drept acéea ad tia, cu mil de trade si de ostenele fart drep-
pacatos de veT vedea ca are avutie multa sa tate, ca adunT prahul pacatelor pentru tine
nu socotestl cace iaste pacatos si 'I e bine in si pentru altiT caril vor sit o rnostenésca, sa
lume, nice sal osandestl. Ca cWe stie dar de arzi i sh se muncesca ran pentru rhotate ce
va fi avand niscare lucrure Mine in tainit sad te'ai Meat singur adins tines si dice al lisat
de va fi si prea om viclOn rad, iar Dumnezed targuire otravitti altora ce s dice copiilor.
cici privea de (cum am zis) ci pani la sfar- [Seinn,zd] socoéla iaste acesta ea' astitia cea
senia lul va sa srt fach el rob sa se sphsOsca, nedrOpta carea o Iasi catra altil, acCea iaste
pi iara altul are blagoslovenia parintilor, care vina la dinsil ceea ce o vor mosteni ; sit pait
parintl era robi lul Dumnezed si mosnOnI lint- mult rid ? cid cit. iaste nedrOpta. Drept ac¢ea
pirit4iel sale: ce pentru dragostea prtrintilor un mu ce va sit faci banil cu nedreptate, doaa
sal rnacar de an fi ci vrOdnic muncilor, Dum- raotatI pate : una ci dobinclOsce nedreptatea
nezed '1 di Mina petrecanie aicea in lume, ca pacatuluI, a doa ca face s'alt picat cii lash a-
450 PRAV1LA MATEIII BAISAIIAB
vutie nedréptd carea de grab se duce i piare. cad ed se tampld i acelor Omeni drepti ca
[Grigorie bogoslov Semnézd]. Poruncéstene niste Omenl ce sant, de ad cate ceva gresald
pi Dumnedeescul Grigorie Bogoslov : sä nu ne ci pentru acea mind, ce iad aicea la vremea
arnestecam avutille nóstre cealea ce's facute inortil lor el s'a curatézd de tot, Si merg fArd,
bine, cu avutia cea fAcut d. rad, eke cd de in- de-pdcate in manile lul Dumnezed, iard pd-
tr'aceastea nedrepte va sa se strice avut'ia cdtosil care mor lard de nice o muncd, insd
nóstra cea dréptd, ca nisce rnolii ce rridnancd aceia ad avut putin ore ce bine fdcut i 's iall
panza. plata acelul bine aicea. drept acéea n'ad vd-
ant nice o mimed pe trup, nice mainte de rn Or-
PentrIt eiumd celnd iaste intr'un loc, 0 de va tea lor nice la 'nide penteacéea deca vrb-
fugi, putea-va sd scope de nufrte ait ba ? me ce 'sad luat hunataltile lor IR viatd, ducu-
Glava 47. se neopritl ocaanicil in munca foculul de vOc.
[A accluias Anestas]. Socotela carea spune
de ciumä, i taina iaste adancà i anevoe sd. Pontru trapurile nóstre ale 6menilor, carele
o Intelégit nestine, intro rnintea lot i putinl multe seau ucis 0 de m.Ji de hieri 0 de pa-
sant carii vor putea sd o ia intro minte, insd- seri' seaii mdnrat, sag in mare sead necat
auzit'am de intelept,I órneni, corn iaste taind si de ma de hieri 0 de pesti: se ad nuincat
a lul Dumnezed, adec a. ascunzatórea carea nu si seed stricat, fi seed mistuit in pantecele
'skie niminea, MIA numal Dumnezeti, si iaste hierilor si ale jigdniilor seati topit acolo.
pentru pedepsa órnenilor. Povestew unil cà si ad trecut acéle trupure cum se nor aduna
se face Ciurna [Mater q. 10] de in vanturT lard sd vie la inviare, adecd -la judecata a
reale si socotesc ca se face Nth de porunca a doe venire a Dornnulut, nostru Is, Hs. gl. 49
lu Dumnezeti. Ce ia sd ascultati: cloak pasarl [lard acthtias Anastasl. Pentru scularea
drept un ban, Mel una de intr'anselenu. more trupurilor nOstre a tuturor órnenilor carele
pre pArnent id ti de voia tatAluI mied cel de vor sti inviaze la a doa venire a Domntiltil
in cerure. Drept acéea i aceale lucrure ca- nostru Is. Hs., la carea va sa judece Vita le-
rele sant ale aerului i tOtb. lurnea pre firea rnea. mirtorisim ea vine cesul i acuma iaste
lor lucrezd ea porunca a lul Dumnezeti, fac and mortil vor auzi glasul a lu Durnnezed
ci lucrdrile lor, ce insd ad cu aere ad curn-va si vor inviea. [Ion. Gl. 5]. CA de vom créde
intr'alt chip se face ciurnd cu porunca a lu cum Dumnezed iaste prea puternic i adevi-
Dumnezett% se face, iard de VA fugi c:e in loc rat pre oin 'lad adus de in ce n'ad fost In ce
sd, scapi. facevel ca cela ce Eice proorocul : iaste, cu mull iaste mai lesne si fach a doua
[Isat. gl. 26 ucraiitesea A maleaeliro, don- Orb, si ci invoiasci zidirea carea ad ficut ci
deje mirnoklet gneav gsn : adecd zice Dumne- rnórtea o ad rdsipit, adeci o ad Meat Wand,
zed cu gura prooroculut eft fugi panfi va trece iar de vom créde cum zise David ca in manile
mania a lui Durnnezed, drept acéea...vorn zice NI sant marginile pdmentulul, orl unde de ar
hi nol, ascundetiwd putbi cu pocaanie si cu merge trupul stt se potoléscd, [psalm 94] sad
inertia infrintd cand'al Ord va trece mania a sa stea, sail sa se mdnance in manile ale bit
lu Dumnezed, dace vom ruga pre Dumnezed Dumnezed iaste. i apa 1 focul, si hierile
ctt tot sufletul, cal judecata a lul Dumnezeti si pasdrile, iar de la aceale hierl jiganiT,
iaste multd färd fund, si nu htim ce va Dum- va s'a scOtd, acela trup ce ad luat de'l ad man-
nezed sd faca noad. Acesta stim cd orice face cat, sad de unde se-ad necat, orl de uncle ad
tote sant bune i drépte, hi in mana lul, mar- ars. Cad ca trupul carele ad Intuit nu piare
ginele parnentalul, si told dihania vie, si cum ce de se va strica trupul sad de mil de Inert
va asa ne face, ca un puternic si domn ce sad de alte viol, iar merge acolo, de uncle
iaste tuturor, i tocrneste tote lucrurile orne- se-ad fAcut in céle patru stihiI, adecd sangele
nest] cdtrd folosul al fié cui. intro cAldura sórelul i umezela in apa a-
deed tusea si uscaciunea in pdmant adecd.
De unde putem socoti cd vedem pre unii 6meni fiarea, i ricela in vAzduh ce sal zice flTrna,
drepti cdnd vor sd m6rd, lard ei se nevoesc si ca un zilog stall la dinsele si,s1 tin pan&
in multe zile, iard multi pdcdtost mor nu- la vrémea invieril, la carea inviare, puterea
mai zdt curdnd cu pacei fdrd de nice o a WI Dumnezed le ia de la acéle stihil hi le
muncd. Glava 48. inviazd : iar cum ad fdcut de intal nand ad
[Aceluias Anastasie al Dumnezeestii, q; ma- luat de intr'ansele i all Mut pre om.
rib cetryi, Antiohiad. TOte judechtile ale lu
Dumnezed, a le sti cineva nu pole ; drept a- Pentru cutremur cunt se face. Glava, 50.
céea iaste bine A. no le ispitirn mult, InsA [Ioan Damaschin]. Cutrernorul inteacesta
socotind vom zice, cd de rnulte oil si órnenT chip se face. PArnanbil se ingrecézd de vant,
bunT, sad maI nainte de atone sad la mórte adecd i se umplu vinele hit deacia and pun-
se rnuncesc. ca noT sa vedem cii ne Infrico- ce-te vantul , sit iasit de in vinele pirnan-
sb.'m sa. ne putem intelepti ca sd ne pocaim, tulul, inst. vant fiind mult iar vinele find
www.dacoromanica.ro
PRAVILA MATE11:1 BASARAli 451
strinite, attince nevoiaste-se vantul forte sh. ce afla arde, carele se chiarna cheravnos, adeca
iasa, i cand va iasa, scutura i cutremura rand zicern nof cit trasnéste pre fie ce luau.
tot pamântul acolo unde sant aprópe yinele Cumu e otelul i gcrOmenea cand le cloc-
acélea unde iaste vantul intrInsele, iara nu nest! iale suna si lasa. foc, asa si noril .deca
cutremura tot pamantul ce numaf (cum am se lovesc unul cu altul fac, i lasit sunet pi
zis) acolo unde iaste aprOpe vantul, i sa nu foc, adeca tunet i fulger : si asa iaste.
cum-va sa nu ci &ley acksta a asa iaste
cum auziy, luay pilda de la nol órnenif, el Pentru sfdrqenia handl, are lwtar, adecei soroc
de multe orI and se implu vinele n6stre de in ce creme se va face. Glava 52.
vant i purcede sa iash, scutura tot trupul si 'far aceluiays Anastas]. Domnul she trite
'1 smerOste si ni e Fria forte tare de rnórte, mal nainte de ce nu's facute, lust zie sfintif
atunce iase vantul cald de in na'rile nóstre, pariny cand se vs. Implea burn a cea de sus
iar déca iase ne izbavirn de acea b011, jarä atunce se va face si sfarsenia lurniI, adeca.
pentru cuvantul Dumnezeesculul David ca- dOca se va implea socotéla i numarul al 6-
rele zice : PriziraeaT na zemlu, it Noreal us menilor celor drrpy pre numarul ingenlor
treastisea. [P.sal. 103]. Acesta numal o data caril cazura, ca sa. se Imple acel loc, al ace-
se-au Meat, eand se rdstigni Domnul nosttu luia cin carele ari cazut, cum zice Dumnezae-
Is. Hs, cä cauta de pre cruce pre pamant si :cul Grigorie Bogoslov : Cade-se sa. se Imple
atunce se cutrernura tot, adecä se facu cu- lumea cea de sus. i de acésta zice ca cum
tremur in t011 lumea. [lata' gl. 27]. si se in- '1 ar intreba Destine mind va sa se -sfarsOsed
tuned. sOrele si tampla beserieil se sparse, acOsta fume ? si zice la cuviutul nasteril a
pietrile se despicara. Mormanturile se deschi- lit1 Hs : Hs. povelevaet ne sit protivliaiusca,
sera, mortil se sculara de pe in gr6pe si se adeca. déca vrOme ce rice Hs asa, sa. nu stam
aratara a rnuly. impattiva, dar unde graiaste lis ? graiaste la
[Zr]. SI se she si de acOsta ea nevoindu-se Evanghelie cand ziee : IInogi obiteli 0 otta
vantul si esind de pre gaurile pamantulul : rnot go sut, isplitniti podobaet vsea, adecit
bubuiaste i sparge pamantul Inteacela loc, multe lacasure sant aprOpe, langa trial miciu
inteaceea arata i pedeapsá duninezeiasca, si se cade sa se Imple tote, deee de la acest
cum i aiurea eerie, cl. fulgerul turretul i cu- cuvant ia Durnnezee..,cul AT astasie, i ras-
trernurile, arata urgia i mania pedepsil a id punde celora ce'l intreba de zic, Ore iaste
Dumnezeu. vrOmva hotarata cand va vrea sa se sfarsasea
Pentru fulgere si pentru tunete cum se fac. lumea ail ha ? si zice cit nu e hotarata : ce
Glava 51. dOca se vor Implea acMe locure ce s'ati
desertat cand ad egzut cinul mgerer P a-
[Aceluiaf Anastas a Dumnezeeftif fi marii tunce se va sfarsi ci lumea: Dar cum va
ceteitI Antioh]. Norif adunandu se si imultin- sit se imple ? déca se vor face atata sfintl ai
du-se sus catra cerid, ripindu'l vIntul sa vie dreptI, ha mOrgi, in local aceler Ingerl : sa
unul de o parte altul de alta, Impreuna-se si se duple Eicas uril. ale lu Dunineieu, si cand
se clocnese tare, si lovindu-se unul cu altul auzi multe Measure, va sa zicti : fie cine
asa tare iase foe, decl clocnirea aceia iaste dupa luentrile sale, asa 'I iaste si lacasul a-
tunetul iar focal iaste fulgerul si Insa tune- preope langa Dumnezell, Intealt chip sant la-
tul se face maT nainte de fulger, iar nol 6me- casurile apostolilor, intealt chip a Prooroci-
niI, intal vedem fulgerul carele se face mal lor, intr'alt chip a rnucenicilor. Inir';ilt chip a
pre urrna de tunet, si ia sa ascultay sit ye- propovednicilor, iutealt chip a Dreptilor, in
dey cum se face aeOsta. Vederea omulul a- Walt chip al, ealugarilor, intr'alt chip a dO-
dec. sä vaza nistine, vOde cui and ce va sa vestavnicilor; drept acéea cant in hesérica
vaza. iar a auzi zabovOste auzi cer a ce iaste, zice : Mnogi obiteli ntehea spesut, podostoa
pentr'aceia se chiaml. vedérea aseutita, iar nhn va seam razdaliami, pomearea dobro-
auzio ea zabavnica, drept acka tunetul zabo- deateli, cum am zice ca dupl. masura a Int-
vim a'l auzi, iar fulgerul nof '1 vedem curand. natatiT a fies-caruia, impqrtu-se P lacasurile
[Semnézd]. i luay pilda de la ceia eel pri- carele sant aprOpe la»ga. Dumnezcil, ce iara
vestI de departe Mind Mame, si vedem secu- tot un Fins iaste, 17,14 opasna ca co cline
rea numal cat unde lovOste, iar sunetul de iaste a luI Hs. tOtI, drept aceea sit aihd c ho-
grab nu'l auzirn, numal dem trece putin cés, gate loeure,* toti sant slugi lul Us, curnu a
atunce auzim si sunetul; [Semndzd]. Inca sa o carte a maul tinpdrat carea are de tot feliul
ma! qtitf p acésta ca de impreunarea si doe- de ()bate. si orl de taind, hoc, de va fi al Tun-
nirea norilor cum am zis se face fulgerul, Ca- paratulul iaste, ad hasna de avutie unle tine
rele nu iaste stricatorid adecl. rail, el trOce cilmara sad avurea imparatOsca. sad al cin-
curand, iar and se lovesc nonT atunce de ste nvil jos sad ma! sus, tot iaste dupe: des-
va cridea foe de In ceriu si sa se Impreune cu toinicia a fie cdruia, mticar de ad si fost ma!
fulgerul, atunce_acel fulger vine pre-pamant mica slujba Impa, atuluT, tog se chiamd slu-
www.dacoromanica.ro
452 ?RAMA MATEITI BASARAB
gile imparatutul si robil luf, rriacar de sant stenie, i maT nainte de ce nu se vor fi mita
el si pre in bogate despartirl, iara asa o curte le vor da sfintul dar preotl ca aceea osandi-
8. imparatulul el inchide. Drept aceea, sfax- se-vor, ca Iuda cela ce ad vandut pe dom-
senia lumil n'are vreme cu soroc : ce numal nul Hs.
cand se va implea cinul carete ad cazut, si Cade-se Preotulul si numere ()mend ceia
sa. Ina* tote curtile adeca tOte läcasurile de ce vor vrea si se pricestuiasca, deeia atunce
sfintl si de Omen1 dreptl : atunce va fi i sfar- sa tack' sfintele cesture in potirii, iara de sa
senia lumil. vor tampla si prisosesca, nice cum M. nu
Pentru sftinta nascett4re de Dumnezea Preces- indriznesci sa le pogribesci numal singur,
se osandesca ea un lacom : ce si le dea
taea, cap", anl ail trait aicea in lume. G. 53. si
preotul numal tunsilor, adeci calugarilor sad
IDe la leatopiset]. Trait'ad pre pamant diaconilor hirotoniti, macar si a doa Ora, iar
sfanta nascatórea de DumnezeA cincizeci si de nu se vor implea si le dea si la mirenT,
noaa, cand all intrat intim Staa Staili era de insi card vor fi mai nainte alesi adeca gata
trel anl, si au fost acolo inliuntru anl unde cuminecatura, iar citetul si cliricul : nu
sprezece i turd trel, i candu'I blagovesti el li se -cade si e apropie de dumnezeestile
ingerul, era de patrusprezece anT si treT luni, taine, nice mirenul si se atinga de sfintele
iara cand nascu pre donmul nostru Is. Hs. sad sa tie cadelnita : nice cum.
pre parnant era de cincl sprezece ant Si au Iar potiriul sal ac6pere preotul sad diaco-
fost dupa nasterea domnulul pre pamant, nul si clitescii a doa ora. cu yin cite pa-
impreuna cu fiul el unul nascut, anT trel zed tin si de odata cu apa, si sal stergil cu NJ-
ci trel, Meia dupi inaltarea Domnulul ad retele forte bine cu dedinsul.
trait anl unspre-zece. TotT aniT vietil el ce ad Sa nu cum-va sa nu porti grije de sfintele
trait aicea in lume a1 fost 59. pentru negrija si nesocotinta ta si se a-
Invataturt (CUSS a bogatt dascali, de in bogate proprie de dinsele sOrecele, sad musca sad
can6ne pentra Preott, tO ventru liturghie pasare sad sa. Iai darurile si se strice ca a-
porunck Glava 54. poi te vel osandi forte la grOznica zi a jude-
calif si in véc ce va si fie.
[Dumnezeeftt Dascalt]. Preotil nu vor pati Molitvennic trebue si aibl, i sa nu citestl
nemica aicea, cI peclepsa lor el astepta acolo Molitvele de grab si inspiimat i grozav : ce
munca de vecl, numal de nu se vor parasi cu ruga curata.
de liturghie si de pacate i sa se pocaiasca Nice tit: va fi agnetul grozav si'l tal si. 1
vredniceste cum se cade. bagl la potirid, Did yin imputit sad rid sad
Pentru ca. de va veni preotn1 sad diaconul acru, sad otetit : ce tote si le ial curate si
intru caderea de curvie sad intralt ceva in si amestecl vinul cu api intru sfintul potiriti
fie Ger pacate, carele opreaste pre dinsil de iar si. nu facT numal cu yin.
preotie, de se vor pocai, de pricestenia dum- Nice iara si -Otte preotut la sfintul je-
nezeesculuT dar nu se opresc. tivnic haina grozava si nespalati, si cum am
Mal nainte de tote cine se vredniceste a zice mal pre scull : trebue tote pre tocmeli
se face slugs. lu Dumnezeil nice o data nu si se faci ale sfintel taint liturghil, ca sIt
'1 se cade a sta naintea jerlavnicului, si sa, se fad. sfinta fir. de singe jertvi cii 'Duni
aihá uracirme asnpra cul-va : ce intal si se priimire, iar card el vor sluji cu destoinicie
impace cu cela ce e invrajbit, decia atunce viata de vecl si mostenesca cu darul lul Hs.
sa incepa a face liturghie.
Nu se cade preotutul sa pOrte haina scurti Pen tru liturghic.
la liturghie : ce lunga panà tocma jos la cal- Venitl iar de ascultatl iubitil miel fratl ca-
eae. asijderea ictra nice stihariil de Mai, ce rd intratT in beserica a .1111 Dumnezed si
cu fricA cu grip, i cu dedinsul si pizesci povestssc voai ca si obarsim vremea litur-
tote vesmintele besericil. ghiel cc multi pazi, frica a lul Dumnezeil
Nice iara sal fie rusine de cine-va sad si avem intru inimile nOstre, i nicl cat si
frici, nice de ar fi singur irnpiratul si dea nu vorlyim Intru beserica a lul Dumnezeg.
sfantul dar celor nedistoinicl, pan& nu se Ca. cum sta. ornul cu frica i cu deadinsul
vor paralsi de picate, i si se pocaiasci. cu cucerie naintea imparatulul 0 a Do .in, ea
vredniceste en duróre si pu inema Infranti. si nu cumva O. se pornéseä Imparatul sad
Cit ceia ce vor fi alesT sa ilia liturghie si domnul cu vre o vinä spre dansul, i cu a-
vor da curatul trap i sange al lul Hs. spur- tata cutremur i osteuela ne cucerim la an
catilor, celora ce sant cuprinsi de fie ce pa- imparat i domn, trecatoria 1i pimantescz si
timi necurati a curviel, sad invrajbitl unuL naintea Imparatulul i domnulul nice frate
cu altul sail ficand nedreptate cuiva sad vor pe frate IndraznOste a striga, iara de'l va si
fi betivl sad furi sad de fie ce picat, carele striga aceias si schimbi. fata Imparatulul to
opreste pre dinsil, de dumnezeiasca price- a domn, iara nol stand inaintea vecIniculul
www.dacoromanica.ro
P1tAVL MEIfl BASASAB 453
Imparatulul nostru i Dumnezeil la besérica iara afara cci mintea portl gnijA pentru bol,
niminea sa, nu indraznésca a grai &Ara cinP- vaci, cal, oT, tarine, gradini, mosa, ban!, vil,
va ce numal sa va hie mintea intim cantarl ,sate, rumani, sad pentru gandurile céle ne-
si la ruga. si la citenil, sa nu ocaram besé- curate si ale altor lucruni lurnestl.
rice, Vorbind, razand, dormind, cantand in Staneain sa strahom; dar ce a sa. stam cu
(Ake i incolea , lenevindu-ne fara grija , frica ? iaste Kit staT la liiurghie cu -kit& pri-
schimband piciórele i imultind sculpatul céperea dumnezeiasca pi cu tot sufletul.
largind ochil in t6te pantile. Vaimeam stoe vaznornie, dar ce e vai-
Aculta si socoteste ce graiaste raga ta, si meam ? iaste sa ascultl cu tOta inema cu-
limba ta. Pasan nin viotichin apotometa me- vintele cule ce sa zic de la preot iara M. null
rimnan oston vasilea ton olon ipodoxomeni. nalucesti mintea intealta parte.
Sloveneste zice : Vseacuio niea jitenscuio ot Diaconul zice samirom prinosite; iara nol
verjem peceal, iaco trea vseah, podemlioste; raspundemu'l mlist mira jertva hvalemia ,
adeca acuma BA. lepaciam tOta grija lumésca mlist zice sit miluestr saraciI, mir iar zice
ca sa priimim pre imparatul tuturor, Impa- se, aibl cu totil pace, jertva hvalemia zice ca
natal imparatilor i calif vor 5. se spasesca sa priimésca Dumnezed acca jertva ce sta
cadelise sa se intelepteze i sa taca la vré- inaintc pre sfintul prestol, pespe slavoslavia
mea de ruga, iar caril se vor Indeletnici in- inemil Si buzelor tale ca un bun si iubitorid
tru }Adele imbultitl de clracul de tote pan- de Omeni ce iaste.
tile atunce nu's va schirnha Dumnezea fata Preotul zice gorea imeaim sardta laza nol
spre nol fara dreptate, ce pre dreptul pentru impreunam zicand ca gu i ne trebue mila
nesebuirile nOstre, nu numai pentra pacatele lel sa miluim pre ceia ce sant In nevol, fla-
nOstre ce Inca i pentru &Ace nu certa pre el manzind, insetosind, striinii, goliT, ceia ce
preoti, si pastoril.. zac In bole i cal de pe in temnite, pentru ca
Jar cel alesi i Invatati de preotT i nu as- besérica si Manta liturghie pre ceia ce fac
culla pre unil ca aceia de grab sa se scOta bine pomenéste zicand pomeani gn. plociono-
si sa. se gonesca. de in sfinta a Jul Dumnezed seastih vastaih tvoih tartcvah i pominaios-
beselica, ca. mare pleat iaste lor. tih net..
Iar el de vor zice ca. nu stid canta sail citi Preotul zice : Pobeadnuio peasna, ca pen-
nici socotesc sad nu inteleg ce SI graesc, a- tru clarul lul Dumnezed silL flat paziti sa tri-
tuncl zicevoid voaa, deca vréme ce tot césul métem sus lul Dumnezeu cantarea a trisfe-
liturghiel, statl afara de beserica intru neba- toe cacerin I si rugandu-ne ca sit izbavesca
gare in sema 0 In rasure pentru ceea nu pre noT-Dumnezett de tote pacatele i sa spa-
socotiti céle ce sal graesc i slujba ce sa race sésca suflefele nOstre.
in besérica. Ce se cade i preotuluT sit invete Omenii
Diaconal zice : Dveril, dveril, care dveril de in t6te scripturile, ea scriptura m6e pre
zice, el nu gandestl ca zice numal ale hese- om, mai vartos de cat untul si veseleste I.
ricil ce si ale inemil si ale suiletulul, ca sa nima mai vartos de cat vinul; ce iaste mai
nu ni se indeletnicéze mintea intru lucru- tare de cat piatra ? nemica; i ce iaste mai
rile lumesti. mOle de cat apa ? iar picarea picaturil pa-
Sa. venim si la sirnbolul credinteI, and zice, trunde piatra, [Zri. o Arhiereule fi preote].
diaconul. Vanmearn, ca silL luarn arninte si asa si preotul carele invata cu déclinsul pre
sa. socotim cuvintele carele se graesc. Omen% de in scriptura moe inimile Omenilor
Zicem varuio vg edinago Boga otta vse mal vartos de cat untul si Ie veselécie mal
derjitela tvorta Neacu i zemli vidimaimje va- vartos de cat vinul : ca scriptura nu vese-
seam i ne vidimaim, iva edinago gospoda léste pantecele : ce inema.
Is. Hs. Stana bojia edinorodnago ot ota, ro- Nu se cede Arhiereulul sati preotulul sa's
jednago preajde vseh veac i proceaea; deaiia Itrvete OmeniT lul cu urgie,- ci cu blandete pi
zice : va edinu sfetuio sabarnuio i apostoli- cu inteleptie pi sa nii arunce Omenilor cuvant
scuio tercov. de spaima ca cum arunca nestine o piatra
Pentru ce e sfinta ? Pentru ca Dumnezeu Inteo fantana curatit i limpede de o turbura
lacuiaste inteansa; pentru ce e sabornicésca ? asa i cuvantul cu urgie, nu salhataceste pre
peutru ca Dumnezed in tote limbile ceia ce ceT slabl nurnal ci turbura si pre eel larl ce
cred si se hotéza biserica a Jul Dumnezed pot.
'I priimeste, ca. singnr Hs. graiaste cina va [Pentru ce ce nu fed in beséricd]. Unil de
veni Mil, mine, pre acela nu'l void scóte in cel nesocotitorl ce nu forte grijesc nu nu-
afara. mat a pestit Mira i merg in beserica. Ce si
Dupa aceia zice diacouul : Staneam do- déca Intra, neavand dor sad grije de zabava
brea , nu zice de starea pici6relor, ci zice ce se ad zabovit eT se lenevesc i ed. Dar-
sa nu fil cu piciórele Inlauntru, iara afara cul se-ad dat sa se odihnesca. si sit peal : Ce-
mintea 'fl cugeta, nu Inlauntru cu piciOrele, lor batranT i neputérnicl si in }Ale si In du-
www.dacoromanica.ro
45.4 P1tAV1LA MATER; BASARAB
[Eclis. 01. 4]. CA satana intru stmanta bit-

retT fiin I, iarit earil sant srtnaosT, si sed. a-
semenea stint boilor si dearilor celora ce nelor graunte ale liturghiel samtna plOvele,
SP ézeirCa. Iii ceomage Décia, dupal zitbava mtrAcinii, scail i ptlamida, adect ganduri
ce sr( zabovesc li se maT adauge lot. 'Inca spurcate m cuvinte desarte pi harfele, pentru
s'alt pacat ale nebitgAtilor in séma. nebtgarea in séma.
OW de inteale boiatilor slugT ea niste Ca inema inteleptilor iaste in casa de plan-
stain] de leinn, ea niste stalpi de piatra, ea gere, lart inerna nebunilor iaste In casa de
niste omen! fart de trup, ca fara de suflet, veselie.
si nemikeap, start naintea boiarilor lot ea sit SA nu urgisim de tot unil pre altil a nu'l
plata onrcuilor cestora ce astazI sant, lua invata si a nu'l indrepta &arit pocaanie, et
maine nu sant, tatit noT stand naintea loT inviltatura acésta care invatt pre nol sit ur-
Ile, nu bag(iin séma Mei gtijint de imptratul gisim pre Dumnezeri, si lucrurile cele bune
eel vecinie Ii fara de mOrte, §i alt nemica nu ale luT, iaste rea, cit Intr'acka vor urgisi
eitutam &leca no vedem rata nurnaI pre ceea pre cela ce a5 zis unul altuea, multt ne-
eel vedem (A se pricestuese, si ne nevohn vointa cu dOdinsul sit aratatt
sa esim ea si citimuile ce tuusca furls, furand
cin,tea sfintelor datum. Conet 1 Boys Slava
Pentru tee te nu stall cut fried in besérical.
[ Amin.
Ome, cand vii de Mini la besOricai a lit Duni-
m zert de multe cuvinte ale tale si de mite Davsomu i darovavsomu, menea hudomu,
barlele ale tale, tu cheltuestI LOLA vremea li- Ponact alea, i stversnie videati.
turghiel, neaseultand Dumnezeestile euvinte
si graitirT, care-le nu le po(.1 si nict le poV in- (urinézd us clifeii representand us Inger I
ata cti nu pohlestI eitenia ci pohtestI bat- cu o truce de 00.
I
lirea.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII 455
CATASTIIIUL ACESTE1 SFINTE SI DUMNEZEESTI PRAVILE,

CAPETELE EARTH ACEMIA DE PRAVITA.
(List).
Glava Pag.
1. Pentru judecktorid cum i se cade sk fie rniloskrd si sä nu crézk cdvintele nimk-
nul, Vara' de iscodire sad intrebare . . . . . . . . . . . 142
2. Pentru dreptatea si pentru sà fack judecktoriul dreptate . . , . 1

3. Pentru legea si ce iaste légea, si pentru cel Mil de lege ce Inchipuiaste. . . . 143
4. Pentru obiceiul beséricil si al cetktilor carele nu se aflk, scris . . . . . , . *
5. Pentru patriarhul eh iaste obrazul a lu Hs., si cand'I s'ad dat sk. hirotonésed
mitPopoliti , *
6. Pentru ce lueru hirotonéyte Iraclia pe patriarhul. , *
7. Pentru arhierel si alty preot1 caril nu pomenesc pe patriarbul . 144
. . . .
8. Pentru cela ce vrea sh fie arhiered sad preot sad diacon si'l va para pre dInsil
cine-va *
9. Pentru cela ce ia arhieria sad preotia sad alt dar besericese sad cu galbeni sad
sfinta cunnneckturk . . . . .1 . . . .....
cu boiarl si pentru luarea banilor de popie, si pentru preotul carele ia dar la
10. Pentru preatT de vor curvi sad de vor fura sad de vor face jurkmant stramb. , 10
*
14, Pentru preotul carele va avea muiare yi se va face Arhiered, sl se despartk de

dinsa, si hirotonia lid sa se Tack en voea el . . . . . * .
12. Pentru episcop si ce sk &Marra episcopul: si cum i se cade sk fie Volnic pre tote
lucrurile beséricil . . *
13. Pentru Arhiered ca sk nu tack hirotonie afark de eparhia lid nicI sk hirotonSsck
pre nirnenea de intealtd norie striink . . . . . . . . . . 146 . . .
14. Pentru arhiered de'y va l'asa scaunul skit yi se va duce intfalt loc sa se zAbo-
vescal sase lunl *
15. Pentru preotul carele n'are muiare sk nu saza cu alta . .
. * .
16. Pentru para episcopilor si a cliricilor yi card se priimesc la park. *

,17. Pentru ca ceia ce parasc pe Arhiereul trebue sa fie nevinovat1 . 147 . .
18. Pentru catI arhierel trebue sk. fie cand judeck pre Arhiereti, si catI la Preot, si
catl la Diacon , . .. *
19. Pentru arhiereul carele sk, judeck si't va trirnéte skborul o data, a doa Ork,
yi a treia órd, véste si nu va merge sk Se judece . . . . . . *
20. Pentru de se va afia. Arhiereul we Intr'o park pang nu i, se va face judecatk nu'l
scot de in scaun *
21. Pentru celace pgrayte pre episcop intru multe lucrure protivnice, si apol nu
póte sk dea de fata nicl unul *
22. Pentru ea la judecatk nu se cade sk aduch mairturie eretic. nicl pagan : niel
jail numal un crestin ce 41 sail si trel crestnI credinciosl iark la park. cinel 148
22, Pentru parasI sk n'aduck mai:turd casnicl, adeck, de In cask, nice rudenie . *
24. Pentru ck marturiile trebue sa fie Ornenl credincioyl si card se opresc sk nu
rdarturiséscd, yi card nu se opresc . . . . . . . . . . * .
25% Pentru preotul de va mkrturisi stramb. sad va prinde tagg, de iscalitura lid 149
26, Pentru preot sad diacon del va para cine-va . .. . .
. . * . .
27. Pentru preot sad episcop sad alt sfintit ce '1 vor lua darul iark el va face
hturghie . . . . . , *
28. Pentru judecata patriarhulul, ck, nu se mai judeck . 150
www.dacoromanica.ro
456 TAMA D winERII
Mao% Pag.
29. Pentru arhiereul carelel iaste luat arul, acela are voe sa mal zhianie a doa
bra saborul sa se maT julece de lucrul paral lul . 150
30. Pentru arhierel de se va fr luat darul vre unul arhiereil 0 diva, aceea *1
aflat nevinevat gi de cand sea inceput a se luarea darul arhiereulul, si iarit
séd ertat , , )
.31. Pentru schimbarea Arhiereilor, 0 pentru lepaclarT, gi pentru ca se da scaunul
arhieresc catra. alt arhierea Exarsesc . . . . . . . . . .
. 3r
32. Pentru episcopi 0 preoti de nu vor pomeni pe mitropolitul lor, gi pentru ca gre-
salele preotilor de arhierea se canonesc . . . . . . 151
33. Pe,ntru anatema *
34. Pentru cela ce se afurisdqte de arhiered drept sad nedrept . . . . , . -. *
54.
,
35. Pentru arhiereul de va opri pre preot saa va afurisi pe miren, ca sa ia mita, sad
va inehide beserica sad pe alt preot saa afirrtit saa pre alt oineva de va afurisi
fara via. . . . . . *
*36. Pentru ceia ce sa impreuna cu cel afurisit. . . . . , . . 152
87. Pentru afurisitul cum se cunAgte &ilia mórtea lul de uncle sead afurisit . . . *
88. Preotil sa nil afurisésel pre nimenea &Ira voia arhiereulul lor . . . *
39. Pentru cel afurisitl pe calif afitriségte arhiereul, iara dupa rutprte se an trupu-
rile lor dazlegate 153
40. Pentru mortul ce sit va afla Intreg trupul luT qi par neavand nemica . *
41.. Pentru preotul ce'l va opri arhiereul lel de liturghie iara el va indrazni de va
sluji . *
42. Pentru clirici qi &gnarl de vor face sfat s ,ii insotire asupra arhireuluT ,
47. Pentru cliricul de va injura pe arhiereul lul, sail popa sati diaconal, 0 mirenul
de va injura pe preotul saa 'I va hate . . . . . . . . . . . 157
51. Pentru arhiereul de va face liturghie singur . . . . . . 158 .
52. Pentru odejdiile arhieregtI cu carele se tnibracti arhiereul cand slujdgte, ee inchi-
puesc ono 0 alta ... .._ .. ---,.--. *
53. Pentru ce se chiarna patriarhul bogonoset qi ce inchipueste nnantia luT. gi léspe-
zile, raurile-, Capasul, gi tunderea capuluT qi lumina
ce inchipoiaste cand blagoslovegte cu arnandoaa marine luT , . .....
Pentru numele lu Is. Hs. unde iaste semnat intru sfintul trup al arhiereuluT, li
55. Pentru arhiereil saa preot de se vor schimnicisaa uncle se vor tunde In silk' . . 160
56. Pentru preotul carele se va afia in pacate, gi órrienilsa NO de la dansul. 0 pen-
1.' 9
tru sa nu osandésca mirénul pre popa, 0 pentru sa nu osandsca negtine, gi

pentru cinstea preotilor . . .
. . . . . . . . .
57. Pentru cartea sail zapisul arhiereuluT, 0 dupa mórte uncle sa i sa. dea hainele
sad undltele . . . . . . . . . . . . . .. 161
58. Pentru varsta hirotonid preotilor, gi care pacate apara de preotie ,. . *
59. Pentru podóba arhierésca sad preotésca ce inchipuélte . . . . *
60. Pentru preot carele va sluji gi nu se va pricestui DutnnPzaesilor tainl . .
61. Pentru cela ce va sit se' preotesca maT nainte pang. nu ia tam& . 162
62. Pentru preotul ce va avea vrajha cu cine-va 0 de va varsa in zioa ce va face li-
turghie *
63. Pentru preotul sa, nu sarute mort cand va vrea sa slujasca liturghie, nid déca
va face liturghie sa nu sarute sfintele icóne. . . - .. . . . . r .
64. Pentru preotul de va sluji liturghie fail de Antimis, sad nu va purta grije de he-
sérica a lul Dumnezed ce o va urgisi sad va arde vas al besSricil . . . *
65. Pentru preotul de va if vandtoria, sad prinzatoria de pasarT saa de va vraji sad
va merge sal vrajasca, sad de va fi vanzatoria de altul . .. .
. .
. *
66. Pentru preotul de nu'q va citi césurile 0 va face liturghie 0 de vä face singur
maslo
67. Pentru preotul de va muri fara coconT .
68. Pentru preotiT ca sä nu judece pe arhiereul lot . . .
69. Pentru preot1 gi diaconi, de nu vor ponleni pe arhiereul lor .
......
....... . . .
163
*
*
*
70. Pentra ea preotil sant in chipui celor sapte-zeeT de apostoll, iar arhiereiT In lo-
cul celor 12 : si nu numal date clazlega arhiereil sant dazlegate, ce ate dasldga
0 pre eel ce ad luat pe nedreptate . . . . . . . . . . .
*
71. Pentru preotT gi calugarT ca sa, nu se amestece si sit porte grija de lucturile 0
grijile mirenestl nicl sa vraciuiasca . . . . . . . . *
www.dacoromanica.ro
TABLA- DB MATERI 457
Slava Pag.
72. Pentru toll sfintitil adeca preotil de nu's -vor eiti t6a pravila adecA slujba. lor,
si pentru de tapte orl in zi läudaiute Doarnne, 0 carele sant 7 laude . . . 16i
73. Pentru mirenul ce se va sfii a se cumineca de preotul mirk.' carele va avea
preotesa ./ *
74. Pentru preotul carele se va rusina a 's1 cumineca preotesa lul . . '
75. Pentru preot de se va Insura sad preotesa de se va manta sad mirénul cli-
nic. adoa &A de O. vor Insura 3.
76. Pentru cela ce va sa. se preotescl .0 va lua muiare sad vAduvä tad slujnic
sad alta ce va fi avand viata. rea . . . . . . , 165 . . .
77. Pentru cela ce O. afla In pacate carele apara de -preotie iarl. el se va hirotoni, 1,
78. Pentru ovreaid de se va boteza se face preot . . . . . . . . *
79. Pentru preotul de va ispovedi pacatul sad de voe. carele ad fAcut maT na-
inte de hirotonie . -N. 2
80, Pentru diacon de va curvi sad pana la slrutare va gresi preotul sad diaccmul. 166
81. Pentru muiarea de va face copil 0 va napAstui pre popa cal-ad facut cu din-
Chyr Nichita.) . .- . . . . , ......... ,
sul (intreharea lul Constandin episcopul catra sfintul mitropolit de la Iraclia
82. Pentru de sa va inquira cine-va si se va preoti, iar insurarea se va afla fara
D
de lege 0 de cliricul miren de va avea fameae iar inteacelas chip. . . . *.

83. Pentru preotul ce e oprit si despartit de popie, de va zice bIagosloven bog
nas si Boje ustedrinaf 0 pentru de va sluji preotul cu popa cela ce e oprit
de liturghie . . . ... . . . . . * .
84. Pentru pr otul de 'I. va curvi muiarea._ luT sad a mirenulul si va vrea sA se
preotesca : si de preotesa de se va apuca en désila sti o curvésca cineva.. . 161 ,
85. Pentru arhierel caril vor priimi preotI strinT , taxa de cartI de pace 0 de er-
faciumi, 0 ce Inchipuesc cartile 0 de preotul robit de '1 vor primi far& de
carte . . . . . *
86. Pentru preotil caril iail carnal, sad catugurT, sad mirénT 168
90. Pentru clirici cle vor intra chezasl . . . . . 170 .
91. Pentru cliricl ca sa nu mere, la carciuma, nicl sl tie carciumg.. . . . , *

92. Pentru cel indracitl ea sl nu fie cliricT, si pentru preotiI caril cad 0 lesing. Iv
93. Pentru ca iad preotie si ceia/ce nu sant de rucla de preotie, asijderea si. ceia
ce sa nasc de in fameae curva . . . . . . . . . 171 . .
94. Pentru de sa va hirotoni episcop sad altul de In randul preotieI cd va avea

semn sad alta betejune *
95. Pentru preotul de va blagoslovi nunta fail de lége . . . . . . . * . .
- 96. Pentru preotul de A, va spala in ziva ce va vrea sa slujéscti liturghie sad

rnirenul ce va vrea sti se cuminece 0, va merge la bae . . . . . *
97. Pentru preot de 'I va curd. singe de In ins, sad de In dintl, cand va vrea sa,
slujesca liturghie *
98. Pentru preotul de sa va tampla O. se sablaznesca In zioa ce va sti slujescl
liturghie . . : . .
99. Penta.0 preot sa se feresca de muiarea 1111 and va sa slujesca liturghie .
*
*
..
100. Pentru preotif caril '0 gonesc fameile sale socotind pentru smerenia sad -sA,
urasca nunta cea pre lege, sad vinul sad minim. . . . . 172 . . .
101. Pentru muiarea care& 's va rasa barhatul, sad bg, batul pre muiare'q pentru
uraciutea nunteI, 0 pentru muiarea carea nu va sa se culce cu barbatulus. *
102. Pentru sfintele vase, 0 de furarea sfintelor carele sant ale beséricil . . . *
103. Pentru ca O. se juduce totT cliricil 0 calugaril de Arhiereul lor . . .
104. Pentru episcop si de altI clirici caril jócti in harjetl sad se lépAdA de numele
hiI Hs . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . . 173
105. Pentru preotul carele va zice de manie sa fie pagan, sad alt miren, sad de
va blastema sad va huli preotul sad mirénul . . . . . . . , . *
114. Pentru ómenil mirenT In vréme de góna de 'I vor prinde 0 'I vor face pAganI
iar apol vor vrea sa se preotesca . . . . . . . . . 179
115. Pentru ceia ce iad a doa hirotonie, si caril se hirotonesc a doa oil, 0 caril
se botézA. a doa ora, 0 pentru Arhiereul cela ce 'T e luat darul de va face
hirotonie _, *
116. Pentru cela ce va sl zidésca manastire sad besérica sa nu le obladidaseb,
nice farä de voea arhiereulul sl le fad. . . . . , . . . 180
www.dacoromanica.ro
458 TABLA DE MATERLI
Vlatat Pag.
117. De va lnchina cine-va niscare lucrure la lesérich sa la mIngstire ci. va vrea sh
le ia Inapol, ci iarh cu lucrurile O. bucatele si tote ce are manhstirea ci besé-
ricile sant neschimbate ci nemutate . . . . . . . . 180 .
118. Pentru bhrbatul sad fhmeaea, carele va sh mergh la chipul chlughresc panh
in WI vréme sh se ispitésch ci färh de stares sk nu se. tunzh . , . . . )
119, Pentru ch. nimenile n'are putére sh fach chlughr fhrh de voea archierésch, ci.
pentru popa mirén ca sh nu fach chlughr . . . . - . . - 181 .
120. Pentru podóha calughrésch ci. a chmilhArcif ci ce Inchipuiacte and zic meta
nie ci. pentru ce sh chiarnh calughrul chlughr . . . . ) . . . ,
121. Pentru ieromonah adech poph, chlughr ci chlughril ca sh nu caz h. in lume ; ci

pentru care vinl es de pre in marihstiri . . . . . . . r ... )- .
122. Pentru holnavil caril se fac la mórtea lor chlugairT, ci pentru chlughrul carele
nu'c citécte tóth slujha lig . .
. . . . . . . . 182
. . .
123. Pentru chlughrul sad chlughrita de se vor insura sad schimnicul sad neschim -
nicul de va curvi 2.
126. Pentru chlughrith sad. Inirénh de va fi supuitóre sad vótre , . . . 183 . .
132. Pentru bucate ce va avea chlugArul cum se cade sh se imparth de nu va a-

yea feciorl sad 'de va ci avea . . . . . . . . . . . . . . 186
133. Pentru tathl ca sg, nu oprésch fiulul sad partea de mocie de se va face &Ought )
134. Pentru preotie ci chipul chlugh.resc carele iaste mal mare . . ) . . . .
135. Pentru chlughe ci chlughrite ca sh nu se fach cumetri , nice eromonahul a-

dech popa calughr sit nu cunune nunth . . .
. .. . . . 187 .
136. Pentru besérica In carea nu se face slujbA 40 de zile ci, ce iaste besérica b .
137. Pentru ch capte sant darurile Duhulul sfint, ci capte taine ale beséricil .7i capte
bung.tht1 marl, ci capte phcate de mórte . . . . .. . . ) .
138. Pentru sh nu se ingrópe mortul In laluntru In besérich, nice sh .mute de in mor-

/rant trupul oinulul nice macara térana . .. . . . . . . ) . .
139. Pentru ch. pe, in beséricl sh nu se fach. hauturi ci mancarI nice carciume ci
vanzarl pre in sfintele grAdinI . . . . . .
. . .
. . . » .
140. Pentru ca ch nu bage dobitoc in besérich nice sh mhie nice sh mlnance nice sh
bea intrInsa 188
141. Pentru cum trehue sa hotéze preotul copilul mic . . . . . )
142. Pentru preotil calif botézh in trel phrintl, in fret fil, ci in trel duhure, ci pen-
tru cel ce nu botézi. in trel afundari . . . . . . . )
...
. .
143. Pentru cit copilul candul bagI in schldatóre sh caute spre rhshrit . .
144, Pentru ce inchipuiacte and desfach copilul . . .
. . . . 189
145. Pentru ce inchipuiacte intórcerea care intorc copilul spre apus . i
146. Pentru unsórea )
147. Pentru ce ne hotezhm intru numele sfintei troite. . . . . . . )
148. Pentru ci ucile coconulul ce inchipuesc, ci tunde: ea ci scutecile céle noaoo cu
carele '1 Imbrach )
149. Pentru cel ce se botézh OCT ungh cu sfintul ci marele mir, ci. scaldhtórea ce
InChipuiate i mind _A se botéze copilul . . r . . . . . . . 190
150. Pentru coconiT de va fi indoire cit nu sad hotezat sad seed botezat. . . )
151. Pentru copilul de se va afla la sfarcit sh moral ci preotul va boteza ci nu va
apuca sh zica cOlea ce sh lOptda de satana, nici molitvele ce va face de a-
céea, zicele-va dupg acéea de va trill copilul ad ha - . . ) . . . .
152. Pentru preotil catil botézi copal Agareanilor sad sh fact lor cumetri, sad pri-
irnesc jertva a ereticulul, ci pentru nepreotiI caril botézh copil. .. . . . * .
153. Pentru cit de nevoe hotOzh ci. mirénul, ci p ntru coconil crectinilor calif mon
nebotezatl, unde merg . . . 191 .
154. Pentru ch indoit iaste omul ci pentru ca ceriurile sant inchise celor nebotezatl )
155. Pentru preotul de va boteza pre comlul luT ca un preot ci de va blagoslovi
nunta fiu-shd. )
156. Pentru preotul cit déca mtinanch. sa nu botOze ce numal naintea Dumnezhec-
VI liturghii nicl in postul cel mare -sa nu botéze. . . . . ) . . . .
157. Pentru preotul a nu botéze in cast ci pentru copilul mic de va muri nebo-
tezat de lOnea preotulul sad a phrintilor . . . . . . . . 192 . . . .
158. Pentru care phcate sh iart. duph, mOrte, pentrt liturghil, rugT ci. milostenil ca-
rele se fac pentru eel ce mor . . . . . . )
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER1I 4:39
dlova Pag.
159. Pentru ca. nu numal mortilor sant, de folos si de ertarea pacatelor Dum.ne-
zeestilor liturghil ce Inca si viilor . . . . . . . . .
160. Pentru liturghiile ce dad preotilor pentru safacuste pentru cel vil si pentru cel 192
mortl 193
161. Pentru cesturile, ce sant, si pentru muerl carele ag barbatl ereticl sad pg-
ganl, cadelise-va sa dud, prinese . . . . . .
162. Pentru ce lucru dupg. merteu omulul fac pomene a treia zi, a noa zi si a pa-
truzecile, si and se apara sa nu se faca. . . . ......
. . 194
.
163. Pentru sufletele dreptilor si ale pacatosilorti uncle se all& in ziva de asta-zl. 195
164. Pentru preotul carele va sjuji si se vor vdrsa sfintele sag 'i va cadea
.
zveazda si cand sant sfintele obarsite si pentru prescurile proscomidite de

le vor manca caini z
165. Pentru cinstitele darure de se vor strica si Preot cum i se cade s4 aibg, loc
de spalat in oltdrig si mitianul sä nu intre in launtru . . . . . . 196 .
166. Pentru anafora drept ce o iail crestinil si. pentru. (And se afla cu muerile lord
sa nu o ia nicT icene SA, sgrute -, *
167. Pentru bolnavi de vor -muri necuminecatt pentru leanea preotulul . . . .
168. Pentru cela ce are va.ajba." sg. nu '1 priimestl prescurile la be.,,erica, nicl sal
pricestuestl si. de va rnuri cine-va neertat . . . . . . . . . . . *
169. Pentru mireanil caril nu asteaptg pan g. se va sfarsi slujba ce es afarg . . z
170. Pentru cela ce va sa se pricestutasca ca A, nu se a& cu muiarea lul sag
de se va tampla sa se sablaznescg in vis si de va varsa, deca se va pri-
cestui z
171. Pentru care zi a saptarnanii sg. se paizesca muiarea si barbatul de arneste-
carea trupulul 197
172. Pentru muierile cele logodite intru carele si. pentra logodne si pentru a lo-
godna iaste aseamene si fagaduiala nuntelor ce vor sä fie . . . . z
173. Pentru logodne ca sa fie barbatul de 14 anl si fgrneea de doisprezece. . ,
174. Pentru junele carele 's va logodi muiare, si el va muri apol de va putea fra-
tes5.6 sa o ia . .. . . . . . . . . . .
. . . .
. . . . z
175. Pentru o fatal ce priimi molitve de logodna. cu 6re-care Ioan iaril, &gel era
pre ming ea camta sg se despartg. . . . . . . . . . . . . . . . 198
176. Pentru cela ce va sg se preotesca 0'1 va muri logodita lig sad era logodna
afard de lege z
177. Pentru fagaduialele sad arvunele logodnel carele sg dad iard apol o parte
'I pare rat si de va mud vre-unul de in eel logoditl sag se va face calugar
apol si pentru sdrutare . . . . . . . . . . z
178. Pentru cate vinl d.spart pre eel logoditl . . , . . . . z
189. Pentru randuialele spitelor nunta carele arata la a cate se fac Impreungrile,
si. la a cats sg nu se keg. . . . . . 204
190. Pentru impartirea rudeniel si pentru rudenia de sange 205
191. Pentru a saptea spith de saup ca sg nu se facg . 1.
192. Pentru a opta spita de sar.ge ca sg, se facl

193. Pentru rudenia despre cuscrie . . . . . . ..
194 Pentru numele unchiulul cum se irnparte si. sg graiaste in trel si pentru trel
*
206
nemure
195. Pentru fecioril de suflet si al sfintulul 1)otez . . . , . . . . 207
. . .
196. Pentru dol copil ce'l va priimi nestine de la sfintul botez , de vs:Jr pute sg,
se irnpreune intru nuntg, si allele bogate de treba. pentru Durnnezkescul botez 208
197, Pentru robul ertat ca al nu ia pre stgpana-sa, nice pre nmerile stapanilor lor. 209
198. Pentru ca la nunte trebue sg, cautam ce e si cuin se cade si de va curvi
sad va spurca nestine pe vre-o muiare . . . . . . . z . . . . .
199. Pentru nuntele cele ce se aparg s'i fara rudenie 215

200. Pentru ispravnicl si a micilor copil . . . . . 216 .
201. rentru in ce chip se- numa-rg. sad se socotesc nacterile si spitele z

202. In Stintu1 Fi. marele post sa nu se fad. nice o nunta . , . z . . . .
203. Pentru nunta cea de intaiii, si ce iaste nunta si pentru nunta ce e pre lege z
204. Pentru tocmelele cele preste de nemica carele se fac pre la nunte si nefa-
cendu-se molitvele pre din.-,41. . . . , , . . . , ,
. . . 217
www.dacoromanica.ro
460 TAMA DE MATERI1
Glava
205. Pentru cum se chiarn g. nunta cea de Intaia, a doua si a treia, si pentru ca-
nonul celor cu 2 nunte, si a celor cite cu trel nunte . . . 217 .
206. Pentru priceperea sad cunOsterea ca sg dtie nestine tocmirea Impreungrilor

pentru a treia nuntg. si a patra nuntg facutused väleat 6428 . . . )
207. Pentru bogat1 copil caril se chiamg adevarat1 si calif hires si cariT copill, si
caril Intunecat1 218
208. Pentru nunta fgrg de lege si canonul lul, si pentru ceia ce tin posadnicg . )
209. Pentru cela ce se va cununa cu trel muerl, si una de Intr'ansele sg. se afle
fará de lege, de va putea sg ia alta . . . . , . 2.
210. Pentru ceia ce sl prind frat1 ca sl nu se facg. . . . . . $ . . . .. 2.
21,3. Pentru urgie tocmitg. asupra -celora ce despart bgrbatul de muiare si muia-
rea de barbat fall cuvant de via., si pentru cartea cea de despartela ce
Tnchipuiaste 221
214. Pentru despartélele nuntelor si vinele rnueril de carele o desparte bärbatul
si '1 dobandeste zestrele s
. ..........
216. Vinile barbatulul de carele '1 lasg. mularea luT si 's1 ia zestrea el si darurile
carile 1 le-ad dat pentru nuntg . . . .
.217. Desparte-se nunta sad cununia cand barbatul nu. se afIg trupeaste cu muia-
rea 10 , , .
)
223
r
-218. Despgrtirea nuntet cand bgrbatul nu aflg. pre muiarea lel fatg. curatg . . . r
219. Despärt.irea nuntel cand se face nestine caluggr, iar muiarea lul sg. se mg-
rite si el dupg, vreme va sg. se facg arhiered . .. .
. . . . . . 224
220. Pentfir muiarea de 's1 Va bate bgrbatul cg se desparte )
221. Pentru bgrbatul de va hi fur se desparte de dinsul muiarea lul . . . . 2,
222. Pentru omul rob sad' muiarea roba ca se desparte . . . . . . . p

223. Pentru muiarea careava fi fost rag si o vor hi spurcat pre aceea sg nu o
desparta barbatul r
224. Pentru barbatul ce 'si va goni rnuiarea si o vor spurca altil sg nu o despartg »
225. Pentru barbatfil sad muiarea de, va hi misa sad gubavg ca se despart . .
226. Pentru rudenia sfintulul botez se desparte.
227. Pentru rudenia feeforiel de suflet se desparte
.. . . .....
225
, P
228. Pentru nunta cea fang de lege se desparte 2.
229. Pentru a patra insurare ca. se desparte )

230. Pentru nevarsta nuntel ca. si aceea se desparte . . .. . .
. r . .
231. Pentru barbatul carele se va afla cu muiarea's afarg de fire se desparte si

pentru canonul lul r
232. Pentru barbatul cu muiarea caril vor hi vre unit de inteansil eretict se desparte ,
233. Pentru barbatul ce va avea muiare sa se Indracesca si va sa o lase . . . -3,
234. Pentru pat;ma sad lovitura ce loveste pre om si cade jos de se bate sad se
tavaleste si '1 merg spumele, cern se judeca. la adeverita mare besericg. pang
astg-z1 r
235. De se va tampla cuiva sa se ducg intealt loc si acolo al tie posadnice sad
sg nu triméta mueril lot cheltuialg de hrana vietil el sg se despartg . . , 226
236. Pentru muiarea cdreia i se va duce barbatul sad se va face rob sad se va
duce la 6ste si se va face petit si ea va vrea sg se mdrite . . . .. r
238. Pentru cela ce se va afla cu sOcrd-sa si de canonul lor . 227 . .
239. Pentru. cela ce 'sT va lgsa muiarea de rgul sad de vina altil muerl. , . 2.
240. Pentru curvie si de cannnul el . . . . . . . . 228

241. Pentru omul ce 's1 va afla muiarea curviud si va ucide pre dinsa si pe cur-
varid, sad o va ucide färg de ving sad farg de voea lul . . . . .
. 2.
200. Pentru ce la ce 'cl face rnOrte de voe sad 1361.1-At sad muiare 239
....... r
. .
251. Pentru fata de o va sili nestine sal strice fetia sad mgcar si cu voea el. r
265. Pentru stricarea copilelor si canonul bgrbatulul . . 241
256. Pentru calugaritg de o va apuca cine-va cu desila sad copila de stapanu-sail,
sad all& muiare de cine-va )
261. Pentru muiarea ce ramane vSdug. si va sg, se -mgrite in anul acela . . . 246
262. Pentru muiarea carea va rgmanea vaclug. si se va mgrita cg nu. ia de in buca-
tele bgrbatulul el nemica, fgrg numal de la copil de vor mufi, adijderea si
bgrbatul )
www.dacoromanica.ro
TAIILA DE MATERII 461
Maya Pa,.
263. Pentru muiarea maritata carpa va avea niscare haine, anette si nu va spune
uncle le-ad aflat 246
264. Pentru muiarea carea va ramanea Vacluvl si nu se va manila ce va lua de.
In bucatele bArbatultd el, asijderea i bArbatul. . . . , . . . . . 247
265. Pentru pretuirea zéstrelor i nepretuire, i pentru zéstrile de afara . . . .
266. Muiarea se pretuiaste de tot datornieul 0 de va intra muiarea chez* pen-
tru barbatul eI . . . .
267. Pentru barbatul carele va face -cheltuiale la bóla naueril lu 0 la mórte . .
268 Pentru pretuirea zéstrelor de intaid 0 de a doa . . . . . . . .
269. Pentru tocmirea barbattdal si a mueril si pentru darure ce se vor face intre eL 248
270. Pentru darurile ce se fac naintea nuntel. -. . . . . . . .
271. Pentru darure i pentru ce lucrure se intorc darurile, iara Inclarat . . . .
272. Eentru barball i muerl de. vor ramanea vadul si le va ramanea cocon i va
. .
,
muri, sail si de nu vor face 0 va mud barbatul sad muiarea fare: de cocon
cum se vor imparti hainele lor
273. Pentru pretuirea mosdlor si pentru mosul de't va ramanea feciorl i nepotT
cum vor mosteni pre dinsul e 249
'274. Pentru cela ce more Cara de zapis ad barbat aü muiare i copil n'are ce nu-
maT parintT si fraT, carora li se va cadea sA.'1 mostenésch . , . * .
275. Pentru cela ce va mari si va avea frate de cloaa mumanl i nepotl al frAti-
nésAtis, card vor hi fo-3t cu tatAl lor de un tatA si de o mama: card de in-
teansiT 'I vor mosteni . . . . . .- . . - . . . . . . . .
276. Pentru cela ce mike de nu va avea frati sad nepotI cum se vs. cadea sa '1
mostenOsca. s' pentru mostenirea barbatulul si a merit . . . , . . .
277. Pentru aducerea, adeca de -va hi dat tatal fiesa zestre si all fault si ad toe-
mit ca sa. nu mai ia de la bucatele hiT . . .
278. Pentru care copil se chismä adins eis oblacluitorT si card neobladuidorl .
. ......... 250
279. Pentru partile a feciorilor card ad luat de la tatal toe partite lor i murind
el eata vor sa" ia k
280. Pentru cela ce va vrea Ut ia mostenire !Ana. in catT ant sa se asculte si pen-
tra datoril pana cand se vor cOre, i altele bogate pentru datoril . . . .
281. Pentru camAta. . . . . . . . . . . . . . . 251
282. Pentru Falchidiu, at-6sta Falchidia se cbiazna o lOge lie judecatl. . . . .
283. Pentru fecioril ca sh cinstOsca pArintil lor, i ca parintil sa nu's desparta fe-
cioril i Ut lia uzatea mal mutt, altuia mat putin ..... . . . . .
284. Vinite carele fac pe feciorT IVA de mostenire de in bucatele parintilor si pen-
tru feciorul carele se va Insura Mfg de voea tatamesn . . . 252 . .
285. Pentru tocniOla ce sa face ca Ut fie si dupa mórte, si _In call anl sant vol-
nici feciord i fetele sa fad. acea/locmela, i cate marturil sa. fie 0 pentru
fratil de vor hi bucatele Ion nelmpartite, i pentru Codichel adeca zapis sad
ravasel *
286. Pentru tocrnOla sad cartea celora ce sant supuse la un loc, si pentru darile
ce da omul ca sa stea ha un loc . . . . . . . . . . . . 253 .
287. Pentru is rav LIiLL9i _13001= si i al marilor feciorT
...
4 VI
288. Pen ru ungtele sad zalóge . . . . . . . .
celuea,lalt .
..... .
289. Pentru raspunsul sad-judecata judecatorilor alesl
290. Pentru tocznirl
. .
.
/
291. Pentru doaa sotil, unul de inteamandol de va prinde pe alta sotie fara voca
.
..........
254
. .
.
. . . .
. .....
. . . . . . . . . . . . D
292. Pentru jut:truant . . . . . , . . . . *
293. Pentru feciori ca aT. hränOsca pe iniT lor . . . .
294. Pentru plugarid de va ara vre o tarina ad de voea celuea ce a cul iaste . *
295. Pentru cela ce va lua bout Ut ol.e sad sa lucreze fie ce si va muri si pen-
tru rnnara caria cumu'l va curl apa . . . . . . . . . . 255 . .
310, Pentru cela ee va lua .cal sad vitl cu chirie sad cil nlern 0'1 va 'Inc/ma sad
'1 va impovara gred . . , . . . . 260
311. Pentru cela ce va lua vie sad tarina sa o lucre in parte, 0 pentru cela ce
face chatuialA la un Iucru striin . . . . . . . . . . 261
312. Pentru socotOla zilil i pentru Dumnezlestile PastI, i pentru postal sfintilor
apostolI cAte zile sant, i pentru an cate saptarnanl si cate zile are . . , P
www.dacoromanica.ro
462 TABLA DE MATERIT
Clam Tab.
313. Pentru care zile se chiania calande, none si. idi . . . -. . :261.
314. Pentru 24 de slove adea buchile céle grecestl eine le at. aflat 2,
315. Pentru ate mile tin ostrOvele ale marl ale maril a OM lumea . . . 2,
316. Pentru all muntl marl si naltl sant si cumu's numele lor . . . . . . . 2,
317. Nomo canon si cum a arhiereilor sag dat voe si blagosloyetia a Imulte-
sea si a Imputineze canónele, si pentru ceea ce sa pocaesc sa nu'l Intóra
nice a se lepede de dinsil a nu'l priimi . . . . . . . . . .
318. Pentru preotul de va ispovedi Mil de yoea arhiereulul sag, sag se va tam-
pla vre-o nevoe de'l vor chema la vre un bolnav si nu va merge sal ispovedesca, 262
319. Pentru ca se da. si preotilor miren1 ...si ieromonasilor sa. fie Duhovnicl, si. ce
a chiamA duhovnicul, si duhovnicul de va spune cuiya pacatul celuia ce 'I
se ispovedéste 2,
320. Pentru bolnavi de vor fi si. maricat sä se pricestuiasca si pentru eel cano-
nitl, a de le va fi la mórte a se euminece . . . . . . . . . . I'
321. Pentru de cat1 anl se cade a se ispovedi barbatul si muiarea, si cum se cade
tuturor sa. ne pocalm si preotil si mirénil . . . . . .
. . . . . . 2.
322. Pentru all se ispovedese do a lor bung voe cum li se cade a se canonésca 263
323. Pentru ceia ce sa lean. de Hs. de voe e,ati de nevoe . . . . .
324. pentru de In ce varsta. se socotesc la Dumnoze pacatele omuluI .
. 264 .
325. Pentru annul pacatos carele /ya face un lucru bun putéva lua erta4une de
tote pAcatele lul , *
826. Pentru de va face un talharia 100 de ucider1 decia sa I prinza. sal tae capul
putéva fi izbavit da uciderite ce ag fAcut . . . . . .. . . 2,
327. Pentru duhovnic man '1 se cade sa. alba. loc cinstit si sfint pentru ceea ce
'1 se ispovedesc si ce a zica care dansi, si. pentru ceea ce sufar da. tin ca-
nonul lor si pentru ceea ce nu sear a tinea . . . . . . . . . . 2.
328. Pentru vrajl si pentru ceia ce merg pre la vrajitorl si pentru ceia ce porta }mere 265
329. Pentru Malachia, adeca. cine's bate madulariul In malni si pentru curvie, si
pentru cela ce sa. aka cu tam& nebotezata . . . . . . 2,
330. Pentru amestecare de sange 266

331. Pentru muiarea carea se afla Intru mueria el . . 2.
332. Pentru cola ce zace cm bArbat, si face cu dobitoc »

335. Pentru uciderea - 1
268
316 Pentru oliric sad miren de vor bate sad vor loyi pe vre un om si va muri,
si eel sfint;t1 adeca call ag randuialele preotiel de vor bate pre cineva . . *
343. Pentru fur si pentru ceea ce priimesc pre fur si talharl 273
344 Pentru sapatoriul de mormauture si furul de sfinte . . 2 . . .
372, Pentru jurAmantul si marturia stramba, si de cela ce va lua un lucru asu-
prit cu itiramant ,, 292
373. Pentru clevetirea si tiitoriul de ramie, si ascultatoriul la feréstra. si vanzato-
riul sag parasul 293
374. Pentru mularea carea va purta erbi sag va mama ca sa nu faca feciorl, sag
de's va ornora copilul sad de's va urgisi copilul carele va naste . 2,
375. Pentru c lugArite de va sti pre alba. calugairita ca. face pacat si nu va spune
staritil, si de va sti vre un mirén pre altul gresind si nu'l ya apri. . , . *
376. Pentru ceia ce mananca carne a fiescaril jiganil mOrte sag mursecata. . . 2.
377. Pantru midarea carea va muri Mand sell daca va face, si pet:tint mOsa. and
se priimesc la beséria 2.
378. Pentru mortul de se va afla strigoiti caruia 'I zic varcolac, ce trebue sal se faa 294
379. Pentru spurcaciune de va cadea In put....sag Intealt vas sag In Mina, sag In
grag sag In unt-de-lemn 295
380. Pentru postul ajunulul nasteril a lul Hs., si al bobotezil si de sa vor tam-
pla aceste praznice rniercurea sag vinerea . . ,..
. . . * . . . .
381. Pentru postul sfintelor,,si marilor paréseml si a tote miercurite si vinerile,
si and se slobozéste ajunarea acestor doao zile st cum se cade calugarilor
si lunea sa, o pazesa cu post . . . . .. . . . 296 . . .
382. Pentru muiarea ce va naste in postul mare si pntru Omenil si muerl bolnave,
cum a. nu tie a nu manca unt-de-lemn si yin, ce numal de carne a se tie a nu
mann P-
www.dacoromanica.ro
Glava, Pag.
883. Pentru Blagovestenil de sd va tamp la in s5ptaimana cea mare, rancavom
p6ste, ad ba - .- . 296 .
384 Pentru postal craciunulul si al sfintilar apostoll $

385. Pentru poshil de In luria Avgust, al Dómnei nóstre sfintel näscdtóre de Duta-
nezed 4
386. Pentru postal inilltaril cinstitel cruel . . . .
.
387. Pentru simbol aclecd vearuio vd edina boga, cand sead Mat
.
388. Pentru ale 7 sfinte I a baä lumea abor5. and sea(' fdcut si pentru ce
.
.
$
r
$
.
. ........
. . . . . .
.
. 297
389. Pentra sfintele icóne carele vor fi forte veal si stricate, ce trebue a se faa
de clinsele 300
390. Pentru cum se zice pohvala arhiereului la asurile céle marl . . . a
391. Tome la sederil nainte (sad mal sus) a cuviosilor patriarsT si Mitropolitil ei
arhiepiscopil, carele se aflit 'ALA in zioa de astazI de sdnt supuse lmpard-
tiei Tarigradulul $
392. Pentru aril mitropolitI tin pand in zioa de astdzI episcopil . 301 . . . .
393. Pentramitropolitil caril se zic prea cinstiti si exarsT, si aril mime prea cinstitl 302
394. Boeriile sail cinstile sad deregatoriile arhiereilor si tocmirile icor . . . $
395. Pentru earn scrM arhiereil la papa, T4rigr5.denulul. AlexandrieT, AntiohieT i
lerslimulul si Ohridului ... . .
. . . . . . . . . 303 .
396. Pentru corn scrid mitropolit catr4 mitropolit si cum cdträ arhiepiscop si cum
&gra'. episcop 304
397. Pentru cum scrie episcopal cdtrd mitropolitul lul, si cum atrd. all episcop $
398. Pentru curn scrie arhiereul la hoiarii ceea de la marea beséric5, . , . 305 .
399. Pentru cum scrie arhiereul la enézul SerbieT si la suprujnita lul . . $ . .
400. Pentru cum scrie arhiereul la japan, la boiarl marl si. la om cinstit . . , *
401. Pentru cum scrie arhiereul &erg maT marele StagorieT si la egurnenl si la staret. $
402. Cartea de mdrturia duhovnieului, pentru cela. ce va fi harnic de. preotie .
403. Pentru cum scrie arhiereul cartea cea tocinitd preotului si cartea de slobdzie 306
404, Cartea le duhovnicie a duhovniculul and se face . . . $ . .
405. Cartea de ertaciune carea scrie arhiereul . . . . . . . . . 3 .
406. Pentru cum scrie arhiereul Stavropigion si antimisul . $ . . .
407. Pentru cum scrie arhiereul carte and se face sdbor, si el nu merge ce's dd
sfatul cdtrd alt arhiered . . . . . . . . . . 307
408. Pentru cum se scrie prascia episcopulul. . . ... . . . . . . $ . .
409. Pentru cum scrie arhiereul carte cejuea ce va a-tréa. pie in tar& sail peste
mare care se chiara, Pandete . . . $ . . .
410. Cartea de cérerea randstiril carea scrie arhiereul . 308 . . .
411. Cartea robulul r

412. Pentru cum scrie arhiereul cartea de desparteld carea dd mueril cand o pa-
raste 1 drbatul si nu pike sa o dea de Lta si va sd o lase
413. Cartea de desparteld de curvie . . . . . . .
414. Carte de despartela caudal barbatul legat . . . .
$
309
..
.
. $
415. Carte de despartela cand se duce barbatal si nu se maT véde $

416. Carte de desphrtela omuluT Indracit . . . . . . $
417. Carte de despArtéld, and nu triméte blrbatul cheltuiald de brand vietil mu-
erit lul
Canonele sfintilor apostoll . . .
Camine le stint. abor a tótd lumea intal de la Nichea
Camille le sfint. sdbor nameastnic, de la Anchira
. .
,
.
. $
. . ....... 310
318
322
Canónele sf. abor nameastnic, de la Neochesaria 326
Canone le sf. abor nameastic de la Gangra 328
Canóne le sf. abor nameastnic de la Antiohia 331
Canóne le sf. "sdbor nameastnic de la Laodichia 335
Canone le sf. abor A WM lumea 2 de la Tarigrad 340
Canónele sf. abor a total lumea 3 de la Efes 342
Canone le sf. abor a tótd, lumea 4 de la Halchidona 34±4
Canonele sf. sáhor narneastnic de la Sardichia , 348
Can6nele sf. abor nameastnic de la Cartoghen 354
Pentru Agapie si Gavadie . .. . . . . . . . 372
Canóne le sf. sabor a toM lumea 5, de la Tarigrad $
www.dacoromanica.ro
464 TABLA DE MATERA
-Maya Tag.
Pentru sf. sabor 6 a tOt a. lumea, de in Tarigrad . . . . 877.
Pentru sf. sabor iar a 6, a OVA lumea de la TrulIa, carele se chiama 6 a sase 390
Carlene le sf. _sabor a tOta lumea 7, de la Nichea a doa . . 391 .
Sabor sf. 1 si 2, de in besérica sf. apostoll de in Tarigrad 396

Saber de in sfinta Sofiia . .. . . . . . . . . , . . 397
Camille le sfintulul si rnareluf Vasilie . , . . . 399
.
Timotel patriar. intrebArT si Apunsurl forte de folos , . 409 <,
Nicolae patriarh, IntrebarI si rIspunsurI forte de trébar 412

§apte intrebarl si raspunsurl, iar ale hal Timotel Alexandren -.
Costandin epis. IntrebarI, respuns Nichitel Metrop. Telacliel , 441136
Intrebarea unul Arhimandrit . .. . . . . . . , . . , 417
Porunca marelul Vasile care preop pentru liturgbie . . . . . 418
. . 1.
IOn Zlatous &Mr/ preot . . . . . . . . . . . .. » .
Nichifor patriarh cAtrA preot . . , .

Marefe Vasilie pentiu pricestenie . . . . . . . . . . »
Teologhia Dumnazhestilor si sf. invatatorl si dascall si IntrebArl si rAspun-
surl ale sf. Anastasie patriarh de lucz ure ale ceriului si. ale pArnantulul, va-
zute si nevazute de tot folosul forte de treba tocmita pre 53 de- glave. . .
.Alte invataturl pentru preoV si pentru liturghie fOrte de folos . . . . 2.
Sfarfitid catastMutui a pravilii arhierefti de intai.

Catastihnl al doilea
Al pravilelor impeirettesci, (den de in sfitocul irnpdratuluf Iustinian, pentru
multe feliuri de judecdti cu tot rdspunsul lor tot ye rand arettate, fie-ce glavd,
cu t6te incepdturile ei dupd grefalele fief-cu't, cine va cetuta de grabd set potd
afta carea in ce loc fi f6ie se aflet.
43. Pentru cela ce va svAtui sail va t:imite pre altul sa. facA vre o rAotate . 154
44 Ce peclepsa vor 'lila ceea ce sfatuesc Fre nestine sa 'fad, rail 2.
45 Semnele carele aratA pre eel gresit cumue vinovat 156

46. Ce pedepsA vor lua ceia ce ajutoresc pre altul spe vre o raotate »
48. Pentru ceia ce vor sudui pre judecAtoria sail pre Ornenii eel domnestI . 157
49. Petitru ceia ce vor sudui pre sol . . . . . . . . .
50. Pentru ceia ce vor sudui pre znal maril lor . .
87. Pentru ceia ce vor face haul ral
. . . .
.
.. 158
»
168
88. Pentru ceia ce imbla cu banl ill . 169
89. Pentru cea ce gasesc comOra, %
»
106. Pentru certarea celora ce injura pre .altul . . . . . 173
107. Pentru sudalme cand se vor Chema mid. si cand se vor chema marl .
108. Cand va putea scapa de certare cela ce Injurä . . . . .-
109. Gaud vs. putea sa vie sA se planga la judecAtoriil pentru suclalma

.
. , 317;65
110. and se va therna sudalmi, de va zice nestine altuia, mintT 177
111. Pentru ertarea sudalmel cum si In ce chip se face . . . 2.
112. Pentru ceia ce graesc de rail si injura sari mustra pre domnul tarn 178
113. Pentru ceea ce injura si ocarasc pre nestine cu scrisOre »
124. Pentru ceia ce's lepada cAlugaria sPs1 rad de cinul calugAresc 182
125. Pentru pedépsa celora ce's vor lepada calugAria 18.3
127. Pentru, certarea votrulul . . . . . . . »
128. Carele se chiama votru si cand se va pedepsi e 184
129. Cela ce's va naemi casa pentru sA. se fad. Intr'Insa curvie
130, Pentru parintil ceia ce's vor votri sail supune fdtele
131. Pentru bArbatil ce's vor votri muerile . . . . .
179. Pentru care vinl sd despart easnicil, bArbatul de mueare
. ...
180. Pentru prea curvia unuea ca se va tocrni si aceluia-lalt si nu se vor desparti . 199
185
»
186
198
181. Cum si in ce chip se desparte barbatul de mulare pentru sodomia . » .
182. CAnd se vor despaili casnicil pentru Pres, d va fi unul eretic 200
183. Cand se va clesparti mu'area de bArbat, pentru vräjmasiea hArbatulul
184. Cum si In ce chip se va putea arata vrajmasia barbatulul . .
185. CAnd are voe barbatul sa's batA muiarea . . . . .
. .
201
202
» .
....
186. Care and trebue sa's pue barbatul chezas, ca nu's va omora rnuiarea »
187. Pentru cite feliurl de lucrurl, pOte bArbatul sa's gonesca muiarea 203
www.dacoromanica.ro
TADIA's. DE IsIA.TERA 405
Maya Pag.
188. Cana iaste muiarea datóre sa imble dupa. barbat . . . 204
211. Pentru sange amestecat ce felia de certare li se va da 218
212. Pentru amestecare de sange ce sa face cu nunta ...... -' . . . 219
215. Candu's va piarde zéstrele muiarea ce va fi facut pre curvie si. and nu le va
piarde 221
237. Pentru barbati1 ce vor lua doaoo /Twat . . . . ., . 226
242. Pentru ucidere si ate felurl sant 228
243. Pentru peddpsa ucigatorilor de enneni 229
244. Pentru cela ce's va ucide pre tata-sad 230
234
245, Pentru ceia ce vor face ucidere cu otrava. .
Prepusurile otravil cum se vor créde
246,, Pentru ceia ce ucig pre ceia ce vor sal uciga
247. Pentru ceia ce ucig pre ceia ce'l ghsesc furand
.... , . 235
*
236
248. Pentru ranele céle de mórte . ,-- . 238
249. Cand se va pedepsi cela ce ad ranit pre altul o
252. Ceia ce fac sit& fételor de le stria felia
253. Ciand iaste datoria cela ce face sila. fétel sa o inzestréze ., , 224309
254. In ce chip se va putea arata cum eh se fie fäcut silk Mei .- 241
257. Ce certare se va da celuia ce rapSste calugarita
258. Pentru ceia ce fac curvie cu alugarite
259. Pentru rapire si ce certare li se va da . . . . .
260. Ce pedépsä se va da celuia ce rapéste muiare curva.
296. Pentru plugarl si pentra altI lucratori de parnant vina 1
.
,
, . 242
. o
. 243
245
255
..
1. Zacélo. Plugariul sä ifu tae cu pIugul de in hotarul altuia sh's mai latesca Oman-
tul sad 255
2 Zac. Pentru plugariul ce va intra In hotasrul altuia . . .o
3 o Cela ce va ara parnantul altuia neintrebat . . . o
4 ) Plugaril ce &I vor tocmi de's vor schimba parnanturile o
5 o Plugariul ce sa va insela la schimhul pamantului o
6 a Plugaril ce's vor schimba pamanturile de naintea Omenilor o . . .
7 o Plugariul ce va avea para cu altul pentru semanatura si va merge de va

sicera fara stirea judecatoriului . . . . . . . . . . . . o .
8 a Pentru ceia ce vor face lazurl sad curaturi pie loc striin . . . *
9 a Cdnd se vor toemi niste lucratori sa. lucreze impreuna la fie ce lucru de
vor vrea pot sä strice acea tocrnéla . . . o
10 a Doaoo sate ce vor avea price pentrir hotar o
11 a Ceia ce vor sernana imparte intr'o aratura . . . . . o .
12 a Cela ce va lua vie in rupt sa 0 lucréze dup'aceea se va cai si se va pardsi,

13 a Cine va curati de rnaracini pamant striin . . . . . .
14 a Pentru vecinul sati rumanul ce va fugi de in sat VT vor rilmanea ocinele. . 256
15 a Cela ce se vahrani pre ocinele celui fugit . . .. . o
16 I. Ceea ce vor lua ocine pentru datorit , ;
17 a Cela ce va gasi In cale dobitoc vatamat. , o
18 a Taranul ce va fugi de in sat sa nu'l priiendsca, nechir o
19 a Cela ce va lua de la altul hot sa's are . . . . . i.
20 o Cela va lua dobitocul altuia fara stirea stapanului si se ca duce cu din- o
sul In cale o
Glava 297. Pentru ceia ce vor impdrti róda be vor fi semanat in parte
21 Zac. Plugariul ce va semana in famant striin . . . . . . .
22 o Partea celuia ce samana pre locul altuia . . . . . . , . o
Glava 298. Pentru eel ce samara In 'Jute, acelora cum li se cade sa Impart& . .
23 lac. Cela ce va lua parnant striin imparte si, nu'l va lucra bine cum se cade .
24 0. Cela ce va lucra vie striina ca sa Imparta röda . . . . 3
25 a Plugariul ce va lua painant striin sa luerSze s'apoi se va parasi, si nul. va
lucra r s
26 a Plugariul ce va lua pamant sal are de la vre un ow ce %a 6 dus in cale
si apol nu'l va ara o
Glava 299. Pentru furtisaguri ce vor face lucrittorii, vina a doa -a
27 Zac. Cela ce va fura sap/ sat harlet de la viarl. *
28 0 Cine va fu,za clopot de la vre un dobitoe . 257
'40
www.dacoromanica.ro
466 ABLA IDg MATERIT
Fag.
Glava. .
29 Zac. Vierul ce va fura róda de in via ce lucrezk, sad gradinariul de va fura le-
gurni sad póme 267
30 ) Pastoriul ce va mulge oile sail vacile furis fail de stirea'staphaulul. . *
31 » Cela ce va fura miristea altuia ce sh zice spicele :' . . . -,- . . . *
32 ) Cela ce va fura cal sa5 bod . . . . . . . ,
33 0 Cela ce va fura bot de in cireda. 0
34 r Cela ce va fura snopl sail va freca spice 0
35 0 Ceea ce vor intrain vie sa manince iara sit nu fure .

36 * Ceia ce vor fura plug sati her de plug, sail jug:
37 ') Ceia ce vor fura carul altuia . . . .
.. 1>
*
0
38 » and vor fi intr'un sat niste furl multi 0

39 ) Cela ce va imbla furand nbptea bautuil pe in trag 0
Glava 300. Pentru tot feliul de pastor!, villa a treia. . . `k D
40 Zac. and va nerneri vita de la plug in ciréda . . . 0

41 0 Vacariul ce va lua dobitoc sal pasca si'l va piarde 0
42 ) Dobitocul cu pastoriti de va face vre o paguba . . . , 0
43 0 inicariul ce va lua boil de la plugaria sal pasca intr'acea zi si de'l Ira

piar de 0
I ......
,
44 0 Vacariul ce va lua bo5 dimmeta de la plugari5 si va fi sanatos, iara sera
se va afla bolnav. . le , l
45 ) Pentru vacariul ce va Jura strarnb si va fi vinovat . . . 0
46 * Vacariul ce va arunca cc toiagul si va vatama vre o vita, sat si intealt chip 0
Maya 301. Pentru paguba ce vor face dobitdcele in taring sad In vii, vina a patra . )
47 Zac. and va afla nestine dobitoc in vie sad In tarina . 0 . .
48 DoIntocul a fata, de va paste pre locul altuea

2.
/ *
49 ) Când va gäsi nestine vre un dobitoc, fachnd pagube . . . . , . . . 258
50 ) Cana va afla nestine rarnatoriA sa5 dulat, strichnd niscare bucate .
51 Dobitocul ce va intra in vie sa5 in pométe, si va cadea in vre o grópa sa5
2.
de sh, va impara *
52 0 Dobitocul ce va vrea sa sail preste gard si se va impara . . ; - *
53 » Cela ce va ucide clobitocul ce'T va fi facut paguba *
54 0 and vor gasi dobitoc in vie 'Rand paguba . . . 1>
Glava 302. Pentru pagubele ce sa vor face In tarine, vine a cincea . )

55 Zac. Cela ce va sicera 0's va cara snopil, si decia va baga dabitoc in taring
si vor fi parnanturile altor nestrânse . . . . . . . *
56 ) tela ce's va baga dobitocul in vie si vor fi neculese 0
57 0 Ceia ce vor avea obróce sail vedre, sa5 alte masurT hicléne *
Glava 303. Pentru uciderea dohitecelor, villa a fasea . . . . . . )
58 Zac. Cand va clarama nestine In padure 0 va cadea padure de va ucide vre
un dobitoc . . . . . . . . . . *
59 ) Daramand nestine un copaci de va schpa securea si va ucide vre un dobitoc 0
60 ) Aducandu's nectine vitele de In chrnp de se va lua cu dinsele si vre un
. dobitoc striin /
0
61 ) Cela ce Intinde curse sad laturl la vre un poinet si de seva prileji A se
prinzit dobitoc dumestic . . . . . . . . * .
Glava 304. Pentru luptarea a cloal dobiteice, si pentru vatamarea lor. *

62 Zac. Child se vor lupta doail dobitece si va vatama una pre alta 0 .
63 0 and va veni un dobitoc asupra altuia si cela ce nu'l va da cale. .

64 Când se vor sfadi dol dulal si stapanil nu'l vor desparti si va vatarna unul
3,
pre altul 259

65 De va avea nestine dulatf sirnet si de va birui pre toti
2.
66 0 De va ucide nestine dulat. pastoresc . . . . .

0
* ...
67 )
68 )
Cela ce va omorh, dulad de turma . . . . .
Cela ce va strica dobitocul altuia . . . . .
Glava 305. Pentru pond, vina a faptea . . . . .
69 Zac. Cela ce va pazi un porn si'l va creste In loc striin
70 ) De va sta pomul in rnarginea vieT.
,
.
......
. . .*
0
r
*
*
71 * Gaud se vor prici nestine pentru niscare tufe de vie ,>
72 ) Cela ce va taia vie roditere sau si sadurl 0

73 ) Cine va thia pomi durnesticT #
www.dacoromanica.ro
1'ABLA D ATERA 467
tlava. Pag.
74 Zac. Pomul ce va fi ba.'tran sad uscat 259
75 ) Cela ce invata, pre altul, sPi rnérg a. sä tae porn )
77 0
78 s
79 s
Cela ce va slobozi parjol in padure striina
Cela ce va arde gardul viel
Ceia ce Vor aprinde casa omuluI . . . . .
......
Glava 306. Pentru arsurI si de tote feliurile de parjOle, vina a opta. .
76 Zac. and va läsa nestine parjol In pometul sad . .
. . .
.
.
. *
0
0.
. .
r
2.
80 s Ceia ce vor pune foc la grajd, sad la alt loc unde va sta fan, pae si allele
ca acéstea . . . . P -,
Glava 307- Pentru naemitl, vina a noa . . . . . . . . . . r .
81 Zac, Naemitul sad argatul ce va strica dobitocul cuiva ca s5." platésca. stapanusad *
82 r Naemitul ce va imbla nóptea furand . . . . . . . . . 260.
83 s Ndemitul cuiva de va fura de multe orl si va sc6te turma sad ciréda 0 vor
peri niscare vite 0
84 s Cela ce va da dobitoc la pastorid gr a. stirea stapanulul . . . . 0 . .
85 r Pastoriul cand va lasa de va paste dobitoc, ol sad. }Tad, sail iape, cu stirea 0
stapanulul )
Glava 308. Pentru ceia ce vor zidi sad vor rasadi pre locul altuia, vina a zicea. . Ic
86 Zac. Un om ce's va face casa sad alt ceva pre-locul altuia . . . . . *

87 * Cela ce va zidi sad va rasa& pre loc striin . . ., . * .
88 r Cela ce rasadeste pornI pre parnantul altuia , . . . )

89 r Cela ce rasipéste casa altuia fara de voia judecatoriulul . . 0 .
90 r De se va cheltui nestine sä faca fie ce naméstil sad olate pre loc striin . 0
Glava 309. Pentru morl, vine 11 . . . . . . . 2,
91 Zac. De va face nestine mór a. pre locul a multl . . . . . 0

92 r Candu's va face nestine móra, dupg ce sa. vor Impartl megiasil cull sant cu
dansul In sat 0
93 r Cand va neca apa moril niscare pamanturI . . . . . )
94 s Are putére cela ce'l se vor strica pamanturile, and se va Indrepta apa mo-
ril pe Intransele sa opr6sca na6ra sa nu imble . .
. 0.
Glava 333. Pentru sodomie orl ce felid va fi 0 cate feliurI sant 266
} 334 Pentru cea ce vor face curvie cu dobitóce 268
> 337. Ce pedépsa vor lua ceia ce sa gasesc la sfada. )
s 338. Sémnele care arata pre cel cu arme ce se ad aflat la sfada 0
r 339. Peclépsa ce vor lua ceia ce vor ajuta vinovatulul 269
r 340. Pedépsa celora ce sant gazde de furl 0 de Wharf 0 .
r 341. Ce certare va lua cela ce da putére cuiva sa fad'. vre o rhotate . . . 270
0
s.
342. Certarea ce sa va da celora ce multimesc vinovatulul
345. Pentru alt felid de furtisagurl, vine 12 . . . .
1 Zac. Vorba pentru randul furtisagulul . . . . .
. ....
)
....
272
273
2 r Cum se cade judecatilor sa dea mare certare furilor 274

3 r Furtisagurile sant de multe feliurI . . . . )
4 * Un felid de furtisag iaste mare, iara altul mic 0
5
6
*
,
Cade-se sa stim cä doaoo certarl se dau furuluI
Pentru omul ce'l vor fura bucatele . . . .... )
*
...
. . . .
7 > Pagubasul de va cére la judecatorid sa. cace casa cuiva . . . 31
Glava 346. Pentru furiI ce t'ua drumurile fara arme, vine 13. . I
1 Zac. Pentru ceia ce vor pazi drumurile fara arme, numal pent& furtisagul *
2 r Cela ce sil va face a villa pre langa drum pentru sal apuce ceva cu furtisag 0
3 s Furul ce va sparge zid sad usa sad tron racla . *

4 ;, Cela ce sal va ascunde la vre un loc ca sa fure 0
5 > Cela ce va fura haine de la bae . . . . . . )
6 0 Cela ce va fura luau putin I/
7 * Cela ce va fura de in casa stapanu-sau 0

8 r Cela ce va fura de in bes6rica lucru sfintit . 0
9 ) Cela ce va fura gaing. gaste si de alte pasarl 0
10 s Cela ce va fura furtisag mare Intaia data 275
11 s Cela ce va dezbraca 6menl pe drum nóptea . *
12 1 Cela ce va face trel furtisagurl . . . . . . I
./$ I Pentru talhariul de drum . . . . . i I
I'
www.dacoromanica.ro
468 TABL A 'DE MATERII
Fag.
....... .
Glava.
.14 Zac. Mid vor fi ni§te sotil multe de vor litlhäri . . . , - 275
15 * Pentru vanatoriul de emeni . . . .,. . . *
16 * Vanatoriul de ómeni dupl merte eel vor face, Inca a dea qi pretul ce
at luat
17 * Cela ce va fura dobitoc de in pädure sad de in camp *
18 2, Cela ce va fura dobitoc ce va gasi sIobod 1ang5 un drum, b
19 * Pentru cela ce trage apa 0 o scôte de in matcU *

20 * Cela ce stria adAp5tori1e (IA pre drumurl. . . .
21 A Cand va gni ne0ine de va Interce furtiygul . 0
22 * Tiganul sad tiganca de'l vor prinde furând . . *

23 ) Child va are ne0ine vre,un lucru 0'1 va tägAdui A
24 * and va trimite ne0ine pre altul sti fure *

25 .) Cela ce va sf5tui pre ne0ine a fure *
26 * Cela ce va da ajutorid furulut ori in ce feli0. *
27 * Cand se va afla intr'o rude: numal unul a fie fur *
28 * Cela ce va ggsi ceva pe drum 0 nu va marturisi . , ... . *
29 * Cine-va ggsi ceva pe marginea apel . . . . , , 276
30 * Cand va asturna ne0ine carul in vre o apa mare . . . *
31 * Cine va apuca ceva de la casa ce arde 0 de nu'l ar fi luat ar fi sapat
de n'ar fi ars *
32 * Cand va lua ne0ine lucrul de la casa ce arde, a de nu'l ar fi luat ar
fi ars acolo. . . *
33
34
35
*
*
*
Pentru cela ce va muta hotarul .
Cela ce va, lua piatra hotarului . .
Cela ce va trimite pre altul s5, mute hotarul. . .
.
.
...
. r . . .
*
2.
0
36 ) Cine -va lua bani imprumut si nu'l va da. . . . . . . . . *
37 * Cela ce va cére un dobitoc a merge'. la cutare loc 0 va merge maT departe *
38 * Cela ce va da altuia sal tine niscare lucruri §i el va imbla cu dansele ca
0 cum ar fi ale lul *
39 Cine va lua banl sa.'i tie §i'l va cheltui . . . . . *-
40 * Cand va lua ne0ine avutie a o tie 0 a o pazesa. o vor fura .i
41 * Cand va cere nestine un lucru de la altul dem i'l va da.atuncel vor fura. *
42 * Cela ce va zice al ag furat avutia ce ad fost pre mana. 10 . *
43 * Negutatorul ce't vor da banl a'i tie 0.1 vor numära . *
44 * Ispravnicul cuiva de va lua bani de la niscare datornici acelor Mad. *
45 1 Cela ce a. va lega de altul zicând a iaste datoria *
46 * Când vor avea ni0e soti bant impreuna," *
47 2. Cela ce va cheltui banil beséricii *
48 * Cela ce va fura lucru sfintit, de in loc cinstit 277
49 * Cela ce va fura lucru nesfintit de in loc sfintit *
50 * Pentru cela ce'l vor certa pentru furtipgul *
51 z Care lucru se chiam5. sfintit . . . . *
52 Cela ce va fura me0e
* *
53 * Cela ce va fura cruce de in beséria. . *
Maya 347. Pravii a. pentru vama cea domneasa, vina 14 *
1 Zac. eine va imbla cu InselAturi 0 nu va pläti vama domneasa . . 4 *
2 * Cela ce va zice a n'aa 0iut unde iaste vama . *
3 Cine nu va merge drept pre la vaml
A *
4 * Clauyloce va ocoli vama *
5 * Vameyl ce va afla negotul singur Vara srapAn *
6 * Varneyl ce nu va lua negotul cel ascuns *
7 * Vameyl ce riu' va lua vama pang. in 5 alai *
8 * Cine va sari pre vamq andu'l vor are vama *
9 * Varneyl ce va lua mat mult de cumul adetul *
10 * Vameyl ce va cere yam& de niscare lucrurl ce nu se-ad dat alta data
vomit 2.
11 Zac. Varneyl ce vamapastui pre negutatorT . . . 7

12 c Varneyl ce va fi vinà sa nu tad, negutatoriT pre la vre o schill . . *
/3 .* Cela ce va face vamà noaoo carea n'ad fost . . . . *
www.dacoromanica.ro
Maya. Pag.
14 Zac. Cum nu- /Ate face nitnenilea vault noaoo, earea n'at lost, fart numal sin-
15 a
gur Imparatul sad Domnul . , . .
Cela ce va fi ertat de nu va plat vamg .
.
.
.
'Glava 348. Pentru ceia ce flirä in pizma cuiva cu batjocurg, vina 15.
. .
.
. ....
278
2.
a .
1 Zac. Cela ce va face ras de antil de'I va fura ceva .12
2 2, Cela ce va merge sit fure 0 nu va fura . 2 2.
3 2 Cela ce va apuca slujnica altuia . . . . )

4 * Cand va avea nestine vre un lucru la altul si nu'l va putea scOte. . )
5 2.Cela ce va sc6te si -va lua pietrile de la viea altuia i
6 a
7 2.
Cela ce va fura de grade . . . . .
Cela ce va fura de la vrtjmasul hil . . .
.
.. *
*
8 -a
9
10 a
2.
Ngemitul ce nu's -va lua simbria
Cine va fura hiarg sat pasgre stlbatect
Cela ce va fura de la tatt-set
// ) Sluga ce va fura pre stgpanu-sgt
12 a Muiarea ceea ce va fura- de la barbat
. . .
. .. . .
. ...... )
3
)
22
2.
13 ) Cela ce va sfatui pre muiare st lure de la barbat.

14 a Muiarea ce va fura de la cela ce curveste cu dinsa
/5 ) Caluggrul ce va fura pre egumen . . .
,
*
.*
.. 1,
Cela ce va fura vre un lucru ce'l va fi fteaduit nestine st 'I dea, 0 el nu va,
16 a
17
18
19
)
a
2
astepta . - . . . .
Cela ce st va indatori la altul
,
. .......
Cela ce va zice cum'l at ertat paxasul . . . . . . .
2,
)
Cela ce's va prinde un lucru de furat 01 va lua fart de stirea judecgtoriuluT 279
.
*
20 a Taranul de's va gasi parnantul tiindu'l altul, sad casa'7, 0 va vrea st o ea

21
,22
3
a
tint-s6d st se hrtnesct. ......
fart ,stirea judecgtoriuluI . . . . . . .
.
. .
Un om are un cocon micsor ce pant a créste's ad Itsat avutia pre mana frt.-
Un am ce ar Ina tin lucru .a óre'cul si'l ar da altuia ea se branescl, cela
cu lucrul nu p6te sal ia fart de judecator. . . .. . . .. -. . .- .
2
2
. . . 70
23 ) Cela ce se va apuca de va lucra o vie pustie si. o va inoi, si viea va avea

stapan .- >
,24 ) -Cand va muri cela ce ad inoit viea, si nu'I vor rtmanea feciorI . . 2
25 2. Deca va curati nestine viea si o va dregei dup'aceea o va rasa iarts de sit
va pustil
. ........ .
2
26 a Dol emeni de vor avea part pentru o vie si pant a se parâ va merge unul
0 va culége viea . . . . .. . . . . . 2
27 a Cela ce's va lua lucrul de la altul singur cu voea sa fart stirea judecato-
riulul. . . . )
28 a MT emenl child se vor certa vrand se scOtt unul pre altul de in& tin loc 2
29 a Cela ce st va Mine ct3 vor scOte de..,Intr'o cast . . . . . . . .. , )
30 a Cand va goni nestine pre stapan de la bucatele lui . . . . 2.
31 a Tata: cu lector va st scOtt unul pre altul de in ocine 0 de in bucate. .

32 a VIldica sat egumenul vor lua unde vor gasi vre un lucru de al besericil si
fart stirea judecgtoriulul . . . . . . . .. . . . . . )
33 a IgumenuI cu sgborul singuri cu voea lor vor lua averea vlticlical dupg merte )
34 2 Cela ce va imprumuta cu banl pre nestine, nal' va ngemi cast, nu va putea
sa's ia al sail fgra stirea judectioriuluI . . . . . . . . . . 280
35 ) De va avea nestine un ispravnic, la bucatele sale. *
36 a Cancl va judeca -un judecttorit stramb . .
)
37 a Ore ce va st zict st dea de doa orl pretul acelul lucru
..... .
. 22-2
38 2 De va avea Destine la altul ceva vre un lucru, si'l va cere $ cela nu'I-1 va:da 2
39 2 Un om cle bunt voea sa de va Vasa ceva unul sgrac . )
10 2.. Cela ce va avea datorie la cine-va si vor avea tocrnell st ia si all- ceva
In pret t
2
41 a Cela ce va face tocmelt. cu altul parka la o zi . . . )
42
43
44
a
a
a
Un om de st va tocmi cu altul sal dea un dobitoc
Un om ce's va lam la mOrte averea sa cub va vrea
Pre cela ce'l vor lasa sit mostenesca pre urrng . .
..
.
»
)
tr
45 3 Cela ce va fi ispravnic vre unuT mort . . . , )
www.dacoromanica.ro
470 TABLA DE MATERB
Glava.
46 Zac. Gaud va lam nestine ceva altuia sti se hrAnésca.
47 a De vor lasa cuiva ceva drept suflet . _ . . . . .
..... ,
.
. 280
281
Pag.
,
48 a Cine va apuca mainte de vréme de va lua de acélea bucate eel seau dat
drept sufletul celui mort . . . . . . . . . . . . . a
49 . Pentru fie ce lucru ce sa va da drept suflet . . a
.
Glava 349. Pentru sémnele furtisagulut, vina 16
1 Zac. Pentru furtisagul cum iaste cu nevoe al arAta ,
2 a Véstea si. fuga tuturor arata furtisaguI . . . .
.
.
.
.
f
. .
..)
2.
3 s Unde se face furtisagul trebue sa arate locul, iaste stricat pre uncle va fi in-
trat furul de ad furat )
4 Nu se va créde pagubasul pre cat va zice cal au furat, ce trebue sa'i dea
juramant a
5 a SA se dea juiamant qi celuia de la care% ead furat . . . . .
1. '
6 Inca se cla juramant si celuia, ce muta hotarul .
0 . . . a
7 a Doi vrajrnasi scriind unul o carte parand celuea-lalt cum scrie ceva de rad
de dinsul, el va apuca cartea si. o va sparge . . . . . . *
8 . Pentru ovreaid cum nu'i se da juramant, si pentru juramantul ce sa da in-
potriva furului a
9 . Omulu rad face prepus de furtisag . . . . . . . . . . a
10 a Face prepus de furtisag si cela ce va tréce pre un loc pre unde nu va fi mai
trecut a
11 . Prepusul se face Inca si cand vor gasi pre nestine intr'acel loc unde sead
facut furtisagul- a
12 . Care le va fugi inteacea zi den casa ce sead furat, face prepus sa fie acela
vinovat a
13 ,a De sa va gasi vre o haina a cuiva, la locul unde sead furat a
14 . Omul sarac de va cheltui niscare bani multT . . . . a
15 . La care ma vor gasi niscare mestersugure de tréba furtisagului . . .. . 282
16 . Un orn ce imblA amestecandu-se, acolea Cara treha si parand pre unul Si pre
altul, acela face prepus sa fie el vinovat . . . . . a
17 . Cand ar putea nestine sa smintésca furtisagul . . . . . a
18 a Acéste prepusurl nu sant nice de o tréba. in potriva omuluT eel bun a
,19 a Face prepus de furtisag si cela ce zice altuia ca.' e vrajitorid a
20 a Omul ce va fi vestit de rail, acela face prepus sal muncésea a
21 a La cela ce vor gdsi lucru de furat .
.....
.
.
..... . . . . a
22
23
24
25
426
a
a
Cela ce va cumpara lucru de furat
a
Ce la ce va cumpara lucru prea eftin
a
) Celuia eel vor citirui lucru de furat . . .. .
.........
Uude vor gAsi lucru de furat si va fi om bun
.........
Pre cela ce vor munci pentru prepus . .
. ... a
a
a
a
a
27 . rine va cumpAra lucru ce nu iaste de mestesugul lut a

28 .
Cine va cumpara lucru de furat si'l va intórce a
29 a
30 a
31 a
Cela ce va pune zalog lucru de furat . . . .
Cine va cumpara vre un lucru de la talharid . . . . . .
...
Cine va cumpara lucru de furat, si va fi lucrul de in besérica
.
a
a
*
32 a Cela ce va cumpara furtisag si va spune tuturor 1 --a
33 a C-la ce's va'rascumpara lucrul cel furat cu bani unde '1 va gasi a
34 a Cine va cumpara lucru de furat sPI va da al cui a cost . . a
Glava 350_ Vint; intdiii, pentra.carea se indémna judecatorul, de mai micsoréza pe
dépsa si certarea . . . . . . . . . . . . . a
a 351. Pentru o séma -de gresale, ce sa chiam g. ea se fac Cara de inselaciune . a
a 352. Ore care gresale se chiama cu inselaciune . . . . . . . . 283
. .........
353. Pentru a doa vina ce migoreza pedépsa §i certarea
a a
a 354. Pentru a treia vita ce sovaiaste eel vinovat . . . . . . . 284
a 355 Certarea celor tinert . . . a
a 356. Certarea coconilor . . . . . . . . . . . . . a
a 357. Cum se micsoréza certarea celor ce sant Inca nu de varsta. . . . , . 285
a 358 Vina 4 ce micsoréza certarea si nedépsa vinovatului . . . . a
a 359 A cincea via, ce miqorézä jualecatoriul certarea celul vinovat. , . . 286
a 360. Smnele nebunului pre ce SQ va. cunó§te . . . . . a
www.dacoromanica.ro
TABLA DE .MATERIT 471
Glava. Fag.
Glava 361. A §asea via. asernenea celoratalte . . . .. . . . , 286
) 362. Vina a aptea pentiu carea se miqoréza*. pedépsa . . . . . )
) 363. A opta vin6..z.ce migorézä certarea dup g. voia judecgtoriulul . 288
) 364. Vina a. 9, a0jderea tot Inteacesta chip . . . . . 289
D 365 . Pentru a zecea ving ce iaste ca i célea-lalte . I.
) 366. Vina a 11, pentru miqorarea certhil . . . , > 290
) 367. A doa-spre-zécea ving., a0jderea a§a )
) 368. A treia-spre-zécea via., a0jderea a.a. 291
0 369. A 14 }Tina' ce mic§oréza judecgtoriul certarea )
) 370. A 15 via., tot intr'acesta chip 292
D 371. A 16 ving., tot intr'un chip pentru miqorarea pedepsil D
Sfrdqitul catastihttlui pravild. impdrdtelsti.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Colectiune Bujoreanu 1885 Vol 3 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colectiune Bujoreanu 1885 Vol 3 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sr/0 P4( 261

1 131_,I0=---1C.A_ 3= IJEG-ISI, A.TITM.E

LEG1, PROCEDURE, REGULAMENTE, .

DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :

Pravila 1ii Vwdle Lava, Pravila lui Mziteiü Remind), Pravila de la

-N7 0 I-J 13 M TTi.

LEM, PROCEDURE, REGULAMENTE,

DIN LEGILE VECHI SUNT TRECUTE ACI :

CU ZISA SI CU TOATA CHELTUtLA A LUI

DEN LIMBA ILENE sca PRE LIMBA ROMANESCA

De fi vezi cand-va serum gróznie,

Cum isvoresc 0 es tome apele den mAre si direptinttucredintalón Vasilie VoevodaDonn.,

Pentru plugari curnva indraznOscA, a esi den hotarul s6n si

(15 AcéstA 1iter a are forma de ita grecese stur 14 slavon.

Pravile imparatesel vretne ce sa chiama c'au gasit ca si cum ar

d. Nu va putea,barbatul dupg ce sg. va in- vrea sg cerg si sg. ia Asfrele el inapol de la

de muiarea lui pentru précurviea ce va fi fg- s. Nu sa va Inparti. barbatul de femée, saw

a. Cela ce va tmia in ma pre cela ce cur- certare, i Inca ni numal pe rapitorl ce ci

spresama, macar.de are fi i spre invatatura, s. va certa ca un suduitor, iara de vréme ce

AL Calugarul c va esi den madstire i va maT cu cuvantul iara agiutorul sa face si cu

n. Ce la ce va pazi hainele celuia ce sä, va de-sf va fi numai tAmplat acolea si nu va fi

fi numal ascuns, atunce nu O. va certa ca un cade al sa thrte sau sL s. rdscumpere cu

rdutate cuiva. gla. oz. cigatori.

Slava savr4ete11-bn, davpmn Ipozacela Iconetn.

PRANILEI La VASILE LUPIT

Pentru ceia ce ucig pri ceia ce'l gasesc furand. gla. vi .

(dapd editia din 1884 publicatd de Academia Romeind).

T-OlitIAEirk C411114HAOP M1OCTOAH TOK-

.i. M7.117STIVEA rompfi.

Ild flpeCgtTAOE 311ANIENTE itz

1101tfAiHiEMWEE Hpnicknuro rocnompia 10 WI- nuiasck, ai sa se cinstesca cum Insesl sfintele

adeverita pravoslavnicg credinta erestinescg itratam fie ce judecgtorid sg asculte de

a se cerca si a se Intreba i asa bgrbatul sg cioril frAtini-ad a. nu se améstece,nice aT dol,

un botez de ertate pëeateloe, aseeptArn in- dumnezeiasck a dornnulul ci dumnezeul mAn-

POO cu Tertare gel InvrednicitT, i pe noI ceI

MATERT BASARAB V.V.

TOTA JUDECATA ARHIERESCA SI IMPARATESCA

thtg acestea fi ale Sf. ,DascaU a lama.

scrise ina nainte f i tocrnite cu porunca i incdpitrera Blagocestivulta linperat

de cusintittorul diacon al nzarel Besearici lu D-zeil 0 ptititori de pravili.

userdia §-1 cu tdtd cheltueala a prea Sfdntulia: de Hristos

Prea sfintllor Arhiepiseopi; Mitropolig Iubitorilor de Dumnezeil Episeopl; Egumenilor fI

urn el ad vandut pe Chris tos pentru sa do- Al doll-spre-zecelea canon, al saborulul de a

si acela putintel plecat, acela Inchipuiaste S. nicI se hag& In sema.

Pentru cela ce va sd se pre(dsc 0 va lua Pentru Preotul de va ispovedi pdcatul mil de

Rdspunsul Patriarhului Nicolae tie ca si de intgig neaparat, i Preotul acela

Pentru Preotul de va blagoslovi ntunta

Arhiered i nantuitorid, singur Domnulul no- [Valsamon]. Bine le nu e bine and nu se

Glava 106. [Zac. 1]. Cela ce va injura pre

créde juramantul,.ci'l pedepsi ca pe un salegitziasca sa iraza fost-aa cc mtsura, alt

putea sa Lea ? slovenie sail sfintie, sa fie afurisitl pana se

tt;onett:rcine?Valsr0 fro, smiT Inuttil spank la tz, asbsaiLitusgil- P.ceiarIau so lonevOscl

lege, gi acea eitire a-molitvelbr nO Se sobrr- [Leu .71' Constantin intpdrati]; De se va

virtos. pentru vrajmbleia prii4iFbr, i a ru-

préste pana la preste la uneleim al ce se opré- préste pang la acéstgrudenie

De aicea se incepe i a doua sementie aga,

(Spi ta 4). NicI pre vara premare a luI.

Nu va fi. G1;orghe fratl

(Spita 2). Nicl pre matusa si pre nepota.

(Spita 4), NicI pre matusa 0 pre a treia ne-

pre mama 0 pre MO. nu li se arn6stecd, numele. iar intfacésta se

... -,-...--.-. Ioan Anna.

(Spira 4). Niel tnosul i nepotul pre mósg.