Sunteți pe pagina 1din 24

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Prezentarea judetului
Buzau in cadrul regiunii
de Sud-Est

Nicolae Magdalena

Grupa 1327 B

1
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Cuprins:

1. Caracteristici generale ale judetului


1.1 Pozitia geografica

1.2 Vecini

1.3 Suprafata

1.4 Relieful

1.5 Reteaua hidrografica

1.6 Resursele naturale

1.7 Gradul de urbanizare

1.8 Populatia

2. Structura economica in profil sectorial al judetului


2.1 Industria

2.2 Agricultura

2.3 Silvicultura

2.4 Piscicultura

2.5 Sectorul serviciilor

2.6 Resursele umane

2.7 Forta de munca

2.8 Infrastructura

2.9 Calitatea factorilor de mediu

3. Spatiul rural

4. Proiecte implementate

5. Analiza SWOT

6. Concluzii si propuneri

7. Bibliografie

2
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1.Caracteristici generale ale judetului

1.1.Pozitia geografica

Judetul Buzau face parte dintre judetele de munte ale Tarii. Este situat în partea de N-E a Munteniei, pe
valea Buzaului si în drumul cel mai scurt între Transilvania si Marea Neagra. (Calea ferata în constructie peste
pasul Buzaului va înlesni mult scurgerea produselor Transilvanei spre Mare).

Judetul Buzau se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura
Carpatilor. Dupa marime, judetul ocupa locul 3 pe Regiune (dupa Tulcea si Constanta) si locul 17 pe tara.

Impreuna cu judetele Braila , Vrancea, Tulcea, , Galati, Constanta , Buzaul face partea din regiunea de
dezvoltare Sud Est a Romanie , cu sediul agentiei de dezvoltare in Municipiul Focsani.

Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României, acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafața
totală a țării, regiunea este a doua ca mărime din cele 8 ale României.

Regiunea Sud-Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podișul
Dobrogei cu Munții Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaților și
Subcarpaților de Curbură. Totodată regiunea este străbătuta de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării și
este mărginit la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu
specific climatic continental.

1.2.Vecini
Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a Romaniei, intre 44°44' si 45°49' latitudine nordica si intre
26°04' si 27°26' longitudine estica, avand ca vecini judetele Brasov si Covasna la nord-vest; Vrancea la nord –
est, Braila la est; Ialomita si Ilfov la sud si judetul Prahova la vest.

3
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

1.3.Suprafata si structura ei
Suprafata judetului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafata Regiunii Sud-Est si 2,6 % din suprafata tarii) ,
fiind structurata in 3 zone cu relief diferentiat:

-de munte

-de deal

-de campie

1.4. Relieful
Relieful judeţului Buzău este variat şi dispus în trei trepte: la Nord-Vest se găsesc Munţii Buzău, parte a
Carpaţilor de Curbură; la Sud-Est se găseşte câmpia, aparţinând Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de
dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-mediteranean
favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită pentru vinurile sale.

Zona de munte cuprinde Munţii Buzăului şi o porţiune din versantul apusean al munţilor Vrancei, identice ca
structură şi aspect geografic. Munţii Buzăului cuprind masivele Ivăneţ, Penteleu, Podul Calului, Siriu şi
Monteoru. Munţii Vrancei cuprind versantul apusean al masivelor Lăcăuţi, Goru, Giurgiu şi Furu.

 Masivul Penteleu. Este denumit “Regele munţilor Buzăului". Altitudinea maxima în Vârful Penteleu este
1.772 m. Se afla între râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică.

 Masivul Podu Calului. Este cuprins intre râurile Bâsca Mare şi Buzău şi înălţimea sa maximă este de 1.440
m. Aici se află Cascada Caşoca (sau Pruncea) - 11 m înălţime.

 Masivul Siriu. Este cuprins intre văile râurilor Buzău, Crasna şi Siriu - cu vârfurile Mălâia (1.663 m) şi
Bocârnea (1659 m). La baza acestor vârfuri se afla Lacul Vulturilor iar aici pot fi văzute capre negre,
căprioare, cerbi, urşi, lupi, mistreţi, viezuri, jderi, pisici sălbatice, râşi.

 Masivul Monteoru. Se situează în partea de sud a Munţilor Siriu. Cele mai mari înalte vârfuri sunt
Monteoru (1.345 m) şi Cătiaşu (1.014 m).

 Masivul Ivăneţu. Se află la sud de Bâsca Rozilei, iar altitudinea sa maximă este de 1.190 m, atinsă de
vârful Ivăneţu. În acest masiv se găseşte Ansamblul aşezărilor Rupestre din Bazinul Bozioru-Nucu-Ruginoasa-
Aluniş-Colţi.

Ca structură geologică, munţii sunt alcătuiţi din roci puţin dure, de vârstă paleogenă, adică din alternanţe de
gresii, marne, şisturi, ceea ce explică altitudinea lor redusă, cuprinsă între 1.191 m (Ivăneţu) şi 1.784 m
(Goru).

Zona montană cuprinde bazinele depresionare intramontane Nehoiu – Nehoiaşu - Bâsca, Gura Teghii, unde,
in ciuda eroziunilor şi a instabilităţii solului, s-au format centre rurale cu o populaţie numeroasă.

Zona de deal este cunoscută sub numele de Subcarpaţii Buzăului (Dealurile Buzăului), Subdiviziune a
Subcarpaţilor de Curbură, este formată dintr-o succesiune de culmi deluroase şi depresiuni. Ei sunt grupaţi în

4
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

patru unităţi deluroase, delimitate de apele curgătoare şi individualizate prin structură geologică şi poziţie
geografică:

 Grupa centrală - între văile Buzăului şi Slănic, cu altitudini maxime în Dealul Blidişel - 821 m şi Vârful
Botanului - 799 m.

 Grupa sudică de dealuri este reprezentată prin Dealul Istriţa (750 m - calcare şi gresii sarmatice) şi Dealul
Ciolanul, între care se află depresiunea Nişcovului, străbătută de râul Nişcov.

 Grupa estică de dealuri este delimitată de văile Slănic şi Râmnic, între care se afla dealurile Bisocii (970
m), Blăjanilor, Budei şi Căpăţânei.

 Grupa vestică este constituită din dealuri relativ înalte şi cu structură geologică diferită: Corneţel (827 m),
Priporul (823 m) şi culmea Salcia (717 m). Subcarpaţilor de Curbură/Subcarpaţilor Buzăului le aparţin
depresiunile Pătârlagele, Cislău, Pârscov şi în extremitatea nordică depresiunea Sibiciu - Lopatări, care separă
Subcarpaţii de zona montană.

Zona de Câmpie acoperă sudul şi estul judeţului prin următoarele subdiviziuni ale Câmpiei Romane: Câmpia
Gherghiţei, Câmpia Bărăganului de Mijloc, Câmpia Buzăului, Câmpia Călmăţuiului şi Câmpia Râmnicului.
Trecerea la zona colinară se face lent la Est de Buzău şi mai brusc la Vest prin pantele abrupte ale Dealului
Istriţa.

1.5.Reteaua hidrografica

Regiunea apartine in totalitate bazinului hidrografic al Buzaului. Trei


mari rauri transversale-Buzaul, Basca Mare, Basca Mica-aduna apele
unor paraie ce coboara de pe culmile cele mai inalte ale masivelor
buzoiene atat spre est, cat si spre vest. Reteaua secundara este densa
si aproape paralela.

Buzaul propriu-zis, pana la confluenta cu Basca Rosilei-65 km, are un


bazin relativ simetric pe o suprafata de 770 kmp. Raurile afluente cu
bazinele cele mai extinse au lungimi pana la 20 km si izvoare bogate-Buzoel, Zabratau, Siriu etc.

Basca Mare prezinta un bazin asimetric cu cei mai importanti afluenti (lungimi de peste 10 km) situati pe
clina vestica a Penteleului-Patacu, Basculita, Cernatu, Milea. Raurile ce coboara din Podu Calului sunt scurte,
au panta accentuata si o scurgere slaba.

Intre punctele Musa si Secuiu, Basca Mica primeste numeroase


paraie ce coboara din muntii Penteleu sau muntii Vrancei,
cu lungimi aproape egale(4-6 km). Caracterul simetric
al bazinului din cursul superior capata un aspect net asimetric
in cursul inferior-raurile cu izvoarele pe culmea Ivanetu sunt
mult mai scurte.

Basca Mare se uneste cu Basca Mica la Varlaam. In aval, pana


la confluenta cu Buzaul, la Nehoias, el poarta numele de Basca
Rosilei. In acest sector, albia creste mult in latime, iar afluentii,
cu lungimi de 5-10km, au o dispozitie nord-sud sau sud-nord.

5
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

La obarsie vaile au infatisare semicirculara, cu un curs de apa destul de efemer. Primavara sau dupa aversele
de vara, ele sunt mai active si formeaza, treptat, in avale, cursuri tumultoase ce tranporta volume mari de
roca.

Pe platourile aflate la 1400m izvoarele se intalnesc mai rar, fie la baza varfurilor sau crestelor care le domina-
Bocirlea pe clina nordica, Malaia in est si vest, Vaforata in vest, Penteleu in est si sud-fie la mijlocul vaiugilor
care le fragmenteaza-Vana Mare, Bradul in Siriu. Pe aceste platouri sunt frecvente, in schimb, ochiurile de
apa si mici suprafete mlastinoase.

Hidrografia regiunii este intregita de un numar de lacuri, cu marime, geneza si evolutie destul de variate:

Lacul Talharilor, situat pe culmea Ivanetu; a luat nastere intre valurile de alunecare, este aflat la baza unei
vechi rape de desprindere.

Lacul Mociaru, de forma circulara si cu adancime redusa, are o suprafata de circa 10000mp, a rezultat in
urma unor procese de tasare in formatiuni marno-gazoase ce acopera un sambure de sare.

Lacul Castelului, aflat pe platoul Meledic, are o suprafata de 0,38 ha, o adancime de 3,9m si un volum de apa
de 6857 mc.

Lacul Mare, situat pe platoul Meledic, are o suprafata de 0,72 ha, 5,4m adancime maxima si 16430 mc apa.

1.6.Clima
Judeţul Buzău are o climă temperat-continentală de tranziţie, având un grad mai mare de ariditate în partea
de sud a judeţului, corespunzătoare arealului de câmpie. Climatul specific al Munţilor Buzău a imprimat
celorlalte componente fizico-geografice numeroase diferenţieri. Temperaturile medii anuale variază între
12°C şi 14°C. Temperaturile medii anuale variază între 2°-6°C în zona montană, 8°-10°C în zona de deal şi 12°-
13°C la câmpie. Zilele de vară, cu temperaturi de peste 25°C se înregistrează în circa 95-105 zile, iar zile
tropicale, cu temperaturi de peste 30°C în 20-30 zile. Temperaturile maxime se înregistrează în luna iulie,
până la 37°C, în timp ce temperaturile minime se înregistrează în luna februarie - 26°C. Cantitatea medie de
precipitaţii are valori situate între 400 mm si 500 mm, cu 450 mm/an în zona de câmpie şi 1000 mm/an în
zona montană. Crivăţul predomină în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, provocând numeroase
viscole. Austrul suflă de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara şi temperaturi scăzute iarna. Ambele
vânturi influenţează clima judeţului, circulaţia dominantă a maselor de aer fiind cea vestică.

1.7. Resurse naturale

Principala bogatie montana o constituie lemnul. Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale
ale judetului, zona montana concentrand cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si totodata
cel mai insemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zone.

Masivele forestiere inchegate se extind din varful Lacaut si pana in culmea Siriului. Din produsele secundare
ale padurii sunt valorificate plantele medicinale si fructele de padure.

Potentialul hidrografic este reprezentat de raul Buzau, pe cursul caruia exista doua amenajari
hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Candesti, cu amenajarea
hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca.Pe langa acestea mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica
putere, amplasate pe raurile Basca fara Cale, Basca cu Cale, Basca si Slanic.

6
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Judetul Buzau are al doilea potential eolian al tarii, dupa zona Dobrogea, neexploatat pana in prezent.

Subsolul este bogat in depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare,
gresie, argila, nisipuri, pietrisuri).

Petrolul constituie in prezent principal bogatie a judetului, in zonele Berca si Monteoru gasindu-se singurul
depozit la suprafata din Europa. In sud-estul judetului se gasesc gaze naturale, exploatate de aproximativ 40
de ani.

Carbunele are putere calorica slaba, gasindu-se in cantitati mici, ceea ce il face neexploatabil. Calcarele din
zona subcarpatica (Istrita Magura) au fost exploatate in numeroase cariere, cele mai mari fiind la Ciuta si
Viperesti. In zona Patarlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita.

La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si in sud-vestul municipiului Ramnicu Sarat se
exploateaza argila, de calitate superioara, folosita in industria materialelor de constructie. In albia Buzaului, a
Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, in multe locuri existand
balastiere.

Zacaminte de sare se gasesc la Manzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti; alaturi de acestea se afla gipsuri si
chihlimbar.

Chihlimbarul, datorita varietatii de nuante si dimensiunilor mari ale bucatilor extrase, a fost cautat inca din
secolul trecut, fara a constitui o operatie permanenta. Se gaseste in depozitele oligocene din perimetrul
Mlajet – Sibiciu – Colti – Bozioru – Plostina - Terca. Dimensiunile elementelor variaza de la cateva grame
pana la cateva kilograme, cele mai mari exemplare fiind gasite in albia Sibiciului, in apropiere de Colti.

Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate in iod, se afla la Siriu, Nehoiu, Monteoru,
Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari. Izvoarele de la Siriu-Bai, cu o temperatura medie de 300C si un
debit de aproape 4000 l/h ofera posibilitati de tratament in boli reumatismale.

Namolul de la Balta Alba, cu un procent redus de substante organice, cu o concentratie in saruri de 12471,9
mg/kg (in care predomina ionii de clor, sodiu, magneziu), desi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea
sa terapeutica, este in mai mica masura folosit.

1.8.Gradul de urbanizare
In judetul Buzau exista un deficit de populatie urbana , pocentul de populatie din mediul rural (61,39%)
fiind aproape dublu fata de cel din mediu urban (38,61%).

1.9.populatia si structura acesteia


Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014, după domiciliu, populaţia din
judeţul Buzău se cifrează la 484.524 de locuitori (236.529 persoane de sex masculin, respectiv 247.995
persoane de sex feminin), dintre care 205.544 (42.43% ) au domiciliul în mediul urban şi 278.980 (57.57%) în
mediul rural, cu o densitate medie de 79,4 loc/kmp.

7
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Populaţia activă civilă a judeţului număra, la sfârşitul anului 2013, 191,1 mii persoane, numărul mediu de
salariaţi fiind de 76.289. La aceeaşi dată , la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă erau înregistraţi
16.470 de şomeri, rata şomajului fiind de 8,6%. Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Buzău, în
anul 2014, a fost de 1.326 lei, cele mai mari câştiguri fiind înregistrate în industria extractivă (3.452 lei),
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat(2.855 lei) şi în
intermedieri financiare şi asigurări (2.585 lei), iar în domeniul Hoteluri şi restaurante a fost de numai 865 lei.
Structura etnică a populaţiei judeţului Buzău este următoarea: români (90.74%), romi (4.52%), maghiari,
germani, ucraineni, turci, ruşi-lipoveni, greci, evrei şi alte etnii. Populaţia este majoritar ortodoxă (93.87%),
restul fiind de alte confesiuni. Populaţia judeţului Buzău se înscrie în tendinţa generală de scădere, România
aflâdu-se printre statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei
în 2015 ,sporul natural înregistrând o creştere negativă.

2.Structura economica in profil sectorial a judetului Buzau

2.1. Industria
După naţionalizarea din 1948, şi în mod special începând cu anii '60, Buzăul a fost industrializat intens.

S-au dezvoltat astfel industria metalurgică, industria construcţiilor de maşini, industria echipamentelor
electrotehnice, producţia de produse mecanice de asamblare şi de garnituri de frână şi de etanşare,
producţia de aparate şi echipamente pentru calea ferată, de filtre de apă şi ulei pentru autovehicule,
industria sticlei, industria lemnului, producţia de fire textile, confecţii

textile şi de tricotaje, producţia de panouri din beton şi de produse ceramice, producţia de zahăr, ulei, bere,
carne şi produse din carne, producţia obiectelor din mase plastice.

Principalele unităţi industriale au fost înfiinţate în perioada 1965 -1975 şi erau concentrate în zona sudică a
municipiului Buzău.

După 1989, majoritatea societăţilor cu profil industrial şi-au restructurat activitatea, astfel încât au apărut
societăţi industriale noi care au continuat activitatea coloşilor industriali de pe platforma industrială
buzoiană şi care au introdus noi ramuri industriale în circuitul economic al judeţului.

8
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

După anul 1990, judeţul Buzău şi-a văzut industria salvată de mai multe multinaţionale dar şi de prima
generaţie de antreprenori români. Agrana, Sab Miller, Voestalpine, Bunge ,sunt câteva din multinaţionalele
care au repus pe picioare o parte din industria buzoiană, care fără investiţii majore ar fi dispărut

. La o serie de produse industriale, Buzăul ocupă locul principal în producţia ţării.

Aici se produc:

 material rulant de către VOESTALPINE VAE APCAROM S.A.;

 garnituri de frână şi etanşare pentru toate tipurile de autovehicule - FERMIT S.A. Rm. Sărat;

 plase sudate pentru construcţii, sârme zincate, sârme trase, sârme profilate, împletituri, oţel beton, cuie,
caiele etc. - DUCTIL STEEL S.A.;

 electrozi de sudură - DUCTIL S.A.;

 pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură – S.C. HOEGANAES CORPORATION EUROPE
S.A.;

 geamuri pentru aparatură electrocasnică - GEROM S.A.;

 parbrize auto- GLASSCORP SA, cel mai mare producător din ţară;

 organe de asamblare pentru industria electrotehnică şi electronică (şuruburi, şaibe, piuliţe, nituri,
prezoane, etc) – ELARS Rm. Sărat;

 filtre auto, echipamente protecţie, suporţi trafic rutier din PVC, produse din polietilenă, polipropilenă,
polistiren - ROMCARBON SA;

 sisteme de conducte compozite(tuburi, fitinguri, mufe etc.) - SUPERLIT ROMÂNIA S.A.;

 saci tip „big bags” din polipropilenă - LIVINGJUMBO INDUSTRY S.A.;

 construcţii metalice, produse metalice, utilaje ROTEC SA, FORJA ROTEC SA, METAL SOMET SA

Investitori taiwanezi, elveţieni, dar şi instituţii financiare internaţionale plus oameni de afaceri români se află
în spatele Green Group, un holding de companii specializate in reciclarea deşeurilor şi care ocupa locuri
fruntaşe în topul afacerilor buzoiene, prin GREENFIBER INTERNATIONAL şi GREENTECH .

Una dintre cele mai recente investiţii in Buzău a fost de opt milioane de euro în una din cele mai mari staţii
de sortare de deşeuri de mase plastice din Europa, cu o capacitate de circa opt tone pe oră.

Sortarea se realizează automat, cu o instalaţie optoelectronică de ultimă generaţie. Împreuna cu


ROMCARBON SA, a fost creat unul dintre cele mai mari centre de procesare a plasticelor amestecate din
Europa. Astfel, plasticele ajung la Buzău într-un amestec de culori şi calităţi, iar în fabrica de aici sunt
prelucrate. Ele sunt sortate pe categorii şi culori, după care acestea sunt granulate.

Green Fiber Internaţional este singurul producător din România şi al doilea mare producător din Europa
pentru fibra reciclată poliesterică, obţinută din materie primă 100% reciclată. Unul dintre cei mai mari
investitori străini in judeţ este grupul agro-alimentar american BUNGE.

9
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Acesta a cumpărat în 2007 fabrica de ulei din Buzău, în modernizarea căreia a investit circa 25 de milioane de
dolari. Deşi unii priveau fosta întreprindere comunistă ca pe o unitate ce urma sa fie închisă, noii proprietari
au reuşit nu numai să o repună pe linia de plutire, dar chiar să o facă foarte competitivă.

Astfel încât producătorul mărcilor Floriol, Unisol sau Ulvex, Bunge Romania SRL, ocupă prima poziţie a
clasamentului judeţean, după cifra de afaceri, urmată de"sora", sa specializată în comerţul cu cereale, Bunge
Danube Trading SRL. Alţi producători importanţi în industria alimentară sunt:

 SOUFFLET MALT ROMANIA deţinută integral de grupul francez Soufflet şi care produce malţ pentru
fabricile de bere;
 AGRANA ZUCKER (zahăr); SAB MILLER (bere);
 AAYLEX (producător carne de pasăre);
 BOROMIR (pâine şi produse din pâine);
 MERIDIAN AGROIND (fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor);
 LEGUME-FRUCTE SA (procesare legume şi fructe).

Diversitatea produselor industriei buzoiene este completată de producţia unor societăţi specializate în
industria textilă, cum sunt:

 MARTELLI EUROPE SRL (finisarea materialelor textile),


 INDUSTRIA FILATI BUZĂU SRL (pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile).

Tabloul Industriei judeţului Buzău este completat de firme care au ca obiect de activitate fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte prin tricotare, fabricarea încălţămintei,
tăierea şi rindeluirea lemnului (MOLIDUL IMPEX SRL, LEMNKING MANUFACTORY SRL), fabricarea mobilei
(NIKMOB SA, SOMET SRL).

2.2.Agricultura
Judeţul Buzăul deţine o suprafaţă agricolă de 402.346 hectare, ceea ce reprezintă 2,7% din suprafaţa totală
agricolă a ţării. Situaţia fondului funciar, după modul de folosinţă, in perioada 2012-2014 este structurat
altfel:

10
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

2.3. Silvicultura
Altitudinal, suprafetele de fond forestier buzoian se intind intre 150 m in partea de sud pana la 1700 m in
partea de nord si cuprind toate cele trei forme principale de relief dispuse sub forma de trepte de la zona
montana in nord catre zona de campie in sud.

Ca organizare D.S. Buzau este alcatuita din centrala directiei si 7 ocoale silvice. Suprafata actuala a
fondului forestier buzoian este de 162.190 ha, din care 159.498 ha padure, iar suprafata administrata de
Directia Silvica Buzau, prin cele 7 ocoale silvice subordonate, este de 84.880 ha, din care:
- 66.727 ha – fond forestier proprietate publica a statului(la campie = 16.918 ha; la deal = 34.848 ha; la
munte = 14.961 ha)
- 18.153 ha – fond forestier proprietate privata, din care:
- 145 ha cu contracte de administrare (la campie=0 ha; la deal=0 ha; la munte=145 ha)
- 18.008 ha cu contracte de paza (la campie = 4.173 ha; la deal = 9.506 ha; la munte = 4.329 ha).
Lungimea drumurilor forestiere este de 913,6 km.
In cadrul judetului suprafata ocupata cu paduri reprezinta 25%, ponderea cea mai mare fiind ocupata de
fag – 21.942 ha, urmata, in ordine descrescatoare de rasinoase – 14.261 ha si cvercinee – 9.951 ha. Pe zone
geografice, fondul forestier este situat 9 % la campie, 44% la deal si 47 % la munte.

Deasemenea, in baza legii nr.374/2006 modificata si completata cu legea nr.252/07.11.2018 detinem si o


suprafata de 5410 ha la munte in paza, suprafata la care serviciul silvic este suspendat. Total la aceasta data
DS Buzauare in paza o suprafata de 90.290 ha.

2.4.Piscicultura
In judetul Buzau sunt amenajate cateva spatii special amenajate pentru pescuit:

 Raul Buzau
 Balastiera
 Balta Ayvps
 Gherghiasa
 Presim
 Basca Mare
 Boldu
Acestea sunt infiintate pe proprietati private de antreprenori fiind unele si cu fonduri europene.

11
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

2.5. Sectorul serviciilor


Având drept criteriu functiile economice îndeplinite de acestea în circuitul producţiei sau sferele reproducţiei
sociale pot fi identificate:

• serviciile de distributie: transport, comunicatii, stocare, comert cu ridicata şi cu amănuntul;

• servicii de productie (de afaceri): finante, asigurări, cercetare-dezvoltare, contabilitate, publicitate; •


servicii sociale (colective): sănătate, educatie, apărare;

• servicii personale: hoteluri şi restaurante, reparatii, turism, îngrijire personală, casnice etc.:

În judeţ există mai multe firme specializate în prestarea unei game largi de servicii, cum ar fi:

- servicii de informatică - ARCA INF SRL, BUZĂU SOFT SRL, COM SERVICE SRL, HARD SERVICE SRL INFONET
SRL, INTERSOFT SRL, SOFT SERVICE SRL, TOTAL SERVICE SRL, TRIDENT SERVICE SRL, NETWAVE SRL;

- edituri şi tipografii: AEL PUBLISHING SRL, ALPHA MDN SA, EUROGRAPHIC DESIGN SRL, GRAFIN TIP SRL,
GRUPUL DE PRESĂ EVENIMENTUL ROMÂNESC EDITURA SA, MAD OFFSET SRL, OPINIA SA, VEGA PROD 94
SRL;

- transporturi - GEOTRANS SRL, SOMEX CONSTRUCT SRL, RO AGRO ITAL SRL, STAC SA, TRANSIMPEX SRL, EDIL
TRANSPORT SRL ş.a.;

- servicii publice - ACTIV SERVICE SRL, CROMATIC SERV SRL, PROIECT BUZĂU SA, RER ECOLOGIC SERVICE SA,
URBIS SERV SRL; - turism - MONTEORU SA, PIETROASA SA, VACANŢA TUR SRL.

2.6. Resursele umane si forta de munca


Resursele umana reprezinta acea categorie de populatie care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si
intelectuale care ii permit sa desfasoare o munca utila in una din activitatile economie nationale. Resursele
de munca includ: populatia in varsta de munca, apta de a lucra, precum si persoanele sub si peste varsta de
munca aflate in activitate.

Forta de munca reprezinta populatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care
furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii in timpul perioadei de referinta,
incluzand populatia ocupata si somerii BIM.

12
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

2.7. Infrastructura
Infrastructura judeţului Buzău se prezintă astfel:

 Numărul de locuinţe: 188.761

 Lungimea căilor ferate: 232 km

 Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DC – 1.395 km

 Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km

 Din care modernizate: 321 km

 Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)

 Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi)

 Kilometri conducte gaze: 339,2 km

2.8.Calitatea factorilor de mediu


Calitatea aerului.

Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice
(Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de
azot, particulele in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva Consiliului nr.2000/69/CE privind valorile
limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator si Directiva Consiliului nr.2002/3/CE privind
poluarea cu ozon).

Obiective:

- Evaluarea calitatii aerului inconjurator, bazat pe metode si criterii comune cu cele UE;

- Obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator si asigurarea ca aceasta informatie a
fost pusa la dispozitia publicului;

- Mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde este corespunzatoare standardelor sau
imbunatatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare.

13
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Masuri generale necesare:

- evaluarea preliminara a calitatii aerului in regiuni si proiectarea retelelor locale si regionale pentru
monitorizarea calitatii aerului

- crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului prin dotarea autoritatilor
locale si regionale pentru protectia mediului cu echipamente de monitorizare a calitatii aerului si cu
echipamente de laborator

- monitorizarea calitatii aerului si informarea publicului cu privire la depasirile pragurilor de informare si


alerta prevazute in legislatia in vigoare

- colaborarea cu autoritatile de sanatate publica locala in vederea evaluarii efectelor poluarii aerului asupra
sanatatii populatiei

- identificarea surselor responsabile de poluarea aerului si elaborarea planurilor si programelor de


gestionarea a calitatii aerului.

Masuri specifice:

- proiectarea retelei locale pentru monitorizarea calitatii aerului

- achizitionarea echipamentelor de monitorizare a calitatii aerului si a echipamentelor de laborator -


instalarea panourilor exterioare pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului.

Managementul deseurilor si substantelor chimice

Directiva privind depozitarea deseurilor

Obiective specifice implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor municipale:

- pana la 16.07.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea
depozitata in 1995 (an de referinta)

- realizarea statiilor de transfer

- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale)

- extinderea colectarii selective

- inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la 16.07.2009 si realizarea
punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer

- campanii de informare si constientizare / educare. Calitatea apei Directiva privind calitatea apei destinate
consumului uman

Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse in Planul de actiune pentru protectia apelor
impotriva poluarii din surse agricole sunt urmatoarele:

- reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

- prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

14
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

- rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice.

Planul de actiune accentueaza importanta supravegherii concentratiilor azotatilor in toate categoriile de


ape, stabilind si un grafic al acestor supravegheri, inclusiv a apelor ce prezinta o stare de eutrofizare.

Romania a identificat apele afectate de acest tip de poluare si a identificat zonele vulnerabile. Pentru aceste
zone se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii
ingrasamintelor pe terenurile agricole.

Planul de actiune contine prevederile de elaborare a unui cod de bune practici agricole care se constituie
intr-o suma de cerinte pentru metodele de management agricol care pot preveni incarcarea excesiva cu
substante poluante provenite din agricultura, a apelor de suprafata si subterane si a terenurilor agricole, in
special fertilizanti.

Scopul principal al codului este asigurarea unui nivel general de protectie al apelor de suprafata si subterane
impotriva poluarii. Prevederile codului vor fi adoptate si aplicate de catre fermieri pe baze voluntare si fara
compensari financiare, exceptand anumite arii din zonele vulnerabile, unde se vor aplica cu sprijinul
autoritatilor locale si altor organisme implicate. Acolo unde este necesar, codul de bune practici agricole va fi
promovat prin programe de informare si pregatire a fermierilor. Aceasta cerinta se realizeaza de catre
Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola.

Controlul poluarii industrial

Directiva privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)

Obiectivul Directivei 96/61/CE este realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii
provenita de la activitatile specificate in Anexa I a Directivei 96/61/CE.

Principala responsabilitate a APM este de a-si stabili un calendar clar de emitere a autorizatiilor integrate de
mediu pentru activitatile desfasurate in instalatiile IPPC (indiferent daca acestea sunt instalatii "existente"
sau "noi"), care au fost inventariate in judetul respectiv, astfel incat procesul sa fie finalizat pana la 31
decembrie 2006. In acest proces este obligatorie implicarea reprezentantilor administratiei publice locale si a
agentilor economici respectivi, astfel incat termenele asumate in procesul de negociere sa fie respectate cu
strictete.

Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie pe baza recomandarilor
Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de
minimizare a procedurii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei (art. 3, la Directivei 96/61/CE).

Autoritatile competente de mediu au responsabilitatea de a corela, in luarea deciziilor, prevederile Directivei


96/61/CE cu prevederile celorlalte Directive prevazute in Anexa II a acesteia.

Realizarea unui sistem adecvat de informare a publicului atat la nivel national cat si in conditii
transfrontariere si asigurarea accesului publicului la luarea deciziilor in domeniul mediului (art. 15 al
Directivei 96/61/CE) este de asemenea, responsabilitatea autoritatii competente de mediu

15
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

3. Spatiul rural
Unele judete muntene sunt amintite în documente în secolul al XV-lea.

Din 1529 judetele sunt conduse de mari vatafi, din 1631 de capitani mari, dupa 1740 de ispravnici, între
1831 si 1854 de ocârmuitori, în perioada 1855-1859 de catre administratori si apoi de prefecti. 34 Pâna la
Regulamentul organic (1831), Tara Româneasca era împartita în 18 judete, printre care si Buzau si Râmnicu-
Sarat, fiecare condus de câte doi ispravnici, care exercitau atât functii administrative, cât si judecatoresti si
fiscale.

Potrivit primelor marturii documentare, Tara Româneasca era împartita în judete, acestea aparând în
documente din secolele XIV-XVI cu denumirea derivând din slavonescul sudstvo, a judeca. Judetele, ca
subîmpartiri administrative, sunt contemporane cu constituirea statului medieval si s-au format, în general,
de-a lungul râurilor care le-au dat si numele.

Este si cazul judetelor Buzau si Râmnicu Sarat (Slam Râmnic). În Muntenia, pâna la reforma administrativa a
lui Constantin Mavrocordat (1743), în fruntea judetelor erau capitanii mari (vel capitanii), mai însemnati fiind
cel de la Râmnicu Sarat, cu resedinta la Focsanii Munteni (pâna la 1862) si cel de Mehedinti.

Din 1831 functiona ca institutie administrativa a judetului Buzau ocârmuirea.

La 1 ianuarie 1845 este desfiintat judetul Sacuieni (Saac), o parte trecând la judetul Buzau. Judetele erau
împartite în plasi (regiunea de câmp) si plaiuri (zona de munte), conduse de zapcii si vatafi. În 1845, judetul
Buzau avea trei plasi si doua plaiuri. Din 1859, judetele - denumite districte - sunt conduse de administratori,
iar din 31 martie 1864, în conformitate cu Legea de înfiintare a consiliilor judetene si Legea comunala, de
prefecti, care erau comisari ai guvernului pe lânga Consiliul judetean. Plasile si plaiurile erau conduse de
subcârmuitori si apoi, din 1864, de subprefecti, iar satele de pârcalabi si vornicei, apoi de primari si consilii
comunale. Prin Legea de organizare a comunelor rurale si administratia plasilor, din 29 aprilie 1908 judetul
Buzau este împartit în 12 plasi, iar judetul Râmnicu Sarat în 11 plasi.

În 1941 judetul Buzau cuprindea 8 plasi, cu 126 comune si 359343 locuitori.

De la 1 aprilie 1949 judetul Buzau este condus de un comitet provizoriu, iar din decembrie 1950, conform
Decretului nr. 259/1950, a luat fiinta sfatul popular al regiunii Buzau, pâna în 1952, când devine sfat popular
al raionului Buzau.

În februarie 1968 redevine, conform noii împartiri administrativ-teritoriale, Consiliul Popular al judetului
Buzau.

Dupa 1990 se revine (aproximativ) la vechile structuri de conducere administrativteritoriala - prefectura,


consiliul judetean, consiliile locale. Populatia judetului este de peste 515.000 locuitori (2,3 % din populatia
tarii), din care 211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural.

Listă de comune din judeţul Buzău: Amaru, Balta Albă, Bălăceanu, Beceni, Berca, Bisoca, Blăjani, Boldu,
Bozioru, Brădeanu, Brăeşti, Breaza, Buda, C.A. Rosetti, Calvini, Căneşti, Cătina, Cernăteşti, Chiliile, Chiojdu,
Cilibia, Cislău, Cochirleanca, Colţi, Costeşti, Cozieni, Florica, Gălbinaşi, Gherăseni, Ghergheasa, Glodeanu
Sărat, Glodeanu-Siliştea, Grebănu, Gura Teghii, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Mărăcineni, Mărgăriteşti,
Mânzăleşti, Merei, Mihăileşti, Movila Banului, Murgeşti, Năeni, Odăile, Padina, Pardoşi, Pănătău, Pârscov,

16
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pietroasele, Podgoria, Poşta Câlnău, Puieşti, Racoviţeni, Râmnicelu, Robeasca, Ruşeţu, Săgeata, Săhăteni,
Săpoca, Săruleşti, Scorţoasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stâlpu, Tisău, Topliceni, Ţinteşti, Ulmeni, Unguriu,
Vadu Paşii, Valea Râmnicului, Valea Salciei, Vâlcelele, Verneşti, Vintilă Vodă, Vipereşti, Zărneşti, Ziduri.

JudetuI Buzau cuprinde 87 unitati administrative grupate astfel: municipiul Buzau, resedinta judetului,
municipiul Ramnicu-Sarat, trei orase – Nehoiu, Patarlagele si Pogoanele si 82 de comune cu 475 de sate.

4. Proiecte implementate

De mentionat este faptul ca lista proiectelor de mai sus au fost implementate in perioada iunie 2017-martie
2018.

17
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

5.Analiza swot a judetului Buzau

Puncte tari - Forta de munca flexibila, ieftina, calificata si disponibila;


- Rata relativ apropiata a somajului in mediul urban fata de mediul rural;
- Densitatea populatiei este egala cu cea a tarii (78,2 loc/kmp);
- Populatia este alfabetizata intr-un grad ridicat si omogena din punct de vedere social,
economic si religios;
- Cresterea numarului de unitati sanitare din sectorul privat;
- Odata cu inmultirea unitatilor sanitare din sectorul privat a crescut si standardul
serviciilor medicale oferite populatiei;
- Odata cu inmultirea unitatilor sanitare din sectorul privat a avut loc o crestre
importanta de personal in mediu privat, in toate specializarile existente;
- Stadiul avansat al lucrarilor la sectia maternitatii, finalizarea si punerea acesteia in
functiune in scurt timp intr-un spatiu nou, la cele mai inalte standarde internationale; -
Implementarea standardelor de calitate privind furnizarea de servicii sociale furnizate
atat adultului cat si copilului;
- Implementarea standardelor de calitate in centrele de tip rezidential (mai ales in cele
de tip rezidential destinate persoanelor cu handicap);
- Implementarea de proiecte cu finantare europeana nerambursabila;
- Localizarea strategica a judetului Buzau, ca important nod regional intre cele trei
regiuni istorice (Moldova, Muntenia si Transilvania);
- Localizarea strategica a judetului Buzau, ca important nod rutier si feroviar intre cele
trei regiuni istorice;
- Numar suficient al statiilor de autobuz in mediul rural;
- Grad mare de acoperire a distributiei de energie electrica;
- Nu exista localitati fara energie electrica;
- Iluminat public asigurat in proportie de aproximativ 80%;
- Potential energetic ridicat din surse hidrologice;
- Exista un parc eolian producator de energie alternativa;
- Existenta retelei de gaze naturale atat in mediul urban cat si in mediul rural;
- Valori mici ale poluarii aerului;
- Infiintarea si extinderea retelelor de alimentare cu apa, corespunzatoare din puncte
de vedere tehnic;
- Numar mare de reprezentante al marilor firme nationale si internationale;
- Cresterea numarului de societati comerciale active;
- Cresterea numarului de societati comerciale private;
- Cresterea numarului de microintreprinderi si I.M.M.-uri;
- Cresterea societatilor comerciale in constructii, transport, depozitare si comunicatii,
sanatate si asistenta sociala;
- Numar mare de investitii straine;
- Localizarea strategica a judetului Buzau, ca important nod regional intre cele trei
regiuni istorice (Moldova, Muntenia si Transilvania) si ca nod principal de tranzit al
turistilor;
- Posibilitatea turismului ecologic in ariile protejate, mai ales al turismului cu bicicleta; -
Statiunea balneoclimaterica Sarata-Monteoru;
- Rrezervatii naturale: Siriu, Penteleu, Vulcanii noroiosi, Chihlimbarul de Buzau,
Padurea Lacurilor, Dealul cu lilieci, etc;
- Asezari religioase: biserici si chilii rupestre; Episcopia Buzaului; Manastirea Ciolanu;
ansamblul fostei manastiri Adormirea Maicii Domnului; Manastirea Ratesti;

18
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

- Monumente ale naturii: Focul viu; Piatra Alba “La grunj”; asezari si necropole din
epoca bronzului: fortificatii dacice, cultura Monteoru, castrul postroman si termele de
la Pietroasele;
- Parcuri dendrologice: Parcul Monteoru, Parcul Marghiloman;
- Statiuni si situri: Sarata-Monteoru, tabara de sculptura Magura;
Puncte - Numar mic de municipii (2) si orase (3);
slabe - 6 comune sub 1000 de locuitori;
- Procentul mare de populatie din mediul rural (61,39%) fata de cel din mediu urban
(38,61%)– grad mic de urbanizare;
- Indicele de natalitate este scazut fata de media pe tara;
- Indicele de imbatranire este crescut fata de media pe tara;
- Procent slab de populatie calificata in urma studiilor universitare si postuniversitare;
- Procent slab de revenire a populatiei calificata, in urma studiilor universitare si
postuniversitare, in cadrul activitatilor din judetul Buzau;
- Scaderea drastica a elevilor din scolile profesionale si de meserii;
- Stimularea insuficienta a populatiei in ceea ce priveste luarea in ingrijire si adoptiile;
- Numarul insuficient de stabilimete si azile pentru batrani;
- Numar mare de copii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate;
- Responsabilitate scazuta a actorilor sociali; - Degradarea accelerata a drumurilor
datorita transportului agabaritic;
- Trotuarele din mediul urban sunt intr-o stare avansata de degradare;
- Lipsa transportului ecologic in mediul urban: tamvai si troleibuz;
- Parcul existent al mijloacelor de transport in comun necesita investitii de
modernizare;
- Satele izolate, mai ales pe timpul iernii, au accesul ingreunat la transportul in comun;
- Lipsa la nivelul judetului Buzau a unui aeroport public;
- Mare parte a populatiei din judetul Buzau nu este racordata la sistemele de apa si
canalizare;
- Prognozele indica o triplare a gradului de poluare a apei pana in 2037;
- Rata de infiltrare este de circa 30%;
- Nu sunt luate suficiente masuri pentru tratarea si depozitarea namolurilor; -
Procentul foarte mic de colectare selectiva;
- Transport direct al deseurilor in anumite zone din mediul rural cu mijloace si catre
depozite neconforme;
- Resurse umane reduse si slab pregatite in mediul rural datorita migratiei demografice
in ceea ce priveste piata muncii;
- Scaderea numarului de intreprinderi mari;
- Pondere foarte mare a microintreprinderilor in totalul societatilor comerciale active;
- Utilizarea tehnologiilor invechite – uzura fizica si morala a masinilor si utilajelor;
- Scaderea suprafetelor cu vie altoita pe rod;
- Cresterea vizibila a suprafetelor cu vii hibride pe rod;
- Structuri agricole fragmentate sau parasite;
- Suprafete mari de teren ramase necultivate;
- Reducerea lucrarilor de combatere a eroziunii;
- Productivitate slaba a muncii agricole;
- Pondere mare a exploatatiilor de subzistenta;
- Mecanizare insuficienta in domeniul agriculturii;
- Slaba dezvoltare a sectorului industriei alimentare;
- Disparitia culturilor de in pentru seminte, in pentru fibra si canepa;
- Numar redus de centre de colectare zonale;
- Promovare insuficienta a potentialului turistic;

19
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

- Numar mic de parcari si grupuri sanitare in vecinatatea obiectivelor turistice;


- Acces redus al persoanelor cu dizabilitati la obiectivele turistice si la structurile de
cazare;
- Numar redus de centre de informare turistica;
- Semnalizare deficitara a obiectivelor si atractiilor turistice;
- Lipsa personalului specializat in turism;
- Lipsa planurilor de dezvoltare turistica integrata a oraselor si statiunilor;
- Lipsa parteneriatelor si colaborarilor public - private in turism;
- Prezenta redusa pe site-urile de specialitate des utilizate (Booking.com,
Tripadvisor.com, etc);
Oportunitati - Forta de munca flexibila, ieftina, calificata si disponibila;
- Cresterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor;
- Finantari in domeniul resurselor si capacitatii umane;
- Crestera standardelor serviciilor medicale oferite populatiei prin cresterea unitatilor
sanitare din sectorul privat;
- Crestera numarului de locuri de munca in domeniu prin cresterea unitatilor sanitare
din sectorul privat;
- Posibilitatea accesarii de fonduri europene nerambursabile ce se adreseaza
infrastrucrurii si utilitatilor;
- Valorificarea localizarii strategice a judetului Buzau, ca important nod rutier si
feroviar intre cele trei regiuni istorice, si posibilitatea mare de proximitate a
urmatoarelor autostrazi ce se vor construi;
- Posibilitatea dezvoltarii si extinderii retelei de drumuri;

- Posibilitatea dezvoltarii si extinderii retelor de utilitati deja existente;


- Posibilitatea implementarii de strategii si campanii de informare si constientizare a
populatiei judetului Buzau;
- Interesul major manifestat de Uniunea Europeana pentru protectia mediului;
- Majoritatea agentilor economici din judetul Buzau, mai ales din mediul urban, sustin
protectia mediului;
- Existenta fondurilor specifice cu finantare europeana;
- Sprijinirea sectorului privat, ce ofera oportunitati reale de dezvoltarea durabila;
- Existenta A.P.I.A. si A.R.P.D.R.P.;
- Existenta Camerelor agricole;
- Imbunatatirea cadrului institutional privind sistemele de control ale calitatii;
- Revitalizarea unor zone traditionale din judetul Buzau (Ramnicu Sarat, Nehoiu);
- Cresterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabila duce la crestere
economica si introducerea de noi tehnologii;
- Posibilitata infiintarii de Asociatii agricole, pe cat mai mari, cu atat mai eficiente;
- Dezvoltarea interesului pentru agroturism si turism rural;
- Existenta la nivelul judetului Buzau a fenomenelor, monumentelor ale naturii si a
altor obiective unice in Europa (Vulcanii noroiosi de la Berca si Scortoasa, Mina de
chihlimbar de la Colti, Barajul natural de la Siriu);
- Existenta la nivelul judetului Buzau a fenomenelor, monumentelor ala naturii si altor
obiective de interes national, unele unice in Romania;
- Existenta de proiecte viabile in curs de evaluare cu posibilitatea de a fi finantate din
realocari financiare la sfarsitul perioadei de programare 2007 – 2013, sau in viitoarea
perioada de programare 2014 – 2020;
- Existenta surselor de finantare multiple, mai ales in viitoarea perioada de
programare 2014 – 2020;
- Existenta bancilor specializate in finantarea institutiilor publice si a posibilitatilor de

20
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

creditare;
- Rectificarile bugetare de la bugetul de stat;
- Dezvoltarea parteneriatelor public - private;
- Finalizarea si implementarea Master Planului de deseuri;
Amenintari - Lipsa locurilor de munca;
- Migratia fortei de munca datorita salarizarii necorespunzatoare;
- Somajul de lunga durata;
- Riscul uzarii morale;
- Cresterea ponderii muncii la negru;
- Scaderea demografica prin scaderea natalitatii datorita instabilitatilor de toate
tipurile, ideosebi financiare;
- Scaderea pe viitor atat a numarului de copii care vor merge la scoala cat si a
numarului de dascali;
- Scaderea calitatii actului educational atat in mediul urban cat si in mediul rural;
- Scaderea drastica a elevilor din scolile profesionale si de meserii poate conduce la
disparitia acetei categorii de invatamant in viitorul apropiat;
- Subfinantarea educatiei si culturii ca urmare a procesului de descentralizare;
- Scaderea dramatica a personalului specializat in sectorul public datorita migratiei
demografice a acestor specialisti spre mediul privat si spre tari mult mai atractive din
punct de vedere al salarizarii;
- Scaderea vizibila a calitatii actului medical in sectorul public de stat datorita migratiei
demografice a specialistilor din domeniul medical spre mediul privat si spre tari mult
mai atractive din punct de vedere al salarizarii;
- Subfinantarea sectorului sanitar majoritar de stat poate conduce la diminuarea
numarului de paturi din cadrul spitalelor, in special din cadrul Spitalului Judetean de
Urgenta Buzau si chiar la desfiintarea unor sectii;
- Accesul populatiei judetului din ce in ce mai greu la serviciile medicale din cauza
insuficientei financiare, a imposiblitatii de a cotiza la sistemele de asigurari de
sanatate, atat publice cat si private, si a includerii sistemului de coplata la serviciile
medicale;
- Lipsa unei alternative la nivelul judetului Buzau in cazul umplerii si inchiderii gropii de
gunoi de la Galbinasi; -
In cazul neadoptarii unei strategii viabile sau a lipsei de fonduri, poate lua nastere
fenomenul de stagnare sau chiar regres al calitatii vietii in judetul Buzau, datorita
nedezvoltarii sistemului de racordare a populatiei la retelele de electricitate, gaze,
colectarea deseurilor, apa, canal sau telecomunicatii;
- Datorita scaderii locurilor de munca si a nivelului de trai, precum si a cresterii
somajului si procentului de populatie cu venituri mici, judetul Buzau se poate
confrunta cu debransari voluntare ale populatiei de la sistemele de utilitati, din
motivul incapacitatii de plata a acestora;
- Reducerea pana la disparitia spatiilor verzi, mai ales in mediul urban;
- Imposibilitatea de a implementa proiecte mari eolinene datorita existentei in
anumite locuri a culoarului de migratie a pasarilor calatoare;
- Numarul insuficient de echipamente si conditia tehnica a acestora, precum si gradul
redus de accesabilitate in anumite zone, pot duce la nerespectarea programului de
ridicare a desurilor;
- Lipsa unei alternative la nivelul judetului Buzau in cazul umplerii si inchiderii gropii de
gunoi de la Galbinasi;
- Introducerea intentionata sau involuntara de specii straine in ecosistemele naturale
sau agricole;
- Fragmentarea habitatelor si intreruperea conectivitatii longitudinale (bararea

21
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

cursurilor de apa) si laterale (indiguiri), precum si blocarea si restrangerea rutelor de


migratie a speciilor de pesti si a accesului la locurile potrivite pentru reproducere si
hranire;
- Nerepectarea de catre turisti si localnici a regulilor de comportare si exploatare a
ariilor protejate;
- Disparitiea unor specii de flora sau fanua;
- Reducerea pana la disparitia spatiilor verzi, mai ales in mediul urban;
- Cresterea TVA-ului;
- Scumpirea carburantilor si a materiilor prime generate de aceasta;
- Costurile mari de conformare ale agentilor economici la standardele de mediu;
- Procedurile dificile de obtinere a avizelor (Exemolu: avizul de mediu) de catre
societatile comerciale;
- Fenomenul globalizarii / integrarii poate marginaliza anumite sectoare ale economiei
si chiar sa duca la disparitia acestora (ex. industria textila, industria usoara, prelucrarea
produselor alimentare etc...);
- Accentuarea procesului de dezindustrializare;
- Accesarea greoaie a creditelor bancare;
- Migratia demografica a fortei de munca catre zone si regiuni mai atractive din punct
de vedere al salarizarii;
- Pierderea clientilor, incasarile incerte si scaderea cifrei de afaceri la nivelui I.M.M.-
urilor din judetul Buzau;
- Simtirea inca a efectelor crizei economice si declansarea unei noi crize;
- Slaba absorbtie a finantarilor nerambursabile din fondurile europene si din alte
fonduri nationale si internationale ce au ca obiect dezvoltarea mediului de afaceri si a
tehnologiilor;
- Gradul mare de fiscalizare;
- Cadrul legislativ lacunar, deficitar si instabil;
- Preluarea unor modele gresite de dezvoltare a locatiilor cu destinatii de vacanta;
- Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultatilor legate de proprietatea
terenurilor din zonele cu potential turistic;
- Rata mica de absorbtie a fondurilor europene sau din alte surse;
- Pierderea unui segment special de turisti prin implementarea Strategiilor de vizitare
ale ariilor protejate;
- Scaderea numarului de turisti datorita lipsei de promovare sau a unei strategii
gresite de pormovare a infrastructurii turistice si a atractiilor judetului Buzau;

22
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

6. Concluzii si propuneri
Buzaul, prin asezarea sa strategica la rascruce de 3 regiuni ale Romaniei , putem afirma ca este un oras ce si-
a pus amprenta atat asupra istoriei Romaniei cat si in prezent. Este judetul unde se intalnesc 2 regiuni
istorice :Moldova si Tara Romaneasca(Muntenia) si inca reprerzinta un subiect de desbatut asupra
apartenentei judetului dintr-o anujmita regiune.

Buzăul este cunoscut și pentru plăcerile gastronomice pe care le oferă. Vinul de Pietroasele a fost foarte
apreciat de niște colege de facultate, într-un weekend la munte. Cârnații de Pleșcoi sunt o comoară pentru
localnici, însă un prieten care stă prin zonă mi-a spus că momentan doar două familii mai păstrează rețetele
originale, așa că dacă aveți vreo doleanță, mă găsiți pe Twitter și pe mail.

Am păstrat covrigii pe ultimul loc, întrucât în momentul de față beneficiază de un spor de imagine pe piața
din România, datorită delfinilor comunitari din Dâmbovița. Boromir spune că produce adevărații covrigi de
Buzău, eu zic că tot ăia de la brutăria veche de lângă blocul meu sunt cei adevărați, mai ales când îi iei calzi și
nu îți sparg dinții.

Nici nu mai țin minte exact când s-a construit McDonald’s, însă a provocat un șoc pentru întreaga
comunitate. Pe atunci nu era nimic: nici mall, nici patinoar, nici cafenele cu nume precum Zatz. Poziționat fix
în buricul orașului, fast-food-ul a devenit punct de referință pentru toți clienții săi: dacă nu aveai mașină luai
un loc la o masă și te lăsai admirat mâncând fast-food, dacă aveai mașină erai gigel: te foloseai de drive-in, îți
luai mâncarea și îi lăsai pe toți să te vadă cum pleci cu Dacia să îți mănânci în altă parte porția mică de
cartofi.

Drept urmare, avem de toate. Avem deal, avem munte, avem campie, avem ape termale, avem zacvaminte
de tot felul, avem oameni frumosi, avem o intreaga industrie care ce-I drept a inceout sa se cam duca, avem
sute de mii de hectare, avem covrigii cei vestiti .

Ramane doar sa valorificam ceea ce avem.

23
Academia de Studii Economice Bucuresti
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

7. Bibliobgrafie
1. https://danpandrea.ro/cat-e-siriul-de-mare/
2. http://cjbuzau.ro/wp-content/uploads/2017/07/Strategia-2014-2020-modificata-11.2016.pdf
3. http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/buzaului-62/hidrografie/
4. http://www.insse.ro/cms/
5. http://amfostacolo.ro/hotel9.php?d=periplu-prin-frumusetile-buzaului--buzau&id=5439
6. http://www.adrse.ro/
7. https://www.telegrafonline.ro/fonduri-europene-pentru-regiunea-sud--est-prin-programul-
operational-regional-2014--2020

24