LIMBII ROMANE
DACII:
-Burebista(82-44 i.Hr)
-Decebal(87-106 d.Hr)
-au avut contacte cu lumea mediteraneana inca dinainte de inceperea conflictelor
cu romanii in sec I;dacii au avut legaturi economice si au fost influentati cultural de
romani (faza I a procesului de romanizare)
- in urma celor 2 razboaie daco romane(101-102 si 105-106 d.Hr.),Dacia este
anexata Imperiului Roman si devine “Dacia Felix”, iar Traian isi ia numele de
“Dacicus”.Teritoriile cucerite cuprind Muntenia,Banatul,Dobrogea si Oltenia.
-dupa anul 106,incepe procesul de romanizare propriu zis (faza a II a a intregului
proces)
ROMANIZARE=procesul istoric prin care popoarele cucerite isi insusesc limba si
civilizatia romana.
DACIA ROMANA:
“Romanismul a biruit in Dacia fiindca el reprezenta o civilizatie superiora, o
creatie materiala si de cultura care sintetiza o intreaga evolutie multiseculara si ca atare a
castigat pe autohtoni.” (C.C.Giurescu-Istoria romanilor)
Factorii care au contribuit la romanizare au fost:
-armata
-colonistii
-veteranii
-mestesugarii
-invatamantul
Romanizarea a inceput intai cu orasele,si apoi s-a extins si la tara. Procesul a avut
un asemenea success pentru ca oamenii,fie de nevoie,fie pentru ca s-au regasit,au invatat
latineste si au deprins cultura si obiceiurile latine, astfel ca,inca inainte de retragerea
legiunilor, Dacia era o tara deplin romanizata.
Incepand cu anul 248, gotii incep sa navaleasca in Dacia,iar dupa 250, navalirile
se tin lant. “Dacia nu va mai putea fi pastrata de Imperiu; prin asezarea ei geografica,
forma in intrand in lumea popoarelor migratoare”(C.C.Giurescu – Istoria romanilor)
In ceea ce-i priveste pe romani,trebuie mentionat ca un rol foarte important l-au
avut colonistii,si nu romanii get-beget. Acestia, erau vorbitori de limba latina vulgara, si
ei fiind la randul lor romanizati odata cu intrarea sub dominatia Imperiului Roman. De
aceea, dacii nu au invatat limba Latina literara, ci pe cea populara.
Limba romana este o limba romanica.Acest fapt este demonstrate de structura
morfologica,de sintaxa, de elementele fundamentale ale lexicului. Viitoarele adaugiri NU
au putut modifica acest caracter initial si fundamental al limbii noastre.
Vocabularul romanesc cuprinde cuvinte latinesti pentru cuvintele de uz cotidian:
categoriile fundamentale ale vietii omenesti: om,barbat,femeie,muiere
Grade de rudenie: parinte,fiu,sora,frate,cumnat,socru,ginere,nepot
Insusiri trupesti si sufletesti: bun,frumos,tanar,batran
Indeletniciri:a ara,a semăna,a treiera, a secera, a culege, apoi grâu,secară, mei,
orz,alac (din alica, termen pastrat doar la N Dunarii)=> toti acesti termini din agricultura
demonstreaza caracterul sedentar al stramosilor nostril=>ei si-au continuat indeletnicirile
traditionale si nu s-au transformat in nomazi=>inca o dovada a continuitatii poporului
roman la N de Dunare;
Alte cuvinte legate de agricultura:
parâng,mălai,spic,paie,neghină,câmp,arie,agru,falce,moină(=pamant faramitat)
Viticultura:vie,viţa,poamă,auă(=strugure cu bob
marunt),must,vin,poaşcă(=prost,acru),cadă,beat,beţiv,a îmbăta
Gradinarie:ceapa,usturoi,varza,curechi,ridiche,nap,pepene,lăptucă,linte,legume
Arbori:pom,mar,par,cires,prun,piersic,nuc,alun,gutui,corn
Crescatoria de vite:oaie,miel,berbece,arête,capră,
ied,bou,vacă,viţel,taur,cal,iapă,armăsar,porc,scroafă,păstor,staul,păşune,turmă,iarbă,fiert,
cheag,caş,unt,lapte,muls,strecurat
Apicultura:albină,miere,ceară,figure
Domeniu militar:oaste,cetate,spată,arc,sageată,coif,ghioagă,maciucă
Organizare sociala si civila: domn,jude,rumân,vecin.
CONTINUITATE:
“O mutare in masa a populatiei din stanga Dunarii a fost o imposibilitate” spune
C.C. Giurescu in cartea sa.De aceea,este de la sine inteles ca au fost mutate doar armata si
administratia la S de Dunare. Acest fapt este sustinut si de lipsa inscriptiilor in Moesia
inferior, care ar fi aparut daca toata populatia ar fi fost mutate acolo.
De asemenea, studiul limbii romana da marturii concludente ale continuitatii
daco-romane in spatiul carpato-danubian:”(Hartile) vorbesc o limba limpede:Cum erau sa
pastreze elementele latine deosebit de bine in N-V actualei Romanii daca romanii ar fi
venit din Moesia?”(K.Jaberg)
Continuitatea populatiei in acest spatiu este demonstrate si de cronica secretarului
ungur Anonymus,al regelui ungur Bela al III-lea. Acesta,in al sau “Gesta
hungarorum”(“Faptele ungurilor”) mentioneaza cele 3 voievodate romanesti (ale lui
Gelu,Glad,Menumorut) care existau deja la venirea ungurilor in Transilvania.
CRESTINISMUL:
Orasenii au fost primii care au imbratisat noua credinta. Multimea,sau taranii
(“paganus”=locuitor al satului, de unde a derivat mai tarziu si termenul de “pagan”) s-au
convertit mai tarziu, ei continuand sa se inchine vechilor divinitati.(dobandite de la
romani prin syncretism religios si adoratio romana)
Termenii fundamentali ai acestei credinte vin din Latina:
Basilica->biserica
Domine Deus->Dumnezeu
Rosaliile->Rusalia
Florilia->Florii
Angelus->inger
Crux->cruce
Christianus->crestin
Alti termeni:mormant,priveghi,osaminte,a ajuna,a boteza,crestin,a cumineca,a se
inchina,părinte,Paşte,preot,rugăciune, tâmplă
“Crestinismul s-a difuzat fara ordinul si interventia factorilor politici, si s-a
mentinut si amplificat ulterior la nivelul comunitatilor rurale”. S-a raspandit intre 350-
400, de catre misionarii crestini. Traditional insa,este considerat ca am fost crestinati de
Sf.Apostol Andrei.
“Crestinismul, ca si graiul nostrum, este de caracter latin.”(C.C.Giurescu).
De mentionat este faptul ca romanii sunt cei mai vechi crestini din aceasta parte a
Europei.
POPOARELE MIGRATOARE:
Popoare migratoare ce s-au succedat in S-E Europei:
gotii,hunii,gepizii,avarii,slavii,bulgarii,maghiarii,pecenegii,cumanii,tatarii si mongolii.
Pe timpul migratiilor (sec III-XIII),romanii si-au continuat indeletnicirile de
baza.Acest mileniu a insemnat faza finala in formarea poporului roman.
Intre 275-566,pe pamanturile romanesti s-au succedat neamuri germanice,iar intre
secolele XV-X, slavii, care au “conlocuit cu romanii si au fost asimilati de acestia”.Slavii
au fost poporul migrator cu cea mai mare influenta asupra viitorilor romani.
In anul 375 navalesc hunii. Nu se cunoaste limba lor, de aceea nu se poate spune
daca au ramas cuvinte de la ei in limba noastra. Totusi, e cel mai probabil sa nu fi ramas,
deoarece stapanirea lor este realativ scurta si de la distanta.
Gepizii au stapanit Dacia pana in 566,cand au fost batuti de longobarzi,aliati cu
avarii.
Cuvinte de origine germanica: tufa, punga, nastur, starnut ( =cu stea in frunte ),
rapăn, stinghe,targă, a cotropi = verb ce denota caracteristica principala a invaziilor.
In aceasta perioada apare prima mentionare a unor cuvinte romanesti:
“Torna,Torna,fratre!”
Influenta ungurilor a fost resimtita cu precadere in Transilvania. De la ei ne-au
ramas cuvinte ca aldamas, barda, belsug, ferastrau, helesteu, mustar, oras,viclean si
numele Trotusului, Timisoarei ( Temisvar ), Bacaului sau Harlaului.
In anul 1241 are loc Marea Invazie Tataro-Mongola. In urma acestei invazii,
tinuturile de la Rasarit de Carpati au ramas sub dominatia tatarilor pana la infiintarea
principatelor.
„Tatarii au oprit inaintarea ungureasca spre rasarit (...), au pus stavila expansiunii
statului maghiar (...). Din ciocnirea tatarilor cu ungurii, am castigat indirect noi,romanii.”
„Obiectiv, considerand faptele, tatarii, in sec XIII si XIV, nu ne-au adus numai
pagube, dar si –indirect si chiar direct- servicii.” (C.C. Giurescu)
De la tatari ne-au ramas in principal cuvinte avand legatura cu fiscalitatea,vama si
comunicatiile.
SLAVII:
„Dintre toate neamurile cate au exercitat dominatia temporara in Dacia dupa
retragerea legiunilor romane, slavii sunt aceia care au avut mai multa insemnatate. Ei
joaca in tinuturile dunarene rolul pe care l-au jucat in apus neamurile germanice.”
“Poporul roman apare complet constituit numai dupa amestecul cu slavii.”
( C.C.Giurescu )
La S de Dunare, slavii au asimilat bastinasii. La N insa, s-a intamplat exact invers:
slavii au disparut treptat,treptat in masa daco-romanica.
Slavii au lasat mosteniri toponimice si onomastice:
Rauri:
Bistrita,Dambovita,Ialomita,Tarnava,Crasna,Putna,Milcov,Teleajnul,Neajlov
Munti: Fagaras, Negoiu
Orase: Craiova, Ramnicu, Targoviste, Slatina, Toplita, Topolnita, Snagov
Vlasca si Vlasia = tara vlahilor
Nume: Radu, Dan, Vlad, Parvu, Dobre, Dragomir, Vladislav,etc
16,41% din cuvintele din limba romana sunt de origine slava,dar si aceste cuvinte
sunt rare si nu de uz zilnic. Influenta slaba NU a modificat caracterul romanic al limbii
romane.(Morfologia si sintaxa sunt latine) Exemple:
Insusiri: blajin, destoinic, darz, iubit, sfant, vrednic, zdravan, carn, gangav,
garbov, lacom, natang, nauc, netrebnic, prost, stirb , vinovat
Societate: boier, jupan, rob, cneaz, voievod
Religie: utrenie, vecernie, maslu, staret, rai, iad
Armament: sabie,sulita,topor,steag
602 este anul Marii Migratii Slave in Peninsula Balcanice.
Romanii au fost condusi de slavi;voievodatele romanesti erau conduse de duci
slavi. Cuceritii au devenit insa cuceritori, pentru ca slavii au fost asimilati de populatia
romanica cu timpul ( procesul a fost incheiat in jurul anului 1000 ), asa cum s-a intamplat
cu multe alte popoare europene,inclusive romanice(slavii au insemnat pentru Dacia, ce
au fost francii pentru Galia, longobarzii pentru Italia, vizigotii pentru Spania si suevii
pentru Portugalia.).
Totusi, slavii au dislocate o parte din populatia daco-romana, care s-a orientat in
alte zone ale Pen. Balcanice, ca Grecia sau Macedonia. Aici se vor stabili si viitori
aromani sau istroromani.
De mentionat este faptul ca unul dintre cei mai mari conducatori ai regatului
bulgar ( nascut din slavi ) a fost de origine romaneasca: Ionita Caloianul.