Zz & 8 S s 8 8 & 5 8 z 5 2 8 g zB a Ea : é STANDARD DE STAT : EDITIE OFICIALA STAS 7552-91 ROMANIA nar U7gE now ECOARE De CALE FRMATA fad STANDANDIZARE TERASAMENTE eee Ctositeares altamumetted em Preseriptii de proieetare si de veri 1 care a ealititit Railway works “Travan pour ehemins de fer Hea sapaeigpasiace ERNE ERRASSENENTS | BEMAAHOS TOMOTHO ind quality checking wp Yetahioont dr projet ae | HOPUENRE no apoesporat verification de 1a qualité 1 GENERALITATI 1.1 Obieet si domeniu de uplicare Prezentul standard stabileste prescriptiile de proiectare si de verificare a calit3ii pentru terasamentele liniilor de cale ferati eu ecartament normal, larg si ingust. Prezental standard nu se refer‘ la lucritrile de consolidaai si apiriri de terasamente. 12 — Clasifieare ‘Terasamentele liniilor de cale ferata in funcfie de traficul anual prezent si de perspectivis si de sarcina statie’ pe osie, se clasifies pe eategorii, conform tabelului 1. ‘Tabetul 4 ‘Sarcinn staticd pe osie EN IV (tennoloyice eu va ls aa case = op oceae | ef x 2 PRESCRIPSH DE PROIECTARE 2a Proiectele lucririjor de terasamente (rebuie si euprindd urmiatoarele a) Piese desenate + : — plan de situapie, intocmit conform STAS 3989/1-83 ; — profil in lung, intoemit conform STAS 4958-78 5 — profiluri transversale, intocmite conform STAS 3197/2-90 sau STAS 4067-84 pentru linii industriale ; — planul eu repere al traseului pichetat pe teren, intocmit conform STAS 9824)2-78 5 — planuri cu detalii. ‘Aprobat do lEtebarae NSTITUTUL ROMAN DESTANDARDIZARE| Data Sotr4?ll tn vigoaret MINISTERUL TRANSPoRTUNLON — |"Sir Jean Louis Calderon nr, 13 lnstitatat de Cercecarl $i Projectési Tehuolo-| BUCURESTI 1901-02-01 fice In Transporturh ‘Telex 11312 TAS RAsociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCTII FEROVIARE S.R.L., 18/11/2011 ‘) Piese serise : — memoriu tehnie de fundamentare a volufiilor, cuprinzind yi datele cerute prin reglementiirile tehnice specifice 5 — studiile efectuate conform prevederitor de la pet. 2. — documentatie economieds — caloulul volumului de lueritri de terasamente 5 — procosul tebnologic gi utilajele recomandate pentru executie (profectul tehnic de ‘mecanizare) ; — planul de migeare a terasamentelor in functie de situatia local (accese, transport, Dalanga general in cazul lucriiilor in ineintis, lucriti de arta etc.) ; — amplasamentul surselor de materiale gi conditiile de exploatare a acestora. Gradul de detaliere a pieselor desenate 41 scrise xe stabileyte funcfie de faza de pro- iectare. 2.2 — Studii necesure pentru elaborarea proicetelor 2.2.1 Elaborarea proiectelor de terasamente se face pe baza studiului geologico-tehnic 3i geotebnic intocmit conform STAS 1212/2-83, care trebuie sii cuprindi, in principal, urmitoarele date: — stratificafia terenului gi caracteristicile gootehnice (fizice si mecanice) ale fiecsrui strat care intri in aledtuirea terasamentelor gi terenulut de bani; * — caracteristicile de compactare ale piminturilor, determinate conform STAS1913/15-83 — exixtenja apelor de suprafata in zona terasamentelor, precum gi variatia, caracterit ticile de curgere si nivelul maxim al acestora (ape curgistoare, balfi sau lacuri de acumulare), in scopul prolectarii unor Iueriri de protectie; — prezenja apelor subterane in zona terasamentelor, precum xi confinutul chimic, agresivitatea asupra betoanelor. si mortarelor, variafiile de nivel, ‘directia, viteza si debitul de curgere al acestora in scopul proiectirii unor lueriiri de protectie, asanare sau consolidare. 2.2.2 Amploarea studiilor de teren si a incercirilor de laborator se stabileste de citre proive tant, in funefie de caraeteristicile terenului si de categoria terasamentului. 2.3 Forme, dimensiuni gi aledtuire 2.3.1 _ Fornele si dimensiunile terasamentelor se stabilese conform STAS 3197/2-90 si prevedc~ rilor de la pet. 2.5. . 2.3.2 In seofiune transversalii (ramblou fig. 1 gi debleu fig. 2) se disting urmitoarele ele- mente : — zona platformei, care cuprinde stratul de repartitie si partea superioari a terasamen- ‘tului pe 50 cm adincime sub fafa superioara a terasamentului ; — corpul terasamentului (in cazul ratmbleurilor), vare reprezintd volumul de pamint ‘uprins intre zona platformei gi tereiul de baz; — terenul de bazis al terasamentului, constituit din stratul de pimint pe care reazemi sambloul sau in care se executi debleul. SST SS ESSE 52pm lattormer Corpil_terosomentuius Fig. 1EROVIARE S.R.L., 18/11/2011 Asociatia de Standardizare din Romania, SWIETELSKY CONSTRUCT Teren de bazd_ 2.4 Materiale 241 Terasamentele se executd din roci compacte, piminturi (roci dezagregate) si alte mate- riale, clasificate si identifieate conform STAS 3300/1-85, STAS 1243-88 gi prevederilor de la pet. 2. 24.2 Dup& posibilitafile de utilizare pentru executia terasamentelor, rocile, piminturile si materialele ée clasified in patru categorii CI...C IV. 2.4.21 Din categoria CI fac parte piminturile im px prii pentru execugia ter si anmme : CI 1 — piminturile organic; : ji Ee OL 2 — argilele grase; t va GL 8 — piminturile tixotropice ; CI 4 — fragmente de roci-avind dimensiunes maximi mai mare decit grosimea stra- ‘vului de ‘eompactat ; Cr 5 —piminturile granulare cu un coeficient de neuniformitate mai mic de 5 ; CI 6 — piminturile san alte materiale cu un confinut de carbonat de calciu sau sare de peste 5% din greutate; OI 7 — piminturile greu compictabile (cu vem determinatX prin incercarea, Proo- tor normalii, mai miei de 15 KN/m*) ; CI 8 — piminturile foarte active (cu un indice de activitate mai mare de 1,25 si uumflare liberi mai mare de 140 %). 2.4.9.2 Din categoria CII fac parte rocile gi piminturile rele, eare pot fi utilizate numai in corpul terasamentului, in-condifille unui drenaj corespunzitor; 91 deci este cazul, dupi efectuarea ‘unor tratamente stabilite prin proiect, pe baz de incercari. Din aceasti categorie fac parte : CIT 1 — paminturile continind peste 50%, particule cu diametrul mai mie de 0,005 mm ou indlee de plgstiitate I, mat mare de 86, exceptind pémmintwri din cate- goria Cl; CHI 2 — rocile evolutive (eet, manne, sisturialterate) ; CII 3, — rocile compacte semistincoave, cu rezistenfa la compresiune axial in stare saturat& mai micd de 5000 kPa. - 2.4.2.3 Din categoria CII fae parte piminturile mijlocii,-care pot fi utilizate in corpul torasamentului ; acestea pot fi utilizate gi in zona platformei, numai dup& efectuarea unor tra- tamente stabilite prin proiect pe bazii de incercdtri. Din aceastii eategorie fac parte : CUT 1 — pminturile continind intre 15 ...50% particule cu diametrul mai mic de 0,005 mm gi avind limita superioara de plasticitate w, sub 50; CUT 2 — nisiparile eare au partionle eu dismetrul sub 0,06 mm in procent mai mio de 5% 5 CII 3 — degeurile indusiriale (zgura, degeuri de carierii, materiale de derociri ete.), cee pot HT utilizate Tnumal tn eondifile stabilite prin proiect pe baz’ de Sncerodiri. 2.4.2.4 Din categoria CIV fac parte rocile yi piminturile bune , acceptabile atit in corpul terasamentului oft gi in zona platformei gi anume : CTV 1 — pietrisurile si nisipurile care au particule cu diametrul sub 0,05mm in procent de peste 5% 3 syas oon