- toxicul poate fi introdus in viscereleunui cadavru cu ocazia autopsieiprin vase

gi instrumentele folosite sau prin conservareaviscerelor cu diferite substanfe

(alcool, fenol, sublimat, etc)
- in caz de exhumare toxicul poate fi glsit in organele recoltate gi datoriti
substanlelorp[trunse in ele din sicriu sau sol (As, Pb, Zn, etc)
- toxicul poate proveni din impuritifile vaselor sau reactivilor folosi{i in cursul
analizeitoxicologice
in cazul unui rezultat negativ se poate afirma doar cd nu s-a gdsit otravl , fdrd,a
se preciza dacd"a fost sau nu o otrdvire. Aceasti pruden{d este necesar[ deoarece
unele otr6wri se elimin[ destul de repede (gaze, substante volatile), altele se
descompun(cocaina,alcool metilic, acid cianhidric) gi nu se mai gdsescla artalizd.Pe
de altl parte s-ar putea sd fie prezentun toxic incd necunoscutsau un toxic in cantitdli
infime care nu se pot pune in eviden{d nici cu cele mai sensibile reacJii chimice
(nicotina).
Toxicologul elibereazd buletinul de analiz6, dar sarcina stabilirii caazei
decesuluirevine medicului legist, ale c6rui concluzii sebazeazd,pecorelareatabloului
clinic cu cel morfo-patologic Ai cu rezultateleexamenului toxicologic, fin6nd seamdgi
de imprejurimile in care s-a produs otrdvirea.

Substan{eletoxice de naturd gazoasd,se cerceteazdindeosebi in atmosfera

locurilor de muncd, a localitdlilor, etc. Cercetareamediului de muncd, in ceea ce
privegte prezen\a substanlelor toxice din aer, in scopul ludrii mdsurilor
corespunzdtoarepentru protec{ia s[ndtblii personalului, are o importantd igienico-
sanitarddeosebitd.
Pentru un numlr redus de gaze, determinarease poate face gi din s0ngelesau
organele victimelor. Aceste determindri au uneori o semnifica{ie mai precisd decdt
determinareaconcentraliei din aerul inhalat, constituind indici mai fideli ai gradului
de expunerela toxic.

11
 In acestevasercoltareaaerului se poate face prin mai multe metode:
recoltareaprin dezlocuire de apd (prin golire). Recipientul de umple complet
cu apd gi se golegtela locul de recoltare, astfel ci aerul de cercetatpdtrundein
interior in locul apei. Aceastd metodd nu se poate folosi cdnd toxicul
reactioneazdcu apa.
recoltareaprin inlocuirea aerului se aplicd mai ales la utilizarea pipetelor cu
gaze gi ?n cazul cercetdrii gazelor care nu pot veni in contact cu apa. Prin vasul
de recoltare se trece un volum mare din aerul de analizat (de aproximativ 10
ori mai mare decdt capacitateavasului, pentru a avea siguranta c[ aerul ini{ial
a fost inlocuit in totalitate de proba de recoltat), dup[ care se inchide
recoltareain recipiente vidate este de asemeneaatilizatd la recoltarea gazelor
ce pot reacfiona cu apa. Din recipient se evacueazd aerul cu ajutorul unei
pompe de vid. La atingereapresiunii minime realizabile cu pompa de care
dispunem, se inchide vasul gi se noteaz[ presiunea reziduald. La locul
recoltarii se deschiderobinetul pentru ca aerul din exterior sI pdtrundSin vas,
apoi se inchide robinetul. Se noteaz[ presiuneabarometric6 din acel moment.
Pentru calculareavolumului real de aer recoltat se folosegteformula:

V = Vr (P-Pr)/P
in care: V = volumul de aer recoltat
Vt = capacitateavasului de recoltare
P = presiuneaatmosfereiin momentul recoltdrii
Pr - presiunearezidual6 a vasului
in laborator probele de aer din recipientele de recoltare se trec prin reactivi
corespunzitori gdsiti in vase de absorblie. ln anumite cantlir reactivul se introduce
direct in recipientul cu aer de analizat Operafia reugeqtebine dacd vasul este ricit in
prealabil gi prin contractia de volum a aerului se rcalizeazd un vid pa4ial care va
absorbi solutia-reactivin recipient.
in caz c[ se dispune de aparaturdde analizdperformantd (gazcromatografcu
detector sensibil) o cantitate de probd gazoasdse poate introduce direct in ,,sampler"-
ul de gaz. Astfel de metode sunt extrem de rapide gi eficiente in determinlrile unor
toxici in atmosfer[ deoarecese elimin[ timpul necesarabsorbliei gazului intr-o solutie
gi operafiile laboriase care uneori sunt necesarepentru transformareagazului intr-un
produs colorat determinabil spectrofotometric.
 absorbliese afld exactin apropiereaorificiului bucal astfel incdt se recolteazd
aerul respirat de persoanaexpusS.in acest fel monitoizarea expunerii
personaluluiestemult mai exact[ dec6tdac6s-arrecoltaprobedin unelezone
ale locului de munc[. De exemplu,dac[ persoanamonitorizati manipuleaz[
substanlevolatile, concentraliain aerul inspiratpoatefi foarte mare datoritd
degaj[rii masivede vapori la locul de manipulare.ln schimbper ansambluin
laboratorconcentratia
de noxepoatefi sublimita maximdadmis[.

Figura nr. 3: dispozitiv dc mdsurare a expunerii personalului la noxe

Dispozitive de mdsurare a debitului sau volumului de aer

in cazul utiliz[rii dispozitivelor de absorblie a aerului estenecesardm[surarea
exact[ a volumului de aer aspirat, altfel determinareaexactl a concentratieitoxicului
din aer esteimposibild.
Existd dou6 tipuri principale de instrumente de mdsurare:debitmetrelecu care
se poate mdsura debitul de aspiragie (volum aspirat/unitate de timp) gazometre
(contoarede gaz)care misoard volumul total de gaz aspiratpe tot timpul recoltdrii.
Pompele de vid moderne destinaterecoltdrilor de toxici gazogi sunt prevdzute
cu dispozitive incorporate de mdsurare a volumului de aer recoltat. Ele sunt
programabilepe timp gi volum de recoltare.

15
 Figura nr. 4: dispozitive de recoltare prin absorbtriea toxicilor gazoSiSi volatili

tn practicd se folosescmai multe tipuri de absorbitoare:

- absorbitorul cu placd poroasl in care tubul central se termind intr-o placl
poroasd(frit6), prin care aerul pdtruns se disperseazdinlichid.
- absorbitorul cu orificii multiple in care tubul central se termind cu o bul5 de
sticld ce con{ine mai multe orificii mici (0.5 mm diametru).
- absorbitorul cu un singur orificiu in care tubul central este efilat, diametru
final fiind de 0.5 mm. Este cel mai simplu absorbitor, putffndu-seconfecJiona
gi dintr-o eprubet[, un dop de cauciuc Ai 2 tuburi de sticlS.
Aceste absorbitoareconJin cantitdti de 10 - 15 ml lichid absorbantgi permit
debite de aspirafiede 0.5 - 3 litri/minut.
Existd vase de absorbtienumite microabsorbitoare ce sunt construite dintr-un
tub in U avdnd 10 mm diametru, care are o parte ingustat6 in dreptul indoiturii ce
permite fragmentareaaerului in bule mici. Pentru un contact c6t mai intim at aerului
cu lichidul, in unele cazui se introduc in ramura de aspiratie a microabsorbitorului
perle de sticld pe o ?nalfimede 5 cm.
Impingerele sunt un tip aparte de absorbitor, eficiente mai ales pentru
relinereaparticulelor solide suspendatein aer (figura t. ln acestaparataerul patrunde
in lichid sub forma unui jet puternic care se izbegtede o plac[ de sticld sau de fundul
vasului. Detenta aerului la scdpareajetului din orificiu, apoi imactul cu placa, produc
umezireagi aderareala lichid a particulelor suspendatein aer.

t7
volume mai mari de aer ceeace va duce la limite de detecfie de ordinul ppb. Extractia
cu sulfur[ de carbon este necesar[ pentru analize gazcromatografice sau in IR.
Tenax este un material polimeric (poli-2,6-difenil fenilen oxid) este folosit
pentru r{inerea din aer a compupilor organici volatili in concentrafii de ordinul ppb
sau chiar mai mici. Fiind compus apolar apa nu interferd cu capacitateade re{inere a
acestuia.Spre deosebirede silicagel gi carbune activ, in loc de extraclie cu solventi
organici, substanfelerefinute sunt recuperateprin desorblie termicS. Acest proces are
loc la 24O"C in 10 - 15 secunde. Se face gi o purjare cu heliu astfel incdt gazul
rezultat se poate injecta intr-un gazcromatograf intr-o singuri injectare. ln acest mod
se pot atinge limite de detec{iefoarte mici. in tabelul I este prezentatd,capacitatea
de
adsorb{iea polimerului Tenax pentru diferiti compugi organici volatili:

Tabelul nr. I: capacitatea de adsorblie a polimerului Tenaxpentru substanle

organice volatile

*r1,,
W
benzen,
w?3
1t9r=
t 97
etilbenzen 200
xileni ?00
cuilrene lirlji;
L4l

n-heptan 20
l-hepten[ ., 40
B
tetrFtoru:i de carbon liill!rl
I
I,Zdicloretan
,to
1,1,1-tricloretan . 4
l,2diclorpropan 3F
90.:
clorbenzen 150
brombform 100
brombenzen 300,

19
 Pe acest principiu functioneaz6 tuburile indicatoare Drager destinate
identific5rii gi doz[rii unor noxe.
Sunt disponibile 2 tipuri de tuburi Drager:
- tuburi destinatedetermindrilor de scurti duratd: se urmdregteconcentraliaintr-
un anumemoment (tabelul2)
Mersul determindrii: se scot cdp[celele de siguranfd de la capetele tubului
indicator, se atageaz[un aparat de aspirare qi se aspiri volumul necesarde aer prin
urbul indicator. Concentra{ia gazului de analizat de citegte direct pe tub. Cele mai
rispdndite noxe ce pot fi determinate cu astfel de tuburi sunt: CO, NH3, NO2, SO2,
A2,Br2, Pb, Hg, etc.

Tabelul nr.2: exemplede tuburi Drager, destinatedetermindrilor de scurtd duratd,

disponibilepe piayd

saldehid6 100- 1q0q

7,..1;?L/a

5 n
'#*':
etanol 25-20M 5 min
i
rid acetic s*8 0 30 sec fluor 0;t:=ztai
=i :.t=:
5'min
eooi 40- 800 l min formatdehirl6 0 5 -5 r 1,5min
ii ttrjii-:l::; i,i

urllonifiil oj;4 4 min mqrzvlna 0,01* 0,4 . 20'a n

rnine calitativ 5 sec hidrogensulf. 0 , 2 -5 5 min
rrrmlac 0,25-3 l min fosgen o.a2:I; 6 min
milin[ 05. 10 4 SeC hidrogen fosf, 0,01- 0,3 8 min
bcnzer 0,5- l0 15min metanol 25:5000 . 5'ffin
n$r*anol 100- 5000 5 miil mouo*dde€-., 2-ffi 4 min
Itioxid de C 100-3Q00 4 min ozon 0,05- 0,7 3. n
bioxid de N 0,5- 10 40 sec piri..d-i 5 20 min
bxiddeS 50= 500, 3' sulfurd de C I *95 2,mia
cltr 0,2-3 -=
3 min i,pro@dl 50=1m€6. 5 min

€blohexilamine 2:3Q 4 min tehacloruride C 0,2* 10 5 rni,t

ctonri de vinil 0J -s 3 min toluen Q,02-02 20 min

- tuburi destinate determindrilor de lungd durat6: func{ioneaz[ pe principiul

difuziei gi determini o concentratie medie realizatd intr-un timp mai
indelungat: 1 sau4 ore (tabelul 3)

2l
ryarate sunt portabile ugor de utilizat qi suficient de exacte. Ele sunt prev6zute cu
dislnzitive de inregistrare automatd a concentratiei de toxic gi cu semnalizatoare
rcustice sau optice ale depdgirii concentratiilor maxime admise. Sunt deosebitde utile
deoarece timpul necesar obfinerii rezultatelor este de ordinul secundelor gi al
minutelor ftrd, a fi necesareoperafii laborioase de recoltare gi analiz6. De asemenea

tretul este mult mai mic decdt al celorlate aparate necesare pentru analize chimice
(gazcromatograf, spectrofotometru, etc). Dezavantajul acestor aparateeste capcitatea
limitatd de a analiza mai multe gaze in paralel sau de a face identificiri de gaze
necunoscute.
Analizoarele optice de gaze m[soar6 absorbfia luminii de c[tre toxicul de
interes sau de c[tre produsul de reactie al acestuiacu mediul absorbant.Mdsurarea
absorbliei luminii se poate face in IR sau mai rar in vizibil sau UV. Spectroscopiain
IR permite monitorizarea unor cantit[{i mici de poluan}i gazogi (ex: bioxid de carbon,
rcid azotic. monoxid de carbon, bioxid de sulf). Comparativ cu spectroscopiain UV
sau in vizibil, benzile inguste de absorbtie din domeniul IR permit o mai bund
identificare a componentelorde interes gi asigurd o specificitatemai bun6.
Analizoare de gazecu detectie PID (photo ionization detector): acestaeste un
detector de ioni care folosegte fotoni de mare energie (de obicei in domeniul UV)
pentru aioniza moleculele cu formare de ioni pozitivi. Ionii rezultati produc un curent
electric inregistrabil. Sistemul este foarte folosit la determinareacompugilor organici
volatili din aer in limitele 0,1 - 3.000 ppm. Este de asemeneattilizat gi la detectia gi
mdsurareaunor compugi anorganici: bioxid de sulf 0,1 ppm, CO 1 ppm, PH3 0,01
ppm, NO 0,1 ppm, COzO,l%o,HzS 0,1 ppm, NH3 I ppm, HCl, 02 O,lVo,HCN 0,1
ppm, NO20,1 ppm, C1O20,01ppm, H21 ppm.
Analizoarele termochimice de gaz mdsoardenergia caloricd rezaltatd,in urma
reactiilor chimice ale substan{elor toxice gi au fost folosite la determinarea
monoxidului de carbon, a metanului sau a vaporilor de benzinfl
Analizoarele electrochimice de gaze mdsoard varialra conductivitdtii electrice
a solutiei absorbantedupd refinereatoxicului din amesteculgazos gi pot fi utilizate la
monitorizarea dioxidului de sulf, a oxizilor de carbon, a acidului clorhidric sau a
vaporilor de benzind (figura 7).

23
 Directia de miscare a aerului contribuie de asemeneala rdspdndireatoxicilor,
intr-o cantitatemai mare sau mai mic6, in anumite puncte ale ?nc[perilor industria]e.
Umiditatea aerului este factorul care favonzeazd, prin prezenla vaporilor de
ap4 unele reacfii chimice intre gazeceea ce va duce la pierdereacaraterelor chimice
ale gazelorimplicate.

Deoarecetemperaturagi presiuneainfluen{eazdconsiderabil volumul gazelor,

pentru a obline rezultatecomparabile, este necesardcoreclia volumului de aer aspirat
naconditii normale (0'C gi 760 mmHg). Pentru acestscop seutilizeaz6 formula:

Vo = Vt'P/(1+oQ760

in care:
Vs - volumul aerului adusla condilii normale
V, - volumul aerului asPirat
t - temperatura aerului in momentul recoltdrii
P - presiuneaatmosfericdin momentul recoltlrii
u - coeficientul dilat[rii volumetrice a aerului: 11273
Valorile (1+o0 in funcfie de temperaturl se glsesc in tabele.
Formula de calcul se mai poate scrie in urmdtoareform6:

vtP 273
Vo=
(273+ 0 760

Dacd recoltarea aerului s-a fbcut intr-un vas vidat, este necesar sd se {ind
seamade presiunearemanent6folosind formula:

\ (P-P,)273
Vo=
(273+ 0 760

in care P, estepresiunearezidual[.

25
f,-masa moleculard
t-Emperatura absoluti(273+t)K
l-consatanta universalda gazelot(62.360mmHg'myK)
Din ecualiaamintit[ (prin schimbareaunor valori dintr-un membrual ecuatiei
Lelilalg sepot obline urmdtoareleformule de conversiea concentratiilor:

62.3607
ppm= msn
14p-

- -. Mt
mil= Pn'n
62.3607
6n9l_
7o vol- ^g1
MP

ms/m3=#T

Considerdndcd in condiliile obignuite de muncd, temperatura9i presiuneanu

vriazd considerabil fafd de 25'C gi 760 mmHg la care volumul molecular este de
2i.451, formulele de mai sus se pot simplifica astfel:

ppm=
#**
m{= PP*
z+rL,o-

27