 Cum să le purtăm de grijă celor în vârstă

„Copilaşilor, să iubim nu cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.”

(1 IOAN 3:18)

CUM AŢI RĂSPUNDE?

o Cum se pot pregăti părinţii şi copiii lor adulţi pentru „zilele cele
rele”?
o Ce situaţii ar putea arăta că părinţii au nevoie de mai mult
ajutor?
o Ce ajutor practic aţi putea oferi cuiva care se îngrijeşte de un
părinte în vârstă?

1, 2. a) Cu ce situaţie dificilă se confruntă multe familii şi ce întrebări apar?

b) Cum se pot pregăti părinţii şi copiii pentru greutăţile care ar putea apărea?

POATE fi foarte dureros să constaţi că părinţii tăi, care înainte erau puternici
şi se descurcau singuri, nu-şi mai pot purta de grijă. Poate că unul dintre
părinţi a căzut şi şi-a fracturat şoldul, s-a dezorientat şi s-a rătăcit ori a fost
diagnosticat cu o boală gravă. Pe de altă parte, celor în vârstă le-ar putea fi
greu să accepte schimbările în ce priveşte starea de sănătate sau alte situaţii
din viaţa lor, mai ales când acestea le limitează independenţa (Iov 14:1). Ce se
poate face în acest caz? Cum li se poate acorda îngrijire?
2
Un articol referitor la îngrijirea celor în vârstă spune: „Deşi este greu să
discuţi despre problemele legate de îmbătrânire, familiile care analizează
opţiunile pe care le au şi stabilesc un plan de acţiune fac faţă mai bine
situaţiilor care apar”. Este înţelept să purtăm o astfel de discuţie deoarece nu
putem evita problemele pe care le aduce cu sine înaintarea în vârstă. Totuşi,
putem face unele pregătiri şi putem lua din timp unele decizii. Să vedem cum
pot colabora cu iubire membrii familiei pentru a face faţă dificultăţilor.

PLANURI PENTRU „ZILELE CELE RELE”

3. Ce ar trebui să facă familiile când părinţii în vârstă au nevoie de mai mult

ajutor? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)
3
Vine un moment când majoritatea celor în vârstă nu mai reuşesc să-şi poarte
de grijă şi au nevoie de ajutor. (Citeşte Eclesiastul 12:1-7.) Când părinţii în
vârstă nu se mai pot descurca singuri, ei şi copiii lor adulţi trebuie să decidă
care ar fi cea mai bună îngrijire şi să caute soluţii care corespund
posibilităţilor lor. Este înţelept ca familia să se întrunească pentru a stabili ce
fel de ajutor este necesar, cum poate fi acordat şi ce poate face fiecare. Toţi cei
implicaţi, în special părinţii, trebuie să-şi exprime deschis sentimentele şi să
abordeze lucrurile în mod realist. Astfel, ei pot vedea dacă, primind un
anumit ajutor, părinţii ar putea locui în continuare singuri.* De asemenea,
membrii familiei trebuie să vadă ce pot face pentru ca părinţii să primească
îngrijirea de care au nevoie (Prov. 24:6). De exemplu, unii i-ar putea vizita
zilnic pentru a se îngriji de ei, în timp ce alţii ar putea oferi mai mult ajutor
financiar. Ei trebuie să înţeleagă că fiecare are un rol. Însă, după un timp,
acest rol s-ar putea schimba, iar ei ar putea stabili să se achite de unele
responsabilităţi prin rotaţie.

4. Unde pot găsi ajutor membrii familiei?

4
Când începeţi să acordaţi îngrijire unui părinte, faceţi-vă timp să aflaţi cât
mai multe despre boala lui. Dacă are o boală degenerativă, informaţi-vă cu
privire la evoluţia ei (Prov. 1:5). Luaţi legătura cu instituţiile publice care
oferă servicii pentru persoanele în vârstă. Interesaţi-vă ce servicii sunt
disponibile pe plan local pentru a vă uşura sarcina şi a le acorda părinţilor o
îngrijire cât mai bună. Pe măsură ce se produc aceste schimbări în familia
voastră, s-ar putea să fiţi cuprinşi de unele stări tulburătoare, cum ar fi
amărăciune, şoc sau confuzie. Vorbiţi cu un prieten de încredere despre
sentimentele voastre. Mai presus de toate, vărsaţi-vă inima înaintea lui
Iehova. El vă poate da pacea minţii, de care aveţi nevoie pentru a înfrunta
orice situaţie (Ps. 55:22; Prov. 24:10; Filip. 4:6, 7).

5. De ce este înţelept să ne informăm din timp cu privire la opţiunile de

îngrijire?
5
Este înţelept ca persoanele în vârstă şi familiile lor să se informeze din timp
cu privire la opţiunile de îngrijire pe care le au. De exemplu, ei pot vedea dacă
ar fi practic ca părintele bolnav să locuiască la unul dintre copii, să stea într-
un cămin de bătrâni sau să apeleze la alte servicii disponibile pe plan local.
Astfel, familia se poate pregăti pentru zilele de „necaz şi durere” care vin
odată cu înaintarea în vârstă (Ps. 90:10). Foarte multe familii nu-şi fac
planuri, iar când apare o problemă gravă, sunt obligate să ia decizii grele în
grabă. Un expert a spus: „Aproape întotdeauna, acesta este cel mai prost
moment pentru a lua astfel de decizii”. În acea atmosferă tensionată, membrii
familiei pot fi stresaţi şi ar putea apărea divergenţe. Pe de altă parte, planurile
făcute din timp ne ajută să facem faţă mai uşor schimbărilor (Prov. 20:18).

6. De ce este util să se discute despre opţiunile pe care le au părinţii în ce

priveşte locuinţa?
6
Poate că vă vine greu să discutaţi cu părinţii despre unele modificări care ar
trebui făcute în locuinţa lor sau despre faptul că ar putea fi nevoie să se mute.
Totuşi, mulţi au spus că aceste discuţii s-au dovedit foarte utile mai târziu. De
ce? Deoarece în felul acesta au putut să facă planuri înţelepte într-o atmosferă
plăcută şi destinsă. Ei au constatat că un schimb prealabil de idei, într-un
spirit de iubire şi bunătate, i-a ajutat să ia mai uşor decizii când a fost nevoie.
Chiar şi când părinţii vor să rămână în locuinţa lor şi să se descurce singuri
cât mai mult timp posibil, este bine ca ei să le spună copiilor ce fel de îngrijire
ar dori dacă va fi necesar.

7, 8. Despre ce ar trebui să discute familiile şi de ce?

7
Dragi părinţi, când discutaţi cu membrii familiei, spuneţi-le ce vă doriţi, ce
posibilităţi financiare aveţi şi cum aţi vrea să fiţi îngrijiţi. Acest lucru le va
permite să ia decizii potrivite dacă, la un moment dat, voi nu veţi putea face
lucrul acesta. Ei se vor strădui, probabil, să ţină cont de dorinţele voastre şi să
vă ajute să vă păstraţi independenţa cât mai mult timp posibil (Ef. 6:2-4). De
exemplu, aţi dori ca unul dintre copii să vă invite să locuiţi cu familia lui? Sau
aţi dori altceva? Fiţi realişti şi nu uitaţi că membrii familiei ar putea avea
opinii diferite şi că toţi avem nevoie de timp pentru a ne schimba modul de
gândire.
8
Când facem planuri şi comunicăm eficient, putem evita multe probleme
(Prov. 15:22). Discutaţi cu familia despre ce îngrijire medicală v-aţi dori. Este
important să analizaţi şi ideile din directiva medicală pe care o folosesc
Martorii lui Iehova. Fiecare persoană are dreptul să fie informată în legătură
cu tratamentele medicale disponibile şi are dreptul să le accepte sau să le
refuze. În directiva medicală preliminară sunt menţionate dorinţele persoanei
în cauză. Numirea unui reprezentant legal (unde lucrul acesta este posibil)
poate garanta că, la nevoie, o persoană de încredere va lua decizii corecte în
locul vostru. Cei implicaţi ar trebui să aibă copii ale documentelor necesare,
în cazul în care va fi nevoie de ele. Unii fraţi în vârstă păstrează aceste copii
împreună cu testamentul şi cu alte documente importante, cum ar fi cele
referitoare la asigurări, chestiuni financiare, date de contact ale unor instituţii
şi altele.

CUM PUTEM SĂ FACEM FAŢĂ SCHIMBĂRILOR

9, 10. Când ar putea avea nevoie părinţii de mai mult ajutor din partea
copiilor?
9
În multe cazuri, toţi membrii familiei doresc ca părinţii în vârstă să-şi
păstreze cât mai mult independenţa. Dacă ei reuşesc să gătească, să facă
curăţenie, să-şi ia medicamentele şi să comunice fără probleme, copiii înţeleg
că nu este nevoie să intervină prea mult în viaţa lor. Însă, dacă, odată cu
trecerea timpului, părinţii se deplasează tot mai greu, nu mai pot merge la
cumpărături sau încep să aibă pierderi grave de memorie, copiii ar trebui să
ia unele măsuri.
10
Poate că cei în vârstă devin confuzi sau deprimaţi. Poate că încep să-şi
piardă auzul, vederea ori memoria sau suferă de incontinenţă. Totuşi, unele
dintre aceste afecţiuni pot fi tratate. De aceea, când observaţi un anumit
simptom, mergeţi la medic. Uneori, copiii ar putea face programări la medic şi
s-ar putea ocupa şi de alte probleme de care înainte se ocupau părinţii. Pentru
a se asigura că părinţii au parte de cea mai bună îngrijire, copiii pot deveni
reprezentanţii, secretarii sau şoferii lor (Prov. 3:27).

11. Ce se poate face pentru ca părinţii să se adapteze mai uşor schimbărilor?

11
Dacă problemele de sănătate ale părinţilor persistă, ar putea fi necesare
unele schimbări în modul de a-i îngriji sau în locuinţa lor. Cu cât schimbările
vor fi mai mici, cu atât le va fi mai uşor să se adapteze. Dacă locuiţi departe de
părinţi, poate ar fi suficient ca un frate de credinţă sau un vecin să treacă pe
la ei cu regularitate şi să vă informeze cu privire la starea lor. Au nevoie de
ajutor doar la gătit şi la curăţenie? Dacă s-ar face unele modificări minore în
locuinţa lor, le-ar fi mai uşor şi ar fi mai puţin periculos să se deplaseze, să
facă baie şi aşa mai departe? Probabil că, pentru a locui în continuare singuri,
părinţii nu au nevoie decât de cineva care să le acorde îngrijire la domiciliu.
Însă, dacă este riscant să rămână singuri, va fi nevoie să li se acorde ajutor
permanent. Indiferent de situaţie, informaţi-vă cu privire la serviciile
disponibile pe plan local.* (Citeşte Proverbele 21:5.)

CUM FAC FAŢĂ UNII DIFICULTĂŢILOR

12, 13. Cum reuşesc unii copii care locuiesc departe de părinţii lor să-i onoreze
şi să le poarte de grijă?
12
Copiii iubitori vor ca părinţii lor să se simtă cât mai confortabil. Ei sunt
liniştiţi când ştiu că părinţii lor sunt bine îngrijiţi. Însă mulţi copii adulţi nu
locuiesc aproape de părinţi. Unii dintre ei îşi folosesc concediile pentru a-i
vizita şi a-i ajuta, făcând unele munci pe care părinţii nu le mai pot face.
Copiii îşi asigură părinţii de iubirea lor telefonându-le cu regularitate, chiar
zilnic dacă este posibil, şi scriindu-le scrisori sau e-mailuri (Prov. 23:24, 25).
13
Indiferent cum stau lucrurile, trebuie să stabiliţi ce îngrijire necesită
părinţii zi de zi. Dacă nu locuiţi aproape, iar ei sunt Martori, aţi putea să
discutaţi cu bătrânii din congregaţia lor şi să le cereţi sfatul. Şi nu uitaţi să vă
rugaţi în legătură cu situaţia părinţilor voştri. (Citeşte Proverbele
11:14.) Chiar dacă părinţii nu sunt Martori, trebuie să respectaţi porunca
biblică: „Onorează-i pe tatăl tău şi pe mama ta” (Ex. 20:12; Prov. 23:22).
Bineînţeles, nu toate familiile vor lua aceleaşi decizii. Unii iau măsuri ca
părinţii să se mute la ei sau mai aproape de casa lor. Însă lucrul acesta nu este
întotdeauna posibil. Unii părinţi preferă să nu locuiască cu copiii lor adulţi şi
cu familia lor. Ei doresc să rămână independenţi şi să nu fie o povară.
Probabil că unii au posibilităţi financiare şi preferă să rămână în propria
locuinţă şi să plătească pe cineva care să-i ajute (Ecl. 7:12).

14. Cu ce dificultăţi s-ar putea confrunta cei care îşi asumă cea mai mare
parte a responsabilităţii de a se îngriji de părinţi?
14
În multe familii, cea mai mare parte a responsabilităţii de a le purta de grijă
părinţilor pare să cadă pe umerii fiului sau fiicei care locuieşte cel mai
aproape de ei. Totuşi, cei care sunt în această situaţie ar trebui să fie
echilibraţi şi să se îngrijească atât de părinţi, cât şi de propria familie. Fiecare
are o limită în ce priveşte timpul şi energia. În plus, situaţia celui care acordă
îngrijire s-ar putea schimba. În acest caz, ar putea fi necesare unele schimbări
şi în ce priveşte îngrijirea părinţilor. Şi-a asumat unul dintre copii prea multe
responsabilităţi? Ar putea face mai mult şi ceilalţi, de exemplu să acorde
îngrijire prin rotaţie?

15. Cum poate fi evitată extenuarea persoanei care acordă îngrijire?

15
Când un părinte în vârstă necesită îngrijire permanentă, există riscul ca
persoana care acordă îngrijire să se extenueze (Ecl. 4:6). Copiii iubitori doresc
să facă tot ce pot pentru părinţii lor. Totuşi, dacă sunt solicitaţi în mod
constant, ei ar putea ajunge la epuizare. Cei care se află în această situaţie
trebuie să fie realişti şi, eventual, să ceară ajutor. Dacă sunt ajutaţi din când
în când, nu va fi nevoie să se apeleze prematur la serviciile unui cămin de
bătrâni.

16, 17. Cu ce probleme s-ar putea confrunta copiii în timp ce se îngrijesc de

părinţii lor şi cum le pot face faţă? (Vezi şi chenarul „Recunoscătoare că poate
acorda îngrijire”.)
16
Este dureros să vezi efectele înaintării în vârstă asupra părinţilor. Multe
persoane care acordă îngrijire se confruntă cu tristeţe, nelinişte, frustrare,
mânie, sentimente de vinovăţie sau chiar au resentimente. Uneori, poate că un
părinte în vârstă spune lucruri lipsite de bunătate sau este nerecunoscător. În
acest caz, încercaţi să nu vă supăraţi. Un specialist în sănătate mintală a spus:
„Cel mai bun mod de a lupta cu un sentiment, mai ales cu unul neplăcut, este
să-l iei ca atare. Nu încerca să-l negi şi nu te învinovăţi pentru ceea ce simţi”.
Vorbeşte despre sentimentele tale cu partenerul conjugal, cu un alt membru
al familiei sau cu un prieten de încredere. Acest lucru te poate ajuta să înţelegi
de ce te simţi astfel şi să-ţi păstrezi echilibrul.
17
Dar poate veni vremea când o familie nu mai are nici resursele, nici
capacitatea de a continua să se îngrijească de cineva drag la domiciliu. În
 acest caz, poate fi nevoie de serviciile unui cămin de bătrâni. O soră a vizitat-o
aproape zilnic pe mama ei, care se afla la un cămin de bătrâni. Ea spune:
„Pur şi simplu nu reuşeam să-i acordăm îngrijire 24 de ore din 24, aşa cum
avea nevoie. Nu ne-a fost uşor să luăm această decizie. Din punct de vedere
afectiv ne-a fost foarte, foarte greu. Totuşi, a fost cea mai bună soluţie pentru
ultimele ei luni de viaţă, iar mama a fost de acord cu aceasta”.

18. De ce anume pot fi siguri cei care se îngrijesc de părinţii lor?

18
Responsabilitatea de a le purta de grijă părinţilor pe măsură ce înaintează
în vârstă poate fi complicată şi epuizantă pe plan afectiv. Nu există soluţii-
şablon cu privire la îngrijirea unei persoane în vârstă. Însă o planificare
înţeleaptă, o colaborare strânsă, o comunicare bună şi, mai presus de toate,
rugăciunile adresate lui Iehova vă vor ajuta să vă achitaţi de responsabilitatea
de a-i onora pe dragii voştri părinţi. Astfel veţi avea satisfacţia că părinţii
voştri primesc îngrijirea şi atenţia de care au nevoie. (Citeşte 1 Corinteni 13:4-
8.) Cel mai important, veţi avea pacea minţii pe care Iehova le-o dă celor care
îşi onorează părinţii (Filip. 4:7).

Dorinţele părinţilor sau ale copiilor pot fi influenţate de cultura locală. În

unele zone, este normal şi chiar de dorit ca membrii unei familii din generaţii
diferite să locuiască împreună sau să se întâlnească frecvent.

Dacă părintele în vârstă locuieşte singur, asiguraţi-vă că unele persoane de

încredere care se îngrijesc de el au chei şi pot intra în casă în caz de urgenţă.


Cum să le purtăm de grijă celor în vârstă

RECUNOSCĂTOARE CĂ POATE ACORDA ÎNGRIJIRE

O soră locuieşte la patru ore de mers cu maşina de părinţii ei în vârstă. Unul
dintre ei are Alzheimer. Ea le poartă de grijă împreună cu cele trei surori ale
ei. Ea spune: „Sunt uluită de înţelepciunea cuvintelor lui Isus: «Nu vă
îngrijoraţi niciodată pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine va avea
îngrijorările ei. Ajunge fiecărei zile necazul ei». Nu poţi face nimic pentru a
împiedica boala. Obiectivul nostru este să facem tot ce putem în fiecare zi
pentru ca părinţii noştri să se simtă cât mai în siguranţă. Ei au făcut atât de
mult pentru noi şi sunt recunoscătoare că acum pot să le acord îngrijire!”.
Fără îndoială, Iehova aprobă o astfel de atitudine (Mat. 6:34; Ps. 68:19).