Sunteți pe pagina 1din 74

BILETE ORAL

1. BILET 1
Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?
Profesia de ex contabil si contabil aut se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate in conditiile
prevazute de Ordonanta nr.65/1994 privind org act de ex contabila si a contabilitor autorizati si Ordonanta
Guvernului nr.89/1998 cu respectarea principiului independentei profesiei

Ce este un audit; definiţi auditul financiar şi arătaţi rolul şi obiectivele acestuia ?


Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii
responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.
Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.
Se reţin elementele principale care definesc auditul, în general, a căror absenţă poate pune în discuţie dacă o
activitate este sau nu audit şi anume:
examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională:
scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă si independentă, ceea ce presupune că persoana
care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană indepen-
dentă;
examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau
normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.
audit financiar=.orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din
contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi
“Procesul sistematic de obţinere şi evaluare obiectivă a probelor privind aserţiunile referitoare la tranzacţiile şi
evenimentele derulate, pentru confirmarea gradului de corespondenţă dintre aceste aserţiuni, stabilirea criteriilor ce
au stat la bază şi comunicarea rezultatelor utilizatorilor interesaţi”1.
“Auditul financiar reprezintă procedura efectuată de către un profesionist competent şi independent, de constatare,
colectare şi evaluare a unor probe privind informaţiile cuprinse în sitruaţiile financiare în vederea exprimării unei
opinii cu privire la gradul în care acestea sunt întocmite în conformitate cu criteriile aplicabile stabilite anticipat”2 .
“Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari, a unei
opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internationale
de audit si adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, denumita in continuare Camera.”3
Auditul financiar poate fi definit ca fiind examenarea efectuată de un profesionist competent şi independent
(auditorul) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra:
validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de conducerea întreprinderii (auditul intern)
poziţiei financiare, performanţelor şi modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de
utilizatori în luarea deciziilor economice (auditul extern: auditul legal = cerut de lege şi exercitat de cenzori sau
auditul contractual = efectuat la cererea întreprinderi de către experţi contabili sau contabili autorizaţi )

1
definiţie dată de Camera Auditorilor Financiari din România
2
definiţie prezentată în Normele Naţionale de Audit
3
Legea 133 din 19 martie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit
financiar

1
Rolul auditului financiar constă în controlul informaţiei financiare avănd o utilitate internă (conducerea şi
gestionarea întreprinderii ) şi o alta externă, de informare a terţilor ( fisc, clienţi, furnizori, bănci şi alţii ), exercitat în
scopul protejării patrimoniului şi asigurării credibilităţii acestor informaţii. Astfel auditorul trebuie să aplice o
matodologie de verificare care sş asigure o opinie independentă în măsură să judece sau să apere în mod egal pe
toţi utilizatorii informaţiilor financiare, în general pe toţi participanţii la viaţa economică a entităţii. Pentru mulţi dintre
utilizatori situaţiile financiare constituie singura sursă de informaţii, aceştia nedispunând de informaţii
complementare din alte surse
O misiune de auditare a situaţiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de către auditor a unei opinii potrivit
căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile
identificate. Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi formula „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod
sincer, în toate aspectele lor semnificative" care sunt expresii echivalente.
Obiectivele auditului financiar:
obţinerea unor avize şi recomandări privind :
evaluarea rezultatelor exploatării şi respectării politicii administraţiei întreprinderii.
asigurarea credibilităţii informaţiilor.
Verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.
Obiectivul auditării situaţiilor financiare este să permită auditorului să exprime o opinie conform căreia situaţiile
financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, în conformitate cu un sistem contabil de referinţă
identificat.
Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi una din următoarele două formule, care sunt echivalente:
„dau o imagine fidelă";
„prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative".

2.BILET 2
Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat?
Expertul contabil este persoana care adobandit aceasta calitate, in conditiile OG nr.65/1994, avand competenta
profesionala de a verifica si de a precia modul de organizare si de conducere a activitatii ec-financiare si de
contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a
contului de profit şi pierdere, de unde o arie mult mai mare de competenţe decât a economistului salariat, care este
subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţii specifice fişei postului. De asemeni, ec este specializat pe domenii
turism, servicii,mk, mg. Planificare, salarizare, fin-contabil.
Ex. Contabil este un economist independent faţă de SC. El primeşte pentru lucrările executate un onorariu prevăzut
prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa., ec. Primeşte slariu

Imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului


- obiectiv fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor.
Explicaţi elementele pe care se sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea
şi cele 6 criterii ce trebuiesc îndeplinite de conturile anuale ale unei entităţi economice
Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită; de o manieră generală, însă, imaginea fidelă este un
concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii.
REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile, deci la principiile contabile general
admise; reglementările contabile româneşti prevăd, de altfel, că pentru a da o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei
financiare şi rezultatelor obţinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii
2
contabile, cum sunt:
- principiul prudenţei: prudenţa presupune o apreciere rezo-nabilă a faptelor în scopul evitării riscului de a transfera în
viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul şi rezultatele financiare ale întreprinderii. Potrivit acestui
principiu, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de
pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii
exerciţiului curent sau anterior;
principiul permanenţei metodelor - care conduce la continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în
timp a informaţiilor contabile;
principiul continuităţii activităţii—potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal
funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;
principiul independentei exerciţiului - care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente
activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;
principiul intangibilitătii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu care trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a
exerciţiului precedent;
principiul necompensării - potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în
contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi
între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.
SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor contabile, în funcţie de
cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea şi importanţa operaţiilor, evenimentelor
şi situaţiilor din întreprindere
Criterii de apreciere a imaginii fidele
Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că următoarele 6 criterii
au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate.
Termenul de „operaţii" cuprinde toate drepturile şi activele întreprinderii cât şi toate obligaţiile şi pasivele sale şi, de o
manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau
rezultatului financiar al întreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele iden-
tificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau
care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să
poată fi justificate şi verificate.
Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în si tuaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii
trebuie:
să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul
perioadei corecte
să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor
regulilor si principiilor contabile, precum sia a metodelor de evaluare criteriul corectei evaluari
sa fie contabilizate in conturile corespunzatoarte deci criteriul corectei imputari
sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile
in vigore, criteiul corectei prezentari in conturile anuale.

3
3. BILET 3
Cine este expertul contabil?
Expert contabil: profesionist contabil abilitat să exercite profesia contabilă în condiţiile fixate prin normele
internaţionale şi prin O.G. nr. 65/1994, aprobată prin Legea nr. 42/1995 cu modificările şi completările ulterioare;
aceste norme definesc expertul contabil ca fiind profesionistul abilitat să revizuiască şi să aprecieze contabilitatea
entităţilor de care nu este legat printr-un contract de muncă, şi să ateste regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare
ale unei entităţi
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate şi are competenţa profesională de a verifica şi de
a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a
supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi
pierderi, activitate finalizată prin întocmirea unui raport denumit, expertiză contabilă

Factorii de risc - element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de riscuri.
Riscurile nu au toate aceeaşi posibilitate de a se realiza; din acest punct de vedere se disting, în general, riscuri
potenţiale riscuri posibile.
Riscurile potenţiale , adică cele care sunt susceptibil teoretic de a se produce dacă nici un control nu este exercitat
pentru a le preveni sau pentru a detecta şi corect erorile care ar putea să se producă; aceste riscuri sunt comune
tuturor întreprinderilor.
Riscurile posibile, adică acele riscuri potenţiale împotriva cărora întreprinderea nu dispune de mijloace pentru a 1e
limita; când astfel de mijloace lipsesc, există o mare probabilitate ca anumite erori să se producă fără să fie detectate
sau corectate de către întreprindere
într-o întreprindere, auditorul se confruntă, de regulă, cu următoarele categorii de riscuri:
Riscuri generale, specifice întreprinderii - sunt riscuri de natură să influenţeze ansamblul operaţiilor întreprinderii
riscuri legate de situaţia economică a întreprinderii (elemente susceptibile de a pune în discuţie continuitatea
activităţii, de exemplu);
riscuri legate de organizarea generală (de exemplu, absenţa unor proceduri sau excesul de proceduri);
- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumită atenţie în control atunci când
conducerea manifestă preocupări cu predilecţie pentru producţie şi comercializare şi altă atenţie când conducerea e
preocupată de problemele de control intern şi de calitatea informaţiei financiare).
b) Riscuri legate de natura operaţiilor tratate. Conturile anuale reflectă operaţiile tratate de către întreprindere. Datele
prezentate prin contabilitate pot fi împărţite în trei categorii, fiecare fiind purtătoare de riscuri particulare:
date repetitive - sunt cele care rezultă din activitatea obişnuită a întreprinderii: vânzări, cumpărări, salarii etc;
acestea se tratează în mod uniform în funcţie de sistemul ales;
date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse în evidenţă la intervale de timp mai mult sau
mai puţin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de sfârşit de exerciţiu etc. Acestea sunt purtătoare de
riscuri semnificative atunci când descoperirea lor nu este făcută la timp şi deci este necesar ca auditorul să le
cunoască din timp pentru a-şi organiza controalele care se impun;
date excepţionale - rezultă din operaţii sau decizii care derivă din activităţi curente: reevaluări, fuziuni, restructurări,
întreprinderea nu dispune de criterii prealabile, de elemente comparative, de personal experimentat pentru astfel de
operaţii, astfel că riscurile de producere a erorilor şi de redactare a acestora sunt foarte importante.
Cu cât valoarea (individuală sau cumulată) a unei categorii de operaţii (repetitivă, punctuală sau excepţională) este

4
mai importantă cu atât erorile sunt susceptibile de a avea o influenţă anume asupra situaţiilor financiare.
c) Riscuri legate de concepţia si funcţionarea sistemelor. Conceperea sistemelor de descoperire şi de
tratare a operaţiilor trebuie să permită prevenirea erorilor sau să detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.
Riscurile pot fi limitate mai uşor în cazul datelor repetitive atunci când conceperea sistemelor este fiabilă; de
exemplu, posibilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai uşoară dacă sistemul adoptat prevede că
orice ieşire din stoc trebuie să facă obiectul unui document şi că toate aceste documente trebuie să facă obiectul
unei facturări (pentru mărfuri).
Deseori însă, chiar dacă sistemul conceput este fiabil, el poate prezenta defecţiuni în funcţionare dacă controalele
interne prevăzute nu se efectuează.
d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de către auditor a procedurilor, a întinderii şi datei
intervenţiilor antrenează în mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie să-1 diminueze tot mai
mult.
Este unanim recunoscut faptul că nu este posibil, mai ales din motive de costuri şi de eficacitate, să se obţină o
asigurare absolută că în situaţiile financiare nu sunt erori, oricare ar fi sistemul adoptat de întreprindere şi oricare ar fi
tehnicile de control adoptate de auditor.
Riscul de audit constă în faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare şi câ auditorul, nedescoperindu-le,
formulează o opinie eronată. Ele trebuie însă să conceapă programul de lucru astfel încât să obţină o asigurare
rezonabilă că nu există riscuri semnificative în situaţiile financiare şi să limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim
acceptabil.
Riscul de audit constă în faptul că auditorul exprimă o opinie incorectă, datorită faptului că în situaţiile financiare
sunt erori semnificative
Riscul de audit se divide în 3 componente: riscul inerent, riscul legat de control şi riscul de nedescoperire.
a) Riscul inerent constă în posibilitatea ca soldul unui cont sau că o categorie de operaţiuni să comporte erori
semnificative, izolate sau împreună cu erorile din alte conturi sau categorii de operaţiuni, datorită unui control intern
insuficient.Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecăţi
profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:
experienţa şi cunoştinţele cadrelor de conducere, eventualele schimbări intervenite în cursul exerciţiului la nivelul
conducerii;
presiuni exercitate asupra conducerii şi alte împrejurări de natură a incita la prezentarea unor situaţii financiare inexacte
(număr mare de întreprinderi falite în sectorul de activitate);
natura activităţilor desfăşurate de întreprindere (uzura morală a tehnologiei, echipamentelor, produselor şi serviciilor,
structuri neadecvate);
factori influenţând sectorul din care face parte întreprinderea: condiţii economice şi concurenţiale, inovaţii tehnologice,
evoluţia cererii şi practicile contabile;
situaţii financiare care pot să conţină anomalii: conturi conţinând ajustări privind exerciţiile anterioare sau estimări;
vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnări;
înregistrarea unor operaţiuni neobişnuite şi complexe, mai ales la sfârşitul exerciţiului.
b) Riscul legat de control - constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de operaţiuni
izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi
corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control
intern.
In general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:
5
sistemele contabile şi de control intern nu sunt aplicate corect;
sistemul contabil şi de control intern al întreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documenteze elementele pe
care se sprijină în concluziile sale.
c) Riscul de nedescoperire constă în faptul că controalele declanşate de auditori nu reuşesc să descopere o
eroare semnificativă în soldul unui cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri sau
categorii de operaţiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat în
totalitate, oricare ar fi tehnicile şi procedurile folosite de auditor.
Există anumite relaţii între cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proporţional cu cumulul riscurilor inerente şi riscurile legate de control. De exemplu,
dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel
încât să fie redus cât mai mult riscul de audit şi, invers, dacă riscurile inerente şi cele legate de control sunt slabe,
auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducând astfel riscul de audit
Pe de altă parte, trebuie sesizată şi relaţia de invers-proporţio-nalitate: dintre caracterul semnificativ şi riscul de audit;
cu cât pragul de semnificaţie este mai mare cu atât riscul de audit este mai mic şi invers. Dacă, de exemplu,
auditorul constată că pragul de semnificaţie acceptabil este redus, riscul de audit creşte; atunci auditorul va putea:
să reducă nivelul riscului legat de control prin compensa rea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare;
să reducă riscul de nedescoperire modificând natura, calendarul şi întinderea controalelor proprii.

4. BILET 4
Cine este contabilul autorizat?
Este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG 65/1999 şi are capacitatea de aţine contabilitatea şi de
a întocmi bilanţul contabil

Pragul de semnificaţie: definiţie, rol.


prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate
sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a
situaţiei financiare şi a patrimoniului întreprinderii
pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică
nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ
La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele
semnificative.
In cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din situaţiile financiare
permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de
control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare.
Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate
sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă întreprinderea refuză să le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:
orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
evitarea lucrărilor inutile;
justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
6
5. BILET 5
Cum se obţine calitatea de expert contabil?
Prin examen desfăşurat în baza normelor Corpului şi a Regulamentului pt.efectuarea stagiului şi prin examen de
aptitudini, în vederea accesului la calitatea de expert contabil
Succesiunea lucrărilor într-o misiune de audit al conturilor anuale şi certificarea bilanţurilor.
Faze Etape
Faza iniţială - Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit - Orientarea şi planificarea auditului
Faza executării - Aprecierea controlului intern - Controlul conturilor - Examenul situaţiilor financiare
lucrărilor
Faza finală - Evenimente posterioare închiderii exerciţiului - Utilizarea lucrărilor altor profesionişti - Alte
lucrări necesare închiderii - Raportul de audit - Documentarea lucrărilor de audit

6. BILET 6
Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?
Prin examen desfăşurat în baza normelor Corpului şi a Regulamentului în trepte acces, stagiu, examen privind
pregătirea deontologică şi doctrină profesională, examen de aptitudini, în vederea accesului la calitatea de contabil
autorizat

Acceptarea mandatului; acţiuni necesare pentru fundamentarea deciziei de acceptare a mandatului.


înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare i ale unei entităţi, auditorul trebuie să aprecieze
posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.
Acţiunile întreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesare fundamentării deciziei de
acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:
1.1. Cunoaşterea globală a întreprinderii
în afara elementelor de identificare a întreprinderii, auditorul caută să obţină elementele care să îi permită aprecierea
celor mai importante riscuri existente, reţinând observaţii cum ar fi:
control intern insuficient sau cu carenţe notabile;
contabilitate neţinută corect şi la timp;
atitudinea conducătorilor faţă de respectarea legii şi a organelor publice şi administrative;
personal incompetent;
rotaţia cadrelor prea mare şi anormală;
dezechilibre financiare, pierderi mari, activităţi în declin, ceea ce compromite viitorul exploatării;
riscuri fiscale;
conflicte sociale;
riscuri juridice;
independenţa exerciţiilor nerespectată;
situaţii conflictuale între conducători, acţionari etc;
7
cazuri anterioare de limitare a controlului;
onorarii insuficiente la auditorii anteriori;
alte constatări care ar putea influenţa decizia de acceptare a mandatului.
Remarcă: Existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată
în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare, în consecinţă.
1.2. Examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor
Orice nou mandat trebuie examinat în raport cu regulile de independenţă şi de incompatibilitate fixate prin normele
interne ale profesiei.
Auditorul trebuie să examineze:
lista clienţilor săi sau ai societăţii de expertiză în care lucrează, pentru a se asigura că nu există deja o activitate
remunerată din partea întreprinderii respective;
situaţia sa şi a membrilor de familie în legătură cu eventualele interese în întreprinderea în cauză.
1.3. Examenul competenţei
Lipsa experienţei în anumite sectoare poate face dificilă misiunea auditorului; el trebuie să se asigure că propriile
competenţe ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folosiţi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.
1.4. Contactul cu fostul auditor sau cenzor
Auditorul trebuie să se informeze în legătură cu motivele demisiei sau refuzului de reînnoire a mandatului fostului
auditor sau cenzor şi, mai ales, dacă nu cumva au fost dezacorduri în ce priveşte: respectarea normelor legale,
aplicarea măsurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.
1.5. Decizia de acceptare a mandatului
După analiza factorilor de risc, auditorul poate lua următoarele decizii:
acceptă un mandat fără riscuri aparente;
acceptă mandatul, însă va necesita o supraveghere şi măsuri particulare;
refuză mandatul.
1.6. Fişa de acceptare a mandatului
O astfel de fişă poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective:
posibilitatea de a colecta informaţiile de bază pentru identificarea întreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de
activitate, a taliei sale etc;
de a materializa lucrările efectuate înaintea acceptării:
analiza situaţiei întreprinderii şi a riscurilor sale;
contactele cu predecesorul în profesie;
vizitarea întreprinderii şi contacte cu conducerea
de a indica bugetul necesar;
de a formaliza procedurile de acceptare;
de a asigura îndeplinirea obligaţiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare:
scrisoare către conducerea societăţii;
scrisoare către auditorul anterior sau cenzor (dacă e cazul);
scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel).
O astfel de fişă este prezentată în continuare cu titlu de exemplu; ea trebuie adaptată specificului societăţii de
expertiză sau cabinetului de audit; actualizarea acestei fişe la începutul fiecărui an permite să ne asigurăm că noile
evenimente din viaţa întreprinderii nu pun în discuţie menţinerea deciziei de acceptare a mandatului.

7. BILET 7
8
Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?
Prin înscrierea în Tabloul Corpului. Înscrierea se realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de
expert contabilsau contabil autorizat.
Înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul de exercitare a profesiunii pe întreg teritoriu ţării. Anuala se
obţine licenţa de exerciatare a profesiei (viza). Lipsa licenţei atrage după sine radierea din Tablu sau suspendarea
exercităţii profesiei, a dreptului de a exercita.

Fişa de acceptare a mandatului; conţinut, rol.


Fişa de acceptare a mandatului O astfel de fişă poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea
are ca obiective:
posibilitatea de a colecta informaţiile de bază pentru identificarea întreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de
activitate, a taliei sale etc;
de a materializa lucrările efectuate înaintea acceptării:
analiza situaţiei întreprinderii şi a riscurilor sale;
contactele cu predecesorul în profesie;
vizitarea întreprinderii şi contacte cu conducerea
de a indica bugetul necesar;
de a formaliza procedurile de acceptare;
de a asigura îndeplinirea obligaţiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare:
scrisoare către conducerea societăţii;
scrisoare către auditorul anterior sau cenzor (dacă e cazul);
scrisoare de acceptare a mandatului (dacă s-a decis astfel).
O astfel de fişă este prezentată în continuare cu titlu de exemplu; ea trebuie adaptată specificului societăţii de
expertiză sau cabinetului de audit; actualizarea acestei fişe la începutul fiecărui an permite să ne asigurăm că noile
evenimente din viaţa întreprinderii nu pun în discuţie menţinerea deciziei de acceptare a mandatului.
In cazul unui client nou, fişa de acceptare a mandatului va cuprinde procedurile de acceptare întreprinse şi se poate prezenta
astfel:
Dosar client FIŞA DE ACCEPTARE A MANDATULUI (proceduri de acceptare) Ref.:
Pag.:
Exerciţiu Auditor: Data:
1. Informaţii asupra întreprinderii:

9
Sediul: Forma juridică: Obiect de activitate: Sucursale, filiale: Conducerea: Cifra de afaceri în ultimul an
încheiat: Efectiv de salariaţi: Expertul contabil consultant: Cenzori: Consultant juridic:
2. Natura misiunii
Auditor, Originea mandatului, Lucrari de efectuat cu alti experti, Alte misiuni in aceasta firma
3. Onorarii
Barem, Onorarii estimate
4. Decizia si procedura de acceptare
Refuz de misiune, Acceptarea misiunii, Decizia dupa acompletarea unei anexe “Criterii de luat in considerare”
5. Repartizarea dosarului
responsabilul lucrarii, Responsabilii ajuncti
6. Alte proceduri
Scrisoare catre conducerea intreprinderii, Contactul cu auditorul anterior, Scrisoarea de accepare a
mandatului, Raportul asupra intretinerii cu conducerea intreprinderii

Pentru exercitiile urmatoare Fisa cuprinde doar


Revederea anuala a criteriilor de acceptare, decizia de accepatare; in cazul mentinerii mandatului se desemneaza
responsabilii contractului, iar in cazul rezilierii contractului se mentioneaza motivele
Anexa la care se face referire la pct.4 din Fisa cuprinde criteriile de referinta ce trebuie avute in vedere la luarea
deciziei de acceptare a unui mandat de audit; un rezumat al criteriilor de referinţă poate să cuprindă următoarele:
control intern insuficient;
contabilitate eronat condusă;
atitudinea conducătorilor;
competenţa personalului;
continuitatea exploatării compromisă;
riscuri de natură penală;
riscuri sociale;
misiuni juridice;
activităţi speculative;
independenţa exerciţiilor nerespectată;
situaţii conflictuale la nivelul conducerii;
onorarii insuficiente;
refuzuri anterioare de certificare;
alte riscuri.

8. BILET 8
Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?
Ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea bilanţului contabil
Acorddarea asistenţei prv org şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sisitemelor informatice
Elab şi punerea în aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unităţii, a contab de gestiune,
atablului de bord, a controlului de gestiune şi controlului prin buget

10
Efectuarea analizei ec-fin
Analiza structurilor financiare
An gestiunii fin şi a rentabilităţii capitalului investit
Tehnici de analiza si de gest a fondului de rulment
Sistem de credit leasing, factoring
Efectuarea de audit financiar contabil
Diagnostic-fin
Creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare
Audit intern, org sau controlul regulaităţii şi sincrităţii sistemului
Audit şi cerificarea bilanţului
Efectuarea de evaluări patrimoniale
Evaluări de bunuri şi active patrimoniale
Ev de întreprinderi şi de valori mobiliare pt vânzări, succesiuni, partaje, donaţii
Efectuarea de expertize contabile
Amiabile
Contabil-juduiciare
Arbitrje în cauze civile
Expertize de gestiune
Executarea de lucrări cu caracter financiar contabil
întocmirea situaţiilor periodice
consolidarea conturilor şi bilanţului
întocmirea de planuri de finanţare
Executarea de lucrări cu caracter fiscal
studii şi consultanţă pe probleme fiscale
participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale
asistenţă pe probleme de TVA şi impozite
fiscalitate imobiliară
Efectuarea de lucrări de org administrativă şi informatică
Organigrame, structuri, definiri de funcţii
Legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor
Formarea profesională continuă

Orientarea şi planificarea misiunii de audit; lucrări necesare.


In această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile întreprinderii, zonele sale de risc,
domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să-i permită orientarea şi planificarea controalelor astfel încât să fie
prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizării obiectivelor misiunii de audit.
Tehnicile şi procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt din ce în ce mai diferite; o
grupare a principalelor lucrări de efectuat în această etapă poate fi prezentată astfel:
1. Culegerea de informaţii generale asupra întreprinderii
Toate acţiunile au ca obiectiv cunoaşterea particularităţilor întreprinderii, iar tehnicile şi procedurile folosite pentru
atingerea obiectivului pot să constea în: discuţii cu conducătorii şi personalul întreprinderii, examinarea unor documente
interne şi externe, vizitarea localurilor întreprinderii şi examenul analitic (analiza critică a unor cifre şi indicatori, static şi
dinamic, prin raportarea la exerciţii precedente, analize bugetare etc). Sunt vizate aspecte legate de natura
11
activităţilor desfăşurate de întreprindere, particularităţile sectorului din care face parte, structurile întreprinderii,
organizarea generală a întreprinderii, politicile comerciale, financiare şi sociale, organizarea contabilităţii, practicile
contabile utilizate, sistemul de control intern al întreprinderii etc.
2. Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative
Toate acţiunile au ca obiectiv identificarea zonelor de risc şi stabilirea elementelor sau secţiunilor asupra cărora
trebuie concentrată acţiunea de audit, iar tehnicile şi procedurile folosite au la bază analiza elementelor repetabile a
căror fiabilitate este legată de conceperea sistemelor. Se au în vedere activităţile de producţie, distribuţie, aprovizionări
etc, precum şi conturile care în raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori: conturi a căror sumă
reprezintă o parte importantă a bilanţului sau care prezintă solduri reduse dar sunt purtătoare de erori din cauza
mişcărilor importante, conturi de provizioane şi conturi care presupun tehnici contabile complexe.
3. Redactarea Planului de misiune (planului de audit)
După cunoaşterea particularităţilor întreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în
funcţie de domeniile şi sistemele semnificative; această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o
incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit,
permiţând:
determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;
organizarea lucrărilor de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional, cu
maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul;
Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informaţiile obţinute pe
baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul care serveşte ca instrument de
bază pentru toţi intervenanţii de-a lungul întregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune şi pe această bază a programului de muncă presupune:
alegerea membrilor echipei în funcţie de experienţa şi cunoştinţele lor în sectorul de activitate al întreprinderii;
repartizarea lucrărilor pe oameni, în timp şi în spaţiu (sub unităţi, filiale în ţară şi în străinătate etc);
utilizarea lucrărilor realizate de auditorul intern al întreprinderii de alţi auditori externi sau experţi;
coordonarea cu auditorii de la societăţile-surori şi de la societatea-mamă;
solicitarea de specialişti pentru studierea sistemelor şi datelor informatizate în orice alte domenii (juridic, fiscal,
tehnic etc);
calendarul şedinţelor AGA şi CA;
termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrările de efectuat,
mijloacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit, bugetul de timp şi costurile angajate.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat „Planificarea lucrărilor de audit" prevede obligaţia planificării
activităţii de audit ca o măsură de asigurare că această activitate se realizează de o manieră eficientă.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma şi fondul acestuia variind în funcţie
de talia întreprinderii, complexitatea auditului, metodologia şi tehnologia specifică utilizată de auditor; din planul de
misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor întreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi
de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura calendarului şi întinderea procedurilor de audit şi
coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea lucrărilor.
4. Elaborarea Programului de muncă
Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligaţia pentru auditor de a elabora şi
documenta un Program de muncă în care sunt definite natura, calendarul şi întinderea procedurilor de audit necesare.
Programul de muncă este un ansamblu de instrucţiuni puse în atenţia tuturor participanţilor la misiunea de audit care
12
permit controlul bunei execuţii a lucrărilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de muncă poate, de asemenea,
să detalieze obiectivele auditului, precum şi bugetul de timp pentru fiecare rubrică şi pentru fiecare procedură de
audit folosită.
Pentru elaborarea programului de muncă auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor inerente şi a riscurilor
legate de control, cât şi nivelul de asigurare care ar urma să fie furnizată de controalele substantive (controalele
proprii ale auditorului).
Altfel spus, Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit (de misiune), în
vederea asigurării îndeplinirii acestuia din urmă.
Conţinutul tip al unui Plan de misiune este prezentat în continuare cu titlu de exemplu.

9. BILET 9
Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?
ţinerea contabilităţii operaţiunilor ec-finanicare prevăzute în contract
întocmirea bilanţului contabil
verifică şi certifică bilanţul contabil
îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege pentru cenzorii numiţi de SC

Planul de misiune: conţinut, rol.


I. Prezentarea întreprinderii:
Denumirea
Sediul social
Capital social şi acţionari
înregistrare
Scurt istoric
Consideraţii succinte privind obiectul de activitate, piaţa, concurenţa
II. Informaţii contabile:
Bugete şi conturi previzionale
Particularităţile sistemului contabil
Principiile contabile; permanenţe; comparabilităţi plurianuale
III. Definirea misiunii:
Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
Alţi auditori, experţi sau cenzori cu misiuni în întreprindere
IV. Sisteme si domenii semnificative:
Prag de semnificaţie
Funcţii şi conturi semnificative
Zone de risc identificate
Controale semnificative pe care ne putem sprijini
V. Orientarea programului de lucru:
Aprecierea controlului intern
Lucrări deosebite
Confirmări de obţinut (interne şi externe)
Inventare fizice

13
Asistenţă de specialitate necesară (informatică, fiscalitate etc.)
Documente de obţinut
VI. Echipa şi bugetul
VII. Planificarea
Repartizarea lucrărilor
Datele intervenţiilor pe etape Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare şi
alte documente ce urmează a fi emise (cu datele limită).
Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor conţinute în Planul de audit (de misiune), în vederea
asigurării îndeplinirii acestuia din urmă

10.BILET 10
Cum se exercită profesia de expert contabil?
Se esercită de către pers care au dobândit legal această calitate. Exercitarea se realizează numai de către pers
membre ale Corpului, înscrise în Tablou. Profesia se poate exercita individual ori în societăţi de expertiză contabilă
Exp c nu pot efectua lucrări pentru ag.ec. unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raportului
contractuale ori se află în concurenţă.este interzis efectuarea de lucrări pentru rude sau afini până la gradul al IV, ori
situaţii de stare de conflict de interese sau de incompatibilitate.

Aprecierea controlului intern : lucrări necesare pentru scoatrea în evidenţă a celor două laturi: concepţia
14
sistemului şi funcţionarea sistemului.

11. BILET 11
Cum se exercită profesia de contabil autorizat ?
Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au dobândit legal această
calitate. Exercitarea se realizează numai de către persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, înscrise în
Tablou. Tabloul se publică anual în Monitorul Oficial al României. Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi pot exercita
profesia individual ori în societăţi comerciale de expertiză contabilă.
Atât experţii contabili cât şi contabilii autorizaţi nu pot efectua lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţii
unde sunt salariaţi şi pentru cei cu care angajaţii lor sunt în raporturi contractuale ori se află în concurenţă. De
asemenea, le este interzis să efectueze lucrări pentru agenţii economici, în cazul în care sunt rude sau afini până la
gradul al patrulea, inclusiv soţi/soţii ale administratorului /administratoarei, ori în situaţia în care există elemente care
atestă starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.
.
Aprecierea controlului intern: înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative.
Această fază constituie o ocazie pentru auditor de a înţelege1 mai bine întreprinderea sub aspectele:
naturii activităţilor desfăşurate, locurilor de producţie, proceselor de fabricaţie etc;
circuitului documentelor şi al informaţiilor contabile;
realităţilor care se ascund sau se pot ascunde în spatele cifrelor şi documentelor sintetice;
identificării şi localizării zonelor de risc cele mai importante care ar putea afecta fiabilitatea situaţiilor financiare;
Cunoaşterea întreprinderii şi fiabilităţii sistemului său de control intern permite, între altele, auditorului să demonstreze
conducerii întreprinderii că este la curent cu problemele întreprinderii.
Descrierea procedurilor de control intern poate fi făcută şi cu ajutorul tehnicilor:
narativă (descriptivă), respectiv obţinerea prin chestionarea prealabilă sau din instrucţiunile date de administraţie
(manualul de proceduri) a procedurilor existente şi a controalelor instituite; vor fi avute în vedere procedurile celei mai
reprezentative ca volum şi importanţă pentru întreprindere (de exemplu: imobilizări, vânzări, stocuri, cumpărări, plăţi,
încasări);
sub formă de diagrame (flow-chart) care formalizează cui ajutorul unor scheme circulaţia documentelor în între
prindere, precum şi controalele efectuate de salariaţii! anume împuterniciţi.
De exemplu, sistemul de plată a salariilor la un şantier de construcţii cuprinde operaţiile următoare: evidenţierea orelor de
muncă stabilirea buletinului de plată, plata salariilor, contabilizarea salariilor.
Serviciile sau compartimentele care intervin în plata salariilor sunt: şantierul, serviciul de normare-salarizare,
contabilitatea, casieria.
Diagrama sintetică a plăţilor de salarii poate fi rezumată astfel (săgeţile arată circulaţia documentelor):
întreprinderea X O p e r a ţ i a : plăţi salarii
Şantier Serviciul salarizare Contabilitate Trezoreria

15
Descrierea narativă a sistemului poate fi prezentată astfel: Pe şantier: Şeful de şantier stabileşte lunar situaţia
individuală a orelor de muncă, în 3 exemplare: primul exemplar merge la serviciul salarizare, unde este arhivat în
ordine alfabetică; al doilea exemplar merge la contabilitatea analitică, unde este arhivat pe şantiere; al treilea
exemplar este păstrat.
La serviciul salarizare: persoana însărcinată să stabilească salariul consultă dosarul muncitorului pentru a cunoaşte
încadrarea sa (tariful orar) şi diverse alte informaţii, apoi stabileşte buletinul de plată în 3 exemplare: primul merge la
casierie, al doilea va servi la stabilirea statului de plată, al treilea rămâne la dosarul muncitorului. Statul se semnează
de contabilul şef

12.BILET 12
Exercitarea profesiei prin societăţile comerciale de profil.
Prin societate de expertiză contabilă se înţelege SC care îndeplineşte condiţiile prevăzute la srt.8 lit a-d din OG
65/1994 şi este înscrisă în Tabloul Corpului adică
Are obiect de act exercitarea profesiei de expert contabil
Majoritatea acţionarilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor
Consiliul de adm al SC să fie ales în majoritate dintre acţionarii experţi contabili
Acţiunile să fie nominative.orice nou asociat sa fie admis de ad generelă
Aprecierea controlului intern: confirmarea înţelegerii sistemului (testele de conformitate).
Practic, această etapă se realizează în primul an, în acelaşi timp cu descrierea sistemului; are drept obiectiv confirmarea
înţelegerii procedurii şi asigurarea că această procedură a fost corect descrisă.
Nu este vorba de a descoperi erorile în funcţionarea sistemului, ci numai de a ne asigura că sistemul descris este cel
real şi că a fost înţeles.
Auditorul selecţionează un număr limitat de tranzacţii cărora le urmăreşte circuitul şi reţine dacă controalele prevăzute
au fost efectuate.
Testele de conformitate pot fi realizate după diferite modalităţi ca:
observare directă;
confirmare verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;
existenţa mijloacelor utilizate (ştampile, vize, fişiere etc);
observarea ulterioară, constând din reluarea în întregime a circuitului plecând de la origine, pentru a-1 testa.
Un exemplu de aplicare a testului asupra salarizării într-un şantier se prezintă astfel:
16
Proceduri Observaţii
1. Situaţia individuală a X Şantierul Făget
orelor de muncă Situaţia din luna aprilie 1994
2. Stocarea situaţiilor X
3. Consultarea dosarului X Dosare: 345 şi 620
individual
4. Stocarea buletinelor de X
plată
5. Semnătura şefului X Buletin nr. 500 şi 701 din mai
x - procedurăcontabil
conformă cu diagramele 1994

13.BILET 13
Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.
Atât O.G. nr. 65/1994 actualizată, cât şi regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi Codul privind conduita etică şi
profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România se referă la situaţiile de incompatibilitate.
Profesionistul contabil se bazează în conduita sa pe mai multe principii.
Integritate - să fie drept, cinstit şi sincer în executarea lucrărilor sale
b. Obiectivitate - profesionistul contabil trebuie să nu cedeze unor prejudecăţi sau concepte apriorice, care să-i
împiedice obiectivitatea; să aibă o comportare imparţială atunci când întocmeşte un raport privind
executarea lucrărilor sale.
c. Independenţă - să se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut în vedere, ca incompatibil cu
integritatea şi obiectivitatea sa:
implicarea financiară directă sau indirectă;
implicarea în activităţile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul direcţiunii); •
acte de comerţ sau slujbe asigurate în acelaşi timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflict de
interese, în contradicţie cu exercitarea liberală a profesiei;
incidenţa relaţiilor familiale şi personale asupra independenţei;
condiţiile în care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de ridicat faţă de cea a
expertului;
acceptarea executării'de lucrări în baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat;
d. Secretul profesional - să fie respectat secretul, caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia
executării lucrărilor sale.
e. Norme tehnice şi profesionale - să efectueze lucrările sale în conformitate cu normele tehnice şi
profesionale care-i sunt aplicate.
f. Competenţa profesională - să fie întreţinut nivelul de competenţă pe tot parcursul carierei profesionale, să
execute lucrări pe care le poate realiza cu competenţă profesională.
g. Comportare deontologică - să se comporte compatibil cu buna reputaţie a profesiunii.
încălcarea principiilor înseamnă tot atâtea incompatibilităţi în exercitarea profesiei.
Pe lângă incompatibilităţile explicite legate de condiţia de independenţă, mai există situaţii de suspendare a dreptului
profesiei şi de interdicţie a dreptului exercitării profesiei.
SUSPENDARE cauzată de:
17
2. Neplata cotizaţiei anuale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an
calendaristic
3. Nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional
1. Absenţa nemotivatâ de la întrunirea a două şedinţe consecutive ale Adunării Generale a Filialei sau ale Conferinţei
Naţionale

Aprecierea controlului intern: verificarea funcţionării controlului.


Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul sistemelor de control ale întreprinderii, ci numai pe acelea pe care el doreşte
a se sprijini pentru a-şi forma şi fonda propria sa opinie.
Verificarea funcţionării controlului, necesară pentru îndeplinirea misiunii auditorului, necesită elaborarea unui program
de lucru detaliat, care poate fi prezentat pe o foaie de lucru specializată: „Programul de verificare a funcţionării
procedurilor" (a se vedea anexele).
Sondajele asupra funcţionării sistemelor sunt organizate ur-mându-se cele două tipuri de controale interne: controale
de prevenire şi controale de detectare.
Controalele de prevenire sunt realizate în timpul derulării operaţiilor înainte de a se trece la faza următoare şi, de
regulă, înaintea înregistrării; de cele mai multe ori, acestea se materializează printr-o viză, ca, de exemplu:
verificarea limitei de credit a unui client înainte de a executa acestuia o nouă comandă; verificarea recepţiei şi
existenţa comenzii înainte de a da bun de plată pe o factură a furnizorului; controlul aritmetic al documentelor
înaintea înregistrării acestora Controalele de detectare sunt, de regulă, efectuate asupra unui grup de operaţii de
aceeaşi natură, în scopul asigurării că nu există anomalii sau pentru descoperirea acestora, ca, de exemplu:
confruntările cu banca, confruntările balanţei sintetice cu cea analitică, compararea inventarului fizic cu inventarul
permanent etc.
în realizarea sondajelor de verificare a funcţionării sistemelor, auditorul dispune de mai multe tehnici:
examenul evidentei controlului permite realizarea unor eşantioane mari în timp foarte scurt; de exemplu, existenţa unei
vize care atestă efectuarea controlului aritmetic al facturilor; existenţa celor 12 confruntări lunare ale contabilităţii cu
extrasele bancare etc;
repetarea controalelor, ca, de exemplu: verificarea unui anumit număr de controale aritmetice; verificarea unei
confruntări cu banca, studiind jurnalul de bancă şi piesele justificative ale băncii şi ale întreprinderii;
observarea executării unui control permite auditorului să înţeleagă mai bine maniera în care este realizat controlul şi
să verifice efectuarea corectă a acestuia

14.BILET14
Asigurarea riscului professional.
în activitatea lor, experţii contabili şi contabilii autorizaţi sunt supuşi riscului profesional, riscului ca unele lucrări să nu
corespundă calitativ şi să aducă prejudicii clienţilor lor. De aceea, experţii contabili, contabilii autorizaţi trebuie să
garanteze răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare sau prin
vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţie. SURSA: O.G. nr. 65/1994 modificată.
Aprecierea controlului intern: evaluarea finală şi incidenţe asupra misiunii de audit.
Auditorul poate în final să facă o apreciere definitivă asupra controlului intern al întreprinderii, determinând:
variabilele puncte forte (dispozitiv de control efectiv şi permanent);
puncte slabe datorate conceperii defectuoase a sistemului;
punctele slabe datorate unor greşite aplicări a procedurilor sistemului.

18
Verificarea funcţionării sistemului este efectuată în fiecare an pentru a se asigura că nu există deviaţii în sistemul de
control utilizat.
Când anomaliile în funcţionarea sistemului sunt numeroase şi pot altera fiabilitatea înregistrărilor contabile, auditorul
va fi obligat să reconsidere evaluarea preliminară şi să nu ţină cont de controalele interne pe care acesta le
considerase utile pentru stabilirea programului propriu de control al conturilor.
Numai după ce a verificat funcţionarea controalelor pe care auditorul doreşte să se sprijine, acesta poate stabili
programul său definitiv de control. Acest program va fi astfel adaptat nivelului de calitate al controlului intern.
Această corelare între aprecierea controlului intern şi programul de control al conturilor trebuie să fie clar
identificabilă în dosarele de lucru (dosarul permanent şi dosarul exerciţiului). Ca şi pentru evaluarea riscurilor de
eroare, constatarea anomaliilor de funcţionare a sistemului poate fi făcută pe foaia de lucru: „Sinteza aprecierii
controlului intern", care va indica: anomaliile în funcţionarea sistemului, incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare şi
incidenţa asupra programului de lucru.
Exemple:
Evaluarea riscurilor de eroare:
constatare: contabilitatea nu este destinatara unei copii de pe bonul de recepţie;
incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare: riscul ca mărfurile primite să nu fie contabilizate în absenţa facturii
furnizorului şi imposibilitatea contabilizării facturii de primit în absenţa bonului de recepţie;
incidenţa pentru programul de control al conturilor: extinderea controlului aplicării regulilor de independenţă a
exerciţiilor mărind numărul sondaj elor asupra facturilor primite după data încheierii, care s-ar putea referi la
mărfuri primite înaintea închiderii exerciţiului.
Verificarea funcţionării sistemului:
constatare: contrar celor stabilite prin procedură, documentele justificative de plată (factură, bon de comandă, bon
de recepţie) nu sunt anulate în momentul plăţii;
incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare: riscul de dublă contabilizare şi plata prin reutilizare voluntară sau
eronată a pieselor justificative în cauză;
- incidenţa asupra programului de control al conturilor mărirea sondajelor asupra justificării soldurilor furnizorilor
debitori şi asupra balanţei conturilor individual asupra justificării conturilor de cheltuieli şi imputaţilor corecte ale
plăţilor.

15. BILET 15
Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.
Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client ca: participaţii la capital, dare
/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc. este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să
considere că această obiectivitate este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă
profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se
că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii pot antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar
sau moral, pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în' raport cu respectarea principiilor

19
independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii
contractului după:
evaluarea riscurilor;
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;
o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului /societăţilor lor şi
dacă acestea generează noi riscuri.
Evidenţierea sau modificarea lucrărilor nu se poate face decât în baza unui act adiţional la contract.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, vor putea constitui
probe exone-ratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.
în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

Raportul asupra controlului intern: conţinut, structură.


Raport asupra controlului intern", al cărui conţinut trebuie să respecte următoarele principii:
prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esenţial pentru a folosi conducerii societăţii;
prezentarea detaliată a problemelor pe servicii sau subunităţi ale societăţii pentru a putea fi uşor difuzate;
analiza fiecărei probleme în mod logic, de o manieră constructivă, pentru a permite societăţii să utilizeze raport ca un
instrument de ameliorare a procedurilor în pat; părţi: introducere şi sinteză, sumar, detalii şi anexe.
Nota de introducere şi sinteză poate cuprinde:
o amintire rapidă a misiunii, a locului şi rolului activităţii de apreciere a controlului intern, condiţiile de executa şi
metodele utilizate;
concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la părţile de raport care detaliază problema);
data şi semnătura.
Nota de introducere şi sinteză are ca scop să permită destinatarilor principali (conducerea societăţii) să aibă rapid
cunoştinţă de concluziile esenţiale.
Sumarul raportului poate figura imediat după nota de introducere şi sinteză şi poate fi prezentat în diferite feluri:
recapitularea diferitelor titluri şi puncte care vor fi reluate în partea de „Detalii", reluarea rapidă a tuturor slăbiciunilor
constatate.
Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anunţat în Sumar; structurarea detaliilor se face urmărindu-se
anumite principii:
prezentarea punctelor în ordinea importanţei;
recapitularea punctelor pe secţiuni, funcţii sau grupă de conturi;
o parte poate fi avută în vedere pentru sfaturi mai puţin importante;
o parte separată poate fi destinată punctelor care pot avea o incidenţă asupra certificării (însă atenţie ca această parte
să nu infirme opinia emisă asupra situaţiilor financiare în raportul general);
sfaturile date în cursul exerciţiului precedent pot fi reluate aici dacă acestora nu li s-a dat curs.
Fiecare din punctele prezentate trebuie să conţină informaţiile următoare:
descrierea punctelor slabe constatate;
consecinţe şi incidenţe asupra situaţiilor financiare;
sfaturi şi măsuri care permit ameliorarea situaţiei

20
16. BILET 16
Care sunt naturile de răspunderi ale profesioniştilor contabili?
În O.G. nr. 65 /1994 modificată, la Secţiunea a IV-a sunt prevăzute răspunderile experţilor contabili şi ale contabililor
autorizaţi şi anume
RĂSPUNDERI ÎN EXERCITAREA PROFESIEI
DISCIPINARA ADMINISTRATIVĂ CIVILĂ PENALĂ
» Contractul; • Formă a răspun-
»Fapta; derii juridice;
Prejudiciul; • Faptele (infrac-»
Cauzalitatea; ţiunile) pericol so-»
Vinovăţia, cial, cu vinovăţie,
prevăzute de legea
penală.
- rap de munca-CIM contravenţională)
-existenta unui regul
Fapta săvârşită cu vinovăţie;
Sancţiune prin avertisment;
Fapta prevăzută de lege sau alt act normativ ca fiind contravenţie se sancţionează chiar dacă este săvârşită fără
intenţie.

Controlul conturilor: structura, conţinutul şi modul de fundamentare a programului de control.


Nu există un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele
etapelor precedente şi de caracteristicile fiecărei întreprinderi.
După cum s-a văzut, etapa de cunoaştere a întreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor
de risc şi a naturii operaţiilor; în etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
identificării existenţei con traiului intern pe care se poate sprijini şi verificării modului de funcţionare a acestuia.
Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate al lor auditorul îşi stabileşte programul de
control al conturilor care, aşa cum s-a mai amintit, poate fi restrâns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului
intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:
lista controalelor de efectuat, ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai bine detaliate
pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita întreprinderii;
întinderea eşantionului: ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este
indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;
indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calitatea unui control de
pinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării programului de control,
ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;
o referinţă pentru foaia de lucru;
probleme întâlnite: această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza rezulta
telor controalelor.
Un exemplu de structură a unui program de control se prezintă astfel:

21
Dosar Program de control - controlul imobilizărilor - Ref:
Pag:
Exerciţiu Auditor: Data:
Viza responsabilului: Data creării: Data
actualizării:
Controale de Mărimea Făcut de Referinţa Probleme
efectuat eşantionului (Foaia de întâlnite
la data de lucru)

Verificarea Sume mai Ionescu A6 Nimic


achiziţiilor mari de 16/03/95
exerciţiului pe 75.000 mii lei
bază de
comenzi,
facturi şi
recepţii

17.BILET17
Sancţiunile disciplinare aplicabile profesioniştilor contabili.
In raport de gravitatea abaterilor săvârşite, sancţiunile sunt:
MUSTRARE: » Comportament
AVERTIS MENT • Absenţa nemotivată de la întrunirea A.G a filialei sau la Conferinţa Naţională Neplata
cotizaţiei anuale şi /sau a celorlalte obligaţii băneşti, la termenele
• stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic.
• Nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea

SUSPENDAREA dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp
de la 3 luni la un an
• Absenţa nemotivată de la două de ale şedinţe consecutive

INTERZICEREA dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, O.G. 665.în
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului, la sancţiuni, art. 134, este prevăzută sancţiunea "Interdicţia
dreptului de exercitare a profesiei" pentru opt abateri disciplinare.
22
Controlul conturilor: tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante.
Pe tot parcursul misiunii sale, auditorul urmăreşte obţinerea elementelor probante care să îi permită să dea
certificarea asupra situaţiilor financiare, utilizând diverse procedee şi tehnici care privesc:
controlul asupra pieselor justificative şi control de verosimilitate;
observarea fizică;
examenul analitic.
Pentru obţinerea elementelor probante, tehnicile de control folosite sunt:
-inspectia fizică si observaţia, care constau în a examina activele, conturile sau în a observa maniera de aplicare a
procedurilor;
confirmarea externă ( directă), care constă în a obţine de la terţii întreprinderii informaţii asupra soldurilor conturi lor
bilaterale sau asupra operaţiilor derulate;
examenul documentelor primite de către întreprindere, care servesc ca piese justificative sau la controlul operaţii lor
respective;
examenul documentelor emise de către întreprindere: copii facturi, conturi, balanţe etc;
control aritmetic:
analize, estimări şi confruntări între informaţii si documente:
examen analitic, care constă în:
efectuarea de comparaţii între datele care rezultă din situaţiile financiare şi datele anterioare, posterioare şi
previzionale ale întreprinderii;
analiza abaterilor şi tendinţelor;
studiul şi analiza elementelor neobişnuite ce rezultă din comparaţiile efectuate;
- informaţii verbale obţinute de la conducere şi de la alte cadre din întreprindere.

18.BILET 18
Cazurile de suspendare a dreptului de a exercita profesia contabilă.
2. Neplata cotizaţiei anuale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an
calendaristic

3. Nerespectarea normelor privind apărarea şi păstrarea secretului profesional


1. Absenţa nemotivatâ de la întrunirea a două şedinţe consecutive ale Adunării Generale a Filialei sau ale Conferinţei
Naţionale

Sondajul: definiţie şi rol; decizii prealabile executării sondajului.


a) Tehnica sondajului
Ţinând seama de numărul de operaţii efectuate de întreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu,
rulajele sau soldurile unui cont. El caută elementele probante pe un eşantion adecvat, utilizând tehnica sondajului cel
mai bine adaptat fiecărei situaţii.
Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, aplicarea la
23
acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la
întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite:
în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că
elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea
comenzilor cu ocazia cum părărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor;
în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei
mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe
experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra
eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea
profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.
Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra
eşantionului şi pentru parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executării sondajului pot fi prezentate schematic astfel:

24
25
19. BILET 19
Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabilă.Absenţa nemotivată de la 3 reuniuni consecutive
ale AG ale filialei sau ale CN;
Publicitatea fără respectarea prevederilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a
contabililor autorizaţi din România;
Neplata cotizaţiei anuale şi a celorlalte obligaţii băneşti aferente unui an calendaristic;
Condamnarea membrului Corpului pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune
şi de administrare a societăţii comerciale de profil;
Executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvârşirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţii comerciale de profil;
Neplata la buget, în termenul şi în cuantumul prevăzut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor
încasate de către persoane fizice;
încălcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;
Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;
Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fără viză anuală pentru exercitarea profesiei legal
constituite.

Executarea sondajelor.
Eficacitatea unui sondaj este condiţionată de definirea precisă a obiectivelor sale: Auditorul trebuie deci să explice:
ce caută să demonstreze, să probeze. Această etapă îi permite să definească apriori caracteristicile a ceea ce va
trebui să fie considerat ca o eroare sau o anomalie. De exemplu, să demonstreze că punctajul între avizele de ex-
pediere şi facturi realizat de personalul întreprinderii poate
scoate în evidenţă toate expedierile în curs de facturare;
că rata erorilor existente în mulţime (masă) nu depăşeşte rata maximă acceptabilă de anomalii de funcţionare, adică
pragul peste care expertul va considera că controlul intern nu funcţionează de o manieră satisfăcătoare.
Alegerea naturii mulţimii, a masei este foarte importantă: a-ceasta trebuie să fie compatibilă cu obiectivul urmărit.
De exemplu, pentru a verifica că toate recepţiile au condus la contabilizarea facturilor respective, masa de bază
(mulţimea) trebuie să o constituie bonurile (notele) de recepţie şi nu facturile contabilizate.
Auditorul trebuie, de asemenea, să definească limitele de timp (perioada) care va servi ca bază a selecţiei sale din
întreaga masă (mulţime).
O caracteristică a maselor (mulţimilor) care servesc ca bază controalelor este că acestea sunt, foarte rar, omogene;
de aceea, analiza masei (a mulţimii) este necesară, ea permiţând decuparea, împărţirea în submase cu caracteristici
suficient de omogene pentru a nu denatura rezultatele sondajului.
în sfârşit, la alegerea masei, aceasta trebuie bine identificată: număr de elemente sau valoare cumulată în funcţie de
natura sondajului de făcut, identificarea criteriilor care vor permite să se decidă, în timpul efectuării sondajului, dacă
elementul este corect sau nu (de exemplu, existenţa semnăturii domnului X pe documente sau ce valoare se înţelege
prin suma din factură fără TVA etc), cifrarea ratei de anomalii şi de erori maxim acceptabile.
Din moment ce procedează la sondaje, auditorul este supus unui risc: acela de a ajunge la concluzii diferite de cele la
care s-ar fi ajuns printr-un control exhaustiv; acesta este riscul practicării controlului prin sondaj şi el există
întotdeauna. Auditul fiind prin natura sa un control prin sondaj, rezultă că acest risc este inerent.
Acest risc poate fi însă redus printr-o organizare riguroasă a acţiunii de audit şi prin alegerea tehnicilor de control cele
mai adecvate.
26
Elementele cheie dintr-o mulţime sunt elementele care, fie datorită naturii lor (exemplu, conturi intitulate greşit sau
neintitulate), fie datorită valorii lor (exemplu, elemente care exced pragul de semnificaţie fixat), prezintă riscuri şi, ca
atare, auditorul poate decide verificarea integrală a acestora.
Dacă verificarea elementelor cheie nu este considerată ca suficientă, restul mulţimii poate face obiectul unor
sondaje.
După ce şi-a definit obiectivele sondajului şi a ales masa (mulţimea), se trece la executarea sondajului, parcurgându-
se mai multe etape, după următoarea schemă:
Alegerea tehnicilor este influenţată de două elemente: natura controlului de efectuat (sondaje asupra atribuţiilor sau
sondaje asupra valorilor) şi recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice.
Alegerea aplicării sau nu a tehnicilor statistice este la latitudinea şi raţionamentul auditorului: în nici un caz însă,
recurgerea la sondajul nestatistic nu trebuie să fie justificată prin faptul că ea permite reducerea taliei eşantionului.
Alegerea tehnicii de lucru reţinute depinde de următorii factori:
talia masei respective (cu cât e mai mare cu atât recurgerea la tehnici statistice este mai indicată);
capacitatea acesteia de a îndeplini obiectivele sondajului;
raportul cost/eficacitate al tehnicii alese (costurile impuse pentru realizarea unui sondaj statistic sunt uneori dispro-
porţionate faţă de obiectivele şi utilitatea sondajului).
Determinarea taliei eşantionului se face în funcţie de unii factori care diferă după cum este vorba de sondaje asupra
atribuţiilor sau de sondaje asupra valorilor.
Selecţionarea eşantionului. Oricare ar fi metoda utilizată pentru alegere, eşantionul selecţionat trebuie să fie
reprezentativ. Toate elementele masei (mulţimii) trebuie considerate susceptibile de a fi selecţionate. Această selecţie
poate fi făcută fie prin tragere la întâmplare, fie de o manieră sistematică, cu condiţia ca primul element să se aleagă
fie la întâmplare, fie de o manieră empirică.
Studiul eşantionului. Pentru ca eşantionul să aibă un caracter probant, toate elementele selecţionate trebuie să fie
controlate. Se poate întâmpla însă ca auditorul să fie în imposibilitatea de a face acest control deoarece, de exemplu,
documentele corespunzătoare nu sunt disponibile. în acest caz, el trebuie să se întrebe dacă, considerând elementele
necontrolate ca erori, se depăşeşte pragul de erori acceptabil: dacă răspunsul este afirmativ, el va căuta proceduri de
control alternative care să-i permită exprimarea unei concluzii motivate asupra acestor elemente; dacă răspunsul e
negativ nu sunt necesare proceduri alternative de control, dar auditorul se poate întreba dacă acest fapt nu este de
natură să pună în discuţie încrederea acordată controlului intern.
Evaluarea rezultatelor. înainte de tragerea unei concluzii generale asupra rezultatelor obţinute, fiecare anomalie
constatată este examinată în sensul aprecierii dacă aceste anomalii surJ într-adevăr reprezentative pentru masa
(mulţimea) respectivă sa sunt accidentale, şi al aprecierii dacă aceste anomalii nu suc revelatoare pentru o
problemă mai gravă decât aparenţele (de exerrj piu, o fraudă).
Anomaliile excepţionale sunt analizate şi tratate separat şi numai după izolarea efectelor acestora este posibilă
extrapolare! rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga mulţime (masă care a servit ca bază sondajului.
Concluziile sondajului. Concluzia finală asupra postulu tranzacţiilor sau operaţiilor care au făcut obiectul controlului
va \ suma concluziilor trase:
asupra elementelor cheie care au făcut obiectul unui control;
asupra anomaliilor excepţionale constatate;
asupra restului masei (mulţimii).
Dacă concluzia finală este că anomaliile sau erorile din mulţi mea controlată depăşesc rata de anomalii sau de erori
aşteptat; auditorul trebuie să se întrebe dacă nu este necesară repunerea în cauză a aprecierii sale asupra
controlului intern.
27
20. BILET 20
Ce este Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România?
C.E.C.C.A.R. este persoană juridică de utilitate publică şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii
autorizaţi, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 65/1994, modificată
Observarea fizică - mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui active.
b) Tehnica observării fizice
Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o parte din
elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv celelalte elemente probante ca:
proprietatea asupra bunului, valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurile, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:
- întreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de
fiabilităţi această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea
inventarierii propriu-zise;
aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător;această fază constă în verificarea faptului că persoanele
însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii popriu-zise;
lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla dacă cantităţile
recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisă.

21. BILET 21
Ce înţelegeţi prin calitatea de persoană juridică a Corpului ?
Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atributele unei persoane
juridice. După Adrian Vârlan, în lucrarea "Drept comercial şi economic românesc", (cartea de curs nr. 5 al cursului
"Formare profesională în domeniul comercial", Editura Mirton, Timişoara, 1998), la pagina 14, se arată, în legătură
cu persoana juridică, următoarele:
"Persoana juridică e o colectivitate de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite
obligaţii necesare atingerii scopului lor ".
Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelaşi autor):
organizarea de sine - stătătoare;
patrimoniul propriu;
scopul determinat.
Aceste elemente le are şi C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile
care corespund scopului pentru care a fost înfiinţată (persoana juridică) şi capacitatea de exerciţiu.

Confirmarea directă - procedura de control al conturilor.


c) Confirmarea externă (directă)
Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu întreprinderea verificată, să confirme direct
auditorului informaţiile privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile
şi întinderea acestei proceduri.
Procedura se demarează cu acordul conducerii întreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se arată favorabilă
pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două situaţii:
28
sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;
sau consideră că alte controale nu-1 conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de conducerea între
prinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să
procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:
confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;
confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;
confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;
confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;
valori mobiliare cumpărate prin intermediari financiari;
împrumuturi de la terţi;
confirmarea soldurilor costurilor de furnizori şi creditori.
Confirmarea poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra informaţiei primită sau
furnizează chiar el informaţia, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere să nu răspundă decât în cazul în
care nu este de acord cu informaţia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului obţinut la cererea
de confirmare externă (directă).
Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea de către auditor a
procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante, sunt reglementate prin
Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505, aplicabil începând cu auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.

22. BILET 22
Ce înţelegeţi prin calitatea de utilitate publică a Corpului?
Corpul este în serviciul comunităţii. El nu este subordonat vreunei instituţii a statului. El se află la dispoziţia tuturor: agenţi
economici, creditori, stat. Nu apără interesele cuiva în raport de altcineva. Apără interesele tuturor în cadrul legilor existente
Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici.
Examenul situaţiilor financiare are ca obiect verificarea:
faptului că bilanţul, contul de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare sunt coerente, concordă
cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile şi reglementărilor în vigoare şi ţin cont de
evenimentele posterioare datei de închidere;
faptului că anexele comportă toate informaţiile de importanţă semnificativă asupra situaţiei patrimoniale, financiare şi
rezultatelor obţinute.
Tehnicile de examinare a situaţiilor financiare se sprijină pe procedurile analitice prevăzute de ISA 520 şi în mod
deosebit pe:
stabilirea ratiourilor obişnuite de analiză financiară şi compararea lor cu cele ale exerciţiilor precedente şi ale
sectorului de activitate comparaţiile între datele reieşite din situaţiile financiar:
şi datele anterioare, posterioare şi previziunile întreprinderii sau ale altor întreprinderi similare;
compararea în procent faţă de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit şi pierdere.
Un obiectiv central al examinării situaţiilor financiare îl con stituie verificarea dacă acestea dau o imagine fidelă clară şi
com pletă:
- poziţiei financiare (patrimoniului) întreprinderii, prin:
ţinerea corectă şi la timp a contabilităţii;
existenţa inventarierii patrimoniului, a corectei valorificări a acesteia şi a cuprinderii acestui rezultat în situaţiile
29
financiare;
preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre acestea şi conturile
analitice;
corecta efectuare a operaţiilor legate de înregistrarea sau modificarea capitalului social;
corecta evaluare a elementelor patrimoniale conform reglementărilor în vigoare;
întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice;
corelarea datelor din anexe cu cele din bilanţ.
- rezultatelor financiare, prin:
• întocmirea contului de profit şi pierdere pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare • stabilirea
profitului net şi a destinaţiilor acestuia propuse adunării generale conform dispoziţiilor legale.
- situaţiei financiare, prin:
existenţa garanţiilor pentru împrumuturile şi creditele obţinute sau acordate de întreprindere;
existenţa suficientă a resurselor financiare.
în centrul preocupărilor auditorului în această etapă se află bilanţul contabil al întreprinderii; în cadrul acţiunilor de
verificare a bilanţului contabil, auditorul îşi divizează diligentele verificând şi satisfacerea unor reguli generale şi
particulare.

23. BILET 23
Ce înţelegeţi prin autonomia Corpului?
Autonomia, în general, este situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale (DEX). Autonomia
Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei
autorităţi.
Corpul, prin Regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din
partea autorităţii publice, acordă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are
dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele sale alese, Corpul este reprezentat în faţa autorităţii
publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul colaborează
cu organele de specialitate ale statului în elaborarea de norme legate de profesia contabilă, dar normele de lucru, specifice
profesiei, care sunt rezultatul activităţii Corpului.

Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură.


Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el permite
asamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:
mai buna organizare şi control ale misiunii;
documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat fără omisiuni;
înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;
justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.
Conţinut. în mod uzual, acest dosar cuprinde: • planificarea misiunii:
programul general de lucru;
note asupra utilizării lucrărilor de control efectuate de către alţii (auditori interni, diverşi specialişti);
datele şi duratele vizitelor, locurile de intervenţie;
compunerea echipei;
data pentru emiterea raportului;
30
buget de timp şi realizarea lui • supervizarea lucrărilor:
note asupra studierii dosarelor şi stabilirea soluţiilor la problemele ridicate;
aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrărilor, executarea lucrărilor, concluziile
lucrărilor, conţinutul raportului;
• aprecierea controlului intern:
- evaluarea punctelor tari, punctelor slabe şi a zonelor de risc;
-foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelor asupra funcţionării sistemelor, detalii asupra sondajelor efectuate;
-comentarii asupra anomaliilor descoperite;
• obţinerea de elemente probante:
-program de control;
-foi de lucru cuprinzând: obiectivul, detalii asupra lucrărilor efectuate, eventuale comentarii, concluzii;
-documente sau copii de documente de la întreprindere sau terţi, justificând cifrele examinate;
-detalii asupra lucrărilor efectuate asupra situaţiilor financiare: comparaţii şi explicaţii ale variaţiilor, concluzii;
-sinteza generală a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii şi tratarea distinctă a punctelor care ar putea avea o
influenţă asupra deciziei de certificare;
-foi de lucru cu privire la faptele delictuale.
Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. în general se foloseşte o
împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:
EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii" conţine documente referitoare la acceptare sau
menţinerea misiunii de audit, cum ar fi: chestionarul de acceptare (cunoaşterea globală a întreprinderii, existenţa unor
riscuri etc), scrisoarea către predecesor, corespondenţa cu clientul, fişa de acceptare sau de menţinere a misiunii, alte
corespondenţe cu organismele profesionale, cu organismele de bursă şi scrisoarea de misiune sau contractul de prestări
servicii de audit.
EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte" conţine documente precum: elemente de
sinteză ale misiunii (sinteza, rezumatul ajustărilor, lista punctelor în suspensie, situaţiile financiare certificate, evenimente
posterioare, balanţe, declaraţii ale conducerii întreprinderii), elemente de gestiune şi organizare (buget şi planificare,
onorarii), şi rapoarte (raport general, rapoarte speciale, raport conturi consolidate, alte rapoarte).
EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare" conţine documente (foi de lucru) care se referă
la: cunoaşterea generală a întreprinderii, evaluarea unor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situaţiilor financiare,
mediul general de desfăşurare a controlului intern şi planul de misiune; natura, calendarul şi întinderea procedurilor de
audit, pragul de semnificaţie.
ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de control" conţine elemente precum:
documentaţie de evaluare a controlului intern (sondaje asupra funcţionării controlului intern, analiza separării
funcţiilor, sinteza evaluării riscurilor legate de control), documentaţia şi listele de proceduri şi concluziile asupra
evaluării riscului legat de control.
EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată „Controale substantive" conţine elemente precum: programul de control,
programele de muncă pe fiecare membru al echipei, foi de lucru conţinând examenul analitic, foi de lucru pe fiecare
element patrimonial de activ şi de pasiv, natură de cheltuieli sau natură de venituri.
EF (dosarul exerciţiului Secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti" conţine documente referitoare la
programul de lucru al fiecărui specialist.
EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice" cuprinde documente referitoare la
aspecte specifice solicitate expres prin reglementări pentru întreprinderea auditată (de exemplu, facilităţi fiscale,
regimuri de subvenţie etc).
31
EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune" cuprinde documente precum: chestionarul
de sfârşit de misiune, chestionarul de evenimente posterioare închiderii exerciţiului.
EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări diverse" cuprinde documente
referitoare la operaţiuni privind mişcarea capitalului, operaţiuni de emisiune de titluri, operaţiuni privind dividendele etc.
EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate" cuprinde toate documentele
elaborate în cadrul etapelor misiunii de audit de bază, cu referire la conturile consolidate

24. BILET 24
Cum este organizat Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România?
Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România are filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi
în Municipiul Bucureşti.
La nivel central
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de
organism de autoreglementare.
Organe de dec- La nivel central - Conferinta Nationala, Consiliul Superior, Biroul Permanent, Presedin corpului
-La nivel de filiala - Adunarea Generala, Consiliul Filialei,Biroul Permanent, Presedintele filialei
Organe de execuţie Secretarialtul General/ filiala Sectoare

Dosarul permanent: conţinut, rol, structură.


Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toată durata
mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent,
permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la un exerciţiu la altul
a elementelor de cunoaştere a întreprinderii.
Elementele caracteristice conţinute de dosarul permanent sunt:
fişa de prezentare
scurt istoric al întreprinderii
organigrame
persoanele care angajează întreprinderea
situaţiile financiare ale ultimelor exerciţii
note asupra organizării sectorului de activitate, producţie etc.
note asupra statutului
procese verbale ale CA şi AG
lista acţionarilor sau asociaţilor
structura grupului
contracte, asigurări
Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şi consultarea lor. Fiecare
secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar al conţinutului. Ţinerea la zi se efectuează
pe sumar, indicând data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura
şi controlul din partea organismului profesional, după cum urmează:
PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată „Generalităţi" cuprinde documente precum: fişa de prezentare a
clientului, istoric, organizarea generală, documentaţii despre client (broşuri, extrase din presă etc), fişa de acceptare şi de
32
menţinere a misiunii etc.
PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern" care cuprinde: rapoarte asupra
controlului intern (interne ale întreprinderii, efectuate de alţi experţi şi întocmite de auditor), sinteze privind aprecierea
(evaluarea) controlului intern etc.
PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile precedente" conţine:
situaţiile financiare ale exerciţiilor precedente, raportări intermediare, programele de control din exerciţiile precedente,
rapoartele de audit, rapoarte speciale şi alten rapoarte privind exerciţiile precedente.
PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată „Analize permanente" cuprinde diverse lucrări de analiză clasate pe
elemente ale situaţiilor financiare.
PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulat „Fiscal şi social" conţine declaraţii fiscale şi alte aspecte fiscale ale
întreprinderii, precum şi aspecte sociale (contracte colective, contracte sociale) etc.
PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulat „Juridice" conţine documente referitoare la contracte principale, convenţii,
lista asociaţilor, extrase din procese verbale ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale întreprinderii etc.
PG_ (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulat „Intervenanţi externi" care conţine documente referitoare la alţi
auditori ai întreprinderii, avocaţii întreprinderii, expertul contabil care asigură asistenţă contabilă şi fiscală a între
prinderii etc.
Pentru a-şi îndeplini rolul de informare, dosarul permanent trebuie:
ţinut la zi;
să fie eliminate informaţiile perimate;
să nu conţină documentele voluminoase ale întreprinderii (ci numai extrasele necesare).
De fiecare dată când se lucrează asupra unor posturi din situaţiile financiare sau în alte domenii auditorul poate:
corecta dacă informaţii privind subiectul respectiv se găsesc în dosarul permanent;
prevedea aducerea la zi a dosarului permanent

25. BILET 25
Care sunt atribuţiile Corpului?
în art. 19 din O.G. 65/1995 sunt enumerate următoarele atribuţii:
a) organizează concursul de admitere:
organizează efectuarea stagiului;
organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
elaborează: programele de concurs, în vederea accesului la profesie, reglementările privind stagiul şi examenul de
aptitudini care se avizează de M. R, urmărindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene în domeniu.
Organizează evidenta experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea
acestora în Tabloul Corpului.
Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi.
Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor
autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniul financiar contabil.
Elaborează. în colaborare cu instituţiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societăţilor comerciale,
precum şi a unor active sau bunuri ale acestora.
Sprijină formarea şi perfecţionarea profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, prin programe anuale
de pregătire continuă, organizate în diverse forme, astfel încât la acestea să aibă acces toţi membri activi.
Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile publice, organisme
specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.
33
h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate.
i) Editează publicaţii de specialitate.
j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.

Conţinutul raportului de audit (normele IFAC). Raportul de audit trebuie să conţină:


relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;
observaţiile reieşite din diverse verificări;
informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;
oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o
imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a întreprinderii;
menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru
conducerea întreprinderii;
descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;
situaţiile care fac să apară incertitudini;
natura şi locul observaţiilor în raport

26. BILET 26
Ce este Tabloul Corpului? Care este structura acestuia?
Este lista generală a persoanelor fizice şi juridice care îndeplinesc condiţiile pentru liberă practică a profesiei
contabile. Se publică în M. Of. şi cuprinde mai multe părţi, după principiul teritorialităţii.
Partea I-a: E.C. - care îşi exercită profesia cu titlu independent. individual. în propriile cabinete.
Partea Ii-a: E.C. - străini, autorizaţi de C S să-şi exercite profesia în România cu titlu independent, individual, în cazul
propriilor cabinete.
Partea IlI-a: E.C. - salariaţi ci Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau juridice.
Partea IV-a: A. Firme în reţele internaţionale sau în parteneriat mixt (român şi străin).B. Firme cu capital autohton.
Partea V-a: CA. - care îşi exercită profesia cu titlu independent, individual, în cadrul propriilor cabinete.
Partea Vi-a: CA. - salariaţi ai Corpului sau ai unor membri ai Corpului, persoane fizice sau juridice.
Partea VH-a: E.C. de onoare
Partea VUI-a: CA. de onoare
Notă: Evidenţa persoanelor care au calitatea de expert contabil sau de contabil autorizat, inactive, se ţine în cadrul secţiunilor
Experţi contabili şi contabili autorizaţi, pe întreaga perioadă de inactivitate.

Elementele de bază ale raportului de audit.


Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul,
destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei,
semnătura, adresa şi daţi raportului.

27. BILET 27
Cum se realizează publicitatea profesiei?
O.G. nr. 65/1994, la art. 24, prevede: "Publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de
contabil autorizat se efectuează sau se autorizează de către CECCAR în interesul profesiei membrilor săi"

34
PUBLICITATEA poate fi:
a) PERSONALĂ
♦ Utilizarea numai a titlurilor sau a diplomelor eliberate de stat sau de şc sau de instituţii de învăţt atestate de M.E
♦Placă de dimensiuni 10x5 cm cu numele, prenumele, calificarea profesională de care aparţine. Se pune pe uşa de
domiciliu.
Orice publicitate personală este interzisă. La fel şi oferta este interzisă. Se exceptează publicitatea la licitaţiile
organizate, potrivit normelor în vigoare.
Anunţurile sunt interzise. Excepţie:
- Cele pentru angajarea de colaboratori din presă şi cele din publicaţiile destinate studenţilor, dar să nu
contravină regulilor de etică profesională.
-Avize de informare a publicului asupra deschiderii sau schimbării adresei.
- înserări în anuare, în cărţile de telefon, în cataloage de firme, dar limitate la nume, prenume, adresă, telefon,
profesie.
b) A SOCIETĂŢII/ CABINETULUI
Remiterea către beneficiari a listei lucrărilor şi serviciilor pe care este în măsură să le ofere.
Broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiză ce se distribuie elevilor, studenţilor sau candidaţilor la
un post oferit de acestea şi care să cuprindă numai informaţii despre:
Istoricul;
Principiile de comportament;
Lucrările executate;
Numele şi prenumele clienţilor;
Modalitatea de recomandare;
- Formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului.

Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve.


5.1. Titlul raportului
Raportul de audit trebuie sa poarte un titlu precis. De recomandat să se folosească titlul de „Raportul auditorului
independent' pentru a-1 distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.
5.2. Destinatarul
Raportul de audit trebuie să fie adresat destinatarului corespunzător, în funcţie de circumstanţele ce caracterizează
misiune şi obligaţiile legale. în mod obişnuit, raportul se adresează fie acţionarilor, fie consiliului de administraţie al
unităţii, ale cărei situaţi: financiare au fost auditate.
5.3. Paragraful introductiv
Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii
entităţii auditate şi ale auditorului.
Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul auditului, cât şi data şi
perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare suni în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că
responsabili-tatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii
financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face
estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile
potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului
35
este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: ,,Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale
societăţii „X", încheiate la 31 decembrie 200., aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii
financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza
auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale".
5.4. Un paragraf prezentând întinderea lucrărilor şi natura unei lucrări de audit
Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de Audit sau norme şi
practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor.
Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform
Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale.
„întinderea lucrărilor" dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în
condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în
materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată
prin adresa auditorului.
Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că
situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:
- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile
financiare;
evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pen
tru elaborarea situaţiilor financiare;
evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;
revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
„Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile
naţionale).
Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare
rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a examina, pe bază de
sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de
asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea
entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.
Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre".
5.5. Un paragraf al opiniei
Raportul de audit trebuie să prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a şti dacă situaţiile financiare dau o
imagine fidelă poziţiei, situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute (sau prezintă în mod sincer în toate aspectele lor
semnificative) în acord cu referinţele contabile şi, dacă e cazul, dacă ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizaţi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer în toate
aspectele lor semnificative". Aceste două formulări semnifică, între altele, că auditorul nu ia în considerare decât
elementele semnificative privind situaţiile financiare.
Referinţele contabile sunt Standardele Internaţionale de Contabilitate, reguli emise de către instituţiile sau organismele
profesionale şi practica generală din ţară (luând în considerare exigenţele de sinceritate) şi legislaţia locală.
în scopul de a aviza pe cititor asupra contextului în care noţiunea de fidelitate este exprimată, opinia auditorului va
36
preciza referinţa în raport de care situaţiile financiare sunt stabilite, utilizând termeni ca „în conformitate cu IAS (sau cu
normele naţionale)".
în afara opiniei referitoare la imaginea fidelă, poate fi necesară includerea în Raportul auditorului a unei opinii asupra
faptului de a şti dacă aceste situaţii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formulările următoare:
5.5.1. Opinia fără rezerve (curată)
„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor
semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 2000 precum şi rezultatelor acestor operaţii
şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale (sau
naţionale) de contabilitate".
5.5.1. Opinia fără rezerve dar cu un paragraf de observatii i
în unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri
cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de
paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în
general, că acesta nu constituie o rezervă Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente si care însă nu
afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii ; se situează, de regulă, după paragraful de opinie.Forma de
prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:
„Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiilor financiare, noi atragem atenţia asupra notei „X" din anexă.
Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde
vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile preliminare, cât şi
procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în
prezent, să fie determinat şi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar
putea să rezulte".
5.5.3. Opinia cu rezerve
Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. în astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor: „Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie
...., căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale
societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31
decembrie ...., cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu
prevederile legale şi statutare".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate.
„Astfel, cum este explicat în nota „X" anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu
este în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de.... pentru clădiri şi.... pentru utilaje, trebuie să se ridice la
suma de.... pentru exerciţiul încheiat
la 31 decembrie în consecinţă, amortismentele cumulate trebuie
să se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la mii. lei.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent,
conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., cât şi contului de profit
şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare."
5.5.4. Imposibilitatea exprimării unei opinii
37
O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din
cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale."
5.5.5. Opinia defavorabilă
O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat în nota „X", nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu
este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de .... pentru clădiri şi... pentru utilaje, trebuia să se ridice la
suma de..., pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie ... . î n consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice
la.... mii. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la... mii. lei.
După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o
imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie..., contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la
această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.
5.6. Data raportuluiRaportul auditorului trebuie să poarte data de la sfârşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel
informat că auditorul a apreciat efectele asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului său, eveni- mentelor şi
tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă: până la această dată.
întrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare pregătite şi prezentate
de con- ducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile financiare au fost
închise şi aprobate.
5.7. Adresa auditoruluiRaportul trebuie să menţioneze într-un loc anume, locul spe- cific, care este în general cel al
oraşului în care sunt situate birourile; auditorului care are responsabilitatea auditului.
5.8. Semnătura auditoruluiRaportul trebuie să poarte semnătura societăţii de expertiză contabilă sau a
auditorului persoană fizică sau pe amândouă.
Raportul auditorului poartă, în general, semnătura cabinetului sau societăţii de audit, căci aceasta îşi asumă
responsabilitatea auditului.

28. BILET 28
Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel central? Atribuţii.
Organele de conducere sunt: CENTRALE şi LOCALE (ale filialelor teritoriale), prezentate în răspunsul la întrebarea
24ATRIBUŢIILE CONFERINŢEI NAŢIONALE ORDINARE
A. Aprobă R.O.F., aprobă Codul privind conduita etică şi profesională a E.C. şi CA. şi completările ulterioare
avizate de M.F. şi M.J..
B. Stabileşte direcţiile de bază şi măsurile necesare pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert
contabil şi de contabil autorizat.
C. Examinează şi aprobă, prin vot deschis, raportul de activitate prezentat de CS pentru exerciţiul (expirat)
încheiat şi raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului Superior.
D. Aprobă, prin vot deschis, bilanţul contabil, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
încheiat, precum şi b.v.c al exerciţiului viitor, prezentate CS.
E. Aprobă, prin vot deschis, organigrama Consiliului Superior, sistemul de salarizare pentru anul următor,
precum şi principiile şi criteriile de organizare şi de salarizare ale aparatului propriu şi ale
aparatelor Consiliului filialelor.
F. Aprobă, prin vot deschis, sistemul de acordare şi cuantumul cheltuielilor de deplasare şi reprezentare în
38
Consiliile Corpului pe anul următor, la propunerea preşedintelui Consiliului Superior.
G. Alege si revocă membrii CS. ai Corpului şi ai Comisiei de cenzori a acestuia, preşedintele Corpului, alege şi
revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei Superioare de Disciplină.
H. Aprobă raportul CS. referitor la rezultatele alegerilor privind reînnoirea mandatelor membrilor Consiliului Corpului,
inclusiv revocarea celor aleşi.
I. Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese ale Corpului, nivelul cotizaţiilor de membru şi
al taxelor pentru examinare. Aprobă, prin vot deschis, nivelul indemnizaţiilor pentru organele alese şi al taxelor de
înscriere în evidenţa Corpului.
J. Aprobă planurile anuale de activitate ale CS. şi ale Consiliilor filialelor.
K. Hotărăşte asupra propunerilor de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului şi ai Consiliilor filialelor
formulate de Comisia superioară de disciplină.
L. Stabileşte anual cotizaţia, pe tranşe de venit.
M. Alte atribuţii stabilite de lege, Regulament şi de propriile hotărâri.
ATRIBUŢIILE CONSILIULUI SUPERIOR
A. Alege, dintre membrii săi, preşedintele şi cei 5 vicepreşedinţi care sunt aleşi dintre experţii contabili şi un
V.P. dintre contabilii autorizaţi.
B. Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului şi a Codului privind
conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, cu avizul M.F. şi al M.J.
C Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpului.
D. Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului.
E. Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de E.C. şi CA.
F. Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie strict
aplicat.
G. Asigură coordonarea şi controlul activităţii CF (Consiliilor filialelor); stabileşte metodologia de elaborare a
b.v.c. al Corpului.
H. Aprobă statele de funcţiuni ale Corpului şi filialelor.
I. Asigură participarea în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profesia şi ştiinţa
contabilă sau în diverse grupe de lucru, din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, Ia solicitarea
acestora.
J. Decide. în termen de 30 de zile, asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară de
disciplină.
K. Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru
exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesiei de către membrii Corpului.
L. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament şi de Hotărârile Conferinţei Naţionale a CECCAR.
ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI CORPULUI
A. Convoacă şi conduce şedinţele C.S. şi ale B.P.
B. Conduce şi coordonează dezbaterile.
C. Prezintă anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor.
D. Aprobă angajarea şi efectuarea cheltuielilor în cadrul bugetului aprobat de Conferinţa Naţională.
E. Prezintă bilanţul contabil, spre adoptare, C.S. şi, spre aprobare, Conferinţei Naţionale.
F. Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţiuni aprobate de Consiliul Naţional, personalul propriu al
Consiliului şi stabileşte salariile, cu aprobarea B.P.
G. Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale,
39
apărând prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi.
H. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de C.N., C.S. şi B.P.

Modelul raportului de audit; opinie cu rezeve.


5.5.3. Opinia cu rezerve
Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. în astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor: „Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie
...., căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale
societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua
controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31
decembrie ...., cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu
prevederile legale şi statutare".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate.
„Astfel, cum este explicat în nota „X" anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu
este în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de.... pentru clădiri şi.... pentru utilaje, trebuie să se ridice la
suma de.... pentru exerciţiul încheiat
la 31 decembrie în consecinţă, amortismentele cumulate trebuie
să se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la mii. lei.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent,
conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., cât şi contului de profit
şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare."

29. BILET 29
Care sunt organelle de control ale Corpului la nivel territorial? Atribuţii.
. Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel teritorial? Atribuţii. RĂSPUNS:
ORGANELE DE CONDUCERE Adunarea Generala, Consiliul Filialei,Biroul Permanent, Presedintele ATRIBUŢIILE:
A. După R.O.F., publicat în M.Of 276/27.11.1995, avem:
ADUNAREA GENERALĂ A FO.IALEI
a. Ia cunoştinţă, dezbate si aprobă, prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exerciţiul financiar expirat şi
raportul cenzorilor asupra gestiunii financiare a Consiliului filialei.
b. Aprobă, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exerciţiul financiar viitor şi execuţia b.v.c pentru exerciţiul
financiar expirat.
c. Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a experţilor
individuali şi a societăţilor comerciale controlate, în vederea asigurării bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi
de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprobă lista experţilor contabili individuali şi a societăţilor ce vor fi analizate în
anul următor.
d. Noul R.O.F.: alege şi revocă preşedintele şi doi membri ai Comisiei de disciplină a filialei.
e. Alege şi revocă pe membrii C.F.C., preşedintele şi membrii comisiei de cenzori.
f. Propune, dintre membri săi, candidaţii pentru C.S.
g. Adoptă lista membrilor de onoare ai filialei.
h. Stabileşte măsurile necesare pentru îndeplinirea altor atribuţii prevăzute de acte normative sau de Hotărâri ale
40
C.S.
ATRIBUŢIILE CONSILIULUI FILIALEI
a. Supravegherea modului de exercitare a profesiei în raza filialei.
b. Asigurarea apărării intereselor filialei şi administrarea bunurilor ei.
c. Prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional.
d. Hotărăşte. în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc acestuia,
potrivit precizărilor Consiliului Superior.
Urmăreşte încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei, în condiţiile prevăzute de Regulament.
f. Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei.
g. Sesizarea comisiei de disciplină a filialei sau a altor filiale despre abaterile profesionale ale membrilor Corpului.
h. Efectuarea sau autorizarea pe întreg teritoriul filialei a tuturor formelor de publicitate colectivă, considerate utile
interesului profesiei cf. HCS.
i. Pronunţă radierea din Tabloul Corpului, în cazurile prevăzute în Regulament, precum şi încetarea provizorie de a mai
face parte din Corp, la cerere.
j. Analizează şi adoptă proiectul de buget al filialei, potrivit normelor emise de C.S.
k. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale
Corpului.
ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI FILIALEI
a. Convoacă Consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia.
b. Reprezintă Consiliul filialei, pe lângă Consiliul Superior al Corpului şi pe lângă membrii Corpului.
c. Reprezintă Corpul în faţa reprezentanţilor autorităţilor publice şi ai colectivităţilor diverse din cuprinsul
teritoriului filialei sale, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul Superior.
d. Angajează cheltuielile în cadrul bugetului aprobat.
e. Face propuneri de angajare a salariaţilor din structurile executive ale filialei şi de stabilire a salariilor
acestora, în limitele statului de funcţii aprobat. Propunerile se înaintează preşedintelui Consiliului Superior pentru
aprobare.
f. Poate accepta sponsorizări şi donaţii acordate filialei, în limitele stabilite de Consiliul Superior şi în condiţiile
legii.
g. Organizează alegerile în consiliile Corpului.
h. Supune, spre aprobare, adunării generale execuţia b.v.c. pe anul expirat. După aprobare, transmite Consiliului
Superior un exemplar al balanţei de verificare şi al contului de execuţie a b.v.c.
i. Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acesteia, în cazul când aceştia din urmă acceptă acest
arbitraj j. Supune adunării generale anuale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform procedurii.
k. Răspunde solidar cu Consiliul filialei de încasarea cotizaţiilor profesionale datorate de membrii filialei.
1. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament, hotărâri, decizii ale organizaţiilor de conducere ale filialei
şi ale Corpului.
SECRETARUL GENERAL AL CORPULUI
a. Execută hotărârile şi deciziile privind activitatea compartimentului administrativ.
b. Pregăteşte, analizează şi controlează proiectele de buget ale filialelor; elaborează proiectul de buget al
Corpului, care, după însuşire de către Biroul Permanent, prin preşedintele Biroului Permanent, le
prezintă Consiliului Superior pentru adoptare, cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar.
c. Asigură execuţia b.v.c, prezentând informaţii periodice Biroului Permanent; în acest sens, asigură şi răspunde
de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial, potrivit legii.
41
d. Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat pentru Conferinţa Naţională, Consiliul
Superior, secţiunile şi comisiile Corpului.
e. Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabilişi a contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul
Corpului de către filiale.
f. Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului (TC).
g. Organizează şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil
autorizat, în interesul profesiei membrilor Corpului; propune Comisiei de disciplină pe cei care se fac
vinovaţi de încălcarea regulilor privind publicitatea.
h. Asigură publicarea în revista Corpului a bilanţului contabil şi a contului de gestiune anual, după aprobarea lor de
Conferinţa Naţională.
i. Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţii Consiliului Superior al Corpului, a membrilor şi a organelor
subordonate.
j. Propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţiuni şi salarizare a
sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine.
k. Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent, luând cunoştinţă de deciziile adoptate.
ATRIBUŢIILE SECRETARULUI FILIALEI
a. Execută hotărârile Consiliului filialei.
b. Elaborează proiectul de buget al filialei.
c. Asigură execuţia b.v.c. aprobat.
d. Asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat ale filialei.
e. Organizează şi asigură evidenţa experţilor contabili şi contabililor autorizaţi în cadrul Tabloului Corpului
existent la filială.
f. Asigură ţinerea contabilităţii filialei, conform reglementărilor legale.
g. Propune anual Consiliului filialei schema de funcţiuni şi salarizare a personalului necesar, care urmează a fi
supusă aprobării Consiliului Superior.
h. Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent al filialei, luând la cunoştinţă deciziile adoptate.
i. îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în acte normative, precum şi hotărârile, deciziile organelor de conducere ale
filialei şi ale Corpului.

Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimării unei opinii.


O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:
„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din
cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale."

30. BILET .30


Care sunt sursele de finanţare ale Corpului?
Tx de inscriere la examen EC CA
Tx de inscriere in Tabluul Corpului
Cotizatii anuale supra veniturilor
Donatii vz de carte
Alte venituri

42
Modelul raportului de audit: opinie defavorabilă.
O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:
Astfel, cum este explicat în nota „X", nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu
este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile
aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de .... pentru clădiri şi... pentru utilaje, trebuia să se ridice la
suma de..., pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie ... . î n consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice
la.... mii. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la... mii. lei.
După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o
imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie..., contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la
această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.

31BILET 31
Modul de organizare şi consiliere a comisiilor de disciplină.
COMISIA SUPERIOARĂ DE DISCIPLINĂ - de pe lângă Consiliul Superior al Corpului este o comisie de sancţionare
în materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor Consiliului Superior al
Corpului.
COMISIA DE DISCIPLINĂ A FILIALEI
Comisiile veghează la respectarea codului etic şi a regulamentelor şi normelor Corpului.
Sancţiunile se aplică în funcţie de abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acesteia, precum şi de
persoana în cauză.
COMPETENŢELE COMISIEI SUPERIOARE DE DISCIPLINĂ

a. Analizează b. Soluţionează plângerile referitoare la c. Rezolvă d. Aplică CONSTITUIRE


plângerile re- abaterile de la conduita etică şi profesională contestaţiile sancţiunea ♦ 5 membri
feritoare la a preşedinţilor CS şi CF, precum şi a formulate îm- interzicerii titulari
abaterile de la profesioniştilor străini care au dobândit dreptul potriva hotă- dreptului de ♦ 5 supleanţi
conduita etică şi de a exercita profesia de expert contabil şi de rârilor disci- a exercita ♦ preşedinte
profesională ale contabil autorizat în România şi aplică, după plinare pro- profesia de ♦ 2 membri
membrilor CS şi ai caz, prevederile art 16 OG 65/1994 cu modificările nunţate de EC sau CA EC
CF, făcând ulterioare: comisiile de membrilor aleşi de CN
propuneri de a. mustrare disciplină ale Corpului care dintre membrii
sancţionare a b. avertisment scris filialelor. au săvârşit CECCAR
acestora CN care c. suspendarea dreptului de a exercita profe- abateri ♦ 2 membri
hotărăşte sia de EC sau de CA pe o perioadă de timp de la 3 grave de
luni la un an. prevăzute în semnaţi de MF.
d. Interzicerea dreptului de a exercita pro- regulament. La fel, supleanţii.
fesia de EC sau de CA.Abaterile în funcţie decare
COMISIA DE DISCIPLINĂ A FILIALEI, COMPETENŢE organizare şi constituire Mandat 4 ani.
* : * *
♦ Sancţionează abaterile ♦ înştiinţează preşedintele ♦ CONSTITUIRE
disciplinare săvârşite de CF şi pe reprezentantul MF - 5 membri titulari
EC, CA, membri ai filialei, despre reclamaţiile primite - 5 supleanţi
cu domiciliul în raza terito- (excepţie, reclamaţiile în- - 1 preşedinte + 2 membri

43
rială a acesteia, chiar dacă dreptate împotriva membri - aleşi dintre membrii fi-
abaterile au fost săvârşite în lor B.P. ale filialelor sau ale Halei, EC care se bucură
raza teritorială a altei filiale, profesioniştilor şi societă - de autoritate.
ţilor străine care se adre- - 2 membri supleanţi, de-
sează Comisiei Superioare semnaţi de MF
de Disciplină Mandatul - 4 ani.
Abaterea (învinuirea) Sancţiunea
a. Neplata cotizaţiei şi a celorlalte obligaţii la termenele prevăzute ♦ Suspendarea dreptului de exercitare până la data
de R. în cursul unui an calendaristic. plăţii (nu mai puţin de 3 luni şi nu mai mult de 1 an)
b. Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale ♦ Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei
care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţii.
c. încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor ♦ Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei
de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacă
fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau
material.
d. practicarea profesiei fără viză anuală, pentru exercitarea ♦ Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei
profesiei legal acordată.

Ce este un audit; definiţi auditul financiar şi arătaţi rolul şi obiectivele acestuia.(bil 1)

32. BILET 32
Funcţionarea comisiilor de disciplină.
Comisia lucrează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de disciplină
ale filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel
Imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului-
obiectiv fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor. Explicaţi
elementele pe care se sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea şi cele 6
criterii ce trebuiesc îndeplinite de conturile anuale ale unei entităţi economice.(bil 2)

33. BILET 33
Care este rolul şi locul reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice în cadrul profesiei
contabile?
Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă Consiliului Superior al Corpului şi al filialei. Nu este un
supervizor, este un partener în profesie, cu toate că sesizează Ministerul Finanţelor Publice ori de câte ori hotărârile şi
măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.

Factorii de risc-element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de


riscuri.(bil 3)
34. BILET 34
Care sunt atribuţiile reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice pe lângă organelle de
44
conducere ale Corpului?
Este persoana desemnată de autoritatea publică, pe lângă Consiliului Superior al Corpului şi al filialei. Nu este un
supervizor, este un partener în profesie, cu toate că sesizează Ministerul Finanţelor Publice ori de câte ori hotărârile şi
măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale şi trimite, spre ştiinţă, B.P. o copie a sesizării.
34. Care sunt atribuţiile reprezentantului MF? RĂSPUNS

Pe lângă C. fil
Pe lângă CS

- Participă, fărăPragul de semnificaţie: definiţie; rol. .(bil 4)


- sesizează repre- - sesizează BP al
35. drept BILETde 35 vot, la
Care sunt principalele fapte ce constituie abatere disciplinară a unui membru al Corpului?
a. lucrările
Comportament CN, la faţă de membrii
necuviincios zentantulCorpului,MF de
de reprezentantul MF CSsau dealalţiCparticipanţi
cu privire la la
şed.
reuniunile de CS şi organelor
lucru ale ale BPde conducere şia filialei
control ale Corpului.
b. Absenţa nemotivată de la întrunirea AG
şiNerespectarea
ale CSD.dispoziţiilor Codului privind pe lângă sau CS
de la asu-
CN. aprobarea sau
c. conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi din România referitoare la publicitate.
d.
-Primeşte mate-
Absenţa nejustificată de la cursurile depra hotărârilor
pregătire şi profesională, reglementate
şi perfecţionare refuzul prin denormele
în-
emiseriale şi convocato-
de Corp.
e.
rulînscrisă
cu 7 zile înainte. măsurilor
Prestarea de servicii de contabilitate fără CF. cu clientul sauscriere
contract scris încheiat pe baza unui încontract
TC de în care
nu a fost calitatea profesională a celui care îl încheie: E.C., CA.
- Esteobligaţiilor
f Nerespectarea înştiinfat de păstrare a secretului profesional.
g. Nedeclararea sau declararea parţială a veniturilorcare contravin re- de la plata cotizaţiei
în scopul sustragerii către CF pedecare le
stabilite
de către
Regulament.
h. Fapta membrului Corpului de a nu depune, glementărilor le- de care aparţine,
în termenul stabilit, la filiala consideră ne- fizice
fişa pentru persoane
secretarul
sau juridice; CSDjuridice răspunderea
pentru persoanele incumbă preşedintelui consiliului de administraţie, sau
despre toate
administratorului, după caz.
legale.civilă sau penală,
gale.şi răspunderea disciplinară, administrativă,
i. încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei
contestaţiile
potrivit Legii şi Regulamentuluipri-(art. 98). Este interzisă efectuarea de lucrări pentru entităţile unde sunt salariaţi, sau
sunt rude, sau afini până la gr. IV cu administratorii, sau salariaţi în afara Corpului, sau activitate comercială.
mite de această
j. Refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesională.
comisie.
k. Declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi
orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.
- Sesizează
MF orilucrărilor
Succesiunea de câte ori
într-o misiune de audit al conturilor anuale şi certificarea bilanţurilor.(bil 5)

36. hotărârile
BILET 36 şi
măsurile
Principii generale în alegerea organelor de conducere ale Corpului

adoptate de Corp
45
contravin re-
glementărilor le-
Conferinta Nationala B.P. ales de CS din 1
alege CS dintre membrii Presediinte,
SECŢIUNI COMISII DEPARTAM
activi ai Corpului Vicepresedinti alesi prin
♦ -1/2
EC, CA. la 2 ani pentru ♦ CSD vot secrt dintre membrii
♦ Organizează examenele 5 titulari
continuitate.
♦ Organizarea şi examinarea 5 supleanţi CS (2/3 din 3 ai CS)
Pentru -EC
a fi aleşisi
persoanelor CA dintre
străine.
în Consiliile cei mai
Corpului (Superior (1 Pr candidaţii
şi ale filialelor) + 2EC trebuie
aleşi să+fie2eligibili
membri (adicăai
au drept de vot în
♦ buni
Organizează
filialelor şi sunt lastagiul. Corpului desemnaţi de MF).
Nu pot fi alegătoricu
şi nu2/3 dinlanr demembrilor CS♦şiTermen:
AG ale zi cu plata cotizaţiilor profesionale).
pot participa alegerea ai CF:
♦ Elaborează Normele privind 4 ani.
voturi
activitatea exprimate
Dacă nu sunt la zi cu plata cotizaţiilor profesionale.
şi conduita etică.
Societăţi române sau străine recunoscute de Corp. ♦ Comisia de formare
♦ -Presedintele
Membri Asigură
de onoarerespectarea
ai Corpului. normelor
ales de profesională.
Profesioniştii,
legale. cetăţeni străini, persoane fizice care au primit autorizarea de
♦ Comisia a exercita elaborarea
pentru profesia de EC sau CA în
Conferinta
România.
Sunt♦salariaţii
Urmăresc modulNationala
unor instituţii. de acordare aeste Normelor profesionale.
sidoresc
vizei
Cei care
sau CA.
Presedintele
anuale pentru pot
să candideze
B.P.
exercitarea ♦ Comisia
face declaraţii de candidatură pentru
pentru un locinformare
de titular sauşideTC.supleant pentru EC
profesiei. * Comisia de studii contabile,
* Colaborează
Acceptarea mandatului: laacţiuni elaborarea
necesare pentru fiscale, juridice. deciziei de acceptare a
fundamentarea
planului(bil 6)tematic al Revistei
mandatului. ♦ Comisia pentru urmărirea
37. Corpului
BILETşi37al publicaţiilor proprii. aplicării Normelor profesionale.
Cum♦seVerifică
face alegerea în Consiliul Superior
respectarea al Corpului?* Comisia de relaţii interne.
condiţiilor
Prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea bienală a jumătate din membrii aleşi.
de înscriere
Preşedintele CS esteînales
TC.de C.N, iar al filialei de A.G. * Comisia de relaţii internaţionale.
♦ Soluţionează,
Realegerea, după o perioadăîn egalătermen
cu cea înde ♦ Comisia
care a deţinut de monitorizare
funcţia respectivă (preşedinte careşi etică fiincţia 4 ani sau
a deţinut
8 ani,30
poate depune candidatura
de zile de la înregistrare, după 4, respectiv 8 ani de la încetarea
profesională. funcţiei).
DECLARAŢIILE DE CANDIDATURĂ CUPRIND:
contestaţiile
Numele, prenumele, adresa referitoare
candidatului. la: * Comisia de apel.
respingerea de
Categoria profesională E.C. /CA.către filială a «Departamentul auditorilor
Modulcererii înscrisă în T, autorizarea
de exercitare a profesiei. independenţi.
Funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioada respectivă.
încetării provizorii de a face
Funcţia pentru care candidează: membru al unui Consiliu al Corpului, B.P. al CS. sau al CF.
parteşi strategia
Obiectivele din C, radierea
pe care şi le propunedin T, dacă va fi ales
candidatul
neînregistrarea
Declaraţie în T aînsediilor
pe proprie răspundere, sensul că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate din regulament
secundare ale S.C.E.C.
Fişa de acceptare a mandatului; conţinut; rol.(bil 7)
recunoscute de Corp.
* Conducerea secţ. până la 5 46
membri desemnaţi de CS (1
P(VP), un supleant şi 1-3
38. BILET 38
Cum sunt organizate şi conduse şedinţele organelor de conducere ale Corpului?
Preşedintele Consiliului convoacă şi conduce şedinţele Consiliului
Deliberările au caracter strict secret, dar hotărârile sunt date publicităţii în Revista Corpului. Şedinţe 1/semestru. Biroul
Permanent se întruneşte lunar sub conducerea preşedintelui.
Şedinţele de lucru ale Consiliului şi Biroului Permanent sunt legal constituite numai în condiţiile asigurării prezenţei
majorităţii membrilor acestora.
Se deliberează numai asupra problemelor înscrise în ordinea de zi, comunicată cu cel puţin 10 zile înainte (sunt şi
excepţii).
Preşedintele conduce deliberările, neputând refuza cuvântul unui participant.
Preşedintele atenţionează vorbitorul fără a fi obţinut cuvântul sau pe cel care depăşeşte timpul acordat sau pe cel
care nu se limitează la problema în curs.
Preşedintele cheamă la ordine pe cel care proferează atacuri la persoană sau provoacă dezordine.
Durata expozeului fiecărui participant este de 10 minute (excepţie: preşedintele, raportorii, preşedinţii secţiunilor şi
reprezentantul MF).
Preşedintele suspendă şedinţa după consultarea adunării sau la cererea majorităţii participanţilor.
Votul:
nesecret - numărarea de către secretarul de şedinţă şi comunicat de preşedinte;
secret - ori de câte ori este necesar şi anume:
în cazul suspendării şedinţei
o numire
alte cazuri când votul este cerut de majoritatea membrilor prezenţi. Deliberările au caracter strict secret.
Hotărârile se fac publice. SURSA: ROF.

Orientarea şi planificarea misiunii de audit; lucrări necesare. (bil 8)

39. BILET 39
Ce este etica profesională?
Etică = ştiinţa care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi
rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită morală, corespunzătoare unui domeniu, unei activităţi sau
unei colectivităţi.
Etica este străină dictaturii şi centralismului; ea este specifică democraţiei, deoarece democraţia presupune
dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, astfel se poate aluneca spre anarhie şi dezordine.

Planul de misiune: conţinut; rol.(bil 9)

40. BILET 40
Ce este acela un cabinet professional?
Membrii Corpului îşi exercită profesia cu titlu independent, individual în cadrul propriilor cabinete sau sunt salariaţi fie la
o societate de profil, fie la alte unităţi patrimoniale.
Cabinetul este forma organizatorică unde experţii contabili îşi desfăşoară activitatea, potrivit Normelor şi
regulamentelor privitoare la profesia contabilă.
47
Cabinetul poate fi constituit dintr-un practician individual, o asociaţie sau o societate de profesionişti.
PROFESIONIST CONTABIL
LIBER PROFESIONIŞTI ANGAJAŢI
Exercită cu titlu liberal profesia în industrie, construcţii, transporturi,instituţii publice, în învăţământ
Poate profesa într-un cabinet Nu poate profesa într-un cabinet

Aprecierea controlului intern ; lucrări necesare pentru scoaterea în evidenţă a celor două laturi:
concepţia sistemului şi funcţionarea sistemului.(bil 10)

41. BILET 41
Ce sunt serviciile profesionale?
Orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil profesionist:
Servicii de contabilitate
Audit
Fiscalitate
Consultanţă managerială
Management financiar
Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului;
- îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.
Aprecierea controlului intern: înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative.(bil 11)

42. BILET 42
Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?
deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;
respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire
cele care se referă la obiectivitate;
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public,
poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de
etică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe
competenţă.

Aprecierea controlului intern: confirmarea înţelegerii sistemului (testele de conformitate). .(bil 12)

43. BILET 43
Cine elaborează şi aprobă Codul etic naţional al profesioniştilor contabili?
IFAC aprobarea o dă Consiliul IFAC, comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme in temaţionale pentru
practica Auditului, Principiile internaţionale în domeniul Educaţiei, Principiile de etică profesională – Deontologie. In
48
1998 IFAC avea 128 membri cu 2 milioane de profesionişti reprezentând 91 de ţări In 1998 a aprobat Codul inter
naţional al Eticii Profesiei Contabile, care stabileşte: - norme de conduită şi principii fundamentale ce trebuie respectate de
toţi profesioniştii contabili, în vederea realizării obiectivelor comune
O ŢARA Organismele profesionale membre ale IFAC din fiecare ţară au şi responsabilitatea introducerii şi
îmbunatăţirii cerinţelor eticii detaliate
ROMÂNIA,CECCAR, ca membru al IFAC
-CECCAR, în 1995, a elaborat Codul privind conduita etică şi profesională a EC şi CA
- Comisia pentru elaborarea normelor profesionale
Comisia pentru urmărirea, aplicării normelor profesionale,
Conferinţa Naţională a, CECCAR aprobă Codul pri vind conduita etică şi profesională a EC şi CA
CS asigură elaborarea şi completarea Codului privind con duita etică şi profesională a EC şi CA.

Aprecierea controlului intern: verificarea funcţionării controlului. .(bil 13)

44. BILET 44
Ce semnificaţie are "interesul general" sau "interesul public"?
Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.
Public înseamnă:
care dau încredere în obiectivitatea şi ^. integritatea profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare a economiei.
clienţi
Clienţi
guvern
investitori
angajatori
oameni de afaceri
comunităţi financiare
donatori de fonduri
orice persoană
guvern

donatori de •* fonduri
► investitori
salariaţi
angajatori
49
comunităţi financiare
oameni de afaceri
Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general.
Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor
Aprecierea controlului intern: evaluarea finală şi incidenţe asupra misiunii de audit. .(bil 14)

45. BILET 45
In ce constă "interesul general"?
Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca
suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;
responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuie la
utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;
auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în
informaţiile financiare externe ale patronului;
experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de
impozitare;
consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării
unor decizii manageriale corecte.
Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru
o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare
la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

Raportul asupra controlului intern: conţinut, structură.


46. BILET 46
Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?
Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile
prestate au re percursiuni asupra prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor, cât şi guvernul şi publicul, în sens
larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi
informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de
probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri^— razitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca
urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi
impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Controlul conturilor: structura, conţinutul şi modul de fundamentare a programului de control. .(bil 16)

47. BILET 47
Explicaţi relaţia etieă-calitatea în profesia contabilă.
Profesioniştii contabili nu-şi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice

50
încrederea publicului.
Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii
contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului
general.
Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor. Protecţia publicului: prin calitatea şi
fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sănătoasă şi liberă concurenţă.
Calitatea lucrărilor presupune:
Abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;
Selectarea lucrărilor pentru colaboratori;
Programarea lucrărilor;
Studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăţi nedatorate;
Conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;
Calitatea şi conţinutul raportului;
Păstrarea secretului profesional.

Controlul conturilor: tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante. .(bil 17)

48. BILET 48
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei contabile
(satisfacerea exigenţelor publicului)?
Pentru a fi realizat obiectivul profesiei contabile, adică satisfacerea exigenţelor publicului, se impun patru imperative
fundamentale:
Credibilitate - publicul are nevoie de informaţii credibile;
Profesionalism - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de clienţi, angajatori şi terţi interesaţi ca
profesionişti în domeniu;
Calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă criterii precise de
apreciere;
încredere - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt subordonate
unui ansamblu de reguli de etică profesională.

Sondajul: definiţie şi rol; decizii prealabile executării sondajului. .(bil 18)

49. BILET 49
Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor
profesiei contabile?
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT:
INTEGRITATE - drept, sincer, cinstit;
OBIECTIVITATE - corect, fără idei preconcepute;
COMPETENŢĂ PROFESIONALĂ - lucrări efectuate cu grijă şi sârguinţă, păstrarea la zi a nivelului de cunoştinţe
profesionale;
CONFIDENŢIALITATE - păstrarea secretului profesional;

51
PROFESIONALISM - comportament corespunzător exigenţelor profesiei contabile;
RESPECTAREANORMELOR TEHNICE ŞI PROFESIONALE - executarea lucrărilor conform normelor tehnice şi
profesionale aplicabile, urmând concomitent satisfacerea cerinţelor clientului sau angajatorului şi dacă sunt
compatibile cu exigenţele integrităţii, obiectivitătii şi independenţei.

Executarea sondajelor. .(bil 19)

50. BILET 50
- Ce înţelegeţi prin integritate în profesia contabilă?
Un contabil profesionist trebuie să fie DREPT, SINCER şi CORECT în realizarea sarcinilor profesionale
- Observarea fizică-mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ.

51. BILET 51
Ce înţelegeţi prin obiectivitate în profesia contabilă?
Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii
de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natură a determina un terţ să pună la îndoială
obiectivitatea acestuia.

Confirmarea directă - procedura de control al conturilor. .(bil 21 )

52. BILET 52
Cum explicaţi competenţa profesională?
Competenţa profesională are două componente de bază:obţinerea si menţinerea.
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu
competenţă, grijă şi sârguinţă şi este obligat să menţină în permanenţă un nivel de cunoştinţe şi de competenţă
profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el să fie la curent cu
ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.
COMPETENTA PROFESIONALĂ
Dobândirea cere: Menţinerea cere:
înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică -cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă
(la nivel
practică şi examinare în subiecte profesionale semnificative; na ţional şi internaţi în contabilitate, audit şi alte
reglementări
perioadă de practică în domeniu. statutare şi cerinţe relevante);
- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu
normele naţionale şi internaţionale.
COMPETENŢELE PROFESIONALE (comentariu): ♦ Un profesionist contabil salariat care lucrează în industrie,
comerţ, sectorul public sau în sistemul educaţional poate fi solicitat pentru rezolvarea unor atribuţii importante pentru
care nu are formaţia sau experienţa necesară.
♦ în asemenea situaţii nu trebuie să-şi inducă în eroare angajatorul cu privire la nivelul real al competenţelor sale,
cerând consultanţa sau asistenţa unui specialist.

52
Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici. .(bil 22)

53. BILET 53
în ce constă confidenţialitatea?
Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în
timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când
obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme reglementare.

Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură. .(bil 23)

54. BILET 54
Ce înţelegeţi prin profesionalism?
Profesionalismul presupune că profesionistul contabil nu trebuie să facă ceva care ar aduce atingere reputaţiei
profesiunii contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obligă institutele membre ale IFAC ca, la
elaborarea regulilor de etică, să prevadă responsabilităţi clare ale profesionistului contabil vizavi de clienţi, terţi,
angajatori, alţi membri ai profesiei, public, în general.
Dosarul permanent: conţinut, rol, structură. .(bil 24 )

55. BILET 55
în ce constă respectul faţă de normele tehnice profesionale?
Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale presupune că profesionistul contabil trebuie să realizeze
serviciile profesionale conform normelor tehnice şi profesionale aplicabile şi este obligat să urmărească cu grijă şi
competenţă instrucţiunile clientului său sau angajatorului său, în măsura în care acestea sunt compatibile cu
exigenţele de integritate, obiectivitate, iar în cazul liber profesioniştilor, de independenţă.
între altele, profesionistul contabil trebuie să respecte normele tehnice şi profesionale publicate de: IFAC (Normele
internaţionale de audit). IASC (Normele contabile internaţionale), organismul profesional, membru al IFAC şi legislaţia
în vigoare.

Conţinutul raportului de audit (normele IFAC). .(bil 25)

56. BILET 56
Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?
Codul cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate la modul general şi nu destinate a fi folosite pentru a
rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti, într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare
în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor
tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă. CODUL ARE TREI PĂRŢI
Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti, în afară de cazul când altceva este specificat (secţiunile 1-7).
Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti (secţiunile 8-14).
Partea C se aplică pentru contabilii profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi aplicată, în circumstanţe similare, con-
tabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică (secţiunile 15-18).

Elementele de bază ale raportului de audit. .(bil 26)


53
57. BILET 57
Cui i se aplică prevederile de la partea A din Cod?
Partea A se aplică tuturor contabililor profesionişti, în afară de cazul când altceva este specificat (secţiunile 1-7).
Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve. .(bil 27)

58. BILET 58
Cui i se aplică prevederile de la partea B din Cod?
Partea B se aplică numai contabililor liber-profesionişti (secţiunile 8-14).
Modelul raportului de audit; opinie cu rezevă. .(bil 28)

59. BILET 59
Cui I se aplică prevederile de la partea C din Cod?
Partea C se aplică pentru contabilii profesionişti salariaţi şi de asemeni poate fi aplicată, în circumstanţe similare, con-
tabililor salariaţi din cabinetele cu liberă practică (secţiunile 15-18).
Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimării unei opinii. .(bil29 )

60. BILET 60
Care sunt factorii de care trebuie ţinut seama, atunci când se apreciază respectarea regulilor
de etică, în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea ?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul obiectivitătii impune tuturor profesioniştilor
contabili obligaţia de a fi just, cinstit în plan intelectual şi neimplicat în conflicte de interese.
Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata
şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:
Profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc;
Alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor; execută lucrări de audit intern,
exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie. Cu ocazia alegerii situaţiilor
şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică
referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:
profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune în
discuţie obiectivitatea lor;
este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea
prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie
obiectivitatea profesionistului contabil;
trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile ce implică prejudecăţi, influenţe din partea terţilor care pun în discuţie
obiectivitatea;
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă
principiile de obiectivitate;
Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, în
mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor
lor.

54
Modelul raportului de audit: opinie defavorabilă.(bil 30)

61. BILET 61
Conflictele de interese - circumstanţe de care trebuie ţinut seama.
Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate
stabili b listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent atenţi la
factorii care dau naştere la astfel de conflicte.
Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele
cerinţe interne şi externe şi anume:
• un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot, de
asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil
de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;
profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;
profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale; —
un conflict de interese se poate produce oând publicarea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau
clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil
Ce este un audit; definiţi auditul financiar şi arătaţi rolul şi obiectivele acestuia. .(bil 31)

BILET 62
Care este procedura de urmat, atunci când este dificil de sesizat un comportament contra
eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin personal?
Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă
politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul poate recurge la procedura
următoare:
examinarea conflictului cu superiorul direct; dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul
decide să se adreseze eşalonului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens. Dacă superiorul
direct este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema eşalonului ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
dacă toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să
demisioneze şi să trimită o scrisoare, în acest sens, conducerii entităţii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt
stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
Imaginea fidelă, clară şi completa a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului
- obiectiv fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor.
Explicaţi elementele pe care se sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea
şi cele 6 criterii ce trebuiesc indeplinitatea de conturile anuale ale unei entităţi economice. .(bil 32)

63. BILET 63
Care sunt cele două componente ale competenţei profesionale şi în ce constau ele?
a. Dobândirea: b. Menţinerea competenţei profesionale care cere:
care cere un înalt standard iniţial
55
de pregătire generală, urmată de 1. cunoaşterea continuă a evoluţiilor în
o instrucţie specifică, de practică profesia contabilă, inclusiv pronunţările
şi examinare în subiecte profe- importante la nivel naţional şi internaţional
sionale semnificative şi o perioa- în contabilitate, audit (şi alte reglementări);
dă de practică în domeniu. 2. adoptarea unui program desemnat să
garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în conformitate cu pronunţările făcute pe plan naţional şi
internaţional.
Factorii de risc - element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de
riscuri. .(bil33 )

64. BILET 64
Cum explicaţi principiul confidenţialităţii?
Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care a primit o autorizaţie specială de a divulga informaţiile sau în
caz de obligaţii legale sau profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă -subalterni sau colaboratori-
respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea se referă numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că informaţiile primite
nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care permit profesionistului contabil să îndeplinească obligaţiile
sale, stabilite prin normele profesionale.
în interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi să
furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care
divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu
de exemple):
a) când divulgarea este autorizată de client: dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate; b) când
divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate; trebuie
să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustîîîcaţe sau nejustificabile;
profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unor astfel de
informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;
profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.
Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional şi/sau a unui avocat.
Notă: Vezi şi răspunsul la întrebarea 54.

Pragul de semnificaţie: definiţie; rol. .(bil 34)

65. BILET 65
Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilieri fiscali?
Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se situeze în cea
mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

56
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
-+ Nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială;
-+ Să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală şi nu
interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
-+ în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rând
clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum.
-* Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau comentariu din care să se creadă că:
a. ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
b. ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea
reală a faptului;
c. ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în
eroare fiscul.
-* Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

Succesiunea lucrărilor într-o misiune de audit al conturilor anuale şi certificarea bilanţurilor. .(bil 5)

66. BILET 66
Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?
Activităţile incompatibile apar când:
-♦ Un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nici o afacere, ocupaţie sau activitate care diminuează
sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoarece aceste acţiuni pot fi
incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
•-* Prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea, obiectivitatea sau
independenţa (însă poate afecta calitatea);
-* Angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale care au ca efect faptul că nu
permit contabilului profesionist independent să îşi conducă practica profesională, conform principiilor fundamentale de
etică ale profesiei contabile şi fiind neconformă cu practicarea profesiei.
în ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii contabili nu trebuie:
să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei;
să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le furnizeze, calificările pe care le posedă sau experienţa
dobândită;
să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.
Acceptarea mandatului; acţiuni necesare pentru fundamentarea deciziei de acceptare a
mandatului. (bil 6)

67. BILET 67
Ce este independenţa în profesie?
Independenţa reprezintă un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstrează publicului că îşi poate
exercita misiunea (serviciul profesional) într-o manieră obiectivă şi corectă
Fişa de acceptare a mandatului; conţinut, rol. (bil 7)

57
68. BILET 68
Care sunt componentele independenţei?
Independenţa înseamnă un ansamblu de reguli şi mij loace prin care profesionistul demonstreazâ publicului că-şi poate
îndeplini misiunile într-o manieră corectă şi obiectivă.
COMPONENTELE INDEPENDENŢEI
1. Independenţa de spirit (în gândire):
-♦ Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără să fie afectată judecata
profesională;
-♦ Ea presupune integritate şi obiectivitate.
2. Independenţa în aparenţă:
-♦ reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel încât o terţă persoană să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistul contabil;
-♦ este componenta fundamentală a independenţei.
Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice altă
activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire auditorilor
statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil.

Orientarea şi planificarea misiunii de audit; lucrări necesare. (bil 8)

69. BILET 69
în ce constă independenţa de spirit (în gândire)?.
-♦ Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional fără să fie afectată judecata
profesională;
-♦ Ea presupune integritate şi obiectivitate.

Planul de misiune: conţinut, rol. (bil 9)

70. BILET 70
în ce constă independenţa în aparenţă ?
-♦ reprezintă capacitatea de a demonstra că riscurile la adresa independenţei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel încât o terţă persoană să nu pună la îndoială obiectivitatea profesionistul contabil;
-♦ este componenta fundamentală a independenţei.
Un funcţionar public nu poate fi niciodată independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice altă
activitate curentă.
Cerinţele de independenţă se aplică tuturor profesioniştilor contabili cu practică liberală, cu deosebire auditorilor
statutari şi tuturor persoanelor care sunt în măsură de a influenţa lucrările profesionistului contabil
Aprecierea controlului intern; lucrări necesare pentru scoaterea în evidenţă a celor două
laturi: concepţia sistemului şi funcţionarea sistemului. (bil 10)

58
71. BILET 71
Enunţaţi ameninţări şi riscuri care afectează independenţa.
-»Ameninţări legate de interesul propriu:
Financiar: direct (dependenţa de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde clientul) şi indirect;
-»Ameninţări legate de autocontrol (implicarea auditorului în alte lucrări în cadrul aceleiaşi firme);
-»Familiarism sau încredere prea mare în client (testarea insuficientă a informaţiei furnizate de client);
-» Cunoaşterea de multă vreme a clientului;
-* Personalitatea şi calitatea clientului;
-»Intimidarea de către un client prea dominant, ceea ce impune EC să acţioneze în manieră subiectivă.

Aprecierea controlului intern: înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative. .(bil11 )

72. BILET 72
Riscul legate de interesul propriu; explicaţii.
Interes financiar direct sau indirect, dependenţă de onorarii, dorinţa de a încasa onorariile restante, teama de a pierde
clientul etc.

Aprecierea controlului intern: confirmarea înţelegerii sistemului (testele de conformitate). (bil 12)

73. BILET 73
Riscuri legate de autocontrol; explicaţii.
Implicarea expertului contabil sau a firmei sale în ţinerea contabilităţii, în decizii manageriale la client etc
Aprecierea controlului intern : verificarea funcţionării controlului. (bil 13)

74. BILET 74
Riscuri legate de pledare; explicaţii.
Independenţa poate fi ameninţată dacă expertul contabil devine pledant în favoarea sau împotriva clientului său.

Aprecierea controlului intern: evaluarea finală şi incidenţe asupra misiunii de audit. (bil 13)

BILET 75
- Ameninţări legate de familiarism sau încredere; explicaţii.
Riscul ca expertul contabil să fie influenţat de personalitatea şi calităţile clientului, să fie prea atent la interesele
clientului, afectarea atenţiei expertului de cunoaşterea de mult timp a tuturor problemelor clientului, ceea ce poate
conduce la o încredere excesivă în client şi la testarea insuficientă a informaţiilor prezentate de acesta.

Raportul asupra controlului intern : conţinut, structură. (bil 15)

59
76. BILET 76
Ameninţări legate de intimidare ; explicaţii.
Posibilitatea ca expertul să fie intimidat de o ameninţare sau de un client dominant şi să se teamă de consecinţele ce
decurg din acţionarea de o manieră obiectivă.
Controlul conturilor: structura, conţinutul şi modul de fundamentare a programului de control. (bil 16)

77. BILET 77
Independenţa şi regimul asigurării calităţii; explicaţii.
Un control de calitate pus la punct face parte din mecanismele pentru asigurarea de către experţi a cerinţelor privind
independenţa.
Calitatea activităţii nu va fi diminuată conform o norariului diminuat
Clientul nu va fi indus în eroare în legătură cu domeniul exact al ser viciilor.
Abţinerea de la Iucrări inutile, efectuate numai din dorinţa de câştig
Programarea Iucrărilor astfel încât să asigure calitatea lucrărilor, Eficacitatea planificării.
-» Calitatea lucrărilor nu rezultă numai din competenţa membrilor Corpului şi a colaboratorilor săi, ci şi din începerea şi
continuarea lucrărilor cu conştiinciozitate şi integritate. în acest sens, EC şi CA aplică:
Principiile contabilităţii;
Normele Corpului privind exercitarea profesiei şi exactitatea lucrărilor.
-»Răspundere privind respectarea principiului deontologic al secretului profesiei.

Controlul conturilor: tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante. (bil 17 )

78. BILET 78
Sistemul de precauţii al auditorului.
Experţii trebuie să întocmească şi să menţină un sistem de precauţii care să facă parte integrantă din controlul intern
din întreaga sa firmă, din structura de conducere a firmei sale (chestionar referitor la independenţă).
Sistemul de precauţii trebuie să includă:
proceduri interne scrise care tratează cerinţele, ameninţările şi riscurile la adresa independenţei;
comunicarea activă şi în scris a acestor proceduri fiecărui profesionist şi personalului; instruirea şi controlul
sistematic;
desemnarea profesioniştilor de nivel superior ca responsabili pentru actualizarea acestor proceduri, comunicarea
acestor actualizări şi supravegherea funcţionării sistemului respectiv;
o cerinţă de documentare a fiecărui client, dacă au existat circumstanţe sau fapte care au ameninţat independenţa
expertului şi dacă au fost observate astfel de riscuri; ce precauţii au fost luate pentru a evita, elimina sau reduce
riscul ameninţărilor la adresa independenţei;
sancţiuni pentru încălcarea politicii în domeniul independenţei de către angajaţii firmei de expertiză contabilă.

Sondajul: definiţie şi rol; decizii prealabile executării sondajului. (bil 18 )

79. BILET 79
Legături financiare cu clientul; forme.
Aceste legături pot afecta independenţa şi pot determina un observator imparţial, rezonabil să ajungă la concluzia că
60
independenţa a fost afectată. Implicarea financiară constă în:

Deţinerea unor Deţinerea unor interese Deţinerea unor De


Independenţa este afectată când un contabil profesionist independent dobândeşte direct sau indirect avantaje
interese financiare financiare semnificative împrumuturi la sau de la
financiare într-o companie, pentru care contabilul profesionist independent furnizează servicii care cer respectarea
fin
directeindependenţei.
principiului în firma indirecte (a fi administrator ori un client sau orice nu
clientului
INTERES FINANCIAR executor al unui administrator, funcţionar, director sau car
direct - soţie, copil în întreprindere (şi alte rude);
indirect - prin intermediari. dacă o asemenea de- acţionar principal al unei rela
Executarea sondajelor. (bil 19 ) semnare are interese financiare companii client. clie
într-o companie client).
80. BILET 80
Cazuri de recuzare a unui auditor.
Sunt situaţiile de incompatibilitate a exercitării profesiei şi a raporturilor intervenite cu clientul respectiv (liber de orice
interes, fără implicări financiare sau în activităţile clientului, fără implicări în activităţile incompatibile sau
contradictorii, fără incidenţe familiale).
Un expert contabil trebuie recuzat când:
a. în ultimii 2 ani a fost membru al Consiliului de administraţie, angajat sau a influenţat într-un fel conducerea
firmei ce-i va deveni client;
b. în ultimii 2 ani a fost asociat la firma respectivă sau asociat cu un membru al Consiliului de administraţie, în
funcţie, la acea firmă
Observarea fizică - mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ. (bil 20 )

81. BILET 81
Alte servicii oferite clientului, paralel cu îndeplinirea unei misiuni de audit.
Este interzisă prestarea altor tipuri de servicii profesionale la un client la care se desfăşoară misiunea de cenzor sau
auditor. Este, de asemenea, interzisă ţinerea evidenţei contabile. Este permis numai acordarea de consultaţii legate
de înregistrările contabile
Confirmarea directă - procedură de control al conturilor. (bil 21 )

82. BILET 82
Relaţii personale şi familiale şi independenţa.
Relaţiile personale şi familiale pot prejudicia independenţa. Trebuie deci să ne asigurăm că nici o relaţie personală sau
familială nu pune în pericol independenţa profesionistului în îndeplinirea misiunii sale.
Este imposibil de codificat în mod precis regulile conform cărora o relaţie personală sau familială între un profesionist
liberal şi un client este acceptabilă (prin client înţelegându-se proprietarul întreprinderii, acţionari principali, directori
generali, directori financiari, administrator sau posturi echivalente).
Institutele membre ale IFAC trebuie să-şi informeze membrii de tipul de situaţii susceptibile de a-i expune la presiuni.
De exemplu, astfel de presiuni pot apărea atunci când liber profesionistul are interese financiare comune cu un cadru
sau angajat al clientului, sau când deţin împreună interese semnificative într-o societate în participaţiune cu un client.

Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici. (bil 22 )


61
83. BILET 83
Onorariile şi independenţa.
Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte importantă
din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest
client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect;
acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei
ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform
cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor
servicii.
în ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie.
Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie
Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură. (bil 23 )

84. BILET 84
Bunuri sau servicii primate şi independenţa.
Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi excesive pot constitui o ameninţare
a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesionistul contabil, de către soţiile lor sau de
către copii aflaţi în întreţinere.
Dosarul permanent: conţinut, rol, structură. (bil 24 )

85. BILET 85
Proprietatea asupra capitalului într-o firmă profesională.
într-o firmă profesională, capitalul trebuie deţinut de profesionişti contabili în proporţie de 100%. Legislaţia
românească şi europeană prevede obligatoriu ca cel puţin 51% din capital să fie deţinut de către membrii
organismului profesional.
Toţi participanţii la capitalul firmei de contabilitate trebuie să fie în măsură să influenţeze profesionistul contabil în
prestarea serviciilor profesionale.

Conţinutul raportului de audit (normele (IFAC). (bil 25 )

86. BILET 86
Rotaţia personalului într-o firmă de audit.
Afectarea unui asociat al cabinetului pentru o lungă perioadă de timp, într-o misiune de audit la un client, poate pune
în pericol independenţa.
Afectarea prelungită a aceleiaşi persoane la un client conduce la o relaţie strânsă cu acesta care poate fi interpretată
62
ca un pericol pentru obiectivitatea şi independenţa persoanei respective. Se pune şi problema controlului de calitate,
în măsura în care profesionistul contabil, cunoscând bine întreprinderea, poate afecta o încredere excesivă acestei
cunoaşteri în timpul realizării procedurilor de audit şi formării unei judecăţi asupra problemelor de audit importante.
Rotaţia trebuie efectuată cu personal având aceeaşi experienţă şi trebuie planificată.
Dacă rotaţia este imposibilă, în cadrul cabinetelor mici, trebuie găsite soluţii alternative, cum ar fi încheierea unui
acord permanent de consultanţă cu un alt profesionist liberal sau consultarea serviciilor de specialitate ale
organismului profesional.

Elemente de bază ale raportului de audit. (bil 26 )

87. BILET 87
Utilizarea lucrărilor unui expert şi competenţa profesională.
Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de
cazul că beneficiază de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale,
acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi
experţi). în acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţele tehnice ale specialistului consultat,
acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure
că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la
curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la
care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
fie cerând experţilor respectivi să citească reg. de etică;
fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;
fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze
încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).

Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve. (bil27 )

88. BILET 88
Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele
elemente:
competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la
nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
63
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este sacrificată calitatea şi
Cheltuielile şi diversele rambursări - deplasări de exemplu - se înregistrează distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii

Modelul raportului de audit; opinie cu rezervă.(bil 28)

89. BILET 89
Activităţi incompatibile cu exerciţiul profesiei liberale.
a. Nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea,
obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.
b. Calitatea de expert contabil este incompatibilă cu orice activitate salariată în afara Corpului sau orice activitatea
comercială (v. LI27 referitoare la activitatea de cenzorat).
c. în unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el
trebuind:
Să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
Să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
Să aibă posibilitatea să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.
Prevederile Legii 186 / 1999 cu privire la activitati incompatibile RĂSPUNS:
Legea prevede ca incompatibilitate:
Orice activitate salariată în afara CECCAR;
Orice activitate comercială.
Nerespectarea atrage răspunderea penală (L 186/1999, art. 39.1) Excepţii: cadre didactice, publicistică în domeniu,
parlamentar, consilier local, judeţean).

Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimării unei opinii. (bil 29 )

90. BILET 90
Prevederile Legii nr. 186/1999 cu privire la activităţi incompatibile.
Legea prevede ca incompatibilitate:
Orice activitate salariată în afara CECCAR;
Orice activitate comercială.
Nerespectarea atrage răspunderea penală (L 186/1999, art. 39.1) Excepţii: cadre didactice, publicistică în domeniu,
parlamentar, consilier local, judeţean).

Modelul raportului de audit: opinie defavorabilă. (bil 30 )

91. BILET 91
64
Relaţiile cu ceilalţi membrii; acceptarea unei noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate în unul sau altul din
cazurile următoare:
♦ de către client:
după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);
la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);
fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
♦ De către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere - la contactarea unui liber profesionist contabil - să nu fie informat profesionistul contabil în funcţie (existent); în
astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- Să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura în care ele nu sunt
contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale; - Să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie
este bine informat de natura generală a serviciilor profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil - altul decât profesionistul contabil în funcţie (existent) - este solicitată în ce priveşte
aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă
grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

Ce este un audit; definiţi auditul financiar şi arătaţi rolul şi obiectivele acestuia. (bil 1 )

92. BILET 92
Relaţiile cu ceilalţi membrii; înlocuirea unui liber profesionist contabil.
întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a îi înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea intereselor
legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil să poată determina dacă există motive
profesionale care să justifice neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în
funcţie. în absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre
afacerile clientului său.
Factorii următori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un
profesionist contactat:
dacă clientul a autorizat acest lucru;
dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are ca obiective:
de a împiedica un liber profesionist contabil să accepte nominalizarea sa, dacă toate elementele pertinente nu sunt
cunoscute;
de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii profesionistului contabil în funcţie;
de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie, atunci când propunerea de înlocuire se datorează respectului său
scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.
înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care până atunci au fost prestate de către un alt
liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat, în scris, să
discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată, profesionistul
65
contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să refuze nominalizarea. Dacă
autorizarea este dată, să ceară profesionistului în funcţie:
> să furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;
> să furnizeze toate informaţiile necesare care să-i permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei menţionată la
alineatul precedent, trebuie rapid să:
răspundă (în scris), arătând dacă există motive profesionale care ar interzice profesionistului să accepte nominalizarea sa;
să asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;
să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea să decidă dacă acceptă sau nu
misiunea şi să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

Imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului -obiectiv
fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor. Explicaţii elementele pe care
se sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea şi cele 6 criterii ce trebuiesc îndeplinite de
conturile anuale ale unei entităţi economice. (bil2 )

93. BILET 93
Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?
Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai
CECCAR. în acest sens, trebuie avut în vedere:
Informarea obiectivă a publicului;
Decenţa;
Cinstea;
încrederea;
Bunul gust.

Factorii de risc - element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de


riscuri. (bil 3 )
94. BILET 94
Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivele, încredere, cinste, decenţă şi bun
gust pentru o acţiune de promovare.
nejustificate de posibile rezolvări favorabile;
-* implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare;
-* declaraţii bombastice;
-* fac comparaţii cu alţii;
-» conţin mărturii sau aprobări scrise;
-»care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie;
-» care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume domeniu al contabilităţii.
Pragul de semnificaţie: definiţie; rol. (bil 4 )

95. BILET 95
66
Care sunt condiţiile pentru o acţiune de promovare, atunci când publicitatea nu este autorizată?
-* să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, într-un
mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;
-* să fie de bun simţ;
-» să fie demnă din punct de vedere profesional;
-* să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;
-* să evite promovarea personală excesivă.

Succesiunea lucrărilor într-o misiune de audit al conturilor anuale şi certificarea bilanţurilor. .(bil 5)

96. BILET 96
Care sunt regulile de etică aplicabile contabililor salariaţi în industrie, comerţ, transporturi,
sector
public, etc?
-* Profesioniştii contabili salariaţi trebuie să fie loiali atât vizavi de angajator, cât şi faţă de profesie, aceste două exigenţe fiind
uneori în contradicţie.
Prima condiţie a unui angajat este de a susţine obiectivele etice şi legitime ale organizaţiei profesionale Totodată nu poate
fi obligat un angajat:
să violeze legislaţia;
să încalce regulile şi normele profesiei;
să mintă auditorii angajatorului său;
să semneze o declaraţie care conţine distorsiuni ale realităţii. Dacă profesionistul contabil salariat nu reuşeşte să
rezolve o
problemă importantă care constituie un conflict între angajaţi şi exigenţele profesionale, după ce au fost epuizate
toate eşaloanele (până la administratori), el nu are altă alegere decât să demisioneze; motivele unei astfel de decizii
sunt notificate angajatorului, dar obligaţiile de confidenţialitate îi interzic să informeze terţe persoane (în afară de cazul
că o prevedere legală sau o normă profesională prevăd această obligaţie).
-* sprijin profesional acordat altor colegi: îndeosebi cel care are autoritate recunoscută de către ceilalţi (în analiza, în
judecarea în mod profesional a diferendelor de opinie);
-* competenţa profesională prin care un profesionist contabil nu trebuie să inducă în eroare patronul despre gradul de
pregătire sau experianţă pe care îl deţine;
-* prezentarea informaţiilor financiar-contabile în întregime, cu onestitate, în mod profesionist şi astfel încât să fie
înţelese în contextul lor.
Informaţiile să descrie clar natura adevărată a tranzacţiilor comerciale, activelor, pasivelor, să ordoneze intrările
cronologic şi adecvat.

Acceptarea mandatului; acţiuni necesare pentru fundamentarea deciziei de acceptare a


mandatului. (bil 6)

67
97. BILET 97
Temeiuri legale ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
-* art. 30 din OG 65/94 aprobat prin L 42/1995.-+ Hotărârea nr.l/1995 a Conferinţei Naţionale a CECCAR.

Fişa de acceptare a mandatului; conţinut, rol. (bil 7)

98. BILET 98
Necesitatea (raţiunea) Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
Codul este necesar pentru:
protejarea atât a profe- asigurarea, apărarea onoa- a conferi autoritate lu-
sionistului, a profesiei, rei şi independenţei Corpu- crărilor efectuate de
cât şi a terţilor lui şi a membrilor Corpului, membrii
Orientarea şi planificarea misiunii de audit; lucrări necesare. (bil 8 )

99. BILET 99
Principiile fundamentale în lumina Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
-* obiectivitatea;
-* independenţa;
-* secretul profesional;
-* respectarea normelor tehnice şi profesionale;
-* competenţa profesională;
-»comportamentul deontologic.
Planul de misiune: conţinut, rol. (bil 9 )

100. BILET 100


- Calităţile membrilor Corpului; condiţii pentru menţinerea acestora.
Activitatea membrilor Corpului se caracterizează prin:
-* ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
-»independenţă de spirit şi de interes material;
-* moralitate, probitate şi demnitate.
Pentru menţinerea acestor calităţi, fiecare membru trebuie să:
-* îşi dezvolte necontenit cultura;
-» acorde toată atenţia pentru orice problemă examinată;
-* îşi exprime opinia fără nici o ezitare; să se exprime clar, categoric şi ferm;
-* nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia să nu poată să îşi exercite liber profesia, să nu-şi exercite libertatea
de gândire;
-* considere că independenţa sa trebuie circumscrisă, în orice împrejurare, regulilor stabilite de Corp.

- Aprecierea controlului intern; lucrări necesare pentru scoaterea în evidenţă a celor două laturi:
concepţia sistemului şi funcţionarea sistemului. (bil 10 )

68
101. BILET 101
Reguli privind viaţa individuală.
Membrilor Corpului li se cere o moralitate ireproşabilă, condiţie esenţială pentru admiterea şi menţinerea în Corp.
Toate condamnările de drept comun şi dezordinea din viaţa particulară, susceptibile să aducă atingere demnităţii
profesiei, atrag după sine sancţiuni care merg până la radierea din Tabloul CECCAR.
în afara exercitării profesiei, membrii Corpului trebuie să se abţină de la orice încălcare a legilor, a reglementărilor
profesiei şi de la orice acţiuni susceptibile să ştirbească demnitatea Corpului şi a membrilor săi.

Aprecierea controlului intern: înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative. (bil 11 )

102. BILET 102


Reguli privind publicitatea, anunţul şi oferta.
eliberate de stat sau instituţii recunoscute de stat;
-* la domiciliu: plăcuţă 10 x 5 cm cu date personale;
-* publicitatea personală este interzisă;
-* pentru membrii Corpului, publicitatea poate fi făcută numai de organismele Corpului.
Publicitate = comunicarea către public a serviciilor oferite în scopul obţinerii de lucrări;
Anunţ = comunicarea către public a unor fapte privind profesia.
Oferta = demersuri făcute pentru un eventual client în scopul de a-i propune servicii profesionale.
PUBLICITATEA ŞI OFERTA nu sunt interzise când sunt făcute pentru participarea la licitaţii, organizate potrivit unor
norme legale sau profesionale.

Aprecierea controlului intern: confirmarea înţelegerii sistemului (testele de conformitate). (bil 12 )

103. BILET 103


Folosirea emblemei Corpului de către membrii.
Membrii Corpului pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet, pe legitimaţii. Emblema este compusă dintr-o carte
simbolizând însemnele profesiei, un toiag al zeului Hermes cu doi şerpi încolăciţi, ceea ce semnifica în Grecia
antică diplomaţia, precum şi deviza: ŞTIINŢĂ, INDEPENDENŢĂ, MORALITATE, atribute esenţiale ale acestei
profesii
Aprecierea controlului intern: verificarea funcţionării controlului. (bil 13)

104. BILET 104


Exercitarea profesiei - imposibilitatea colaborării cu un coleg sancţionat.
Sunt două situaţii:-» când se practică individual;-» când se practică în societăţi de expertiză contabilă.
Când se exercită individual, expertul contabil şi contabilul autorizat o fac numai în nume propriu.
în exercitarea misiunilor lor, profesioniştii contabili nu pot colabora cu un coleg pedepsit printr-o măsură disciplinară de
suspendare sau interzicere a exercitării profesiei.

Aprecierea controlului intern: evaluarea finală şi incidenţe asupra misiunii de audit. (bil 14 )
69
105. BILET 105
Exercitarea profesiei - obligaţia încheierii unui Raport.
Indiferent de misiunea pe care o are de îndeplinit, expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie să elaboreze un
raport în legătură cu misiunea respectivă. Elaborarea acestui raport se realizează conform normelor profesionale
Raportul asupra controlului intern: conţinut, structură. (bil 15 )

106. BILET 106


Exercitarea profesiei - imposibilitatea participării la administrarea a două sau mai multe
societăţi
membre ale Corpului.
Interzicerea derivă din generarea conflictelor de interese şi din alterarea independenţei profesionistului şi integrităţii în
realizarea profesiei.

Controlul conturilor: structura, conţinutul şi modul de fundamentare a programului de control. (bil 16 )

107. BILET 107


Exercitarea profesiei - imposibilitatea participării la capitalul a două sau mai multe
societăţi
membre ale Corpului.
Interzicerea derivă din generarea conflictelor de interese şi din alterarea independenţei profesionistului şi integrităţii în
realizarea profesiei.

Controlul conturilor: tehnici de control pentru obţinerea elementelor probante. (bil 17)

108. BILET 108


Exercitarea profesiei - imposibilitatea participării la două societăţi membre ale Corpului (într-
una
ca salariat şi în alta ca acţionar sau administrator).
Este o situaţie incompatibilă cu independenţa profesionistului, cu integritatea şi obiectivitatea ce i se cer. Salariatul
execută ce îi cere şeful Acţionarul, administratorul are o altă poziţie, decizională. Evident, ne aflăm în faţa unei
incompatibilităţi
Sondajul: definiţie şi rol; decizii prealabile executării sondajului. (bil 18)

109. BILET 109


Relaţiile cu clienţii - numai pe bază de contract de prestări servicii.
Numai pe bază de contract de prestări de servicii. Contractul este cel care stabileşte obiectivul, onorariul, termenele. Orice relaţie
financiară cu clientul în afara contractului este interzisă.

70
Executarea sondajelor. (bil 19)

110. BILET 110


Relaţiile cu clienţii - factori de risc.
Limitarea controalelor
întârzieri în închiderea contu rilor şi ţinerea contabilităţii
limitarea onorariilor
aspecte fiscale

Observarea fizică - mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ. (bil 20)

111. BILET 111


Operaţii obligatorii, prealabile acceptării unei noi lucrări sau unui nou client.
evaluarea riscurilor
verificarea privind respectarea principiilor independenţei: —> integritatea —> obiectivitatea —> competenţa —>
confidenţialitatea —> comportamentul profesional —> standarde tehnice
aprecierea eficienţei lucrărilor, prin prisma competiţiei şi mijloacelor de care dispune profesionistul
Confirmarea directă - procedura de control a conturilor. (bil 21)

112. BILET 112


Relaţiile cu clienţii - numai în formă scrisă.
Numai în formă scrisă. De ce? Deoarece orice opinie se transmite în scris, fiind o mărturie, o probă a raporturilor legate de
misiune şi de profesie.

Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici.(bil 22)

113. BILET 113


Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de
către profesionist sau de cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au
efectuat conform "principiilor de bază care guvernează lucrările respective".
Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface
principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare proceduri privind: -♦ calităţi personale (cabinet sau societate); -♦
aptitudini şi competenţă; -♦ repartiţia lucrărilor; -♦ instrucţiuni şi supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau CA care-şi desfăşoară activitatea individual se poate
organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

Dosarul exerciţiului: conţinut, rol, structură. (bil 23 )

114. BILET 114


Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor
71
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul judiciar.
Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau
comisioane.
Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este plătită pentru a acoperi anumite
atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.
Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte
adiţionale).
Nu se pot încheia contracte globale.
Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile. Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi prin participarea la
executarea lucrărilor.
Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute.
în caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

- Dosarul permanent: conţinut, rol, structură. (bil 24 )

BILET 115
Păstrarea arhivelor clientului.
Modalitatea de predare-primire a documentelor, în vederea contabilizării, se stabileşte prin contract şi anexe la
contract, fiind obligatorie:
normalizarea documentelor;
stabilirea termenelor.
Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind păstrat
la dosarul clientului.
Dacă un client a dispărut, se verifică la Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să
păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

- Conţinutul raportului de audit (normele IFAC). (bil 25 )

116. BILET 116


Relaţiile cu colegii.
Membrii Corpului îşi datorează asistenţă, amabilitate şi respect reciproc. Sunt excluse manifestările dure şi
necuviincioase şi mai ales vulgarităţile.
Abţinerea de la orice cuvânt care jigneşte, de la orice imputare răuvoitoare, de la oferirea de servicii în defavoarea
colegilor şi, în general, de la orice acţiune care ar putea aduce daune profesiei şi Corpului este expresia relaţiilor de
respect.

Elementele de bază ale raportului de audit. (bil )26

117. BILET 117


Acceptarea executării unor lucrări, atunci când un membru al Corpului efectuează deja lucrări
pentru acelaşi client.
Numai cu consultarea profesionistului deja în funcţie.
72
Profesionistul solicitat în astfel de cazuri are obligaţia de a cere în scris şi cu consimţământul clientului orice informaţie
de la profesionistul deja în funcţiune.
Cel nou este obligat să nu aducă nici o critică colegului deja în funcţie.
Modelul raportului de audit:; opinie fara rezerve. (bil 27)

118. BILET 118


înlocuirea unui coleg.
Un membru al Corpului, chemat de client să înlocuiască alt membru, nu trebuie să accepte executarea lucrărilor
decât -* după ce a obţinut de la client autorizarea de a contacta colegul predecesor şi de a obţine de la acesta
informaţii în legătură cu activitatea clientului, numai după ce s-a asigurat că înlocuirea este posibilă;
-* nu este din dorinţa clientului de a eluda legea.
Noul profesionist trebuie să asigure secretul profesional în legătură cu informaţiile primite de la fostul coleg
Modelul raportului de audit; opinie cu rezervă. (bil 28)

119. BILET 119


Puterea de control a filialelor.
Consiliul filialei trebuie să se asigure că toate societăţile de expertiză contabilă, toate sucursalele sau filialele acestora se
află sub controlul unui expert contabil sau contabil autorizat, membru al Corpului.
C.F. are obligaţia de a organiza şi a exercita sistematic examinarea profesională a membrilor săi (vezi atribuţiile).

Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimării unei opinii. (bil29 )

120. BILET 120


Cotizaţiile profesionale.
Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv.
Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea profesională.

Modelul raportului de audit: opinie defavorabilă. (bil 30)

121. BILET 121


Obligaţiile membrilor privind consecinţele urmăririi lor administrative sau juridice.
Sunt raporturi derivate din Norme. Orice membru al Corpului este obligat să informeze, în scris, preşedintele Consiliului
fililei, în termen de 5 zile, despre orice acţiune administrativă sau judecătorească îndreptată împotriva sa.

Ce este un audit; definiţi auditul financiar şi arătaţi rolul şi obiectivele acestuia. (bil 1)

122. BILET 122


Raporturile membrilor cu administraţia publică.
Raporturi de amabilitate, loialitate faţă de lege şi respect.

Imaginea fidelă, clară şi completă a patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatul exerciţiului -


obiectiv fundamental al auditării conturilor anuale, verificării şi certificării bilanţurilor. Explicaţi
73
elementele pe care se sprijină noţiunea de imagine fidelă: regularitatea, sinceritatea şi cele 6
criterii ce trebuiesc îndeplinite de conturile anuale ale unei entităţi economice. (bil 2)

123. BILET 123


îndatoriri proprii societăţilor recunoscute de Corp.
Caracteristicile societăţilor:
obiectul de activitate, exercitarea profesiei de EC, CA
majoritatea actionarilor asociati EC CA – actiunile partilor sociale si majoritatea lor
administratir majoritar din EC si CA
actiunile partilor sociale sau normative
-- membru al C
drepturi si obligatii similare
Factorii de risc - element de referinţă în planificarea activităţii de audit; diferitele categorii de
riscuri. (bil 3)

124. BILET 124


Depănerea jurământului.
La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună un jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect
şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.
«Jur să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să respect prevederile Regulamentului Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ale Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi
contabililor autorizaţi, să păstrez secretul profesional şi să aduc la îndeplinire cu conştiinciozitate îndatoririle ce îmi
revin în calitate de expert contabil (contabil autorizat)»
Pragul de semnificaţie.: definiţie, rol. (bil 4)

74