Sunteți pe pagina 1din 26

GRILE SIMULARE REZIDENȚIAT VARIANTA 1

1. Manifestările alergice în caz de supradozaj de articaină constau în:


a. Edeme
b. Rash
c. Convulsie
d. Urticarie
e. Reacție anafilactică
2. *Camerele de cald Worms reprezintă:
a. Un sistem venos superficial de încălzire a aerului
b. Un sistem venos profund de răcire a aerullui
c. Un sistem venos profund de încălzire a aerului
d. Un sistem venos superficial de răcire a aerului
e. Un sistem venos profund de umectare a aerului
3. *Panta tuberculului articular are, în medie, o înclinație de:
a. 610
b. 580
c. 330
d. 750
e. 650
4. Debutul odontogenezei, stomodeumul este căptușit de epiteliu primitiv din 2 straturi, care sunt
acelea?
a. Strat bazal, cu celule turtite
b. Strat superficial cu celule cubice
c. Strat bazal cu celule înalte
d. Strat superficial cu celule turtite
e. Strat superficial cu celule rotunde
5.Modificările vasculare din necroza pulpară pot fi induse de boli generale precum:
a. Arterite
b. Inflamații de vecinătate
c. Tromboză venoasă
d. Avitaminoze
e. Uremie
6. Raportul topografic între cement și smalț poate fi:
a. Cementul acoperă smalțul cervical în 60-65% din cazuri;
b. Cementul acoperă smalțul cervical în 30% din cazuri;
c. Cementul vine în contact cu smalțul cervical în 30% din cazuri;
d. Cementul vine în contact cu smalțul în 60-65% din cazuri;
e. Cementul nu se întalnește cu smalțul în 5-10% din cazuri.
7.*Dupa Ackermann, principalele perioade ale variațiilor funcționale masticatorii sunt:
a. Perioada postnatala: schița funcțională
b. Prioada prenatala 0-6 luni: succiune labioalveololinguală
c. Periaoda primei dentiții abrazate: 20 de dinți de lapte ascuțiți si cu îngustare ocluzala
d. Perioada primei dentiții neabrazate: presiune funcționala mai mare
e. A doua dentiție neabrazata
8.* Concentrația xilinei în anestezia topică este:
a. 1-4 %
b. 2-4 %
c. 5-10 %
d. 6-8 %
e. 10-14 %
9.* Dentiția temporară este initiată:
a. Întra 1-a luna intrauterine
b. În luna a 2-a
c. Între săptămâna 6 si 8-a
d. Între săptămâna 5-9
e. Între săptămâna 7-10
10. Organul smalțului/dentar intervine în:
a. Formarea smalțului
b. Formarea dentinei
c. Initierea dentinogenezei
d. Determinarea tiparului radicular
e. Determinarea tiparului coronar
11. Pulpita cronică deschisă ulceroasă:
a. Are un caracter reversibil;
b. În general nu este dureroasă;
c. Pacientul acuză sîngerare după periaj;
d. Pacientul acuză o durere pulsatilă, cu un caracter spontan;
e. Răspuns negativ la percuția în ax.
12. Nevralgia glosofaringiană:
a. Este acompaniată de bradicardie
b. Este acompaniată de sincope
c. Originea ei este la nivelul fosei amigdaliene
d. Originea ei este la nivelul cartilajului tiroid
e. Reprezintă cea de a doua cauză de durere oro-facială după durerea dentară
13. *Valoarea deplasării posterioare a condilului din poziția stabilă musculo-scheletală, într-o
articulație sănătoasă este:
a. 1,2 mm
b. 2 mm
c. 4 mm
d. 1 mm sau mai puțin
e. 1, 75 mm
14. În stadiul de clopot, papila dentară este formată din:
a. Celule ectodermale diferențiate
b. Celule ectomezenchimale nediferențiate
c. Fibrile de colagen dispersate in spații extracelulare
d. Fibrile de colagen dispersate in spații intracelulare
e. Fibrile de colagen acelular
15. *Perioada de înjumatățire a lidocainei în organism este cuprinsă între:
a. 1-1,5 ore
b. 90-120 min
c. 2-3 ore
d. 100-110 min
e. 8-9 ore
16. Amelogeneza are următoarele etape:
a. Secreția ameloblastelor
b. Mineralizarea odontoblastelor
c. Secreția matricei smalțului
d. Mineralizarea matricei
e. Maturizarea matricei
17. * Clasificarea obiceiurilor vicioase se poate realiza astfel:
a. Atitudini de postură ale capului si corpului in timpul somnului sau in starea de veghe
b. Obiceiuri vicioase prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare a unor elemente neaparținând
aparatului dento-maxilar (interpoziții autotrope)
c. Obiceiuri de interpunere vicioasă a unor parți dure ale aparatului dento-maxilar între alte elemente ale
aceluiași aparat (interpoziții heterotrope)
d. Obiceiuri vicioase de purtare necorespunzătoarea a dispozitivelor ortodontice funcționale
e. Obiceiuri vicioase prin raporturi sau declansarea de forte potential nocive in timpul desfașurarii
normale a unor funcții
18. Compoziția smalțului în timpul mineralizării parțiale va consta în:
a. 90% apă
b. 65 % apă
c. Material organic – proteine 20 %
d. Material anorganic – hidroxiapatită – 15 %
e. Material anorganic – hidroxiapatită – 50%
19. Indicațiile extracției dinților permanenți legate de patologia dento-parodontală:
a. Dinți care întrețin o sinuzită maxilară de cauză dentră
b. Dinți cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival
c. Dinți care determină procese supurative acute (pericoronarite acute)
d. Dinți cu distrucții corono-radiculare întinse
e. Dinți mult egresați
20. *Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:
a. Zigomatomandibular
b. Temporomandibular
c. Medial
d. Sfenomandibular
e. Stilomandibular
21. În ceea ce privește concepția gnatologică sunt adevărate următoarele:
a. Deglutiția se efectuează în intercuspidare maximă
b. Intercuspidarea maximă coincide cu relația centrică (point centric)
c. Raportul ocluzal este de tip cuspid/creastă marginală
d. Se mai numește ocluzie restrictivă (după Lauritzen)
e. Raportul ocluzal este tripodic cuspid/fosetă
22. *Terminologia pentru dinții supranumerari nu include:
a. Pleiodontie
b. Pleodontie
c. Atelectodontie
d. Ateleodontie
e. Anastrofic
23. Ciclul de viața al ameloblastului cuprinde urmatoarele stadii:
a. Stadiul de protective
b. Stadiul de clopot
c. Stadiul de cupa
d. Stadiul de histodiferențiere
e. Stadiul morfogenetic
24. Evoluția necrozei pulpare se poate face spre:
a. Pulpită cronică închisă propriu-zisă
b. Fractură dentară
c. Gangrenă pulpară prin fenomen de anaforeză
d. Pulpită purulentă totală
e. Pulpită cronică deschisă granulomatoasă
25. Aderența bacteriilor la pelicula dobândită este explicată prin mai multe mecanisme:
a. Aderența prin mecanism electrostatic;
b. Aderența prin mecanism chimic;
c. Aderența prin mecanisme hidrofile;
d. Aderența prin structuri bacteriene specializate;
e. Aderența prin receptori de suprafață specifici.
26.* Despre reincluzia dentara se pot afirma următoarele:
a. Dintele reinclus se mai numește și anclavat
b. Cea mai veche teorie etiopatogenetică este Teoria tulburării proceselor evolutive dentare
c. În dentația permanentă se întalnește foarte rar, cu frecvența cea mai mare in zonele laterale: molarul de
6 ani și/sau molarul de 12 ani superior
d. În dentația temporară se întâlnește mai frecvent la nivelul molarului II, mai ales superior si mai rar la
molarul I
e. Sexul masculin este mai puțin afectat
27. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori, repere anatomice:
a. Creasta zigomatico-alveolară
b. Rădăcina mezială a molarului de 6 ani
c. Mucoasa mobilă
d. Vestibulul bucal
e. Rădăcina distală a molarului de 12 ani
28. În poziția fiziologică de postură:
a. grupele musculare antagoniste se află într-un relativ echilibru tonic
b. lipsește spațiul Donders
c. condilii sunt poziționați în point centric sau long centric în cavitățile glenoide
d. apare o ușoară inocluzie (freeway space) de 4-6 mm
e. buzele închid fanta labială fără a se contracta
29. Matricea organică a dentinei. Compoziție:
a. Reprezintă 28 - 30 % din structura dentinei
b. Colagenul tip 2 constituie 90 % din matricea organică
c. Colagenul tip 1 constituie 90% din matricea organică
d. Reprezintă 18-22% din structura dentinei
e. Proteinele necolagenice constituie 18 % din matricea organică
30. * Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară se pune pe:
a. Teste de vitalitate slab pozitive
b. Însămânțare bacteriană pozitivă
c. Modificări radiologice minime fără afectare în zona apicală
d. Hipersensibilitate la palpare cu sonda în camera pulpară
e. Modificări de culoare ale dintelui
31. Diagnosticul diferențial al keratochistului odontogen primordial unilocular se face cu:
a. Chistul median mandibular
b. Chistul parodontal lateral
c. Cavitatea osoasă idiopatică
d. Malformațiile arterio-venoase osoase centrale
e. Fibromul ameloblastic
32. În ceea ce privește poziția de intercuspidare maximă sunt adevărate următoarele:
a. este considerată o poziție diagnostică
b. anulează și compensează forțele orizontale
c. în 12% dintre cazuri coincide cu poziția de relație centrică
d. este caracterizată prin prezența unui număr minim de contacte dento- dentare punctiforme
e. orientează forțele ocluzale în axul lung al dinților
33.Mucoasa nazală constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe:
a. Nazodentare
b. Nazolabiale
c. Nazosalivare
d. Nazolaringiene
e. Olfactotiroidiene
34. Fosfoforinele în mineralizarea dentinei circumpulpare:
a. îndeplinesc un rol funcțional fundamental
b. îndeplinesc un rol structural secundar
c. sunt secretate de ameloblaști la nivelul tecii cervical
d. sunt secretate de odontoblaști la nivelul frontului de mineralizare
e. sunt capabile sa îmbine ionii de fosfor
35. Diagnosticul diferențial al necrozei pulpare se face cu:
a. Gangrena pulpară complicată cu parodontită apicală acută
b. Parodontitele apicale cronice
c. Pulpita cronică deschisă
d. Pulpita cronică închisă propriu zisă
e. Pulpită acută purulentă totală
36. Bruxismul este:
a. diurn;
b. întotdeauna nocturn;
c. caracterizat de apariția de fațete de atriție;
d. un factor ce duce la lărgirea spațiului parodontal;
e. mișcarea de basculare a dinților ce rezultaă prin exercitarea unor forțe laterale puternice
37. Tartrul supragingival se caracterizează prin:
a. culoare maroniu închis spre negru;
b. este dispus în șanțul gingival sub marginea gingivală liberă;
c. localizat preferențial pe suprafața linguală a incisivilor inferiori;
d. se depune pe suprafaţa ocluzală a dinţilor lipsiţi de antagonişti
e. are consistență friabilă moale
38. Gangrena pulpară simplă evoluează spre:
a. Parodontită apicală cronică granulomatoasă
b. Fractură coronară
c. Fractură corono-radiculară sub presiuni masticatorii medii și repetate
d. Focar de infecție
e. Infectarea pulpei cu germeni dintr-un focar inflamator de vecinătate
39. Granulomul piogen gingival:
a. Apare în spațiul interdentar în special pe versantul lingual
b. În majoritatea cazurilor este în legătură cu un dinte
c. Este cea mai frecventă formă de granulom piogen oral
d. Leziunea este asociată cu hiperparatiroidismul
e. Este o proliferare tumorală benignă a stratului spinos al epiteliului
40. Dupa Korkhaus retrognația mandibulară se poate datora:
a. Hiperextensiei capului
b. Cauzelor congenitale
c. Obiceiurilor vicioase
d. Întârzierii în dezvoltarea generală
e. Alăptării artificiale
41. Referitor la intercuspidarea maximă de necesitate, următoarele sunt adevărate:
a. este impusă de contactele premature în arcul de închidere al mandibulei în relație centrică
b. poate determina poziționări instabile ale unuia sau ambilor condili mandibulari în articulațiile
corespondente
c. nu este influențată de contactele premature
d. poate fi evidențiată la examenul clinic obiectiv al pacientului
e. nu influențează poziționarea condililor mandibulari în articulațiile corespondente
42. Ca formă, coroanele dinților temporari sunt:
a. mai lungi
b. mai late
c. mai scurte
d. mai globuloase
e. mai late la colet
43. În pulpita cronică deschisă:
a. Zona centrală a procesului inflamator este localizată la nivelul deschiderii camerei pulpare;
b. Zona centrală a procesului inflamator este localizată în profunzimea camerei pulpare;
c. Histochimic scade presiunea intratisulară;
d. Vasele sanguine își îmbunătățesc condițiile de circulație sanguină;
e. Vasele sanguine nu își reglează tonusul deteriorȃndu-se.
44.* Alveolita este:
a. Complicație nespecifică a extracției dentare
b. Reacție inflamatorie osoasă localizată
c. Denumită și operculită
d. Osteită locală
e. Toate raspunsurile sunt corecte
45. Tipul II (2) din cadrul clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după P. Dawson,
presupune:
a. condilii trebuie să se deplaseze de la relație centrică verificabilă pentru a realiza intercuspidare
maximă
b. intercuspidarea maximă în armonie cu o relație centrică verificabilă
c. condilii trebuie să se deplaseze de la postura centrică adaptată pentru a realiza intercuspidare maximă
d. ca tratament se recomandă infiltrații intraarticulare sau spălături
e. are prognostic excelent prin eliminarea interferențelor ocluzale
46. Dupa Ackermann, incizia solicită incisivii la:
a. Basculare în jurul punctului de rotație
b. Torsiuni în jurul punctului de rotație
c. Basculări în jurul punctului hypomochlion radicular
d. Torsiuni în jurul punctului hypomochlion radicular
e. Rezistență din partea incisivilor în timpul mișcării
47. Camera pulpară a dinților temporari:
a. Mai puțin voluminoasă decât a omologilor permanenți
b. Mai voluminoasă decât a omologilor permanenți
c. Coarnele mezio-linguale ale molarilor sunt cel mai aproape de suprafață
d. Coarnele mezio-vestibulare ale molarilor sunt cel mai aproape de suprafață
e. Urmăresc îndeaproape morfologia exterioară a dintelui
48. Gangrena pulpară - morfopatologie:
a. Examenul microscopic pune în evidență un depozit eterogen de diferite substanțe minerale și proteice
b. Examenul histochimic relevă prezența acidului acetic, a dioxidului de carbon și a polipeptidelor
alterate
c. În gangrena uscată pereții dentinari sunt bogat infiltrați impunîndu-se rezecția unui strat apreciabil de
dentină alterată
d. Are loc o pierdere parțială a configurației structurii pulpei coronare
e. Se constată o carie profundă cu deschiderea camerei pulpare
49. Tartrul dentar:
a. se formează pe structurile plăcii dentare preexistente și prin mineralizarea acesteia;
b. se depune de la vârste tinere;
c. care apare primul este cel supragingival;
d. începe să se formeze din prima zi de depunere a plăcii bacteriene;
e. se formează prin înglobarea Ca2+ în placa bacteriană până la o concentrație de 25 de ori mai mare ca
în salivă.
50. Fumatul acționează local prin:
a. iritații indirecte;
b. iritații directe;
c. depuneri de nicotină;
d. vasoconstricție periferică;
e. ischemie.
51.* La pacienți care urmează un tratament chimioterapeutic:
a. Se va monitoriza pacientul prin efectuarea seriată a coagulogramei
b. Este permisă practicarea extracțiilor dentare numai atunci când leucocitele > 50.000/ mm3
c. Este permisă practicarea extracțiilor dentare numai atunci când leucocitele < 50.000/ mm3
d. Este permisă practicarea extracțiilor dentare numai atunci când trombocitele < 50.000/ mm3
e. Tulburările asupra seriei albe apar la circa 3 săptamâni de la încetarea tratamentului
52. Conform diagramei lui Ulf Posselt, următoarele sunt adevărate:
a. are ca reper deplasarea punctului interincisiv superior
b. primii 12-25 mm de deschidere a gurii din RC (IM) presupun rotația și translația condililor
mandibulari la nivelul ATM
c. următorii 20-25 mm de deschidere a gurii presupun la nivel articular o rotație pură
d. de la poziția de relație centrică la cea cap-la-cap distanța parcursă este de 4 mm
e. de la poziția de relație centrică la cea de propulsie maximă distanța parcursă este de 10 mm
53. Tuberculul molar Zuckerkandl:
a. se găsește la nivelul feței palatinale a molarului 1 superior temporar
b. se găsește în jumătatea mezială a feței vestibulare la nivelul molarului 1 temporar superior
c. este prezent la nivelul molarului 2 temporar inferior
d. nu este prezent la nivelul molarul 2 temporar inferior
e. la nivelul molarului 1 temporar inferior se localizează pe fața vestibulară
54. În apariția gangrenei pulpare sunt incriminate următoarele microorganisme:
a. Fusobacterium
b. Bacili gram-pozitivi: peptostreptococ, peptococcus
c. Stafilococul alb
d. Actynomices
e. Aggregatibacter
55. Chistadenolimfomul papilar:
a. Afectează mult mai frecvent sexul masculin
b. Nu afectează niciodată sexul masculin
c. Se localizează în special în polul inferior parotidian
d. Se localizează în special în polul superior parotidian
e. Se localizează în special la nivelul buzei superioare
56. Unghiul lui Benett:
a. este unghiul pe care îl face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu planul sagital în mișcarea
de lateralitate
b. are valoarea de 100
c. morfologia ocluzală este direct influențată de unghiul Benett
d. are valori cuprinse între 7-300
e. nu influențează morfologia ocluzală
57. Cantitatea de smalț formată până în momentul nașterii, la dinții temporari:
a. Incisivul central mandibular – 5/6
b. Incisivul lateral maxilar – 3/5
c. Incisivul lateral mandibular – 3/5
d. Molar 1 maxilar: ¼
e. Incisive central maxilar: 5/6
58. Patogenitatea microorganismelor în gangrena pulpară:
a. Țesutul pulpar propriu-zis are acțiune distructivă datorită existenței limfotoxinelor, heparinei și a
histaminei
b. Un rol esențial îl deține dezechilibrul circulator ce se instalează în segmentul pulpar afectat
c. Sulfatazele, necrotoxina și hemolizină sunt incluse in principiile cu rol de distrucție celulară
d. Hipoxia tisulară deține un rol important și favorizează dezvoltarea germenilor aerobi
e. Examenul bacteriologic din segmentul apical este negativ
59. Anomaliile dento-maxilare care favorizează producerea parodontopatiilor marginale cronice
sunt:
a. Incongruența dento-alveolară cu înghesuire:
b. ocluzia cap la cap;
c. ocluzia deschisă;
d. ocluzia adâncă;
e. incongruența dento-alveolara cu spațiere.
60. Hiperfuncția hipofizei produce:
a. spațieri dentare;
b. creșterea în volum a maxilarelor;
c. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivale;
d. aspect palid al gingiei;
e. creșterea ușoară a mobilității dinților
61. Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie se pune pe baza următoarelor informații:
a. Dispariția durerii odată cu îndepărtarea excitantului;
b. Percuție în ax pozitivă;
c. Tratamente efectuate pe dintele în cauză cu puțin timp în urmă;
d. Teste de vitalitate pozitive;
e. Proces carios cu deschiderea camerei pulpare.
62. Diagnosticul diferențial al disfuncției temporo-mandibulare se face cu:
a. Sindromul Eagle
b. Sindromul Ernst
c. Miotonia mandibulei
d. Carotidinia
e. Sindromul Costen
63. În timpul masticației, retropulsia mandibulei depinde de acțiunea mușchilor:
a. Temporali (fasciculele anterioare)
b. Temporali (fasciculele posterioare)
c. Acțiunea mușchilor temporali este frânată de mușchii pterigoidieni externi
d. Acțiunea mușchilor temporali este frânată de mușchii pterigoidieni interni
e. Retropulsia depinde de osul alveolar și de orbicularul buzelor
64. Factorii generali care pot influența dimensiunea verticală de repaus sunt:
a. afecțiuni ale ATM
b. hipocalcemie
c. spasme musculare
d. poziția capului și a gâtului
e. intoxicații medicamentoase
65. Față de dinții permanenți, joncțiunea smalț-cement în cazul dinților temporari se poate clasifica
astfel:
a. în 60 % din cazuri, dentina radiculară este descoperită
b. în 60 % din cazuri smalțul acoperă cementul
c. în 60% cementul acoperă smalțul
d. în 30 % din cazuri smalțul acoperă cementul
e. în 10 % din cazuri smalțul acoperă cementul
66. *În parodontita apicală acută seroasă pot apărea următoarele complicații:
a. Resorbție și vindecare termporară
b. Cronicizare
c. Abcese palatinale
d. Sinuzită maxilară
e. Proces osteomielitic
67. În pericoronaritele acute pot apărea următoarele complicații:
a. trismus;
b. febră;
c. abcese de vecinătate;
d. edem laringian;
e. meningită acută
68. Chistadenolimfomul papilar:
a. Afectează mult mai frecvent sexul feminin
b. Afectează mult mai frecvent sexul masculin
c. Se localizează în special în polul inferior parotidian
d. Este o tumoră rară care afectează aproape exclusiv glandele salivare accesori
e. Se localizează în special la nivelul buzei superioare
69. Reperele relației centrice sunt (la pacientul dentat):
a. dimensiunea verticală centrică egală cu cea a etajului mijlociu
b. prezența spațiului Donders
c. condilii centrați în cavitățile glenoide
d. buzele închid fanta labială fără a se răsfrânge
e. lipsa spațiului Donders
70. Următoarele afirmații despre timpul esofagian al deglutiției sunt adevărate:
a. În porțiunea cervicală a esofagului prevăzută cu musculatura netedă progresiunea este lentă
b. În porțiunea toracică, deplasarea este ceva mai lentă, durând 1,5-2 secunde
c. În porțiunea cervicală a esofagului, deplasarea se face în circa 3 secunde
d. Porțiunea toracică este alcătuită din fibre striate și fibre netede
e. Porțiunea cervicală are o lungime medie de 6-7 cm
71. *Referitor la mușchii mobilizatori ai mandibulei, este fals:
a. maseterul este cel mai puternic mușchi masticator
b. mușchiul pterigoidian lateral are ca acțiune principală propulsia mandibulei
c. mușchiul temporal are 3 fascicule
d. mușchiul milohioidian se inseră pe fața anterioară a osului hioid
e. mușchiul geniohioidian are rol în deglutiție și masticație
72. Privind exfolierea dinților temporari:
a. dinții maxilari se exfoliază mai precoce ca cei mandibulari
b. dinții mandibulari se exfoliază primii
c. molarii primi se exfoliază simultan
d. molarii secunzi se exfoliază simultan
e. exfolierea este foarte asimetrică
73. Osteomielita supurată cronică a copilului:
a. Semnul Vincent este pozitiv
b. Semnul Vincent este negativ
c. Ambele corticale mandibulare sunt deformate
d. Este localizată frecvent la nivelul ramului mandibular
e. Este localizată frecvent la nivelul corpului mandibular
74. O deglutiție se desfășoară normal atunci când:
a. Buzele rămân în repaos sau prezintă o contracție foarte ușoară
b. Dinții posteriori sunt în contact sau la distanță
c. Limba rămâne în interiorul limitelor cavității orale
d. Buzele se deschid ușor, compensând acțiunea limbii
e. Buzele rămân în contact printr-o contracție fermă
75. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate, referitor la intermediarii ovoidali?
a. se pot igieniza ușor cu mătasea dentară
b. se adaptează bine la crestele înguste
c. se adaptează bine la crestele late
d. concavitatea de la nivelul crestei se poate obține imediat postextracțional
e. concavitatea de la nivelul crestei se poate realiza chirurgical după vindecarea plăgii postextracționale
76. Despre viteza de propagare a cariilor la nivelul dinților temporari sunt false următoarele:
a. sunt carii acute
b. sunt carii cronice
c. sunt carii subacute
d. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 2-5 ani
e. sunt mai frecvente în perioada de vârstă 6-9 ani
77. Producerea gingivostomatitei ulceronecrotice este dată de:
a. boli generale cronice cașectizante;
b. menopauza și postmenopauza;
c. deficitul de vitamina A, D, E;
d. prezenţa bacililor fuziformi și spirochetelor;
e. hiposalivația din colagenoze.
78. Gaura infraorbitară este situată:
a. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare
b. La 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
c. Pe linia verticală care trece între cei doi premolari superiori
d. La nivelul fosei canine
e. La unirea 1/3 interne cu cele 2/3 externe a margini infraorbitare
79. Alte momente sau cauze ce au favorizat instalarea obiceiurilor vicioase în comportamentul
copilului ar putea fi:
a. Atmosfera de familie nesănătoasă
b. Mimetismul
c. O boală infecto-contagioasă
d. Dismorfoze congenitale
e. Preocupări pentru folosirea rațională a timpului
80. Coroanele mixte sunt indicate:
a. pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
b. pe dinți scurți
c. pe dinți cu camera pulpară mare
d. pe dinți cu afecțiuni coronare care pot beneficia de metoda fațetării
e. pe dinți în oropoziție
81. AAPD recomandă folosirea termenului de ”early childhood caries” ECC atunci când indicele
DMF are următoarele valori:
a. 3 la 2 ani
b. < 3 la 2 ani
c. <5 la 5 ani
d. 4 la 3 ani
e. 6 la 5 ani
82. *Diagnosticul diferențial în cazul parodontitei apicale hiperemice se face cu:
a. Pulpita cronică închisă
b. Nevralgia de trigemen
c. Pulpita acută purulentă totală
d. Hiperemia preinflamatorie
e. Foliculita acută a dinților incluși
83. Complicații septice la distanță asociate incluziei/erupției molarului trei inferior:
a. Supurații hepato-renale
b. Tromboflebita sinusului cavernos
c. Meningite
d. Tromboze septice ale sinusurilor craniene
e. Pulmonare
84. Sindromul Cauhepe se caracterizează prin:
a. Interpoziția obrajilor
b. Ocluzie deschisă
c. Ocluzie adâncă
d. Ocluzie inversă frontală
e. Ocluzie inversă laterală
85. *Croșetul în ,,S” este utilizat pe:
a. premolarii înalți cu linia ghid apropiată de fața ocluzală
b. molarii de minte de formă conică
c. premolarii inferiori cu rădăcina denudată
d. dinții frontali
e. premolarii izolați convergenți sau divergenți
86. Inlay-urile se pot decimenta din următoarele cauze:
a. adâncime prea mare
b. retenție ocluzală ineficientă
c. pereți verticali prea divergenți
d. planșeu orizontal, plan al cavităților de clasa I
e. cimentare defectuoasă
87. Diagnosticul diferențial al cariei de biberon se face cu:
a. pulpila seroasă ireversibilă
b. caria rampantă
c. caria profundă
d. caria grefată pe hipoplazia smalțului
e. amelogeneza imperfectă
88. * Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă se pune pe următoarele semne:
a. Teste de vitalitate slab pozitive la nivelul dintelui cauzal
b. Percuția în ax pozitivă în 20% din cazuri iar examenul radiologic prezintă o imagine caracteristică,
conturată
c. Durere la atingerea dintelui, mobilitate dentară, fistulizare cu eliminare de puroi;
d. Simptomatologie de pulpită și examen de laborator ce pun în evidență existența procesului inflamator
din zona apicală
e. Simptomatologie subiectivă şi obiectivă ștearsă, uneori o durere intensă provocată de presiunea
masticatorie, imagine radiologică concludentă
89.Forma desmoplastică a ameloblastomului:
a. Este cea mai frecventă
b. Se localizează în special în zona anterioară la maxilar
c. Se localizează în special în zona anterioară la mandibulă
d. Are aspect de radiotransparență cu zone radioopace
e. Are aspect de radioopacitate cu zone radiotransparente
90. Dormitul într-un singur decubitus lateral poate influența nociv dezvoltarea copilului:
a. La nivelul coloanei vertebrale (curburi în plan transversal – scoliotice)
b. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față– asimetrii faciale
c. Prin introducerea unei sau a ambelor mâini sub față – poziție deviată lateral a mandibulei
d. Asimetrii faciale prin dezvoltarea insuficientă sau deformarea unei hemifețe
e. Accentuarea retrognației de relație
91. În ceea ce privește prepararea dinților pentru coroane de înveliș, este adevărat că:
a. marginea incizală se prepară oblic 450, spre oral la incisivii superiori și spre vestibular la cei inferiori
b. marginea incizală se prepară oblic 450, spre vestibular la incisivii superiori și spre oral la cei inferiori
c. dinții triunghiulari necesită preparări mai accentuate ale fețelor proximale, deoarece au indicele mezio-
distal mai mare
d. convergența fețelor proximale va fi cu atât mai mare, cu cât dinții sunt mai scurți
e. fața vestibulară se prepară ușor convex mezio-distal și gingivo-incizal
92. Caria rampantă:
a. este specifică doar dinților temporari
b. este specifică doar dinților permanenți
c. se poate întâlni și la dinții permenți
d. este un tip de carie cu debut brusc și răspândire mare
e. este un tip de carie cu evoluție lentă
93. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocromă constă în:
a. glosită;
b. ulcerații orale și faringiene;
c. mucoasa gingivală este palidă;
d. disfagie;
e. toate de mai sus
94. Abcesul semilunar mai este denumit:
a. Abces peribazilar
b. Abces parabazilar
c. Abces paramandibular
d. Abces perimandibular extren
e. Abces migrator al obrazului
95. Transpoziția incompletă presupune:
a. Inversarea totală a 2 dinți vecini și alinierea acestora în curbura normală a arcadei
b. Prezența celor 2 dinți situați unul deasupra celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
c. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul celuilalt, linia arcadei trecând printre ei
d. Prezența celor 2 dinți situați unul în dreptul celuilalt, linia arcadei netrecând printre ei
e. Prezența unui dinte pe linia arcadei și a celuilalt în poziție ectopică
96. La coroanele mixte metalo-ceramice se recomandă:
a. trecerea de la metal la materialul ceramic să se facă prin unghiuri rotunjite
b. capa metalică să fie rigidă, dar cât mai subțire
c. scheletul metalic să conțină macroretenții
d. prepararea feței vestibulare 0,35-0,5 mm pentru componenta metalică și 1,5-2 mm pentru componenta
fizionomică (după Bratu)
e. prepararea feței vestibulare plat pentru a nu periclita vitalitatea pulpei dentare
97. Disfuncția salivară poate fi provocată de:
a. boli cardiace
b. boli reumatismale
c. deficiențe ale vitaminei D
d. displazia ectodermală
e. miastenia gravis
98.* Sunt accidente intraoperatorii ale odontectomiei molarului trei inferior, cu excepția:
a. Fractura mandibulei
b. Luxația mandibulei
c. Fractura de unghi mandibular, postoperator
d. Împingerea molarului în planșeul bucal
e. Toate răspunsurile sunt corecte
99. În transpoziția incompletă, atitudinea terapeutică este următoarea:
a. Este dictată de raportul coroanelor celor 2 dinți interesați
b. Nu este dictată de raportul apexurilor celor 2 dinți implicați
c. Se alege soluția terapeutică ce va asigura deplasarea dentară cea mai mare și în direcția cerută de dinte
d. Poate fi transformată în transpoziție completă
e. Este dictată de raportul apexurilor celor 2 dinți implicați
100.Intermediarii în semișa:
a. încalecă atât versantul vestibular cât și cel oral al crestei
b. se utilizează frecvent în zonele de vizibilitate maximă la maxilar și la mandibulă
c. retenționează mai puține resturi alimentare comparativ cu intermediarii în șa
d. zonele de contact cu creasta vor fi confecționate din ceramică sau metal
e. prezintă contururi orale mai reduse
101.Despre caria grefată pe hipoplazia de smalț sunt adevărate următoarele:
a. se găsește la incisivii superior
b. se găsește la incisivi inferiori
c. interesează molarul 1
d. are tipar circular
e. este localizată ocluzal la nivelul molarilor
102. *Evoluția granulomului chistic se face spre:
a. Supurații ale lojelor feței
b. Osteomielită
c. Granulom epitelial
d. Vindecare în urma tratamentului corect de canal asociat cu antibioterapie
e. Fractura spontană a osului, în cazul formelor voluminoase
103. Gingivita la pubertate este caracterizată prin:
a. Apariția ei atât la fete cât și la baieți;
b. este mai frecventă între 10-12 ani;
c. implicarea mai frecventă a speciilor Capnocytophaga;
d. apariția ca semn al unor modificări metabolice mai ales înaintea ciclului menstrual;
e. inflamație gingivală roșu-violacee

104.Incizia în cazul odontectomiei molarului trei inferior:


a. Incizia în plic este cel mai frecvent practicată
b. Incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi este o variantă a inciziei în baionetă
c. Incizia cu decolarea unui lambou cu trei laturi este indicată în special în cazul în care dintele este
inclus intraosos profund
d. Incizia în plic pornește de la papila gingivală distală a molarului de 6 ani inferior
e. Incizia în plic pornește de la papila gingivală mezială a molarului de 12 ani inferior
105.Diastema mai este denumita in literatura si:
a. Diastema adevarată, vera, secundară
b. Diastema adevarată, vera, primară, dupa Boboc
c. Diastema interincisiva dupa Kalvelis
d. Diastema patologică dupa Pont, Dechaume
e. Diastema interincisivă dupa Boboc
106.Bizotarea marginilor cavității la inlay-uri:
a. se realizează pe ¼ din grosimea smalțului la inlay-ul metalic
b. se realizează cu o înclinație de 450
c. este obligatorie la inlay-ul metalic ocluzal
d. se face cu freze diamantate, care produc suprafețe mai netede decât cele din oțeluri extradure
e. la cavitățile ocluzale mici nu se face pe toată înălțimea smalțului (Mouren)
107.Simptomatologia cariilor aproximale în cazul dinților temporari se caracterizează prin:
a. durere după orele de masă
b. durere dimineața
c. creasta marginală este intactă
d. durerea nu trebuie diferențiată de eventuale complicații pulpare
e. durerea vie
108. Tumora de sarcină:
a. prezintă o incidență de 3-6 % cazuri;
b. prezintă o incidență de 5-10 % cazuri;
c. apare dupa luna a 5-a de sarcină;
d. din punct de vedere histopatologic este un angiogranulom;
e. apare dupa luna a 3-a de sarcină
109.Factorii favorizanți în aparția echimozelor cervico-faciale:
a. Nerespectarea de către pacient a instrucțiunilor privind îngrijirile postextracționale (în special clătirea
cu apă după extracție)
b. Dehiscența plăgii
c. Vârsta înaintată a pacienților
d. Stările de fragilitate vasculară
e. Chiuretajul alveolar incomplet
110.Diastema primară:
a. Este cauzată de dezvoltarea exagerată a frenului buzei superioare
b. Este cauzată de dezvoltarea exagerată a frenului buzei inferioare
c. Este cauzată de inserția înaltă a frenului între incisivi
d. Este cauzată de inserția joasă a frenului între incisivi
e. Nu are ca și cauză anodonția incisivului lateral sau meziodensul
111.Coroanele ceramice (Jacket):
a. sunt bine tolerate de parodonțiul marginal (dacă sunt bine glazurate)
b. pot fi retentori pentru punți
c. nu sunt rezistente la presiune
d. necesită sacrificii minime amelo-dentinare
e. sunt indicate pe dinți vitali sau pe reconstituiri corono-radiculare turnate
112.Factorii etiologici ai pulpitelor și gangrenelor pulpare pot fi grupați în următoarele categorii:
a. floră microbiană normală
b. floră microbiană patogenă
c. traumatisme maxilo-faciale
d. factori iatrogeni
e. băuturi carbogazoase
113. Diagnosticul diferențial în parodontita apicală cronică difuză progresivă se face cu:
a. Granulomul simplu conjuntiv
b. Granulomul epitelial
c. Osteofibroză periapicală
d. Adenopatii supurate
e. Actinomicoza
114. Care dintre următoarele afirmații sunt adevarate în legătură cu simptomatologia gingivitei
hiperplazice prin antagoniști de calciu:
a. Radiologic, demineralizarea septurilor interdentare
b. Hiperplazia fără inflamație are un aspect lobulat roz-deschis
c. Hiperplazia este localizată mai mult vestibular dar și oral
d. Culoarea gingiei variază de la roșu-congestiv până la roșu-închis
e. Volumul hiperplaziei este variabil
115. Parodontitele apicale cronice specifice pot să apară în:
a. Teluroză
b. Actinomicoză
c. Bruceloză
d. SIDA
e. Lues
116.Papilomul sino-nazal, variante histopatologice:
a. Papilomul cu celule granulare
b. Papilomul scuamos
c. Papilomul cu celule cilindrice
d. Papilomul inversat
e. Papilomul folicular
117.Spațierile interdentare ca rezultat al dezvoltării exagerate a arcadelor:
a. Apar ca urmare a unor factori funcționali
b. Situația este legată de dimensiunile și funcția organului lingual
c. Poate apărea în cadrul sindromului Down
d. Poate apărea în cadrul hipotiroidismului
e. Poate apărea în cadrul hipertiroidismului
118.Igienizarea protezelor parțiale fixe se realizează:
a. doar cu ocazia prezentării pacientului la cabinetul stomatologic
b. cu periuțe interproximale
c. cel puțin o dată seara pentru a preveni inflamația țesuturilor din jur
d. cu mătase dentară
e. de la un stâlp la celălalt
119.In parodontita marginală profundă rebelă (refractară) la tratament apar urmatoarele
microorganisme:
a. Bacillus forsytus - 25%;
b. Bacillus forsytus - 52%;
c. Bacillus forsytus - 40%;
d. Porphyromonas gingivalis -50%;
e. Porphyromonas gingivalis - 15 %.
120. În parodontita apicală acută purulentă, stadiul endoosos:
a. Focarul poate fi resorbit şi vindecat aparent printr-un act terapeutic corect;
b. În centrul leziunii apare liza țesutului osos sub acţiunea exotoxinelor şi a hidrolazelor lizozomale
c. Este susţinută de scăderea tensiunii intratisulare
d. Tulburările vasculare sunt minime şi nu intervin în evoluţia procesului inflamator purulent
e. Creșterea pH-ului local este esenţială în declanşarea resorbţiei osoase
121.Chistul limfoepitelial cervical:
a. Nu se mobilizează cu mișcările capului și nici în deglutiție
b. Are raport intim cu carotida externă
c. Are raport intim cu carotida internă
d. Nu aderă la planul tegumentar
e. Aderă la planul tegumentar
122.Frecvența ectopiei dentare în ordine crescătoare este următoarea:
a. Canin superior, premolar I inferior, canin inferior, premolari superiori
b. Canin inferior, premolar II Iinferior, canin inferior, premolari superiori
c. Canin superior, premolar II inferior, canin inferior, premolari superiori
d. Canin superior, premolar II inferior, canin inferior, premolari superiori, incisivi, molari de minte
e. Canin superior, premolar II inferior, canin inferior, premolari superiori, incisivi, molari (în special de
12 ani)
123.Parodontita juvenila se caracterizează prin:
a. lipsa unei inflamații evidentă clinic;
b. pungi parodontale false;
c. radiologic apare resorbție osoasă orizontală la molari și incisivi;
d. mobilitate dentară patologică și migrări ale molarilor primi și incisivi;
e. resorbție osoasă verticală avansată la molarii primi
124. Zona exudativă în granulom simplu conjunctiv este caracterizată:
a. Vasodilatație şi edem
b. Vasoconstricție periferică
c. Proliferarea granulomatoasă
d. Este reprezentată de ţesut necrozat şi ţesut infectat de pe canale
e. Au loc primele reacţii de răspuns defensiv
125. În parodontita marginală cronică mixtă semnele leziunilor de tip distrofic sunt:
a. fisuri Stillman;
b. feston McCall;
c. atrofie osoasă predominant verticală;
d. retracție gingivală cu inflamație papilară și marginală accentuate;
e. hiperestezie
126.Vestibuloplastia la mandibulă descrisă de Kazanjian:
a. Incizia se realizează la limita dintre mucoasa fixă și mobilă
b. Incizia se realizează la nivelul mucoasei pe linia mediană
c. Porțiunea de buză rămasă neacoperită este acoperită cu grefe de piele (cu grosime despicată) recoltată
de pe coapse sau din alte zone
d. Porțiunea de buză rămasă neacoperită se vindecă per secundam
e. Se indică efectuarea acestei tehnici sub anestezie generală
127.Reducerea spațiului pe arcada se poate datora:
a. Macrodonției relative sau absolute
b. Dezvoltării insuficiente a maxilarului în plan transversal sau sagital
c. Endoalveoliei, retrodenției, retrognației
d. MPG
e. Distalizării dinților ca urmare a forțelor nefiziologice
128.Intermediarii suspendați:
a. au rolul de a restaura stopurile ocluzale
b. sunt utilizați în zonele cu importanță fizionomică
c. au suprafețe concave în sens vestibulo-lingual și mezio-distal
d. se realizează atunci când în sens M-D există un spațiu de cel puțin 10 mm
e. permit o utilizare mai eficientă a mătăsii dentare
129.În parodontita apicală cronică fibroasă:
a. Radiografia ne dă indicații asupra cauzei care a contribuit la apariția leziunii;
b. Diagnosticul diferenţial se face cu parodontitele apicale acute;
c. Uneori apare senzație de alungire a dintelui sau jenă ușoară;
d. Apar modificări ale mucoasei vestibulare la nivelul apexului;
e. Este prezent un infiltrat limfo+poliblastic de densitate variabilă
130. In parodontita marginală cronică:
a. superficială:
b. scade fosfataza alcalină;
c. scade ARN;
d. scade Succindehidrogenaza;
e. crește fosfataza alcalină;
f. crește ARN.
131. Abcesul parodontal marginal:
a. este o complicație a parodontitei marginale cronice;
b. este localizat cel mai frecvent palatinal;
c. nu poate fi întâlnit niciodată lingual;
d. se produce prin exacerbarea virulenței germenilor din pungile parodontale;
e. tratamentul constă în drenaj prin puncționare
132. Parodontita apicală cronică condensată:
a. Are ca trăsătură esenţială îngroşarea spaţiului periapical
b. Simptomatologia este săracă şi se descoperă întîmplător
c. Evoluează spre osteofibroză periapicală
d. Are un caracter extensiv
e. Are imagine radiologică conturată
133. Complicațiile la distanță și generale ale bolilor parodonțiului marginal sunt:
a. gastrita cronică;
b. pancreatita;
c. rectocolita ulcero-hemoragică;
d. colecistita prin piofagie în condiții de hipo- sau anaclorhidrie gastrică;
e. septicopioemii și septicemie.
134. În parodontita apicală acută seroasă:
a. Durere spontană, continuă, cu caracter pulsatil
b. Are etiologie similară parodontitei apicale hiperemice
c. Ganglionii sunt induraţi şi măriţi în volum
d. Lipsa semnelor de vitalitate a dintelui în cauză
e. Dintele capătă un oarecare grad de mobilitate
135. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:
a. generatorul electric;
b. sistemul de incalzire a apei;
c. sistemul de răcire cu apă;
d. piesă de mână și partea terminală activă;
e. dispozitivul de pornire-oprire
136.Anestezia plexală:
a. Se mai numește și anestezia paraapicală subperiostală
b. Se folosește cu rezerve în cazul molarului de 6 luni
c. Este folosită pentru inserarea implanturilor dentare
d. Puncția anestezică se realizează în vestibulul bucal, în mucoasa fixă
e. În timpul realizări acestei tehnici de anestezie acul trebuie sa aibă bizoul orientat spre planul osos
137.Extracția de pilotaj:
a. Se mai numește dirijată sau Hotz
b. Este indicată în cazurile în care există tendința de instalare a unei dizarmonii dento-alveolare cu
spațiere, manifestată la nivelul incisivilor centrali superiori
c. Începe la momentul erupției incisivului lateral superior
d. Urmărește reducerea fiecărei arcade cu câte un premolar I printr-o succesiune de extracții
e. Se desfășoară pe parcursul a 4-6 ani, în 4 etape
138.Teoria anchilozei osteodentare:
a. Explică etiopatogenia reincluziei dentare
b. Explică etiopatogenia incluziei dentare
c. Poate presupune ca și cauză a anchilozei o soluție de discontinuitate genetică sau congenitală la nivelul
membranei parodontale
d. Poate presupune ca și cauză a anchilozei presiunea masticatorie excesivă sau trauma ocluzală
e. Explică mai degrabă retențiile primare
139.Croșetul continuu (Housset):
a. poate porni din brațele rigide ale unor croșete Ackers
b. poate fi susținut de conectori secundari interdentari
c. are lățimea de 2 mm
d. nu poate fi aplicat pe praguri realizate în smalț sau microproteze
e. este un foarte bun element de sprijin și stabilizare
140.Efectele secundare ale folosirii îndelungate ale clorhexidinei sunt:
a. recesiuni parodontale;
b. modificări tranzitorii ale senzației gustative;
c. colorații galben maronii ale dinților și obturațiilor fizionomice;
d. depuneri crescute de tartru supragingival;
e. iritații minime și descuamări superficiale ale mucoasei orale.
141.* Evoluția și complicațiile granulomului epitelial sunt următoarele:
a. Cronicizarea
b. Osteomielită
c. Suprainfectarea lojelor învecinate
d. Fractura spontană a osului
e. Fistulizarea și vindecarea temporară
142. Ampicilina este:
a. un antibiotic obținut prin semisinteză;
b. o fluoximetilpenicilină;
c. o benzilpenicilină;
d. similară cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai larg;
e. un antibiotic aminoglicozidic
143. Semne de prognostic rezervate în cazul Sarcomului Ewing:
a. Neutrofilie
b. VSH crescut
c. Devierea formulei Arneth spre stânga
d. Anemia
e. Leucopenia
144.Reincluzia totală:
a. Se caracterizează prin absența dintelui de pe arcada dupa ce a fost extras în prealabil
b. La nivelul crestei alveolare se observă o denivelare
c. În dreptul dintelui reinclus există un orificiu prin care se poate palpa în profunzime fața vestibulară a
dintelui
d. Dintele poate fi acoperit de fibromucoasă sau de țesut osos și fibromucoasă
e. Se întâlnește îndeosebi la molarul I temporar
145.Printre consecințele reincluziei se numără:
a. Denivelarea planului de ocluzie datorită suprapozitiei dintelui reinclus
b. Tulburări de ocluzie datorate migrărilor dinților vecini și înclinării antagoniștilor
c. Apariția unor forțe anormale la nivelul dinților înclinați
d. Incluzia succesionalului permanent
e. Carii de colet și proximale ale dinților vecini
146.Croșetul Ney nr 1:
a. este aplicat pe dinții cu linia ghid ce pornește aproape de jumătatea feței proximale adiacente
edentației și urcă spre ocluzal la nivelul feței proximale opuse
b. este indicat pe dinții în versie sau rotație și pe molarii conici
c. prezintă bun sprijin, retenție și reciprocitate satisfăcătoare
d. prezintă excelentă încercuire
e. este derivat din croșetul ,,T” al lui Roach
147.Augmentinul ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale
cronice profunde, este contraindicată:
a. în herpes;
b. în mononucleoză infecţioasă;
c. în leucemie limfoidă;
d. în anemie;
e. în tratamentul cu allopurinol
148. Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch:
a. Procesul osteitic are tendinţa de a cuprinde porţiuni mai mari din os inclusiv zona apicală a dinţilor
vecini
b. În faza iniţiala de dezvoltare endo osoasă semnele clinice sunt absente
c. Diagnosticul diferenţial se realizează cu granulomul epitelial
d. Se poate complica cu fractura spontană a osului
e. Are imagine radiologică caracteristică
149. Tratamentul gingivitei și gingivostomatitei aftoase recidivante se realizează:
a. Aplicații pe mucoasă cu Solutia NIVCRISOL – D
b. Infiltrații cu xilina și hidrocortizon
c. Soluție injectabilă cu Rodilemid, o fiola pe zi i.m, 6-10 zile
d. Tranchilizante: Diazepam, Meprobamat
e. Antialergice
150.Modificările acute ale mucoasei orale la pacienți cu radioterapie:
a. Dehiscența plăgii
b. Mucozită
c. Fibroză
d. Vasculită obliterantă
e. Eritem
151.În macrodonția absolută:
a. Dinții sunt mari
b. Suma incisivă este de 36 de mm
c. Incisivii laterali depășesc 1 cm ca lățime mezio-distală
d. Incisivii centrali depășesc 1 cm ca lățime vestibulo-orală
e. Este aceeasi cu macrodonția relativă
152.Referitor la funcția de sprijin a croșetelor, este adevărat:
a. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
b. depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
c. orice pinten trebuie întărit cu un conector secundar
d. se datorează brațului retentiv al croșetului
e. elementul principal care asigură sprijinul parodontal este pintenul
153. *Pentru depistarea cariilor aproximale avem nevoie de:
a. examen clinic
b. radiografie retroalveolară
c. OPG
d. bite-wing
e. CBCT
154. Hipovitaminoza B2 produce:
a. Eroziuni ale mucoasei bucale
b. Aspect albicios al mucoasei
c. Cheilită angulară
d. Gingivită ulcerate și hemoragică
e. Glosita
155. Abcesul apical cronic:
a. Este reacţia subacută a unei parodontite apicale cronice difuze
b. Prezintă o membrană fibroconjunctivă mai groasă ca în granulom
c. Poate căpăta un aspect burat (cu denivelări)
d. Imaginea radiologică este difuză asemanatoare parodontitei apicale cronice progresive
e. Aspectul este de pungă gălbuie datorită infiltratului de polimorfonucleare
156. Sindromul Chediak – Higashi este însoțit de:
a. Albinism
b. Hipertrofie gingivala
c. Hiperpigmentarea pielii
d. Tulburări ale trombocitelor și fagocitelor
e. Parodontită marginală profundă rapid progresivă
157.La periferia flegmonului de planșeu bucal apare un edem difuz de însoțire ce se extinde:
a. Bucal
b. Genian
c. Presternal
d. Subclavicular
e. Maseterin
158.Winter clasifică incluziile în:
a. Cu coroana orientată în sensul de erupție (dinți anastrofici)
b. Incluzie în retroversie
c. Verticală, nefavorabilă tratamentului conservator
d. Oblică-distală
e. Orizontală – mai puțin favorabilă
159.Retențiometrul (din cadrul paralelografului) prezintă următoarele mărimi:
a. 0,20 mm
b. 0,75 mm
c. 0,25 mm
d. 0,30 mm
e. 0,50 mm
160. *Tuberculul Carabelli:
a. este caracteristic doar dinților permanenți
b. lipsește doar la 20 % din copii
c. lipsește doar la 5 % din copii
d. se găsește într-o proporție mai mare la molarul secund temporar maxilar decât la primii molarii
maxilari permanenți
e. se gasește pe fața vestibulară
161. Zona de necroză din cadrul gingivitei ulcero-necrotice conține:
a. Numeroase neutrofile
b. Puține bacterii
c. Numeroase tipuri de bacterii
d. Resturi de fibră de colagen
e. Spirochete multe
162. În parodontita apicală cronică fibroasă:
a. În evoluţia favorabilă apar numeroase fibre conjunctive o infiltraţie celulară redusă
b. Diagnosticul diferenţial se face cu pulpitele cronice
c. Apare un edem de vecinătate
d. Senzația de egresiune este mai manifestă fiind prezentă durere la masticaţie
e. Vasele sanguine au pereţi îngroşaţi cu strangulări de a lungul traiectului lor
163. Tratamentul curativ al pericoronaritei implică:
a. Instalații de colutorii complexe cu antibiotic
b. Administrare pe cale generală de antibiotic
c. Aplicarea unui dren de masă iodoformata
d. Decapușonare chirurgicală
e. Spălături abundente cu soluții antiseptice
164.Anchilozele extraarticulare pot apărea după:
a. Hipotrofia apofizei coronoide
b. Fracturile cavității glenoide
c. Miozita osifiantă postraumatică
d. Supurații odontogene
e. Supurații otomastoidiene
165.Meziodensul:
a. Apare la maxilarul superior și la cel inferior
b. Erupe sau rămâne inclus în poziție normală sau inversată
c. Poate provoca malpoziții ale incisivilor centrali permanenți
d. Este unicuspidat, uniradicular, coroana având de obicei forma tronconică
e. De regulă este unic, mai rar dublu, foarte rar triplu sau cvadruplu
166.Conectorii principali metalici (proteza parțială scheletată):
a. pot fi utilizați la nivelul maxilarului
b. pot fi utilizați la nivelul mandibulei
c. se pot prezenta sub formă de plăcuță
d. se realizează doar din aliaje nobile din aur platinat
e. se pot prezenta sub formă de bară
167.*Aspecte morfologice, caninul superior:
a. are o proeminență la colet, pe fața palatinală
b. are o proeminență la colet, pe fața vestibulară
c. fața orală este foarte concavă
d. de la cingulum pornește o creastă longitudinal, spre colet
e. fața orală nu prezintă cingulum
168. În granulomul simplu conjunctiv:
a. Uneori se reacutizează prin creşterea patogenităţii microbiene
b. Distrucţia osoasă are un contur delimitat şi regulat în jurul apexului dentar
c. În zona de iritaţie apare un bogat infiltrat inflamator şi vasodilataţie
d. Zona periferică oferă condiţii optime osteoblaştiilor care determină apoziţie osoasă chiar hiperostoză
e. Poate evolua spre o parodontită apicală cronică difuză
169. Chiuretele Gracey profilactice:
a. Sunt în număr de 7
b. Sunt indicate pentru îndepărtarea depozitelor de tartru foarte aderente
c. Partea activă este la fel ca la chiuretele standard
d. Partea pasivă este mai lungă cu 3mm
e. Partea pasivă este mai scurtă și mai rigidă
170. Alte parodontite cronice cu imagini conturate sunt:
a. Parodontita cronică marginală cu hipercementoză
b. Abcesul apical semiacut
c. Parodontita apicală cronică specifică
d. Parodontita marginală cronică cu fractură radiculară
e. Osteita paradentară a lui Merkior
171.* Gingia fixă are o înălțime verticală de:
a. 3-5 mm;
b. 1-9 mm;
c. 5-9 mm;
d. 1-5 mm;
e. 3-9 m
172.În pulpita cronică deschisă ulceroasă:
a. Se constată o carie profundă cu deschiderea largă a camerei pulpare;
b. Testele de vitalitate sunt pozitive la intervale de timp mai mari față de pulpa sănătoasă;
c. Răspuns pozitiv la percuția în ax;
d. Durerea este spontană și are caracter pulsatil;
e. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare.
173. Clasificarea despicăturilor palatine după Veau:
a. Despicătură palatină cicatriceală
b. Despicătură procesului alveolar
c. Despicătură anterioară incompletă
d. Despicătură palatinală schițată
e. Despicătură palatinală centrală
174.Se presupune că în procesul de invaginare intevin următoarele mecanisme principale:
a. Mecanism activ
b. Mecanism pasiv
c. Epiteliile adamantine prolifereaza pasiv invaginandu-se în mugurele dentar
d. Unele defecte ale epiteliului adamantin extern provoacă ramânerea în urmă a anumitor porțiuni de
smalț
e. Invaginarea ia naștere prin proliferarea și înălțarea porțiunilor afectate
175.Referitor la bara linguală (proteza parțială scheletată) este adevărat:
a. când versantul lingual este vertical, bara se plasează la 0,5 mm de acesta
b. distanța de la parodonțiul marginal la bară este de cel puțin 3 mm
c. are lățimea de 4-5 mm și grosimea de 2 mm
d. versantul lingual al crestei alveolare trebuie să depășească 9-10 mm
e. interferează cu planșeul bucal
176. * Pe fața vestibulară a incisivului central inferior, observăm o proeminență care este mai
evidentă?
a. 1/3 medie
b. în 1/3 cervicală
c. la nivelul joncțiuni smalț-cement spre distal
d. la nivelul joncțiunii smalț-cement spre mezial
e. la nivelul joncțiunii smalț- cement, central
177. * Formarea plăcii bacteriene începe dupa periaj la:
a. două ore;
b. 30 minute;
c. 10 minute;
d. 60 minute;
e. 3 ore
178. Fractura Le Fort II interesează:
a. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
b. Peretele extern al orbitei prin sutura fronto-malară
c. Peretele lateral al fosei nazale
d. Lama perpendiculară a etmoidului
e. Septul nazal cartilaginos
179.In cazul fuzionării dentare se disting:
a. Fuzionări proximale
b. Fuzionări coronare
c. Fuzionări radiculare
d. Fuzionări totale
e. Fuzionări apicale
180.Conectorii secundari rigizi:
a. pot fi situați proximal sau interdentar
b. se plasează la distanță de parodonțiul marginal
c. se utilizează rar
d. leagă șeaua de elementele de menținere și stabilizare
e. face legătura dintre conectorul principal și elementele de menținere, sprijin și stabilizare
181.Planul de ocluzie la edentatul total:
a. în zona frontală se situează la 1,5-2 mm sub marginea inferioară a buzei superioare
b. în zonele laterale se situează la mijlocul distanței dintre cele 2 creste edentate
c. în zonele laterale orientarea se realizează raportându-se la planul de la Frankfurt
d. pentru determinarea acestuia se poate utiliza plăcuța Fox
e. în zona frontală are o orientare paralelă cu linia bipupilară
182.*Teaca Hertwig:
a. Este rezultatul activității mitocondriale de la nivelul sacului cervical
b. Este o formațiune de natură epitelială cu rol inductor
c. Prefigurează forma coroanei dentare
d. În timpul creșterii radiculare dă naștere unui inel de cement
e. Conține multe celule din reticulu stelat
183.Gangrena dentară simplă :
a. Sondarea canalelor cu ace Miller este nedureroasă şi nesângerândă
b. Teste de vitalitate ușor pozitive la intensități foarte mari
c. Recoltarea și însămînțarea pe medii de cultură pun în evidență o bogată floră aeroba și anaerobă
d. Examenul radiologic pune în evidență un canal radicular larg
e. Examenul radiologic pune în evidență o radiotransparență marcată la nivel periapical
184. În pulpita acută seroasă totală se înregistrează:
a. Durere cantonată pe traiectul nervului facial;
b. Iradierea durerii către maxilarul antagonist;
c. Intensitate progresivă a durerii,
d. Morfopatologic apare concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei;
e. Prezența elementelor sanguine din seria albă în țesutul pulpar.
185. Diagnosticul diferențial al pulpitei acute seroase parțiale se face cu:
a. Necroza pulpară;
b. Pulpita purulentă parțială;
c. Parodontita apicală acută;
d. Pulpita acută purulentă corono-radiculară;
e. Pulpita cronică deschisă ulceroasă.
186. Tumorile maligne ale limbii în faza de debut se localizează cel mai frecvent:
a. Pe vârful limbii
b. Pe fața dorsală a limbii
c. La nivelul margini laterale a limbii
d. Pe fața ventrală a limbii
e. În șanțul pelvilingual
187.Anodonția de incisiv lateral superior poate fi:
a. Asimetrică, cu sau fară persistență predecesorului temporar
b. Simetrică, cu spațiu total sau parțial închis prin migrări dentare sau cu spațiu păstrat
c. Asimetrică, cu incisivul lateral antagonist normal sau nanic
d. Simetrică, cu sau fară persistența corespondentului temporar
e. Simetrică, cu sau fară persistența corespondentului temporar
188.Anodonția de premolar II poate fi:
a. Simetrică, cu persistența molarului temporar în poziție normală
b. Simetrică, cu reincluzia molarului permanent
c. Simetrică, cu absența corespondentului temporar
d. Asimetrică, cu persistența corespondentului permanent
e. Asimetrică, cu absența dintelui temporar
189.Metodele antropometrice fără repere preextracționale de determinare a dimensiunii verticale a
etajului inferior la edentatul total sunt:
a. metoda Leonardo da Vinci
b. metoda Swenson
c. metoda compasului de aur Appenrodt
d. metoda Wright
e. metoda planului de la Frankfurt
190.*Maturarea smalțului se face prin pierdere de proteina, astfel rapoartele de substanțe devin:
a. Proteinele de la 20-50 la 1 %
b. Proteinele de la 14-15 5 la 2 %
c. Proteinele de la 10 % la 5 %
d. Proteinele de la 30 % la 10 %
e. Proteinele de la 20 % la 10 %
191. *Examenul radiologic efectuat în gingivitele hiperplazice, cu o evoluție mai lungă de 2-3 luni
indică aproape întotdeauna:
a. Demineralizarea septurilor alveolare;
b. Hiperestezie dentinară;
c. Traumatism ocluzal;
d. Resorbții oasoase extinse periradicular și periapical;
e. Adenite
192. Anchiloza intracapsulară unilaterală, semne clinice:
a. Linia interincisivă este deviată de partea bolnavă
b. Linia interincisivă este deplasată controlateral
c. Obrazul apare în tensiune de partea afectată și relaxat de partea opusă
d. Obrazul apare relaxat de partea afectată și în tensiune de partea opusă
e. Mișcarea de lateritate de partea sănătoasă este diminuată
193.Ortopantomograma permite:
a. Evaluarea numărului dinților
b. Aprecierea poziției intraosoase a dinților
c. Gradul de dezvoltare a dinților
d. Analizarea deplasărilor dentare dirijate protetic
e. Evaluarea creșterii și dezvoltării oaselor maxilare
194.*Formarea matricilor organice ale smalțului și dentinei are următoarele caracteristici:
a. Sensul de apoziție de centrifug pentru dentină
b. Sensul de apoziție este centrifug pentru smalț
c. Sensul de apoziție este centriped pentru smalț
d. Începe în zone corespunzătoare coletului, apoi se extinde spre cuspizi
e. Începe în zone corespunzătoare rădăcinii, apoi se extinde spre colet
195. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe:
a. Lipsa durerii și apariția ei la înțeparea în profunzime a pulpei dentare cu sonda;
b. Existența cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare;
c. Răspuns negativ la percuția în ax;
d. Răspuns pozitiv la testele de vitalitate numai la intensități crescute ale excitantului;
e. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare.
196. *Gingivita cronică de cauză microbiană poate deveni hiperplazică dacă factorul favorizant
acționează:
a. 2-3 ani;
b. 2-3 luni;
c. 2-4 luni;
d. 2-4 zile;
e. 2-3 săptămâni
197.* Câte zone distincte afectate se descriu histopatologic în gingivita acută ulcero-necrotică?
a. 3;
b. 4;
c. 5;
d. 6;
e. 7;
198. Diagnosticul diferențial al pulpitei seroase totale se face cu:
a. Hiperemia periinflamatorie;
b. Pulpita purulentă parțială;
c. Parodontita apicală acută;
d. Pulpita acută purulentă totală;
e. Pulpita seroasă parțială.
199. În luxația mandibulară anterioară bilaterală apare:
a. Inocluzie verticală frontală cu contact pe ultimi molari și linia interincisivă deplasată
b. Depresiune pretragiană
c. Condiliul poate fi palpat sub arcada temporo-zigomatică
d. Gura este parțial deschisă cu mandibula retrudată
e. Relieful mentonier este șters bărbia fiind mult retrudată
200.*Mugurii dinților permanenți își încep formarea:
a. În luna 5 intrauterin
b. Luna 10 postnatal
c. Luna 5 postnatal
d. Luna 10 intrautern
e. Luna 6 intrauterin