ORIGAMI

折り紙

Ştefana Vălean
 Origami- prezentare generală
 Evoluţia origamiului

 Povestea celor 1000 de cocori de la HIROSHIMA

Origami (din 
japoneză  折り
紙  origami, hârtie
pliată) constituie
arta plierii hârtiei
colorate în modele de
creaturi vii, obiecte
neînsuflețite sau
forme decorative
abstracte.
 Etimologic, cuvântul origami,
de origine japoneză, este format
din oru care are sensul de “a
îndoi” și kami cu sensul de
“hârtie”, deci “hârtie îndoită”.
  Pe lângă valoarea estetică, arta
origami mai are, în viața cotidiană,
și una utilitară în vestimentație
(broșe, ornamente de păr) și
decorarea interioarelor (lămpi,
bibelouri, abajururi). Uneori
îndemânarea meșteșugului origami
produce cupe, farfurii, cutii de
diferite forme, șervețele
ornamentale.
 În Japonia in secolul al VI-lea hârtia era un
material rar și prețios, astfel plierea hârtiei
a fost practicată la început doar de către
familiile nobile.
 Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada în
care hârtia a început să fie folosită pe scară largă
de către japonezi, aceasta procurându-se la un
preț mic și fiind fabricată în cantități mari.
 În timpul erei Meiji (1868-1912) arta
plierii hârtiei a fost folosită ca
metodă educațională în grădinițele și
școlile primare japoneze. Prin
învățarea formelor de bază ale
acestei arte se ajunge la o anumită
rafinare a gândurilor copiilor în
direcția înțelegerii relației existente
între un corp solid, concret, viu și
reprezentarea sa din hârtie, prin
intermediul culorii și a structurii
liniilor sale de pliere.
 Arta modernă a plierii hârtiei își datorează existența
lui Akira Yoshizawa, cel mai influent și prolific artist
japonez de origami al secolului al XX-lea. Începând cu
anii ’30, Akira Yoshizawa a creat sute de modele
inspirate din viața de zi cu zi.
 Arta origami a fost introdusă în Europa
în secolul al XII-lea, primind cu timpul o
formă distinctă de cea tradițională
japoneză. Dar, la început, această artă
nu a fost primită cu același entuziasm
cu care au îmbrățișat-o japonezii.
 Şi în Spania a existat o formă a artei plierii
hârtiei. În timpul invaziei arabe din secolul al
VIII-lea, maurii au adus secretul fabricării
hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le
interzicea maurilor crearea de simboluri
religioase. Dar, aceștia au folosit plierea
hârtiei în studierea geometriei și astronomiei.
  Plierea hârtiei a devenit celebră și în rândul copiilor
englezi din timpul perioadei Victoriene, dovadă fiind două
ilustrații ale lui John Tenniel, făcute pentru povestea
“Through the Looking Glass” (“Prin oglindă”) de Lewis
Carroll, publicată în anul 1872. pe suprafața hârtiei
diferite motive.
 În România, arta plierii hârtiei
este încă considerată a face parte
doar din segmentul disciplinelor
pedagogice care dezvoltă
îndemânarea, uitându-se, poate
din ignoranță, de latura spirituală
pe care această artă o are în țara
ei de origine, Japonia.
 Povestea celor 1000 de cocori de la Hiroshima

 Cocorul este unul dintre cele mai importante

elemente din cultura asiatică simbolizând
longevitate, fericire și noroc. Se spune că un
cocor japonez trăiește 1.000 ani.
 Una dintre cele mai vechi legende japoneze
este cea conform căreia dacă
împăturești 1.000 de cocori de hârtie
(Senbazuru), o dorință ți se va împlini.
 În 1945 când Hiroshima a fost
bombardată (cel de-al doilea
război mondial), Sadako Sasaki
era o supraviețuitoare de numai 2
ani. La scurt timp după aceasta,
Sadako s-a îmbolnăvit de
leucemie, medicii fiind foarte
rezervați în privința
diagnosticului.
 Sadako Sasaki avea doi ani când
bomba atomică a căzut la
Hiroshima. Era la doi kilometri de
locul unde a explodat Little Boy.
Fetița a fost spulberată prin
fereastră. Mama a fugit către ea
crezând că e moartă. Miraculos,
nu pățise mai nimic. Aproape toți
vecinii săi au murit. Fetița a fost
rănită însă într-un mod pe care
nimeni nu îl putea vedea.
  Până în clasa a șaptea
(1955) era o fată fericită.
La o zi însă după ce își
ajutase echipa să câștige
un concurs de atletism, a
simțit amețeală și
oboseală. După o perioadă
și-a revenit.
 Nu după mult timp însă, în
timpul pauzei de la școală,
amețeala i-a revenit. A
căzut pe podea și nu s-a
mai putut ridica. Colegii i-
au informat pe profesori
iar părinții au dus-o la
spitalul Crucii Roșii. Acolo
a aflat că are leucemie, un
fel de cancer al sângelui.
  În timp ce împăturea hârtia i-a spus lui
Sadako despre legenda conform căreia dacă o
persoană face 1000 de cocori (păsări sfinte ce
trăiesc 100 de ani) din hârtie i se va îndeplini
o dorință
 După prima săptămână însă
amețeala și oboseala au
revenit și a trebuit să se
întoarcă la spital. Deși avea
suficient timp liber la
dispoziție, Sadako ducea lipsă
de hârtie. A improvizat
utilizând etichetele de la
medicamente și orice îi cădea
în mână.
  Au înfiițat un club de împăturit
cocori. Au publicat o serie de scrisori
pentru a duce mesajul de speranță
mai departe.
 Obiectul din hârtie, spre deosebire de cel din piatra, este perisabil. El nu poate sluji eternitaţii. Viaţa hârtiei cu forma ce o
îmbraca este pasagera, creeaza doar un moment de bucurie estetica, dincolo de care se pastreaza doar memoria esenţelor.
Aşadar, ceea ce pierde în durata arta plierii hârtiei câştiga în acuitatea trăirii estetice.
VĂ MULŢUMESC !