TEMATICA PENTRU PORTOFOLIUL DE EVALUARE

VÂRSTE ŞI TREPTE ALE REPREZENTĂRII LUMII ÎN UNIVERSUL LITERATURII ROMÂNE PENTRU

COPII
ION VLASIU
Vlasiu, Ion (2014). Lumea poveştilor. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

PLANURI PENTRU REALIZAREA SARCINILOR DE LUCRU

POVESTIRE, CARACTERIZARE, ANALIZĂ
I. POVESTIREA ORALĂ

 Povestirea orală a operelor literare în proză accesibile copiilor (basm, poveste, povestire, snoavă ş.a.) poate avea în
vedere următoarele aspecte:
 relevarea semnificaţiei titlului şi a importanţei sale în relaţie cu mesajultextului;
 prezentarea conţinutului textului narativ: povestirea pe scurt (prezentarea succintă, relatarea rezumativă) a acţiunii:
exprimarea fluentă şi corectă a ideilor principale (pe momente ale subiectului, cu transformarea vorbirii directe în vorbire
indirectă etc.), relaţia real-fantastic sau realitate-ficţiune, elemente spaţio-temporale, formule narative specifice;
 evidenţierea conflictului şi a rolului acestuia în construcţia subiectului;
 precizarea modurilor de expunere utilizate în text:
o indicarea rolului modurilor de expunere care pot fi recunoscute în text;
o identificarea unor secvenţe narative, descriptive şi dialogate ale textului (prezentarea unor exemple);
o precizarea diferenţelor dintre naraţiune, descriere şi dialog, utilizând corect termenii care definesc cele trei moduri de
expunere.

II. CARACTERIZAREA PROTAGONISTULUI

 Caracterizarea protagonistului operelor literare în proză accesibile copiilor (basm, poveste, povestire, snoavă ş.a.) poate
avea în vedere următoarele aspecte:
 gruparea personajelor în funcţie de un anumit criteriu ales, argumentând alegerea făcută;
 prezentarea trăsăturilor fizice, morale, comportamentale ale protagonistului, din perspectiva principalelor modalităţi de
caracterizare:
o caracterizare directă (făcută de către povestitorul anonim sau de către autorul cult: onomastică, origine, biografie, portret
fizic, stări sufleteşti, fapte semnificative evocate, caracterizare paralelă; făcută de către celelalte personaje: fapte, atitudini,
gesturi relevante);
o autocaracterizare;
o caracterizare indirectă (prin deducerea unor calităţi umane particulare: modul de a gândi, de a simţişi de a se manifesta,
stările sufleteşti, particularităţi de limbaj, abilităţi de comunicare, mediul social, ambianţa în care eroul
trăieşteşiacţionează, vestimentaţia etc.);
 reliefarea raporturilor protagonistului cu celelalte personaje ale naraţiunii;
 evidenţiereaevoluţiei protagonistului de-a lungul acţiunii (referire la una-două scene semnificative);
 recursul la text, prin trimiteri la episoade semnificative sau prin citate ilustrativereferitoare la trăsăturile fizice, morale,
comportamentale ale protagonistului;
 relevarea valenţelor formative ale caracterizării protagonistului, prin raportare la universul lumii copilăriei: identificarea unor
trăsături caracteriale ale protagonistului, care, prin lectura de identificare (personaj-persoană), pot contribui la
educaţiacopiilor(caracter de kinderbildungsroman).

III. ANALIZA (COMENTARIUL) OPEREI LITERARE

 A. Analizavalenţelor formative ale prozei accesibile copiilor (basm, poveste, povestire, snoavă) poate avea în vedere
următoarele aspecte:
 prezentarea particularităţilor speciei literare, pe baza textelorpropuse (teme şi motive literare, prezentarea acţiunii, conflicte,
relaţia real-fantastic sau realitate-ficţiune, elemente spaţio-temporale, formule narative);
 evidenţierearelaţieidintreconţinut (semnificaţiatitlului, structuracompoziţională, subiect, personaje, secvenţenarative)
şimijloaceleartistice de exprimare a acestuia;
 exemplificareaconţinutuluiideatic, prinapel la textelepropuse (indicareaepisoadelorsemnificative, citarea);
 reliefareaargumentată a valenţelor formative (de natură cognitivă, afectivă, morală, estetică) prin care textele literare pot
contribui la educaţiacopiilor(caracter de kinderbildungsroman).

 B. Analizavalenţelor formative ale operelor literare în proză (accesibile copiilor: basm, poveste ş.a.) care propun
personaje din lumea plantelor şi a animalelor (a micilor vieţuitoare) poate avea în vedere următoarele aspecte:
 exprimarea unui punct de vedere argumentat cu privire la modul în care lumea plantelor şi a animalelor este surprinsă în
operele literare selectate;
 evidenţierearelaţiei dintre titlu, conţinutşi mijloacele artistice de exprimare a acestuia (reliefarea conţinutului ideatic prin
referire la titlu şi la particularități ale limbajului artistic: de exemplu, corespondenţa dintre caracterul iniţiatic, ludic etc. al
naraţiuniişi anumite figuri de stil/ procedee de expresivitate artistică: alegoria, simbolul, parabola ş.a.);
 reliefareaargumentată a valenţelor formative/ educative (de natură cognitivă, afectivă, morală, estetică) pe care basmele
(poveştile)cu personaje din lumea plantelor şi a animalelor le pot transmitecopiilor.
 identificarea altor semnificaţii textuale (a unor simboluri ale creşteriişi ale devenirii) care pot dobândi, de asemenea, valenţe
formative, prin trimitere la universul lumii copilăriei (relevarea sensului educativ global al mesajului transmis: valori şi
atitudini, conduite, comportamente dezirabile, caracter de kinderbildungsroman etc.).
OCTAV PANCU-IAȘI
Pancu-Iaşi, Octav (2012). Ţaraundevinerierajoi. Antologie de schiţeşi povestiri. Ediţie îngrijită, note şipostfaţă de Mircea Breaz.
Cluj-Napoca: Editura ASCR.

PLAN ORIENTATIV PENTRU REALIZAREA SARCINILOR DE LUCRU

Comentariul textului (povestire, caracterizare, analiză)

I. Precizarea speciei literare a textelor alese:

 indicarea speciei literare dominante (schița, povestirea), relevarea unor caracteristici ale speciei literare respective;
 recunoaşterea caracterului hibrid al textelor (“istorioare”): amestecul speciilor literare, contaminarea caracteristicilor;

II. Povestirea orală a textelor alese:

 relevarea semnificaţiei titlului şi a importanţei sale în relaţie cu mesajultextului;
 prezentarea conţinutului textului narativ: povestirea pe scurt (prezentarea succintă, relatarea rezumativă) a acţiunii:
exprimarea fluentă şi corectă a ideilor principale, relaţia real-fantastic sau realitate-ficţiune, elemente spaţio-temporale;
evidenţierea conflictului şi a rolului acestuia în construcţia subiectului; indicarea rolului modurilor de expunere care pot fi
recunoscute în text;

III. Caracterizarea personajului principal (a protagonistului) din textele alese:

 prezentarea trăsăturilor fizice, morale, comportamentale ale protagonistului, din perspectiva principalelor modalităţi de
caracterizare (caracterizare directă, autocaracterizare; caracterizare indirectă)
o reliefarea raporturilor protagonistului cu celelalte personaje ale naraţiunii);
o recursul la text, prin trimiteri la episoade semnificative sau prin citate ilustrativereferitoare la trăsăturile fizice, morale,
comportamentale ale protagonistului;
o relevarea valenţelor formative ale caracterizării protagonistului, prin raportare la universul lumii copilăriei: identificarea
unor trăsături caracteriale ale protagonistului, care, prin lectura de identificare (personaj-persoană), pot contribui la
educaţiacopiilor;

IV. Relevareavalenţelor formative ale textelor prezentate:

 reliefareaargumentată a valenţelor formative (de natură cognitivă, afectivă, morală, estetică) prin care textele literare pot
contribui la educaţiacopiilor(conferă textului caracterul unei „cărţi a formării”: „kinderbildungsroman”).

IORDAN CHIMET
Iordan Chimet (2014). Închide ochii şi vei vedea Oraşul. Ediţia a patra. Ilustraţii de Cristiana Radu. Prefaţă de Irina Petraş. Ediţie îngrijită, notă
asupra ediţieişi glosar de Mircea Breaz. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

PLAN ORIENTATIV PENTRU REALIZAREA SARCINILOR DE LUCRU

Comentariul textului (povestire, caracterizare, analiză)
I. Povestirea orală a capitolelor romanului:
 relevarea semnificaţiei titlurilor capitolelor şi a importanţei acestora în relaţie cu mesajul textului;
 prezentarea conţinutului textului narativ, pe capitole: povestirea pe scurt (prezentarea succintă, relatarea rezumativă) a acţiunii:
exprimarea fluentă şi corectă a ideilor principale, relaţia real-fantastic sau realitate-ficţiune, elemente spaţio-temporale;
evidenţierea conflictului şi a rolului acestuia în construcţia subiectului şi în dispoziţia capitolelor romanului.
II. Cod lingvistic şi cod vizual în analiza romanului:
 realizarea lecturii iconice a ilustraţiei capitolelor prezentate, în relaţie cu titlurile capitolelor respective şi cu mesajul textului;
 motivarea preferinţei personale pentru anumite ilustraţii ale romanului, exemplificări;
 exprimarea unei opinii proprii asupra importanţeiilustraţiei în cărţile pentru copii, motivarea preferinţei pentru anumite stiluri în
ilustraţia de carte pentru copii (stilul realist tradiţional; stilul suprarealist: cultivarea oniricului, a ludicului, a insolitului, a paradoxului
etc.; stilul naiv; stilul minimalist ş.a.), exemplificări.
III. Caracterizarea personajelorromanului:
 gruparea personajelor romanului în funcţie de anumite criterii, precizarea acestor criterii, motivarea alegerii făcute;
 identificarea unor trăsături caracteriale ale personajelor, care, prin lectura de identificare (personaj-persoană), pot contribui la
educaţia copiilor;
 prezentarea trăsăturilor fizice, morale, comportamentale ale protagonistului, din perspectiva principalelor modalităţi de
caracterizare (caracterizare directă, autocaracterizare; caracterizare indirectă);
 exemplificarea trăsăturilor fizice, morale, comportamentale ale protagonistului, prin citări sau trimiteri la episoade semnificative
pentru caracterizarea acestuia.
IV.Relevarea valenţelor formative ale romanului:
 evidenţiereavalenţelor formative (de natură cognitivă, afectivă, morală, estetică) prin care textul contribuie la educaţia copiilor;
 reliefarea argumentată a valenţelor formative relevate: recursul la text, prin trimiteri la episoade semnificative sau prin citate
ilustrative referitoare la valorile formative care-i conferă romanului caracterul unei „cărţi a formării”: „kinderbildungsroman”.
VALORI PERENE ÎN UNIVERSUL ACTUAL AL LITERATURII PENTRU COPII ȘI TINERET. CĂRŢI
PREZENTATE DE CĂTRE STUDENŢI (LA ALEGERE, UNA DINTRE CĂRŢILE DIN CELE DOUĂ CORPUSURI DE
TEXTE DE MAI JOS):
I.
o Petre Crăciun, Cu Andersen în regatul poveştilor(Premiul USR: literaturapentrucopiişitineret – 2015), București, Editura Zorio, 2015.
o ArcadieSuceveanu, Încămaşă de cireaşă (Premiul USR: literaturapentrucopiişitineret – 2014);Lumea ca o poveste (2012).
o Passionaria Stoicescu, Povestioare cu ploaie şi soare (Premiul USR: literaturapentrucopiişitineret – 2013); Cartea înaripată, Editura
Carminis, 2014.
o Constanţa Buzea, Cărticică de doi ani, Cărticică de trei ani, Cărticică de patru ani, Cărticică de cinci ani, Cărticică de şase ani, Cluj-
Napoca, Editura ASCR, 2012 (la alegere).
o Petre Crăciun, Fetiţa din Floare, coperta şiilustraţiile de Anca Smărăndache, Bucureşti, Ed. Zorio, 2014.
o Ana Blandiana, Cartea albă a lui Arpagic,Editura Du Style, 1998, Poezii cu şi fără Arpagici pentru copii şi bunici Societatea Română
de Radiodifuziune, 2004 (volum cu CD); Întoarcerea lui Arpagic, Humanitas, 2010;Întâmplări cu Arpagic, Editura Ştiinţa, 2002.
o Ioan Mihai Cochinescu, Micul veneţian. Ilustraţii: Sidonia Călin, București, Didactica PublishingHouse, 2014.
o VasileIgna, Pisoimaimari, pisicimaimicişi un castel cu cincipitici, Cluj-Napoca, Editura Limes
2009;PoveştileariciuluiPăpădieşialtepoeziipentruaricioripentrucopiimaimari,Cluj Napoca, Editura Dacia, 1997.
o Silvia Kerim, Poveştile Bunicii Albe, Editura Carminis, 2014; Povestiridespreprieteniimei(2009); O poveste cu nouăpoveşti(2007),
Poarta de sticlă, Semnul din iarbă(2004),Moşul din oglindă(2005),Zânele nu bat la uşă, Editura Coresi, 2000.
o Ştefan Mitroi, Povestea copilului care a salvat poveştile – teatru pentru copii. Editura Neverland, 2011.
o Mircea Opriţă, Călătoriile din balansoar, Versuri pentru copii. Cluj-Napoca, Editura Limes, 2012.
o Adina Popescu, Miriapodul hoinar şi alte poveşti, EdituraCD Press, 2007; Mari poveşti româneşti pe înţelesul celor mici, CD Press,
2008; O istorie secretă a Ţării Vampirilor. 1. Cartea pricoliciului. Bucureşti, Editura Arthur, 2015.
o Sânziana Popescu, Istorioare cu cosiţe: Poveşti din tărâmul lui Andilandi(2013); Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei,
Editura Mediamorphosis, 2008.
o Iuliu Raţiu, Anotimpul clipei, Editura Semne, 2003; Rivalii lui Harry Potter, Urmaşii lui Harry Potter, Editura USR, 2004.
o Adina Rosetti, Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul, ilustraţii: Cristiana Radu, București, Editura Curtea Veche, 2014.
o AnamariaSmigelschi, seria Luna-Betilunaşi Dora-Minodora. Copertă şiilustraţii Anamaria Smigelschi, 2009, 2010.
o Stelian Ţurlea, Cavalerul spaţial (aventuri cu Daniel), Bucureşti, Ed. Fundaţiei PRO, 1999; Planeta portocalie. Teatru pentru copii,
Bucureşti, Editura Fundaţiei Pro, 2003; Daniel şi Dracula – teatru pentru copii, Editura Fundaţiei Pro, 2001; Magicianul în Pădurea
Uitării – teatru pentru copii, Editura Fundaţiei Pro, 2002; Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, Editura Fundaţiei PRO, 2000.
o Marta Cozmin,Teatru 4. Întâmplări cu îngeri (Îngerulhoinar, A venituncopil, Soulguard), Bucureşti, EdituraVitruviu, 2007.
II.
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2015
 Petre Crăciun, Cu Andersen în regatul poveştilor, Editura Zorio, 2015 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2015).
o Ana Andreescu, Minunata aventură, Editura Curtea Veche, 2015) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2015).
o Passionaria Stoicescu, Când paronimele preferă rimele, Editura Carminis, 2015 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2015).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2014
 Arcadie Suceveanu, Încămaşă de cireaşă, Editura Litera, 2014 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2014).
o Ioan Mihai Cochinescu, Micul veneţian, Editura DPH, 2014) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2014).
o Silvia Kerim, Poveştile Bunicii Albe, Editura Carminis, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2014).
o Valentin Nicolau, Basmania.Răspântia gândurilor, Editura Nemira, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2014).
o Passionaria Stoicescu, Cartea înaripată, Editura Carminis, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2014).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2013
 Passionaria Stoicescu, Povestioare cu ploaie şi soare,Editura Carminis, 2013 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2013).
o Petre Crăciun, Cruciada pisicilor, Editura Zorio, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2013).
o Petre Crăciun, Basme, Editura Zorio, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2013).
o Mariana Filimon, La broscotecă, într-o seară de vară, Editura Tracus Arte, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2013).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2012
 Nu s-a atribuit Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2012.
o Ștefan Mitroi, Jocuri de nenoroc, Editura Detectiv, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2012) (Reeditare: Editura RAO, 2015)
o Mircea Opriță, Călătoriile din balansoar. Versuri pentru copii, Editura Limes, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru
Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2012).
o Anastasia Popa, Zânuța Dora-Li și vrăjitoarea Ciumfi, Editura Carminis, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2012).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2011
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2011.
 Nu s-au făcut nominalizări.

Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2010

 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2010.
o Sînziana Popescu, DrumulAneiprinValeaPlângerii, Editura Mediamorphosis, 2010 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2010).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2009
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2009.
o Vasile Igna, Pisoi mai mari, pisici mai mici şi un castel cu cinci pitici, Editura Limes (Nominalizare la Premiul USR pentru
Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2009).
o Liviu Radu, O după-amiază cu bere și zâne, Editura Tritonic (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2009).
o Arcadie Suceveanu, Lumea ca o poveste, Editura Silvius Libri (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2009) (Reeditare: 2012).
Premiile USR pe anii 2005-2008
 La aceste ediţii nu au fost făcute nominalizări/nu au fost acordate premiile pentru Literatură pentru copii şi tineret.
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2004
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2004.
o Leo Butnaru, Căruţul cu îngeri, Editura Prut Internaţional, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2004).
o Ioana Diaconescu, Roni cel viteaz şiprinţesa cu ghete, Editura Vivaldi, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2004).
o Iuliu Raţiu, Rivalii lui Harry Potter, Editura USR, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2004); din aceeaşi serie: Urmaşii lui Harry Potter, Editura USR, 2004
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2003
 Stelian Ţurlea, Planeta portocalie. Teatru pentru copii, Editura Fundaţiei Pro. (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2003).
o Leo Butnaru, Cu ceseamănănorii,Editura Prut Internaţional, 2003 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2003).
o Iuliu Raţiu, Anotimpul clipei, Editura Semne, 2003 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2003).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2002
 Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Editura Societăţii Culturale „Lucian Blaga” (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2002).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2000
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2000.
o Silvia Kerim, Zânele nu bat la uşă, Editura Coresi (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2000).
o Pavel Şuşară, Opt poveşti adevărate cu fiinţe minunatecolorate viu şi tandru de Icodin Alexandru, Editura Aritmos (Nominalizare la
Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2000).
o Stelian Ţurlea, Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, Editura Fundaţiei PRO (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2000).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1998
 Ana Blandiana, Cartea albă a lui Arpagic, Editura DU Style. Ilustraţii: Anamaria Smigelschi. (Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 1998).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1992
 Monica Săvulescu-Voudouris, Un alt glob, vă rog!Editura Ion Creangă, 1992 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 1992).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1991
 Florenţa Albu, Copilărinde,Editura Ion Creangă, 1991 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 1991).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1982
 Tudor Vasiliu, Cartea numai ochi și urechi,Editura Ion Creangă, 1982 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
1982).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1980
 Marta Cozmin, Croitorul de povești,Editura Ion Creangă, 1980 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 1980).