Sunteți pe pagina 1din 32

Napoleon Bonaparte

Numarul18

PROLOG 4

VIATA $1 VREMURILE 6

Eroul Revolutiei visa La un imperiu perfect Nasterea lui Napoleon in Corsica

Ura fat.a de Fra nta

Eroul poporului nascut din frarnantarile vremii Cei la putere adora razboiul

Nasterea Imperiului Francez

Gloria si prabusirea imperiului

Singuratica insula Elba

EVENIMENTE MARCANTE 20

Strategiile militare ale Regelui Razboiului

VIETI PARALELE 24

Alte personatitati remarc:abile care au avut relatii cu Napoleon

INFLUENTE MAJORE 28

Tara burghezfi visata de Imparat

Pentru arice intorrnatle sau Lamurire,

contacran-ne la telefonul: (021J 40.10.888 sau trimiteti un e-maillainfo0deagostini.ro Servicii pentru ctienti: de luni pana vinarl, Intre orele 10:00 - 15~OO

Pentru 0 rnai buna deservire solicitati Intotdeauna publlcatia de la acela~i punct de vsnzare si mfcrrnati vanzatorul asupra inten\iei de a curnpara ~i apsritiile urmatoare.

Pentru oriee intormatie, larnurire. inlocuire de exemplare sau comenzi de numere anterioare, sunati-ns La tel. 1021) 40 10 888

Penlru inforrnatii $i comenzi de numere antsrloare, cititorii din Republica Moldova pot suna la (022]21.07.98 - Pilramsdia, Chi~inau.

Vizitali site-ul nostru la adresa

www.deagostini.ro

EDITIE SA.PTAM'ANALA

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL EDITOR: Petros Kaprustos

MANAGER ECONOMIC: Folis Fotiou

MANAGER DE REDACTLE $1 PRODUqIE: Virginia Koutroubas ADRESA: Vuiiaqmenis 44-46,16673 Alena

MARKETING MANAGER: Michalis Koutsoukos

PRODUCT MANAGER: Nasita Kortesa

COORDONATOR DE PRODUqIE: Carolina Poulidou MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Bcza

MANAGER LOGISTICA $1 OPERATII: Dimilris Pasakalidis COORDONATOR LOGISTICA $1 OPERATII: Antonis Lioumis

ADAPTARE PENTRU LlMBA ROMANA:

Fast Translate, Best Communication Media SRL

DTP: RAY

TIPARIRE 51 LEGARE: NIKI EKDOTIKI 5A

DIRECTOR DE PRODUCTIE TIPOGRAFIE: STELIOS KRITSOTAKIS

IMPORTATOR: Media Service Zawada S.R.L Country Manager: Mariana Mihallan Marketing Manager: Adina Bojidi

Redactor: Gabriela Muntean

Distribution Manager: Dan lordache ADRESA: sir. Louis Pasteur nr. 3B. et.l , ap.5, sector 5, Bucuresti, Romania

Telefon: 1+40] 21 3187398

DISTR1BUITOR: Hiparion SA

© 2007 De AGOSTINI Hellas

© 2003 K.K. De AGOSTINI JAPAN

ISSN: 1791-0765

Fotografii: Unipholo Press. De Agostini Picture Library

Pretul numerelor

Pretul primului numar. 2,99 LEi /14,50 MOL

Pretul celui de-al doilea numsr ~i al tuturor celorlalte numere: 5,99 LEI/29.99 MOL

Nu ratap bibiiarafturile speciale in care puteti colectiona seria 100 de persunaiits]]! Bibliorafturile sun! disponibila la chioscuri'e de ziare la pretut de 6,99 LEI/35 MD L. DeAgostini va anunta datete de publicare

a bibliarafturilor in seria de reviste.

Drepturile tuturor textelor se alla sub copyrighl. Este interzisa reproducerea, stocarea. transmilerea sau utiLizarea cornerciala a materialelor. sub orice forma, fara acordul scris al editorutui.

Editorul i!?i rezerva dreplul de a schimba ordinea publicarii personalitstilor sau de a le inlocui cu allele.

Napoleo

Cum a trait Napoleon?

C) o _j

o 0:::

Q_

LA SFARSITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA, In Franta atlata In plina glorie, are loc un eveniment marcant: Revolutia Franceza. Pentru prima oars In istoria tarii, regele ~i alti membri ai familiei regale sunt exccutati de catre cornunarzr.

Tn timpul acestei perioade tulburi, care marche az a trecerea Fr antei de la Evul Mediu la epoca rnodcrna. exista un om In care poporul a avut Incredere ca va conduce tara intr-o dircctie potrivita: Napoleon Bonaparte.

Este probabil ironic ca eel care avea sa devina mai tarziu irnparatul Frantei parea sa nutreasca In copilarie ;;i adolescents senti mente de dispret fata de aceasta tara.

In timpul quver narii sale, a introdus Codul Civil care are la baza valorile fundamentale ale societatii moderne,

I

libertatea si egalitatea;;i de asemenea a cucerit numeroase teritorii din Europa, anexaridu-Ie imperiului.

Sa vedem asadar cum a trait, de fapt, Napoleon.

rI',':1 JII:m 1 [o]l(oJei"

1688 ~ Revolutia Glorioasa din Anglia
1689 ~ Tarul Petru I urea pe tronul Rusiei
1710 ~ Incepe constructia Palatului de la Versailles
1768 ~ Corsica devine teritoriu francez
1769 ~ Se naste Napoleon Bonaparte In Corsica
1774 ~ Ludovic XVI este i'ncoronat
1776 ~ Declaratia de lndependenta a State lor Unite ale Americii
1778 ~ Franta participa la Revolutia Americana
1779 ~ Napoleon este admis la Academia Militara din Briennes
1785 ~ Napoleon este numit sublocotenent de artilerie
1789 ~ Tncepe Revolutia Franceza
Washington devine primul presedinte al Statelor Unite ale Americii I
1792 ~ Intem ei e rea Repu b lici i Fra nceze
1793 ~ Executia lui Ludovic XVI.
1795 ~ Reprimarea rniscarii regaliste
1796 ~ Este numit general ?i comandant de armata in ltalia 5e casatoreste cu Josephine de Beauharnais.
1798 ~ Expeditia in Egipt.
1799 ~ Lovitura de Stat din 18 Brumar
1800 ~ A doua expaditie in Italia.
1802 ~ Bonaparte este numit Prim Consul pe viata.
1804 ~ Napoleon Bonaparte este inccronat Imparatul Frantei. Redactarea Codului Civil.
1805 ~ Victoria de La Austerlitz.
1806 ~ Caderea SfantuLui Imperiu aL Romei
1808 ~ Tnceputul razbniului cu Spania
1810 ~ Casatoria eu Marie Louise, a doua sotie
1812 ~ Tnfrangerea din Rusia
1813 ~ fnfrangerea de La Leipzig
1814 ~ TnLaturarea de la tron
1815 ~ Reintoareerea la tron. AL doilea exil.
1821 ~ Moartea lui Napoleon la sfanta Elena.
1839 ~ Primul Razboi al opiului Intre Anglia ?i China
1852 ~ Urea pe tron Napoleon alill-lea
1861 ~ Tncepe Razboiul CiviL din Statele Unite ale Americii -

Viata si vremurile

• I

Eroul Revolutiei visa la

,

un imperiu perfect

Corsica, 0 mica insula din Marea Mediterana. Faptul ca s-a nascut aid intr-o familie de nobili are un impact profund aSllpra viitorului sau, In duda sentimentelor de antipatie fata de Franta, careia ii apartinea Corsica,

" ,

Napoleon avea sa devina mai tarziu Imparatul Frantel. Personalitatea sa

cornplexa si captivanta va genera 0 perioada tumultuoasa in intreaga Europa.

Nasterea lui INapoLeon In Corsica

Poporul corsican

ACEASTA ESTE POVESTEA UNVl BARBAT, care ~i~a petrecut cea mai mare parte din viata pe carnpul de lupta ~i care a capatat in timp 0 aura de erou. Cand s-a nascut Napoleon, atat mama sa, Maria Letizia Ramoli no, cat ?i tatal sau, Charles, erau irnplicati In Mi?carea de independents din Corsica. Napoleon s-a nascut exact in ziua in care Corsica a pierdut, fiind proclarnats oficia l drept teritoriu francez.Inca inai nte de a veni pe lume. se pare ca lui Napoleon i-a fost scris sa devina soldat.

Corsica este 0 insula in Marea Mediterana, fiind prea mare pentru a fi 0 simpla insula $i suficient de mare pentru a deveni 0 tara independents,

~ Pictura r ara a Lui NapoLeon din perioada copilariei. Si-a iubit lara natala, Corsica, desi famiLia sa nu provenea de acoto, ci era oriqinara din insula Sardinia, de unde a imigrat spre Corsica In sec. al XVI-lea.

in contextul potrivrt. 5pre qhinionul sau, Corsica ocupa insa a pozitie mult prea avantajoasa in cadrul Mediteranei, astfel ca, din timpuri stravechi insula s~a gasit sub contralul altar state mai puternice. Inainte de a deveni provincie franceza, Corsica a apartinut RegatuLui Genovez.

Tn ciuda anilor grei de ocu patie, corsicanii au 0 fire apriqa :;;i nu s-au lasat niciodata dorninati de cuceritori.

La fel s-a Intarnplat si atunci cand Franta a ocupat Corsica, astfel ca aceasta a rarnas una dintre provinciile cele mai sarace din Franta.

i Pascal Paoli a luptat pentru lndependenta Corsicii inainte de invazia Frantei. A avut 0 via!a scurla, Insa a reusit sa instaureze un guvern independent, pentru 0 perioada de limp. Astazi. et este mai iubit pe insula dedit Napoleon.

- -- ------- ---~---------

Napoleon

~ Mama Lui Napoleon,

Maria, s-a nascut ir tr-o famiLie nobila corsicana. S-a disatorit cu Charles La varsta de 14 ani, dand nastere La

12 copii, dintre care 8 au supraviatuit.

Eroul Paoli

In copilarie, Napoleon percepea saracia Corsicii ca pe 0 insults la adresa poporului sau. Tn acea perioada, unul dintre eroii sai era Pascal Paoli, conducatorul Mi?carli de lndependenta din Corsica. Paoli i~i dorea ca economia i nsulei sa prcspere. spera sa introduca cartoful ~i alte culturi noi si Incuraja In acelasi limp dezvoltarea industriei miniere $i drumurilor cu macadam. Eroul Corsicii nu a fost un simplu sold at, ci a incercat sa dezvolte regiunea din toate punctele de vedere.

Tetusi, atunci cand a ajuns sa arneninte Franta cu acte de vlolenta, in situatia In care independents absoluta a insulei nu era acordata, acesta a fast acuzat de crima si exilat in Anglia, Tatal lui Napoleon, Charles, era unul dintre fostii locote-

~ Tatal Lui Napoleon a studiat dreptuL

In Italia ~i s-a Inters In Corsica pentru

a pr actlca avoratur a. ln.tial a fost un militant activ al Mi~carii de Independenta corsi cane, dar ulterior a sustinut Franta, devenind nobiL francez. A murit de cancer cand Napoleon avea 16 ani,fara a putea astf'al sa fie rnartorul raalizar.lor uLterioare ale fiului sau.

nenti ai lui Paoli, insa dopa acest incident a schimbat tronturile, devenind sustinator al Frantei. Din acesl motiv, si-a pierdut simpatia propriului popor, insa a primit numeroase titluri din partea Frantei si, dupa cum I$i amintea Napoleon, tatal sau era 0 personalitate influenta in Corsica. Cu toate acestea, Napoleon l-a admiral mult mai mult pe Paoli, erouL exilat in Anglia, decat pe propriu l sa u tala, pe care It considera un tradator $1 un snob.

~i-a iubit mama mai mult decat tam. 5e spune despre Maria Bonaparte ca avea .. 0 minte de bar bat intr-un corp de ferneie", considerand onoarea drept cea mai Inalta virtute, Ea l-a indemnat pe Napoleon, Inca de La 0 varsta fraqeda, sa devine lncrezatcr in fortele sale, convingandu-L sa I$i asume rolul de cap al familiei, el fiind eeL mai mare dintre frati. In acea vreme, micu 1 Napoleon I$i dorea sa devine 0 persoa na la fel de puternica $i de responsabila ca mama sa.

Tn cele din urrna. La fel ca eroul sau Paoli, Napoleon parase~te multiubita Corsica. Preocupati de viitorul fiului lor, parintii decid sa-l inscrie la 0 academie militara in Franta. A$a ca, La varsta de 10 ani face prirnii pasi spre putere, asa cum i~l dorise mama sa,

... LocuL de nastere al Lui Napoleon, in Corsica. Mai tarziu, cand se intorcea din Egipt fugind din calea trupeLor britanice, s-a aprit in Corsica ~i ~i-a vizitat casa natals, care era p~h~5ita 9j considerate bantuita, A petrecut 0 noapte acoLo.

CORSICA - 0 ISTORIE iNSANGER.ATA

Istoria Corsicii este practic 0 lunga serle de invazii. Aceasta insula rneditereneana a lnceput sa fie locuita in secolul al VII-lea d.Hr, Localnicii reprezinta cornbinatia dintre 0 populatle de culoare din nordul Africii ~i europeni cu radacini celtice. Insula a fost intal cucerita de greei, fiind apoi colcntzata de romani, cartaginezi, musulmani ~i multi altii, trecandu-se cu repeziciune de la 0 stapanlre la alta. Singurul element statornlc din istoria sa este faptul ca s-a aflat mereu sub stapenire straina.

Dorinta de independents se naste in secolui al XVIII-lea, cand Corsica se afla sub ocupalie genovezii. In anul 1729 Incepe Razboiul de lndependenta, care dureazii 40 de ani ~i, dato-

rita lui Pascal Paoli, corsicanii l~i recapata sirntul idcntitatii, reusind chiar sa instaureze un guvern independent timp de 14 ani. Interpretandu-l drept un semn de slilbiciune din partea genovezilor, Franta invadeazil Corsica. Urmeaza apoi Hevclutia Franceza ~i Epoea napoleoniana, iar Corsica devine unul dlntre cdeparternentele" sau teritoriile franceze, pastrandu-si acest statut pana in prezent,

In 1970 l~j lneepe activitatea rniscarea de qherila, care revendica lndependenta politica a Corsicii. Totusi, sanqele corsican nu a fost intotdeauna varsat in numele independentei. Raz.boaiele dintre mafia corsicana ~i cea din Sardinia au facut de

Viata si vremurile

I I

Ura fata de Franta

I

I

Discriminare ~i singuratate

NAPOLEON a urmat cursuriLe academiei rnilitare din Brienne, in nordul Frantei. Aici, nurnerosi fii de nobili francezi se preqateau sa devina ofiteri de elita. Cu toate ca Napoleon era un adrnirater infocat al lui Paoli, el nu T~i dorea 0 cariera milita ra. Nu era un copiL foarte activ, ci prefera sa stea in casa ~i sa citeasca. Aceasta inclinatie s-a accentuat Tn timp ce frecventa academia. Era deseori batjocorit din cauza originii sale corsicane. I se dadcau diverse porecle care inlocuiau numele sau nefrantuzesc, inclusiv una care insemna .Pai in Nas".

t)h .e.,'bcn

~ .Suferintele tanarului Werther", cartea pe care Napoleon a citit-o de sapte ori.

inllQtn l!'3t.tt6rt~ .

.......

I",,, ...

"'''' ........ -

-

~ Bataie cu zapada la academia rnilitara. Elevii se jucau de-a coriducatorii, incercano sa-~i paarte echipa spre victorie. Se spune ca, inca de pe atunci, Napoleon dadea dovada de calitati de ccnducator. Personajul cu brarele incrucisate din centrut imaginii este Napoleon.

in aceasta casa s-a nascut Napoleon.

- -- - -------- -_--- ----

Napoleon Bonaparte

~ In 1793, in timpul Revclutiei Franceze, fortele antirevolutionare s-au

aliat cu englezii asediind portul Toulon, din sudul Frantei. Pe vremea accea, fiind locotenent de artilerie, Napoleon a reusit cu succes sa reprime armata invadatoare, facandu-se remarcat pentru prima data de catre superlorli sai si de ditre oamenii politici. Acesta a constituit Inceputul succesului sau In armata franceza,

"Intr-o zi, rna voi razbuna pe voi, francezilor!"

Tncepand sa gandeasca astfel, Napoleon devenea din ce in ce mai izolat. Nu se juca niciodata cu colegii de class: iar in timpul pauzelor, mergea la bibliotecs, unde citea dr~i despre marii eroi. It admira In mod special pe Alexandru cel Mare, cel care transformase Macedonia intr-un vast imperiu. Incepuse sa viseze la momentul In care el insusi avea sa devine un erou, eliberand Corsica de sub dominatia franceza.

La 15 ani s-a mutat la Institutul Militar Regal din Paris, unde era constant batjocorit de colegi, ceea ce I-a facut sa-;;i indrageasca ;;i mai mult Corsica natala si sa deteste si mai mult Franta. Urrneaza. de asemenea ~i un curs de elita in cadrul institutului, pentru a deveni of iter militar francez. Absolventii acestei scoli aveau garantate pozitii inalte Tn armata tranceza. Dupa absolvire, Napoleon a devenit locotenent de artilerie, fiind trimis in sud-estul Frantei, la VaLence. Aici I~i Tncepe practic carieraTn armata Iranceza.

Viata dubla

Tn acea pericada, Napoleon ducea 0 bizara viata dubls. Tn timpul vacantelor de vara se Tntorcea In Corsica, alaturandu-se miscarilor de independents din Bastia si Ajaccio, luptand Impotriva francezilor. Pe drum inspre Corsica, se spune ca T~i schimba uniforma rnilitara franceza cu cea corsicana. Facea acest lucru intr-un mod foarte ceremonios. Prima lui experienta in lupta a fost ca soldat corsican.

Tn ti mp ce Napoleon I;;i traia vista dubla, Paoli se reintorsese in Corsica. Napoleon a primit permisiunea sa i~i vads eroul din copilarie. S-a dus 'la intalnire plin de entuziasm cu privire la viitorul Corsicii, 'Insa, din anumite motive, eroul s-a dovedit destul de refractar.

:INVENTIlIN URMA RAzBO'lULUil

Imperiul francez nu a fost singura creatie a lui Napoleon. Acesta a contribuit ~i la inventarea conservelor alimentare. Singura modalitate de a conserve hrana pe vremea aceea era prin sarare ~i de aceea multi soldatl sufereau din cauza carentelor nutritive. Din acest motiv ei nu puteau sa lupte asa cum ar f trebuit. Napoleon a cerut oamenilor sa vina [U 0 solutie pentru rezolvarea problemei. Brutarul Nicholas Appert a gasit un raspuns: conservele. ldeea era ca alimentele sa fie arnbalate In borcane ~i reincalzite atunci cand era necesar. La sase ani de la aceasta lnventle, oamenii au lnceput sa conserve alimentele in recipiente vi date, foarte asernanatoare celor folosite astazi, Echipata (U alimente care rezistau mai mult timp fara sa se strice, armata lui Napoleon putea parcurge distante mai mari, cu 0 stare de sanatate superioara,

lrwentia creionului se datoreaza de asemenea lui Napoleon. EI a cerut omului de ~tiin\a Nicholas Conte sa lnven-

teze un instrument care sa-i perrnita sa scrie in timp ce se afla pe (ampul de lupta, lnainte se utiliza carbunele, dar acesta se rupea cu u~urinla ~i murdarea mainile. Conte a decis sa inconjoare carbunele cu lemn, conferindu-i stabilitate. La fel se confectioneaza creioanele ~i in prezent. Foarte incantat. Napoleon a comandat productia in masa a creioanelor, oferindu-le tuturor soldatiler. Numele lui Conte este ~i in prezent cunoscut drept 0 renumita mares de creioane.

• inainte de inventarea conservelor, soldatii sutareau de matnutritie.

Spre deosebire de Napoleon, care credea intr-o independents a Corsicii chiar ::;i alaturi de Franta, pentru Paoli singura variants poslbila era independenta absoluta. Cel care statea in lata lui Napoleon nu era eroul sau, ci doar un politician batran care Tncerca sa~i rnentina pozitia de conducator al armatei corsicane. Nici Paoli nu a avut 0 impresie prea buns despre Napoleon. Nu avea 0 impresie buns despre familia Bonaparte In general, considerandu-l pe Charles un tradator.

In urma acestei Tntalniri, ceva s-a schimbat in tanarul NapoLeon. Si-a pierdut speranta 'In Paoli, dragostea lata de Corsica, iar interesul pentru rniscarea de independenta s-a rnicsorat treptat. Transformarea sa interioara a devenit complete

La varsta de 24 de ani, cand familia i-a fost evacuata din Corsica, de catre adeptii lui Paoli. lubise Corsica din teats inima si scrisese chiar un eseu despre aceasta insula, insa acest incident i-a provocat 0 rana sufleteases ireparabila.

~ Institutul fo.1ilitar Regal din Paris, un de Napoleof1 a studiat, a fost transformat In muzeu.

• Schita neterrninata allui Jacques-Louis David. jf1fali'?fmdu-l pe Napoleon. Unul dintre profesorii de la academia rnilitara din Briennes il descria pe Napoleon ca fiind "Uf1 taf1ar tacut ?i nefericit, dar un student vorbare!. caruia Ii placea sa participe la dezbateri".

Viata si vremurile

. ,

Eroul poporului nascut din framantarile vremii

Un nou tel

.

IN TlMP CE NAP LE N TRAIA 0 VIATA DUBLA, ca soldat francez si corsican, in Franta avea loc un eveniment important. [n iulie 1789, poporul francez s-a rasculat irnpotriva regelui din familia Bourbon, inarmandu-se ?i asediind inchisoarea Bastilia.

Aceasts razvratire Impotriva autoritatilor s-a extins Tn intreaga tara, Regele Ludovic al XVI-lea devenise prea atasat sistemului feudal, care dainuia de prea mult timp, iar el ?i Maria Antoaneta traiau 0 via\a excesiv de luxoasa, lndepartandu-se complet de oamenii de rand. Dupa cucerirea Bastiliei, se spune ca generalul regelui, aftand ca el ?i trupele sale aveau sa fie masacrate, a raspuns calm ?i nonsalant: .violenta. deci?" Nu st-ar fi imaginat ca ln mai putin de patru ani avea sa fie condam nat La moa rte.

Cand Napoleon a auzit ca Ludovic aL XVI-lea fusese decapitat, a ras, gandind: .Ce idiot.,." De?i Napoleon era el insusl implicat In reprimarea revolutiei. s-a razqandtt repede in privinta situatiei politice ?i s-a decis sa sprijine revolutia. Unul dintre motive a fost situatia din Corsica. Dupa evacuarea familiei sale de pe insula. renuntase la scopul

ssu de a obtine independenta Corsicii, pornind in cautarea unui nou tel In viala. Intr-un final, organizato-

Revolu\ia s-a raspandit in intreaga Europa, oamenii nernaiputand sa suporte vechile forme de guvernare Ieudala ?i dorind ceva nou. Acesta a devenit noul scop allui Napoleon: sa instaurareze republica, In locul monarhiei. Astfel, a uitat complet de Corsica !?i s-a alsturst rniscarii revoiutionare, incercand sa devina la fel de francez ca si cei nascuti in Franta.

Conducatorul Adunarii Nationals. Maximilien Robespierre, era cunoscut pentru politica sa de teroare. Fratele mai mic al acestuia, Augustin, era Inrolat In armata, iar Napoleon insusi a devenit un alt sustinator loial al lui Maximilien. Robespierre a observat calitatile deosebite ale lui Napoleon, si le-a exploatat pentru a-i reprima pe contrarevolutionarii ce Incercau sa reinstaureze monarhia. Ca urmare, cariera rnilitara a lui Napoleon a avansat rapid.

Sfaqitul Revolutiei

RevoLu\ia a reusit sa rastoarne monarhia franceza, qenerand miscari similare In larile vecine insa, dups spusele rnultor intelectuali ai vremii, ceea ce a urmat nu a coincis cu ceea ce I!?i propusesera fortele revolutionare. Franta a rarnas fara conducatori puternici, a$a ca Anglia ?i alte puteri ale lumii au cautat sa profite de situatie.

Acestea au incercat sa imparts Franta In doua, cum s-a intamplat In cazul Poloniei. insa francezii au mobiLizat toti soldatii disponibili, in incercarea de a atenua criza. Aceasta a fast perioada in care Napoleon s-a fac ut rema rcal.

Tn 1793, Napoleon a fast implicat in actiunea de respingere a Iortetor britanice care invadasera portul Toulon.

• Pictura reprezentand t.ovltura de Stat din 18 Brumar. Membrii Adunarii s-au napustlt rapid asupra lui NapoLeon lcentrul atunci cand acesta a intrat in sala.

T Regina Maria Antoaneta s-a casatorit cu Ludovic al XVI-Lea din motive poLitice. A fost foarte nefericita In casnicie, cheltuind excesiv ,?i dobandindu-si porecla

.. Madame Deficit". Stilul sau excentric de via\a a determinat nernulturnlrea oamenilor.

-

Napoleon Bonaparte

GHIIlOTINA CARE A PUS c.APAT MONAR.HIEI FRANCE.ZE

Revolutia Franceza l-a determinat pe Napoleon sa actioneze a~a cum a facut-o. Se spune ca unul dintre motivele revolutiei a fost dez.gustul poporului fa1a de stilul de via!a luxes al regelui ~i al sotie! sale, Maria Antoaneta, Insa nernultumirea poporului era mult mai veche. Ca urmare a sistemului feudal care piasa regele in fruntea statu lui ~i impunea impozite enorme oamenilor de rand, foametea s-a raspand.t in aproape toata Franta. Oamenii de rand tfaiau de pe 0 zi pe alta, tnsa nobilirneasi familia reqala, care se lnfruptau din mancaruri alese , nu puteau inteleqe greuta!ile acestora.

La l4 iulie 1789, nernulturnlrea publica a culminat prin cucerirea Bastillel.

Totusi, oamenii nu s-au oprit aiel. Regimul de teroare instaurat de MaximHien Robespierre a ordonat executa rea cuplului regal. Tocmal fusese inventata 0 noua ma~ina de ucis - ghilotina, considerate in acele vremuri foarte eficienta, intrucat se obtineau executii impecabile. Multi au fost executati cu ghilotina ~i, ca 0 ironie a sortii, unul dintre acestia afost chiar Robespierre.

Tn 1794, a tost considerat ca fikand parte din rsactiunea terrnidoriana, care se opunea arestarii lui Rabespierre. A scapat rapid de aceasts eticheta, iar ceva mai tarziu, in 1795 a fost numit de Barras sa conduce represiunea Impotriva contrarevolutionarilor, Ulterior, in loc sa respinqa atacurile statelor invadatoare, Napoleon si-s condus armata in expeditii inrari straine, dobandind victorie dups victorie, reusind fie sa supuna, fie sa Incheie aliante cu aceste state. Poporul francez avea mai rnulta Incredere in NapoLeon, invincibilul conducstor militar, decat In politicienii care incepusers m isca rea revolutionara.

Apoi, pe 9 noiembrie 1799 [18 Brumarl. pentru a proteja consiLiuL de iacobini, NapoLeon s-a autointituLat Prim ConsuL Tn ziua urrnatoare, consiliul a primit ordin sa revizuiasca Constitutia, pentru

a-i acorda lui Napoleon ?i mai rnulta pulere, idee dezaprobata de nurnercsi membri. DezbateriLe asupra revizuirii au durat mult, dar In final Napoleon a reusit sa ccnvinqs consiliul celor 500 sa ajunqa la concLuzia dorita de el. Cand a pa?it In incapere, a fast intarnpinat cu striqate de catre opozantii sal: .Dictatorule!" Fratele sau. Lucien, permisese prezenta membrilor armatei, iar acestia au facut uz de forta pentru a-i reduce la tacere pe opozantii lui NapoLeon. Astfel, a [vat nastere regimul sau, Napoleon autointitulandu-so cel mai puternic am din Franta. Acest eveniment este cunoscut drept Lavitura de Stat din 18 Brumar. Pe 15 decernbrie a fost proclarnats Constitutia, In acea Zl Napoleon decLara:.Drag popor, principiile care au stat la baza revolutiei au fost adoptate. R evolutia a luat sfa rsit."

I

... Bastllla a lost construlta ca fortareata in secolul al XIV-lea

... Ghilotina este una dintre inventiile care se datoreaz.3 Revolupei Franceze. Era un instrument de executle eficient, utilizat In exscutiile publice.

.... Revolutionarul Murat tin centrul a fost executat de catre dusrnanii sai. Revolutia tranceze s-a intins de-a lungul a 10 ani de intrigi constante si operatiuni secrete .

... Armata tranceza luptand In Egipt. Tn 1798, Napoleon a Hkut o incursiune In Egipl urrnarind sa Intrerupa ruta cornerciala

a Cornpaniei Indiilor de Est, aumlnlstrara de inamicul Franjei. Anglia. lnsa Napoleon a sirntit ca se aHa prea departe de scena pol1tidi din lara, asa di ~i-a lasat solnatii ~i 5-a lnt~r5 pentru lovitura de stat de pe 18 Brumar.

I

Viata si vremurile

I I

Cei de La putere adora razboiul

Generalu.l invincihil este din nou triumfator,

NAPOLEON a fost un of iter deosebit de talentat, care a avut forts de a se autointituLa Prim Consul. Initial, curajul ssu a fost initial remarcat in timpul luptei de La Toulon, cand Napoleon era inca foarte tanar. Nu mult dupa aceea, conducea intreaga armata Impotriva unor inarnici redutabili. Acesta a fast modullui Napoleon de a rsspunde asteptarilor mamei sale, care I!?i dorea foarte mult ca fiul ei sa devina un om influent.

Ca general, nu Ii places sa urrnareasca lupta de pe varful unui deal. I:,;i dorea, de asemenea sa I:,;i demonstreze Iorta in lupta. ~i-a pertectionat aptitudinile de luptator, si-a dezvoLtat mobilitatea, s-a preqatit pentru a muri, trei dintre lucrurile cerute unui soLdat ca re pleaca la razboi.

A castiqat numeroase batalii. La un moment dat, chiar ~i-a lasat soldatii in urrna, pentru a se intoarce La Paris sa organizeze Lovitura de stat si sa se Intituleze Prim Consul. Nu-i placea sa se angajeze in dispute eu poLitieienii din Paris. Chiar ;;i In calitate de conducator al tarii, a continuat sa fie mai deqraba un conducator militar decat un politician si a irnpins tot mai departe hotarele tarii, cucerind teritoriu dupa teritoriu. 5trategiile lui de lupta au devenit din ce in ce mai eficiente, castiqandu-i renumele de rege al razboaielor. Avea obiceiul ca, dups fiecare victorie obtinuta, sa se intoarca triurnfator In Paris sl sa conduce 0 parade prin ora:;;.I;;i dorea sa impresioneze prin eroismul ssu, pentru a putea fi incoronat irnparat.

CALiTORlllM TIMP

o VIATADE RAzBOI TR,AITA DIN BATALIE iN BArAu,E

Istoria luptslor lui Napoleon a lnceput cand acesta avea 23 de ani. Prima batalie in care s-a remarcat a avut lac in 1793, cand englezii au invadat Toulonul. Contrarevolutionarf s-au aliat eu Anglia ~i eu alte state ~i au incercat sa invadeze orasul-port din sudul Frantei, Datorita lui Napoleon, pe atunci simplu locotenent de artilerie, Franta a reusit In mod miraculos sa respinqa atacul invadatorilor. Ca urmare, a fost promovat capitan de dlvizie, apoi conducator al forte lor armate in prima expeditie in ltalla. Un an mai tarziu, in 1789, a avut 0 confruntare armata foarte dura eu eomandantul britanic, Horatio Nelson, in Egipt.

In 1800, in timpul celei de-a doua expeclt! in Italia, a hotsrat sa tread] Alpii lnzapezi~i pentru a lua prin sur-

prindere armata austriaca. Aceasta victorie i-a cor-solidat pozltia in cadrul armatei. Dupa eeremonia de incoronare, l-a intalnit din nou pe Nelson in batalia navala de la Trafalgar, un de a fost infra nt, castiqand insa batalia pe useat lmpotriva englezilor ~i apol pe cea de la Austerlitz ~i atinqand astfel culmea sueeesului militar.

Dupa lnfranqerea din Rusia in 1812, Napoleon a decszut rapid de la putere. A fast nevoit sa se retraga in tirnp ce lupta impotriva rusilor ~i, curiind dupa aeeea, sa renuntc la titlu, fiind trimis in exil pe insula Elba. I s-a oferit ocazia sa revina in 1815, cand a condus armata irnpotriva englezilor la Waterloo. lnsa armata franceza a pierdut aceasta batalle, iar ulterior Napoleon nu a mai avut ocazia de a-~i conduce trupele.

.... Castelul Malmaison, care so alla inca La periferia Parisului. Josephine locuia uneori acolo, iar Napoleon il considera un lac fnarte linistit.

~ Josephine Beauharnais era una dintre amantele lui Barras. Napoleon nu psrea genul ei, iotusi, acesta a fost cucerit de farmecul el, A cerut-o in casatorie de mai multe ori si, in cele

din urrna, ea a acceptat.

2 apriLie 1796-

17 octombrie 1797

Prima expeditie in lralia

~ Napoleon in batalta de La Wagram din 1809

19mai1798- 23 A ust 1799

Expedi\ia in Egipt

- -- -----------------------------

Napoleon Bonaparte

~ Arcul de Triurnf din .. Place de l'etoile", terminat in 1836 Icunoscut azi drept Charles de Gaulle Etoile!. A fast ridicat in onoarea numeroaselor biitiilii purtata de Nape leon.

Dragostea pentru sotia sa Cu trei ani inainte de terrninarea revolutiei prin lovitura de stat a lui Napoleon. acesta s-a casatorit cu Josephine de Beauharnais. Aceasta era cu sase ani mai in varsts si a obtinut 0 mare influenta prin casatoria cu invincibilul irnparat. NapoLeon plecase de acasa La o varsta foarte fraqeda, pentru a merge La academia rnilitara, apoi ?i-a petrecut timpul mai mult prin razboaie, asa ca nu avusese niciodata cu adevarat ocazia de a fi iubit $1 rasfatat de mama sa. ProbabiL din aceasta cauza, copilaria lui nu a fost una tericita Avea sa scape de tensiunea acurnulata pe carnpul de lupta discutand si destainuindu-sc sotlei saLe.

.. A fost 0 zi lunqa de lupta. mi-as dori sa ma pot intoarce La tine, incantatoarea mea sotie ?i sa iti spun ca sunt nernulturnit. Tocmai am citit 0 serisoare foarte seaca de la un prieten. Itl trimit irnpreuna cu aceasta scrisoare un sarut. undeva adanc, undeva jos ... "

Bilt1ioteca de amiatiri

~AMPANIE $1 SUPERSTITIE

Napoleon a irnprurnutat numele sau unui coniac de cea mai buna calitate ~i, intr-adevar, putem spune ca ii placea foarte mult alcoolul. Tn afara de coniae, apreeia In mod deosebit sarnpanla. Exista consemnari. conform carora Napoleon ar f) facut chlar bale in sarnpanie. De asemenea, lnainte de a merge la razboi, obisnuia sa iI viziteze pe Jean Remi Moet, (are detlnea 0 podgorie In regiunea Champagne. Aiei, avea obiceiul de a bea un pahar pentru noroe, fiind un om superstitlos, Aceasta podgorie pe eare Napoleon 0 vizita este renurnita pentru vinul "Dam Perignon'~

o singura data, Napoleon si-a neglijat acest obicei ~i asta a fast inainte de batalla de la Waterloo, din 18 iunie 1815. Ca urmare a tnfrangerii in aceasta batalie lrnportanta fmpotriva englezilor, Napoleon a fost din nou exilat, de aceasta data pe mica insula Sfanta Elena. Cine stie, poate di daca at f vlzitat acea crama eu 0 seara inainte, istoria ar f fest complet schimbara.,

) Sarnpania pe care Napoleon obisnuia Sa 0 bea: "Moet et Chandon '.

Cand era pe carnpul de lupta, Napoleon obisnuia frecvent sa trirnits Josephinei astfeL de scrisori judi-

use, iar acass se comporta uneori ca un copil. Se

spune ca Josephine, care a avut mai multe aventuri extraconjugale, facea eforturi sa satistaca doriritele

"copilului' sau, Locuia mal mult in tvlalmaison, in

aproprere de Paris, unde il distra pe Napoleon cres-

cand lei .;oi alte creaturi exotice si oferind sustinere

rnoraia singuraticuLui erou.

.In 1807, 'NapoLeon reuseste in star!?i! sa piitmnda in casteluL din Venetia !?i sa finalizeze campania din ltalla,

---

Viata si vremurile

• •

Nasterea ImperiuLui Francez

Conflictul en biserica

IN MAl 1804, consiliul batranilor a revizuit Coristitutia ~i l-a proclamat pe Napoleon irnparat. ln decem brie, acesta l-a invitat pe Papa Pius al VII-lea la ceremonia de Tncoronare din catedrala Notre Dame.

lnvitatii la ceremonia de Tncoronare de la Notre Dame au fost socati la sosirea lui Napoleon. Acesta purta 0 mantie lunga alb cu negru, foarte asernanatoare cu cea purtata cu 11 ani inainte de Ludovic aL XVI-lea, imediat Tnaintea executiei sale.

In Grice caz. nu aceasta a fost imaginea pe care Napoleon a dorit sa 0 transrnita. De fapt, el purta acea mantie in onoarea Lui Charlemagne. un irnpsret francez din Evul Mediu si, la fel ca Charlemagne, a dorit ca Papa sa oficieze ceremonia sa de incoronare. Nu dorea sa aminteasca

oamenilor de monarhia Iranceza. ci mai deqraba de imperiul francez condus de Charlemagne.

Tn timpul ceremoniei, nu numai ca s-a autoproclamat cu voce tare Irnparat, ci a

si dorit sa-?i evidentieze puterea in [omparatie cu cea a Papei. In acea perioada, Papa controla numeroase teritorii In teats Europa. Napoleon nu dorea sa conduca un popor care il considera pe

Papa drept egalul sau. Era bine

stiut ca toate imperiile din Europa

aveau nevoie de sustinerea Papei, insa Napoleon nu era de acord cu aceasts idee. In timpul ceremoniei, a incercat sa-si irnpuna autoritatea asupra Papei.

~ Renumita proclarnatie a Lui NapoLeon: .Nu mai exista paliticieni. ci numai NapoLeon". Acest portre! de Francois Gerard Ii evidentiaza determinarea.

...In cunoscutul lablou aL Lui David, frustrarea Papei din timpuL ceremoniei este surprinsa cu acuratete. In coltul din stanqa sus se poate vedea mama sa, Maria, privind de sus ceremania, dar In reaLitate ea nu a fast prezentii, lnlrucat era lmpalriva ideii de monarhie.

- --~----~--------- ----

Napoleon Bo,naparte

------- - --- ---

Se obisnuia ca Papa sa asez e coroana pe capul irnparatului. Insa Napoleon a luat coroana din rnainile Papei !3ii $i-a asezat-o singur pe cap. Comandase de asemenea 0 corcana pentru irnparateass, Josephine. Aceasta a fost 0 provocare directs La adresa Papei. Papa se prezentase La eeremonie pentru binele bisericii, dar a fost seandalizat de insulta pe care i-a adusese Napoleon. Din acel moment, Napoleon, despre care nu avusese niciodats 0 parers prea buna, a devenit dusmanul ssu. Pe langa provocarea la adresa Papei, Napoleon dorea sa demonstreze poporului francez ca rarnasese credincios idealurilor revolutiei, ?i-a asezat singur coroana pe cap $i a oferit 0 corcana si sotiei sale, incercand sa sublinieze statutuL sau de conducator aL poporului si sa arate ca nu uitase motivele care au dus La izbucnirea revolutiei. A promis, de asemenea, sa instituie multe reforme pe intregul continent, provccand schimba ri In toata Europa.

.... lmparattjl a avut rnult e iubite, iar unii cred ca sora sa. Pauline, s-a nurnarat printre ele. Avea 0 via\a sexuata foarte activa, fiind renumit pentru infideLitarile sale.

BAiRRAS CEIL CORRUPT

Paul Barrasil salvase odats pe Napoleon de ghilotina. A fost printre primii politicieni care au recunoscut aptitudinile militare ale lui Napoleon. A hotarat siH foloseasca pe acesta in batalia impotriva englezilor, de la Toulon. Cum biitillia a fost un mare succes, Napoleon a profltat de ocazie pentru a avansa in randul armatei. In acelasl timp, Barras a decis .sa-I foloseasca pe Napoleon pentru a-~i consolida puterea polltka, EI stia ca tori politicienii aveau nevoie de sprijinul unei armate puternice.

.... Paul Barras 11755-18281

Tn 1794, Barras a reusit sa inabuss protestul termidorian. Vicleanul politician i-a arras de partea sa I pe protestatari, punand capat crizei. Intr-o zi Napoleon a fost acuzat ca ar f prea apropiat de fratele mai taniH allui Robespierre ~i a fost arestat, Barras a fest cel care I-a scapat de aceasta neplacere, Foloslndu-si influenta, a reusit sa-I elibereze pe Napoleon in mal putir de 0 saptamana. A facut aceasta pentru

a ca~tiga Increderea unui t[mar ofiter extrem de talentat. Mai tarziu, ca membru al guvernului autocratic, Barras a ajuns la putere, devenind insa foarte corupt, Constierrt de acest fapt, Napoleon a incercat sa limiteze puterea lui Barras, ramanand totusi in relatii bune cu acesta. Tot Barras a fost cel care l-a prezentat pe Napoleon viitoarei sale sotii, Josephine.

Deranjat de ascensiunea lui Napoleon pe scena politica, Barras a inceput sa comploteze impotriva acestuia. Napoleon insa a aflat ~i s-a lntors rapid In Franta, din expedi\;a in Egipt, ;;i a organizat lovitura de stat. Dupa lovitura de stat din '8 Brumar, Barras s-a retras de pe seen a politics .

Marele cuceritor

Tn mod inevitabil. in timp ce Franta sernana din ce In ce mai muLt cu statui de dinainte de revolutie, poporul a Inceput sa aiba suspiciuni In privinta arnbitiilor eroului devenit irnparat.

A$a cs. de ce a vrut Napoleon sa devina imparat? Era deja In fruntea guvernuLui ~i a armatei, prin urmare de ce a avut nevoie de mai muLt? Dorea el sa anunte reinstaurarea monarhiei prin ceremonia sa de incoronare?

.. Voi proteja toate teritoriile franceze, rnentinand drepturile, egalitatea $i libertatea aeestui popor.··

Aceste cuvinte. care reprezints ideile fundamentale ale revolutiei, au fast rostite in timpul ceremoniei de Incoronare, dar ele au sunat putin deplasat, avand In vedere ca Napoleon renunta la ideea de .. republica", transforrnand Franta intr-un imperiu. Se pare ca avusese motivele sale pentru decizia luata. La batranete scria: ,,0 republica Incearca sa Irnbunatsteasca sanatatea unei tari, crearid un mediu In care oamenii sa-$i prezinte in mod deschis opiniile. Totusi, acest sistem aparent perfect va duce mai devreme sau mai tarziu La caderaa republicii. Pentru ca a lara sa ramana puternica, este nevoie ca teats Lumea sa se adune in spatele unui scop si In spatele unui om."

Insa, pentru eei care nu il agreau, In special PauL Barras, care Incercase sa-L foloseasca pe Napoleon pentru a castiqa putere politica, dar sfarsise prin a fi folosit de Napoleon, aceste cuvinte sunau complet fortat. Parea ciudat ca un barbat nascut In Corsica, care indurase insults dupa insults la scoala rnilitara si care jurase razbunare Frantei, sa devina irnparatul tarii pe care odata 0 urase.

... Pe 24 decembrie 1800, fortele contrarevoturior.are au comis un alental asupra lui Napoleon. Au daclansat a bornbs pe a strada din apropierea Operei,!n tlrnp ce trjisura lui Napoleon trecea. in urma atacului, au muri122 de oarneni, 56 au fast raniti, iar Napoleon abia a sea pat cu viatii

- -

Viata si vremurile

, ,

Gloria si prabusirea imperiului

... llupa caderea Lui NapoLeon, Marie Louise s-a in tors in Austria, iar dupa ce Austria a cucerit cateva teritorii itaLiene, aceasta s-a recasatortt cu un duce.

Problema succesiunii

LA UN AN DurA CE A DEVENlT IMrARAT, Napoleon s-a autoproclamat si rege al Italiei. Chiar dupa Incoronare, a continuat sa invadeze alte tari spre a-?i extinde teritoriul. lntentiona sa aduca intreaga Europa sub conducerea familiei Bonaparte. Fratele sau, Joseph, era regele Spaniei, Louis era regele Olandei, rar sotul surorii sale, Caroline, era regele Neapolelui. Singura problema era ca Napoleon nu avea un rnostenitor direct.

Josephine avea deja 40 de 'ani, iar pe atunci se considera ca este irnposibil pentru 0 femeie sa aduca pe lume copii la acea varsta. Imperiul lui Napoleon atinsese dimensiuni inimaginabile. Nu dorea ca acesta sa dureze 0 sinqura qeneratie Voia sa existe un NapoLeon alii-lea. Asa ca a Luat 0 decizie extrem de diflcila- a hotarat sa divorteze de Josephine. Se pare ca aceasta a fast devastate de cutrernuratoarea veste. Tn anul urrnator, in apriLie 1810, irnparatul Frantei se casatorea cu tanara Marie Louise, din faimoasa familie de Habsburg a Austriei. Napoleon avea 41 de ani, intre cei doi existand 0 diterenta de varsta irnprssionanta. Napoleon insa a pretins: .sotia mea trebuie sa fie 0 printesa austnaca". Prin urmare, familia

~ Marie Louise, din famiLia Habsburg, era nepoata Marie; Antoaneta, care s-a disatorit cu i udovic aL XVI-Lea. Pentru NapoLeon, era toarle imporlant sa aibii 0 sotie dintr-o tamiLie austrlaca influenta.

Lui Napoleon includea acum un membru al familiei regale austriece.

Marie Louise era tanara ?i sanatoasa si a dat nastars primului copil la un an dupa casatorie. lrnparatul ?i-a numit copilul regele Romei, asigurandu-sc ca avea sa aiba un succesor. Fericit ca devenise tara, Napoleon i?i vizita fiuL de mai multe ori pe zi, petrecand mult timp cu acesta.

~ Napoleon, conducandu-si trupele La Lupla in 1814. inregistrase numeroase victor ll, dar a suterit

a infrangere teribila In batiiLia din Reims. 0 lUna mal tarziu a abdicat.

Roata noroeului s-a inters

Divortul lui Napoleon de Josephine, cauzat de incapacitatea acesteia de a procrea, a fast un eveniment nefast pentru domnia irnparatului. Acesta a avut relatii extraconjugale, dar nicio femeie nu a ocrotit copilul din el asa cum 0 facuse Josephine, ceea ce a dus la agravarea labilitatii sale psihice. Probabil tot acestui aspect i se datoreaza si gafele strategice monumentale pe care le-a facut asa numitul rege al razboiului 'in acea perioads.

Cea mai mare dintre gafe a fost considerate expeditia din Rusia. Cu putintimpTnainte, Napoleon

,BIBLIOTECA LUI NAPOLEON

Napoleon era de asemenea cunoscut drept un ,,~oarece de biblioteca'; un lucru neobisnuit pentru un militar de carlcra, Era renumit pentru pasiunea sa pentru citit ~i avea propria biblioted\ in fiecare dintre resedintele sale, fiecare continand exact aceleasi earn, astfel incat putea oricand sa continue 0 carte lnceputa. Unul dintre motivele pentru care a inceput sa citeasca a fost persecutia din copilarie. Plecase din Corsica pentru a merge la scoala in Franta, unde era batjocorit ~i discriminat in mod constant. Citea pentru a uita de probleme.

ii placeau in special carttle despre istorie ~i topografie. A fost 0 perioada in care l-a pasionat filozofia lui Jean Jaques Rousseau, deoa-

rece acesta era un admirator allui Paoli, omul care dedicase mult timp ~i energie mi~carii de independenta din Corsica .

.Intr-o zi, aceasta insula va surprinde tot restul [urnii', scria Rousseau despre Corsica ~i mai mult ca sigur, Napoleon a confirmat acest lucru.

Cu trecerea anilor, a uitat de rniscarea de independenta a Corsicii, devenind ulterior lrnparatul Frantei, Probabil ca lucrarile lui Rousseau au rarnas in biblioteca sa chiar dupa ce a ajuns la putere.

invadase Spania, Insa, tara a a?tepta victoria definitiva asupra acestui teritoriu, ?i-a retras armata ?i a pornit lnspre est, catre Rusia. Soldatii din armata lui proveneau din Fran~a, Spania, Italia ?i Germania si din diverse aLte tari, In total circa 500.000 de oameni. Nurnarul pare impresionant, fnsa rezistenta rusilor a fost mai apriga dedit se asteptase Odata intrat In Moscova, care fusese arsa In Intregime de catre rusi, Napoleon a propus incetarea focuLui. Regele Alexandru I aL Rusiel nu a acceptat propunerea lui Napoleon. Armata irnparatulul a rarnas in Moscova aproape 0 luna, ceea ce s-a dovedit 0 decizie foarte neinspirata. Cand s-a hotarat in final retragerea, aspra iarna ruseasca deja Incepuse.

Armata rusa a luat-o Inaintea tortelor In retragere, blocand drumuriLe ?i incendiind orasele din calea lor, fiind din ce In ce mai greu pentru francezi sa-?i procure hrana. Aproape jurnatate din armata de 500.000 de oameni a lui Napoleon a pierit din cauza gerului ?i a foametei. Prin urmare, expeditia din Rusia a fost un e?ec total pentru acesta. Pierzandu-si noroculin lupta, fostuL erou al armatei a pierdut ?i alte batalii irnportante si a decazut rapid de La putere. Apoi, in 1814, fortele contrarevotutionare l-au exi Lat pe msu la Elba din Marea Mediteraneana.

... Napoleon stand ~i citind

[U fiul sau, regele Romei. Napoleon si-a iubit enorm fiul. Napoleon alii-lea a rnostenit de asornenea ~i ave rea familiei Habsburg.

T Casa de pe insula Elba, unde a locuit Napoleon 7n exil.

~ Dupa exilarea lui Napoleon, nepatullui Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea, a fast inscaunat, restaurand monarhia.

Viata si vremurile

• •

Sinquratica insula Elba

Cele 100 de zile,

NAPOLEO A FOSTTRIMIS Tn exil pe mica insula Elba, situats chiar la est de Corsica, insula sa natala. Parea ca-i este sortit sa-;;i petreaca restul zilelor pe acsasta insula, Tnsa a primit 0 a doua sansa. Ludovic aL XVIII-lea starnise un val de nernulturnire, iar oamenii incepeau sa regrete anii de gLorie traiti sub regimul lui NapoLeon, multi cerand relntoarcerea acestuia. Prin urmare, Napoleon a strans cateva sute de soldati ~i a evadat de pe Elba, ajunqand In sudul Frantei pe 1 martie 1815, la rnai putin de un an de cand fusese trimis In exil. Sustinerea puternica din partea poporuLui a facut posibil acest Lucru. Oamenii l-au primit cu bratele deschise pe eel care te insuflase sirntul rnandriei. Ternandu-se pentru viata sa, Ludovic al XVIII-lea a parasit Parisul ~i a pLecat in exil.

.Nu-rni mai doresc un vast imperiu. Tot ce irni doresc acum pentru imperiuL francez este stabilitate si fericire."

T ntors la putere, NapoLeon a rostit aceste cuvinte, incercand sa incheie un acord de pace cu engLezii si cu puterile aliate. Insa era prea tarziu, deoarece acestia hotarasera deja, in cadrul intalnirii de La Viena sa recastiqe Europa de sub dominatia lui Napoleon, asa ca singura solutie era razboiul. Carre sfarsitul lunii iunie au fost rnobilizati 130.000 de soidati din Paris pentru a lupta irnpotriva stateLor aLiate $i parea ca vor ie si invinqatori. Insa pe 18 iunie, in orasul Waterloo, La sud de Bruxelles, au suferit 0 infranqere decisive. 5e 'Implineau exact 100 de zile de cand Napoleon

Inapoi in exil

Dupa ce a fost detronat pentru a doua oars ~i Lasat fara titlu, Napoleon s-a irnbarcat pe vaporul rnilitar englez .. Bellerophori" . sperand sa fie exiLat in Anglla. Tnsa acest Lucru nu i-a fost perm is, ci a fost in schimb trimis pe insula Sfanta Elena din Atlanticul de Sud. Sfanta Elena este 0 insula foarte izclata, situate mai aproape de Africa decat de Europa. Aceasta a fost pedeapsa data de puterile aLiate, care Il condamnau pe Napoleon pentru anii de framantari pe care Ii traise Europa.

Viata de pe Sfanta Elena a fost dura. Nu a dus 0 viata usoara ~i calma cum avusese pe Elba,

I s-a dat 0 casa taraneasca renovata pe insula ~i se afla permanent sub supravegherea soldatiLor britanici, Tarile aliate sirnteau nevoia de a-l supraveghea Incontinuu, ca sa nu evadeze, asa cum se

• Napoleon pe .Beller ophon",

in drum spre Sfanta Elena, .. Am ales de buna voie sa calatoresc pe acest vapor. A~a di tratati-rna ca pe un om de rand nu ca pe un prlzonier", a protestat Napoleon. insa nu i s-a dal ascultare.

T Pe Sfanla Elena, Napoleon

s-a aflal sub supravegherea perrnanenta a sotdatilor britanici.

-- -- - --- ----------------- -

Napoleon Bonaparte

intarnplase pe insula Elba.

Oricum, Napoleon nu mai ave a puterea sa fuga. 5uferea din cauza climei tropicale, neobisnuit cu caldura si umiditatea si pana ~i sarcinil.e cele mai uscare Il epuizau. Era mereu injosit de seful Iortelor britanice pe Sfanta Elena, Hudson Lowe, care s-a asigurat ca eL sa nu mai aiba Iorta psihica necesara pentru a pLanifiea a alta revenire. Tot ceea ce putea face era sa-;;i aminteases de zilele de glorie. Si-a notat experientele de pe Sfanta Elena cu ajutorul unui scrib caruia Ii dicta jurnalul. Acesta este un extras din jurnaLul sau:

In mod cert. istoricii rernarca arnbitia atunci csnd analizeaza evenimenteLe trecute, rnulta arnbitie. Tnsa arnbitia este de fapt cu mult mai mare, rnult mai puternica decat cred ei'.

Pe 5 mai 1821, La sase ani dupa ce fusese trimis pe insula, tostul imparat s-a stins in taeere pe insula Sfanta Elena. Autopsia efeetuata imediat a indicat a rnalfnrmatie a glandei pituitare. Se spune di aceasta i-a eauzat muLte probleme de sanatate ~i instabilitatea psihics.

~ .. Vreau sa fiu inrnorrnantet Intr·un sat de pe malul Senei, Inconjurat de poporul francez", a

spus Napoleon, asa ca

a fost adus din insula Sfanta Elena Ina poi In Franta. Acum rnorrnantul sau se gase~te In Damul Invalizilor din Paris.

V.rliun "'ferit

F.APTE DESCOPERITE DUP.A 200 DE ANI DES PRE MOARTEA EROULUI

Multe figuri istorice sunt asociate cu teorii ale consplratlel. Cauza oficiala a rnortii sale a fost cancerul de stomac, Insa In urma unor analize recente ale unor fire de par, s-au descoperit urme de arsenic. Arsenicul se foloseste inca de pe vremea Romei antice drept 0 otrava extrem de puternka ~i de eficienta, 1n mod normal, victimele mor la cateva ore dupa ce intra in contact cu otrava. Acest fapt este cunoscut drept .otravtre acuta" In cazul lui Napoleon insa, probele indica 0 "otravire cronica" Zilele pe care le-a petrecut pe Sfanta Elena au fost foarte riguros consemnate de cei care iI inconjurau, iar aceste rapoarte arata ca el prezenta afectiuni pulmonare neobisnuite, diaree constants ~i multe alte probleme asociate otravirf cu arsenic. in acea perioeda efectele otravil asupra corpului uman nu erau cunoscute ~i deci nimeni nu stia exact modul in

care expunerea lenta la arsenic poate afecta organismul. Cand s-a efectuat autopsia, medicii nu au avut acces 13 instrumente care sa Ie perrnita detectarea substantelor otravitoare.

Unele studii arata ca lemnul folosit la constructia peretllor resedlntei sale ar fi continut urme de arsenic, Insa conform ultimelor cercetari, firele din parul sau arata ca avea 0 concentratie de arsenic in corp de 38 de ori mai mare decat cea norrnala. Este aproape imposibil sa se traiasca atat de mult cu 0 cantitate atat de mare de otrava in organism, in plus, rezultatele autopsiei au mai indicat ~i cantitali neobisnuite de mercur ~i clanura In corpul sau.

1n oriee caz, nu exista dovezi clare ca cineva l-a otravit cu buna stiinta, Insa ideea de asasinare este cu slquranla mult mai drarnatica ,?i mai potrivita unui erou de talia lui Napoleon.

militare ale Razboiiilui

Numele de Napoleon Bonaparte este sinonim eu "erou". Unul dintre rnotivele sueeesului sau de conduciror se datoreaza, in mod cert, faptului ca stapanea tehnici de lupd. exceptionale, N umai darorita vitejiei a reusit sa ajunga personajul eel mai puternie al Frantei, desi

a ereseut intr-o familie nobila de rang inferior, devenind ulterior eunoseut drept regele razboiului, Haideti sa srudiern aeeste srrategii rnilitare pe care le folosea eu atata rnaiestrie.

Gem u militar

Nu SE sri EXACT MOMENTUL In care Napoleon a fost consacrat Regele Razboiului. Cu toate acestea, este clar ca numele sau a devenit din ce In ce mai cunoscut in Tntreaga Europa, datorita raspandirii zvonurilor despre un general care nu a cunoscut niciodata lntranqerea !?i care cucerea teritoriu dupa teritoriu. Realizarile sale erau at at de mari, lncat este plauzibil ca in aceasta perioada sa I!?i fi castiqat supranumele de rege al razboiului, Privindu-si In retrospective viata petrecuta in razboaie, Napoleon spunea:

.Razboiul implies niste strategii foarte neobisnuite. Am participat la peste 60 de batalii, insa tat ce am invatat despre tactica de lupta a fast din propria mea experienta."

Geniul sau militar nu crestea neaparat dups fiecare lupta, ci era mai deqraba 0 calitate innascuta. scria Napoleon in memariile sale.

( Unul dintre primii

men tori ai lui Napoleon, Joachim Murat. s-a disatorit cu sora lui Napoleon, Caroline ~i a devenit Regele Neapolelui.

• Tabloul lui David infa!i?andu-l pe Napoleon traversand Alpii. Era intr-adevar Imbracat astfel in limp ce c.'llarea, insa tabloul a fast user exageral pentru a-I conferi Q imagine ~i mai eroidi.

Totusi, Napoleon a recunoscut ca victoriile sale s-au datorat uneori unui strop de noroc.

.Strateqiite de lupta, conditiile, starea fizica a sotdatilor, relieful sunt complet diferite de la 0 batalie La alta. Tn plus, exists doua feluri diferite de strategii de lupta. Bune ~i proaste. Strategiile bune pot esua daca nu sunt aplicate la timpul potrivit, iar strategiiLe proaste pot da rezultate bune."

Tn continuarea acestei idei, Napoleon credea cu convingere ca cei capabili sa aleaga strategiile .. bune" nu erau neaparat buni cornandanti. Exists o diferenta Intre capacitatea de a aLege strategiile in general si capacitatea de a a.lege 0 strategie in functie de conditiile de lupta efective.

Razboiul apartine comandantilor Napoleon obisnuia sa studieze carnpul de lupta dupa fiecare batalie. Indiferent ca era sau nu yorba despre inamicii sal. el privea cadavrele irnprastiate pe camp ca si cum ar f vazut .ceva trurnos in acea priveliste. Soldatii i~i priveau generaluL cu qroaza. deoarece acesta nu parea sa verse vreodata lacrimi sau sanqe in lupta. Cat despre NapoLeon, acesta credea cu convingere ca razboiul era dus numai intre cornandanti, prin urmare, nenurnaratele cadavre pe care le privea reprezentau imensitatea puterii sale. .Nu armata romans a fost cea care a cucerit GaLia, ci lulius Caezar. Nu armata macedoneana a cucerit sat dupa sat de-a Lungul raului Indus, ci insusi Alexandru Macedon", spunea Napoleon. Nurnarul mare de soldati nu garanta victoria. Victoria depindea mai deqraba de comandantul care conducea trupele .

..in dictionarul meu personal, cuvantut «imposibil» nu exlsta'' .

• Napoleon. lngrijindu-~i soldatii rani!i. Stia ce slrnteau soldatii si. de asemenea, stia exact ce sa spuna pentru a-i mot iva.

~ Tntr-o biitalie din 1807 care a avut loc In Polonia, lortele franceze au infran!. Rusia, Mai tarziu, armata rusa a opus a rezistenja mai mare. deterrnlnandu-I pe Napoleon sa organizeze expeditia din Rusia.

Evenimente marcante

- - -

Napoleon a rostit aceasta fraza vest ita dupa ce a devenit prim consuL In 1800, dlnd a decis sa traverseze Alpii pentru a-~i surprinde inamicul in timpul ceLei de-a doua expeditii din Italia. lata inca o dovada a convingerii sale ca soarta razboiului depinde numai de deciziile luate de comandant. Dusrnanul nici nu banuia ca francezii vor recurge La 0 astfel de strategie, pe cat de eficienta, pe atat de dura pentru soldati. Un comandant trebuie sa aiba calitati excelente de conducator, pentru a face imposibilul posibil, iar Napoleon era intotdeauna rational ?i realist in ceea ce priveste potcntialul soldatilor sai.

Modernizarea armatei

Era ceva obisnuit pentru Napoleon ~i armata lui sa intreprinda campanii de cate sase luni, asa cum s-a intarnplat in cea de-a doua expeditie in Italia. Cateodats. lua chiar ~i 100.000 de soldati cu eL, aproape cat un eras intreg. Cu cat campaniiLe durau mai mult, cu atat soldatii incepeau sa simta dorul de casa ~i de familie, iar nernultu-

... NapoLeon privind Moscova in fUidiri. Ru~ii si-au incendiat propriiLe case ~i s-au retras in sate pentru a infomela armata rranceza. TrupeLe Lui NapoLeon au intampinat 0 rezistenta naasteptata in tirnpul expeditiei din RU5ia.

Expeditia din Rusia

mirea crestea. A~a cil Napoleon a luat 0 serie de rnasuri,

o masura foarte neobisnuita a fost pubLicarea unui ziar militar. A avut deus scopuri cand a decis publicarea ziarului ~i cand a obligat soldatii sa-l citeasca. Unul era ca acestia sa fie La curent cu ce se intarnpla in ~ara In lipsa lor, alinandu-le astfel dorul de casa. Tn al doilea rand, Napoleon i~i publica mesajele ~i gandurile in cadrul ziarului, acesta fiind un mod foarte eficient de a cornunica cu trupeLe sale. Astfel, a reusit sa inspire un ideal comun trupeLor saLe, reusind sa para mult mai mare ~i mai puternic decat era in reaLitate. Poporul il privea ca pe un erou, ceea ce i-a garantat sustinerea absoluta din partea soldatilor ~i a oamenilor de rand.

Napoleon a creat, de asemenea, un sistem de ajutorare a ranitilor in razboi, a 'Imbunatatit nutritia soldatilor prin introducerea conservelor si a facut multe alte lucruri inovatoare, modernizfind intr-adevar armata. Pe langa strategii exceptionale, Napoleon avea !;ii un taLent irmascut de razboinic, ceea ce i-a ad us numeroase victorii.

- - - - --- ------- ---- - - --- - ---- --

Napoleon Bonaparte

I

Drumul matasii

DRUMUL NESFARSIT CARE LEGA ORIEN,TUL DE OCCIDENT

I

StiluL de viata Luxos at regineLor Frantei

Maria Antoaneta. Josephine de Beauharnais ?i Marie Louise sunt cele trei regine ale Frantei, de la mijlocul secolului al XVII-lea pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Sa amintim cateva detalii despre viata acestora la paLat.

Ca sotie a lui Ludovic al XVI-lea, Maria Antoaneta, membra a cunosculei familii austriece Habsburg. a avut un stil de viata atat de extravaga nt incat a starn it fu ria oa menilor de rand. deterrninandu-i sa porneasca revolutia fra nceza. Cuncscuta drept .. Madame Deficit", aceasta eheltuia in mod excesiv, cornpensand astfel lipsa Tmplinirii conjugale. Organiza deseori petreceri fastuoase la castelul Versailles.

~ Via~a dusa de Maria Anloanela reflects eel mai bine luxul eu care s-au inconjurat regii de

Bourbon. Parasea rareori Palatul Versailles.

• Maria Anloaneta rareori parasea pal.atul de la Versailles, dar cand 0 fikea, lua mereu cu ea un

set de ceai portabil.

... Doar privind frumoasa coroana a Josephinei. este evident ca Napoleon a incercat sa copieze stilul de via!"i opulent al regilor de Bourbon.

Pe de alta parte, prima sotre a LUI Napoleon, care locuia in castelul Malmaison, nu a cheltuit nici pe departe la feL de mult ca Maria Antoaneta. Napoleon se intorcea acasa astsptand sa fie iubit ~I rasfatat ca un copil, asa ca ea il intampina eu jucarii si decora paLatul intr-un stil copilsresc. De asemenea: planta trandafiri ?i Ii placaa sa creeze parfumuri.

Marie Louise, a doua sotie a Lui Napoleon. nu a fost mal muLt decat a .. sotie troteu".

Ea provenea tot din familia Habsburg. ca ~i Maria Antoaneta, si, printesa fiind. i~i dorea un stil de viata luxes. Dupa caderea lui Napoleon, a revenit in Austria. recunoscand ca mariajul sau fusese doar unul politic.

~ Josephine. care nu avea origine nobile, a preferat stilul de via\a linistit celui luxos.

Toate aceste trei femei au trait In epoca care a fost probabil cea mai qlorioasa pentru Franta, de la regii de Bourbon La Napoleon. Toate ,trei au lasat in urma obiecte extrem de va lo roase. ca re su nt rezultatul stilului lor de viata luxos .

• Papucii lui Josephine. Erau foarte fragili si se rupeau frecvent. astfel incat se

spune di folosea peste 500 de pereehi in tiecare an.

~ 0 mica cutie pe care Marie Louise i-a trimis-o lui Napoleon. Portretul ei este in mijlocul cutiei din aur pur, pe care Napoleon o folosea drept tabachera,

,~ Unul dintre ligheanele preferate ale Mariei Antoaneta .. Pe vremea aceea nu existau toalete. astfel di se foloseau astfel de recipiente.

· .

Vieti paralele

Alte personalitati remarcabile care au avut relatij cu Napoleon

Napoleon, eel care a readus pacea in Franta, visa sa cucereasca intreaga Europa. Multi artisti au fost inspirati de curajul sau §i l-au infa~i§at in operele lor drept eroul ideal. Pe de alta pane, alrii erau deranjati de ambitiile sale inalte §i de caracterul sau dezagreabil. Barbatul care a strabarut toata Europa, extinzandu-si teritoriul, a influentat multe alte personalitati.

AutoruL preferat at ,,~oarecelui de bibtioteca" Johann Wolfgang Goethe [1749-1832)

Pasionat de literature inca din copilarie, Napoleon T~i lua mereu carti atunei cand pleca la lupta. Una dintre lecturile sale preferate era .. Suferintele tsnarului Werther" a lui Goethe. Aeeasta spunea povestea tanarului Werther, caruia nu Ii este permis sa fie impreu na cu femeia iubita. Proba bil ca Napoleon se identifiea cu personajul principal. din moment ce a citit cartea de sapte ori.

Goethe a fost un prolific scriitor german, care a scris critica, drama, prozs scurta cum ar f .Anii de drurnetie ai lui Wilhelm Meister", lucrare foarte apreciata de criticii literari.

El ~i Napoleon s-au intalnit in Germania, in 1808. Napoleon a mers doar pentru a-I Tntalni pe Goethe, care avea un respect profund pentru eroul Frantei, nurnindu-l.o mare personalitate.

La Tnceputul i'ntillnirii Napoleon si-s exprimat adrniratia pentru opera lui Goethe, apoi a inceput sa analizeze arnanuntit .Suterintele tanarului Werther", Dupa spusele de mai til rziu ale lui Goethe, Napoleon nu a inteles in intregime sfarsitut povestii.Imparatul i-a recomandat apoi lui Goethe sa serie despre Brutus, Un pic uimit de toata sltuatia, Goethe a spus: .. Este incredibil de impresionant sa stiu di cineva este atat de I'ndragostit de opera mea".

Dups Tntalnire, Napoleon i-a spus scriitorului ca era .un om in adevaratul sens al cuvantului" ... Nimeni nu lnteleqe firea urnana mai bine decat Goethe, prin urmare el este eel mai uman dintre toti", a spus Napoleon. Ca raspuns, Goethe a spus despre Napoleon: .. Viata sa este cea a unui semizeu, marsaluind de la 0 batalie la alta, de la 0 vietorie la alta". Faptele eroice ale lui Napoleon sunt reflectate in romanul .. Faust' allui Goethe,

- -

Napoleon Bonaparte

I

...

RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE



--_. Perscanele pe care Napoleon le-a respectat

-- __ • LegiHuri politic.

---4 •• Dusrnani

Adolf Hitler [1889-19l.51

Dictator german care a locepct alii-lea Razbci MondiaL. A vlset la urr imperiu exact ca eel a~ Lui Napoleon.

imparatul din Antichitate care a transfer-mat mica lara Macedonia Tnlr-un imperiu. A fost unul dintre eroii lui NapoLeon in ccpilarie.

Regel. Franle; Tn tlrnpul revctutiei Franceze. Nu a fast lnteresat de palilica ~i ,I placea sa fad ceasurL At.3t el dit sl sofia sa ~i·a u fast infideli unul altura.

Cezar Ii.Hr.100-441

Alexandn.l I (1777-18251

Om potitic $i comandanl militar in Rama antica. Napoleon l-a idolatrizat pe acest mare erou al AntlchiUi~ii.

Tarul RU51ei in tim put incursiunii lui NapoLeon in Rusia. Per-sonalitatea sa ferma a cauzat multe turbulente atal in !ar~ dit ~i in afara acesteia.

Lueevie

lal XVI-leal

I-a executat pe Maria Antoaneta ~i pe tucovic at XVI-lea ~; a poi a d ejucat

p lanu l co ntrarevotutionaritor; Napoleon i-a purtat un respectet prclund

... Personalitatile din cadran gri sunt descrise In detaliu in acest capitol.

.Ferneia diabollca" care a generat Revolutia Franceza Maria Antoaneta [1717-1780)

Cu toale ca Maria Antoaneta si Napoleon au avut existente complet diferite, viata arnandurora s-a sfarsit dups 0 serie de dezarnaqiri ~i necazu ri.

In 1770, Maria Antoanela, din nobila ~i vestita familie austriaca Habsburg, s-a easatorit in Franta eu l.udovic al XVI-lea. Ca regina, puterile ii erau nelimitate, asa ca a cheltuit 0 mare parte din banii ca~tigati din greu de contribuabili, astfel starnind Iuria in randul populatiei, care a ineeput sa se revolte. Saraei si oprirnati de monarhie, multi dintre cetatenii Frantei erau obliqati sa rnunceasca din greu zi de zi pentru a-si putea castiqa painea. Solutia Mariei Antoaneta pentru aceasta situatie a fost: .. N-au paine? Sa rnanance cozonac.t ln 1793, Maria Antoaneta a fost executata in Place de la Concorde, iar apoi Napoleon a preluat eondueerea Frantei, 0 tara lara guvern La vremea respective.

Bonaparte a continuat sa-si exercite controlul asupra intregii Frante !?i ltalii, bucurandu-se de 0 impresionanta sustinere a poporului. Josephine a devenit succesoarea Mariei Antoaneta, ca regina a Frantei, Ea s-a mulat la castelul Malmaison, ins a nu i-a placut camera in care locuise Maria Antoaneta !?i i-a cerut sotului ei sa 0 renoveze. Napoleon a raspuns. .. Nu-ti face griji, totul este al nostru acurn",

In 1B09, dupf divortul de Josephine, Napoleon s-a casatorit eu Marie Louise. A fast primila in familie in aproape acelasi tel in care fusese prirnita ~i Maria Antoaneta cand s-a casatorit cu Ludovic. Si ei Ii ptscea sa cheltuiasca mult pentru a-s: demonstra boqatia 9i rangul. Este ironic faptul ca era nepoata Mariei Antoaneta. Insa, in momentul in care Napoleon a cazut In dizqratie, a trebui sa renunte la multe capricii.

Vieli paralele

- --

Riva'Lul suprern allui Napoleon - Amiralul cu un singur ochi ~i cu un slnqur brat

Horatio Nelson (1758-1805)

In 1805 a avut loc batalia care urma sa stabileasca 0 data pentru totdeauna care era eel mai puternic om din Europa. Este vorba despre batalia de La Trafalgar. Napoleon, proaspat lncoronat Irnparat al Frantei, a ordonat Iortelor navale sa atace tarmul, pentru a se apara de eel rnai mare dusrnan al sau. Omul cu care se Tnfrunta Napoleon era Horatio Nelson.

In vreme ce Napoleon cucerea teritoriu dupa teritoriu, Nelson r~i pierdea ochiul ?i bratul drept in lupts, ca~tigand respectul tortelor navale britanice. In 1798, cand Napoleon intentione sa se reintoarca In Franta, Nelson si armata sa l-au urrnarit, enervandu-l din cale afara pe irnparatul Frantei.

La urmatoarea lor intiHnire, In batalia de la Trafalgar, Napoleon adunase armatele Iranceza si spaniels Intr-o uimitoare desfssurare de forla. Insa Nelson si armata sa aveau mai rnulta experienta in confruntari navale. In timp ce francezii si-au aliniat orizontal vapoarele In incercarea de a Inconjura dusrnanul, englezii si-su aliniat navele vertical, incercand sa patrunda in linia de apsrare a inamicuLui. Acest fapt este cunoscut drept abordarea Nelson. Strategia sa a functionat perfect si a fast incununata de succes, distruqand flota tranceza. Napoleon tocmai suferise 0 mare infrangere.

insa, spre sfarsitul luptei. Nelson a tost irnpuscat, aceasta fiind ultima sa aparitie pe carnpul de lupta.

A fast extrem de satisfacut de victoria sa asupra lui Napoleon, spunsnd, inainte de a rnuri: .. Multumesc lui Dumnezeu ca mi-am Tndeplinit datoria",

Napoleon a numit lupta .. dezastrul de La Trafalgar" sl a recunoscut ca si-a considerat viata militars ca si Incheiata, dupa aceea. In urma Tnfrangeril de La Waterloo ln tata englezilor. cariera sa politica a fast complet distruss. Datorita realizarilor lui Nelson, englezii au reusit mai tarziu sa-~i construiasca propriul imperiu.

Ma!relLe sc.riitor care t-a idoLatrizat Ipe Napoteon

Victor Hugo (1802-1885)

In secoLuL al XIX-lea, curentul romantic pornea din Franta ~i ave a sa cuprinda intreaga Europa. Romantismul se concentra asupra ernotiilor, judecatii personale ~i a libertatii irnaqinatiei. lnitiatorul noului curent literar, Victor Hugo, il considera pe Napoleon drept un capitol important din istoria Frantei. Tatsl sau luptase In armata lui Napoleon, iar Hugo It idealiza pe irnparat ~i asta s-a reflectat $i in operele saLe.

Hugo, care a devenit cunoscut data rita operelor .. Hernani" ~i .. Mizerabllii", a scris poeme romantice inspirate din vista lui Napoleon. A scris mai multe lucrari precum ,.Ode noi" $i .. Ode si Balade" In memoria Irnparatului poporului, Napoleon. Ideologia lui Hugo s-a extins mai tarziu de La literaturji La arte ~i rnuzica, dand astfel nasters La numeroase opere de arta care It idealizau pe Napoleon.

In 1848, Hugo a incercat sa-l aseze pe tron pe Napoleon alill-lea, ca un omagiu adus lui Napoleon Bonaparte, dar, in curand, Hugo a ajuns La concluzia til Napoleon alill-lea nu mostenise arnbitiile rnarete ale lui Napoleon I. Dezarnaqit, Hugo a scris cartea .. Micul Napoleon", ln care il critica. Drept consecinta, Hugo a fast trirnis ln exil ln 1851

Totusi, Napoleon alill-lea a dat dovada de mutts arnbitie, dar nu a putut rivaliza cu figura qlorioasa a unchiului sau din imaginarul. romanticului.

Maestrul rnuzlcll, dezamaglit de, "ero1u'" Ludwig van Beethoven [1770-1827)

I

.f--;....,

~-": -. -:

\

. \

-~

~~ /

~

A treia Simfonie a lui Beethoven a fast cornpusa in onoarea lui Napoleon Beethoven avea un respect profund pentru omul care fusese capabil sa unifice pentru prima data, sub conducerea sa, Franta, apoi intreaga Europa.

Beethoven si-a compus majoritatea operelor la Vierra. Acolo a compus 9 simfonii, ceea ce il plaseaza, alaturi de Mozart si Hayden, In topul celor trei ma ri compozitori din istorie.

Cu un suflet de romantic, Beethoven si-a captivat publicul cu stilul sau degajat de a compune. Initial. si-a numit Simfonia a III-a .Sirnlonia lui Napoleon", desi dorea ca aeeasta sa fie dedicata eroilor in qeneralInsa pe 18 mai 1804, Beethoven a fost foarte surprins cand Napoleon a devenit lrnparatu l Frantei.

Avand 0 gandire liberals, considers ca Europa trebuie eliberats de regimuril.e Imperiale $i si-a schimbat parerea despre Napoleon, considerandu-l apoi doar un om avid de putere.

.Nu este mal mult decat un om obisnuit, care are foarte multa arnbitie."

Dezarnaqit, Beethoven a rupt simfonia pe care a compusese in onoarea lui. I-a schimbat ulterior numele in .. Eroica",

Apoi, ramanand un liberal convins, Beethoven a campus multe alte bucati muzicale renumite, incluzand .. [rnparatut" .. Cor", .. Fur Elise", Spre sfarsitul vietii $i-a pierdut auzul, fiind totusi capabil sa cornpuna $i sa di rijeze noi lucrari.

PictoruL spaniol care' l-aaeuzat pe francezi de despetlsm Francisco G,oya (174,6-1828)

In mai 1805, Napoleon a intrat In conflict cu regele Spaniei Carlos al IV-lea !?i cu fiul acestuia, Fernando ~i i-a lnlaturat de la putere. Apoi a incercat sa reuneasca tot teritoriul Spaniei sub eonducerea sa, Insa dupa ce si-a Inscaunat propriul frate, spaniolii s-au revoltat. It considerau pe Napoleon un hot !?i au Inceput sa protesteze pe strazi.

Goya, pictorul tarni liei regale spaniole a fost de asemenea scandalizat de ceea ce facus€ Napol.eon. Si-a transformat furia 'In violenta, conducand 0 divizie a armatei spaniole in lupta impotriva francezilor. In renumita sa serie .. Dezastrele razboiului", el eritiea strategiil.e lui Napoleon .. Tncepand cu tablourile ,,2 mai 1808", care prezenta eroisrnu l spaniolilor si ,.3 mai 1808", care Infa~i;;a armata francezs executand civili spanioli Goya a Incercat sa arate lurnii ca francezii sunt dear nists criminali brutali ;;i deforrnati. In operele sale, Goya a canalizat teats furia si durerea poporului spaniol.

Napoleon a pornit catre Spania, dar soldatil erau extrem de obositl dupa lungul slr de lupte $i nu au reusit sa-i invinga pe spaniolii inflacarati de un puternic sirnt patriotic $i ura pentru Franta, In cele din urrna, in 1814, Napoleon a abandonat planul ssu de a cuceri Spania . .A tosttcrtat sa renunte.

Pe langa picturi, Goya a realizat, de asemenea, sculpturi si tapiterii, Cele mal renurmte opere ale sale includ tablourile .. Maja desnuda si "Maja vestida $i seria sa cunoscuta drept .Jablourile neqre" In plus, fiind unul dintre cei mai renurniti pictori ai istoriei, si-a folosit talentul artistic si pentru a I nforma generatiil.e viitoare despre atrociUJtile comise de Napoleon in Spania.

10

Influenle majore

Tara burgheza visata de Imparat

Eroism §i romantism

Du pa moartea lu i Napoleon, nepotul sa u, Na po leon alill-lea, i-a adus corpuL inapoi La Paris, spre a fi Inmorrnantat. In 1851, dupa ce a devenit irnparat In urma unei lovituri de stat, Napoleon aLIII-lea a hotarat sa raconstruiasca Parisul, fiind dezarnsgit de starea in care se afla orasul. A construit 0 retea de strazi, a inventat un sistem de canalizare ;;i a construit multe parcuri. A reconstruit de asemenea clsdirile Operei ~i Luvrul si a finalizat constructia unei piete centrale. De asemenea, a finalizat Arcul de Triumf din Place de l'Etoile.

~ 5tatuia lui Napoleon. infati~at in haine romane. Napoleon l-a idolatrizat pe Cezar ~i a incercat sa-l intreaca pe romani prin construirea

unei capitale frumoase.

Napoleon era vazut ca un general dur, iubitor de razboi, i115a, in realitate, visa la 0 ~ad. in care oamenii sa traiasca fericiti, prosperi si sa dea dovada de patriotism. A initiat in Franta numeroase reforme economice, estetice, legale si sociale, pe care se fondeaza societatea moderna franceza, iar arnbitiile sale au condus la infrumusetarea

, ,

minunatului oras Paris.

Proiectul unui ora§ aJ artelor

D1N JvlOMENTUL IN CARE NAPOLEON a ajuns la conducerea imperiului francez dupa lovitura de stat din 18 Brumar ~i pana In 1814 cand a fost exilat, a investit mult timp ~i efort pentru a transforma ParisulTn unul din cele mai frumoase ?i moderne erase ale lumii. A alocat numere caselor de pe strazile Parisului. a construit fantani la intersectia strazilor, a creat scuaruri ?i piete si a ordonat chiar si constructia de cimitire. $i-a dorit ca Parisul sa fie 0 intruchipare eterna a puterii si succesului sau, ass di a construit in onoarea sa Arcul de Triumf. precum ?i monumentele de razboi din Place Vendome ~i Place de Chartres. De asemenea, a construit peste Sena podurile Austerlitz, lena ~i Cite.

Pentru a strange bani pentru raz-

boaie. Napoleon a capturat ca prada de razboi ceLe mai pretioase opere de arta ale inamicilor sai, expunand unele dintre acestea In muzeele pariziene. Tarul Rusiei. Alexandru I. a fost una din aceste victime, dar atunei cand a vazut Parisul. a spus: .Parisul este locuL perfect pentru operele mele de arts" si a renuntat sa le recupereze. Parisul este cunoseut ~i In zilele noastre drept un ora? bogat din punct de vedere artistic, Insa acest renume se datoraaza ?i eforturilor lui Napoleon.

- - -

Napoleon Bonaparte

Curajul este ca dragostea, se hraneste din speranta,

Pornind de la machetele muzeului l.uvru. recent reconstruit, Napoleon a ordonat constructia multor altor muzee, astfel Incat cetatenii sa se peats bucura pe deplin de operele de arta. Aflat pe culmile gloriei sale, Napoleon a recreat in esenta atmosfera capitalelor Romei antice ~I a Greciei, surprinsa In tablouriLe lui Jacques Louis David, Pictorul este renumit pentru tabloul care prezinta ceremonia de incoronare a lui Napoleon ~i pe discipolii sei. Tn secolul XIX, draqostea pentru cultura antics a fost inlocuita de un stil artistic mai liberaL, cunoscut drept romantism, reprezentat de pictura lui Eugene Delacroix .. Libertatea conducand poporul sau de eel al lui Theodor Gericault "Pluta Meduzei",

Romantismul s-a extins mai tsrziu In rnuzica ?i literature. Promotorii acestui curent in literatura au fost Victor Hugo ?i germanul Heinrich Heine, iar in muzica, Robert Schumann ?i numerosi altii. Acesti artisti romantici l-au vazut mereu pe Napoleon drept un erou, incercand sa-linfa\i$eze ca atare in operele lor, Tn timpul vremurilor tulburi din secoluL al XIX-lea, operele de arta au permis oamenilor sa-s: amlnteasca de eroismul si de vitejia qeneratiilor trecute si i-au incurajat sa-s: doreasca un alt conducator neinfricat.

• Printre planurile de consolidare a Parisului, 9indite de Napoleon, se gas,,?te ?i extinderea muzeului Luvru. Datorita lui, muzeul e ste aeum capabil sa ada postea sea numeroase opere de arta inestirnabile.

inftuente majore

- - - -

Reforma sociala ~i egiptologia

Mostenirea lui Napoleon nu se lirniteaza numai la Paris sau La arta, Dupa revolutie a incercat sa revitalizeze economia lranceza neperformanta. A infiintat 0 autoritate fiscala, care se asigura ca toata lumea plates impozitul, iar pentru a stabiliza moneda, a infiintat Banca Centrals a Frantei, Pentru a impulsiona industria, a creat a societate de comer! $i Societatsa Nationala pentru promovarea industrializarii.

Cea mai respsctata realizare a sa a fast Codul lui Napoleon: .Adevsrata mea glorie nu este cea

CODt CIVIL

11\ to< .... I~.

~

• Ccdul lul Napoleon este unul dintre cele mai importante documente din istoria dreptului. Multe tari folosesc inca legile adaptate de Napoleon.

de a Ii castiqat 40 de batalii, ci Codul meu civil", a spus Napoleon, mandru de aeeste legi, care confereau indivizilor dreptul de proprietate, clarificau sensul legal al .farniliei", aboleau anumite drepturi, separau statul de religie etc. Aceste legi erau favorabile oamenilor de rand. El a transformat casnicla intr-o ccrnuruune .. nereliqioass" si unele legi ale sale cu privire La divert ~i adopti e su nt ~i a staz: in vigoare.

Nu trebuie uitata relatia lui Napoleon cu EgiptuL. In 1798, in ti mpuL exped itiei In Egipt, a ad us 180 de elevi $i artisti pentru a studia Egiptul, iar In 1799 a descoperit piatra din Rosetta. Utilizanti aceasta piatra, cercetatorii au putut sa decodifice hieroglifele egiptene, reaprinzand interesul savantilor tata de vestigiile cu lturi i antice eg iptene .

'" Vizitatorii t.uvrului

privind capadopera lui David .Incoronarea imparatuLui". Dimensiunea picturii este uimitoare.

-

Napoleon

Napoleonian

Napoleon a adus lumii multe contributii care s-au rasfrant asupra qeneratiilor urrnatnare. dar cea mai irnportanta a fost probabil imaginea sa de erou. Ca dovada, dupa moartea lui, s-au nascut euvi ntele .nepoleonian "?i "bona pa rtisrn", fu ndarnentand existents sa In vocabularul nostru.

A incetat repede sa-?i idolatrizeze eroii din copilarie, pe Alexandru eel Mare ?i lulius Cezar, :;;i a adoptat, ln sehimb, propriul sau stil eroic unic. In aceeasi masura in care Napoleon a fost inftuentat de acesti doi trnparati, conducatorii din perioada moderns au Incercat uneori sa dspaseasca eroismullui Napoleon. Exemplul perfect ni-l olera dietatorul german Adolf Hitler, care a declansat eel de-al doilea Razboi Mondial.

..\ncalcarea legii in numele patriei nu este 0 un act criminal", a spus Napoleon. Din nefericire, unii au dat acestor spuse sensul .. totul este permis, atats timp cat este nkut in numele patriei".

spune ca Napoleon s-ar Ii adresat soldatiLor sai astfeL: "De pe varfuL acestor piramide, 40 de seeoLe va primasc cu adrniratie".

In .. Princi pele", scriitorul renascentist Machiavelli, suqereaza ca este nevoie de conducatori fermi ca re

sa promoveze stabilitatea neticnala. Acest tip de €onducatori este numit uneori .. dictator", iar alteori .erou." I ndiferent cum este n umit Napoleon, n u se poate nega ca a

fost un conducator ferm.

Ridicaridu-se din mijlocul

.revolutiel poporului", Napoleon nu a pierdut niciodata contactuL CIJ poporul sau. Chiar si dupa ce a devenit lrnparat, a investit mult efort pentru revitaliza rea economiei ;;i pentru a-i confer! Frantei imaginea unei piri boqats si prospere. Telul sau suprem era crearea unei natiuni burgheze.

I

.... Piatra Rosetta, constderata de unii cea mai vatorcass descoperire din Egipt. A fost descoperita de un soLdatlrancez in orasul Rosetta, in apropierea gurii tluviului Nil.

.... ScuaruL Napoleon din muzeul Luvru. Marea str uctur a pirarnidala de sticla sirnbolize aza Legatura sa cu Egiptul.

~ Dupa ce a vizitat piramideLe de

La Gizeh, Napoleon a efirrnat ea daca ar folus i tcato pietrele din constructia piramideLor, ar putea ridica un zid inalt de 3 metri ?i gros de un metru in jurulintreguLui Paris, cae a ee, dupii unete estimari, este 0 afirrnatie corect~.