C1 - Transportoare cu raclete

1. TRANSPORTOARE CU RACLETE

1.1 Prezentare generală a transportoarelor cu raclete

Funcţionarea transportoarelor cu raclete se bazează pe deplasarea
materialului transportat pe jgheaburi prin târâre cu ajutorul unor elemente în
mişcare de translaţie (raclete), figura 1.1.

Fig.1.1 Ansamblul unui transportor cu raclete

Racletele sunt puse în mişcare prin intermediul unuia sau mai multor
lanţuri fără fine (figura 1.2), iar acestea sunt acţionate prin angrenare cu
stelele de acţionare (arbore cu stele sau tamburi de acţionare, figura 1.3).
 C1 - Transportoare cu raclete

Fig.1.2 Raclete şi lanţuri fără fine

Fig.1.3 Arbore cu stele

 C1 - Transportoare cu raclete

Constructiv, un transportor cu raclete are în componenţa sa trei părţi

(figura 1.4):

Fig.1.4 Componentele unui transportor cu raclete

I.Capul de acţionare alcătuit din jgheaburi de capăt, jgheaburi de legătură,

arborele cu stele şi eventual un dispozitiv de întindere. Aici sunt
montate grupurile de acţionare care au în componenţa lor unul sau
mai multe motoare electrice, reductor şi cuplaje;
II.Capul de întoarcere alcătuit din jgheaburi de capăt, jgheaburi de
legătură, arborele sau axul cu stele şi eventual un dispozitiv de
întindere;
III.Construcţia de traseu alcătuită din jgheaburi, unul sau mai multe lanţuri
de antrenare şi racletele.
Jgheaburile (figura 1.5) sunt construite din două profile de oţel simetrice
sau asimetrice, unite între ele prin cel puţin o tablă de rezistenţă pe care este
târât materialul. Între profilele de oţel şi tabla de rezistenţă legătura este
realizată prin sudare. În cazul transportoarelor de dimensiuni mari peste tabla
de rezistenţă se pune încă o tablă de uzură. La transportoarele uşoare, unde
jgheaburile au numai rolul de a construi transportorul, profilele se obţin din
 C1 - Transportoare cu raclete

tablă prin ambutisare. În figura 1.6 sunt prezentate elementele dimensionale

ale jgheaburilor.

Fig.1.5 Jgheaburi

Fig.1.6 Elemente dimensionale ale jgheaburilor

 C1 - Transportoare cu raclete

unde:
Bj – este lăţimea jgheabului;
hj – este înălţimea jgheabului.
În cazul în care transportorul are rolul de a constitui şi calea de rulare
pentru o altă maşină, atunci jgheaburile se realizează în construcţie grea
(figura 1.7). De această dată jgheaburile au o rezistenţă mai mare decât în
cazul transportoarelor uşoare (10÷20 ori). În cazul în care profilele sigma (Σ)
se obţin prin laminare la cald acestea au o rezistenţă mult mai mare decât
cele realizate din tablă prin ambutisare.

Fig.1.7 Transportor cu raclete în construcţie grea

unde:
ht – înălţimea zonei de transport;
 C1 - Transportoare cu raclete

În funcţie de concepţia transportorului profilele sigma (Σ) pot fi

realizate în trei variante:
• Profile sigma pentru jgheaburi la care lanţurile sunt amplasate în
ghidajele acestora (figura 1.8);
• Profile sigma pentru jgheaburi cu unul sau două lanţuri amplasate la
mijloc (figura 1.9);
• Profile sigma pentru jgheaburi care pot lucra atât cu lanţuri
amplasate în ghidaje, cât şi cu un lanţ amplasat la mijloc.

Fig.1.8 Transportor cu raclete cu lanţuri amplasate în ghidaje

 C1 - Transportoare cu raclete

Fig.1.9 Transportor cu raclete cu lanţuri amplasate la mijloc

Lanţul reprezintă elementul de transmitere a mişcării de la grupul de

acţionare la raclete. Constructiv, cele mai des utilizate tipuri de lanţuri sunt:
• lanţuri cu eclise (cel mai frecvent varianta de lanţ Gall, figura 1.10
şi 1.11);
• lanţuri calibrate alcătuit din zale din bare rotunde (figura 1.11, 1.13,
1.14).
 C1 - Transportoare cu raclete

Fig.1.10 Lanţ cu eclise Gall

Fig.1.11 Lanţ cu eclise şi steaua de acţionare

 C1 - Transportoare cu raclete

Fig.1.12 Lanţ calibrat

unde:
d – este diametrul semifabricatului;
p – este pasul.

Fig.1.13 Stea de acţionare pentru lanţ calibrat

Fig.1.14 Secţiune prin steaua de acţionare pentru lanţ calibrat

 C1 - Transportoare cu raclete

Calitatea lanţului este definită prin categorii sau clase. Din acest punct
de vedere există patru categorii: A, B, C, D. În practică se utilizează lanţurile
de categorie B şi C. Lanţurile de categoria A se utilizează în transmisiile fără
şocuri.

1.2 Calculul debitului, dimensionarea capacitivă a jgheaburilor

În figurile 1.15 şi 1.16 sunt prezentate detalii care stau la baza calculelor
de determinare a debitului şi dimensionării capacitive a jgheaburilor.

Fig.1.15 Referitoare la calculul debitului transportoarelor cu raclete

Pentru transportoarele cu raclete sunt importante relaţiile de determinare

a debitului volumetric QV şi a debitul masic Qm. Debitul volumic va fi:
m3
QV = A0  v , (1.1)
s
Sau dacă ne referim la debitul orar:
m3
QV = 3600  A0  v, (1.2)
h
 C1 - Transportoare cu raclete

Fig.1.16 Referitoare la calculul de dimensionare capacitivă a jgheaburilor

transportoarelor cu raclete

Debitul masic se va calcula cu relaţia:

3600 t
Qm =  A0  a  v = 3,6  A0  a  v, (1.3)
1000 h
unde:
A0 – este aria suprafeţei secţiunii transversale medii a curentului de
material, în m2;
v – este viteza de transport, în m/s;
ρa – este densitatea materialului transportat kg/m 3;

Vom face aproximarea:

hj
A  Bj  ; A0 = A  , m2
2
unde:
A – este aria suprafeţei secţiunii jgheabului (partea activă);
 C1 - Transportoare cu raclete

 – este coeficientul de umplere, (  = 0, 7 0,9 ) - pentru

transportoare orizontale.
Astfel relaţia (1.3) va deveni:
t
Qm = 3,6  A   a  v, (1.4)
h
unde:
ρa – este densitatea materialului afânat:
 t
a = , (1.5)
ka m3
unde:
ρ – este densitatea materialului masiv;
ka – este coeficientul de afânare.

Dacă se impune debitul masic, se pot determina valorile lăţimii şi

înălţimii jgheabului.
Qm  B j , h j
Q
A= , m2
3,6  a   v

 hj
 A = Bj 
 2  Bj , hj
B j = m  hj


unde:
m – este raportul dintre lăţime şi înălţime.

Se impune valoarea debitului care va permite determinarea încărcării pe

metru liniar cunoscând viteza transportorului:
t
Q = 3,6  q  v, (1.6)
h
unde:
 C1 - Transportoare cu raclete

q – este încărcarea pe metru liniar de transportor cu material, în kg/m;

v – este viteza lanţurilor, în m/s.
Relaţia (1.6) devine:

Q kg
q= , (1.7)
3,6  v m
  
Jgheaj profil 


Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Transportor cu raclete
 

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Stea cu lanţ calibrat

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Stea de acţionare

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Stea de acţionare

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Stele de acţionare cu lanţ

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi
 Transportor

Universitatea din Petroşani ­ Departamentul de Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi