C�derea lui Palti�

Mai spun b�tr�nii c� �ntr-o vreme se a�ternuse pacea peste Biharia. �mp�r�ea
Bri�eiu, care-�i avea palatul �n muntele Aleul. Pieriser� L�stu� �i zmeii s�i. Nu
mai erau dec�t zmeoaica Tari�a si fata ei, Brizana, care st�teau ascunse �ntr-o
v�g�un�.
Mai erau ni�te vidme, ce-i drept, care f�cuser� pe timpuri mult r�u muntenilor.
Era balaurul cel mare, alb, n�praznic, care tr�ise �n �mp�r�ia lui Troian, �i care
sufla viscol pe gur� �i pe n�ri, dar �l prinsese de mult Sorin. Erau �i ploaia cu
�uvoi � o iap� s�lbatic�, �i tr�snetul � un cerb cu coarne �i copite de o�el. Pe-
acestea dou� le v�naser� cu dib�cie muntenii prin h�i�uri �i le legaser� �n
�treanguri.
Pe toate le p�zea Andrei, un bihorean b�tr�n, cinstit de to�i muntenii. El le
�inea �nchise �n firide pe fiecare, �ntr-o cas� de piatr�, scobit� �n muntele plin
de pr�p�stii, Bohodeiul.
Ca ajutor avea pe doi fl�c�i de suflet: Palti� �i Gruie�. B�tr�nul �i aflase pe
c�nd erau copii, uita�i �ntr-o colib�, c�nd tat�l lor �i muma fuseser� r�pu�i de
zmeul L�stu�. �i luase, �i crescuse acolo �n casa lui de piatr�, �i �nv�ase s�
ajung� oameni, s� fie �i destoinici, �i viteji.
�i-acuma �i socotea ca fiind ai lui, �i mult se mai m�ndrea cu-a�a feciori.
Unul, cel mare, Palti�, era din fire mai t�cut �i �ntunecat. Cel�lalt, mai mic, era
ca ziua, b�lai si luminat. Cel mic era �i oleac� mai voinic dec�t cel mare, mai
sprinten, mai iste�; dar am�ndoi erau viteji ca spada de o�el �n b�t�lie.
B�tr�nului i-erau deopotriv� de dragi, unul �i cel�lalt. �tia c� o s� aib�
urma�i care s� ocroteasc� �i mai departe Biharia de vidme, �in�ndu-le acolo bine
z�vor�te.
�i ca s� fie bun� paza, or�nduise Andrei pe fiul s�u cel mic, pe Gruie�, sus pe
munte, pe culmea Bohodeiul, s� privegheze �ntreaga zare. Iar pe cel mare, pe
Palti�, �l hot�r�se s� fie straj� jos, �n v�ile ad�nci de la Boleasa.
De s-ar fi �nt�mplat cumva s� scape vidmele, pe care le �ncuia de altminteri
cu-o cheie mare c�t un stat de om �nsu�i Andrei, la deal le �nh�a Gruie� �i jos le
prindea Palti�. N-ar fi putut s� scape pe nici una din c�i. Nici ele �i nici al�i
du�mani, n-ar fi putut s� dea n�val� prin mun�i, f�r� s� se loveasc� de �ndoita
straj�.
Astfel se scurgea vremea... �i-a�a ar fi trecut �n tihn� mai departe, de n-ar
fi fost zmeoaica Tari�a.
Ea nu putea s� uite c� L�stu�, zmeul cel mare, fratele s�u, ce st�p�nise mun�ii
odat�, fusese dobor�t �i �mpietrit �n stan� de Bri�eiu, cu ajutorul lui Andrei �i-
al celor doi feciori. �i nu putea s� �ndure c�-i lini�te pe munte, �i nu mai curge
s�nge.
Acolo, �n v�g�una pe care-o locuia, se sf�tuia adesea cu fata ei, Brizana, ce-
ar mai putea s� fac� s� tulbure muntenii, s� s�v�r�easc� r�ul. Ardea de focul
r�zbun�rii Tari�a �i fata ei, Brizana, la fel.
De n-ar fi fost Andrei, s� �in� �n paz� acele vidme, ar fi putut zmeoaica s� le
foloseasc�, s� pustiiasc� �mp�r�ia lui Bri�eiu. �i mai ales pe balaurul cel mare,
alb, ar fi poftit s�-l aib� Tari�a.
S-au sf�tuit zmeoaicele �ndelung. Au iscodit prin mun�i... Tari�a s-a f�cut o
musc�; Brizana, fata ei, s-a schimbat �ntr-un flutur, �i au umblat prin case, pe
l�ng� oameni... Au cercetat �i casa de piatr� a b�tr�nului Andrei... �i, �ntr-o
sear�, a adus Tari�a o �tire.
Sim�ise ea c� Palti�, feciorul cel mai mare al lui Andrei, era mai slab de
cuget �i mai trufa�.
Se luaser� o dat� de vorb� Andrei �i cu feciorii. B�tr�nul le spusese c�-i vremea
s�-�i g�seasc� �i ei c�te-o so�ie. Gruie� se �mpurpurase ca o fecioar� la chip, �i
r�spunsese c� el �i va g�si o fat� pe-aici, prin munte, curat� �i viteaz�, ca s� i-
o fac� nor� b�tr�nului. Dar Palti� privise �ng�ndurat �n dep�rtare, t�cuse un timp
�i-abia la urm� de tot zisese c� lui nu-i trebuie p�dureanc�, nici fat� de bouar,
ci el viseaz� s� se �nso�easc� numai cu vreo copil� de crai sau cu vreo z�n�...
R�sese Andrei �i �i gr�ise feciorului cel mare:
� Nu-i r�u de loc, b�iete, de-ai s�-mi aduci vreodat� ca nor� o z�n� din
pove�ti... Dar trebuie s-o meri�i, s� fii vrednic de ea... S� nu fie doar o de�art�
trufie !
� O merit �i sunt vrednic ! gr�ise iar�, cam mohor�t, fl�c�ul.
Tari�a, ca o musc�, era acolo �i-a prins �ndat� vorba lui Palti�.
� E cam trufa� b�iatul, spuse ea Brizanei. �i unde e trufie, degrab� e �i
pizm�. �i cine pizmuie�te pe altul e gata s� gre�easc�. Noi trebuie s� �ncerc�m s�-
i a���m trufia !
Au pus zmeoaicele la cale s�-l ademeneasc� dintr-o dat� pe Palti�. Prin el s�
se r�zbune. S� se r�zbune �nt�i pe Andrei �i pe fiii s�i; s� n�pusteasc� apoi
�mp�r�ia lui Bri�eiu.
�i iat� c� �ntr-o zi feciorul cel mare al lui Andrei p�zea mun�ii pe vale, a�a
ca �ntotdeauna, cu un topor de piatr� �n m�n�. Se tot g�ndea la vorba ce-o avusese
cu b�tr�nul. �i-l cam durea c� tat�l s�u r�sese c�nd el a spus c� merit� �i-o z�n�
de so�ie. Ce ? Nu-i adev�rat ? E doar copilul cel mai mare al lui Andrei, acela ce
ap�r� Biharia de vidme ! Este frumos la chip, �nalt ca bradul, puternic �i viteaz.
De ce adic� nu l-ar iubi �i-o z�n� ?
Pe c�nd socotea astfel �n minte, tot cerceta p�durea, pr�p�stiile �i o poian�
larg� � ce se �ntindea acolo la Boleasa. �i pe poiana aceea �mb�ls�mat� de flori
roiau �i fluturi, mul�ime, care mai de care mai frumos zugr�vi�i. Deodat� a z�rit
un flutura� g�lbui cu punctuli�e ro�ii, care se a�ezase pe o floare de meri�or. Se
ridicase, zbur�nd cu aripi tremur�nde �i �ncepuse s� se �nv�rt� �n jurul lui, parc�
vroia s�-i fac� un semn.
S-a �nv�rtit o vreme astfel �n moale f�lf�it, s-a a�ezat pe um�rul fl�c�ului,
pe cu�m�. Palti� l-a tot zbur�t�cit... P�n� la urm� a hot�r�t s�-l prind�. Cum a
�ntins el m�na, flutura�ul s-a schimbat �ntr-o frumoas� fat�, cu p�rul castaniu �n
unde lucitoare, ca apa �ncre�it� a unui lac c�nd sufl� v�ntul, cu buze sub�irele �i
ro�ii ca zmeura cea dulce. La g�t purta frumoasa o salb� preabogat�, �n degete,
inele, �i bra�ele le avea �mpodobite cu giuvaere b�tute �n safire �i alte
nestemate. Iar ochii verzi ai fetei priveau �iret spre Palti�.
� Cine e�ti tu ? a �ntrebat-o fl�c�ul tulburat de at�ta str�lucire. E�ti z�n�
sau cr�ias� ?
� Sunt z�n�, a zis ea �ncet, abia �optind din buze. �i de-am venit aicea, tu
singur e�ti de vin�...
� Sunt fericit de vina ce te-a adus �n fa��-mi, a dat cu �ndr�zneal� r�spuns
fl�c�ul. �i totu�i, te mai rog s�-mi spui care mi-e vina ?
� C� mi-e�ti nespus de drag, a rostit dulce fata, z�mbind.
�i cum a spus cuv�ntul, s-a schimbat iar �n flutur Brizana cea viclean�, fata
zmeoaicii, pentru c� ea era aceea ce-l ispitea pe �ncrez�torul fl�c�u al lui
Andrei.
A stat s�rmanul Palti� un timp n�uc, a�a, f�r� s� �n�eleag�. Cum se ivise fata
�i cum pierise iar� ? Pe urm�, de bucurie, a alergat pe munte, s� povesteasc�
�nt�mplarea lui tat�-s�u, �i lui frate-s�u, Gruie�.
� A fost un vis ? Sau oare �ntr-adev�r venise o z�n�-n fa�a lui ?
� Mie nu mi se pare un lucru prea curat ! �i r�spunse Andrei. Iar frate-s�u mai
mic r�sese �i zisese c�-i numai o p�rere.
Da-n ziua urm�toare, pe c�nd Palti� p�zea, a venit iar Brizana. S-a pogor�t �n
fa�a lui, �n chip de flutur cu punctuli�e ro�ii, schimb�ndu-se-n copil� cu strai
�mpodobit. �i, lu�ndu-se de m�n� cu fl�c�ul, au intrat �n p�dure. Au mers a�a o
vreme �n t�cere; doar inima lui Palti� b�tea �nfiorat�. S-au a�ezat apoi pe-un
trunchi c�zut acolo �n p�dure. �i Palti� a �nceput s�-i povesteasc� frumoasei viata
lui.
Brizana se f�cea c� nu �tie nimica �i tot se minuna.
� Spuneai c-ai fi feciorul cel mare al lui Andrei. De ce atunci b�tr�nul, tat�l
vostru, a dat locul de straj� cel mai bun, care-i pe munte, sus, feciorului cel mic
? De ce s� urce Gruie� pe culmea Bohodeiul, �i tu stai ici �n vale ? Pesemne c�-l
iube�te mai mult dec�t pe tine, dac�-l cinste�te astfel...
 Intrase-n inima fl�c�ului un ghimpe. Ghimpele-i f�cea ran�. Venise dup� aceea
�i-n alte zile Brizana, �i tot la fel gr�ise. �i tot la fel �i picurase �n inim�
fl�c�ului otrava �ndoielii, �l a��ase �mpotriva aceluia ce-i era frate. At�ta-l
a��ase c�, �ntr-o sear�, fl�c�ul cel mare spusese lui Andrei:
� M� mir, t�tuc�, tare, de ce-l tot �ii pe Gruie� doar sus pe Bohodeiul, care e
locul de cinste al str�jii, c�nd drept ar fi s� stea acolo feciorul cel mai mare,
adic� eu...
Se-ntunecase privirea lui Andrei.
� �l �iu, m�i Palti�, �i r�spunsese b�tr�nul cu bl�nde�e, pentru c� aici nu-i
vorba de frate mic sau mare: ci de o straj� bun�. �i locul de pe culme este mai
greu. C�, nu-i cu sup�rare, Gruie� e mai voinic, e �i mai sprinten dec�t tine, el a
r�pus pe zmeii ce �ncercau s� scape �n lupta cu L�stu�.
� Lupta cu zmeii este una, mai ad�ugise Palti�, �i straja este alta...
� Ba nu-i a�a, gr�ise mai departe b�tr�nul, c� jos, pe vale, dac� scap� vreuna
dintre vidme, o �i prinzi �n h�i�uri, dar sus pe culme o pierzi.
� Nu-i Gruie� mai voinic ca mine, spusese Palti�. S� ne lupt�m !
� S� v� lupta�i ! s-a �nvoit b�tr�nul, dar �nnegrit de tot la chip �i ars �n
suflet de m�hnire.
Tocmai atunci venea din munte �i Gruie�. A r�s cu voie bun� fl�c�ul cel mic,
c�nd a aflat despre ce e vorba, �i-a zis:
� Eu nu vreau s� m� lupt cu frate-meu mai mare. Mai bine-i dau de bun� voie
locul !
� �i-e fric� ? a zis Palti� cu asprime.
� De, fric� nu mi-e, a rostit iute Gruie� dar n-a� fi vrut s� ne lupt�m noi,
fra�ii, �mpreun� niciodat�, ci numai cu du�manii...
Andrei sta l�ng� focul care fusese aprins �n vatr� �i a�a tr�gea de v�rtos din
pip�, c�-n jurul s�u nu se vedea dec�t de-o palm�. Numai c� ochii lui de tat�
puteau s� vad� �i s� p�trund� mult mai departe, �n cugetele celor doi fl�c�i. �i-o
b�nuial� ca un �arpe-l cuprindea.
� S� ne lupt�m atunci, strigase Palti�, vreau, fr�ioare, s�-�i ar�t puterea, s�
vad� �i t�tuca nedreptatea ce-a s�v�r�it-o d�ndu-�i �ie locul de straj� cel de
cinste... Au ie�it dar afar�, s-au prins �n bra�e �i-au �nceput o lupt�
voiniceasc�, a�a precum se �tie prin munte din b�tr�ni. Lupt� cinstit�, tinereasc�.
S� vad�, s� se �tie... Oare care pe care ?
S-au fr�nt ei, s-au proptit, s-au str�ns, s-au dobor�t unul pe altul. S-au tot
luptat de sear� �i p�n� diminea�� �i c�nd au �nceput s� se ro�easc� p�durile pe
creste, a sim�it Palti� c�-l cuprinde oboseala, �n timp ce Gruie� era la fel de
sprinten ca-n clipa cea dint�i c�nd se pornise lupta. �i-atuncea, zice-se c�
Palti�, �n focul b�t�liei a z�rit l�ng� d�nsul un flutura� cu punctuli�e ro�ii �i-
un glas parc�-i �optea:
� �ncearc� s�-i pui piedic�, altminteri te r�pune. �i nu e umilin�� mai ad�nc�,
dec�t s� te doboare fratele cel mic.
"E z�na ! se g�ndise Palti�. N-o s� m� mai iubeasc� dac-am s� fiu �nfr�nt !" �i
n-a mai stat pe g�nduri. A �ntins u�or piciorul �i a pus o piedic� lui Gruie�.
Piedic� �n lupt� dreapt� ? Asta era ru�inea cea mai mare-n Biharia. �i-acel
care-o punea, c�lca �i legea din b�tr�ni, �i omenia... �i totu�i Palti� a �ntins
piciorul �i a pus piedic� fr��nelui mai mic, ascult�nd �oapta viclean�. Gruie�, �n
focul luptei, n-a b�gat de seam�. Numai b�tr�nul a z�rit, c�nd Palti� a f�cut
astfel de fapt�, c�nd l-a �mpins pe Gruie�, s�-l doboare.
Dar �n zadar a f�cut asta fratele cel mare. Gruie� s-a �ncordat odat� bine �i
l-a pus pe Palti� jos. L-a �nv�rtit �i l-a adus cu umerii pe iarba din poian�. A�a
l-a �nvins !...
N-a mai avut ce spune Palti�. S-au descle�tat.
Gruie� z�mbea voios ca �ntotdeauna: uitase totul. Numai fr��nele cel mare se
ridicase din ��r�n� �i-i aruncase celui mic pentru �nt�ia oar� privire grea de ur�.
�i-a luat cu el toporul de piatr� �i a plecat f�r� s� spun� nici o vorb�.
� Palti� ! l-a strigat tat�l; dar el nu i-a r�spuns, �i-a pornit spre vale cu
pas domol, cu fruntea la p�m�nt.
M�hni�i erau acum tustrei. Pacea pierise... Cel mai m�hnit era �ns� tot tat�l.
Cum ? Fra�i de-o mam� ? Crescu�i de el �n cinste �i dreptate ? �i s� se �nt�mple
astfel ? S� lupte �ntre ei ? S� se urasc� ? Parc� nici nu-i venea s� cread�
b�tr�nului.
�i �ntr-acestea Palti� cobora pe Boleasa. �n piept sim�ea mireasma de brad �i
de r�in�, dar greu vuia frunzi�ul sub strea�ina p�durii. �i prin p�ienjeni�ul cel
verde, prin desi�uri, se z�rea o lumin�...
A luat-o �ntr-acolo, merg�nd a�a, �n ne�tire. Ardea tot de m�nie. Nu �tia ce s�
fac�, cum s� se lini�teasc�. �i iat�, l�ng� un trunchi sta ea, fata zmeoaicei, ce-l
am�gise c�-i z�n� �i-i scormonea �ntr-una trufia. Ea, ce pusese la cale lupta �ntre
fra�i �i care-l �ndemnase la fapt� mi�eleasc�, sta l�ng� trunchi, p�ndindu-l ca o
pisic� s�lbatic�, gata s� �nha�e prada...
� Tu nu vezi ? i-a zis ea, r�z�nd de bucurie �n sine c� izbutea �n ce punea la
cale, nu vezi, c� tat�l t�u �ine mai mult la Gruie� ? Pe tine te ur�te. Aceasta-i
dragostea de tat� a lui Andrei. Nu vezi ? Mai bine haide s� fugim �n lume !
�i-at�ta l-a �nvr�jbit Brizana pe Palti�, at�ta i-a vorbit, l-a m�ng�iat cu
pref�c�torie � �i m�ng�indu-l, mai r�u �nte�ea focul care-l frigea �n piept � c�-n
scurt� vreme i-a ajuns fl�c�ul unealt�. Era acuma Palti� �n m�inile odraslei de
zmeoaic�, a�a cum e toporul �n m�na unui p�durean. Sta gata s� loveasc�.
De peste culmi �ncolo, r�suna c�nt de bucium. Printre copacii vine�i ninsese �n
dumbrava �n care t�inuia o pulbere de aur. Fata era al�turi. Nu mai �tia ce face
s�rmanul Palti�. Mut, a cuprins-o �n bra�e. Ea l-a �ncol�cit cu m�na de grumaz �i-
au stat f�r� suflare o vreme �ndelungat�, str�n�i unul l�ng� altul, obraz l�ng�
obraz, p�n� c�nd el, care n-avea alt� voie acum dec�t a ei, a gr�it iar, supus:
� Tu, zn�, porunce�te-mi, �i eu am s� te ascult !
� Uite, a rostit Brizana, de vrei s� fiu a ta, dovede�te-mi �nt�i c� e�ti
puternic. Dac�-mi vei dovedi, noi vom pleca �n lume �i eu �i-oi fi so�ie. Atunci am
s� te fac ce-ai s� vrei tu, un rege bogat sau crai cuceritor, st�p�n pe ��ri �i
oameni... N-ai s� mai fii sluga b�tr�nului Andrei, ce nu �i-e m�car tat�...
� �i ce trebuie s� fac ? a murmurat fl�c�ul ca-n somn. S� fiu a�a... S�-�i
dovedesc puterea...
Luceau ochii Brizanei �i verzi, �i s�ngerii, �n vreme ce feciorul cel mare al
lui Andrei o str�ngea mai cu sete �n bra�e, strivindu-i pieptul fraged la pieptul
s�u b�rbat.
� Ce s� faci ? a zis ea. S� lup�i ! S� lup�i �i cu Bri�eiu, dac� va fi nevoie.
S� �ngroze�ti muntenii. Fratelui t�u, lui Gruie�, �i lui Andrei, aceia ce te-au
nesocotit, s� le ar�i asemeni c� e�ti mult mai puternic dec�t au crezut ei...
� Cum s� le ar�t ?
� A�a !
�i-a �nv�at Brizana pe Palti� ce s� fac�. �n zori s� se strecoare �n casa lor
de piatr�. S� dea drumul �i ploii cu �uvoi, �i tr�znetului. S-ajung� apoi la firida
unde era �nchis balaurul cel mare �i alb, care sufla pe gur� �i pe n�ri viscol �i
pustiire. Ea �i va da �n m�n� un fr�u, care-i vr�jit, cu el o s� loveasc� �n cap
balaurul. S� �ncalece apoi degrab� pe balaur �i s� porneasc� prin munte. �n cale o
s�-i ias� ea... z�na. �i ea o s�-l �nve�e atunci ce s� mai fac� �i cum s�-�i
dovedeasc� b�rb�ia... L-a �nv�at Brizana acestea toate, s-a schimbat �n flutur �i a
pierit iar ca-n vis...
Era s�rmanul Palti� pierdut parc�-n be�ie, cu totul fermecat. �i �l rodea
trufia. �l cople�ea m�rirea ce i-o f�g�duise Brizana.
Atuncea l-a auzit fl�c�ul, de sus, pe tat�l s�u, Andrei, cum �l striga:
� Palti� ! Te a�tept�m la cin� �i hodin�. El a t�cut.
� Hei, Palti� ! a mai tunat o dat� vocea lui Andrei. Palti�, te a�tept�m. �n
noaptea asta face de straj� doar fratele t�u Gruie�. Tu vin� la hodin� !...
� Nu viu, a r�spuns el, r�m�n aici pe noapte. Fac singur straj�. N-are dec�t s�
se hodineasc� Gruie�.
� De ce ? C�-i r�ndul t�u s� dormi �n ast� noapte. Gruie� o s� se hodineasc�
abia m�ine. N-am hot�r�t ca-n timpul nop�ii s� stea straj� la vidme numai c�te unul
?
� Nu viu, s-a �nc�p��nat mai tare Palti�, s� stea acas� Gruie�, c� �i-i mai
drag. Iar eu r�m�i pe munte...
 S-a �ncr�ncenat de spaim� b�tr�nul. At�ta du�m�nie �ntre fra�i ? Oare s-a
�n�elat �i n-a crescut la s�nu-i dec�t un pui de �arpe ? Nu poate crede. Nu... A
p�it greu �n cas�, unde-l a�tepta Gruie�. S-a �ntristat cu totul... Ce s� fie cu
Palti� ? Casa p�rea �ntunecat� f�r� de el; �i trist�.
� Tat�, a gr�it Gruie�, zic s�-l l�s�m pe Palti�, sus pe munte, de �ine el
at�ta... S� nu fac� vreo pozn� !
� �i mie-mi e team� ! a rostit rar b�tr�nul. �l roade r�u un cariu �n trunchi.
Nu �tiu de unde-i vine at�ta trufie. S�-l l�s�m acum s�-i treac� focul. �i m�ine
s�-l vestim c� el va sta de straj� pe culmea Bohodeiul.
� Eu singur am s�-l chem, a mai gr�it b�tr�nul.
�i s-au culcat f�r� s� �tie nici unul c� jos, pe vale, �nv�luit �n umbr�,
Palti� al lor p�ndea s� vin� diminea�a, s� dea drumul la vidme, s�-i p�r�seasc� pe
cei al�turea de care tr�ise p�n� atuncea, �i cu Brizana-n bra�e s� plece-n lumea
larg�...
Nu le trecea prin minte c�-ntr-o v�g�un� �ntunecat�, sub muntele de piatr�,
Tari�a �i Brizana s�reau de bucurie:
� Aha ! Nu �tie n�rodul de fl�c�u, zicea Tari�a fetei sale, c�-n fapt� el
ascult� porunca mea �i preg�te�te moartea celor din munte. Apoi �i moartea sa... Nu
�tie ! Ha, ha, ha !...
�i astfel s-a scurs noaptea. Palti�, pe vale, r�t�cit... Andrei �i Gruie�, f�r�
s�-nchid� ochii de m�hnire. Zmeoaicele, juc�nd de bucurie. C�nd zorile au venit �i-
au �nceput s� risipeasc� noaptea, s-a ridicat b�tr�nul cel dint�i din a�ternut, a
cercetat de sunt la fel de bine �nchise vidmele...
Balaurul atuncea a lovit cu capul �n u�ile de piatr�. Pesemne c� zmeoaica
Tari�a, schimbat� �n musc�, �l vestise de cele ce urmau. El a b�tut cu-asemenea
m�nie �i-at�ta de turbat, c� lac�tul cel mare din u�� a zorn�it de s-au cl�tinat
to�i mun�ii. Auzind a�a zgomot, unii dintre muntenii ce locuiau pe-acolo prin
preajm� s-au cam speriat. Nu �n�elegeau ce este: s-a cutremurat cerul, sau s-a
cr�pat p�m�ntul ? Pentru c� despre vidme nu aveau nici o grij�. �tiau c� le p�zesc
Andrei �i fiii s�i... Nu puteau fi primejdii.
� Hei, vidm�, a zis Andrei, degeaba te tot zbuciumi. De-aici nu po�i sc�pa !
Al�turi, l�ng� cas�, venise �ns� din vale Palti� p�n-a se lumina de ziu� �i
a�tepta s� plece b�tr�nul. Sta pitulat...
Andrei a tras z�vorul. A r�sucit �n u�� cheia lui mare de fier, a at�rnat cheia
�ntr-un copac �i a plecat pe vale, zic�nd c�tre feciorul cel mic:
� Tu urc�-te pe Bohodeiul �i stai de straj� bine. Aceasta e �ndatorirea noastr�
de temei. Acolo, a�teapt� veste de la mine �i despre Palti�. Ce-o fi se va vedea !
Feciorul cel mare sta dup� cas�, chircit �i a�tepta. Avea din�ii �ncle�ta�i �i
pumnii str�n�i. Nu �tia ce-i cu el. �n minte n-avea alta dec�t �mbr�i�area Brizanei
�i cruda hot�r�re de-a �mplini voia ei...
Cum au plecat b�tr�nul �i fratele mai mic, Palti� a �i luat cheia ce sp�nzura
�n copac. A dat �n l�turi u�a �i a intrat. A mers drept la firida unde era �ncuiat�
iapa s�lbatic� �i i-a deschis. Ea a ��nit pe munte. Pe urm� a dat drumul �i
cerbului. �i cerbul a s�rit pe dat� afar�.
S-a dus dup� aceea la ultima firid�, cea mare �i a dat drumul balaurului. C�nd
a deschis firida aceasta, se zice c-at�ta a urlat fiara cumplit�, c� Palti� pentru
o clip� s-a �nsp�im�ntat. Dar iute �i-a venit �n fire �i a lovit balaurul �n cap cu
fr�ul cel vr�jit, pe care �l primise de la Brizana.
Balaurul atuncea, vr�jit, s-a l�sat �ntr-o parte, d�nd voie feciorului cel mare
al lui Andrei s�-i sar� pe spinare �i s�-i a�eze fr�ul pe cap.
� Acuma sunt puternic ! a strigat Palti�. To�i or s�-mi �tie frica. Unde e�ti,
z�no ? Vin ! A�teapt�-m� !
�i ploaia �ncepuse s� cad� peste munte �n �uvoaie, s� �nece �i colibele...
Tr�znetul v�rsa valuri de foc �i aprindea p�durea... Pr�p�dul se pornise...
Tulnicele se jeleau...
�i-n acest timp, Tari�a juca acolo �n v�g�una ei cea neagr� �i tot spunea:
� A�a, a�a, Brizana ! Tu trebuie s� r�zbuni pe zmei �i mai cu seam� pe L�stu�,
r�pus cu ajutorul lui Andrei �i-al celor doi feciori. �i-acuma, iat�, unul dintre
ei ne e unealt� nou�... A�a, Brizana!... Ha, ha, ha!...
 Gruie�, care ajunsese la locul s�u de straj�, pe culmea Bohodeiul, a auzit
deodat� c� a �nceput s� urle balaurul. �i a privit �n jos spre casa lor de piatr�.
�n clipa aceea a �i z�rit iapa s�lbatic� ��nind �n sus pe munte. S-a ridicat �n
zbor �i a trecut pe l�ng� el ca v�ntul.
A smuls Gruie� un bolovan mare din coast� �i l-a zv�rlit dup� s�lb�ticiune, s�-
i sfarme spinarea �i s-o doboare dar iapa ajunsese cine �tie unde �i i-a sc�pat...
A pornit iapa mai iute peste creste, �nec�nd satele din munte sub ploaia cu
�uvoi, sp�l�nd spre v�i cu valurile sale colibe, oameni, �i mai ales copii, femei,
b�tr�ni...
� Vai nou� ! a strigat Gruie�. A sc�pat ploaia cu �uvoi �i o s� �nece Biharia
�ntreag�... S�ri�i, t�tuc�, Palti� s� prindem vidma !
Pe c�nd rostea cuvintele acestea, f�r� s�-i treac� m�car prin minte tr�darea
fratelui cel mare, iaca �i cerbul cel cu coarne �i copite de o�el s�rea afar� din
casa lor de piatr�. Tr�snea �i sc�nteia. �i-n drumul lui se aprinsese p�durea pe
de-a r�ndul.
F�r� s� �ov�iasc�, de acolo de sus, din culmea Bohodeiul, Gruie� s-a zv�rlit �n
v�zduh. �i cum era de sprinten �i de iste�, astfel a socotit �n s�ritur�, c� a
ajuns de-a dreptul pe spinarea cerbului cu coarne �i copite de o�el. L-a apucat de
coarne �i-a�a din zbor l-a pedepsit, lovindu-l �n frunte cu toporul, nu tare, ca s�
moar�, dar �ntr-at�ta c�t s� cunoasc� spaima.
Pe c�nd zbura, l-a v�zut �i pe Palti� c�lare pe balaur, fugind nebun prin
munte. Balaurul sufla viscol pe gur� �i pe n�ri, f�c�nd pr�p�d prin codri, risipind
�n pr�p�stii colibe, p�dureni, bouari �i vite, tot ce r�m�sese nedobor�t de ploaia
cu �uvoi.
Numai odat� c�nd sufla balaurul, c�te-o p�dure �ntreag� dobora. Cre�tea apoi
z�pada ca ni�te mun�i albi �i �nghe�a�i peste mun�ii verzi �i �nflori�i. Iar la
r�scruce sta Brizana �i-l a�tepta pe Palti�.
C�nd a ajuns aproape de ea, Palti� a tras de fr�ul vr�jit. Balaurul a stat. �i
s-a plecat iar �ntr-o parte. Brizana a s�rit �i ea al�turi de fl�c�u. �i glasul ei
cel r�u �i ascu�it a sfredelit urechile lui Gruie�:
� S� sem�n�m pr�p�dul, Palti�, to�i s� se �nfrico�eze, s� nimicim Biharia
�ntreag�... �i s� se �tie astfel c�t de voinic e�ti tu... A�a s�-�i speli ru�inea
c-ai fost �nfr�nt de Gruie�. �i-acum s� ne �ndrept�m c�tre Aleul, s� sf�r�m�m
palatul lui Bri�eiu !
� S� mergem ! zicea Palti� cu ochii la Brizana, cu mintea ame�it�, ne�tiind ce
face...
Dar colo, �n poian�, se �i afla Andrei, care-l c�uta pe Palti�. �i �ntr-acolo
zbura balaurul, purt�ndu-i �n spinare pe Palti� �i Brizana. Cum a v�zut �i asta, a
�nceput s� strige feciorul cel mic, c�tre cel mare:
� Stai, Palti� ! Ce-i cu tine ? Uite, �n vale-i tata ! L-a z�rit �i b�tr�nul pe
fiul s�u cel mare.
� Unde-ai pornit, nebune ? a rostit �i el tare. Stai ! Unde merge�i ? Sta�i !
�i-a �n�eles pe dat� cum e, ce s-a �nt�mplat. Dar ei n-au �inut seam�.
� B�tr�nul ! a r�s fata Tari�ei. Fere�te-te din cale, mo�nege ! Ce ? Tu nu vezi
? Palti� acum i-al meu...
� Fere�te-te ! a mai r�cnit �i Palti�. �i �n�elege, tat�, c� nu voi �ine seam�
de tine, de nu fugi !
� Nu plec ! striga b�tr�nul. Dec�t s� pustiiasc� balaurul Biharia, mai bine mor
aici, c�lca�i-m�-n picioare !
De cr�ncen� durere s-a g�rbovit Andrei. Parc� ar fi fost pe moarte. Sim�ea c�
s-a sf�r�it cu via�a lui �ntreag�. Avea lacrimi �n glas. Iar p�rul ce-i fusese
c�runt mai �nainte, i-a albit dintr-o dat�.
Brizana r�dea �ns� �i Palti� tot la fel. Fiara zbura la vale, url�nd prin munte
�i dobor�nd tot codrul; lovind �i omor�nd, venea peste Andrei. El privea neclintit,
gr�ind doar c�tre ei:
� De vrei s� treci, b�iete, va trebui s� calce balaurul �n tropot peste
taine... Altminteri nu...
Palti� nu �inu seam�. Acum �l vor c�lca...
�n clipa aceea Gruie� a str�ns de coarne cerbul, a ridicat toporul de piatr�,
s-a �n�l�at �i el �n zbor, �n fa�a furtunii ce cobora, gr�ind cu glas puternic:
� De n-ai s� te-ntorci, Palti�, �i de-l love�ti pe tata, cu mine ai s� te
lup�i. Ai s� por�i singur vina de tot ce va urma...
R�sese Palti�... Acum nu mai r�dea.
� �nainte ! �i tot striga Brizana.
Dar fa�a lui, a fratelui cel mic, era acum cu totul asprit�. C�nd Palti� a-
ntors capul din zbor �i a z�rit chipul fr��nelui, s-a �ngrozit.
F�r� s� mai asculte poruncile Brizanei, Palti� a tras de fr�u. Balaurul a
ascultat �ndemnul �i-a f�cut calea �ntoars� iar Gruie� l-a urmat...
� Sta�i ! Ce nenorocire ! Stai Palti� ! a mai strigat b�tr�nul.
� Opri�i-v� ! a poruncit �i Gruie� fugarilor.
�i-a ridicat toporul de piatr�, ca s� loveasc� balaurul �i s�-l sileasc� pe
Palti� s� se plece, s-o prind� pe Brizana. Dar Palti� s-a temut c�-l va lovi pe el
toporul de piatr�. L�s�nd fr�ul din m�n�, cu g�nd s�-�i scape via�a, el a f�cut un
salt, s�rind de pe balaur �n valea Bohodeiului. Unde a c�zut, pe munte, s-a afundat
�n st�nc�, �ip�nd �nsp�im�ntat �i ap�sat de vin�...
A r�sunat un geam�t. Un geam�t dureros. Era al lui Andrei.
Gruie� s-a repezit cu cerbul s�-l apuce pe Palti� din c�dere, s�-l scape de la
moarte, dar era prea t�rziu...
Din locul unde c�zuse Palti� a �i ��nit atuncea o ap� �nspumat�, care a pornit
pe dat� s� fiarb� �n pr�p�stii...
Brizana, pe balaur, nu se pierdea cu firea, v�z�nd n�pasta ce se ab�tuse peste
Palti�; n-avea alt� �int�, dec�t s� pustiiasc� Biharia, a�a precum �i poruncise
Tari�a, mama ei. �i mai �nt�i de toate, vroia s� duc� �n zbor balaurul peste
palatul lui Bri�eiu, acel ce r�pusese pe zmei, �i s�-l p�r�duiasc�.
A �ntors deci iar� fr�ul, gonind c�tre Aleul...
Gruie�, v�z�nd pe Palti� pierdut f�r� sc�pare, �tiind-o pe Brizana c�lare pe balaur
�n drum c�tre Aleul, a pornit dup� ea. Cerbul zbura mai iute �i �n pu�in� vreme l-a
ajuns pe balaur. L-a ajuns chiar pe valea unde st�tuse �nainte de straj� Palti�, la
Boleasa. �i cum l-a ajuns, Gruie� a ridicat toporul, a dat cu �nsetare �n fiara ce
f�ptuise at�ta pustiire �i r�u. A mai lovit o dat�, �i �nc-o dat�, mai tare, tot
mai tare... Balaurul a �ncercat s�-l prind� �n gheare pe fl�c�u, s�-l fac� f�r�me
dar Gruie� era sprinten �i cerbul lui la fel. S-au rotit cu iu�eal�. �i iar a lovit
Gruie�, p�n� ce vidma s-a pr�bu�it. A c�zut jos pe munte �i acolo �i-a dat duhul.
Brizana a-ncercat s� fug� dar Gruie� i-a aruncat toporul drept �n fa��. Toporul n-a
lovit-o dar ea, de fric�, a �nghe�at ca piatra, s-a pref�cut ca �i L�stu�, �n
stan�. Gruie� a prins pe urm� �i iapa prin h�i�uri �i a z�vor�t-o iar l�ng� cerb,
�n casa lor de piatr�. Numai balaurul pierise; da-n locul lui, au n�v�lit pe urm�
alte v�nturi rele s�-i bat� pe munteni...
B�tr�nul a r�mas cu mintea tulburat� de durere mult timp dup� aceea. Umbla prin
munte uneori, strig�nd la cin� pe feciorul s�u cel mare, uit�nd c� a murit.
� Hai Palti�... Vin� Palti� ! Hai, las� sup�rarea... Vin� la mas� �i hodin�...
A�a-l striga. Alte ori �ns� �i-amintea �i atunci pl�ngea cu lacrimi mari �n
barb�.
De-atunci a trecut vreme... Oho !... Ce mult� vreme !... Pe urma �nt�mpl�rii
acesteia de groaz� �i durere a r�mas �ns� pentru totdeauna c�derea cea mai mare de
ape din to�i mun�ii, Bohodei, ce izvor�te chiar din st�nca unde s-a pr�bu�it
feciorul cel mai mare al lui Andrei.
�i-n vuietul de ape din valea Bohodeiul r�sun� p�n� ast�zi �i glasul de m�nie
al lui Gruie�, �i �ip�tul de spaim� al lui Palti�, �i ruga lui Andrei. Ba unii cred
c� apa gl�suie�te, c� apa spune a�a:
� Acesta e sf�r�itul dragostei nebune�ti �i necurate. Acesta e... Vede�i ?...
A�a cred mai ales b�tr�nii de prin munte... Dar multe cred b�tr�nii... Nu �tim
de-o fi a�a !...

Alexandru Mitru - �n �ara legendelor