Cap.2 Notiuni Privind Solicitarile in Constructii - 18 PDF

2.
NOȚIUNI PRIVIND SOLICITĂRILE ÎN CONSTRUCȚII
2.1. ACŢIUNI ÎN CONSTRUCŢII
2.2. EFORTURI ŞI DEFORMAŢII
2.3. TIPURI DE SOLICITĂRI
2.4. CARACTERISTICI DE COMPORTAMENT ALE

MATERIALELOR STRUCTURALE
1
2.1.1. CLASIFICAREA ACŢIUNILOR
2.1.2. VALORI CARACTERISTICE ALE ACŢIUNILOR
2.1.3. GRUPAREA ACŢIUNILOR
2
Acţiune: orice cauză capabilă de a genera stări de eforturi

(solicitări) în structura de rezistenţă. Acţiunile se pot manifesta
ca sisteme de forţe (de exemplu, greutatea proprie), deplasări
impuse (de exemplu, tasarea reazemelor) sau acceleraţii (de
exemplu, cutremurul de pământ).
Încărcare: modul de reprezentare al acţiunilor, oarecum diferit

de forma reală de manifestare.
Intensitate: valoarea încărcării; în cazul dimensionării elementelor

la starea limită ultimă (capacitatea portantă) se folosesc cele mai
defavorabile intensităţi (de regulă cele maxime); în cazul verificării
elementelor la starea limită de deformaţii şi de fisurare se
folosesc intensităţi reduse
3
Criteriul de clasificare: variaţia în timp a intensităţii
- acțiuni permanente (G); variaţia în timp a intensităţii şi poziției este
nulă sau neglijabilă
- acțiuni variabile (Q); variaţie semnificativă în timp şi spațiu a
intensității
- acțiuni accidentale (A); intervin rar, pe durata de viaţă a unei
construcţii, cu intensităţi semnificative în unitatea de timp; acțiunile Q
pot deveni acțiuni A (ex. căderi masive de zăpada)
- acțiunea seismică (AE); reprezentată de forţe de inerţie ce intervin în
timpul cutremurului de teren
G Q Q
t t t 4
Criteriul de clasificare: după origine
- acțiuni directe, sub forma unor forţe concentrate (kN), distribuite pe
lungime (kN/m) sau pe suprafaţă (kN/m2);
- acțiuni indirecte, fiind efectul tasării reazemelor, al precomprimării şi al

modificări lungimii elementelor sub efectul variaţiilor de temperatură şi
contracţiei betonului.
Criteriul de clasificare: după variaţia spaţială

- acțiuni fixe - greutatea proprie a construcţiei, împingerea pământului;
- acțiuni mobile - forţele produse de vehiculele rutiere, feroviare sau

podurile rulante din halele industriale.
5
Criteriul de clasificare: după natura şi/sau după răspunsul structurii
- acţiuni statice - nu provoacă forţe de inerţie pe structură şi în

elementele sale componente; în această situaţie se află
majoritatea acţiunilor gravitaţionale;
- acţiuni dinamice - provoacă forţe de inerţie semnificative pe

structură şi în elementele sale componente: cutremurul de
pământ; utilaje plasate în construcţie, vehicule pe poduri; vântul
în rafale;
- acţiuni cvasistatice - acţiuni dinamice reprezentate prin acţiuni

statice echivalente; în cazurile curente acţiunea vântului se
consideră ca o acţiune statică.
6
Fk - intensitatea caracteristică:
- valori probabiliste
- valori deterministe în lipsa datelor statistice; pe baza experienţei se
definește o valoare nominală
Intensitatea caracteristică a acţiunilor permanente poate fi:

- o singură valoare Gk dacă variabilitatea acţiunii respective poate fi considerată
redusă;
- două valori, Gk,sup şi Gk,inf dacă variabilitatea acţiunii respective nu poate fi
considerată redusă.
Intensitatea caracteristică a acţiunilor variabile Qk poate fi:
- valoarea superioară cu o probabilitate specificată de a nu fi depăşită într-un
interval de timp precizat; este cazul încărcărilor produse zăpadă şi vânt;
- valoarea nominală în cazurile unde reprezentarea statistică nu este
cunoscută
Intensitatea caracteristică a acţiunii seismice AEk se determină conform codul
P100-1/2013.
7
- Greutatea proprie; Încărcări utile -
2.1.2.1. ÎNCĂRCĂRI DIN GREUTATEA PROPRIE A ELEMENTELOR
Evaluare pe baza greutăților specifice a materialelor și a normelor aferente
2.1.2.2. ÎNCĂRCĂRI UTILE PE CLĂDIRI

SR EN 1991-1-1:2004
Evaluarea încărcărilor utile pe
planșeele clădirilor se face în
funcție de categoria de
utilizare
8
- Zăpada -
2.1.2.3. ZĂPADA
Natura zăpezii  (kN/m3)
Proaspătă 1,0
Așezată (ore…zile) 2,0
Veche (săptămâni) 2,5…4,5
Umedă 4,0
Zăpadă neaglomerată pe Zăpadă aglomerată pe
acoperiș cu 2 pante acoperiș cu 2 pante
Aglomerări pe acoperișuri cu mai multe pante
9
Aglomerare pe copertină
- Zăpada -
Aglomerări pe corpuri de clădire cu înălțimi diferite
Zăpadă pe cornișe
Acoperiș cald ?
10
- Zăpada -
Pavilionul ROMEXPO (27.04.1962)

Diametre:
- cupola 93 m
- construcția 125 m
Înălțimea totală 42 m
Supraf. constr. 10 000 m2
Complexului expozițional Cupola: sistem reticular
Brno (1958)
EREN 21.08.1964
Iarna 1962/63
- încărcare excentrică din zăpadă
- voalarea cupolei
inel rigid de oțel arce cu secțiune triunghiulare
(grinzi cu zăbrele din țevi) 11
- Zăpada -
EVALUAREA ACȚIUNII ZĂPEZII ASUPRA CONSTRUCȚIILOR
CR 1-1-3/2012
Intensitatea caracteristică a încărcării pe sol s0k (kN/m2) pentru altitudini până la 1000 m
STAS 10101/21-92 IMR = 50 ani
12
- Zăpada -
Intensitatea caracteristică a încărcării pe acoperiș sk (kN/m2) depinde de:
① clasa de importanță pentru acțiunea zăpezii → 1,15; 1,10; 1,00; 1,00
② condiții de expunere la vânt în amplasament:

expunere completă – zăpada poate fi spulberată → 0,8
normală – nu este posibilă o spulberare completă → 1,0
redusă – clădire înconjurată de copaci înalți; construcții mai înalte → 1,2
③ coeficientul termic al acoperișului → posibilitatea topirii zăpezii pe acoperiș
④ forma acoperișului
13
- Zăpada -
② condiții de expunere la vânt în amplasament
Expunere Completă
Expunere Normală Expunere Redusă
14
- Zăpada -
④ forma acoperișului
z.n.
z.a. z.n.
Coeficientul de formă
z.a.
Alunecarea neîmpiedicată a zăpezii
z.n. z.n.
z.a.
z.a. z.a.
z.a.
Aglomerare din cauza

acțiunii vântului Spulberarea & alunecarea zăpezii de pe acoperișul superior15
- Zăpada -
a) ACȚIUNEA: zăpada
b) ÎNCĂRCAREA: b1; b2; b3
b1) uniform distribuită b2) spulberată de vânt
încărcare reală încărcare de calcul încărcare reală încărcare de calcul

b3) aglomerări locale
c) INTENSITATEA: de exemplu, Dumbrăvița (caz b1)

- caracteristică la sol: s0k = 1,5 kN/m2
- caracteristică pe acoperiş: sk = 0,81,5 = 1,2 kN/m2
- maximă – verificarea rezistenţei: sEd = 1,5sk = 1,51,2 = 1,8 kN/m2
- redusă – verificarea deformaţiilor: sEqp = 0,4sk = 0,41,2 = 0,48 kN/m2
16
- Vântul -
2.1.2.4. VÂNTUL
17
- Vântul -
sucțiune
presiune presiune internă
Presiunile asupra clădirilor
Turbulențele vântului Swiss Re´s Building, Londra

18
- Vântul -
EVALUAREA ACȚIUNII VÂNTULUI ASUPRA CONSTRUCȚIILOR
CR 1-1-4/2012
Valorile de referință ale presiunii dinamice de bază qb la înălțimea de 10 m (kPa)
STAS 10101/20-92
0,55 IMR = 50 ani
0,30
0,42
q b  0,5v 2b
vb - viteza de referință a vântului:
 = 1,25 kg/m3 – densitatea specifică
19
- Vântul -
VITEZA VÂNTULUI
Viteza instantanee la înălțimea z deasupra terenului :
V(z,t) = vm(z) + v(z,t)
vm(z) – viteza medie
v(z,t) – viteza fluctuantă fața de medie, datorită rafalelor
Viteza de referință vb: viteza vântului mediată pe o durată de 10 minute,
determinată la o înălțime de 10 m deasupra terenului, în câmp deschis.
Conversia între vitezele pentru alte intervale de mediere:
1,05Vb,1h = Vb,10min = 0,84Vb,1min = 0,67Vb,1sec
V(z,t)
v(z,t) rafale
vm(z) t
Intervalul de mediere a
t
vitezei 20
- Vântul -
Presiunea dinamică a vântului pe suprafețele rigide depinde de:
① clasa de importanță pentru acțiunea vântului  1,15; 1,15; 1,00; 1,00

② rugozitatea terenului – definită prin categorie de teren; rugozitatea este
modelată prin lungimea de rugozitatea z0 care reprezintă o măsură
convențională a mărimii vârtejurilor vântului turbulent la suprafața
terenului; se exprimă ca o lungime
③ turbulența vântului
④ tipul construcției  existența/absența riscului de rezonanță
⑤ geometria construcției (aerodinamicitatea construcției):
- înălțimea
- dimensiunile în plan
- forma acoperișului & panta acestuia
21
- Vântul -
② Rugozitatea terenului
Categoria 0
Marea Neagră sau zone costiere expuse
vânturilor venind dinspre mare (z0 = 0,003 m)
Categoria I (imaginea alăturată fără copaci)

Lacuri sau terenuri plate și orizontale cu
vegetație neglijabilă și fără obstacole
(z0 = 0,001 m)
Categoria II
Terenuri cu iarbă și/sau cu obstacole izolate
(copaci, clădiri) aflate la distanțe de cel puțin
20 de ori înălțimea obstacolului (z0 = 0,0522 m)
- Vântul -
Categoria III
Zone acoperite uniform cu vegetație, sau cu
clădiri, sau cu obstacole izolate aflate la distanțe
de cel mult de 20 de ori înălțimea obstacolului
(sate, terenuri suburbane, păduri) (z0 = 0,3 m)
Categoria IV
Zone în care cel puțin 15% din
suprafață este acoperită cu construcții
având mai mult de 15 m (z0 = 1,0 m)
23
- Vântul -
⑤ Distribuția presiunilor în funcție de geometria construcției
Distribuția pe înălțime Distribuția în plan orizontal
depinde de raportul:
(lățimea peretelui)/ (înălțime)
Zonele privind distribuția

sucțiunii pe acoperișuri plane
24
- Seismul -
2.1.2.4. SEISMUL
a) Cutremure de pământ
Anual peste 30.000 de cutremure înregistrate de seismologi
Grade
Tara An
Richter
Portugalia 1775 9,0
Bulgaria 1928 7,0
URSS 1952 9,0
Chile 1960 9,5
Alaska 1964 9,2
România 1977 7,2
Indonezia 2004 9,1
China 2008 7,9
Haiti 2010 7,0
Japonia 2011 9,0
Chile 2015 8,3
25
- Seismul -
26
- Seismul -
NIIGATA, Japonia, 1964 IZMIR, Turcia, 1999
NORTHRIDGE, SUA, 1994 IQUIQUE, Mexic, 2014 27

- Seismul -
Tsunami 6m,
Portul Ofunato, Japonia
VALDIVIA, Chile, 1960
ILLAPEL, Chile, 2010
28
- Seismul -
Cutremure de pământ: inter-plăci, respectiv intra-plăci
Lunecare în falii Zonă divergentă Zonă convergentă

transcurente (rifturi) (zonă de subducție)
Focarul – plastifierea rocii

Volum comprimat elastic cu Frontul de destindere
înmagazinare de energie cu eliberarea energiei
29
- Seismul -
Seism de suprafață Seism de adâncime

Seism intermediar
( 10 km) ( 30 km)
Unde directe
Unde reflectate
30
- Seismul -
UNDE DE VOLUM UNDE DE SUPRAFAȚĂ
Unde primare (P): Unde transversale (Love)

- viteză mare de propagare
- de obicei impact minim asupra mişcării seismice
Unde secundare (S): Unde longitudinale (Rayleigh)

- cel mai mare impact asupra mişcării seismice
- generează unde de suprafață
- unda S este 1,74 ori mai lentă decât unda P
Mișcarea seismică într-un amplasament este afectată în cea mai mare măsură de undele S, iar în unele
cazuri și de undele de suprafață.
Din punctul de vedere al unei construcții nu este foarte importantă distincția între cele patru tipuri de
unde, ci efectul global al acestora, în termeni de intensitate a mișcării seismice.
31
- Seismul -
SCĂRI ALE INTENSITĂȚII CUTREMURELOR
1880 Rossi, Forel

1902 Mercalli  se bazează pe efectele cutremurului Giuseppe Mercalli Charles Richter
1935 Richter, Gutenberg  se bazează pe magnitudinea (1850 – 1914) (1900 – 1985)
MMI - Mercalli Modified Intensity
Scara Mercalli Scara Richter ag
MSK - Medvedev, Sponheuer, Karnik
I 2-3 < 0,1 cm/s2
1996 EMS - European Macroseismic Scale
II 3-4 2,5 cm/s2
III 4 2,5 cm/s2
1884, 1898, 1908, 1996 Agenția Meteorologică a Japoniei
IV 4-5 0,10 m/s2
70 Scara de magnitudine a momentului seismic V 5-6 0,25 m/s2
VI 6 0,50 m/s2
VII 6-7 1,00 m/s2
VIII 7 2,50 m/s2
IX 7-8 2,50 m/s2
X 8 5,00 m/s2
XI >8 7,50 m/s2
XII >9 32 2
9,80 m/s
- Seismul -
Scara Mercalli Descriere ag
I. Instrumental Cutremurul nu este perceput decât de puține persoane aflate în condiții favorabile. < 0,1 cm/s2
Se simte de puține persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale
II. Slab 2,5 cm/s2
clădirilor.
Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunțat la etajele superioare. Durata poate fi
III. Perceptibil 2,5 cm/s2
apreciată.
În timpul zilei este resimțit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. În exterior
IV. Moderat 0,10 m/s2
puțin perceptibil.
V. Destul de Este simțit aproape de toți oamenii. Ușoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte
0,25 m/s2
puternic instabile se răstoarnă.
Mișcarea este simțită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă
VI. Puternic 0,50 m/s2
avarii. Avarii însemnate la clădirile slab executate.
Produce panică, iar oamenii părăsesc locuințele. Avarii ușoare până la moderate la
VII. Foarte
structurile de rezistență obișnuite. Avarii considerabile la construcțiile slab executate sau 1,00 m/s2
puternic
necorespunzător proiectate. Coșurile cad.
Avarii ușoare la structurile proiectate seismic. Avarii considerabile la clădirile obișnuite.
VIII. Destructiv Prăbușirea structurilor de rezistență defectuos executate. Dislocări ale zidăriei de 2,50 m/s2
umplutură, căderea coșurilor înalte, monumentelor.
Avarii însemnate la structurile de rezistență proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale
IX. Violent clădirilor cu schelet de rezistență bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. 2,50 m/s2
Crăpături în pământ. Conductele subterane se rup.
Majoritatea construcțiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundațiile. Pământul se
X. Intens 5,00 m/s2
crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.
Puține structuri de rezistență rămân nedistruse. Apar falii la suprafața pământului.
XI. Extrem 7,50 m/s2
Conductele subterane complet distruse. Prăbușiri și alunecări puternice ale terenului.
Distrugerea este aproape totală. Obiectele sunt azvârlite în sus. Au loc modificări ale
XII. Catastrofic 9,80 m/s2
reliefului.
33
- Seismul -
Scara Richter Descriere Efecte
 2,0 Micro Nu se simte
2,0 … 2,9 De obicei nu se simt, dar sunt măsurate/înregistrate

Minor
3,0 … 3,9 Adeseori se simt dar rareori produc pagube
Trepidații perceptibile ale obiectelor din interiorul clădirilor, zgomote prin lovire,
4,0 … 4,9 Ușor
pagubele importante sunt puțin probabile
Pot provoca pagube importante, pe porțiuni restrânse, la clădirile prost construite
5,0 … 5,9 Moderat
și pagube ușoare la clădirile bine construite
6,0 … 6,9 Puternic Pot provoca distrugeri în zone populate pe o rază de până la circa 160 km
7,0 … 7,9 Major Pot provoca distrugeri importante pe întinderi mari

Pot provoca distrugeri importante în zone situate la sute de kilometri în jurul
8,0 … 8,9
Important epicentrului
9,0 … 9,9 Devastează zone pe o rază de mii de kilometri
 10 Devastator Nu s-au înregistrat posibilă devastare la scară planetară
34
- Seismul -
CUTREMUR DE PĂMÂNT STRUCTURA RĂSPUNS SEISMIC

- magnitudine - caracteristicile elastice - deplasări
- adâncimea focarului (geometrie; proprietățile - viteze
- distanța de la epicentru materialului) - accelerații
- natura straturilor - caracteristicile dinamice (perioada - forțe de inerție
geologice parcurse de proprie de oscilație) - forțe de
undele produse - proprietățile de disipare a amortizare
- caracteristicile geotehnice energiei induse (disiparea energiei)
ale terenului de fundare - amplificarea oscilațiilor seismice - forțe elastice
datorită comportării elastice a - tensiuni și
structurii deformații
SPECTRU DE RĂSPUNS:
• legătura cauzală dintre acțiunea seismică și efectul acesteia asupra structurii
• se reprezintă: spectre de deplasări, spectre de viteze, spectre de accelerații
35
- Seismul -
Vrancea
4.03.1977
INCERC București
Direcția N-S
36
- Seismul -
u(t) u(t)
Caracteristicile structurii: P(t) = - müg(t)

- masa
- rigiditatea
- disiparea energiei
ug(t) – deplasarea terenului P(t) = mü(t) + cú(t) + ku(t)

u(t) – amplitudinea în
ug(t)
Forțele acționând asupra masei:
raport cu fundația ut(t)
ut(t) – amplitudinea în - forța de inerție Fi
raport cu poziția inițială - forța indusă de deformarea
elastică a materialului Fe
Fi(u) - forța disipată prin vâscozitatea
Fe(u) Fd(u) materialului Fd
37
- Seismul -
b) Seismicitatea Românie
Hazardul seismic
- contribuția majoră a zonei seismice subcrustale Vrancea
- zone seismogene de suprafață, distribuite pe întreg teritoriul țării
Epicentrele cutremurelor ce au avut loc în România în perioada 984 – 1999 38

- Seismul -
Zona seismogenă Vrancea:
- cutremure foarte mari: 1738, 1802, 1838, 1901, 1940,
1977, 1986
- cutremure mari: 1990, 2004
- cutremure mici și mijlocii 2013
- adâncimea focarelor 60 …170 km
- suprafața epicentrală de cca. 40x80 km
- poate produce distrugeri mari în peste 2/3 din
Blocul Carlton
teritoriul
10 noiembrie 1940
26 octombrie 1802 cel mai puternic cutremur, magnitudine
7,5…7,7
10 noiembrie 1940 adâncime 140…150 km, magnitudine
7,4, primul cutremur puternic din sec. XX
4 martie 1977 cutremurul cu prima accelerogramă
înregistrată în România; adâncime 109 km; magnitudine 7,2;
distanța epicentrală față de București 105 km; cele mai
distrugătoare efecte asupra construcțiilor înalte: 23 din BA &
6 din zidărie construite înainte de război, 3 clădiri din BA
construite în anii 60… 70 4 martie 1977
39
- Seismul -
Zona Banatului:
- cutremure locale, de mică adâncime  10 km
- se produc în serii pe durata a câteva luni
- în ultimii 200 de ani magnitudinea nu a
depășit valori de 5,6…5,8
- două zone: SE a Banatului (Moldova Nouă);
împrejurimile municipiului Timișoara
12 Iulie 1991 cel mai puternic cutremur din sursa

Timișoara, adâncime 11 km, magnitudine 5,7
18 Iulie 1991 cel mai puternic cutremur din sursa
Moldova Nouă, adâncime 12 km, magnitudine 5,6
Falia Mehala - Ronaț - Freidorf 40

- Seismul -
Instrumentarea seismică a României
Instrumentarea seismică are ca scop obținerea parametrilor definitorii ale undei
seismice:
- deplasarea
- viteza
- accelerația  accelerograma
El Centro, 18 mai 1940
Tipul de accelerogramă
la baza calculelor în 1977
România Vrancea, 4 martie 1977
41
- Seismul -
0,24g
Perioada predominantă 1,19 sec.
0,19g
0,24g
42
- Seismul -
INCERC București
Institutul Național pentru Fizica Pământului

43
- Seismul -
c) EVALUAREA ACȚIUNII SEISMICE
P100 -1/2013
Mișcarea seismică într-un punct pe suprafața terenului este reprezentată
prin spectre de răspuns elastic pentru accelerații absolute 
SPECTRUL DE RĂSPUNS ELASTIC trebuie să țină cont de :

① intensitatea seismică a amplasamentului - ag
② natura straturilor prin care se propagă undele seismice – perioada

de colț Tc
③ caracteristicile elastice și dinamice ale structurii – perioadă proprie
de oscilație T și capacitatea de amortizare
④ amplificarea oscilațiilor seismice datorită comportării elastice a
structurii în timpul seismului – coeficientul de amplificare 
44
- Seismul -
① Valorile de vârf ale accelerației terenului ag
STAS 11100/1 - 1977
P100-1/2013
STAS 2923 - 1963
STAS P100-1/2006
2923 - 1952
IMR = 225 ani
IMR = 100 ani
45
- Seismul -
② Perioada de colţ Tc - timpul necesar pentru realizarea unei oscilații complete a
undelor seismice și caracterizează condițiile locale ale amplasamentului.
Perioada de colț Tc este din ce in ce mai mare cu cât terenul este mai moale
(perioada de vibrație a pachetului de straturi din amplasament este mai mare).
46
- Seismul -
③ Perioada proprie de oscilație T & capacitatea de amortizare
10,0 t
0,7 sec.
1,21 sec.
35 cm 5,0 m
25 cm
grosimea peretelui 4 cm
Rigiditatea :
- perioada de oscilație 
- forța seismică 
47
- Seismul -
③ Perioada proprie de oscilație T & capacitatea de amortizare
Sistem fără amortizare
Sistem cu amortizare
48
- Seismul -
④ Amplificarea oscilațiilor seismice
Clădirea BRD - 27 octombrie 2006
Acoperiș
Fundație
Propagarea & amplificarea oscilațiilor  efectul de bici 49

- Seismul -
Coeficientul de amplificare  se determină din spectrul normalizat de răspuns elastic
Elementele de la punctul ③ - slide 47

Tc = 0,7 sec.
1,21 sec.   = 1,4
0,70 sec.   = 2,5
50
2.1.3. GRUPARERA ACŢIUNILOR
În vederea obţinerii celor mai defavorabile solicitări acţiunile se grupează pentru:

- verificare rezistenţei sub intensităţile maxime (stările limită ultime - SLU);
- verificarea comportării sub sarcinile de serviciu (stările limită ale exploatării
normale - SLEN).
La realizare grupărilor, atât pentru SLU cât şi pentru SLEN, se are în vedere:
- probabilitatea redusă ca toate acţiunile variabile să fie maxime în
acelaşi timp → intensităţile acţiunilor variabile vor fi afectate cu
coeficienţi de simultaneitate subunitari (0, 1, 2);
- aplicarea principiului de mai sus și pentru situația seismică de
proiectare; mai mult chiar, în acest caz nu se iau în considerare
acțiunile variabile care produc deplasări laterale (vânt, variații de
temperatura, etc.);
- evitarea unor situaţii imposibile chiar dacă acțiunile respective conduc
la solicitări maxime (de exemplu, nu se poate grupa creşterea
temperaturii exterioare simultan cu încărcarea din zăpadă). 51
FACTORII DE GRUPARE A ACŢIUNILOR VARIABILE
LA CLĂDIRI ŞI STRUCTURI
52
Grupări pentru SLU
Situația persistentă de proiectare Situația seismică de proiectare
(Gruparea fundamentală ) (Gruparea specială)
n
 GGk   Q,1Q k ,1  
2
Q 0Q k G   Q
k 2 k   I A Ek
 G  1,35 acțiune Conform

variabila P100/1-2013
 Q  1,5 importanta
Notă:
0Qk – valoare de grupare;
1Qk – valoare frecventă;
2Qk – valoare cvasipermanentă.
53
EXEMPLU PRIVIND REALIZAREA GRUPĂRILOR
Gk,2 Zk
Vk,2 Sk,2
Gk,1 Uk Sk,1
Vk,1
Spații
comerciale
1,35Gk,2 + 1,5Zk Gk,2 + 0,4Zk

1,35Gk,2 + 1,50,7Zk 1,5Vk,2 1,35Gk,2 + 1,50,7Zk ISk,2
H2 H2
1,35Gk,1 + 1,5Uk 1,35Gk,1 + 1,50,7Uk Gk,1 + 0,6Uk
H1 1,5Vk,1 ISk,1
H1 1,35Gk,1 + 1,50,7Uk
Situația
Situația persistentă de proiectare seismică de
H2 = 1,50,7Vk2 proiectare
H1 = 1,50,7Vk1 54
Grupări pentru SLEN
Combinaţia caracteristică - utilizată pentru stările limită ireversibile:
 G k  Q k,1   ψ 0 Q k,i
Combinaţia frecventă - utilizată pentru stările limită reversibile
 G k  1,1Q k,1   ψ 2 Q k,i
Combinaţia cvasipermanentă - utilizată pentru efectele de lungă durată şi

aspectul structurii (deformaţiile; deschiderea fisurilor elementelor din
beton armat):
 G k    2Q ki
55
Gruparea:
Valoare caracteristică
Valoare de grupare
Valoare frecventă
Valoare cvasipermanentă
Acțiune variabilă importantă

Celelalte acțiuni variabile
56
2.2. EFORTURI ŞI DEFORMAŢII
2.2.1. REAZEME ŞI REACŢIUNI
2.2.2. EFORTURI UNITARE ŞI EFORTURI SECŢIONALE
57
2.2.1. REAZEME ȘI REACȚIUNI
Pentru calculul, structurilor de rezistență se poziţionează

întotdeauna într-un sistem de referință, sistemul de axe XYZ
Spațiul tridimensional al sistemul de axe XYZ are 6 grade de libertate
și anume trei deplasări (x, y, z), respectiv trei rotiri (x, y, z).
58
Elementele structurale sunt conectate între ele, unele îşi transmit

încărcările la alte elemente. În asemenea situaţii unele elemente sunt
reazeme pentru altele.
Pentru calcule, se recurge în mod frecvent la suprimarea teoretică
a reazemelor ceea ce implică blocarea deplasărilor devenite libere.
Această blocare se realizează prin introducerea unor forţe pentru
menţinerea echilibrul; aceste forţe se numesc reacţiuni.
Reacțiunilor sunt dirijate după direcțiile

gradelor de libertate. In spațiul
tridimensional sunt șase reacțiuni și
anume trei forțe, respectiv trei
momente.
59
Spaţiul bidimensional, caz particular al spațiului tridimensional, este

caracterizat prin:
- trei grade de libertate (x, y, z)
- trei reacţiunile Rx, Ry şi Mz (notate în mod curent cu V, H şi M)
- trei tipuri de reazeme
REAZEM SIMPLU ARTICULAȚIE ÎNCASTRARE
H
V V M
V
60
2.2.2. EFORTURI UNITARE ȘI EFORTURI SECȚIONALE
ACTIUNE
elastice
DEFORMATII 
plastice
determină o stare
internă de solicitare
61
ΔP
p = lim  EFORT UNITAR
ΔA
orientare oarecare in spațiu
se înlocuiește cu  și 
efortul unitar normal
efortul unitar tangențial
62
Însumarea eforturilor unitare p
Forță rezultantă internă R
6 componente

3 forțe
3 momente
EFORTURI SECȚIONALE:
Forța în lungul axei longitudinale: Nx – forță axială
Forțe în lungul axelor transversale: Ty & Tz – forțe tăietoare
Moment în lungul axei longitudinale: Mt – moment de torsiune
Momente în lungul axelor transversale: My & Mz – momente încovoietoare
63
SCOPUL CALCULELOR DE REZISTENȚĂ CONSTĂ ÎN EVALUAREA

CAPACITĂŢII ELEMENTULUI DE A REZISTA ACŢIUNII LA CARE
ESTE SUPUS.
ÎN ACEST SCOP ESTE NECESAR CA EFORTUL UNITAR MAXIM SĂ

NU DEPĂŞEASCĂ REZISTENŢA MATERIALULUI.
ÎN PRINCIPIU, EVALUAREA EFORTURILOR UNITARE SE FACE

PRIN TEORIA ELASTICITĂŢII CARE, ÎNSĂ, SE BAZEAZĂ PE UN
MECANISM MATEMATIC COMPLICAT NEAPLICABIL ÎN
PROIECTAREA CURENTĂ
64
CALCUL AUTOMAT
CALCUL MANUAL
65
Exemplu:
determinarea eforturilor secționale
În secțiunea a-a se introduc

forțele necesare pentru a
menține integritatea și
continuitatea consolei în
starea deformată
- deplasarea pe verticală
este împiedicată de T
- deplasarea pe orizontală
este împiedicată de N
- rotirea în sens orar este
împiedicată de M
66
STRUCTURI REALE
CALCUL STATIC
Nx, Ty, Tz, My, Mz & Mx
Nx, My & Mz Ty, Tz & Mx

 
eforturi unitare normale  eforturi unitare tangențiale 
N  întindere/compresiune axială T  tăiere

M  încovoiere Mx  torsiune
N & M  încovoiere cu forță axială T & Mx  torsiune cu tăiere
67
2.3.1. Solicitări axiale

2.3.1.1. Întinderea centrică
2.3.1.2. Compresiunea centrică; flambajul
2.3.2. Încovoierea pură
2.3.3. Încovoierea cu forţă axială
2.3.4. Tăierea
2.3.5. Torsiunea
68
2.3.1.1. ÎNTINDEREA AXIALĂ
Întindere axială (+)
a
F F
a

 / 2  / 2
F N=F
N
 N  N
A  &    
Material elastic:   E
EA  EA
69
2.3.1.2. COMPRESIUNEA AXIALĂ; FLAMBAJUL
Compresiune axială (-)
FLAMBAJ
Fenomenul de trecere al unui element
din starea de echilibru stabil în cea de de
echilibru nestabil, la o anumită valoare
critică a sarcinilor aplicate.

 Bara este în starea de echilibru stabil
 Bara a trecut din starea de echilibru stabil în
starea de echilibru nestabil la atingerea unei
anumite valori a forţei P - forţa critică de flambaj
  70
Forţa critică de flambaj depind de: 2 EI

- modulul de elasticitate al materialului Pcr  2
0
- dimensiunile secţiunii transversale
- condiţiile de rezemare de la capătul elementului adică de Euler
gradul de blocare al deplasărilor la fiecare capăt (1707 – 1783)
- lungimea de flambaj: distanţa dintre punctele de

inflexiune ale axei deformate a elementului
Flambajul se produce întotdeauna

în raport cu axa minimă de inerţie
a secţiunii (în direcția paralelă cu
dimensiunea minimă a secțiunii
transversale)
71
0    0  0,7  0  0,5
 0  2 0  
0 - lungimea de flambaj
72
2 EI
Pcr  2
0
73
Comportarea stâlpilor din structurile reale este influenţată de:

• rigidităţile grinzilor care conlucrează cu stâlpii
• modul de manifestare a acţiunilor
• prezenţa sau absenţa unor elemente de contravântuire.
Prin proiectare se evită producerea flambajului dar deformaţiile care

ar putea produce flambajul sunt reale şi produc creşteri ale eforturilor
secţionale aşa numitele efecte de ordinul II.
Deformaţiile care produc efectele de ordinul II pot fi individuale sau de

ansamblu.
74
DEFORMAŢII LATERALE CONDUCÂND LA EFECTE DE ORDINUL II
deformaţie individuală deformaţie de nivel
deformaţii de nivel sub acţiuni combinate

75
2.3.2
2.3. 2. ÎNCOVOIEREA
ÎNCOVOIEREA PURĂ = MOMENT ÎNCOVOIETOR CONSTANT

P
M
a
M + + M
M Pa
Încovoiere cu tăiere
ÎNCOVOIERE PURĂ
76
Material fotoelastic
2.3.2
- liniile longitudinale se curbează;

- cele de sub axa longitudinală se lungesc, iar cele de deasupra se scurtează;
- se intuieşte prezenţa unui plan care se curbează fără a-şi modifica lungimea;
- intersecţia dintre acest plan şi planul secţiunii transversale se numeşte axă neutră;
- scurtarea şi lungirea fibrelor este proporţională cu distanţa de la axa neutră, ceea
ce înseamnă o distribuţie liniară;
- liniile transversale, care reprezintă secţiuni transversale, se rotesc râmând drepte
şi normale pe cele longitudinale, ceea ce denotă absenţa unor deformaţii
unghiulare.
Ipoteza secţiunilor plane (ipoteza lui Bernoulli):
SECŢIUNILE PLANE RĂMÂN PLANE ŞI DUPĂ DEFORMARE
(1654 – 1705) 77
2.3.2
ÎNCOVOIERE OBLICĂ
y y
Py
z My z
Pz Mz
y
ÎNCOVOIERE DREAPTĂ
z
My Mz
78
2.3.2
FLAMBAJ & ÎNCOVOIERE?
ELEMENTE ZVELTE : GRINZI METALICE ZVELTE
INSTABILITATE LATERALĂ Consolă VOALAREA INIMII
(DEVERSARE LATERALĂ)
Grindă simplu rezemată
Grindă dublu încastrată

79
2.3.3. ÎNCOVOIEREA CU FORȚĂ AXIALĂ
ÎNCOVOIERE CU FORŢĂ AXIALĂ SOLICITARE EXCENTRICĂ
N  eforturi unitare uniform distribuite M + N  însumarea celor 2 distribuții

semnul ? (+); (-); (+ & -)
M  distribuție liniară a eforturilor unitare
80
Definiţie
Sâmburele central este suprafaţa în interiorul căreia trebuie să
se găsească punctul de aplicaţie al forţei excentrice pentru ca
pe secţiune eforturile unitare să aibă acelaşi semn (de întindere
sau de compresiune).
Secţiune dreptunghiulară
Sâmburele central  romb cu:
- diagonale b/3 & h/3
- Gromb  Gdreptunghi
81
SECȚIUNE DREPTUNGHIULARĂ COMPRIMATĂ EXCENTRIC
excentricitate mică excentricitate mare
82
COMPRESIUNE EXCENTRICĂ OBLICĂ : N; My; Mz

Situația reală a stâlpilor
Stâlp din beton armat
83
2.3.4. TĂIEREA
Solicitarea care generează eforturile unitare tangenţiale

 se întâlneşte în multe situaţii fiind denumită:
• tăiere în cazul plăcilor, grinzilor, şi stâlpilor;
• forfecare în cazul pereţilor din zidărie, în situaţia unor

îmbinări ale elementelor din lemn sau a îmbinărilor
pieselor metalice cu buloane sau sudură;
• străpungere în cazul plăcilor rezemate direct pe capul

stâlpilor.
84
2.3.4. TĂIEREA
Grinzi
Forţa tăietoare însoţeşte în mod curent momentul încovoietor astfel
încât răspunsul grinzii depinde de interacţiunea dintre cele două eforturi:
- momentul încovoietor determină rotirea secţiunilor
- forţa tăietoare produce lunecări în secţiuni longitudinale
- lunecările sunt distribuite neuniform pe înălţimea secţiunii motiv pentru

care acestea nu mai rămân plane
- deplanarea secţiunilor transversale corespunde unei distribuţii
neuniforme a eforturilor unitare tangenţiale
- valoarea maximă a efortului unitar tangențial  se găsește la nivelul axei
neutre deoarece acolo rotirea produsă de deplanare este maximă.
85
2.3.4. TĂIEREA
T (+)
Deplanarea secțiunilor transversale Distribuția parabolică a efortului unitar 

86
2.3.4. TĂIEREA
Panouri de zidărie înrămată
Lunecări în lungul Fisuri diagonale

rosturilor orizontale
87
2.3.4. TĂIEREA
Forfecarea îmbinărilor
forfecarea nitului
planul de forfecare
Îmbinare sudată
planul de forfecare
în lungul fibrelor
forfecarea platbenzii
Îmbinare prin chertare frontală
Îmbinare nituită
a elementelor din lemn
88
2.3.4. TĂIEREA
Străpungere
89
2.3.5. TORSIUNE
Planul forțelor nu trece

prin axul elementului
Elemente curbe sau frânte

e
Linia reazemelor
90
2.3.5. TORSIUNE
Torsiune de compatibilitate Torsiune de echilibru
Torsiune de compatibilitate & echilibru
91
2.3.5. TORSIUNE
Torsiunea pură
Aspectul elementului supus la torsiune Distribuţia eforturilor unitare tangenţiale
TORSIUNEA ACOMPANIAZĂ ÎNCOVOIEREA CU FORŢĂ TĂIETOARE
92
2.4. CARACTERISTICI DE COMPORTAMENT ALE
MATERIALELOR STRUCTURALE
2.4.1. OȚELUL
2.4.2. BETONUL
2.4.3. ZIDĂRIA
2.4.4. LEMNUL
93
2.4.1. OȚELUL
 = N/A0
 Domeniu elastic:
deformația este proporțională cu
fu  efortul unitar (legea lui Hooke)

fy   Palierul de curgere:
materialul se deformează sub
efort unitar constant

 Domeniul de ecruisare:
 creșterea deformației are loc
numai prin creșterea încărcării
y u r
 Domeniul de stricțiune:
reducerea locală a secțiunii în
care se va produce ruperea
CEIIINOSSSTTUV
= Probleme:
- Coroziunea
UT TENSIO, SIC VIS - Rezistență redusă la foc
Robert Hooke
(1635 – 1703) 94
2.4.2. BETONUL
Compresiune
fc = 8 … 60 MPa
cu = 2...3,5 ‰
Întindere
fct = fc/(10 … 20)
ctu = 0,1...0,15 ‰
RUPERE CASANTĂ
95
2.4.2. BETONUL
BETONUL SIMPLU
- ruperea elementului = prima fisură
- utilizare raţional numai în elementele
supuse la compresiune: fundaţii
masive, unele construcţii hidrotehnice
BETONUL ARMAT
- aderența asigură conlucrarea betonul
cu armătura care preia întinderile
- elementul lucrează cu zona întinsă
fisurată
BETONUL PRECOMPRIMAT
- asupra zonei întinse se aplică o forţă
de compresiune care anulează
întinderile produse de încărcările
exterioare
- elementul este nefisurat
96
2.4.2. BETONUL
Procedeul de precomprimare: pre-întindere
ancoraj tipar Tensionarea toroanelor
presa
Tensionarea finalizată
Turnarea betonului & tratamentul

termic 14…16 ore
TRANSFER = eliberarea toroanelor

în general rezistența betonului s-a
realizat în proporție de 70%
97
2.4.2. BETONUL
Procedeul de precomprimare:
post-întindere
Poziționarea tecii & fascicolului în carcasă
Teacă de tablă gofrată
Betonarea
Ancoraj Presa
(capătul pasiv) (capătul activ)
TRANSFER = tensionarea fascicolului
teaca
sârme
arc
Injectarea laptelui de cimet
sârme
98
2.4.3. ZIDĂRIA
ZIDĂRIA = PIETRE (ARTIFICIALE/NATURALE) + MORTAR

- realizare după anumite reguli  să se formeze un masiv continuu
- supusă la compresiune perpendiculară pe rosturile orizontale
- rezistența la întindere = proprietatea de lipire a mortarului
Componentele zidăriei sunt caracterizate prin valori diferite ale

rezistenţei la compresiune, după cum urmează:
- elementele de zidărie din ceramică arsă au rezistenţe medii de
7,5 şi 10 MPa;
- blocurile din BCA au rezistenţe medii de 3,5 ... 5 MPa;
- pentru mortare se cere o rezistenţă medie la compresiune de
cel puţin 1,0 MPa.
99
2.4.3. ZIDĂRIA
Rezistenţa la compresiune a zidăriei depinde de:

- rezistenţa elementului de zidărie;
- rezistența mortarului;
- dimensiunile produselor utilizate, în special de
înălţimea acestora.
Cu cât înălţimea elementului este mai mică cu atât creşte numărul

rosturilor orizontale şi ponderea mortarului ceea ce conduce la
scăderea rezistenţei zidăriei:
- cărămizi pline 240×115×63  Rzidăriei  0,80 din Rcărămidă

- cărămizi pline 240×115×88  Rzidăriei  0,92 din Rcărămidă
100
2.4.3. ZIDĂRIA
POSIBILITĂȚI DE UTILIZARE
POSIBILITĂȚI DE UTILIZARE
e=0 e < h/6 e = h/6 e > h/6 e
h Aderența
mortar-cărămidă d = 3(h/2-e)
Compresiune Compresiune excentrică cu
la limită Cedarea zonei întinse
centrică excentricitate mică
Compresiune excentrică cu
ELEMENTE DE ZIDĂRIE SUPUSE LA COMPRESIUNE: excentricitate mare
(pereți; stâlpi & pilaștri; arce & bolți) DE EVITAT ASEMENEA CAZURI
101
Segmentul de dreaptă reprezintă raza sâmburelui central
2.4.3. ZIDĂRIA
Rezistenţa la întindere a zidăriei
Rezistenţa la întindere depinde de aderenţa redusă dintre
elementul de zidărie şi mortar, având două aspecte, şi anume:
- aspectul teoretic care se poate discuta din punctul de vedere al
încercărilor de laborator
- aspectul practic determinat de apariţia unor forţe perpendiculare pe

planul peretelui
102
2.4.3. ZIDĂRIA
Cedarea la forțe perpendiculare pe planul peretelui în funcție

de dimensiunile panoului și condițiile de rezemare
103
2.4.3. ZIDĂRIA
Rezistenţa la forfecare a zidăriei
Forfecare în rosturi orizontale Forfecarea perpendiculară pe

- rezistenţa depinde de aderenţa dintre rosturile orizontale depinde în
cărămidă și mortar; mod semnificativ de rezistenţa la
- în cazul unor forţe de compresiune pe forfecare a elementului de
rostul orizontal intervine în sens zidărie.
favorabil efectul frecării;
- acest tip de rezistenţă intervine în cazul
forfecării panourilor de zidărie
104
2.4.4. LEMNUL
Calitatea lemnului, variind în cadrul aceleiaşi specii cât şi între specii, depinde de:
- defecte legate de natura lemnului: noduri, fisuri şi crăpături;
- defecte de geometrie: răsucirea fibrelor, curbura şi înclinarea trunchiului;
- direcția solicitării în raport cu direcţia fibrelor.
AVANTAJE:
- rezistență relativ mare
- coeficient de dilatare termică liniară redus
- coeficient de conductibilitate termică redus
- manoperă redusă pentru asamblare, demontare, consolidare
DEZAVANTAJE:
- anizotropia & neomogenitatea  rezistențele depind de direcția fibrelor
- defecte naturale: noduri, fisuri & crăpături, curbura & înclinarea trunchiului,
răsucirea fibrelor
- inflamabil
- sensibil la umezeală și agenți biologici
- sortiment redus al lemnului natur
105
2.4.4. LEMNUL
VALOARE ORIENTATIVĂ
TIPUL SOLICITĂRII DIRECȚIA SOLICITĂRII
MPa
paralelă cu fibrele 30 ... 65
COMPRESIUNE
perpendiculară pe fibre 3 ... 11
paralelă cu fibrele 50 ... 100
ÎNTINDERE
ÎNCOVOIERE 50 ... 105
în lungul fibrelor 6 ... 11
FORFECARE
106

Cap.2 Notiuni Privind Solicitarile in Constructii - 18 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.2 Notiuni Privind Solicitarile in Constructii - 18 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.

NOȚIUNI PRIVIND SOLICITĂRILE ÎN CONSTRUCȚII

2.1. ACŢIUNI ÎN CONSTRUCŢII

2.2. EFORTURI ŞI DEFORMAŢII

2.3. TIPURI DE SOLICITĂRI

2.4. CARACTERISTICI DE COMPORTAMENT ALE

2.1.1. CLASIFICAREA ACŢIUNILOR

2.1.2. VALORI CARACTERISTICE ALE ACŢIUNILOR

2.1.3. GRUPAREA ACŢIUNILOR

Acţiune: orice cauză capabilă de a genera stări de eforturi

Încărcare: modul de reprezentare al acţiunilor, oarecum diferit

Intensitate: valoarea încărcării; în cazul dimensionării elementelor

- acțiuni indirecte, fiind efectul tasării reazemelor, al precomprimării şi al

Criteriul de clasificare: după variaţia spaţială

- acțiuni mobile - forţele produse de vehiculele rutiere, feroviare sau

Criteriul de clasificare: după natura şi/sau după răspunsul structurii

- acţiuni statice - nu provoacă forţe de inerţie pe structură şi în

- acţiuni dinamice - provoacă forţe de inerţie semnificative pe

- acţiuni cvasistatice - acţiuni dinamice reprezentate prin acţiuni

Intensitatea caracteristică a acţiunilor permanente poate fi:

2.1.2.2. ÎNCĂRCĂRI UTILE PE CLĂDIRI

Aglomerări pe acoperișuri cu mai multe pante

Aglomerări pe corpuri de clădire cu înălțimi diferite

Pavilionul ROMEXPO (27.04.1962)

STAS 10101/21-92 IMR = 50 ani

Intensitatea caracteristică a încărcării pe acoperiș sk (kN/m2) depinde de:

① clasa de importanță pentru acțiunea zăpezii → 1,15; 1,10; 1,00; 1,00

② condiții de expunere la vânt în amplasament:

③ coeficientul termic al acoperișului → posibilitatea topirii zăpezii pe acoperiș

Expunere Normală Expunere Redusă

Alunecarea neîmpiedicată a zăpezii

Aglomerare din cauza

încărcare reală încărcare de calcul încărcare reală încărcare de calcul

c) INTENSITATEA: de exemplu, Dumbrăvița (caz b1)

presiune presiune internă

Presiunile asupra clădirilor

Turbulențele vântului Swiss Re´s Building, Londra

Presiunea dinamică a vântului pe suprafețele rigide depinde de:

① clasa de importanță pentru acțiunea vântului  1,15; 1,15; 1,00; 1,00

Categoria I (imaginea alăturată fără copaci)

Zonele privind distribuția

NIIGATA, Japonia, 1964 IZMIR, Turcia, 1999

NORTHRIDGE, SUA, 1994 IQUIQUE, Mexic, 2014 27

ILLAPEL, Chile, 2010

Cutremure de pământ: inter-plăci, respectiv intra-plăci

Lunecare în falii Zonă divergentă Zonă convergentă

Focarul – plastifierea rocii

Seism de suprafață Seism de adâncime

Unde primare (P): Unde transversale (Love)

Unde secundare (S): Unde longitudinale (Rayleigh)

SCĂRI ALE INTENSITĂȚII CUTREMURELOR

1880 Rossi, Forel

Scara Richter Descriere Efecte

 2,0 Micro Nu se simte

2,0 … 2,9 De obicei nu se simt, dar sunt măsurate/înregistrate

7,0 … 7,9 Major Pot provoca distrugeri importante pe întinderi mari

 10 Devastator Nu s-au înregistrat posibilă devastare la scară planetară

CUTREMUR DE PĂMÂNT STRUCTURA RĂSPUNS SEISMIC

Caracteristicile structurii: P(t) = - müg(t)

ug(t) – deplasarea terenului P(t) = mü(t) + cú(t) + ku(t)

Epicentrele cutremurelor ce au avut loc în România în perioada 984 – 1999 38

12 Iulie 1991 cel mai puternic cutremur din sursa

Falia Mehala - Ronaț - Freidorf 40