Ecd Clasa 1 PDF

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII
AL REPUBLICII MOLDOVA
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
METODOLOGIA
PRIVIND IMPLEMENTAREA
EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI
Clasa I
(ediția a II-a, actualizată și completată)
Chișinău, 2017
1
Aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației nr. 862 din 07 septembrie
2015)
Ediția a II-a, aprobată la Consiliul Științifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017
Coordonatori:
 Lilia POGOLȘA, dr. hab., prof. univ., IȘE
 Nicolae BUCUN, dr. hab., prof. univ., IȘE
 Valentin CRUDU, dr., MECC
 Valentina GAICIUC, MECC
Autori:
 Mariana MARIN, dr., conf. univ., IȘE
 Valentina GAICIUC, MECC
 Ludmila URSU, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
 Oxana PALADI, dr., conf. univ., IȘE
 Nelu VICOL, dr., conf. univ., IȘE
 Angela CURACIȚCHI, dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
 Daniela STATE, grad did. sup., Liceul „Columna”, mun.Chişinău
 Natalia DARII, grad did. sup., IPŞP „Grigore Vieru”, or. Ştefan Vodă
 Valentina ARION, grad did. I., IPG „Ioan Vodă”, s. Hagimus, r-onul Căușeni
 Viorica MĂȚILĂ-PARFENI, grad did. sup., IPLT „Mihai Eminescu”, mun.Bălți
 Stela BALTAG, grad did. sup., IPLT „Ion Creangă”, mun.Chișinău
 Ana VARTIC, DGETS mun.Chișinău
 Daniela COTOVIȚCAIA, MECC
 Ala NIKITCENKO, MECC
 Nadejda DIMITROVA, MECC
 Ana STOLETNEAIA, US din Comrat
 Tamara DEMCENCO, grad did. sup., IPLT „Aleksandr Pușkin”, mun.Chișinău
 Irina LIVIȚCHI, IPLT „Gheorghe Asachi”, mun.Ungheni
Recenzenţi:
 Ala VITCOVSCHI dr., conf. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău
 Silvia GOLUBIȚCHI, dr., conf. univ., US din Tiraspol (cu sediul la Chișinău)
 Aliona BRIȚCHI, dr., US „A. Russo” din Bălți
 Lucia PÎRĂU, grad did. I, IPLT „M. Eminescu”, mun.Bălți
 Rodica AGAFIAN, grad did. I, OLSDÎ Orhei
© Institutul de Științe ale Educației, 2017

Toate drepturile rezervate
ISBN 978-9975-59-159-1.
Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori : clasa 1 / Mariana Marin,
Valentina Gaicuc, Ludmila Ursu [et al.] ; coord.: Lilia Pogolşa [et al.] ; Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. –
Chişinău : Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2017 (Tipogr. "Cavaioli"). – 39 p.
Referinţe bibliogr.: p. 48-49 (27 tit.).
ISBN 978-9975-48-121-2.
37.091:373.3(072)
M 61
2
CUPRINS
Abrevieri……………………………..…………………………….………………………..… 4
1. PREZENTARE GENERALĂ................................................................................... 5
1.1. Scopul și obiectivele..................................................................................................... 5
1.2. Acțiuni manageriale de implementare a ECD în clasa I……………………………… 5
2. STRATEGIA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI ……………. 6
2.1. Concepția evaluării criteriale prin descriptori
în contextul Codului Educației al Republicii Moldova……………………………… 6
2.2. Noțiuni de bază ale ECD…………………………………………………………….. 7
2.3. Tipuri de evaluare din perspectiva ECD....................................................................... 9
2.4. Caracteristici ale evaluării criteriale bazate pe descriptori............................................ 10
3. ORGANIZAREA PROCESULUI DE EVALUARE CRITERIALĂ
PRIN DESCRIPTORI ÎN CLASA 1......................................................................... 11
3.1. Produse școlare și criterii de succes recomandate........................................................ 11
3.1.1. Limba și literatura română............................................................................................ 12
3.1.2. Matematică.................................................................................................................... 13
3.1.3. Educația moral-spirituală.............................................................................................. 14
3.1.4. Educația muzicală......................................................................................................... 15
3.1.5. Educația plastică............................................................................................................ 16
3.1.6. Educația fizică............................................................................................................... 16
3.1.7. Educația tehnologică..................................................................................................... 17
3.2. Produse școlare opționale............................................................................................. 17
4. PROIECTAREA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI .............. 18
4.1. Proiectarea eșalonată a ECD......................................................................................... 18
4.2. Proiectarea de lungă durată din perspectiva ECD......................................................... 19
4.2.1. Proiectarea administrării disciplinei............................................................................ 19
4.2.2. Proiectarea unităților de învățare................................................................................. 20
4.3. Proiectarea de scurtă durată din perspectiva ECD....................................................... 23
5. PROCESAREA ȘI INTERPRETAREA DATELOR EVALUĂRII ÎN CLASA I 25
5.1. Documente școlare și instrumente de monitorizare a performanțelor.......................... 25
5.2. Verificarea caietelor de lucru ale elevilor.................................................................... 26
5.3. Verificarea probelor de evaluare sumativă................................................................... 26
5.4. Procedeul „R” – RECUPERARE................................................................................. 26
5.5. Diagrama de monitorizare a performanțelor elevilor................................................... 27
5.6. Tabelul de performanță școlară.................................................................................... 29
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................... 31
ANEXE...................................................................................................................................... 33
Anexa 1 Plan de recuperare. Modele orientative.................................................................... 33
Anexa 2 Tabelul de performanță școlară, clasa I (Școala națională)................................... 34
3
ABREVIERI
MECD - Metodologia evaluării criteriale prin descriptori, clasa I

ECD - Evaluare criterială prin descriptori
EI - Evaluare inițială
ES - Evaluare sumativă
EA - Evaluare anuală
EFE - Evaluare formativă în etape
EFP - Evaluare formativă punctuală
EFI - Evaluare formativă interactivă
ind. - independent
ghid. - ghidat de învățător
spr. - cu mai mult sprijin
4
1. PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Scopul și obiectivele
Prezenta metodologie (în continuare – MECD) stabilește modul de organizare și realizare a
procesului de evaluare criterială prin descriptori în clasa I.
MECD are scopul de a reglementa acţiunile manageriale şi didactice privind continuarea
procesului de implementare a evaluării criteriale prin descriptori și este elaborată în contextul
actualizării următoarelor documente:
 Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar. Ghid metodologic. Clasa I.
(aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr.862 din 07 septembrie 2015);
 Instrucțiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin descriptori în
învățământul primar, clasa I (aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr. 862
din 07 septembrie 2015);
 Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasele I-II (aprobată
la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr.623 din 28 iunie 2016).
Prin actualizarea realizată se asigură continuitatea procesului de implementare a procesului de
evaluare criterială prin descriptori în clasele I-III în baza corelării cu:
 Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a (aprobată
la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul nr.70 din 05 septembrie 2017).
Obiectivele MECD sunt următoarele:
- Confirmarea concepției ECD prin actualizarea și completarea noțiunilor de bază și în contextul
continuității în clasele I-III;
- Explicitarea psihopedagogică a impactului evaluării pentru autonomia școlarului mic;
- Inițierea în proiectarea didactică eșalonată din perspectiva ECD;
- Utilizarea coerentă a produselor școlare, criteriilor și descriptorilor în cadrul strategiilor de
evaluare: formelor, metodelor, tehnicilor, instrumentelor de evaluare;
- Optimizarea procesării datelor evaluării în documente școlare și instrumente de monitorizare a
performanțelor elevilor;
- Interpretarea rezultatelor obţinute în activitatea de evaluare formativă şi managementul recuperării
ameliorative;
- Valorificarea rezultatelor şcolare ale elevilor în vederea diferenţierii şi individualizării învăţării;
- Analiza reflectiv-critică şi formularea judecăţilor de valoare proprii privind necesitatea
schimbărilor în cultura evaluativă;
- Manifestarea culturii evaluative din perspectiva învăţământului centrat pe competenţe și a
tendinţelor de modernizare a evaluării.
1.2. Acțiuni manageriale de implementare a ECD în clasa I
Specialiștii responsabili de învățământul primar din cadrul OLSDÎ:
1. vor informa managerii instituțiilor de învățământ despre MECD, în primele zile ale publicării
prezentului document;
2. vor aduce la cunoștința cadrelor didactice și manageriale că, începând cu anul de învățământ
2018-2019, proiectarea didactică în baza ECD la clasa I se va realiza eșalonat, urmărind
cumularea treptată a experienței;
3. vor organiza activități de tip seminare instructive, mese rotunde, consilieri metodice privind
implementarea MECD;
5
4. vor asigura formarea managerilor și a cadrelor didactice din raion/municipiu în vederea
implementării MECD, la nivelul instituțiilor de formare continuă și la nivel local;
5. vor elabora planul de monitorizare a implementării ECD în învățământul primar;
6. vor monitoriza activitățile de pedagogizare și consiliere a părinților privind implementarea ECD.
Managerii școlari responsabili de învățământul primar (director, director-adjunct, șef
comisie metodică):
1. vor informa cadrele didactice din instituții despre MECD, în primele zile ale publicării
prezentului document;
2. vor aduce la cunoștința cadrelor didactice că, începând cu anul de studii 2018-2019, proiectarea
de lungă durată în baza ECD la clasa I se va realiza eșalonat, pe parcursul unităților de învățare;
nu vor impune imediat variantele de proiectare extinse din perspectiva ECD, dar vor susține și vor
promova implementarea treptată a acestora;
3. vor asigura formarea tuturor cadrelor didactice privind implementarea ECD în clasa I, la nivelul
instituțiilor de formare continuă și la nivel local;
4. vor organiza ședințe, mese rotunde, consilieri metodice privind implementarea MECD;
5. vor întocmi planuri de acţiuni de formare a cadrelor didactice privind implementarea ECD;
6. vor elabora planul de monitorizare a implementării ECD;
7. vor organiza activități de pedagogizare și consiliere a părinților privind implementarea ECD.
Cadrele didactice care predau la clasa I:
1. vor studia cu atenție MECD și vor iniția implementarea la nivelul proiectărilor didactice, în
procesarea și interpretarea datelor evaluării, precum și la nivelul demersului didactic propriu-zis;
2. vor participa la activități de dezvoltare profesională în cadrul instituțiilor de formare continuă și
seminarelor raionale și instituționale, în vederea implementării MECD;
3. vor informa părinții, în cadrul ședințelor din debutul anului școlar (începând cu 2018-2019),
despre MECD și despre Tabelul de performanță școlară în care se vor sintetiza rezultatele elevului
pe parcursul clasei I la disciplinele școlare, precum și caracteristicile manifestărilor
comportamentale ale copilului la școală.
2. STRATEGIA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI

2.1. Concepția evaluării criteriale prin descriptori
în contextul Codului Educației al Republicii Moldova
În contextul Codului Educației al Republicii Moldova [1]1, ECD constituie un sistem de
eficientizare permanentă şi diferenţiată a învăţării, predării şi evaluării prin introducerea
criteriilor şi descriptorilor, fără acordarea notelor.
1
Articolul 16. Evaluarea şi scara de notare. (5) În învățămîntul primar, evaluarea rezultatelor învăţării este criterială
şi se efectuează prin descriptori.
Articolul 152. Prezentul cod intră în vigoare în 30 de zile de la publicare, cu excepţia: d) art. 16 alin. (5), în partea ce
ţine de evaluarea rezultatelor învăţării prin descriptori, care se pune în aplicare din anul 2015, începând cu clasa I.
Articolul 3. Noţiuni principale. În sensul prezentului cod, următoarele noţiuni principale semnifică:
descriptori – criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a competenţelor elevului şi permit
determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu, maxim). În conformitate cu nivelul atins, descriptorii permit
acordarea de calificative (suficient, bine, foarte bine).
6
Excluderea notelor este argumentată din perspectiva particularităților de vârstă ale elevilor din
ciclul primar. Vârsta de 6-7 ani este dominată de o motivație extrinsecă, iar pentru succesul școlar,
dar și formarea armonioasă a personalității, este importantă motivația intrinsecă.
Școlarul mic percepe nota drept o laudă sau o pedeapsă, o atitudine pozitivă sau negativă a
cadrului didactic. Copilul nu este în măsură să se autoevalueze prin notă. Astfel, acordarea notelor la
vârsta școlară mică sprijină, cu precădere, motivația extrinsecă, iar introducerea descriptorilor
urmărește dezvoltarea motivaţiei intrinseci în contextul asigurării continuității la nivelurile preșcolar
și primar.
 Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.
 Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute individual sau în
grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greşelilor, prin urmare la o
evoluţie a dezvoltării personalităţii şcolarului mic.
 Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentează pe un
sistem unitar de principii:
principii psiho-pedagogice: principii didactice:
• principiul centrării pe personalitatea celui • principiul relevanţei și eficienţei;
evaluat (educat), pe caracteristicile sale • principiul integranţei procesului educaţional
individuale şi de vârstă; de predare-învăţare-evaluare;
• principiul motivării pentru învăţare; • principiul priorității autoevaluării;
• principiul confidențialității; • principiul flexibilității în alegerea
• principiul succesului; instrumentelor de evaluare;
• principiul transparenţei şi participării la • principiul corelării evaluării formative cu
procesul evaluării (copil/părinte/ cea sumativă.
reprezentant legal al copilului).
2.2. Noțiuni de bază ale ECD
 Obiectul evaluării în şcoala primară îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului.
Spectrul rezultatelor vizate este determinat de curriculumul școlar centrat pe formarea de
competențe. De fapt, nu evaluăm competențe, dar ,,urme” vizibile ale acestora, adică produsele prin
care se ajunge la rezultatele elevilor [16, p.130].
 Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și
măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinții.
Termenul produs ca forma în care informaţia este stocată şi procesată este enunţat în Modelul
lui Guilford, alături de conţinut şi proces. În acest context, produsul relatează despre tipurile de
informaţii pe care le procesează de la tipurile de conţinut. Produsul este rezultatul operaţiunii
efectuate de individ şi este compus din două elemente „dimensiuni”: conţinutul – element asupra
căruia se va efectua operaţiunea; operaţiunea – activitate intelectuală produsă de individ care se
aplică obiectului [17, p. 27]. Reieșind din interpătrunderea și inseparabilitatea acestor două
dimensiuni, MECD admite formularea produselor școlare atât pornind de la conținut (de ex.: Poezia
recitată), cât și de la operațiune (de ex.: Citirea cu voce a unui text cunoscut).
 Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în produsele învăţării
şi care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră și inseparabilă cu produsul respectiv.
Sintagma „criterii de evaluare” se utilizează doar de către cadrele didactice în medii
profesionale, la scrierea rapoartelor, lucrărilor metodice, articolelor etc. Criteriile de evaluare se
7
prezintă elevilor în formă de criterii de succes, formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind
verbe, de obicei la persoana I singular.
Exemplu Produsul școlar: Citirea cu voce a unui text cunoscut
Criterii de succes Criterii de evaluare
(pentru elevi) (pentru cadre didactice)
1. Pronunț corect fiecare cuvânt. 1. Pronunță corect fiecare cuvânt.
2. Articulez corect toate cuvintele. 2. Articulează corect toate cuvintele.
3. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită. 3. Citește expresiv, cu intonaţia potrivită.
 Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu,
maxim); constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al
elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a acestora.
Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe două dimensiuni
intercondiționate:
• dimensiunea cumulativă (decizională) vizează nemijlocit performanțele elevului la disciplinele
școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă (formatoare, dinamică) vizează comportamentul performanțial al elevului
și permite stabilirea nivelului de performanță: independent, ghidat de învățător, cu mai mult
sprijin.
În clasa I, aprecierea rezultatelor elevilor nu vizează dimensiunea cumulativă
(decizională) - nu se acordă calificative. Astfel, școlarului mic i se asigură condiții favorabile
pentru edificarea comportamentului performanțial de succes într-un ritm confortabil și în contextul
individual al formării personalității. Efectele urmărite vizează menținerea sănătății psihofiziologice
a școlarilor mici, formarea motivației intrinseci, dezvoltarea stimei de sine în baza educării
capacităților de autoevaluare, favorizarea competențelor interpersonale în contextul evaluării
reciproce, sprijinirea competențelor de învățare, dinamizarea autonomiei învățării și a
autoeducației, la general.
Aprecierea rezultatelor elevilor în clasa I se realizează în baza descriptorilor generali
pentru învățământul primar (tabelul 1). În exprimarea judecăților evaluative se folosesc cuvinte
încurajatoare.
Tabelul 1. Descriptorii generali pentru învățământul primar
Indicatori de performanță Descriptori de performanță
Competența: Elevul realizează produsul școlar:
este constituită stabil,
corect; complet; coerent; fără ezitări
capabilă de autodezvoltare
cu greşeli mici; cu incompletitudini mici; cu incoerențe mici; cu
necesită antrenament
ezitări mici, depășite ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative)
pentru consolidare
oferite de învățător
cu greşeli; cu incompletitudini; cu incoerențe; cu ezitări depășite ca
se află în curs de formare
rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de învățător
8
2.3. Tipuri de evaluare în contextul ECD
Din punct de vedere al situaţiilor de evaluare, se evidențiază:
• evaluarea instrumentală - realizată în condiţii special create ce presupun elaborarea şi aplicarea
unor instrumente de evaluare (test însoțit de matrice de specificații și barem de
corectare/verificare/apreciere; probă orală, scrisă, practică sau combinată, fișe de evaluare, grile
de autoevaluare sau evaluare reciprocă etc.);
• evaluarea non-instrumentală (neinstrumentală) - realizată în circumstanţe obişnuite pe baza
observării activităţii elevilor și a feedback-ului imediat, fără folosirea anumitor instrumente de
evaluare, fiind destinată sensibilizării partenerilor angajați în proces (cadrul didactic și elevii) la
manifestările comportamentului performanțial al elevilor, în vederea prevenirii și combaterii
dificultăților și eficientizării procesului didactic.
ECD accentuează caracterul reflexiv al evaluării non-instrumentale, care trebuie asigurat în
contextul ghidării autoevaluării și evaluării reciproce pe baza criteriilor de succes aferente produsului
vizat. În cazul evaluării instrumentale, condiții de reflexie se asigură în cadrul activităților
diferențiate de postevaluare.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se disting: evaluarea
inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală. Respectând
semnificațiile acestor strategii de evaluare, MECD diferențiază trei tipuri de evaluare
formativă: evaluarea formativă în etape; evaluarea formativă punctuală; evaluarea formativă
interactivă [11, 19, 15].
Evaluarea inițială:
• este de tip formator;
• poate să se raporteze la finalitățile curriculare însușite anterior, determinate ca fiind necesare
pentru succesul elevilor în noul parcurs de învățare; poate avea caracter de diagnosticare a
experiențelor la un anumit subiect sau la o anumită unitate de învățare;
• poate fi instrumentală, dar și nonistrumentală;
• are caracter reflexiv și creează elevilor condiţii de autoevaluare şi autoreglare a învăţării;
• este ghidată de învăţător, care își asumă responsabilitatea corectării ulterioare a parcursului de
învățare al elevului prin combaterea și prevenirea dificultăților;
• prevede apreciere pe bază de descriptori, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare.
Evaluarea sumativă:
• se raportează la sub-competențele stipulate pentru unitatea de învățare parcursă;
• este instrumentală, elevii fiind conştienţi de demersurile evaluative întreprinse;
• este ghidată de învăţător, care își asumă responsabilitatea „pregătirii” elevului prin evaluări
formative; astfel, elevul percepe evaluarea sumativă drept un moment aşteptat, dar nu unul
care poate provoca tensiune şi frică;
• este succedată de activități diferențiate de postevaluare (reînvățare/recuperare, antrenament,
dezvoltare), în cadrul cărora se asigură condiții pentru reflexie;
• la Limba română și Matematică, numărul evaluărilor sumative se decide în baza recomandărilor
Scrisorii metodice pentru învățământul primar elaborată de MECC pentru anul în curs; la celelalte
discipline, evaluări sumative se realizează doar la sfârșit de semestru;
• în clasa I, prevede apreciere prin descriptori; se admite și indicarea punctajului acumulat.
Evaluarea formativă în etape:
• se raportează la câteva dintre sub-competențele stipulate pentru unitatea în curs de derulare (de
9
obicei, 2-3 sub-competențe, în funcție de contextul concret);
• totalitatea sub-competențelor vizate prin evaluările formative în etape trebuie să acopere
integral lista sub-competențelor vizate prin evaluarea sumativă la sfârșitul unității de învățare;
astfel, sunt necesare cel puțin 2 evaluări formative în etape pe parcursul unei unități de învățare;
• este instrumentală și presupune valorificarea produselor selectate pentru fiecare dintre sub-
competențele vizate (de obicei, 1-2 produse la o sub-competență, în funcție de contextul concret);
• este ghidată de învăţător pe baza criteriilor;
• prevede apreciere prin descriptori, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare;
• presupune acțiuni de recuperare pentru asigurarea succesului imediat.
Evaluarea formativă punctuală:
• se raportează la una dintre sub-competențele stipulate pentru unitatea respectivă;
• este instrumentală și presupune valorificarea unui produs selectat pentru sub-competența
vizată (în funcție de contextul concret, pot fi și două produse);
• este ghidată de învăţător pe baza criteriilor;
• prevede apreciere prin descriptori, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare;
• presupune acțiuni de recuperare pentru asigurarea succesului imediat.
Evaluarea formativă interactivă:
• se raportează la obiectivele lecției;
• este non-instrumentală și presupune un feedback:
- emoțional (de ex.: zâmbet; gesturi de aprobare; mimică de încurajare);
- de conținut (de ex.: ai scris corect; ai fost original; ai citit cu o intonație potrivită; ai rezolvat
corect; fii atent în continuare la utilizarea liniei de dialog);
- de activitate (de ex.: te-ai implicat; ai fost activ; ai apreciat obiectiv colegul; ai
susținut atmosfera de lucru în grup; am încredere că poți să te implici; ai nevoie de un pic de
curaj);
• mizează pe autoevaluare și evaluare reciprocă;
• este ghidată de către învăţător pe baza criteriilor, cu utilizarea cuvintelor încurajatoare și a
descriptorilor.
2.4. Caracteristici ale evaluării criteriale bazate pe descriptori
 Stimulatoare. Este centrată pe interesul superior al copilului; oferă posibilitatea tratării
diferenţiate.
 Centrată pe judecăţi de evaluare. Îl ajută pe elev să înveţe, făcându-l conştient de ceea ce se
întâmplă: ce învaţă? cum învaţă? de ce reuşeşte să înveţe? Dezvoltă capacitatea de autoevaluare la
elevi; sesizează punctele critice în învăţare; permite elevului să-şi remedieze erorile şi lacunele
imediat după apariţia lor şi înainte de declanşarea unui proces cumulativ.
 Oferă feedback formativ, rapid, reglând din mers procesul. Îl ajută pe elev să înveţe, iar pe
învățător să predea. Este ipostaza procesului educaţional, care oferă conexiunea inversă (răspunsul)
internă şi externă pentru activitatea de predare, realizată de învăţător, şi activitatea de învăţare,
realizată de elev, şi face posibilă interacţiunea eforturilor ambilor actanți (învățătorului, elevului).
Este un mecanism de autoreglare a activităţii didactice. Constituie o sursă de informare pentru
învățător şi elev şi un temei de a lua decizii pentru îmbunătăţirea procesului educaţional. Are rolul de
gestionare didactică a învăţării, de ameliorare a predării-învăţării. Se profilează ca un proces care
10
susţine activitatea realizată de către învățător şi elev, prin asigurarea feedback-ului cu referire la
calitatea efortului întreprins.
 Autentică. Angajează elevii în situaţii reale de viaţă; evaluează elevii în acţiune, în cadrul
procesului de învăţare; este contextualizată, bazată pe legătura dintre experienţele concrete de viaţă şi
ceea ce se învaţă.
 Colaborativă. Este holistă, dar acceptă şi modelul analitic (întregul este mai important decât
partea); este interactivă, angajează elevii în înţelegerea evaluării; este orientată spre ajutorul
pedagogic imediat.
 Dezvoltativă. Prezenţa evaluării în toate etapele procesului educaţional este asigurată prin
realizarea tuturor strategiilor: iniţială, formativă, sumativă. Măsoară performanţa actuală, oferă date
calitative; reduce timpul destinat actelor evaluative ample, sporindu-l pe cel destinat învăţării;
instrumentele evaluării formative permit stimularea proceselor cognitive la elevi.
 Transparentă. Criteriile de evaluare trebuie să fie anunţate anterior şi să constituie un model
de învăţare autoreglată. Descriptorii oferiți de către pedagog în cadrul fiecărei evaluări trebuie să fie
comunicați elevului şi părinţilor.
 Unitară. Evaluarea trebuie să urmărească și să opereze cu aceleași obiective, criterii,
metodologii pentru toți copiii.
3. ORGANIZAREA PROCESULUI
DE EVALUARE CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN CLASA I
3.1. Produse școlare recomandate și criterii de succes

MECD prezintă produsele școlare recomandate pentru disciplinele obligatorii în clasa I.
În listele pe discipline, fiecărui produs școlar i se atribuie un număr de ordine (P1, P2, P3 etc.).
Numerația respectivă va fi utilizată în proiectările didactice de lungă și de scurtă durată, în
instrumentele de monitorizare a performanțelor elevilor.
Fiecare produs școlar este însoțit de un sistem de criterii de succes. În contextul MECD,
produsul și sistemul aferent de criterii alcătuiesc împreună o unitate integră și inseparabilă, care va fi
utilizată în cadrul diverselor situații didactice: în proiectare; la elaborarea instrumentelor de evaluare;
la completarea instrumentelor de monitorizare a performanțelor elevilor.
Cadrul didacic trebuie să asigure cunoașterea și înțelegerea de către elevi a criteriilor de succes
și a descriptorilor de performanță.
 Criteriile de succes se anunță anticipat elevilor într-un limbaj accesibil, trebuie explicate, pot
fi stabilite/negociate cu elevii.
 Pentru a asigura accesibilitatea corespunzătoare vârstei elevilor, criteriile de succes pot fi
reinterpretate/reformulate în funcţie de nivelul experienţei relevate, dar şi de perioada anului şcolar.
 Cadrul didactic va afișa criteriile de succes în cursul activităților în care acestea sunt vizate,
astfel încât elevii să şi le însuşească treptat, dar nu va abuza în acest sens, nu va transforma sala de
clasă într-o expoziție permanentă de panouri și planșe. Suprasăturarea spațiilor cu elemente destinate
percepției vizuale induce fenomenul de „gunoi vizual” și are efecte opuse celor intenționate.
Atenție! Criteriile de succes nu sunt prevăzute pentru a fi memorate de către elevi. Sunt
instrumente de sprijin și ghidare în autoformare, nicidecum materie de învățat pe de rost.
11
 Criteriile de succes vor servi drept repere pentru o activitate conștientă. Cadrul didactic va
valorifica criteriile de succes și descriptorii de performanță în contextul unor metode şi tehnici de
învăţare-evaluare centrate pe interactivitate, pe judecăţi de valoare şi pe autoreglarea învăţării.
Astfel, criteriile de succes pot repera anumite suporturi oferite elevilor, de exemplu: fișe sau grile de
autoevaluare/evaluare reciprocă, fișe de învățare etc.
 Cadrul didactic va valorifica criteriile de succes și în realizarea unor tehnici de feed-back
pentru reglarea imediată/permanentă a învăţării, de exemplu: reuşit s-a dovedi a fi…; ţi-aş
recomanda…; te felicit pentru... etc.
3.1.1.Limba și literatura română
Produse recomandate Criterii de succes
P1 Informații prezentate 1. Prezint în 3-4 enunțuri informațiile importante la tema propusă.
succint 2. Utilizez cuvintele și expresiile potrivite.
3. Rostesc corect și clar fiecare enunț.
P2 Situația de 1. Respect tema propusă.
comunicare 2. Expun coerent și clar fiecare gând.
(prezentarea orală) 3. Respect ordinea ideilor.
4. Utilizez cuvintele și expresiile potrivite.
P3 Lectura imaginilor 1. Identific obiectele, acţiunile din imagine.
2. Formulez propoziţii.
3. Respect ordinea ideilor.
4. Intitulez imaginea.
P4 Răspunsul la 1. Înțeleg întrebarea.
întrebări 2. Formulez răspunsul corect complet și corespunzător.
3. Ordonez corect cuvintele în propoziție.
4. Rostesc corect și clar fiecare enunț.
P5 Dialogul oral 1. Respect tema/cerinţa propusă.
2. Utilizez formulele de inițiere, de menținere și de încheiere a unui
dialog.
3. Expun coerent și clar fiecare gând.
P6 Mesajul 1. Alcătuiesc un enunț care exprimă clar opinia mea.
argumentativ 2. Expun coerent și clar fiecare gând.
4. Folosesc cuvinte adecvate subiectului în discuție.
P7 Colaborarea în 1. Mă implic.
echipă 2. Sunt receptiv(ă) la ideile colegilor.
3. Argumentez cu calmitate propriile idei.
P8 Scrisul 1. Iau poziţia corpului, mâinii, caietului.
2. Respect forma şi mărimea literelor.
3. Respect spaţiul şi înclinaţia uniformă.
4. Urmăresc aranjarea în pagină.*
5. Scriu cu acurateţe.
P9 Propoziția alcătuită 1. Respect tema/cerinţa propusă.
și scrisă 2. Ordonez corect cuvintele în propoziție.
3. Respect regulile de scriere şi de punctuație învățate.
P10 Caietul meu 1. Caietul meu are aspect plăcut.
2. Scrierea este lizibilă.
3. Caietul este completat îngrijit.
4. Respect aşezarea în pagină, spaţiul între litere, cuvinte, teme.
12
P11 Recunoaşterea 1. Recunosc sunetul, cuvântul şi grupul de cuvinte în mesajul oral şi
sunetelor, a grupuri- scris.
lor de sunete, a 2. Rostesc clar sunetele, cuvinte şi grupuri de cuvinte în mesajul oral
cuvintelor, a şi scris.
enunţurilor simple în 3. Recunosc sunete/litere, cuvinte, grupuri de cuvinte în context
mesajul scris şi oral necunoscut.
P12 Citirea cu voce a 1. Pronunț corect fiecare cuvânt.
unui text cunoscut 2. Articulez corect toate cuvintele.
3. Citesc expresiv, cu intonaţia potrivită.
P13 Textul (literar/ 1. Pronunț corect fiecare cuvânt.
nonliterar) citit la 2. Citesc cursiv, fluent, fără pauze nejustificate.
prima vedere 3. Respect semnele de punctuaţie.
P14 Poezia recitată 1. Anunț titlul şi autorul poeziei.
2. Recit toate versurile.
3. Rostesc corect şi clar cuvintele.
4. Recit expresiv.
P15 Textul literar 1.Utilizez cuvinte din text.
povestit 2.Respect ordinea ideilor.
3. Expun clar fiecare gând.
P16 Transcriere de text 1. Transcriu corect textul.
2. Aranjez textul în pagină.
3. Scriu cu acuratețe.
P17 Dictarea (scrierea 1. Scriu corect literele/ silabele/cuvintele.
după dictare) 2. Respect regulile ortografice învățate și de punctuație.
3. Scriu lizibil și cu acuratețe.
P18 Prezentarea unui text 1. Numesc titlul, autorul textului.
literar cunoscut 2. Redau conținutul.
3. Exprim atitudinea proprie față de personaje.
4. Expun clar şi coerent gândurile.
P19 Prezentarea unei 1. Numesc titlul, autorul.
cărți citite 2. Explic prin ce mi-a plăcut cartea.
3. Explic ce am învățat din această carte.
3.1.2. Matematică
P1 Scrierea 1. Număr obiectele/imaginile.2
numerelor naturale 2. Scriu numerele folosind cifre/litere.3
3. Respect cerințele de scriere corectă.
P2 Calcul oral în baza 1. Calculez în minte.
unui exercițiu dat 2. Scriu răspunsul.
3. Efectuez proba (la necesitate).
P3 Calcul oral în baza 1. Citesc cu atenție cerința.
înțelegerii 2. Determin operația pe care trebuie s-o efectuez.
terminologiei 3. Calculez în minte.
matematice 4. Scriu răspunsul.
P4 Calcul în coloniță 1. Aranjez corect numerele în coloniță.
2. Efectuez calcule și scriu fiecare cifră a rezultatului.
3. Efectuez proba (la necesitate).
2
în cazul realizării cu sprijin în obiecte sau, respectiv, imagini
3
aici și în continuare, în cazuri similare, se alege varianta necesară dintre cele propuse
13
P5 Rezolvarea 1. Citesc cu atenție problema.
problemelor simple 2. Precizez care este condiția și care este întrebarea problemei.
3. Scriu schema problemei.
4. Scriu rezolvarea prin exercițiu.
5. Scriu răspunsul problemei.
P6 Formularea 1. Observ cu atenție suportul dat pentru formularea problemei.
problemelor simple 2. Îmi imaginez o situație potrivită.
3. Aleg date potrivite.4
4. Formulez condiţia problemei.
5. Formulez întrebarea problemei.
P7 Formarea șirurilor de 1. Înțeleg regula.
numere după o 2. Aplic regula și scriu șirul.
regulă dată
P8 Completarea șiruri 1. Observ cu atenție șirul.
lor de numere/forme 2. Descopăr regula de formare.
geometrice 3. Aplic regula și completez șirul.
P9 Recunoaşterea 1. Observ forma geometrică.
formelor geometrice 2. Îmi amintesc denumirea ei.
3. Notez răspunsul conform cerințelor.
P10 Efectuarea 1. Aleg instrumentul de măsurare potrivit.
măsurărilor 2. Aleg unitatea de măsură potrivită.
3. Efectuez măsurarea.
4. Scriu rezultatul obținut.
P11 Determinarea valorii 1. Citesc cu atenție.
de adevăr a unei 2. Mă întreb dacă este adevărat sau fals.
propoziții 3. Notez răspunsul conform cerințelor.
matematice
P12 Exercițiu lacunar 1. Citesc cu atenție.
(cu numere/semne 2. Determin conform cerințelor numărul/semnul care lipsește.
lipsă) 3. Completez exercițiul.
P13 Enunț lacunar 1. Citesc cu atenție.
(cu numere/cuvinte 2. Determin conform cerințelor fiecare număr/cuvânt care lipsește.
lipsă) 3. Completez enunțul.
P14 Completarea 1. Observ cu atenție tabelul/schema.
tabelelor/schemelor 2. Formulez o întrebare referitoare la caseta care trebuie completată,
folosind terminologia matematică.
3. Răspund la întrebare și completez caseta.
4. Dacă este necesar, continui în mod analog.
P16 Caietul meu 1. Caietul meu are aspect plăcut.
2. Scrierea este lizibilă.
3. Caietul este completat îngrijit.
3.1.3. Educația moral-spirituală
P1 Mesajul oral 1. Formulez clar mesajul.
4
dacă este necesar
14
3. Argumentez/dezvolt ideea principală.
4. Utilizez vocabularul corespunzător.
P2 Personajul 1. Numesc virtuţile şi viciile personajului.
textului/situației/ 2. Le caracterizez în cuvinte proprii.
cazului dat 3. Argumentez opinia/atitudinea față de acest personaj.*
P3 Studiul de caz 1. Explic ghidat situația /cazul (cauze, consecinţe, comportamente).
2. Formulez clar opinia/poziţia proprie.
3. Argumentez opinia formulată.
P4 Sărbători 1. Denumesc sărbătoarea calendaristică.
calendaristice 2. Descriu tradiţiile legate de această sărbătoare.
3. Respect succesiunea ideilor.
4. Exprim clar şi concis fiecare gând.
P5 Comunicarea 1. Respect subiectul/tematica.
2. Expun coerent și clar fiecare gând.
3. Respect succesiunea logică.
4. Utilizez limbajul corespunzător.
P6 Adoptarea de reguli 1. Explic ghidat situaţia/cazul.
și respectarea lor 2. Formulez reguli.
3. Argumentez necesitatea respectării regulilor.
4. Manifest interes şi disponibilitate.
3.1.4. Educația muzicală
P1 Interpretarea 1. Cunosc cuvintele cântecului.
cântecului 2. Cunosc melodia cântecului.
3. Interpretez expresiv5 cântecul.
4. Respect poziţia corpului în timpul interpretării.
P2 Audiția creației 1. Cunosc/recunosc titlul și compozitorul.
muzicale (ghidat) 2. Determin ghidat caracterul muzicii.
3. Îmi exprim ghidat impresiile despre creație.
4. Respect regulile de audiere.*
P3 Caracterizarea 1. Respect regulile de audiere.
creației muzicale 2. Numesc titlul (denumirea) creaţiei (lucrării).
audiate (ghidat) 3. Numesc compozitorul, autorul versurilor, cine interpretează.
4. Determin caracterul melodiei (cantabil, dansant, de marș).
5. Determin instrumentele muzicale care se evidențiază.
P4 Interpretarea creației 1. Respect regulile de audiere.
muzicale (ghidat) 2. Caracterizez emoțiile, sentimentele, exprimate de melodie.
3. Argumentez în ce momente din viaţă poate să sune această
creaţie.*
5
redarea liniei melodice cu gestul mâinii; improvizarea/executarea mișcării de dans potrivite ritmului melodiei.
15
3.1.5. Educația plastică
P1 Lucrări şi compoziţii 1. Respect tema plastică şi subiectul.
plastice6 2. Utilizez materialele / ustensilele corespunzătoare.
3. Realizez subiectul plastic prin tehnica studiată.
4. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul estetic).
P2 Lucrare plastică 1. Respect tema plastică şi subiectul.
utilizând creioanele 2. Utilizez corespunzător creioanele de diferite culori.
colorate 3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul estetic).
utilizând 2. Potrivesc culorile corespunzător subiectului/ temei/ celor
acuarela/guașul reprezentate.
utilizând culoarea ca 2. Combin reușit/corespunzător/adecvat culorile în lucrare.
element de limbaj 3. Execut lucrarea cu acurateţe (aspectul estetic).
plastic
utilizând 2. Utilizez punctul/liniile ca elemente decorative.
punctul/liniile 3. Realizez subiectul într-un mod individual.
P6 Compoziție plastică 1. Respect tema plastică şi subiectul.
2. Utilizez materialele / ustensilele corespunzătoare.
4. Realizez subiectul într-un mod individual.
P7 Compoziție în 1. Respect tema plastică şi subiectul.
materiale naturale 2. Accentuez centrul compoziției prin tehnicile/materialele alese.
3. Execut lucrarea cu acurateţe.
P9 Prezentarea lucrării7 1. Explic cum am respectat tema plastică şi subiectul.
2. Argumentez ce materiale / ustensile am folosit.
3. Explic cum am utilizat tehnica studiată.
3.1.6. Educația fizică
P1 Exerciții de front și 1. Identific modelul de mișcare.
formații 2. Execut exerciții de front și formații.
3. Respect regulile de acțiune individuală și în comun.
P2 Exerciții cu caracter 1. Înțeleg exercițiul.
aplicativ (mers, 2. Execut acțiunea (alergarea, aruncarea, prinderea etc.).
alergări, sărituri etc.) 3. Respect regulile de securitate.
4. Manifest insistenţă, curaj, răbdare.
P3 Exerciții de 1. Respect poziția inițială.
dezvoltare fizică 2. Execut exercițiile de DFG.
generală (EDFG) 3. Respect tehnica securității.
P4 Exerciții de atletism 1. Respect poziția corpului.
(săritură, alergare) 2. Manifest rezistență.
6
realizate prin utilizarea diverselor materiale, instrumente şi tehnici de artă
7
utilizând limbajul plastic
16
3. Respect tehnica securității.
4. Manifest insistenţă, curaj, răbdare.
P5 Exerciții din 1. Respect poziția corpului.
gimnastica de bază 2. Execut exercițiile propuse.
(rostogoliri, atârnări, 3. Manifest insistență, curaj, răbdare.
semisfoară etc.) 4. Respect regulile de securitate.
P6 Jocul sportiv / Jocul 1. Respect regulile jocului / ștafetei.
dinamic / ștafete 2. Execut tehnica elementelor jocului /ștafetei.
3. Manifest respect pentru adversar.
4. Respect tehnica securității.
P7 Aruncarea mingii 1. Respect poziţia corectă a corpului.
2. Arunc corect mingea în ţintă.
3. Respect regulile de securitate.
3.1.7. Educația tehnologică
P1 Proiect de 1. Descriu etapele tehnologice de confecţionare;
confecţionare 2. Comentez aspectul estetic;
3. Explic de ce sunt utile articolele.
4. Prezint schiţa grafică şi modelul decorativ proiectat;
P2 Articole tradiţionale8 1. Selectez pânza/materialul necesar;
2. Păstrez în condiţii potrivite materialele şi ustensilele;
3. Respect normele de igienă şi protecţie a muncii.
P3 Confecționare de 1. Selectez materialele și ustensilele necesare.
lucrări9 2. Respect etapele tehnologice.
3. Utilizez schițe, scheme și diferite tehnici de lucru.
4. Realizez lucrarea cu acuratețe.
5. Respect normele de igiena și protecție a muncii.
6. Finisez articolul.
P4 Evaluarea lucrărilor 1. Apreciez cât este de estetică lucrarea.
confecţionate 10 2. Explic dacă se respectă tradiţia populară.
3. Explic dacă s-au respectat etapele tehnologice.
4. Explic cât de calitativ este produsul.
5. Respect terminologia specifică.*
3.2. Produse școlare opționale

MECD se aplică și în cadrul disciplinelor opționale, învățătorul având posibilitatea de a
formula produse și criterii proprii după modelul disciplinelor obligatorii înrudite. Învățătorul poate
propune produse opționale și în cadrul disciplinelor obligatorii – un produs opțional într-un modul,
prin corelare cu o finalitate curriculară. În proiectele didactice, produsul opțional se va marca cu
asterisc și se va prezenta deplin, împreună cu criteriile de succes.
Exemple de produse opționale în clasa I:
Limba română: Rebusul • Graficul emoțiilor • Portretul cuvântului • Profilul personajului.
Matematică: Numărare cu startul, finalul şi pasul dat • Schimb de bani • Proiect • Crosswords.
8
conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare.
9
realizarea procesului tehnologic conform proiectului elaborat.
10
conform cerinţelor estetice, tehnologice şi funcţiilor utilitare.
17
4. PROIECTAREA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI
4.1. Proiectarea eșalonată a ECD
Proiectarea demersului didactic la o disciplină școlară solicită cadrului didactic gândirea în
avans a derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării şi evaluării, eșalonată pe
două niveluri intercondiționate:
 proiectarea de lungă durată (pentru un an școlar, un semestru, o unitate de învățare):
proiectarea modului de administrare a disciplinei; proiectarea unităților de conținut;
 proiectarea de scurtă durată: elaborarea proiectelor de lecție (sau altă formă de organizare, de
exemplu, excursie).
Prezenta metodologie prevede atât operarea unor elemente de extindere a proiectării didactice
eșalonate din perspectiva ECD, cât și optimizări care duc la anumite restrângeri. Managerii nu vor
impune imediat variantele extinse, dar vor susține și vor promova implementarea treptată a
acestora în vederea cumulării firești și armonioase a experienței.
Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiectarea
administrării disciplinei, iar proiectarea unităților de învățare să o realizeze pe parcurs, pe măsura
finalizării implementării proiectului unității anterioare. Adoptând inițial varianta tradițională a
proiectului unui modul, învățătorul o va putea completa pe parcurs în cheia extinderilor propuse,
dobândind, astfel, experiență.
Prin contrapunerea nivelurilor de proiectare, se evidențiază elementele prin care se va realiza
implementarea proiectării eșalonate a ECD:
Proiectarea de lungă durată Proiectarea de scurtă durată
Proiectarea Proiectarea
Proiectarea
administrării unităților de învățare
lecțiilor
disciplinei (a modulelor)
Competențele Sub-competențele prevăzute Sub-competențele selectate pentru lecție
specifice disciplinei pentru modul Obiectivele lecției
Succesiunea unităților Succesiunea subiectelor Succesiunea evenimentelor instrucționale
de învățare în an tematice în modul (sau a etapelor ERRE)
Eșalonarea timpului: Repartizarea timpului: Administrarea timpului:
nr. total de ore pe an; nr. de ore alocate la modul; durata lecției;
nr. de ore per modul perioada calendaristică pentru durata fiecărei etape a lecției
fiecare subiect tematic
Resurse: Strategiile didactice: forme; metode,
nr. paginilor respective din procedee și tehnici; mijloace
manualul aprobat de MECC; Strategiile de evaluare: tipul evaluării;
alte resurse la discreție instrumentul de evaluare; produsele vizate
(doar în cazul evaluărilor instrumentale)11
Eșalonarea Repartizarea evaluărilor Descrierea demersului proiectat
evaluărilor (inițiale; (inițiale; formative în etape;
formative în etape; sumative) în cursul
sumative) pe modulului11
11
parcursul anului Repartizarea produselor
pentru evaluările formative în
etape în cursul modulului11
11
extindere din perspectiva ECD
18
4.2. Proiectarea de lungă durată din perspectiva ECD
Proiectul de lungă durată:
• include proiectarea administrării disciplinei și proiectele unităților de învățare;
• este un document managerial care se întocmește de către cadrul didactic la începutul anului
şcolar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe
parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;
• trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al
conţinuturilor și evaluărilor în cheia paradigmei ECD, punctat pe structura anului școlar și orientat
spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei.
• este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluență a normativității
didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogului – benefică, întâi de toate, pentru
elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.
4.2.1. Proiectarea administrării disciplinei
Disciplina: ................................................................... Model
Competențele specifice:
1. ……………………………………………………
2. ………………etc.
Resurse bibliografice:
1. ……………………………………………………
2. ………………etc.
Administrarea disciplinei:
Nr. de ore/săpt. Nr. de ore/an
Nr. de Evaluări
Unitățile de învățare (modulele) Observații
ore/modul EI EFE ES
Indicații pentru completarea rubricilor

 Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.
 Competențele specifice disciplinei – se transcriu din curriculum disciplinar (v. Concepția
didactică a disciplinei).
 Resurse bibliografice – se listează produsele curriculare utilizate:
- produse curriculare principale: curriculum disciplinar, manualul școlar aprobat de MECC;
- produse curriculare auxiliare: ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni
metodologice, caiete de activitate independenta pentru elevi, culegeri de teste etc.
Atenție! Auxiliarele pentru elevi se vor alege în mod judicios, ținând cont de prevederile
curriculare, posibilitățile de armonizare cu manualul aprobat de MECC, necesitățile și
preferințele elevilor, posibilitățile financiare ale părinților. Aceste suporturi nu sunt obligatorii,
iar alegerea lor se va consulta cu managerul pentru învățământul primar. Managerul va exclude
abuzul de suporturi auxiliare, precum nici nu va impune procurarea unor anumite suporturi.
 Nr. de ore/săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.

 Nr. de ore/an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este stabilită pentru fiecare
an şcolar în parte de către MECC al Republicii Moldova.
 Unitățile de învățare (modulele) – pot fi eșalonate preluînd denumirile unităților de
19
conținut din curriculum la disciplină (v. Repartizarea conținuturilor pe clase și unități de timp)
sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.
 Nr. de ore/modul – se proiectează orientativ, ținând cont de: recomandările din curriculum la
disciplină (v. Repartizarea conținuturilor pe clase și unități de timp); conținuturile respective din
manual; complexitatea conţinuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.
 Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), formative în etape (EFE) și sumative
(ES) în fiecare modul; astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă repartizarea orelor pe
module îi va permite să deruleze eficient procesul ECD; totodată, se creează o viziune de
ansamblu asupra procesului didactic la disciplină.
Atenție! Numărul de evaluări sumative la Limba română și Matematică se proiectează ținând
cont de recomandările Scrisorii metodice pentru învățământul primar din anul școlar în curs. La
celelalte discipline se vor proiecta evaluări sumative doar la sfârșit de semestre, iar la fine de
module se vor realiza evaluări formative în etape.
 Observații – modificările care, eventual, survin pe parcursul anului şcolar.

 Cadrul didactic are libertatea de a completa tabelul Administrarea disciplinei cu alte rubrici care îi
pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcaţie între semestre; poate
include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru
parcurgerea modulului (de ex., S1, S2…etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).
Exemplu Limba și literatura română. Administrarea disciplinei
Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an12
8 264
Unitățile de învățare Evaluări Obser
Nr. ore
(perioadele învățării citit-scrisului) EI EFE ES vații
Semestrul 1
1. Perioada prealfabetară 38 1 3 1
2. Perioada alfabetară 82 1 4 1
Total semestrul 1 120 2 7 2
Semestrul 2
2
2.Perioada alfabetară 88 1 4 probă orală
și test
2
3.Perioada postalfabetară 56 1 3 teste, inclusiv
1 anual
Total semestrul 2 144 2 7 4
Total an 264 4 14 6
4.2.2. Proiectarea unităților de învățare

Unitatea de învățare:.............................................. Model
Nr. de ore alocate:..............................
Sub-com Nr.de
Detalieri de conținut Data Resurse Evaluare Observații
petențe ore
12
poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice
20
Indicații pentru completarea rubricilor
 Unitatea de învățare (sau modulul) – se trece numărul de ordine și denumirea unității, în
conformitate cu eșalonarea din tabelul Administrarea disciplinei. Proiectarea unității de învățare
poate fi realizată atât la începutul anului școlar, cât și pe parcurs – pe măsură ce se finalizează
implementarea proiectului unității anterioare.
 Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din tabelul Administrarea disciplinei.
 Sub-competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor sub-
competențelor prevăzute pentru modulul dat în curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3
etc.); dacă se consideră necesar, se transcriu din curriculum.
 Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru unități de 1-3 ore, care pot fi
preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conținuturi din curriculum disciplinar; apoi,
în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează
parcursule elevilor la fiecare lecție – mai succint sau mai desfășurat.
 Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în coloana anterioară,
ținând cont de structura anului școlar.
 Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxiliare, pentru
fiecare subiect tematic. La discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale
didactice, forme de organizare a activităţilor ş.a.)
La nivelul unității de conținut, nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activității
didactice la lecții. La dorință, referințe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor.
 Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea inițială (EI); evaluarea
formativă în etape (EFE); evaluarea sumativă (ES), inclusiv cea anuală (EA).
• La început de an, semestru, modul, se proiectează o EI.
• La disciplinele Limba română și Matematică, la finele fiecărui modul este obligatorie o ES,
după care se rezervează timp pentru activități postevaluative diferențiate. Pentru un modul
voluminos, pot fi proiectate două ES – una secvențială, alta finală. La celelalte discipline, ES
se vor realiza doar la semestru, iar la fine de module se vor desfășura EFE.
• Repartizarea EFE în cursul modulului se va face în corespundere cu ritmul de învățare al
elevilor, alți factori eventuali. Se vor proiecta cel puțin două EFE pe parcursul finalizat prin
ES (la fine de modul sau secvențială).
Atenție! Se va urmări ca totalitatea produselor școlare supuse evaluării formative în etape pe

parcursul modulului să asigure o acoperire deplină a sub-competențelor care vor fi vizate prin
evaluarea sumativă la finele modulului.
Pentru fiecare EFE se vor indica produsele selectate. De exemplu, abrevierea EFE (P1, P2)
înseamnă că evaluarea formativă în etape se va realiza pe baza produselor P1 și P2 din lista
produselor școlare recomandate la disciplina respectivă (cap. 3).
• Evaluările formative punctuale și cele interactive au ca funcție prioritară învățarea. De aceea
nu este neapărat necesar de a le proiecta la nivel de modul, dar la nivel de lecții.
În cazul în care este dificil de a acoperi prin EFE toate sub-competențele vizate la modul, se
admite proiectarea evaluării unor sub-competențe prin EFP. Înregistrările respective se vor
face în rubrica Observații.
21
Exemplu Matematică
Modulul 3. Boboceii prind aripi (Adunarea şi scăderea în concentrul 0-10)
Nr. de ore alocate: 34
Sub-com Nr. Resurse
Detalieri de conținut Data Evaluare Obs.
petențe ore nr.pag. manual
1.Operaţia de adunare:
3.1. • Predare-învățare 1 36-37 EI
3.2. • Consolidare-dezvoltare 1
3.3. 2.Operaţia de scădere:
3.4. • Predare-învățare 1 38-39
3.5. • Consolidare-dezvoltare 1
3.Adunarea şi scăderea cu 1:
40-41
• Înțelegere 1
4.Adunarea cu 2:
• Predare-învățare 1 42
5.Scăderea cu 2:
43
• Predare-învățare 1
44-45
• Consolidare-dezvoltare 1
7.Adunarea cu 3:
46
8.Scăderea cu 3:
47
9.Adunarea şi scăderea cu 3: EFE
48-49
• Consolidare-dezvoltare 1 (P2, P12)
10.Probleme de aflare a sumei:
• Predare-învățare 1 50-51
• Înțelegere 1 52-53
13.Probleme de aflare a restului:
• Predare-învățare 1 56-57
14.Adunarea şi scăderea cu
EFE
numerele până la 5: 58-59
(P2, P12, P5)
• Analiză-sinteză 1
15.Probleme de mărire a unui
număr cu câteva unităţi:
60-61
16.Adunarea cu 6, 7, 8, 9:
22
17.Probleme de micşorare a unui
număr cu câteva unităţi:
64-65
18.Scăderea cu 6, 7, 8, 9:
19.Adunarea şi scăderea până la
10:
68-69
• Aplicare 1
20.Cine seamănă, culege:
70-71
• Analiză-sinteză 1 EFE (P3,
Fișe diferențiate
• Activități diferențiate 1 P12, P5, P6)
Culeg. de teste,
21.Evaluare sumativă 1 ES
Test nr. 2
22. Activități diferențiate de
1 Fișe diferențiate
postevaluare
Pentru a verifica dacă produsele sunt selectate bine, se poate face confruntarea cu sub-
competențele prevăzute la modul, de exemplu, în formă tabelară:
Detalieri Evaluare
Evaluări formative în etape Evaluare sumativă (test)
1. Produse:
P2: Calcul oral în baza unui exercițiu dat Sub-competenţe:
P12: Exercițiu lacunar (cu numere/semne 3.1. Perceperea elementelor de limbaj
lipsă) matematic aferent conceptelor de adunare şi
2. Produse: scădere.
P2: Calcul oral în baza unui exercițiu dat 3.2. Efectuarea adunării şi scăderii numerelor
P12: Exercițiu lacunar (cu numere/semne naturale în concentrul 0-10.
lipsă) 3.3. Aplicarea operaţiilor de adunare, scădere şi
P5: Rezolvarea problemelor simple a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi
3. Produse: descompunerea numerelor; aflarea unor numere
P3: Calcul oral în baza perceperii necunoscute în exerciţii.
terminologiei matematice 3.4.Rezolvarea problemelor simple, explicând
P12: Exercițiu lacunar (cu numere/semne în cuvinte proprii mersul rezolvării.
lipsă) 3.5. Formularea unor probleme simple, pornind
P5: Rezolvarea problemelor simple de la: obiecte, imagine, enunţ incomplet.
P6: Formularea problemelor simple
Un cadru didactic experimentat și creativ poate ajunge la variante personalizate ale interpretării
proiectului la nivel de modul din perspectiva ECD.
4.3. Proiectarea de scurtă durată din perspectiva ECD
Proiectul didactic al unei lecţii oferă o schemă raţională a desfăşurării lecţiei, pornind de la trei
repere intercondiționate:
• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele lecției;
• elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conţinuturi și strategii didactice
(forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);
• modul în care măsurăm eficienţa învăţării – strategii de evaluare.
23
Elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecției în unitatea de învăţare, ceea ce
implică stabilirea tipului de lecție, iar tipul lecției este corelat cu tipul de evaluare care poate fi
valorificat la lecție. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:
• activitățile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de lecție,
vizând diferite aspecte, inclusiv cele metacognitive;
• evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare, iar evaluările
formative în etape – la lecțiile de analiză-sinteză; însă, în funcție de rezervele de timp ale modulului
și de alți factori, cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.
Antetul proiectului didactic al unei lecții va include următoarele componente:
 Subcompetențe: 3.1.; 3.2 etc. Model 1

 Obiectivele lecției:
La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:
O1: ...............................
O2:............................etc.
 Strategii didactice:
- forme:...................................................
- metode, tehnici și procedee:...................
- mijloace:...............................................
 Strategii de evaluare: .....................................................................
În rubrica Strategii de evaluare se vor preciza: tipul evaluării; instrumentul de evaluare și

produsele vizate (în cazul evaluării instrumentale pe bază de produse); metode, procedee și tehnici
utilizate. Aducem câteva exemple:
a. Strategii de evaluare:
- evaluare inițială: dictare matematică (P3); autoevaluare (grilă);
- evaluare formativă interactivă.
b. Strategii de evaluare:
- evaluare formativă punctuală: probă orală (P1); autoevaluare (procedeul cromatic);
c. Strategii de evaluare:
- evaluare formativă în etape: probă scrisă (P4, P6, P10); autoevaluare (grilă);
d. Strategii de evaluare: evaluare sumativă: test.
e. Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă; evaluare reciprocă (fișe).
Antetul proiectului de lecție poate fi organizat și în formă tabelară. Această formă permite
explicitarea corelării elementelor incluse. Forma tabelară poate fi recomandată pentru publicații și
lecții publice, dar poate fi aplicată, la discreția învățătorului, și în proiectele zilnice ale lecțiilor:
24
Sub-com Obiective Produse Criterii de
petenţe La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil: evaluate succes
 Strategii didactice:
- forme:...................................................
- metode, tehnici și procedee:...................
- mijloace:...............................................
 Strategii de evaluare: ..................................................................... Model 2
 Bibliografie:
Luând în calcul experiența ultimilor ani, generalizăm câteva aspecte care necesită atenție în
proiectarea didactică a lecției din perspectiva ECD:
- Proiectarea juicioasă a strategiilor de evaluare.
- Echilibrarea ponderii activităților specifice ECD în contextul triadei predare-învățare-evaluare,
excesul fiind la fel de nociv ca și insuficiența.
- Asigurarea unei baze solide a competențelor profesionale legate de didacticile disciplinelor,
aceasta fiind premisa incontestabilă a eficienței proiectării didactice din perspectiva ECD, care
trebuie să persiste în vizorul cadrelor didactice și a managerilor responsabili pentru învățământul
primar.
5. PROCESAREA ŞI INTERPRETAREA
DATELOR EVALUĂRII ÎN CLASA I
5.1. Documente școlare și instrumente de monitorizare a performanțelor

În clasa I, cadrele didactice vor opera doar cu criterii şi descriptori, fără atribuirea
calificativelor. Accentul cade pe motivaţia învăţării, pe judecăţile de valoare.
Procesarea datelor evaluării în clasa I se realizează în:
 documente școlare: portofoliul performanțelor școlare al elevului; dosarul personal al elevului;
tabelul de performanță școlară al elevului;
 instrumente de monitorizare a performanțelor, de exemplu: diagrame de monitorizare a
performanțelor; registre de înregistrare a performanţelor; fișe de observare; fișe de evaluare; scale
de evaluare; fişe de monitorizare a progresului; agende; interviuri; chestionare; ghiduri de
conversaţie/planuri de dezbatere; protocoale de observare; liste/inventare de control/raportare;
portofolii; studii de caz; grile de observare; liste de control/de verificare; scări/scale de clasificare
a performanţelor individuale ale elevului; hărți ale performanțelor individuale ale elevilor.
MECD accentuează principiul flexibilității în alegerea instrumentelor de monitorizare a
performanțelor, susținând abordarea personalizată în vederea unei funcționalități reale.
Catalogul clasei este un document de stat, completarea căruia constituie o responsabilitate a
învățătorului diriginte și a cadrelor didactice la anumite discipline. Completarea se realizează în
conformitate cu actele normative în vigoare. În clasa I, note, calificative și alte forme de apreciere
în catalogul clasei nu se fixează.
Cadrul didactic va prezenta părinților, sau reprezentanților legali ai copilului, rezultatele
25
individuale ale acestuia, în baza portofoliului performanțelor școlare, a instrumentelor de
monitorizare a performanțelor. Comunicarea cu părinții elevilor poate fi realizată prin diverse
mijloace: scrise sau verbale. Cadrul didactic va asigura confidenţialitatea comunicării cu părinţii
privind rezultatele elevilor.
5.2. Verificarea caietelor de lucru ale elevilor
Caietele de lucru ale elevilor constituie spaţiu de învăţare, ameliorare, recuperare.
Caietele de lucru se vor verifica zilnic, după fiecare lecţie. Nu se vor pune note, nici
calificative. Pot fi scrise recomandări stimulative, aprecieri încurajatoare.
Învăţătorul îşi va concentra evaluarea activității în caiete pe succesul elevilor.
Cultura evaluativă impune revalorizarea corectării în caiete: corectarea nu înseamnă pedeapsă,
dar o stimulare a elevului pentru învăţare: greşeală doar se va sublinia, iar elevul va avea
posibilitate să se corecteze pe câmp sau să reia mai jos în caiet cuvintele/sarcinile greşite.
Dacă greşeala este de ordinul standardelor învăţate, atunci elevul trebuie să se mobilizeze
pentru a se autocorecta. Dacă greşeala nu vizează un standard învăţat, atunci învăţătorul poate
corecta, iar această corectare nu va constitui element de depreciere, ci de învăţare.
Procedeul cromatic (culorile semaforului, de ex.) în evaluare se va folosi în următoarele

situații:
• autoevaluare: elevul arată/colorează/subliniază pe fișa de autoevaluare modul în care crede
că a lucrat;
• pentru a semnala gradul de înțelegere a unei sarcini: elevul demonstrează o anumită
culoare (de ex. cupele-semafor) semnalând că a înțeles sarcina (verde) sau că are anumite
dificultăți (galben) sau nu înțelege defel (roșu);
• pentru înregistrări în diagrama de monitorizare a performanțelor: învățătorul folosește
cromatica în propriile instrumente, fără a le plasa în agenda elevului, fără a le folosi în
caiete sau fișe de lucru ale elevilor.
Atenție! Învățătorul nu va folosi procedeul cromatic pentru a exprima aprecieri în
agende, caiete sau pe fișe lucrate de elevi.
5.3. Verificarea probelor de evaluare sumativă

Verificarea se realizează în funcție de instrumentul de evaluare aplicat.
În cazul unui test, învățătorul face însemnări pe grila docimologică, în corespundere cu tipul
respectiv de item (de exemplu: L 0 1 2, L 0 2, L1(A)). În cadrul evaluării reciproce, elevilor li se
poate propune o variantă mai accesibilă, de exemplu: ¾ (3 puncte realizate din 4 posibile). Pentru
itemii realizați corect se poate folosi bifa ☑.
Erorile comise doar se subliniază sau se încercuiesc. Elevilor li se va oferi posibilitatea de
autocorectare la lecția de postrezolvare destinată activităților diferențiate: reînvățare/recuperare,
antrenament și dezvoltare.
5.4. Procedeul „R” – RECUPERARE
Principiul motivării pentru învăţare, principiul succesului şi al corelării evaluărilor formative
cu cele sumative condiţionează o învățare fără eşec.
În cazurile excepţionale, când se constată elemente de nereuşită (motiv de boală, abandon
26
şcolar, absenţe motivate/nemotivate) se va recurge în mod obligatoriu la activităţi de recuperare.
Învăţătorul va realiza un plan de recuperare, coordonat cu șeful comisiei metodice sau directorul-
adjunct pentru învățământ primar (Anexa 1). Se recomandă a informa părinții, sub semnătură, despre
planul de recuperare.
Recuperarea se realizează timp de o săptămână după revenirea elevului (sau din momentul
stabilirii planului de recuperare). În catalog nu se fac referințe la activitatea de recuperare.
Ce facem dacă elevul a lipsit înainte de evaluarea sumativă?
 Nu se recomandă a-l încadra imediat după revenire în evaluarea sumativă. Aceasta ar putea să-i
sporească riscurile de nereușită.
 Se recomandă să se ofere proba/testul doar în cazul în care elevul acceptă.
 Se va lua în considerare doar rezultatul acceptat de elev.
 În caz contrar, se intervine după procedeul „R” (Recuperare).
5.5. Diagrama de monitorizare a performanțelor elevilor
Diagrama de monitorizare a performanțelor elevilor constituie un instrument de procesare și
interpretare de către cadrul didactic a datelor evaluării la nivelul comportamentului performanțial al
elevilor în cadrul disciplinelor școlare. La diagrama pe disciplină se atașează lista produselor și a
criteriilor de succes recomandate la disciplina respectivă.
Atenție! Pentru respectarea principiului libertății în alegerea instrumentelor de monitorizare a

performanțelor, se recomandă a aborda structura diagramei și modalitățile de înregistrare a
datelor în manieră personalizată, în funcție de necesități și posibilități diverse, fără a prejudicia
funcționalitatea în contextul ECD. Managerii responsabili pentru învățământul primar nu vor
impune forme și structuri unice, dar vor urmări și vor promova eficiența instrumentelor alese de
cadrele didactice.
Ca variante posibile de completare, se recomandă înregistrarea nivelurilor de performanță prin

cuvinte (deplin sau abreviat într-un mod convenabil) sau folosind procedeul cromatic, de exemplu
după cum se prezintă în tabelul 2.
Tabelul 2. Variante de înregistrare a nivelurilor de performanță în diagrama învățătorului
Nivelurile de Înregistrare prin:
Descriptorii de performanță
performanță abrevieri culori
corect; complet; coerent; fără ezitări independent ind. verde
cu greşeli mici; cu incompletitudini mici; cu incoerențe

ghidat de
mici; cu ezitări mici, depășite ca rezultat al ghidării ghid. galben
învățător
(întrebărilor orientative) oferite de învățător
cu greşeli; cu incompletitudini; cu incoerențe; cu ezitări
cu mai mult
depășite ca rezultat al sprijinului (indicațiilor, spr. roșu
sprijin
explicațiilor) oferit de învățător
Se consideră oportune următoarele trei componente structurale intercondiționate ale
diagramelor pe discipline, care permit o abordare eșalonată a procesului de monitorizare:
I. Monitorizarea etapizată a performanțelor;
II. Monitorizarea punctuală a performanțelor (selectiv);
III. Sinteza performanțelor.
27
Atenție! Structura de trei componente a diagramei se recomandă, cu precădere, pentru deținătorii
gradelor didactice superior și unu. Celelalte cadre didactice pot opta pentru variante reduse, cea
minimală fiind II. Monitorizarea punctuală a performanțelor (selectiv).
Monitorizarea etapizată a performanțelor se recomandă pentru toți elevii pe

parcursul anului școlar, în cadrul evaluărilor formative în etape la disciplină – se înregistrează
nivelurile de performanță în raport cu fiecare produs școlar evaluat (prin cuvinte/abrevieri/culori). În
funcție de disiplină, sau după preferința învățătorului, pot fi completate tabele separate pe module, pe
semestre sau un tabel anual.
I.MONITORIZAREA ETAPIZATĂ A PERFORMANȚELOR Model
Nivelurile de performanță (evaluări formative în etape) orientativ
data 28.09 09.10
ELEV: produsele P1 P2 P6 P3 P4 P5 P12
1.Baltag Doina
2.
În baza completării etapizate a tabelului respectiv, cadrul didactic va putea să identifice mai
ușor produsul/produsele care necesită o monitorizare mai atentă, punctuală pentru unii elevi. În acest
scop, învățătorul poate realiza orice completări care îl pot ajuta în corecția traseului personal al
elevului, de exemplu bifare, încercuire, subliniere etc.
Monitorizarea punctuală a performanțelor se recomandă a fi realizată:
• în special la Limba română și Matematică (învățătorul are libertatea de a alege și alte
discipline, după necesitate și posibilitate);
• pe parcursul anului școlar, în cadrul evaluărilor formative punctuale, în mod selectiv: pentru
anumite produse și anumiți elevi.
Pe parcursul lecțiilor și în cadrul monitorizării etapizate a performanțelor, învățătorul identifică
produsele care prezintă dificultăți unor anumiți elevi (celor care realizează produsele cu mai mult
sprijin sau ghidat). Pe aceste produse și elevi se focalizează monitorizarea punctuală:
• produsul evaluat și criteriile de evaluare/de succes;
• lista elevilor monitorizați;
• datele calendaristice ale evaluărilor punctuale (de exemplu zilele sau lunile în care s-a
desfășurat monitorizarea punctuală);
• nivelurile individuale conform descriptorilor: independent, ghidat de învățător, cu mai mult
sprijin (înregistrate prin cuvinte/abrevieri/culori).
Model
II. MONITORIZAREA PUNCTUALĂ
Produsul școlar evaluat: P14. Poezia recitată orientativ
Criteriile de evaluare:C1. Anunță titlul şi autorul poeziei.
C2. Recită toate versurile.
C3. Rostește corect şi clar cuvintele.
C4. Recită expresiv.
C5. Folosește mimica și gesturile.
Date calendaristice
Elev: Sept. Oct.
1. Agheni Radu
2.
28
Notă: Înregistrările (prin abrevieri/cuvinte/culori) pot fi completate (la discreția învățătorului)
prin precizarea criteriului/criteriilor care solicită ameliorare, recuperare sau dezvoltare (de ex., pe
caseta roșie poate fi precizat: C2, C4, C5).
Sinteza performanțelor se recomandă la finele anului școlar, prin raportare la
competențele specifice disciplinei și produsele corespunzătoare:
- competențele specifice disciplinei și, corespunzător, lista de produse școlare prin care a fost
evaluată pe parcursul anului fiecare competență;
- lista elevilor;
- nivelurile individuale atinse în mod preponderent (cel mai frecvent) pe parcursul anului,
conform descriptorilor (reprezentate prin abrevieri/culori/cuvinte, la discreția cadrului
didactic); aceste date se vor obține prin sinteza datelor fiecărui elev din cadrul Monitorizării
etapizate a performanțelor.
III.Sinteza performanțelor Model
Competențele specifice: orientativ
1. ............ 3. ...............
2. ............ 4. ................
Competențele specifice
Produsele evaluate
1 2 3 4
Elev: P1, P2, ... P3, P5... P3, P4... P18, P21...
1. Andriescu Alina independent independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin
2.
Note:
 Datele din Sinteza performanțelor se trec în Tabelul de performanță, rubricile pe discipline.
 Înregistrările (prin abrevieri/cuvinte/culori) pot fi completate (la discreția învățătorului) prin
precizarea produsului/produselor care solicită ameliorare, recuperare sau dezvoltare. Aceste
completări pot ghida cadrul didactic în completarea rubricii „Recomandări/arii de
dezvoltare” în Tabelul de performanță școlară.
5.6. Tabelul de performanță școlară
Tabelul de performanță școlară este un instrument de monitorizare a performanțelor elevului și
reprezintă o sinteză a rezultatelor obținute pe parcursul anului de studii. Este un document
obligatoriu pentru toți elevii claselor primare din Republica Moldova.
Tabelul dat (Anexa 2) etalează performanțele individuale ale elevului în corespundere cu
finalitățile curriculare, cu produsele școlare supuse evaluării pe parcursul anului școlar și cu
descriptorii de performanță.
Se completează de către învățătorul-diriginte și cadrele didactice, specialiști la disciplinele
școlare (eventual: educaţia muzicală, educaţia plastică, educaţia fizică).
Se prezintă părinților sau reprezentanţilor legali ai acestora și elevului:
 la începutul anului școlar, dirigintele familiarizează părinții cu tabelul (în baza descrierii date
în MECD), pentru a-i cunoaște cu performanțele posibile de atins de către copil pe parcursul clasei I;
de exemplu, familiarizarea poate fi realizată la ședința cu părinții sau oferind o copie a tabelului
(necompletat);
 la finele anului școlar, părinților li se oferă tabelul completat, cu semnătura dirigintelui;
29
părintele semnează tabelul și îl întoarce dirigintelui;
 administrația instituției aplică ștampilă și semnătură după semnătura părintelui;
 documentul autentificat se păstrează în dosarul personal al elevului; părinții au dreptul să
primească o copie a documentului autentificat.
Tabelul de performanță constituie o informație veridică pentru transferul elevului în altă
instituție de învățământ.
În Tabelul de performanță pentru clasa I se conține rubrică Copilul la școală. Dirigintele va
completa prin bifare rubrica dată, realizând o sinteză în baza observării comportamentului copilului
în diferite contexte ale vieții școlare, în activitățile curriculare și extracurriculare.
În rubricile pe discipline, dirigintele și specialiștii vor bifa modul prioritar în care elevul a
demonstrat pe parcursul anului fiecare competență specifică stipulată în curriculum disciplinar,
realizând o sinteză a performanțelor în baza diagramei de monitorizare a performanțelor și a
observării comportamentului performanțial al elevului: independent; ghidat de învățător; cu mai
mult sprijin.
Pe ultima linie a fiecărui tabel disciplinar se listează activități de învățare și evaluare
desfășurate pe parcursul anului școlar (conform listei produselor școlare recomandate la disciplină),
pentru a crea o imagine mai amplă despre formarea elevului. Aceste liste se prezintă în regim de
familiarizare și nu presupun operare (nu se fac sublinieri, bifări etc.)
La final, dirigintele poate propune recomandări/arii de dezvoltare.
În cazul în care elevul învață conform unui plan educațional individualizat, dirigintele are
libertatea și responsabilitatea de a interveni cu modificări corespunzătoare în completarea tabelului.
30
BIBLIOGRAFIE
***
1. Codul Educației al Republicii Moldova, Chișinău 2014, nr.152 din 17.07.2014, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.319 – 324, art.nr.614 din 23.11.2014
2. Concepția Evaluării rezultatelor școlare. Pâslaru Vl, Achiri I., coord., IȘE: Chișinău, 2006.
3. Curriculum şcolar, Clasele I-IV, Chişinău, 2010;
4. Evaluarea criterială în bază de descriptori în învățământul primar. Clasa 1. Ghid metodologic
pentru cadrele didactice (aprobat la Consiliul național pentru curriculum, Ordinul 862 din 07
septembrie 2015);
5. Instrucțiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin descriptori în
învățământul primar, clasa I (aprobată la Consiliul național pentru curriculum, Ordinul nr.
862 din 07.09.2015);
6. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori în clasele I-II (Ordinul
623 din 28.06.2016);
***
7. Bocoş M., Jucan D. Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării.
Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca, 2007
8. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies of School
sand Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995.
9. (de) Hadji Ch. L’evaluation, regles du jeu. Des intentions aux outils. Paris: ESF, 1989
10. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment ? - 2001 Département Éducation et
technologie (UNamur). Versiune electronică.
https://pure.fundp.ac.be/ws/files/1029351/64322.pdf
11. Manolescu, M. (coord). Evaluare în învățămîntul primar. Aplicații - matematică. București:
Editura Fundației Culturale D. Bolintineanu, 2002
12. Manolescu, M. Evaluarea şcolară - un contract pedagogic, Bucureşti, 2002
13. Marin M. Didactici interactive în învățământul primar, Chișinău, 2013
14. Meyer, G. De ce și cum evaluăm. (traducere). Iași, Editura Polirom, 2000, 192 p.
15. Minder, M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare. (traducere). Chișinău,
Editura Cartier Educațional,2003, 412p
16. Mons, N., Toczek, M.-C., West, A., Barkouss S. L’évaluation des élèves par les enseignants
dans la classe et les établissements : réglementation et pratiques. Une comparaison
internationale dans les pays de l’OCDE. Disponible sur le site du Cnesco :
http://www.cnesco.fr
17. Morrissette, J. Manières de faire l'évaluation formative des apprentissages : analyse
interactionniste du savoir-faire d'enseignantes du primaire. Sarrebruck (CH): Les Éditions
universitaires européennes, (2010).
18. Pogolșa, L., Bucun, N. (coord.). Chicu, V., et al. Referențialul de evaluare a competențelor
specifice formate elevilor prin disciplinele de studiu. Chișinău: IȘE, 2014, 585 p.
19. Pogolșa, L., Marin, M. (coord. șt.) Marin, M., Gaiciuc, V., Achiri, I., Popovici, A., State, D.,
Agafian, R. Evaluare criterială prin descriptori în învățămîntul primar. Clasa I. Ghid
metodologic. IȘE, Chișinău, 2015, 86p.
31
20. Potolea, D., Neacşu, I., Manolescu, M. Metodologia evaluării realizărilor şcolare ale
elevilor. Ghid metodologic general. București, 2011.
21. Potolea, D., Manolescu, M. Teoria şi practica evaluării educaţionale. Proiectul pentru
Învăţămîntul Rural. București, 2005.
22. Ungureanu D., Teroarea creionului roşu. Evaluarea educaţională, Editura Universităţii de
Vest, 2001
23. (de) Vecchi, G. Evaluer sans dévaluer et évaluer les compétences. Paris, Editura Hachette
Education, 2011.
***
24. Амонашвили, Ш.А. Воспитательная и образовательная функция оценки учения. М,
1984
25. Болотов, В.А., Вальдман И.А., Ковалёва Г.С., Пинская М.А. Российская система
оценки качества образования: главные уроки. (аналитический обзор). Accesat
http://www.rtc-edu.ru/resources/publications/94
26. Воронцов, А.Б. Организация контрольно-оценочной деятельности в бразовательном
процессе основной школы (методические рекомендации)
http://sch1133.mskobr.ru/files/voroncov_kniga_kod.pdf
27. Логвина, И., Рождественская Л. Пособие для учителя Инструменты формирующего
оценивания в деятельности учителя-предметника. accesat
http://www.narva.ut.ee/sites/default/files/nc/oppevahend.pdf
28. Цукерман, Г. А., Елизарова Н. В. О детской самостоятельности // Вопр. психол. 1990.
№ 6. С. 37 – 44.
29. Цукерман, Г.А. Оценочная самостоятельность как цель школьного образования .//
Материалы семинара «Система оценки качества знаний младших школьников в
условиях безотметочного обучения» от
28.03.2003.http://modern.ed.gov.ru/themes/basic/materials-
document.asp?folder=1471&matID=1873
30. Цукерман, Г.А. Оценка без отметки - М.,Рига 1999,
tsukerman_g.a._otsenka_bez_otmetki.pdf
32
Anexa 1
Plan de recuperare. Modele orientative
Model pentru portofoliul elevului
Elevul_____________
Perioada de recuperare __________________________________

(din ce dată până la ce dată se prevede ameliorarea)
Motivul recuperării____________________________________
Conținutul recuperării Data Nivel de Semnătura

Nr. Disciplina
(produse școlare) reevaluării performanță părintelui
Model pentru diagrama învățătorului
Clasa____ Învățătorul____________
Conținutul
Numele, Perioada Semnătura
recuperării Motivul Data Nivel de
prenumele Disciplina de învăță Coordonat
(produse recuperării retestului performanță
elevului recuperare torului
școlare)
33
Anexa 2
____________________________
Instituția de Învățământ
Tabel de performanță școlară

Clasa 1
Elev_______________________
Data nașterii _______________
INFORMAȚIE DESPRE INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ADRESA: ____________________________________________________
SITE: _______________________________________________________
TELEFON: ___________________________________________________
E-MAIL: _____________________________________________________
Diriginte: _________________________________________
Părinți (tutore): ___________________________________
Anul de studii ..........................
34
Copilul la școală de cele mai
Pe parcursul anului școlar: deseori uneori
multe ori
Copilul ca subiect al învățării
1. Manifestă motivație pentru învățare.
2. Este atent în realizarea sarcinilor.
3. Este responsabil în efectuarea temelor.

4. Este obiectiv în autoevaluare și evaluarea
reciprocă a colegilor.
5. Este perseverent în vederea îmbunătățirii
rezultatelor personale.
Copilul în raport cu sine
6. Este responsabil faţă de înfăţişarea, sănătatea
și securitatea sa.
7. Este grijuliu faţă de obiectele personale.
8. Are încredere în forţele proprii.
9. Își gestionează eficient emoțiile.
10. Denotă capacități de autoeducație.
Copilul în interacțiune cu mediul
11. Îndeplinește regulile clasei și ale școlii.

12. Are o atitudine protectoare față de mediul
înconjurător.
13. Colaborează cu ceilalți pe bază de respect și
empatie.
14. Manifestă inițiativă și abilități de decizie în
activităţi şi contacte cu colegii.
15. Pare fericit la școală.
35
Descrierea rezultatelor elevului
pe parcursul clasei I la disciplinele școlare
ghidat de cu mai mult

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ independent
învățător sprijin
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii

de comunicare
2. Perceperea mesajului citit/audiat prin

receptarea adecvată a universului emoţional
şi estetic al textelor literare şi utilitatea
textelor nonliterare
3. Utilizarea scrisului ca tehnică
psihomotrică şi ca abilitate de exprimare a
gândurilor
4. Aplicarea conceptelor şi a terminologiei
lexicale, fonetice, morfologice şi
sintactice în structurarea mesajelor
comunicative
5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor

pentru lectură
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: informații prezentate succint;

situația de comunicare (prezentarea orală); lectura imaginilor; răspunsul la întrebări; dialogul
oral; mesajul argumentativ; colaborarea în echipă; scrisul; propoziția alcătuită și scrisă; caietul
meu; recunoaşterea sunetelor, a grupurilor de sunete, a cuvintelor, a enunţurilor simple în mesajul
scris şi oral; citirea cu voce a unui text cunoscut;textul (literar/ nonliterar) citit la prima vedere;
poezia recitată; textul literar povestit; transcriere de text; dictarea (scrierea după dictare);
prezentarea unui text literar cunoscut; prezentarea unei cărți citite.

MATEMATICĂ independent
1. Identificarea şi utilizarea conceptelor
matematice şi a limbajului matematic în
situaţii diverse
2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a

proprietăţilor acestora în contexte variate
3. Rezolvarea şi formularea de probleme,

utilizând achiziţiile matematice
36
4. Explorarea/investigarea unor situaţii de
problemă reale sau modelate, integrând
achiziţiile matematice şi cele din alte
domenii
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: scrierea, citirea numerelor naturale;
calcul oral; calcul în coloniță; rezolvarea problemelor simple; formularea problemelor simple;
recunoaşterea formelor geometrice; efectuarea măsurărilor; completarea șirurilor de numere,
forme geometrice; formarea șirurilor de numere după o regulă dată; exerciții, enunțuri lacunare;
completarea tabelelor, schemelor; determinarea valorii de adevăr a unei propoziții matematice;
colaborarea în echipă; completarea caietului.

EDUCAȚIA MORAL-SPIRITUALĂ independent
1. Utilizarea conceptelor specifice valorilor
moral-spirituale pentru cunoaşterea şi
respectarea tradiţiilor naţionale,
experienţei religioase, normelor de
convieţuire în societate
2. Aplicarea normelor din sfera valorilor

umane in stabilirea relaţiilor interpersonale
pozitive
3. Manifestarea unui comportament social

activ şi responsabil adecvat unei lumi in
schimbare
4. Participarea la luarea deciziilor şi la

rezolvarea problemelor comunităţii.
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: mesajul oral; personajul

textului/cazului; studiul de caz; sărbători calendaristice; comunicarea; adoptarea de reguli și
respectarea lor; colaborarea în echipă.

EDUCAȚIA MUZICALĂ independent
1. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
fenomenului muzical–artistic din
perspectiva semnificaţiilor emoţionale şi
estetice
2. Identificarea mijloacelor de expresivitate
muzicală conform rolului fiecăruia din ele
în redarea imaginii artistice şi a mesajului
ideatic al operei muzicale
37
3. Demonstrarea dexterităţilor muzicale şi
integrarea în activităţi artistice şcolare,
culturale, sociale
4. Utilizarea terminologiei muzicale specifice
pentru reflecţie şi autoexprimare
5. Receptarea şi promovarea valorilor

muzicale naţionale şi universale
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: interpretarea cântecului; audiția

creației muzicale; caracterizarea creației muzicale; interpretarea creației muzicale; improvizarea
melodiilor.

EDUCAȚIA PLASTICĂ independent
1. Explorarea diverselor instrumente,
materiale şi tehnici de artă
2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic

în exprimarea artistico-plastică
3. Realizarea lucrărilor plastice în diverse

tehnici şi materiale de artă
4. Cunoaşterea noţiunilor elementare din

domeniul artelor plastice
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: lucrări şi compoziţii plastice;

lucrare plastică utilizând creioanele colorate; lucrare plastică utilizând acuarela/guașul; lucrare
plastică utilizând culoarea ca element de limbaj plastic; lucrare plastică utilizând punctul/liniile;
compoziție plastică; compoziție în materiale naturale; prezentarea lucrării; colaborarea în echipă.

EDUCAȚIA FIZICĂ independent
1. Cunoaşterea noţiunilor, cerinţelor şi
legităţilor elementare referitoare la
educaţia fizică şi aplicarea acestora în
practica educaţională
2. Dezvoltarea competenţelor fizice de bază
prin intermediul exerciţiilor fizice
3. Formarea calităţilor de personalitate,

comportamentului civilizat, a deprinderilor
comunicative şi de interacţiune socială
38
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: exerciții de front și formații;
exerciții cu caracter aplicativ (mers, alergări, sărituri etc.); exerciții de dezvoltare fizică generală
(EDFG), exerciții de atletism (săritură, alergare), exerciții din gimnastica de bază (rostogoliri,
atârnări, semisfoară etc.); jocul sportiv / jocul dinamic / ștafete; aruncarea mingii; colaborarea în
echipă.

EDUCAȚIA TEHNOLOGICĂ independent
1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a
unui obiect, care să răspundă unei
trebuinţe; prezentarea acestui proiect
2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de
confecţionare a unui obiect conform
proiectului elaborat
3. Realizarea obiectului conform proiectului
elaborat, respectând regulamentul
tehnologic
4. Evaluarea lucrării realizate, memorarea
etapelor procesului tehnologic
Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: proiect de confecţionare; articole

tradiţionale; confecționare de lucrări; evaluarea lucrărilor confecţionate.
Recomandări/arii de dezvoltare (opțional):

______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Semnătura dirigintelui: _____________________________
Semnătura părintelui: _____________________________
L.Ș Semnătura directorului
39

Ecd Clasa 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecd Clasa 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

© Institutul de Științe ale Educației, 2017

MECD - Metodologia evaluării criteriale prin descriptori, clasa I

2. STRATEGIA EVALUĂRII CRITERIALE PRIN DESCRIPTORI

3.1. Produse școlare recomandate și criterii de succes

3.2. Produse școlare opționale

Indicații pentru completarea rubricilor

 Nr. de ore/săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.

 Observații – modificările care, eventual, survin pe parcursul anului şcolar.

4.2.2. Proiectarea unităților de învățare

Atenție! Se va urmări ca totalitatea produselor școlare supuse evaluării formative în etape pe

Antetul proiectului didactic al unei lecții va include următoarele componente:

 Subcompetențe: 3.1.; 3.2 etc. Model 1

În rubrica Strategii de evaluare se vor preciza: tipul evaluării; instrumentul de evaluare și

5.1. Documente școlare și instrumente de monitorizare a performanțelor

Procedeul cromatic (culorile semaforului, de ex.) în evaluare se va folosi în următoarele

5.3. Verificarea probelor de evaluare sumativă

Atenție! Pentru respectarea principiului libertății în alegerea instrumentelor de monitorizare a

Ca variante posibile de completare, se recomandă înregistrarea nivelurilor de performanță prin

corect; complet; coerent; fără ezitări independent ind. verde

cu greşeli mici; cu incompletitudini mici; cu incoerențe

Monitorizarea etapizată a performanțelor se recomandă pentru toți elevii pe

Plan de recuperare. Modele orientative

Model pentru portofoliul elevului

Perioada de recuperare __________________________________

Conținutul recuperării Data Nivel de Semnătura

Model pentru diagrama învățătorului

Tabel de performanță școlară

Data nașterii _______________

INFORMAȚIE DESPRE INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Părinți (tutore): ___________________________________

Anul de studii ..........................

1. Manifestă motivație pentru învățare.

2. Este atent în realizarea sarcinilor.

3. Este responsabil în efectuarea temelor.

8. Are încredere în forţele proprii.

9. Își gestionează eficient emoțiile.

10. Denotă capacități de autoeducație.

Copilul în interacțiune cu mediul

11. Îndeplinește regulile clasei și ale școlii.

ghidat de cu mai mult

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii

2. Perceperea mesajului citit/audiat prin

5. Manifestarea interesului şi a preferinţelor

Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: informații prezentate succint;

ghidat de cu mai mult

2. Aplicarea operaţiilor aritmetice şi a

3. Rezolvarea şi formularea de probleme,

ghidat de cu mai mult

2. Aplicarea normelor din sfera valorilor

3. Manifestarea unui comportament social

4. Participarea la luarea deciziilor şi la

Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: mesajul oral; personajul

ghidat de cu mai mult

5. Receptarea şi promovarea valorilor

Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: interpretarea cântecului; audiția

ghidat de cu mai mult

2. Valorificarea elementelor de limbaj plastic

3. Realizarea lucrărilor plastice în diverse

4. Cunoaşterea noţiunilor elementare din

Activități de învățare și evaluare pe parcursul anului școlar: lucrări şi compoziţii plastice;

ghidat de cu mai mult

3. Formarea calităţilor de personalitate,