Subiectul 1.

Noţiunea de drept al afacerilor

1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le

reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.
Dreptul afacerilor reprezintă o totalitate de norme juridice ce reglementează raporturile
patrimoniale şi personal nepatrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi raporturile ce apar între
aceste persoane şi organele statului ca rezultat al reglementării de către stat a acestor relaţii.
Dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează raporturile
izvorîte din comerţ.
dreptul antreprenoriatului- practic este egal cu dr afacerilor- Antreprenoriat este activitatea de
fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de
asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi
sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu,
dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si
protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte
legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care
le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de
intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.

2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul

uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative

1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta

loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii
Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si
pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM
este parte.
3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in
modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea
ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in
care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul
normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile
legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice
generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice
speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.

1
 4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege
daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu
adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme
juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru
institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele
normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex:
Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE,
Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza
din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de
pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept
si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de
important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul
disciplinei.

3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele

private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii
afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul
afacerilor”. Demonstraţi prin argumente opinia căror autori vă pare mai
convingătoare

Observam ca dreptul administrativ nu reglementeaza relatiile dintre stat si persoane fizice sau
juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe care acestea trebuie sa
le efectueze in fata statului.
Autoritatile publice au dreptul sa intervina in activitatea de intreprinzator numai in limita
competentei stabilite de legislatie.
Conform Codului Civil al RM, daca un act al unei autoritati publice incalca drepturile si
interesele intreprinzatorilor acesta este declarat nul iar prejudiciile cauzate intreprinzatorilor prin
acest act vor fi reparate integral de autoritatea publica emitenta.
Opinia mea este ca ambele afirmatii sunt corecte, doar ca este vorba despe situatii diferite:
* in prima este vorba despre reglementarea de natura conflictuala dintre autoritatile publice si
persoanele private vatamate in dreptul lor prin acte administrative ale acestor autoritati

2
* in a doua situatie vorbim despre intreaga procedura de inregistrare de stat a persoanelor fizice
sau jurdice, despre legislatia privind activitatea de intreprinzator, despre controalele de stat
asupra functionarii conform legislatiei a persoanelor fizice sau juridice respective

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.

Activitatea de intreprinzator reprezinta activitatea de fabricare a productiei, de executare a

lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora, in mod
independent, din proprie initiativa, in nume si cu riscul propriu, sub raspunderea lor
patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Mai este numita si „afacere” si reprezinta un mijloc legal de acumulare a bogatiilor, de asigurare
a existentei materiale si spirituale. Apare o data cu formarea relatiilor de piata, prin vointa
oamenilor, devenind astfel obiectul reglemenatrii normelor de drept si dobindind caracter juridic.
1. Activitate practicata de cetateni si de asociatiile lor – atit persoanele fizice cit si
persoanele juridice pot practica activitate de intreprinzator (persoana fizica: intreprinzator
individual; a obtinut patenta de intreprinzator; gospodarie taraneasca. Persoana juridica:
dupa inregistrarea de stat)
2. Activitatea independenta – intreprinzatorul actioneaza independent, fara acordul unor
organe ierarhic superioare.
3. Activitate din proprie initiativa – nimeni nu poate fi obligat sa practice activitate de
intreprinzator. Este un drept ci nu o obligatie.
4. Activitate in nume propriu – este practicata de catre persoana care a solicitat
inregistrarea.
5. Activitate pe risc propriu si sub raspundere proprie – o data cu dezvoltarea unei afaceri,
indiferent de tipul acesteia, survin anumite riscuri materiale pe care intreprinzatorul si le
asuma in situatia in care activitatea este ineficienta sau daca acesta isi incalca obligatiile.
6. Activitate permanenta – nu exista reglementari care ar inceta activitatea de intreprinzator
atita timp cit toate obligatiile sunt onorate.
Activitate aducatoare de beneficii – obtinerea de profit este scopul general al activitatii de
intreprinzator.

2.Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.

Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea
productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate –
comercializarea produselor).
1) Activitati interzise (mercenari/ trafic de fiinte umane/ trafic de copii/ munca fortata/
proxenetismul/etc)
2) Activitati monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de persoane
juridice constituite de stat. Ex. Confectionare ordinilor si amedaliilor/ prestarea

3
 serviciilor postale/ imprimarea si baterea monedei si a hirtiilor de valoare de stat/
tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase/etc)
3) Activitati monopoluri naturale (ex. Exploatarea garilor feroviare/autostrazilor/cailor
navigabile naturale si artficiale/ retelelor magistarle de telecomunicatii/etc.)
4) Activitati supuse licentierii (sunt activitatile care implica utilizarea resurselor limitate ale
statului, necesita stabilirea conditiilor si cerintelor speciale de activitate, precum si
verificarii respectarii acestora pe parcursul activitatii, pentru excluderea prejudicierii
drepturilor, intereselor legitime si sanatatii cetatenilor, mediului inconjurator si securitatii
statului.)
5) Activitati practicate in baza patentei de intreprinzator
Activitati care pot fi practicate liber (fara autorizatie speciala) (intreprinzatorii persoane
fizice si persoane juridice pot, dupa inregistrarea de stat, sa desfasoare liber genurile de
activitate care nu sunt supuse licentierii sau oricaror alte autorizatii)

3...Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător:

a)actvitatea avocatului; b)activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă;
c)activitatea angajatului; d)activitatea instituţiei de învăţământ; e)activitatea
acţionarului; f)activitatea păstorului; g)activitatea agentului brokerului la bursa de
valori, h)activitatea notarului; i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; k)
activitatea profesorului care acordă lecţii particulare; l) activitatea agricultorului
persoană fizică care creşte mere şi struguri; activitatea administratorului
insolvabilităţii; activitatea persoanei fizice care prestează servicii de arat sătenilor;

A nu b. nu- e patenta, c=nu, legea expres neaga faptul, d=nu, e-nu f-patenta…g-se
licentiaza…h-nu…i-nu/patenta/////k-da----l-nu…..admin insolva-nu…serv de arat-
poate

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

1.Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile: activitate

economică; antreprenoriat; afaceri;----
Afacere- activitate aducatoare de venit
Dreptul afacerilor reprezintă o totalitate de norme juridice ce reglementează raporturile
patrimoniale şi personal nepatrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi raporturile ce apar între
aceste persoane şi organele statului ca rezultat al reglementării de către stat a acestor relaţii.
Dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează raporturile
izvorîte din comerţ.

4
dreptul antreprenoriatului- practic este egal cu dr afacerilor- Antreprenoriat este activitatea de
fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de
asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi
sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae
economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu,
dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si
protectia consumatorului.

2.Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural, evidenţiind

caracteristicile lor
Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este
situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept
exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat :
supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de
periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma
achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor
postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor
explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor
bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea
lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea
marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea
unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau
mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra
pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale
pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
caile ferate magistrale cu zonele lor de protectie, instalatiile de cale, constructiile de arba si
serviciile de exploatare a acestora;
statiile si punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologica si trecerea garniturilor de tren
(materialului rulant);
garile feroviare;
autostrazile, construite din contul bejetelor republican si locale, cu zonele de protectie,
constructiile de arba si serviciile de intretinere si exploatare a acestora;
caile nevigabile naturale si artificiale, cu sistemele de navigatie si conditiile navigabile
asigurate;
porturile fluviale, instalatiile portuare, debarcaderele si danele de acostare de folosinta
generala pe

3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru

confecţionarea plăcuţelor cu numere de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor,
remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de
confecţionare a plăcuţelor cu numerele tuturor solicitanţilor. Prin Hotărârea Guvernului
nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că în scopul asigurării evidenţei oportune şi complete a
5
mijloacelor de transport cu un grad sporit de pericol şi a conducătorilor de vehicule,
precum şi întru excluderea cazurilor de confecţionare neautorizată a actelor
conducătorilor de vehicule, certificatelor şi numerelor de înmatriculare, se împuterniceşte
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu funcţia de coordonare şi
monitorizare procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare, restabilire, preschimbare
şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a blanchetelor permiselor de
conducere, certificatelor şi plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de
transport, a certificatelor de absolvire a cursurilor de formare iniţială şi recalificare a
conducătorilor de vehicule.
În prezent, ÎS "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" a stabilit că vehiculele
trebuie să fie înmatriculate şi să poarte plăcile cu numărul de înmatriculare corespunzător
standardului SM-122:2002 "Plăci de înmatriculare pentru autovehicule şi remorci” şi aceste
plăcuţe se eliberează doar de acest Centru.
http://www.standard.md/public/files/anunt/Anunt1/SM%20122%20final.pdf
Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat?
Conform Legii nr. 131 privind siguranta traficului rutier, tine de competenta Ministerului
Tehnologiei Informatiilor si Comunicatiilor sa elaboreze modele si sa elibereze certificate si
numere de inmatriculare a vehiculelor. Observam ca este monopol de stat bazat pe competenta si
atributiile oferite de legislatia in vigoare.
Este oare în drept SRL “Tablă” în drept să fabrice plăcuţe de înmatriculare? Dacă da ce trebuie
să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura această activitate? SRL TABLA va putea
desfasura aceasta activitate doar dupa ce va fi legal un agent economic ce practica activitatea
de monopol, astfel acesta trebuie sa fie învestiţi de către organele administraţiei publice cu
dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive pentru desfăşurarea într-o anumită sferă a activităţilor
economice.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la permisiune de a desfăşura
activitatea de întreprinzător într-un anumit domeniu şi ca drept al titularului de licenţă
licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul
de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a
desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial,
cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere;
solicitant de licenţă - persoană juridică sau fizică, înregistrată în modul stabilit în Republica
Moldova în calitate de întreprindere sau de organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma
juridică de organizare, precum şi persoană fizică ce poate practica unele genuri de activitate
supuse licenţierii în temeiul unor alte acte legislative, care depune la autoritatea de licenţiere
declaraţie şi documentele necesare eliberării licenţei;
titular de licenţă - persoană juridică sau fizică ce a obţinut licenţă;

2. Analizaţi procedura de eliberare a licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de

6
noroc pentru persoana juridice care are mai multe puncte de activitate;
Articolul 46. Solicitarea licenţei
(1) Pentru acordarea licenţei, la Camera de Licenţiere se depune declaraţie pentru eliberarea
licenţei, în care se indică:
a) denumirea persoanei juridice care solicită licenţă, adresa juridică şi sediul acesteia;
b) numărul de telefon şi de fax al solicitantului;
c) denumirea şi descrierea sistemului jocului de şansă, pariului sau jocului de abilitate, pe care
solicitantul intenţionează să le organizeze;
d) locul de desfăşurare a jocurilor de noroc.
(2) La declaraţie se vor anexa:

a) documentele de constituire;
b) certificatul înregistrării de stat a persoanei juridice care solicită licenţă;
c) certificatul de atribuire a codului fiscal;
d) planul şi descrierea locului unde se vor desfăşura jocurile de noroc;
e) autorizaţia în scris dată de autoritatea administraţiei publice locale pentru difuzarea biletelor
de loterie sau deschiderea unei săli de joc ori a unui loc de joc pe teritoriul ei;
f) numărul, categoriile şi tipurile de utilaje de joc folosite în locul desfăşurării jocurilor de
noroc;
g) regulile jocurilor de şansă, pariurilor sau jocurilor de abilitate, pe care intenţionează să le
organizeze solicitantul;
h) numărul planificat şi structura locurilor de muncă;
i) darea de seamă contabilă pentru ultimul an financiar, confirmată de controlul de audit, iar în
cazul în care solicitantul practică acest gen de activitate mai puţin de un an - ultima dare de
seamă contabilă (trimestrială, semestrială);
j) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra utilajului şi inventarului
de joc, precum şi asupra programelor de aplicaţie folosite la desfăşurarea activităţii respective;
k) certificatul autorităţii fiscale teritoriale despre lipsa datoriilor solicitantului la impozite şi
alte plăţi obligatorii;
l) statutul şi dările de seamă contabile pentru ultimii 3 ani financiari ale persoanei juridice, a
cărei cotă depăşeşte 5% din capitalul social al persoanei juridice care solicită licenţă;
m) certificatul băncii despre vărsămîntul în capitalul social;
n) certificatul persoanei juridice abilitate să confirme valoarea bunurilor transmise persoanei
juridice care solicită licenţă în calitate de depunere nebănească;
o) copiile de pe declaraţiile persoanei fizice cu privire la veniturile realizate în ultimii 3 ani, a
cărei cotă depăşeşte 5% din capitalul social al persoanei juridice care solicită licenţă;
p) caracteristica măsurilor de asigurare a securităţii în locul de desfăşurare a jocurilor;
r) alte documente prevăzute la articolele respective din prezenta lege.
(4) Despre orice modificare, operată în documentele de constituire, referitoare la mărimea
capitalului social sau la componenţa acţionarilor, asociaţilor şi membrilor comitetului de
conducere, persoana juridică care practică activitate în domeniul jocurilor de noroc, în termen de
10 zile lucrătoare din momentul înregistrării modificărilor în modul stabilit, va informa în
scris Camera de Licenţiere.
Articolul 47. Decizia privind eliberarea licenţei sau
privind respingerea cererii de eliberare
a licenţei
(1) Decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea cererii de eliberare a licenţei se
adoptă de către Camera de Licenţiere în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii
declaraţiei cu toate documentele necesare.
.

7
3.Organul de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea
particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de
licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive precum şi
pentru faptul că în componenţa societăţii este un asociat persoană fizică din Italia.
Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie
retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de
desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină
o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă
licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de
activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de intreprinzator, desfasurarea
unei alte activitati decit cele pentru care a fost acordata licenta, nu este temei de retragere a
licentei.
Pentru folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica este necesara
licentierea de catre MAI, astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul
economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explosive.
(2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei
servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;
c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în
scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară
a licenţei;
f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile
de licenţiere;
g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă.

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

1.Relataţi despre organul/ele de stat competente de a elibera licenţe în general şi licenţe de
desfăşurare a activităţii de întreprinzător în special.
Articolul 6. Autorităţile de licenţiere
(1) Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Camera de Licenţiere;-----elibereaza in general
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
8
2.Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei pentru activitatea de întreprinzător,
procedura de prelungire a valabilităţii licenţelor referindu-vă la actele necesare de a fi
prezentate, termenul de valabilitate, taxa pentru licenţă, luând în considerare că ele
(licenţele) sunt eliberate de Camera de Licenţiere.

Documentele necesare pentru obţinerea

sau prelungirea licenţei

(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală, sau prin intermediul serviciului e-licenţiere) o declaraţie de
modelul stabilit de această autoritate, semnată olograf sau digital de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:

a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei

ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru
respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru autenticitatea documentelor prezentate.

(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:

a) copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;

b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce

reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în
original (cu excepţia cazului în care se utilizează serviciul e-licenţiere) sau în copii, inclusiv pe
suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre
verificare prin procedura ghişeului unic.

(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită
actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
(22) Pentru obţinerea, prelungirea sau reperfectarea licenţei prin intermediul serviciului e-
licenţiere, conducătorul întreprinderii sau al organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau
persoana fizică, în regim on-line, va accesa site-ul www.servicii.gov.md.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile
depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de
licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei
responsabile a autorităţii de licenţiere. (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei, inclusiv depusă prin intermediul serviciului e-licenţiere,
solicitantul/titularul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua
adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind
9
eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de
la data înregistrării acesteia.

3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia

a fost stabilit construcţiile de clădiri cu multe etaje, s-a adresat la un avocat cu următoarele
întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Conform art 8 a legii privind reglem prin licentiere are nevoie de licenta
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Condiţiile de licenţiere
1. Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu cadrul legislativ şi normativ.
2. Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă.
3. Neadmiterea angajării şi menţinerii în serviciu a evaluatorilor fără certificate de calificare.
4. Dispunerea de echipament şi utilaj necesar, verificat de către organele teritoriale de
standardizare şi metrologie.
5. Dispunerea de regulamentul de activitate al unităţii economice cu privire la efectuarea
expertizei mărfurilor, aprobat de titularul de licenţă.
Lista documentelor suplimentare,ce se anexează la cererea de eliberare a licenţei
1. Copiile contractelor individuale de muncă sau carnetelor de muncă, precum şi certificatelor
de calificare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru.
2. Copiile diplomelor de studii superioare şi contractelor individuale de muncă sau carnetelor
de muncă, ce confirmă experienţa profesională a experţilor angajaţi.
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana
împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală, sau prin intermediul serviciului e-licenţiere) o declaraţie de
modelul stabilit de această autoritate, semnată olograf sau digital de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:

a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei

ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;

c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru

respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită
licenţă şi pentru autenticitatea documentelor prezentate.
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţelor în general şi a activităţii de
evaluare a imobilelor în special.
Articolul 6. Autorităţile de licenţiere
(1) Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Camera de Licenţiere;-----evaluarea imobilelor
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
10
 Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului

Subiectul 6.
1.1 Descrieţi cum influenţează obţinerea actelor permisive, implicit a licenţei. sau
suspendarea acestora asupra capacităţii juridice a titularului de licenţă.
Obținerea licenței îi lărgeşte titularului de licență capacitatea de exercițiu din considerentul că
statul prin legea privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător din 2001 a
stabilit ca anumite activități economice pot fi desfăsurate de catre întreprinzătorii persoane
juridice si fizice doar prin obtinerea licenței pentru genul de activitate respectiv. De exemplu
legea respectivă menționează că extragerea subatantelor minerale utile şi sau imbutelierea apelor
minerale si naturale potabile se face doar după obtinerea întreprinzătorului a licenței de la
Camera de licențiere.
Suspendarea licenței de asemenea influențează asupra capacității de exercițiu a titularului de
licență prin faptul că îl privează pe acesta de dreptul de a desfasura genul de activitate mentionat
in licență si astfel ii restrînge capacitatea de exercițiu numai in raport cu practicarea activitatii
respective. Suspendarea licenței se face in baza temeiurilor prevazute in art.20 al legii
menționate mai sus de catre autoritatea de licențiere
1.2 Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile
de retragere a licenţei pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător.
În privința temeiurilor exista doar un temei comun atît la suspendare cit si la retragerea licenței si
anume cererea titularului privind suspendarea licenței si privind retragerea ei. Celelalte temeiuri
sunt diferite:la suspendare sunt:
neachitarea anuala, in termenul stabilit, a taxei pentru licenta;
nerespectarea de catre titularul de licenta a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licentei pierdute sau deteriorate;
desfasurarea de catre filiala si/sau alta subdiviziune separata a titularului de licenta a
activitatii licentiate fara copia autorizata de pe licenta, in cazurile cind obligativitatea
obtinerii copiilor autorizate de pe licenta este stabiywlita prin lege.
La retragere:

1. Decizia cu privire la anularea inregistrarii de stat a titularului de licenta

2. Depistarea unor date neautentice in documentele prezentate autoritatii de licentiere
3. Stabilirea faptului de transmitere a licentei sau a copiei de pe aceasta altei persoane in scopul
desfasurarii genului de activitate licentiat
4. Neinlaturarea, in termenul stabilit, a circumstantelor care au dus la suspendarea temporara a licentei
5. Nerespectarea a doua oara a prescriptiilor privind lichidarea incalcarilor ce tin de conditiile de
licentiere
6. Alte cazuri stabilite de legile speciale ce reglementeaza genul de activitate licentiat.
Suspendarea licentei se face temporar pe cind retragerea este definitiva.
Procedura judiciara de retragere a licentei este identica cu cea a suspendarii activitatii de intreprinzator.
Activitatea de intreprinzator poate fi suspendata/retrasa prin hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile
lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu suspendarea/retragerea activitatii intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
11
Daca titularul de licenta a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de intreprinzator,
acesta trebuie sa anunte autoritatea de licentiere in scris. In caz contrar, are loc retragerea licentei.
Efectele retragerii licentei:
a) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
b) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa.
1.3
Societatea cu raspundere limitata „Sanatate” SRL, principalul gen de activitate al careia era
vanzarea - cumpararea produselor farmaceutice, a fost supusa unui control comun din partea
Ministerului Sanatatii si Agentiei Medicamentului. In procesul controlului a fost descoperite anumite
incalcari de legislatie. De exemplu: a) unul din vanzatorii din farmacie nu avea studiile necesare
pentru a desfasura activitate farmaceutica; b) s-a stabilit, ca contrar dispozitiilor legale farmacia a
vandut unele produse farmaceutice fara prescriptia medicului; c) s-a stabilit ca unele medicamente
care era puse in vanzare aveau termenul de valabilitate expirat. Intre juristii Minsterului Sanatatii si
cel a Agentiei Medicamentului au aparut divirgente cu privire la sanctiunea care urmeaza a fi
aplicata. Primul spunea ca Ministerul trebuie sa-I retraga licenta, iar cel de-al doilea spunea ca doar
Camera de licentiere este ind drept sa retraga licenta, prin urmare trebuie informata aceasta
institutie. Intocmiti o nota informativa in care explicati:
a) pentru incalcarile mentionate poate fi retrasa licenta?
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu aceasta functie in
cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice care nu au fost
autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de producere sau a
fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice, precum si modificarii documentatiei
tehnice de normare a produselor farmaceutice sau parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde o astfel de activitate
nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist (laborant-
farmacist).
b) Cine decide retragerea licentei;
Va decide retragerea licenței camera de licențiere .
c) care este procedura de retragere a licentei;
Procedura de retragere a licentei va fi cea generala, si anume:
Licenta poate fi retrasa doar prin hotarire judecatoreasca. Activitatea de intreprinzator poate fi retrasa prin
hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu retragerea activitatii intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta nu a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii sale de
intreprinzator, are loc retragerea licentei.
12
Efectele retragerii licentei:
c) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
d) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de efectuare a oricarei
actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta retrasa
d) care sunt actele normative care reglementeaza modul de suspendare si retraguere a licentelor
pentru activitatea farmaceutica?
1. legea cu privire la activitatea farmaceutica din 1993
2. legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator din 2006
3. legea cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001
Subiectul 7. Evidenta contabila.
1.1. Determinati importanta evidentei contabile pentru fondatorii persoanei juridice si
pentru insasi persoana juridica.
Evidenta contabila asigura:
- inregistrarea cronologica si sistemarica,
- prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si
circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru
necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal
si cu alte PF/PJ.
- permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate
- furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
1.2. Analizati ciclul contabil.
Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:
a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaza in baza documentelor primare si centralizatoare.
Documentele primare se intocmesc in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este
imposibil - nemijlocit dupa efectuarea operatiunii sau dupa producerea evenimentului.
b)evaluarea si recunoasterea elementelor contabile;
Evaluarea si recunoasterea elementelor contabile se efectueaza in conformitate cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara -care devin valabile оn Republica
Moldova dupa acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova.
c)reflectarea informatiilor in conturile contabile;
Entitatea care aplica sistemul contabil in partida dubla este obligata sa tina evidenta
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor si veniturilor in baza
conturilor contabile. Planul de conturi utilizat de institutiile publice se elaboreaza єi se
aproba de Ministerul Finantelor.
d)intocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare si centralizatoare se inregistreaza, se acumuleaza si se

13
 prelucreaza in registrele contabile. Nomenclatorul si structura registrelor contabile se
stabilesc de catre fiecare entitate de sine statator, pornind de la necesitatile informationale
proprii.
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul si regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaza si se aproba de Ministerul
Finantelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii in ramurile respective se
elaboreaza de organele centrale de specialitate ale administratiei publice si de autoritatile
administratiei publice locale, precum si de alte organe autorizate si se aproba de Ministerul
Finantelor
f) intocmirea balantei de verificare, a Cartii mari si a rapoartelor financiare.
1.3. Cetateanul Pruteanu solicita consultatie cu privire la obligativitatea tinerii evidentei
contabile de catre: a) titularul patentei de intreprinzator; b) intreprinderea
individuala; c) societatea cu raspundere limitata. De asemenea el solicita ai explica
deosebirea dintre diferite sistemuri de tinere a evidentei contabile. Intocmiti o nota
informativa cu raspunsul la aceste intrebari.
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile:
1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ;
2. Valoarea de bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei;
3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune – cel mult 9 persoane.
Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla
simplificata.
Deosebirea dintre diferite sisteme contabile:
Sistemul contabil in partida simpla este sistemul contabil care prevede reflectarea unilaterala
a faptelor economice. Nu presupune prezentarea rapoartelor financiare. Este tinut de
persoanele care practica activitate de intreprinzator care nu au obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla completa. Se tine conform regulilor stabilite de „Contabilitatea in
partida simpla”
Sistemul contabil simplificat in partida dubla este sistemul contabil ce prevede reflectarea
faptelor economice in baza dublei inregistrari. Se aplica variantele simplificate ale planului
de conturi contabile/registrelor/rapoartelor financiare. Este tinut de persoanele care practica
activitate de intreprinzator care nu au obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla
completa. Se tine conform regulilor stabilite de „Particularitatile contabilitatii la
intreprinderile micului bussines”.
Sistemul contabil complet in partida dubla este sistemul contabil care prevede reflectarea
faptelor economice in baza dublei inregistrari cu aplicarea planului de conturi contabile/
registrelor contabile si rapoartelor financiare. Este obligatorie prezentarea rapoartelor
financiare complete.

14
 Subiectul 8. Notiunea de concurenta.
1.1. Descrieti conditiile de existenta a concurentei si functiile concurentei.
Concurenta este intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici limiteaza efectiv
posibilitatea fiecaruia dintre ei de a exercita influienta unilaterala asupra conditiilor generale de
circulatie a marfii pe piata respectiva.
Conditii de existenta:
a) Liberalizarea comertului
b) Existenat unui numar suficient de agenti economici privati
c) Liberalizarea preturilor si tarifelor
d) Asigurarea unui cadru legal
Functiile concurentei in economia de piata:
1. Regulator al cererii si ofertei
2. Este factorul determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor
3. Este mecanismul de repartizare a profitului intre agentii economici implicati in productia si
distribuirea marfurilor
1.2. Clasificati actele care suprima concurenta dupa criteriile cunoscute.
Intreprinzatorilor li se interzice sa foloseasca mecanise care suprima sau chiar inlatura concurenta,
cum ar fi:
 practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
 concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui
alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei,
ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a
secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
1.3. Mai multi intreprinzatori din or. Hancesti s-au adresat in instanta de judecata cu o cerere
pentru a anula o clauza din contractul de arenda semnat de Primaria or. Hancesti si SRL
“VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis in arenda un lot de 20 de ari pentru a
organiza o piata comerciala. Prin contract Primaria s-a obligat ca dupa darea in exploatare a
pietei, sa retraga autorizatiile de comert tuturor micilor intreprinzatori care comercializeaza
marfuri in raza de 1 km de la piata. Dupa ce piata a inceput sa functioneze, Primarul a
retras autorizatiile de amplasare a unitatilor de comert mai multor intreprinzatori care
activau in raza de 1 km de la piata nou formata. In referinta Primariei a fost mentionat ca
motivul retragerii autorizatiilor este necesitatea de a face ordine in oras precum si cel de
onorare a obligatiei contractuale fata de SRL “VOCO”.
Intocmiti o nota informativa in care expunetiva pozitia in privinta solutionarii litigiului?

15
 Clauza contractuala care stabileste retragerea autorizatiilor respective este catalogata drept un
acord anticoncurential, adica o intelegere dintre agentii economici care au ca obiect restringerea,
impiedicarea sau denaturarea concurentei lor pe piata. Instanta de judecata, in baza legislatiei in
vigoare, va declara nul orice clauza contractuala care restringe dreptul la o concurenta loiala
celorlalti agenti economici. Astfel, este interzis si este considerat nul orice acord al agentilor
economici care ar conduce sau poate conduce la limitarea concurentei pe piata.

Subiectul 9. Concurenta neloiala.

1.1. Relatati despre notiunea de concurenta neloiala evidentiind actele calificare ca fiind „acte de
concurenta neloiala” reglementate in legislatia R. Moldova.
Concurenta neloiala este o incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale
sau industriale numai procedee oneste/corecte. Sunt actele savirsite contrar uzantelor cinstite in
activitatea comerciala sau industriala.
Sunt interzise actiunile intreprinzatorului contrare uzantelor cinstite, inclusiv:
- Denigrarea altor agenti economici - Raspindirea informatiilor false sau denaturate in
satre sa prejudicieze reputatia altui agent economic.
- Confuzia cu intreprinderea concurenta - Folosirea neautorizata/copierea emblemei
comerciale/firmei/marcii (fenomet numit „confuzie”)
- Spionajul economic - Dobindirea/folosirea/divulgarea informatiilor stiintifice/de
productie/secretelor comerciale („spionaj economic”)
1.2. Comparati „acte de concurenta neloiala” calificate ca fiind acte de discreditare a
concurentilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu intreprinderea concurenta.
Exista mai multe tipuri de acte care pot fi considerate drept acte de concurenta neloiala. Dintre ele
deosebim:
Denigrarea altor agenti economici – presupune raspindirea unor informatii false sau denaturate care
pot sa duca la prejudicierea averii sau reputatiei unui alt agent economic. Scopul principal al
denigrarii este de a descredita intreprinderea sau produsele concurente.
Denigrarea este posibila prin: inducerea in eroare a cumparatorului privitor la:
- modul si locul fabricarii
- cantitatea si calitatea marfurilor
- compararea neloiala cu marfurile unui alt agent economic, in scop de publicitate
Confuzia – este acel act de concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a
intrerprinzatorului concurent (firma, emblema, marca) sau a produselor acestuia (ambalajul). Scopul
principal al confuziei este de a crea consumatorilor iluzia ca obiectul procurat este fabricat de firma
a carei date de identificare au fost utilizate.
Confuzia este posibila prin:
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii
- copierea firmei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic.
1.3. O persoana juridica straina titular al marcii de productie „Adidas” s-a adresat in instanta de
16
judecata din Moldova cu o cerere catre SRL „Piele” si a indicat ca ultima vinde pantofi cu
marca de productie ce-i apartine fara permisiunea respectiva. SRL „Piele” in referinta a
mentionat ca importa incaltamintea din China si nu poarta nici o vina pentru ca incaltamintea
poarta marca respectiva.
Intomiti o nota informativa in care sa se regaseasca explicatii la urmatoarele intrebari:
a) Ce drepturi are titularul marcii ?
Inregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul marcii este in drept
sa interzica tertilor sa utilizeze in activitatea lor comerciala, fara consimtamintul sau:
a) un semn identic cu marca pentru produse si/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
inregistrata;
b) un semn care, din cauza identitatii ori similitudinii cu marca inregistrata si identitatii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn si de marca, genereaza riscul de confuzie
in perceptia consumatorului;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse si/sau servicii diferite de cele pentru care
marca este inregistrata cind aceasta din urma a dobindit un renume in Republica Moldova
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum si utilizarea lui in calitate de ambalaj,
in cazul marcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor in aceste scopuri
sau, dupa caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri si in publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului .
b) Care drepturi i-au fost incalcate titularului de marca;
Dreptul de a folosi in mod exclusiv marca si denumirea produselor sale.
c) Care sunt actele normative care reglementeaza modul de utilizare a marcii si care stabilesc
sanctiunile pentru utilizarea ilegala a marcii;
1. legea privind protectia marcilor din 2008
2. legea concurentei din 2012
d) Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
In cazul cind s-a constatat incalcarea drepturilor, instanta de judecata poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de masuri cu privire la produsele cu care s-a incalcat dreptul asupra unei marci
si, in cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si instrumentele care au servit la crearea si
fabricarea acestor produse. Printre masuri vor figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiva a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlaturata de pe acestea fara a le
deteriora, precum si in cazul in care inlaturarea marcii nu va fi suficienta pentru a exclude incalcarea
17
 de drepturi.
Asigurarea executarii hotaririi judecatoresti:
In cazul in care a emis o hotarire de constatare a incalcarii unui drept asupra marcii, instanta de
judecata, la cererea titularului, poate lua masuri de asigurare a executarii hotaririi impotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat sa inceteze orice actiune ce constituie incalcare a
drepturilor titularului. In acest scop, instanta poate cere depunerea de catre contravenient a unei
cautiuni sau garantii echivalente corespunzatoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor
masuri si impotriva intermediarilor ale caror servicii sint utilizate de un tert pentru a incalca
drepturile sale asupra marcii.
Despagubirile:
La cererea partii lezate, piritul care a incalcat drepturile asupra unei marci cu buna stiinta sau
avind motive rezonabile de a sti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta
le-a suportat in mod real din cauza incalcarii drepturilor sale.
In cazul cind a comis o incalcare din nestiinta sau fara a avea motive rezonabile de a sti acest
lucru, contravenientul se obliga sa recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. 1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza; 3 pct.
2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial
3. conditii specifice: actul de constituire Trebuie sa prevadă denumirea persoanei
juridice cu scop lucrativ, participațiunile asociaților,mărimea capitalului social
subscris .

1.2. Actele de constituire a cooperative de intreprinzator – Legea privind 5 pct.

cooperativele de intreprinzator
Documentele de constituire ale cooperativei sint contractul de constituire si statutul.
(1) Contractul de constituire al cooperativei stabileste drepturile, obligatiile si
raspunderea fondatorilor acesteia.
(2) Contractul de constituire al cooperativei trebuie sa cuprinda:
a) denumirea deplina si prescurtata a cooperativei si informatii despre sediul
acesteia;
b) scopul si genurile principale de activitate a cooperativei;
c) termenul de activitate a cooperativei;
d) lista fondatorilor cooperativei;
e) marimea initiala a capitalului social al cooperativei, cu specificarea marimii si
18
formei aporturilor efectuate de catre fiecare fondator in contul cotei sale initiale;
f) termenele in care se efectueaza de catre fiecare fondator aporturile in contul cotei
sale initiale;
g) modul si termenele de restituire a cheltuielilor de constituire si de inregistrare a
cooperativei;
h) alte prevederi privind modul si termenele de constituire si de inregistrare a
cooperativei.
(3) Genurile de activitate a cooperativei se indica in contractul de constituire si in
statutul cooperativei in conformitate cu clasificatorul activitatii respective aprobat in
modul stabilit.
(4) Lista fondatorilor cooperativei va cuprinde datele indicate la art.79 alin.(2) lit.b)
- d).
(5) Contractul de constituire este semnat de fondatorii cooperativei.
(6) Actiunea prevederilor contractului de constituire inceteaza dupa inregistrarea de
stat a cooperativei si indeplinirea celorlalte obligatii de catre fondatori.

(1) Statutul cooperativei va cuprinde informatiile prevazute la art.16 alin.(2) lit.a) -

c), precum si:
a) marimea minima a capitalului propriu al cooperativei;
b) drepturile, obligatiile si raspunderea cooperativei, ale membrilor si membrilor ei
asociati;
c) conditiile si modul de obtinere si de retragere a calitatii de membru si membru
asociat al cooperativei;
d) marimea minima, modul si termenul de efectuare a aporturilor in contul cotelor
initiala si suplimentare, precum si al cotei preferentiale;
e) modul de evaluare a aporturilor nebanesti in capitalul social;
f) modul de instrainare a cotelor;
g) lista organelor cooperativei, competenta, modul de formare si durata mandatului
acestora;
h) modul de votare la adunarea generala si datele privind numarul de voturi necesar
pentru adoptarea hotaririlor;
i) modul de formare si de utilizare a rezervelor (fondurilor) cooperativei;
j) normele de prudenta financiara;
k) lista intreprinderilor afiliate, a filialelor si reprezentantelor cooperativei;
l) modul de acordare a informatiei membrilor si membrilor asociati ai cooperativei
si raspunderea pentru neacordarea acesteia;

19
 m) modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei si de solutionare a
litigiilor dintre membrii cooperativei, dintre acestia din urma si cooperativa, precum si
modul tragerii la raspundere a persoanelor cu functii de raspundere ale cooperativei;
n) temeiurile si modul de reorganizare si lichidare a cooperativei in baza hotaririi
adunarii generale.
(2) Statutul cooperativei poate prevedea renuntarea la formarea cotelor preferentiale.
(3) In statutul cooperativei pot fi incluse si alte prevederi ce nu contravin actelor
legislative.
(4) Prevederile statutului cooperativei ce contravin legislatiei sint nule de la data
adoptarii lor.
(5) Prevederile statutului cooperativei sint obligatorii pentru membrii, membrii
asociati si persoanele cu functii de raspundere ale cooperativei.
(6) Schimbarea numarului de membri sau membri asociati ai cooperativei, precum si
a marimii capitalului ei social, nu constituie temei pentru modificarea statutului.
(7) Orice modificari si completari in statutul cooperativei sint valabile din ziua
inregistrarii lor de stat in modul stabilit de legislatie. La introducerea in capitalul social
al cooperativei a bunurilor imobile transmise in contul cotelor valorice din bunurile
intreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului cooperativei.

Actele de constituire a intreprinderii municipal –

Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente de
constituire: decizia fondatorului/fondatorilor privind infiintarea intreprinderii, statutul
intreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire – in cazul mai
multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului
intreprinderii, numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind titlul, numarul si data
deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului intreprinderii se face in coltul drept de
sus al foii de titlu a statutului si se confirma prin semnatura olografa a autoritatilor
executive ale unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea stampilei
acestei/acestor autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se foloseste
cuvintul "municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea unitatii/unitatilor
administrativ-teritoriale respectiv la balanta intreprinderii nou-create (fondul statutar
sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum si
20
 schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului intreprinderii, modul de repartizare
a venitului (profitului net), inclusiv defalcarile din profitul net obtinut in anul de
gestiune pentru a fi achitate la bugetul autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale,
in baza deciziei fondatorului/fondatorilor si de acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de control ale
intreprinderii, competentele lor;
61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director al
intreprinderii in cazul mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice
particularitatile activitatii intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei, altor acte
normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu
local/raional care participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii
municipale.”;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a Intreprinderii
municipale
1.3. In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea societatii pe 7 pct.
actiuni invocandu-se motivul ca actul de constituire al acestei societati nu
corespunde prevederilor legii. Intocmiti o nota informativa in care explicati
urmatoarele; a) care sunt actele constitutive ale S.A. ? b) Lipsa caror clauze din
actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni? c) care
este procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil – este actul de constituire, conform Legii cu privire la
societatile pe actiuni – Documente de constituire ale societatii sint contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) si statutul societatii. Contractul de
societate (declaratia de constituire a societatii) are prioritate fata de statutul societatii
pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate

21
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de
inregistrare al fondatorului persoana juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare,
daca au fost facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de
actiuni de fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
c) Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarire judecatoreasca.
(2) Hotarirea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata numai atunci
cind:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor,
marimea capitalului social subscris sau scopul societatii;
d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotaririi de declarare a nulitatii societatii comerciale se insereaza in
publicatiile societatii in termen de 15 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarirea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii
comerciale ramine definitiva, aceasta se dizolva si intra in lichidare. Prin hotarire
judecatoreasca de declarare a nulitatii se desemneaza lichidatorul societatii.

22
 (2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice incheiate in numele
ei, exceptie constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea ei se
efectueaza conform legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale raspund
nelimitat si solidar fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru prejudiciul cauzat prin
nulitatea societatii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

Continutul subiectului
1.1 Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop
lucrativ.

conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;

conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial
conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o societate);
obtinerea si impartirea beneficiilor.

1.2 Comparaţi actele de constituire a cooperativei de întreprinzător cu actele de constituire a

unei societăţii cu răspundere limitată în care calitatea de asociat o are o persoană juridică
străină şi o persoană fizică din R. Moldova, specificând persoanele care au dreptul să le aprobe,
clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
Actele de constituire a cooperative de intreprinzator – Legea privind cooperativele de intreprinzator
Documentele de constituire ale cooperativei sint contractul de constituire si statutul.
(1) Contractul de constituire al cooperativei stabileste drepturile, obligatiile si raspunderea
fondatorilor acesteia.
(2) Contractul de constituire al cooperativei trebuie sa cuprinda:
a) denumirea deplina si prescurtata a cooperativei si informatii despre sediul acesteia;
b) scopul si genurile principale de activitate a cooperativei;
c) termenul de activitate a cooperativei;
d) lista fondatorilor cooperativei;
e) marimea initiala a capitalului social al cooperativei, cu specificarea marimii si formei aporturilor
efectuate de catre fiecare fondator in contul cotei sale initiale;
f) termenele in care se efectueaza de catre fiecare fondator aporturile in contul cotei sale initiale;
g) modul si termenele de restituire a cheltuielilor de constituire si de inregistrare a cooperativei;
h) alte prevederi privind modul si termenele de constituire si de inregistrare a cooperativei.
(3) Genurile de activitate a cooperativei se indica in contractul de constituire si in statutul
cooperativei in conformitate cu clasificatorul activitatii respective aprobat in modul stabilit.
(4) Lista fondatorilor cooperativei va cuprinde datele indicate la art.79 alin.(2) lit.b) - d).
(5) Contractul de constituire este semnat de fondatorii cooperativei.
(6) Actiunea prevederilor contractului de constituire inceteaza dupa inregistrarea de stat a
cooperativei si indeplinirea celorlalte obligatii de catre fondatori.

(1) Statutul cooperativei va cuprinde informatiile prevazute la art.16 alin.(2) lit.a) - c), precum si:
a) marimea minima a capitalului propriu al cooperativei;
b) drepturile, obligatiile si raspunderea cooperativei, ale membrilor si membrilor ei asociati;
c) conditiile si modul de obtinere si de retragere a calitatii de membru si membru asociat al
23
cooperativei;
d) marimea minima, modul si termenul de efectuare a aporturilor in contul cotelor initiala si
suplimentare, precum si al cotei preferentiale;
e) modul de evaluare a aporturilor nebanesti in capitalul social;
f) modul de instrainare a cotelor;
g) lista organelor cooperativei, competenta, modul de formare si durata mandatului acestora;
h) modul de votare la adunarea generala si datele privind numarul de voturi necesar pentru
adoptarea hotaririlor;
i) modul de formare si de utilizare a rezervelor (fondurilor) cooperativei;
j) normele de prudenta financiara;
k) lista intreprinderilor afiliate, a filialelor si reprezentantelor cooperativei;
l) modul de acordare a informatiei membrilor si membrilor asociati ai cooperativei si raspunderea
pentru neacordarea acesteia;
m) modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei si de solutionare a litigiilor dintre
membrii cooperativei, dintre acestia din urma si cooperativa, precum si modul tragerii la raspundere a
persoanelor cu functii de raspundere ale cooperativei;
n) temeiurile si modul de reorganizare si lichidare a cooperativei in baza hotaririi adunarii generale.
(2) Statutul cooperativei poate prevedea renuntarea la formarea cotelor preferentiale.
(3) In statutul cooperativei pot fi incluse si alte prevederi ce nu contravin actelor legislative.
(4) Prevederile statutului cooperativei ce contravin legislatiei sint nule de la data adoptarii lor.
(5) Prevederile statutului cooperativei sint obligatorii pentru membrii, membrii asociati si
persoanele cu functii de raspundere ale cooperativei.
(6) Schimbarea numarului de membri sau membri asociati ai cooperativei, precum si a marimii
capitalului ei social, nu constituie temei pentru modificarea statutului.
(7) Orice modificari si completari in statutul cooperativei sint valabile din ziua inregistrarii lor de
stat in modul stabilit de legislatie. La introducerea in capitalul social al cooperativei a bunurilor
imobile transmise in contul cotelor valorice din bunurile intreprinderilor agricole nu este obligatorie
modificarea statutului cooperativei.

Actele de constituire a intreprinderii municipal –

Pentru inregistrarea intreprinderii se vor prezenta urmatoarele documente de constituire: decizia
fondatorului/fondatorilor privind infiintarea intreprinderii, statutul intreprinderii aprobat de
fondator/fondatori, contractul de constituire – in cazul mai multor fondatori.
10. Statutul intreprinderii trebuie sa includa urmatoarele date:
1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului intreprinderii,
numarul si data adoptarii lor. Inscrierea privind titlul, numarul si data deciziei/deciziilor despre
aprobarea statutului intreprinderii se face in coltul drept de sus al foii de titlu a statutului si se
confirma prin semnatura olografa a autoritatilor executive ale unitatilor administrativ-teritoriale
fondatoare, cu aplicarea stampilei acestei/acestor autoritati;
2) denumirea (firma) intreprinderii si sediul intreprinderii (in firma se foloseste cuvintul
"municipal(a)";
3) scopurile si genurile de activitate ale intreprinderii;
4) marimea si componenta patrimoniului, trecut din proprietatea unitatii/unitatilor administrativ-
teritoriale respectiv la balanta intreprinderii nou-create (fondul statutar sau capitalul social);
5) modul de posesiune, folosinta si dispunere de fondul statutar, precum si schimbarea lui, sursele
de formare a patrimoniului intreprinderii, modul de repartizare a venitului (profitului net), inclusiv
defalcarile din profitul net obtinut in anul de gestiune pentru a fi achitate la bugetul
autoritatii/autoritatilor administrativ-teritoriale, in baza deciziei fondatorului/fondatorilor si de
acoperire a pierderilor;
6) principiile de instituire si activitate a organelor administrative si de control ale intreprinderii,
competentele lor;
24
 61) componenta, atributiile si modul de functionare a consiliului director al intreprinderii in cazul
mai multor fondatori;
7) modul de reorganizare si lichidare a intreprinderii.
In statut pot fi incluse, de asemenea, si alte prevederi care sa specifice particularitatile activitatii
intreprinderii si care nu vor contraveni legislatiei, altor acte normative si guvernamentale.
101. Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu local/raional care
participa la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii
municipale si termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii municipale.”;
Hotarirea cu privire la aprobarea Regulamentului model a Intreprinderii municipal
In instanta de judecata a fost depusa o cerere privind nulitatea societatii pe actiuni invocandu-
se motivul ca actul de constituire al acestei societati nu corespunde prevederilor legii. Intocmiti
o nota informativa in care explicati urmatoarele; a) care sunt actele constitutive ale S.A. ? b)
Lipsa caror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societatii pe actiuni?
c) care este procedura de declarare nula a societatii pe actiuni?
a) conform Codului Civil – este actul de constituire, conform Legii cu privire la societatile pe actiuni
– Documente de constituire ale societatii sint contractul de societate (declaratia de constituire a
societatii) si statutul societatii. Contractul de societate (declaratia de constituire a societatii) are
prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat.
b) Clauze lipsa carora servesc drept temei de nulitate:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului
persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare al fondatorului persoana
juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune in natura si modul de evaluare, daca au fost
facute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire si de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele si reprezentantele societatii;
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de actiuni de
fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
c) Articolul 110. Nulitatea societatii comerciale
(1) Societatea comerciala poate fi declarata nula prin hotarire judecatoreasca.
(2) Hotarirea privind nulitatea societatii comerciale poate fi pronuntata numai atunci cind:
a) actul de constituire lipseste sau nu este autentificat notarial;
b) obiectul societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
c) actul de constituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea
capitalului social subscris sau scopul societatii;
25
 d) dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
e) toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii.
(3) Dispozitivul hotaririi de declarare a nulitatii societatii comerciale se insereaza in publicatiile
societatii in termen de 15 zile de la data raminerii definitive a hotaririi.
Articolul 111. Efectele declararii nulitatii societatii comerciale
(1) Pe data la care hotarirea judecatoreasca de declarare a nulitatii societatii comerciale ramine
definitiva, aceasta se dizolva si intra in lichidare. Prin hotarire judecatoreasca de declarare a nulitatii
se desemneaza lichidatorul societatii.
(2) Nulitatea societatii comerciale nu afecteaza actele juridice incheiate in numele ei, exceptie
constituind cazul prevazut la alin.(3).
(3) Daca societatea comerciala declarata nula este insolvabila, lichidarea ei se efectueaza conform
legislatiei cu privire la insolvabilitate.
(4) Asociatii carora le este imputabila nulitatea societatii comerciale raspund nelimitat si solidar
fata de ceilalti asociati si fata de terti pentru prejudiciul cauzat prin nulitatea societatii.

Subiectul 11. Intreprinzatorii – subiecte ale dreptului afacerilor

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Identificati persoanele care au calitatea de intreprinzator facandu-le o scurta 3 pct.
caractistica. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in
nume propriu , cu riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu scopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu scop lucrativ.
Pers fizica dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod
prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce
inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie
taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei
publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep.
Pers jur cu scop lucrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si
inscrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2. Comparati notiunea de intreprinzator cu cea de: a) agent economic; b) 5 pct.

intreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoana juridica; pag. 97-101.
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau
care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica,
astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inclusiv de cele ce
nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de
binefacere , etc.si activitatea economica in sensul de activitate care are ca obiect bunuri
material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent
economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii
in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu ,
acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala,
deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de
fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.
26
 Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al
cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin
care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un
intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste
termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica
savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul
apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine
licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un
intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de
intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoana juridica este organizatia care are un
patrimoniu distinct єi raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa
dobоndeasca єi sa exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale
nepatrimoniale, sa-єi asume obligatii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanta de
judecata.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu
diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara
activitate economica ca un profesionist cu scopul de a obtine profit.

1.3. Cetăţeanul Efim Pruteanu care a lucrat o perioadă detimp în Italia şi a acumulat 7 pct.
un anumit capital a decis să revină în Moldova şi să desfăşoare activitate de
întreprinzător. Deoarece ideile nu erau suficient de clare, a decis să consulte un
avocat pentru a înţelege cu ce se poate de ocupat în Moldova şi care forme de
organizare a activităţii de întreprinzător ar fi cele mai preferabile. Întocmiţi o
opinie juridică şi explicaţi domnului Efim Pruteanu care formă de organizare
poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a)
schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi
tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu
produse petroliere; g) aratul terenurilor agricole; h) construcţia de case de locuit
în localităţile rurale.
Consultati cetateanul Pruteanu, explicandu-i forma de organizare juridica care poate fi
utilizata la desfasurarea activitatii de intreprinzator in domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua
operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmatoarele categorii de
rezidenti, denumiti, in sensul prezentei legi, unitati de schimb valutar:
- banca licentiata care efectueaza operatiuni de schimb valutar in numerar cu
persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar – persoana juridica rezidenta constituita conform
legislatiei Republicii Moldova, avind ca gen unic de activitate efectuarea pe
teritoriul Republicii Moldova a operatiunilor de schimb valutar in numerar cu
persoane fizice;
- persoana juridica rezidenta ce presteaza servicii hoteliere, care efectueaza

27
 operatiuni de cumparare a numerarului in valuta straina/cecurilor de calatorie
in valuta straina de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de
schimb valutar
b) activitatii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfasurata
exclusiv de catre asiguratori (reasiguratori), sub forma de societate pe actiuni, inclusiv
cu investitii straine, care detin licenta de activitate.
c) comertul cu produse alcoolice si tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care
detin licenta in acest sens.
d) reparatia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator
individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comertul cu produse petroliere - Participanti la piata produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care sint titulari de licenta sau de autorizatie tehnica, exceptie
facind consumatorul, si care au resedinta in Republica Moldova. Participantii la piata
produselor petroliere beneficiaza de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate si
de forma juridica de organizare. Este inadmisibila favorizarea unor participanti prin
acordarea de inlesniri neprevazute de lege, precum si limitarea directa sau indirecta a
drepturilor si intereselor legitime. Participantii la piata produselor petroliere sint in
drept sa infiinteze asociatii, uniuni si alte forme de asociere in scopuri ce nu contravin
legislatiei, inclusiv reglementarilor liberei concurente.
g) aratul terenurilor agricole – intreprinzator individual. Gospodaria taraneasca
h) constructia caselor de locuit in localitati rurale – intreprinzator individual

Subiectul 12. Intreprinzator Individual – titular al patentei de intreprinzator.

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Identificati drepturile si obligatiile intreprinzatorului individual – titular al 3 pct.
patentei de intreprinzator facand o caracteristica a acestora – pag. 114.
Patenta este valabila numai pentru titularul ei si nu poate fi transmisa altei persoane.
Desfasurarea activitatii de intreprinzator in baza patentei nu impune inregistrarea de
stat a titularului acesteia si primirea licentei. Asupra titularului patentei nu se extind
cerintele privind prezentarea darilor de seama financiare si statistice, tinerea evidentei
contabile si financiare, efectuarea operatiilor de casa si decontarilor, precum si
prevederile art.90 din Codul fiscal
(4) In relatiile de drept civil, titularul patentei actioneaza in numele sau.
(5) Titularul patentei raspunde pentru obligatiile aferente desfasurarii activitatii de
intreprinzator pe parcursul duratei de prescriptie stabilita de lege, indiferent de durata
patentei.
(6) Titularul patentei poate desfasura activitatea de intreprinzator specificata in
patenta pe intreg teritoriul tarii daca in patenta nu este indicat altfel.
Pentru genul de activitate mentionat la pozitia 1.1 din anexa, titularul patentei isi
desfasoara activitatea de intreprinzator in pavilion, chiosc (ghereta), toneta, la tejghea,
taraba, care au suprafata de pina la 30 m2.
(7) Titularul patentei este obligat:
a) sa respecte ordinea stabilita de desfasurare a activitatii indicate in patenta,
normele sanitare, normele de protectie contra incendiilor, sa indeplineasca alte cerinte
ce se refera la genul de activitate respectiv, iar pentru desfasurarea activitatii indicate
la compartimentul 1din anexa, sa aiba documentele primare de provenienta a marfii,
dupa caz, factura de expeditie, chitanta de percepere a taxei vamale sau actul de
achizitie a marfurilor;
b) sa desfasoare activitatea numai in locurile permise in aceste scopuri de autoritatea
administratiei publice locale;
c) sa respecte drepturile si interesele consumatorilor;
28
 d) sa afiseze patenta sau copia ei, autentificata de notar, intr-un loc vizibil la locurile
unde isi desfasoara activitatea de intreprinzator, iar in caz de necesitate sa o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
(8) Titularul patentei nu este in drept:
a) sa angajeze lucratori pentru desfasurarea activitatii de intreprinzator specificate in
patenta;
b) sa incheie tranzactii cu intreprinderea individuala al carei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea in nume colectiv ori in comandita, al
carei asociat cu raspundere deplina este el sau careva dintre membrii familiei sale.
(9) Doi sau citiva titulari de patente se pot asocia in scopul desfasurarii in comun a
activitatii de intreprinzator, in baza contractului de activitate in comun.
1.2. Determinati actele necesare pentru eliberarea patentei de intreprinzator la 5 pct.
desfasurarea activitatii de: a) Comertul cu amanuntul la tarabe, tejghele, tonete
si din autovehicule in piete si in alte locuri autorizate; b) predarea limbilor
straine; c) arat si alte lucrari de cultivare a pamantului cu mijloace tehnice; d)
reparatie a locuintelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare si
zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza caruia isi
are domiciliul sau la locul de desfasurare a activitatii preconizate. In cazul prevazut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primaria respectiva.
(2) In cerere se indica:
a) prenumele, numele si domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de intreprinzator pentru exercitarea careia se solicita patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport si numarul de inmatriculare al acestuia, daca se
prevede ca acest mijloc de transport va fi utilizat la desfasurarea activitatii mentionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirma
calificarea solicitantului in domeniul limbilor straine(diploma),bonul de plata a taxei
p/u patenta;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirma dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arenda,actul
de proprietate),bonul de plata a taxei p/u patenta;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescriptie prin care a prevenit cet. Tigreanu ca incepand 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspenda patenta deoarece el a comercializat
imbracaminte, incaltaminte si carti desi nu titularul de patenta nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dupa asistenta juridica si a intrebat in ce cazuri
inceteaza patenta si in ce cazuri se suspenda, care este organul competent de a
suspenda patenta si daca cu adevarat comercializarea imbracamintei, incaltamintei si
29
 cartilor este interzisa. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile
, imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Nu sunt interzise aceste activitati, sunt prevazute in anexa de la lecea cu privire la
patenta de intreprinzator
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspenda:
a) in baza cererii titularului patentei in legatura cu boala lui, in limitele termenelor
stabilite de legislatia muncii;
b) in cazul neexecutarii obligatiilor prevazute la art.3 alin.(7) lit.a), b) si d) si a
prevederilor alin.(8);
c) in cazul neachitarii in termen a taxei pentru perioada urmatoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendata si dupa
inlaturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabileste si se prelungeste pe perioada respectiva.
(3) In cazul depistarii de catre organele de control a cazurilor de continuare a
activitatii in baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) si c), acestea informeaza
autoritatea fiscala teritoriala sau primaria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicind, in mod obligatoriu, numarul si seria patentei.
Articolul 8. Incetarea valabilitatii patentei
(1) Valabilitatea patentei inceteaza:
a) odata cu expirarea duratei patentei;
b) in cazul in care titularul patentei renunta la patenta pe calea depunerii cererii
respective;
c) in baza cererii titularului patentei in legatura cu pierderea capacitatii de munca,
confirmata de concluzia respectiva a comisiei medicale;
d) in cazul decesului titularului patentei;
e) in cazul aplicarii fata de titularul patentei a unor sanctiuni administrative;
f) in cazul in care se constata transmiterea patentei catre o alta persoana;
g) in cazul in care durata patentei nu este prelungita in decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendarii ei pentru neachitarea in termen a taxei pentru patenta.
(2) Daca valabilitatea patentei inceteaza in temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) si d),
titularului patentei sau mostenitorilor acestuia li se restituie suma platita pentru
perioada nefolosita.

Subiectul 13. Intreprinzatorul individual

nr. Continutul subiectului puncte
2.1. Relatati despre procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorului individual, 3 pct.
referindu-va si la cazurile in care inregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
Art 28 legecu priv la inreg de stat a pj si a intreprinz individuali
Procedura inregistrarii de stat a intreprinzatorilor individuali
(1) Pentru inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali se depun urmatoarele
documente:
a) cererea de inregistrare, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat;
b) documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
(2) Depunerea documentelor la inregistrarea de stat a intreprinzatorilor individuali
se efectueaza in modul stabilit la art.8.
(3) La inregistrarea de stat se verifica identitatea si capacitatea de exercitiu ale
persoanei fizice.
(4) Registratorul, in termen de 3 zile lucratoare de la data depunerii documentelor,
30
 adopta decizia de inregistrare sau de a refuza inregistrarea.
(5) Decizia de inregistrare se intocmeste in conformitate cu art.14.
(6) Documentele depuse de catre intreprinzatorul individual impreuna cu decizia de
inregistrare se pastreaza in dosarul de evidenta in arhiva organului inregistrarii de stat.
Articolul 29. Modificarea datelor inscrise in Registrul
2.2. Comparati drepturile, obligatiile si raspunderea intreprinzatorului individual cu 5 pct.
cele ale titularului patentei de intreprinzator.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane
juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa
obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS.
El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate
taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina
evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu
toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma
de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul
fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si
desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu
al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite
taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in
anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu
alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are
dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru
transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea
patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu
este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la
efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse
alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa
prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv
dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul
sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultati intreprinzatorul individual cu privire la genurile de activitate pe care 7 pct.
acesta le poate desfasura:
a) activitate de asigurare – nu
b) comertul cu bauturi spirtoase si articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-da
f) activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare - da
g) vinzarea cartilor, tablourilor si a altor obiecte de arta plastic - daa
h) vinzarea produselor petroliere -

Subiectul 14. Notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ.

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Relatati despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ si notiune pj cu scop 3 pct.
lucrativ.
Ca forme ai pers jur cu scop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si
anume societatea in nume colectiv(este societatea comerciala ai carei membri practica,
31
 in conformitate cu actul de constituire, activitate de intreprinzator in numele societatii
si raspund solidar єi nelimitat pentru obligatiile acesteia),
societatea in comandita(este societatea comerciala оn care, de rоnd cu membrii care
practica оn numele societatii activitate de оntreprinzator єi poarta raspundere solidara
nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-
finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de оntreprinzator a societatii єi
suporta оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii),
SRL(este societatea comerciala al carei capital social este divizat оn parti sociale
conform actului de constituire єi ale carei obligatii sоnt garantate cu patrimoniul
societatii),
SA(Societate pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat оn
actiuni єi ale carei obligatii sоnt garantate cu patrimoniul societatii), intreprinderile de
atat si municipal, cooperativele de productie/de intreprinzator(cooperativa este
asociatia benevola de persoane fizice єi juridice, organizata pe principii corporative оn
scopul favorizarii єi garantarii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor
lor economice єi a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip descis, hibrid.
1.2. Comparati notiunea de persoana juridica cu scop lucrativ cu notiunile de a) 5 pct.
societate comerciala b) societate civila; c) intreprindere; d) agent economic; e)
intreprinzator
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Intreprinderea
1. Forma organizatorico-juridica a activitatii de antreprenoriat este intreprinderea.
2. Intreprinderea constituie un agent economic cu firma (titulatura) proprie infiintata
de antreprenor in modul stabilit de legislatie.
3. Intreprinderea are dreptul de persoana juridica sau de persoana fizica, in
conformitate cu prezenta Lege.
Intreprinderea-persoana juridica si intreprinderea-persoana fizica au aceleasi
drepturi si obligatii, cu exceptia raspunderii patrimoniale pentru obligatiile lor.
4. Intreprinderea devine subiect de drept din momentul inregistrarii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
32
 ce practica activitate de intreprinzator.
1.3. Procurorul a inaintat o cererea de chemare in judecata si a solicitat instantei de a anula 7 pct.
inregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt in incopatibilitate si
nu au dreptul sa desfasoare alte activitati remunerate decat functia pe care o ocupa. In
motivatie a fost indicat ca unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curtii Constitutionale, iar al treilea a fost ales deputat in Parlament. Cum trebuie sa
procedeze instanta? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Insa totoodata, conform legislatiei in vigoare, odata ce au fost alesi in aceste
functii, ei nu mai pot avea calitatea de asociat sau membru in SRL, cel putin
deputatul si judecatorul precis

Subiectul 15. Inregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Continutul subiectului puncte
1.1. Numiti actele exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra inregistrarii 3 pct.
Î.S. cererii de inregistrare a persoanei juridice.
1. Cerere de înregistrare
2. Decizia de înregistrare; hotararea de inregistrare a Administratia Publica
Locala
3. Statut

Actiunile Registratorului:
1. La primirea cererii şi a documentelor pentru înregistrarea de stat, deponentului
i se eliberează un bon de confirmare a primirii cererii, în care se indică numărul
cererii şi data primirii acesteia, denumirea oficiului, lista documentelor depuse,
data stabilită pentru eliberarea actelor. În cazul primirii documentelor prin
reţeaua electronică, solicitantului i se expediază prin reţea aceeaşi confirmare.
2. (6) Organul înregistrării de stat nu este în drept să refuze primirea cererii de
înregistrare sau să solicite alte documente decît cele prevăzute de lege.
3. Registratorul verifică cererile şi documentele depuse pentru înregistrare în
vederea corespunderii acestora cerinţelor stabilite de lege, obţine avizele şi
informaţiile necesare pentru înregistrare de la autorităţile publice prin
intermediul reţelelor electronice şi, în termenul stabilit la art. 5, adoptă decizia
de înregistrare sau decizia motivată de respingere a înregistrării.
4.
5. (2) Persoanei juridice i se atribuie, la înregistrare, un număr de identificare
de stat (IDNO) ce atestă că persoana a fost înscrisă în Registrul de stat şi a fost
luată la evidenţă de organul fiscal. Numărul de identificare de stat, care
reprezintă şi codul fiscal al persoanei juridice înregistrate, se indică pe foaia de
titlu a actelor de constituire.
6. (21) În cadrul procedurii înregistrării de stat, organul înregistrării de stat va
efectua procesul de înregistrare (luare la evidenţă) fiscală, statistică, medicală
şi socială a persoanei juridice prin transmitere autorităţilor vizate, în format
electronic, a datelor privind înregistrarea acesteia prevăzute la art. 33 alin. (1),
cu eliberarea pentru persoana juridică a înştiinţării respective.
7.
8. (3) Persoana juridică se consideră înregistrată la data adoptării deciziei de
înregistrare.
9. (4) După înregistrare, organul înregistrării de stat publică în Buletinul
electronic informaţii despre persoana juridică înregistrată, care cuprind:
denumirea persoanei juridice, forma de organizare juridică, data înregistrării,
numărul de identificare de stat, sediul şi numele administratorului.
33
1.2. Explicati deosebirea dintre persoana juridica inactiva si persoana juridica pasiva 5 pct.
si persoana juridica care si-a suspendat activitatea.
persoana juridica inactiva – persoana juridica care, in decurs de 12 luni de la
inregistrare, nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute de legislatie si nu a
efectuat operatiuni pe niciun cont bancar;
persoana juridica pasiva – persoana juridica care, dupa inregistrare, a activat, insa
ulterior in decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute
de legislatie
Persoana juridica care si-a suspendat activitatea – persoana care temporar nu
desfasoara nici o activitate ca urmare a propriei solicitari, sau a unor alte temeiuri etc.
1.3. Camera Inregistrarii de Stat a respins cererea de inregistrare a Societatii 7 pct.
comerciale „CASA DE AMANET DACIA” SRL din motivul ca societatea a
aratat capitalul social ca fiind de 5400 lei precum si pentru faptul ca denumirea ei
nu corespunde cerintelor legale. Fondatorul societatii s-a adresat catre avocat cu
intrebarea daca SRL sau Casele de amanet sunt obligate sa aiba un capital social
minim. A mai intrebat daca este vre-o deosebire intre „CASA DE AMANET” si
„LOMBARD” si care documente sunt necesare pentru inregistrarea unei
societati comerciale care are ca si obiect de activitatea de acordare a de
imprumuturi cu amanetarea si pastrarea obiectelor din metale si pietre pretioase.
Consultati fondatorul societati si dati raspuns la intrebarile puse;

SRL nu e obligata sa aiba capital social minim, insa casele de amanet(lombarduri )–

da, de 25000 dolari in municipii si 15000 dolari in localitati rurale.
Nu e nici o deosebire intre casa de amanet si lombarduri, - ihotarirea penru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de
amanet(lombarduri) – punctul 10 din hotarire
Ce acte mai sunt necesare – contract de proprietate sau locatiune asupra
imobilului,certificat de verificare metrologica a cintarelor, copia documentelor ce
confirma existenta capitalului social mini

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană
juridică din Marea Britanie, al treilea fondator este o asociaţie obştească din
Republica Moldova şi o persoană fizică.
Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de
forma juridică de organizare, în două exemplare;
d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, se vor
depune:
a) extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică cu investiţii
străine, tradus și legalizat notarial;
b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;

1.2. Comparaţi Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul organizaţiilor 5 pct.

necomerciale evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul acestora.

34
 I.Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur. si
date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
hotarirea a organului suprem de decizie.
Registrul organizatiilor necomerciale : contine : denumirea organizatiei, tipul acesteia
,statutul(inregistrata),IDNO, data inregistrarii(informatii generale :denumirea,forma –
organizatorico-juridica,tiul,localitatea,nr de inregistrare,cod fiscal,IDNO,data
inregistratii,scopul,conducatorului, strutura,simbolica, filialele, reorganizarile,controlul
si sanctiunile,rapoarte).
CÎS detine registrele.
1.3. Consultaţi fondatorul unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de 7 pct.
Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Japoniei”
nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi
înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de
activitate şi explicaţii care sunt motivele de respingere a cererii de înregistrare a
unei persoane juridice;
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor
interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este
permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele
de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja
cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3 pct.
Membrul societatii comerciale este obligat:
a) sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si
termenele prevazute in actul de constituire;
b) sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii;
c) sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a
numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii
obligatiilor societatii si ale membrului ei;
d) sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
(2) Fara acordul societatii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activitati
similare celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezuma, pina la
proba contrara, pentru activitatile despre care membrii erau informati la data acceptarii
in calitate de membru.
4 (3) In cazul in care membrul incalca prevederile alin.(2), societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului care
rezulta din actele incheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea
drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la
care membrii au aflat sau trebuiau sa afle despre incheierea actului, dar nu mai tirziu
de un an de la data incheierii actului juridic.

35
1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu 5 pct.
cea a: a) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni; c) asociatului unic al
societăţii cu răspundere limitată indicând termenul maxim de transmitere şi
modul de aprobare a aporturilor nebăneşti;
În calitate de aport la patrimoniul societăţii comerciale pot servi mijloacele
băneşti, valorile mobiliare, alte bunuri sau drepturi patrimoniale. Evaluarea în
bani a aportului membrului la societatea comercială se efectuează prin acordul
fondatorilor (membrilor) societăţii şi este susceptibilă unui control independent
exercitat de experţi (audit). (art 106(4) CCRM)
a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al
asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari :
pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au
obligat(tre d econcretizat cu profesoara), restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii.
Aportul în natură la capitalul social al
societăţii comerciale
(1) Aportul în natură la capitalul social al societăţii comerciale are ca obiect orice
bunuri aflate în circuit civil.
(2) Bunurile se consideră a fi transmise cu titlu de proprietate dacă actul de
constituire nu prevede altfel.
(3) Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al
societăţii de capital creanţele şi drepturile nepatrimoniale.
(4) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga la
prestaţii în muncă şi la servicii cu titlu de aport social, care însă nu constituie aport la
formarea sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociaţii au
dreptul să participe, potrivit actului de constituire, la împărţirea beneficiilor şi a
activului societăţii, rămînînd totodată obligaţi să participe la pierderi.
(5) Aportul în natură trebuie vărsat în termenul stabilit de actul de constituire, dar nu
mai tîrziu de termenul indicat la art.112 alin.(3). În cazul majorării capitalului social,
aportul se varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de
zile de la adoptarea hotărîrii de majorare a capitalului social.
(6) Valoarea aportului în natură la capitalul social al societăţii comerciale se aprobă
de adunarea generală.
(7) Aportul în creanţe se consideră vărsat numai după ce societatea comercială a
obţinut plata sumei de bani care face obiectul creanţei.
b) actionarilor-fondatori ai societatii pe actiuni – persoana care subscribe actiuni
contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea
societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura – in cel mult
1 luna de la data inregistrarii SA.
(Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se predau prin act de predare-
primire de către fondatorii organului executiv al societăţii în termen de o lună de la
data înregistrării de stat a societăţii.)
c) asociatului unic al societatii cu raspundere limitata – varsa integral aportul in
numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel
mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din
aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii
SRL. Aportul în natură
(1) Obiect al aportului în natură poate fi orice bun aflat în circuitul civil. Bunul care
face obiectul aportului în natură va fi indicat în actul de constituire.
(2) Aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent şi se
aprobă de adunarea generală a asociaţilor. Asociatul care a transmis aportul şi
36
 evaluatorul răspund solidar faţă de creditorii societăţii, în limitele supraevaluării.
Pretenţiile privind corectitudinea evaluării se prescriu în termen de 3 ani de la
momentul evaluării.
(3) Actul de constituire al societăţii prevede modalitatea de aprobare a
rezultatelor evaluării aportului în natură de către adunarea generală a asociaţilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societăţii, dacă
actul de constituire nu prevede altfel.

1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Salcâmul”, a înaintat o acţiune în instanţa de 7 pct.
judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate
din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În
acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 01 decembrie să verse integral aportul
său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească
obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a)
C. civ. Explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila.
Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen
aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen
suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia
din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Articolul 47. Excluderea asociatului
(1) Adunarea generala a asociatilor, administratorul, unul sau mai multi asociati pot
cere excluderea din societate a asociatului care nu a varsat aportul subscris, precum si
a asociatului care, in calitate de administrator al societatii, comite fraude in detrimentul
societatii, foloseste semnatura societatii sau patrimoniul acesteia in favoarea sa sau a
tertilor.
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotarire judecatoreasca.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proportionala din
patrimoniul societatii, dar are dreptul numai la o suma de bani ce reprezinta valoarea
contabila a partii sociale la data excluderii, daca hotarirea judecatoreasca nu prevede
altfel. Valoarea partii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia in
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dupa ce a reparat prejudiciul cauzat
societatii. Obligatia de reparare a prejudiciului subzista in partea neacoperita prin
aportul varsat.
(4) Asociatul exclus din societate raspunde pentru pierderi si are dreptul la profit net
pina la data excluderii sale. Plata profitului net se face in termen de 30 de zile de la
data adoptarii hotaririi privind distribuirea acestuia sau de la data-limita de adoptare a
unei astfel de hotariri.
(5) Asociatul exclus din societate poarta raspundere fata de terti pentru operatiunile
facute de societate pina la data raminerii definitive a hotaririi de excludere. Daca, in
momentul excluderii lui din societate, exista operatiuni in curs de executare, asociatul
este obligat sa suporte consecintele executarii lor si, prin derogare de la prevederile
alin. (3), nu va putea pretinde valoarea partii sociale ce i se cuvine decit dupa
terminarea acelor operatiuni.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale; 3 pct.
Articolul 115 CCRM. Drepturile membrului societăţii comerciale

37
 (1) Membrul societăţii comerciale are dreptul:
a) să participe la conducerea şi la activitatea societăţii în condiţiile stabilite de lege
şi de actul de constituire;
b) să cunoască informaţia despre activitatea societăţii şi să ia cunoştinţă de cărţile
contabile şi de altă documentaţie în modul prevăzut de lege şi de actul de constituire;
c) să participe la repartizarea profitului societăţii, proporţional participaţiunii la
capitalul social;
d) să primească, în caz de lichidare a societăţii, o parte din valoarea activelor ei
rămase după satisfacerea creanţelor creditorilor, proporţional participaţiunii la capitalul
social;
e) să întreprindă alte acţiuni prevăzute de lege sau de actul de constituire.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a 5 pct.
asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată.
Conform codului civil:
Articolul 138. Conducerea administrativă şi reprezentarea societăţii în comandită
(1) Conducerea societăţii în comandită se exercită de către comanditaţi. Modul de
conducere, de administrare şi de reprezentare a societăţii de către comanditaţi
este stabilit de aceştia în conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare
la societatea în nume colectiv.
Conform legii cu privire a SRL :
Articolul 43. Drepturile asociatului
Asociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire,
inclusiv dreptul:
a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale
actului de constituire;
b) de a vota la adunările generale ale asociaţilor;
c) de a fi informat despre activitatea societăţii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;
e) de a înstrăina şi a dobîndi, în condiţiile legii, partea socială;
f) de a cere dizolvarea societăţii;
g) de a participa la repartizarea profitului net;
h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea unei părţi a patrimoniului
acesteia rămas după achitarea cu creditorii şi cu salariaţii săi, proporţională părţii sale
sociale;
i) de a cere excluderea asociatului în conformitate cu art.47.Astfel in cazul societatii
in comandita comanditatul paractica in numele societatii activitatea de intreprinzator
pe cind in cazul SRL acesta are doar alitatea de asociat care are dreptul de a lua
decizi…..si to asa mai departe din art 43.
Articolul 136. Dispoziţii generale cu privire la societatea
în comandită CCRM
(1) Societate în comandită este societatea comercială în care, de rînd cu membrii
care practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere
solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia (comanditaţi), există unul sau mai mulţi
membri-finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a
societăţii şi suportă în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultă din activitatea
societăţii.
Diferenta principal este ca la SC participa camanditatul nemijlocit in activitate
iar la srl doar ca conducere.

1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct.
solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c)
38
 modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii
beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările
puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru
încasarea forţată a sumei dividendului?
Legea cu privire la SRL:
a) Articolul 39. Distribuirea profitului net
(1) Societatea distribuie anual profitul net înregistrat după achitarea impozitelor şi
altor plăţi obligatorii, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Hotărîrea privind
determinarea părţii profitului net care urmează a fi distribuită se adoptă de adunarea
generală a asociaţilor.
b) (2) Profitul net se distribuie proporţional mărimii părţii sociale. Modul de
distribuire a profitului net al societăţii poate fi modificat prin hotărîrea adunării
generale a asociaţilor, care se adoptă cu votul unanim al asociaţilor.
c) (3) Profitul net se plăteşte asociaţilor în formă bănească, în decurs de 30 de zile de
la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia, dacă adunarea asociaţilor nu a
stabilit un alt termen.
d) Articolul 40. Limitarea distribuirii sau plăţii profitului net
(1) Societatea nu este în drept să adopte hotărîre privind distribuirea profitului net
între asociaţi:
a) pînă la vărsarea integrală a aporturilor;
b) dacă, în urma distribuirii profitului net, valoarea activelor nete ale societăţii va
deveni mai mică decît suma capitalului social şi capitalului de rezervă.
(2) Societatea nu este în drept să plătească asociaţilor profitul net a cărui distribuire
s-a hotărît la adunarea generală a asociaţilor dacă, la momentul achitării, societatea
este în stare de insolvabilitate sau poate ajunge în această stare în urma distribuirii
acestuia.
(3) În cazul încetării circumstanţelor menţionate la alin.(1) şi (2), societatea este
obligată să plătească asociaţilor profitul net a cărui distribuire s-a hotărît la adunarea
generală a asociaţilor.
(4) Profitul net plătit contrar reglementărilor stabilite la alin.(1) şi (2) se restituie
societăţii.
Ceea ce tine de repartizarea dividentelor prin judecata nu am gasit dar daca nu ma
gresesc asociaul are dreptul de a cere dare dividentele timp de 1 an.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ 3 pct.
evidenţiind principalele atribuţii ale administratorului.
Administratorul – reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta manifesta
vointa societatii in raport cu tertii.
Atributii:
--de a tine evidenta contabila; --de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial
si annual; --de a primi certificatul de inregistrare a p.jur de la Cam Inreg.de Stat; --de
a convoca adunarea generala; --de a pastra doc.persoanei juridice; --de a duce la
indeplinire hotaririle organului supreme precum si ale altor orange carore este
subordonat; --de a declara insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile indicate in
L insolv.
; --de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar
aduce la cunostinta celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si cenzori

39
 faptul ca are interese personale contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt interesate rude
saau afinii pina la un anumit grad sis a nu participle la operatiuni fara acordul adunarii
asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in
alte societati comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane
acte juridice ce intra in sfera de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
1.2. Comparaţi modul de desemnare şi revocare a administratorului societăţii în comandită 5 pct.
cu cel al societăţii cu răspundere limitată.
In cazul societatii in comandita
Articolul 138. Conducerea administrativă şi reprezentarea
societăţii în comandită
(1) Conducerea societăţii în comandită se exercită de către comanditaţi. Modul de
conducere, de administrare şi de reprezentare a societăţii de către comanditaţi este
stabilit de aceştia în conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare la
societatea în nume colectiv.
(2) Comanditarii nu au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii
în comandită, să o reprezinte fără procură, să conteste acţiunile comanditaţilor în
legătură cu administrarea sau cu reprezentarea societăţii exercitate în limitele activităţii
ei obişnuite. În cazul în care acţiunile depăşesc limitele activităţii obişnuite, este
necesar acordul tuturor asociaţilor.
Deci : Articolul 124. Administrarea societăţii în nume colectiv
(1) Fiecare membru al societăţii în nume colectiv are dreptul de a acţiona în numele
societăţii dacă actul de constituire nu prevede că toţi membrii administrează societatea
în comun sau că administrarea este delegată unor anumiţi membri sau unor terţi.
(2) Împuternicirile administratorului se limitează la domeniul de activitate al
societăţii. Pentru săvîrşirea de acte ce depăşesc aceste limite este necesar acordul
tuturor asociaţilor.
(3) În cazul administrării în comun, deciziile trebuie luate în unanimitate. Dacă
administrarea societăţii se deleagă unei sau mai multor persoane, ceilalţi membri,
pentru a încheia acte juridice în numele societăţii, trebuie să aibă procură de la prima
(primele). În raporturile cu terţii, societatea nu are dreptul să invoce clauzele actului de
constituire prin care se limitează împuternicirile membrilor societăţii, cu excepţia
cazurilor în care societatea va demonstra că terţul, în momentul încheierii actului
juridic, cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că membrul nu este împuternicit să
acţioneze în numele societăţii.
(4) Fiecare membru al societăţii în nume colectiv, indiferent de faptul este sau nu
împuternicit să administreze societatea, are dreptul să ia cunoştinţă, personal sau
asistat de un expert, de toată documentaţia privind administrarea. Clauza prin care se
exclude sau se limitează acest drept este nulă.
La SRL :
rticolul 69. Generalităţi
(1) Societatea trebuie să aibă unul sau mai mulţi administratori, care administrează
societatea şi o reprezintă.
(2) Administrator poate fi numai o persoană fizică majoră, cu capacitate deplină de
exerciţiu. Administrator nu pot fi persoane cărora, prin lege sau hotărîre
judecătorească, le este interzisă deţinerea funcţiei de administrator sau a unei alte
funcţii care acordă dreptul de dispoziţie asupra bunurilor materiale, precum şi persoane
cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni
economice, infracţiuni săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere sau de persoane
care gestionează organizaţii comerciale.
(3) Asupra relaţiilor dintre administrator şi societate legislaţia muncii se extinde în
măsura în care nu este în contradicţie cu prezenta lege.
40
 Articolul 70. Desemnarea administratorului
(1) Administratorul societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor sau
de consiliul societăţii dacă actul de constituire prevede aceasta. Administratorul poate
fi eliberat oricînd cu sau fără motiv.
(2) În calitate de administrator poate fi desemnat unul dintre asociaţi sau un terţ.
(3) Datele despre desemnarea şi eliberarea administratorului, precum şi despre
identitatea acestuia, se prezintă pentru înregistrare în Registrul de stat al persoanelor
juridice. La acestea se anexează hotărîrea de desemnare sau de eliberare a
administratorului.
(4) Administratorul societăţii va depune la Camera Înregistrării de Stat specimenul
semnăturii, care va fi folosită în actele societăţii.
Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale
a asociaţilor
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:
3) cu majoritatea voturilor tuturor asociaţilor societăţii pentru:
c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;

1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să 7 pct.
întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să
reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice
şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la
întocmirea unei asemenea procuri. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi la drepturile
asociaţilor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui. 3 pct.
Patrimoniu – totalitate de drepturi si obligatii cu character economic, pe care persoana
juridica le are in moddistinct si independent de cele alealtor subiecte de drept,
precumsi de cele ale persoanelor care oalcatuiesc.
Conform Articolul 284CCRM
(1) Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot
fi evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între
ele, aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate.
Patrimoniul este constituit din doua laturi:
a) latura active (drepturile) – include toate bunurile, asupra carora se rasfrang
drepturile reale sau de creanta. cReantele pe care la are in calitate de creditor.
b) latura pasiva (obligatiile). Creantele care le are fata de creditori.
1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5 pct.
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
CLASIFICAREA BUNURILOR :
Dupa modul de percepere :
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului
omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
loc fara asi pierde valoarea lor economica;

41
 c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu
ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
Dupa criteriu financiar economice :
-mijloace economice: fixe, circulante
-surse economice : capital propriu si capital atras
_ mobile
_imobile
MIJLOACE FIXE/ACTIVE FIXE: bunuri corporale care iau parte la mai multe
circluri de producere ele consumandu-se treptat si valoarea lor treptat fiind
transferata asupra rezultatului, consecintei , produselro aparate ca rezultat al folosirii
lor (acel bun care poate fi folosit de mai multe ori la producere : utilajul,computere,
scaune, mese , cladiri) . E hotarare d e guvern ce enumera activele fixe pt contabilitate
. Pt fiecare bun e stabilit un termen de amortizare .
Dupa natura activitati ieconomice :
- active fixe productive
- active fixe neproductive (pt nevoi culturale, eeducative, sanatate – nu se
folosesci n producere)
dupa caracter si destinati:
- cladiri
- utilaje
- mijl de transport
Dupa apartenenta :
- mijl economice proprii
- mijl econmice inchiriate
MIJLOACELE CIRCULANTE : bunurile care se consuma integral in fiecare ciclu de
productie, transfera valaorea sa integrala la roductia finita …
- active circulante materiale (combustibil, semifabricate , ambalaj)
- active circulante banesti (sume de bani din casieria societatii, in conturile din
banci , in obligatiuni)
- active ciruclante in decontare (mijl economice de prductie sau banesti,
avqnsate de societate altor intreorinderi sau pf care urmeaza a fi decontate ulterior)
1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul 7 pct.
social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a
refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori
potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt
bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat
refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Întocmiţi o notă informativă cu
descrierea soluţiei ?
Bunul se prezuma a apartine domeniului privat daca prin lege sau in modul
stabilit de lege nu este calificat ca apartinand domeniului public sau caracterul
public al acestuia nu rezulta din natura acestui bun.

42
 Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului public, acest fapt
derivand din natura acestui bun sau din lege, atunci acest bun nu poate fi transmis in
calitate de aport la capitalul social al SA „Vulturenii de Jos”, deoarece potrivit art. 4
alin. (3) din Legea apelor 272/2011, apa face parte din domeniul public al statului.
Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca apa nu este un produs comercial oarecare, ci un
patrimoniu natural, care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. In acest sens, potrivit
art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea 121/2007 privind administrarea si deetatizarea
proprietatii publice, bunurile domeniului public sint inalienabile, insesizabile si
imprescriptibile, respectiv nu pot fi instrainate, nici prin privatizare sau depunere in
capitalul social al unei persoane juridice. Este de mentionat ca desi bunul domeniului
public nu poate fi transmis cu titlu de aport la capitalul social, cu referire la acest bun
poate fi transmis dreptul de gestiune economica, care exclude dreptul de dispozitie
asupra acestui bun din partea societatii comerciale. Art. 41 din Legea 1134/1997
privind societatile pe actiuni prevede ca obiectele proprietatii publice ce nu sint supuse
privatizarii pot fi transmise societatii in calitate de aport la capitalul social numai cu
drept de folosinta.

Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului privat al unitatii

administrative-teritoriale, adica cu referire la acest bun nu exista o lege care ar prevede
expres caracterul public al iazului, acest caracter nerezultand nici din natura acestui
bun, atunci iazul poate fi transmis in calitate de aport la capitalul social al SA
„Vulturenii de Jos”, deoarece bunurile domeniului privat pot fi transmise de proprietar
(in speta – unitatea administrative-teritoriala) in concesiune, locatiune, arenda,
administrare fiduciara, precum si in capitalul social al societatilor comerciale.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea 3 pct.
capitalului social al societăţii cu răspundere limitată.
aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul
civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare
sunt unele particularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in
cazul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inscrierii
actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca
sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.bunurile
corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin
semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si
fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,socotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.

Articolul 23. Aportul in natura (LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu
răspundere limitată)
(1) Obiect al aportului in natura poate fi orice bun aflat in circuitul civil. Bunul care
face obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire.
(2) Aporturile in natura se evalueaza in bani de catre un evaluator independent si se
aproba de adunarea generala a asociatilor. Asociatul care a transmis aportul si
evaluatorul raspund solidar fata de creditorii societatii, in limitele supraevaluarii.
43
 Pretentiile privind corectitudinea evaluarii se prescriu in termen de 3 ani de la
momentul evaluarii.
(3) Actul de constituire al societatii prevede modalitatea de aprobare a
rezultatelor evaluarii aportului in natura de catre adunarea generala a asociatilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului in natura devin proprietate a societatii, daca
actul de constituire nu prevede altfel.

La majorarea capitalului social, aportul in natura se varsa in termenul stabilit de

adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de majorare
a capitalului social.

1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» 5 pct.
„parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”.
Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti
de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate
fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca
participatiunile asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor
detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa
capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor
asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul social
;participatiune; parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece
anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes,
parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale)
asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea
sociala reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se
stabileєte оn functie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligatiile
asociatului. Actiunea este un document, care atesta dreptul proprietarului lui
(actionarului) de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum єi o
parte din bunurile societatii оn cazul lichidarii acesteia
1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să 7 pct.
verse cu titlu de aport la majorarea capitalul social un bun imobil, un automobil
şi acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul” referindu-vă la la termenul de
vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora.
Transmiterea bunului imobil:
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Potrivit art. 5 alin. (4) lit. i) din Legea 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, se
efectueaza evaluarea obligatorie in cazul transmiterii obiectelor evaluarii in calitate de
contributie la capitalul social al intreprinderilor. Totodata, potrivit art. 41 alin. (7) din
Legea 1134/1997 privind societatile pe actiuni, valoarea de piata a aportului nebanesc
in capitalul social al societatii se aproba in temeiul raportului societatii de audit sau al
unei alte organizatii specializate care nu este persoana afiliata a societatii. In urma
evaluarii bunului se intocmeste un raport de evaluare.
In aceasta ordine de idei, fondatorului unic nu ii este opozabila prevederea de la art.
114 alin. (6) CC, potrivit careia valoarea aportului in natura la capitalul social al
44
 societatii comerciale se aproba de adunarea generala, deoarece acesta ar putea indica
unipersonal o valoarea exagerata a bunului transmis.
Bunul imobil se considera predat pentru majorarea capitalului social din momentul
inregistrarii in Registrul bunurilor imobile in calitate de proprietar a societatii
comerciale.

Transmiterea automobilului – aceleasi prevederi ca si pentru imobil, cu diferenta ca

acesta se inregistreaza in Registrul de stat al mijloacelor de transport.

Transmiterea actiunilor – nu este posibila, deoarece potrivit art. 114 alin. (3) CC, nu se
pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de
capital creantele si drepturile nepatrimoniale. In acest sens, actiunile SA „Timplarul
reprezinta creante”.
*Legea SA permite ca aporturi si valorile mobiliare.Dar este foarte subtil,

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificati bunurile incorporale ce se includ in activul persoanei juridice, 3 pct.
definindu-le si explicandu-le esenta.
Bunurile incorporale-nu pot fi susceptibiel apropierii. sunt valorile economice care au
o existenţă ideală, abstractă. Sunt astfel de bunuri drepturile subiective
patrimoniale.Aceaste elemente incorporale au o pondere insemnata in valoarea
economica a persoanei juridice.
Astfel Bunurile incorporale:
dr asupra denumirii de firma,
dr asupra emblemei,
dr asupra marcilor de productie,
dr asupra clienteleisi vadului commercial,
dr de autor,
dr asupra modelului si desenului industrial,
dr asupra inventiilor.
Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr.
Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in
toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile
sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese.
- SocietateComercialșa,Cooperativa, OM/ÎCS ,OA/Întrepr Mixta) + denumire + forma
organizatorica.
- Odata inregistrata, denumirea e permanenta pana nu e modificata.
45
 - E inalienabila nu poate fi vanduta…dar daca denumirea e inregistrata ca marca
atunci poate fi vanduta ..si respectiv firma isi schimba denumirea
Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element
facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca
aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea
economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea
marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale.
Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare
ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre),
figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si
figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se
foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole,
mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde.
DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare
intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele
concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta
consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit
intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului.
-DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a
interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei,
traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi
inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii.
-DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost
creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul
sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele
pentru bauturi racoritoare.
-DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie
care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.

1.2. Comparati “denumirea de firma” cu „marca de productie” evidentiind momentul 5 pct.

apariteie drepturilor respective si prioritatea care o acorda legea una fata de alta
in cazul confruntarii acestora.
Df: marca-orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea
şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale
altor persoane fizice sau juridice;
Denumirea de firma –serveste individualizare faţă de alţi participanţi la circuitul
civil, inclusiv de alte persoane juridice.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii intelectuale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in
litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
46
 mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent economic pe piata de desfacere a acestora.
1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de 7 pct.
producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul
de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) CC prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii
comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin
bunuri in acest sens se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun incorporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie urmeaza sa fie aprobata de adunarea
generala, dupa avaluarea de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform prevederilor Legii 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, care
stipuleaza ca evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala reprezinta un proces de
estimare a utilitatii rezultatelor activitatii intelectuale, exprimate in echivalentul valoric
al caracteristicilor tehnice, de consum, economice si de alta natura ale obiectelor de
proprietate intelectuala. Evaluarea bunului trebuie sa se finalizeze cu un raport de
evaluare in care sa fie indicate valoarea acesteia, caracteristicile ei, data intocmirii,
persoanele ce l-au intocmit etc.
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Marca de productie se consider transmisa ca aport la capitalul social din momentul
inregistrarii in calitate de proprietar a societatii comerciale in Registrul national al
marcilor, tinut de AGEPI, sau din momentul inregistrarii contractului de licenta prin
care investitorul strain transmite dreptul de folosinta asupra marcii peoperioada
determinate de timp.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al 3 pct.
unor societăţi comerciale.
a) HOTĂRÎRE Nr. 204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor)
art.6 Capitalul statutar al lombardului nou înfiinţat trebuie o să constituie o sumă
echivalentă cu cel puţin 25000 dolari S.U.A. pentru localităţile municipale şi 15 mii
dolari S.U.A. pentru localităţile rurale, conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei
la data fondării lombardului.
b) LEGE Nr. 62 din 21.03.2008 privind reglementarea valutară.
art.41 (1) Suma minimă a aporturilor băneşti în capitalul social al casei de schimb
valutar care vor constitui mijloacele băneşti circulante destinate efectuării
operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se stabileşte la
valoarea de 500 000 lei.
c) LEGE Nr. 285 din 18.02.1999 cu privire la jocurile de noroc
47
 art.9 lit (b) b) mărimea capitalului social vărsat la momentul depunerii declaraţiei
pentru eliberarea licenţei va constitui:
- 600000 lei pentru cazinouri;
- 250000 lei pentru loteriile naţionale;
- 200000 lei pentru pariuri, sălile cu automate de joc;
- 150000 lei pentru loteriile regionale;
- 50000 lei pentru jocurile de abilitate;
- 25000 lei pentru automatele de joc;
d) LEGE Nr. 1117 din 20.07.1997 privind bursele de mărfuri –
art.13 (4) Mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1
milion de lei
f) LEGE Nr. 1204 din 05.06.1997 cu privire la fondurile de investiţii
art.5. Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii
pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social
al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei
g) LEGE Nr. 550 din 21.07.1995 instituţiilor financiare*
art.5 (1) Suma minimă subscrisă şi depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum
de 100 de milioane de lei.
h) LEGE Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări;
art.22 (1) Capitalul social minim al asigurătorului (reasigurătorului) este de 15
milioane de lei,
j) LEGE Nr. 1134 din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni
art.44 (2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 20000 lei.

1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al 5 pct.

societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „
participaţiune”.
Capitalul social si patrimoniu – capitalul social este un element al patrimoniului
persoanei juridice. Patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii, iar capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala
pentru formarea activului patrimoniului social. Patrimoniul este o marime variabil –
depinde de eficacitatea activitatii PJ, iar capitalul social este o valoare fixa –
modificarea efectuandu-se prin proceduri strict reglementate de lege.

Capitalul social si activul socitatii – capitalul social arata nivelul minim al activelor pe
care trebuie sa le detina persoana juridica. Din activele care asigura intangibilitatea
capitalului social nu pot fi platite dividende.

Capitalul social si pasivul societatii – capitalul social reprezinta, pe langa activ,si

datoria persoanei juridice fata de asociatii, membrii sai. Asociatii au un drept de
creanta complex: drepturi patrimoniale + nepatrimoniale. Creanta asuprapersoanei
juridice se materializeaza in cota de patricipare la capitalul social,
numitaparticipatiune,parte sociala sau actiune.
Capitalul social si capitalul propriu – capitalul social indica sursa initiala a capitalului
propriu. Acestea corespund la constituire, cand persoana juridica a obtinut intregul
capital social de la fondatori, dar nu a efectuat inca nici o operatiune juridica.

Capitalul social si capitalul varsat – capitalul social se confunda cu capitalul varsat

doar atunci cand la constituire fondatorii au transmis integral aporturile la care s-au
obligat.

Capitalul social si participatiunea – participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul

48
 social care ii revine unui asociat. Numarul de participatiuni este egal cu numarul
asociatilor.

1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL 7 pct.

„Lombardul Daciei” din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă
juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe
când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultaţi
administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care norme au
fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?
Afirmatiile administratorului lombardului sunt inconsistente, intrucat exista norme
legale speciale care reglementeaza capitalul minim al lombardurilor. Astfel, pentru
constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) capitalul social
minimal este de 25000 $ - pentru mediul urban si de 15000$ - pentru mediul rural
(Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul
de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard).

Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea
minima obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL „Lombardul Daciei”
urmeaza sa adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul
prevazut de lege. Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct.
Majorarea - se reevalueaza aporturile initiale , din contul beneficiilor nerepartizate ,
din contul dividentelor , din contul noilor aporturi de catre asociatii existenti, sau a
altor asociati .(in acest caz se schimba cota procentuala la majorare)
In Conformitate cu LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu
răspundere limitat art.33
(2) Capitalul social se va majora prin :
a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau
din mijloacele capitalului de rezervă şi/sau alte surse;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au
devenit asociaţi.
DOCTRINA
-cresterea din contul activelor perosnaei juridice care depasesc capitalul social
-marimea prin noi aporturi
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul 5 pct.
beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin
aporturile noilor asociaţi.
-Majorarea capitalului sociale din contul beneficiilor nerepartizate- In acest caz, se
realizeaza o crestere de capital daca organul suprem al PJ decide incorporarea
beneficiului in capitalul social, concomitent si crestere valorii participatiunilor fiecarui
asociat. O crestere similara a capitalului si a participatiunilor are loc in cazul reevaluri
unor tipuri de active ale societatii (exemplu activele imobile).In aceste cazuri ,
participatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in
drepturi
Majorarea capitalului social prin aporturile noilor asociati- Aceasta poate fi depusa de
catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influienta in societate , dar si de terti.

1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera 7 pct.

49
 Înregistrării de Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul
aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2014, să importe în
Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor.
Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de
constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul
utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să
beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Regulamentul cu
privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din Legea
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.145/2014 a atacat decizia Camerei în judecată. Cum
urmează a fi soluţionat litigiul?
Potrivit art. 33 alin. (4) din Legea cu privire la societatile cu raspundere limitata,
inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al
persoanelor juridice in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa varsarea
efectiva a aporturilor.

Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii

capitalului social din contul unor bunuri varsate ca aport in viitor.

Administratorul SRL „OTTT” va putea inregistra modificarile actului de constituire a

societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in sensul majorarii capitalului
social doar dupa ce cetateanul strain va importa si va varsa efectiv aporturile sub forma
de utilaj de conservare a legumelor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3 pct.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
In conformitatea cu Legea cu privire la SA, art 43 (1) Capitalul social al societatii
poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.

1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii 5 pct.
nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin
emisiunea suplimentară de acţiuni.
Cresterea valorii nominale a actiunilor – adunarea generala poate decide major capit
social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin
reevaluarea bunurilor societatii fie prin noile aporturi ale actionarilor. Majorar cap prin
cresterea valorii nominale a actiunilor implica unele operatiuni distincte: adoptarea hot
de majorare; evaluarea activelor societatii pentru determinarea noii marimi a
capitalului social, sau dupa caz varsarea noilor aporturi; inregistrarea majorarii cap
social la CIS, etc dacasocietatea a plasat actiuni cu valoare fixa, nu e necesara
operatiunea de retragere din circuit a noilor actiuni si punerea in circuit a altora,
deoarece noua marime a capitalului social se va imparti la nr de actiuni plasate si
50
 astfel, se va afla valoarea fixate a actiunilor societatii
Majorarea cap soc prin emisiune suplimentara de actiuni – o emisiune suplimentara
de actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost
inregistrata la CNPF. Nu pot fi emise actiuni noi pana cand nu sunt platite cele din
emisiunea precedent. Emisiunea suplimentara poate fi efectuata prin oferta publica sau
fara oferta publica , adica prin emisiunea inchisa. Emisiunea suplimentara inchisa se
face prin metode : 1 adoptareade catre emitent a hotararii privind emisiunea de actiuni
, 2 plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare, 3 adoptarea de emitent a darii de
seama asupra rezultatelor amisiunii 4. Inregistrarea la CNPFa darii de seama, 5
operarea in actu de constituire a emitentului a modificarilor si completarilor
determinate de rezultatul emisiunii, 6. Consemnarea in registru a datelor privind noii
actionari care aau dobandit actiunile emisiunii suplimentare si eliberearea de extrase
din registru..

1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. 7 pct.
„Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul
beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea
capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate.
Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi
acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să
crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A.
„Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face
numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Întocmiţi o
notă explicativă şi arătaţi cum trebuie soluţionat litigiul?
Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea SA, capitalul social al societatii poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor
plasate se efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca statutul
nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau de
citeva clase. Reiesind din aceste prevederi legale, actul de constituire poate contine
stipulatii privind majorarea capitalului social cu privire doar la o clasa, valoarea
nominal a celorlalte clase de actiuni ramanand intacta.
Potrivit art. 14 alin. (9) din Legea SA, actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa,
iar actiunile preferentiale pot fi de o singura clasa sau de mai multe clase.
In speta, actul de constituire a SA „Radeanu” prevede ca majorarea capitalului social
se face doar pentru actiunile ordinare (care pot fi doar de o singura clasa), fapt care
permite efectuarea legala a majorarii doar cu referire la aceasta clasa de actiuni.

Actiunea lui Vladescu va fi respinsa ca fiind lipsita de temei juridic

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL

1.1Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL?
(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul
social.
(2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a

51
unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a
modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului
social, dar nu mai tîrziu de 2 luni de la data înregistrării de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
1.2 Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active
între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea
activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire?
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca
activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea
scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea
activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea
creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CIS actele cu privire la reducere.
Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient
si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie
suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la
nivelul activelor nete
1.3 Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o
cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi
constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. În cerere a solicitat ca
masură de asigurare să fie el desemnat în calitate de administrator în locul celui desemnat
de adunarea generală. Administratorul SRL „OTTT” Ion Alunescu în referinţa întocmită
a indicat că Cătălin Sudoreanu nu este în drept să înainteze o asemenea cerere, iar instanţa
nu este în drept să adopte o încheiere de aplicare a măsurii de asigurare şi înlăturare a lui
în calitate de administrator. Întocmiţi o notă informativă şi recomandaţi soluţia legală
cerinţelor indicate în cerere şi în referinţă?
Potrivit prevederilor art. 35 din Legea SRL, Societatea este obligata sa-si reduca capitalul social
daca:
a) la expirarea a 6 luni de la data inregistrarii de stat, asociatii nu au varsat integral aporturile
subscrise;
b) la expirarea celui de-al doilea an si a fiecarui an financiar urmator, valoarea activelor nete
ale societatii este mai mica decit capitalul social si asociatii nu acopera pierderile survenite.
In cazurile mentionate, adunarea generala a asociatilor este obligata sa decida reducerea
capitalului social:
a) pina la marimea capitalului social efectiv varsat;
b) pina la valoarea activelor nete determinata in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, cererea de dizolvare inaintata de catre asociat va fi respinsa deoarece dizolvarea nu e
unica solutie in situatia in care valoarea activelor nete este mai mica decat capitalul social.
Astfel, adunarea generala a societatii comerciale poate decide micsorarea capitalului social pana
la valoarea activelor nete detinute, evitand dizolvarea societatii comerciale.
Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).
1.1Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită?
52
Art 136(1) prevede ca Societate în comandită este societatea comercială în care, de rînd cu
membrii care practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere
solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia (comanditaţi), există unul sau mai mulţi membri-
finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă în
limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al
raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi
cifra de 20.
1.2Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor
societăţii în nume colectiv referindu-vă şi la mărimea părţilor sociale deţinute de asociaţii
societăţii în comandită?
SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati,
care au drepturi specifice.

Comanditatii:
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii:
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC:
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de
intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are
dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
53
 altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv
prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii
participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii
asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea
societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest
drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu
intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de
intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea
societatii si nici sa o reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de
alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita,
comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care
presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din
beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat
constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea
capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus
pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de
societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile
societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va
imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de licidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
licideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul
de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot
pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul
fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa
satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se
restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia
au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa
se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din
activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate
la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii
sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.

1.3Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului

„ciobanu” şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei
societăţi, explicând efectele pe care le generează aceste includeri?. Conform C. civ. Art.
136(3) prevede ca denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de stat
54
“societate în comandită” sau abrevierea “S.C.”, numele sau denumirea comanditaţilor. Dacă nu
sînt incluse numele sau denumirea tuturor comanditaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se
includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre comanditaţi şi sintagma în limba de stat
“şi compania” sau abrevierea “şi Co”. Dacă în denumirea societăţii este inclus numele sau
denumirea comanditarului(ca si in cazul spetei noastre) acesta poartă răspundere solidară
nelimitată.
Astfel, daca cetatenii Ciobanu si Jardan vor include in denumirea SC numele lor, ei vor
raspunde nelimitat si solidar, intocmai ca si asociatii comanditati.
Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL)
1.1Numiţi atribuţiile se ţin de competenţa exclusivă a adunării generale a SRL?
Articolul 49. Competenta adunarii generale a asociatilor
(1) De competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tin:
a) modificarea si completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o noua redactie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societatii si a cenzorului, eliberarea inainte de termen a
acestora;
d) urmarirea pe cale judiciara a membrilor consiliului societatii si a cenzorului pentru
prejudiciile cauzate societatii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societatii;
f) aprobarea darilor de seama ale consiliului societatii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor
auditorului independent;
g) aprobarea bilantului contabil anual;
h) adoptarea hotaririi privind repartizarea intre asociati a profitului net;
i) privind reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotaririi de lichidare a societatii, numirea lichidatorului si aprobarea bilantului de
lichidare;
c) aprobarea marimii si modului de formare a fondurilor societatii;
l) aprobarea marimii si a modului de achitare a remuneratiei membrilor consiliului societatii si
cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea
sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi unor terti, inclusiv asociatilor;
n) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
o) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
p) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Daca actul de constituire nu prevede altfel, de competenta adunarii generale a asociatilor
tin:
a) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea darii de seama anuale si evaluarea activitatii administratorului;
c) urmarirea pe cale judiciara a administratorului pentru prejudiciile cauzate societatii;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societatii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societatii;
g) adoptarea altor hotariri atribuite de lege sau de actul de constituire in competenta adunarii
generale a asociatilor.
1.2 Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor
(AGA) SRL, referindu-vă la persoanele (organele) care au dreptul de a convoca AGA,
55
modul de informare a asociaţilor despre convocare, deliberativitatea AGA şi modul de
adoptare a hotărârilor AGA?
Articolul 50. Adunarea generală ordinară
(1) Asociaţii se convoacă de către administrator în adunări generale ordinare cel puţin o dată
pe an.
(2) Data şi locul desfăşurării adunării generale ordinare a asociaţilor se stabilesc de către
administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile şi nu mai tîrziu de 90 de
zile de la încheierea exerciţiului financiar. Neconvocarea adunării generale ordinare a asociaţilor
în termenul stabilit constituie temei pentru eliberarea înainte de termen a administratorului.
(3) Adunarea generală ordinară a asociaţilor adoptă, în mod obligatoriu, hotărîri în chestiunile
indicate la art. 49 alin. (1) lit. f), g) şi h). Pe aceste chestiuni nu pot fi adoptate hotărîri prin
corespondenţă.
Articolul 51. Adunarea generală extraordinară
(1) Asociaţii se convoacă în adunări generale extraordinare în cazurile determinate de actul de
constituire ori atunci cînd o cer interesele societăţii sau ale asociaţilor.
(2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către consiliul societăţii sau de către
administrator din proprie iniţiativă, precum şi la cererea scrisă a unuia ori mai multor asociaţi,
care deţin cel puţin 10% din voturi, ori a cenzorului.
(3) În cazul în care convocarea adunării generale extraordinare este cerută de către asociaţi sau
de către cenzorul societăţii, administratorul este obligat, în decurs de 5 zile de la data depunerii
cererii, să decidă convocarea adunării sau respingerea cererii. Cererea de convocare a adunării
generale extraordinare poate fi respinsă dacă:
a) a fost depusă de o persoană fără drept de solicitare a convocării adunării generale; sau
b) nici o chestiune inclusă în ordinea de zi, propusă de solicitanţii convocării, nu ţine de
competenţa adunării generale a asociaţilor.
(4) Adunarea generală extraordinară a asociaţilor se ţine în termen de cel mult 30 de zile de la
data depunerii cererii.
(5) Dacă administratorul nu convoacă adunarea generală extraordinară a asociaţilor în termenul
stabilit la alin. (4) sau respinge neîntemeiat cererea de convocare, adunarea poate fi convocată de
către solicitanţii acesteia.
(6) Asociaţii care au convocat adunarea generală extraordinară a asociaţilor suportă
cheltuielile legate de pregătirea, convocarea şi desfăşurarea acesteia. Societatea acoperă toate
cheltuielile suportate de solicitanţi în cazul în care convocarea adunării este întemeiată.
Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor
În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul
desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia
asociaţilor.
Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor necesare pentru
participarea la adunarea generală a asociaţilor
(1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea
adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au
asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a
asociaţilor.
(2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în
ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în
modul stabilit la art.55 alin. (4).
56
 (3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite
asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii
adunării.
(4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor.
Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea adunării generale a asociaţilor
(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui
asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.
(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea
adunării generale a asociaţilor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor
acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.
1.3 Prin hotărârea adunării generale a asociaţilor SRL „PINUL” din 2.12.2014 a fost exclus
asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care
trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2014, precum şi nici nu a participat la ultimele 3
adunări generale şi respectiv acesta ar fi pierdut legătura cu societatea. La AGA de
asemenea s-a decis să nu I se restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or,
societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul
exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Întocmiţi o notă informativă şi
indicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul? Potrivit art. 113 alin. (5) CC, In cazul in care
asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-i ceara in scris aceasta,
stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea lui
din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra
partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat.
Astfel, reiesind din datele spetei, adunarea generala nu putea decide excluderea asociatului
Nichiforeanu. Acesta urma a fi notificat in scris despre riscul excluderii in cazul in care nu va
indeplini obligatia de a varsa aportul nici in termenul suplimentar acordat.
De asemenea, absenta asociatului de la 3 adunari generale consecutive nu constituite temei de
excludere din randul asociatilor. Art. 47 din Legea SRL nu contine prevederi care ar stipula acest
temei de excludere.
Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).
1.1 Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu
capitalul social şi despre dependenţa valorii ei de aportul depuS?
Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte
în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea
socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel.(L. SRL) art.24
PARTEA SOCIALA: titlu de valoare (partea sociala nu poate circula liber : daca in statut se
prevede ca partea sociaal e divizibila, atunci partea poate fi instraina . )
Daca partea sociaal se instrainaeaza ,rudelor panala gr II inclusiv, asociatilor, , societatii- pe
acest teren liber se instraineaza. Daca se instraineaza tertelor persoane – intervine dr de
preemtiune.Art 151 CCRM Rascumpararea partii sociale de societate : urmarirea partii sociale a
asociatului (Conspect Irina )
1.2 Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”,
„extras din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”?
Parte sociala –
57
certificat al părţii sociale- - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un
certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. Acest certificate confirma
faptul ca o anumita persoana are calitatea de asociat.
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de
stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana
juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie
inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.

1.3 Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a
anula contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL
„VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de
reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune pe care îl are asupra părţii sociale în
caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Conform legii cu privile la
SRL – art 25 alin (4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea
sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la
cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii. Respectiv in
cazul dat intr-adevar a fost incalcat dreptul de preemtiune.
Dreptul la instrainare libera a partii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care
beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta
dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile
cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul
care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii
sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii
detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in
Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmari partea sociala numai in temeiul titlului
executoriu in cazul in care creantele nu pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului.
Dreptul creditorilor asupra partii sociale se exercita cu respectarea dreptului de preemtiune al
celorlalti asociati si al societatii. Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral
partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la
cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii. In cazul vinzarii partii
sociale sau a unei fractiuni din ea cu incalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in
decursul a 3 luni de la data incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si
obligatiile cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica
notarial.
LEGE Articolul 25. Instrainarea partii sociale

(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi instrainata liber sotului, rudelor
si afinilor in linie dreapta fara limita si in linie colaterala pina la gradul doi inclusiv,
celorlalti asociati si societatii, daca actul de constituire nu prevede altfel.

58
 (2) Asociatul nu poate instraina partea sociala pina la varsarea integrala a aportului
subscris, cu exceptia cazului de succesiune.

(3) In cazul instrainarii partii sociale unor alte persoane decit cele mentionate la alin.(1),
asociatii au dreptul de preemtiune. In acest caz, instrainarea se face in conditiile alin.(4)-
(9).

(4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea sociala
transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta
tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii.

(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze in scris acceptarea si sa o transmita administratorului

in termen de 15 zile de la data primirii ofertei. Asociatul indica marimea fractiunii din
partea sociala pe care intentioneaza sa o dobindeasca.

(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobindeste o fractiune a partii sociale in
marimea solicitata. In cazul dezacordului dintre ei, partea sociala se distribuie
proportional partii sociale detinute de fiecare solicitant.

(7) Daca, in termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociatii sau societatea nu
au procurat partea sociala, aceasta poate fi instrainata unui tert la un pret nu mai mic decit
cel indicat in oferta.

(8) In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din aceasta cu incalcarea dreptului
de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data incheierii actului
juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile cumparatorului sa treaca la el.

(9) Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica notarial.

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două societăţi cu răspundere 3 pct.
limitată care au luat naştere în rezultatul divizării unei societăţi pe acţiuni.
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în două
exemplare;
с) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
d) hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a
fost aprobat proiectul dezmembrării.
e)proiectul dezmembrării,
f)bilanţul de repartiţie a societăţii ce se reorganizează, precum
g)autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

59
 h)actul de predare-primire
1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar 5 pct.
acele operaţiuni care le deosebesc .
Operatiunile care le deosebesc:
a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.

Aparte la SA: Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:

a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate,
din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale
deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al
societăţii reorganizate;
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al
valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii
conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul
deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate
1.3. Adunarea Generală a Acţionarilor – A.G.A. a hotărât dezmembrarea S.A. 7 pct.
„Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere
limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca
temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras
din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să
fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat
cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat
decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul?

CÎS nu a motivat corect refuzul deoarece:

Conform art. 81 CCRM (1) Proiectul dezmembrării se aprobă de adunarea generală a
participanţilor cu 2/3 din numărul total de voturi dacă actul de constituire nu prevede o
majoritate mai mare.
Astfel putem observa ca la adunarea generala AGA au fost prezenti 2/3 din cei
prezenti si nu din nr total. Deci arguentul CÎS nu este corect desi ar trebui respinsa
cererea orium ca nu este numarul necesar de voturi.
Cee ce tine de actiuni la fel CÎS nu a motivat corect deoarece conform art 95 (12) lit)b
Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al
valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii
conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul
deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate.
Astfel valorile mobilire nu era nevoie da a fi radiate ci doar operate modificarile
necesare.
In final CÎS poate respinde cererea de dezmembrare dar doar pe motiv ca numarul de
voturi necesar de 2/3 din numarul total de actionari nu a fost prezent.

60
 Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe 3 pct.
acţiuni rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată.
a)cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de
forma juridică de organizare, în două exemplare;
c) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru societăţile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii şi asociaţiile de economii şi împrumut;
d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare
e)autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de 5 pct.
absorbţie evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea
absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică.
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un
nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile efectuate pentru inregistrarea fuziunii prin absorbtie
1. Negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune
2. Aprobarea contractului de fuziune
3. Notificarea CÎS
4. Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO
5. Satisfacerea creantelor creditorilor / garantarea drepturile lor
6. Prezentarea actelor necesare fuziunii
7. Inregistrarea CÎS
Inregistrarea fuziunii la CIS- se face prin inetrmediul a 2 operatiuni: 1) inregisistrarea
modificarilor din actul de constituire al pj absorbante, 2)radierea pj care se dizolva
1.3. Camera Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a S.A. „Vultureni” 7 pct.
constituită în rezultatul fuziunii prin absorbţie din S.A. “Vultureni” cu SRL
“Corbul de aur”, ambele care până la reorganizare desfăşurau activitate
retransmitere a programelor de televiziunre şi radio din Federaţia Rusă. Motiv al
refuzului înregistrării a fost invocat că nu au fost prezentate toate actele necesare
pentru înregistrare, precum şi faptul că un organ de stat a prezentat un aviz
negativ potrivit căreia fuziunea duce la o concentrare excesivă a unui domeniu de
activiate. Consultaţi administratorul S.A. “Vultureni” şi explicaţi care documente
trebuie de prezentat pentru înregistrarea fuziunii şi la care aviz se referă Camera
Înregistrării de Stat.
Conform art 21 al legii cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice
şi a întreprinzătorilor individuali
După expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind reorganizarea,
organul competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma
reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
b) proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;
c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane
juridice participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce
61
confirmă plata datoriilor, după caz;
g) autorizaţia de reorganizare, după caz;
h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform
prevederilor art.72 din Codul civil;
j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
La el conform art 93 al legii cu privire la SA e nevoi de mai prezentat autorizaţia
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare
Referindune la autorizatia de care spunea CÎS conform art
Articolul 22. Notificarea concentrărilor economice din legea cu privire la concurență
(1) Operaţiunile de concentrare economică sînt supuse evaluării şi urmează a fi
notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare, atunci cînd cifra
totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul
anterior operaţiunii, depăşeşte 25 000 000 lei şi există cel puţin două întreprinderi
implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în
parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 000 000 lei în anul anterior operaţiunii.
(2) Prin punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică se înţelege, după
caz, încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.
(3) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor
întreprinderi trebuie notificate împreună de către părţile la fuziune, iar cele care se
realizează prin preluarea controlului în comun trebuie notificate împreună de către
persoanele sau întreprinderile care dobîndesc controlul în comun. În celelalte cazuri,
notificarea trebuie să fie realizată de persona sau întreprinderea care preia controlul
asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unei părţi a uneia sau mai multor
întreprinderi. Fiecare parte care înaintează notificarea este responsabilă pentru
caracterul exact şi complet al informaţiilor furnizate.
(4) Notificările se depun conform Formularului de notificare, parte componentă a
Regulamentului privind concentrările economice, adoptat de Plenul Consiliului
Concurenţei.
(5) Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă: Formularul
de notificare, însoţit de copiile documentelor justificative, nota privind cifra totală de
afaceri calculată şi dovada plăţii taxei de examinare.
(6) Nota privind cifra totală de afaceri calculată trebuie să cuprindă atît cifra totală
de afaceri, cît şi cifrele totale de afaceri din care este compusă, cu menţionarea
întreprinderilor de la care provin, împreună cu toate documentele care au stat la baza
calculelor.
(7) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul
Concurenţei va confirma în scris părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor
acestora întrunirea condiţiilor pentru ca notificarea să fie considerată valabil depusă.

(8) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul

Concurenţei va putea solicita părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora
completarea informaţiilor transmise şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al
acestora. Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea acesteia.
(9) Partea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora vor putea furniza şi alte
informaţii pe care le consideră utile pentru evaluarea operaţiunii de concentrare
economică.
(10) Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul
Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în ea sînt
inexacte sau incomplete.
(11) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică
notificată intră în sfera de aplicare a prezentei legi, acesta publică pe pagina sa web şi
62
 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţia despre efectuarea notificării,
menţionînd numele părţilor implicate, natura concentrării şi sectoarele economice
implicate, luînd în considerare interesul legitim al întreprinderilor de protejare a
secretelor comerciale.

Astfel e nevoie si de avizul pozitiv al coniliului concurentei

Subiectul 32. Transformarea unei persoane juridice dintre formă organizatorică în

alta
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea transformării unei cooperative de 3 pct.
producţie în societate cu răspundere limitată.
Articolul 21. Documentele necesare pentru
înregistrarea reorganizării
(1) După expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind
reorganizarea, organul competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create
în urma reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de :
- adunării generale; sau
- instanţei judecătoreşti; sau
-autorităţii administraţiei publice care este responsabilă de implementarea politicii
antimonopol.
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce
confirmă plata datoriilor, după caz;
g) autorizaţia de reorganizare, după caz;
h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform
prevederilor art.72 din Codul civil;
j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
1.2. Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu 5 pct.
răspundere limitată în societate pe acţiuni.
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transformare si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea Adunarii generale a asociatilor - transformarea implica
in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad
gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt
reprezentati asociatii care detin cel putin ¾ din voturi SRL
d) adoptare hotararii de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care
se transforma - hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane, ,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publicarea anuntului in Monitorul Oficial al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor

63
 societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru 7 pct.
însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”, cu condiţia că
ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Ion
Pruteanu s-a adresat la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar
cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de
judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi
membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul
societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi compania” nu mai există,
deoarece aceasta a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social
de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai
SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după transformare.
Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Conform art 135 CCRM
(1) În cazul reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în
societate cu răspundere limitată sau în cooperativă, asociaţii continuă, în
termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile născute pînă
la reorganizare
(2) Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la expirarea
termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social.
Deci observam ca termenul de 3 ani nu a trecut iar toti asociatii SNC Tulescu s
compania vor raspunde solidar pentrucreanta nestinsa de ei . astfe Ion Pruteanu va
putea cere satisfacerea creantei de la oriare din fostii asociati indiferent daa acesta a
instrainat dreptul de participatiune la capitalul social.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicând efectele care le produce dizolvarea 3 pct.
asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale
de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul
activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea
continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului,
dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după 5 pct.
criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvare benevola:
- daca expira termenul in actul de constituire
-atingerea scopului propus.
-imposibilitatea atingerii scopului propus(certuri intre asociati si din cazua lor nu e
posibil de dezvoltat asociatia)
-hot AGA . Pt a fi valabila aceasta cu privire la dizolvare tre sa fie aprobata cu
majoritatea calificata de voturi prevazute de lege pt fiecare forma .
Ar putea fi necesara lichidarea societatii omerciala, cans asociatii nu doresc s-o dizolve
dar legea stabileste anumite temeirui cand asociatii sunt obligati sa dizolve societatea:
cand valoarea cap social e mai mult de 2 ani consecutiv mai mica decat valoarea
activelor .
Pt a fi un temei valabil, scopul trebuie sa fie unul ft cert si bine-determinat .
Obligatoriu, la procedura initierii procedurii de lichidare , se numeste persoana care va

64
 fi responsabila de procedura de dizolvare. De regula, aceasta e administratorului.
In practica : lichidatorul : conform legislatiei poate fi o pers ce are cetatenia RM .

Art 87 CCRM : temei de dizolvare fortata :

- Constituirea societatii e viciata
- Actul de constituire nu corespuinde prevederilor legii
- Nu se incadreaza in prevederele legale cu privire la forma juridica
(ex:capitalul social la SRL trebuie sa fie divizibil la 1 leu…nu poate fi cu banuti la
SRL … sau nr asociatilor depaseste limita prevazuta de lege,sau nu ajunge la ea)
- Activitatea contravine ordinii publice
- Nu a depus in decurs de 12 luni dari fiscale…etc
- Capitalul social e sub limita minima prevazuta de lege (la SA mai cu seama )

1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL 7 pct.
“Buzduganul” care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de
către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit
legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul
gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate de
întreprinzător, respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Întocmiţi o notă
explicativă în care explicaţi dacă este sau nu în drept procurorul să solicite dizolvarea
SRL precum şi dacă instanţa ar putea dizolva SRL “Buzdugan” pentru încălcarea
menţionată?
Raspuns
Cod Civil Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta
de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la forma ei juridica de
organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dari
de seama contabile, fiscale si statistice;
d2) capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6 luni;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care il
acorda, persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine
interdictiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de organizare sau daca
activitatea ei contravine grav actului de constituire.

Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea participantului

(asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a
organului care a efectuat inregistrarea de stat a persoanei juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.

Articolul 14 cu indicele 2. Exclusivitatea licentei pentru exercitarea

activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar
pentru functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Articolul 14 cu indicele 3. Retragerea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
65
 Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul
abilitat cu aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si
parafarmaceutice care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice,
precum si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau
parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in
licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde
o astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
f) practicării repetate, după aplicarea amenzii prevăzute de legislaţie, a activităţii
farmaceutice fără utilizarea sistemului informaţional automatizat de evidenţă a
circulaţiei medicamentelor, exploatării necorespunzătoare cerinţelor stabilite pentru
acest sistem. Prin exploatarea necorespunzătoare cerinţelor stabilite pentru sistemul
informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor se subînţelege
exploatarea incompletă şi/sau incorectă a acestui sistem, operarea de modificări
voluntare, inclusiv la aparatul de casă şi/sau în dările de seamă, neprezentarea în
termenele stabilite a dărilor de seamă obţinute în cadrul sistemului menţionat.
Articolele din legea cu privire la activitatea farmaceutica.
Dar nu sunt sigura mai bine s revizuiti !!!!!!

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi condiţiile care trebuie să le întrunească persoana desemnată lichidator al 3 pct.
unei cooperative de producţie.
LICHIDATORUL :
Pf ,cetatean al RM, cu domiciliul permanent in RM care e numit de organul care
initiaza dizolvarea, fie AGA,asociatul, fie instanta de judecata.
Instanta cere ca lichidatorul sa fie cu studii speciale in domeniu(economice si
juridice) sau de administrare a afacerii + calitatea de intreprinzator individual.
Lichidator poate fi ,fie administratorul fie o terta persoana si ca in cazul similar
numirii administratorului, paote fi numit si lichidatorul.adica societatea care e in prices
de lichidare paote incheia un contract de administrare a lichidarii cu o companie , care
va delega o persoana pt indeplinirea functiei de lichidator. Acea pers va fi inclusa in
registru lde stat al pj .
Lichidatorul e inregistrat la CÎS in termen de 3 zile din data numirii sale (paradox:
odata ce e numit prin hot AGA, si odata ce e termenul de 30 din adoptarea hot AGA de
a inregistra la CÎS, e termenul de 3 zile ,ireal termen, pt a inregistra la camera).
Obligatoriu, la CÎS se depune specimenul si obligatoriu vrifica domiciliul .
Lichidatorul are aceleasi imputerniciri ca si administratorul in vederea gestioonarii si
administrarii patrimoniului societatii .

În conformitate cu art 54 (1) legea cu privire al cooperativele de productie

Lichidarea cooperativei în baza hotărîrii adunării generale se efectuează de
comisia de lichidare a cooperativei, aleasă (desemnată) de adunarea generală.
Astfe trebuie de adoptat deja dupa coisie si nu o persoaa fizica

66
1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei 5 pct.
juridice, insistând în special asupra acelor care-i deosebesc.
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de
la administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca
si admin in masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art
90(4) CC)
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama
pj in raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de
organele care l-au desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si
obligatii special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza
patrimoniul si documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica
creantele; satisfice cerintele creditorilor; alte atributii.

1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” 7 pct.
să-i restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu
doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din
informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un
an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis
termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial a avizului cu
privire la lichidare, şi respectiv, dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul
civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată. Expuneti-vă opinia în
legătură cu diferendul menţionat.
Articolul 91. Informarea creditorilor CCRM
După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în “Monitorul Oficial al
Republicii Moldova” şi, în mod gratuit, pe pagina web oficială a organului înregistrării
de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi, în termen de 15 zile, îl
informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul de
înaintare a creanţelor.
Articolul 92. Termenul de înaintare şi modul
de admitere a creanţelor CCRM
(1) Termenul de înaintare a creanţelor este de 2 luni de la data publicării avizului
prevăzut la art. 91. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung,
dar care nu va depăşi 4 luni.
(1’1) Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele justificative
privind creanţele şi cu actele de constituire de garanţii se depun direct la lichidator, la
adresa indicată de acesta.
(1’2) Creanţele creditorilor înaintate după expirarea termenului stabilit pentru
înaintarea lor se execută din contul bunurilor persoanei juridice ce au rămas după
executarea creanţelor validate înaintate în termenul stabilit.
(2) În cazul în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub
sancţiunea decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre
respingerea creanţei, să înainteze o acţiune în instanţă de judecată.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate în lichidare. 3 pct.
- Personalitatea juridica subzista nevoilor, necesitatilor societatii lichidate.
Sunt 3 elemente ale pj : organizarea proprie, scopul , patrimoniul,dar ele functioneaza

67
 intru lichidarea societatii . ..majorarea patrimoniului poate fi spre lichidarea
societatii..depinde de motive, schimbarea sediului)
- Se face in interesul membrilor societatii. Niciodata nu tre de utiat scopul
lucrativ,de obtinere a beneficiilro pj create. Nu mereu in rocesul lichidarii, lichidatorul
tre sa tina minte,caci de cele mai deseori ,lichidatorul cand e numit vrea sa lichideze
patrimoniul, rar isi aminteste ca nu el e cel care beneficiaza in urma lichidarii
patrimoniului, ci asociatii. El tre sa valorifice activele asa ca asociatii isa aiba cat mai
mult
- Lichidarea e obligatorie : nu putem initia procedura de lichidare si activa in
acelasi tip . Daca e initiata procedura de dizolvare/lichidare ea trebuie finisata.
1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare 5 pct.
operaţiune a procedurii de lichidare.
a) Informarea creditorilor si inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligatia de a
informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a
cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii
consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre
dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor
poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a
avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la
radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie
recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa
de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere
o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.
b)Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa
elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un
proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a
activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE
ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O
CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel
mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta
organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca
creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua
indeplinirea formalitatilor de lichidare.
c)Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor
societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de
inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind
contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din
raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere
executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza
obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare,
inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde
masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le
transforma in bani.
d) Lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilor pe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa
plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata
nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial
efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care
societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau
in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire
68
 judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor
ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a
activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa
organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a
fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional
participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O.
marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul
lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.
Apoi urmeaza radierea persoanei juridice din registrul de stat.

1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată 7 pct.
pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor
obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa
instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu
are sediu pe această adresă, deoarece aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a
primit de la Camera Înregistrării de Stat informaţia din care rezultat că lichidarea CAP
„Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu
a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit
despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului
de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare
de 150 000 lei. Întocmiţi o notă explicativă indicând cum urmează să procedeze CNAS
pentru a încasa suma creanţei?

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

1.1 Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate
INSOLVABILITATE- un proces care atesta situatia financiara a debitorului caracterizata prin
incapacitatea de plata constatata prin act judecatoresc(hot inst de judecata). Intentarea unui
proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei. Temeiul general de intentare a unui
proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul special de
intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care
acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său.
Procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de
insolvabilitate. Cererea e depusa de :
+creditor (e obligat sa se adreseze in instanta):inainte de a depunde cererea in instanta, el trebuie
sa urmeze procedura prealabila de notificare a debitorului. Cererea depusa de creditor e pusa sub
observatie in termen de 3 zile de la depunerea cererii. Imediat cum a fost admisa cererea, in
termen de 2 zile iar e notificat debitorul. Ulterior, in 10 zile , debitoru e obligat sa depuna
referinta la aceasta cerere. Se dispun masurile asiguratorii,de regula, concomitent cu admiterea
cererii, se colecteaza referintele de la toti creditorii, se intocmeste tabelul de creanta si se
executa masurile de asigurare.
+ debitor : are dr sa depuna cerereai ntroductiva cand admite ca exista pericolul de a intra in
incapacitate de plata . Administratorul are dr de a o depune cand considera ca exista riscul.Insa e
obligat sa depuna aceasta cerere introductiva imediat cum constata ca e in incapacitate de plata
dar nu mai tarziu de 30 zile din acea zi.
1.2 Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de
insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru
creditorii societăţii insolvabile
Efectele juridice ce privesc drepturile şi obligaţiile debitorului insolvabil. De la data intrării în
vigoare a hotărârii privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc
următoarele efecte:
69
- debitorul pierde dreptul de folosinţă, de dispunere şi de administrare a patrimoniului, drepturile
şi obligaţiile lui trecând la administratorul insolvabilităţii desemnat de instanţa de judecată); în
realitate, debitorul (persoană fizică sau persoană juridică) nu pierde dreptul de proprietate asupra
bunurilor ce îi aparţin, acestea continuând să fie ale debitorului până în momentul în care sunt
comercializate la licitaţie, iar banii obţinuţi repartizaţi între creditori; debitorul este desesizat,
adică i se ridică dreptul de a administra bunurile ce îi aparţin şi de a dispune de ele;
administratorul acţionează în numele debitorului, nu în nume propriu, prin urmare, este organul
lui executiv, îndeplinind funcţiile acestui organ sub supravegherea instanţei, a creditorilor
debitorului insolvabil şi a debitorului; orice act de dispoziţie al debitorului asupra bunurilor sale
efectuat după intentarea procesului de insolvabilitate este nul; dacă contractul a fost executat în
ziua intentării procesului de insolvabilitate, se consideră că s-a dispus după intentare;
- activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspendă;
- decontările cu debitorul insolvabil se efectuează numai printr-un cont special, deschis de
administratorul insolvabilităţi. Dacă se fac prin alte conturi, achitările cu debitorul vor fi
considerate nule;
- debitorul insolvabil nu este în drept să acorde garanţii de executare a obligaţiilor (să depună
bunuri în gaj sau ipotecă); orice garanţie de executare a obligaţiilor poate fi acordată numai de
administrator, cu autorizarea adunării sau comitetului creditorilor;
- procesele pendinte în care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.
Efectele juridice care privesc drepturile şi obligaţiile creditorilor debitorului insolvabil şi care
se produc de la data intentării procesului de insolvabilitate, sunt următoarele:
- creanţele de natură contractuală pe care le au creditorii faţă de debitor se consideră ajunse la
scadenţă la data intentării procesului de insolvabilitate ;
- se interzice executarea silită faţă de debitor şi bunurile acestuia; executarea se face numai în
procesul de insolvabilitate conform clasei şi rangului de creditor;
- examinarea tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra
debitorului şi bunurilor acestuia se suspendă;
- cerinţele patrimoniale împotriva debitorului insolvabil pot fi înaintate numai în instanţă;
- se întrerupe calcularea penalităţilor aferente datoriilor debitorului;
- se întrerupe calcularea dobânzilor la obligaţiile băncii aflate în proces de insolvabilitate;
- se suspendă calcularea dobânzilor aferente creditelor acordate debitorului de către Ministerul
Finanţelor.

1.3 Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de

garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune.
Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii plătiţi ca
preţ. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din
contul propriu al vânzătorului. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat,
iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a
înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL
„Trianon”. Întocmiţi o notă explicativă in care indicaţi cum urmează să procedeze
instanţa?
Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, fiindca conform Legii insolvabilităţii
procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri introductive, conform art.12
al aceleasi legi dreptul de a depune cerere introductivă îl au: debitorul si creditorii. De asemenea
lipseste temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate: incapacitatea de plată a
debitorului sau supraîndatorarea debitorului, prevazute in art.10.

Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicata persoanei juridice insolvabile

1.1 Caracterizaţi procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificând
etapele acesteia.
70
În cazul în care faţă de debitor nu s-a aplicat procedura de restructurare, iar în cadrul procedurii
falimentului s-au constatat circumstanţe esenţiale, bazate în special pe date din analiza financiară
potrivit cărora solvabilitatea debitorului poate fi restabilită, lichidatorul poate să convoace, din
oficiu sau la cererea creditorilor sau a reprezentantului debitorului, adunarea creditorilor, în
termen de o lună din momentul apariţiei acestor circumstanţe, pentru a se examina încetarea
procedurii falimentului şi trecerea debitorului la procedura de restructurare.
Hotărîrea adunării creditorilor privitor la încetarea procedurii falimentului şi la trecerea
debitorului la procedura de restructurare se adoptă cu votul majorităţii simple a creditorilor cu
drept de vot prezenţi la şedinţă, cu condiţia să deţină cel puţin 50% din valoarea totală a
creanţelor cu drept de vot validate pe care le reprezintă şi care nu au fost stinse la data convocării
adunării. Odată cu confirmarea hotărîrii adunării creditorilor, instanţa de insolvabilitate decide
încetarea procedurii falimentului şi intentează procedura de restructurare a debitorului.
Restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării
datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al
procedurii de restructurare, incluzînd, împreună sau separat:
a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;
b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
c) restrîngerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;
d) orice alte acţiuni neinterzise de legislaţia în vigoare
Etapele procedurii de restructurare:
1. Propunerea planului procedurii de restructurare.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate
avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. Examinarea chestiunii acceptarii
planului procedurii de restructurare a debitorului tine de competenta exclusiva a adunarii
creditorilor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata
de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul
stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea
procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

1.2. Explicaţi diferenţa dintre procedura accelerată de restructurare de procedura de

restructurare a persoanei juridice insolvabile.
Procedura accelerată de restructurare se aplică întreprinderii aflate în dificultate financiară.
Scopul procedurii accelerate de restructurare este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate
financiară pentru a-şi continua activitatea, a păstra locurile de muncă şi a acoperi creanţele prin
aplicarea unui plan. Debitorul aflat în dificultate financiară este în drept să depună în instanţa de
insolvabilitate cerere introductivă motivată de intentare a procedurii accelerate de restructurare
Nu poate formula cerere introductivă de restructurare accelerată debitorul care, în ultimii 5 ani de
pînă la hotărîrea de deschidere a procedurii, a fost supus unei astfel de proceduri sau care, la data
depunerii cererii introductive, se află în proces de insolvabilitate. Instanţa de insolvabilitate este
obligată să admită cererea introductivă depusă în condiţiile Codului de procedură civilă şi ale
prezentei legi şi să iniţieze procedura accelerată de restructurare a debitorului. În cel mult 3 zile
lucrătoare de la data depunerii cererii introductive, instanţa de insolvabilitate adoptă din oficiu o
încheiere despre admiterea ei şi despre intentarea procedurii accelerate de restructurare a
debitorului. Odată cu intentarea procedurii accelerate de restructurare, instanţa de insolvabilitate
pune sub observaţie debitorul prin desemnarea unui administrator provizoriu, dispune aplicarea
măsurilor de asigurare şi stabileşte locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a mărimii
creanţelor şi adunării de votare a planului procedurii accelerate de restructurare. În decursul a 5
zile lucrătoare de la desemnare, administratorul provizoriu va notifica în scris toţi creditorii
71
menţionaţi în lista, depusă de debitor despre intentarea procedurii accelerate de restructurare şi
va publica, din contul debitorului, un aviz despre:
a) termenul-limită de depunere a referinţei creditorilor la cererea introductivă de intentare a
procedurii accelerate de restructurare, precum şi termenul-limită de înregistrare a cererii de
admitere a creanţelor asupra patrimoniului debitorului, care vor fi de maximum 30 de zile
calendaristice de la data publicării avizului, şi despre cerinţele pe care trebuie să le întrunească o
creanţă înregistrată pentru a fi valabilă;
b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului de creanţe,
care nu va depăşi 7 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a creanţelor, care va avea loc în cel mult 7
zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
d) locul, data şi ora adunării creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de
restructurare, care va avea loc în cel mult 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la
lit.c);
e) locul unde creditorii pot lua cunoştinţă de proiectul planului procedurii accelerate de
restructurare. Pînă la adunarea creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de
restructurare, administratorul provizoriu este obligat să prezinte instanţei de insolvabilitate un
raport despre posibilitatea reală de a menţine, în totalitate sau parţial, întreprinderea debitorului
şi de aplicare a planului procedurii accelerate de restructurare efectivă a activităţii debitorului
ori, după caz, motivele care nu permit restructurarea debitorului

Restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării

datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al
procedurii de restructurare. Procedura de restructurare se aplică de către instanţa de
insolvabilitate în temeiul unei hotărîri a adunării creditorilor. Odată cu aplicarea de către instanţa
de insolvabilitate a procedurii de restructurare, se instituie imediat moratoriu asupra executării
silite a obligaţiilor pecuniare ale creditorilor existente la data aplicării procedurii de restructurare,
cu excepţia creanţelor privind plata salariilor şi a pensiilor alimentare, privind recuperarea
prejudiciilor cauzate sănătăţii angajaţilor sau cu excepţia creanţelor apărute în legătură cu
decesul acestora, a creanţelor de revendicare a patrimoniului din posesie ilegală, precum şi a
creanţelor pecuniare şi fiscale a căror scadenţă a survenit în perioada de după deschiderea
procedurii de restructurare.

1.3Impotriva SRL “EKKEL” a fost depusa o cerere de intentare a procedurii de

insolvabilitate de catre Inspectoratul Fiscal Chisinau. Administratorul SRL “EKKEL”
solicita asistenta juridica si afirma ca societatea lui nu este in stare de insolvabilitate, ci
doar nu are mijloace banesti necesare pentru a se achita cu impozitele, insa daca ar vinde
marfa pe care o are la depozit ar putea sa se achite. Intocmiti o nota informativa in care
explicatii administratorului SRL “EKKEL” temeiurile de intentare a procedurii
insolvabilitatii si esenta aplicarii procedurii de restructurare si drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – 1)incapacitatea de plata sau 2)supraindatorarea .
Esenta aplicarii procedurii de restructurare - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele
societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri
eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori
ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul
propus de debitor.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.

72
1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, şi
sursele din care aceasta ar putea fi suplimentată.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate,
precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului. Proprietatea
deţinută de debitor în comun cu terţii este raportată cu titlu provizoriu la masa debitoare,
indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz de litigiu între coproprietarii bunului inclus în
masa debitoare, partajarea se face într-un proces separat de către instanţa de insolvabilitate pe al
cărei rol se află cauza. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea
comună.Bunurile aflate în proprietatea comună în devălmăşie a soţilor se includ în masa
debitoare. Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună în
devălmăşie, urmînd ca instanţa de insolvabilitate să separe cota corespunzătoare din proprietatea
comună în conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
1.2 Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra cărora sunt
drepturi preferenţiale cu procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil în
privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale şi menţionaţi diferenţa dintre ele.
În vederea obţinerii banilor necesari satisfacerii creanţelor creditorilor, bunurile incluse în masa
debitoare se comercializează (devin lichide). Cu alte cuvinte, bunurile debitorului se transformă
în bani, sume care se împart între creditori. În acest sens, art.124 stabileşte că administratorul,
după adunarea de raportare, valorifică şi/sau lichidează în mod neîntîrziat, în condiţii cât mai
avantajoase şi în timpul cel mai potrivit masa debitoare. Normele legale nu stabilesc momentul
în care administratorul va proceda la vânzarea bunurilor din masa debitoare, lăsându-l să decidă,
însă este cert faptul că el nu poate face acest lucru până la inventarierea totală a bunurilor
debitorului şi până la adunarea de raportare. Excepţie fac situaţiile în care în masa debitoare sunt
bunuri perisabile (fructe, legume etc.), administratorul urmând să le vândă fără întârziere pentru
a obţine un preţ maxim. În genere, masa debitoare trebuie lichidată în cel
mult 5 ani. Astfel vânzarea sau înstrăinarea bunurilor din masa debitoare se face prin licitaţie
publică sau prin concurs. Bunurile nevândute la prima licitaţie sau la primul concurs se scot
repetat la licitaţie sau la concurs. În cazul în care nu se vând la cel puţin trei licitaţii sau
concursuri, desfăşurate în modul stabilit, bunurile pot fi vândute, la decizia adunării sau
comitetului creditorilor, de către administrator prin negocieri directe. Administratorul
organizează personal licitaţii şi concursuri ori antrenează în acest scop organizaţii specializate.
Preţul iniţial de vânzare al bunurilor din masa debitoare se stabileşte de adunarea creditorilor sau
de comitetul creditorilor, în baza evaluării efectuate în conformitate cu legislaţia, însă nu poate fi
mai mic decât valoarea evaluată. Dacă nu sînt vândute la licitaţie, la concurs sau prin negocieri
directe la preţul iniţial, bunurile se expun din nou la vânzare, la preţuri mai mici, aprobate de
adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor. Cu acordul adunării creditorilor,
administratorul poate vinde bunurile de valoare mică (inventarul) fără a organiza licitaţii.
În cazul în care administratorul doreşte să înstrăineze o întreprindere ca un complex patrimonial
unic, o secţiune a acesteia, un depozit sau un alt bun imobil, a participaţiunilor debitorului în alte
întreprinderi sau a dreptului la venituri periodice, el poate să facă acest lucru numai cu acordul
comitetului creditorilor, iar dacă acesta nu a fost format, cu acordul adunării creditorilor. Banii
obţinuţi din vânzarea bunurilor debitorului se depun de administrator pe un cont bancar, deschis
special în acest scop. Pe acelaşi cont se virează şi activele financiare ale debitorului, existente la
data intrării în funcţie a administratorului, precum şi sumele de bani obţinute ulterior de debitor
în urma executării actelor juridice, rezilierii sau anulării unor acte juridice, sumele restituite de
datornicii debitorului etc.

1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul

persoanei juridice insolvabile anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat
anumite acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o
clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei;
73
b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”;
c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător;
d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a
garantat executarea unei datorieâi anterioare.
Întocmiţi o notă explicativă în care înseraţi răspunsul la întrebările sus puse?
articolul 104. Anularea unor acte juridice
Pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii
falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în
instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează
bunurile debitorului:
a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării
procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;
b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani precedenţi înaintării
cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii morale sau actelor pentru
binele public (de sponsorizare), în care generozitatea donatorului este proporţională
patrimoniului său;
c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care
prestaţia debitorului este vădit mai mare decît cea primită;
d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare
sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii
introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul
lichidării debitorului;
e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare
sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii
introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la scadenţă;
f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care
era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a
unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanţe nu au ajuns
la scadenţă pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate;
g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive.

Subiectul 39. Procedura simplificată a falimentului

1.1. Descrieţi procedura simplificată a falimentului, concomitent indicând şi persoanele
cărora ea le este aplicabilă.
Procedura simplificata falimentului, etape :
1-inventarierea masei debitoare, formarea bilantului de lichidare
2-sedinta de validare
3-aprobarea raportului si bilantului de lichidare
4-distributia masei debitoare si incetarea peocesului.
Acesta procedura se aplica debitorilor aflati in stare de insolvabilitate ce se in cadreaza in una
din urmatoarele categorii:
- fie ca e intrepr individ, GȚ, titular al patentei
- fie ca-s pj ce nu detin nici un bun sau bunurile detinute sunt insuficiente pt acoperirea
cheltuielilor legate de proces de insolvab
- fie sunt societati comerciale dizolvate anterior depunerii cererii introductive
- fie debitorii nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de restructurare

1.2 Comparaţi procedura simplificată a falimentului cu procedura falimentului insistând

asupra distinciilor esenţiale.
Subectii:
74
-La procedura simplificata- sunt expres prevazute categoriile de debitori care bon beneficia de
ea.
-La faliment – nu sunt asa mentiuni (adica are o aplicare generala)
Procedura:
-La procedura simplificata se trece direct dupa o perioada de observatie sau odata cu intentarea
procedurii de insolvabilitate, pe motiv ca nu detin niciun bun in patrimoniul lor ori ale caror
bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si niciun creditor sau tert nu se
ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele corespunzatoare;
-iar falimentul este o etapa a procedurii de insolvabilitate care se aplica debitorului in vederea
lichidarii patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului. Acesta presupune vanzarea masei
debitoare, care include licitatia, licitatia repetata, licitatia cu reducere, vanzarea prin concurs,
vanzarea prin negocieri directe.

1.3 Cooperativa de productie “Tigreanu” se afla in proces de lichidare voluntara.

Lichidatorului acestei intreprinderi intocmind bilantul de lichidare a descoperit ca
valoarea de piata a imobilelor cooperativei este mult mai mica decat valoarea de bilant a
acestora. Respectiv, facand o inventariere repetata a stabilit ca activele cooperativei sunt
mai mici decat datoriile pe care aceasta le are fata de cei 4 creditori ai sai. Lichidatorul
considera ca trebuie sa depuna in instanta de judecata competenta o cerere de intentare a
procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei ii sugereaza lichidatorului ideia ca daca
el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua procesul de lichidare voluntara si
sa nu mai intenteze procesul de insolvabilitate. Intocmiti o nota explicativa pronuntandu-
va asupra celor doua versiuni de lichidare propuse de lichidator si jurist. In cazul dat
lichidatorul pentru a evita raspunderea subsidiara fata de creditor si raspunderea penal - trebuie
sa depuna cerere introdcutiva a procedurii de insolvabilitate.
Daca debitorul nu depune cerere introductiva in cazurile si in termenul prevazut in prezentul
articol, persoana care, in conformitate cu legislatia in vigoare, are dreptul de a reprezenta
debitorul, asociatii cu raspundere nelimitata si lichidatorii debitorului raspund subsidiar in fata
creditorilor pentru obligatiile aparute dupa expirarea termenului de 30 de zile. Aceste persoane
sint trase la raspundere penala in conformitate cu legea.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea de plata a
debitorului.
Dreptul de a depune cerere introductiva il au: debitorul, creditorii, alte persoane indicate in
prezenta lege.
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva daca exista unul din temeiurile prevazute la
art. 10. (Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea de
plata a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in
supraindatorarea debitorului in cazul in care acesta este persoana juridica responsabila de
creantele creditorilor in limitele patrimoniului sau)
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva si in cazul in care:
a) executarea integrala a creantelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori poate cauza
imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenta a creantelor celorlalti creditori;
b) in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, devine evident ca debitorul nu
poate satisface integral creantele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva imediat, dar nu mai tirziu de expirarea
a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor de intentare procedurii de
insolvabilitate.
75
Subiectul 40. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).
1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil.
Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale
cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. Societatea pe acţiuni poate fi constituită de
una sau de mai multe persoane. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în
limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.
Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile
societăţii, în limita părţii nevărsate. Societatea pe acţiuni are denumire deplină şi poate avea
denumire prescurtată. în denumirea deplină şi prescurtată trebuie să se includă sintagma în limba
de stat “societate pe acţiuni” sau abrevierea “S.A.” SA se constituie in baza actului de
constituire. Conform art157 actul de constituire al societatii pe actiuni trebuie sa se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numarul de actiuni de
fiecare clasa;
d) marimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
f) modul de tinere a registrelor societatii;
g) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea
reglementată de Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând
deosebirea şi recomandând soluţia corectă.
Cod civil- Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este divizat în
acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la
capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat
în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii
nevărsate. Societatea pe acţiuni are denumire deplină şi poate avea denumire prescurtată. în
denumirea deplină şi prescurtată trebuie să se includă sintagma în limba de stat “societate pe
acţiuni” sau abrevierea “S.A.” SA se constituie in baza actului de constituire.
Lege- Societate pe acţiuni (denumită în cele ce urmează societate) este societatea comercială al
cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu
patrimoniul societăţii. Societatea poate fi înfiinţată pe calea organizării unei societăţi noi sau a
reorganizării unei persoane juridice în funcţiune.
Înfiinţarea societăţii va include încheierea contractului de societate (luarea hotărîrii de
înfiinţare a societăţii), subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate şi ţinerea adunării constitutive.
Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a
societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie
de fondare a societăţii. Documente de constituire ale societăţii sînt contractul de societate
(declaraţia de constituire a societăţii) şi statutul societăţii.
CC dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind
legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de
societate are prioritate fata de statutul societatii pina la inregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaratiei de constituire a societatii) inceteaza dupa inregistrarea de
stat a societatii si executarea de catre fondatori a tuturor obligatiilor lor.

1.3 S.A. „Pur”, societate cu actionar unic, a decis sa fondeze o S.A „Mixt” in care sa fie
fondator unic. In acest scop s-a adresat la Camera Inregistrarii de Stat cu o cerere si a
prezentat actele nesare pentru inregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat inregistrarea
S.A. „Mixt”, motivand ca este interzisa de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat
decizia Camerei in judecata. Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
76
Conform legii privind SA art.30 al(3) Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În
acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va
perfecta sub formă de declaraţie de fondare a societăţii. Conform art 31 al (12) Nu pot fi
fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu,
înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi
pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie, dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
Subiectul 41
1.1 Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%,
10% şi 25 % din acţiunile cu drept de vot ale societăţii.
Actionarii care detin cel putin 5% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile
prevazute la art.25, au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte acte
legislative si de statutul societatii:
a) sa introduca chestiuni in ordinea de zi a adunarii generale anuale a actionarilor;
b) sa propuna candidati pentru membrii consiliului societatii si ai comisiei de cenzori;
d) sa ceara convocarea sedintei extraordinare a consiliului societatii.

Actionarii care detin cel putin 10% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga
drepturile prevazute sus au de asemenea dreptul, in modul prevazut de prezenta lege, de alte
acte legislative si de statutul societatii:
a) sa ceara stabilirea costului plasarii actiunilor societatii, in temeiul raportului organizatiei
de audit sau al altei organizatii specializate ce nu este persoana afiliata a societatii;
b) sa ceara efectuarea de controale extraordinare ale activitatii economico-financiare a
societatii;
c) sa adreseze instantei judecatoresti, din numele societatii, fara imputerniciri
speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societatii de persoanele cu functii de
raspundere in urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a prevederilor prezentei
legi sau ale altor acte legislative.

Actionarii care detin cel putin 25% din actiunile cu drept de vot ale societatii, pe linga drepturile
prevazute sus au de asemenea dreptul sa ceara convocarea adunarii generale extraordinare a
actionarilor in modul stabilit de lege si de statutul societatii.

1.2 Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale făcându-le o scurtă

caracteristică.
Drepturie patrimoniale
-sa primeasca dividendele anuntate in corespundere cu clasele si proportional numarului de
actiuni care ii apartin;
-sa instraineze actiunile care ii apartin, sa le puna in gaj sau in administrare fiduciara;
-sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin, in cazurile prevazute de prezenta lege sau de
statutul societatii;
-sa primeasca o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii ei;
Drepturile nepatrimoniale
-sa participe la adunarile generale ale actionarilor, sa aleaga si sa fie ales in organele de
conducere ale societatii;
-sa ia cunostinta de materialele pentru ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor;
-sa ia cunostinta si sa faca copii de pe documentele societatii, accesul la care este prevazut de
prezenta lege, de statut sau de regulamentele societatii;

77
1.3. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea
hotărârii adunării generale a acţionarilor de majorare a capitalului social şi încasarea
prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului
social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii,
iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost
invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea
capitalului social cu 100% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai valoarea
nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o
neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social
deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, conform Legii SA. Hotarirea
luata de adunarea generala a actionarilor contrar cerintelor legi, poate fi atacata in justitie de
oricare dintre actionari daca:
a) actionarul nu a fost instiintat, in modul stabilit de prezenta lege, despre data, ora si locul
tinerii adunarii generale
Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia
fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost
incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat
despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

Subiectul 42. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni.

1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta
titularului. 3 pct.
(1) Acţiunea este un document, avînd una din formele: certificat confecţionat prin metodă
tipografică; şi/sau înscriere în contul personal deschis pe numele proprietarului lor sau
deţinătorului nominal în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare ale societăţii, care atestă
dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi
dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le
esenţa.
A. după volumul drepturilor încorporate în ele:
-Acțiune ordinară- confera proprietarului ei dreptul la un vot in adunarea generala a actionarilor,
dreptul de a primi o cota-parte din dividende si o parte din bunurile societatii in cazul lichidarii
acesteia.
-preferentiala- da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de proprietarul actiunii
ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul dividendelor, precum
si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in cazul lichidarii ei.
acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate.
Dividendele fixate se stabilesc într-o sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de
valoarea nominală a acţiunii. Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative,
parţial cumulative sau necumulative.
Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsămînt,
toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în
următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.
Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar
acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept. Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu
dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:

78
 a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul
termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor
acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor
proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură, cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu
emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de
legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
- Acţiunile preferenţiale cu dividende nefixate dau drept la vot numai în cazurile luării de către
adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de
acţiuni preferenţiale în legătură, cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea
suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de
legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
B. dupa forma lor de emisiune
- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date (desi acesta forma in scurt timp va disparea, in onformitatea cu prevedile Legii
privind piata valorilor mobiliare)
-act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe
suport electronic
C. dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
- act aflate in circulatie- este actiunea plasata ce apartine actionarului societatii.
- act de tezaur- este actiunea plasata a societatii, achizitionata sau rascumparata de ea de la
actionarul societatii. Actiunile de tezaur sint excluse din circulatie si constituie capital retras al
societatii.
PAGINA: 417-419 cartea din 2011

1.3. Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce

derivă din acţiunile preferenţiale, referindu-vă la categoriile de acţiuni preferenţiale.. 7
pct.
Acțiunile preferentiala- da proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fata de proprietarul
actiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anuntate si la cuantumul dividendelor,
precum si la ordinea primirii unei parti din bunurile societatii care se distribuie in cazul lichidarii
ei.
acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate.
Dividendele fixate se stabilesc într-o sumă fixată pe o acţiune sau în procent fixat faţă de
valoarea nominală a acţiunii. Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative,
parţial cumulative sau necumulative.
Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsămînt,
toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în
următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.
Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar
acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept. Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu
dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul
termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor
acumulate;
79
 b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor
proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură, cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu
emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de
legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
- Acţiunile preferenţiale cu dividende nefixate dau drept la vot numai în cazurile luării de către
adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de
acţiuni preferenţiale în legătură, cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea
suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi
suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de
legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.â

Subiectul 43. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.

1.1. Descrieţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni referindu-vă la
drepturile acordate de obligaţiune titularului. 3 pct.
Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni
de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în
mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor.
Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor
plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de
achitare a dobînzilor aferente.

1.2. Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute menţionând deosebirea obligaţiunii

de acţiune. 5 pct.
actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal;
obligatiunea- titlu financiar de imprumut care atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a
primi de la emitentul ei, valoarea nominala sau valoarea nominala si dobinda aferenta in
marimea si in termenele stabilite prin decizia de emitere
actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societatii, de a primi dividende, obligatiunea-
atesta dreptul detinatorului de obligatiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominala sau
valoarea nominala si dobinda aferenta in marimea si in termenele stabilite;
2. actiune – apartin la membrii societatii,
obligatiune- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
3. actiunile reprezinta o parte din capitalul social;
obligatiunile se emit numai daca aceasta sunt asigurate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a
bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de
asigurare;

4. obligatiunile se platesc numai cu mijloace banesti.

actiunelor pot fi platite si in natura
5 .in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a
acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care
le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor, dupa urmatoarele criterii:
1. Gradul de garantare:
-Garantate prin gajarea bunurilor ei proprii si/sau a bunurilor persoanelor terte, si/sau cu garantia
bancara, si/sau prin fidejusiune, si/sau cu polita de asigurare.
-Negarantate, daca sunt convertibele si SA intruneste conditiile legale.
80
2. Dupa forma emisiunii:
Materiala sau nemateriala
3. Dupa modul legitimarii detinatorului:
Nominative sau la purtator
4. dupa forma de rascumparare:
Convertibile- care pot fi schimbate cu actiunile societății fie din emisii suplimentare sau din
actiunile de tezaur a societații;
Neconvertibile- pe care societate le stinge exclusive cu mijloace banesti;

1.3. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd
plata dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3
ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de
a-şi apăra dreptul.
In cazul acesta detinatorii de obligatiuni au dreptul preferential fata de actionari la primirea unei
parti din profitul societatii sub forma de dobinda sau alt profit.
Detinatorul de obligatiuni are dreptul sa ceara de la societate rascumpararea obligatiunilor
plasate inainte de termenul de scadenta in cazul in care emitentul nu respecta termenul de
achitare a dobinzilor aferente.

Subiectul 44. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.

1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. 3 pct.
Tranzactiile SA cu propriile valori mobiliare sunt:
- Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
- Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor categorii de valori mobiliare pe altele
ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar mai
mic de actuni, cu reducerea proportionala a numarului de valori mobiliare ale tuturor
proprietarilor
- Fractionarea - inlocuirea tuturor valorilor mobiliare din clasa respectiva, aflate in
circulatie, cu un numar mai mare de valori mobiliare, cu majorarea proportionala a numarului de
valori mobiliare ale tuturor proprietarilor.
1.2. Comparaţi procedura de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a
propriilor acţiuni de către societatea pe acţiuni emitentă.
Achizitionarea
Actiunile plasate de societate se achizitioneaza de societate la propunerea sa, prin intermediul
ofertei publice pe piata secundara. Societatea este in drept sa achizitioneze actiunile plasate de ea
numai in scopurile prevazute de prezenta lege sau de statutul societatii. Hotarirea de
achizitionare de catre societate a actiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generala a actionarilor, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul reducerii
capitalului social sau cedarii catre salariatii societatii a unui anumit numar de actiuni proprii;
b) consiliul societatii, la achizitionarea actiunilor plasate in scopul prevenirii scaderii cursului
lor.
In hotarirea societatii privind achizitionarea actiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele si
numarul lor, pretul de achizitie, forma de plata si termenul in decursul caruia are loc
achizitionarea. Pretul de achizitie va fi echivalent cu valoarea de piata a actiunilor, iar termenul
81
de achizitie nu va fi mai mic de o luna. Societatea este obligata sa aduca la cunostinta fiecarui
actionar sau reprezentant legal al acestuia, sau detinator nominal de actiuni propunerea de
achizitionare a actiunilor aflate in circulatie ale societatii si/sau sa publice propunerea sa. Orice
actionar este in drept sa vinda actiunile care ii apartin, societatea fiind obligata sa le
achizitioneze in conditiile anuntate. Daca numarul total de actiuni care figureaza in ofertele
actionarilor depaseste numarul de actiuni anuntate pentru achizitionare de catre societate,
actiunile se achizitioneaza proportional numarului lor, indicat in fiecare oferta.
Societatea nu este in drept sa achizitioneze actiuni plasate de ea:
1) in decursul unei luni pina la inceputul plasarii actiunilor emisiunii suplimentare, in procesul
plasarii acestor actiuni, precum si in decursul unei luni dupa plasarea lor;
2) daca, conform ultimului bilant:
a) societatea este insolvabila sau achizitionarea actiunilor plasate o va face insolvabila; sau
b) valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit valoarea capitalului ei social sau va
deveni mai mica in urma achizitionarii actiunilor plasate;
3) daca, in urma unei astfel de achizitii, numarul actiunilor de tezaur va depasi limita de 10%
din capital social.
Rascumpararea
Actiunile plasate de societate se rascumpara de ea la cererea actionarilor in cazurile prevazute de
prezenta lege, de legislatia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societatii.
Societatea va rascumpara in mod obligatoriu actiunile plasate de ea in cazul:
a) sosirii termenului de rascumparare a actiunilor, prevazut in statutul societatii; sau
b) operarii in statutul societatii a unor modificari ce limiteaza drepturile actionarilor; sau
c) efectuarii de catre societate a unei tranzactii de proportii ; sau
d) reorganizarii societatii, potrivit hotaririi adunarii generale a actionarilor;
e) neadoptarii, la cererea actionarilor, a hotaririi de conformare a societatii prevederilor art.39
alin.(6).
Actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor care ii apartin daca:
a) nu i s-a permis, fara temei legal, sa participe la adunarea generala a actionarilor la care s-a
luat hotarirea in unul din cazurile prevazute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat impotriva adoptarii hotaririi prevazute la alin.(2) lit.b)-d) si/sau a votat pentru
adoptarea hotaririi prevazute la alin.(2) lit.e) si a cerut rascumpararea actiunilor in termenul
prevazut la alin.(6);
c) si-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societatii privind incheierea unei tranzactii
de proportii.
Rascumpararea actiunilor societatii se efectueaza la pretul lor de piata, daca legislatia nu prevede
altfel. Termenul de depunere de catre actionari a cererilor de rascumparare a actiunilor ce le
apartin se stabileste in statutul societatii si va fi de cel putin 2 luni de la data luarii de adunarea
generala a actionarilor sau de consiliul societatii a uneia din hotaririle prevazute la alin.(2) lit.b) -
e). Termenul de achitare a actiunilor nu va depasi 3 luni de la data depunerii cererii de
rascumparare.Dreptul de a cere rascumpararea actiunilor ce le apartin il au actionarii inclusi in
registrul detinatorilor de valori mobiliare la data luarii uneia din hotaririle prevazute la alin.(2)
lit.b)-e). Actionarul nu este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor ce ii apartin in cazul in
care se ia hotarirea de dizolvare a societatii.
1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o
obliga să răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el
nu a participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria”
cu S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia

82
prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Întocmiţi o notă
explicativă din care să rezulte cum urmează a soluţiona litigiul?
In conformitateaa cu Legea SA, actionarul Vetrescu poate cere rascumpararea actiunilor sale, iar
S.A. Victoria va fi obligata sa le rascupere, fiindca la adunarea SA a luat decizia (fara actionarul
in cauza) de a se reorganiza sub forma de fuziune.

Subiectul 45. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.

1.1. Descrieţi noţiunea de acte juridice (tranzacţii) de proporţii ale S.A..
Notiunea de tranzactie de proportii
Tranzactia de proportii este o tranzactie sau citeva tranzactii legate reciproc, efectuate direct sau
indirect, in ceea ce priveste:
a) achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de catre societate cu titlu de gaj, darea in
arenda, locatiune sau leasing ori darea in folosinta, darea in imprumut (credit), fidejusiune a
bunurilor sau a drepturilor asupra lor a caror valoare de piata constituie peste 25% din valoarea
activelor societatii, conform ultimului bilant; sau
b) plasarea de catre societate a actiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare
convertibile in astfel de actiuni, constituind peste 25% din toate actiunile cu drept de vot plasate
ale societatii; sau
c) achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet de actiuni ale societatii.
1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile
de proporţii referindu-vă la distincţiile modului de încheiere şi efecte lor.
Decizia de incheiere a actelor juruduce de SA in mod obisnuit sa iau de organul executive (fie
unipersonal de administrator sau in comun daca este un organ colegiual), iar decizia inheerii
tranzactiiolor de proportii se decide de consiliu societatii sau de adunarea generala, in dependent
de valoare tranzactiei.

Decizia de incheiere de catre societate

a unei tranzactii de proportii
(1) Decizia de incheiere de catre societate a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii daca obiectul acestei tranzactii sint
bunurile a caror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant pina la adoptarea deciziei de incheiere a acestei tranzactii, daca
statutul societatii nu prevede o cota mai mica.
a) bunurile ce constituie peste 25% si nu mai mult de 50% din valoarea activelor societatii
potrivit ultimului bilant pina la luarea deciziei de incheiere a acestei tranzactii; sau
b) actiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societatii, convertibile in asemenea
actiuni si plasate in cantitatea aratata la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de
50% din toate actiunile cu drept de vot plasate ale societatii, daca statutul societatii nu prevede o
norma mai mica, in limitele careia consiliul societatii este in drept sa decida cu privire la marirea
capitalului social.
(2) Hotarirea de incheiere de catre societate a unor tranzactii de proportii neprevazute la alin.
(1) se ia de adunarea generala a actionarilor.
(21) Consiliul societatii nu este in drept sa adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societatii, precum se specifica la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul in care
societatea a primit aviz referitor la achizitionarea de catre orice persoana a unui important pachet
de actiuni ale societatii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societatii poate adopta decizii ce rezulta
din obligatiile asumate de catre societate inainte de data primirii avizului despre achizitionarea
unui important pachet de actiuni.
(23) Restrictia prevazuta la alin.(21) isi pierde actiunea din momentul tinerii adunarii generale a
83
 actionarilor, convocate ulterior primirii de catre societate a avizului despre achizitionarea unui
important pachet de actiuni.
(24) Decizia consiliului societatii privind incheierea de catre societate a unei tranzactii de
proportii se publica, in termen de 15 zile de la data adoptarii, in organul de presa specificat in
statutul societatii.

1.3 Cetăţeanul Lucescu, deţine 15% din acţiunile ordinare ale S.A. “Fântâna” care, a depus o
cerere de chemare în judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna”
garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii
împrumutul de 2mln. euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului. În
motivare reclamantul a aratat că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj
reprezintă o tranzacţie de proporţii ori reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din
mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a menţionat în referinţă că,
acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că garanţia a fost
acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va
recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Explicaţi cum trebuie soluţionat litigiul?
In cazul dat, conform art. 28 Legea SA, actionarul Lucescu are dreptul sa inainteze personal in
instanta de judecata o cerere de anulare a unei tranzactii de proportii pe motiv ca au fost incalcate
prevederile legale, si anume in cazu dat a avut loc o tranzactie de o valoare de 52% din marimea
activelor, iar legea prevede ca tranzactiile cu valoare mai mare de 50% se iau de adunarea
generala. Iar Lucescu avand actiuni deordinare, adica cu drept de vot si inca 15% nu putea sa nu
fie informat de o asemena ordine de zi la adunarea generala si nestiind ingenere de o asemenea
tranzactie la momnetul incheerii ei, reesa ca decizia de a fi fedejusir a luat-o organul executiv sau
consiliu societatii – decizie luata fara a avea o asemeanea competenta.
Iar argumentul SA ca este o garantie pur formala, nu poate fi luata in consideratie, fiindca
contractul incheiat intre parti obliga pe ei al executa, dar activitate de intreprinzator presupune
unele riscrui, si azi fiind solvabila, miine societate poate deveni insolvabila.

Subiectul 46. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi 3 pct.
formele de ţinere a adunării generale.
Adunarea generala- organul cu participarea generala a membrilor pj ; organul suprem al societatii- ce
exprima in hotararile sale,vointa societatii.
Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta.
Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu
de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a
societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale
regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea
de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei
extraordinare care nu a avut loc.
Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de prezenta lege, de
statutul societăţii sau de adunarea generală.
Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia
consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a

84
 ţine o astfel de adunare. (art 51 din legea SA)

1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în 5 pct.
special la: persoanele care sunt în drept să dispună convocarea AGA, întocmirea ordinii de zi,
informarea acţionarilor, deliberativitatea şi modul de adoptarea a hotărârilor.
ORDINEA DE ZI: Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în
organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod
obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii,
precum şi de cererile acţionarilor care sesizeaza ca la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, cu
excepţia primului an financiar, valoarea activelor nete ale societăţii, potrivit bilanţului anual al societăţii,
va fi mai mică decît mărimea capitalului social. (art 52 din legea SA).
PERSOANELE CARE SUNT IN DR SA DISPUNA CONVOCAREA AGA:
Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul
deciziei consiliului societăţii.
În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării
generale anuale , aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii, luată:
a) din iniţiativa organului executiv; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită
împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea oricărui acţionar; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în
temeiul deciziei consiliului societăţii, luate:
a) din iniţiativa consiliului societăţii; sau
b) la cererea comisiei de cenzori a societăţii sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită
împuternicirile comisiei de cenzori; sau
c) la cererea acţionarilor care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii la data
prezentării cererii; sau
d) în temeiul hotărîrii instanţei judecătoreşti.
INFORMAREA ACTIONARILOR:
Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora:
a) în conformitate cu prevederile statutului societăţii, va fi expediată fiecărui acţionar,
reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la
numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi
publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni altele decît cele
specificate la lit.b);
b) va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub
formă de aviz, pe adresa indicată în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi
va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni care
corespund unuia din criteriile prevăzute la art.2 alin.(2).
(2) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă
mixtă:
a) se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni
sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi
b) se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii.
(3) Societatea este în drept să informeze suplimentar acţionarii despre ţinerea adunării generale.
(4) Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul
societăţii, precum şi toate detaliile cu privire la ora,locul,ordinea de zi etc a adunarii.
(5) Termenul de expediere a avizelor fiecărui acţionar şi de publicare a informaţiei despre ţinerea
adunării generale a acţionarilor se stabileşte în statutul societăţii, însă nu poate fi mai devreme de data
luării deciziei de convocare a adunării generale ordinare şi mai tîrziu de 30 de zile înainte de ţinerea
adunării generale ordinare, iar la ţinerea adunării extraordinare - nu mai devreme de data adoptării
deciziei privind convocarea şi nu mai tîrziu de 15 zile calendaristice înainte de ţinerea ei.
(6) Deţinătorul nominal de acţiuni, primind avizul despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, este
obligat, în termen de 3 zile, să înştiinţeze despre aceasta acţionarii sau reprezentanţii lor legali, dacă
contractele încheiate cu aceştia nu prevăd altfel, precum şi alţi deţinători nominali de acţiuni înregistraţi
în documentaţia sa de evidenţă.
DELIBERATIVITATE:
Societatea este obligată să dea acţionarilor posibilitatea de a lua cunoştinţă de toate materialele
pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor, cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea ei, prin
afişare şi/sau punerea acestora la un loc accesibil, cu desemnarea unei persoane responsabile pentru
dezvăluirea informaţiei respective, precum şi în orice alt mod stabilit în statutul societăţii. În ziua ţinerii

85
 adunării generale, materialele pentru ordinea de zi se vor expune în locul ţinerii adunării generale a
acţionarilor, pînă la închidrea acesteia. Potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor, materialele
menţionate pot fi de asemenea expediate fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau
deţinătorului nominal de acţiuni.
Adunarea generală a acţionarilor are cvorum dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost
înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de jumătate din acţiunile cu drept de vot ale
societăţii aflate în circulaţie, sub condiţia că statutul societăţii nu prevede un cvorum mai mare.
(2) În cazul în care acţionarilor li se expediază buletine de vot, la stabilirea cvorumului şi totalizarea
rezultatului votului se ţine cont de voturile exprimate prin buletinele primite de societate (de
registratorul societăţii) la data ţinerii adunării generale a acţionarilor.
(3) Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat.
Data convocării repetate a adunării generale se stabileşte de organul sau persoanele care au adoptat
decizia de convocare şi va fi nu mai devreme de 20 de zile şi nu mai tîrziu de 60 de zile de la data la
care a fost fixată convocarea precedentă.
MODUL DE ADOPTARE A DECIZIILOR:
La adunarea generală a acţionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunările generale ţinute prin
corespondenţă sau sub formă mixtă, votul va fi numai deschis.
(2) Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă
se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea
consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se
iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare. ]
(3) Pentru luarea hotărîrilor asupra unor chestiuni referitoare la activitatea societăţii, statutul acesteia
poate prevedea cote mai mari de voturi decît cele stabilite la alin.(2).
(4) La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul "o acţiune cu drept de vot
- un vot", cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege(cu exceptia votului cumulativ,cand fiecare
actiune cu drept de vot exprima un numar de voturi egal cu numarul total al membrilor consiliului
societatii care se aleg).
(41) Asupra fiecărei chestiuni puse la vot la adunarea generală, acţionarul care deţine acţiuni cu drept
de vot poate vota ori „pentru”, ori „împotrivă.
(42) Voturile acţionarilor care nu vor fi exprimate nici în una din variantele de votare prevăzute la
alin.(41) se vor considera voturi exprimate „împotrivă „.
(5) Acţionarul are dreptul să voteze numai cu acel număr de acţiuni care nu depăşeşte limita stabilită
de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de altă legislaţie.
(6) Persoanele cu funcţie de răspundere ale societăţii, precum şi reprezentanţii lor, care deţin acţiunile
ei şi/sau reprezintă alţi acţionari ai societăţii, sînt în drept să participe la adunarea generală a
acţionarilor, în modul prevăzut la art.86 alin.(5) şi (6), cînd la vot se pun următoarele chestiuni:
a) stabilirea cuantumului retribuţiei muncii acestor persoane cu funcţii de răspundere, remuneraţiilor şi
compensărilor lor;
b) tragerea la răspundere sau eliberarea de răspundere a acestor persoane;
c) alegerea (numirea) membrilor comisiei de cenzori a societăţii.
(7) Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată
care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.(art 61)
1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, au 7 pct.
depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei Înregistrării de
Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit
majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării generale din 20.08.2012.
Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat împotriva hotărârii
de majorare a capitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi
Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale au fost adoptate cu
majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate.
Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului
social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate
simpla, adica actionarii care au votat pentru majorarea capitalului social, trebuia sa detina 66%
de actiuni, dar in cazu dat ei detin doar 62%. Deci se va anula decizia CIS prin care a fost
inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului
social.(speta luata din testele vechi)

Subiectul 47. Consiliul societăţii pe acţiuni .

nr. Conţinutul subiectului puncte
86
1.1. Caracterizaţi Consiliul ca organ al societăţii pe acţiuni şi atribuţiile acestuia, referindu-vă şi la 3 pct.
situaţia când el este ca şi organ obligatoriu şi când când nu este obligatoriu.
Consiliul societatii e organul care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale
si ,in limitele imputernicirilor sale,exercita conducerea generala si controlul asurpa activitatii
societatii.Consiliul societatii se formeaza de AGA si se subordoneaza acesteia.
In societatea cu cu un nr de actionari mai mic de 50 , imputernicirile consiliului societatii pot fi
exercitate de AGA.
Consiliul societăţii şi atribuţiile lui
(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în
limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul
societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin. (1);
d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;
e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul
societăţii;
g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile,
precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la
folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;
i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi
decide cu privire la plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;
k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50
alin. (4), dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre examinare
organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin. (3).
(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea
sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare,
cu statutul societăţii şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind
remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere.
(6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.
(7) Dacă consiliul societăţii nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile
consiliului, cu excepţia celor de pregătire şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită
adunarea generală.

1.2. Comparaţi modul de alegere al Consiliului societăţii pe acţiuni prin vot cumulaiv şi prin vot 5 pct.
obişnuit, relatând în ce situaţii juridice se purcede la votul cumulativ, care este esenţa lui şi a cui
interese se apără la alegerea consilului prin vot cumulativ.
Membrii consiliului societăţii se aleg de adunarea generală a acţionarilor pe termenul prevăzut în
statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleaşi persoane pot fi realese un număr nelimitat de ori.
La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de
voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:
a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau
b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al
consiliului societăţii.
În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b)
din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.
În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la
adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.(art 66(8) din legea SA)

1.3. Vasile Pereanu deţine 35 % din acţiunile S.A. „I-KEL” şi a depus o cerere în judecată prin care a 7 pct.
solicitat încasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate de la 3 membri ai consiliului
societăţii. În cerere se indică că pârâţii, fiind membri ai Consiliului S.A. „I-KEL” au votat pentru
încheierea unei tranzacţii de proporţii şi au acceptat vânzarea unui imobil al societăţii cu 1,5 mln.
lei, ştiind că valoarea de piaţă a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca atât, se arată că

87
 cumpărător al acestui imobil apare SRL „ULM” în capitalul social al căreia doi dintre pârâţi
deţin în comun 75 %.
Membrii consiliului în referinţă au indicat că atât timp cât tranzacţia de vânzare-cumpărare este
valabilă nimeni nu este în drept să considere că prin ea au fost aduse prejudicii societăţii. Mai
mult ca atât, a indicat că reclamantul nu are dreptul să înainteze cerere de chemare în judecată
pentru a încasa prejudiciul de la membri consiliului societăţii. Mai mult, consiliul este un organ
colegial şi membrii acestuia nu poartă răspundere pentru votul expirmat în şedinţă Consiliului.
Întocmiţi o notă informativă şi daţi răspuns la cerinţele indicate de reclamant dar şi cele indicate
de pârâţi.
Actionarul Vasile Pereanu avand 38% din actiuni are dreptul sa adreseze instantei judecatoresti, din
numele societatii, fara imputerniciri speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societatii de
persoanele cu functii de raspundere in urma incalcarii intentionate sau grave de catre acestea a
prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
In cazul dat membrii cosiliuliu S.A. I-KEL au incheiat o tranzactia cu conflict de interese. Fiindca
este o tranzactie referitor la care persoanele interesate: sint in drept sa participe la luarea deciziilor
privind incheierea unor astfel de tranzactii si pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzactii,
interes material ce nu coincide cu interesele societatii.

Persoana interesata in efectuarea de catre societate a tranzactiilor se considera persoana care totodata
este: membru al consiliului societatii sau al organului executiv al societatii sau detinator al unei cote
considerabile (peste 10%) in capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu raspundere completa. Deci
La fel daca mai mult de jumatate (in cazul dat toti) dintre membrii alesi ai consiliului societatii sint
persoane interesate in efectuarea tranzactiei date, aceasta va fi incheiata numai prin hotarirea adunarii
generale a actionarilor. Dar in cazul dat interesul membrilor consiliului este evident, deci nici nu avea
dreptul de a incheia un asemena contract.

Subiectul 48. Cooperativa de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de cooperativă de întreprinzător şi procedura ei de constituire. 3 pct.
Cooperativa este o organizaţie comercială (întreprindere) cu statut de persoană juridică, lucrativa
fondata de cel putin 5 membri ce au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru
eficientizarea propriei activitati, obtinerea de profit sau realizarea de economii.
CONSTITUIREA:
Persoanele ce intentioneaza sa formeze o cooperativa vor elabora si semna un contract de
constituire. In contract se stabilesc dr, oblig si raspunderea fondatorilor, denumirea deplina a
cooperativei, sediul, scopul, data locul adunarii e constituire etc.
-Contractul se semneaza de toti fondatorii.
-La adunarea de constituire se examineaza si se aproba statutul cooperativei, valoarea
aporturilor, se aleg membrii organelor de conducere.
- Apoi are loc formarea capitalulu social.
-Inregistrarea de stat – se face la CIS, se prezinta actele cerute de lege (contractul, statutu, p-v
al adunarii de constituire, estras din contul bancar, bonul de plata ce confirma taxa)
1.2. Comparaţi cooperativa de întreprinzător cu cooperativa de producţie şi cu societatea comercială, 5 pct.
referindu-vă distincţiile şi asemănările dintre ele.
Cooperativa de intreprinzator – este o pj lucrativa fondata de cel putin 5 persoane fizice sau
juridice ce au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea
propriei activitati, obtinerea de profit sau realizarea de economii.
Caractere
-se constituie cu cel putin 5 membri avand calitate de intreprinzator
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-capitalul social e variabil, se imparte in cote ordinare si preferentiale.
-membrii sunt de 2 tipuri – ce detin cota ordinara si cei ce detin cota preferentiala
Cooperativa de productie – e o intreprindere de drept privat cu statut de pj lucrativa,
infiintata de 5 sau mai multe persoane fizice pentru a desfasura in comun activitatea de
productie si alata activitate economica bazata preponderent pe munca personala a membrilor ei
si pe cooperarea cotelor de participare la capitalul sau.
Caractere
88
 - 5membri pers fizice
- raspunde pt obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau(membrii nu raspund pentru
obligatiile ei)
-are un capital variabil, insa nu avem divizarea in cote preferentiale si ordinare
Societate comerciala este organizatia comerciala cu capital social constituit din participatiuni
ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) si cel
dobindit de societatea comerciala in proces de activitate apartine acesteia cu drept de
proprietate. In cazurile prevazute de prezentul cod, societatea comerciala poate fi fondata de o
singura persoana.

!!!CONCLUZIE!!! spre deosebire de societatea comerciala societatile cooperatiste se bazeaza

pe principiile autoajutorarii, autogestiunii si autoresponsabilitatii. Ele au cel putin 5 membri.
Daca principalul scop al societatii coerciale este obtinerea de profit si impartirea lui cu titlu de
dividend intre asociati, scopul cooperativei nu este profitul ci obtinerea unor avantaje
economice pentru membrii sai(ex: sa vanda propria productie la un pret mai inalt; sa efectueze
unele lucrari la un pret avantajos, etc)
1.3. Membrul cooperativei agricole de întreprinzător “Valea Fermecată” intenţionează să înainteze o 7 pct.
cerere de chemare în judecată pentru a se retrage din această cooperativă şi să i se atribuie o
parte din patrimoniu proporţional cotelor de participare la capitalul social precum şi o parte din
beneficiul nerepartizat. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi ce fel de cote de participare pot exista
în aceast tip de cooperativă, ce drepturi are membrul cooperativei de întreprinzător în caz de
retragere (ieşire), şi dacă poate sau nu reclamantul pretinde la beneficiile nerepartizate.
Persoana in acest caz are dreptul sa i se restituie valoarea cotei sale ordinare, si sa i se plateasca
rabaturile (adaosurile) cooperatiste si dividendele. Membrul se poate retrage din cooperativa depunand o
cerere. Membrul se poate retrage la sfarsitul anului financiar. Consiliul cooperative in termen de o luna
de la data depunerii cererii va adopta o decizie indicand obligatiile patrimoniale reciproce ale
membrului cooperativei si a el cooperativei legate de restituireavalorii cotei,precum si termenele
executarii lor.

Subiectul 49. Întreprinderea de stat (ÎS)

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele întreprinderii de stat. 3 pct.
Intreprinderea de stat este o intreprindere al carei capital social apartine in intregime statului.
Intreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoana juridica, care, pe baza
proprietatii de stat transmise ei in gestiune, desfasoara activitate de intreprinzator.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de Guvern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta
imputernicire prin acte unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul
social a ei este unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operativă asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la
fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu
autorizatia expresa a fondatorului poate sa dea in arenda.sa le gajeze etc
se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate
insa desfasura alte activitati neinterzise de lege(si cele supuse licentierii)
1.2. Analizaţi structura de organizare a întreprinderii de stat referindu-vă la drepturile fiecărui organ 5 pct.
al ei.
Structura interna a IS se constituie din:
-Fondator
-Administrator
-Consiliu de administratie ( daca prevede statutul)
Fondatorul si atributiile lui
a) aproba statutul intreprinderii, modificarile si completarile acestuia;
b) stabileste intreprinderii indicii economici;
c) promoveaza o politica tehnica unica in cadrul ramurii;
d) desemneaza membrii consiliului de administratie si ii revoca;
e) desemneaza administratorul intreprinderii si il elibereaza din functie, la propunerea

89
 consiliului de administratie;
f) transmite bunurile si atributiile sale in ceea ce priveste desfasurarea activitatii de
intreprinzator administratorului in baza contractului (acordului).
Consiliul de administratie si atributiile lui
Consiliul de administratie este organul colegial de administrare a intreprinderii, reprezinta
interesele statului
Consiliul de administratie:
a) aproba programul de perspectiva al dezvoltarii si planurile anuale ale intreprinderii;
b) ia masuri ce vor asigura integritatea si folosirea eficienta a bunurilor intreprinderii;
d) aproba devizul anual de venituri si cheltuieli, darea de seama contabila si contul
veniturilor si pierderilor;
f) adopta decizii cu privire la obtinerea, acordarea si folosirea creditelor in marimea
stabilita de fondator;
h) propune fondatorului candidatura administratorului intreprinderii;
i) aproba, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al intreprinderii;
Administratorul si atributiile lui
a) conduce activitatea intreprinderii si asigura functionarea ei eficienta;
b) actioneaza fara procura in numele intreprinderii;
c) reprezinta interesele intreprinderii in relatiile cu persoanele fizice si juridice, precum si cu
organele de justitie, acordind astfel de imputerniciri in unele probleme si altor lucratori ai
intreprinderii;
d) asigura executarea deciziilor fondatorului si consiliului de administratie;
g) incheie contracte, elibereaza procuri, deschide conturi in banci;
i) asigura folosirea eficienta si reproducerea bunurilor primite in gestiune operativa
i2) asigura respectarea principiului transparentei procedurilor de achizitie a bunurilor,
lucrarilor si serviciilor destinate atit acoperirii necesitatilor, cit si asigurarii bazei tehnico-
materiale si formarii programului de productie al intreprinderii;
j) poarta raspundere materiala pentru neexecutarea sau executarea necalitativa a obligatiunilor
stabilite in contract;
k) prezinta trimestrial consiliului de administratie dare de seama referitor la rezultatele
activitatii intreprinderii;
l) prezinta Ministerului Finantelor copia de pe raportul auditorului.

1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL 7 pct.
“Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai”
de transmitere a roadei de mere din anul 2014. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă
menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi
respective nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii dacă este sau nu în drept
întreprinderea de stat să gajeze bunurile pe care le are.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de
proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in
limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al
intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei
contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite
bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta
bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu
acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic
dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia
dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care IS poate dispune ca si proprietarul.

Subiectul 50. Întreprinderea municipală

nr. Conţinutul subiectului puncte

90
1.1. Descrieţi noţiunea „întreprindere municipală” referindu-vă la actele de constituire, fondatorii şi 3 pct.
drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce intră în activul ei.
Intreprinderea municipala este agentul economic cu personalitate juridica, constituit de catre una sau
mai multe unitati administrativ-teritoriale dotat in exclusivitate cu bunuri proprietate a unitatii/unitatilor
administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin utilizarea lor judicioasa, produce anumite tipuri de
marfuri (productie), executa lucrari sau presteaza servicii, necesare pentru satisfacerea cerintelor
fondatorului/fondatorilor (ale unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale fondatoare).
Contractul de constituire se aproba prin decizie de catre fiecare consiliu local/raional care participa
la infiintarea intreprinderii.
Contractul de constituire trebuie sa includa:
1) denumirea fondatorilor;
2) denumirea si sediul intreprinderii municipale;
3) scopul si obiectul de activitate ale intreprinderii municipale;
4) marimea aportului fiecarui fondator in formarea patrimoniului intreprinderii municipale si
termenul de transmitere in gestiune a acestuia;
5) obligatiile si raspunderea fondatorilor;
6) persoana imputernicita sa depuna cererea de inregistrare a intreprinderii municipale.”;
8) la punctul 11, textul „Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis intreprinderii,” se
substituie cu textul „Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-
a/au transmis intreprinderii.
Bunurile unitatii/unitatilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-a/au transmis
intreprinderii apartin acesteia numai in limitele dreptului gestiunii lor economice.
FOndatorul intreprinderii municipalee unitatea-administrativ teritoriala. Prin organelle sale, fondatorul
adpta acte de constituire (hotararea de fondare a intreprinderii municipal si statutul) si le modifica.
Consiliul,la recomandarea primarului desemneaza conducatorul intreprinderii municipale si incheie
contract cu el.
Dreptul intreprinderii municipal si implicit, al administratorului ei e de a hotarî soarta juridical a
bunurilor primite in gestiune economica e limitat de statutul si de contractual incheiat cu
administratorul.
Patrimoniul intreprinderii se constituie din fonduri fixe si mijloace circulante, precum si din alte
valori, costul carora este reflectat in balanta autonoma a intreprinderii.
Intreprinderea isi poate instraina fondurile fixe (cladirile, constructiile, utilajele, mijloacele de transport
si alte valori materiale) numai in baza deciziei fondatorului, cu exceptia cazurilor cind in statutul
intreprinderii nu se prevede altceva.
1.2. Comparaţi răspunderea fondatorului întreprinderii municipale şi a însăşi întreprinderii 5 pct.
municipale pentru obligaţiile asumate cu:
- răspunderea fondatorului întreprinderii de stat şi a însăşi întreprinderii de stat pentru
obligaţiile asumate;
- răspunderea membrilor societăţii în nume colectiv şi a însăşi societăţii în nume colectiv pentru
obligaţiile asumate.
-Intreprinderile de stat si intreprinderile municipale sint persoane juridice si raspund pentru obligatii
cu tot patrimoniul lor.
Statul si unitatile administrativ-teritoriale nu poarta raspundere pentru obligatiile intreprinderilor de
stat si ale intreprinderilor municipale. Aceste intreprinderi nu
poarta raspundere pentru obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale.
-Asociatul SNC poarta rs nelimitata cu tot patrimoniul sau pentru obligatiile societatii,indiferent de
faptul daca a participat la fondarea ei ori a dobandit calitatea se asociat ulterior constituirii
societatii,poarta rs in egala masura cu alti membri pentru obligatiile aparute pana la incadrarea lui in
societate.
Luând in considerarea caracterul intuito personae al SNC , se prezuma ca noul asociat,la primirea sa in
societate , avea cunostinta despre datoriile societatii fata de terti si ,dobandind calitatea de asociat , le
accepta ,angajandu-se sa raspunda pentru ele cu intreg patrimoniul sau.
Fostul asociat poarta raspundere ,pentru obligatiile societatii aparute pana la iesirea lui din societate ,
in egala masura cu asociatii ramasi , in termen de 2 ani din ziua aprobarii darii de seama despre
activitatea societatii pentru anul in care a iesit din societate. (p/309 carte)
1.3. Consiliul or. Călăraşi împreună cu Consiliului comunei Sipoteni şi a Comunei Hârjauca au decis 7 pct.
să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi repararea drumurilor. În legătură
cu aceasta, s-a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării
deciziei, juristul Primăriei or. Călăraşi a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi
constituită, deoarece nici una din localităţi nu are statut de municipiu şi apoi nu pot mai multe
unităţi administrativ teritoriale împreună să constituie o întreprindere municipală. Consideră el
că ar fi mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată cu acelaşi obiect de activitate.

91
 Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrative-teritorială să
constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale? Pot oare mai multe Unităţi
administrativ teritoriale să constituie o întreprindere municipală?
Intreprinderea municipala (in continuare - intreprinderea) este agentul economic cu personalitate
juridica, constituit in exclusivitate pe baza proprietatii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasa,
produce anumite tipuri de marfuri (productie), executa lucrarile si presteaza serviciile, necesare pentru
satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitatii administrativ-teritoriale fondatoare) si pentru realizarea
intereselor sociale si economice ale colectivului de munca.
Crearea intreprinderii si inregistrarea ei
Intreprinderea este fondata si inzestrata cu bunuri de catre organul autoadministrarii locale (in
continuare - fondatorul).
In cazurile cind pentru crearea si activitatea intreprinderii sint necesare terenuri sau alte resurse
naturale, hotarirea privind crearea intreprinderii poate fi adoptata numai daca fondatorul prezinta avizul
pozitiv al organului teritorial de expertiza ecologica.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e
interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest
lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 51. Reglementarea juridică a investiţiilor

2.1. Descrieţi noţiunile investiţie, investitori, întreprindere cu capital străin şi cu capital mixt;

Conform legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător investitie totalitate de bunuri

(active) depuse în activitatea de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza
contractului de leasing financiar, precum şi în cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obţine
venit; investitor - persoană fizică sau juridică încadrată în activitatea investiţională pe teritoriul
Republicii Moldova; Intreprindere cu capital strain este intreprinderea, infiintata in conformitate cu
legislatia Republicii Moldova, al carei capital social este compus exclusiv din investitii straine
Intreprindere mixt este intreprinderea, infiintata in conformitate cu legislatia Republicii Moldova, al
carei capital social este compus partial din investitii straine.

2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldova.

Reiesind din prevederile legii cu privire la invistitiile in activitatea de intreprinzator investitorii se bucura
de urmatoarele garantii si anume:

Garanţia recunoaşterii dreptului de subrogaţie. Republica Moldova recunoaşte cesiunea, către un alt
stat sau persoană juridică străină, a drepturilor investitorului străin asupra investiţiilor acestuia
efectuate pe teritoriul său.

Articolul 9. Garanţia respectării drepturilor investitorului

(1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege.

(2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit
să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.

92
Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare

(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct
sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor
prevăzute la alin.(2).

(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii:

a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi

nu este discriminatorie;

b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat.

(3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului

(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului

cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de
autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia.

(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii.

(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispoziţii a
autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndeplinirii
necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă
de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi de contractele de
parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autorităţii publice vinovate.

(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului autohton în moneda naţională a Republicii Moldova, iar
investitorului străin – în monedă naţională şi/sau în valută străină.

Articolul 12. Garanţii suplimentare

Autorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în condiţiile
parteneriatului public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de
bunuri aflate la dispoziţia organelor respective.

Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamale

Investitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală a

Republicii Moldova.

2.3. O societate comercială şi o persoană fizică din România intenţionează să înfiinţeze o persoană
juridică în Republica Moldova şi să desfăşoare activitate de întreprinzător. Până a purcede la
înregistrare eu solicită consultanţă şi răspuns la următoarele întrebări: a) Care formă de organizare
juridică poate avea persoană juridică ce va fi constituită? b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare
asociat în vederea înregistrării acestei persoane juridice? c) Ce capital social va avea viitoarea
persoană juridică, dacă este posibil să aducă aport la capitalul social utilaje speciale. d) Va beneficia
persoana juridică de careva facilităţi (vamale, fiscale, de altă natură)?

a) forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC, intreprindere de stat, intreprindere municipal;

b) Conform legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali

Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente:

a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;

93
 b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de forma juridică
de organizare, în două exemplare;

c) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru societăţile de asigurare, fondurile nestatale de
pensii şi asociaţiile de economii şi împrumut;

d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

PEntru inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investitii straine, se vor depune:

a) extrasul din registrul national din tara de resedinta a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice straine;

d) Vamale

s) marfurile importate cu scopul efectuarii investitiilor capitale in cadrul si in conditiile Acordului de

investitii "Cu privire la Portul International Liber "Giurgiulesti"";

t) produsele petroliere importate in cadrul si in conditiile Acordului de investitii "Cu privire la Portul
International Liber "Giurgiulesti", destinate comercializarii prin unitatile de comercializare a produselor
petroliere stabilite in acordul mentionat;

v) bunurile mobile a caror valoare depaseste 6000 de lei si a caror durata de functionare este mai
mare de un an, importate de catre intreprinderile ce desfasoara activitatea de leasing, in scopul onorarii
obligatiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing incheiate cu persoane fizice
sau juridice din Republica Moldova.

q2) activele materiale pe termen lung utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor
si/sau executarea lucrarilor, destinate includerii in capitalul statutar (social) in modul si in termenele
prevazute de legislatie. Modul de aplicare a facilitatilor fiscale respective se stabileste printr-un
regulament aprobat de Guvern.

Subiectul 52. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice.

2.1. Caracterizaţi noţiunile de filială şi reprezentanţă.

Filiala este o subdiviziune separată a societăţii, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să
îndeplinească unele din atribuţiile acesteia.

Reprezentanţa este o subdiviziune separată a societăţii, care este situată în afara sediului societăţii,
reprezintă şi apără interesele ei şi nu este în drept să desfăşoare activitate de întreprinzător.
Filiala şi reprezentanţa se dotează cu bunuri din patrimoniul societăţii care le-a înfiinţat.
Filiala şi reprezentanţa nu sînt persoane juridice şi acţionează în numele societăţii, în baza
regulamentelor aprobate de societate. De activitatea filialei şi reprezentanţei răspunde societatea care
le-a înfiinţat.

2.2. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate în

Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine.

Conform legii cu privire înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali

pentru înregistrarea filialelor şi a reprezentanțelor persoanelor juridice autohtone se depun următoarele
documente:

94
 a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei
sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare, care trebuie să conțină următoarele date

– sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau reprezentanței;

– genurile de activitate desfășurate de filială sau reprezentanţă;

– denumirea și forma juridică de organizare a persoanei juridice, denumirea filialei sau a reprezentanței,
dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice;

– numele și prenumele persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau a reprezentanței;

– împuternicirile persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau reprezentanței;

d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare;

d1) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru asociaţiile de economii şi împrumut;
e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
(31) Pentru înregistrarea filialelor sau a reprezentanţelor persoanelor juridice străine, pe lîngă
documentele prevăzute la alin. (3) lit. b) și c) se depun următoarele documente:
a) regulamentul filialei sau al reprezentanței, care trebuie să conțină următoarele date:
– sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau reprezentanței;
– genurile de activitate desfășurate de filială sau reprezentanţă;
– mențiunea privind legislația statului sub incidența căreia se află persoana juridică străină;
– extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică străină, tradus și legalizat notarial,
precum și numărul de înregistrare al persoanei juridice străine;
– forma juridică de organizare, sediul, genurile de activitate și mărimea capitalului social al persoanei
juridice străine, dacă informațiile respective nu sînt indicate în actul de constituire a persoanei juridice
străine;
– denumirea persoanei juridice străine, denumirea filialei sau a reprezentanței, dacă aceasta este
diferită de cea a persoanei juridice străine;
– numele și prenumele persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau reprezentanței,
numele și prenumele administratorului persoanei juridice străine;
– împuternicirile persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau a reprezentanței;

b) copia actului de constituire a persoanei juridice străine, tradus în limba de stat, legalizată notarial;
c) situația financiară a persoanei juridice străine potrivit ultimei perioade de raportare.

(4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare

de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.
(5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat
indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.
Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de
constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.
(2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană
juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară
procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea cu privire
la investiţiile în activitatea de întreprinzător astfel conform legii mentionate:
(1) Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul
să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice.

95
 (2) Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor
internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral
investitorilor străini de la data înregistrării lor în modul stabilit la art.18.
(3) Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova,
conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate
economică.
(4) Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este prevăzut în
documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în
străinătate.
(5) Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii
străine nu sînt persoane juridice.
2.3. Administratorul filialei SRL „Prima” din Bălţi a încheiat un contract de prestare a serviciilor
juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”.
După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în
judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu
doreşte să achite preţul indicat în acest contract, deoarece spune că administratorul filialei nu avea
dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de
prestări servicii în numele persoanei juridice ? .

Reiesind din prevederile Articolul 71. Drepturile administratorului din legea cu privire la SRL

(1) Administratorul este în drept:

a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de

constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;

b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de

judecată;

c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu
este interzis prin actul de constituire;

d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii
conform competenţei lor.

Asstfell din art dat putem deduce faptul ca administratorul este indrept sa inchei contracte de prestare
de servii in numele perssoanei juridice

Subiectul 53. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie

Reiesind din legea cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii:

-întreprindere micro – întreprindere care are cel mult 9 salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de
pînă la 9 milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 9 milioane de lei;
-întreprindere mică – întreprindere care are de la 10 pînă la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de
afaceri de pînă la 25 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei;

96
- întreprindere mijlocie – întreprindere care are de la 50 pînă la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală
de afaceri de pînă la 50 de milioane de lei sau deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei.

2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele
acordate rezidenţilor în zonele libere.

Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :

-Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea

specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant.

-Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri

fiscal si vamale.

-Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului

-Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile
statului.

Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:

- posibilitatea de a organiza in zona magazine – expozitii permanente, in vederea vinzarii.

- Acordarea posibilitatii de a depozita marfuri si careva restrictii in privinta limitelor maxime sau celor
minime si fara obligatia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de
circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.

- Obtinerea beneficiilor mari din diferenta de taxe de transport pentru marfurile aduse in vrac si
reexportate din zona dupa prelucrarea acestora

- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baza de cooperare, urmind ca

investitiile sa fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei

In special pentru importatorii ce aduc marfuri prin zona economica libera, exista avantaje ce necesita a fi
specificate:

- posibilitatea de a cumpara diferite marfuri din zona dupa ce au fost supuse

unor prelucrari care le sporeste valoarea si sunt mult mai adecvate beneficiarilor

- posibilitatea de a avea stocuri de marfa prin apropiere.

Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori
valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii.

2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor

comerciale la categoria de întreprindere micro, a decis să se înregistreze în calitate de agent al
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Pe administratorul acestei întreprinderi îl interesează dacă
poate persoana juridică care are ca şi domeniu de activitate schimbul valutar să profite de
reglmentările legislaţiei şi să se înregistreze ca microîntreprindere şi sau ca întreprindere mică.

Întocmiţi o notă informativă în care trebuie să indicaţi urmtoarele:

- acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de

agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

- care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute
întreprinderi micro şi întreprindere mică?

97
- care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii?

- care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată microîntrprinderilor, întreprinderilor

mici şi celor mijlocii?

NOTA INFORMATIVA

- Criteriile de raportare sunt mentionate la 2.1

- Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de

asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii
prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.

- Legea cu privire la intreprinderile mici si mijlocii Articolul 12. Facilităţile şi înlesnirile pentru
întreprinderile mici şi mijlocii

(1) Statul acordă facilităţi fiscale pentru dezvoltarea ÎMM-urilor prin prevederile Codului fiscal.

(2) Întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de o cotă minimă din contractele de achiziții publice
după cum va fi stabilit de legislația privind achizițiile publice.

(3) De instrumentele de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii nu beneficiază:

a) întreprinderile care deţin o poziţie dominantă pe piaţă, fapt constatat de autoritatea competentă;

b) întreprinderile în al căror capital social cota membrului fondator care nu este întreprindere micro,
mică şi mijlocie depăşeşte 25%, cu excepţia organizaţiilor necomerciale;

c) întreprinderile importatoare de mărfuri supuse accizului;

d) companiile fiduciare şi companiile de asigurare;

e) organismele de plasament colectiv în valori mobiliare;

f) instituţiile financiare;

g) organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut;

h) întreprinderile de schimb valutar şi lombardurile;

i) întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc;

j) fondurile nestatale de pensii;

k) întreprinderile la care controlul de stat a evidenţiat repetat aceleaşi încălcări ale legislaţiei.

Subiectul 54. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Caracterizați limitele și interdicțiile legale la desemnarea persoanelor în funcţie de

administrator al unei persoane juridice.

98
Persoana juridică îşi exercită, de la data constituirii, drepturile şi îşi execută obligaţiile prin
administrator.Au calitatea de administrator persoanele fizice care, prin lege sau prin actul de constituire,
sînt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama
persoanei juridice. Nu poate fi administrator persoana care ocupa f-ctie publica incompatibila cu alta
functie remunerate(functionari publici, procurori, judecatori, deputati, ministri, presedintele,
etc.),persoanele condamnate pt anumite infractiuni(sanctiunea-privarea de dr de a ocupa fctia de
director),pers care detine si functia de membru al organului de control al aceasi pers.jur. In cazul in care
se va constata ca debitorul persoana fizica a contribuit din culpa sau din neglijenta la survenirea propriei
insolvabilitati, prin hotarire a instantei de judecata privind incetarea procesului de insolvabilitate
persoana respectiva poate fi privata de dreptul de a activa in calitate de administrator in procesele de
insolvabilitate .

1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează,
referindu-vă și la atribuțiile acestuia.

Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt
supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel .
Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca
administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care
administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat,
cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze
similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”.

Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandat cu sau fara reprezentare.
Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual
deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in
actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile
administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat
administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu
oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In
acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii
obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de
consiliul societatii.

1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii
cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4
mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. 7 pct.

In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii
potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea
generala a actionarilor.

Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca
adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art
53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul
trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare
de 2 mln lei.

De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In
conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau
a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii,
99
va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa
ia hotarire:

a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau

b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor
aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau

c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in

considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in
conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva

Subiectul 55. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1.Descrieţi atribuţiile administratorului persoanei juridice cu scop lucrativ.
Administratorul – reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta manifesta vointa societatii in
raport cu tertii.
Atributii:
--de a tine evidenta contabila; -de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si annual; --de a
primi certificatul de inregistrare a p.jur de la Cam Inreg.de Stat; --de a convoca adunarea generala; --de
a pastra doc.persoanei juridice; --de a duce la indeplinire hotaririle organului supreme precum si ale
altor orange carore este subordonat; --de a declara insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile
indicate in L insolv. Art .22; --de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
Ar fi utila includerea unei dispozitii obligatorii conform careia administratorul ar aduce la cunostinta
celorlalti membri din consiliu de administratori, asociati si cenzori faptul ca are interese personale
contrare intereselor p.jur ,sau daca sunt interesate rude saau afinii pina la un anumit grad sis a nu
participle la operatiuni fara acordul adunarii asociatilor.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in alte societati
comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane acte juridice ce intra in sfera
de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
1.2.Analizaţi natura juridică a raporturilor dintre administrator şi societatea comercială pe care o
administrază.
Natura juridica:raporturile dintre pj si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin
analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel.
Rj dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in actul de constituire in cazul in
care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica
si salariat, cand administratorul nu este asociat.. In ambele cazuri , administratorul este imputernicit sa
actioneze asemenea unui mandatar „in numele si pe seama persoanei juridice”. Asadar, rap dintre
administrator si pj este un mandat (o imputernicire) cu sau fara reprezentare. Mandatul in acest caz are
o dubla natura – si contractuala si legala. Natura legala rezulta din generalitatea functiilor exercitate de
el: de a tine evidenta contabila; de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual; de a primi
certificatul de inregistrare a PJ de la CIS; de a convoa adunarea generala; de a pastra documentele PJ,
etc
1.3. Cetăţeanul Ţurcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulguşor”, a dorit să iniţieze o afacere proprie, astfel
a constituit o societate comercială SRL ,,Brănduşa” unde este asociat unic. Peste o anumită perioadă de
timp fiind în criză de personal calificat a început să propună angajaţilor un salariu mult mai mare, cu
condiţia că vor demisiona din SRL ,,Fulguşor” şi se vor angaja în SRL ,,Brănduşa”. Argumentaţi legalitatea
acţiunilor întreprinse de administrator. Stabiliţi dacă poate fi atras la răspundere administratorul şi în
baza a căror temeiuri.
Administratorului trebuie sa I se interzica a fi asociat cu raspundere nelimitata si in alte societati
comerciale si/sau sa incheie pe cont propriu sau pe contul altor persoane acte juridice ce intra in sfera
de activitate a p.jur ce o gestioneaza.
Astefl conform art.73(L SRL)
(1) Administratorul este obligat fata de societate sa respecte limitele imputernicirilor stabilite prin actul
de constituire ori, daca acesta nu prevede altfel, de catre adunarea generala a asociatilor.

100
 (2) Daca administratorul a incalcat restrictiile stabilite la alin. (1), societatea sau orice asociat poate
cere, in numele societatii, repararea prejudiciilor cauzate acesteia.
(3) Actiunea in despagubire poate fi intentata in decursul a 3 ani de la data comiterii actiunii
pagubitoare pentru societate.
Deasemenea art 72 In exercitarea atributiilor sale, administratorul va da dovada de diligenta si loialitate.
Subiectul 56. Sisteme societare
1.1.Descrieţi noţiunea, caracterele şi tipurile de sisteme societare .
Sistemul societar este definit ca un ansamblu stabil si durabil de structuri asociative legate juridic prin
relatii in al caror temei una dintre acestea dobindeste si exercita asupra celorlalte dominatia,facind sa se
manifeste unitatea de vointa si scopul comun
Practica internaţională cunoaşte diferite tipuri de sisteme societare care funcţionează cu succes în
statele cu economie avansată. Printre ele, am numi trusturile, sindicatele, grupurile industriale,
financiare, de interes economic, societăţile transnaţionale etc.
Din definiţie, pot fi evidenţiate următoarele caractere ale sistemului societar:
- integralitatea (exprimă ideea de ansamblu, de întreg a tuturor componentelor sistemului);
- coerenţa (evidenţiază acţiunea concertată a tuturor structurilor pentru realizarea scopului comun);
- caracterul convenţional (relevă faptul că sistemul societar este rezultatul unei sau mai multor
convenţii, încheiate spre a crea sau determina legături juridice care să unească componentele
ansamblului potrivit unui scop comun);
- caracterul participativ-patrimonial (subliniază relaţia de dominare, potrivit căreia structura dominantă
deţine direct sau indirect o participaţiune în capitalul social al societăţilor dominate ori societăţile
dominate se obligă să întreţină o anumită perioadă societatea dominantă);
- caracterul ierarhic (reflectă ordonarea legăturilor juridice şi economice între structurile sistemului);
- caracterul stabil şi durabil (face ca situaţia sistemului societar să se deosebească de alte situaţii juridice
de dependenţă care au caracter temporar sau aleator).
1.2.Comparaţi concernul vertical contractual cu concernul verticla prin incorporare, cu concernul
vertical de fapt şi cu concernul orizontal.
Concernul, care este o creaţie a legislaţiei germane, formează raporturi de dependenţă între diferite
persoane juridice: leagă întreprinderea dominantă de cele dominate, permiţând celei dintâi să dea
directive celor dominate şi, astfel, să se manifeste interesul de grup. Conform prevederilor CC art. 120
Dacă mai multe întreprinderi, fără ca să depindă una de alta, sînt reunite sub o conducere unică, atunci
ele formează un concern. Fiecare este întreprindere a concernului.
Este concern vertical contractual ansamblul de întreprinderi dominante şi dominate, în care, în afară de
participarea majoritară la capitalul social, între întreprinderea dominantă şi întreprinderile dominate
există şi un raport contractual care prevede subordonarea organului executiv al celor din urmă faţă de
întreprinderea dominantă sau întreprinderea dominată se obligă să transmită venitul său întreprinderii
dominante.
In baza dispozitiilor CC art. 120 (2) Concern vertical prin încorporare se consideră că formează un
concern întreprinderile între care există un contract prin care o întreprindere subordonează
administrarea sa unei alte întreprinderi sau se obligă să verse întregul venit unei alte întreprinderi ori
întreprinderile dintre care una este integrată (încorporată) alteia. În concernul prin încorporare,
întreprinderea în posesiune majoritară, deşi este o persoană juridică de sine-stătătoare, voinţa ei
juridică depinde în totalitate de voinţa asociatului majoritar, acesta având competenţa de a decide
destinul societăţii afiliate.
Concernul vertical de fapt se prezumă că întreprinderea dominantă formează cu întreprinderea
dependentă un concern. Altfel spus, întreprinderea dominantă, ea fiind şi întreprindere cu
participaţiune majoritară şi având o influenţă decisivă asupra întreprinderii dominate. Importanţa
juridică a acestei prezumţii constă în aplicarea faţă de întreprinderea dominantă a consecinţelor art.118
alin.(3) din C.civ., adică a o trage la răspundere pentru obligaţiile întreprinderii dominate, prezumându-
se o vină a primei pentru insuccesul celei de-a doua.
Concernul orizontal se consideră întemeiat pe principii de coordonare, ceea ce înseamnă că între
întreprinderile lui nu există raport de dependenţă, bazat pe participare la capitalul social. Astfel,
anumite întreprinderi independente din punct de vedere juridic şi economic convin, fie prin contract,
101
sau să se comporte una faţă de alta astfel încât una sau mai multe întreprinderi să se subordoneze
alteia.
Existenţa concernului orizontal se probează prin existenţa unui contract de societate civilă, unui contract
de administrare fiduciară (concern orizontal contractual) sau prin faptul că o persoană administrează
mai multe întreprinderi (contract orizontal de fapt)
Poate fi considerată concern orizontal contractual şi uniunea de persoane juridice (uniunea de
întreprinderi) constituită în temeiul art.104 din CC. Altfel spus, este intemeiat pe prrincipii de
coordonare si nu nu exista rap de dependent bazat pe participarea la capit social
1.3. Acţionarul Vasile Lungu care deţine 9% din acţiunile cu drept de vot ale S.A. „Mândra” consideră că
acţionarii Ion Livădaru care deţine 20% din acţiunile cu drept de vot este afiliată cu Nicu Livădaru fiul
care deţine 10%, cu S.R.L. „Valea Norocului” – cu 20% , S.A. „Carpenul” – 20% şi Societatea în comandită
pe acţiuni „Dolonescu” din România cu 21 %. El consideră dacă acestea sunt persoane afiliate, el ar avea
în privinţa persoanelor afiliate dreptul de a cere răscumpărarea de la aceştia a acţiunilor cei aparţin la un
preţ special. Explicaţii acţionarului ce înseamnă persoană afliată, care sunt persoane afliate persoanei
fizice şi persoanei juridice şi în ce constă dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor de la un alt
acţionar?
Conform prevederilor legii SA Persoane afiliate ale societăţii sînt persoanele fizice şi juridice
recunoscute ca afiliate societăţii conform Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare.
Conform Legii cu privire la piaţa valorilor mobiliare art 3. persoane afiliate persoanei juridice sînt:
a) organul executiv unipersonal, membrii organului executiv colegial şi persoanele cu funcţie de
răspundere ale organului executiv al persoanei juridice date;
b) membrii consiliului de observatori, consiliului de directori, precum şi membrii comisiei de cenzori ai
persoanei juridice date;
c) alte persoane cu funcţie de răspundere ale persoanei juridice date;
d) persoana juridică sau fizică care, individual sau împreună cu persoanele afiliate acesteia, deţine
poziţia de control în capitalul persoanei juridice date;
e) agentul economic în al cărui capital persoana juridică dată, precum şi persoanele afiliate acesteia
deţin, individual sau în comun, poziţia de control;
f) persoana juridică sau fizică care acţionează în numele sau în contul persoanei juridice date;
g) persoana juridică sau fizică în numele sau în contul căreia acţionează persoana juridică dată;
h) persoana juridică sau fizică care acţionează în comun cu persoana juridică dată;
i) persoana juridică care, în comun cu persoana juridică dată, se află sub controlul unei persoane terţe;
j) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a)-i) din prezenta noţiune;
k) persoana a cărei afiliere este demonstrată de Comisia Naţională sau de instanţa de judecată;
persoane afiliate persoanei fizice sînt:
a) soţii, rudele şi afinii pînă la gradul II inclusiv ai persoanei fizice respective;
b) agentul economic în al cărui capital persoana fizică dată, precum şi persoanele afiliate acesteia
deţin, individual sau în comun, poziţia de control;
c) persoana juridică sau fizică care acţionează în numele sau în contul persoanei fizice date;
d) persoana juridică sau fizică în numele sau în contul căreia acţionează persoana fizică dată;
e) persoana a cărei afiliere este demonstrată de Comisia Naţională sau de instanţa de judecată;
Subiectul 57. Tipurile de control
1.1.Descrieţi tipurile de control care se efectuiază asupra activităţii de întreprinzător a persoanelor
juridice de drept privat.
Asupra activitatii de intreprinzator a persoanelor jurdice de drept privat se efectueaza urmatoarele
tipuri de controale de stat:
1.control comun – control la care participa simultan controlori din partea a doua sau mai multe organe
de control;
2.control planificat control efectuat conform datelor registrului de stat al controalelor, si despre care
persoana supusa controlului este notificata cu cel putin 5 zile lucratoare pina la data desfasurarii lui.
Toate controalele care nu corespund notiunii de control planificat se considera controale inopinate;

102
3.control inopinat – control care nu este planificat din timp si care se efectueaza, in baza evaluarii
riscurilor, in scopul constatarii efective a proceselor activitatii persoanei supuse controlului, pentru
neadmiterea incalcarii legislatiei;
4.control repetat – control prin care se apreciaza calitatea si se determina corectitudinea controalelor
efectuate anterior prin verificarea si contrapunerea rezultatelor controlului efectuat anterior cu
rezultatele reale constatate in urma controlului repetat, considerindu-se control inopinat si efectuindu-
se in situatia in care rezultatele controlului anterior sint neconcludente, incomplete sau
nesatisfacatoare;
1.2.Analizaţi etapele de efectuare a controlului de stat planificat efectuat de organul (autoritatea
publică) cu funcţii de control.
Sa informeze persoana supusa controlului despre drepturile si obligatiile acesteia, sa puna la dispozitia
ei toate documentele normative si actele normative ce vor fi utilizate in cadrul controlului si in a caror
baza se efectueaza controlul. Procedura de control se incheie prin intocmirea de catre controlor
(controlori) a unui act de control in termen de cel mult 10 zile lucratoare de la data incheierii controlului.
Persoana supusa controlului are dreptul, in termen de 10 zile lucratoare de la semnarea actului de
control, sa prezinte dezacordul cu actul de control, aducind probe suplimentare ce confirma pozitia sa.
Controlorul (controlorii) examineaza materialele prezentate si, dupa caz, intocmeste un act de control
aditional, fara a opera rectificari in actul de baza. In actul de control aditional se indica actul de control
de baza, iar in partea constatatoare se reflecta pozitiile modificate, cu respectarea procedurii de
intocmire a actului de control, inclusiv a celei de anexare a documentelor. Conform prevederilor legii
privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător art. 18 Organul de control va expedia
persoanei supuse controlului un exemplar al deciziei de control astfel incit intre momentul primirii
efective a exemplarului si momentul inceperii controlului sa treaca cel putin 5 zile lucratoare. Actul de
control intra in vigoare la expirarea a 30 de zile lucratoare de la data comunicarii lui persoanei vizate in
act daca nu a fost contestat. In cazul in care in cadrul controlului efectuat de organul de control se
constata incalcari ale legislatiei, organul in cauza emite in adresa persoanei supuse controlului o
prescriptie privind inlaturarea acestor incalcari. Persoana supusa controlului este obligata sa inlature
incalcarile indicate in prescriptie in termen de cel mult o luna de la data inminarii acesteia. La expirarea
termenului persoana supusa controlului va prezenta organului care a emis prescriptia confirmarile de
rigoare privind inlaturarea incalcarilor legislatiei. In cazul in care persoana supusa controlului nu inlatura
incalcarile legislatiei in termenul stabilit, organul de control este obligat sa emita repetat prescriptia, cu
stabilirea unui nou termen de pina la o luna de la expirarea termenului fixat in prima prescriptie. In cazul
in care persoana supusa controlului nu inlatura incalcarile legislatiei nici in cel de-al doilea termen,
organul de control care a emis prescriptia aplica fata de persoana in cauza sanctiunile prevazute de
legislatie. Ca exceptie avem situatia in care exista un pericol pentru viata si sanatatea oamenilor sau
pentru ordinea publica ori in cazul in care a fost depistat un prejudiciu evident cauzat persoanelor terte
in urma incalcarilor, unde controlorul intocmeste un proces-verbal de aplicare a sanctiunii imediat dupa
emiterea actului de control. In cazul in care controlorul constata inlaturarea incalcarilor respective,
persoana supusa controlului este liberata, total sau partial, de sanctiunea de care era pasibila conform
legii.
1.3. Administratorului S.A. „VVT” i s-a prezentat actul de control întocmit în procesul controlului
planificat de către echipa de contolori a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în legătură
cu normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor în care i-a fost prescris să-şi suspende activitatea
de vânzare a produselor petroliere până la îndeplinirea tuturor cerinţelor de protecţie împotriva
incendiilor. Administratorul nu este de accord cu constatările din actul de control şi consideră că
controlul a fost efectuat cu grave încălcări, ori controlorii nu au prezentat nici un document ce
demonstrează că ei au fost împuterniciţi să efectuieze controlul asupra activităţii întreprinderii lui.
Întocmiţi o notă informativă în care explicaţi modalitatea de efectuare a controlului întreprinsă de către
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.
Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale ca organ de control, întocmeşte acte de procedură în
conformitate cu legislaţia, conform prevederilor legii Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor
Excepţionale art. 12 la fel să antreneze, pe bază legală, specialişti din cadrul unităţilor de cercetări
ştiinţifice şi de proiectare, specialişti practicieni şi alţi angajaţi din cadrul agenţilor economici la

103
elaborarea măsurilor de protecţie civilă şi apărare împotriva incendiilor, la efectuarea expertizelor
respective, iar în caz de necesitate - la exercitarea controlului asupra respectării cerinţelor standardelor,
normelor şi regulilor protecţiei civile şi apărării împotriva incendiilor;
Conform legii privind controlul de stat asupra activitatii de intreprinzator, controlorul are anumite
obligatiuni, printre care: sa informeze persoana supusa controlului despre drepturile si obligatiile
acesteia, sa puna la dispozitia ei toate documentele normative si actele normative ce vor fi utilizate in
cadrul controlului si in a caror baza se efectueaza controlul si sa prezinte legitimatia de serviciu.
Deasemenea, unul din drepturile fundamentale ale persoanei supuse controlului este verificarea
delegatiei de control.
In baza aceleiasi legi, rezultatele controlului se considera nule si nu pot servi drept temei pentru
executarea prescriptiei privind inlaturarea incalcarilor si/sau pentru aplicarea sanctiunilor respective in
cazul in care controlul a fost efectuat cu incalcarea prevederilor legale.
Administratorul va avea dreptul sa solicite instantei de judecata nulitatea actului de control.

Subiectul 58. Bunurile statului şi a Unităţilor administrativ teritoriale şi modul de folosire a acestora în
activitatea de întreprinzător
1.1.Numiţi modalităţile de utilizarea a bunurilor statului şi Unităţilor administrativ teritoriale în
activitatea de întreprinzător.
Persoane juridice cu scop lucrativ avand capitalulstatului sau al unitatilor administrativ teritoriale:
Întreprinderea de Stat și Întreprinderea Municipală.
Intreprinderea de stat e pj constituita de Guvern sau de autoritatile publice carora le-a fost delegata
aceasta imputernicire.Patrimoniul ei se formeaza din bunuri proprietate proprietatede stat,inclusiv
proprietate publica;capitalul ei social e unitar si apartine integral statului.Are un dr de gestiune
operativa asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primite de la fondator,adica le poseda si le foloseste
la destinatie,fara dr de a dispune de ele;numai cu autorizatia expresa a fondatorului,poate sa dea in
arenda, sa le gajeze,sa le transmita ca aport la capitalul social al altor persoane juridice ,sa faca investitii
in alte state.
Intrerinderea municipala e consituita de unitatea administrativ teritoriala.Are patrimoniu care se
formeaza din bunuri proprietate a unitatii administrativ-teritoriale,inclusiv din proprietatea ei
publica(capitalul social al intreprinderii municipale e unitar si aprtine integral unitatii administrativ-
teritoriale.Are dr de gestiune economica asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe,primite de la
fondator,adica le poseda si le foloseste la destinatie, fara dreptul de a dispune de ele;poate sa dea in
arenda,sa gajeze sau sa dispuna in alt mod de bunurile sale numai in temeiul hotararii fondatorului.
1.2.Comparaţi regimul juridic al bunurilor domeniului public al statului cu regimul juridic al bunurilor
domeniului privat al statului explicând care este modul de transferare a bunurilor dintr-un domeniu în
altul.
Bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Circuitul civil al acestor bunuri
este interzis, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Bunurile domeniului public sînt inalienabile,
insesizabile şi imprescriptibile, în particular:
a) nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;
b) nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;
c) nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;
d) dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;
e) nu pot fi dobîndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.
Bunurile domeniului public pot fi gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de
instituţiile publice, de întreprinderile de stat/municipale şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de
societăţile comerciale. Bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinaţie şi nu pot fi
transmise în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat. Asupra bunurilor
domeniului public se poate constitui servitute numai în cazurile în care această grevare este compatibilă
cu uzul sau cu interesul public căruia bunurile îi sînt destinate. Actele juridice privind înstrăinarea sau
dobîndirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor
domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în
comodat persoanelor indicate sînt lovite de nulitate absolută. Bunurile domeniului privat al statului sau

104
al unităţilor administrativ-teritoriale pot circula liber, cu excepţia unor categorii de bunuri al căror circuit
civil este limitat expres prin lege. Nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat
persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau
al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri:
a) se înstrăinează cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor
naturale;
b) se înstrăinează cu titlu gratuit în procesul privatizării, conform art.43 alin.(3);
c) reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia de case individuale, în
conformitate cu legea.
d) reprezintă bunuri destinate creării parcului industrial conform prevederilor Legii cu privire la
parcurile industriale.
Nu se permite constituirea uzufructului asupra bunurilor proprietate de stat, precum şi asupra bunurilor
societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.
deetatizare a proprietăţii publice - activitate care include transmiterea patrimoniului public în
proprietate privată în condiţiile prezentei legi (privatizare), precum şi transmiterea în concesiune,
administrare fiduciară, transmiterea întreprinderilor de stat în proprietatea unităţilor administrativ-
teritoriale, alte activităţi orientate spre diminuarea participării statului la administrarea proprietăţii;
Bunurile pasibile de privatizare sunt intreprinderile de stat/municipale, societăţile comerciale cu capital
public sau public-privat, alte bunuri proprietate publică neincluse în lista bunurilor nepasibile de
privatizare pot fi privatizate după ce vor fi înscrise în lista bunurilor supuse privatizării, aprobată de
Guvern sau de autoritatea administraţiei publice locale. Excepţie de la această regulă fac terenurile
aferente bunurilor supuse privatizării şi bunurilor private, încăperile nelocuibile date în locaţiune .
1.3. Speta lipseste.

105