Sunteți pe pagina 1din 76

1

GHID DE ARHITECTURĂ
pentru încadrarea în specificul local din mediul rural
ZONA CÂMPIA TRANSILVANIEI
2
Ghidul de arhitectură se adresează: Colectiv de elaborare:
 
• locuitorilor satelor Coordonator:
• administrației locale și regionale arh. Katalin Moscu
• investitorilor publici și privați  
• consultanților specializați în Consultant științific:
accesarea fondurilor europene Dr. Augustin Goia
• proiectanților  
Echipă:
în vederea întocmirii proiectelor pentru arh. Katalin Moscu
stud. arh. Zsuzsánna BANCSI-RIGÓ
• investiții din Programul Național de Dezvoltare Rurală stud. arh. Ildikó SÁNDOR
• investiții private arh. stag. Árpád NAGY
• investiții publice Grupul Rural al OAR

și a fundamentării documentațiilor de urbanism. Editare și machetare:


stud. arh. Zsuzsánna BANCSI-RIGÓ
stud. arh. Ildikó SÁNDOR

Corectură de text:
Ana PASCU

Ghidul a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România și a fost finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”.
- decembrie 2016 -
ROSTUL GHIDULUI Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
proiectare/consultanță în alegerea
configurațiilor, a materialelor și a
durabilă în mediul rural.
În acest sens, există deschidere
Mediul construit (construcțiile de
orice fel) poate fi o resursă extrem
locuitorilor din mediul rural, autorităților tehnologiilor necesare construirii în pentru abordări specifice secolului de valoroasă sau, din contră, doar un
locale, investitorilor, proiectanților și mediul rural, fie că vorbim despre al XXI-lea care țin cont de resursele consumator de resurse. În acest sens,
consultanților implicați în procesul proiecte finanțate prin PNDR, despre locale, de energiile regenerabile, prezentul material propune soluții
de elaborare a unor regulamente de elaborarea documentațiilor de precum și de cunoașterea acumulată care pun în valoare înțelepciunea
construire în mediul rural. urbanism sau despre simple intervenții local (meșteșugurile și tehnica tradiției constructive locale, a utilizării
Ghidul își propune să fie un set de cu finanțare exclusiv privată. populară). responsabile a resurselor locale, dar
reguli ușor de aplicat, cu exemple Obiectivul esenţial al acestui ghid Proiectele de succes din mediul în același timp oferă soluții noi, ce
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau este păstrarea nealterată a spiritului rural evidențiază faptul că există o țin de materiale și tehnici moderne
AŞA NU), care să faciliteze alegerea așezărilor în care sunt propuse legătură foarte strânsă între calitatea de construcție și de surse de energie
modelelor adecvate de către cei ce proiectele și creșterea calității vieții, dar peisajului natural, a celui construit regenerabilă.
vor să construiască în mediul rural. cu conservarea tradițiilor și a peisajului și calitatea vieții. Viitorul oricărei

1
În același timp, ghidul intenționează cultural existent, acestea fiind, de comunități depinde de modul în
să ușureze activitatea echipelor de fapt, chiar resurse pentru dezvoltarea care își administrează resursele.
IMPLICAREA întreținere, de modernizare sau de
construire) sunt următoarele:
ansamblu pentru comunitate? Cum se
va asigura întreținerea și funcționarea
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
Rostul arhitectului
COMUNITĂȚII ÎN ▪▪ Respectul pentru moștenirea
noilor clădiri?”
▪▪ Incluziunea socială: „Cât de
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică investiţională Arhitectul are rostul de a îmbina
GOSPODĂRIREA culturală; se va urmări cu precădere echitabilă este repartizarea serviciilor, coerentă, care trebuie să urmeze oportunitățile
nevoile
cu resursele
beneficiarilor,
și
indiferent
integrarea în context prin păstrarea a utilităților, a facilităților de producție niște paşi necesari, cum sunt:
RESPONSABILĂ nealterată a identității așezării, a în teritoriu?” Se va urmări favorizarea ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi dacă aceștia sunt o familie, o firmă,
A MEDIULUI peisajului construit și a celui natural.
▪▪ Responsabilitate față de urmași;
accesului tuturor membrilor
comunității în aceeași măsură la noile
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru început, necalificată;
un ONG sau autorități locale, și
de a oferi soluții realiste în timp
CONSTRUIT îmbunătățirea condițiilor de viață în
prezent prin valorificarea resurselor
funcțiuni. ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor, a
maiştrilor, a tehnicienilor şi a muncitorilor
util. Reușita demersului său este
direct proporțională cu adecvarea
proiectului la cele enumerate mai sus.
locale în mod judicios, pe termen
lung, pentru a rămâne disponibile și Dezvoltare comunitară capabili să instruiască şi să asigure
calificarea lucrătorilor necalificaţi; Aceste lucruri nu trebuie rupte din
prin calificare
2 Grija cu care întreținem, reparăm generațiilor viitoare. ▪▪ organizarea de cursuri practice contextul mediului rural românesc de
început de secol XXI, în care confuzia
sau construim – fie că este vorba
de casele tradiționale, părintești,
▪▪ Utilizarea surselor de energie
regenerabile. profesională și şi de cursuri de formare şi calificare
pentru localnici; dintre valoare și nonvaloare este mult
sau de clădiri noi – reprezintă un ▪▪ Valorificarea amplasamentului încurajarea economiei ▪▪ dezvoltarea unor centre de prea des întâlnită. În acest sens,
arhitectul are și rolul de a-și consilia
proces ce presupune asumarea
unei responsabilități față de întreaga
astfel încât forma/volumetria și
înfățișarea clădirii să reflecte climatul locale valorificare a materialelor
construcție ecologice rurale, cu
de
beneficiarul (fără a-l manipula),
comunitate. Orice clădire trebuie local: orientare și însorire, umiditate aplicații în domeniul construcțiilor; pentru a asigura premise realiste unor
percepută în primul rând ca o și vânturi dominante, oscilații de În anumite comunităţi, deşi există ▪▪ pe măsura derulării programului, proiecte/demersuri ce au ca finalitate
componentă a ansamblului așezării temperatură etc. resurse de materie primă valoroase, gradul de calificare a personalului sporirea calității vieții, inclusiv prin
sătești. Astfel, o clădire trainică, ▪▪ Utilizarea materialelor și a acestea sunt neglijate de localnici, iar creşte; consecutiv, creşte remuneraţia atributele mediului natural sau ale
frumoasă, care își îndeplinește bine tehnicilor tradiționale, care, de fapt, meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. şi capacitatea de a întreţine locuinţele fondului construit, la care participă în
rostul pentru care a fost construită, reflectă soluțiile cele mai bune, În această situaţie, este necesară nou create; mod direct. Rostul lui este să aducă
ar trebui să fie un motiv de mândrie cristalizate de-a lungul timpului pentru calificarea localnicilor astfel încât ▪▪ atingerea obiectivelor avute în echilibru acolo unde este chemat.
pentru întreaga comunitate. Acest condițiile de mediu locale. să poată avea acces la resurse, în vedere la terminarea programului:
lucru devine și mai evident, mai ▪▪ Utilizarea materialelor reciclabile vederea susținerii unor activităţi de aceste funcţiuni productive vor rămâne
relevant, în cazul clădirilor cu funcțiuni și refolosirea apelor uzate și pluviale. economie socială capabile să aducă în teritoriu, urmând să deservească
publice, comunitare: primăria, școala, un venit constant în comunitate. întreaga aşezare în ansamblul ei;
căminul cultural, dispensarul, clădirile Pentru noile programe/ Acest principiu este extrem de în plus, la terminarea programului,
de cult etc. funcțiuni propuse în mediul important atât datorită rezultatului zona va fi locuită de un segment de
rural, întotdeauna se vor analiza direct de ieftinire a investiţiei prin populaţie productiv. Lucrătorii vor fi
Principiile care vor sta la baza următoarele aspecte: folosirea forţei de muncă locale, cât capabili să presteze munci calificate
oricărei intervenții asupra mediului şi datorită efectului pe termen lung în cadrul aşezării, dar şi în vecinătate,
construit din zonele rurale (fie ▪▪ Relevanța: „Cât de necesară este pe care îl asigură: în teritoriu rămân putând astfel să-și întrețină casele și
că este vorba de conservare, de această nouă clădire sau acest nou nu numai funcţiunile capabile să gospodăriile.
CUPRINS
ROSTUL GHIDULUI ....................................................................1 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ..................................40 5.6.CONSTRUCȚII ANEXE........................................................56
IMPLICAREA COMUNITĂȚII ÎN GOSPODĂRIREA B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip 5.6.1. Specificul local .................................................................56
RESPONSABILĂ A MEDIULUI CONSTRUIT ..............................2 monovolum ...........................................................................41 5.6.2. Recomandări.. .................................................................56
1. ZONA .........................................................................................4 C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unități sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ................41 5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ............................................57
administrativ-teritoriale ...............................................................4 5.3. FUNDAŢIILE .........................................................................45 5.7.1. Specificul local .................................................................57
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei..........................................5 5.3.1. Specificul local .................................................................45 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare .....................................57
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................6 5.3.2. Recomandări ...................................................................45 Scările exterioare ...................................................................57
2.1. Peisajul cultural rural............................................................6 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), Pavimente şi amenajări exterioare .........................................57
2.2. Tipologii de sate...................................................................6 construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) Vegetaţia ................................................................................57

3
2.3. Lotizarea...............................................................................7 și construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), Împrejmuirile ..........................................................................57
2.4. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ...........................7 dispuse în sistem pavilionar .............................45 5.7.2. Recomandări ...................................................................58
2.5. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în de tip monovolum.................................................45 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi
funcție de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, cu gabarit mare (250 – 395 mp) dispuse în sistem
locale .....................................................................................9 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) pavilionar .............................................................................59
2.6. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții .......................................................................45 Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................59
ecologice durabile de secol XXI ................................................9 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ..................................................46 Scările exterioare ................................................................59
2.7. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din scara 5.4.1. Specificul local ..................................................................46 Pavimentele exterioare ........................................................59
clădirilor învecinate, ca percepție umană ...................................9 5.4.2. Recomandări ...................................................................47 Vegetaţia .............................................................................59
2.8. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții Împrejmuirile .......................................................................59
conform specificului local ...........................................................10 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .......................................10 gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar adăpătoare etc. ...................................................................59
3.1. Prevederi generale privind interventiile noi ..........................10 ................................................................................47 Echiparea edilitară ..............................................................59
3.2. Amplasare în cadrul aşezării ...............................................10 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp) de tip
3.2.1. Specificul aşezărilor .......................................................10 monovolum ...........................................................................48 monovolum ...........................................................................60
3.2.2. Recomandări .................................................................11 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ..................................60
3.3.POT, CUT, regim de înălțime.................................................11 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .................49 Scările exterioare ................................................................60
3.4. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în afara vetrei Pavimentele exterioare ........................................................60
satului – probleme de încadrare în peisaj ..................................13 5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ ..................................................51 Vegetaţia .............................................................................60
3.5. Amplasarea construcțiilor și amenajărilor noi în vatra satului 5.5.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, Împrejmuirile .......................................................................60
– probleme de încadrare pe lot ..................................................14 brâu, soclu, parapete) şi verticale (târnaț, stâlpi, pilaștri, bosaje Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ..........................19 de colț, lezenă, coş de fum etc.)..................................51 adăpătoare etc. ...................................................................60
5. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE ............................................24 5.5.2. Recomandări ...................................................................51 Echiparea edilitară ..............................................................60
5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................25 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) ...................51
5.1.1. Specificul local ................................................................25 A.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................51 5.8. PORȚILE ..............................................................................61
5.1.2. Recomandări ...................................................................26 A.2. Marcarea registrelor verticale .........................................51
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții A.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă .................................51 6. SPAȚIUL PUBLIC....................................................................62
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu A.4. Streşinile și burlanele .....................................................51 6.1. Specificul local...................................................................62
gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar A.5. Materialele pentru finisaje ..............................................51 6.2. Recomandări......................................................................62
........................................................................................26 A.6. Culorile ...........................................................................52 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ..............................................65
Forma şi volumetria ..............................................................26 A.7. Tehnologiile ....................................................................52 7.1. Recomandări......................................................................65
Şarpanta ................................................................................28 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) .......66
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ......................29 monovolum ............................................................................52 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .........66
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .........................29 B.1. Marcarea registrelor orizontale .......................................52
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip B.2. Marcarea registrelor verticale .........................................52 ANEXE.....................................................................................70
monovolum ...........................................................................29 B.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă .................................52 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
Forma şi volumetria ................................................................29 B.4. Streşinile și burlanele .....................................................52 (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
Şarpanta ................................................................................31 B.5. Materialele pentru finisaje ..............................................52 desfășurate stradale) ...............................................................70
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ...................31 B. 6. Culorile ..........................................................................53 Anexa 2: Glosar de termeni.......................................................70
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ....................31 B.7. Tehnologiile ....................................................................53 Anexa 3: Legislație ....................................................................72
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit B.8. Instalațiile și instalațiile tehnologice ...............................53
mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar sau C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic, mediu CREDIT IMAGINI ........................................................................73
monovolum) ....................................................................32 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ..........53
Forma şi volumetria ................................................................32 C.1. Marcarea registrelor orizontale ......................................53 BIBLIOGRAFIE ................. .........................................................73
Şarpanta ................................................................................32 C.2. Marcarea registrelor verticale ........................................53
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ...................33 C.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă .................................53
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................35 C.4. Streşinile și burlanele .....................................................53
5.2. PEREŢII ................................................................................39 C.4. Materialele pentru finisaje ..............................................53
5.2.1. Specificul local .................................................................39 C.5. Culorile ...........................................................................53
5.2.2. Recomandări ..................................,,,,,...........................40 C.6. Tehnologiile ....................................................................53
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții C.7. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) .............55
1. ZONA 1.1. Delimitarea geografică a zonelor
după unități administrativ-teritoriale
com.
(Sajómagyarós,
Șieu-Măgheruș
Ungersdorf),
satele Arcalia (Árokalja, Kallesdorf),
Chintelnic (Kentelke), Crainimăt
(Királynémeti, Bayerdorf), Podirei
Câmpia Transilvaniei se întinde pe o suprafață de cca 6 000 km2 în centrul (Pogyerej), Sărățel (Szeretfalva,
Transilvaniei și acoperă parțial suprafața județelor: Alba, Bistrița-Năsăud, Cluj Reussen), Valea Măgherușului
și Mureș. (Sajómagyarósi völgy), com. Rusu
Ghidul se aplică în toate satele de Jos (Alsóoroszfalu), satul Coldău
de pe teritorul administrativ al (Várkudu), com. Țaga (Cege),
satele Năsal (Noszoly), Sântioana
următoarelor localități: (Vasasszentiván), Sântejude
(Vasasszentegyed), Sântejude-Vale

4
Județul Alba: comuna Lunca (Vasasszentegyedivölgy), com.
Mureșului (Székelykocsárd, Teaca (Teke, Tekendorf), satele
Kahlenberg), satul Gura Arieșului Archiud (Mezőerked, Arkeden),
(Vajdaszeg), comuna Noșlac Budurleni (Budurló).
(Marosnagylak, Großhaus),
BN satele Găbud (Gábod), Stâna de Judeţul Cluj: comuna Aiton (Ajton,
Mureș (Maroscsúcs), Copand Eiten), satul Rediu (Rőd), com.
(Maroskáptalan), Copand Aluniș (Kecsed, Pergelinsdorf),
(Maroskoppánd). satele Corneni (Szilkerék), Ghirolt
BISTRITA (Girolt), Pruneni (Kecsedszilvás),
DEJ Judeţul Bistrița-Năsăud: comuna Vale (Bánffytótfalu), com. Apahida
Braniștea (Árpástó), satele Cireșoaia (Apahida, Bruckendorf), satele
(Magyardécse), Măluț (Omlásalja), Bodrog (Bodrog), Câmpenești
com. Budești (Budatelke), satele (Telekfarka), Corpadea
Ţăgşoru (Kiscég, Klein-Zegendorf), (Kolozskorpád), Dezmir (Dezmér),
Ţagu (Nagycég, Groß-Zegendorf), Pata (Kolozspata), Sânnicoară
Budești-Fânațe (Szénásbudatelke), (Szamosszentmiklós), com. Bonțida
com. Chiochiș (Kékes), satele Țentea (Bonchida, Bonisbruck), satele
CLUJ-NAPOCA
REGHIN (Cente), Apatiu (Dellőapáti), Manic Coasta (Gyulatelke), Răscruci
(Mányik), Bozieș (Magyarborzás), (Válaszút), Tăușeni (Marokháza),
Strugureni (Mezőveresegyháza, com. Buza (Buza, Besotten), satul
Rothkirchen), Jimbor (Szászzsombor, Rotunda (Buzapuszta), com. Căianu
Sommer), Buza-Cătun (Buzai fogadók), (Magyarkályán), satele Bărăi (Báré),
MS Sânnicoară (Aranyosszentmiklós), Căianu-Vamă (Kályánivám), Căianu
CJ TURDA
TG.MURES com. Mărișelu (Sajónagyfalu, Mic (Kiskályán), Văleni (Lárgatanya),
Großdorf), satele Nețeni (Nec), Vaida-Cămăraș (Vajdakamarás),
IERNUT Jeica (Zselyk, Schelken), com. Matei com. Călărași (Harasztos,
(Szentmáté, Mathesdorf), satele Wahldorf), Bogata (Bogátpuszta),
Moruț (Aranyosmóric, Moritzdorf), Călăraşi-Gară (Harasztosi
Bidiu (Bödön, Bedendorf), Corvinești vasútitelep), com. Cămărașu
(Kékesújfalu, Niederneudorf), Enciu (Pusztakamarás), satele Sâmboleni
(Szászencs, Entsch), Fântânele (Mezőszombattelke), Năoiu (Novoly),
(Szász-Újős), com. Miceștii de com. Cătina (Katona), satele Copru
AB Câmpie (Mezőkecsed), satele (Kapor), Hagău (Hágótanya), Hodaie,
Legenda Fântânița (Mezőköbölkút), Visuia Feldioara (Melegföldvár), Valea
(Mezőviszolya), com. Milaș Caldă (Melegvölgyitanya), com.
(Nagynyulas, Hasendorf), satele Ceanu Mare (Mezőcsán), satele
Câmpia Transilvaniei Comlod (Komlód, Komeloden), Andici (Andics), Boian (Mezőbő),
Zone cu interferențe: După Deal (Hegymögött), Ghemeș Bolduț (Boldoc), Ciurgău (Csurgó),
C. T. + Dealurile Clujului (Gémestanya), Hirean (Hirántanya), Dosu Napului (Oláhtóhát), Fânațe
S E B ES CUT

Orosfaia (Oroszfája), com. Nușeni (Csániszénafű), Stârcu (Csóka),


Zone cu interferențe: (Apanagyfalu, Grossendorf), satele Strucut (Sztinkutdűlő), Hodăi-
C. T. + Nösnerland Malin (Almásmálom), Feleac (Fellak, Boian (Mezőbőifogadó), Iacobeni
Falk), Rusu de Sus (Felsőoroszfalu), (Mezőszentjakab,Jakobsdor f),
Dumbrava (Nyírmezőtanya), Vița (Vice), Morțești (Morcest), Valea lui Cati
com. Reteag (Retteg, Retteneck), (Sárospatakdűlő), com. Cojocna
satul Bața (Baca), com. Sânmihaiu (Kolozs, Salzgrub), satele Boj-Cătun
de Câmpie (Mezőszentmihály), (Bósi-Alagút), Boju (Kolozsbós),
satele Sălcuța (Fűzkút), La Cara (Kolozskara), Huci (Cserealja),
Curte (Köbölkútitanyák), Zoreni Iuriu de Câmpie (Mezőőr), Moriști
(Lompérd), Brăteni (Mezőbarátfalva), (Hurubák), Straja (Szávatanya),
Stupini (Mezősolymos), com. Cuzdrioara (Kozárvár), satele
Valea Gârboului (Gorbóvölgye), Mici (Kisdevecser), Cutca (Kötke), Fânațele Socolului (Szénaszokol), com. Pănet (Mezőpanit), satele (Vajdaszentivány, Johannesdorf),
Mănășturel (Kismonostorszeg), com. Măhal (Mohaly), Diviciorii Mari Valea Ungurului (Magyarmezőtanya), Sântioana de Mureș (Csittszentiván, satul Toldal (Toldalag), com. Zau de
Dej (Dés, Deesch), satele Ocna (Nagydevecser), com. Suatu Socolu de Câmpie (Mezőszokol), Johannisdorf), Hărțău (Harcó), Câmpie (Mezőzáh), satele Ciretea
Dejului (Désakna), Șomcutu Mic (Magyarszovát), Aruncuta (Aranykút), Valea Sasului (Szászvölgye), Berghia (Mezőbergenye, Bergendorf), (Bábod), Malea (Boriskadűlő),
(Kissomkút), Pintic (Oláhpéntek), Dâmburile (Dombokfalva), com. Sic com. Crăiești (Mezőkirályfalva), Cuieșd (Székelykövesd), com. Papiu Botei (Botadűlő), Bujor-Hodaie
com. Feleacu (Erdőfelek), satele (Szék, Secken), com. Tiocu de Jos satele Lefaia (Lefája), Milășel Ilarian (Mezőbodon), satele Dobra (Bozsortanya), Bărboși (Mezőszakál),
Vâlcele (Bányabükk), Gheorghieni (Magyarszarvaskend), satele Bârlea (Kisnyulas), Nima Milășelului (Dobratanya), Merișoru (Bugusalja), Tău (Mezőszélen), Ștefăneaca, Gaura
(Györgyfalva), Casele Micești (Ónok), Igriția (Kisigrice), Lujerdiu (Kisnyulasi Néma), com. Cristești Ursoaia (Urszajatelep), com. Sângerului (Szengyelisuvadás).
(Kaszoly), Sărădiș (Seregélyes), (Lózsárd), Morău (Móró), Stoiana (Maroskeresztúr, Kreuz), satul Pogăceaua (Mezőpagocsa), satele
com. Frata (Magyarfráta), satele (Esztény), Tiocu de Sus (Felsőtők), Vălureni (Székelykakasd), com. Bologaia (Balogéja), Ciulea (Csulja),
Berchieşu (Berkenyes), Oaș Tioltiur (Tötör), com. Tritenii Cuci (Kutyfalva, Quellendorf), Deleni (Ökröstó), Pârâu Crucii, 1.2. Precizarea
(Vassvölgye), Olariu (Olár), Pădurea
Iacobeni (Szentjakabierdő), Poiana
de Jos (Alsódetrehem), satele
Tritenii-Colonie (Detrehemtelep),
satele
Orosia
Dătășeni
(Marosoroszi),
(Marosdátos),
Petrilaca
Scurta, Sicele, Valea Sânpetrului,
Văleni, com. Râciu (Mezőrücs), caracteristicilor
zonei
5
Frății (Bethlentanya), Răzoare Clapa (Szentkirályi tanya), (Oláhpéterlaka), com. Fărăgău satele Cotorinau, Curețe, Valea
(Rozor), Soporu de Câmpie Pădureni (Mezőkók), Tritenii de (Faragó, Hölzeldorf), satele Fânațe Sânmartinului (Forrásészka), Hagău
(Mezőszopor), com. Fizeșu Gherlii- Sus (Felsődetrehem), Tritenii- (Fönácé), Onuca (Unoka), Poarta (Hágó), Pârâu Crucii (Keresztpatak),
Ördöngösfüzes, satele Bonț Hotar (Irisorai tanyák), com. (Körtekapu), Tonciu (Tancs), Leniș (Lenes), Sânmărtinu de
(Boncnyíres), Nicula (Füzesmikola), Tureni (Tordatúr), satele Comșești com. Grebenișu de Câmpie Câmpie (Mezőszentmárton), Caracteristici geografice
Săcălaia (Kisszék), com. Geaca (Komjátszeg), Micești (Mikes), (Mezőgerebenes, Gerbesch), satele Coasta Mare (Nagyoldal), Ulieș și climatice
(Gyeke), satele Lacu (Feketelak), Ceanu Mic (Pusztacsán), Mărtinești Leorința (Lőrinci), Valea Sânpetrului (Nagyölyves), Obârșie, Valea
Legii (Légen), Puini (Kispulyon), (Pusztaszentmárton), com. Unguraș (Szentpéterivölgy), com. Glodeni Ulieșului (Ölyvespatak), Nima Câmpia Transilvaniei se întinde
Sucutard (Vasasszentgothárd), (Bálványosváralja, Schlosswall), (Marossárpatak, Scharpendorf), Râciului (Rücsinéma), Valea Seacă pe o suprafață de cca 6 000 km2 în
com. Gherla (Szamosújvár, satele Batin (Bátony, Battendorf), satele Moișa (Mezőmajos), (Szárazpatak), com. Sâncraiu de centrul Transilvaniei și acoperă parțial
Neuschloss), satele Băița (Kérő), Daroț (Daróc), Sicfa (Székfa), Valea Păcureni (Pókakeresztúr), Merișor Mureș (Marosszentkirály), satul suprafața județelor: Alba, Bistrița-
Hășdate (Szamoshesdát), Silivaș Ungurașului (Csabaújfalu), com. (Pusztaalmás, Apfeldorf), com. Nazna (Náznánfalva), com. Sânger Năsăud, Cluj și Mureș. Este una
(Vízszilvás), com. Iclod (Nagyiklód), Viișoara (Aranyosegerbegy, Iclănzel (Kisikland), satele (Mezőszengyel, Sentengel), satele dintre cele mai întinse și mai puțin
satele Fundătura (Szamosjenő), Erlenmarkt), satul Urca (Mezőőrke). Căpușu de Câmpie (Mezőkapus), Bârza (Borza), Cipăieni (Keménytelke), studiate zone etnografice. Denumirea
Iclozel (Kisiklód), Livada (Dengeleg), Chisăliță (Tyiszelica), După Deal Dalu (Fodorkút), Pripoare (Pripora), de Mezőség (Câmpie) este relativ
com. Jucu (Zsuk), satele Gădălin Județul Mureș: comuna Ațintiș (Völgyön-túl), Fânațe (Szénafű), Vălișoara (Sárkihid), Vălișoara nouă, folosită din secolul al XIX-lea.
(Kötelend), Jucu de Mijloc (Cintos, Zinzendorf), satele Botez Fânațele Căpușului (Úriszénafű), (Sárkihid), Zăpodea (Zapodia), com. Este o zonă deluroasă (înălțimea
(Nemeszsuk), Vișea (Visa), Juc- (Batizháza), Cecălaca (Csekelaka), Ghidașteu (Gidástó), Iclandu Mare Sânpaul (Kerelőszentpál), satele dealurilor rar depășește 600 m),
Herghelie (Zsukiménes), com. Iștihaza (Istvánháza), Sâniacob (Nagyikland), Mădărășeni (Hirtopa), Chirileu (Kerelő, Laußen), Dileu mărginită de râurile Someșul Mic (la
Luna (Aranyoslóna, Lohne), satele (Marosszentjakab), com. Băla Tăblășeni (Lekenceiforduló), Valea Nou (Magyardellő), Sânmărghita vest), Someșul Mare (la nord), Șieu (la
Luncani (Aranyosgerend, Neusatz), (Bala), satul Ercea (Nagyercse, Groß- Iclandului (Iklándivölgy), com. (Mezőszentmargita), Valea nord-est) și Mureș (la sud-vest și sud).
Gligorești (Sósszentmárton), Ertschen), com. Band (Mezőbánd, Iernut (Radnót, Radnuten), satele Izvoarelor (Búzásbesenyő), Se situează între Podișul Someșan (la
com. Mica-Mikeháza, satele Bandorf), satele Drăculea Bandului Cipău (Maroscsapó, Tschappen), com. Sânpetru de Câmpie nord) și Podișul Târnavelor (la sud).
Nireș (Szásznyíres), Mănăstirea (Drekulyatelep), Fânațe (Fekete), Deag (Marosdég), Lechinta (Uzdiszentpéter, Petersdorf), Văile depresiunii sunt trasate doar de
(Szentbenedek), Sânmărghita Negrenii de Câmpie (Feketelak), (Maroslekence, Lechnitz), Oarba satele Bârlibaș (Barlabás), Dâmbu câteva pâraie, însă sunt numeroase
(Szentmargita), com. Mociu (Mócs), Valea Rece (Hidegvölgy), Iștan-Tău de Mureș (Marosorbó), Porumbac (Meződomb, Hügeldorf), Satu Nou iazuri, care s-au format în urma
Roșieni (Bárányvölgy), Boteni (Istentó), Mărășești (Marosesd), (Porumbáktanya), Racameț (Strinatanya), Sângeorgiu de Câmpie sistematizării, în secolele XIX și XX, a
(Botháza), Falca (Falka), Chesău Petea (Mezőpete), Valea Mare (Józseftanya), Sălcud (Szélkút), Sfântu (Uzdiszentgyörgy, Sankt Görgen), terenului mlăștinos.
(Mezőkeszü), Crișeni (Tótháza), (Nagyvölgy), Țiptelnic (Száltelek), Gheorghe (Csapószentgyörgy), com. Tuson, com. Sărmașu (Nagysármás, Clima este tipică pentru zonele
Ghirișu Român (Mezőgyéres), Oroiu (Székelyuraly), com. Batoș Luduș (Marosludas, Ludasch), Sarmen), satele Balda (Báld, Balden), deluroase, cu vânt dominant vestic
Turmași (Tormásdűlő), Zorenii de (Bátos, Botsch), satele Dedrad satele Avrămești (Eckentelep), Sărmășel-Gară (Bánffytanya), și ploaie (temperatura medie anuală
Vale, com. Moldovenești (Várfalva, (Dedrád, Deutsch-Zepling), Cioarga (Csorga), Ciurgău (Csurgó), Vișinelu (Csehtelke, Böhmhausen), este de 8 –10° C).
Burgdorf), satele Bădeni (Bágyon, Goreni (Dedrádszéplak, Ungarisch Fundătura (Mezőalbisitelep), Sărmășel (Kissármás), Larga (Lárga), Este o zonă destul de golașă, cu
Bogendorf), Pietroasa (Csegez, Zepling), Uila (Vajola, Weilau), Gheja (Marosgezse), Roșiori Moruț (Marocháza), Titiana (Titiána), sol argilos, din cauza căruia sunt
Reichenstein), Stejeriș (Kercsed, com. Bogata (Marosbogát), (Andrássytelep), com. Lunca com. Șincai (Mezősámsond), frecvente surpările de teren. Cu
Kertschedt), Plăiești (Kövend), satul Ranta (Ránta), com. Breaza (Tekeújfalu, Trassten), satele satele Șincai-Fânațe (Édeságtelek), două secole în urmă, acest fenomen
Podeni (Székelyhidas), com. Mihai (Beresztelke, Bretzdorf), satele Băița (Mezőbanyica, Ginsdorf), Pusta (Feketepuszta), Lechincioara era stopat de păduri întinse care,
Viteazu (Szentmihály), satele Cheia Filpișu Mic (Kisfülpös), Filpișu Frunzeni (Mezőharasztos, Mausdorf), (Kislekence), com. Tăureni treptat, au fost tăiate ca material
(Mészkő), Cornești (Sinfalva), com. Mare (Magyarfülpös, Ungarisch- Sântu (Mezőszentandrás, Sankt- (Mezőtóhát), satele Fânațe de construcție și pentru a face loc
Pălatca (Magyarpalatka, Pallotken), Phelpsdorf), com. Ceuașu de Andreas), Logig (Szászludvég, (Kincstáribirtok), Moara de Jos culturilor agricole. Depozitele de sare
satele Băgaciu (Kisbogács), Petea Câmpie (Mezőcsávás, Grubendorf), Ludwigsdorf), com. Mădăraș (Csontostanya), com. Ungheni au fost o comoară a zonei: de pildă,
(Magyarpete), Sava (Mezőszava), satele Porumbeni (Galambod), (Mezőmadaras), satul Fânațele (Nyárádtő, Nyaradfluß), satele datorită lor s-a dezvoltat satul Sic și a
Mureșenii de Câmpie (Omboztelke), Bozed (Bazéd), Câmpenița Mădărașului (Szénáságy), com. Cerghizel (Kiscserged), Cerghid fost ridicat la rangul de oraș. Celelalte
com. Ploscoș (Palackos), (Mezőfele), Culpiu (Mezőkölpény), Miheșu de Câmpie (Mezőméhes, (Nagycserged), Morești (Malomfalva, așezări sunt sate relativ mici; orașele
satele Lobodaș (Labodás), Valea Herghelia (Mezőménes), Voiniceni Bienendorf), satele Cirhagău Mühlendorf), Recea (Recsa), mari (Dej, Bistrița, Târgu Mureș și
Florilor (Virágosvölgy), com. (Mezőszabad), Săbed (Szabéd), com. (Cserhágó), Groapa Rădăii, Bujor Șăușa (Székelysóspatak), Vidrasău Turda) se află la periferia zonei.
Săndulești (Szind), satul Copăceni Chețani (Maroskece, Ketzenbrück), (Kendeffytanya), Șăulița (Kissályi), (Vidrátszeg), com. Valea Largă O singură cale ferată traversează
(Koppánd), com. Sânmartin satele Coasta Grindului (Berekszéle), Mogoaia, Răzoare (Mezővelkér), (Mezőceked), satele Valea Frăției Câmpia; drumurile publice sunt prea
(Szépkenyerűszentmár ton), Grindeni (Gerendkeresztúr), Giurgiș Ștefanca, com. Ogra (Marosugra, (Frátaipatak), Grădini, Mălăești, puțin întreținute. Majoritatea satelor
satele Ceaba (Bálványoscsaba), (Györgyed), Hădăreni (Hadrév), Ugern), satele Dileu Vechi Poduri, Valea Urieșului (Uries), sunt legate de drumuri neasfaltate.
Sămboieni (Erdőszombattelke), Cordoș (Kardos), Linț (Lincitanyák), (Oláhdellő), Giuluș (Gyulas), Lăscud Valea Glodului, Valea Pădurii,
Târgușor (Kékesvásárhely), Diviciorii com. Cozma (Kozma), satele (Lackod), Vaideiu (Mezőújfalu), Valea Șurii, com. Voivodeni
Caracteristici
demografice şi
Ocupaţii principale:
2. SPECIFICUL
etnografice
- Agricultura: practicată în toate
localitățile din zonă la nivel de
subzistență sau la scară mare.
LOCAL
Conform recensământului din - Pomicultura: are o veche tradiție în
zonă, în special în partea de nord,
1941, din totalitatea celor 250 de
sate, 47 erau maghiare, 11 săsești, unde pomii au găsit condiții bune de 2.1. Peisajul rural
restul, românești. Sașii au dispărut în dezvoltare. Fructele au constituit o
totalitate (majoritatea lor au locuit în sursă suplimentară de venituri, prin Satele în Câmpia Transilvaniei
satele din jurul Bistriței), ungurimea vânzarea rachiului, și au avut un rol sunt așezate în văile dintre dealuri 6
se grupează în jurul orașelor Târgu important în alimentația tradițională. și sunt înconjurate de fânațe și Bungard
6 Mureș și Reghin. Populația rromă a - Creşterea animalelor: se practică terenuri agricole cu grajduri și
crescut. Conform recensământului uniform pe tot teritoriul zonei: fânare. Clădirile agricole se află
din 2011, populația rurală a zonei era aproape în fiecare gospodărie în afara satului, iar în vatra satului
formată din 248 514 de locuitori, din există bovine (mai ales bivoli), găsim clădirile publice: biserica,
care 71 % români, 23 % maghiari și ovine, porcine, cabaline și păsări. primăria, școala, căminul cultural.
6 % rromi. - Apicultura: se practică în anumite Cimitirul se află fie în grădina bisericii
Cercetările etnografice au debutat zone, datorită bogăției florei melifere. (țintirim), fie la marginea satului.
târziu, după anul 1930, zona Mierea a fost folosită în alimentație 3 Casele stau grupate sau înșiruite
fiind greu accesibilă și mai puțin până la fabricarea zahărului din sfeclă, de-a lungul străzilor relativ înguste,
ceara a servit secole de-a rândul la Sânmartin, Vișea, Lacu, Fântânița, oferind o imagine relativ compactă.
spectaculoasă decât Țara Călatei sau Vaida-Cămăraș, Cămărașu, Suatu,
Secuimea. Sic a devenit una dintre iluminat; produsele apicole au fost Împrejmuirile, băncile, fântânile,
întrebuințate în medicina populară. Cojocna, Viișoara, Răscruci, Bonțida construcțiile gospodărești și vegetația
cele mai cercetate comune din toate și opt sate de pe Șieu. Lăutari români:
punctele de vedere: dans, cântec, - Prelucrarea stufului: este una dintre tipică (pomi fructiferi, tufișuri) colorează
ocupațiile cu tradiție: o parte a caselor în Viişoara, Urca, Triteni, Boian, Ceanu imaginea de ansamblu a localității.
port, meșteșuguri. Studiile legate de Mare, Iacobeni, Frata, Bercheşu,
moștenirea arhitecturală, în general, din această zonă au fost acoperite 7
cu înveliș de paie sau stuf; în Sic Mociu, Chesău și Cămăraşu.
sunt extrem de puține. Tradițiile
românești și cele maghiare diferă sub există o rezervație întinsă de stufăriș. 2.2. Tipologii de sate Dedrad
toate aspectele. Materialele de
Apartenența religioasă este variată:
găsim ortodocși, greco-catolici,
construcție Câmpia Transilvaniei
caracterizează prin existența unor
se

romano-catolici, reformați, unitarieni, așezări rurale de mărime medie (niciun


Principalul material de construcție sat nu are peste 3 000 de locuitori).
evanghelici și baptiști. este lemnul de stejar, dar structura Chiar dacă este o zonă geografică
este din cadre de lemn așezate pe întinsă, nu se regăsesc toate tipurile de
tălpi. Spațiul dintre cadre se umplea
Ramuri economice și cu împletitură și lipitură sau vălătuci.
sate. Cel mai rar întâlnite sunt așezările
lineare (cu o singură stradă sau cel
meșteșugărești Argila și noroiul se folosesc în toate mult o uliță secundară sau cu cărări
formele posibile (chirpici, cob, paiantă
2 etc.) Pereți din grinzi aproape că nu
ce duc spre ogoare, cum e Nețeni).
Locuitorii se ocupă în special cu
creșterea animalelor și cu agricultura. sunt. Piatra de carieră este foarte rară:
Turismul este foarte slab promovat, Meșteșuguri țărănești: în zonă se folosește piatra de râu. 8
excepție făcând rezervațiile din După 1900, începe să se utilizeze
preajma comunei Sic și lacurile - prelucrarea lemnului: bisericile și și cărămida, atât pentru fundație, Tritenii-Colonie
sărate. clopotnițele din zonă au fost construite cât și pentru ziduri, coloane și
Teritoriul se definește printr-un grad fie din grinzi, fie cu structură de lemn, arcade. Învelitoarea era din paie,
cu umpluturi din împletituri de nuiele Majoritatea satelor sunt așezări
de sărăcie ridicat. stuf, țiglă, rareori din șiță. În ultima adunate cu mai multe străzi (Buza).
Industria s-a dezvoltat în principal pe și pământ; vreme, a sporit ponderea de case
baza resurselor de gaz metan și sare. - pictură pe lemn: tavane casetate, de cărămidă și cadre de beton cu
Parcuri industriale se află la Jucu (jud. strane, masa Domnului, cutiile de acoperiș din țiglă ceramică sau tablă.
Cluj) și Ungheni (jud. Mureș). orgă din bisericile protestante;
- pictură murală (în biserici); 5
- olărit, ceramică;
- țesături și port popular: toate Nețeni
hainele purtate în mediul rural au
fost confecționate local. Cu excepția
comunei Sic, în zonă portul este Nu se întâlnesc așezări lineare
simplu, se evită culorile stridente, cu vatră marcată (de biserică sau
decorațiile și broderiile. Portul de alte clădiri publice). La fel,
românilor și cel al maghiarilor diferă. sunt rare așezările de pe văile
Materiile prime sunt pielea, stofa, cursurilor de apă (de exemplu,
1 țesătura. 4 Bungard), așezările de la răscruce 9
- muzicanţi şi lăutari maghiari: în Sic, de drumuri (Dedrad) și așezările
Pălatca, Fizeșu Gherlii, Unguraș, preconcepute (Tritenii-Colonie). Buza
Această tipologie este adaptată Parcelele neregulate nu sunt În casele monocelulare din secolul Pentru casele cu un singur nivel, se parter sau parter + etaj), la fel, se
morfologiei terenului și se caracteristice zonei. Le întâlnim al XVIII-lea din zonă, vatra de gătit poate păstra planimetria originară, recomandă realizarea unei scări
caracterizează printr-o tramă doar în cazul cătunelor. Amplasarea era în casă, iar corpul cuptorului de dar e posibilă extinderea în partea interioare, pentru a include toate
stradală aleatorie, cu străzi înfundate construcțiilor pare aleatorie, dar, din copt era în exteriorul casei, protejat de din spate cu încă o încăpere sau cu încăperile în circuitul funcțional al casei.
și porțiuni libere de construcții. punct de vedere funcțional, nicidecum un acoperiș. Corpul cuptorului a fost anexe (de exemplu, bucătărie, baie, În cazuri deosebite, când casa
În mod surprinzător, găsim și nu este așa! adăpostit apoi în tindă/pridvor (pitvar cămară) sau, prin includerea unei este foarte valoroasă sub aspectul
câteva sate risipite, unde zonele Forma mai răspândită este în maghiară), o nouă încăpere, alipită scări interioare, se poate opta pentru ei tradițional, locuința se poate
construite alternează cu ogoarele cea lungă și îngustă, pe care primei, în timp ce în casă a apărut mansardarea podului. Pentru casele amenaja într-una din anexele
(de exemplu, Cătina, Râciu, construcțiile majore sunt dispuse un aparat de gătit și încălzit simplu, cu două niveluri (subsol/demisol + spațioase (de exemplu, în șopru).
Sânmărtinu de Câmpie și Ulieș). în șir, pe o singură latură, pe latura de dimensiuni reduse. Mai târziu, a
O categorie aparte o reprezintă opusă poziționându-se doar anexe apărut cămara, a treia încăpere a Tipologia planimetrică a gospodăriei
cătunele izolate, care au devenit cu minore (găbănaș, șopron, coteț). casei, transformată apoi (prin lărgire)
încetul așezări populate permanent În cazul parcelelor mai late, în a doua cameră de locuit, moment
DA
7
(de exemplu, așezările din preajma construcțiile majore sunt dispuse în care prima cameră (dinspre
Cătinei). Drăușeniul de astăzi s-a pe două rânduri, de o parte și stradă) devine camera curată,
dezvoltat dintr-un astfel de cătun. de alta a curții. Tipul de lot cu folosită pentru oaspeți sau pentru a
șura dispusă perpendicular pe demonstra avuția familiei (aici erau
axa lungă a lotului, delimitând expuse piesele de mobilier valoroase,
curtea de grădină, este relativ rar. țesăturile, broderiile, așternuturile
Organizarea tipică pentru Câmpia și vesela). În foarte multe locuri,
Transilvaniei a fost gospodăria cu această tradiție se mai păstrează.
curte dublă, caracteristică zonelor Prezentul ghid încurajează folosirea
în care se creșteau preponderent tuturor încăperilor pentru nevoile
cornute mari, care iernau, în secolele familiei. Camera curată poate fi păstrată
al XVIII-lea și al XIX-lea, sub cerul în forma ei, dar folosită în același
liber în ocolul (curtea) destinat lor. timp pe post de living/sufragerie.
1 Casa cu o încăpere nu este Spațiul de trecere dintre interior și
reprezentativă din punct de vedere exterior, la nivelul casei, la început
Cătina statistic în zonă, deși este atestată de era format dintr-o simplă platformă
2.3. Lotizarea arheologi pentru perioada medievală
timpurie. Pe teren, planul tradițional
de piatră și pământ, fără stâlp
(podmol) care înconjura casa. Mai
cel mai frecvent în zonă în secolele târziu, primește stâlpi ornamentați
Lotul sau parcela este unitatea XVIII – XX a fost cel cu două încăperi, și balustradă, formându-se astfel
de bază a așezării pe care se care a evoluat apoi în planul cu trei târnațul (veranda, prispa). Târnațul
desfășoară gospodăria, cu casa de 3
încăperi. Accesul în casă se face, protejează casa fie dinspre curte,
locuit și anexele specifice. Forma de obicei, prin a doua încăpere. de-a lungul laturii lungi, fie în formă
ei determină modul de așezare și Amplasarea construcțiilor pe lot neregulat (C: casă de locuit, Ș: șură, G: grajd, H:
Există case cu o singură încăpere, de „L” (și spre stradă) sau „U”. În
grupare a acestor clădiri, dar și hambar/găbănaș, A: alte anexe)
dar în aceste cazuri se presupune dreptul accesului, se formează o
tipologia casei de locuit (parcelele că fie erau inițial două încăperi, zonă evazată cu trepte, numită foișor.
înguste și lungi au determinat din care una a fost demolată, fie De la mijlocul secolului al XX-lea
înșiruirea încăperilor linear).
În Câmpia Transilvaniei, lotul poate bucătăria de vară, camera cuptorului târnațul adesea se închide cu geam DA
sau grânarul au fost folosite ca (geamlâc). Este o soluție acceptată,
fi: locuințe temporare (de exemplu, care poate fi valorificată pentru
- neregulat în cazul incendierii locuinței). intervențiile contemporane.
- compact (cu o formă geometrică
simplă: pătrat, trapezoidal)
- dreptunghiular
- alungit (de tip curea)
Cel din urmă este tipul cel mai
răspândit în zonă. Este atât de îngust,
încât construcțiile sunt amplasate
în șir, una în spatele celeilalte.

2.4. Amplasarea pe lot


și sistemul constructiv
De obicei, parcela se împarte
în două: curtea (ograda) și
grădina, dimensiunea celei
din urmă variind în funcție de
dimensiunea parcelei. Prezentul 2 4
ghid tratează doar dispunerea
casei și a acareturilor în curte, nu și Amplasarea construcțiilor pe lot de colț (C: casă de locuit, Ș: șură, G: grajd, h:
grădina din spate. Exemplu din satul Vaida-Cămăraș
hambar/găbănaș, A: alte anexe)
DA DA NU!

8 Ș

3 4
Amplasarea construcțiilor pe lot pătrat (C: casă de locuit, Amplasarea construcțiilor pe lot compact (cu două ogrăzi) (C: casă C
Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe) de locuit, Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe)
A

DA DA
9
Gospodărie modernă cu „casă-tip” (C: casă de locuit, A: alte
anexe, Ș: șură)
Gospodăria modernă a apărut în a doua jumătate a secolului
GSPublisherEngine 0.0.100.100

al XX-lea, odată cu regimul comunist. Modificări apar doar la


nivelul casei, a cărei formă se schimbă (ea nu blochează accesul
la curtea din spate, fiind așezată pe parcelă la fel ca o casă
tradițională), în timp ce anexele gospodărești rămân nealterate,
atât ca formă, cât și ca amplasare pe parcelă, paralel cu casa
sau paralel cu strada. „Casa-tip” de anii `60 nu mai are calitățile
bioclimatice ale casei cu târnaț; de asemenea, nu mai folosește
spațiul acoperișului decât pentru depozitare (podul). Odată cu
5 6 popularizarea „casei-tip” în așezările rurale, dispare târnațul,
dar apare o copertină improvizată în zona intrării, realizată inițial
Amplasarea construcțiilor pe lot neregulat (C: casă de locuit, Amplasarea construcțiilor pe lot neregulat (C: casă de locuit, Ș: șură, din sticlă pe structură metalică, care mai nou a fost înlocuită
Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe) G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe) cu policarbonatul sau cu alte materiale plastice. Tot în această
perioadă, multor case tradiționale li se închide târnațul și se mai
construiește o cameră în partea din spate, astfel că imaginea
DA DA finală este foarte apropiată de cea a „casei-tip”.

7 8
Amplasarea construcțiilor pe lot dreptunghiular (C: casă de Amplasarea construcțiilor pe lot dreptunghiular (C: casă de locuit, Ș: 10
locuit, Ș: șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe) șură, G: grajd, H: hambar/găbănaș, A: alte anexe)
2.5. Tipologiile și încadrare în peisajul agrar din jur.
Culorile învelitorilor din materiale noi
Odată cu apariția scândurii, apar noi
tehnici și modele de decorații; astfel,
NU! de acoperișuri, nu sunt definite, adesea sunt stridente, la grinda târnațului apar ornamente
pante, materiale de saturate şi discrepante în ansamblul
aşezării.
traforate de tip Art Nouveau. Parapetul
târnațului era modelat după motive
învelitori, culori, În general, acoperişul tradiţional renascentiste și baroce (imitând forma
goluri de iluminare nefiind folosit ca spaţiu locuibil, nu
beneficiază de lucarne, doar de
baluștrilor). Traforajul și sculptura
lemnului uneori se îmbină. Zonele
și ventilare (forme goluri funcţionale (găuri de aerisire,
5 decorate cu traforaj în mod obișnuit
permise) în funcție de ventilare, uși pentru încărcarea
fânului). Construcţiile noi au în planul
erau timpanele, care fie erau integral
din lemn, fie aveau și zone tencuite.
Înălțimea pereţilor este egală cu cea a
caracteristicile climei, acoperişului timpane, lucarne cu forme acoperişului. Timpanele cu traforaj permiteau să se
ale reliefului și de diverse, nespecifice, neproporţionate, inscripționeze inițialele beneficiarului

9
adesea prost orientate cardinal, cu sau anul în care s-a realizat
tehnicile locale numeroase vicii constructive în zonele construcția.
de tangenţă cu panta acoperişului. În zona Câmpia Transilvaniei, a
C avut un mare impact o alternativă a
De-a lungul anilor, în Transilvania, cea
mai răspândită structură de șarpantă a stilului eclectic, modelul vilei de tip
fost cea cu căpriori și antretoază. Cea 2.6. Gabaritele/ elvețian (alterat de modul de lucru al
din urmă era o grindă orizontală care proporțiile conforme meșterului local). Detaliile decorative
nu sugerează nimic legat de etnie,
se așeza la două treimi din înălțimea
coamei. Panta acoperișului era în jur de specificului local crucea trilobată fiind singurul detaliu
50 – 60°, din considerente climaterice sau soluții ecologice care indică religia ortodoxă.
și din cauza naturii materialelor
durabile de secol XXI 6
disponibile (de exemplu, paie, stuf).
Odată cu apariția învelitorii din țiglă, Înălțimea acoperișului este mai mică
înclinația acoperișului scade până Din punct de vedere volumetric, casa (cca 60 – 70 %) din înălțimea pereților
la 30°. Șarpantele din ultimele două tradiţională se încadrează în tipul cu (case cu două nivele).
decenii sunt realizate din grinzi cu un singur nucleu compoziţional, în
G
secțiune mai redusă și elemente care armonia şi echilibrul sunt date de 2.7. Traveele de fațadă
1 distorsionate. Forma de acoperiș proporţiile dintre înălţimea peretelui şi conforme specificului
răspândită astăzi este cea cu două a acoperişului şi de întrepătrunderea
Gospodărie apărută în jurul anului ape și fronton teșit. Timpanul decorat dintre spaţiile închise ale locuirii şi local, fără a ieși 8
apare mai târziu, prin influente săsești.
2000 (C: casă de locuit, G: garaj)
Învelitoarea era realizată, în
spaţiile semideschise care fac legătura
cu lumea înconjurătoare (verandă,
din scara clădirilor Pe la începutul secolului XX,
Această tipologie a apărut în general, din paie (de secară) sau târnaț, foișor etc.) În funcţie de tipul de învecinate, ca percepție s-a trecut la tencuirea pereților,
astfel creându-se noi modalități de
din stuf din mlaștinile apropiate.
ultimele două decenii, în urma unui
import nefericit al unor tipologii de
construcţie, se întâlnesc următoarele
proporții:
umană decorare. Lipirea pereților nu permitea
segmentarea fațadei, modelarea
GSPublisherEngine 0.0.100.100

case urbane sau chiar din alte zone ▪▪ înălţimea pereţilor este egală cu
ale Europei (Spania, Italia etc.). În cea a acoperişului (la casele cu un Elementele importante ale faţadelor ancadramentelor, crearea unor
această situație, casa este amplasată singur nivel); sunt: acoperișul (linia coamei și ornamente de tip floral sau a unor
în mijlocul parcelei. De regulă, atât ▪▪ înălțimea acoperișului este mai streaşina), târnațul și soclul sau inscripții.
dimensiunile ei în plan, cât și înălțimea mare decât cea a pereților (la casele pereții exteriori ai beciului. În Câmpia Pereții din grinzi și vălătuci nu
sunt mult mai mari decât cele ale unei cu un nivel); Transilvaniei, decorațiile de fațadă susțineau tencuiala rigidă și grea,
case tradiționale. „Vila anului 2000” ▪▪ înălțimea acoperișului este mai apar într-un număr mai mare la casele astfel că pe grinzi se bat lațuri, iar pe
folosește spațiul din pod, oferă trei, mică (cca 60 – 70 %) din înălțimea înstăriților. Pentru decorare, prima pereții de pământ se bate în cuie o
până la patru nivele de spații, fiind, pereților (la casele cu demisol sau etapă era lipirea pereților exteriori. plasă de sârmă, ca să facă tencuiala
de obicei, supradimensionată față de două nivele). La început, lemnul era cioplit, pentru o priză mai bună.
nevoi, ea blocând complet folosirea 3 a crea diverse decorații; cu trecerea Ca material modern pentru pereți, se
normală a spațiului, tăind în două timpului, cioplitul a fost înlocuit cu recomandă, pe lângă cele tradiționale,
ograda. Anexele gospodărești își Acoperiș din paie; exemplu din satul modelarea ornamentelor de către cărămida sau soluțiile ecodurabile
pierd din importanță și în multe cazuri Sic strungar. Chiar și modul de îmbinare (pereți din paie, pământ bătut,
dispar, în condițiile în care agricultura a elementelor din lemn putea fi vălătuci, chirpici) și mai puțin BCA și
și creșterea animalelor nu mai sunt În prezent, există lacuri artificiale cu decorație (de exemplu, stâlpii blocurile din beton.
principalele activități. Uneori, apare de unde se poate folosi stuful pentru târnațului).
un garaj, amplasat în apropierea învelitoare. În zonele apropiate de ape,
uliței, pentru a facilita accesul auto. se folosea și rogoz sau alte plante de
mlaștină. Acoperișurile cu șindrilă erau
rar întâlnite, din cauza lipsei bradului
în zonă. În prezent, majoritatea caselor
sunt acoperite cu țiglă trasă sau tablă. 4
Culorile acoperişurilor vechi sunt
naturale: nuanţe natur de brun- Înălțimea pereților este mai mică
2 cărămiziu, creând o anumită unitate decât cea a acoperișului. 7 9
2.8. Raportul plin/gol,
forma, dimensiunea și
3. AMPLASAREA 3.1. Prevederile
generale privind
proporția golurilor și CONSTRUCȚIILOR intervențiile noi
a ferestrelor, conform
specificului local Există două soluții de amplasare:
Amplasarea pe lot trebuie să importantă preluarea și evidențierea a) în afara vetrei satului, pentru
Golurile casei tradiționale erau respecte coerenţa ansamblului în care relației şi a dialogului dintre zonele funcțiuni precum: centrele de producție
mici, pentru a reduce pierderea de se integrează şi se va face conform unei gospodării, accesurile, traseele, 2
și de procesare de dimensiuni mari, Clădire existentă (grânar) cu gabarit
căldură. Dimensiunile ușilor permiteau specificului localităţii, în funcţie de articulațiile, gabaritele, orientarea mori de apă, grajduri, săli de sport
introducerea pieselor de mobilier mare, în vatra satului, care se
accesibilitate, de panta terenului, de construcțiilor unele față de celelalte și mari etc. pretează la reconversie
în casă, dar nu erau mai înalte de orientare, însorire, curenţi de aer, față de drum, ca și limbajul arhitectural b) în vatra satului: toate celelalte
10 înălțimea unui om matur (180 –
190/90 – 100 cm). Tocurile erau
realizate din lemn de stejar, la vedere
prezenţa unui curs de apă, alinieri,
fronturi, retrageri de la stradă/uliţă,
de numărul clădirilor amplasate pe
echilibrat, volumetria discretă.
Pentru intervenţiile pe construcţii
existente (reconversie şi/sau
funcțiuni.
Noile construcții se vor împărți în trei
Modalităţile de extindere se pot
realiza:
categorii: ▪▪ în continuarea volumului, la
sau îngropate în perete. Foile de uși lot şi de distanţele dintre acestea extindere), conversia funcţională şi A. Construcții noi cu gabarit
erau fie din scândură, fie din rame de înălţime asemănătoare cu acoperișul
(ierarhizare). volumetrică se va realiza cu păstrarea mic (max. 120 mp), adecvate şi cu aceeaşi formă de acoperiş,
foastăni cu foi de scândură, feroneria Modul de amplasare a construcţilor specificului local şi integrarea pentru funcțiuni precum: locuințe
fiind realizată din fier forjat. respectând ierarhia volumelor;
pe lot va avea la bază reglementările construcţiei şi a extinderilor în individuale, cabinete medicale, puncte ▪▪ ca volum nou, similar ca formă şi
Ferestrele cu proporția de 2/3 erau PUG, Codul Civil, normativele şi ansamblul organizării gospodăriei. farmaceutice, ateliere meșteșugărești
amplasate pe verticală, la început proporţie, legat de volumul existent
legislaţia în vigoare la data întocmirii Intervenţiile pe construcţiile existente sau de producție de mici dimensiuni, prin diverse spaţii de articulare;
cu un singur rând de foi pe două proiectului privitoare la distanţa şi construcţiile noi nu trebuie să se centre comunitare cu rol social,
canaturi, apoi cu două rânduri de foi. ▪▪ prin reconversia şi extinderea
minimă dintre construcţii, însorire, evidenţieze ca elemente dominante, agropensiuni. anexelor: șoproane, grajduri, șuri.
Oberlihturile (ferestre mici de ventilare siguranţă şi stabilitate, siguranţă vizibile din drum sau din diverse B. Construcții noi cu gabarit
aflate în partea superioară a ferestrei) la foc. În cazul zonelor construite puncte de perspectivă şi belvedere mediu (120 – 250 mp), adecvate
apar la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Tocurile erau realizate din lemn de
compact, construcţiile se vor alinia cu
existentul. Se recomandă retragerea
cunoscute la nivel local. Se va justifica
amplasarea pe teren cu un plan de
pentru funcțiuni de tipul: locuințe 3.2. Amplasarea
stejar, tâmplăria, din lemn de brad. construcţiilor faţă de aliniament, dacă încadrare în zonă (Anexa 1), care să
individuale,
educațională
clădiri
(creșe,
cu funcție
grădinițe, în cadrul aşezării
Fațada principală era ritmată de două se respectă coerenţa şi caracterul evidențieze așezarea tradițională a afterschool) ateliere mecanice, hale
ferestre paralele, așezate simetric. fronturilor stradale. construcțiilor pe loturi în zonă. de producție, ateliere meșteșugărești Construcțiile cu gabarit mic, cele cu
A treia fereastră apare în dreptul Nu se recomandă derogări de la și de producție de dimensiuni medii. gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare
târnațului (așezat de-a lungul casei). regulamentele locale de urbanism B. Construcții noi cu gabarit mare C. Construcții noi cu gabarit mare care pot fi realizate sub formă de
La nivelul ferestrelor, ornamentele prin documentații de urbanism (peste 250 mp), de tip monovolum (peste 250 mp): ansamblu pavilionar și se încadrează
sunt rare, dar se regăsesc modele PUD/PUZ. În situaţia în care se Construcţiile noi nu trebuie să se – realizate sub formă de ansamblu în țesutul local vor fi amplasate în
eclectice (profiluri, denticule pe vor întocmi astfel de documentaţii, evidenţieze ca elemente dominante, pavilionar, adecvat implantării în vatra satului sau la marginea acestuia,
montantul orizontal, diamante, acestea vor cuprinde OBLIGATORIU vizibile din drum sau din diverse țesutul rural a funcțiunilor de tipul: ținând cont de amplasarea clădirilor
capiteluri etc.) Ușa, fiind un element documentaţia pentru studiul de puncte de perspectivă şi belvedere servicii, birouri, administrație, IT etc. din vecinătate, pentru a asigura
de o mai mare importanță, primea amplasament şi încadrare în cunoscute la nivel local. Se va – realizate sub formă de ansambluri însorirea, igiena și coerența arealului
mai multă atenție din punct de vedere volumetria de ansamblu, conform cu justifica amplasarea pe teren cu un de dimensiuni mari, adecvate pentru din care vor face parte. Construcțiile
estetic. La casele înstărite, era de Anexa 1. Se va justifica amplasarea plan de încadrare în zonă (Anexa funcțiuni de tipul: educațională (școli, cu gabarit mare, monovolum,
tip baroc, cu foi de ușă decorate cu pe teren cu un plan de încadrare în 1), care să evidențieze încadrarea în săli de sport), producție, activități care depășesc scara locului, vor fi
butoane; la cele mai recente, e cu zonă (Anexa 1), care să evidențieze ţesutul rural a construcţiilor propuse meșteșugărești, depozitare, clădiri obligatoriu amplasate în afara satului,
tăblii. așezarea tradițională a construcțiilor şi armonizarea cu scara şi modul de zootehnice, vinării etc. la marginea localității, într-o zonă
Ca rezultat al importurilor nefericite, pe loturi în zonă. distribuţie pe lot. Ghidul se adresează atât rezervată prin PUG sau neocupată de
în ultimele decenii au apărut goluri de Se vor identifica ZONELE DE RISC construcţiilor existente, cât şi țesutul specific local, fără să agreseze
dimensiuni şi forme lipsite de specific (de exemplu, harta de inundabilitate, construcţiilor propuse. Atât pentru peisajul și perspectivele importante
local, incoerente unele cu altele, care alunecările de teren etc.) conversia construcţiilor existente, către sat. În general, se recomandă
nu se pot caracteriza printr-un raport cât și pentru construcţiile propuse, ca acestea să fie amplasate într-o
tipic şi o coerenţă locală și sunt de A. Construcții noi cu gabarit NU! se recomandă folosirea tehnicilor, a zonă în afara conurilor de vizibilitate
multe ori dictate de forma ferestrelor mic (<120 mp), construcții noi cu materialelor tradiţionale şi a meşterilor importante, chiar la o depărtare mai
cumpărate la mâna a doua. gabarit mediu (120 – 250 mp) și care încă mai există în zonă. mare de sat.
Pentru construcțiile noi, se construcții noi cu gabarit mare Pentru toate funcţiunile aflate în
recomandă a se păstra raportul plin/
gol al construcțiilor tradiționale,
(250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar
studiu, se recomandă refolosirea 3.2.1. Specificul
fondului construit existent: a
raportul de 2/3 al ferestrelor poziționate Amplasarea construcţiilor pe lot se caselor, a grajdurilor, a șoproanelor aşezării clădirilor
pe verticală. Se permite crearea va face cu păstrarea organizării şi și a șurilor, care să valorifice un fond
pereților vitrați de dimensiuni mari, a ierarhizării specifice pe parcelă a construit valoros (există, de exemplu, Satele din Câmpia Transilvaniei
care să corespundă unei necesități construcţiilor, asigurându-se coerenţa problema caselor tradiționale sunt așezate în văile dintre dealuri.
crescute de iluminat zenital, în acord ansamblului și integrarea volumelor abandonate, nu neapărat listate ca Casele sunt așezate de-a lungul unei
cu funcția propusă. Se recomandă 1 străzi sau grupate, oferind o imagine
în imaginea generală percepută la monumente istorice), care păstrează,
alternarea golurilor mici ale arhitecturii nivelul străzii. de cele mai multe ori, caracteristici relativ compactă. În vatra satului sau
vernaculare cu pereți vitrați. Nu se Pentru menținerea sau refacerea AȘA NU: Construcție nouă inadecvată, sintetice ale arhitecturii tradiţionale. pe un deal se înalță turla bisericii,
recomandă lucarne cu forme rotunde, identității spațiului tipic rural, este cu gabarit mare în vatra satului iar clădirile agricole se află în afara
triunghiulare, trapezoidale.
satului. În ultima jumătate de secol, Se va evita comasarea sau agricole din extravilan este permisă B. Construcții noi cu gabarit mare (peste
au apărut clădirile publice și de locuit divizarea parcelelor, ţinându-se cont pentru funcţiunile şi în condiţiile 250 mp) de tip monovolum
etajate (P + 1), care alterează de la de caracteristicile parcelarului istoric stabilite de lege. Se va urmări
distanță imaginea, îndeosebi dacă păstrat. Modificarea (comasarea gruparea suprafeţelor de teren Se vor amplasa în exteriorul vetrei, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ sau
materialul învelitorii este strident. sau divizarea) acestuia este permisă destinate construcţiilor, spre a evita neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al zonei.
În mod tradițional, satul este dacă nu se schimbă/alterează prejudicierea activităţilor agricole şi Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major asupra
înconjurat de fânațe și terenuri imaginea spaţiului public. Amplasarea de creştere a animalelor. teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea parțială în
agricole cu grajduri și fânare, în timp intervenţiilor în vatra satului şi/sau în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.
ce casele stau grupate sau șiruite zonele periferice se va justifica prin
de-a lungul străzilor relativ înguste. În studiul de amplasament (Anexa 1).
vatra satului, găsim clădirile publice: Autorizarea executării construcţiilor
biserica, primăria, școala, căminul şi a amenajărilor pe terenurile NU!
cultural. Împrejmuirile, băncile,
fântânile, construcțiile gospodărești și
vegetația tipică (pomi fructiferi, tufișuri)
colorează imaginea ansamblului.
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu 11
Cimitirul se află fie în grădina bisericii gabarit mare, dispuse în sistem pavilionar (peste 250 mp)
(țintirim), fie la marginea satului.
Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent
și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent
3.2.2. Recomandări (divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului
spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de
Amplasarea trebuie să aibă la amplasare.
bază cutumele locale, reglementările
prevăzute în regulamentul de
urbanism specific fiecărei zone şi DA 3
Regulamentul General de Urbanism,
cu modificările şi completările AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții
ulterioare. supradimensionate, având o volumetrie ce nu amintește de specificul local.
Nu sunt recomandabile derogările
de la RLU prin documentații de
urbanism PUD/PUZ.
3.3. POT, CUT, parter + mansardă1);
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
Autorizarea lucrărilor se face cu regim de înălțime streașină nu va depăși 5,5 m, ân nici
un punct de pe conturul construcției;
respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea ▪▪ Înălțimea maximă la coamă, nu va
raţională a terenurilor şi pentru Regulile de amplasare a clădirilor depăși:
realizarea următoarelor obiective: vor avea la bază cutumele locale, -- 11 m (în cazul învelitorilor cu
▪▪ completarea zonelor centrale, reglementările PUG, Codul Civil, panta de 45 – 60°);
potrivit condiţiilor urbanistice specific normativele şi legislaţia în vigoare la -- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu
impuse de caracterul zonei, având data întocmirii proiectului, privitoare panta de 60 – 70°).
prioritate instituţiile publice, precum şi la distanţa minimă dintre construcţii, Pentru parcele cu suprafața mai
serviciile de interes general; însorire, siguranţă şi stabilitate, mare sau egală cu 1 000 mp se
▪▪ valorificarea terenurilor din zonele siguranţă la foc. recomandă:
echipate cu reţele tehnico-edilitare; 1 Nu sunt recomandabile derogările ▪▪ POT maxim = 20 %;
Construcţiile se vor amplasa de la RLU prin documentații de ▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D +
corespunzător funcţiunilor pe care AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența urbanism PUD/PUZ. În situaţia P + M (subsol sau demisol + parter
le adăpostesc: funcţiunile cu scară urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului. în care se vor întocmi astfel de + mansardă2);
mare, funcţiunile posibil generatoare documentaţii, acestea vor cuprinde ▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
de poluare (fermele de animale, de OBLIGATORIU documentaţia pentru streașină nu va depăși 5,5 m, în nici
procesare a biomasei, depozitele studiul de amplasament şi încadrare un punct de pe conturul construcției;
etc.), incompatibile în mod direct DA în volumetria de ansamblu, pentru ▪▪ Înălțimea maximă la coamă, nu va
cu funcţia de locuire, se vor muta justificarea oportunității intervenției. depăși:
la periferia satului, în zonele de A. Construcții noi cu gabarit -- 11 m (în cazul învelitorilor cu
dezvoltare a acestuia, în zone cu mic (<120 mp), construcții noi cu panta de 45 – 60°);
grad mare de răsfirare, după caz. gabarit mediu (120 – 250 mp) și -- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu
Amplasarea construcţiilor care, prin construcții noi cu gabarit mare panta de 60 – 70°).
natura şi destinaţia lor, pot genera (peste 250 mp), dispuse în sistem
riscuri tehnologice (determinate de pavilionar B. Construcții noi cu gabarit mare
procesele industriale sau agricole Pentru parcele cu suprafața mai (peste 250 mp), de tip monovolum
care prezintă pericol de incendii, mică de 1 000 mp se recomandă:
explozii, radiaţii, surpări de teren sau 2 ▪▪ POT maxim = 30 % , pentru parcelele ▪▪ Coeficienții urbanistici POT și
de poluare a aerului, a apei sau a sub 500 mp, și scade cu câte 3 % CUT maximi vor fi conformi Planului
solului) se face numai pe baza unui pentru fiecare 100 mp în plus; Urbanistic General al unității
AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcțiilor, care se ▪▪ Regimul maxim de înălțime:
studiu de impact elaborat şi aprobat pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschooluri, centre de producție Vezi Anexa 2. Glosar de termeni.
S/D + P + M (subsol sau demisol +
1
conform prevederilor legale. etc. 2
Idem.
DA DA NU!
pod pod pod
etaj etaj etaj
mansardă
mansardă mansardă mansardat
mansardatmansardat
etaj etaj etaj
< 1,2m
< 1,2m

< 11m
< 11m
< 1,2m

> 11m
> 11m
> 1,2m
> 1,2m

< 11m

> 11m
> 1,2m

< 11m
< 11m

< 11m

> 5.5m
> 5.5m

> 5.5m
≤ 3m
≤ 3m

≤ 3m
7

< 5.5 m
< 5.5 m
parter parter parter

< 5.5 m
parter parter parter

< 5.5m
parter parter parter

< 5.5m

< 5.5m
Zonă industrială la limita satului Jucu
de Sus
demisol
demisol demisol
demisol demisol
demisol
11
demisol demisol demisol

12
12 > 1m> 1m 1 > 1m > 1m> 1m > 1m
2 > 1m> 1m > 1m
3
Exemplu de poziționare a
AȘA DA: Amenajarea în volumul AȘA DA: Se poate amenaja un etaj AȘA NU: Nu se recomandă gospodăriilor față de drum
podului a unei mansarde se poate mansardat prin ridicarea cotei la construirea de locuințe unifamiliale cu
realiza cu costuri reduse și fără a streașină, dar nu mai mult de 5,5 metri mai mult de două nivele + mansardă,
altera imaginea construcției și a față de teren și 3 metri față de cota adică va fi posibil doar demisol +
vecinătăților. parterului, dar nu în cazul caselor cu parter + mansardă.
târnaț.
GSPublisherVersion 0.1.100.100
GSPublisherVersion 0.1.100.100
GSPublisherVersion 0.1.100.100

mansardă mansardă mansardă


8 12
< 10m

< 10m

< 10m
parter Exemplu de poziționare a Comuna Sic, dominată vizual (și
gospodăriilor față de drum spiritual) de verticala bisericii
parter parter

NU!
< 2m < 2m < 2m
demisol demisol demisol DA
> 1m > 1m > 1m

așezare pe pantă 0°-10° (17%) așezare pe pantă 10°-20° (36%) așezare pe pantă 20°-30° (57%)
4
Schemă explicativă privind așezarea construcțiilor pe teren în pantă; ilustrarea termenilor: subsol, demisol și parter,
conform Indicativului P118.
9
AȘA DA: Construcțiile de mari
administrativ-teritoriale. dimensiuni se vor amplasa în afara
▪▪ Regimul maxim de înălțime: S/D + vetrei satului, iar prin conformația lor
P + M (subsol sau demisol + parter DA DA se va urmări integrarea în peisaj:
+ mansardă).
Înălțimea maximă la streașină va fi
de 5,5 m, măsurată în punctul cel mai DA 13
înalt al terenului.
Înălțimea maximă la coamă va fi de AȘA NU: Peisaj rural liniștit, dominat,
12 m (în cazul învelitorilor cu panta
GSPublisherVersion 0.1.100.100
în ultimul timp, de instalațiile solare
de 45 – 55°) și de 14 m (în cazul
învelitorilor cu panta de 55 – 70°). 5 6
Loturile cu suprafața mai mică
de 400 mp nu sunt eligibile pentru AȘA DA: Închiderea spațiului dintre AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,
construire. construcții poate asigura o creștere dar fără a pierde din suprafața 10
a suprafeței fără a avea un impact construită, se îmbunătățește vizibil
negativ asupra imaginii generale. impactul vizual asupra mediului, dând
întregii construcții o scară umană. AȘA DA: Exemplificare la figura 6
GSPublisherVersion 0.1.100.100

GSPublisherVersion 0.1.100.100
3.4. Amplasarea construcțiilor și a
amenajărilor noi în afara vetrei satului
– probleme de încadrare în peisaj

NU!

13
4
Imaginea armonioasă a unui sat, definitorie pentru peisajul rural transilvănean
1
AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi în vizorul primei imagini
asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, printre dealuri, sau DA DA
pe o șosea de mare trafic.

NU! 7

AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,


chiar și o clădire de dimensiuni mai
mari se poate încadra în peisajul
natural: imagine din satul Răscruci.

2 5
AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în
AȘA DA: Pentru clădirile noi de locuit amplasate în afara vetrei satului, se DA
sat, mai ales în conul de vizibilitate a unui monument sau ansamblu important
de clădiri. În general, gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile va urmări integrarea acestora în peisaj și utilizarea materialelor naturale,
noi trebuie să țină cont de acest lucru. biodegradabile, păstrând specificul local. (fig. 5 și 6)

NU! DA 7

AȘA DA: Utilizarea materialelor


naturale și a unor elemente din
arhitectura tradițională asigură
integrarea construcției în peisaj.

DA

3 6 8
AȘA NU: Amplasarea unei construcții supradimensionate la intrarea în sat
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi
în vatra satului – probleme de încadrare pe lot NU!

NU! DA

14 AȘA NU: Obturarea bisericii reformate


istorice din Sic

NU!

1 3 6
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra satului în locurile în AȘA DA: Spațiul liber dintre grajd și șură poate fi utilizat ca spațiu construibil. Se AȘA NU: Cabană amplasată în afara
care acestea impietează asupra vizibilității către un monument istoric sau către recomandă atenție mărită pentru problemele legate de incendiu, legătura nouă satului, pe câmp deschis (imagine din
o perspectivă valoroasă. convertind întregul ansamblu într-un volum unic. Urmeniș)

NU! DA NU!

7
AȘA NU: Construcție de tip bloc,
nespecifică centrelor rurale (imagine
din Jucu de Sus)

NU!

2 4 8

AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente de locuit în afara vetrei satului AȘA DA: În lipsa anexelor din prelungirea casei, se poate construi o clădire cu AȘA NU: Clădire nespecifică,
are un efect distrugător asupra peisajului. Satele grupate și pajiștile neconstruite un gabarit semnificativ. amplasată la cota cea mai înaltă a
reprezintă o caracteristică extrem de importantă a peisajului cultural sud- centrului de sat (imagine din Ocnița)
transilvănean, unic în Europa, și din această cauză trebuie păstrat.
DA DA DA

AȘA DA: Clădire cu volum mare, ce


1
15
poate fi modernizată (imagine din
Pănet)

DA
5
7

AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul ierarhiei volumelor. În
specificul local; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți. cazul acesta, casa şi şura de pe lot sunt asemănătoare ca dimensiune.
2 GSPublisherEngine 0.0.100.100

DA DA DA

3
AȘA DA: Clădire administrativă
conformată la scară rurală; imagine
din Matei (fig. 2 și 3)

DA

4
6 8
AȘA DA: Casă de factură urbană, cu AȘA DA: Tipologie nouă: case de factură și dimensiuni urbane pe parcele AȘA DA: Pentru construcțiile noi, se vor păstra amplasarea și proporțiile clădirilor
fronton la stradă (imagine din Teaca) înguste, cu fronton la stradă; se recomandă întoarcerea coamei acoperișului și tradiționale.
dispunerea lucarnelor spre stradă.

GSPublisherEngine 0.0.100.100 GSPublisherEngine 0.0.100.100


DA NU! DA

5
16 AȘA DA: Compoziția asimetrică a
ansamblului fațadei

DA

1 3 6

AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului fațadei este o caracteristică AȘA NU: Extinderea neadecvată, construită în prelungirea casei pe locul
pregnantă a satelor arhaice și dă o notă pitorească desfășuratei stradale. Se anexelor, inversează imaginea de ansamblu a gospodăriei, cu efect nociv pentru
recomandă, pe cât posibil, păstrarea acestei soluții pentru intervențiile noi. Se specificul local.
acceptă în mod excepțional mărirea gabaritului clădirii mici până la nivelul casei
vecine, dar numai în cazuri justificate. DA

NU! NU!
7
AȘA DA: Modernizarea gospodăriei
prin păstrarea gabaritelor originare
(imagine din Band)

DA

2 4 7

AȘA NU: Construcție nouă care nu ține cont de aliniamentul general la streașină AȘA NU: Extindere neadecvată pe verticală, care nu ține cont de aliniamentul AȘA DA: Modernizare prin păstrarea
și la coamă al vecinătăților. general la streașină și la coamă al vecinătăților. caracterului local (Gheorgheni)
NU! NU! NU!

AȘA NU: Clădire supradimensionată


care aparent respectă regimul de 17
înălțime.

NU!

5 7
AȘA NU: Construirea unei case cu gabarit excesiv în mijlocul incintei și retras de AȘA NU: Construirea unei case cu gabarit excesiv în mijlocul incintei și retras de
la marginile lotului nu reprezintă un specific al zonei și trebuie, ca atare, evitat. la marginile lotului nu reprezintă un specific al zonei și trebuie, ca atare, evitat.

2
AȘA NU: Volum și forme nespecifice
(imagine din Porumbeni)

NU! NU! NU!

AȘA NU: Casă de tip bloc (imagine


din Râciu)

NU!

8
AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor este interzisă, chiar dacă respectă
4 6 regimul de înălțime și retragerile de la limitele de proprietate. În cazul necesității
AȘA NU: Import de stiluri nespecifice: AȘA NU: Construcție nouă care nu ține cont de aliniamentul general la streașină realizării unei construcții de suprafață mare, se recomandă segmentarea
casă neobrâncovenească (Voiniceni) și la coamă al vecinătăților. gabaritului în volume ierarhizate adecvat.
Recomandări care ţin de verde, grădină de flori) din terenul
calitatea utilizării spaţiilor total.
NU! Pentru a asigura un grad de însorire NU!
Cultură şi educaţie: În cazul optim şi o eficienţă energetică sporită,
construcţiilor de învăţământ, saloanele, rezervele, cabinetele
se recomandă împărţirea medicale se vor orienta spre sud,
amplasamentului în mai multe sud-est şi sud-vest. Laboratoarele,
zone funcţionale: zona ocupată de serviciile tehnice medicale, spaţiile
construcţie, zona curţii de recreaţie, care necesită o lumină constantă pe
zona terenurilor şi a instalaţiilor tot parcursul zilei se vor orienta spre
sportive şi zona verde. Pentru nord.
învătământul preşcolar (grădiniţe),
se va asigura o suprafaţă minimă Construcţiile comerciale şi de

18 de teren de 22 mp/copil, iar pentru servicii: se recomandă orientarea


spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât 4
şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli
postliceale şi şcoli profesionale, o să se asigure însorirea spaţiilor pentru
suprafaţă minimă de 20 mp/elev. public şi a birourilor. Depozitele,
Modul de ocupare a terenului: atelierele de lucru, spaţiile care
- 25 % teren ocupat de construcţii necesită o lumină constantă pe tot
- 75 % teren amenajat (curte pentru parcursul zilei se vor orienta spre
recreaţii şi amenajări sportive, zonă nord.
verde, grădină de flori) din terenul
Construcţiile de învăţământ:
total.
pentru a asigura un grad de însorire NU!
Sănătate: Pentru construcţiile optim şi o eficienţă energetică
de creşe şi creşe speciale, sporită, orientarea sălilor de clasă va
1 fi către sud, sud-est, sud-vest (mai
amplasamentul trebuie să asigure o
suprafaţă de minimum 25 mp/copil puţin recomandat). Dormitoarele şi
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de aliniamentul spaţiile de joacă din creşe, creşe
general la streașină și la coamă al vecinătăților. pentru creşe şi de 40mp/copil pentru
creşe speciale, grupate în mai multe speciale şi centre pentru copii vor
zone: zona ocupată de construcţii, fi orientate spre sud, sud-est, sud-
zona ocupată de spaţii de joacă vest. Bibliotecile, sălile de ateliere şi
(nisip, bazin, plajă, gazon); zona laboratoarele, spaţiile care necesită o
administrativă şi zona verde de parc lumină constantă pe tot parcursul zilei, 5
şi alei. se vor orienta spre nord. Terenurile de
Modul de ocupare a terenului: sport se vor orienta cu latura lungă AȘA NU: Construcții-tip pentru
- 20 % teren ocupat de construcţii pe direcția nord-sud, cu o abatere de sucursale de bănci concepute
NU! - 80 % teren amenajat (curte pentru maximum 15 grade spre est sau spre pentru mediul rural, care nu respectă
recreaţii şi amenajări sportive, zonă vest. specificul localității. Fig. 4 și 5

NU!
NU!

6
2 AȘA NU: Construcții-tip pentru
AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții în axa lotului sau apropiat de un lăcaș de cult care nu respectă
aceasta, chiar dacă construcția nouă respectă aliniamentul la stradă. 3 specificul localității.
4. AMENAJAREA DA
CLĂDIRILOR EXISTENTE
DA

19

1 2
AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi în interiorul volumelor AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcția de depozitare se pretează foarte bine la amenajarea ca spații de locuit. Alături
existente de casele de locuit, șurile sunt acele construcții care contribuie cel mai mult la imaginea caracteristică a unei localități.

DA DA DA DA

3 4 5 5

AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Șoproanele și grajdurile au dimensiuni care se pretează la amenajarea unor spații importante, avantajul fiind că
eficientă de a câștiga spațiu de locuit. pot fi foarte ușor conectate funcțional, atât la casa de locuit, cât și la restul curții.
GSPublisherEngine 0.0.100.100
DA DA DA

20

1 2 3 4 5 6
AȘA DA: Spațiul de sub casa scării reprezintă un spațiu de multe AȘA DA: Amplasarea băii în holul de la intrare este o alegere AȘA DA: Cămara poate fi o variantă bună pentru amenajarea
ori neutilizat. Acesta poate primi foarte bine o utilitate nouă, precum rațională și preferată de majoritatea beneficiarilor. unei băi atunci când nu-și mai găsește utilitatea. Prin extinderea
amenajarea unei băi. târnațului, poate fi introdusă o scară interioară, care să ducă la
mansardă.

DA DA DA

7 8 9

AȘA DA: Pivnițele pot fi transformate foarte ușor în spații de locuit AȘA DA: Intervenție „modernă” într-un interior tradițional AȘA DA: Scară interioară și bucătărie amenajate
utile: crame, bucătării, băi, dormitoare, camere de zi etc. într-o casă țărănească
DA DA NU!

5
21
AȘA NU: Supradimensionarea pe
verticală a clădirii noi, construită în
prelungirea casei pe locul anexelor

1 3 NU!

AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi extinse pe verticală, cu condiția să AȘA DA: Extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia volumelor, ci și
se păstreze o diferență de cel puțin 20 cm între coama casei și cea a noii clădiri. ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei clădiri principale
Ierarhia istorică a volumelor este determinantă pentru imaginea de ansamblu a de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcție secundară, așa cum se
gospodăriei și a satului. obișnuiește în arhitectura vernaculară.

DA NU!
6
AȘA NU: Forma acoperișului nu
respectă specificul local.

NU!

NU!
2 4

AȘA DA: Intervenția nouă respectă ierarhia volumelor. AȘA NU: Supradimensionarea pe verticală a clădirii noi, construită în prelungirea
casei pe locul anexelor, inversează imaginea de ansamblu a gospodăriei, cu
efect nociv pentru specificul local. Se observă cum extinderea pe verticală a
casei tradiționale creează probleme suplimentare de conformare structurală, 7
lăsând aparente capetele căpriorilor.
NU! NU! DA NU!

1 2

22 AȘA NU: Se interzice extinderea pe


verticală a casei tradiționale cu valoare
AȘA NU: În general, nu se recomandă
înălțarea nivelului streșinii târnațului.
istorică. Aceasta ar atrage după sine Conform specificului local, înălțimea
nu doar modificarea proporțiilor, streșinii sale trebuie să rămână
urâțind-o, ci și complicarea sistemelor inferioară. Acolo unde există excepții, 8
constructive noi de la nivelul aceasta se poate adapta.
acoperișului.

DA
NU!
6
NU!
AȘA DA: Posibilități de extindere a șurilor în cazul lipsei altor reglementări
specifice.
3 4
AȘA DA: Se va păstra ierarhia AȘA NU: Extinderea nu respectă
volumetrică dintre târnaț și volumul ierarhia volumelor.
dominant al casei. Streașina târnațului
se află mai jos decât cea a casei. 9

AȘA NU: Extinderea pe verticală face


NU! DA clădirea de nerecunoscut. (fig. 8, 9 și
10)

NU!

5 7 10
AȘA NU: Exemplu de intervenție greșită privind extinderea casei. Extinderea nu AȘA DA: Exemplu de extindere care respectă recomandările din figurile 3 și 6.
respectă ierarhia volumelor.
AȘA DA: Intervenție „modernă” într-un interior tradițional de casă și șură, cu
mansardă amenajată în volumul podului transformarea șurii în garaj și un mic atelier.
DA
lucarnă

23
târnaț deschis vara și închis iarna

G.S.
A: 5.220 m2
Garaj
A: 31.787 m2

Atelier
A: 24.845 m2

scară nouă

închiderea târnațului
pe perioada iernii
Secțiune A-A’

Dormitor
A: 23.567 m2

Camera de zi
A: 46.178 m2

16

17
15
Hol
Baie
A: 13.101 m2 Baie 14

A: 5.936 m2 13
A: 4.463 m2
12

A 11
10 Hol
A
9
8 A: 13.051 m2
7

A Cămară A Baie 6

A: 4.946 m2 A: 3.401 m2 5
4

1
F

Bucătărie
A: 23.803 m2
Dormitor
A: 11.368 m2 cameră de zi
Dormitor
A: 14.060 m2
baie
bucătărie
dormitor
GSPublisherVersion 0.0.100.100

10m 1m 0

2 3
5m
GSPublisherVersion 0.0.100.100
DA
5. ELEMENTELE DE
CONSTRUCȚIE
Bucatarie Dormitor
A: 13.70 m2
Birou
Baie A: 14.33 m2
A: 13.70 m2
A: 4.90 m2

În prezent,A: 4.62
materialele moderne durabilității, materialelor de sinteză
de proastă calitate și efectele folosite la izolații.
m 2

modernizării prost înțelese au un efect Astfel, materialele naturale,

W
F

negativ asupra mediului și asupra provenind și formându-se în mediul

15

16

17
G.s.
ambianței rurale. Spre exemplu: natural, sunt deosebit de rezistente la
Hol 14 Hol
A: 2.95 m2 2
A: 6.30 m2 A: 7.37 m
• tencuielile interioare și exterioare, acțiunea radiației solare și în special
13

24
realizate tradițional pe rețea de șipci a componentelor UVA și UVB, care
12

24
11

de lemn și mortare pe bază de nisip și produc degradări rapide oricărui


10
9
8

Camera de zi var stins, au fost înlocuite cu tencuieli


7
6 material de sinteză (PVC, polistiren,
1 A: 23.90 m2
uscate: plăcile de gips-carton, utilizate poliuretan, rășini de aglomerare,
5
4

la exterior și interior; compuși ai varurilor și ai vopselelor


3
2 Dormitor
• pardoselile din lemn natural (de sintetice etc.).
1 2
A: 13.53 m
Posibilități de transformare a „casei-tip” din anii `60, care nu mai are calitățile
bioclimatice ale casei cu târnaț și care nu mai folosește spațiul acoperișului tip dușumea, parchet din lemn etc.) La fel, materialele naturale au o
decât pentru depozitare (podul). au fost înlocuite cu parchetul laminat, mai bună durabilitate și comportare
care este un material de sinteză, sub acțiunea factorilor climatici ciclici,
neecologic și impermeabil la vapori; temperatură, umiditate, gelivitate, sau
Plan parter • finisajele exterioare și interioare a celor rezultați din seism, incendiu,
pe bază de var natural ale pereților accidente climatice.2
GSPublisherVersion 0.0.100.100 și tavanelor au fost înlocuite aproape
în totalitate cu materiale de sinteză După cum au spus și cei de la
de tipul vopselelor lavabile sau pe INCERC Iași, este imperios necesar
bază de ulei, pierzându-se o sursă ca specialiștii și autoritățile locale:
importantă de sănătate pentru - să transmită aceste informații
Bucatarie Dormitor locatari, finisajele realizate cu var comunităților locale și să le îndrume
natural având efect bactericid, de în timp util, pentru a valorifica cât mai
A: 13.70 m2
Birou
Baie A: 14.33 m2
A: 13.70 m2
A: 4.90 m2
combatere a efectelor de acumulare a bine oportunitatea de a avea o locuință
apei în pereți, regulator de umiditate și sau o clădire sănătoasă și trainică, cu
de combatere a mucegaiurilor; costuri/lucrări de întreținere reduse;
A: 4.62 m2
• izolațiile termice realizate la - să susțină necesitatea de a renunța
tavane, poduri, pardoseli cu materiale la materialele absolut nesănătoase,
DA

W
F

acoperiș cu panta >450 promovate pe piață în mod agresiv,


tradiționale, ecologice, au fost înlocuite

15

16

17
G.s. Hol Hol
cu materiale de sinteză sau cu și de a folosi tehnicile și materialele
14

A: 2.95 m2
locale naturale/sănătoase, trainice și
A: 6.30 m2 A: 7.37 m2
compuși de sinteză, eficienți din punct
13

lucarnă de vedere termic, dar care nu mai ieftine pe care le au la îndemână;


12
11

au calitatea de a asigura condiții de - să insufle comunităților


10
9

convingerea că tehnicile și materialele


8

viață sănătoasă. La casele existente,


7
Camera de zi
locale, care și-au dovedit durabilitatea
6

A: 23.90 m2
cu pereții din bârne de lemn, se
5

în timp, sunt mult mai valoroase și mai


4

utilizează frecvent, în ultima vreme,


3
Dormitor
sănătoase pe termen lung. Utilizarea
2

ca material de izolație termică,


1
A: 13.53 m2

polistirenul expandat, care alterează unor materiale de construcție


calitățile ecodurabile ale construcției.1 artificiale și profund nesănătoase
atrage după sine numai consecințe
Caracteristicile definitorii negative în timp, chiar dacă pare o
complexe, fizico-chimice, relevante soluție mai ușoară pe moment;
Plan mansardă pentru utilizarea în construcții a - să promoveze, la nivelul propriilor
materialelor naturale din România construcții, varul stins (hidraulic)
în locul finisajelor lavabile, lemnul
GSPublisherVersion 0.0.100.100

târnaț Materialele naturale, fie de natură prelucrat superior în locul plasticului și


minerală (anorganice), fie organică multe alte materiale naturale în locul
(de origine vegetală sau animală), celor de sinteză.
au caracteristici comune deosebit de
2 importante, care le fac net superioare,
din punct de vedere ecologic și al 2
Idem.
AȘA DA: „Casa-tip” poate fi transformată astfel încât să corespundă nevoilor zilei
de azi, prin intervenții inteligente, respectând specificul local. Prin mărirea pantei 1
Dr. ing. C. Miron, Materiale neconvenționale
acoperișului, se poate obține spațiu locuibil în mansardă, iar prin adăugarea unei locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN
lucarne, se poate obține necesarul de lumină și ventilare în spațiul respectiv, INCERC Iași, p. 53 – 55, http://documents.tips/
precum și spațiul necesar construirii unei scări de acces. documents/neconventionale.html.

acoperişul au nevoie de întreţinere
Materialul local Componenta calității vieții care în exploatare (în mai mică sau mai
este resimțită pozitiv datorită mare măsură). Realizarea de alcătuiri DA DA
utilizării materialului constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
Piatra Stabilitate termică, izolare acustică precum şi urmărirea în execuţie îi pot
asigura o durată mai mare de viaţă,
Agregatele naturale Stabilitate termică, izolare acustică împreună cu o întreţinere conştientă,
periodică, din partea utilizatorilor.
2 3
Argila Confort higrotermic, regulator
de umiditate a aerului, stabilitate
termică, izolare acustică
5.1.1. Specificul local Acoperiș în două ape cu teșitură pe Acoperiș în două ape cu teșitură pe
timpan, din paie (imagine din Sic) timpan (imagine din Sic)

25
De-a lungul anilor, în Transilvania,
Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului, efect cea mai răspândită structură de
bactericid, depoluare prin absorbția de CO2 șarpantă a fost cea cu căpriori și
Lemnul de foioase Stabilitate termică, regulator antretoază. Cea din urmă era o DA DA
de umiditate grindă orizontală care se așeza la
două treimi din înălțimea coamei.
Lemnul de rășinoase Stabilitate termică, regulator Panta acoperișului era în jur de 50
de umiditate – 60°, probabil pentru că acoperișul
era acoperit cu paie bătute și, odată
Fibrele din lemn, fibrele celulozice Confort termic, regulator de umiditate cu creșterea pantei, se micșorează
probabilitatea de a se infiltra apa. 4 5
Odată cu apariția învelitorii din țiglă, și
Baloții din paie, deșeurile vegetale Confort termic, regulator de umiditate panta acoperișului scade. Acoperiș în două ape cu teșitură pe Acoperiș în patru ape, din șindrilă
Șarpantele din ultimele două timpan și cu foișor (imagine din Sic)
Cânepa Confort termic, regulator de umiditate decenii sunt realizate din lemne cu
secțiune mai redusă. Adesea găsim
și elemente care nu sunt drepte, din
Stuful Confort termic, regulator de umiditate motivul că lemnul se găsea mai greu. DA
Cea mai recentă formă de șarpantă
este cea în două ape, cu fronton teșit
Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate și timpan.
Învelitorile au fost făcute, în general,
din paie (de secară). În prezent, sunt
Vată bazaltică Confort termic, siguranță la lacuri artificiale de unde se poate
foc, izolare acustică folosi stuf pentru învelitoare. Se mai
foloseau, în zonele apropiate de
apă, rogozul și alte plante acvatice.
Amestecurile de Confort termic, regulator de Acoperișurile cu șindrilă nu se prea
cânepă, lână și var umiditate, siguranță la foc, găsesc, din cauza lipsei bradului în
purificare și dezinfectare a aerului, zonă. În prezent, toate casele sunt
efect bactericid, depoluare prin acoperite cu țiglă ceramică.
absorbția CO2, izolare acustică 6
Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de Acoperiș în patru ape (imagine din Pănet)
lemnoase, fibră de lână, cânepă, umiditate a aerului, stabilitate termică,
cu argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc,
purificare și dezinfectare a aerului, efect
bactericid, depoluare prin absorbția CO2 DA DA

5.1. ACOPERIŞUL categorii:


A. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit
Analiza şi recomandările privitoare mediu (120 – 250 mp) și construcții
la acoperiş se referă la următoarele cu gabarit mare (peste 250 mp),
componente ale sale: formă şi dispuse în sistem pavilionar.
volumetrie, şarpantă (tipuri de b. Construcții cu gabarit mare
structură – materiale utilizate şi (peste 250 mp), de tip monovolum.
tratamente), învelitoare (materiale c. Intervenţii pe construcţii
utilizate şi culori), marcarea 1 7
existente (gabarit mic, mediu
posibilelor probleme ce pot apărea la sau mare, dispuse pavilionar sau
comportamentul în timp. monovolum). Acoperiș în patru ape din stuf (imagine Acoperiș în patru ape cu foișor (imagine din Crăiești)
Recomandările se grupează pe trei Toate materialele care alcătuiesc din Tăușeni)
5.1.2. Recomandări
DA
A. Construcțiinoi cu gabarit mic (<120 mp),
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250
mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp), dispuse în sistem pavilionar

max. 12 m
Forma şi volumetria
60°- 70°

45°- 60°

26
26

max. 11 m
Spaţiul interior generat de acoperiş la cele ceramice (țiglă de tip solzi, 45-75 cm

se va utiliza ca spaţiu funcţional. Nu se olane, țiglă trasă) și maximum


recomandă folosirea acestuia ca pod/ 70° pentru cele lemnoase (șiță
depozitare pentru obiecte voluminoase sau șindrilă), din paie sau stuf, ținând

max. 5,5 m
sau grele, din motive de siguranţă cont de specificul local.
în exploatare, siguranţă la foc etc. Se va păstra și prelua raportul
Se va păstra specificul local prin volumetric al clădirilor de pe lot.
preluarea nealterată a formei şi Se recomandă ca înălțimea clădirii
a volumetriei existente în zonă. principale, de la stradă, să nu fie
Acoperişul va fi cât mai simplu, cu depășită de cea a clădirilor anexe,
două sau patru ape, cu streşinile excepție putând face doar șurile, care,
GSPublisherVersion 0.1.100.100

şi coamele orizontale. Nu se admit în mod tradițional, erau adesea mai 1 5


forme şi pante provenite din alte zone mari și mai înalte decât casa propriu-
climatice sau geografice. Streşinile zisă. Panta acoperișului construcțiilor are, AȘA DA: Compoziție plină de rafinament artistic: forma acoperișului respectă
vor fi ample (45 – 60 cm), inclusiv în Clădirile nou construite nu vor în general, între 45 și 60°. Înclinația specificul local.
jurul târnațului sau în zona de intrare. depăși ca înălțime la coamă clădirile acoperișului este unul dintre elementele
La intersecția cu frontonul, streașina principale de pe parcelă. definitorii pentru specificul local.
va avea 30 – 45 cm, pentru a proteja Acoperișul lucarnelor va ocupa
zidăria din piatră sau pereții cu lemn maximum 15 % din suprafaţa pantei
la exterior. respective şi vor fi dimensionate şi
Se acceptă şi acoperiri cu pantă mică, poziţionate astfel încât să se păstreze
de minimum 2 %, dar cu învelitoare o imagine coerentă cu imaginea DA
din strat înierbat cu vegetaţie locală specifică locului şi acestea să nu
și doar acolo unde relieful permite constituie un element discrepant
și sunt necesare soluţii speciale de vizibil din drum sau din diverse puncte
integrare în peisaj: volume mari, de perspectivă şi belvedere cunoscute
(semi)îngropate, garaje sau spaţii la nivel local. În general, se propune
tehnice parţial sau total îngropate, amenajarea lucarnelor spre curte.
care pentru integrare în peisaj se Decoraţiile, dacă este cazul, se vor
acoperă o învelitoare tip terasă prelua nealterate, dar într-o formă
acoperită cu vegetație/acoperiș simplificată, păstrând specificul
verde. Acestea trebuie să se integreze local. Nu se vor folosi forme şi detalii
peisagistic şi volumetric în ansamblul provenite din alte zone etnografice,
gospodăriei. În funcție de învelitoare, geografice sau climatice. DA
panta va avea între 45 și 60°

NU!

4 5
2 3 AȘA DA: În urma reabilitării unei șuri tradiționale, ale cărei formă și dimensiuni au
AȘA DA: Forma acoperișului și a
construcției amintește de o șură rămas neschimbate, s-a amenajat un spațiu locuibil. Se recomandă reconversia
AȘA NU: Nu se recomandă adoptarea AȘA NU: Nu se recomandă adoptarea tradițională, deși este o construcție fondului construit existent, mai ales în cazul construcțiilor realizate din piatră
unor forme de acoperiș nespecifice. unor pante de acoperiș nespecifice. nouă. naturală, și doar în cazul în care acest lucru nu este posibil este permis să se
construiască altele noi.
DA NU! DA NU!

27
4 7 8

AȘA NU: Complicarea volumului AȘA DA: Alegerea sistemului de AȘA NU: Volumetria acoperișului cu
acoperișului are un efect neplăcut construcție cu finisaje din lemn ruperi de pantă nu este caracteristică
asupra imaginii de ansamblu a permite dimensionarea streșinii la acestei zone. Realizarea unui
construcției și a împrejurimilor. valoarea ei maximă: 25 cm. acoperiș cu pantă foarte mare (peste
1 600) este costisitoare, iar spațiul
rezultat deasupra primului nivel de
AȘA DA: Acoperișul se inspiră din soluțiile tradiționale locale folosite la clădiri cu mansardă rareori este folosit, din cauza
gabarite mari – proiect realizat cu finanțare europeană. NU! NU! dimensiunilor reduse și a accesului
dificil.

DA
AȘA NU: Acoperirea totală a învelitorii
cu panouri fotovoltaice face ca
acestea să se substituie ele însele
învelitorii și să influențeze într-un mod
neplăcut imaginea de ansamblu a
9 clădirii.

DA
2 5
AȘA DA: Acoperișul respectă panta minimă de 45 ° a construcțiilor din vatra AȘA NU: Nu se recomandă realizarea
satului. unor balcoane spre stradă.

NU! NU!

3 6 10
AȘA NU: Nu se recomandă complicarea soluției de acoperire. Iluminatul AȘA NU: Soluția jucată a acoperișului AȘA DA: Amplasarea panourilor generatoare de energie nu va depăși 15 % din
mansardei poate fi realizat într-un mod mai elegant. clădirii noi contrastează puternic cu suprafața învelitorii.
sobrietatea clădirii istorice.
Şarpanta trebuie utilizate materialele organice
rezultate în urma polimerizării (cele
afectează structura şi culoarea
lemnului şi care permit tratamentul
folosirea lemnului lamelar, stratificat
sau încleiat permite realizarea unor
denumite în mod generic „plasticuri”), ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi piese de lemn de mari dimensiuni
Șarpanta este structura de lemn întrucât își schimbă calitățile soluţii naturale. și geometrii diverse cu performanțe
care adăposteste podul, protejează (portanță, torsiune, curgere) în timp, Există posibilitatea realizării unor deosebite, fără a fi nevoiți să
casa și susține învelitoarea. din cauza condițiilor de mediu (proces șarpante din alte materiale, precum sacrificăm arbori seculari pentru DA
Şarpanta va fi realizată din lemn, repetat de îngheț/dezgheț, radiații metalul în asociere cu lemnul, atunci aceasta.
folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale ultraviolete, variații de temperatură când activitatea adăpostită o impune.
locale, dar și contemporane (lemn vară/iarnă). Există posibilitatea folosirii și a
lamelar, stratificat sau încleiat) pe La toate elementele din lemn altor materiale obținute din lemn
cât posibil, prin implicarea meşterilor se vor realiza lucrări de ignifugare prin mijloace tehnologice: CLT, lemn
tâmplari şi dulgheri din zonă. Nu şi biocidare cu materiale care nu lamelar, lemn stratificat. De reținut că

28
28
DA DA

3 5
1
AȘA DA: Interiorul unui pod: structura spectaculoasă a șarpantei poate face AȘA DA: Imaginea spectaculoasă a
AȘA DA: Exemplu din localitatea Gheorgheni parte din compoziția arhitecturală a amenajării spațiului. șarpantei este un element ce poate fi
pus în valoare la nivelul mansardei.

DA DA DA

6
AȘA DA: Pentru construcții cu
funcțiuni industriale, cu deschideri
mari, se pot folosi sisteme structurale
combinate, atât metalul, cât și
lemnul, pentru a permite utilizarea
unor materiale locale pentru finisaje
și învelitori precum țigla și lambriul
(imaginea de sus: interior; imaginea
de jos: exterior).

2 4

AȘA DA: Șarpantă realizată cu „scaun”, specifică construcțiilor cu deschidere AȘA DA: Exemplul unei șarpante simple
mare
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) B. Construcții noi
Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea
DA NU! cu gabarit mare
imaginii locale nealterate. În funcţie de specificul zonei şi de panta aleasă,
învelitoarea va fi din țiglă ceramică, șindrilă, paie sau stuf, cu păstrarea streșinilor (250 – 395 mp), de
(în raport cu materialele respective). Se vor folosi materiale şi tehnologii locale
sau care pornesc/derivă din tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra
tip monovolum
destinaţiei construcţiei. Se vor păstra sistemul de lățuire și dispunerea specific
locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și dimensiunea acestora. Construcțiile de mari dimensiuni
Materialele de termoizolare/hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile 7 se vor amplasa în afara vetrei
cu cele din care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale satului. Doar în cazuri excepționale
naturale şi soluţii de alcătuire care să permită schimbul de vapori dintre AȘA NU: Folosirea tablei ridică o și riguros justificate se vor amplasa
interior și exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior în vatra satului, situație în care se va
29
gamă largă de întrebări, plecând de la
optim utilizării/locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din problema reciclării ei până la probleme păstra specificul local prin preluarea
jurul coşurilor de fum, al lucarnelor, la intersecţia cu foişoarele etc.). Nu este de onestitate: imitarea prin culoare și formei şi a volumetriei existente în
recomandată combinarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori sau forme 4 formă a țiglei ceramice. Cele mai mari zonă, păstrându-se imaginea locală
de învelitori, cu excepția acoperișului vegetal. În cazul intervenției pe o clădire probleme rămân însă cele legate de nealterată.
existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă, din azbociment, membrană AȘA DA: Pentru construcții noi, se aspect, de încălzire excesivă, care În cazul amplasării construcției în
bituminoasă sau din alte materiale sintetice cu cele acceptate. pot folosi țigle industriale, respectând poate crea disconfort vara într-o zone special destinate (prin PUG)
forma și dispunerea tradițională. mansardă locuită, și de zgomot pe pentru producție, servicii, sănătate,
timp de ploaie sau grindină. În cele educaţie, se permite și folosirea altor
din urmă, tabla este un material tipuri de materiale și tehnologii (metal,
ieftin, importat din zona construcțiilor beton etc.), acolo unde este necesar şi
DA DA NU! industriale, unde până de curând nu a unde folosirea materialelor locale nu
contat aspectul finisajului. poate asigura cerinţele de siguranţă,
stabilitate şi de rezistenţă la foc.
Culorile vor fi cele naturale (atât
cele pentru materialele de învelitoare, Forma şi volumetria
cât şi cele pentru alte elemente
constructive sau tehnologice): nu se Noua construcție se va integra în
vor folosi culori stridente sau saturate. specificul local prin preluarea formei
Acoperirea lucarnelor, umbrirea şi a volumetriei specifice zonei, chiar
1 2 5 ferestrelor în planul acoperişului, dacă scara obiectului va fi mai mare.
se vor face din materiale care Acoperişul va fi cât mai simplu, în cele
AȘA DA: Țiglă ceramică profilată AȘA DA: Paie AȘA NU: Folosirea țiglei solzi „false” nu contravin specificului local şi mai multe cazuri, cu două ape și cu patru
are un efect contrastant cu învelitoarea imaginii de ansamblu a construcţiei. pante egale, cu streşinile şi coamele
istorică din imagine. Elementele de umbrire/control solar orizontale. Nu se admit forme şi pante
pot servi şi ca elemente de camuflare provenite din alte zone climatice sau
ale acestora în volumul şi forma geografice, teşiri nejustificate ale
învelitorii. pantelor. Streşinile vor fi de 45 – 60 cm,
DA NU! iar la intersecția cu frontonul vor avea
Elementele de între 30 și 45 cm, în funcție de materialul
din care este alcătuit frontonul. Dacă
iluminare, ventilare, frontonul este din zidărie,
instalaţiile atunci streașina va avea valoarea cea
mai mică; dacă este din lemn, atunci va
Elementele de iluminare avea valoarea cea mai mare.
(luminatoare, ferestre în planul Se acceptă şi acoperiri cu pantă
acoperişului), instalaţii (panouri mică, de maximum 2 – 5 %, doar
6 solare, panouri fotovoltaice, coşuri cu învelitoare din strat înierbat cu
de fum) sunt permise doar dacă sunt vegetaţie locală și doar acolo unde
justificate funcţional şi vor ocupa relieful permite și sunt necesare
AȘA NU: Folosirea țiglelor „mari” din soluţii speciale de integrare în peisaj:
beton vopsit este total neadecvată. maximum 15 % din suprafaţa pantei
respective. Pe cât posibil, se vor volume mari, (semi)îngropate, garaje
Sunt multe situații în care acestea sau spaţii tehnice parţial sau total
s-au decolorat, nemaiținând cont de orienta spre interiorul lotului, astfel
încât să se păstreze o imagine îngropate, care pentru integrare în
aspectul nepotrivit al formei importate. peisaj se acoperă cu strat vegetal. Sunt
coerentă şi acestea să nu constituie
un element discrepant, vizibil din drum interzise acoperişurile de tip terasă
sau din diverse puncte de perspectivă utilizate în proporție mai mare de 60
şi belvedere cunoscute la nivel local. % din suprafața totală a acoperișului
3 Se acceptă și se recomandă și dispuse la frontul stradal. În funcție
utilizarea panourilor de captare a de învelitoare, panta va fi de minimum
AȘA DA: Țiglă profilată la o construcție nouă 45o la cele ceramice (țiglă solzi, olane)
energiei solare în planul acoperișului.
sau lemnoase (șindrilă), ținând cont de
specificul local.
Se acceptă folosirea panourilor
fotovoltaice sau solare pe fața sudică a DA DA
acoperișului, în proporție de 40 % din
suprafață.
La construcțiile noi cu gabarit mare, se
recomandă realizarea unor porticuri pe
fața cea mai folosită a clădirii
(cea cu accesuri), pentru
protejarea activității în aer
liber și a depozitărilor temporare. Ele vor
proteja pereții și deschiderile clădirii de
intemperii și vor da un plus de identitate

30 și funcționalitate clădirilor respective.

DA DA

AȘA DA: La construcțiile zootehnice, se acceptă alternarea pantei acoperișurilor,


cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în specificul local, cum
este cazul acestui adăpost pentru animale.

1 4 DA

AȘA DA: Exemplu pentru volumetrie simplă, în care panta acoperișului se apropie de valoarea celei adecvate.

DA

DA

2 5 7

AȘA DA: Reabilitarea unei construcții AȘA DA: Construcție agricolă care respectă cele mai importante reguli de AȘA DA: Pentru camuflarea gabaritelor mari și în cazul în care se dorește acest
agricole, care respectă cele mai încadrare în specificul local, inclusiv forma acoperișului. lucru, se pot folosi acoperișurile verzi cu înclinație mică. Se observă intenția de
importante reguli de încadrare în camuflare prin crearea unui brâu de pământ în jurul construcției, rezultat parțial
specificul local: materialele folosite și din săpătura necesară construirii edificiului. Aceste procedee se pretează la
forma acoperișului. clădiri de dimensiuni foarte mari, precum săli de sport, hale de producție, spații
de depozitare a cerealelor etc.
Şarpanta materialele organice rezultate în
urma polimerizării (cele denumite în
Învelitoarea Învelitoarea va fi din țiglă ceramică
NU! În cazul amplasării construcției mod generic „plasticuri”), întrucât își (materiale folosite de tip solzi, cu păstrarea streșinilor
în vatra satului, structura șarpantei schimbă calitățile (portanță, torsiune,
curgere) în timp, din cauza condițiilor
şi compatibilităţi) (specifică materialelor). Se vor folosi
materiale şi tehnologii locale sau care
va fi, recomandabil, de lemn, va pornesc/derivă din tehnologii locale,
fi realizată cu tehnologii locale, de mediu (proces repetat de îngheț/ Învelitoarea se va realiza din
dezgheț, ultraviolete, variații de fără a avea efecte negative asupra
folosind, oriunde e posibil (nealterând materiale naturale regenerabile, cu destinaţiei construcţiei.
procesul tehnologic), materiale temperatură vară/iarnă). păstrarea imaginii locale nealterate.
naturale regenerabile sau tehnologii În cazul amplasării construcției în
contemporane de industrializare zone special destinate (prin PUG):
a lemnului (lemn lamelar, panouri pentru producție, servicii, sănătate,
multistrat, lemn stratificat). Se pot educaţie, se permite și folosirea altor DA
1 folosi rigidizări suplimentare din tipuri de materiale și tehnologii (metal,

31
alte materiale structurale pentru beton etc.), acolo unde este necesar
AȘA NU: Forma acoperișului din prinderi/legături, fără ca acestea să şi unde folosirea materialelor locale nu
imagine intră în totală contradicție cu fie prezente ca pondere importantă poate asigura prin folosire singulară
noțiunea de încadrare în specificul în ansamblu. Nu trebuie utilizate cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de
local (imagine din Gheorgheni). rezistenţă la foc.

NU! DA

6
AȘA DA: Țigla trasă industrială, de formă și cu dispunere specific locală, poate
constitui o variantă pentru acoperirea construcțiilor noi de gabarit mare.
2
Materialele de termoizolare/ Elementele de
hidroizolare pentru învelitoare vor fi
AȘA NU: Folosirea acoperirii generale
de tip terasă este interzisă în satele compatibile cu cele din care aceasta iluminare, ventilare,
tradiționale, motivul fiind neîncadrarea este realizată. Se vor folosi, pe cât instalaţiile
în specificul local atât prin formă, cât 4 posibil, materiale naturale, precum
și prin aspectul învelitorii pe care o țigla ceramică de tip solzi şi soluţii de Elementele de iluminare
presupune utilizarea acestui tip de AȘA DA: Utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei. Astfel se susține alcătuire care să permită schimbul de (luminatoare, ferestre în planul
acoperire. Suplimentar, soluția de economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor din zonă. vapori dintre interior și exterior, prin acoperişului), instalaţii (panouri
terasă poate aduce cu sine probleme aceasta asigurându-se realizarea solare, panouri fotovoltaice, coşuri
de infiltrație a apei dacă nu este pusă unui climat interior optim utilizării/ de fum) sunt permise doar dacă sunt
în operă foarte bine, evenimentele locuirii (se va avea o grijă sporită la justificate funcţional (vezi Forma și
multiple de acest gen confirmând detaliile constructive din jurul coşurilor volumetria).
afirmația noastră.
DA de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu Se acceptă și se recomandă
foişoarele etc.). Nu este recomandată utilizarea panourilor de captare a
combinarea la același acoperiș a mai energiei solare în planul acoperișului
multe tipuri de învelitori, cu excepția (vezi capitolul 6. Performanța
acoperișului vegetal (plat, vizitabil – energetică).
NU! vezi Forma și volumetria, pag. 26). Acoperirea lucarnelor, umbrirea
Culorile vor fi naturale (atât cele ferestrelor în planul acoperişului,
pentru materialele de învelitoare, se vor face din materiale care
cât şi cele pentru alte elemente nu contravin specificului local şi
constructive sau tehnologice): nu se imaginii de ansamblu a construcţiei.
vor folosi culori stridente sau saturate. Elementele de umbrire/control solar
pot servi şi ca elemente de camuflare
3 ale acestora în volumul şi forma
învelitorii.
AȘA NU: Forma acoperișului din Culorile vor fi naturale (atât cele
imagine intră în totală contradicție cu pentru materialele de acoperire, cât şi
noțiunea de încadrare în specific local 5 cele pentru alte elemente constructive
și atrage după sine alte probleme, sau tehnologice), similare cu cele
precum utilizarea contextuală a ale învelitorii: nu se vor folosi culori
finisajelor. AȘA DA: Utilizarea unei structuri din lemn lamelar sau a unei structuri zăbrelite stridente.
la nivelul șarpantei poate fi o soluție practică pentru clădiri cu deschideri mari.
C. Intervenţii pe construcţiile existente Se pot folosi rigidizări suplimentare
din lemn şi/sau metal pentru prinderi/
şi a utilizării optime a acestuia.
Intervenţiile vor respecta scara şi
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse NU! legături, fără ca acestea să fie conformarea acoperişului.
prezente ca pondere importantă Pentru toate elementele din lemn,
pavilionar sau monovolum) în ansamblu. Intervenţiile realizate se vor realiza lucrări de ignifugare
trebuie să poată fi reversibile, pentru şi biocidare cu materiale care nu
a nu împiedica şansa unei intervenţii afectează structura şi culoarea
Forma şi volumetria viitoare, cu materiale şi tehnologii noi,
ce se pot dovedi benefice în privinţa
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
Se vor realiza, în prealabil, fotografii ale clădirii existente, cu vecinătăți cu tot, calităţii de ansamblu a obiectului soluţii naturale.
pentru a înțelege modul în care trebuie realizată intervenția și într-un sens
comunitar.
Dacă nu se încadrează în specificul local şi este lipsit de valori constructive
32 şi memoriale certe, acoperişul se va reconforma pentru a răspunde nevoilor de
încadrare în specificul local (recomandări similare cu cele pentru construcţiile
noi – vezi recomandări la capitole în funcţie de volumul construcţiei). Extinderile
DA

şi/sau conversiile vor ţine cont de recomandările din capitolele anterioare, în


funcţie de volumul rezultat al construcţiei.
Dacă se încadrează în specificul local, intervenţiile vor respecta scara şi
conformarea acoperişului existent.
În cazul înlocuirii totale a structurii, se va efectua în prealabil releveul
acoperișului existent și nu se va modifica lățimea și cota streșinii, aceasta putând
fi ridicată până la maximum 5,5 m față de cota terenului natural, măsurată în punctul
cel mai înalt, dar fără ca aceasta să depășească 3 metri față de cota parterului. 2 3 4
Decoraţiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul). Nu se vor folosi forme şi
detalii provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice. AȘA NU: Intervenție greșită la o Structura acoperișurilor reprezintă un AȘA DA: Intervenția păstrează
Se va păstra ierarhia volumetrică a clădirilor de pe lot. Se recomandă ca clădire tradițională element important pentru evidența dimensiunile și înclinația originară a
înălțimea clădirii principale, de la stradă, să nu fie depășită de cea a clădirilor istorică și dau un farmec aparte acoperișului.
anexe, excepție putând face doar șurile, care, în mod tradițional, erau adesea spațiilor mansardate atunci când
mai mari și mai înalte decât casa propriu-zisă. Nu se admite sub nicio formă rămân aparente; de aceea, nu se
ca anexele din continuarea clădirii principale să fie extinse peste nivelul coamei recomandă schimbarea lor integrală,
acesteia din urmă. Se admit extinderile pentru corpurile și anexele cu regim de ci înlocuirea pieselor degradate.
înălțime parter care posedă acoperiș vegetal/verde, dar cu limită de gabarit și
care nu sunt amplasate la aliniamentul stradal.

Şarpanta
NU! În cazul intervenţiilor asupra
DA
construcţiilor existente, acolo
unde acestea nu se încadrează în
specificul local şi sunt lipsite de valori
constructive şi memoriale certe, se
va reconforma şarpanta, pentru a
răspunde nevoilor de încadrare în
specificul local (recomandări similare
cu cele pentru construcţiile noi).
Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
cont de recomandările din capitolele
anterioare, în funcţie de volumul
rezultat al construcţiei.
În cazul intervenţiilor asupra
construcţiilor existente, acolo unde
şarpanta (prin materiale şi conformare)
se încadrează în specificul local, se
recomandă păstrarea elementelor
constructive valoroase şi, pe cât
posibil, repararea şi conservarea
la nivel cât mai extins, prin folosirea
tehnologiilor tradiţionale locale.
1 Elementele deteriorate se pot înlocui 5
cu elemente similare din lemn de
AȘA NU: Intervenții greșite care apar în mod frecvent la clădirile tradiționale. aceeaşi esenţă, pentru a nu interveni AȘA DA: Dublarea căpriorilor este uneori necesară, dar nu obligatorie, atunci
şi a nu dezechilibra capacitatea când este necesară termoizolarea spațiilor.
portantă de ansamblu a structurii.
Învelitoarea este realizată din tablă, azbociment,
diverse membrane bituminoase sau
(materiale folosite alte materiale nespecifice zonei, DA
şi compatibilităţi) acestea se vor înlocui cu cele care se
încadrează în specificul local.
Materialul și culoarea învelitorii se Materialele de termoizolare/
adaptează la aspectul elementelor hidroizolare pentru învelitoare vor fi
de învelitoare tradiționale (culoarea compatibile cu cele din care aceasta
și forma țiglei solzi/trase; acoperișul este realizată. Se vor folosi, pe cât
din paie și stuf). Nu sunt recomandate posibil, materiale naturale, precum
învelitorile din tablă, Eternit sau țigla produsă manual, paiele sau
elemente ceramice grosolane, de stuful, şi soluţii de alcătuire care să
culoare stridentă (tip Bramach). Sunt permită schimbul de vapori interior/

33
salutare soluțiile care adoptă folosirea exterior, prin aceasta asigurându-se
țiglelor ceramice din demolări. realizarea unui climat interior optim
Obiectivul final este următorul: niciun utilizării/locuirii (se va avea o grijă
acoperiș nou să nu iasă în evidență sporită la detaliile constructive din
prin folosirea unui material de jurul coşurilor de fum, al lucarnelor,
învelitoare inadecvat. de la intersecţia cu foişoarele etc.).
Acolo unde învelitoarea (prin Nu este recomandată combinarea la
materiale şi conformare) se încadrează același acoperiș a mai multe tipuri,
în specificul local, se recomandă culori sau forme de învelitori, cu
păstrarea elementelor valoroase, excepția acoperișului vegetal.
în special a ţiglei vechi, şi, pe cât Culorile vor fi cele naturale (atât
posibil, repararea şi conservarea la cele pentru materialele de învelitoare,
un nivel cât mai extins, prin folosirea cât şi cele pentru alte elemente
tehnologiilor tradiţionale locale. Țigla constructive sau tehnologice): nu se 2
ceramică tradițională și-a dovedit vor folosi culori stridente sau saturate
durabilitatea de peste 100 de ani, iar și se va evita folosirea țiglei industriale AȘA DA: Țiglă trasă nouă, utilizată la o clădire restaurată
o parte dintre piese sunt inscripționate în a cărei compoziție s-a introdus
și au forme unice. Dacă învelitoarea colorant.

DA DA

1 3
AȘA DA: Vibrația unei învelitori istorice și importanța ei în peisajul satelor din AȘA DA: Țiglă veche refolosită
Câmpia Transilvaniei
DA NU! NU!

7
34
34 AȘA NU: Folosirea țigelor de alt
format decât cel tradițional nu are
ce căuta într-o intervenție asupra
clădirilor tradiționale.

1 4 NU!
AȘA DA: Refolosirea țiglei vechi este o soluție foarte bună pentru intervenția pe AȘA NU: Aspectul izbitor al învelitorilor industriale intră în disonanță cu coloritul
clădiri tradiționale, în contextul în care majoritatea pieselor au rezistat sute de pământiu, natural, al învelitorilor tradiționale, care se integrează și se contopesc
ani. Aceasta trebuie însă foarte bine selectată pentru acoperirea acoperișurilor insesizabil în coloritul peisajului agrar înconjurător.
în care se amenajează o mansardă.

AȘA DA: Țiglă veche recondiționată


prin îndepărtarea lichenilor. Poate DA
DA constitui o modalitate de intervenție,
dar nu este recomandată în toate
cazurile, din cauza timpului consistent
necesar curățării ei. 8
2 AȘA NU: Sunt suficiente motive
pentru a evita amplasarea tablei pe
acoperiș (vezi la capitolul despre
5 învelitorile pentru clădirile noi).

AȘA DA: Exemplu de compatibilitate prin alăturarea acoperișului vegetal/verde


NU! cu cel din stuf/paie. DA

DA

AȘA DA: O tehnologie nouă, care


se va răspândi în viitorul apropiat în
zonele rurale și care nu face notă
discordantă în privința culorii cu
3 6 vecinătățile (există și modele mate),
sunt țiglele solare, care vor fi cel mai
AȘA NU: Țigla industrială este contraindicată pentru realizarea învelitorilor AȘA DA: Exemplu de compatibilitate prin alăturarea acoperișului vegetal/verde bun înlocuitor al acoperișurilor clasice,
clădirilor tradiționale. Aceasta nu îmbătrânește suficient și schimbă într-un cu cel din șindrilă. pentru că vor avea, pe lângă calitatea
mod neadecvat imaginea pământie a peisajului sătesc, dominat de învelitorile pe care orice acoperiș trebuie să o
tradiționale. aibă, și pe cea de a produce energie.
de pisică” (acolo unde este nevoie
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile de ventilare și mai puțin de lumină
naturală). Se recomandă realizarea DA
Elementele de iluminare tehnica locală, generând o dezvoltare unor lucarne lungi, cu înălțimea de
(luminatoare, ferestre în planul a meșteșugurilor în defavoarea maximum 0,8 m, în locul mai multor
acoperişului), instalaţiile (panouri produselor industriale. lucarne mici, deoarece aportul de
solare, panouri fotovoltaice, lucarne, Lucarnele vor ocupa maximum 25 % lumină în interiorul mansardei este
coşuri de fum) sunt permise doar din suprafaţa unei fețe a acoperișului mai mare, se reduce numărul de
dacă sunt justificate funcţional şi vor şi vor fi dimensionate şi poziţionate puncte nevralgice prin care apa s-ar
ocupa maximum 25 % din suprafaţa astfel încât să se păstreze o imagine putea infiltra, iar costul manoperei și
pantei respective. Pe cât posibil, coerentă cu imaginea specifică al materialelor este mai mic. Acolo
se vor orienta spre interiorul lotului, locului şi acestea să nu constituie un unde se poate dovedi existența unor
astfel încât să se păstreze o imagine element discrepant, vizibil din drum alte forme tradiționale de lucarne, se

35
coerentă şi acestea să nu constituie sau din diverse puncte de perspectivă vor prelua acele exemple.
un element discrepant, vizibil din drum şi belvedere cunoscute la nivel local. Acoperirea lucarnelor, umbrirea
sau din diverse puncte de perspectivă Se recomandă ca lucarnele noi să ferestrelor în planul acoperişului
şi belvedere cunoscute la nivel local. fie poziționate spre curte. În general, se vor face din materiale care nu
Se recomandă utilizarea unor se recomandă utilizarea unor lucarne contravin specificului local şi imaginii
tipuri de lucarne care se bazează pe într-o singură apă sau în formă de „ochi de ansamblu a construcţiei.

4
AȘA DA: Existenţa nenumăratelor ruine, în general, clădiri al căror acoperiș s-a
DA DA prăbușit, a făcut ca unii arhitecți să acorde o importanță sporită conceptului de
intervenție de restaurare.
GSPublisherEngine 0.20.100.100

DA

DA

2 3 5

AȘA DA: Intervenție de reconstruire a unui acoperiș și de înălțare a construcției. Intervenția contemporană este vizibilă prin AȘA DA: Decorarea frontonului acoperișului nou cu un trafor destinat accesului
folosirea unui model de traforaj aparte, dar forma tradițională a acoperișului este respectată. porumbeilor este un element atât decorativ, cât și funcțional.
DA DA DA

36

1 3 5

AȘA DA: Lucarnele de tip „ochi de pisică” sunt cele mai folosite pentru a ilumina AȘA DA: Micile lucarne într-o singură pantă, amenajate în mansarda unei clădiri
un pod mansardat. Acestea modifică nesubstanțial volumul acoperișului. secundare, pot aduce suficientă lumină pentru spații precum dormitoare, băi etc. GSPublisherVersion 0.0.100.100

Tipul de lucarnă cu o singură pantă aduce aminte de golurile de intrare în pod


și pot avea dimensiuni consistente. Acest tip de lucarnă poate fi folosit și la casa
principală, cu condiția ca dimensiunea lor sa rămână între niște valori decente,
mai mici decât la cele de la anexe, în funcție de gabaritul clădirii. În general, se
recomandă ca acestea să se încadreze într-un dreptunghi de 60 x 80 cm pentru
casele tradiționale.

DA DA

2 4 6
AȘA DA: Introducerea luminii
GSPublisherVersion 0.0.100.100

AȘA DA: Amenajarea unor goluri în planul acoperișului aduce cele mai AȘA DA: Lucarna prelungită într-o singură apă precum cea din imagine e o
puține modificări volumetriei acestuia, dar sunt de preferat intervențiile în care soluție viabilă de iluminare a mansardei. printr-o lucarnă poate fi o soluție
construirea de ferestre și lucarne se bazează pe susținerea economiei locale; or, de iluminat eficientă pentru spațiile
ferestrele de tip Velux nu angrenează într-o formă consistentă meșteșugul local destul de întunecate de la parter, ale
tradițional. cărui ferestre nu se recomandă a fi
modificate.
DA DA

37

AȘA DA: La construcțiile anexe în care se amenajează spații de locuit mansardate, se pot utiliza procedee precum cel din
imagine, privind vitrarea întregului fronton, mai ales dacă acesta a fost inițial din lemn.

DA DA DA

2 4 5

AȘA DA: Amenajarea unor goluri în frontonul din spate poate fi o soluție care AȘA DA: Exemplul vitrării unui fronton, intervenție ingenioasă care este cu greu vizibilă din exterior, datorită lamelelor late,
nu modifică volumetria clădirii. Se recomandă atenție la posibila existență a unor care sugerează imaginea unui fronton din lemn.
inscripții sau decorații valoroase; în acest caz, nu se recomandă decuparea
golului.
NU! DA NU! NU!

38

1 3 6 7

AȘA NU: Nu este permisă modificarea gurilor de aerisire în vederea amplasării AȘA DA: Atunci când nu se distruge AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea AȘA NU: Modificarea gurilor de
unor ferestre. Aceasta aduce grave modificări aspectului general al fațadei. vreo evidență istorică, se pot amplasa unor goluri nespecifice ca formă, aerisire nu este permisă, în vederea
goluri în elementele geometrice ale precum cele din imagine. amplasării unor ferestre. Aceasta
fațadelor, întărindu-le efectul. aduce grave modificări aspectului
general al fațadei.
Balcoanele/logiile de la etajul/mansarda caselor sunt elemente care apar - sunt greu de întreținut ca hidroizolație și igienă;
frecvent în urma importului din mediul urban (român și străin) care s-a făcut din - e un plus de investiție la construire;
anii 1990 și până acum. Considerăm sunt elemente insuficient înțelese, inutile și - deși se fac pentru a evita dificultățile de execuție și costurile lucarnelor sau ale
cu efect negativ asupra construcției, pentru că: luminatoarelor, prețul lor, în timp, îl depășește pe al acestora;
- produc scurgeri de căldură la nivelul plăcii dintre parter și etaj (punte termică), - nu se folosesc în mod curent, fiind doar elemente de mândrie (prestigiu) prost
precum si pierderi de căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor suplimentare (cost înțeleasă (fiind la stradă, sunt mereu pline de praf, deci nu se pot scoate la aerisit
suplimentar); nici măcar așternuturile).

DA DA NU!

2 5 8

AȘA DA: Amplasarea ferestrelor în găurile de aerisire a podului nu modifică cu AȘA DA: Amenajarea ingenioasă a AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea logiei și a balconului către stradă și cu atât
nimic aspectul general. unei ferestre în zona de streașină mai puțin distrugerea frontonului și a decorațiilor pentru realizarea intervenției.
5.2. PEREŢII în care urmează să se realizeze
investiţia, sunt, după caz: piatră, lemn,
cărămidă, lut, având ca liant var-nisip
întâlnesc și anexe cu structură de
grinzi încrucișate, dar din esență de
foioase. Pereții din piatră sunt mai rari, DA
Analiza şi recomandările privitoare sau lut. în general, fiind realizați din piatră de
la pereţi se referă la tipurile de pereţi Aspectele principale care trebuie râu sau din piatră de carieră cioplită.
(portanţi sau de compartimentare), avute în vedere fac referire la: Pereții de cărămidă apar abia în a
materialele folosite în alcătuirea siguranţă şi stabilitate, protecţie la doua jumătate a secolului al XX-lea.
acestora şi marcarea posibilelor foc, compatibilitatea materialelor de La construcțiile cu structură pe
probleme ce pot apărea în alcătuire, compatibilitatea materialelor cadre de lemn, pereții sunt realizați
comportamentul în timp. de acoperire, termoizolaţii şi ruperi de din împletitură de nuiele, peste care
capilaritate. se adaugă lipitura. În cazul structurilor
Recomandările se grupează pe trei care dispun de tălpi, împletitura se
categorii: realizează pe orizontală, crengile
5.2.1. Specificul 39
A. Construcții noi cu gabarit mic împletindu-se în jurul unor crengi mai
(<120 mp), construcții cu gabarit groase, introduse în găurile date în
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395 mp),
local talpă. La structurile unde nu există
talpă, găurile sunt date în stâlpi, iar
dispuse în sistem pavilionar crengile sunt înfipte pe orizontală,
Câmpia Transilvaniei se
B. Construcții noi cu gabarit mare țeserea nuielelor făcându-se în sens
caracterizează prin existența
(250 – 395 mp), de tip monovolum invers. După ce se realizează țeserea,
construcțiilor cu pereți din chirpici, din
C. Intervenţii pe construcţiile se face lipitura, atât pe interior,
zidărie, cu grinzi de lemn și structuri
existente (gabarit mic, mediu cât și pe exterior, până se ajunge
mai complexe, ce au la bază un
sau mare, dispuse pavilionar sau la grosimea stâlpului. Următoarea
suport-cadru și material de umplutură.
monovolum) etapă este cea tencuirii, care acoperă
Construcțiile pe structură de lemn sunt structura pe cadre a casei. Pentru a
de două feluri. În cazul primului tip, se
Toate materialele de alcătuire ține mai bine tencuiala, adesea fațada
folosea o structură pe cadre (stâlpi și
pentru pereţi au nevoie de întreţinere era bătută în scânduri.
grinzi) de lemn, după care se împletea
în exploatare (în mai mică sau în O altă structură de pereți răspândită
miezul peretelui. A doua structură este
mai mare măsură). Realizarea de în zonă este cea realizată din cărămizi
cea pe tălpi, unde stâlpii de lemn stau
alcătuiri constructive corecte, cu de chirpici. Acestea sunt întrețesute
așezați pe grinzi de talpă, iar la partea 4
materiale naturale, compatibile, exact ca și cărămizile ceramice
superioară, stâlpii sunt rigidizați cu o
de calitate, precum şi urmărirea în clasice (acestea din urmă sunt
centură de lemn. Pentru o mai bună
execuţie pot asigura o durată mai singurul material modern acceptat
rigidizare, se folosesc contravântuirile. AȘA DA: Casă românească cu pereți de lemn
mare de viaţă a acestora, împreună pentru zidării de locuințe). Pentru
Structura din grinzi încrucișate este
cu o întreţinere conştientă, periodică, funcțiuni altele decât cea de locuire,
întâlnită doar în zonele montane,
din partea utilizatorilor. Materialele sunt permise structurile moderne de
unde se găsește brad de dimensiuni
recomandabile, în funcţie de zona tip sandvici.
adecvate și drept. Pe alocuri, se

DA DA DA

1 2 5
AȘA DA: Pereți din cărămidă (imagine Pereți din vălătuci (imagine din AȘA DA: Pereți din lemn, șură AȘA DA: Pereți masivi din piatră și cărămidă
din Sic) Gheorgheni) tradițională
5.2.2. Recomandări la nivel local (lemn, cărămidă, piatră,
chirpici). La construcțiile pentru care
calculele structurii de rezistență. Se
vor realiza alcătuiri constructive care
tratarea unitară a fațadelor, prin care să
se asigure, pe lângă eficiența energetică
din beton ușor, BCA etc.) (Masa
termică este capacitatea elementelor
studiile geotehnice dovedesc că orice să diminueze/împiedice capilaritatea, conformă cerințelor secolului al XXI-lea, și o de construcție de a înmagazina căldura
A. Construcții noi noi cu soluţie tradiţională este imposibil de în condiţiile în care realizarea unei întreținere mai ușoară. și de a o elibera în timp, prelungind
gabarit mic (<120 mp), aplicat în exploatare (ţinând cont de impermeabilizări pe toată suprafaţa Tradițional, au fost utilizate ca masă efectul sursei de căldură – solară
zona seismică în care se încadrează fundaţiei nu este recomandabilă. termică: sau combustibil – prin așa-numita
construcții noi cu gabarit construcţia), se vor utiliza alte materiale În mod traditional, fațada de la stradă - pământul, argila, chirpiciul sau piatra, soluții caracteristică de volant termic.)
mediu (120 – 250 mp) de construcție (preferabil naturale), este cea mai decorată, cea dinspre utilizate tradițional și la care se revine Pereţii de compartimentare se vor
nespecifice local. Zidăria portantă curte este tratată mai auster, dar este azi pentru construcții moderne, eficiente construi din materiale regenerabile şi se
Pereţii portanţi sunt esenţiali din piatră sau cărămidă va fi tencuită totuși zugrăvită, cea dinspre vecin este, energetic. vor utiliza cu preponderenţă materialele
prin contribuţia la durabilitatea cu mortar pe bază de var sau lut, în general, tencuită, dar nezugrăvită, - lemnul, care, deși nu a fost și nu de construcţie considerate tradiţionale
construcţiilor. Aceştia se vor construi pentru a permite absorbția, circulația iar fațada din spate apare de multe ori este utilizat în principal pentru această la nivel local (lemn, cărămidă, piatră,
din materiale regenerabile şi se vor și evaporarea apei într-un ritm normal. netencuită, cu parament aparent de calitate, rămâne materialul ideal pentru chirpici) sau materiale ecologice

40
utiliza cu preponderenţă materialele Liantul folosit pentru zidire va fi tot piatră sau cărămidă. construcțiile ecodurabile. Calitatea sau ecodurabile de secol XXI (lemn,
de construcţie considerate tradiţionale pe bază de var sau lut, pe cât permit Pentru construcțiile noi, se recomandă extraordinară a lemnului este aceea cărămidă, argilă/lut, chirpici, cânepă,
că, datorită capacități calorice ridicate lână, paie, rumeguș, conglomerate
(a doua ca valoare după apă), posedă cu lianți naturali), pentru funcțiuni
practic aceeași „masă termică ca cea a care permit această compoziție.
DA pietrei sau a argilei”, dar este de cel Nu este recomandată folosirea
puțin 7 ori mai bun izolator termic decât unor materiale ca azbestul, bolțarii de
acestea din urmă și decât materialele de beton sau zgură și PVC-ul (plastic).
zidărie curent utilizate (cărămidă, blocuri

DA

1 2
AȘA DA: Construcție nouă cu pereți și stâlpi din cărămidă și beton: cărămida tradițională, prin dimensiunile ei mici, să se AȘA DA: Materialele de construcție tradiționale, precum cărămida și lemnul, pot
se adaptează ușor la orice configurație planimetrică, chiar și în detaliu. fi puse în operă într-o modalitate contemporană, corespunzând standardului de
confort actual.
zidire va fi tot pe bază de var, cu efecte directe apariţia igrasiei şi a deteriorate se vor reface integral, prin
aditivi pentru rezistența la intemperii mucegaiurilor şi diminuarea calităţii metoda tradițională.
DA în caz de nevoie, pe cât permit exploatării în timp a construcţiei. Se vor alege soluţii care să implice
calculele structurii de rezistență. Se Se pot realiza bariere de rupere de folosirea de tehnici şi materiale
vor realiza alcătuiri constructive care capilaritate prin injectarea cu mortare tradiţionale (reparaţii locale,
să diminueze/împiedice capilaritatea, speciale de asanare sau introducerea inserarea unor elemente structurale
în condiţiile în care realizarea unei unui strat de aer. noi, preferabil din lemn sau piatră,
impermeabilizări pe toată suprafaţa La intervenția pe construcțiile existente, îngroşări de pereţi etc). În condiţii
fundaţiei nu este recomandabilă. dacă expertiza tehnică relevă speciale, consolidările se pot realiza şi
Pereţii de compartimentare se vor necesitatea consolidării, arhitectul va cu alte tipuri de materiale nespecifice
construi din materiale regenerabile propune soluții care să implice folosirea (beton, metal etc.), asigurându-se
şi se vor utiliza cu preponderenţă de materiale și tehnici tradiționale realizarea unor alcătuiri de pereţi
materialele de construcţie considerate (reparații locale la zidărie, inserarea compatibile cu structura existentă.

41
tradiţionale la nivel local (lemn, unor elemente structurale noi din Atât pentru finisajele exterioare, cât
cărămidă, piatră) sau materiale lemn sau piatră, îngroșări de pereți şi pentru finisajele interioare, se vor
ecologice sau ecodurabile de etc.) sau tehnici de secol XXI care folosi vopsele care să nu împiedice
secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/ folosesc materiale regenerabile transferul de vapori. Se recomandă
lut, cânepă, lână, rumeguș sau (lemnul lamelar, lemnul stratificat, folosirea vopselurilor pe bază de var,
conglomerate cu lianți naturali). Nu plăcile lemnoase multistrat etc. silicaţi etc. Pentru finisajele exterioare,
este recomandată folosirea unor Pentru reparațiile/restaurarea se vor folosi culori similare cu cele din
1 materiale ca BCA, cărămidă de sticlă pereților de piatră, se recomandă zona de realizare a investiţiei; nu se
etc. folosirea pietrei, obținută dintr-una vor folosi culori stridente şi saturate.
AȘA DA: Zid mixt din piatră, cărămidă și elemente din beton, care combină Nu se exclude utilizarea cărămizii din cariele locale agrementate, Se recomandă, pentru obținerea
tehnica tradițională cu cea contemporană, pentru a corespunde cerințelor de industriale cu goluri, a elementelor din surse preexistente (reciclarea unei construcții ecodurabile, ca
stabilitate etc. structurale din beton, a structurilor materialelor rezultate din demolări) realizarea finisajelor finale ale pereților
metalice sau a pereților de tip rigips sau piatră de râu, iar mortarul și tavanelor să se facă exclusiv cu var
atunci când alcătuirile constructive o folosit se recomandă a fi unul pe bază natural, stins, sub formă de pastă,
NU! cer. de var stins/hidraulic sau lut. hidratată timp îndelungat pentru
Și în cazul lemnului, se creșterea calităților de liant, precedate
recomandă refolosirea lemnului de un strat din așa-numita tencuială
C. Intervenţii vechi nedeteriorat, recuperat din din nisip cu var, cu granulație mai
pe construcţiile desfacerea unor anexe gospodărești, mare, ca suport al stratului de var final.
sau a lemnului certificat ecologic, care Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
existente (gabarit provine din păduri gestionate durabil, pe cont de recomandările din capitolele
mic, mediu sau mare, criterii economice și ecologice. anterioare, în funcţie de volumul
În cazul pereților din chirpici, zonele rezultat al construcţiei.
dispuse pavilionar
sau monovolum)
Se vor păstra și se vor restaura
DA
toate detaliile istorice de parament,
inclusiv cornișele, parcanele, brâiele,
bosajele, pilaștrii etc.
Pentru construcţiile existente,
cel mai mare pericol îl reprezintă
2 modalitatea de armonizare cu
standardele şi normativele în vigoare,
AȘA NU: Pentru construcțiile din piatră, completările și reparațiile se recomandă privitoare la cerinţele de rezistenţă,
a se realiza tot din piatră. stabilitate, protecţie la foc (în special
pentru clădirile cu funcţiuni publice),
hidroizolare şi izolare termică, igiena
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu
B. Construcții noi la nivel local (lemn, cărămidă, piatră,
metal). La construcțiile pentru care general, trebuie încercată găsirea
cu gabarit mare studiile geotehnice dovedesc că orice unor soluţii compatibile cu materialele
existente, care să nu influenţeze
(peste 250 mp), de soluţie tradiţională este imposibil de
aplicat în exploatare (ţinând cont de negativ structura şi comportamentul
tip monovolum zona seismică în care se încadrează acestora în exploatare (ţinând
construcţia), se vor utiliza alte cont de zona seismică în care se
Pereţii portanţi sunt esenţiali, materiale de construcție (preferabil încadrează construcţia), concomitent
prin contribuţia la durabilitatea naturale), nespecifice local. Zidăria cu păstrarea a cât mai mult din fondul
construcţiilor. Aceştia se vor construi portantă din piatră sau cărămidă construit valoros.
din materiale regenerabile şi se vor va fi tencuită cu mortar pe bază Nu se vor realiza suprafeţe mari 3
utiliza cu preponderenţă materialele de var, pentru a permite absorbția, de pereţi la care, prin alcătuirea
de construcţie considerate tradiţionale circulația și evaporarea apei într-un constructivă, transferul vaporilor este
împiedicat, acest fenomen având ca AȘA DA: Casă de locuit tradițională după restaurare
ritm normal. Liantul folosit pentru
A. Pereţii din lemn B. Pereţii din împletitură și lipitură
Se vor înlocui piesele deteriorate cu piese identice, realizate din lemn de Într-o primă fază, se realiza structura pe cadre de lemn (grinda de talpă, DA
aceeaşi esenţă (masiv sau lamelar), pentru a nu interveni şi a nu dezechilibra cosoroaba, stâlpii de colț, stâlpii pentru goluri). O altă metodă era așezarea
capacitatea portantă de ansamblu a structurii şi comportamentul higrotermic al stâlpilor verticali direct în sol. Între stâlpi se montau, fie pe orizontală, fie pe
acesteia. Se pot folosi rigidizări din lemn (sau metal) pentru prinderi/legături, fără verticală, pari de lemn, în jurul cărora se împleteau nuielele. Împletitura se
ca acestea să fie prezente ca pondere importantă în ansamblu. Se vor realiza realiza și pe colțuri, în dreptul elementelor structurale de lemn. Împletitura se
lucrari de ignifugare şi biocidare cu materiale transparente, care nu afectează umplea cu lipitură realizată din argilă, paie și pleavă. Grosimea unui astfel de
structura şi culoarea lemnului şi care permit tratamentul ulterior al acestuia cu perete era de circa 30 cm.
ceruri, uleiuri şi soluţii naturale. În cazul intervenților pe această structură, se vor desface porțiunile deteriorate,
se va verifica integritatea elementelor de structură. Cele afectate vor fi înlocuite
integral. Unde este cazul, se vor înlocui parii, se vor țese din nou nuielele și se
va prepara o lipitură nouă. Pereții astfel rezultați vor fi protejați prin mai multe
DA
42
42 straturi de văruială, la care se pot adăuga coloranți naturali, după caz.
Acest tip de structură este unul dintre cele mai bune sisteme de izolare termică.
Nu necesită aplicarea unor straturi suplimentare de termoizolație.
5

AȘA DA: Perete de împletitură cu pari


și lipitură
DA

DA
GSPublisherEngine 0.28.100.100

1 3 6
AȘA DA: Cadre tradiționale din lemn în timpul restaurării: un element afectat de AȘA DA: Perete de împletitură în cadre cu lipitură AȘA DA: Perete cu cadre, pari
degradare nu trebuie înlocuit cu totul. verticali și lipitură

DA DA DA
GSPublisherEngine 0.28.100.100

2 4
AȘA DA: Șopru cu structură de lemn în care s-au păstrat majoritatea elementelor AȘA DA: Perete de împletitură pe verticală (imagine din Gheorgheni) AȘA DA: Perete de împletitură pe
originare. verticală (imagine din Pănet)
C. Pereții din cărămizi de chirpici (vălătuci) D. Pereţii din piatră nu se va face la fața pietrei, ci la o
retragere de cel puțin un centimetru
Pereții din vălătuci se realizează din cărămizi realizate prin metoda de uscare Se vor realiza intervenţii pe mortare cu materiale compatibile, elastice, care să de la fața acesteia. Nu se acceptă
la soare în forme a unui amestec de lut/argilă, paie (eventual, pleavă). După favorizeze transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi vopsirea rosturilor în negru, cărămiziu
uscare, cărămizile sunt puse în operă aidoma celor din material ceramic. Pentru tencuieli acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Piatra nu se sau alte culori, doarece acest
construcțiile voluminoase, se recomandă realizarea unui cadru de lemn și va acoperi cu lacuri şi vopseluri care influenţează porozitatea şi permeabilitatea la lucru atrage după sine distrugerea
umplerea spațiilor dintre cadre cu acest material. Este o structură sensibilă la vapori a acesteia. Materialele se vor alege compatibile cu tipul de piatră folosită, eleganței imaginii specifice a zidăriei
umezeală, drept pentru care pereții din vălătuci se vor așeza pe un soclu de fiind dependente de gradul de porozitate a acesteia. Rostuirea pietrei, în cazul în de piatră și a pietrei din zidărie, din
piatră sau pe o grindă de talpă, ridicate de la sol cu minimum 40 cm. Pentru care aceasta se lasă aparentă, se recomandă a se face tot cu un mortar pe bază cauza compușilor chimici conținuți în
protecție, pereții din vălătuci se tencuiesc atât pe interior, cât și pe exterior cu de var stins pastă, amestecat cu praf din piatra respectivă și nisip. Rostuirea vopselele respective.
mortar respirant.
Porțiunile afectate de umezeală, crăpate sau deteriorate se vor desface, se
înlocuiesc vălătucii, având grijă să se realizeze întrețeserea cu porțiunile de zid
existente.
43
DA DA DA

1 3
AȘA DA: Imagine din Bonțida AȘA DA: Zidurile din piatră tencuite cu mortare pe bază de var reprezintă două
tipuri de materiale compatibile.

5
NU! AȘA DA: Folosirea pietrei pentru
zidurile și fundațiile construcțiilor noi
este optimă în zonele cu umiditate
mare.

DA

2 4 6
AȘA NU: Pentru repararea unui anumit tip de zidărie, se va folosi același material AȘA DA: Zidăriile din piatră se recomandă a fi lăsate aparente, imaginea lor AȘA DA: Zidărie din piatră nerostuită,
(în cazul de față, completarea zonelor deteriorate trebuia facută cu vălătuci). contribuind în mod favorabil la peisajul satului (imagine din Vaida-Cămăraș). prelucrată manual
E. Pereţii din cărămidă
DA NU!
Se vor realiza intervenţii cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli
acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori.
Dacă expertiza tehnică stabileşte ca fiind necesare consolidări structurale ale
pereţilor din cărămidă, se vor evita soluţiile de cămăşuire pe toată suprafaţa
peretelui; când acest lucru nu este posibil, se pot folosi aditivi care să crească
permeabilitatea la vapori a acestuia, cu scopul prevenirii efectului „de pungă”,
care va diminua confortul utilizării în timp a construcţiei.

2 3
44
44 AȘA DA: Restaurarea elementelor decorative este deosebit de importantă
pentru imaginea de ansamblu, pitorească, a clădirii.
AȘA NU: Se interzice importul de detalii
decorative sau constructive străine.

DA DA

4
AȘA DA: Intervențiile la decorațiile de fațadă se vor face cu materiale și tehnici tradiționale: brâul din mortar de var va fi
trasat cu șablon de profil.

F. Pereţii din lut


NU! Se vor realiza intervenţii cu
materiale compatibile, elastice, care
să favorizeze transferul vaporilor. Nu
se vor folosi tencuieli acoperitoare
din ciment, care nu sunt permeabile
la vapori.

Se vor realiza alcătuiri constructive


care să diminueze/împiedice
capilaritatea, în condiţiile în care
1 5 realizarea unei impermeabilizări pe
toată suprafaţa fundaţiei nu este
AȘA NU: Clădire tradițională după intervenție: s-au îndepărtat elementele recomandabilă.
AȘA DA: Perete din cărămidă tradițională (imagine din Gheorgheni) caracteristice ale fațadei, precum sunt decorațiile, tâmplăriile, țiglele, cornișa, în
locul cărora s-a montat o tâmplărie din PVC,material necaracteristic zonei, s-au
distrus decorațiile istorice, montându-se, probabil, în schimb o termoizolație din
polistiren.
5.3. tencuire/placare soclu cu trotuarul de
gardă.
dintre elementele de piatră. Aceste
fundații pot fi recondiționate prin
curățarea și reumplerea rosturilor
soluţiile cu radier general, care
impermeabilizează o suprafaţă mare
de teren). Nu se vor folosi pereţi
sau monovolum)

FUNDAŢIILE
Fundaţiile contribuie esențial
5.3.1. Specificul cu mortar hidraulic sau mortar de
var cu adaosuri (praf de piatră).
masivi din beton, care împiedică
transferul de vapori, reţin umezeala
la durabilitatea clădirilor. Pentru
construcţiile existente, probleme
Prin fundaţii, se vor înţelege, în local Partea fundației vizibilă deasupra
solului este soclul care, în cazul
şi nu favorizează existenţa unui climat
sănătos pentru utilizatori. Pivniţele şi
multiple se întâlnesc mai ales la
funcţie de tipul construcţiei şi de imobilele de mică anvergură din
clădirilor de locuit, era tencuit și bolţile se vor realiza cu preponderenţă mediul rural, unde, de obicei, nu a
zona în care se realizează investiţia: Cele mai vechi case din Câmpia vopsit. Întâlnim însă multe exemple din cărămidă şi/sau piatră, legate fost acordată o importanţă deosebită
fundaţiile-soclu, pivniţele, subsolurile Transilvaniei au fost construite direct unde soclul este lăsat aparent. cu mortar pe bază de var stins/var fundaţiilor, acestea fiind mici, prost
şi demisolurile. pe sol, pe un soclu de piatră, pe care În cazul clădirilor voluminoase, la hidraulic. Pivnițele vor avea goluri conformate şi prost rezolvate din
Recomandările se grupează în trei se sprijineau tălpile de lemn. Apoi au colțurile construcției, sub primul rând de ventilație în soclu, la nivel de punct de vedere constructiv, ceea
categorii: apărut casele cu fundație de piatră, de piatră al fundației, se așezau niște siguranță împotriva inundării, care ce a dus la degradări şi prăbuşiri ale
soluție care ajuta la amplasarea
A. Construcții noi cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit
clădirilor pe pantă. Materialul folosit
până în ziua de astăzi este piatra
lespezi mai mari de piatră (pentru a
preveni tasarea fundației din cauza
contractării și a umflării solului).
vor fi deschise vara pentru uscarea
pereților.
Pentru realizarea soclurilor din
diverselor elemente constructive (mai
ales în cazul construcţiilor din lemn,
paiantă şi al construcţiilor anexe).
45
mediu (120 – 250 mp) și construcții de carieră (spartă) sau piatra de piatră se vor folosi materiale locale, Dacă sunt necesare consolidări ale
noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), râu, legată cu mortar de var sau
dispuse în sistem pavilionar lut. La construcțiile recente, se
folosesc cărămida și betonul armat.
5.3.2. Recomandări cu tehnologii şi mână de lucru locală,
prin activarea meşterilor din zonă.
fundației (în funcţie de zona seismică
în care se încadrează), cât timp
B. Construcții noi cu gabarit mare Nu se va folosi în exces cimentul (cu
(250 – 395 mp), de tip monovolum În cazul caselor tradiționale care este posibil, se vor propune soluții
C. Intervenţii pe construcţiile nu dispun de radier general sau de A. Construcții noi precădere cimentul Portland, mai ales (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
fără rosturi de dilatare constructive
existente (gabarit mic, mediu hidroizolație orizontală, fundația de cu gabarit mic (<120 prevăzute în proiect) ca material de
de ziduri, tencuieli cu diverse mortare
cu componente naturale armate cu
sau mare, dispuse pavilionar sau piatră este cea mai bună soluție,
monovolum) deoarece permite circulația liberă mp), construcții noi lucru sau ca material de bază pentru fibre), care să folosească materiale de
liant. În cazul în care este necesară
a apei din sol. Umiditatea care se cu gabarit mediu realizarea unor fundaţii/socluri din
construcție naturale (piatră). Soluţiile
de hidroizolare şi de termoizolare,
Toate materialele de alcătuire pentru ridică prin capilaritate în fundație
fundaţii au nevoie de întreţinere în se evaporă la primul contact cu (120 – 250 mp) și beton armat, se recomandă tencuirea prin alcătuirile constructive propuse,
cu mortare cu textură lisă pe bază
exploatare (în mai mică sau mai aerul. Din acest motiv, este preferat construcții noi cu de var în alcătuiri constructive
nu vor îmbrăca toată infrastructura: se
pot realiza bariere de capilaritate prin
mare măsură). Realizarea de alcătuiri solul liber (nepavat) în jurul caselor
constructive corecte, cu materiale tradiționale sau realizarea unui gabarit mare (250 – compatibile. Nu se va realiza placarea injecţii cu mortare speciale, tencuieli
simplă cu piatră de râu sau piatră
naturale, compatibile, de calitate, paviment uscat, pe pat de nisip. 395 mp), dispuse în spartă de gresie a soclului, care să
cu mortare de asanare speciale, se
pot realiza straturi de drenaj care să
precum şi urmărirea în execuţie pot Rocile folosite pentru fundații sunt
asigura o durată mai mare de viaţă calcarul și rocile metamorfice ce provin sistem pavilionar aducă un aspect „rustic”, de cele mai faciliteze îndepărtarea apelor de la
multe ori impropriu şi incompatibil cu fundaţie şi să prevină infiltraţiile şi
a acestora, împreună cu o întreţinere din carierele apropiate. Acolo unde nu
Fundaţiile contribuie esențial la arhitectura locală. degradările la nivelul acesteia (vezi
conştientă, periodică, din partea erau cariere, se folosea piatra de râu.
durabilitatea clădirilor. Acolo unde este Se poate construi un trotuar de şi recomandările generale). Nu se
utilizatorilor. Materialele recomandate, De la mijlocul secolului al XX-lea,
posibil din punct de vedere structural gardă perimetral, cu pantă suficientă, vor „sigila” terenurile cu radiere sau
în funcţie de zona în care urmează să cimentul se folosește ca liant pentru
(dar și tehnologic şi economic), în care să îndepărteze apele pluviale şape realizate din ciment, pivniţele
se realizeze investiţia, sunt, după caz: fundațiile de piatră, deși nu este cea
funcţie de zona seismică în care se de fundaţia construcţiei. Acesta va vor păstra sau vor „primi” goluri de
piatra, cărămida, betonul armat. mai bună soluție. Cimentul este un
încadrează construcţia, se vor folosi fi realizat din materiale naturale, ventilaţie în soclu, la nivel de siguranţă
Aspectele principale care material mai dur decât majoritatea
tehnici tradiţionale. prin metodă uscată în pat de nisip. împotriva inundării, pentru uscarea
trebuie avute în vedere fac rocilor și, odată cu infiltrația apei,
Se vor folosi sisteme tradiționale În punctele de scurgere a apelor pereţilor. Se va folosi cu precădere
referire la: siguranţă şi stabilitate, fundația este expusă la ciclurile de
(fundații continue pe sub ziduri pluviale, se vor realiza detalii care mortar de pământ sau de var, variante
compatibilitatea materialelor de îngheț/dezgheț (în medie, 40 pe an),
portante sau fundații izolate), nu să favorizeze expulzarea acestora care permit evaporarea apei infiltrate.
alcătuire, compatibilitatea materialelor în urma cărora cimentul va măcina
se vor „sigila” terenurile cu radiere şi îndepărtarea lor de construcţie Se va repara/construi (dacă este
de acoperire, termoizolaţiile şi suprafața rocii cu care se află în
sau șape realizate din ciment, ci (direcţionare preponderentă către cazul) trotuar de gardă perimetral, cu
hidroizolaţiile, realizarea straturilor contact. Astfel, piatra se deteriorează
se vor adopta soluții ecodurabile; suprafeţele verzi amenajate). pantă suficientă, care să îndepărteze
de drenaj pentru îndepărtarea apelor mult mai ușor decât liantul.
de la nivelul fundaţiei, materialele şi Fundațiile caselor vechi par unde sunt necesare, se vor face apele pluviale de fundaţia construcţiei
modalităţile de realizare a trotuarului a fi „uscate”, aspect conferit de sisteme subterane de drenare (drenaj B. Construcții noi cu fără a intra in contact direct sau a sigila
francez). Acolo unde se păstrează pereții sau fundația clădirii alăturate
de gardă, îmbinarea soclu/material de măcinarea și căderea rostului
fundația tradițională, se va evita gabarit mare (250 – 395 lui. Acesta se va realiza din materiale
impermeabilizarea acestora. mp), de tip monovolum naturale, pozate uscat pe strat de
Se recomandă, mai degrabă, nisip, va avea rosturi de dilataţie,
realizarea unui drenaj perimetral. Pentru acest tip de construcții, se iar în punctele de scurgere a apelor
Pentru elementele izolate aflate vor adopta soluțiile de la punctul A. pluviale se vor realiza detalii care
în contact cu solul se pot adopta să favorizeze expulzarea acestora
soluții de impregnare sau se şi îndepărtarea lor de construcţie
poate opta pentru aplicarea unor C. Intervenţii pe (direcţionare preponderentă către
materiale de hidroizolare. Materialele construcţiile existente suprafeţele verzi amenajate).
recomandate, în funcţie de zona Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
în care urmează să se realizeze (de gabarit mic, cont de recomandările din capitolele
investiţia şi de tipul acesteia, sunt, mediu sau mare, anterioare, în funcţie de volumul
după caz: piatră, cărămidă, beton (cu rezultat al construcţiei.
1 condiţia să se realizeze fundaţii sub dispuse pavilionar
zidurile portante; nu se recomandă
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE Tâmplăriile se băițuiau sau se
foloseau vopsele pe bază de ulei.
Odată cu dorința de urbanizare, NU!
Prevederile referitoare la uşi dispune de un montant orizontal la apar și decorațiile: în primul rând,
şi ferestre privesc dimensiunea, treimea superioară, care divide astfel pe montantul orizontal (profiluri cu o
proporția și ritmul golurilor, materialele fereastra în două foi mai mari la baghetă decorativă) și pe montanții
de construcţie, conformaţia acestora, partea inferioară și două ochiuri mici verticali, prin profilare și adăugarea
soluţiile de umbrire şi culorile. la partea superioară (așa-numitele unor capete de diamant sau a
Acolo unde este posibil, se supraluminatoare sau oberlihturi). unor capiteluri. Feroneria (colțarii,
recomandă apelarea la tehnici şi Supraluminatoarele permiteau balamalele, clanțele, butoanele) erau
meşteşugari tradiţionali pentru aerisirea permanentă a încăperilor realizate din fier forjat.
realizarea tâmplăriei interioare şi fără a permite intrarea frauduloasă
exterioare, ca şi pentru realizarea în interior. Ușile, la rândul lor, au fost

46
46 feroneriilor şi/sau a diverselor
elemente decorative de mascare,
care pot fi bătute sau turnate.
dublate, pentru o termoizolare mai
eficientă. Foile de exterior de obicei
sunt pline (realizate din scânduri
DA

montate prin sistem lambă și uluc


Recomandările se grupează în trei sau chenare de foioase cu tăblii de
categorii: scândură sau placaj). Tâmplăriile
se montau în goluri de zidărie cu
A. Construcții cu gabarit mic buiandrug din lemn de esență tare
(<120 mp), construcții cu gabarit la partea superioară sau – în cazul
mediu (120 – 250 mp) și construcții pereților de grinzi de lemn – între doi
cu gabarit mare (250 – 395 mp), stâlpi de lemn cu grindă de perete pe
dispuse în sistem pavilionar post de buiandrug. Tocurile (ascunse
B. Construcții cu gabarit mare sau la vedere) erau realizate din
(250 – 395 mp), de tip monovolum lemn de esență tare și, începând
C. Intervenţii pe construcţiile din secolul al XX-lea, căptușite cu
existente (de gabarit mic, mediu scândură sau tăblii. Cercevelele, 2
sau mare, dispuse pavilionar sau blănurile, placajele, montanții, șipcile
monovolum) și pervazurile se realizau din lemn de
brad. Ferestrele vechi dispuneau de
Toate elementele de tâmplărie au foi de sticlă presată subțiri (2,5 mm). 5
nevoie de întreţinere în exploatare (în Foile nu se montau prin chituire, ci
mai mică sau în mai mare măsură). se fixau cu baghete de lemn teșite. AȘA NU: Rulouri de plastic, aplicate deasupra tâmplăriei tradiționale
Realizarea de alcătuiri constructive
corecte, cu materiale naturale,
compatibile, de calitate, precum şi
urmărirea în execuţie le pot asigura o DA
durată mai mare de viaţă, împreună NU!
cu o întreţinere conştientă, periodică,
din partea utilizatorilor. 3
AȘA DA: Fereastră dublă, cu două
5.4.1. Specificul canaturi cu câte trei ochiuri (unul
local dintre cele mai vechi tipuri de ferestre
pastrate și în prezent) – Bonțida
Golurile casei tradiționale au
fost dimensionate la minimum,
proporționate conform secțiunii DA
de aur (circa 2/3) și așezate cu
axa lungă pe verticală. Fațadele
aveau un ritm caracteristic, dat de
alternarea golurilor mici cu porțiunile
de plin (zidite). Cele mai vechi case
dispuneau de o singură foaie de ușă
și de un singur rând de vitraj. Foile
acestor ferestre erau, de obicei,
împărțite în trei și cu deschidere către
exterior. 1 4 6
La începutul secolului al XX-lea,
ferestrele au fost dublate cu foi ce AȘA DA: Fereastră într-o singură
se deschideau către interior. Un tip foaie de geam (imagine din Bonțida) AȘA DA: Fereastră într-o singură AȘA NU: Schimbarea tâmplăriei tradiționale cu cea de PVC nu este adecvată.
mai recent de ferestre este cel care foaie de geam (imagine din Bonțida)
5.4.2. Recomandări privitoare la eficienţa energetică, se
poate folosi vitrajul termoizolant (cu
două sau trei foi). Pentru a asigura DA DA
un grad sporit de izolare fonică
A. Construcții noi cu (pentru construcţiile situate pe lângă
gabarit mic (<120 mp), drumurile cu circulaţie intensă sau dacă
funcţia o impune), atât pentru vitrajul
construcții noi cu termoizolant, cât şi pentru pentru
gabarit mediu (120 – vitrajul simplu de la geamurile duble,
se pot folosi foi de sticlă de grosimi
250 mp) și construcții diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
noi cu gabarit mare Geamul folosit va fi cu preponderenţă
transparent, poate fi acoperit cu diverse
(250 – 395 mp), dispuse
în sistem pavilionar
folii care să realizeze controlul solar, fără
a modifica culoarea şi textura acestuia.
Nu se vor folosi: geam bombat, geam
47
Materialele reflectorizant, geam oglindă. În mod
Ferestrele şi uşile vor fi realizate din excepţional şi justificat, atunci când
lemn (masiv sau stratificat) tratat cu contextul şi funcţia o impun, se pot
ulei, ceruit cu ulei, băițuit sau vopsit folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
în culori tradiționale, cu feronerie ale sticlei (de exemplu, folii speciale
metalică. Pentru tâmplăria exterioară, necesare măsurilor antiefracţie sau
se va folosi lemn de esenţă tare. În antivandalism).
realizarea acestora, se vor respecta Pentru asigurarea cerinţelor privitoare
tehnicile tradiţionale şi se vor activa, la igienă şi sănătate, se vor folosi
pe cât posibil, meşterii din zonă. aerisitoare cu acţionare automată
Tâmplăria poate fi simplă sau dublă, (incluse în tocul geamului) sau 3 4
în funcţie de necesarul de izolare manuală, pentru a asigura o ventilare
termică corelat cu climatul şi factorii de naturală a spaţiilor interioare, atunci
mediu din zona în care se inserează când alcătuirea ferestrelor generează AȘA DA: Forma și dimensiunile ferestrelor tradiționale, precum și ritmul lor, sunt elemente definitorii ale specificului local
construcţia. Elementele componente o soluţie etanşă, care nu permite și vor fi preluate și în cazul noilor construcții
ale tâmplăriei: rame, cercevele, împrospătarea aerului (altfel, fiind
şprosuri, traverse, montanți etc. se vor necesare sisteme suplimentare de
realiza din lemn. În mod excepțional, ventilare mecanică sau naturală).
pentru conformarea la reglementările
privind rezistența la foc, care nu poate fi Conformaţia ferestrelor
obținută cu lemn, sau pentru rezistența Ferestrele vor respecta proporţiile
la deteriorările cauzate de animale, se tradiţionale între lungime şi lăţime în
poate folosi tâmplărie metalică, strict în special la fațada principală, pentru a da DA DA
amplasamentele impuse de lege. o unitate stilistică desfășuratei stradale.
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale Se recomandă alternarea unor goluri

DA NU!

1 2 5 6

AȘA DA: Dimensiunea golurilor AȘA NU: Proporția ferestrelor este AȘA DA: Proporția și ritmul golurilor construcției noi respectă specificul local – AȘA DA: Fereastră nouă din lemn,
și a ferestrelor respectă întocmai nehotarâtă și nu respectă specificul proiect realizat cu finanțare europeană. inspirată din specificul local, prevăzută cu
specificul local. local; împărțirea canaturilor este accesorii de impermeabilizare și înlăturare
impersonală, iar ritmul golurilor nu are a apei. Confecționarea lor se poate
nicio legătură cu specificul local. face într-un atelier local, sprijinind astfel
economia locală.
mici, specifice arhitecturii vernaculare,
cu vitraje mari, de dimensiunea unui
B. Construcții noi cu necesare sisteme suplimentare de
ventilare mecanică sau naturală).
perete, pentru funcțiuni principale care gabarit mare (250 – 395 DA
necesită un iluminat corespunzător.
Se admit, ca accente compoziţionale
mp), de tip monovolum Conformaţia ferestrelor
Dimensiunile golurilor vor respecta

bine justificate (deschidere către peisaj, Materialele logica procesului tehnologic de la
folosire pasivă a energiei solare), altele Ferestrele şi uşile vor fi realizate din interior.
decât verandele, panourile vitrate de lemn (masiv sau stratificat) tratat cu Ferestrele vor avea, în general, o
dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii naturale, geometrie simplă şi neornamentată.
de 30 % din suprafața fațadei, dispuse cu feronerie metalică. Pentru tâmplăria Nu se vor realiza goluri atipice: cerc,
cu preponderenţă spre interiorul lotului. exterioară, se va folosi lemn de triunghi, romb, hexagon etc. (care în
Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, esenţă tare. Se vor respecta tehnicile exploatare pot dovedi diverse vicii/
triunghi, romb, hexagon etc. (care în tradiţionale şi se vor angrena, pe cât inconveniente: neetanşeizare corectă

48
48
exploatare pot dovedi diverse vicii/
inconveniente: neetanşeizare corectă
datorată formei atipice, soluţii de
posibil, meşterii din zonă. Tâmplăria
poate fi simplă sau dublă, în funcţie
de necesarul de izolare termică corelat
datorată formei atipice, soluţii de
umbrire atipice, costisitoare şi uneori
ineficiente şi inestetice etc.).
umbrire atipice, costisitoare şi uneori cu climatul şi factorii de mediu din
ineficiente şi inestetice etc.). zona în care se inserează construcţia.
Elementele componente ale tâmplăriei:
Soluţiile de umbrire rame, cercevele, şprosuri, traverse etc.,
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, se vor realiza din lemn.
se vor folosi obloanele din lemn, În mod excepțional, pentru
streșinile sau vegetația. În cazuri 1
conformarea la reglementările privind
justificate formal sau funcțional, se rezistența la foc, care nu poate fi obținută
pot prevedea obloane sau măști din cu lemn, se poate folosi tâmplărie AȘA DA: Necesitatea de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura
lemn, după forma și aspectul ușilor și a metalică, strict în amplasamentele fațadei. Pereții vitrați pot fi dublați de un element de umbrire din lemn, care trimite
închiderilor de la anexele gospodărești impuse de lege. La funcţiunile cu flux la detaliile de închidere ale construcțiilor tradiționale.
specific locale. de circulaţie mai mare interior/exterior
Soluţiile de umbrire alese trebuie să se pot folosi uși batante, glisante etc.,
respecte soluţiile tradiţionale existente panouri de sticlă mobile sau goluri
în zonă. Acestea vor fi realizate din cu dimensiuni agabaritice faţă de
lemn, se vor monta cu preponderenţă specificul zonei.
la exterior (pentru a asigura un control
climatic şi o protecţie suplimentară a
Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale DA
privitoare la eficienţa energetică, se
ferestrelor împotriva intemperiilor) şi pot poate folosi vitrajul termoizolant (cu
avea lamele reglabile, care să permită două sau trei foi). Pentru a asigura un
un grad de umbrire optim, ajustabil, grad sporit de izolare fonică (pentru
pe toată perioada zilei şi în funcţie de construcţiile situate pe marginea
fiecare anotimp, dar să nu împiedice, drumurilor cu circulaţie intensă sau
în acelaşi timp, pătrunderea luminii dacă funcţia o impune), atât pentru
din exterior. Nu se vor folosi storuri și vitrajul termoizolant, cât şi pentru
rulouri exterioare, montate aparent, fără vitrajul simplu de la geamurile duble
reglaje, care iau din lumina geamului. se pot folosi foi de sticlă de grosimi
Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
acolo unde sunt necesare şi justificate, Geamul folosit va fi cu preponderenţă
se pot instala soluţii de umbrire din transparent, poate fi acoperit cu diverse
lemn, fixe sau cu lamele cu unghi folii care să realizeze controlul solar, fără
reglabil, care să camufleze elementele a modifica culoarea şi textura acestuia.
discrepante în ansamblul volumetric. Nu se vor folosi: geam bombat, geam
Se interzice ca aceste conformaţii să reflectorizant, geam oglindă. În mod
se realizeze pe faţadele dinspre stradă. excepţional şi justificat, atunci când
Elementele de lemn se vor proteja cu contextul şi funcţia o impun, se pot
uleiuri, ceruri sau cu alte soluţii naturale. folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
ale sticlei (de exemplu: folii speciale
Culorile necesare măsurilor antiefracţie sau
Tâmplăria exterioară şi elementele de antivandalism).
umbrire sau alte elemente decorative Pentru asigurarea cerinţelor
se pot vopsi în în diferite nuanțe opace, privitoare la igienă şi sănătate, se
nesaturate, cu pigmenți naturali, care vor folosi aerisitoare cu acţionare
nu modifică aspectul lemnului și nu automată (incluse în tocul geamului)
dau senzația de ud sau lucios. Pentru sau manuală, pentru a asigura o 2
colorare, se vor folosi cu precădere ventilare naturală a spaţiilor interioare,
pigmenţii naturali. atunci când alcătuirea ferestrelor
duce la etanşeizare, care nu permite AȘA DA: Golurile și ușile corespund necesităților de utilizare, iar alternarea ferestrelor mici cu ușile mari de acces, care
împrospătarea aerului (altfel, fiind preiau liniile de compoziție a ferestrelor, intră într-o alcătuire echilibrată.
Soluţiile de umbrire vor conserva şi se vor recondiţiona automată (incluse în tocul geamului)
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, folosindu-se aceleaşi materiale şi sau manuală, pentru a asigura o
se vor folosi obloanele din lemn, tehnici constructive (atât elementele ventilare naturală a spaţiilor interioare, DA DA
streșinile sau vegetația. În cazuri cu forme tipice, cât şi cele cu forme atunci când alcătuirea ferestrelor
justificate formal sau funcțional, se atipice) sau se vor înlocui, fără generează etanşeitate, care nu
pot prevedea obloane sau măști modificarea împărţirii specifice sau a permite împrospătarea aerului (altfel,
din lemn, după forma și aspectul detaliilor de tâmplărie. Tâmplăria din fiind necesare sisteme suplimentare
ușilor și a închiderilor de la anexele PVC sau cea metalică se va înlocui de ventilare mecanică sau naturală).
gospodărești specific locale. cu tâmplărie din lemn masiv sau
Soluţiile de umbrire alese trebuie să stratificat. Pentru sporirea confortului
respecte soluţiile tradiţionale existente de izolare termică, se permite, acolo DA
în zonă. Acestea vor fi realizate din unde fereastra este într-o singură
lemn, se vor monta cu preponderenţă foaie, să se dubleze în spatele ei cu o
la exterior (pentru a asigura un control
climatic şi o protecţie suplimentară
a ferestrelor împotriva intemperiilor)
fereatră cu vitraj termoizolant în două
sau trei foi într-un singur canat, astfel
încat intervenția să nu se observe din
49
şi pot avea lamele reglabile, care să exterior. Se va avea grijă ca fereastra
permită un grad de umbrire optim, tradițională să se poată deschide
ajustabil, pe toată perioada zilei şi înspre interior.
în funcţie de fiecare anotimp, dar Tâmplăria poate fi simplă sau
să nu împiedice, în acelaşi timp, dublă, în funcţie de necesarul de
pătrunderea luminii din exterior. Nu se izolare termică corelat cu climatul
vor folosi rulouri exterioare, montate şi factorii de mediu din zona în care
aparent, fără reglaje, care iau din se inserează construcţia. Elementele
lumina geamului. componente ale tâmplăriei: rame,
Pentru vitrajele cu suprafeţe cercevele, şprosuri, traverse etc.
mari, acolo unde sunt necesare şi se vor realiza din lemn. În mod
justificate, se pot instala soluţii de excepțional, pentru conformarea la
umbrire din lemn, fixe sau cu lamele reglementările privind rezistența la
cu unghi reglabil, care să camufleze foc, care nu poate fi obținută cu lemn, 1 3 4
elementele discrepante în ansamblul se poate folosi tâmplărie metalică,
volumetric. Se recomandă ca aceste strict în amplasamentele impuse AȘA DA: Pentru clădiri vechi fără valoare AȘA DA: Ferestrele tradiționale merită restaurate atunci când se prezintă în condiții
conformaţii să nu se realizeze pe de lege. La funcţiunile cu flux de istorică mare, se poate recurge la soluția acceptabile. Elementele degradate din lemn trebuie înlocuite, feroneria făcută să
faţadele dinspre stradă. Elementele circulaţie mai mare interior/exterior, se unei ferestre din lemn cu croi tradițional funcționeze din nou, iar întreg ansamblul trebuie protejat de o peliculă de vopsea.
de lemn se vor proteja cu uleiuri, pot folosi panouri de sticlă mobile sau cu un singur rând de geamuri multistrat:
ceruri sau alte soluţii naturale. goluri cu dimensiuni agabaritice faţă cunoscutele ferestre de tip termopan.
de specificul zonei.
Culorile Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
Tâmplăria exterioară şi elementele privitoare la eficienţa energetică,
de umbrire sau alte elemente se poate folosi vitrajul termoizolant
decorative se pot vopsi în diferite (cu două sau trei foi). Pentru a DA DA
nuanțe opace, nesaturate sau cu asigura un grad sporit de izolare
pigmenți naturali, care nu modifică fonică (pentru construcţiile situate
aspectul lemnului și nu dau senzația pe marginea drumurilor cu circulaţie
de ud sau lucios. Pentru colorare, intensă sau dacă funcţia o impune),
se vor folosi cu precădere pigmenţii atât pentru vitrajul termoizolant, cât
naturali. şi pentru pentru vitrajul simplu de la
geamurile duble, se pot folosi foi de
C. Intervenţii pe sticlă de grosimi diferite, care „rup”
vibraţia sunetului. Geamul folosit
construcţiile existente (de va fi cu preponderenţă transparent,
gabarit mic, mediu sau putând fi acoperit cu diverse folii care
mare, dispuse pavilionar să realizeze controlul solar, fără a
sau monovolum) modifica culoarea şi textura acestuia.
Nu se vor folosi: geam bombat,
Materialele geam reflectorizant, geam oglindă.
Ferestrele şi uşile vor fi realizate din În mod excepţional şi justificat, atunci
lemn (masiv sau stratificat) tratat cu când contextul şi funcţia o impun, se
ulei de in, ceruit sau vopsit cu soluţii pot folosi şi alte tipuri de prelucrări/
naturale, cu feronerie metalică. Pentru acoperiri ale sticlei (de exemplu:
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn folii speciale necesare măsurilor 2
de esenţă tare. În realizarea acestora, antiefracţie sau antivandalism). 5
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi Pentru asigurarea cerinţelor
se vor angrena, pe cât posibil, meşterii privitoare la igienă şi sănătate, se AȘA DA: Fereastră nouă cu două rânduri AȘA DA: Ușă nouă, confecționată după modelul originar
din zonă. Elementele valoroase se vor folosi aerisitoare cu acţionare de geamuri, primul fiind multistrat
DA DA NU!

50
50

1 4

AȘA NU: Folosirea materialelor din PVC


și împărțirea prin baghete false este
interzisă.
DA

DA

2 3 5
AȘA DA: Se recomandă repararea
AȘA DA: Inexistența în trecut a unor ferestre pentru funcțiuni precum baie, mansardă, AȘA DA: În lipsa existenței unui model originar, se poate recurge la o soluție modernă. ferestrelor originare și nu înlocuirea lor cu
restaurant etc., poate lăsa loc liber unei abordări creative în acest domeniu – imaginea altele noi, cu tâmplăria de PVC, cele din
este dintr-un proiect realizat cu finanțare europeană. lemn find mult mai estetice și adaptate la
nevoile construcților vechi.
Conformaţia ferestrelor Soluţiile de umbrire
Culorile
Elementele valoroase se vor Elementele valoroase se vor
conserva şi se vor recondiţiona, conserva şi se vor recondiţiona Tâmplăria exterioară şi elementele de
folosindu-se aceleaşi materiale şi folosindu-se aceleaşi materiale şi umbrire sau alte elemente decorative
tehnici constructive (atât elementele tehnici constructive (atât elementele se pot vopsi în diferite nuanțe opace,
cu forme tipice, cât şi cele cu forme cu forme tipice, cât şi cele cu forme nesaturate, de preferabil, menținând
atipice), sau se vor înlocui, fără atipice), sau se vor înlocui, fără culoarea originară, sau cu pigmenți
modificarea împărţirii specifice. modificarea împărţirii specifice. naturali care nu modifică aspectul
Tâmplăria din PVC sau cea metalică Elementele metalice sau din PVC se lemnului și nu dau senzația de ud sau
se va înlocui cu tâmplărie din lemn vor înlocui cu lemn. lucios. Pentru colorare, se vor folosi
masiv sau stratificat. cu precădere pigmenţii naturali.
5.5. ELEMENTELE DE FAŢADĂ basoreliefuri turnate.
Zidurile de chirpici nu puteau susține
decorații aplicate prin lipitură direct de
acestora, împreună cu o întreţinere
conştientă, periodică, din partea
utilizatorilor.
atât principiilor de rezistenţă şi
stabilitate (în raport cu vânturile, factorii
de mediu, încadrarea seismică), cât
5.5.1. Specificul local: realizat construcția.
Pe lângă parapetul târnațului,
grinzi; de aceea, metoda a fost înlocuită
treptat cu aplicarea mortarului de var în A. Construcții noi cu şi reglementărilor privind protecţia la
foc (există un mare risc de incendiu
registre orizontale decorațiile se regăsesc la portițele mai multe straturi, pe un suport de lațuri gabarit mic (<120mp), în special în zonele de traversare a
(coamă, cornișă, brâu, târnațului, în zona de contravântuire
a stâlpilor târnațului, la șorțurile de
sau plasă. Decorațiile din mortar sau
din ipsos pot fi foarte simple (chenare, construcții noi cu şarpantei şi, eventual, a altor elemente
constructive din lemn). Hornurile vor fi
soclu, parapete) şi sub streașină, la scândura de țiglă și brâie fără profiluri, pilaștri) sau mai gabarit mediu (120 – zidite la exterior din cărămidă, piatră
verticale (târnaț, stâlpi, la colțurile triunghiului formate de cele
două ape ale acoperișului la fațada
elaborate (de la denticule până la
basoreliefuri florale sau antropomorfe). 250 mp) și construcții sau realizate din elemente ceramice
prefabricate tencuite. Pe cât posibil,
pilaștri, bosaje de colț, principală sau la foișor. Decorațiile noi cu gabarit mare va respecta forma şi materialele de
lezenă, coş de fum etc.) de parapet imită formele elementelor
5.5.2. Recomandări (250 – 395 mp), dispuse finisaj locale: în general, mortare de var

51
istorice de balustradă realizate din nezugrăvite. Nu se acceptă paramentul
În Câmpia Transilvaniei, decorațiile piatră. în sistem pavilionar aparent de cărămidă și nici coșurile
În zona Câmpia Transilvaniei, a avut Recomandările se grupează în trei metalice aparente.
de fațadă apar ca o influență urbană. categorii: A.1 Marcarea registrelor orizontale A.3. Timpanele și decoraţiile de
Ele se găsesc cu precădere la clădirile un mare impact o alternativă a stilului
ecletic: modelul vilei de tip elvețian. A. Construcții noi cu gabarit mic Soclul: va fi marcat volumetric şi prin faţadă
familiilor înstărite. Tencuirea pereților (<120 mp), construcții noi cu gabarit finisaje şi va corespunde specificului Se recomandă o abordare rezervată
exteriori apare din trei motive: protejarea Detaliile decorative nu sugerează nimic
legat de etnie, forma crucii fiind singurul mediu (120 – 250 mp) și construcții local. Cromatica va respecta specificul în ce privește preluarea elementelor
zidăriei, termoizolarea casei și crearea noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a decorative din arhitectura tradițională,
unui fond decorațiilor de scândură, din detaliu care indica clar apartenența
religioasă (ortodoxă, catolică sau dispuse în sistem pavilionar principiilor constructive s-a realizat în cu excepția acelora a căror simbolistică
mortar sau ipsos. Decorațiile vechi, la B. Construcții cu gabarit mare (250 capitolul 5.3. Fundaţiile. s-a păstrat și care sunt susținute încă de
elementele de lemn, se obțineau prin greco-catolică). La protestanți, crucea
este înlocuită cu simbolul pocalului, al – 395 mp), de tip monovolum Târnațul: va fi marcat ca registru meșteșugurile locale prin continuitate.
cioplire; scândura strunjită și traforajul C. Intervenţii pe construcţiile puternic orizontal pe faţadă, cu rol Pot fi preluate și reinterpretate detaliile
apar mai târziu. stelei sau al buzduganului.
La nivelul ferestrelor, ornamentele existente (de gabarit mic, mediu estetic şi funcţional (protecție împotriva care marchează registrele clădirii: profil
Odată cu apariția scândurii, sau mare, dispuse pavilionar sau precipitațiilor și asigurarea umbririi de streașină, profil de cornișă, profil de
decorarea lemnului devine mai ușoară. sunt mai rare. Ușa, fiind un element
de accent, primește mai multă atenție monovolum) pe timp de vară). Se va realiza cu brâu, pazia etc.
Prin folosirea utilajelor mecanice Toate materialele şi alcătuirile preponderenţă din lemn şi va respecta Profilurile și decorațiile vor fi realizate
ale secolului al XX-lea, frontoanele din punct de vedere estetic. La casele
mai înstărite, se preferă o arhitectură constructive au nevoie de întreţinere prin proporţii, formă şi volumetrie din mortar sau ipsos cu ajutorul unor
de scândură și parapetele târnațului în exploatare (în mai mică sau mai specificul local. șabloane. Nu se vor folosi elemente
cunosc o varietate mare de motive. eclectică.
Fațadele tencuite s-au răspândit de mare măsură). Realizarea de alcătuiri A.2 Marcarea registrelor verticale prefabricate din polistiren.
Această tehnică de decorare permitea constructive corecte, cu materiale Coşul de fum: preluat, conform A.4. Streşinile și burlanele
inscripționarea în timpane a unor la începutul secolului al XX-lea, oferind
un suport pentru decorații realizate naturale, compatibile, de calitate, necesităţilor actuale, drept coş pentru Streaşina, element cu rol de umbrire,
simboluri religioase, a inițialelor precum şi urmărirea în execuţie pot instalaţia de încălzire, trebuie realizat se va realiza conform specificului local
beneficiarului sau a anului în care s-a din mortar și ipsos prin intermediul
unor șabloane sau prin aplicarea unor asigura o durată mai mare de viaţă a din materiale solide, care să corespundă (ca formă şi elemente de decoraţie).
Pentru construcțiile din cărămidă unde
streașina se asimilează cu lățimea
profilului, aceasta nu va fi mai mare
DA DA de 20 cm, iar pentru construcțiile din
lemn, nu va depăși 50 cm. Jgheaburile
şi burlanele nu vor fi strălucitoare sau
realizate din materiale inadecvate, din
punctul de vedere al specificului local
și al sustenabilității, nu se vor evidenţia
coloristic la nivelul construcţiei şi vor
fi realizate din materiale durabile,
adecvate specificului local. Nu se vor
folosi elemente din PVC sau polietilenă.
Se pot folosi, acolo unde este cazul,
lanţuri care să direcţioneze scurgerea
apelor pluviale.
A.5. Materialele pentru finisaje
Folosirea de materiale naturale
locale, cum sunt piatra, lemnul, varul,
lutul, pigmenții naturali pentru var/
lut, este esențială pentru conservarea
peisajelor rurale deosebite.
Nu se vor folosi ca finisaje exterioare:
1 2 placările ceramice pentru pereţi şi
soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
AȘA DA: Coș de fum (imagine din Sic) AȘA DA: Esențializarea unor forme ale arhitecturii vernaculare precum brâul din inadecvate folosirii la exterior: atât
imagine poate fi de bun augur pentru tendința de încadrare în specificul local. Se acestea, cât şi materialele de punere
recomandă ca acestea să nu fie confecționate din poliester, ci să se apeleze la o în operă nu rezistă la cicluri repetate
echipă de meșteri locali (imagine din Sic). de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
în timp foarte scurt şi de multe ori realizarea unor alcătuiri compatibile aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a B.5. Materialele pentru finisaje azbest, materialele plastice sau PVC-
chiar favorizând apariţia infiltraţiilor), între materialele de construcţie şi principiilor constructive s-a realizat în Folosirea de materiale naturale ul.
sau tabla (tablă simplă, tablă cutată respectarea principiilor de asigurare capitolul 5.3. Fundaţiile. locale, cum sunt piatra, lemnul, Nu se vor realiza placări cu piatră
etc.), materialele care conţin azbest, a izolării termice, a hidroizolării, de În funcţie de soluţia şi de gabaritul varul, pigmenții naturali pentru var, spartă sau cu elemente de lemn care
materialele plastice sau PVC-ul, igienă şi sănătate, de siguranţă şi construcţiei, se pot marca şi alte este esențială pentru conservarea să dea un aspect „rustic”. Conceptul
similipiatra etc. Nu se vor realiza placări stabilitate, de rezistenţă la foc. Se pot registre orizontale, precum târnațul, peisajelor rurale deosebite. de „rustic” este diferit de conceptul de
cu piatră spartă sau cu elemente de folosi tehnologii alternative de asigurare care trebuie să se încadreze în Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: „tradiţional”.
lemn care să dea un aspect „rustic”. a alimentării cu energie electrică sau specificul şi scara locală, fără a se placările ceramice pentru pereţi şi Se pot folosi soluţii şi alcătuiri
Conceptul de „rustic” este diferit de termică, în condiţiile şi cu recomandările crea construcţii hidoase din punct soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt constructive naturale pentru pereţi
conceptul de „tradiţional” (și de cel de prezentate în capitolele anterioare: de vedere volumetric doar pentru a inadecvate folosirii la exterior: atât vegetali şi acoperişuri înierbate, cu
„specific local rural”). Se pot folosi soluţii panouri solare, panouri fotovoltaice, respecta cerinţele de încadrare în acestea, cât şi materialele de punere panta plată sau accentuată.
şi alcătuiri constructive naturale pentru turbine eoliene la scară redusă, pompe specific. Volumetria se va raporta la în operă nu rezistă la cicluri repetate
pereţi vegetali şi acoperişuri înierbate, de căldură etc. construcţiile învecinate şi, pe plan de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se

52
52
cu pantă plată sau accentuată.

A.6. Culorile
A.8. Ierarhizarea fațadelor
Se vor trata diferit fațadele, în funcție de
estetic, nu va constitui un element
discrepant în ansamblul aşezării.
Marcarea registrelor orizontale
în timp foarte scurt şi de multe ori
chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
placările cu tablă (tablă simplă, tablă
Nu se vor folosi culori tari, contrastante. importanța și orientarea lor. În general, reprezintă un deziderat, însă nu este cutată etc.), materialele care conţin
Se va opta pentru folosirea nuanţelor clădirile din vatra satului sunt așezate obligatorie la acest tip de clădiri.
naturale sau a unor culori şi nuanţe pe limita de proprietate (fie aliniate la
nesaturate apropiate de cele naturale. stradă, fie și/sau lipite de limita laterală), B.2. Marcarea registrelor verticale
Albul poate fi folosit pretutindeni pentru ceea ce a dus la o tratare diferită a În funcţie de soluţia şi de gabaritul NU! DA
clădiri cu gabarit mic. Pigmenţii utilizaţi lor. Fațada cea mai elaborată este construcţiei, se vor marca registrele
în vopsele, uleiuri sau ceruri vor fi aproape în toate cazurile cea dinspre verticale, care să se încadreze în
naturali, caracteristici zonei. Pentru stradă (aliniată sau retrasă), care are specificul şi scara locală, fără a se
construcțiile noi, există posibilitatea marcate foarte clar registrele orizontale, crea construcţii hidoase din punct
folosirii paramentului aparent, fără o rigurozitate a ritmului și a dimensiunii de vedere volumetric doar pentru
zugrăveală, din tencuială lisă pe golurilor, finisaje mai prețioase. Înspre a respecta cerinţele de încadrare
bază de var cu nisip galben, aceasta curte, fațada beneficiază de o tratare în specificul local. Volumetria se va
reprezentând un specific local pregnant. asemănătoare, însă mult mai sumară. raporta la construcţiile învecinate 3
Se pot adăuga aditivi care să stabilizeze Ea este totuși zugrăvită. Fațada dinspre şi prin estetică nu va constitui un
tencuiala împotriva acțiunii factorilor grădină este, de obicei, nefinisată, din element discrepant în ansamblul AȘA NU: Se interzice pentru orice tip
climatici. Dacă totuși se optează pentru cărămidă sau piatră aparentă. Fațada aşezării. Marcarea registrelor verticale de construcție folosirea unor finisaje
zugrăvirea fațadelor, acestea vor fi dinspre vecin este reprezentată adesea reprezintă un deziderat, însă nu este metalice exterioare pe suprafețe mari,
tratate diferit în funcție de importanță și de un calcan tencuit cu nisip galben, dar obligatorie la acest tip de clădiri. precum tabla industrială. Se acceptă
poziționare. În general, zidurile dinspre nezugrăvit. 4
finisarea metalică pe suprafețe foarte
vecin (calcanele) nu erau zugrăvite, iar Se recomandă ierarhizarea tratării B.3. Timpanele și decoraţiile de mici, atunci când fluxul tehnologic sau AȘA DA: Finisarea cu lambriu
fațada din curte, opusă străzii, nu era fațadelor, ținând cont de specificul local. faţadă condițiile obiective de altă natură o de lemn se pretează pentru orice
nici măcar tencuită uneori. Se recomandă o abordare rezervată impun. dimensiune de clădire.
în ce privește preluarea elementelor
decorative din arhitectura tradițională,
cu excepția acelora a căror
simbolistică s-a păstrat și care sunt
NU! DA susținute încă de meșteșugurile locale NU! NU!
prin continuitate.

B.4. Streşinile și burlanele


Streaşina, element cu rol de umbrire,
se va realiza conform specificului local
1 2 (ca formă şi elemente de decoraţie).
Existenţa streşinilor reprezintă un
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea deziderat, însă nu este obligatorie
AȘA DA: Ritmul golurilor construcției la acest tip de clădiri. Jgheaburile şi
unor culori saturate, precum cea din noi respectă ritmul impus de clădirile
imagine; această intervenție, deși burlanele nu vor fi strălucitoare sau
vecine. realizate din materiale inadecvate,
este reversibilă, alterează calitatea
nu se vor evidenţia coloristic la 5
spațiului înconjurător – proiect realizat
cu finanțare europeană. B. Construcții noi cu nivelul construcţiei şi vor fi realizate
gabarit mare (250 – 395 din materiale durabile, adecvate AȘA NU: Se interzice, pentru orice tip de
specificului local. Nu se vor folosi 6
A.7. Tehnologiile
Se vor folosi tehnologiile locale (care
mp), de tip monovolum elemente din PVC sau polietilenă.
construcție, folosirea unor finisaje metalice
exterioare pe suprafețe mari, precum tabla
Se pot folosi, acolo unde este cazul, industrială. Se acceptă finisarea metalică AȘA NU: Se interzice placarea cu piatră
sunt cunoscute și accesibile celor care lanţuri care să direcţioneze scurgerea
execută, întrețin și utilizează lucrarea) B.1. Marcarea registrelor pe suprafețe foarte mici, atunci când fluxul și cu materiale ceramice a soclului și a
orizontale apelor pluviale. Sistemele de protejare tehnologic sau condițiile obiective de altă pereților. Aceste materiale trebuie puse în
sau ecodurabile, de secol XXI. Pentru împotriva intemperiilor vor fi doar la
oricare dintre variantele pentru care Soclul: se va marca volumetric şi prin natură o impun. operă în logica lor constructivă.
finisaje şi va corespunde specificului intrarea în clădire.
se optează, se va avea în vedere
local. Cromatica va respecta specificul
B.6. Culorile asigurare a alimentării cu energie construcţiile învecinate şi, din punct C.6. Culorile
Nu se vor folosi culori tari, electrică sau termică, în condiţiile şi cu de vedere estetic, nu va constitui un Nu se vor folosi culori tari, contrastante.
contrastante. Se va opta pentru recomandările prezentate în capitolele element discrepant în ansamblul NU! Se va opta pentru folosirea nuanţelor
folosirea nuanţelor naturale ale anterioare: panouri solare, panouri aşezării în care se încadrează. naturale ale materialelor folosite sau
materialelor folosite sau a unor culori fotovoltaice, turbine eoliene la scară a unor culori şi nuanţe nesaturate,
şi nuanţe nesaturate, apropiate de redusă, pompe de căldură etc. C.3. Timpanele și apropiate de cele naturale. Pigmenţii
cele naturale. Pigmenţii utilizaţi în decoraţiile de faţadă utilizaţi în vopsele, uleiuri sau ceruri
vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi B.8. Instalaţiile şi Se vor păstra şi se vor valorifica vor fi naturali.
naturali. instalaţiile tehnologice decoraţiile tradiţionale existente
Acestea nu se vor poziţiona înspre la nivelul prispei, al obloanelor, al
stradă. Elementele aparente pentru stâlpilor, al streșinii, al paziei, al
DA instalaţii şi instalaţiile tehnologice capetelor de grinzi, dacă acestea
DA
vor fi realizate din materiale durabile sunt specifice peisajului cultural local.

53
(se exclud PVC-ul şi polietilena) şi Extinderile se vor încadra în specificul
vor avea culori sau vor fi vopsite în local, dar fără decorații, cu rare
nuanţe extrase din specificul local excepții.
al zonei în care se încadrează.
După caz, pot fi placate cu materiale C.4. Streşinile și burlanele
naturale, specifice zonei. Acestea nu Streaşina, element cu rol de umbrire,
vor constitui elemente dominante din se va păstra conformă specificului
diverse puncte de perspectivă sau local (ca formă şi elemente de
1 belvedere ale zonei, iar funcţionarea decoraţie) sau se va reconforma 4
lor nu va avea un impact negativ pentru a-l respecta. Jgheaburile şi
AȘA DA: Se recomandă folosirea asupra mediului şi a sănătăţii burlanele nu vor fi strălucitoare sau AȘA DA: Folosirea zugrăvelilor
unor culori neutre, precum cele din populaţiei locale. realizate din materiale inadecvate, 3 naturale pe bază de var face ca
imagine, pentru a marca existența nu se vor evidenţia coloristic la o fațadă tradițională să vibreze.
unei clădiri noi. C. Intervenţii pe nivelul construcţiei şi vor fi realizate AȘA NU: Este contraindicată folosirea Dacă se folosește un oxid natural
din materiale durabile, adecvate unor zugrăveli acrilice pe clădirile tradițional, se evită riscul de a ajunge
construcţiile existente (de specificului local. Nu se vor folosi tradiționale. Acestea nu aderă la la culori saturate, oricare ar fi această
gabarit mic, mediu sau elemente din PVC sau polietilenă. zugrăveala pe bază de var originară și culoare. Albastrul a fost folosit în
mare, dispuse pavilionar Se pot folosi, acolo unde este cazul, nu lasă pereții să respire. Decaparea trecut pe scară largă pe tot cuprinsul
sau monovolum) lanţuri care să direcţioneze scurgerea lor în caz de degradare este dificilă. zonei și al teritoriului României. Un
apelor pluviale. Se vor păstra acele motiv ar fi că piatra vânătă din care
NU! C.1. Marcarea registrelor elemente caracteristice şi valoroase este produs are efecte antiseptice și
orizontale pentru specificul în care se integrează. previne pe timpul verii apropierea de
Soclul: va fi marcat volumetric şi prin casă a insectelor, inclusiv a muștelor
finisaje şi va păstra sau va remodela C.5. Materialele pentru finisaje și a țânțarilor; o a doua explicație
existentul conform specificului local. Folosirea de materiale naturale este faptul că, în secolul al XIX-lea,
Cromatica va respecta specificul locale, cum sunt piatra, lemnul, membrii cu statut social identic din
aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a varul, pigmenții naturali pentru var, cadrul unei comunități își marcau în
principiilor constructive s-a realizat în este esențială pentru conservarea acest fel nivelul impozitelor pe care
capitolul 5.3. Fundaţiile. peisajelor rurale deosebite. urma să le perceapă perceptorul,
În funcţie de soluţia şi de gabaritul Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: ușurându-i astfel munca.
2 construcţiei, se vor păstra şi se vor placările ceramice pentru pereţi şi
marca şi alte registre orizontale soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
(târnațul, foișorul) care se încadrează inadecvate folosirii la exterior: atât NU!
AȘA NU: Zugrăvirea pereților în specificul şi scara locală, fără a acestea, cât şi materialele de punere
unei construcții noi în culori se crea construcţii hidoase din punct în operă nu rezistă la cicluri repetate
pastelate, nespecifice, este strict de vedere volumetric doar pentru de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-
nerecomandată. a respecta cerinţele de încadrare se în timp foarte scurt şi, adesea,
în specificul local. Volumetria se va chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
B.7. Tehnologiile păstra; în cazul extinderilor, se va placările cu tablă (tablă simplă, tablă
Se vor folosi tehnologiile locale (care raporta la construcţiile învecinate, cutată etc.), materialele care conţin
sunt cunoscute și accesibile celor iar din punct de vedere estetic, nu azbest, materialele plastice sau
care execută, întrețin și utilizează va constitui un element discrepant PVC-ul.
lucrarea) sau ecodurabile de secol în ansamblul aşezării în care se Nu se vor realiza placări cu piatră
XXI. Pentru oricare dintre variantele încadrează. spartă sau cu elemente de lemn care
pentru care se optează, se va avea în să dea un aspect „rustic”. Conceptul
vedere realizarea unor alcătuiri între C.2. Marcarea registrelor verticale de „rustic” este diferit de conceptul de
materiale de construcţie compatibile În funcţie de soluţia şi de gabaritul „tradiţional”.
şi respectarea principiilor de asigurare construcţiei, se vor păstra şi/sau Se pot folosi soluţii şi alcătuiri 5
a izolării termice, a hidroizolării, de marca registrele verticale care se constructive naturale pentru pereţi
igienă şi sănătate, de siguranţă şi încadrează în specificul şi scara locală. vegetali şi acoperişuri înierbate, cu AȘA NU: Se interzice placarea soclurilor și a pereților cu piatră sau cu plăci
stabilitate, de rezistenţă la foc. Se Volumetria se va încadra în specificul panta plată sau accentuată. din ceramică. Aceste materiale degradează aspectul de ansambu al fațadei și
pot folosi tehnologii alternative de local, iar extinderea se va raporta la trebuie puse în operă în logica lor constructivă.
AȘA DA: Culorile uzuale folosite
în trecut erau: albul, albastrul,
DA DA cărămiziul, ocrul și verdele.

DA

54
54

1 5 6

DA DA

DA
2 3

DA

4 7
C.7. Tehnologiile
NU! NU! Se vor folosi tehnologiile locale (care
sunt cunoscute și accesibile celor
care execută, întrețin și utilizează
lucrarea) sau ecodurabile, de secol
XXI. Pentru oricare dintre variantele
pentru care se optează, se va avea în
vedere realizarea unor alcătuiri între
materiale de construcţie compatibile
şi respectarea principiilor de asigurare
a izolării termice, a hidroizolării, de
igienă şi sănătate, de siguranţă şi

55
stabilitate, de rezistenţă la foc. Se
pot folosi tehnologii alternative de
asigurare a alimentării cu energie
electrică sau termică, în condiţiile
şi cu recomandările prezentate în
capitolele anterioare: panouri solare,
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la
scară redusă, pompe de căldură etc.
1 4 C.8. Instalaţiile şi instalaţiile
tehnologice (după caz)
AȘA NU: Se interzice folosirea Acestea nu se vor poziţiona înspre
culorilor stridente pentru zugrăvirea stradă. Elementele aparente pentru
fațadei. Aceasta distonează profund instalaţii şi instalaţii tehnologice vor
cu caracterul natural al plasticii fi realizate din materiale durabile
fațadei. Culorile uzuale care fac (se exclud PVC-ul şi polietilena) şi
obiectul acestei greșeli sunt: roșu, vor avea culori sau vor fi vopsite în
roz, violet, portocaliu, verde-aprins, nuanţe şi culori extrase din specificul
galben-citron, dar și altele. local al zonei în care se încadrează.
După caz, pot fi placate cu materiale
naturale, specifice zonei. Acestea nu
vor constitui elemente dominante din
diversele puncte de perspectivă sau
belvedere ale zonei, iar funcţionarea
lor nu va avea un impact negativ
NU! asupra mediului şi a sănătăţii
2 populaţiei locale.

NU!
NU!

6
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
placărilor de plastic sau a plăcilor
de gips-carton peste elementele de
lemn existente la nivelul târnațului, al
obloanelor, al stâlpilor,al streșinii, al
paziei, al capetelor de grinzi. Acestea
nefiind necesare, nu fac decât să
3 5 altereze imaginea casei tradiționale.
5.6. CONSTRUCȚIILE ANEXE DA

5.6.1. Specificul local (găbănaș, șopron, coteț).


În cazul parcelelor mai late,
construcțiile majore sunt dispuse pe
Caracterul mixt al ocupaţiilor a două rânduri, de o parte și de alta
influenţat în mod direct structura a curții. Tipul de lot cu șura dispusă
şi funcţionalitatea gospodăriei, perpendicular pe axa lungă a lotului,
care la rândul său reflectă natura delimitând curtea de grădină, este
îndeletnicirilor şi complexitatea
56
56
relativ rară.
acestora. Construcţiile anexe sunt
determinate de ocupaţia de bază
a familiei şi sunt proporţionale cu 5.6.2. Recomandări
statutul social al proprietarului. Astfel,
se disting: Anexele și acareturile îi conferă
▪▪ construcțiile ce aparțin casei: gospodăriei specificul și farmecul
bucătărie de vară, șopru; zonei. În niciun caz nu se recomandă
▪▪ adăposturile pentru păstrarea renunțarea la ele. În cazul
cerealelor și a fânului: șuri înalte și gospodăriilor unde nu-și mai găsesc
lungi, închise cu scândură (în multe întrebuințarea, vor primi alte funcțiuni.
cazuri, combinate cu grajduri), fânare, Astfel, pot fi amenajate garaje, spații
1
hambare pentru porumb (coșere); de depozitare, ateliere. În cazuri
▪▪ adăposturile pentru animale: deosebite, când casa este foarte AȘA DA: Organizarea gospodăriei, cu clădirile specifice (locuința și anexele) pe parcelă
grajduri (din lemn şi ulterior din piatră, valoroasă sub aspectul ei tradițional,
cărămidă de chirpici, cărămidă), locuința se poate amenaja într-una
şoproane, coteţe etc. (cu denumiri şi din anexele spațioase (de exemplu,
forme diferite, în funcţie de animalele șoprul). DA DA DA
pe care le adăpostesc); Prevederile se referă la formă,
▪▪ adăposturile pentru utilaje şi volum, amplasare, materialele de
unelte: şoproane şi șuri; construcţie, la conformaţia acestora,
▪▪ adăposturi în afara satului: târle, la soluţiile tehnice şi la compatibilitatea
staule și ceairuri. dintre materialele de alcătuire. Pe cât
În Câmpia Transilvaniei, întâlnim posibil, se recomandă să se apeleze la
două tipuri de gospodării: gospodăria tehnici tradiționale şi meșteri populari.
cu o singură curte și gospodăria Intervenţiile pe construcţiile existente
cu curte dublă, cea din urmă urmează să conserve cât mai mult din
caracteristică zonelor în care se fondul specific existent, elementele
creșteau multe cornute mari, care, în discrepante vor fi convertite astfel
secolele XVIII – XIX, iernau sub cerul încât să respecte specificul local. 2 3 4
liber în ocolul destinat lor. Orice extindere a acestora, în funcţie
Curtea din față (spre stradă) de gabarit, va urmări recomandările
găzduiește adăposturile pentru pentru grupa de construcţii noi în care AȘA DA: Porumbar AȘA DA: Anexe gospodărești
animale (șura cu grajduri și se încadrează.
cotețele), iar cea din spate, casa de Realizarea de alcătuiri constructive
locuit cu anexele gospodărești. Cele corecte, cu materiale naturale,
două curți erau despărțite cu gard. compatibile, de calitate, precum şi DA
În cazul parcelelor dreptunghiulare urmărirea în execuţie pot asigura o
(uneori amplasate cu latura lungă durată mai mare de viaţă a acestora,
spre stradă), casa se află pe o parte, împreună cu o întreţinere conştientă,
anexele mai mici pe partea cealaltă, periodică, din partea utilizatorilor.
iar șura – între cele două, în partea din Construcţiile anexe se pot reutiliza
spate a parcelei, paralelă cu strada. pentru noi funcţiuni propuse, cu
În unele cazuri, amplasarea păstrarea și integrarea în specificul
construcțiilor pe parcelă pare local al zonei şi păstrarea raportului
aleatorie, dar din punct de vedere dintre volumetria lor şi alte
funcțional, nicidecum nu este așa! volumetrii dominante: acestea nu vor
Forma mai răspândită este cea domina prin volumul şi plastica
lungă și îngustă, pe care construcțiile faţadelor corpul principal existent sau
majore sunt dispuse în șir, pe o elementul principal al ansamblului în 6
singură latură, pe latura opusă care urmează să se insereze. Se vor DA
poziționându-se doar anexe minore respecta recomandările din capitolele 5 AȘA DA: Bucătărie de vară
anterioare.
5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE
5.7.1. Specificul Pavimente şi amenajări exterioare
Amenajarea exterioară a terenului
sunt realizate fie din împletituri de
nuiele, fie din închideri cu lațuri.
orășenească. Ele nu își au locul
în mediul rural. Singura excepție
local este realizată din materiale locale şi Gardurile și porțile din fier forjat, este plasa de sârmă (de culoare NU!
depinde de necesităţile gospodăriei: beton, tablă, policarbonat sunt de naturală sau verde), care poate fi
Toate amenajările exterioare din piatră de râu pusă în dungă, lespezi factură nouă, preluate din moda folosită la delimitarea grădinilor pe
cadrul unei așezări rurale respectă de piatră așezate plat, pământ bătut, porțiunile mai puțin vizibile din stradă.
și se subordonează caracterului calupuri și grinzi de lemn, pietriș,
local. Materialele sunt exclusiv locale, eventual alei înierbate. Oamenii au
tehnicile de punere în operă sunt acordat o atenţie deosebită realizării NU!
şanţurilor de îndepărtare a apelor de
57
tradiționale. Amenajările exterioare
cuprind spațiile de legătură dintre lângă casă şi de lângă căile de acces
clădiri și spațiile exterioare, scările interioare, realizării pantelor necesare
exterioare, pavimentele, gardurile, scurgerii apei şi direcţionării acesteia 3
elementele de mobilier rural. către spaţiile verzi.
În cadrul gospodăriilor, este foarte
Spaţiile de trecere/ importantă pavarea și amenajarea AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
spaţiile exterioare căilor de evacuare a gunoaielor împrejmuirilor din PVC și fier forjat
Înainte de apariția târnațului, animaliere. în stil „rustic”. Aceste materiale
spațiul de trecere dintre casa de degradează imaginea așezărilor.
locuit și curte era o simplă platformă Vegetaţia
de piatră și pământ, fără stâlpi Vegetaţia exterioară deţine un rol
(numită podmol), care înconjura important în amenajarea curţii, pe
casa, iar mai târziu primește de-o parte având funcţie utilitară DA
stâlpi ornamentați și balustradă. (pomi şi arbuşti fructiferi, plantaţii de
Târnațul (veranda, foișorul) protecţie, umbrire), cât şi decorativă
este prezent la aproape (flori, arbuşti). Nucul se regăsește
toate casele, fiind de obicei plasat aproape în fiecare gospodărie, fiind
pe latura dinspre curte. Mai rar, se foarte util în reglarea nivelului pânzei 1
regăseşte pe două sau trei laturi. În de apă din sol. Vița-de-vie adesea
unele zone, târnațul este evazat la umbrește curțile zonei. AȘA NU: Este exclusă folosirea împrejmuirilor din PVC și fier forjat în stil „rustic”.
mijloc, formând un foișor de acces. În mediul rural, nu-și au locul arbuștii Aceste materiale degradează imaginea așezărilor.
În partea de vest și sud- și vegetația decorativă, plantarea lor
vest a Câmpiei Transilvaniei, fiind o modă orășenească.
apare târnațul din cărămidă cu
Împrejmuirile (gardurile)
arcade. Cel mai des întâlnit este
Împrejmuirea gospodăriei şi NU!
târnațul simplu, cu stâlpi şi grinzi
de lemn slab decorate, de regulă delimitarea spaţiilor funcţionale
cu decoruri geometrice, particulare. interioare s-au realizat, de-a lungul
În multe zone, târnațul (și foișorul) timpului, din mai multe considerente:
sunt închise cu ochiuri de ferestre. din necesitatea separării spaţiului
privat de spaţiul public, dar şi pentru 4
În situații nefericite, ele sunt zidite.
Balustrada este realizată din „apărarea” gospodăriei – care se
bârne de lemn orizontale, reflectă în garduri, cărora li se acordă AȘA DA: Împrejmuiri specifice, în fața
parapetul – din scânduri de lemn o importanţă sporită atât constructiv, cărora nu s-a turnat niciun trotuar de
dăltuite sau, mai nou, traforate. cât şi decorativ, având un grad de beton.
Este un element ce se poate opacizare crescut.
valorifica în prezent și care sporește Împrejmuirile tradiționale în Câmpie
suprafața utilă de locuire. erau din nuiele, spini, iar în zonele
cu lacuri, din stuf. Gardurile din DA
Scările exterioare piatră sau scânduri sunt mai recente.
Scările exterioare sunt în directă Împrejmuirile din piatră erau de mică
legătură cu intrarea în casă, înălțime; tradițional, erau acoperite cu
fiind realizate din piatră sau lemn. un capac de piatră (mai nou, de beton)
Parapetul este, în general, din zidărie, peste care se puneau pământ și
dar sunt situații în care este de plante. Împrejmuirile grădinilor
lemn. În unele zone, scara este sunt realizate din garduri de lemn
prevăzută cu portiță. Scările pot opace sau semiopace. Gardurile
fi libere sau acoperite sau, într-o opace sunt realizate din stâlpi 2 5
etapă ulterioară, incluse în spațiul din lemn de salcâm, cu închideri
interior al casei sau al târnațului. orizontale din scânduri de brad sau AȘA NU: Este exclusă folosirea împrejmuirilor din tablă. Aceasta degradează
stejar. Gardurile semitransparente imaginea așezărilor.
5.7.2 Recomandări constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate, precum
şi urmărirea în execuţie pot asigura o DA
Prevederile se referă la materialele durată mai mare de viaţă a acestora,
de construcţie, conformaţia acestora, împreună cu o întreţinere conştientă,
la soluţiile tehnice şi compatibilitatea periodică, din partea utilizatorilor.
dintre materialele de alcătuire.
Acolo unde este posibil, se
recomandă să se apeleze la tehnici
tradiționale şi meșteri populari. DA DA
Recomandările se grupează în două
categorii:

58
A. Construcții noi cu gabarit
58 mic (<120 mp), construcții noi
cu gabarit mediu (120 – 250 mp)
și construcții cu gabarit mare
(250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar
B. Construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţiile pe construcţiile
existente urmează să conserve cât
mai mult din fondul specific existent,
iar elementele discrepante vor fi
convertite în elemente care respectă
specificul local. Orice extindere a 5
acestora, în funcţie de gabarit, va
urmări recomandările pentru grupa de
construcţii noi în care se încadrează. AȘA DA: În zonele cu acces facil la
Toate materialele şi alcătuirile carierele de piatră de pe marginea
constructive au nevoie de întreţinere râurilor mari, precum Târnavele,
în exploatare (în mai mică sau mai Bârsa, Oltul, Mureșul și Cibinul, s-a
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
1 3 folosit preponderent piatra de râu.

DA DA DA

6
AȘA DA: Pavaj din piatră de gresie de
diferite dimensiuni

DA

2 4 7

AȘA DA: Materialele naturale dau un aspect plăcut întregului ansamblu, dar AȘA DA: Gardul din lemn este un tip de împrejmuire folosit adesea în satele din AȘA DA: Împrejmuirea din nuiele s-a
trebuie întreținute. Câmpia Transilvaniei. folosit adesea pentru a delimita
gospodăria de stradă.
A. Construcții noi cu Se va evita orice compus ce conţine arbuştilor. însă într-o proporţie redusă în cadrul şi igienă, atât pentru utilizatori, cât şi
gabarit mic (<120 mp), ciment de Portland şi asfalt sau răşini ansamblului constructiv. Nu se vor folosi pentru vecinătăţi. Acţiunile întreprinse
sintetice. Se vor folosi cu precădere Împrejmuirile culori stridente, materiale lucioase şi în acest sens nu trebuie să deranjeze
construcții noi cu gabarit sisteme permeabile la apă. Nu se Pentru tipurile de împrejmuiri folosite, sidefate, neîncadrate în specificul local. mediul şi să priveze vecinătăţile prin
mediu (120 – 250 mp) și vor impermeabiliza suprafețele prin se va ține cont de următoarele principii Nu se va folosi sârma ghimpată. poluare de orice fel (poluare fonică,
construcții noi cu gabarit platforme şi alei turnate din beton. Se (h max. 1,60 m): scurgeri de canalizare şi ape uzate,
mare (250 – 395 mp), dispuse va realiza o zonă de pietriș (de drenaj) ▪
▪împrejmuirea faţă de spaţiul Elementele de mobilier rural diverse alte infiltraţii şi materiale care
de minimum de 60 cm în jurul clădirilor, public: va fi opacă la stradă în cazul exterior: bancă, fântână, cruce, pot afecta pânza freatică, poluare
în sistem pavilionar și pentru a proteja pereții de umezeală. clădirior construite în vatra satului și adăpătoare etc. luminoasă etc.).
C. Intervenții pe Se vor crea jgheaburi/rigole la sol, sub semitransparentă în cazul clădirilor Mobilierul se va realiza cu Toate noile branşamente pentru
construcțiile existente streșini, pentru îndepărtarea apelor construite în afara vetrei satului; soclul preponderenţă din materiale naturale: electricitate, gaze, internet şi telefonie
pluviale. Platformele pentru autovehicule până la h = 60 cm poate fi complet opac; lemn, piatră. În alcătuirile constructive vor fi realizate îngropat. Nu se vor
Spaţiile de trecere/ și aleile carosabile vor fi pietruite și/sau ▪
▪împrejmuirea faţă de vecinătăţi: cu pot fi folosite şi alte materiale (de ex.: amplasa antenele TV satelit, de internet
spaţiile exterioare
Întrucât acestea reprezintă un aspect
dominant al specificului zonei, se
înierbate. În mod excepțional, dacă
există pericolul scurgerii de hidrocarburi,
se va permite construirea unei platforme
precădere semitransparentă; poate
fi opacă din motive de păstrare a
intimităţii; se recomandă ca această
prinderi metalice etc.), însă acestea
nu vor ocupa o pondere importantă și
se vor încadra în specificul şi formele
sau de telefonie mobilă în locuri vizibile
din circulaţiile publice și nu vor fi dispuse
vizibil cablurile CATV.
59
59
recomandă folosirea târnațului ca spaţiu de dimensiuni minime, cu alcătuirea și opacizare să fie dublată sau să se locale. Nu se vor folosi materiale ca Se pot amenaja locuri speciale, cu
funcţional şi estetic. Integrarea lui va ţine dotările conforme normativelor. Pe cât realizeze cu garduri înierbate/arbuşti betonul, metalul (de ex., pe băncile respectarea normelor sanitare, pentru
cont de specificul local în ce privește posibil, aceasta se va amplasa pe teren fructiferi; din beton/metal nu se poate sta vara/ crearea de compost din materialele
proporţiile tradiţionale şi materialele de sau se va masca astfel încât să nu fie ▪
▪împrejmuirile din cadrul parcelei: vor iarna), materiale strălucitoare (inox) sau organice rezultate din amplasament
alcătuire: piatră, cărămidă, lemn etc. vizibilă din spațiul public. fi transparente şi preferabil înierbate; alte materiale nespecifice (răşini, PVC, (resturi alimentare organice, deșeuri de
Elementele pot primi, de asemenea, Platformele și traseele de circulație Împrejmuirile şi porţile de intrare mase plastice, fibră de sticlă). Nu se textile organice, crengi, frunze, resturi
profiluri minime la brâie și cornișe, vor urmări suprafața terenului natural. se vor realiza din materiale locale, vor realiza placări cu piatră spartă sau vegetale, resturi animale, carton etc.).
în sensul evidențierii registrelor, ele Accesurile și amenajările din incintă naturale (piatră, lemn, nuiele, cu elemente de lemn care să dea un Se pot realiza soluţii de captare şi
având rolul de a sublinia şi de a potenţa vor ţine cont de accesul maşinilor de pământ), păstrându-se specificul aspect „rustic”. Conceptul de „rustic” refolosire a apelor pluviale.
frumuseţea şi valoarea construcţiei. intervenţie: pompieri, Salvare. local şi raportându-se la gabaritul este diferit de conceptul de „tradiţional”. Amplasarea panourilor fotovoltaice/
Nu se vor folosi materiale ca: inox, Culorile folosite vor fi cele ale împrejmuirilor adiacente şi al celor solare se va face astfel încât să
plastic, sticlă colorată (cu texturi şi materialelor naturale, nu se vor utiliza existente in zonă. Se va păstra aspectul Echiparea edilitară nu impieteze asupra imaginii de
culori nespecifice); metalul este puţin pigmenți tari şi nespecifici. Toate natural al materialelor folosite sau se Toate construcţiile trebuie să ansamblu a construcției și a peisajului
recomandabil: este un material care materialele folosite se vor trata în vor folosi tratamente tradiţionale pentru beneficieze de utilităţile necesare pentru înconjurător. Se recomandă o utilizare
reţine căldura şi creează disconfort în consecinţă şi se va urmări îngrijirea lor paramenti (de ex.: tencuieli şi văruieli desfăşurarea activităţilor previzionate, sub 15 % a suprafeței unui acoperiș
apropiere. periodică. ale soclurilor de piatră). cu respectarea normelor de sănătate pentru amplasarea panourilor.
Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu
Scările exterioare Vegetaţia va depăşi 2,00 m. Nu se vor realiza
Acestea vor marca, de regulă, accesul Se va conserva biodiversitatea garduri din elemente prefabricate NU! DA
principal şi vor avea rolul de a prelua (se va încerca, inclusiv, păstrarea metalice, tabla simplă şi tablă cutată,
eventualele diferenţe de nivel existente lângă construcţii a speciilor de păsări elemente din beton, policarbonat,
pe teren. Nu se vor realiza scări şi şi animale care asigură echilibrul materiale plastice, care să împiedice
accesuri care nu se încadrează în ecosistemului: rândunele, cucuvele, traversarea curenţilor de aer şi a
specificul local: scări monumentale, lilieci, vrăbii etc.), prin folosirea plantelor insectelor. Nu se vor realiza garduri care
realizate din materiale nespecifice, autohtone specifice zonei şi a practicilor să reţină şi să radieze căldura, având
placate cu ceramică sau cu aspect agricole tradiţionale. consecinţe directe şi imediate asupra
rustic. Treptele sau rampele vor fi În cadrul amenajării, se va păstra confortului resimţit în zona adiacentă
alcătuite din materiale naturale: lemn, ierarhizarea parcelei în mod similar şi distrugând (pârjolind) vegetaţia aflată
piatră, cărămidă şi nu vor fi marcate gospodăriei tipice: spaţiile de grădină în vecinătate. În alcătuiri constructive
de existenţa unor elemente decorative decorativă, livadă, fâneaţă (după caz). compatibile, se pot folosi materiale
excesive. Suprafaţa spaţiilor verzi va predomina nespecifice locului, care s-au dovedit
în cadrul gospodăriei (minimum 60 % necesare şi care prin culoare si textură
Pavimentele exterioare din suprafaţa terenului în cazul loturilor pot fi compatibile cu specificul local,
Se vor realiza din materiale locale răsfirate/risipite și minimum 50 % în
şi naturale: piatră, lemn, cărămidă; cazul loturilor adunate/înşiruite). Spaţiile 2
după caz, acestea pot fi înierbate. libere vizibile din drumurile publice vor NU!
Nu se acceptă fixarea elementelor de fi transformate în grădini decorative,
pavaj în beton. Se va asigura panta cuprinzând specii locale de plante. Nu AȘA NU: Se interzice montarea
se vor planta specii exotice sau specii contoarelor electrice pe fațada de 4
pentru scurgerea apelor pluviale şi
îndepărtarea acestora de construcţii cu rezistenţă ridicată, care pot tinde să la stradă, acest lucru riscând să
concomitent cu dirijarea către spaţiile ia locul celor autohtone (de exemplu, deterioreze decorațiile sau alte AȘA DA: Mod de mascare și de
verzi. cenuşer, Paulownia, oţetar-fals: inscripții încă nedecapate și urâțind protecție a unui contor electric
Nu se recomandă folosirea placărilor Ailanthus altissima). în același timp fațada. Se recomandă
din dale de ciment, a aleilor turnate: Vegetaţia se poate utiliza ca montarea lor în interiorul incintei,
cimentul fiind un material care absoarbe element arhitectural sau de mascare a 1 legislația prevăzând că acestea
construcţiilor cu gabarite care depăşesc 1 trebuie montate în locuri ușor
şi radiază căldura, accentuează
disconfortul termic mai ales în scara locului (vegetaţie care trebuie să accesibile și nu neapărat pe fațada
sezoanele călduroase, spațiul fiind fie prezentă şi pe timpul iernii). Nu este AȘA NU: Nu se recomandă folosirea de la stradă, așa cum se întâmplă
îngust într-o gospodărie tradițională. recomandabilă fasonarea decorativă a împrejmuirilor din tablă lucioasă. adesea.
B. Construcții noi cu Vegetaţia sta vara/iarna), materiale strălucitoare
gabarit mare (250 – 395 Suprafaţa spaţiilor verzi va fi (inox) sau alte materiale nespecifice
mp) de tip monovolum
conformă legilor și normativelor în (răşini, PVC, mase plastice, fibră de DA
vigoare. Spaţiile libere cuprinse între sticlă). Nu se vor realiza placări cu
aliniament și construcție vor fi plantate piatră spartă sau cu elemente de
Spaţiile de trecere/spaţiile cu specii locale de arbori și arbuști, lemn care să dea un aspect „rustic”.
exterioare într-o proporție de minim 50 %. Nu se Conceptul de „rustic” este diferit de
Se vor evita materialele precum: vor planta specii exotice sau specii cu conceptul de „tradiţional”.
inoxul, plasticul, sticla colorată (texturi rezistenţă ridicată, care pot tinde să ia
şi culori nespecifice), metal etc. locul speciilor autohtone (ex: cenuşer, Iluminarea exterioară
oţetar-fals: Ailanthus altissima). Corpurile de iluminat vor avea
Scările exterioare Vegetaţia se poate utiliza ca volume simple, fără ornamentări
Acestea vor marca, de regulă, element arhitectural sau de mascare excesive. Se recomandă folosirea

60
accesul principal şi vor avea rolul de a construcţiilor existente cu gabarite luminii calde, apropiate de cea
a prelua eventualele diferenţe de nivel care depăşesc scara locului (vegetaţie naturală (3 000 K). Iluminarea nu se
existente pe teren. Nu se vor realiza care trebuie să fie prezentă şi pe va realiza cu mai multe culori. Pe
scări monumentale, din materiale timpul iernii). Nu este recomandabilă cât posibil, se recomandă realizarea 1
nespecifice, placate cu ceramică fasonarea decorativă a arbuştilor. controlului luminii cu variatoare.
sau cu aspect rustic. Treptele sau AȘA DA: Păstrarea specificului străzii - drum pietruit, bine întreținut, delimitat de
rampele vor fi din materiale naturale: Împrejmuirile Echiparea edilitară zone înierbate și pomi fructiferi.
lemn, piatră, cărămidă. Scările pot Pentru tipurile de împrejmuiri Toate construcţiile trebuie să
fi realizate şi din alte materiale, folosite, se va ține cont de următoarele beneficieze de utilităţile necesare
nespecifice (metal), dacă au un principii: pentru desfăşurarea activităţilor
aspect discret. ▪▪ împrejmuirea faţă de spaţiul public: previzionate, cu respectarea normelor
va fi opacă sau semitransparentă, în de sănătate şi igienă, atât pentru DA
Pavimentele exterioare funcție de localizarea clădirii (în vatra utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
Se vor realiza din materiale satului sau în afara acesteia); Acţiunile întreprinse în acest sens
locale şi naturale: piatră, lemn, ▪▪ împrejmuirile faţă de vecinătăţi vor nu trebuie să deranjeze mediul şi să
cărămidă, adecvate nivelului de trafic fi cu precădere semitransparente; pot priveze vecinătăţile prin poluare de
corespunzător funcţiei; după caz, fi opace, pentru diminuarea poluării orice fel (poluare fonică, scurgeri de
acestea pot fi înierbate. Nu se acceptă vizuale, acolo unde este cazul; canalizare şi ape uzate, diverse alte
fixarea elementelor de pavaj în beton. ▪▪ împrejmuirile din cadrul parcelei infiltraţii şi materiale care pot afecta
Se va asigura panta pentru scurgerea vor fi transparente. pânza freatică, poluare luminoasă
apelor pluviale şi îndepărtarea de Împrejmuirile şi porţile de intrare etc.).
construcţii concomitent cu dirijarea se vor realiza din materiale naturale. Toate noile branşamente pentru 2
către spaţiile verzi. Înălţimea gardurilor nu va depăşi electricitate, gaze, internet şi telefonie
Se va realiza o zonă de pietriș (de 2,00 m. Nu se vor realiza garduri vor fi realizate îngropat. Nu se vor
drenaj) de minimum de 60 cm în jurul AȘA DA: Acoperirea parțială și protejarea fațadelor de dimensiuni mari ale
din elemente prefabricate metalice, amplasa antenele TV satelit, de halelor cu taluzuri de pământ acoperit cu vegetație, rezultat în urma escavărilor
clădirilor, pentru a proteja pereții de tablă simplă şi tablă cutată, elemente internet sau de telefonie mobilă în
umezeală. Se vor crea jgheaburi/ din timpul construirii obiectivului.
din beton, policarbonat, materiale locuri vizibile din drumurile publice
rigole la sol, sub streșini, pentru plastice. În alcătuirile constructive și e interzisă dispunerea vizibilă a
îndepărtarea apelor pluviale. compatibile, se pot folosi și alte cablurilor CATV.
Platformele pentru autovehicule materiale, care s-au dovedit necesare Se pot amenaja locuri speciale, cu DA
și aleile carosabile vor fi pietruite și/ şi care au o prezență discretă. respectarea normelor sanitare, pentru
sau înierbate. În mod excepțional, Nu se vor folosi culori stridente, crearea de compost din materialele
dacă există pericolul scurgerii de materiale lucioase şi sidefate. Pe organice rezultate din amplasament
hidrocarburi, se va permite construirea gardurile din plasă metalică sau (resturi alimentare organice, deșeuri
unei platforme de dimensiuni minime, pe elementele metalice ale altor de textile organice, crengi, frunze,
cu alcătuirea și dotările conform tipuri de gard se vor amplasa plante resturi vegetale, resturi animale,
normativelor. Pe cât posibil, aceasta căţărătoare permanente. Nu se va carton etc.).
se va amplasa pe teren sau masca folosi sârma ghimpată. Se pot realiza soluţii de captare şi
astfel încât să nu fie vizibilă din spațiul refolosire a apelor pluviale.
public. Căile de acces pentru maşinile Elementele de mobilier rural Amplasarea panourilor fotovoltaice/
de intervenţie (Salvare, pompieri) se exterior: bancă, fântână, cruce, solare se va face astfel încât să
vor dimensiona conform normelor adăpătoare etc. nu impieteze asupra imaginii de
specifice. Platformele și traseele Mobilierul se va realiza cu ansamblu a construcției și a peisajului
de circulație vor urmări suprafața preponderenţă din materiale naturale: înconjurător. Se recomandă o utilizare
terenului natural. lemn, piatră. În alcătuirile constructive sub 15 % a suprafeței unui acoperiș
Culorile folosite vor fi cele ale pot fi folosite şi alte materiale (de pentru amplasarea panourilor.
materialelor naturale, nu se vor utiliza exemplu, prinderi metalice etc.),
pigmenți tari şi nespecifici. Toate însă acestea nu vor avea o pondere 3
materialele folosite se vor trata în importantă, încadrându-se în
consecinţă şi se va urmări îngrijirea specificul şi formele locale. Nu se vor AȘA DA: Exemplu de clădire cu gabarit mare care se integrează în peisaj prin
lor. folosi materiale ca betonul, metalul (pe materialele folosite pentru structură și spațiile de trecere, prin menținerea unei
băncile din beton/metal nu se poate înălțimi moderate.
5.8. PORȚILE de deasupra lor rămânând liber.
În unele locuri, lângă poartă, în
planul gardului sunt așezate bănci
5.8.1. SPECIFICUL LOCAL sau nișe de șezut acoperite. Aceste
elemente se vor păstra obligatoriu.
Porțile și împrejmuirile, gardurile gospodăriilor tradiționale, joacă un rol important în conturarea peisajului cultural și a imaginii satului. Tradițional, acestea sunt Începând din anii 1950, au apărut
realizate din lemn, cu stâlpi din lemn sau piatră. Poarta are două intrări: poarta mică și poarta mare: una pentru oameni și cealaltă pentru animale și care. În funcție de porțile de metal și folosirea lor s-a
dimensiuni, se evidențiază două tipuri de porți: porți scunde și porți înalte. Porțile scunde au stâlpii cam de aceeași înălțime cu aripile porții mari, ce închid spațiul dintre extins în detrimentul utilizării celor
ele și au sau nu acoperită portița. Porțile înalte au stâlpii de 4 metri înălțime și un acoperiș în două ape comun pentru portițe și pentru poartă, susținut de o grindă lungă. de lemn, ele fiind procurate fie de la
Aripile porții propriu-zise au, de obicei, aceeași înălțime cu stâlpii, fiind decorate în partea superioară prin traforaj, dar se întâlnesc și de dimensiuni mai mici, spațiul atelierele din orașe, fie de la meșterii
fierari specializați. O tendință nouă
este poarta din fier forjat sau cu cadru
metalic acoperit cu foi de policarbonat.

DA DA DA 5.8.2. Recomandări 61
Porțile și împrejmuirile (înălțimi,
forme, materiale) se vor construi
ținând cont de specificul local, cu
atenție sporită la dimensiuni și la
soluțiile tehnice.
Porțile de intrare în gospodărie se
vor realiza din materiale naturale
locale (piatră, cărămidă, lemn pentru
stâlpi și lemn pentru foi),alcătuirea,
dimensiunea și decorația acestora
fiind similară cu cele învecinate, dacă
acestea păstrează specificul local.
Sunt permise decorații discrete,
tipice pentru peisajul rural din zonă.
Se va păstra aspectul natural al
materialelor în ceea ce privește
textura și culoarea.
1 2 4 Vor fi evitate porțile metalice lucioase
(de inox) sau cele cu structură metalică
placată cu tablă lucioasă, ondulată
Imagine din Sabed Imagine din Pănet Imagine din Sic sau din policarbonat ori PVC.
Nu se recomandă folosirea culorilor
stridente, a materialelor lucioase,
sidefate, a elementelor prefabricate
DA NU! metalice și a materialelor plastice.
Nu sunt permise decorațiile de ipsos
sau piatră artificială (baluștri, lei,
bile etc.), acestea fiind specifice
altor zone geografice și altor
culturi. Stâlpii zidiți și soclurile
de gard nu vor fi placate cu plăci
ceramice (gresie, faianță, mozaic).
La limita proprietățiilor, altele decât
cele de la stradă, poate fi folosită
plasa de sârmă, pe stâlpi de lemn sau
metalici.

NU!

3 5 6
6. SPAȚIUL PUBLIC SCHEMĂ EXPLICATIVĂ: AȘEZAREA
DRUMULUI ȘI MODUL
SCURGERE A APEI DE PLOAIE
DE
DA DA
6.1. Specificul local locală. Nu se acceptă proiecte
tipizate, ci doar soluţii adaptate
locului. Investiţiile şi evenimentele
Specificul spaţiului public rural („la publice – clădiri publice (şcoală,
ţară”) este fluiditatea şi polivalenţa primărie, biserică etc.), pieţe pentru
spaţiilor. Terenul de întâlnire este şi produsele locale, târguri sezoniere,
loc de adunare (nunţi, pomeni etc.), festivaluri şi sărbători – trebuie să fie 4
şi teren de fotbal. Iarba întâlneşte exemple de bune practici pentru toată
pietrişul într-un mod delicat, natural, comunitatea atât ca arhitectură, cât şi AȘA DA: Uliță din satul Chidea
apa se scurge prin mici şanţuri 1
62
ca amenajare şi integrare în peisaj.
înierbate, uneori pavate. Spaţiul public
rural nu se ascunde sub o vegetaţie Drumuri şi alte căi de acces
bogată, ci caută un loc bine însorit. public
AȘA DA: DRUM PE COAMĂ DA
Se poate observa câte un brad, - rigolele transversale leagă scurgerile
Majoritatea drumurilor publice sunt laterale, pentru a preveni erodarea
un molid sau un nuc cu valoare neasfaltate, pietruite şi întreţinute
simbolică lângă o biserică sau un drumului și băltirea în caz de ploi
necorespunzător. De aceea, pe timp abundente;
grup de pomi fructiferi. Nu există nimic uscat, circulaţia auto ridică praful,
gratuit, fără scop. Fântâna, troiţa, - apele pluviale se colectează în rigole
pe timp ploios se face mult noroi, iar înierbate pe ambele părți ale drumului.
banca, adăpătoarea, chiar și stația circulaţia pe timp de iarnă este extrem
de autobuz, copacul au toate valoare de dificilă. În ultimii ani, drumurile 5 6
funcţională. Materialele folosite sunt principale sunt modernizate exclusiv
cele locale: lemn, piatră, pietriş, iarbă. pentru circulaţia auto, cu tendinţe de AȘA DA: Malul râului a fost păstrat AȘA DA: Amenajarea cu piatră a
Nu se foloseşte metalul, nu se pun amenajări urbane (trotuare înguste natural, amenajat cu pietriș și iarbă. rigolei de scurgere a apelor pluviale
flori decorative de plastic. cu pavele de beton) în interiorul
Astăzi, în majoritatea satelor localităţilor.
traversate de un drum județean sau În mod tradiţional, drumurile săteşti
național, strada principală a devenit sunt delimitate de zone înierbate,
șosea și a rămas puțin spațiu alocat DETALII SCHEMATICE PENTRU SISTEMELE RUTIERE RECOMANDATE
taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt
oamenilor. Un fenomen recent este utilizate simultan de către oameni,
apariția spațiului public amenajat biciclişti, animale, căruţe/sănii şi
în acest scop și dotat cu mobilier autovehicule. Tendinţa actuală –
2 DA
corepunzător. La fel, există prin amenajări şi asfaltare – este de (cm)
necesitatea amenajării unor spații de a creşte şi a favoriza tranzitul auto, AȘA DA: DRUM PE CURBE DE STRAT DE UZURĂ
joacă publice. Un element pitoresc în detrimentul celorlalţi participanţi NIVEL strat înierbat
este banca de lângă poartă, care îi la trafic. Acest lucru dăunează - marginea drumului expusă erodării 30 FUNDAȚIE
oferă proprietarului posibilitatea de siguranţei, confortului de locuire şi trebuie înverzită (nu se recomandă balast bine compactat
a participa (chiar și pasiv) la viața comunităţii. La nivelul spaţiului public, zidurile de sprijin, betonarea taluzului);
socială. se vor reface aliniamentele existente - apele pluviale se scurg în lungul
la nivelul străzii (pomi fructiferi sau drumului prin rigole înierbate;
6.2. Recomandări alte aliniamente specifice fiecărei
localităţi/zone din interiorul localităţii).
- local, sunt necesare rigole
transversale, care previn erodarea
TEREN NATURAL

Se va conserva biodiversitatea drumului prin spălarea în caz de ploi 7


Spaţiul public rural trebuie să-şi abundente.
păstreze autenticitatea, să conserve (inclusiv păstrarea lângă construcţii
a speciilor de păsări şi animale care Alei, poteci și ulițe utilizate de pietoni,
austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. animale, biciclete, ocazional de căruțe
Acest specifc nu trebuie distrus asigură echilibrul ecosistemului: (cm)
prin diverse amenajări urbane (ca rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii 6
STRAT DE UZURĂ
piatră cubică fasonată
în orașe: pavele de beton, trotuare etc.), prin folosirea plantelor 4-5 strat suport din nisip
cu borduri etc.). Pentru a-l conserva autohtone specifice zonei şi a
15 STRAT DE BAZĂ
intact, se recomandă evitarea practicilor agricole tradiţionale. piatră spartă compactată
amenajării cu decoraţii-tip: căruţe În spiritul principiilor de conservare
cu flori, fântâni arteziene sau plantaţii a specificului local, se recomandă 20 FUNDAȚIE
balast bine compactat
horticole de flori şi soiuri de arbuşti de păstrarea polivalenţei drumurilor
şi limitarea vitezei auto, păstrarea geotextil nețesut
import. 3 anticontaminare
Materialele folosite trebuie să fie reţelei stradale existente şi a profilurilor
exclusiv cele locale, iar elementele transversale ale drumurilor. Nu se
de mobilier (bănci etc.) trebuie permite lărgirea drumurilor şi crearea AȘA DA: DRUM DE TIP DEFILEU TEREN NATURAL

confecţionate cu meşteri locali. de trotuare supraînălţate de tip urban, - rigolele transversale leagă scurgerile
cu rigole îngropate. Suprafeţele de laterale, pentru a preveni erodarea 8
Mobilierul urban, cofretele publice şi
posturile de transformare şi reglare circulaţie (drumuri şi alei publice drumului și băltirea în caz de ploi
vor fi astfel proiectate, încât să se sau private) trebuie să fie cât mai abundente; Alei și drumuri private utilizate de
integreze în peisaj şi în arhitectura permeabile, cu pavaj din piatră sau - apele pluviale se colectează în rigole pietoni, animale, biciclete, căruțe,
pietriş de calcar, evitându-se folosirea înierbate pe ambele părți ale drumului. mașini <1,5 t (trafic redus)
betonului, a asfaltului şi a pavelelor din naturală, construcţii din lemn sau
beton. plantaţii cu scop de stabilizare a
Asfaltarea trebuie să se terenului. NU! NU!
limiteze la drumurile principale şi să Indiferent de modul de realizare a
includă o atentă rezolvare a pantelor drumurilor, acestea se întreţin periodic
drumului, a scurgerii apelor pluviale, (se completează pietrişul, se repară
a terasamentelor. Ignorarea acestor asfaltul, se curăţă şanţurile etc.). Fără
detalii sau rezolvarea lor superficială o întreţinere corespunzătoare, orice
conduce la deteriorarea rapidă a drum se deteriorează şi face dificilă
asfaltului sau a stratului de uzură (în deplasarea. Întreţinerea drumurilor
special în zonele umbrite, unde apa şi asfaltate e mai costisitoare, iar pe 2
gheaţa stagnează) şi face extrem de timp de iarnă, aderenţa lor e mai mică
difcilă folosirea drumului. decât a celor pietruite. Aleile pietonale

63
Drenajul căilor de circulaţie se vor pava cu materiale naturale:
trebuie realizat cu şanţuri deschise, piatră cioplită de râu sau de calcar. NU!
acoperite cu vegetație, care prezintă Tradiţional, pentru suprafeţele
următoarele avantaje: încetinesc drumului sunt folosite pietre de calcar
scurgerea apei, reduc riscul de de diferite culori sau cărămidă, în 6
inundaţii (reducerea vitezei apei forme geometrice simple. Uliţele
înseamnă debite mai mici în aval) şi potecile nu vor fi asfaltate sau AȘA NU: Se vor evita amenajările de spații verzi împrejmuite cu garduri din fier,
şi participă la preepurarea a apelor pavate, se recomandă pietruirea sau cu alei pavate cu pavele de beton și mobilate cu arbuști nespecifici zonei și cu
recuperate de pe drumuri (fenomenul înierbarea lor. Pentru plantaţiile fântâni arteziene.
de fitoepurare). Se recomandă menite să stabilizeze drumurile, se
rezolvarea corectă a colectării şi recomandă specii locale.
a scurgerilor de ape pluviale, a Zonele de parcare vor fi realizate DA
taluzurilor, a podeţelor, a sprijinirilor de din pietriş compactat (criblură spartă),
pe marginile drumului, a parapetelor din materiale locale (calcar). Sunt
etc. şi a infrastructurii drumului, interzise pavelele de beton şi zonele
înaintea lucrărilor de finisare rutieră. În asfaltate. Parcările vor fi integrate
cazul drumurilor secundare, pavarea în vegetaţie şi nu vor fi marcate cu
cu piatră spartă împănată, pe pat de vopsele, ca în mediul urban.
geotextil, este mai rezistentă în timp şi Pistele pentru biciciclete între sate 3
mai eficientă. Elementele de siguranţă sunt foarte necesare și sunt obligatoriu
a drumului (podeţe, ziduri de sprijin, de făcut de către autoritățile locale, AȘA NU: Se vor evita pavajele cu
balustrade etc.) vor fi realizate din pentru ușurarea transportului de scurt plăci/pavele de beton, asfaltul, care
materiale locale: zidăria din piatră parcurs atât pentru localnici, cât și sunt materiale folosite în orașe.
pentru turiști.
(cm)
STRAT DE UZURĂ
15 piatră spartă 7
NU! AȘA DA: Amenajare nouă a unui parapet lângă râu
20 FUNDAȚIE
balast bine compactat
geotextil nețesut
anticontaminare
NU!
TEREN NATURAL
4
AȘA NU: Se vor evita podețele din
Ulițe și drumuri utilizate de pietoni, animale, biciclete, căruțe, mașini <1,5 t (trafic redus) beton și metal, materiale folosite în
(cm) STRAT DE UZURĂ mediu urban.
4 beton asfaltic uzură
geotextil antifisură
10-12 beton asfaltic strat suport
DA
20 STRAT DE BAZĂ
balast stabilizat

25 FUNDAȚIE
balast bine compactat
geotextil nețesut
anticontaminare
5 8
TEREN NATURAL
AȘA DA: Exemplu de podeț nou de AȘA NU: Se va evita amenajarea taluzurilor și a malurilor pârâurilor cu pavele
lemn de beton
Drumuri principale utilizate de pietoni, animale, biciclete, căruțe, mașini (trafic normal)
Elemente de mobilier rural Iluminarea exterioară
exterior: bancă, fântână, cruce, Nu se va folosi lumina artificială
adăpătoare etc. în exces (ţinând cont de contextul NU! NU!
Se întâlnesc, în funcţie de specificul cu preponderenţă natural în care se
şi destinaţia aşezării, o serie de încadrează, aceasta poate dăuna
elemente caracteristice realizate bioritmului animalelor şi al insectelor
cu preponderenţă din lemn, nuiele/ din zonă). Corpurile de iluminat vor
lețuri şi zidărie din cărămidă și avea volume simple, fără ornamentări
piatră. De aceea, se recomandă ca excesive. Se recomandă folosirea
pentru obiectele noi de mobilier din luminii calde, apropiată de cea naturală
spațiul public rural să se păstreze (3 000 K). Iluminarea nu se va realiza
specificul localității în care se află. în mai multe culori. Pe cât posibil, se
Mobilierul se va realiza cu recomandă realizarea controlului

64
64
preponderenţă din materiale naturale: luminii cu variatoare, atât pentru
lemn, piatră. În alcătuirile constructive spaţiul public, cât şi pentru cel privat. 2 5
pot fi folosite şi alte materiale (de Reclamele, firmele, inscripţiile,
exemplu, prinderi metalice etc.), însemnele AȘA NU: Nu se recomandă plantarea AȘA NU: Exemplu de amplasare fără noimă a unor elemente de mobilier rural.
însă acestea nu vor avea o pondere Se vor amplasa în așa fel încât să unor specii nespecifice de arbuști, Este iresponsabilă irosirea resurselor fără niciun interes pentru calitatea locului
importantă, încadrându-se în nu constituie elemente care obturează cum ar fi tuia în exemplul din imagine. respectiv, ci doar pentru bifarea unei investiții pe bani europeni.
specificul şi formele locale. Nu se vor sau concurează cu elementele de
folosi materiale ca betonul, metalul faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
(de exemplu, pe băncile din beton/ etc). Se va evita poluarea luminoasă.
metal nu se poate sta vara sau iarna), Dimensiunile panourilor vor fi specifice NU! NU! NU!
materiale strălucitoare (inox) sau alte funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
materiale nespecifice (răşini, PVC, se vor amplasa mai sus de nivelul
mase plastice, fibră de sticlă). Nu se parterului. Se recomandă realizarea
vor realiza placări cu piatră spartă, unor piese/construcţii mobile pe
plăci ceramice sau cu elemente de care să fie amplasate reclamele
lemn care să dea un aspect „rustic”. luminoase, amplasate în aşa fel
Conceptul de „rustic” este diferit de încât să nu obtureze construcţiile
conceptul de „tradiţional” . principale. Pe cât posibil, nu se vor 6 8
Se va evita vopsirea mobilierului amplasa pe clădiri.
în culori stridente sau folosirea unor Amplasarea panouriilor obligatorii
culori nespecifice de baiț pentru de edificare a investițiilor se va alege AȘA NU: Exemplu negativ de stație AȘA NU: Exemplu negativ de
mobilierul din lemn. astfel încât să nu obtureze imaginea de autobuz stație de autobuz, confecționată din
de ansamblu a investiției. materiale nespecifice unei zone rurale
3

NU! DA DA DA

9
AȘA DA: Loc de joacă pentru copii

DA

1 4 7 10
AȘA NU: A se evita montarea defectuoasă a panourilor obligatorii de identificare a AȘA DA: Exemplu pozitiv de troițe tradiționale, specifice zonei AȘA DA: Adăpătoare de lemn
investiției. Ele blochează vizual investiția realizată, degradând imaginea obiectului
investiției.
7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ
Performanța energetică a unei
clădiri ne spune în ce măsură clădirea
Trebuie avut în vedere că atât
eficiența termică, cât și eficiența 7.1. Recomandări cu produsele de sinteză, poluante
încă din faza de fabricare și pe toată DA
respectivă are un consum mai mic energetică, atunci când sunt înțelese durata de exploatare, dar care sunt
sau mai mare de energie/combustibili într-un sens foarte simplist, având la Recomandările se referă la considerate moderne (de exemplu,
în raport cu folosirea ei în condiții de bază doar considerentele economice, materialele de construcţie, la PVC, BCA, polistirenul expandat sau
confort. pot duce la soluții cu consecințe conformaţia acestora, la soluţiile extrudat, produsele aglomerate cu
De asemenea, casele în care locuim negative asupra sănătății clădirii tehnice şi la compatibilitatea dintre rășini sintetice ș.a.).1
și clădirile în care ne desfășurăm și a utilizatorilor săi. De exemplu, materialele de alcătuire. Acolo unde este posibil, se
Utilizarea materialelor de construcție
65
activitățile zilnice trebuie să ne asigure prin utilizarea unei termoizolații de recomandă să se apeleze la materiale
condiții optime de trai (căldură, lumină polistiren (care nu este permeabilă ecologice, din resurse naturale sau locale naturale, la tehnicile tradiționale
etc.), fără ca acest lucru să aducă la vapori) la o clădire tradițională, produse naturale reciclate, constituie, şi la meșterii populari.
de fapt, un prim pas către bunăstare și 7
prejudicii atât mediului, cât și celor din ale cărei zidării sunt permeabile la Recomandările sunt comune tuturor
jur. În acest sens, e necesar ca toate vapori (adică „respiră”), pot apărea un nivel superior de viață, în condițiile categoriilor de construcţii:
clădirile să își păstreze temperatura numeroase consecințe negative în în care sărăcia este o caracteristică
potrivită la interior, fără a avea timp, deși clădirea devine, aparent, atât de prezentă astăzi în majoritatea
zonelor rurale.
A. Construcții noi cu gabarit DA
pierderi de căldură sau emanații cu mai eficientă din punct de vedere mic (<120 mp), construcții noi cu
efect poluant semnificativ în mediul termic. Una dintre aceste consecințe În mod paradoxal, deși multe dintre gabarit mediu (120 – 250 mp) și
înconjurător. negative este deteriorarea zidăriei materialele naturale au fost tradițional construcții noi cu gabarit mare
Astfel, și în România, legislația existente din cauza barierei utilizate în construcții durabile și (250 – 395 mp), dispuse în sistem
devine din ce în ce mai exigentă cu impermeabile și a acumulării de sănătoase de sute de ani, acestea au pavilionar.
privire la performanța energetică a săruri în zidărie, care, prin fenomenul fost total ignorate tehnic și legislativ- B. Construcții noi cu gabarit mare
clădirilor (Legea 372/2005 privind de îngheț/dezgheț, dezagregă normativ, fiind considerate demodate (250 – 395 mp), de tip monovolum,
performanța energetică a clădirilor suprafața zidăriei. O altă consecință sau „rușinos a fi utilizate” (de exemplu, atât pentru construcţiile noi/
și Legea 120/2002 privind utilizarea negativă este apariția condensului și chirpiciul din argilă, vălătucii, paiele, conversii/extinderi, cât şi pentru
lâna de oaie, uneori chiar și lemnul, 8
eficientă a energiei). a mucegaiului la interior, lucru care construcţiile existente.
duce la degradarea calității aerului. varul natural etc.), în comparație
1
Ibidem, p. 10 – 11.

NU! NU!

5 9
2

NU!

1 3 4 6 10

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ascunde AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii
decorațiile, ci mai ales pentru că prin translatarea punctului de rouă se creează condens în interiorul zidurilor; acest lucru atrage este o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase,
cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin placarea cu polistiren cu inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are
și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, coroborată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile la interior, atrage după sine însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită o
apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, nefiind necesară izolarea. Se recomandă atenție sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea, se recomandă montarea
mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, o simulare de calcul a eficienței termice a unei acestui sistem de încălzire până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat
clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-au izolat tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire accidental cu ocazia fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
considerabilă a eficienței termice a clădirii.
7.1.1. Sistemele de DA DA 7.1.2. Eficienţa
încălzire (cerinţele de termică (sisteme şi
securitate la foc) materiale de izolare)
Sistemele de încălzire folosite vor fi Termoizolațiile frecvent utilizate în
eficiente termic, conform standardelor prezent au la bază materiale minerale
de mediu și eficienței energetice a (anorganice): vata de sticlă, vata
clădirilor. bazaltică sau materiale organice:
Se recomandă folosirea unor polistirenul și poliuretanul.
sisteme de încălzire alternative Materia primă pentru aceste
folosirii gazului metan sau a materiale provine din surse
neregenerabile, presupunând un
66
combustibililor solizi (fosili). Acestea
pot fi folosite acolo unde există reţele consum mare de energie și emisii
locale specifice, însă se recomandă de CO2 atât pentru fabricare, cât și
şi folosirea unor tehnologii alternative, pentru prelucrare.
pentru asigurarea unui grad minim de În timp ce termoizolațiile minerale
independenţă. sunt permeabile la vapori, deci permit
Dintre sistemele de energie zidăriei să „respire”, polistirenul
alternativă, se pot folosi: și poliuretanul nu permit trecerea
▪▪ Panourile solare şi panourile vaporilor, astel încât acestea din urmă
fotovoltaice (se încurajează nu sunt recomandate a fi utilizate în
1 4 cazul construcțiilor tradiționale.
amplasarea lor pe acoperiș în măsura
în care nu denaturează imaginea Izolația are rolul de a reduce
ansamblului și se încadrează discret AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcția de destindere pe consumul de energie pentru încălzire.
în peisajul rural). importante, care fac parte în continuare care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de încălzire al clădirii. Există Soluția care oferă beneficii atât
▪▪ Este acceptată folosirea pompelor din amenajarea unei case tradiționale. şeminee din oţel cu funcţionare pe peleți și ventilaţie forţată, termoșeminee, din punctul de vedere al eficienței
de căldură acolo unde este posibil și În afară de funcția estetică de animare potrivite pentru locuințele moderne, eficiente energetic, cu sistem de recuperare. termice, cât și al costurilor (prețul
investiția se justifică (în variantele a interiorului pe care o au uneori, sunt În afară de încălzirea apei, termoșemineul nu generează doar o căldură plăcută este redus atunci când sunt produse
aer-apă, sol-apă, apă-apă, în funcţie și foarte practice, în condițiile în care în interior, ci creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă. local), având avantajul provenienței
de caracteristicile terenului). combustibilul solid se găsește încă la un din surse regenerabile, este folosirea
Se recomandă încadrarea preț redus față de ceilalți combustibili. unei termoizolații naturale, care este
sistemelor de energie alternativă în la fel de performantă ca izolația din
energetice a lemnului verde, neuscat. comprimarea mecanică sau hidraulică fibre sintetice.
specificul local prin mascarea lor Caracteristici: putere calorică mare, a biomasei (resturi vegetale din
adecvată cu ajutorul unor elemente Tipurile de izolații naturale:
densitate mare, costuri relativ reduse agricultură: paie de grâu, orz, orez, a. Izolația naturală din fibre de
provenite din forme uzuale, folosindu- de transport; sunt o sursă alternativă rapiță, muștar, vrejuri de soia, fasole,
se materiale locale. Amplasarea lână de oaie se utilizează ca izolator
de energie capabilă să înlocuiască resturi vegetale de viță-de-vie, coceni termic și fonic atât pentru construcțiile
lor va respecta recomandările de la combustibilii convenționali (gazul de porumb, resturi forestiere), pentru
capitolul 5.7. Amenajările exterioare, din lemn, cât și pentru casele din
natural, GPL, petrol, cărbune, lemn, reducerea dimensiunilor și obținerea cărămidă sau piatră.
subcapitolul Echiparea edilitară din ulei, electricitate etc.); sunt neutri unui produs compact și cu o putere
Recomandări (pentru fiecare tip Calitățile izolației din fibre de lână
din punctul de vedere al emisiilor calorică mare. Dintr-o tonă de paie se de oaie:
de construcţie). Dimensionarea, de carbon. La ardere, aceștia emit obține o tonă de brichete.
punerea în operă şi funcţionarea lor • este un material termofonoizolant
aceeași cantitate de dioxid de carbon Puterea calorică a brichetelor din ecologic și sănătos, obținut din materii
trebuie să respecte normativele şi care a fost absorbită de pădure în resturi vegetale este mai mare decât a
prevederile tehnice în vigoare la data 2 prime naturale, regenerabile. După
timpul creșterii; peleții din lemn ard lemnului de fag și aduce o economie terminarea ciclului de viață, izolația
întocmirii proiectului/execuţiei. aproape fără emisie de fum, în timp ce de 60 % față de încălzirea cu gaze și
• Cazanele cu combustibil Peleți din lemn din lână se poate refolosi sau este
în gazele de ardere praful este alcalin; de 40 % față de încălzirea cu lemne.2 biodegradabilă;
solid regenerabil (biomasă şi/ au un conținut scăzut de metal, iar
sau combustibil rezultat în urma • este accesibilă local (se produce în
sulfurile sunt aproape inexistente. 2
Ibidem, p.106 – 116. România);
reciclării). Materialele combustibile Cenușa, bogată în minerale, poate fi
disponibile local se pot împărți în: folosită cu succes drept îngrășământ
materiale lemnoase (deșeuri de natural. Peleții costă mai puțin decât
lemn, rumeguș, căzătură de lemn combustibilii fosili și sunt considerați
masiv în păduri, resturi de lemn) și înlocuitori ai gazelor naturale. Mai
materiale nelemnoase (cerealiere sau ieftini cu 20 – 25 % față de gazul
de origine organică). Pentru zonele natural, nu prezintă pericol de
în care nu sunt disponibile ca sursă explozie, se utilizează cu același
de energie termică gazele naturale, confort. Comparativ cu lemnul de foc,
este necesară utilizarea centralelor peleții sunt mai eficienți din punctul de
cu combustibili solizi. Exemple de vedere al randamentului de ardere,
materiale combustibile sustenabile: 3 al puterii calorice, al confortului și al 5 6
- Peleții din lemn sunt deșeuri siguranței în utilizare.
lemnoase, deshidratate și - Brichete din resturi vegetale
comprimate până la dublul densității Brichete din resturi vegetale Saltele termoizolante din lână de oaie Saltele termoizolante din fibre de cânepă
din agricultură: se obțin prin
• se realizează din fibre de lână des întâlnite în încălzitoarele cu gaz, • montare rapidă şi simplă, fără Prin acest procedeu se obține
naturală de oaie, spălată, tratată în focurile deschise sau în fumul de zgârieturi şi iritaţii ale pielii; un material neportant, sustenabil,
cu săruri de bor pentru insecte și eşapament (care pătrunde în casă din • poate absorbi umiditate până permeabil la vapori, care se poate DA
ignifugată. Poate fi prelucrată în cauza proximității şoselelor circulate). la 20 % din greutatea sa fără nicio folosi la realizarea pereților și a
saltele, plăci semirigide sau puf, fără Izolația din lână de oaie absoarbe deteriorare a performanței termice, planșeelor, a pardoselilor sau la izolarea
mijloace speciale de protecție; definitiv aceste gaze nocive, așa cum spre deosebire de izolațiile din fibre acoperișului, realizându-se astfel
• este rezistentă împotriva absoarbe formaldehida, realizând sintetice; îmbunătăţirea comportării la transfer
mucegaiului (conform EN ISO 846, astfel o filtrare a aerului din interior. • are capacitatea de a regla termic a elementelor de construcţie.
are nota cea mai bună: 0) și nu Lâna de oaie este singurul tip de umiditatea din încăpere. Pentru a nu Procedeul de realizare a pereților
putrezește; izolație care are calitatea de filtrare a influența negativ această trăsătură, neportanți de tip Hempcrete contribuie
• are capacitatea de a absorbi și aerului din interior, contribuind astfel trebuie folosite folii și bariere de vapori la economia de energie în construcţii.
de a elibera umiditatea din aerul nu doar la un confort termic sporit, dar care permit transferul umidității; Durabilitatea pereților neportanți din
înconjurător. Lâna este un material şi la menținerea pe termen lung a unui • are o conductivitate termică amestec de cânepă cu var, respectiv,

67
higroscopic, ceea ce înseamnă că mediu sănătos.1 scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK; a izolațiilor termice realizate cu
poate absorbi până la 30 % – 40 % • datorită faptului că fibrele de acest procedeu este asigurată prin
din propria greutate în umiditate, b. Izolația din fibre de cânepă este cânepă nu conţin albumină, nu este satisfacerea cerinţelor de calitate
păstrându-și proprietățile. Fibrele de un material natural care nu conține nevoie de un tratament împotriva impuse produselor predozate.
lână încearcă, în mod natural, să se substanțe de adaos dăunătoare moliilor şi a gândacilor. În condițiile unei puneri în operă
menţină în echilibru cu umiditatea sănătății. Procesul de producere corespunzătoare, durata de viaţă a
schimbătoare a atmosferei. Când presupune un consum redus de c. Pereții termofonoizolanți produselor finite este de minimum 70
temperatura exterioară scade și energie, iar rezultatul este un material neportanți de tip Hempcrete ani.
umiditatea aerului creşte, atunci lâna cu calități tehnice excepționale. Se realizați din cânepă mărunțită Tencuielile și zugrăvelile recomandate
preia din umiditatea suplimentară şi livrează sub formă de saltele sau role, (puzderie) și un liant pe bază de var pentru pereții și tavanele de tip
eliberează căldură în acest proces. fiind un produs recomandat pentru calcic hidratat. Hempcrete sunt cele permeabile
Într-o zi călduroasă se întâmplă izolarea acoperişurilor, a pereţilor şi a Procedeul de realizare a pereților la vaporii de apă, precum cele
procesul invers: lâna eliberează pardoselilor. Se realizează din fibre la neportanți de tip Hempcrete constă tradiționale pe bază de var stins pastă.
umiditatea în aer și în același timp care se adaugă 10 – 12 % fibre Biko în execuţia pereților prin turnarea Aplicarea unor produse de tencuire și/
absoarbe energie, astfel răcind (fibre sintetice), pentru o stabilitate în cofraje pierdute a unui amestec sau vopsire cu permeabilitate redusă,
încăperea pe care o izolează. Din dimensională optimă. În ultima realizat din cantități controlate de de exemplu, cu vopsele alchidice,
acest motiv, se spune că lâna „respiră” perioadă, a apărut izolația din cânepă puzderie de cânepă, un liant pe bază lacuri sau pe bază de polimeri, nu
și acţionează ca un condiţionator 100 % naturală. În acest caz, fibrele de var calcic hidratat, un liant pe bază este recomandată, deoarece vor
natural de aer. Fibrele sintetice sau Biko sunt înlocuite cu fibre naturale de var hidraulic și apă. Procedeul compromite permeabilitatea peretelui 1
minerale nu au această proprietate și din porumb. constă în amestecarea produselor și durabilitatea acestuia.2
nu reacționează la schimbările rapide Calitățile izolației din fibre de componente cu apă și realizarea unui AȘA DA: Pereți termoizolanți din
de temperatură sau umiditate; cânepă: amestec omogen care se toarnă în
2
Agrementul Tehnic 001SC-02/612-2016 pentru
realizarea pereților neportanți de tip Hempcrete și Hempcrete
• conductivitatea termică a izolației 1
www.izomiorita.ro. cofraje pierdute.
din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ a termoizolațiilor din puzderie de cânepă cu liant
mK și 0,040 W/mK; pe bază de var hidraulic și apă.
• este un depoluant natural;
locuințele moderne sunt din ce în
ce mai populate cu produse care DA DA DA
emană substanțe toxice pentru
sănătatea umană. Lâna absoarbe
în mod natural diverși poluanți ai
aerului: formaldehida (un cancerigen
cunoscut), dioxidul de azot și dioxidul
de sulf. Formaldehida este foarte des
utilizată în produsele răşinoase din
lemn, cum ar fi plăcile de aglomerații 4
de lemn (MDF), parchetul și mobila.
Formaldehida este eliberată încet
din aceste produse pe măsură ce
răşinile conținute hidrolizează (se DA
dizolvă în contact cu vaporii de apă).
Aceste emisii nocive cresc odată cu
temperatura și umiditatea. Fibrele de
lână absorb şi se contopesc ireversibil
cu formaldehida şi alte substanțe
nocive. O casă complet izolată cu
lână de oaie poate absorbi aproape 2 3 5
100 % din formaldehida eliberată
în aerul interior. Dioxidul de sulf și
dioxidul de azot sunt deșeuri gazoase AȘA DA: Termoizolația din cânepă: montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Termoizolația din lână este deosebit de recomandată. Folosirea unei izolații din
produse prin arderea combustibililor costum de protecție, deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe lână sprijină o industrie a prelucrării produselor locale: în mod frecvent, lâna se aruncă, în
fosili sau a cărbunelui. Sunt cel mai periculoase pentru mediu sau sănătate. loc să fie utilizată. Această măsură este încă la început în țara noastră, dar se folosește
cu succes și pe scară largă în majoritatea țărilor europene.
calităţilor termoizolante ale acestora: lemn pentru realizarea închiderilor Pereții: Își vor menține stratificația
un perete din baloţi de paie tencuit cu elastice, pe un suport din împletitură specifică, fie că e vorba de pereți din
DA argilă şi var, cu o grosime totală de 50 de nuiele. Densitatea brută a piatră (tencuiți sau nu), din cărămizi
cm, asigură aceeaşi termoizolare ca un amestecului de argilă ușoară cu de pământ nearse (văioage), chirpici,
perete din 20 cm de BCA cu 20 cm de paie este mai mică de 1 200 kg/mc. pământ compactat (obligatoriu
polistiren. Producerea unor materiale Paiele folosite pot fi de secară, grâu tencuiți) sau baloți de paie. Se
ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe sau ovăz. Pentru tencuieli din argilă dorește totuși păstrarea apareiajului
bază de ipsos şi vopseaua pentru sunt preferate paiele de orz, pentru sau a stereotomiei, astfel încât fața
finisaje necesită însă un consum de că sunt mai moi. Mai important decât exterioară a peretelui brut să rămână
energie mult mai ridicat decât paiele, tipul de paie este structura tulpinii. neschimbată în cazul reabilitării
lemnul, pământul şi varul, generând, Un câștig pentru creșterea capacității termice. Dacă se termoizolează
în acelaşi timp, şi un nivel ridicat de termoizolante este folosirea paielor pe interior, detaliul constructiv va fi
emisii de CO2. De asemenea, costul subțiri cu tulpini rezistente, care nu se de asemenea natură, încât să nu

68
68
pentru 1 mp de perete din baloţi de strivesc. rețină apa rezultată din procesul de
paie tencuit cu argilă şi var este de trei condensare în interiorul pereților.
ori mai mic decât cel pentru 1 mp de Concluzie/recomandări: se vor Membrana trebuie să fie permeabilă,
perete din BCA, polistiren şi tencuială folosi materiale naturale regenerabile, iar materialele indicate pentru
din comerţ. În plus, aceste case sunt în alcătuiri constructive care să termoizolație, la fel, permeabile și
sigure, rezistente la foc şi cutremur, se respecte normativele şi prevederile biodegradabile, cum ar fi cânepa sau
1 2 realizează rapid şi oferă un mediu de în vigoare referitoare la izolarea lâna de oaie.
viaţă plăcut şi sănătos.3 termică, la protecţia la foc etc. Pentru Planșee: Alcătuirea planșeelor
AȘA DA: Exemple de pereți placați cu panouri termoizolante de stuf termoizolare, se vor folosi sisteme de va urma aceeași linie ca a pereților,
g. Plăcile de stuf termoizolante termoizolare ecologice, pe cât posibil păstrându-se materiale pe cât posibil
sunt obținute prin asamblarea cu materiale provenite din mediul naturale, biodegradabile.
tulpinilor de stuf uscat. Asamblarea local (lână, cânepă, paie, rumeguș).
d. Izolația din fibre de lemn dacă ard, plăcile nu emit vapori toxici. se realizează prin legarea strânsă Există pe piață deja suficienți
se prezintă sub formă de vrac, • Izolațiile din fibre de lemn sunt a pachetului de stuf cu legături de producători de tencuieli termoizolante
plăci flexibile sau plăci rigide materiale de construcții din surse sârmă din oțel zincat (dispuse la și materiale naturale termoizolante
o distanță de cca 20 cm) și agrafe agrementate tehnic (începând cu
termofonoizolante. Aceste produse naturale, regenerabile și care nu au
(dispuse la o distanță de aproximativ 2015, s-au agrementat tehnic de către DA
reprezintă o soluție modernă, un impact negativ asupra mediului
eficientă și ecologică și sunt utilizate înconjurător. 60 mm), fixate de legăturile din sârmă. INCD URBAN INCERC Cluj-Napoca
în special la casele pe structură de Avantaje: izolații din lână și cânepă), care
lemn, la casele eficiente energetic, e. Izolația din vată bazaltică • eliminarea punților termice; îndeplinesc toate cerințele impuse de
dar și la casele tradiționale, construite Este un material ecologic care se • reglarea umidității; deci, o casă actele normative în vigoare.5 Nu se va
din cărămidă. comercializează sub formă de plăci fără mucegai; folosi termoizolarea cu polistiren (vezi
Calitățile izolației din fibre de lemn: rigide sau saltele. • eliminarea apariţiei fisurilor, care capitolul 5.2. Pereţii).
• Fiind un produs natural care nu Calitățile plăcilor termoizolatoare constituie cauza majoră de degradare Prin programele „Casa Verde” 3
influențează biologia construcțiilor, se din vată bazaltică: a fațadelor; și „Casa Verde Plus”, lansate de
recomandă folosirea lui la reabilitarea • nu ard, nu emană gaze toxice și • sunt ușor de montat; Ministerul Mediului, se încurajează
• tencuielile și zugrăvelile folosirea sistemelor de încălzire AȘA DA: Termoizolație fibrolemnoasă.
termică a construcțiilor existente, atât împiedică răspândirea focului; Produs fabricat din materii prime
pentru cele cu pereți din cărămidă, cât • sunt permeabile la vapori și recomandate sunt cele permeabile la din surse alternative și materiale
vaporii de apă, realizate din materiale regenerabile, acordându-se finanțări naturale, utilizând tehnologii moderne și
și pentru cele cu structură din lemn permit trecerea vaporilor de apă prietenoase cu mediul. Fiind permeabilă
sau cu pereți din lemn masiv. din interior spre exterior, prevenind naturale.4 caselor sau altor obiective care
folosesc panouri solare sau pompe de la vaporii de apă, păstrează structura
• Pentru fabricarea panourilor astfel condensul. Pereții vor fi uscați, casei în stare uscată în mod permanent.
izolatoare din fibre de lemn se locuința aerisită, eliminând riscul de h. Tencuielile termoizolante căldură, sisteme de acoperișuri verzi,
tradiționale pe bază de argilă sisteme de iluminat ecologice sau Poate fi utilizată pentru fațadă, pardoseli
utilizează, ca materie primă, deșeurile apariție a mucegaiului și a igrasiei. și mansarde.
de așchii lemnoase provenite din amestecată cu paie sau pleavă care aleg să își izoleze termic pereții
fabrici de cherestea sau de la alți f. Baloții de paie O bună variantă pentru Transilvania cu materiale ecologice precum lâna,
producători de produse din lemn sau Paiele sunt folosite sub forma unor este folosirea tencuielii termoizolante cânepa sau celuloza.
din lemnul nevalorificat silvic. baloţi compactați, care sunt inseraţi în realizată din argila amestecată cu
• Este rezistentă la șocuri mecanice, perete prin presare ușoară. Un balot paie. Argila protejează materialul În cazul intervenţiilor pe DA
absoarbe zgomotele și izolează de paie are la bază acelaşi material organic, paiele, iar acestea au rol de construcţiile existente (de gabarit
excelent atât pe timp de iarnă, cât și ca şi lemnul: celuloza. Pentru că izolator termic. Amestecurile de argilă mic, mediu sau mare, dispuse
vara. paiele sunt goale în interior, gradul cu paie sau pleavă folosite la izolarea pavilionar sau monovolum), se
• Este ușor de montat, disponibilă de termoizolare este mai bun decât în termică a tavanelor, a podurilor și a recomandă următoarele:
și cu profiluri de nut și feder pentru cazul lemnului. În plus, comprimarea pardoselilor au calitatea de a genera 5
De exemplu, Agrementul Tehnic 001SC-
o montare mai sigură și pentru balotului îl face rezistent la compresie, condiții de viață sănătoase prin masa 02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți
eliminarea punților termice. Se ceea ce înseamnă că este potrivit termică, capacitatea de regulator tip Hempcrete și a termoizolațiilor din puzderie
livrează în diverse grosimi. pentru construcţia unor ziduri solide. de umiditate și lipsa oricărei emisii de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și
• Plăcile fibrolemnoase sunt Tencuiala din pământ şi var permite poluante, chiar dacă din punct de apă; Agrementul Tehnic 001SC-03/319-2015
deschise la difuzia vaporilor de apă și pereţilor să „respire”, reglează vedere termic nu sunt foarte eficiente.
Tradițional, argila ușoară se folosea
pentru panouri termoizolante din lână de oaie; 4
regularizează umiditatea, oferind un umiditatea şi conferă un mediu de Agrementul Tehnic 001SC-03/314-2014 pentru
climat de locuit sănătos. viaţă plăcut şi sănătos. în amestec cu paie la construcțiile din saltele termoizolante din lână de oaie; Agrementul AȘA DA: Plăci izolatoare din plută
• Corespund tuturor normelor Construcţiile din baloți de paie sunt 3
www.earthsafedesign.com. Tehnic 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație expandată
referitoare la rezistența la foc și chiar foarte eficiente energetic datorită 4
www.natural-home4u.com. din lână de oaie.
DA

Alcătuirea pardoselii din pod


1. Grinda de planşeu
2. Scândurile de planşeu
3. Elemente de egalizare a reazemului

69
4. Strat protector contra prafului, deschis spre difuzie
5. Umplutură din argilă şi paie, compactată sau necompactată
6. Acoperire cu cărămizi (rar)
2 7

Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu pardoseală flotantă:


1. grinzi de tavan
2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă, de 30 x 50 mm Modul de construire a pardoselilor din cărămizi peste pământul natural
3. pardoseală oarbă: 25 mm al încăperilor fără pivniţă
4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor 1. pământ natural
5. umplutură din lut cu paie: 80 – 100 mm 2. pietriş grosier (8 – 32 mm)
6. rigle pentru pardoseală: 35 x 60 mm 3. folie protectoare (geotextil)
7. izolație rigidă sau granulată: 40 mm 4. izolaţie din umplutură
8. dușumea de 25 – 30 mm, rostuită și nutuită: 6 x 12 mm 5. placă din argilă compactată
9. pene: 6 x 20 mm 6. plăci de cărămidă pe pat de mortar
1 10. suport din scânduri 18 mm
11. tencuială de tavan aplicată pe un strat de armătură

DA DA

3 5
NU!

DA DA

9
4 6 AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului
AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este recomandată. În imagine, detalii de compunere. și este un material ușor de vandalizat de către copii, animale, persoane agresive etc.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
În vederea obținerii avizului face obiectul intervenției. Identificați Conservarea patrimoniului: clădirii (structurii), prin păstrarea Atic: Parte a unei construcții situată
Comisiei pe „încadrarea în specificul limitele parcelei investiției, cotați reprezintă un proces prin care semnificaţiei culturale a acesteia. deasupra cornișei și menită să
local”, solicitanții vor depune online, amplasarea construcției față de materialitatea, istoria și integritatea Este intervenţia cea mai răspândită, mascheze acoperișul (DEX 1998). În

70
la adresa_________________ aliniament și construcțiile învecinate, conceptuală a patrimoniului construit deoarece prin aplicarea acesteia cazul clădirilor cu acoperiș-terasă, se
70 sau la secretariatul
OAR__________________,
Filialei cotați secțiunea la o scară adecvată,
astfel încât investiția să poată fi
și al umanității sunt prelungite prin
intervenții atent planificate. Procesul
clădirea devine utilizabilă în condiţii
de confort contemporane. Intervenţia
consideră atic elementul superior al
fațadei, care depășește cota ultimului
adresa:_______________, un dosar comparată cu restul construcțiilor presupune utilizarea profesională îşi propune să conserve tot ce este planșeu și are rol constructiv, de
privind evaluarea impactului pe care descrise. a științei, a artei, a artizanatului și a valoros pentru clădirea respectivă, să rebord, pentru straturile componente
l-ar avea gabaritul investițiilor cu ▪▪ Două cadre în perspectivă de tehnologiei, privite ca un instrument al aplice reparaţiile necesare la structura ale învelitorii și rol în ghidarea apelor
construcții de tip hală (aici ar trebui la nivelul ochiului în susul și în josul conservării. istorică şi să introducă în structura meteorice.
detaliate tipurile) în silueta și imaginea străzii cu clădirea studiată. Evidențiați Conservarea curativă este clădirii amenajările necesare care o Conductivitate termică de calcul
generală a zonei rurale. Dosarul va modul în care ați integrat clădirea în ansamblul acțiunilor întrepinse asupra fac utilizabilă pentru o funcţiune nouă (lambda): valoare a conductivităţii
conține planșe la o scară adecvată fondul construit vecin și în peisaj. unui bun sau asupra unui grup de sau cea originară, dar îmbunătăţită termice a unui material sau produs
prezentării și următoarele documente: bunuri, având ca obiectiv oprirea unui (de exemplu, zone de primire, de construcţie, în condiţii interioare
proces activ de deteriorare sau de termoizolaţii, băi, bucătării, acces şi exterioare specifice, care poate
▪▪ Documentație fotografică consolidare structurală a acestora. persoane cu dizabilităţi etc.). fi considerată ca fiind caracteristică
generală privind zona în care se va Aceste acțiuni sunt întrepinse numai Reconstrucţia: presupune pentru performanţa acelui material
desfășura investiția, în care să apară, atunci când însăși existența bunului readucerea clădirii (structurii) într- sau produs când este încorporat într-o
din puncte de belvedere cunoscute la este amenințată, din cauza fragilității un stadiu documentabil dintr-o parte de construcţie.
nivel local, modul de așezare în relief și a vitezei de deteriorare. Aceste perioadă anterioară semnificativă şi Construcții anexe: construcții
a localității, principalele repere și acțiuni modifică uneori aspectul care se deosebeşte de restaurare distincte, de regulă având dimensiuni
limitele localității (în cazul localităților construcției. prin introducerea materialului nou reduse și un singur nivel suprateran,
neîncadrate sau fără repere înalte, Conservarea preventivă cuprinde în ţesutul clădirii. Este o intervenţie care deservesc funcțiunea de
folosiți vederi panoramice din afara ansamblul de măsuri și acțiuni având aplicabilă clădirilor în stare de locuire. Din categoria construcțiilor
localității). Identificați locul investiției ca obiectiv evitarea și minimizarea colaps sau precolaps, unde structura anexe fac parte: garaje individuale,
pe aceste documente. deteriorărilor sau a pierderilor viitoare. portantă nu-şi mai îndeplineşte depozite pentru unelte de grădinărit,
▪▪ Două siluete caracteristice ale Aceste măsuri și acțiuni sunt indirecte, rolul. Presupune înlocuiri masive de șoproane, terase acoperite, foișoare,
localității, prezentate la o scară neafectând aspectul construcției. material, cu folosirea materialului pergole, bucătării de vară. Realizarea
adecvată prezentării. Identificați locul Restaurarea: presupune originar la maximum, care va fi construcțiilor anexe se autorizează în
investiției pe aceste siluete. readucerea clădirii (structurii) într-un reaşezat în structura reconstruită prin aceleași condiții în care se autorizează
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus stadiu documentabil dintr-o perioadă anastiloză (se va pune exact în locul corpurile principale de clădire.
a localității de tip Google Earth, cu anterioară originară/principală, prin de unde a fost demontat). Restaurarea Construcții cu caracter
marcarea punctelor de unde s-a făcut eliminarea extinderilor (adăugirilor) şi reconstrucţia presupun, de provizoriu: construcțiile autorizate
documentarea fotografică și siluetele secundare sau prin reasamblarea fapt, o dezasamblare parţială sau ca atare, indiferent de natura
descrise mai sus. Identificați locul componentelor (subansamblurilor) integrală, urmată de reconstruire. materialelor utilizate, care, prin
investiției pe acestă planșă. existente, fără a introduce elemente specificul funcțiunii atribuite ori din
▪▪ Documentație fotografică la noi. Este o intervenție prin care sunt Termeni generali cauza cerințelor urbanistice impuse
nivelul ochiului sau din repere în îndepărtate extinderile inadecvate, de autoritatea publică, au o durată
imediata vecinătate a investiției. realizate într-o manieră diferită față Aliniamentul: este linia de de existență limitată, precizată și prin
Identificați locul investiției pe aceste de cea tradițională sau cu carcter demarcație dintre domeniul public și autorizația de construire. De regulă,
documente. provizoriu, și care pune în valoare proprietatea privată. construcțiile cu caracter provizoriu se
▪▪ O desfășurată stradală, în care clădirea într-o formă ce poate fi Alterarea: este intervenţia care realizează din materiale și alcătuiri
să apară de o parte și de alta a reconstituită pe baza unor fotografii modifică (negativ) funcţiunea sau care permit demontarea rapidă, în
parcelei investiției frontul la stradă de arhivă, studii și cercetări realizate aspectul unei aşezări/clădiri. vederea aducerii terenului la starea
a cel puțin trei parcele. Identificați pe structura și arhitectura casei. Anvelopa clădirii: totalitatea inițială (confecții metalice, piese
limitele parcelei investiției, cu fațada Nu presupune înlocuiri masive suprafeţelor elementelor de de cherestea, materiale plastice
detaliată spre stradă a investiției, de material, amenajări de confort construcţie perimetrale, care ori altele asemenea) și sunt de
cotați amplasarea construcției față substanţiale sau extinderi moderne. delimitează volumul interior (încălzit) dimensiuni reduse. Din categoria
de limitele laterale și construcțiile Poate fi aplicată pentru clădiri al unei clădiri, de mediul exterior sau construcțiilor cu caracter provizoriu
învecinate. vernaculare (tradiţionale) recente, de spaţii exterioare de trecere (târnaț) fac parte: chioșcuri, tonete, cabine,
Un profil stradal transversal, în prevăzute cu bucătării şi toalete în sau relaxare (foișor sau terasă). locuri de expunere situate pe căile și
care să apară construcțiile la stradă case. Aşezarea/locul: poate fi orice în spațiile publice, corpuri și panouri
de pe parcele, secțiunea drumului Reabilitarea: însumează element la orice scară al mediului de afișaj, firme și reclame, copertine,
și amenajările acestuia, secțiune toate intervenţiile care urmăresc istoric a cărui identitate distinctă este pergole ori altele asemenea. În sensul
caracteristică prin construcția care valorificarea şi remedierea percepută de comunitate. prezentei legi (Legea 50/1991),
realizarea construcțiilor provizorii se în planurile de urbanism ș amenajarea amenajamente silvice, indiferent calcul ale indicatorilor urbanistici POT terenului, mansarda va contribui cu cel
autorizează în aceleași condiții în care teritoriului, aprobate conform legii de natura dreptului de proprietate. şi CUT: mult 60 % din suprafaţa desfăşurată a
se autorizează construcțiile definitive (G.M.-007 – 2000). Sunt considerate păduri terenurile - dacă o construcţie nouă este ultimului nivel plin.
(Legea 50/1991). Domeniul public: totalitatea acoperite cu vegetaţie forestieră, cu edificată pe un teren care conţine Material natural de construcție:
Construcție existentă: în sensul bunurilor care fac obiectul dreptului de o suprafaţă mai mare de 0.25 ha. o clădire care nu este destinată este orice material ce provine din
prezentului ghid, se înțelege acea proprietate publică, ce aparțin statului (Legea nr. 46/2008 Codul silvic). demolării, indicatorii urbanistici (POT mediul natural imediat învecinat
construcție care există fizic la data sau unităților administrativ-teritoriale. Garajele: construcţii cu unul sau şi CUT) se calculează adăugându-se așezării, poate fi exploatat manual,
curentă și este evidențiată ca atare Domeniul public poate fi de interes mai multe niveluri pentru staţionarea, suprafaţa planşeelor existente la cele satisface cerințele de anduranță,
în documentațiile cadastrale, fiind național, caz în care proprietatea adăpostirea, întreţinerea şi eventual ale construcţiilor noi; confort și prelucrabilitate.
înscrisă în cartea funciară. asupra sa, în regim de drept public, reparaţia autovehiculelor (G.M.-007 - dacă o construcţie este edificată pe „Natura 2000”: rețeaua ecologică
Construibilitatea: calitatea unui aparține statului, sau de interes local, – 2000). o parte de teren dezmembrată dintr-un europeană de arii naturale protejate
teren de a primi o construcție, ale caz în care proprietatea, de asemenea Habitat natural: zona terestră, teren deja construit, indicii urbanistici care cuprinde arii de protecţie
cărei destinație și caracteristici în regim de drept public, aparține acvatică sau subterană, în stare se calculează în raport cu ansamblul specială avifaunistică, stabilite în

71
sunt compatibile cu atributele de comunelor, orașelor, municipiilor sau naturală sau seminaturală, care terenului iniţial, adăugându-se conformitate cu prevederile Directivei
fapt (legate de natura terenului și județelor (G.M.-007 – 2000). se diferențiază prin caracteristici suprafaţa planşeelor existente la cele 79/409/CEE privind conservarea
de caracteristicile sale) și de drept Dotări publice: terenuri, clădiri, geografice, biotice și abiotice. (OUG ale noii construcţii (Legea 350/2001). păsărilor sălbatice şi arii speciale de
(vizând servituțile care îl grevează) construcții, amenajări și instalații, 57/2007) Interdicţie de construire (non conservare desemnate de Comisia
ale acestuia (G.M.-007 – 2000). altele decât sistemul de utilități Indici urbanistici: instrumente aedificandi): regula urbanistică Europeană şi ale Directivei 92/43/
Contextul: este orice relaţie publice, aparținând domeniului urbanistice specifice de lucru pentru urmare căreia, într-o zonă strict CEE privind conservarea habitatelor
relevantă din punct de vedere public sau privat al unităților teritorial- controlul proiectării şi al dezvoltării delimitată, din raţiuni de dezvoltare naturale, a faunei şi florei sălbatice
arhitectural între o aşezare/obiect şi administrative sau al statului și durabile a zonelor urbane, care se urbanistică durabilă, este interzisă (OUG 57/2007).
alte aşezări/obiecte. destinate deservirii populației unei definesc şi se calculează după cum emiterea de autorizaţiei de construire, Nivelul: spaţiul construit suprateran
Coridor ecologic: zonă naturală anumite zone. Realizarea acestora urmează: Coeficient de utilizare în mod definitiv sau temporar, sau subteran al construcţiilor închise
sau amenajată care asigură cerințele reprezintă obiectiv de utilitate publică. a terenului (CUT): raportul dintre indiferent de regimul de proprietate sau deschise, delimitat de planşee.
de deplasare, reproducere și refugiu Dotările publice cuprind: suprafaţa construită desfăşurată sau de funcţiunea propusă (Legea Constituie nivel supanta a cărei
pentru speciile sălbatice terestre și · obiective de învățământ; (suprafaţa desfăşurată a tuturor 350/2001). arie este mai mare de 40 % din
acvatice (OUG 57/2007). · obiective de sănătate; planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu Intervenţia: este o acţiune care are cea a încăperii/spaţiului în care se
Cornișă: Partea superioară, ieșită · obiective de cultură; se iau în calculul suprafeţei construite efect fizic în structura unei aşezări/a află (Normativ de siguranţă la foc a
în afară și ornamentată, a zidului unei · obiective de sport și recreere; desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu unei construcții. construcţiilor, indicativ P118-99).
construcții, având rolul de a sprijini · obiective de protecție și asistență înălţimea liberă de până la 1,80 m, Împrejmuirile: construcţiile sau Obiectul: este orice lucru (încă)
acoperișul și de a împiedica scurgerea socială; suprafaţa subsolurilor cu destinaţie amenajările (plantaţii, garduri vii), nefixat (mobil) sau neîncorporat în
apei de ploaie pe fața clădirilor (DEX · obiective de administrație publică; strictă pentru gararea autovehiculelor, cu caracter definitiv sau temporar, structura unei aşezări, dar care, istoric
1998). · obiective pentru autoritățile spaţiile tehnice sau spaţiile amplasate la aliniament sau pe vorbind, poate fi asociat cu aşezarea.
Degradarea: este o schimbare judecătorești. destinate protecţiei civile, suprafaţa celelalte laturi ale parcelei, pentru a Paramentul: partea exterioară,
de stare în rău; se referă în mod Drumurile publice: drumurile balcoanelor, a logiilor, a teraselor o delimita de domeniul public sau de finisată a unei construcții, a unui
particular la lipsa lucrărilor corecte/ destinate transportului rutier public deschise şi neacoperite, a teraselor proprietăţile învecinate (G.M.-007 – element de construcție etc.; material
constante de întreţinere şi/sau la de toate categoriile, gestionate de şi a copertinelor necirculabile, precum 2000). care căptușește (cu scop ornamental)
efectele unor intervenţii inadecvate autoritățile administrației publice şi a podurilor neamenajabile, aleile de Învelitoarea: stratul impermeabil această parte.
asupra unei aşezări/construcții sau centrale sau locale, și clasificate acces pietonal/carosabil din incintă, exterior al acoperișului, care nu Parcela: suprafaţa de teren ale
asupra valorilor patrimoniale. tehnic, conform legislației și scările exterioare, trotuarele de permite infiltrațiile de apă. Este cărei limite sunt sau nu materializate
Demisol (prescurtat D): nivel terminologiei tehnice, în autostrăzi, protecţie (Legea 350/2001). formată din materialul de acoperire și pe teren, proprietatea unuia sau
construit al clădirii având pardoseala drumuri expres, naționale, județene Procent de ocupare a terenului din elementele de fixare și racordare mai multor proprietari, aparţinând
situată sub nivelul terenului și comunale în extravilan și străzi în (POT): raportul dintre suprafaţa ale acestuia. domeniului public sau privat, şi care
(carosabilului) înconjurător cu intravilan (G.M.-007 – 2000). construită (amprenta la sol a clădirii) Întreţinerea: este o muncă de rutină are un număr cadastral ce se înscrie
maximum jumătate din înălţimea Echiparea edilitară: ansamblul şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa perpetuă, necesară pentru a păstra în registrul de publicitate funciară.
liberă a acestuia şi prevăzut cu format din construcţii, instalaţii şi construită este suprafaţa construită starea de sănătate a unei construcţii Împreună cu construcţiile sau
ferestre în pereţii de închidere amenajări, care asigură în teritoriul la nivelul solului, cu excepţia şi/sau a unei structuri sau a ţesutului amenajările executate pe suprafaţa
perimetrală. Demisolul se consideră localităţilor funcţionarea permanentă teraselor descoperite ale parterului unei aşezări în stare bună. sa, parcela reprezintă un bun imobil
nivel suprateran al construcţiei. a indiferent de poziţia acestora faţă care depăşesc planul faţadei, a Mansardă (prescurtat M): (G.M.-007 – 2000).
Atunci când pardoseala este situată de sursele de apă, energie, trasee platformelor, a scărilor de acces. spaţiu funcţional amenajat integral Patrimoniul: înglobează toate
sub nivelul terenului (carosabilului) majore de transport rutier, feroviar, Proiecţia la sol a balcoanelor a căror în volumul podului construcţiei. resursele moştenite pe care
înconjurător cu mai mult de jumătate aerian sau naval, cu respectarea cotă de nivel este sub 3,00 metri Se include în numărul de niveluri comunitatea le apreciază din alte
din înălţimea liberă, se consideră protecţiei mediului ambiant (G.M.-007 de la nivelul solului amenajat şi a supraterane. (Normativ de siguranţă motive decât cel strict utilitar.
subsol şi se include în numărul de – 2000). logiilor închise ale etajelor se include la foc a construcţiilor, indicativ P118- Patrimoniul cultural: însumează
niveluri subterane ale construcţiei Edificabil (suprafaţa edificabilă): în suprafaţa construită. (Legea 99). Se consideră mansarde acele bunurile moştenite identificate şi
(Normativ de siguranţă la foc a suprafaţă componentă a unei 350/2001) În înţelesul prezentului spaţii care respectă următoarele apreciate de comunitate ca fiind
construcţiilor, indicativ P118-99). parcele, în interiorul căreia pot fi Regulament, pe terenurile în pantă, condiţii suplimentare: reflexia şi expresia cunoştinţelor
Desemnarea/clasarea: presupune amplasate construcţii, în condiţiile nivelurile clădirilor/corpurilor de - podul construcţiei va forma un dezvoltate, a credinţelor şi a tradiţiilor,
identificarea valorilor patrimoniale Regulamentului Local de Urbanism. clădire la care, cel puţin pe o latură unghi maxim de 60 grade cu planul respectiv a modului de interpretare a
ale unei aşezări/obiect, conferindu-i Fondul Forestier Naţional: este a acestora, pardoseala este situată orizontal; credinţelor şi a tradiţiilor altora.
statut formal prin legi sau reglementări constituit din păduri, terenuri destinate sub nivelul terenului (carosabilului) - podul construcţiei nu va depăşi, în Patrimoniul natural: însumează
menite să protejeze acele valori. împăduririi, cele care servesc nevoilor înconjurător cu mai mult de jumătate proiecţie orizontală, conturul exterior habitatul şi speciile moştenite,
Destinația terenurilor: Modul de de cultură, producţie ori administraţie din înălţimea liberă, sunt considerate al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane geologia şi morfologia ecosistemelor,
utilizare a acestora, conform funcțiunii silvică, iazurile, albiile pâraielor şi subsoluri şi vor fi luate ca atare la sau cursive) cu mai mult de 1 m. La inclusiv cele acvatice şi subacvatice,
prevăzute în reglementările cuprinse terenuri neproductive incluse în calculul indicelui CUT. Excepţii de calculul coeficientului de utilizare a cărora comunitatea le conferă valoare.
Pazia: Scândură (ornamentală)
așezată vertical la capătul din afară al
căpriorilor unui acoperiș cu streașină,
Reparaţia: presupune o lucrare mai
complexă decât întreţinerea, prin care
sunt remediate defectele cauzate de
capabilitatea de a armoniza fără
compromisuri necesităţile actuale cu
cele de viitor.
ANEXA 3 Reglementări tehnice privind
proiectarea și executarea lucrărilor de
învelitori;
pentru a ascunde capetele acestora. degradare, vătămare sau exploatare, Șarpanta: este structura de Legislație Reglementări tehnice privind
Performanţa energetică a clădirii şi care permite adaptări minore, rezistență a unui acoperiș și este proiectarea și executarea lucrărilor de
(PEC): energia efectiv consumată cu scopul de a obţine un rezultat influențată în mod direct de tipul de izolații;
sau estimată pentru a răspunde sustenabil, dar nu implică lucrări de învelitoare care se dorește a fi folosită, Reglementări tehnice privind
necesităţilor legate de utilizarea restaurare sau alterare/modificare. de greutatea acesteia, de existența proiectarea și executarea lucrărilor de
normală a clădirii, necesităţi care Reversibilitatea: presupune o sub acoperiș a unui spațiu locuibil etc. tencuieli, placaje și tapete;
includ, în principal: încălzirea, intervenţie ce poate fi îndepărtată și poate fi alcătuită din lemn (cel mai Reglementări locale Reglementări tehnice privind
prepararea apei calde de consum, oricând, pentru a se reveni la starea frecvent), metal sau beton (cazuri mai Planurile Urbanistice Generale ale proiectarea și executarea lucrărilor de
răcirea, ventilarea şi iluminatul. iniţială. rare). Unităților Administrativ-Teritoriale pardoseli, plinte, scafe, elemente de
Performanţa energetică a clădirii se Schimbarea naturală: este Şură: construcţie anexă dintr-o aprobate, în vigoare; scări;

72
determină conform unei metodologii schimbarea ce are loc în cadrul gospodărie rurală, în care se Planurile de Amenajare ale Reglementări tehnice privind
de calcul şi se exprimă prin unul sau mediului istoric fără intervenţie adăpostesc vitele şi se păstrează Teritoriilor Județene și Zonale proiectarea și executarea instalațiilor
mai mulţi indicatori numerici, care se umană, lucru care însă, în unele diferite vehicule, unelte agricole etc. aprobate, în vigoare. electrice, de apă și canalizare,
calculează luându-se în considerare cazuri, necesită raspunsuri (DEX, 1998). termice, condiționare a aerului, gaze;
izolaţia termică, caracteristicile administrative (întreţinere specială Teritoriul administrativ: suprafaţă Reglementări naționale Reglementări tehnice privind
tehnice ale clădirii şi ale instalaţiilor, sau înnoire periodică), pentru a delimitată de lege, pe trepte Legea nr.10/1995 privind calitatea în proiectarea și executarea clădirilor de
proiectarea şi amplasarea clădirii în susţine permanent semnificaţia de organizare administrativă a construcții, republicată și actualizată; locuit și social-culturale;
raport cu factorii climatici exteriori, acestui mediu. teritoriului: naţional, judeţean şi unităţi Legea 50/1991 privind autorizarea Reglementări tehnice privind
expunerea la soare şi influenţa Semnificaţia (unui loc): administrativ-teritoriale (municipiu, lucrărilor de construcții, cu modificările proiectarea și executarea construcțiilor
clădirilor învecinate, sursele proprii însumează valorile naturale şi oraş, comună) (Legea 350/2001). ulterioare; industriale, agrozootehnice și de
de producere a energiei şi alţi factori, culturale patrimoniale ale unui loc, Teritoriul extravilan: suprafaţa Legea nr.114/1995, Legea locuinței, irigații;
inclusiv climatul interior al clădirii, care adeseori sub forma unui statut sau a cuprinsă între limita administrativ- cu modificările ulterioare; Reglementări tehnice privind
influenţează necesarul de energie. unei declaraţii. teritorială a unităţii de bază (municipiu, Legea nr.153/2011 privind măsurile proiectarea și executarea construcțiilor
Peisajul: este constituit din Structura: este substanţa materială oraş, comună) şi limita teritoriului de creştere a calităţii arhitectural hidrotehnice, amenajărilor și
mulţimea trăsăturilor, a caracterelor, a ce alcătuieşte o aşezare: geologia, intravilan (Legea 350/2001). -ambientale a clădirilor, cu modificările regularizărilor de râuri;
formelor unui teritoriu (regiune, ţinut). depunerile arheologice, reţelele Teritoriul intravilan: totalitatea ulterioare; Reglementări tehnice privind
Peisajul cultural: este un termen construite, clădirile şi flora. suprafeţelor construite şi amenajate Regulamentul (UE) nr.305/2011 proiectarea și executarea organizării
ce reuneşte diverse manifestări ale Structura portantă: este ale localităţilor ce compun unitatea al Parlamentului European și al lucrărilor de construcții-montaj;
interacţiunii om-natură reprezentative ansamblul elementelor de construcție administrativ-teritorială de bază, Consiliului din 9 martie 2011 de Reglementări tehnice privind
pentru gradul de evoluţie a societăţii solidarizate între ele, care țin în delimitate prin planul urbanistic stabilire a unor condiții armonizate verificarea calității și recepția lucrărilor
umane sub influenţa constrângerilor picioare o clădire, preiau toate general aprobat şi în cadrul cărora se pentru comercializarea produselor de construcții-montaj;
de ordin fizic, a oportunităţilor sarcinile la care este supusă clădirea poate autoriza execuţia de construcţii pentru construcții și de abrogare a Reglementări tehnice privind
habitatului natural şi a factorilor social, și care îi asigură sprijinirea și şi amenajări. De regulă, intravilanul se Directivei 89/106/CEE a Consiliului; lucrările de reparații, întreținere și
economic şi cultural. transmiterea acestor sarcini la sol. compune din mai multe trupuri (sate Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 postutilizare a construcțiilor;
Peisajul antropic: se Principalele subansambluri ale unei sau localităţi suburbane componente) privind stabilirea condițiilor de Reglementări tehnice privind
caracterizează prin lipsa aproape structuri tradiționale sunt: fundațiile, (Legea 350/2001). introducere pe piață a produselor performanța energetică a clădirilor;
totală a elementelor naturale din bolțile, planșeele, pereții portanți și Valoarea: este un aspect ce pentru construcții, republicată, cu Reglementări tehnice privind
cadrul componentelor peisajului, fapt șarpanta sau acoperișul. punctează meritul sau importanţa; în modificările și completările ulterioare; securitatea la incendiu;
relevant în fizionomia acestuia. Locul Subsolul (S): nivel construit al clădirii cazul nostru, ceea ce oamenii atribuie Ordinul ministrului dezvoltării Hotărârea Guvernului nr. 226/2015
acestora este luat de componentele având pardoseala situată sub nivelul calităţilor unei aşezări. regionale și locuinței nr. 839/2009 privind stabilirea cadrului general
antropice ale unui mediu construit, terenului (carosabilului) înconjurător Valoarea comună: este calitatea pentru aprobarea Normelor de implementare a măsurilor
rezultat în urma unei activităţi umane cu mai mult de jumătate din înălţimea ce derivă din semnificaţia pe care un metodologice de aplicare a Legii nr. programului național de dezvoltare
intense într-un areal bine delimitat. liberă. Subsolul se consideră nivel loc îl are în conştiinţa oamenilor care 50/1991 privind autorizarea executării rurală cofinanțat din Fondul European
Proporţionalitatea: presupune subteran al construcţiei (Normativ relaţionează cu acesta sau a acelora lucrărilor de construcții, cu modificările Agricol pentru Dezvoltare Rurală și
calitatea de a fi în relaţie corectă de siguranţă la foc a construcţiilor, care au o memorie a locului sau au ulterioare; de la bugetul de stat, cu modificările
în dimensiune, grad sau orice altă indicativ P118-99). Pe terenurile în trăit o experienţă colectivă în acel loc. Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 ulterioare;
caracteristică măsurabilă cu un alt pantă, se consideră subsol nivelurile Valoarea estetică: este calitatea pentru aprobarea Regulamentului Ordinul 961/2016 al Ministerului
obiect. construite care respectă regula de ce derivă din modul în care oamenii privind agrementul tehnic pentru Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Puntea termică: este acea mai sus pe cel puţin o latură a clădirii. percep stimulii senzoriali şi intelectuali produse, procedee și echipamente pentru aprobarea Regulamentului
suprafață unde intră în contact două Suprafaţa construită (SC): ai unui loc/aşezare. noi în construcții, modificată și de organizare și funcționare a
materiale ale căror capacități de (amprenta la sol a clădirii) suprafaţa Valoarea evidentă (intrinsecă): completată; procesului de evaluare, soluționare a
reținere a căldurii sunt diferite, având construită la nivelul solului, cu este calitatea ce derivă din potenţialul Ordinul Ministerului Transporturilor, contestațiilor, selecție și contractare
loc o pierdere de căldură. Știind că excepţia teraselor descoperite ale unui loc de a pune în valoare mărturiile Construcțiilor și Turismului nr. pentru proiectele aferente măsurilor
posibilitățile de reținere a căldurii parterului care depăşesc planul activităţilor umane din trecut. 1889/2004 pentru aprobarea din Programul Național de Dezvoltare
sunt date și de grosimea materialului, faţadei, a platformelor, a scărilor de Valoarea istorică: este calitatea Procedurii de agrement tehnic pentru Rurală 2007 – 2013 pentru care s-a
puntea termică poate să apară la acces. Proiecţia la sol a balcoanelor ce derivă din modul în care oamenii, produse, procedee și echipamente dispus evaluarea și/sau contractarea
elementele de închidere alcătuite din a căror cotă de nivel este sub 3,00 evenimentele şi aspectele vieţii noi în construcții și a Procedurii privind prin hotărâri judecătorești definitive,
același material care are variații de metri de la nivelul solului amenajat cotidiene din trecut pot fi legate prin avizarea agrementelor tehnice; care pot fi finanțate de la bugetul de
grosime. Punțile termice se formează şi a logiilor închise ale etajelor se intermediul unui loc (a unei aşezări) Reglementări tehnice privind stat, cu modificările ulterioare;
și în acele locuri unde este întreruptă include în suprafaţa construită (Legea de prezent. documentațiile de urbanism (sursa; Ordinul 763/2015 privind aprobarea
termoizolația, permițând pierderea de 350/2001). http://www.mdrap.ro/constructii/ Regulamentului de organizare și
căldură prin acele locuri. Sustenabilitatea: presupune reglementari-tehnice); funcționare a procesului de selecție
și a procesului de verificare a
contestațiilor pentru
aferente măsurilor din Programul
proiectele CREDIT IMAGINI
Național de Dezvoltare Rurală 2014 –
2020, cu modificările ulterioare;
Ordinul 1731/2015 al Ministerului Imaginea 9, pagina 12 - © Centru de Agrement Trotuș - Odu Green Roof
Agriculturii și Dezvoltării Rurale Imaginea 1, pagina 13 - © Peter Mrass
privind instituirea schemei de Imaginile 5 – 6, pagina 21 - © Magyari Istvan
ajutor de minimis „Sprijin acordat Imaginea 3, pagina 22 - © Nagy Melinda
microîntreprinderilor și întreprinderilor Imaginea 5, pagina 22 - © Viscri 125
mici din spațiul rural pentru înființarea Imaginile 7 – 8, pagina 22 - © Tektum
și dezvoltarea activităților economice Imaginea 3, pagina 23 - © Peter Mrass
neagricole”, cu modificările ulterioare; Imaginea 4, pagina 26 - © Peter Mrass
Imaginea 5, pagina 26 - © Köllő Miklós
73
Ordinul 2112/2015 al Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale Imaginile 2,7, pagina 27 - © Peter Mrass
privind instituirea schemei de ajutor Imaginea 6, pagina 28 - © Peter Mrass
de minimis „Sprijin acordat pentru Imaginea 2, pagina 30 - © FG+SG – Fernando Guerra, Sergio Guerra
stimularea investițiilor asociate - Reconversão de um Palheiro em Cortegaça / João Mendes Ribeiro
conservării patrimoniului și pentru Imaginile 1 – 3, pagina 35 - © Doris Lasch
menținerea tradițiilor și moștenirii Imaginea1, pagina 48 - © Joachim Belaieff, Enflo Arkitekter, DEVE Architects
spirituale”, cu modificările ulterioare; Imaginea 1, pagina 49 - © Loránd Pálfi
Ordinul 847/2016 privind aprobarea Imaginea 4, pagina 53 - © Köllő Miklós
Regulamentului de organizare și Imaginea 1, pagina 64 - © http://www.naturalpaint.ro
funcționare a procesului de evaluare, Imaginile 3 – 5, pagina 64 - © Izomiorita, http://izomiorita.ro/
verificare, soluționare a contestaţiilor Imaginea 6, pagina 64 - © Copșa Mare Guesthouses
și selecție pentru proiectele aferente Imaginea 5, pagina 65 - © Jan Hülsemann
submăsurii 9.1. „Înființarea grupurilor Imaginile 7,8, pagina 65 - ©Ulrich Roth
de producători în sectorul agricol”
și 9.1.a. „Înființarea grupurilor de NOTA: NOTĂ: Toate imaginile nespecificate mai sus sunt proprietatea Asociației
producători în sectorul pomicol” din MONUMENTUM sau a următorilor autori: ©Zsuzsánna Bancsi-Rigó, ©Katalin
Programul Național de Dezvoltare Moscu, ©Árpád Nagy, ©Ildikó Sándor.
Rurală 2014 – 2020;
Ordinul 295/2016 al Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind
aprobarea Ghidului solicitantului
BIBLIOGRAFIE
pentru participarea la selecția
Strategiilor de Dezvoltare Locală. Ghinoiu, I., Budiș, M., Ciobănel, A., Godea, I., Oancea, D., Atlasul etnografic
român, vol. 1, Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu, Editura
Reglementări europene Academiei Române, București, 2003
REGULAMENTUL (UE) NR.
1305/2013 AL PARLAMENTULUI Munteanu, R., Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din Naţional „Piatra Craiului”, Editura Arhiterra, București, 2013
17 decembrie 2013 privind sprijinul
pentru dezvoltare rurală acordat Mureșanu, P., Contribuții la studiul așezărilor și construcțiilor țărănești din
din Fondul European Agricol pentru Câmpia Transilvaniei, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1965 –
Dezvoltare Rurală (FEADR) și de 1967, Cluj-Napoca, 1969
abrogare a Regulamentului (CE)
nr.1698/2005 al Consiliului;
REGULAMENTUL DE PUNERE Balassa M. Iván, Cseri Miklós, Népi építészet Erdélyben, Szentendre: Szabadtéri
ÎN APLICARE (UE) NR. 808/2014 Néprajzi Múzeum, 1999
AL COMISIEI din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Gönyey Sándor, Jármos csűr az Erdélyi Mezőségen, Tér és Forma XIV., 1941
Regulamentului (UE) nr. 1305/2013
al Parlamentului European și al Gilyén Nándor, Mezőség népi építészete, Editura Terc Kereskedelmi és szolg.
Consiliului privind sprijinul pentru kft, 2005
dezvoltare rurală acordat din Fondul
European Agricol pentru Dezvoltare Kós Károly, A Mezõség néprajza, I – II, Târgu Mureș, 2000
Rurală (FEADR)
DECIZIA DE PUNERE ÎN Vargha László, Kide és a Borsa-völgy népi építészete, Ház és Ember 11.,
APLICARE A COMISIEI din 26.5.2015 Szentendre, 1997
de aprobare a programului de
dezvoltare rurală al României pentru Varga Sándor, Az erdélyi Mezõség a középkortól napjainkig, Belvedere
sprijin din Fondul European Agricol Meridionale, XXIII, 2011
pentru Dezvoltare Rurală