Sunteți pe pagina 1din 38

AUTO-

ORGANIZARE

ÎNDRUMARE PENTRU UN TRAI MAI BUN


4
www.maibine.org / www.traieste.maibine.org
Autor:
Alexandru Bodnar

Editor grafic:
Daniela Tanasă

Ilustrator:
Daniela Tanasă

Corector:
Ana Maria Ungureanu

Asociaţia Mai Bine


Str. Gavriil Musicescu nr. 14,
Iași, 700127
contact@maibine.eu
www.maibine.eu

Iași, iulie 2014

Ghid realizat de Asociaţia Mai Bine


în cadrul proiectului Instrumente Educative și Participative
pentru Dezvoltare Durabilă, co-finanţat printr-un grant din
partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru
Uniunea Europeană extinsă și implementat în parteneriat cu
Equiterre – Partenaire pour développement durable.
CUPRINS

4 Introducere

5 Consensul

Lucrul în echipă
Consensul în grupuri mari
Sugestii pentru a ajunge la consens
Procesul de luare a deciilor
Acordul şi dezacordul

12 Facilitarea

Ce este facilitarea
Sarcini-cheie
Rolurile co-facilitatorilor
Instrumente pentru facilitarea întrunirilor

19 Adunările publice

Scopul
Tipurile de adunări publice
Argumente pentru adunări publice
Organizarea unei adunări publice

37 Surse şi resurse
INTRODUCERE

Implicarea civică poate fi caracterizată în primul rând prin


acțiune, prin punerea în practică a unor demersuri prin interme-
diul cărora comunitatea din care faci parte sau cauza pentru care
lupţi să aibă de câștigat.

Cele mai multe dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel


de societate sunt complexe şi necesită adesea un efort susţinut
pentru a putea obţine schimbarea dorită.

Tocmai de aceea este indicat ca în lupta pentru o cauză sau alta


să se formeze grupuri de iniţiativă, colective care să împartă din
responsabilităţi şi din îndeplinirea sarcinilor şi a tacticilor necesare
pentru a îndeplini un anumit scop.

Organizarea în cadrul grupurilor diferă în funcţie de oamenii care


îl compun – de nevoile, de motivaţiile sau normele pe care le-au
internalizat, într-o anumită măsură, de-a lungul experienţelor
personale anterioare sau prin învaţarea vicariantă.

Există două structuri principale, cea verticală (ierarhizată) şi cea


orizontală (egalitariană), care diferă prin abordarea pe care o au
faţă de rolurile indivizilor din cadrul grupului şi prin felul în care
sunt luate deciziile.

Prin acest îndrumar am urmărit detalierea organizării pe ori-


zontală, ca urmare a numărului relativ mic de materiale care
să explice beneficiile şi modalităţile practice de aplicare a unor
principii care nu au la bază ierarhia, şi cum pot fi aplicate acestea
în auto-organizarea manifestaţiilor publice.

4
CONSENSUL
Luarea deciziilor prin consens este o modalitate creativă şi dinamică de
a ajunge la un acord între toţi membrii unui grup. În locul unui sistem
bazat pe vot în care majoritatea decide decursul viitoarelor acţiuni sau
strategii, un grup în care se practică consensul va urmări să gasească
soluţiile care să fie sprijinite activ de către toţi membrii, sau măcar să fie
ceva cu care pot fi de acord.

Asta presupune ca toate ideile, opinii- aibă un control deplin asupra vieților
le şi temerile să fie luate în considera- personale și că puterea ar trebui să fie
re. Ascultându-se unii pe alţii, grupul împărtășită de către toți, nu concen-
urmăreşte identificarea unor pro- trate în mâinile câtorva. Este vorba
puneri care să fie acceptabile pentru despre a avea libertatea de a decide
toată lumea. Consensul nu reprezintă propriul drum în viață și dreptul de a
nici compromis, nici unanimitate, juca un rol egal în crearea unui viitor
ci îşi propune să împletească cele comun. Acesta este motivul pentru
mai bune idei şi cele mai importante care este utilizat pe scară largă în
temeri ale tuturor într-un proces care grupuri de lucru spre o societate mai
deseori rezultă în soluţii creative şi justă și echitabilă, cum ar fi grupurile
surprinzătoare, care pot inspira indi- mici de voluntari, grupurile de iniţia-
vizii şi grupul ca un întreg. tivă și cele activiste.
Luarea deciziilor prin consens se ba-
zează pe ideea că oamenii ar trebui să

5
LUCRUL ÎN ECHIPĂ Căteva principii pot fi de folos pentru
a reuşi acest lucru:

SCOPUL COMUN:
La baza consensului se află un Toată lumea din grup trebuie să aibă
dialog respectuos între egali. un obiectiv comun clar și să fie dis-
Este vorba despre toată lumea pusă să lucreze împreună pentru a-l
care lucrează împreună pentru îndeplini. Oamenii trebuie să lucreze
a satisface atât nevoile indivi- împreună pentru a stabili care sunt
dului, cât şi ale grupului, prin a obiectivele și cum se poate ajunge
lucra unul cu altul, mai degra- acolo;
bă decât pentru sau împotriva
celuilalt, ceva care necesită ANGAJAMENTUL DE A AJUNGE
deschidere și încredere. LA UN CONSENS:
Toată lumea trebuie să fie dispusă să
ofere o şansă acestui proces. Acest lu-
cru înseamnă să fii profund sincer cu
Prin consens se urmăreşte identifica- privire la ceea ce vrei sau ceea ce nu
rea unor soluții de tip “câştig-câştig”, vrei, precum și de a asculta în mod
care sunt acceptabile pentru toți, corespunzător ceea ce alţii au de spus.
astfel încât nici o decizie să nu se facă Toată lumea trebuie să fie dispusă să
împotriva voinței unui individ sau a îşi schimbe pozițiile lor, pentru a fi
unei minorităţi. deschis la soluții alternative, dar și să
fie capabil de a-şi reevalua nevoile;
În schimb, grupul încearcă să se
adapteze la nevoile tuturor membrilor ÎNCREDEREA ȘI DESCHIDEREA:
săi. Atunci când toată lumea este de
Persoanele implicate trebuie să fie în
acord cu o decizie, angajamentul de-a
măsură să aibă încredere în faptul că
pune în aplicare soluţia identificată va
toată lumea împărtășește angajamen-
fi mai mare.
tul de a ajunge la un consens și că
toată lumea respectă opiniile tuturor
și egalitatea în drepturi.
Manipularea procesului din cadrul
unei întâlniri cu scopul de a obține o

6
decizie dorită de unul sau mai mulţi spus ceilalţi, exprimarea gândurilor și
indivizi ar reprezenta o încălcare a sentimentelor personale cu privi-
mare a încrederii faţă de ceilalţi. re la problemă, precum și căutarea
Pentru a preveni astfel de întâmplări, pro-activă a soluțiilor care includ
o modalitate bună o reprezintă ex- opiniile tuturor, în măsura în care
primarea deschisă atât a dorințelor este posibil;
personale (ceea ce ne-am dori să se
întâmple), cât și a nevoilor noastre ASCULTAREA ACTIVĂ:
(ceea ce trebuie să se întâmple pentru Atunci când asculţi activ, se încearcă
a fi în măsură să susținem o decizie). suspendarea propriilor procese de
În cazul în care toată lumea este gândire și acordarea atenţiei în tota-
capabilă de a vorbi deschis, atunci litate către cel care vorbeşte. Practic,
grupul va avea informațiile necesare trebuie făcut un efort deliberat de a
pentru a lua pozițiile tuturor în con- înțelege poziția cuiva și nevoile sale,
siderare și să vină cu o soluție pe care precum şi preocupările şi emoțiile
oricine o poate suporta; respectivei persoane;
TIMPUL SUFICIENT:
REZUMAREA:
Este indicată acordarea unei perioade Un rezumat succint și corect a ceea
mari de timp de gândire, de timp ce a fost spus până la un moment
alocat scopului pentru a evita luarea dat poate ajuta grupul să ajungă mai
deciziilor în grabă şi pentru a trece uşor la o decizie. Consultați-vă cu
prin toţi paşii necesari pentru a ajun- toată lumea pentru a verifica dacă aţi
ge la consens; cuprins elementele importante, cum
ar fi punctele comune, dar şi dife-
PROCESUL DE LUCRU CLAR:
renţele de opinii care au rămas să fie
Este esențial să existe un proces clar rezolvate;
prin care sunt luate deciziile și ca toa-
tă lumea să înţeleagă modul în care SINTEZA:
funcționează acesta; Găsiți punctele comune și orice
legături între idei aparent divergente
PARTICIPAREA ACTIVĂ:
pentru a le împreuna, cu scopul de a
Ideal ar fi ca toți membrii echipei formula propuneri.
să participe în mod activ, ceea ce Concentrați-vă pe soluţii care se
presupune ascultarea a ceea ce au de adresează nevoilor fundamentale și
preocupărilor-cheie pe care oamenii
din cadrul grupului le au. 7
CONSENSUL
Cei care se află în consiliul utilizează
ÎN GRUPURI MARI aceste informații pentru a crea una
sau mai multe propuneri.
Acestea sunt discutate din nou în
grupuri mici, pentru a verifica dacă
În grupuri mari (mai mult de există modificări sau un acord.
25-30 de persoane) este o idee
bună să fie delegate problemele Rezultatele acestor discuții sunt
pentru grupuri mai mici, cum ar transmise din nou consiliului, care ar
fi grupuri de lucru sau grupuri trebui să poată fie să confirme acor-
locale (acolo unde este cazul). dul, fie să elaboreze noi propuneri
pentru discuții ulterioare. În acest
fel, puterea de a lua decizii se află în
măinile celor din grupurile mici şi nu
în cele ale delegaţilor.
Cu toate acestea, uneori problemele
pot fi atât de importante încât acestea De asemenea, delegaţii pot fi schim-
trebuie să fie discutate și soluţionate baţi oricând dacă se consideră necesar
cu ajutorul a cât mai multor persoa- acest lucru şi nici nu este recomandat
ne. ca o singură persoană să îndeplineas-
că în permanenţă acest rol.
Acest lucru poate fi făcut într-un con-
siliu (“spokescouncil”), care permite Grupurile mici sunt adesea structu-
ca sute și mii de oameni să lucreze rate în jurul grupurilor pre-existente,
împreună pentru a ajunge la consens cum ar fi echipele de lucru, grupu-
într-un mod eficient. rile locale sau grupurile de afinitate.
Alternativ, un grup mare de oameni
Într-un consiliu, oamenii se împart în se poate împărți în grupuri mai mici
grupuri mici, care încep prin a discu- în mod aleatoriu.
ta problema (sau problemele) pentru a
veni cu preocupările legate de situaţie
și cu idei. Delegați din fiecare grup se
întâlnesc apoi întâlni într-un consiliu
pentru a transmite aceste gânduri.

8
SUGESTII PENTRU A Ascultă activ ceea ce oamenii
încearcă să spună.
AJUNGE LA CONSENS Fă un efort de a înţelege poziţia cuiva
și nevoile lor de bază, preocupările
și emoțiile celorlalţi. Oferă timp şi
Dacă nu înțelegi ceva, să nu-ți spațiu fiecăruia pentru a termina și
fie frică să precizezi acest lucru; ia-ţi timp pentru a lua în considerare
punctul lor de vedere;
Fii dispus să lucrezi pentru
soluția care este cea mai bună Gândeşte înainte de a vorbi,
pentru toată lumea, nu doar ceea ce ascultă înainte de a te opune.
este mai bine pentru tine. Fii flexibil Ascultă reacțiile altor membri și ţine
și dispus să dai de la tine pentru a cont de ele înainte de a-ţi reitera
ajunge la un acord; punctul de vedere. Auto-reținerea
este esențială în consens – uneori, cel
Contribuie la crearea unei mai mare obstacol pentru a progresa
atmosferi de respect și încredere. este atașamentul unui individ faţă o
Nimănui nu ar trebui să-i fie frică idee. În cazul în care o altă propune-
să-și exprime ideile și opiniile sale. re este bună, nu complica lucrurile
Reţineţi faptul că fiecare dintre noi opunându-te pur și simplu pentru că
are propriile valori, medii de proveni- nu este ideea ta preferată! Intreabă-
enţă și stiluri comportamentale, iar o te: "Oare această idee funcţionează
persoană poate fi deranjată de lucruri pentru grup, chiar dacă nu e favorita
diferite; mea?" sau "Contează cu adevărat pe
care o alegem?";
Explică-ţi punctul de vedere în
mod clar şi fii deschis și sincer cu Nu-ți fie frică de dezacord.
privire la motivele tale. Consensul nu înseamnă ca toți să
Exprimă-ţi preocupările încă de la gândim același lucru. Diferențele de
începutul procesului, astfel încât opinie sunt naturale și de așteptat;
acestea să poată fi luate în considerare
în cadrul oricărei propuneri; Dezacordurile pot contribui la
luarea unei decizii într-un grup
întrucât cu o gamă largă de infor-
mații și opinii există o șansă mai

9
mare ca respectivul grup să vină cu Grupul trece ulterior la sintetizarea
soluții bune. Consensul care este ușor propunerei cele mai potrivite. Acest
de atins poate fi cauzat în realitate de lucru înseamnă identificarea punc-
faptul că unii oameni nu se simt în telor comune, îndepărtarea unor
siguranță sau suficient de încrezători idei și totodată comasarea tuturor
pentru a-și exprima dezacordul. părţilor utile într-o singură propu-
nere. În cele din urmă, dacă grupul
este de acord cu o anumită propu-
PROCESUL DE nere, atunci decizia este luată și, cel
LUARE A DECIZIILOR mai important, pusă în aplicare.

Diagrama de mai jos arată cum o ACORDUL ŞI


discuție evoluează în timpul pro-
cesului de a ajunge la consens. La DEZACORDUL
început se lărgeşte pe măsură ce
membrii implicaţi aduc perspec- La etapa de decizie oamenii au mai
tive și idei diferite grupului. multe opțiuni:

Acest lucru oferă materialul ACORDUL


necesar pentru o discuție amplă cu propunerea;
care explorează toate opțiunile
și îi ajută pe invidizi să înțeleagă REZERVĂRILE:
preocupările celorlalți. Acest lucru Eşti dispus să accepţi ca propunerea
poate fi un stadiu turbulent și, să meargă mai departe, dar doreşti ca
uneori, dificil - oamenii ar putea fi grupul să fie conștient de faptul că nu
confruntaţi cu o mulțime de idei eşti fericit cu aceasta. Vei putea pune
contradictorii sau care se supra- energie în implimentarea deciziei lu-
pun parţial - dar aceasta este par- ate odată ce preocupările tale au fost
tea cea mai creativă, astfel încât recunoscute;
nu trebuie să îţi pierzi încrederea
sau avântul!

10
RETRAGEREA: Cu toate acestea, uneori, oamenii nu
Vrei să te opui, însă fără a bloca pro- sunt capabili să-și exprime preocu-
punerea. Acest lucru înseamnă că nu pările lor destul de clar sau nu sunt
vei ajuta la implementarea deciziei, percepute corect de către grup. În ast-
dar eşti dispus ca grupul să meargă fel de situații, blocajul acționează ca o
mai departe cu ea. Această opţiune garanție pentru a se asigura că decizi-
este pentru cazuri precum atunci ile sunt acceptate de toată lumea.
când nu eşti întru totul de acord cu
decizia sau atunci când eşti de acord Posibilitatea de a bloca este o parte
cu soluţia identificată, dar nu eşti în integrantă procesului de-a ajunge la
măsură să o sprijini pentru că nu ai consens, dar vine cu o responsabi-
timpul sau energia necesară. Grupul litate mare. Un blocaj opreşte alte
poate să accepte retragerea și să mear- persoane de a face un lucru pe care
gă mai departe sau poate lucra la o şi-ar dori să-l împlinească, și, prin
nouă propunere, mai ales în cazurile urmare, ar trebui să fie utilizat doar
în care există mai multe retrageri; în cazul în care preocupări serioase
rămân nerezolvate.
BLOCAJUL:
Acesta opreşte ca soluţia propusă să Asigurați-vă că toată lumea înțelege
înainteze. Blocajul exprimă o obiecție diferitele modailităţi de a-şi exprima
fundamentală. Nu se referă la opţiuni dezacordul.
precum "Nu îmi place" sau "Mi s-a
părut mai bună cealaltă idee." Aceas- Deseori, oamenii sunt confuzi și
ta înseamnă că nu se poate trăi cu blochează atunci când aceştia ar fi
propunerea. Grupul poate începe fie de fapt fericiţi să se retragă. Uneori,
să lucreze la o nouă propunere fie să oamenii sunt speriați de blocare,
caute soluţii pentru a depăși obiecția. chiar dacă aceştia sunt profund
nemulțumiți și utilizează o formă
mai uşoară de dezacord, în schimb.
Într-un proces de consens
ideal nu are loc nici un blocaj
deoarece orice problemă majoră
cu privire la o propunere ar
trebui să fie abordată înainte de
etapa de decizie.

11
FACILITAREA

CE ESTE FACILITAREA

În cadrul unei întâlniri este recomandată prezenţa unuia sau a mai


multor facilitatori. Rolul lor este de a se asigura că obiectivele întâlnirii
sunt îndeplinite, anume că sunt luate decizii, iar apoi acestea vor fi puse
în aplicare. De asemenea, aceştia ajută grupul să funcționeze armonios,
creativ și într-un mod democratic.

Atunci când este cazul, facilitatorii Ei nu sunt acolo pentru a propune


pot lua măsuri pentru a menţine toate soluţiile sau să decidă lucruri
atenţia concentrată asupra motivului pentru grup. Ei îşi pot îndeplini rolul
întâlnirii sau să se asigure că discuţia doar cu sprijinul celorlalţi și prin
nu este dominată de câțiva oameni. cooperare. În cazul în care într-un
Ei pot sugera o pauză atunci când grup mic nimeni nu îşi asumă rolul
oamenii sunt obosiţi sau pot pregăti de facilitator, atunci cu toţii pot fi
un program al întâlnirii şi regulile responsabili să contribuie la buna
discuţiei, astfel încât grupul să își desfăşurare a întâlnirii.
poată atinge obiectivele într-un mod
eficient.
Facilitatorii nu trebuie să aibă o pute-
re mai mare decât oricine altcineva și
trebuie să rămână neutri cu privire la
aspectele abordate în discuție.

12
SARCINI-CHEIE
Ajută grupul prin stabilirea Contestă comportamentul
ordinei de zi a întâlnirii. Ia în consid- agresiv sau discriminatoriu;
erare timpul pe care îl aveţi la dis-
poziţie, subiectele de discuţie şi cum Introdu tehnici cum ar fi
să abordaţi fiecare punct; brainstormingul, turele de masă
sau grupurile de lucru pentru a face
Pregăteşte camera astfel încât întâlnirea mai eficientă și totodată
să fie confortabilă şi oricine să poată participativă;
participa şi celelalte materiale de care
ar putea fi nevoie, cum ar fi hârtie, Clarifică și rezumă punctele de
pixuri ş.a.; discuţie şi asigură-te că toată lumea
înțelege discuția;
Ţine o scurtă introducere în
care să aminteşti motivul care v-a Verifică dacă există un acord și
adus şi ce se urmăreşte, precum și asigură-te că deciziile luate sunt clare;
modul în care urmează să se des-
făşoare întâlnirea (de exemplu, Asigură-te că subiectele de
consens sau vot, semne ale mâinilor, discuţie și deciziile sunt înregistrate
pauze); într-o minută;

Contribuie la menţinerea dis- Ţine cont de timpul disponibil


cuţiilor concentrate asupra ordinii de pentru întâlnire;
zi și a procesului de luare a deciziilor;
Ajută grupul să depăşească un
Păstrează întâlnirea axată pe conflict, cu neutralitate;
câte un subiect de discuţie odată;
Acordă atenţie motivelor care
Ajută-i pe participanţi să partic- stau la baza unor probleme sau
ipe activ. Fii atent la cine vrea să vor- emoțiilor participanţilor. Ajută-i să le
bească şi ordinea în care s-au anunţat scoată la iveală astfel încât acestea să
şi încearcă, pe cât posibil, să-i im- poată fi rezolvate.
pulsionezi pe cei care sunt mai puţin
comunicativi şi totodată să limitezi
discursurile celor care vorbesc mult;

13
ROLURILE CO-FACILITATORILOR
ÎN CADRUL UNEI ÎNTÂLNIRI

De regulă, două sau mai multe Responsabilul de cronometru:


persoane pot împărţi diferitele roluri ține evidența timpului și de inter-
care pot fi îndeplinite de către facili- valul de timp convenit pentru diferite
tatori: puncte de pe ordinea de zi sau de
negocierea prelungirii întâlnirii, dacă
Co-facilitatorii: este necesar;
aceştia facilitează pe rând și se pot
sprijini reciproc; Responsabilul de consemnare:
Ia notiţe sau realizează o minută (re-
Păstrarea evidenţei: zumat în scris) și, de asemenea, atrage
să fii atent cu privire la rândul cui atenția asupra deciziilor incomplete,
este să vorbească, cel care urmează și cum ar fi neasumarea unui deadline
de a acorda termene corespunzătoare sau a unui responsabil;
de timp pentru cei care iau cuvântul;
Responsabilul de uşă:
Observatorii de stări emoţionale: întâmpină persoanele care au întâr-
să acorde atenție atmosferei emoțion- ziat la sosire, aducându-i la curent, pe
ale a întâlnirii. Ei au grijă de senti- scurt, cu privire la ceea ce s-a vorbit
mentele persoanelor implicate și pot până în momentul respectiv și alte
intervini, dacă este necesar; aspecte practice.

14
INSTRUMENTE PENTRU
FACILITAREA ÎNTÂLNIRILOR

Ordinea de zi: Acordul de grup:


prevede structurarea întâlnirii într-un participanţii îşi manifestă la începu-
mod eficient. Ea poate fi întocmită tul reuniunii acordul cu prvire la
fie la începutul ședinței, fie în avans, regulile care vor ajuta întâlnirea să
însă trebuie să le fie tuturor permis să reprezinte un loc sigur, în care toată
contribuie, de consideră necesar. lumea este respectată. Poate include
lucruri precum opritul telefoanelor,
Începe prin colectarea de elemente interzicerea fumatului, respectarea
pentru ordinea de zi din rândul ordinii în care se vorbeşte, lipsa ata-
participanţilor, luând în considerare curilor la persoană ş.a.;
şi timpul aproximativ necesar pentru
parcurgerea fiecărui element. Ture de masă:
toată lumea are ocazia de a vorbi fără
Stabileşte prioritățile pentru respec- întrerupere sau comentarii din partea
tiva întâlnire - ce ar putea fi abordat altor persoane. Turele de masă ajută
cu alt prilej sau în grupuri de lucru la colectarea opiniilor, a sentimente-
separate? Fii realist în planificare şi, lor și a ideilor, precum și încetinirea
atunci când întâlnirea este mai lungă discuției și îmbunătățirea ascultării
de 90 de minute, ia în calcul pauze celorlalţi. Asigurați-vă că toată lumea
pentru relaxare. are o șansă de a vorbi;

Brainstorming:
adună un număr mare de idei într-un
Scrie ordinea de zi propusă interval de timp scurt. Începe prin
astfel încât toată lumea să o enunţarea problemei şi cere oame-
poată vedea şi gândeşte-te la nilor să spună tot ce le vine în cap cât
instrumente eficiente pentru mai repede posibil, fără a se cenzura
subiectele controversate; sau a se comenta până la epuizarea
ideilor. Notează toate ideile pentru a
le discuta şi tria la final;

15
Ascultarea în perechi: Grupurile mici:
creează un spațiu în care toată lumea se pot crea spații sigure în care
se poate face auzită, astfel încât par- oamenii să poată contribui la reu-
ticipanții să poată explora și formula niune. De asemenea, ele pot face
propriile gânduri și sentimente pe un întâlnirea mai eficientă - orice subiect
subiect fără a fi întrerupţi. poate fi abordat mai eficient într-un
grup de lucru mai mic, iar diferite
În perechi, o persoană este, pe rând, grupuri pot discuta subiecte diferite
ascultător, în timp ce celălalt vorbește simultan.
despre gândurile și sentimentele sale Explică în mod clar ceea ce vrei să
pe această temă. Ascultătorul acordă faci cu respectivele grupuri şi asig-
o atenție deplină partenerului său, ură-te că există un responsabil care să
fără a întrerupe, după care rolurile se raporteze la final ceea ce s-a discutat,
schimbă; dacă este cazul;

“Locul de parcare”: “Bățul” pentru vorbitori:


atunci când apare ceva care nu este oamenii pot vorbi numai atunci când
relevant pentru discuția dintr-un țin în mână “băţul” (sau orice alt
anumit moment al discuţiei, se poate instrument) pentru cei care vorbesc.
nota în “spațiul de parcare” (de ex., Acest lucru îi face pe oameni conș-
o coală mare de hârtie pe un perete) tienți de momentele în care îi între-
respectivul subiect, urmând ca la rup pe ceilalți;
momentul potrivit să fie abordat.
Întoarcerea subiectului către grup:
Acest lucru permite concentrarea mulți facilitatori simt că trebuie să se
discuţiilor cu privire la subiectele care ocupe de toate problemele care apar
sunt propuse la începutul întâlnirii şi în cadrul reuniunilor. Dacă cineva
liniștește în acelaşi timp participanții pune o întrebare, nu trebuie neapărat
cu privire la ascultarea punctelor un răspuns din partea facilitatorului,
personale de vedere; alternativa fiind de a se întoarce către
grup. Responsabilizează membrii
grupului să ia deciziile majore, cum
ar fi timpul alocat sau prioritățile
întâlnirii respective;

16
Semne din mâini:
pot face întâlnirea să decurgă mai
lin și ajută facilitatorul să observe
acordurile, în curs de dezvoltare.
Important este ca toate semnele să
fie cunoscute şi bine înţelese de către
toate lumea.
Acestea sunt:

Ridică o mână:
atunci când doreşti să contribui la
conversaţie cu un punct general de
discuţie, ridică o mână sau un deget;

Ridică ambele mâini:


dacă doreşti să oferi un răspuns direct
la discuția actuală, ridică câte un de-
get de la cele două mâini. Acest lucru
îţi permite să sari înaintea celorlalţi,
aşadar trebuie folosit cu măsură şi
descurajată utilizarea excesivă;

Aplauze silenţioase:
atunci când auzi o opinie cu care eşti
de acord, ridică şi agită ambele mâini
cu degetele îndreptate în sus. Aceasta
poate salva mult timp, mai ales
atunci când se caută un acord;

Punct tehnic:
atunci când ai o propunere care are
legătură cu procesul sau este de altă
natură (ex.: logistică, nevoia unei
pauze), atunci realizează un ‘T’ din
ambele mâini;
Limbaj:
atunci când ai nevoie de traducere
sau atunci când vorbitorul foloseşte
un limbaj care nu este pe înţelesul tu-
turor, se poate face un ‘L’ din arătător
şi degetul mare;

Vorbeşte mai tare:


ridică din mâini în sus atunci când
vorbitorul trebuie să îşi exprime
punctul de vedere astfel încât să fie
auzit de toată lumea. Poate fi foarte
folositor în grupurile mari;

Vorbeşte mai încet:


coboară ambele mâini în jos atunci
când este nevoie ca vorbitorul să
încetinească ritmul. Este foarte util
atunci când sunt translatori care au
nevoie de timp pentru interpretare;

Blocaj:
un pumn ridicat înseamnă că ai o
obiecţie de fond care trebuie lămurită
sau un blocaj al direcţiei discuţiilor.
Trebuie folosit doar în situaţiile care
o impun şi, asemenea altor semne,
trebuie avut grijă să nu interfereze cu
buna desfăşurare a întâlnirilor.

18
ADUNĂRILE PUBLICE
O formă de acţiune directă care are potențialul de a aduna un număr
mare de oameni care altfel nu s-ar asocia, deși împărtășesc aceleași
gânduri, nemulțumiri sau scop final, e reprezentată de adunările publice
(demonstraţiile).

La astfel de manifestaţii poţi găsi În România, adunările publice sunt


persoane interesate să formeze un reglementate prin Legea 60/1991,
grup, sau să vă uniţi forţele într-un cu modificări aduse în 2004, aşadar
colectiv sau coaliţie mai mare. Mai orice acţiune întreprinsă ar trebui
mult, ai ocazia de a experimenta să fie realizată doar după consul-
bucuria de a-ţi exprima în mod tarea legii şi asumarea consecinţelor
public doleanţele, un drept care a acţiunilor pe care doreşti să le pui în
fost câştigat tot în stradă, şi de care practică.
ar trebui să facem uz de fiecare dată La fel de importantă este cunoaşterea
când situaţia o impune. drepturilor pe care le ai, precum şi a
Este important să nu uităm că ast- obligaţiilor tale, dar şi a forţelor de
fel de manifestaţii pot fi pozitive, ordine, pentru a putea preveni orice
un prilej de interacţiune şi solidari- fel de abuz.
zare cu semenii noştrii, de a învăţa
ce înseamnă cetăţenia activă.

19
SCOPUL Protestul: 
atunci când doreşti să te pronunţi
Demonstraţiile pot avea scopul de a împotriva unei nedreptăţi, a unui
servi unuia sau mai multor obiective, eveniment, a unei figuri publice sau a
care depinde de mai mulţi factori unui potenţial incident;
precum sincronizarea demonstraţiei,
a problemelor implicate, de cine sunt Contra-demonstraţia:
organizate şi ce a mai fost făcut îna- reprezintă răspunsul la o demonstra-
inte. Stabilirea unui scop concret este ţie deja programată de altă organiza-
cu atât mai importantă cu cât acesta ţie sau mişcare antagonistă.
poate dicta forma pe care ar trebui să
o ia demonstraţia, către cine trebuie Relaţii publice:
îndreptată şi alte elemente esenţiale.
atunci când îţi propui să faci recla-
mă sau să aşezi într-o lumină bună
Printre obiectivele generale ale unor
un eveniment, o organizaţie sau un
adunări publice se numără: anumit segment al populaţiei;

Susţinerea activă a unei cauze: Acţiunea:


îndemnarea publicului să privească pentru a atinge un anumit scop sub-
un proiect de lege în mod (ne)favora- stanţial, preveni sau schimba un anu-
bil, să li se prezinte idei, alternative, mit eveniment, sau pentru a influenţa
politici sociale sau servicii sau să evoluţia unor evenimente;
acorde atenţie nevoilor unui anumit
grup de oameni; O combinaţie
a oricăror abordări dintre cele enu-
Sprijinul: merate mai sus.
pentru a exprima consensul sau
solidaritatea cu o persoană sau cu un În practică, majoritatea adunărilor
grup, cu o idee sau o politică asuma- publice servesc mai multor obiecti-
tă, sau cu o anumită problemă; ve. Indiferent care ar fi acestea, cei
mai mulţi organizatori caută acope-
rirea demonstraţiei de către presă,
de exemplu pentru a atrage atenţia
asupra cauzei lor. Cele mai multe de-

20
monstraţii fie sunt pentru a sprijini o Adunarea:
cauză, fie pentru a protesta împotriva manifestanţii se întrunesc pe cont
cuiva sau a ceva. Diferenţa constă în propriu într-un anume loc, unde ţin
intensitate, care poate avea un mare sau ascultă discursuri sau participă în
efect asupra formei şi sincronizării alte activităţi, exprimându-şi îngri-
demonstraţiei cu alte evenimente. jorările sau opiniile faţă de motivul
care i-a reunit;

TIPURI DE ADUNĂRI Pichetarea:


PUBLICE acestea au loc atunci când un grup de
oameni cu mesaje specifice îşi expri-
mă nemulţumirile prin staţionarea
Adunările publice nu se rezumă strict
sau prin umblarea în faţa unei clădiri
la marşuri sau adunări statice, ci exis-
sau a unui edificiu care este ţinta
tă mai multe forme de a demonstra
demonstraţiei lor;
în public. Unele, mai ales cele care
se adresează unor probleme locale,
Şederea (ocuparea):
punctuale, nu necesită un număr
mare de oameni pentru a fi eficiente. într-o astfel de demonstraţie, ma-
Altele nu ţintesc în mod direct pro- nifestanţii ocupă un spaţiu într-o
blema, însă folosesc umor, teatru sau anumită cladire, o stradă, un parc
alte metode pentru a sublinia ceva. etc. şi se aşează jos. Şederea poate fi
acompaniată de discursuri sau de alte
Cele mai comune forme de adunări activităţi sau poate fi tăcută. Uneori,
poate implica intrarea fără permisiu-
publice sunt:
ne pe o proprietate, prin urmare fiind
ilegală*;
Marşul şi parada:
acestea sunt adunările publice cel Veghea:
mai des întâlnite, în care un număr este similară unei şederi şi este de
de oameni se deplasează pe un traseu obicei silenţioasă. Manifestanţii, în
dintr-un punct reprezentativ în altul, general, se adună pentru a atrage
pentru a sublinia devotamentul faţă atenţia sau pentru a fi martori la
de o anumită cauză; un eveniment sau o situaţie, pentru
a ţine minte sau pentru a onora o

*Atunci când manifestanţii acţionează într-un mod de care sunt conştienţi că este ilegal, pentru a-şi demonstra
scopul într-un mod puternic, ori pentru a atrage atenţia asupra imoralităţii sau erorii în legea sau norma (cultura-
21
lă) propriu-zisă, ei sunt angajaţi în nesupunere civică (sau dezobedienţă civilă).
persoană sau ideile ei şi/sau pentru a fost parcurse în prealabil, însă s-au
acumula forţă şi putere morală unii dovedit a fi insuficiente pentru a regla
de la alţii; problema. Caracterul non-violent
al unor astfel de acţiuni este foarte
Teatrul de stradă: important pentru a se diferenția de
folosirea actorilor (profesionişti sau orice formă de agresiune care poate
amatori) ori a marionetelor, deseori în impune o reacție similară din partea
costume fantastice, pentru a discredi- autorităților şi pentru a nu îşi pierde
ta sau a râde de diferite personalităţi caracterul legitim.
publice sau moravuri, datează cel
puţin din vremea Greciei antice. Tea-
trul stradal poate fi eficient pentru că
atrage atenţia celor din jur şi a presei;
ARGUMENTE PENTRU
ADUNĂRI PUBLICE
Flashmobul:
participanţii se adună într-un loc Există mai multe modalităţi pentru
public şi efectuează o acţiune pregăită a-ţi atinge scopul pentru care lupţi şi
în avans, pentru o perioadă scurtă crezi, astfel că alegerea de a realiza o
de timp (de obicei de câteva minute), adunare publică ar trebui să fie luată
după care se dispersează. Diversitatea după ce sunt analizaţi mai mulţi
de forme pe care le pot lua acţiunile factori, cum ar fi istoria eforturilor
întreprinse creşte posibilitatea ca făcute, amplasarea în timp a diferi-
manifestarea să fie preluată de mass- telor evenimente, care este publicul
media. ţintă şi ce anume se urmăreşte.

Asemenea acțiuni nu sunt încura- Argumente pentru organizarea unei


jate în mod obişnuit, utilizarea lor adunări publice ar putea fi:
având consecințe legale, dar adesea
asumate de către participanţi. Totuși, Alte metode nu au avut success:
ele pot fi catalogate drept legitime,
o adunare publică ar putea fi nece-
dacă sunt considerate ca fiind in-
sară pentru atragerea atenţiei de care
strumente de reglare a unor măsuri
este nevoie pentru a garanta succesul
pe care cetățenii nu le aprobă, iar
iniţiativei;
toate mijloacele legale disponibile au

22
Sincronizarea: lung şi să menţină oamenii muncind
perioada este una crucială, iar me- şi plini de speranţă, chiar şi în timpul
sajul trebuie transmis într-un mod acelor perioade când nimic nu pare să
puternic în respectivul moment; se întâmple;

Impactul asupra publicului: Pentru a atrage atenţia publicu-


trebuie creată o imagine puternică şi lui şi a mass-mediei asupra unei
reală asupra conştiinţei publice, iar o probleme neglijate, asupra mişcării
demonstraţie bine plănuită şi realiza- sau comunităţii din care faci parte:
tă poate crea acea imagine; o demonstraţie publică eficientă îi
poate face pe oameni să fie conştienţi
Comunitatea din care faci parte de existenţa unei probleme, de nevoia
trebuie motivată: de a face ceva pentru a o remedia şi
impactul emoţional al unei adunări de prezenţa sprijinului pentru aceasta.
publice asupra celor care iau parte la
ea poate motiva o iniţiativă pe termen

23
ORGANIZAREA UNEI ADUNĂRI PUBLICE

Pentru ca demonstrația să decurgă fără incidente și să își atingă scopul,


va fi nevoie de o organizare riguroasă în prealabil.
Există patru paşi importanţi care trebuie parcurşi pentru a pune la cale
o adunare publică reuşită:

- Planificare, planificare, planificare -


- Comunicarea -
- Interesul acordat după eveniment -
- Cunoaşterea drepturilor -

24
1.PLANIFICARE, PLANIFICARE, PLANIFICARE

Cel mai important lucru din organizarea unei demonstrații este planificarea
acesteia încă dinainte. Demonstrația trebuie să aibă un coordonator (iniţi-
ator) și un grup de organizatori (care vor face asta în mod voluntar, orizon-
tal, pe bază de consens) care lucrează împreună înainte, în timpul și după
eveniment pentru a-l planifica şi desfăşura. Aceştia trebuie să dea o formă
demonstraţiei şi să anticipeze orice potenţială problemă şi să se pregătească
pentru aceasta.

A. TIMPUL NECESAR • Ce se poate face, într-un mod


PLANIFICĂRII realist, cu resursele pe care le deţii;
Atunci când este posibil, ar fi ideal să
aloci cât mai mult timp planificării • Care este modalitatea cea mai
unei demonstraţii pentru a avea grijă eficientă de a manifesta public, cu
la cât mai multe detalii cu putinţă. oamenii pe care consideri că îi poţi
Planificarea în vederea coordonării mobiliza în timpul de care dispui;
unui număr mare de oameni este
dificilă, iar respectarea planurilor este • Cum poţi atrage atenţia asupra
cu atât mai delicată, astfel că timpul evenimentului din partea reprezen-
în avans poate fi măsurat în zile sau tanţilor mass-mediei, precum şi a
săptămâni, iar în unele cazuri luni de celor cărora te adresezi în mod direct
zile (de exemplu, în vederea marcării sau indirect;
unei zile internaţionale, în coopera-
re cu alte grupuri din oraşe sau ţări B. STABILIREA OBIECTIVELOR:
diferite). este important să fie clar dacă se
Uneori, însă, o demonstraţie trebuie doreşte susţinerea unei poziţii, să se
planificată în decursul a câteva zile, protesteze împotriva a ceva, sau dacă
eventual în câteva ore. Soluţia în se urmăreşte planificarea unei acţiuni
a planifica ceva de success în orice specifice. Această decizie va ajuta
circumstanţe este să nu te pripeşti cu la determinarea tonului şi formei
deciziile şi să fii sincer cu tine, alături demonstraţiei;
de restul membrilor grupului din care
faci parte, pentru a putea stabili:

25
C. IDENTIFICAREA Grupuri ţintă:
POTENŢIALILOR ALIAŢI: dacă doar anumiţi oameni sunt
contactarea în prealabil a altor gru- afectaţi, pozitiv sau negativ, atunci
puri, organizaţii sau coaliţii care ur- manifestaţia ar trebui să aibă loc în
măresc acelaşi scop şi a căror prezenţă proximitatea acestor grupuri de oa-
nu afectează cauza proprie poate meni sau figuri familiare din grupul
aduce legitimitate acţiunii publice şi ţintă să fie prezente la demonstraţie.
acces facil către alte grupuri ţintă;
E. ALEGEREA MOMENTULUI PEN-
D. CUI I SE ADRESEAZĂ MESAJUL: TRU O ADUNARE PUBLICĂ
locul, timpul şi programul ar trebui Stabilirea intervalului pentru o
să fie făcut luând în considerare şi demonstraţie poate fi uneori impusă,
audienţa dorită: cum ar fi în cazul unui vot legisla-
tiv care urmează să aibă loc într-o
Politicieni şi alţi oficiali: anumită zi, însă de cele mai multe ori
demonstraţia ar trebui să aibă loc există posibilitatea de a alege data şi
acolo unde se află aceştia — la pri- momentul din zi la care să poată fi
mărie sau la parlament — într-o zi în organizată manifestaţia publică. Din-
care aceştia sunt prezenţi; tre factorii care pot influenţa alegerea
momentului potrivit sunt incluse:
Publicul general:
dacă mesajul este direcţionat publi- • Disponibilitatea pesoanelor la
cului general, atunci o demonstraţie care facem apel;
mare sau una care este în mod special
deosebită sau interesantă, desfăşurată • Vizita locală a unei figuri (sau
într-un loc public şi la o oră aglome- grup) publice controversate;
rată, ar putea fi cea mai bună vari-
antă. Este cu atât mai bine dacă are • Existenţa unui eveniment major
loc un spectacol sau o personalitate a pe care demonstraţia respectivă o
mişcării proprii este prezentă pentru poate influenţa prin organizarea unei
a spori vizibilitatea în presă şi printre adunări înaintea sau în timpul eveni-
posibilii participanţi; mentului; 

26
• Demonstraţia unui alt grup Discursurile:
care se opune cauzei sau punctului oricine poate lua cuvântul, întrucât
propriu de vedere. În astfel de situaţii, este important ca participanţii la
planificarea propriei manifestaţii este demonstraţie să aibă posibilitatea de
indicată să se desfăşoare înaintea a spune de ce au venit, ceea ce simt,
celeilalte pentru a putea atrage atenţia şi cum văd ei că s-ar putea rezolva
mass-mediei de la mesajul lor asupra problema. Discursurile pot fi ţintite
propriului mesaj. Desfăşurarea simul- înspre a informa, pentru a-i convinge
tană a două sau mai multe adunări pe cei indecişi sau pentru a înflăcăra
distincte este interzisă în România mulţimea şi susţinătorii. Apelurile
(Art.5 din Legea 60/1991); la violenţă sau discriminare de orice
natură nu trebuie tolerate;
• Zi naţională sau internaţională
în onoarea unei idei sau mişcări ori Marşurile sau alte manifestaţii ale
comemorarea cauzei proprii; demonstranţilor:
• Ca parte a unei colectări de fon- pot servi spre a demonstra magnitu-
duri pentru un grup sau o mişcare; dinea sprijinului de care beneficiază
problema in cauză. De asemenea, pot
• Ca parte a unei campanii de întări spiritul de grup, pot expune
imagine pentru organizaţia sau cauza multe persoane la existenţa proble-
proprie; mei sau să atragă atenţia mass-media;

• Condiţiile meteo. Divertisment:


muzica poate să energizeze masele
F. PLANIFICAREA de oameni, poate amplifica emoţiile
acestora şi pot întări spiritul de grup.
PROGRAMULUI:
De obicei aceasta este destinată su-
Este dezirabilă realizarea unei struc- biectelor pentru care se demonstrează
turi cu privire la ceea ce urmează să şi versurile pot fi chiar scrise special
se întâmple pe parcursul adunării pentru ele. Teatrul poate fi folosit
publice, iar tot programul trebuie pentru a ridiculiza ideile împotriva
să susţină direct rezultatul dorit al cărora se protestează;
demonstraţiei. Unele dintre elemente
ar putea fi:

27
O activitate simbolică: omului sau blocarea unor drumuri pe
gestul fiecărei persoane de a aprinde o care vor merge maşini cu armament
lumânare, cântece de grup sau scan- sau materiale toxice.
darea de slogane, afişarea de poze sau
documente ş.a. pot fi un mod foarte Cei care iau parte în acţiuni de
puternic de a comunica un mesaj, de nesupunere civică trebuie să-şi asume
a solidifica un grup sau de a câştiga riscul de a fi arestaţi sau de a fi sanc-
atenţia publicului. Poate fi văzut şi ca ţionaţi, iar cei care cunosc legea şi
un simplu mijloc de a atrage aten- regulamentele trebuie să îi informeze
ţia. Acest tip de activitate trebuie să şi antreneze pe ceilalţi participanţi
fie congruent cu scopul principal al pentru a ştii cum să facă faţă proce-
demonstraţiei; durilor de arestare etc.

Pichetarea: G. ALEGEREA AMPLASĂRII:


poate fi folosită pentru a sublinia un demonstraţia va trebui organizată la
punct de vedere, sau pentru a des- momentul oportun, însă va trebui
curaja persoanele de a intra într-o luat în calcul şi spaţiul de care este
anumită clădire sau spaţiu, protes- nevoie, în funcţie de câţi oameni sunt
tând astfel împotriva afilierii acestor aştepaţi să vină, traseul, atunci când
persoane cu cei împotriva cărora se este cazul, simbolistica unui anumit
adresează pichetarea; spaţiu sau monument ori alte acţiuni
ce pot urma desfăşurării adunării
Acţiuni civice sau publice. De asemenea, este important
să existe şi căi de acces suficiente,
nesupunere civică:
precum şi de defluire.
pot include o varietate de acţiuni care
au un anume scop sau angajarea unor H. MODALITĂŢI DE MOBILIZARE:
anumite persoane în activităţi menite
folosirea mediilor de comunicare
să cauzeze arestarea acestora sau o
cărora publicul le va da atenţie, într-
împotrivire de o altă natură (legarea
un limbaj simplu şi uşor de înţeles,
voită a acestora cu lanţuri de poarta
este de preferat. În măsura posibili-
unei clădiri guvernamentale, refu-
tăţilor, cel mai bine este ca mesajul
zarea în mod public de a plăti taxe,
să fie răspândit în mai multe moduri
etc.), până la acţiuni civice în masă
concomitent, pentru a fi receptat de
cum ar fi marşuri pentru drepturile
cât mai multe persoane.

28
Cea mai bună metodă rămâne aceea • Bannere, pancarte, steaguri,
de a-i convinge personal. Metodele insigne, pliante – toate acestea tre-
pot include fluturaşi, afişe, mediul buie pregătite din timp şi împărţite
online, telefoane, corespondenţă, în rândul participanţilor sau, după
anunţuri în ziare sau în spaţiile caz, trecătorilor;
comunitare locale, precum şi in ne-
wsletter-urile organizaţiilor, anunturi • Recuzite pentru momente in-
publice la radio sau la TV, anunţuri edite – trebuie stabilite rolurile celor
în lăcaşuri de cult, întreprinderi, care sunt în centrul atenţiei, precum
cluburi sau agenţii ş.a.. şi celor responsabili de păstrarea şi
refolosirea ulterioară;
I. LOGISTICĂ: • Curăţenie – dacă este posibili-
reprezintă, în cazul de faţă, totalitatea tatea de a rămâne în urmă materiale
echipamentelor şi a materialelor care sau resturi de la recuzite, trebuie
sunt necesare pentru ca evenimentul stabilite persoane responsabile de
să fie atât coerent, cât şi cu impact strângerea acestora, pentru a nu crea
(vizual, auditiv) pentru trecători sau o impresie negativă asupra manifes-
curioşi, cât şi pentru participanţii în- taţiei;
săşi. Fiecare demonstraţie are proprii-
le provocări logistice, dintre care cele • Activităţi după finalul ma-
mai uzuale sunt: nifestaţiei – care este traseul, cine
• Sistemul de sonorizare – în se ocupă de organizarea deplasării
cazul în care este nevoie, trebuie sau de motivarea participanţilor de a
stabilit cum va fi plătit sau obţinut ca rămâne în continuare.
donaţie, cine va răspunde de acesta
pe durata manifestării, precum şi la J. ANTICIPAREA POSIBILELOR
finalul acesteia; SCENARII:
Este mai mult decât indicat să în-
• Portavocile, instrumentele de cerci să te gândeşti la orice lucru care
percuţie sau alte echipamente au- ar putea să meargă mai puţin bine
ditive portabile – este de preferat o sau să se întoarcă împotriva mesajului
corenţă în mesaje şi sincronizare între sau a cauzei pentru care lupţi, fie din
persoanele care îşi asumă un rol de lipsa atenţiei sau a lipsei de control,
mobilizare, fie prestabilit, fie ad-hoc; fie cauzate de forţe exterioare, şi să te

29
gândeşti cum te vei descurca în astfel nifestanţilor sau din partea forţelor
de situaţii: de ordine;
• Existenţa unei contra-demon- • Vreme nefavorabilă;
straţii; • Apariţia unor persoane pu-
• Participarea unui număr cu mult blice controversate sau afiliate politic,
mai mic sau cu mult mai mare decât în cazul în care nu sunt aşteptate la
cel anticipat; respectivul eveniment;
• Absenţa reprezentanţilor mass- • Apariţia unor persoane cu
mediei sau prezenţa lor pe o perioadă mesaje discriminatorii ori care au
foarte scurtă de timp; inscripţii care promovează diferite
• Violenţe iscate de trecători, organizaţii a căror prezenţă dăunează
de persoane care doresc să dăuneze cauzei sau mesajului.
cauzei prin infiltrarea în rândul ma-

30
2. COMUNICAREA

Pentru coordonarea şi planificarea unei manifestaţii publice este foarte


importantă existenţa (sau crearea) unui sistem de comunicare eficient şi uşor
de utilizat. Acest sistem ar trebui să fie disponibil nu numai pentru adunări
publice, cât şi pentru situaţii de urgenţă, dar şi pentru uz general, cum ar
fi în rândul persoanelor implicate direct şi/sau conectate la problema pentru
care militezi.

A. SFATURI UTILE
• Stabilirea unui coordonator • Invitarea reprezentanţilor
central sau a unui grup de lucru care mass-media prin comunicate de
să fie responsabil de comunicare; presă sau, atunci când există relaţii
bune cu aceştia, pot fi invitaţi direct.
• Identificarea celor mai bune Este de preferat să existe un apel larg,
metode de a transmite informaţii, care să cuprindă şi jurnalişti indepen-
cum ar fi liste de e-mail ale per- denţi sau freelancer ori reprezentanţi
soanelor de interes la care să poată fi ai presei locale.
trimise informaţiile de interes sau de
importanţă generală, reţele de social- • Stabilirea unui sistem de
izare, agendă cu numere de telefon; comunicare în timpul adunării
publice este importantă întrucât pot
• Elaborarea unui plan pentru exista numeroase situaţii în care coor-
a promova evenimentul, care poate donatorii trebuie să comunice între ei
presupune, în funcţie de publicul sau să se adreseze participanţilor.
ţintă, diferite modalităţi de a ajunge
la acesta: distribuirea de pliante, In anumite cazuri se pot desemna un
trimiterea de e-mailuri la liste de grup de “alergători”, adică oameni
susţinători şi organizaţii relevante, care pot transmite mesaje sau alte
pregătirea şi distrbuirea unor co- comisioane, în timp ce evenimentul
municate de presă (înainte şi după are loc. O bună comunicare ar putea
eveniment), articole de ştiri, anunţuri însemna diferenţa dintre o demon-
la radio sau televiziune, atunci când straţie de succes şi un posibil fiasco.
este posibil;

31
B. IMPORTANŢA ÎNREGISTRARI- În eventualitatea în care dispozi-
LOR VIDEO tivul de filmat este confiscat iar
Filmarea în timpul unei demonstraţii datele de pe acesta sunt şterse, poţi
poate fi un instrument foarte bun încerca identificarea unor programe
de promovare a ceea ce s-a întâmplat de recuperare a datelor, care este
şi a cauzei, în general, dacă varianta posibilă dacă nu sunt înregistrate alte
finală, editată, este realizată într-un materiale video ulterior operaţiunii
mod cât mai profesionist. de ştergere. Pentru a preîntâmpina o
astfel de situaţie, poţi folosi una din
Importanţa documentării video a aplicaţiile care sunt puse la dispoziţie
unei adunări publice s-a dovedit activiştilor (copyleft), care sunt deja
foarte utilă, însă, din alte motive. existente pe internet pentru telefoane
Pot exista situaţii în care înregistrările inteligente şi care transmit înregis-
să fie necesare pentru contestarea trarea video pe un site în timp real,
unei amenzi fără temei sau care a fost ceea ce înseamnă că aceasta, chiar
acordată într-un mod abuziv, pentru dacă este ştearsă, rămâne stocată în
a documenta folosirea forţei excesive mediul online.
a forţelor de ordine ori identificarea
posibililor agenţi infiltraţi în adunare Atunci când filmezi, fii atent să nu
pentru a decredibiliza cauza pentru stai în calea forţelor de ordine pentru
care militezi. ca ei să nu considere că le este ob-
strucţionată activitatea.
Calitatea înregistrărilor nu este
foarte importantă în momentul în Pe de altă parte, dacă forţele de
care acestea au scopul de a dovedi ordine sunt informate că transmiţi în
existenţa sau lipsa unui fapt de care direct pe internet, acestea ar putea fi
ulterior unul sau mai mulţi partici- mai reticente în folosirea unor tehnici
panţi pot fi acuzaţi, mai ales atunci de intevenţie nerezonabile.
când este vorba de interacţiunea cu
forţele de ordine.

32
3. INTERESUL ACORDAT DUPĂ EVENIMENT

Organizarea unei adunări publice nu s-a terminat atunci când demonstra-


ţia s-a încheiat. Primele lucruri care trebuie avute în vedere sunt ca partici-
panţii să poată pleca acasă într-un mod ordonat, iar în urmă totul să fie lăsat
curat pentru a nu crea o impresie negativă.

Pregătirea unui comunicat de presă demonstraţiei, fie la câteva zile după


sau cel puţin postarea unor fotografii aceasta, este importantă realizarea
sau filmuleţe prin care să se arate unei întâlniri cu ceilalţi coordinatori
interesul oamenilor faţă de mişcarea sau cu alţi oameni implicaţi pentru a
sau cauza pentru care militezi ar tre- aprecia cum a decurs totul şi pentru a
bui realizată cât mai curând posibil evalua evenimentul ca întreg. 
după finalizarea evenimentului
pentru a sensibliza şi mass-media care Întrebări ce trebuie să-şi afle răspun-
a fost (sau nu) prezentă la eveniment, sul ar putea fi:
oferindu-i astfel posibliitatea de a
publica o serie de articole asupra • A fost demonstraţia un succes în
subiectului. termeni de scopul propus pentru acea
manifestaţie?
În cazul în care există celebrităţi
dispuse, acestea s-ar putea implica în • Ce a mers bine şi ce a mers mai
acest efort. Dacă însă media main- puţin bine? Ce trebuie modificat
stream nu doreşte să publice infor- pentru a face ca lucrurile să meargă
maţiile legate de manifestaţie, atunci mai bine în viitor?
trebuie create moduri prin care să îţi
faci tu însuţi publice evenimentul şi • A fost demonstraţia modul
articolele pe această temă, astfel încât potrivit de a comunica punctul de
să ajungă la un număr cât mai mare vedere? Ar fi trebuit folosite alte
de oameni. metode?
Până şi cel mai reuşit eveniment
poate fi supus unor îmbunătăţiri, • Ce schimbări se impun pentrun
astfel că, fie imediat după finalizarea următoarele adunări publice?

33
Umătorul pas presupune menţinerea Astfel, dacă adunările publice sunt
contactului cu publicul ţintă al bine organizate şi par a avea o
adunării publice prin folosirea en- susţinere publică puternică, atunci
ergiei create de demonstraţie pentru cauza pentru care militezi ori gru-
a-i implica în păstrarea subiectului pul din care faci parte ar putea fi
în atenţia opiniei publice, precum şi văzut ca o forţă pe care autorităţile
prin readucerea subiectului în dis- să nu o mai poată ignora.
cuţie şi referindu-te la demonstraţie
ca o dovadă ce îţi sprijină cauza. Te-ai putea afla invitat la întâlniri la
care nu aveai acces înainte şi între-
Este important de ţinut minte faptul bat sau consultat de unii legislatori
că o manifestaţie publică este, de cele care înainte de organizarea demon-
mai multe ori, doar o parte a unui straţiilor te-ar fi ignorat.
efort mult mai mare de a face public Este foarte important să se înţeleagă f
şi/sau de a afecta politica privind aptul că succesul unei adunări pub-
o anumită problemă. Este foarte lice poate veni pe termen mediu sau
probabil ca legea sau cauza care te-a lung şi poate lua diferite forme, care
motivat să ieşi în stradă să nu se trebuie însă marcate ca atare.
schimbe pe loc ori să aibă rezultate
evidente, însă ar putea ajuta la crearea Astfel, prin perseverenţă este posibilă
fundaţiei pentru ceea ce se va întâm- coagularea unei mişcări care, într-un
pla mai târziu. final, să îşi poată îndeplini scopul.

34
4. CUNOAŞTEREA DREPTURILOR

Organizarea unei adunări publice nu s-a terminat atunci când demonstraţia


s-a încheiat. Primele lucruri care trebuie avute în vedere sunt ca participanţii
să poată pleca acasă într-un mod ordonat, iar în urmă totul să fie lăsat curat
pentru a nu crea o impresie negativă. În ceea ce priveşte adunările publice,
esenţială este citirea şi înţelegerea legii care le reglementează, anume Legea
60/1991, modificată în 2004. Cel mai important de reţinut este faptul că în
textul legii nu se menţionează obligativitatea de a obţine o autorizaţie pentru
desfăşurarea unei manifestaţii publice.

Dacă vrei să organizezi o adunăre fi anunţate pentru a proteja partici-


publică trebuie, eventual, să declari panţii. La fel de importantă în relaţia
autorităţilor cu cel puţin trei zile cu forţele de ordine este cunoaşterea
înainte intenţia de a desfăşurara un drepturilor fundamentale garantate
eveniment public şi să obţii un număr de Constituţia României:
de înregistrare pentru nota de infor-
mare depusă. Dreptul la apărare
– garantat prin Art. 24 al Constituţiei;
Dar, conform Art. 3 a Legii 60/1991,
nu trebuie declarate în prealabil
Dreptul la liberă circulaţie
adunările publice a căror scop îl con-
stituie manifestările cultural-artistice, – garantat prin Art. 25 al Constituţiei;
sportive, religioase, comemorative,
cele ocazionate de vizite oficiale, Dreptul la liberă exprimare
precum şi cele care se desfăşoară în – garantat prin Art. 30 al Constituţiei;
exteriorul sau în incinta sediilor ori
a imobilelor persoanelor juridice de Dreptul la informaţie
interes public sau privat. – garantat prin Art. 31 al Constituţiei;
Totuşi, în eventualitatea în care ai
informaţii sau date despre posibili-
tatea unui eventual act de violenţă Dreptul la participarea la întruniri
sau dezordine care ar putea apărea în publice
cadrul manifestaţiei, autorităţile pot – garantat prin Art. 39 al Constituţiei.

35
Mai mult, conform legislaţiei valabile Dreptul la asistenţă juridică,
în momentul scrierii acestui îndru- în cazul în care s-a dispus măsura
mar – iulie 2014 –, în calitate de reţinerii, conform Art. 6 şi Art. 43
cetăţean ai: din Codul de Procedură Penală;

Dreptul la tăcere, Dreptul de a înştiinţa familia


adică de a nu da declaraţii şi de a sau avocatul în orice moment îna-
semna procese verbale, conform Art. intea dispunerii măsurii de arestare
143 din Codul de Procedură Penală; preventivă, conform Art. 137 din
Codul de Procedură Penală;
Dreptul de a fi lăsat în libertate
după legitimare, Dreptul de a solicita daune,
anume eliberarea după expirarea du- în cazul în care a fost luat în mod
ratei de maxim 24 de ore de la luarea ilegal o măsură preventivă, conform
măsurii administrative a conducerii Art. 5 din Codul de Procedură
la sediul poliţiei în vedrea legitimării Penală;
şi identificării, conform Art. 31 din
Legea 218/2002; Dreptul de a fi informat cu privire
la motivul reţinerii,
Dreptul de a depune plângere anume încadrarea juridică a faptei
împotriva abuzurilor pentru care eşti învinuit, precum şi
împotriva organelor de poliţie sau a asigurarea posibilităţii de a te pregăti
forţelor de ordine ale jandarmeriei, şi a exervita dreptul la apărare, con-
conform Art. 266-267 din Codul form Art. 6 din Codul de Procedură
Penal; Penală.

Dreptul la servicii medicale


de urgenţă,
în cazul în care eşti rănit. De
asemenea, ai dreptul de a solicita un
certificat constator în urma expertizei
medico-legale, conform Ordinului
nr. 1134/2000;

36
Află mai multe din

SURSELE ŞI RESURSE:

www.rosiamontana.org

www.tacere.ro

www.seedsforchange.org.uk

www.centruldecultura.wordpress.com

Poza lant viu Bucuresti

Poza ocupare Cluj

Poza flashmob Bucuresti

S-ar putea să vă placă și