Sunteți pe pagina 1din 10

Psihologie, 1, 2011

PROBLEMA PROFILAXIEI ABATERILOR


ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI

Lucia SAVCA

Termeni–cheie: s n tatea elevului, stresul colar, informarea p rin ilor, probleme


familiale, sarcinile colii, corec ie primar , sarcinile societ ii.

Abstract
The article analyzes the factors that may cause harmful mental disorders, emotional and
behavioral age at different periods in children and adolescents. Actions are proposed for the
prevention of deviations in the development of the various competent institutions responsible
for child health, including family.

Actualitatea problemei Practica interna ional propune la aceast


Un argument al necesit ii de a abor- categorie de copii, pentru a  salva i de
da acest subiect reies din observa iile comportamentul antisocial, tratament me-
noastre asupra cre terii num rului de elevi dicamentos, psihologic i psihoterapeutic
cu abateri în dezvoltarea psihic , emo io- o perioad 7-8 ani.
nal i comportamental - în special, evo- Calea de trecere la o anumit tulburare
luarea agresivit ii în rândurile minorilor poate  inopinat în unele cazuri (în urma
i a bolilor somatice pe un fundal de stres unui stres puternic, traumatismelor cere-
colar. Totodat , conform datelor noastre, brale), îns , de cele mai dese ori, ea este
în urma select rii anamnezei i datelor îndelungat , plin de confrunt ri i e ecuri
func ionale 95% dintre elevii cu proble- ale copilului din cauza anumitor decien-
me colare care se adreseaz la Centrul de e intelectuale, rela ionale, adaptative etc.
diagnosticare i reabilitare „Armonie” al Abaterile în dezvoltare din vârsta mic , ce
DGETS, Chi in u, acuz sechele cerebra- nu au fost depistate i nu au fost supuse re-
lo-organice contractate în timpul na terii cuper rii, posibil, în vârsta pubertar , sub
sau în perioada pre colar , care la rândul inuen a factorilor nocivi s se declan eze
lor pot declan a diverse probleme cola- în tulburare emo ional , psihic , compor-
re: e ec colar, tulbur ri emo ionale, tul- tamental etc. În acest sens marele savant
bur ri de conduit i de personalitate. rus L. S. Vâgotsky considera c orice cri-
A a copii din vârsta pre colar deja z de vârst are un caracter distructiv, în
pot avea simptomele diverselor abateri în special, dac subiectul tr ie te în condi ii
sfera psihic , emo ional , comportamen- ambientale nefavorabile.
tal , care se manifest sub diferite forme Pentru ecare perioad de vârst
de conduit : iriscitabilitate, comporta- inuen eaz diferit factorii nocivi. Unul
ment opozant, hipermobilitate, capricii, poate avea mai mare pondere în vârsta
negativism pregnant, închistare, izolare fraged , iar altul - în vârsta pubertar .
de semeni, lentoarea memoriei, gândire în Riscul de contractare a uneia dintre
discordan cu vârsta zic , etc.[4, p. 28] tulbur rile psihice, emo ionale, comporta-

86

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Problema prolaxiei abaterilor în dezvoltarea copilului

mentale etc., este condi ionat de inuen a prognozat ce tulbur ri vor evolua la un
unui ir de factori nefavorabili, iar trecerea elev, care un timp îndelungat se a sub
din categoria grupului de risc în categoria inuen a unui factor nociv: unul se izo-
tulbur rilor este destul de exibil . leaz de grup, se închide în sine, altul de-
Spre exemplu: elevii cu capacit i vine un tiran, alcoolic sau narcoman etc.
intelectuale medii i p rin i exigen i, din Elevii cu del sare pedagogic din familii
fric de not rea încep s chiuleasc de la vulnerabile, cei care nu au frecventat gr -
orele la care au probleme, iar din plicti- dini a e necesar s e lua i în eviden i
seal , în timpul a tept rii urm toarei ore, supu i unui control riguros, organizând
pot s înceap s fumeze, s se familia- cu ei m suri psihologico-pedagogice i
rizeze cu jocurile de hazard în localurile medicale suplimentare orientate la com-
din preajma colii, s devin dependen i pensarea lacunelor în dezvoltare.
de internet, iar din lips de bani pentru Manifestarea unui comportament ne-
achitarea taxelor la internet, încep s fure obi nuit, în anumite circumstan e, nu poate
bani sau s mint p rin ii, rudele etc. pen-  conceput ca declan area unei tulbur ri.
tru a ob ine banii de care au nevoie. Când copilul se revolt c a fost mustrat
Acela i lucru se poate întâmpla cu un f r motiv, el se manifest ca un lupt tor
elev timid, care munce te sistematic, înva- pentru dreptate În cazul când puberul a fu-
cu sârguin temele, dar din cauza neîn- rat un lucru (o pâine sau ceva din produse
crederii în sine, incapacit ii de a se expri- pentru a- i potoli foamea sau a hr ni fra ii
ma în fa a colegilor, profesorului exigent, mai mici) asta nu înseamn c el este tâl-
va primi note sc zute expecta iilor sale i har. Îns repetarea acestor ac iuni un timp
ale p rin ilor. Treptat, va sc dea motiva- îndelungat, f r a c uta solu ii – include-
ia înv rii, dar pentru suferin ele tr ite rea copilului care se a în condi ii dici-
sistematic, unii copii pot s foloseasc un le într-un centru de plasament sau cas de
mecanism de ap rare agresiv, devenind tip familial, va dezvolta la copilul dat un
brutali, arogan i, al ii s se închid în sine comportament de ho , care se va supune
sau încep s chiuleasc lec iile. Cu timpul recuper rii cu mult mai dicil.
manifest rile comportamentale negative se Analiza minu ioas a mai multor elevi
transform în obi nuin i apare agresiune cu tulbur ri psihice, emo ionale sau com-
fa de diferite persoane sau poate avea o portamentale indic lipsa de în elegere i
stare patologic premorbid . Unii dintre sus inere a lor oportun în faza ini ial de
elevii care nu pot avea succes la înv tu- c tre p rin i i profesori în confruntare cu
r pot s - i însu easc un comportament diverse situa ii dicile pentru ei. Copilul
agresiv, adesea ader la un grup neformal, cu sindromul hipermobil, de exemplu,
sect , unde va  acceptat, sus inut, în eles. este adesea maltratat zic de c tre p rin i,
Lan ul prognozelor negative poate al i membri ai familiei, educatori, din ca-
continua, dar spre regret, în tiin a psiho- uza nesupunerii, neascult rii, ac iune care
logic autohton sunt prea pu ine cerce- i mai mult acutizeaz dezvoltarea bolii.
t ri fundamentale care urm resc dinami- De fapt, majoritatea din popula ie consi-
ca form rii personalit ii supus diferitor der c este boal de inim , rinichi, cat,
factori de risc. De aceea este dicil de cunosc multe re ete populare în tratarea

87

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Lucia SAVCA

gripei, pneumoniei etc., dar foarte pu ini eviden ierea grupului de risc i organiza-
vor s recunoasc c copilul lor sufer de rea m surilor de protejare a lor.
o boal psihic , tulburare de conduit sau Grupul de risc este alc tuit din su-
emo ional i greu decid s se adreseze la biec ii cu anumite particularit i indivi-
un psihiatru sau psiholog. duale bio-psiho-sociale ce sporesc sen-
Actualitatea problemei este determi- sibilitatea lui la unul sau câ iva factori
nat i de necesitatea stringent de infor- nocivi inuen a c rora permanent sau
mare a p rin ilor i cadrelor didactice des- ciclic , cu o anumit probabilitate, dup
pre specicul elevilor din grupul de risc i o perioad de timp (4 - 6 luni), poate acu-
elaborarea strategiilor de lucru cu aceast tiza declan area anumitor tulbur ri în
categorie de copii. sfera psihic , emo ional sau comporta-
CDR „Armonie”, în 1994, pentru mental [2, p].
prima dat în sistemul înv mântului din Organizând m surile de prolaxie a
Republica Moldova, a abordat problema tulbur rilor psihice, emo ionale i com-
men inerii s n t ii elevului în coal , în portamentale, colaboratorii CDR „Armo-
cadrul conferin ei republicane cu acest nie” au ajuns la concluzia c majoritatea
generic. Propagarea i elaborarea progra- dintre elevii din grupul de risc au în comun
melor corec ionale i implementarea lor unele caracteristici psihologice specice
în coal ca suport pentru cadrele didac- similare ca: neîncrederea în sine, autoa-
tice, p rin i i psihologi ce continu pân precierea neadecvat ( supraapreciere sau
în prezent. Pentru cadrele didactice i psi- subapreciere), ini iativ colar sc zut ,
hologi anual se organizeaz seminare teo- anxietate sporit , suspiciune, închistare,
retico–practice, orientate la formarea cu- abilit i rela ionale slab dezvoltate, mo-
no tin elor i abilit ilor de organizare a tiva ie colar sc zut etc., dar pentru
m surilor de depistare timpurie a elevilor ecare elev are importan unul sau câ i-
din grupul de risc, consilierea p rin ilor i va factori nocivi, ce inuen eaz negativ
elevilor, psihocorec ia i psihoterapia pri- „locus rezisten ial minoris”, iar în conse-
mar a problemelor depistate. cin pot evolua diverse tulbur ri. Unele
persoane sunt predispuse la alcoolizare,
Alc tuirea grupului de risc altele la furt tot a a ca la bolile somatice.
Sarcinile men inerii s n t ii psihice, Declan area abaterilor de la dezvoltarea
emo ionale i comportamentale au fost normal poate  condi ionat de unul sau
formulate înc de Galen în sec. II î.e.n. de un grup de factori nocivi [1, p. 119].
în lucrarea ”Igiena pasiunilor sau igiena Factorii nocivi pot  grupa i în:
moral-spiritual ”. El sus inea c s n tatea Familiali:
psihic , zic , emo ional , confortul su- Pauperizarea familiei, p rin ii o-
etesc sunt în coeziune cu modul de via meri;
al omului, abilit ile lui de a- i controla Conictele sistematice în familie;
cu pasiunile sale [2, p.13]. Lipsa unui sau ambilor p rin i;
Un rol important în men inerea tu- Copii aa i în plasament (centre de
turor aspectelor s n t ii zice, psihice, plasament sau case de tip familial);
emo ionale, ocupa ionale, spirituale îl are Infantilismul p rin ilor ;

88

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Problema prolaxiei abaterilor în dezvoltarea copilului

Depresia matern ; cute i c p tate, selectate din epicriz );


Handicapul zic sau psihic al mi- cu capacit i intelectuale sc zute;
norului, p rin ilor lui sau al altor membri cu diverse boli somatice, handicap
ai familiei (bunei, fra i); zic;
Criminalitatea p rin ilor, cazul de cu absenteism frecvent, chiul epi-
omor al unuia din membrii familiei în sodic de la lec ii;
prezen a minorului; cu insucces colar la unul sau câte-
Moartea p rin ilor sau a buneilor va obiecte;
de care a fost ata at copilul; cu capacit i intelectuale sc zute;
Abuzul zic, psihic sau sexual al cu del sare pedagogic ;
copiilor; cu inadaptare colar i social ;
Rec s toria p rintelui, mai ales în cu instabilitate emo ional , impulsi-
perioada de pubertate a copilului; vitate, timiditate, anxietate sporit , intro-
Lega i de coal versiune, cu tendin e de autoînvinuire ;
Insucien curricular ; noi veni i în colectiv, izola i, cu di-
Presiuni colare crescute (din par- cult i rela ionale;
tea unor profesori sau colegi); supu i violen ei zice, (psihice, se-
Num rul de elevi sporit în clas ; xuale);
Profesori supraautoritari i ranchiu- cu educa ie patologic în familie;
no i; din familii socialmente vulnerabi-
Politica regulilor neclare i lipsa de le: familii dezorganizate, dezintegrate,
urm rire în implementarea regulilor; incomplete, pauperizate, nou formate, cu
În comunitate: comportament amoral i antisocial al p -
Nivel crescut de dezorganizare a rin ilor;
societ ii; cu tulbur ri comportamentale la-
Lipsa de supraveghere i monito- tente (minciuni, furt episodic);
rizare a comportamentului copilului din cu nedezvoltarea u oar a vorbirii;
partea adul ilor; nervo i i agresivi situativ, cu reac-
Num rul mic al institu iilor de Stat ii afective explozive;
care ar organiza gratuit timpul liber al co- cu accentua ii de caracter indezira-
piilor; bile;
Impactul negativ al mass-media i cu particularit i individuale per-
altor institu ii (cluburi de noapte cu strip- sonale: lene , timid, incapacitatea de a se
tism, jocuri de hazard, lme cu subiecte impune, iresponsabil i dezordonat, com-
agresive, propagarea prostitu iei) etc. portament adictiv (addiction) – nicotin ,
La alc tuirea grupului de risc trebu- alcool, droguri.
ie s inem cont atât de factorul biologic, Conform studiilor realizate de c tre sa-
cât i de factorii de risc pedagogic, psiho- van ii psihologi de peste hotare (G Allport,
logic, social, de condi iile de trai i edu- K. Rogers, L. S. Vâgotsky), în linii gene-
ca ionale din familie i din colectivul de rale, la formarea personalit ii multilateral
copii. În grupul de risc se includ elevii: dezvoltate contribuie triada de factori: ere-
cu sechele organice ale SNC (înn s- ditatea - 40 %, grupul de referin - 25%

89

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Lucia SAVCA

i educa ia în institu ii specializate - 35%. incon tient aspir s - i compenseze lacu-


Atunci când unul dintre ace ti factori au nele în dezvoltare prin utilizarea diferitor
un impact nociv, este necesar de organi- remedii. Subcon tientul îl stimuleaz s
zat interven ii complexe în diminuarea foloseasc diferite remedii din perioada
lui pentru o perioad de timp sau de com- pubertar (alcool, droguri etc.) pentru a
pensat cu alte activit i care ar fortica pe se sim i confortabil.
ceilal i doi factori. Copiii care sesizeaz consecin ele ne-
gative de la factorul biologic, dar se dez-
Rolul familiei în men inerea volt în condi ii normale de via , mai u or
s n t ii copilului î i compenseaz lacunele în dezvoltare. În
Responsabilitatea în men inerea s - cazul condi iilor nefavorabile din familie,
n t ii copilului de la na tere o poart în abaterile în dezvoltarea copilului, condi i-
primul rând familia. Cercet rile mai mul- onate de factorul biologic se acutizeaz .
tor savan i medici, psihologi, sociologi Din observa iile efectuate de noi asu-
indic importan a familiei în educarea pra elevilor cu insucces colar, celor care
unei personalit i armonios dezvoltate. prezint sindromul hiperactiv, cu compor-
Îns cu p rere de r u i în secolul al XXI - tament opozant, comportament agresiv
lea o bun parte din p rin i r u î i cunosc etc. pe primul plan se atest o competen
obliga iunile de p rinte i nu au preg tire sc zut a p rin ilor în educa ia copilului,
în educa ia copilului. 80 % dintre p rin i niciodat nu au con-
Pu ini dintre p rin ii contemporani sultat un psihiatru, psiholog, chiar dac au
cunosc faptul c în primul an de via observat abateri în dezvoltarea copilului,
comunicarea este activitatea dominant nu s-au interesat s fac examenul func-
a copilului, iar insucien a contactului ional înainte de coal , ind la curent c
emo ional la aceast vârst , deja poate copilul a avut probleme neurologice în
l sa amprente negative asupra form rii copil ria fraged .
caracterului sau a sferei emo ionale a co- Acordând asisten psihologic p -
pilului. Limitarea contactului emo ional, rin ilor, este necesar de inut cont de teo-
comunic rii cu adul ii în copil ria frage- riile privind comportamentul familiilor.
d duce la formarea sindromului del s rii
pedagogice. A a copii nu au dezvoltate Teoriile privind comportamentul
deprinderile de joc cu al i copii, la ei se familiilor
re ine dezvoltarea vocabularului activ, Teoriei ata amentului. Majoritatea
vorbirii coerente, memoriei, este limita- clinicienilor în Psihiatria copilului consi-
t motiva ia de a cunoa te ceva nou, este der c abaterile în dezvoltarea copilului
sc zut activismul cognitiv. Un copil ce sunt consecin e ale familiei ca unitate pro-
are sechele organice ale sistemului ner- blematic . Conform teoriei ata amentu-
vos central sesizeaz greu leg tura dintre lui, dezvoltat de John Bowlby (1908-
cauz i efect, percepe incorect realitatea, 1990), un copil devine legat emo ional de
la fel de r u cum aude i vede o persoan membrii familiei sale, de obicei de mama,
cu auzul i v zul afectat. Fiind lipsit de tata i fra ii lui în ordine descresc toare a
sus inerea p rin ilor, c ldura matern el intensit ii tr irii afective.

90

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Problema prolaxiei abaterilor în dezvoltarea copilului

Tabelul 1
Tipurile de ata ament
Copil Adult P rinte
Asimileaz în mod

p rinte empatic (pl cerea


coerent i poate descrie

Î i asum rolul de
experien ele proprii de Se poate

Ata ament autonom


descurca f r

împ rt it )
Folose te p rintele ata ament
Ata ament sigur

Flexibilitate în inter- sprijin: inde-


ca o baz sigur pentru
ac iune pendent, auto-
explorare (deta are, au-
Capabil de refacerea nom, creativ
tonomizare) sistemului cu scop adap- în rela ia cu
tativ copilul
Procesele de ata are/
deta are le face cu u urin
Nesigur în explorare,
Idealizeaz sau igno-

Are nevoie de consiliere


Ata ament dezinteresat

revine sau nu, se des-


Ata amentul anxios /
ambivalent (evitant)

r experien ele cu p rin ii:


prinde de mam ; f r
persist obsesiv în arma-
(indiferent)

ini iativ exploratorie,


iile despre aceste rela ii
rezervat, timid;
Contractat i ine- Suport psi-
În situa ii dicile se
xibil hosocial
calmeaz greu, vigilent,
Evit intrarea în in-
dup reîntâlnire p s-
terac iune
treaz o mic barier
Nu tie s se ata eze,
(mân , cot) între corpul
nu reac ioneaz empatic
mamei i al s u
Invadat de amintiri
Ata ament anxios rezistent

(dureroase, supradimen-
Are nevoie de consiliere
Ata ament preocupat

sionate), inconstant, inco-


erent
Interac ioneaz im- Suport psi-
Hiperkinetic, nu ex-
previzibil cu st ri de frus- hosocial i
ploreaz sau o face in-
trare i agresivitate, mâ- sistem de pro-
con tient
nie, histrionism tec ie
Nestructurat în siste-
mul de ata ament
Poten ial abuziv în
rela ii de intimitate
Impredictibil i dez-
(„cu doliu i traume nere-
Ata ament dezordonat

organizat în rela ii; Necesit


Ata ament dezordonat

Explorare haotic
Nu î i asum rolul

Face experien e ne- în mod spe-


f r scop;
realiste cial sprijinul
parental

În situa ii stresante
zolvate”)

Face specula ii f r sistemelor de


comportament adeziv
suport protec ie a co-
sau indiferent fa de
Dezadaptat poten ial pilului, suport
str ini, cât i fa de -
abuziv, la drog, alcool social i pro-
gura parental (nu pare
Personalitate „bor- tec ie comu-
s le diferen ieze)
derline”, psihopatie, tul- nitar
bur ri schizofreniforme

91

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Lucia SAVCA

Mary Ainsworth i colab. au descris ca i cum l-ar condamna aspru pentru


trei modele principale de ata ament, care acesta. Transmiterea mesajelor ambiva-
pot  caracterizate pe baza copilului care lente de la p rin i la copii produce tr iri
începe s mearg : confuze între membrii familiei, care pot
Ata amentul securizat: mama fur- apoi manifesta simptome semnicative.
nizeaz ini ial o baz de explorare i co- Teoria structural . Uneori familia
pilul este u or de consolat dac s-a sim it organizat sau structurat poate  dis-
în primejdie. Când este din nou cu mama func ional . Manuchian în 1974 descria
sa copilul se lini te te imediat, reg sind o varietate de moduri în care familia or-
siguran a. ganizat poate  disfunc ional . În a a
Ata amentul anxios/evitant: copilul familii p rin ii se comport cu copiii ca
exploreaz cu u urin departe de mama fra ii i surorile. Uneori copiii pot lua
sa i este, chiar atunci când nu trebuie, rolul p rin ilor în rela ia lor cu p rin ii.
prietenos cu str inii. Dup o perioad de P rin ii i copiii pot : e supraimplica i
separare el î i va ignora sau evita mama. sau „prin i într-o plas ” emo ional unii
Ata amentul dezorganizat/dezori- cu al ii, sau pot  neimplica i emo ional,
entat: când este reunit cu mama sa, co- neangaja i sau deta a i. În interiorul unor
pilul pare s aib tr iri contradictorii de familii organizate pot exista coali ii sau
team i, în acela i timp, i o dorin de alian e între membrii familiei: mama cu
a  cu ea. Copilul poate p rea confuz i ul împotriva tat lui. Structura familiei
poate avea stereotipii. poate  sl bit prin ocolirea conictelor
Teoria ata amentului ne furnizeaz mai degrab decât prin c utarea solu iilor
date privind în elegerea tulbur rilor de în comun prin discu ii i negociere. Dar
rela ionare social , st rilor de anxietate i atunci când o mam este furioas pe so-
situa iilor de genul intern rii în spital sau ul ei din diferite motive (abuz de alcool,
plas rii în îngrijire de zi, când sunt impli- nereu it profesional , etc.), ea se poate
cate separ ri de scurt durat sau de lung concentra cu agresivitate asupra decien-
durat (vezi tab. 1). elor ului blamându-l cu fraze de tipul
Teoria comunic rii. În orice fami- „semeni cu tat l t u”, provocând confuzie
lie de mare importan este comunicarea i triste e în suetul copilului.
clar între membrii familiei care transmit Teoria sistemelor. Orice schimba-
i primesc mesajele i comunicarea sen- re în rela ia între doi membri ai familiei
timentelor. Conform teoriei comunic rii, este posibil s determine schimb ri în alte
copiii trebuie s tie când p rin ii lor se rela ii în interiorul familiei, înainte ca sis-
simt entuziasma i sau aprobatori, ca i temul s ajung din nou la echilibru. În
atunci când ei sunt sup ra i i acuzatori. unele sisteme familiale func ionarea este
Un tip de disfunc ie a familiei implic fo- decitar , în special în cele care sunt rigi-
losirea în procesul comunic rii a dublelor de i inexibile i nu pot reac iona la ce-
mesaje – de exemplu un p rinte ar putea rin ele schimb toare ale copilului.
s râd la nebuniile copilului chiar dac Teoriile familiei sunt utile mai ales în
ele sunt gre eli grosolane, dar mai târziu situa iile unde patologia primar este de-
ip la copil pentru acela i comportament terminat de disfunc ionalitatea familial .

92

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Problema prolaxiei abaterilor în dezvoltarea copilului

Educarea p rin ilor în vederea edu- înlocuirea ei cu procedee de prolaxie


ca iei corecte a copilului, informarea lor maxim a lor;
despre specicul particularit ilor psihice, Sus inere din partea Statului a fa-
emo ionale i comportamentale ce au loc miliilor în perioada de criz (decesul unui
la diferite perioade de vârst , ar facilita sau ambilor p rin i, lipsa de hran i mij-
men inerea s n t ii a copilului, va con- loace materiale de prim necesitate);
tribui la crearea condi iilor de dezvoltare Monitorizarea familiilor vulnerabi-
normal , p strarea regimului de munc i le în crearea condi iilor favorabile pentru
odihn al minorului. Necunoa terea ace- dezvoltarea psihic i zic a copilului;
lor fenomene ce au loc în via a copilului Organizarea interesant pentru mi-
sau ignorarea lor poate provoca diverse nor a timpului liber în cercul de prieteni
tulbur ri în conduit , evoluarea st rilor ai familiei;
depresive, reu it sc zut sau abandonul Atitudinea respectuoas a p rin ilor
colar etc. Surmenajul, stresul, unele su- fa de copil (ascultarea activ , satisface-
ferin e în plan personal, f r sus inerea rea nevoilor copilului, recompensele ra i-
psihologic din partea celor apropia i, pot onale pentru înt rirea comportamentelor
declan a nevroza, evoluarea unor accen- pozitive);
tua ii de caracter indezirabile etc. Mul i p rin i consider unele abateri
P rin ii trebuie s e familiariza i cu în dezvoltare ca ceva temporar, legate de
specicul conduitei copilului la diferite pe- particularit ile unei perioade de vârst
rioade de vârst , cu importan a respectului sau de criz : capriciile, negativismul, în-
de sine i autoaprecierii din vârsta puberta- chistarea, izolarea - specice pentru pre-
r i adolescentin , s cunoasc ce valoare adolescen i, sau chiar la vârsta de 3 ani.
are autoritatea profesorului pentru elevul Dac durata manifest rii unui astfel de
din clasele primare i ce importan are comportament întrece mai mult de 4-6
grupul de referin pentru preadolescent. luni, p rin ii trebuie s se adreseze la un
În continuare oferim câteva secven e psiholog i psihiatru, care vor interveni
ale factorilor de protejare a s n t ii co- cu alte metode de contracarare a abateri-
pilului în familie: lor nedorite (tratament medicamentos sau
C ldur sueteasc , structurare i psihoterapeutice).
practici pozitive de disciplinare; Institu iile de înv mânt au res-
Excluderea criticii, confrunt rilor, ponsabilitate dubl în men inerea s n -
conictelor din familie dureroase pentru t ii genera iei în cre tere, atât în lucrul
copil; cu p rin ii cât i cu elevii. Un aspect de
Oportunitatea pentru copil de a importan major îl are organizarea acti-
contribui la planurile familiei; vit ilor de prolaxie cu elevii din grupul
Oferirea de condi ii pentru explora- de risc, informarea sistematic a elevilor
re i intimitate; i p rin ilor în ce prive te inuen a facto-
Oferirea de experien e pozitive rilor nocivi.
pentru accesul în comunitate; În acest sens coala are urm toarele
Excluderea violen ei, pedepsei - sarcini:
zice a copilului pentru diverse gre eli i lichidarea insucien elor curriculare;

93

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Lucia SAVCA

crearea condi iilor optime congru- care ar putea consulta copilul la diferi i
ent specicului de dezvoltare a ec rui speciali ti i a-l dezvolta în func ie de ca-
minor, în func ie de particularit ile lui pacit i, interese, înclina ii în diverse ac-
individuale; tivit i dup interese: Centre de diagnos-
respectarea regimului de munc i ticare i reabilitare, Centre de orientare
odihn al elevilor în vederea diminu rii profesional , Centre de crea ie etc.
surmenajului; La nivel de Stat este necesar de or-
crearea climatului psihologic i a ganizat un ir de m suri de prolaxie a
rela iilor interpersonale favorabile dintre abaterilor în dezvoltarea normal a tinerei
elev – elevi, elev – profesori; genera ii, printre care:
lichidarea disstresului colar; I. M suri psihosociologice i psi-
utilizarea metodelor stimulatorii de hopedagogice orientate la diminuarea
predare – evaluare a cuno tin elor inând inuen ei nocive a factorilor biologici,
cont de capacit ile individuale ale ec - sociali, psihologici:
rui elev. preg tirea tinerilor pentru via a
organizarea examenului medical de familie;
multidisciplinar obligatoriu, inclusiv psi- asisten a psihologic în cadrul
hiatric, al elevilor în perioadele de criz colii „Tinerei mame” sau „Universita-
(7, 11-16 ani); tea pentru p rin i”, ce include informarea
efectuarea examenului psihologic p rin ilor despre particularit ile de dez-
multiaspectual al elevilor în perioadele de voltare nevropsihic a copilului, m surile
trecere: cl. I, a IV-a, a IX-a; de preîntâmpinare a tulbur rilor psihice,
efectuarea psihoconsilierii, psiho- emo ionale i de conduit , educa ia corec-
corec iei, psihoterapiei cu elevii din gru- t în familie etc;
pul de risc. informarea p rin ilor cu privire la
coala încheie un contract de colabo- prolaxia tulbur rilor psihice, emo ionale
rare cu p rin ii prin care se specic obli- i comportamentale;
ga iile p rin ilor fa de coal i a colii examinarea psihologic i psi-
fa de familie. La cererea dirigintelui p - hiatric a copiilor la vârsta de 1, 3, 5 i 7
rin ii se oblig s îndeplineasc indica iile ani i identicarea timpurie a minorilor ce
ce prev d ameliorarea s n t ii copilului necesit asisten psihocoreac ional i de
sau consultarea unor speciali ti: psiho- reabilitare;
log, psihiatru narcolog, endocrinolog etc. func ionarea serviciului psiholo-
Organizând condi ii normale pentru dez- gic în institu iile de înv mânt pre colare
voltarea copilului, coala monitorizeaz în scopul eviden ierii precoce a subiec i-
educa ia elevului în familie, informeaz lor cu abateri în sfera neuropsihic , a per-
familia despre simptomatologia anumitor sonalit ilor dizarmonice i a celor cu tul-
abateri în sfera emo ional , psihic , con- bur ri comportamentale;
duita copilului de diferit vârst , dirijeaz depistarea timpurie a copiilor cu
familia în men inerea s n t ii copilului. dezadaptare social i colar ;
Dirigintele, psihologul colii informeaz orientarea profesional a mino-
p rin ii despre institu iile specializate în rilor în func ie de înclina ii i capacit i

94

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)


Problema prolaxiei abaterilor în dezvoltarea copilului

intelectuale individuale i înclina iilor pe IV. M suri juridico-sociale


care le posed ; Prev d popularizarea obliga iu-
educarea ecient i formarea nilor i drepturilor omului, a Constitu iei
convingerilor privind valorile moral-spi- i legilor statului despre responsabilitatea
rituale înalte, a sentimentelor i obi nu- penal pentru infrac iuni etc.
in elor morale, a tr s turilor de caracter Organizând m surile de prolaxie,
agreabile. se realizeaz i psihocorec ia primar .
II. M surile psihologice i medicale: Informarea corect în mas a p rin ilor,
asisten a genetic ; minorilor, pedagogilor, organizarea unor
depistarea precoce a minorilor m suri educa ionale adecvate pot curma
cu tulbur ri neuropsihice, emo ionale, cu evoluarea abaterilor în dezvoltarea psihi-
tendin e spre psihopatie; c , emo ional i comportamental .
organizarea m surilor psiholo-
gice i medicale (psihiatrice) în vederea Bibliograe:
prevenirii unei personalit i dizarmonice 1. Manual de psihiatrie a copilului i
cu tendin e antisociale; adolescentului. 2010, Ed. Medica, Bucu-
m suri de educa ie sanitar i re ti, vol I, 424 p.
psihopedagogic a familiei în raport cu 2. Savca, Lucia, 2003, Psihologia
anumite tulbur ri ce intervin precoce la personalit ii în dezvoltare. tipograa
minori; „Sirius”, Chi in u, 150 p.
depistarea timpurie a cazurilor 3. S n tatea copilului în coal . Ghid
dicile neuropsihiatrice, endocrinologice, de lucru cu copiii din grupul de risc. 2007,
psihopedagogice etc; sub redac ia Savca L, tipograa „Univers
organizarea m surilor de înl - Pedagogic”, Chi in u, 160 p
turare oportun a tulbur rilor depistate 4. , ,
(tratament medicamentos, asisten psihi- . . « »,
atric , psihologo-psiho-terapeutic , logo- 1990, 250 c.
pedic etc). 5. , . ., -
III. M suri socio-profesionale - -
orientarea profesional a mino-
rilor, asisten în alegerea profesiei în . , , .
func ie de interese, aptitudini, capacit i; .« », , 1990, 336 .
la prevenirea erorilor profesionale, oma-
jului, depresiilor legate de acestea; exer-
s ri în adaptarea social etc.

95

Print to PDF without this message by purchasing novaPDF (http://www.novapdf.com/)