Sunteți pe pagina 1din 17

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

1. Anatomofiziologie.

Trunchiul cerebral (TC) este un tot unitar format din bulb, punte şi mezencefal, care face legătura între măduva spinării şi diencefal.

Caracteristicile generale ale TCcare face legătura între măduva spinării şi diencefal. Fasciculele cerebrale străbat total sau parţial trunchiul

Fasciculele cerebrale străbat total sau parţial trunchiul cerebral;spinării şi diencefal. Caracteristicile generale ale TC Nucleii proprii TC depăşesc limitele celor 3 formaţiuni.

Nucleii proprii TC depăşesc limitele celor 3 formaţiuni.cerebrale străbat total sau parţial trunchiul cerebral; Limitele externe ale celor 3 segmente nu corespund niciunei

Limitele externe ale celor 3 segmente nu corespund niciunei demarcaţii intranevraxiale;Nucleii proprii TC depăşesc limitele celor 3 formaţiuni. TC este legat de cerebel prin cele 3

TC este legat de cerebel prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelari:segmente nu corespund niciunei demarcaţii intranevraxiale; inferior cu bulbul, mijlociu cu puntea şi superior cu

inferior cu bulbul, mijlociu cu puntea şi superior cu mezencefalul

[]

Raporturile TCbulbul, mijlociu cu puntea şi superior cu mezencefalul [] TC este situat în fosa cerebrală posterioară

TC este situat în fosa cerebrală posterioarăcu puntea şi superior cu mezencefalul [] Raporturile TC Bulbul - situat în raport cu jumătatea

Bulbul - situat în raport cu jumătatea inferioară a jgheabului bazilar şi în spaţiul situat între craniu şi atlas, inclusiv cu vârful apofizei odontoide (de subliniat raportul foarte apropiat cu foramen magnum);TC TC este situat în fosa cerebrală posterioară Puntea - corespunde în întregime jgheabului bazilar;

Puntea - corespunde în întregime jgheabului bazilar;(de subliniat raportul foarte apropiat cu foramen magnum); Mezencefalul - în raport cu marginea superioară a

Mezencefalul - în raport cu marginea superioară a lemei sfenoidului şi cu incizura tentorială ce permite comprimarea sa în angajările uncusului.Puntea - corespunde în întregime jgheabului bazilar; La baza TC se găsesc cisternele spaţiului subarahnoidian,

La baza TC se găsesc cisternele spaţiului subarahnoidian, străbătute de nervii cranieni;ce permite comprimarea sa în angajările uncusului. Lateral - între punte, cerebel şi stânca temporalului -

Lateral - între punte, cerebel şi stânca temporalului - se constituie unghiul pontocerebelar; unghiul pontocerebelar;

TC este străbătut de căile de circulaţie ale lichidului cefalorahidian (aspectul lui Sylvius străbate mezencefalul, iar în faţa posterioară a punţii şi bulbului formează planşeul ventricolului IV)temporalului - se constituie unghiul pontocerebelar; TC se află în vecinătatea epifizei; Localizarea TC în

TC se află în vecinătatea epifizei;a punţii şi bulbului formează planşeul ventricolului IV) Localizarea TC în fosa cerebrală posterioară, raporturile

Localizarea TC în fosa cerebrală posterioară, raporturile sale cu căile LCR şi cu cerebelul, cât şi faptul că în TC sunt condensate intr-un volum mic, numeroase formaţiuni nervoase, din care foarte multe vitale, creiază condiţiile ca afectarea acestuia să determine tablouri clinice deosebit de grave.ventricolului IV) TC se află în vecinătatea epifizei;

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R741g] [http://adf.ly/1R745U]
SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R741g] [http://adf.ly/1R745U]

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74A6] Structura internă a TC. [http://adf.ly/1R74Dl] 1.
SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74A6] Structura internă a TC. [http://adf.ly/1R74Dl] 1.
SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74A6] Structura internă a TC. [http://adf.ly/1R74Dl] 1.

Structura internă a TC.

1. Structura internă a bulbului

1. Fasciculele descendente:

1. Fasciculele piramidale (corticospinale) - se dispun în piramidele bulbare (la limita caudală), unde se încrucişează în cea mai mare parte;

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

2. Fasciculele corticonucleare (geniculante) - trimit fibrele lor inferioare la ultimii nuclei ai nervilor cranieni (IX, X, XI, XII) controlateral;

3. Fascilulul longitudinal median (FLM) - cuprinde fibre cu rol în asigurarea legăturii între nucleii oculomotori şi nucleii vestibulari

4. Fasciculul central al calotei - fibre

rubroolivare,vestibulari 4. Fasciculul central al calotei - fibre talamoolvinare, palidoolivare şi subtalamoolivare. 5.

talamoolvinare,4. Fasciculul central al calotei - fibre rubroolivare, palidoolivare şi subtalamoolivare. 5. Fasciculele

palidoolivare şicentral al calotei - fibre rubroolivare, talamoolvinare, subtalamoolivare. 5. Fasciculele vestibulospinale; 6.

subtalamoolivare.- fibre rubroolivare, talamoolvinare, palidoolivare şi 5. Fasciculele vestibulospinale; 6. Fasciculele

5. Fasciculele vestibulospinale;

6. Fasciculele reticulospinale;

7. Fibre descendente de la hipotalamus la centrul ciliospinal Budge (C8-D2).

2. Fasciculele ascendente:

1. Fasciculele spinotalamice, la distanţă unul de celălalt:

a) Fasciculul spinotalamic anterior - sensibilitatea tactilă

a)

Fasciculul spinotalamic anterior - sensibilitatea tactilă

protopatică - se află pe linia medulară, înapoia lemniscului median Reil;

b) Fasciculul spinotalamic lateral - sensibilitatea termoalgezică - în fosa bulbară laterală.

b) Fasciculul spinotalamic lateral - sensibilitatea termoalgezică - în fosa bulbară laterală.

2. Fasciculele sensibilităşii profunde conştiente - realizează după încrucişare în decusaţia „piriformă” lemniscul median Reil

3. Fasciculele spinocerebrale:

a) Fascicul spinocerebral direct - Flechsig - pătrunde în

a)

Fascicul spinocerebral direct - Flechsig - pătrunde în

pedunculii cerebrali inferiori (corpii restiformi);

 
b) Fasciculul spinocerebral indirect - Gowers - urcă în

b)

Fasciculul spinocerebral indirect

- Gowers

- urcă

în

partea anterolaterală a braţului.

4. Fasciculele vestibulocerebelar - intră în componenţa pedunculului cerebral inferior.

5. Fibrele vestibulooculomotorii - intră în componenţa FLM.

6. Fasciculul vestibuloreticular.

7. Fasciculul trigeminotalamic.

8. Fasciculul solitar - de la nucleii VII bis, IX şi X la talamus.

3. Fasciculele bulbare proprii (arciforme):

1. Fibrele arciforme profunde - interne - fibrele olivocerebrale care se încrucişează pe linia mediană şi pătrund în pendunculii cerebelari inferiori;

2. Fibrele arciforme - externe - fibre de la nucleii mediali ai rafeului (formaţia reticulară) şi de la nucleul Monakow pătrund ipsilateral în pendunculii cerebelari inferiori.

4. Nucleii somatomotori:

Nucleul XII - se află median sub planşeul ventricolului IV - se află median sub planşeul ventricolului IV

Nucleul ambigu (IX,X,XI) - se află posterior de oliva bulbară (IX,X,XI) - se află posterior de oliva bulbară

5. Nucleii sormatosenzitivi::

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

Nucleul V (nucleul gelatinos) - se află lateral, se întinde din punte, pe toată lungimea bulbului până la nivelul - se află lateral, se întinde din punte, pe toată lungimea bulbului până la nivelul MS cervicale

(C2);

Nucleul fasciculului solitar (VII bis, IX, X) situat posterolateral (VII bis, IX, X) situat posterolateral

6. Nucleii proprii:

Nucleul gracilis (Goll) şi cuneatus (Burdach) - în partea posterioară - se găsesc deutoneuronii sensibilităţii profunde conştiente; şi cuneatus (Burdach) - în partea posterioară - se găsesc deutoneuronii sensibilităţii profunde conştiente;

Nucleul cuneatus accesor (Monakow) - se află posterior de nucleul cuneatus şi - se află posterior de nucleul cuneatus şi

primeşte - impulsuri proprioceptive inconştiente de la nivelul gâtului, extremităţii cefalalgice şi(Monakow) - se află posterior de nucleul cuneatus şi trimite - fibre ipsilaterale la cerebel- Olivele

trimite - fibre ipsilaterale la cerebel-de la nivelul gâtului, extremităţii cefalalgice şi Olivele bulbare - sunt alcătuite dintr-o lamă de

Olivele bulbare - sunt alcătuite dintr-o lamă de substanţă cenuşie, care are forma unei pungi încreţite, cu - sunt alcătuite dintr-o lamă de substanţă cenuşie, care are forma unei pungi încreţite, cu deschiderea îndreptată şi înapoi;

Nucleii acustici şi vestibulari - se găsesc în partea laterală a joncţiunii bulbopontine. şi vestibulari - se găsesc în partea laterală a joncţiunii bulbopontine.

7. Nucleii vegetativi - sunt situaţi sub planseul ventricolului IV:

1. nucleul dorsal al vagului (X),

2. nucleul salivator inferior (IX),

3. centru respirator (X),

4. centrii cardioreglatori (X),

5. centrii vasoreglatori (X),

6. centrul deglutiţiei,

7. centrul tusei,

8. centrul strănutului şi

9. centrul sughiţului.

tusei, 8. centrul strănutului şi 9. centrul sughiţului. [http://adf.ly/1R74Ht]

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74Mc] 2. Structura internă a punţii : Pe o secţiune

2. Structura internă a punţii:

Pe o secţiune transversală la nivelul emergenţei nervului trigemen[http://adf.ly/1R74Mc] 2. Structura internă a punţii : se constată că puntea este constituită din două părţi

se constată că puntea este constituită din două părţi delimitate de lemnisul medial:

a) piciorul (ventral, anterior);

b) calota (dorsal, posterior).

În piciorul punţii se găsesc: se găsesc:

1. Căile piramidale şi geniculante - dispersate într-o serie de fascicule mici, despărţite de ncl punţii şi de fibrele transversale.

2. Nucleii punţii - la care sosesc fibrele corticopontine.

3. Fibrele transversale - îşi au originea în nucleii punţii, se încrucişează pe linia mediană şi pătrund în pendunculii cerebelari mijlocii.

În calota punţii (tegmentum) se găsesc: se găsesc:

1. Fasciculele descendente care străbat sau se epuizează în punte:

1. Fasciculul central al calotei.

2. Fasciculul longitudinal median - fibre de tectum, se încrucişează pe linia mediană şi ajung la nucleul oculomotor.

3. Fasciculul reticulospinal.

4. Fasciculul vestibulospinal.

5. Fasciculul longitudinal transvers dorsal Schütz - de la hipotalamus la structurile vegetative ale TC.

6. Fasciculele cu importanţă mai mică la om:

rubrospinal,ale TC. 6. Fasciculele cu importanţă mai mică la om: tectospinal, tectopontin

tectospinal,Fasciculele cu importanţă mai mică la om: rubrospinal, tectopontin

tectopontincu importanţă mai mică la om: rubrospinal, tectospinal,

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

2. Fasciculele ascendente:

1. Lemniscusul medial Reil.

2. Fasciculul spinotalamic.

3. Fasciculul trigeminotalamic.

4. Corpul trapezoid - fibre de la nucleii acustici, se încrucişează şi merg spre corpii geniculanţi mediani şi tuberculii qvadrigemeni posteriori.

5. Fasciculul logitudinal median (FLM).

6. Fasciculul reticulocortical.

3. Nucleii somatomotori:

Nucleul abducens (VI)6. Fasciculul reticulocortical. 3. Nucleii somatomotori: Nucleul facial (VII) Nucleul masticator (ncl motor al

Nucleul facial (VII)3. Nucleii somatomotori: Nucleul abducens (VI) Nucleul masticator (ncl motor al trigemenului). 4. Nucleii

Nucleul masticator (ncl motor al trigemenului).somatomotori: Nucleul abducens (VI) Nucleul facial (VII) 4. Nucleii somatosenzitivi: Nucleul pontin trigeminal (V)

4. Nucleii somatosenzitivi:

Nucleul pontin trigeminal (V)(ncl motor al trigemenului). 4. Nucleii somatosenzitivi: Nucleii acustici dorsali şi ventrali Nucleii vestibulari

Nucleii acustici dorsali şi ventrali4. Nucleii somatosenzitivi: Nucleul pontin trigeminal (V) Nucleii vestibulari (la limita cu bulbul) 5. Nucleii

Nucleii vestibulari (la limita cu bulbul) (la limita cu bulbul)

5. Nucleii vegetativi:

Nucleul salivator (VII)vestibulari (la limita cu bulbul) 5. Nucleii vegetativi: Nucleul lacrimal (VII) Nucleul pneumotaxic. 3. Structura

Nucleul lacrimal (VII)cu bulbul) 5. Nucleii vegetativi: Nucleul salivator (VII) Nucleul pneumotaxic. 3. Structura internă a

Nucleul pneumotaxic.vegetativi: Nucleul salivator (VII) Nucleul lacrimal (VII) 3. Structura internă a mezencefalului: Penduculii

3. Structura internă a mezencefalului:

Penduculii cerebrali - se găsesc în porţiunea ventrală a mezencefalului, sub apeductul Sylvius; în jurul acestuia se - se găsesc în porţiunea ventrală a mezencefalului, sub apeductul Sylvius; în jurul acestuia se află subsatnţa cenuşie periapeductală.

Tectum-ul - tuberculii qvadrigemeni, coliculii - se află deasupra apeductului Sylvius - tuberculii qvadrigemeni, coliculii - se află deasupra apeductului Sylvius

Piciorul pedunctului conţine: conţine:

1. Fasciculul piramidal în cele 3/5 mijlocii;

2. Fasciculul geniculat în 1/5 interne;

3. Fasciculul temporopontin în 1/5 externă.

În calota pendunculară (tegmentul) se află: se află:

1. Fibrele ascendente:

1. Lemniscusul medial, cu următoarea structură:

medial - -fibre pentru sensibilitatea proprioceptivă conştientă;1. Lemniscusul medial , cu următoarea structură: mijlociu - fibre spinotalamice; lateral - fibre

mijlociu - fibre spinotalamice;- -fibre pentru sensibilitatea proprioceptivă conştientă; lateral - fibre trigeminotalamice. 2. Lemniscusul lateral

lateral - fibre trigeminotalamice.conştientă; mijlociu - fibre spinotalamice; 2. Lemniscusul lateral - conţine fibre ascendente care

2. Lemniscusul lateral - conţine fibre ascendente care ajung la corpul geniculat lateral şi tuberculul qvadrigemen posterior.

3. Fasciculul dentorubic - de la nucleul dinţat din cerebel se încrucişează pe linia mediană pentru a ajunge la nucleul roşu.

4. Fibre reticulocorticale.

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

2. Fibrele descendente:

1. Fibre tectopontine, tectobulbare, tectospinale - se încrucişează în decusaţia Meznert) 2. Fasciculul reticulospinal 3. Fasciculul central al calotei 4. Fasciculul longitudinal posterior 5. Fasciculul rubrospinal - se încrucişează în decursaţia Forel.

3. Nucleii somatotopii:

Nucleul IV - fibrele se încrucişează şi părăsesc mezencefalul dorsal; - fibrele se încrucişează şi părăsesc mezencefalul dorsal;

Nucleul III - somatomotor, vegetativ Edinger-Westiphal şi coordonator Perlia). - somatomotor, vegetativ Edinger-Westiphal şi coordonator Perlia).

4. Nucleii proprii

Nucleul roşu Stilling - dorsomedial în calotă, cu o porţiune magnocelulară şi una parvocelulară; - dorsomedial în calotă, cu o porţiune magnocelulară şi una parvocelulară;

Locus niger Sommering - partea compactă posterior şi partea reticulată anterior; - partea compactă posterior şi partea reticulată anterior;

Nucleul interstiţial Cajal - deasupra ncl III; - deasupra ncl III;

Nucleul Darkschewich - dorsolateral de ncl III. - dorsolateral de ncl III.

5. Tectum mezencefalic

Tuberculii qvadrigemeni anteriori - coliculii superiori - care prin braţul conjunctival anterior fac sinapsă cu corpul geniculat extern (talamus) pentru căile vizuale; care prin braţul conjunctival anterior fac sinapsă cu corpul geniculat extern (talamus) pentru căile vizuale;

Tuberculii qvadrigemeni posteriori - coliculii inferiori - care prin braţul conjunctival posterior fac sinapsă cu corpul geniculat intern (talamus) pentru căile - care prin braţul conjunctival posterior fac sinapsă cu corpul geniculat intern (talamus) pentru căile auditive.

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74RK]

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL [http://adf.ly/1R74V5]

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL II. Simptomatologie. [http://adf.ly/1R74Zk] Etilogia majorităţii

II. Simptomatologie.

Etilogia majorităţii sindroamelor de TC este vasculară ischemică. majorităţii sindroamelor de TC este vasculară ischemică.

Alte cauze care conduc la apariţia simptomatologiei de TC sunt:majorităţii sindroamelor de TC este vasculară ischemică. hemoragii, malformaţii vasculare, tumori, boli

hemoragii,cauze care conduc la apariţia simptomatologiei de TC sunt: malformaţii vasculare, tumori, boli degenerative,

malformaţii vasculare,conduc la apariţia simptomatologiei de TC sunt: hemoragii, tumori, boli degenerative, infecţioase. Caracteristica

tumori,de TC sunt: hemoragii, malformaţii vasculare, boli degenerative, infecţioase. Caracteristica

boli degenerative,de TC sunt: hemoragii, malformaţii vasculare, tumori, infecţioase. Caracteristica majorităţii sindroamelor de

infecţioase.malformaţii vasculare, tumori, boli degenerative, Caracteristica majorităţii sindroamelor de TC - este

Caracteristica majorităţii sindroamelor de TC - este distribuţia alternă a deficitelor neurologice (de unde denumirea acestora majorităţii sindroamelor de TC - este distribuţia alternă a deficitelor neurologice (de unde denumirea acestora de sindroame alterne):

afectarea unuia sau a mai multor nervi cranieni din partea lezată şi controlateral se constată semnele afectării fibrelor motorii şi/sau senzitive.

1. Sindroamele bulbare

1. Sindromul bulbar lateral (retrolivar Wallenberg):

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

a) se datoreşte unui infarct al părţii laterale a bulbului în etajul său

a)

se datoreşte unui infarct al părţii laterale a bulbului în etajul său

superior, consecutiv obliterării arterei cerebrale postero-inferioare sau arterei vertebrale;

b) se instalează brusc printr-un vertij puternic însoţit de vărsături;

b) se instalează brusc printr-un vertij puternic însoţit de vărsături;

c) Semnele obiective omolaterale:

c) Semnele obiective omolaterale:

 

hemianestezia feţei cu disociaţie siringomielică - lezarea trigemenului; 

paralizia vălului, faringelui, a corzilor vocale,cu disociaţie siringomielică - lezarea trigemenului; tulburări de deglutiţie, fonaţie - leziuni ale nucleilor

tulburări de deglutiţie, fonaţie - leziuni ale nucleilor motori ai nervilor IX, X, XI;paralizia vălului, faringelui, a corzilor vocale, sindrom vestibular cu nistagmus orizontogirator - nucleii

sindrom vestibular cu nistagmus orizontogirator - nucleii vestibulari;- leziuni ale nucleilor motori ai nervilor IX, X, XI; hemisindrom cerebral cu predominenţă la membrul

hemisindrom cerebral cu predominenţă la membrul inferior - lezionarea fasciculului spinocerebelar şi a pedunctului cerebelar inferior;cu nistagmus orizontogirator - nucleii vestibulari; sindrom Claude Bernard-Horner - lezionarea fibrelor

sindrom Claude Bernard-Horner - lezionarea fibrelor simpatice iridodilatatoare ;spinocerebelar şi a pedunctului cerebelar inferior; d) Semne controlaterale: hemihipoestezia termoalgezică

d) Semne controlaterale:

d) Semne controlaterale:

hemihipoestezia termoalgezică (disociaţie siringomielică) a hemicorpului cu respectarea hemifeţei controlaterale (leziunea fasciculului spinotalamic posterior).

Extensia în jos a sindromului Wallenberg adaugă semne piramidale

Extensia în jos a sindromului Wallenberg adaugă semne piramidale

omolaterale - sindromul Opalski.

2. Sindromul bulbar median (interolivar Dèjerine):

a) consecinţa ocluziei arterelor paramediane ;

a) consecinţa ocluziei arterelor paramediane;

b) Omolateral : paralizia hemilimbii cu atrofie şi fasciculaţii - ncl XII;

b) Omolateral: paralizia hemilimbii cu atrofie şi fasciculaţii - ncl XII;

c) Controlateral :

c) Controlateral:

hemiplegie cu respectarea hemifeţei (lezarea fasciculului corticospinal şi a piramidei bulbare),atrofie şi fasciculaţii - ncl XII; c) Controlateral : hemianestezie - interesând sensibilitatea profundă -

hemianestezie - interesând sensibilitatea profundă - lezarea lemniscusului median.fasciculului corticospinal şi a piramidei bulbare), 3. Sindromul de hemibulb (Babinski-Nageotte) este un

3. Sindromul de hemibulb (Babinski-Nageotte)

este un sindrom lateral bulbar la care se asociază elemente ale sindromului median . sindrom lateral bulbar la care se asociază elemente ale sindromului median.

4. Sindromul Avellis

apare prin lezarea:elemente ale sindromului median . 4. Sindromul Avellis nucleului ambiguu, a ramurii externe a nervului spinal

nucleului ambiguu, a a

ramurii externe a nervului spinal şi a şi a

fasciculului piramidal. .

Se manifestă ca un sindrom Avellis la care se adaugă:externe a nervului spinal şi a fasciculului piramidal . Omolateral: paralizia muşchiului trapez şi sterno-cleido-

Omolateral: paralizia muşchiului trapez şi sterno-cleido- mastoidian cu atrofii şi fasciculaţii musculare, iar paralizia muşchiului trapez şi sterno-cleido- mastoidian cu atrofii şi fasciculaţii musculare, iar

Controlateral: hemiplegie. : hemiplegie.

5. Sindromul Jackson - se caracterizează prin afectarea

ipsilaterală a nucleilor IX, X, XI, XII, iar a nucleilor IX, X, XI, XII, iar

controlateral: hemipareză. hemipareză.

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

6. Mioclonii ale hemilimbii, hemilaringelui, hemipalatului - prin lezarea olivei bulbare.

hemipalatului - prin lezarea olivei bulbare . 2. Sindroamele pontine: [http://adf.ly/1R74ef] Sindroamele

2. Sindroamele pontine:

bulbare . 2. Sindroamele pontine: [http://adf.ly/1R74ef] Sindroamele pontine mediale: 1. S indromul Millard-Gubler:

Sindroamele pontine mediale:

1. Sindromul Millard-Gubler:

a) este cel mai frecvent sindrom protuberanţial;

a) este cel mai frecvent sindrom protuberanţial;

b) omolateral:

b) omolateral:

paralizie facială periferică - ncl VII ; ncl VII;

paralizia muşchiului drept extern - ncl VI - uneori; ncl VI - uneori;

hemihipoestezia feţei - ncl V - rareori. ncl V - rareori.

c) controlateral:

c) controlateral:

hemiplegie - fascicul corticonuclear ; fascicul corticonuclear;

hemihipoestezie superficială - fascicul spinotalamic - rareori. fascicul spinotalamic - rareori.

2. Sindroamele Foville mijlociu şi inferior sunt sindroamele care constau în paralizia mişcărilor conjugate oculare de lateralitate.

Sindromul Foville mijlociu (pontin superior) - afectează fibrele oculocefalogire după încrucişarea din porţiunea superioară a punţii, determinând - afectează fibrele oculocefalogire după încrucişarea din porţiunea superioară a punţii, determinând

de aceaşi parte cu leziunea - o paralizie de lateralitate a privirii iardin porţiunea superioară a punţii, determinând în partea opusă - „bolnavul îşi priveşte membrele

în partea opusă - „bolnavul îşi priveşte membrelecu leziunea - o paralizie de lateralitate a privirii iar paralizate”- o hemiplegie cu paralizie facială

paralizate”- o hemiplegie cu paralizie facială de tip central

- lezionarea fasciculului corticospinal şi corticonuclear.

Sindromul Foville inferior:lezionarea fasciculului corticospinal şi corticonuclear .

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

se manifestă ca cel mijlociu menţionat mai sus, cu excepţia paraliziei faciale care va fi de tip periferic şi se va situa omolateral cu leziunea - prin lezarea ncl VII şi nu a fasciculului corticonuclear. ncl VII şi nu a fasciculului corticonuclear.

Cu alte cuvinte, sindromul Foville inferior este un sindrom Millard-Gubler la care se adaugă paralizia de lateralitate a globilor oculari . sindrom Millard-Gubler la care se adaugă paralizia de lateralitate a globilor oculari.

3. Sindromul Gellé este consecinţa ischemiei zonei pontine ventrale laterale şi se caracterizează prin:

omolateral: pareză de VII şi VIII şi pareză de VII şi VIII şi

controlateral: hemipareză. hemipareză.

4. Sindromul Brissaud-Sicard este determinat de ischemia zonei pontine ventrale caudale şi se manifestă prin:

hemispasm facial - omolateral şi omolateral şi

hemipareză - controlaterală . controlaterală.

5. Sindromul „locked-in”:

a) leziune bilaterală ventrală pontină : vasculară, traumatică sau

a)

leziune bilaterală ventrală pontină: vasculară, traumatică sau

mielinoliza centropontină;

 
b) sunt lezate fasciculele piramidale - tetraplegie;  

b)

sunt lezate fasciculele piramidale - tetraplegie;

 
c) paralizia nervilor cranieni inferiori, uneori paralizia de

c)

paralizia

nervilor

cranieni

inferiori,

uneori

paralizia

de

orizontalitatea globilor oculari;

 
d) pacientul:

d)

pacientul:

este conştient (segmentul pontin este intact),globilor oculari;   d) pacientul: poate comunica cu anturajul prin clipit şi mişcări de

poate comunica cu anturajul prin clipit şi mişcări de verticalitate ale globilor oculari,pacientul: este conştient (segmentul pontin este intact), respiră spontan şi are parţial păstrată sensibilitatea

respiră spontan şi areclipit şi mişcări de verticalitate ale globilor oculari, parţial păstrată sensibilitatea (simte când este atins).

parţial păstrată sensibilitatea (simte când este atins).verticalitate ale globilor oculari, respiră spontan şi are Sindromul pontin lateral (Marie-Foix): a) este determinat de

Sindromul pontin lateral (Marie-Foix):parţial păstrată sensibilitatea (simte când este atins). a) este determinat de leziunea: pedunculului cerebral

a)

este determinat de leziunea:când este atins). Sindromul pontin lateral (Marie-Foix): a) pedunculului cerebral mijlociu, fibrelor piramidale şi

pedunculului cerebral mijlociu,pontin lateral (Marie-Foix): a) este determinat de leziunea: fibrelor piramidale şi fibrelor spinotalamice ; a a

fibrelor piramidale şieste determinat de leziunea: pedunculului cerebral mijlociu, fibrelor spinotalamice ; a a Omolateral: sindromul

fibrelor spinotalamice; ;

a

a

Omolateral: sindromul cerebelar; sindromul cerebelar;

b)

c) Controlateral: hemipareză şi hemihipoestezie disociată de tip siringomielic. Controlateral: hemipareză şi hemihipoestezie disociată de tip siringomielic.

Sindroamele pontine posterioare (al calotei sau tegumentului pontin) are o formă caudală şi una rostrală. are o formă caudală şi una rostrală.

1. Sindromul

cuprinde:

caudal

al

Omolateral:şi una rostrală. 1. Sindromul cuprinde: caudal al calotei pontine (sindromul Grenet) anestezia feţei cu

calotei

pontine

(sindromul

Grenet)

anestezia feţei cu paralizia muşchilor masticatori - ncl V senzitiv şi motor ; ncl V senzitiv şi motor;

pareza facială periferică - ncl VII , ncl VII,

pareza de drept extern - ncl VI , ncl VI,

sindrom Foville inferior;periferică - ncl VII , pareza de drept extern - ncl VI ,

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

Controlateral: apare apare

hemiplegie - fasciculul corticospinal , fasciculul corticospinal,

hemianestezia termoalgezică - fasciculul spinotalamic ; fasciculul spinotalamic;

mioclonii ale vălului, laringelui, feţei - fasciculul central al calotei - uneori fasciculul central al calotei - uneori

2. Sindromul

Cestan):

rostral

al

calotei

pontine

(sindromul

Razmon-

Omolateral:Cestan): rostral al calotei pontine (sindromul Razmon- sindrom Foville superior - leziunea este situată deasupra

sindrom Foville superior - leziunea este situată deasupra încrucişării căilor oculare cefalogire: bolnavul „îşi priveşte leziunea”, hemipareză controlaterală;rostral al calotei pontine (sindromul Razmon- Omolateral: sindrom cerebelar - pedunculul cerebelar superior înainte

sindrom cerebelar - pedunculul cerebelar superior înainte de încrucişare; pedunculul cerebelar superior înainte de încrucişare;

mişcări coreoatetozice - fascicolul dento-rubic - şi fascicolul dento-rubic - şi

inconstant sindrom Claude Bernard- Horner;mişcări coreoatetozice - fascicolul dento-rubic - şi Controlateral: hemihipoestezie globară - lemniscusul

Controlateral: hemihipoestezie globară - lemniscusul medial şi fasciculul spinotalamic. hemihipoestezie globară - lemniscusul medial şi fasciculul spinotalamic.

3. Mioclonii laringo-faringo-velo-palatine - prin leziunea fasciculului central al calotei (conexiunii retro-olivare).

4. Sindromul oftalmoplegic internuclear inferior (posterior) - prin lezarea fibrelor dintre centrul pentru privirea laterală şi ncl VI.

3. Sindroamele mezencefalice

1. Sindromul

median

simptomatologie:

ventral

(sindromul

Weber-Gubler)

are

ca

omolateral: pareză parţială sau totală de nerv oculomotor (III) şi : pareză parţială sau totală de nerv oculomotor (III) şi

controlateral: hemiplegie şi pareză facială de tip central. : hemiplegie şi pareză facială de tip central.

2. Sindromul Nothnagel se caracterizează prin :

a) pareza uni- sau bilaterală de III ;

a) pareza uni- sau bilaterală de III ;

b) paralizia privirii conjugate în sus;

b) paralizia privirii conjugate în sus;

c) tulburări de conştienţă;

c) tulburări de conştienţă;

d) ataxie cerebrală.

d) ataxie cerebrală.

3. Mutism

akinetic

mezencefalic.

apare

prin

leziuni

ventrale

ale

tegumentului

4. Sindromul oftalmoplegic internuclear superior (anterior) - apare prin lezarea fibrelor dintre centrul pentru privirea laterală şi nucleul III.

5. Sindromul Foville mezencefalic (superior):

cuprinde fibrele oculocefalogire după încrucuşare;III . 5. Sindromul Foville mezencefalic (superior) : omolateral: deviere oculocefalogiră de aceeaşi parte cu

omolateral: deviere oculocefalogiră de aceeaşi parte cu leziunea („îşi priveşte leziunea”); deviere oculocefalogiră de aceeaşi parte cu leziunea („îşi priveşte leziunea”);

controlateral: hemipareză piramidală şi pareză facială de tip central. hemipareză piramidală şi pareză facială de tip central.

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

4. Sindroamele de nucleu roşu:

apar prin lezarea nucleului roşu şi a structurilor învecinate - în porţiunea inferioară sunt afectate fibrele nervului lezarea nucleului roşu şi a structurilor învecinate - în porţiunea inferioară sunt afectate fibrele nervului III care transversează ncl roşu şi rareori fibrele nervului IV.

Astfel sunt descrise:transversează ncl roşu şi rareori fibrele nervului IV. sindroamele inferioare (Claude-Loyez şi Benedikt) şi

sindroamele inferioare (Claude-Loyez şi Benedikt) şiroşu şi rareori fibrele nervului IV. Astfel sunt descrise: superioare (Chiray-Foix-Niculesco) de nucleu roşu: 1.

superioare (Chiray-Foix-Niculesco) de nucleu roşu:sindroamele inferioare (Claude-Loyez şi Benedikt) şi 1. Sindromul Claude-Loyez: afectarea pedunculului cerebral

1. Sindromul Claude-Loyez:

afectarea pedunculului cerebral superior după încrucişare, partea inferioară a nucleului roşu, nervul III şi eventual IV pedunculului cerebral superior după încrucişare, partea inferioară a nucleului roşu, nervul III şi eventual IV;

omolateral: pareză de nerv III, rar IV; pareză de nerv III, rar IV;

controlateral: hemisindrom de neocerebel (tremor intenţional, dismetrie, adiadocokinestezie, ataxie). hemisindrom de neocerebel (tremor intenţional, dismetrie, adiadocokinestezie, ataxie).

2. Sindrom Benedikt:

leziunea nucleului roşu, nerv III şi fibre ale sistemului extrapiramidal;adiadocokinestezie, ataxie). 2. Sindrom Benedikt : omolateral: pareza de nerv III; controlateral : hemisindrom

omolateral: pareza de nerv III; pareza de nerv III;

controlateral: hemisindrom de neocerebel şi mişcări coreo- atetozice. : hemisindrom de neocerebel şi mişcări coreo- atetozice.

3. Sindromul Chiray-Foix-Niculesco: cuprinde ca simtomatologie

Sindromul Chiray-Foix-Niculesco : cuprinde ca simtomatologie controlateral : sindromul de neocerebel şi

controlateral:

sindromul

de

neocerebel

şi

mişcari

coreoatetozice.

5. Sindroamele tegumentului mezencefalic

sunt date de lezarea:coreoatetozice. 5. Sindroamele tegumentului mezencefalic pedunctului cerebelar superior, a lemniscusului medial şi

pedunctului cerebelar superior,Sindroamele tegumentului mezencefalic sunt date de lezarea: a lemniscusului medial şi lateral, substanţa cenuşie

a lemniscusului medial şi lateral,sunt date de lezarea: pedunctului cerebelar superior, substanţa cenuşie periapeductală, tuberculii

substanţa cenuşie periapeductală,cerebelar superior, a lemniscusului medial şi lateral, tuberculii cvadrigemeni, comisura albă posterioară,

tuberculii cvadrigemeni,medial şi lateral, substanţa cenuşie periapeductală, comisura albă posterioară, substanţa reticulată. Sunt

comisura albă posterioară,cenuşie periapeductală, tuberculii cvadrigemeni, substanţa reticulată. Sunt descrise: sindromul Parinaud

substanţa reticulată.tuberculii cvadrigemeni, comisura albă posterioară, Sunt descrise: sindromul Parinaud şi Kestenbaum. 1.

Sunt descrise: sindromul Parinaud şi Kestenbaum.comisura albă posterioară, substanţa reticulată. 1. Sindromul Parinaud: cel mai des întâlnit; cuprinde

1. Sindromul Parinaud:

cel mai des întâlnit;sindromul Parinaud şi Kestenbaum. 1. Sindromul Parinaud: cuprinde paralizia mişcărilor de verticalitate, voluntare

cuprinde paralizia mişcărilor de verticalitate, voluntare şi autonome - prin lezarea tuberculilor cvadrigemeni anteriori şi a comisurii albe posterioare ; lezarea tuberculilor cvadrigemeni anteriori şi a comisurii albe posterioare;

în sindromul Parinaud complet - se asociază şi pareza convergenţei şi areflaxia pupilară.cvadrigemeni anteriori şi a comisurii albe posterioare ; 2. Sindromul substanţei cenuşii periapeductale

2. Sindromul substanţei cenuşii periapeductale Kestenbaum:

1. Sindromul Parinaud;

2. nistagmus retractor (mai ales la privirea în sus);

3. pareze izolate de ncl III şi IV ;

4. tulburări de somn;

5. nistagmus de convergenţă şi vertical;

6. anomalii pupilare;

7. spasm de convergenţă;

13.12.2017

SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

8. uneori contracţia patologică a pleoapei (semnul Collier).

Referinţe bibliografice:

1. CURS DE NEUROLOGIE - SINDROAME NEUROLOGICE MAJORE - RODICA BĂLAȘA - TG MUREȘ; 2. Netter's Atlas of Neurology.

BĂLAȘA - TG MUREȘ; 2. Netter's Atlas of Neurology. [http://www.linkwithin.com/] Postată acum 13th January
Atlas of Neurology. [http://www.linkwithin.com/] Postată acum 13th January 2015 de Medicine Conspectus

Postată acum 13th January 2015 de Medicine Conspectus

SEMIOLOGI E NEUROLOGICA, Sindroame neurologice majore Adăugați un comentariu Introduceți comentariul dvs
Adăugați un comentariu Introduceți comentariul dvs Comentați ca: Karavlahos (G Deconectați-vă Publicați
Adăugați un comentariu
Introduceți comentariul dvs
Comentați ca:
Karavlahos (G
Deconectați-vă
Publicați
Previzualizaț
Anunță-mă