Sindroamele de Trunchi Cerebral

13.12.
2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL
13th January 2015 SINDROAMELE DE TRUNCHI

CEREBRAL
SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL
1. Anatomofiziologie.
Trunchiul cerebral (TC) este un tot unitar format din bulb, punte şi mezencefal,
care face legătura între măduva spinării şi diencefal.
Caracteristicile generale ale TC
Fasciculele cerebrale străbat total sau parţial trunchiul cerebral;
Nucleii proprii TC depăşesc limitele celor 3 formaţiuni.
Limitele externe ale celor 3 segmente nu corespund niciunei demarcaţii
intranevraxiale;
TC este legat de cerebel prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelari:
inferior cu bulbul, mijlociu cu puntea şi superior cu mezencefalul
[]
Raporturile TC
TC este situat în fosa cerebrală posterioară
Bulbul - situat în raport cu jumătatea inferioară a jgheabului bazilar
şi în spaţiul situat între craniu şi atlas, inclusiv cu vârful apofizei
odontoide (de subliniat raportul foarte apropiat cu foramen
magnum);
Puntea - corespunde în întregime jgheabului bazilar;
Mezencefalul - în raport cu marginea superioară a lemei sfenoidului
şi cu incizura tentorială ce permite comprimarea sa în angajările
uncusului.
La baza TC se găsesc cisternele spaţiului subarahnoidian, străbătute de
nervii cranieni;
Lateral - între punte, cerebel şi stânca temporalului - se constituie
unghiul pontocerebelar;
TC este străbătut de căile de circulaţie ale lichidului cefalorahidian
(aspectul lui Sylvius străbate mezencefalul, iar în faţa posterioară a
punţii şi bulbului formează planşeul ventricolului IV)
TC se află în vecinătatea epifizei;
Localizarea TC în fosa cerebrală posterioară, raporturile sale cu căile
LCR şi cu cerebelul, cât şi faptul că în TC sunt condensate intr-un volum
mic, numeroase formaţiuni nervoase, din care foarte multe vitale, creiază
condiţiile ca afectarea acestuia să determine tablouri clinice deosebit de
grave.
http://medicineconspectus.blogspot.ro/2015/01/sindroamele-de-trunchi-cerebral.html 1/17
13.12.2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL
[http://adf.ly/1R741g]
[http://adf.ly/1R745U]
[http://adf.ly/1R74A6]
[http://adf.ly/1R74Dl]
Structura internă a TC.
1. Structura internă a bulbului
1. Fasciculele descendente:
1. Fasciculele piramidale (corticospinale) - se dispun în piramidele
bulbare (la limita caudală), unde se încrucişează în cea mai
mare parte;
2. Fasciculele corticonucleare (geniculante) - trimit fibrele lor

inferioare la ultimii nuclei ai nervilor cranieni (IX, X, XI, XII)
controlateral;
3. Fascilulul longitudinal median (FLM) - cuprinde fibre cu rol în
asigurarea legăturii între nucleii oculomotori şi nucleii vestibulari
4. Fasciculul central al calotei - fibre
rubroolivare,
talamoolvinare,
palidoolivare şi
subtalamoolivare.
5. Fasciculele vestibulospinale;
6. Fasciculele reticulospinale;
7. Fibre descendente de la hipotalamus la centrul ciliospinal
Budge (C8-D2).
2. Fasciculele ascendente:
1. Fasciculele spinotalamice, la distanţă unul de celălalt:
a) Fasciculul spinotalamic anterior - sensibilitatea tactilă
protopatică - se află pe linia medulară, înapoia lemniscului
median Reil;
b) Fasciculul spinotalamic lateral - sensibilitatea
termoalgezică - în fosa bulbară laterală.
2. Fasciculele sensibilităşii profunde conştiente - realizează după
încrucişare în decusaţia „piriformă” lemniscul median Reil
3. Fasciculele spinocerebrale:
a) Fascicul spinocerebral direct - Flechsig - pătrunde în
pedunculii cerebrali inferiori (corpii restiformi);
b) Fasciculul spinocerebral indirect - Gowers - urcă în
partea anterolaterală a braţului.
4. Fasciculele vestibulocerebelar - intră în componenţa
pedunculului cerebral inferior.
5. Fibrele vestibulooculomotorii - intră în componenţa FLM.
6. Fasciculul vestibuloreticular.
7. Fasciculul trigeminotalamic.
8. Fasciculul solitar - de la nucleii VII bis, IX şi X la talamus.
3. Fasciculele bulbare proprii (arciforme):

1. Fibrele arciforme profunde - interne - fibrele olivocerebrale care
se încrucişează pe linia mediană şi pătrund în pendunculii
cerebelari inferiori;
2. Fibrele arciforme - externe - fibre de la nucleii mediali ai rafeului
(formaţia reticulară) şi de la nucleul Monakow pătrund
ipsilateral în pendunculii cerebelari inferiori.
4. Nucleii somatomotori:
Nucleul XII - se află median sub planşeul ventricolului IV
Nucleul ambigu (IX,X,XI) - se află posterior de oliva bulbară
5. Nucleii sormatosenzitivi::
Nucleul V (nucleul gelatinos) - se află lateral, se întinde din

punte, pe toată lungimea bulbului până la nivelul MS cervicale
(C2);
Nucleul fasciculului solitar (VII bis, IX, X) situat posterolateral
6. Nucleii proprii:
Nucleul gracilis (Goll) şi cuneatus (Burdach) - în partea
posterioară - se găsesc deutoneuronii sensibilităţii profunde
conştiente;
Nucleul cuneatus accesor (Monakow) - se află posterior de
nucleul cuneatus şi
primeşte - impulsuri proprioceptive inconştiente de la
nivelul gâtului, extremităţii cefalalgice şi
trimite - fibre ipsilaterale la cerebel-
Olivele bulbare - sunt alcătuite dintr-o lamă de substanţă
cenuşie, care are forma unei pungi încreţite, cu deschiderea
îndreptată şi înapoi;
Nucleii acustici şi vestibulari - se găsesc în partea laterală a
joncţiunii bulbopontine.
7. Nucleii vegetativi - sunt situaţi sub planseul ventricolului IV:

1. nucleul dorsal al vagului (X),
2. nucleul salivator inferior (IX),
3. centru respirator (X),
4. centrii cardioreglatori (X),
5. centrii vasoreglatori (X),
6. centrul deglutiţiei,
7. centrul tusei,
8. centrul strănutului şi
9. centrul sughiţului.
[http://adf.ly/1R74Ht]
[http://adf.ly/1R74Mc]
2. Structura internă a punţii:

Pe o secţiune transversală la nivelul emergenţei nervului trigemen
se constată că puntea este constituită din două părţi delimitate de
lemnisul medial:
a) piciorul (ventral, anterior);
b) calota (dorsal, posterior).
În piciorul punţii se găsesc:

1. Căile piramidale şi geniculante - dispersate într-o serie de
fascicule mici, despărţite de ncl punţii şi de fibrele transversale.
2. Nucleii punţii - la care sosesc fibrele corticopontine.
3. Fibrele transversale - îşi au originea în nucleii punţii, se
încrucişează pe linia mediană şi pătrund în pendunculii
cerebelari mijlocii.
În calota punţii (tegmentum) se găsesc:

1. Fasciculele descendente care străbat sau se epuizează în
punte:
1. Fasciculul central al calotei.
2. Fasciculul longitudinal median - fibre de tectum, se
încrucişează pe linia mediană şi ajung la nucleul
oculomotor.
3. Fasciculul reticulospinal.
4. Fasciculul vestibulospinal.
5. Fasciculul longitudinal transvers dorsal Schütz - de la
hipotalamus la structurile vegetative ale TC.
6. Fasciculele cu importanţă mai mică la om:
rubrospinal,
tectospinal,
tectopontin
2. Fasciculele ascendente:
1. Lemniscusul medial Reil.
2. Fasciculul spinotalamic.
3. Fasciculul trigeminotalamic.
4. Corpul trapezoid - fibre de la nucleii acustici, se
încrucişează şi merg spre corpii geniculanţi mediani şi
tuberculii qvadrigemeni posteriori.
5. Fasciculul logitudinal median (FLM).
6. Fasciculul reticulocortical.
3. Nucleii somatomotori:
Nucleul abducens (VI)
Nucleul facial (VII)
Nucleul masticator (ncl motor al trigemenului).
4. Nucleii somatosenzitivi:
Nucleul pontin trigeminal (V)
Nucleii acustici dorsali şi ventrali
Nucleii vestibulari (la limita cu bulbul)
5. Nucleii vegetativi:
Nucleul salivator (VII)
Nucleul lacrimal (VII)
Nucleul pneumotaxic.
3. Structura internă a mezencefalului:
Penduculii cerebrali - se găsesc în porţiunea ventrală a
mezencefalului, sub apeductul Sylvius; în jurul acestuia se află
subsatnţa cenuşie periapeductală.
Tectum-ul - tuberculii qvadrigemeni, coliculii - se află deasupra
apeductului Sylvius
Piciorul pedunctului conţine:
1. Fasciculul piramidal în cele 3/5 mijlocii;
2. Fasciculul geniculat în 1/5 interne;
3. Fasciculul temporopontin în 1/5 externă.
În calota pendunculară (tegmentul) se află:
1. Fibrele ascendente:
1. Lemniscusul medial, cu următoarea structură:
medial - -fibre pentru sensibilitatea proprioceptivă
conştientă;
mijlociu - fibre spinotalamice;
lateral - fibre trigeminotalamice.
2. Lemniscusul lateral - conţine fibre ascendente care ajung
la corpul geniculat lateral şi tuberculul qvadrigemen
posterior.
3. Fasciculul dentorubic - de la nucleul dinţat din cerebel se
încrucişează pe linia mediană pentru a ajunge la nucleul
roşu.
4. Fibre reticulocorticale.
2. Fibrele descendente:
1. Fibre tectopontine, tectobulbare, tectospinale - se
încrucişează în decusaţia Meznert)
2. Fasciculul reticulospinal
3. Fasciculul central al calotei
4. Fasciculul longitudinal posterior
5. Fasciculul rubrospinal - se încrucişează în decursaţia
Forel.
3. Nucleii somatotopii:
Nucleul IV - fibrele se încrucişează şi părăsesc
mezencefalul dorsal;
Nucleul III - somatomotor, vegetativ Edinger-Westiphal şi
coordonator Perlia).
4. Nucleii proprii
Nucleul roşu Stilling - dorsomedial în calotă, cu o porţiune
magnocelulară şi una parvocelulară;
Locus niger Sommering - partea compactă posterior şi
partea reticulată anterior;
Nucleul interstiţial Cajal - deasupra ncl III;
Nucleul Darkschewich - dorsolateral de ncl III.
5. Tectum mezencefalic
Tuberculii qvadrigemeni anteriori - coliculii superiori - care
prin braţul conjunctival anterior fac sinapsă cu corpul
geniculat extern (talamus) pentru căile vizuale;
Tuberculii qvadrigemeni posteriori - coliculii inferiori - care
prin braţul conjunctival posterior fac sinapsă cu corpul
geniculat intern (talamus) pentru căile auditive.
[http://adf.ly/1R74RK]
[http://adf.ly/1R74V5]
[http://adf.ly/1R74Zk]
II. Simptomatologie.
Etilogia majorităţii sindroamelor de TC este vasculară ischemică.
Alte cauze care conduc la apariţia simptomatologiei de TC sunt:
hemoragii,
malformaţii vasculare,
tumori,
boli degenerative,
infecţioase.
Caracteristica majorităţii sindroamelor de TC - este distribuţia alternă a
deficitelor neurologice (de unde denumirea acestora de sindroame alterne):
afectarea unuia sau a mai multor nervi cranieni din partea lezată şi
controlateral se constată semnele afectării fibrelor motorii şi/sau senzitive.
1. Sindroamele bulbare
1. Sindromul bulbar lateral (retrolivar Wallenberg):
a) se datoreşte unui infarct al părţii laterale a bulbului în etajul său

superior, consecutiv obliterării arterei cerebrale postero-inferioare
sau arterei vertebrale;
b) se instalează brusc printr-un vertij puternic însoţit de vărsături;
c) Semnele obiective omolaterale:
hemianestezia feţei cu disociaţie siringomielică - lezarea
trigemenului;
paralizia vălului, faringelui, a corzilor vocale,
tulburări de deglutiţie, fonaţie - leziuni ale nucleilor motori ai
nervilor IX, X, XI;
sindrom vestibular cu nistagmus orizontogirator - nucleii
vestibulari;
hemisindrom cerebral cu predominenţă la membrul inferior -
lezionarea fasciculului spinocerebelar şi a pedunctului
cerebelar inferior;
sindrom Claude Bernard-Horner - lezionarea fibrelor simpatice
iridodilatatoare ;
d) Semne controlaterale:
hemihipoestezia termoalgezică (disociaţie siringomielică) a
hemicorpului cu respectarea hemifeţei controlaterale (leziunea
fasciculului spinotalamic posterior).
Extensia în jos a sindromului Wallenberg adaugă semne piramidale
omolaterale - sindromul Opalski.
2. Sindromul bulbar median (interolivar Dèjerine):

a) consecinţa ocluziei arterelor paramediane;
b) Omolateral: paralizia hemilimbii cu atrofie şi fasciculaţii - ncl XII;
c) Controlateral:
hemiplegie cu respectarea hemifeţei (lezarea fasciculului
corticospinal şi a piramidei bulbare),
hemianestezie - interesând sensibilitatea profundă - lezarea
lemniscusului median.
3. Sindromul de hemibulb (Babinski-Nageotte)

este un sindrom lateral bulbar la care se asociază elemente ale
sindromului median.
4. Sindromul Avellis
apare prin lezarea:
nucleului ambiguu, a
ramurii externe a nervului spinal şi a
fasciculului piramidal.
Se manifestă ca un sindrom Avellis la care se adaugă:
Omolateral: paralizia muşchiului trapez şi sterno-cleido-
mastoidian cu atrofii şi fasciculaţii musculare, iar
Controlateral: hemiplegie.
5. Sindromul Jackson - se caracterizează prin afectarea

ipsilaterală a nucleilor IX, X, XI, XII, iar
controlateral: hemipareză.
6. Mioclonii ale hemilimbii, hemilaringelui, hemipalatului - prin lezarea

olivei bulbare.
[http://adf.ly/1R74ef]
2. Sindroamele pontine:
Sindroamele pontine mediale:
1. Sindromul Millard-Gubler:
a) este cel mai frecvent sindrom protuberanţial;
b) omolateral:
paralizie facială periferică - ncl VII;
paralizia muşchiului drept extern - ncl VI - uneori;
hemihipoestezia feţei - ncl V - rareori.
c) controlateral:
hemiplegie - fascicul corticonuclear;
hemihipoestezie superficială - fascicul spinotalamic -
rareori.
2. Sindroamele Foville mijlociu şi inferior sunt sindroamele care

constau în paralizia mişcărilor conjugate oculare de lateralitate.
Sindromul Foville mijlociu (pontin superior) - afectează
fibrele oculocefalogire după încrucişarea din porţiunea
superioară a punţii, determinând
de aceaşi parte cu leziunea - o paralizie de lateralitate a
privirii iar
în partea opusă - „bolnavul îşi priveşte membrele
paralizate”- o hemiplegie cu paralizie facială de tip central
- lezionarea fasciculului corticospinal şi corticonuclear.
Sindromul Foville inferior:
se manifestă ca cel mijlociu menţionat mai sus, cu excepţia

paraliziei faciale care va fi de tip periferic şi se va situa
omolateral cu leziunea - prin lezarea ncl VII şi nu a
fasciculului corticonuclear.
Cu alte cuvinte, sindromul Foville inferior este un sindrom
Millard-Gubler la care se adaugă paralizia de lateralitate
a globilor oculari.
3. Sindromul Gellé este consecinţa ischemiei zonei pontine ventrale

laterale şi se caracterizează prin:
omolateral: pareză de VII şi VIII şi
controlateral: hemipareză.
4. Sindromul Brissaud-Sicard este determinat de ischemia zonei

pontine ventrale caudale şi se manifestă prin:
hemispasm facial - omolateral şi
hemipareză - controlaterală.
5. Sindromul „locked-in”:
a) leziune bilaterală ventrală pontină: vasculară, traumatică sau
mielinoliza centropontină;
b) sunt lezate fasciculele piramidale - tetraplegie;
c) paralizia nervilor cranieni inferiori, uneori paralizia de
orizontalitatea globilor oculari;
d) pacientul:
este conştient (segmentul pontin este intact),
poate comunica cu anturajul prin clipit şi mişcări de
verticalitate ale globilor oculari,
respiră spontan şi are
parţial păstrată sensibilitatea (simte când este atins).
Sindromul pontin lateral (Marie-Foix):

a) este determinat de leziunea:
pedunculului cerebral mijlociu,
a fibrelor piramidale şi
a fibrelor spinotalamice;
b) Omolateral: sindromul cerebelar;
c) Controlateral: hemipareză şi hemihipoestezie disociată de tip
siringomielic.
Sindroamele pontine posterioare (al calotei sau tegumentului

pontin) are o formă caudală şi una rostrală.
1. Sindromul caudal al calotei pontine (sindromul Grenet)
cuprinde:
Omolateral:
anestezia feţei cu paralizia muşchilor masticatori - ncl V
senzitiv şi motor;
pareza facială periferică - ncl VII,
pareza de drept extern - ncl VI,
sindrom Foville inferior;
Controlateral: apare
hemiplegie - fasciculul corticospinal,
hemianestezia termoalgezică - fasciculul spinotalamic;
mioclonii ale vălului, laringelui, feţei - fasciculul central al
calotei - uneori
2. Sindromul rostral al calotei pontine (sindromul Razmon-

Cestan):
Omolateral:
sindrom Foville superior - leziunea este situată deasupra
încrucişării căilor oculare cefalogire: bolnavul „îşi priveşte
leziunea”, hemipareză controlaterală;
sindrom cerebelar - pedunculul cerebelar superior înainte
de încrucişare;
mişcări coreoatetozice - fascicolul dento-rubic - şi
inconstant sindrom Claude Bernard- Horner;
Controlateral: hemihipoestezie globară - lemniscusul medial şi
fasciculul spinotalamic.
3. Mioclonii laringo-faringo-velo-palatine - prin leziunea fasciculului

central al calotei (conexiunii retro-olivare).
4. Sindromul oftalmoplegic internuclear inferior (posterior) - prin

lezarea fibrelor dintre centrul pentru privirea laterală şi ncl VI.
3. Sindroamele mezencefalice
1. Sindromul median ventral (sindromul Weber-Gubler) are ca
simptomatologie:
omolateral: pareză parţială sau totală de nerv oculomotor (III) şi
controlateral: hemiplegie şi pareză facială de tip central.
2. Sindromul Nothnagel se caracterizează prin :

a) pareza uni- sau bilaterală de III ;
b) paralizia privirii conjugate în sus;
c) tulburări de conştienţă;
d) ataxie cerebrală.
3. Mutism akinetic apare prin leziuni ventrale ale tegumentului

mezencefalic.
4. Sindromul oftalmoplegic internuclear superior (anterior) - apare prin

lezarea fibrelor dintre centrul pentru privirea laterală şi nucleul III.
5. Sindromul Foville mezencefalic (superior):

cuprinde fibrele oculocefalogire după încrucuşare;
omolateral: deviere oculocefalogiră de aceeaşi parte cu leziunea
(„îşi priveşte leziunea”);
controlateral: hemipareză piramidală şi pareză facială de tip
central.
4. Sindroamele de nucleu roşu:

apar prin lezarea nucleului roşu şi a structurilor învecinate - în porţiunea
inferioară sunt afectate fibrele nervului III care transversează ncl roşu şi
rareori fibrele nervului IV.
Astfel sunt descrise:
sindroamele inferioare (Claude-Loyez şi Benedikt) şi
superioare (Chiray-Foix-Niculesco) de nucleu roşu:
1. Sindromul Claude-Loyez:
afectarea pedunculului cerebral superior după încrucişare,
partea inferioară a nucleului roşu, nervul III şi eventual IV;
omolateral: pareză de nerv III, rar IV;
controlateral: hemisindrom de neocerebel (tremor intenţional,
dismetrie, adiadocokinestezie, ataxie).
2. Sindrom Benedikt:
leziunea nucleului roşu, nerv III şi fibre ale sistemului
extrapiramidal;
omolateral: pareza de nerv III;
controlateral: hemisindrom de neocerebel şi mişcări coreo-
atetozice.
3. Sindromul Chiray-Foix-Niculesco: cuprinde ca simtomatologie

controlateral: sindromul de neocerebel şi mişcari
coreoatetozice.
5. Sindroamele tegumentului mezencefalic

sunt date de lezarea:
pedunctului cerebelar superior,
a lemniscusului medial şi lateral,
substanţa cenuşie periapeductală,
tuberculii cvadrigemeni,
comisura albă posterioară,
substanţa reticulată.
Sunt descrise: sindromul Parinaud şi Kestenbaum.
1. Sindromul Parinaud:
cel mai des întâlnit;
cuprinde paralizia mişcărilor de verticalitate, voluntare şi
autonome - prin lezarea tuberculilor cvadrigemeni anteriori şi a
comisurii albe posterioare;
în sindromul Parinaud complet - se asociază şi pareza
convergenţei şi areflaxia pupilară.
2. Sindromul substanţei cenuşii periapeductale Kestenbaum:

1. Sindromul Parinaud;
2. nistagmus retractor (mai ales la privirea în sus);
3. pareze izolate de ncl III şi IV ;
4. tulburări de somn;
5. nistagmus de convergenţă şi vertical;
6. anomalii pupilare;
7. spasm de convergenţă;
8. uneori contracţia patologică a pleoapei (semnul Collier).
Referinţe bibliografice:
1. CURS DE NEUROLOGIE - SINDROAME NEUROLOGICE MAJORE -
RODICA BĂLAȘA - TG MUREȘ;
2. Netter's Atlas of Neurology.
[http://www.linkwithin.com/]
Postată acum 13th January 2015 de Medicine Conspectus

Etichete: Neurologie, SEMIOLOGIE NEUROLOGICA, Sindroame neurologice
majore
0 Adăugați un comentariu
Introduceți comentariul dvs...
Comentați ca: Karavlahos (Go Deconectați-vă
Publicați Previzualizaț Anunță-mă

Sindroamele de Trunchi Cerebral

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sindroamele de Trunchi Cerebral

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13.12.

2017 SINDROAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

13th January 2015 SINDROAMELE DE TRUNCHI

2. Fasciculele corticonucleare (geniculante) - trimit fibrele lor

3. Fasciculele bulbare proprii (arciforme):

Nucleul V (nucleul gelatinos) - se află lateral, se întinde din

7. Nucleii vegetativi - sunt situaţi sub planseul ventricolului IV:

2. Structura internă a punţii:

În piciorul punţii se găsesc:

În calota punţii (tegmentum) se găsesc:

a) se datoreşte unui infarct al părţii laterale a bulbului în etajul său

2. Sindromul bulbar median (interolivar Dèjerine):

3. Sindromul de hemibulb (Babinski-Nageotte)

5. Sindromul Jackson - se caracterizează prin afectarea

6. Mioclonii ale hemilimbii, hemilaringelui, hemipalatului - prin lezarea

2. Sindroamele Foville mijlociu şi inferior sunt sindroamele care

Sindromul Foville inferior:

se manifestă ca cel mijlociu menţionat mai sus, cu excepţia

3. Sindromul Gellé este consecinţa ischemiei zonei pontine ventrale

4. Sindromul Brissaud-Sicard este determinat de ischemia zonei

Sindromul pontin lateral (Marie-Foix):

Sindroamele pontine posterioare (al calotei sau tegumentului

2. Sindromul rostral al calotei pontine (sindromul Razmon-

3. Mioclonii laringo-faringo-velo-palatine - prin leziunea fasciculului

4. Sindromul oftalmoplegic internuclear inferior (posterior) - prin

2. Sindromul Nothnagel se caracterizează prin :

3. Mutism akinetic apare prin leziuni ventrale ale tegumentului

4. Sindromul oftalmoplegic internuclear superior (anterior) - apare prin

5. Sindromul Foville mezencefalic (superior):

4. Sindroamele de nucleu roşu:

3. Sindromul Chiray-Foix-Niculesco: cuprinde ca simtomatologie

5. Sindroamele tegumentului mezencefalic

2. Sindromul substanţei cenuşii periapeductale Kestenbaum:

8. uneori contracţia patologică a pleoapei (semnul Collier).

Postată acum 13th January 2015 de Medicine Conspectus

Introduceți comentariul dvs...

Comentați ca: Karavlahos (Go Deconectați-vă

Publicați Previzualizaț Anunță-mă

S-ar putea să vă placă și