Sunteți pe pagina 1din 492

CONST. L.

HRISTEA

BIJ~IOTECAAPICULTORULUI
Nr. 21

lASoCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE


DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMBNW
Bucureqti, 1 9 7 6
.. . . .,..,
-
, ......
,
.
, -
., ..-; ..i..,
.
.
, ,
. .
.
..
,
I
I
, .
..

. ;
,
, ,
.
s
,
+

..
.
, . . ? . , -.
,. .
'
. . .. . .
. . ,. . -. , , . .
,
.
_
r
! ... . . .. . . . . . . . ;
". \ ..
,,
,

, .,. .. . . . ....
,.,? i....................... _ . .. . . . . . ... . . . I

, , ,.,
.... , ! :_I , . I ,
. . . .'.
I
'. . ' _ . ,
~
. . . .. . .

.. I?. . . ,. . ..: . . I
.
.,. . , .' . . ,. .

,. , . . .. . . . .. , , , . . . - . .
- . , .,I .: : - . .:.... ' .
. . . .< ' .

I I .,
.?a
PASIUNE 91 EYPERIENTA APICOLA IMPARTA!$ITE
CU GENEROZITATE TUTUROR
:. .'. . , . ..;. . . . . . . . . . . . .
-
: Sub .,egida.:~socic$ieidrescktorilor d e ' ~ l b i n din i R. S . Romdnia, iq
t i p ~ h :edjturii APIMONDIA, apare in acest. an documentata lucrare a ,

Zui .,Constantin,L..Hristea : ,,Stupiiritul nou".


. . . . Pentru ..m&ea s a drhgoste fa@ de albiik, pentru pasiunea cddi?,.
likntiu.,devoh&ntul, $tiwire,a : $i mUnca sa .creatoare, autorul acestei
luirriiri, cu-&n~a'to@~e a, tutuMr.problemelo~.de apicultufa' estc de multli
*~enxe bine . prioscut $ i ,stimut de clitr'e Boti~~stupariidin jar&, b u m -
'

rinds-se,',de'@mne&, & elogtorxse-.aprecieti d i n pai-tea -apicultorilor


d e p~ke-.'hotare. . C&+tea.de' fatti este . o concentrare a ieforC1~rilorscrle
permanehte,. de . ii"'iria$li.'-de obi,, 'de a 'piitniitcle, a infelege :Fi tCInGci
minunata viatii a coloniei de albine, la care mereu ciiutiim sii dedu@m
unele din. taine'te mtu&. - , b e s t inepuizabil teplur al surpritelor.
. . _, De ~ d , ' ; v i ~de'
s t h14 dmi,trEi@$te'En mijlocu.1'-stupinei, pintre. albinele
sd1e;"szdpuse'-permanent' 9tMiwlui $observatiei i sale atente; gats.. Entot-
deauna sti noteze ~i sa' explice anumite f e m e n e asupra cliroru $ti&@
@~.. prwtica lapicdE...nu .$i-au. spzw incli. . .ultimul . m v i n ~. . De 66 ani,
C W & L;. ..Hristea.~mbiniifructuos pasiunea sa cu, cercetareu . meti-
cuJwsa',.a..viefii-aJbinei,-gi , cu prwtica.apicoL6, dovenitti a n de an totr mi
ji@en;ti? prin..tehnologiile~podefie (a care. apeleazii ca urmare a evo-
lufiei ascendehe a apiculturii contempomne,. . , '

. co,nt~.ibufieesentialii la dezvi~tareaapiculsturii r o m ~ A g t i ,o. . are


' . . ,..!.. 0,. ,

8i ;activitatea publicisficii $i de.,,.propagandist voluntar desfa'guratli, flit-6 ,

i%tkiijupe+e,'~e w e s t . ti%im de; ~Zt'reConstantin . L. Hrisea. Am 2ctJmii~it ,

m&uU bogdta' activitat'e a ' u c e s t u i twditor a1 apiculturii romiine$i :


zeci g i zeci de 'coitferinfe finute in toate regiunile tiirii, nenumlirate
~ i i t i ~ o.publi?dtee'
lk in k k r e ,@ reviste, dmvmai cu seam5 in revistele m t i e
d&'aptcziitu~ii'dinultimii - 50 de cini, elaborind ~i publicfnd numeroask?
b ~ o ~ u gri i ciirti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea ,,Stu@ritul'(
M r i n t n d 96O''de pagifii. ,&editat5 tncli de douti .or2 + wn teineinic -
indr~sn'Eiitor!~@ntP-u' stupuri;$i pentru i n c e p G t d i %n. a p i d t u ~ d ... M,dt8
generatii de s t u p r i d i n Romiinia s-au. format a ~ l k t n dciilliuzitor
; ldialogul
M t m & ~dim:.,;Stwpi?W((, ,In acest femeciitor dialog cu fi~l.~.adorat,
niul€i:din&e..a& w-am:re@t fie in induZ .lui Ctilin fiul; in,anii .tinere$ii ' ,

noad&,,. fie; in. wb.. d.:tatiiEtlt.dormit s6 stideascd .weea$i @une p e w t r u


ci$bW ,sii im i s ~ f k ~ h .d~@lwEui
l,. ...s6u. drag, . Am in m mm o p
a
-i , m a. n e n u d -
rate scene din viatii redate atit de fidel in ace&& carte. Men'tul mare
a2 autorului este cii a giisit aceastii formi? constructtvii de prezentare,
Zmbrdcatii in femnec2itorzl.l grd sfiitos moldovenesc.
Aceasti? valorous8 @ cuptinzlitoare carte de cunoflinfe $2 sfaturi
apicole practice a fost completatii acum zece ani, cle o altii l w a r e a
sa: ,,A.B.C.-ul apicol", care grupeazii, dupii un alt sidem, nofiunile de
specialitate @ temninologia apicolii experimental6
nivelul rzpiculturii la acea datii.
~ generalii, oglindind

In domenid produselor apicole $i in special in cel a1 diver'sZficGrii


productiei a,picole 9 a utiliziirii produselor albirylor in scopul sfiniitiifii
omului, Constantin L. Hristea a adus, prin publicafiile sale d i n ultimii
ani, reale foloase apicultorilor g i consumatorilo~de produse apicole.
La curent cu cercetiirile gtiintei apicole contemporbne, dispunind
de o vastii expenen@ practicii, lucrind zilnic Zn stupinele sale fi in
acelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat,
autorul lucriirii ,,StupiiritulCc fi-a dat seama cii observafiile @ consta-
tiirile sale, din 193.5, sint mult depii~ite @ c6 este mvuie & o nouii
lucrare. Cu 9iibdare g i cmpetenf$ studiind literatura documentarti de
specialitate, folosind un material de referinfii actual, Corntantin L. Hristea
a inceput din 1970 sii scrie o nouii lucrare despre stupiirit, eforturile
sale materializEndu-se in cartea apiimtii acum sub titlul semnificativ
- care demostreazii continuitatea p i m e i sale lucriiri de bazli -:
,,Stupiiritul nouc'.
Abordind o tematicii principial2i deosebitii fat5 de aceea d i n prima
sa lucrare, de data aceasta el ne prezintii albina ca pe o simplii pa&e
d i n vastul complex biologic care este ,,coloniacc - organis~n biofizio-
logic deslivirgit.
Automl a fiicut observafii prefioase asupra comportamentului colo-
niei de albine, ajungind la concluzii foarte folositoare pen% ,cresciitorii
de albine cu privire la sistemul nervos a1 coloniei, explicind astfel unele
din multiplele ,,taineu d i n via@ acestui complex biologic, cu diferitele
aspecte legate de viafa ei comunitarli.
Sint incredinpt cii aceastli nouii carte a octogenarului Constantin
L. Hristea va f i primitii cu acelagi interes. de &re tofi apicultm-ii d i n
$arc, cititorii ei, tineri g i vzrstnici, practicieni pi amatori, giisind tn
bogatul ei continut, prezent intr-un stil gi intr-o fomli liternrli r o d -
neascii, pliicutii g i accesibilii tuturor, o ciiliiuzii binevenitii ~i deosebit
de folositoare in p%zcticarea apiculturii in conditiile metodologiei apcole
moderne.
fn forrna ei actwzlii cartea ,,Stu@ritul nou" demostreasti de fapt
valoarea pasiunii $i indelunptei experiente pe care Constantin L. Hristea
o 2mpZrttigegte cu diirnicie t u t u m a .
De-a lungul anilor a m u r f i r i t laborioasa activitate a acestui m s t r u
a1 apiculturii. Adeseori mii intrebam de unde giise~te atita energie la
virsta sa inaintatii. Consider cii numai entu2iasmul siiu g i pasiunea cu
carte iubefie aceste minunate insecte au generat bogatele mle activitiifi.
De aceea a m pr'imit cu plticm solicitarea de a prefa#a Zucmrea t

,,Stuptiritul . m u a ;i consider o cinste pentru mine, sii o recornand, cu ,,


toatii ctildura, stuparilor din tarii.
Cu prilejul aparifiei ciirfii ,,Stupiiritul nouc' doresc a u t d u i ei, -
m m b r u de onoare a1 Asoclafiei Cresciitmilorl de Albine din Repblica
Socidistti Romania, care impline~teen curind 80 de ani, sti ducii departe,
incii multi ani, munca sa neostenitii fn slujba apialturii r o d n e p t i @ a
celei mondi.de. Ca o recunoagtere a meritelor sale, Congresul i n t e r n -
fional de apiculturii al APIMONDIA din 1975 de la Grenoble - &an@
a conjerit maestrului Cowtantin L. Hristea diploma g i medalia de aur t

pentru indelungata sa activitate publicisticii in folosul dezvoltiirii apicul-


turii moderne.
Ianuarie 1976 Prof. dr. ing. V. HARNAJ
P~-e$edinZale Asociatiei Cresc&borllorde Aibine
din Republics Socialist3 Romania $i preqedintele
APIMONDIA
PLANUL LUCRARII

Incepem, tineri apicultori, cu expunerea planului inv5t5turii api-


cole - asa cum se procedeaz5 in orieare activitate - pentru a putea
obtine rezultate bune.
Vom prezenta l a inceput o iniroducere in aceast5 disciplin5 pentru
a vedea ce cuprinde e a ca sarcini si cum trebuie s5 n e preg5tim pentru
ca stupina sg fie rentabil5 si bine organizat5. Vom trece apoi la exa-
minarea locuintei albinelor - stupi sistematici, care sint usor de
mfnuit - si in care coloniile se pot dezvolta fgra limits.
In sfiqit, exarninind adivita~teaunui roi natural primar ~i apoi
a unuia secundar, vom incepe cu un studiu anatomic a1 albinei, pentru
a putea Pntelege cum formeaz5 aceast5 populatie cu zeci de mii de fiinte
ace1 complex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tem-
porare, care sint adevgrete organe de vietuire. Cu aceast5 ocazie vom
cunoaste si components coloniei cu cele ltrei caste d e indlivizi ai ei.
Studiind colonia ca artare vom urm5ri activitatea grupelor sociale,
care due, in primul rind, la o continua preschimbare a generatiilor
care se succed, mai intens sau mai incet, in raport de sezoane, iar in
a1 doilea rind la acumul5rile de bunuri alimentare aflate in natur5 si
aduse in stup drept hrang pentru puiet, rnaltcs si albine.
In continuare vom examina felul in care trebuie preg5tite coloniile
pentru a ierna Pn cele mai bune conditii, astfel incit primjvara s5 aparii
in depline puteri, pentru a d a apoi stuparului o recolt5 cit mai mare.
Stuparul va lua albinelor numai prisosul, adicR numai surplusul
care dep5seste nevoile coloniei pentm a-si putea desfgsura activitatea Pn
conditii opltime.
Totodat5 vom urmgri problema foarte important5 a ameliorgrii con-
tinue a pretioasei noastre rase Carpatica, prin cresterea de m5tci selec-
lionate, imperecheate natural sau artificial.
In s f i r ~ i t vor
, f i stuldiate metodele d e laborator pentru identificarea
diferitilor agenti patogeni ai albinelor, caracterisbicile bolilor provocate
, de acestia, precum si metodele corespunz5toare de prevenire si com-
batere a lor.
SB nu vi se par5 inutile si 1,ipsite de importang o serie de a m b
nunte cuprinse in acest material, pe care unii dintre voi le cunoasteti.
'
Dar dac5 totusi le expunem in studiul nostru, o facem pentru cCi sint
necesare a f i cunosoute ~i v5 vor f i d e folos in practica viitoare. In nici
. o tehnic5 nu s e cer mai multe am5nunte ca in tehnica apicola.
INTRODUCERE fN APICULTURA

Incqmn, tineri apicu'ltori, preg5tirea voastr5 ca tehnicieni apicoli,


cu lgmurirea a dou5 notiunii principale : ce este apicultura ~i cum
trebuie s5 fie un bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor ce i se
incredinteaz5.
Cuvintul apicdturd compus din dou5 notiuni imperechiate apis -
care in latdneqte inseamnii albinii ~i culturli care inseamn5 ingrijire,
explic5 intelesul acestei imperecheri.
Apicultura, - dup5 cum am spus mai inainrte - este o discipling
cuprins5 in vasta stiintg a zootehniei, care la rindul ei ne invat5 modul
de crestere a animalelor domestiice - deci si a albinelor. Apicultura
este o stiin* cu un pregnant caracter economic, in direct3 leg5tur5 cu
productia, cu ameliorarea ~i exploatarea rationals si rentabil5 a albinelor.
Sg Emurim acum si cea de-a doua notiune si anume, cum trebuie
sli fie un bun apicultor.
Apicultorul este persoana care se indeletniceqte cu cresterea albi-
nelor. I se mai spune si stupar, adicii cel ce ingrijeste stupii, sau prisscar
adic5 cel ce conduce o prisacg, adic5 o stupin5. Ca om, stuparul este
neap5rat un indrggostit de meseria lui. De aceea apicultura este con-
siderat5 drept o indeleitnicire pasional5.
I Apicultorul trebuie s5 se obiqnuiasc5 a fi calm, intrucit oamenii
nervo~i,care fac mi~c5rirepezi si nu au suiicientii rgbdare, vor suferi
~ u l t eintepgturi. Apicultorul fiind in contact strins cu albinele este
impresionat de felul de via15 ordonatii, plin5 de hzmicie, sociabile cu
semenele din acelasi stup cu care conclucreaz5 si va fi inclinat sii le
urmeze exemplul. Apiculrtorul va trebui sii fie chibzuit in perioadele
rnai putin favorabile pentru h n a desf5~urarea activitgtii coloniilor qi
intotdeauna s5 nu fie zgircit in a liisa albinelor o insemnat5 parte din
agoniseala strinsg, pentru a nu le expune pieririi. El va tine o evideng
precis5 a cheltuielilor si veniturilor stupinei. In tot ce face apicultorul
nu rtrebuie s5 se bizuie numai pe memoria lui, ci sCi noteze la fiecare
colonie lucr2rile executate si pe cele pe care urmeaG sti le execute !n
viibr, pnrhu c5 n m a i printr-o munc5 mnqtiinvioasg va p k a avea
numai mlonii puteknice. El trebuie s3 aib5 un ascutit simt de observatie, \ ,
s3 Inl5hre piedicile ce stau f n calea bunei d m l t g r i a fie&rei colonii
din prisac5 ~is5 ia miisurile cele mai adecvate in a n u h t e situatii critice.
Practicind apicultura stuparul nu trebuie sii uite niciodatti foloasele pe c
\ care albinele le aduce culrturilor agricole entomofile prin polenizare ;
pe ling5 contributia lor la polenlizare, care dute la sporirea ,productiilor
\. < agricole, atit calitativ cit ~i cantitativ, albinele la rindul lor vor recolta
nectarul si polenul pe care aceste plante le ofer5 din abunden*. Dac5
notiunea de apicultor este atit de larg5 in continutul ei, in schimb, a
fi un bun apicultor inseamn5 s5 posezi rnai cu seam5 o tehnic5 supe-
rioar5, s5 fii la curent cu tot ce este rnai nou in acest domeniu.
Oricine poate fi apicultor dac5 doreste s5 crease5 albine. Dar, in
orice caz, amatorul rtrebuie s5 $tie de la inceput c5, la rezultate bune,
va ajunge numai acela care se va lega sufl&e$e de aceastA indeletnicire.
Tehnica aceasta se invat5 rnai ales ,,dtind inchisa carte care este insgsi
stupul cu albinele lui" - aqa cum spune un mare c5rhrar a1 literatzlrii
apicole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele rnai
frumoase pagini deslpre viata alibinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani
pin5 s5 inteleg frgminrtarea din aceastg carte inchis5, care era un modest
buduroi prirniltiv dinltr-un trunchi gsunos de copac, plin cu albine. Am
i n q u t cu stuprul primikiv p e n r t ~c5 acum 66 de ani in urm5, existau
putini stupi sistematilcri cind lam inceput sii m5 preocupe albinele. Astfel
am fost silit s5 dezleg tainele vietii coloniei d e albine f5r5 a deschide
s2,upul. Onid vom ajunge l a lucr5rile pra&ice veti vedea cum trebluie
s5 vg comportati cu albinele. Fiecare stup reprezinrt5 o problem5 aparte
+i fiecare colonie are propriile sale nevoi. I n apicultur5 nu se lucreaz5
dup5 tipic sau sablon. Principiile sPnt generale ; aplicindu-le, apiculto-
rul trage concluziile respective dup5 cerinte ; nu se p a t e ins5 spune c5
in dou2 cazuri similare se va proceda exact, la fel, c5ci fiecare caz are
o particularitate de care trebuie s5 se tin5 seam5.
Cu rtimpul, apicultorul se formeazz numai dac5 are spirit de obser-
vatie si dorinta de a incerca s5 aplice diferite m5suri recomandahe de
cirtile bune sau de apicultoni priceputi, spre a ajunge la un rezultat
bun. Sint nenumsrate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activ.
Legat de aceast5 indeletnicire, complex5 dar atrgggtoare, omul g5seste
in munca lui o mare desfgtare sufleteasc5 in aerul curat si inmiresmat
cu parfumul florilor, in umbra si rzcoarea pgdurilor, ori in plin3 lumin5
a soarelui din cimp'ii si lunlci. Daftorit5 specifirmlui acestei indeletniciri,
apicultorii ating adeseori o viat5 inaintat5. In U.R.S.S. s-au f5cut diferite
statistici, pe indeletniciri, pentru a vedea care dinrtre ele au rnai multi
centenari, si rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea,
in Franta s-au cercetat 19 000 de apicultori in privinta cumplitei boli a
cancerului, ~i numai unul singur era atins de aceastg boa15 fatalk
In caldrul acestui capitol, privind ,,Introducerea in apioultur5", este
necesar s5 prezent5m pe scurt si problema relatiilor dintre oameni si
albine de-a lungul timpului.
Inca de la i n c e p t , cinld omul a intrat in contact cu albinele in
imensele p5duri ce acopereau aproape totalitatea Terrei, el si-a dat
seama de unele foloase ce le poate trage. Hrana lui obi~nuit5consta
pe atunci in fructele pcmilor. Trebuia - f5r5 efort - s5 intind5 mina
si c5 culeag5 fructele din pomul in care isi avea si s51asul d e teama
animalelor sslbatice. La ramificarea principal5 a unui anbore bstrin,
pe unde apele ploilor pgtrunseser5 zeci de ani, s-a format o scorbur5.
I I
sau pe fnteleptii slujbagi ai Prii. Wrziu de tot, rnai inmace, cfnd slova
cgmlor a ggsit calea de comunicare a invB@mintului stuparesc, numerpsi ,
1
c5rturari si-au exprimat pe aceasa cale admiratia pentru viata social5
a coloniilor de albine. Aristotel, Magnon, Varo, Columella, Pliniu, Ver-
giliu Maro, reprezentanti antici ai clulturii elene si latine, urmati rnai
t i n i u de Aldravanta, Mortfort, Butler pin5 la Swamerdam in secolul
,
a1 XVII-lea, iar la noi Ion Molnar si multi altii au scris foarte interesante
sCudii asupra lor, 15murind multe taine din viata albinelor.
In ultimele dou5 secole cercetaori pasionati ca Fr. Huber, orbul
ce vedea cu ochii minQii si cu cei ai devotatului s5u colaborator ce a . J

fost Fr. Burnens, a desluait ~i pus bazele biologiei coloniei de albine.


Lui i-a urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intre-
cindu-se prin a gasi mijloace de a inlesni via@ lor. Langstroth a f5cut
stupul sistematic cu rame deplin mobile. Mehring, imitind pe o plac5
sculptat5 formele hexagonale prizmatice ale unui lagure, a dat la iveal5
presa de faguri arbificiali ; el a f5cut in apicultura sistematic5 un mare
pas inainte, c5ci pin5 atunci fagurii se tiiiau din ramele mobile ~i se
storcea mierea din ei, albinele fiind nevoite sii cl5deasc5 mereu altii
noi. In sfirsit, Hruska a invenrtat extractorul de miere centrifug.
Vichentie Selejan din Banat, si dup5 el - Hanemann - au f5cut
gratia despgrtitoare ce se pune intre corpul de cuib si magazinul de
recolt5 de sus pentru ca matca s5 nu p a t 5 trece acolo, si astfel recol-
tatul sii se fac5 far5 grij5 cB ea ar putea fi pus5 in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intr8t pe mina stupa-
rilor, ei au g5sit timpul s5 se instruiasc5 mai adinc in privinta albinelor
~i a coloniei. Biologi de seam5 ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. Eugen si altii au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
savantul odogenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocul de
comunicare a albinelor din stup prinkr-un limbaj anumit, exprimat in
special prin felrurite dansuri si sunete emise ; Koregler a aflat mijlocul
prin care matca, luind cunostint5 de miirimea alveolelor fagurilor, de-
pune dupti voie ou5 fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
Miller, Aley, Heyrand au ariitat metodele cele mai bune .pentru obtinerea
de miitci valoroase ~i selectionate. Fratii H. si F. Ruititner, Triasco si '
Gary au studiat felul cum mtitcile se imperecheazg, pe cind H. Mac-
kensen si Nolan studiin'd efedul heterospermiei au inl5hrat consecin-
tele consangvinitgtii, iabutind s5 fecundeze mtitcile cu dispozitive spe-
ciale, prin care li se introduce in spermatecz sperma unor trintori
selectionati.
Ajutati de toti a c e ~ t iinaintasi, apicultura din toat5 lumea a luat
un avint impresionant. Productia de miere in unele t5ri bogate in
resurse melifere a atiins sute de kilograme de miere de stup.
Cu putin in urmg, cind presedintele APIMONDIA, prof. dr. ing. V.
Harnaj, s-a Pnapoiart dintr-o c515torie de lucru din Australia, ne-a comu-
nicat c5 acolo se realizeaz5 cite 400 kg miere de stup de la p5durile
de eucalipt. Aceleasi remlte le obtin stuparii din Uniunea Sud-Africans.
Revista francez5 de apicultur5 ,,La gazette apicole" in urm5 cu 8-
9 ani prezenta o fot~grafiea anei stupine de acolo, in care apioulkrul
! lucra la situpii l ~ &nkli p e scar5 iar ei .erau i m j i n i t i cu proptele,
/ .
fiecare avind 15-21) de magazii de recolte suprapuse. Productia lor era
de 420 kg miere de stup, xecoltatz in majoritate de la eucalipt gi trifoiul
I
d b . Romania a fost din tremtul ind+rtat una din w i l e cele mai vestite
in ce prive~teapicultura datoritg mierii de calitate de la p5durile de tei
gi artari gi mai ales de la imensele finemri pline de flori, d c i , pin5 in
urrnB cu un secol intreaga noastr5 econmie era axat5 pe cregterea anima-
lelor. Apoi a@cu!lkra, an de an s-a extine; psiklurile s-au defri~at,incit
nluonai in regiuniile de deal 9i munk sint resurse naturale de cule~.In
schimb, tculhrile mah de sute de mii de ha m plante industriale ca rapita,
floarea-soareluti, inul, soia n ~ a icu seam5 pfidurile de salcim gi tei ofer8
albinelor un cules rentabil incit se poate asigura consumul intern gi
exporta 4-5 000 tone de miere.
Din 1957 de cind a luat fiint5 in tara noastr5 Asociatia Cresc5-
torilor de Albine cu 66 000 stupari, sub conducera unui Comitet Executiv
insufletit de dorinta de a face cit rnai mult gi cit mai bine in sprijinul
apiculturii, s-a clgdirt cu mijloace b5nesti proprii un Combinat apicol
la BBneasa-Bucureyti cum nu sint dou5 in lume (fig. 1). Pre~edintele
asociatiei, prof. dr. ing. V. H a r n a j este si presedintele APIMONDIA,
ales in aceas.tB ca'1'itat.e de trei ori ping acum. El a Miintat un institut
\
international de tehnologie si economie apicolii ce are o publicatie
proprie ,,ApiacrtaC'cu circuit international. De asemenea, asociatia are

Fig. 1. - Unul dinhe pavilioanele Combinatului cipicob.


13
Y.
\
.
'.
.
\ . ,
I ! . . . , . . .. .
. .. , . . ., . . - .- . . :>
I , , ..
.. . .'C' . .,....
.:. .. ,.:.
. . , , . -:.v,. :'. ;;,
. .<
,.) j':,,".,: . ... ..- . . 1. .
''

. .-
, - - '.!.-
. .
, : " ,
, ..
.
,
. . , .. . ~....
'
.. ,
,
..:
, . . I

'p
?-

, .,.,
,
., A,
, .'
' - '
:&.[',
?: ,j;t,.;2.,", ,; , , ,.! ,.
:.
'
, ,
,' , . ' . .. . ;
: ..' ("' ::
.,i
: ::, ,!.?
.:I-.. . .
[, :, ,. )-,
'
," . . .
:.':':;:f,, ;b ,~ .:; ,, :, :
~~~~ ,'i ; ; & p i c u -In :RoI1;1&nhlC d ' ~'&gid
~ ~ h ~ ~ ~ ~ wnu4 1 e k t e ~
d
P"
pfb
Mart$iom& 5 >&re.*are $i,.?n%rio v m i u n e Ta zlhiBa:maghiara sub dentu:
mirea'kl&,,M4h&zetRomanihbont?. : , ;' - , I

r,' Ccnicorni-tent statul 'sprijin8' actibhea asoci'atiei prh scutifi' dc! im+
zite- 'Si - r e d u w i la tranqm'turi. Tolboddg, in mdagi .a, a -1uat' f i i n v
St&ubed centrals de cerc&8ri penhu ,apicnJtur%' $i sericiculturri cu
personal de fnalt2 califitare, care a f5cut numeroase cercetzri. De pildil; ,
un colectiv de acolo sub dfrecta conducere a ~ercet3toruluiing. N. Foti
a pus Pn practica - dup;? multe cercet3ri laborioabe,-o metods buns
de psstrare peste iarnti, Pn d a r a ghernului a unui numzr jrnpontanrt de
miitci fecundate. Ele pot fi folosite In primgvara urmstoare la formarea
de nuclee ajvtstoare pe ling5 col'oniile de baz5. In felul acesta In coloni?le
respective, avind dou5 matai, se mtire~tenumsrul tinerelor albine zbur2ii
toarea care iau parte impreuns la culesul principal, miirind mult
produetia.
Tot acolo, 51 cu acelasi colectiv, N. Foti a stabilit caracterlsticile
bunei noastre rase de albine Carpticd, ~ecunoscutilca atare in ~-nulte
t2ri ce au importat m5tci de la noi. Cresc2torii de m5ki ai Statiunii
au dat zeci de mii d e m5tdi selectionate apirultorilor solSlcitanti.
dnceflnd dlin anul 1974 aceastri statiune a trW,in d r u l Asooiatiei
Crescritorilor de Albine deveninind Institutul de cercetjri penbru api-
culkur5.
ALBINELE fN LUMEA
INSECTELOR HIMENOPTERE

Albinele - tineri apicultori - fac parte din marea clas5 a insec-


telor din ordinul Himenoptewl~r,caracterizat prin aceea c5 posed5 patru
aripi mem~branoase,ordin care cumnde, in afar5 de dbine, viespile $1
furnilcSle. Ele apartin f d l i e i Ap'idelos genrul Apis, specia Apis mellifica
L. avind o metamorfozti complet2i m larve ce difer5 total de adulti.
Sint inrudite cu h t e s m i l e d e albine s5lbartice, c e - ~ ifac cuibul
in ptimint, in tulpinile trestiei, sau siipindu-qi locuinp in htnnul din
eslente moi.
Privitor la vista exterioari?, majoritatea himenopterelor au un grad
mai inapoiat de via@ social& dar cu un simt exceptional a1 memorifirii,
aflfndu-si cuibul intr-un dedal de ierburi, frunzulite, trestii, si folosind
fel de fel de ltrucuri si o surprinz5toare ~irdteniede a capta victime, pe
socoteala ciirora tdiesc paraziitar.
Unele, d e ~ isinguratice, avind cuib separat, itr5iesc totusi in veci-
ngtgti foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru p5trat. Alltele,
mai evoluate, formeazg mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun ; in sfir~it,cele care au urcat scara unei anulnite ,,organidri so-
ciale", albinele noastre, tr5iesc in colonii cu zeci de mii de indivizi, la
iel ca furnicile, cu care sint strins inrudite.
Din surtele de specii de albine s8lbatice vom alege doar cfteva, care
reprezintii trepte evolutive pin5 la situatia unei societ5ti organizate, aya
cum sint albinele din prisaca noastrg..
Din cele singuratice, cea mai inapoiat5 este viespea s5pZtoare,
Pompila - m a Pompilus apicalis. Este singvra dintre himenorprtere
care nu are lgrij5 de iprogenitura ei. De o ~ i r e k n i edeos&it5, ea st5
la pindti pentru a descoperi siila$ul unui anumit pgianjen, din s'pecia
Nemesia, ce tr5ieyte in p5mint. Mica viespe pstrunde fn vizuina acestuia,
il pamlizeaz5 cu veninul awlui, f5rti a-1 wide. &poi depune pe abdme-
nu1 victimei un ou, din care, atunci cind va apare larva, ea va tr3i si
va cre9te pin5 la maturitate pe seama rtrupului amortit a1 gazdei, din
care, pin5 la urm5 nu rtimine nici o f5rim5. fn csutarea acestei prszi ea
zboar5 din prim5var5 pinti Pn toamn5 l5sind in u r d - i numeroase fiice
ce duc la rindul lor aceeasi via@ parazitark
Specia Xilocopa, albin5 sinlguratic5, ceva mai mare trupeee, isi
sap5 loca~ulin trunchiuri de arbori uscati. In mica chilioar5 st8 din pri-
m5var5 pin5 in toamng, cind lisind acolo o urma~9,igi p5r3seyte locuinta,
refugiindu-se alMuri de alte surori din aceeqi specie, ierdnd irnpreuns,
spre a-si tine reciproc de cald, la ddiicina unui soi de liliac. E un pnim
pas, pe jumatate facut, spre o asociere in sezonul rece.
Ou s w a Polistelor - Polistis gdlicus, viespi swbtirele qi
delicate, se pilgegte spre un inceput de organizare social5. h primul rind
fiecare inseca igi lucreaz5 un mic fiigurag. Foarte rar se asocias cite
douti tovarg~ecare s&lucreze la acelagi cuib. DupZ observatiile lui Ferton
una din ele aduce o inc2rciltur5 de pas celulozic5, dar g%sind micul
cuib ocupat de prima, asteaptti s5-si facii loc dup3 plecarea tovarggei de
muncti. Peste noapte Pnsii toate se grupead in apropierea celui mai mare . ,
din filgurqi, stind in bun5 intelegere, Pmpgeindu-gi una alteia hrana
din g u ~ 8 .
Specia de albin5 singuraticil Prosopis variegata - cansiderat%
de noi Pnainta~Zi a albinei melifere, trsiegte tot singuratic5 dar
fntr-o stare superioarg fa@ de alte specii. Ea nu-gi rnai face cuibul in
@mint, ci in partea rnai fraged5 a unei rSd5cini pe cale de uscare. Acolo 1
duce miere si polen singurului ou depus, pentru ca viiitoarea larvii s5
aiba hran5 la indemin5 pin5 cind ajunge maturti.
Osmia - Osmia fossa7ta - ~i ea e o melifer5 gastriligenil-
adic5 din cele ce se hr5nesc cu polen - specie r5mas5 - ca locuin@ -
in urrna Prosopelor - i ~ dureazs
i cas5 in p5mint ; in schrimb, este ani-
mat2 de un spirit de asociere rnai pronuntat. E drept cS locuinta sa este
strict individual%, bine ingrijit.5, c5ptusit.5 cu petale ale flonilor de mac,
dar pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe careJ inconjoarii
cu miere yi polen. Inclinava spre asociere a acestei specii se manifest5
prin comtruirea cuibului in apropiere de cel al suratelor sale. Pe un
metru pstrat sint sute de cuiburi - locuinte individuale - ca Intr-un
mic sat. Caracteristic pentru spiritul s%u de asociere este a$rarea in
comun a satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani-
male, care le-ar tulbura lini~titalor via@.
Halictele sint primele Pntre speciile de albine s5lbatice care
s-au organizat htr-o sodetate primitivs. Locuintele satului albingresc
sint rnai bine orinduite, ap5rind in comun intrarea fiecgrui cuib. 0 serie
de albinute fac serviciul de p i ?p a t r u M permanent in jurul satulul.
0 cornparatie intre d'iferik himenoptere incluzind ~i albina Apis
mellifica L. este ~i rnai expresivii, dac%studiem locuintele cl5dite de ele.
S% urm5rim pe scurrt, pe cele din speciile cele mah apropiate, care
sint viespile ~i furnicile.
ViespQe adunate in asuciatii rnai mari sau rnai mici, i ~ cl5desc i
locuinte arstoase prin podurile caselor sau prin alte ad5posturi. Aceste
locuinte sfnt in etaje, sprijinite pe piloni puternici, folosind substante
celulozice. Unele specii de viespi Psi fac locuinta in form5 de clopot sau
Pn conuri cu etaj ; acestea sint str5biitute de o singur5 ulit% central5 de
la bazil ping sus, aga incit acest palat babilonic poate fi m5rit in raport
de populatia ce-1 ocup&, ad5ugindu-i alte etaje dup5 nevoie.
Furnicile sint mult rnai inaintate pe scara social5 fat5 de toate
himenopterele descrise ping a m . Ele igi construiesc locuinp sub pii-

16
mint, pin5 la mari adincimi. Alitele si le cl5desc la suprafat5 in trunchiuri
putrezite de copaci sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
pune existents in pericol. Sint furnici din aceast5 categorie care-si fac
cuibul suspendat, lucrat ca o pis15 b5tut5 la piuii, cu scame si fibre de
plante. De pildii : furnicile din specia Oxophylla smaragdinu, din
p~eajma m a n u l u i Inkitan, cos frunze mari, pe mamgini .cu fire de
mgtase, aducind pe ~antier,in mandilbule, propriile lor larve. Leg5tura
o fac cu ajutorul unor secretii lipicioase a larvelor, lipind marginile
frunzelor una de alta si apoi cosindu-le.
I Cele care locuiesc la suprafata piimintului in furnicare perfect
orinduite, au camere speciale pentru puiet ; au magazii de rezerve de
hran5 ; dormitoare yi grgdini in interiorul cuibului, in care cultiv5 un
soi de ciuperd bogate in rezerve proteice. Au un fel de grajduri pentru
n i ~ t epurici de plante - care secret5 un suc l5ptos, cu care furnicile
i ~ hriinesc
i larvele.
Toete acestea ins8 sint cu mult dep5site de locuinta albinelor
noastre ! Ele cliidesc un adev5rat palat de cear5, cu zeci de mii de c5-
m5rute hexagonale, denumite alveole sau celule, formfnd faguri rinduiti
la aceeasi distant5 unii de altii, ca s5 nu stingherease5 buna circulatie
a aerului de jos in sus si invers. Este un adev5rat oras cu piete, ulite,
spaQii speciale rezervate hranei de iarn8, cit si cuibului orinduit as'tfel .
ca s5 nu se piard5 c5ldura necesar5 vietuirii si dezvolt5rii puietului in
diferite stadii de metamorfoz8.
Aceast5 locuint5 are o singur5 intrare, urdinisul, reglabil in raport
de sezonul cald sau rece ; are peretii smiiltuiti cu o solutie de saliv5 si
propolis, substant5 care apiir5 locuinta nu numai de umiditate ci si de
invazia diferitilor microbi, c5ci contine antibiotice.
Pentru ca s5 fi ajuns la asemenea locuinte minunaite, desigur c5
au trecut milioane de ani. Mai sint si azi specii de albine care n-au
ajuns Enc5 la perfectiunea alveolelori hexagonale. De pild5 in regiunile
tropicelor, in India, Sumatra si Java, tr5ieste specia Apis florea.
Albinele din aceastii specie isi clgdesc in aer liber, sub creanga unui
arbore, un singur fagure, care le serveste si de cuib si pentru rezervele
de hran5. 0 parte din alveolele Iagurelui sint cilindrice, iar altele hexa-
gonale. Ele deci sint in perioada de tranzitie spre unificarea formei
hexagonale, cea mai economicoasCi si solid5 intr-o condtructie.
De asernenea, alibinele din rasa Meliponelor gi Trigonelor din
Mexic au si ele alveole deosebite ; mierea cste depozitatg in c5m5-
rule cilindrice ca n i ~ t ebutoiase ; in schimb alveolele din cuib sint
hexagonale. La Melipone o particularitate interesantii o constituie urdi-
nisul locuinwi, pe care in noptile reci il inchid cu o perdea sulbtire de
propolis, per'dea ce o rod a doua ai dimineata.
'
Privitor la viata de interior, himeniopterele au o o~ganizareuimi-
toare a-muncii, pe care o vom l5muri cind vom descrie colonia.

3) Vom folosi fri tot studiul nostnu cuvintul ,,aZveoZdw ln Ioc de celule, cum s-a obQn111t .- . .
pln& acum, caci avlntul ceiuld, este atft de des folosit In biologia albinelor, fnclt ar putea da
loc la confuzii. Vom folosi de aceea gi cuvlntul ,,cdmdrutdU, care in latinqte este expresia i
justti a .cmreom.
-
1 L

Este cunoscut simlpl lor de curgtenie. AlMnele nu suporti4 nici8


un element strain care s5 le d u e 8 neplilmri, cum este goarecele -
pe w e Pi ucid in &up, cu veninul acelor, iar cadavrul il fnvelesu: intr-un
giulgiu de e a r 3 gi prgrolh, izolindu-1, spre a nu vida atmodera
inrterioars. ,
Au un simt de intrajutorare deosebit fa@ de cele din aceeagi co-
lonie. S-au v s m t totugi cazuri cind albine strgine, riitilcite din stupii
unei pris5ci mutat.5 peste noapte In alt loc necunoscut, se adung in cIte ,
1-2 ciorchini ca la roire, imprurnutindu-si reciproc d l d u r a si hrana din
gugi. Dac5 cineva pune a c q t i mici roi in stupi goi gi le d5 cite o matc5,
. /
de indats, toat. se organizeazs ca gi orice colonie din prisacg : unele
din ele clsdesc faguri in noua locuint5, iar altele aduc nectar ~i polen
1I
pentru colectivitate. 1
In interiorul stupului simwl acesta de intrajutorare e lege pentru
albine, nu numai in sprijinul activitatii coledive, dar gi in ajutorarea ,/
='lor obosite. M. Haydak descrie o categorie de albine maseuze care
dau fngrijire celor ce vin obosite din cimp, cu povara grea a co~uletelor 1
cu polen, incit e nevoie ca picioarele s2 le fie masate. I
Toate au un simt deosebit a1 directiei ; ele i ~ memorizeazli
i punctele I
de reper, regzsindu-~i locuinta cind vin de la mari depBrt5ri ; au I,
instincte gi reflexe ereditare, care le inggduie s5 g5seasc5 in amintirea
genelor cromozon5ce solutia cea mai bun5 pentru a i e ~ idin anumite I

situatii grele, gi care au p5rut la inceput f5r5 dezlegare. Cunoscutul i

biolog francez L. Roussy a supus albinele unor experiente pentru a


observa comportarea lor, si a ajuns la concluzia c5 ,,activitatea lor la
clzdit este o art4 inginereascii de mare finefe care d e p i i ~ e ~ %n
t e multe 1
ocazii rnarginile instinctului." , I
I
Spiritul de sacrificiu a1 individului este deosebit gi i1 posedli mai
toate himenopterele sociale, la fel ca $i eel de atasament la unele, pentru
mama lor gi puietul din cuib, care reprezinrtg viitorul. Un element psihic
I I

se manifest5 de asemenea - In special la albine. Desi ele nu au mil2 I


pentru albinele b5trine si neputindoase, totusi s-au v5zut colonii care-gi I
psstreaz5 matca b5tring intr-un colt mai dephtat din stup, ferits de
fiica ei geloas8 gi care t o t u ~ icttedat5 o ing2duie d n d st5 ceva rnai
izolat5.
Privitor la organizarea anatomic5 intim5, himenopterele au multe
tr5slituri comune - au anne de ap5rare si atac ; masculii sint inzes-
trati cu organe senzoriale deosebit de fine si dezvoltate, ass incit detec-
tea25 de la mari defirt5x-i femelele aflate in zbor de fecun'dare.
Au un sisitern nervos central - creierul - care dup5 greutatea , 1
lui, la albine, in raport cu cea a corpului, se claseaz5 imediat dup5 cel
a1 omului.
Un mare num5r dintre himenoptere se reproduc prin parteno-
geneza', ace1 fenomen a1 reproducerii din ou5 nefecundate depuse de o
femel5, problem5 ce o vom lamuri ceva rnai departe.
-8 apso~,-a.Taguraur alaurlrd n8s pesyd 'aliqdar a1akl.Id '!lq!jrue alaaur
-pd ap aq.xajns alaa ap $ej aqrqasoap yuls nu 'lau!q[e ralwwl ala2opow
-spxu na ampah a u q ~ del pundsa~oa ama ~ ~ u r ~ o ~ sa~sacqj neg
'a~zunqeurel guid
g u p p u g 81 $41" 1-8s no u p o!aqsae saqSa! el ea mquxi 'aurzrir ap
8ml nguad 8m.q qda~p'$p!naol es e.Iqsey!s ug l a p a 1-npn~q~odsmrq
'gSln;3 q lnualod azeaq!zodap FS aqlyau! srdoso~d saa313 a a . p o q d
!a e u p q ad rl813e ualod ap ~olr~opunyJ.8 Inqeunpe nquad a1a)npd 15:
qp 'amo!.ralsod alamop!d a1 ap ala)a-pSoa q j 7 ~asasdg g : aJqseon alau
-!qp n8 urm 'lnua~odsap3 ap mn)orodv ~ r n zarv nu 'ualod r5: a x a p
na E m 1 aq4auy.q !33 !4ap 'aIej!,laur ~ a q q l aeBe$u!eug 'sn$t?8!.ran s@oscu~
- q~q.10~LIE-A am3 a ~ d s a p:3!$eqlys eurqle wsapour eaae ga a 'sns
~ u qr8qp pzqrnaxaa ap aqnu~lsnsJolaD t? yyuap!na 9qo.1d 'ln?aznd azsa
arm 'yapads yn.bo)gn y~nBiseas a m na ?ue.~c['asryxap p u y n ~ap aluolj
q p 8w.q y%ugqs 18-RS qynp~8u~ ne-al eaqsaav 'e8nB 16 equryl : ?up urn3
' ~ m p a usalm el aphau ne a.183 ap e ~ n g e ~ e drSe aqlouap as ys $!nq@fy
ne l a j 81 ! .xo~~&ejalaln~yurgaa ~ d sln$,Iodsm~qIS apozmo~d!nl eanq
- ~ o d a pm~uadalalnSw '&OD ad ap ~nualodqeunpa ap alnpad -'dm ad
1~oSr~ad : !npualod le ~ o d s u e ~ap q aaeol[yur 'aauaurase ap qn~gdene-I
..~oqztuguad y d e yu!Aap ~s q!nqa.z$ a 'g.rqr.[os tpug 'ern1 '!njace;rdns
8 mquad 'yolj na ayaeld !r8 !Joq.Ie ap q!naolu! qsoj he apB!~aj ' a q q
-~ur!p ppqur!yas y e w Joun e a m m n e 3 -aa9ut?B!13 .xola3paj !pods neJa
m 'apa3e.x~mind Four nes w u r ;em apqalla~!uaqeur na as-npupg~q
'!dl= 8.1yj alwq ap laj un qndaaur el ~ s o ne j !za ap Jolau!qp !!Sourp.~qs
' p a q ~ q' j o a ~ yedna
~ ~~d !J .re umn~ '!8o[olq ~ o l ; x o $ ~ aa~p a~ ~ d
'Hay ap !on aurJoj qn~gdene rj: p~urpur-nas y a w XI J . I ~
- ~ o p u e qq!Jap-ts na a13 'alapqa8ah 16 $33 aIapurym yjqe 'rue ap aueogur
8 ~ $ u n e-apl '$8$da~q'!!)e$nur upd 'qejuanuur na an?a ~Bal'@am e-a1
a emqeu ap asndux! aa!8olo!q al@q qewm ne ap.ra!$ua.laj!a -
.!.ro$lno!de rpau!? a q m p p u n pqeaqur - i aqe~odeur
ap 3n.e murg.~nB '~olaraqdouaur?~~ lei w p o a l m w u p wpmur w ! p
!pad@ 311)pup 'r!~uolm !sun alau!qla $up m a 'ylepos o ad6
a m gs $n$nd ne alauru qpug aBe ' a ~ a$e!$ua~appne-s UIW~=a -
cestea s-au indeplinit prin mutapii I ) succwive in cadrul posibi1,ittiVlor '
depozitului cromozomic a1 fiec5rei specii. Cind mutatiile nu se puteau
face, specia pierea. Cu sigurant5 cCi dup5 aceste stadii in evolutia lor,
1
"'

' albinele (Apis) si-au i n s u ~ i t progresiv obiceiurile sociale pe care le


v e d e m astiizi.
,,Mutantele - dupZi prof. M. Prenlant d e la S r b o n a - adeseori ;
difer5 pptin aparent fala de forma original5 a speciei respective.
Esential este cB aceste transformiri imedidte ,si complete ale caracte-
rului nou, urmeazii legile precise ale ereditiitii".
Mutantele se mo~tenesc~i se transmit astfel mai departe urma~ilor-
fn aceast5 oper5 natura are la PndeminZi un element de mare impor-
tan15 : timpul. Fiecare schimbare se misoari cu sute de mii $i chiar
milioane de ani. I
Biologul sovietic prof. Oparin a stabilit c5 ,,in acest element ce
este timpul, a fost posibilg conceptia unei legiituri intre lumea fizic5 ~i
cea biologic5, deci intre materie ,si vintii". iI
Dup5 noi cercetiiri Universul s-a format acum 6-10 rniliarde de
ani, iar PZimintul acum 4-5 miliarde ; primele bacterii au apirut cu
douii miliarde de ani in urmii. Toate transIorn15rile s-au indeplinit in
i
sute de rnilioane de ani. Cereetgtorii o pot afla urrnirind fosilele care ,
- in ce priveste allbinele, dateazii din era geologic5 tertiari, care a
fost acum cincizeci de rnilioane de ani in urm5. Studiind aceste fosile
dup5 inetodele noi, cu substante ra'dioactive, s-a putut staibili c5 albi- *

nele triiiau deja organizate E n conzunitiiti En t i n ~ p u lerei tertiare. i


fin afar5 de albina fosil5, gtisitii la nix-en-Provenee (Franta),
fixatii intr-o placri cle ghips, din acea erg, s-au mai ggsit si alte dou5
fosile. Prima, provenin'd din eocenul superior - prima parte a erei ter-
tiare - era fixat5 in rsyina reviirsatii a unui conifer balitic. Aceast5
fosilj prezintii un g ~ x pcle sase albine la care s-a alipit si un fluture de
g5selnit5 *). Acensta dovedeyte cii inc5 de pe alunci albinele isi cliideau ,
faguri din ceari, avind si parazitul respect.iv aliituri de ele. Cealalt5
fosil5 dateazii din mioccnul inferior - a treia perioadii a erei tertiare 1
- fiind bine conservatii inltr-o roc$ format5 din straturi suprapuse ling5
localitatea GBttingen (R.F.G.). CercetSitorii ins5 consider5 c5 albinele au
ap5rut pe pamint rnult mai inainte - deci in era secundar5 - mai
precis spre sfirsitul acestei ere, care a, durat 150 milioane de ani. In-
tr-adevar, este cunoslcut precis c5 atunmci au ap5rut plantele superioare cu
flori, produciittoare de seininte, faneroga77zele.
fntre florile acestor plante erau lnulte dintre cele care secretau
nectar, zah5rul fiincl elementul energetic care d5 impulsurile necesare
formirii ,si dezvoltiirii semintelor. Acestea atr5geau insectele avide de
dulcea\5, care in ielul acesta ajutau florilor sii fac5 o fecundare mai
activ5, prin opera de polenizare pe care o indeplineau.
') Mutatit : prin a t c a s t 5 notiune s e intelege nlodificarea bruscA a calitiltii unui organism
s u b influenta conditiilor d e vista. ExpLicatii mai largi vor f i date m a i departe, cind vom
Inti1,ni aplicatiile lor.
2, Gdselnifa = Galeria m e l l o n e l a - fluture care depune ou5 in stup, i a r lasvele lor,
In cautare de substnnte protcicc pentru dezvollare, atacd fagurii de cuib, unde g5sesc reziduu-
rile, c&nlS$utele nimfelor c e au r h a s lipite pe peretii alveolelor natale, reziduuri c u care
se llr&nesc, distrugittcl astfel i n intregirne fagurii.
Aceas6 er6 secundar5 nu ne-a lasat fosile de albine a s m g -
n5toare cu cele de azi! Desi'grur c5 volibim de mutatii aparente, f5rg s5
putem atabili dac5 in anatomia albinei de azi au mai apgrut alte mutatii,
cgci fosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totuyi multe
schimbtiri rtrebuie s5 fi intervenit. L. Roussy, fgcind observatii asupra
limbii albinei scrise : ,,Piesele bucaIe ale albinei sint rezultatul unei
evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimenitare ale albinelor
primitive. Pgflile componente ale aparatului de supt s-au sudat si s-au
alungit progresiv, pentru a forma un tub deschis, adaptat aspiratiei
lichidelor. Limba albinei nu s-a putut dezvolta decit in leg5turg cu
fbrile plantelor, inwpind inc5 din Cretaucu I ) .
In marele ordin a1 Himenopterelor a ap5rut, de-a lungul vremii,
o diferentiere mic5, sub actiunea feluritelor elemente cu care olidinul
s-a g5sit in atingere, in medii deosebite. Aceast5 diferentiere a dat
nastere la specii noi ~i tot atit de dwsebite.
Odat5 mdificat5 celula germinativ6, ea s-a ltransmis astfel des-
cendentilor in forma ei nous, ap5rind deci un nou tip. El se inmulte~te
urmind o evolutie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
adaptat, ajungind deocamdat5 la o anumit5 stare de fixare. Leg5turile
de filiatie, in cadrul ordinului, s-au pgstrat ; numai aparentele le des-
part in familii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, man-
dibule etc., fiecare specie nou5 se adapteazti unei alte forme de via@,
cu un alt mijloc de trai.
Le ggsim astfel in era tertiar5 - dup5 c m am amintit nu -
ca insecte sinsratice, ci organizate in clanuri reduse. In era cuater-
narg (era geologic5 a partra, in care trtiim ~i noi) care a inceput acum
2-3 milioane de ani in urmti, s-au intimplat mari prefaceri terestre
d~torittiunor unmive imiyiri tecton'ice 2), si a unor inghetud succeisive,
urmate de lungi perioade d e c5ldurti fperioadele glaciatiunilor).
Albina, insect2 u$or adaptabilg conditiilor de trai, si-a organizat
viata in raport de incercgrile pe care timpul i le scotea in cale. 0 parte
important5 din clanuri au pierit, inghetate ; altele s-au ingropat in p b
mint Pn birlog individual, i q i n d la suprafatiii in sezoanele calde, clnd,
dezmortite din starea de semicongelare, organismul $-a reluat functiile.
Din acestea se trag unele alibine s5Pbatice &@toare, care au rtimas in
aceeasi stare de inapiere. In schirnb, cele mai woluate dar ~i ele -
deocamdatti tot siniguratice - in stare de clanuri reduse, trtiiau pe cont
propriu. Singura preocupare era doar si-si g5seasc5 loc potrivit pentm
progenitura lor, ce trebuia crescuti ping la matwitate. Ele fiind deja
gastriligene - deci consumatoare de polen si miere - s-au stabilizat
numai spre acest consuun ca hranti. Din categoria acestora sint bondarii
din @mint si alte grupe d e albine sglbatice amintite.
Ca s5 ating5 deci un complex organic, cu mii de albine strinse in
cornunitate, au trecut prin diferite mutatii, unele motivate de vicisitudi-
nire vremii I-&. Acwtea ile-au sidtlt s Z se apropie dt mai stdm im f&S
de ghem compact, care s5 ailb5 En i d h x t 5 apropiere hmm d u n a t 5 in
1) Cretacic = perioadia geologic& de la sflr$itul erei secunclare ce a durat 150 mllimne
de ani.
2) M t ~ c d r i tectonice = cutremure de pgmint.
mun, Pa wudelile semme m e . id a devenit last@ elemmtul pri- . 1
I ,
mordid de produoere a c51dunii, &tS.toare de energ%; in felud -ta s-a
orgmiaah d & i a oane cu d t are o populatie rnai m w , cu atit tr2iqte
rnai bim.
1
,,E auim - smie M. l'vhtenlimk - $i aproo~pemi@tor, de a
ttrm de la via& egoist5 m dbinei singarartice - viaw lyeispr2vit2 $
far5 temei -, la viata friiteasc5 putin rnai sigurii ~i ceva rnai fericia ! -
E curios sH vedem cum i'deea nou5 bijbiie la inceput ! Aceastg idee ce
izvor2@ din matmile, nu le ~decitfrigul, fwaanea, grcraza, schimbate in-
t r 4 r i lucru ce n-avea inc5 &@.Ea se t i r g ~ t ef 2 ~ 5rost fmprejurul mari-
lor primejdii, imprejruul noptilor lungi ale i m i i , Sntr-o tompeal5 vecin2
ou mbartea'' !
Prin selectivitate si specificitate, din poligine albinele au devenit
monogine, avind o singurii femel5 fecundat5 - nzutca - pentru intreaga
colonie, care dwpume rnii de ou5 p e zi gi mmpmeaz2 clhparitia celm
care At3 dat5 in negura vremii, depuneau qi ale ou3 in amh$i mib.
,,Matca - scrie acelasi a u b r rnai sus citat - ~ i - aluat r8mas bun
de la lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele lu-
cr5tome de la dragsste, de h 4-5 mi de viewre, de la bucuria de a
fi mame. Matca i ~ vede i creierul redus la minimum in folosul ovarelor
- organde de inmulltire iar lucr5toareile i$i v5d aiceleqi organe strin:
gindu-se in folosul unei iscusinte specifice. Este adev5rat cFi albinele
~~~~~~~e nu pot s5-qi schimbe prcnprila scuart5, dar &spun de cea a tu-
tutvror larvelor ~i nimfelor din preajma lor ~i care sint aproape fii-
ceh lor".
Alegiadu-qi un loc p t r i v i t - de obicei in s c m h arborilor bH-
trini, viaw cdcmiei se desf5par5 ink-un ritm dm01 in pwiaaddie de
toamnii $i de iarn2, p e n h a porni vijclios En prim3varH vi culminind in
vma plin2 de m d e ! Aitunci, ea E$i umple hambamle cu m i e m parfu-
mat2 a florilor, miere uare 'in iarn5 1e dB cZildur5, qi cu pollecnul - re-
zem2 de proteine qi substamp de creatie, cu caw vor q t e genwatiile
viitoare".
, I- Cind nuim5rul nou n5scutilor dep5seste cu mult pe cel a1 pierderilor
de vieti, ilar popullatia scorburii nu rnai are spapu sufiuent, se fonmeaz2
roiwl a r e p k 5 cu mama lor, s5-qi organizeze in alt2 p a r k o nou2 q e -
zare, la fel aa we din care eil a plecat.
In felul acesta, speciile de albine melifere sdanr rgspirrdit pmtutin-
deni in lume, c5ci le g5sim la toate latitudinile globului, imp5rtindu-se
in diferite m e gwgmfice.
f '.
' 1 -
I

/i
i

-
RASELE DE ALBINE

I m x t e l e din mwea familie a A p i d d o r sint rkpindite aproape pe


' , toaa sup&@ Temei. Le gtisim nu nmlai in zone cu dimti tanperat5
ca L I ~noi -
unde v i a p lor e mult mai u$owti - ci gi h ceie de la emua-
tor ca ~i in nordul Siberiei, a1 Canadei $i Scandinaviei. Acolo, insi, tre-
buie & i da i d m i n i gi sti curnume o maire oanititate d e hrmH ener-
&ti
2geticZi cum wte m i m a , ca s5 se poatti mentine. Adapt- la mediu
e s k o mnditie inexorabilti de viati la b u m v i e @ i ~ l o r , conditie de
I care dapimde supravietuirea mu & p i t i l a lor totalti. De pPdti, in 010-
potnita unei biserici de la Arhanghelsk - port sovietic la Marea Alb5 -
mu1 din cele mai n o d i r e - s-a gasit un m i care tr& acah de cind
ani, deli $ m a iermnmetrvl m k t i la 4 5 - 5 0 ° C EL a rezistat deli era
expus o m n t i l o r diin ulqohitti, c5ci lamxi acunzllgfi fmk mari de
i miere in f aguri.
, De asemenea, in partea nordici a Mongoliei, albinele adaptate la
frig sint active la temperturi j o w . C e m E i k w l Starcov a cornunicat cti
albinele de acolo fac primele zboruri in prim5varA pentru cules la ,
+2-3"C, pe cind cele de la noi stau in ghemul de iarni la +12"C. Acelea
- , lucreazg ~i ploaie $i chiar cfnd ninge, dac5 au plante care dau nectar
I@

qi polen proasptit cum este spintul Hellebom


- purpurasoens. Aceast5 planti creste ~i inflo-
regte.. si la noi cind Pncii ziipada nu s-a topit, - I
dar nu in mas5, ca s5 fa& obiectul unui cules
bun si care s i determine o adaptare a albi-
n e l o ~de aici la zbor pe timp rece.
AlWnele din genul Apis (fig. 2), se itmipart ,
- privind in mare in trei rase distincte - 1
geografice cum sint :
l r w indiene din care fac parte :
G ~ u p u de
/
Fig. 2. - Cinci dinbe ra- -
- albina
\

a) Apis florea pe jumtitate ca ~e de searma a lalbineb


m2riun.e fat2 de cea de la noi despre care am melifere.
amintit in treacZit mai inainte si care trgie~te - elbina cipricg a n cipru ; i
la tropice, In India, Borneo, Java etc. : ele
lac un singur fagure sub umbra unui arbore,
I
ti;
.c,Ma,a; 5 - a-
zb% , .,
3 %

'P
23
,
. 1
_ ..
. -

.' . _ , , * I
f.;,
- ' -I '. . i - 1 I t ' - C
+-,
. -.- . ' - I
b
. G ..- ,
. ,4 , y +.*
*
.-
-

.
3
-\,
L
s

- 1-
I .

- -- s.-, x
.'-
a>.

--.
kly--
.,-.-- - \, - ,:'
z / /

~-
,;,*,<
l -- 4,
---%
.:. li -7 d-
i f .Ld
L
-" i t >Ls, * z - * ~ ~ ~ >, 2,-
~ ~.-
%,
acoperind cu h p u r i l e lor puietul, cind k p u l este m a m d rece $i ploibs
sau desapaindu-1 cind este prea caM. Nu ate econmic2. -
b) A p f s dorsata tr5iete in zceleasi lmuri ca Apis florea dar este
de dou5 ori rnai mare ca albinele de la noi. Albinele cliidesc gi ele u n
singur fagure la umbra pomului, dar acesta atinge citeodatii 2 m lun-
gime sprijinit sus cu o baz5 de cear5 de 13 cm l5time penltru a putea
sustine greutatea mierii si a puietului din alveolele lui, greutate care
uneori dep5se~te100-150 kg. Caracteristic pentru aceasti ras5 este cB
albinele migreazii : vara in timpul cald ~i secetos zboarti la munte, unde
creste o flor5 bogat5, iar clima eslte rnai r5coroas5 ; cind vine toamna
coboar5 la ses, triigind la vechiul loca~.Este foarte agresiv5 +i nu e
crescutii de oameni.
c) Apis indica sau Apis ceranu cu o arie de r5spindire mare, in
special in India gi insulele din sud-estul Asiei, aserni3n5toare cu albina
melifer5 europeang, dar rnai prirnitiv5, are importante insugiri biolo-
gice, dintre care se remarc5 o rezistent5 mare la iern6ri lungi si rnai
ales foarte mare la atacul bolii nosenuz. M5tcile au o mare capacirtate
de ouare, intre 1 000-3 000 ou5 in 24 de ore.
G m , m l de rase irano-mediteranian :
S p e c k Apis mellifera cuprinkle rnai multe rase grupate astfel :
a) Apis ~nellificaremipes a c5rei arie czuprinde Armenia (U.R.6.G.)
Iranul si Anatolia (Turcia).
b) Apis mellifica caucasica, albina caucazian5 dintre care trei
populatii sint rnai cunoscu~te: migrelian5, abhaz5 si careEan5 ;
c) Apis mellifica tuurka, din sudul Crimeii +i t5rmul nord-estic
a1 M8rii Negre. De asemenea, in regiunea Ore1 este o ras5 de albine
piiduroasii foarlte rezistentii la ierni grele, c5reia sovieticii i-au creat o
rezervatie special5 pentru a o p5stra purii.
In partea dinspre Mediteran5 g5sim :
a) Apis mellifica Cyl>ria din insula Cipru, foarte harnic2 dar foarte
agresiv5. Totuqi apimltorii de acolo o cresc c5ci d5 productii mari.
Caracteristic acestei rase e c5 albinele nu-gi ucid matca, ci dac5 le stin-
jenqte prezenta uneia striiine, o scot afar5 din stu'p ~i nu-i rnai dau
voie s5 reintre acolo ;
b) Apis mellifica siriace este albina din Siria, in regiunea e s t i d
a Medite~anei;
c) Apis mellifica carnica, albina cu o arie mare de r6spindire
pornind din apropierea Adriaticei la Tirol, cuprinzind Austria gi Ger-
mania, considerati ca o ras5 buns, productiv5, ugor de condus +i destul
de bine selectat5 de cercetsbrii austrieci gi germani. 0 varietate a ei,
dc mloare sunie, se afl5 in Polonia sub d e n u d r e a d e Apis mellifica
Lehzeni, ce se intinde spre nord in Scandinavia +i spre est in Bielorusia,
sub denumirea de Apis mellifica silvarum ;
d) Apis mellifica ligustica - albina italian5, recunoscut5 ca rasa
cea mai bine ingrijit5, economic5, produativ5, rezistentti la boli. A fost
atent selectionat5 inc3 de pe timpul rmanilor, c5ci Vergilius Maro -
poet roman, scrie in cartea sa Georgicele despre ea si felul cum este
ingrijitil.
De acest grup apartine ~i albina noastrti Apis mellifica Carpatica
intrat5 de curind in nomenclatorul raselor de ahbine, de cind grupul
de cercetgtori romiini sub directivele cercetgtorului N. n t i , a stabilit
c5 ea are caracteristici proprii, f5cind interesante studii biometrice asu-
pra lei. E.al sle i n t i d e in vasltul triunghi mGngin5t la vest de Carnica, la
sud de alibina dalmat5 gi la est d e cea ucrainian8.
Ne vom opri ceva rnai mult asupra rasei noastre, Carpatica cgreia
i se mai zice ~i albina de Banat. Ea are insusiri morfobiologice carac-
teristice climei ~i aulesurilor de la noi. E rustics, blindti, rezistentg la
boli. Are o tromp5 lung5 de 6,399 mm. C5p5ceste mierea fGr8 sg ating5
suprafata ei.
Apis Carpatica are - dup5 V. A. &bin - o obPrsie foarte veche,
mentinindu-se Pn perioada glaciarg in cele rnai calde zone ale Cimpiei
Dun5rii. Dup5 inciilzirea climatului A. Carptica s-a extins ~i s-a in-
multit atit de mult incit vestitul istoric grec Herodot ( 4 8 4 4 2 0 i.e.n.)
scrie c5 trecind Dun5rea cilgtoria i-a fost rnai grea din cauza nenumg-
ratilor mi ce-i i e ~ e a ula tot pasul. Aceast5 observatie istoricul n-o rnai
face pentru nici o tar5 str2bGtutg d e el de-a lungul vietii. Aceasta
confirm5 abservatia cercet5torului Guibin, c5 rasa noastr5 este foarte
veche, cici a a w t timp de o ass extindere si o inmultire extraordinarfi.
Ea s-a extins spre vest pe versantii Alpilor, spre est @n5 la
litoralul MBrii Negre si la sud pe versantii sudici ai Carpatilor, pin5 la
Dungre. Astfel, r5spTndindu-se in aceste directii, albinele Carpatica, nu
au Pntilnit in calea lor obstacole naturale serioase $i au ocupat in
special teritoriul dintre Carpati ~i Dungre, ping la Nipru. Ea se deose-
beste de al~binaucrainiang, c5ci dansurile de mobilizare ale Canpaticei
apar si in cazul unui cules cu un continut redus de zah5r in nectar,
de la 6,5010 la 8010, in timp ce albina ucrainiang danseazti numai cfnd
nectarul are peste l80I0 zahgr. Aceasta se datore~tefaptului ca rasa Car-
patica s-a demroltat si s-a format in conditiile climatuhi rnai vmed +i
rnai rece din Carpati, pe cind cea ucrainiang trgieqte fntr-un climat
relativ uscat ~i cald, din zona de step5. Ea se apropie rnai mult de rasa
carnica. N. Foti, consider5 posibil c2 rasa carpatic5 s5 fi alcgtuit o form5
intermediar5 intre rasa carnica ~i rasa ucrainians, dar Gubin sustine
c5 d q i Carpatica gi Ucrainiana se aseamiirui mult, cu greu pot fi deose-
bite legiiturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate, nici directe.
Jh face parte - du~ptiaceasta din u r n 5 - din su'brasa Apis carnica gi
reprezint5 populatia carpatinii a acestei rase mari si nu forma inter-
m d i a r 5 dintre aceask5 ras5 si albina ucrainian5.

Grupul de rase african


a) Apis mellifica intermisa, numitii $i albina punicg sau telica ; ea
are o arie de rgspindire in Tunisia, Algeria ~i Maroc.
'b) Apis mellifica adansoni, e ga'lben5 ca culoare, ou o arie de r b -
'pfndire in centrul Africii ; se vorbeste mult de ea ca o ras5 harnics ~i
productiv5 acasti la ea, fapt pentru care Statiunea d e cerceari apicole
din BraziLia a importat o colonie pentru a urmgri felul s5u de compor-
tare. Din nefericire, un roi a scgpat neobservat si din 1956 ping azi,
aceasti3 rasii hibridindu-se cu cea localb, a c u p i n s aproape intregul teri-
toriu a1 Braziliei coborind in nordul Argentinei, rasa fiind foarte
roitoare. Din aceastii hibridare, Ins& a iesit un hibrid foarte agresiv Incft
nimeni nu poate lucra cu ele, cgci nu este linistit2 nici cu fum, nici cu
pulverizgri cu ap5, atacind grav oamenii, animalele si tot ce le iese in
cale. Acum apicultura acestor dou5 tiiri precum si cea din alte @ri latino-
americane si nord americane caurtg mijloace de a le stiipini.
c) Apis metlifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum
+i Apis mellifica littorea fn jurul lacului Tanganica.
d) Apis mellifica fasdata din Egipt are o caracteristicii aparte :
culoarea ultimelor doug tergirte ale abdomenului e ro~ie.Bun8 culeg2-
toare ~i deci productivg, arc defectul de a f i roitoare; cind se preg5-
teste in acest scop c r e ~ t ecite 250 larve in botci de roire.
e) Apis mellifica capensis in zona Sudului african, cu o caracte-
risticg deosebtiii de primitivism ; se m s c albine lucriitoare ~i din ouli
nefecundate, desi in mod obisnuit si la mai toate rasele, albinele lucr8-
toare se nasc nwmai din ou5 fecundate.
f) Apis mellifica unicolor din Madagascar de culoare neagri con-
sideratS rasii pur8, fiind in acea insul8 complet izolatg de contacte cu
albine str5ine din alite rase, deci nehibridatti.
un nou ndscut
k. ,

ROIUL cu CELE TREI CASTE


ALE COLONIEI

fn linistea noptii de var5 cu sc3p5r5ri de stele ce se prelungesc


in h5ul inhnericului, m5 plimbm cu cursantii printre ri&urile de stupi
-ai pris5cii. Boarea vitului aducea din dep5rtAri parfumul florilor de isop
si m5t5ciune cultivate in loltul apicol din preajma stupinei. Dintr-un
stup se aude un sunet ca o chemare de tulnic, clireia ii r5spunde un
.
ecou scurt @ infundat : tui.. . tui.. tui.. . ! Cint5 o matc5, iar din
botcile inc5 cgp5cite r5spuntlea ca o inginare abia goptit5 un sunet
asemgn5tor.
- Auziti, - tineri apicultori ? Aceste sunete ne dau de veste c3
m2ine va iegi u n roi d i n ace& stup. Insemnati-i num5rul s5.u de ordine,
~i intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca s5 ne ves-
tease5 cind va apare roiul.
ifn ziua urmgtoare, la orele
11, dintr-odat5 albinele stupului
au inceput s5 ias5 gr5;bite afar5
ca un quvoi. Repede am fost ves-
tit si eu. Roiul se mai v5lurea En
tinzltul prislicii, dind roat5 stupu-
lui, in timp ce o micti parte Pn-
cepuse s5 se ayeze pe o creangi-i
' , a visinului din apropiere, formin-
du-se ca un ciorchine (fig. 3).
Cind toate s-au adunat acolo,
am scuturat roiul Entr-o roinit5.
qezat5 sub ciorchine. Un vuiet
. s-a auzit din iundul roinitei si de
. - . indat5.valuri cie albine au Eneeput
8% se reverse pe marginile ei. Am
a v a t incet pe p5mint roinita
putin fnclinatti ca s5 ailb5 aer sufi-
cient pe dedesupt, iar albinele
. r k f i r d e , simiind c5 sub acest clo-

pot de nuiele Impletik se afl5 Fig. 3. - un rdi fmg de c i o m ~ n e


matca lor, au inceput s5 bat5 sub creanga unui vi~in.
vioi din aripi, chemlnd pe cele ce se roteau inc5 in zbor- deasupra '1'

roinitei. I

- Biinzlim - tineri apicultori - c5 matca este) acolo c h i altfel


ele nu s-ar fi liniatit ass curind ; ins5 pentru c5 nu cunoa~temdacg
matca roiului este cea virstnic5 din anul trecut - in care caz roiul -
este p i m r , adicii primul roi ce-1 d5 colonia, sau acolo este o matcii
tin&% inc5 neimperecheaa - deci este roi secundur - vom face o
prob5 ; am pus sub roinitii o pinzi neagrii ; peste 15-20 minute ridicind
putin roinita ink-o parte a m viizut pe pinza neagr5 nigte puncte albe ;
acelea nu sint altceva decit ou5 sc5pate din vaginul m5tcii ; am atiurt
deci c5 acolo se afl5 matca fecundat5 din anul rtrecut ~i deci roiul este
pimar. Dacii in caz negativ, pe pinza neagr5 nu s-ar fi v5zut aceste
puncte albe, stim c5 roiul are o mate5 inc5 neimperecheat5, n5scutg
in stup de cfteva zile, qi deci este m i secundar.
Atunci am adus ling5 roinit5 un stup sistematic cu faguri artifi-
ciali pentru a indica albinelor care s5 fie directia de cliidit a fagurilor
si cu ce fel de alveole trebuie ele s&l-cliideasc5.
h fata urdinisului stupului larg deschis pe toat5 15timea perdtelui
siiu frontal, am intins o prelat5 ale ciirei margini ajungeau la scrindura
de zbor a stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelat8,
albinele pentru moment s-au Pmpr5gtiat ca o ap5 vie, jucsugii ~i sclipi-
toare. Ins3 cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cinkl
au simtit mirosul de cear5 a1 fagrurilor din interior, au inceput a bate
vioi din aripi. Stind in pozitie cu abdomenul inclinat putin in sus, s-a
observat cii in ultimul segment abtlominal, denumit tergit, era un punct
alb. Acolo se afl5 o anurnit5 gland5 - despre care vom aminti la ana-
lomia albinei - denurnit5 glanda lui Nassanov ce emite efluvii par-
fumate cu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mdtca,
ghildate de mirosul revpectiv s-a indreptat spre urdinia, intrind cu grab:
Pn interiorul stupului. Apoi totul s-a linigtit de par& nicicind, acolo,
n-ar fi avwt loc un eveniment de o insemnstate covirgitoare in viata
coloniei : a apgrut in prisacii un nou-niiscut cu tot alaiul de albine in
majoritate tinere, rupt din trupul s5u, roi plecat spre ziiri str5ine si
nesigure, gi care a liisat in u r n 5 toat5 bug5tia adunat5 cu trud5, hambare
pline ou miere si polm ce r5Mn dincolo pentm continuarea vietuirli
unei populatii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta ins5 reprezint.5 ceva
mai mult : roiul este dovada unui act de reprbductie g i riispindire In Zume
a speciei! Este un nou n5smt a1 speciei Apis mellifica ce va continua
acolo in stupul unde a fost scuturat sii formeze o nouii colonie, a csrei
existent5 o vom urm5ri pe tot parcursul inv5t5mintului apicol ce-1 vom
face impreuns.
S5 nu credeti - tineri apicultori - c5 introducerea roiului in
stupul sistematic se face numai in felul pe care 1-ati vszut, ci el poate
fi scuturat direct in stup, deasupra ramelor cu faguri artificiali, dup5
ce mat inttii am p m peste stup un magazin go1 de recolt5 gi silind
albinele s5 coboare intre faguri dind pe deasupra putin fum. Am pus
deasupra podisom1 ~i capml, l5sinld d&s, jos, un mic u r d i n i ~cam
de 2-3 cm. Chrirud, alMnele vor incepe s5 1c15deascii faguri intregi
din cei artificiali puai la dispobtie.
Dac5 am ales prima metod5 de introducere indirect5 a roiului in
stup, scuturin'du-1 pe prelati, este pentru c5 astfel avew posibilitatea
de a urm6ri matca care se observg usor, ea fiind mai mare ca toate
fiicele sale. lln a1 doilea rind sg v5 dati seama c5 in components roiului
rnai sint un numa'r limitat de trintori, iar grosul populatiei il formeazd
a1binele lucriitoare.
Deci, in noua colonie existii trei categorii de fiinfe. Oamenii de
qtiint5 le-au denumit caste, deci trei caste, fiecare cu specificitatea sa,
cu instincte diferite, ce indeplinesc in noua colonie functii speciale, sau
mai bine zis o succesiune de functii.
Cuvintul ,,castgG, spune Chauvin - nu ltrebuie interpretat aici
la fel cu cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
grupe sociale inchise, care-gi apgrii privilegiile lor egoiste, ci in sensul
stiintific argtat, deci ca destinatie clarg ~i sarcini precis diferentiate.
Prima cast6 in roiul prim si care de acum a devenit o colonie nouii
1n prisacg, este repreZentat5 de acea unic5 f i i n p din comuni~tatede care
depind celelallte dou5 caste S;i care este casta femelei fecundate, deci
matca, capabil5 s5 depung mii de ou2 in aceeasi zi. Ea este mama tuturor
fiintelor din colonie si care deriv6 deci din ea. Chiar dac5 in f o s h l roi
s-ar f i observak mai multe mztci, ass cum se intimplg la roii secundari
care pleacSi din colonia-mam5 cu m5tci virgine, dintre ele, albinele isi
aleg numai pe urn cu destinufia de a fi viitoare mamii a generatiilor de
albine ce se Trnr n a ~ t ein noua locuintj. b g e a coloniei nu ing5duie d&t
o singurg mates in mijlocul ei, care s2i depum? ou2i fecundate sau nu,
oug din care atunci cind sint fecundate se vor naste albine lucriXtoare,
iar cinld nu sir11 fecundate se vor naste trfntori ,(fig. 4).

matca brintorul albina lucriitoare


Fig. 4. - Cele trei caste a'le ;coloniei de albine : m a h , trimtoml $1
akin& lacr5tbare.

Cea de-a dowr. cast6 este a masculilor, deci a trintorilor. In mod


obisnuit numgrul lor este limitat la citeva sute de indivizi, din care doar ..-\: ..
citiva se vor imperechea cu m5tci virgine iesite in zborul de imperechere, . . . -.-.
. k
, 3%

indiferent din ce stwpi provin. Ba ceva si mai mult : cu cit trintorii vin . ,., , .
mai de departe in preajma prisgcii, deci mstcile sint imperecheate cu ,
., . : ... ..
trintori proveniti din skupi strilini, cu at!t se fnlstur3i. imperecherea
intre rude apropiate, evitindu-se astfel consanguinitateal) care de la
u n anurnit grad are urmsri neplscute pentru viitorul stupinei.
Cea de-a t r e k castd -
este cea a femelelor c&ate nutritiv Sn
timpul stadiului larvar ~i nimfal si care formeazti masa miilor de albine
lucrdtoare, femele sterile, fecioare, care chiar dacg ar vrea nu se pot
imperechea, cilci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-
fozei ca larve vi nimfe. Sint ntiscute din ou8 fecundate, ca si larva de
matcii, ~i in anumite conditii de hrsnire ar fi putut fi mtitci, dacil colonia
ar fi hotiirPtt a$a; organele lor atrofiate pot s8 producg citeva ouB, dar
din ele nu se pot n a ~ t ed e d t numai masculi. fntr-adevtir, s-a constatat
cti in timpul stadiilor de law6 si nimfii, prin hrana primitii ele au suferit
un fel de castrare partialti. Deci, dderminarea castelor in colonie nu
se face numai prin imptirtirea intre masculi ~i femele, ci, acestea din
urmii pot fi subdivizate intre femele s e n a t e ~i femele sterile.
Albinele din casta lucrtitoarelor functioneazti pe rinduri Pn sarcini
temporare : albine gospodine ale stupului deci ,,curtititoareleu, ori albine
striijere, ventilatoare, doici etc. legate de o anumitii functie fiziologicii.
$i intre acestea sint diferentieri ca de pildii albinele doici care sint
distincte in legtiturti cu distribuirea hranei diferenFiate dupg virsrta Zarr
.velor ~i casta din care vor face parte. Toate acestea le vom 15muri pe
lang drud vom ajunrge sii cunua~temanatomia coloniei, ~i t o t u ~ ivor mai
rtimine incii multe necunoscute de dezlegat ! Cu drept cuvint cunoscuta
cercetgtoare, (biologa A. Maurizio spune cti ,,sint inc8 multe cercetsri
de fticut cu privire la albine in domeniul fiziologiei, biologiei, patologiei,
geneticii, fizicii ~i chimiei".

... -..

3
'
:
. ...
-\

L. '

.,..
.
...... .,.
,
:*
7 - r ~ .
... . .
:y
.
+-3:
-
\ -.
I - '.-
\F..

'
,.
\
* z,
.. .. 1) Consanguinitate = rudenle de sEnge W e sotii ce se tmperecheaza.
'
. ...
.
.I?.

,
i -. 30
. ..
I
1, \.. .. .
, '2

. . ,.

-,. ..
,
. .
, i
.3 . . .-. 7 .
-.
' ,
. ... ., P
,
,
..'...' . . . .. , . . 5
. . -
ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVAW

Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie


ss-1 organiziim, pentru a urmiiri in mic viata interioarg a unei colonl.
Am luat dintr-un stup oarecare un fagure cu puiet cHpHcit si nec5p5cit,
jmpreung cu albinele lui acoperitoare ; am witat ca intre albine SS fie
matca coloniei. Acest fagure cu puiet 1-am a ~ e z a tin parttea de jos
a stupului de observatie, acolo unde se d l 5 $i urdini~ul.Deasupra lui
am asezat un a1 doilea fagure avind in el hranH - miere si polen ;
rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hrgnit, iar
fagurele avea pe el mu16 albin: lucr5toare ~i citiva trinltori. Intruefit
spatiul rtimas gol, unde ar fi trebuit sii
I asez5rn si cel de a1 treilea fagure, era prea
mare deocarndatti, am pus deasupra celei
de-a doua ram2 un carton cu orificiul
de 1,5 cm diamztru, pe uncle, cu ajutorul
unei pilnii cu tub lung, s5 putem intro-
duce in ulucel hrana necesarH cind va fi
nevoie.
Pentru a intiri mica populatie aflat5
pe cei doi faguri, am periat in fata ur-
dinisului albinele tinere de pe alti doi
faguri cu puiet necgpgcit, l u a k de la alti
stupi $i am pus aceste rame cu puiet ne-
c5pScit in stupii din care au fost s c o ~ i
provizoriu.
Avind in vedere cii albina din acest
stup de observatie provine de la diferiti o
&pi din prisacii, si deci au mirosuri di-
ferite, le-am unificat m~rosulintroducfnd Fig. - 5. - &up -subPOdlBOTU13
capncu, ; -
ohervatie:
deasupra celui de a1 doilea fagure un - 41-5 - rame pm-
tampon de vat5 fmbibat eu un parfum bzi,",y,"
oarecare. Jn lipsa acesmia se pot pune
,k,"~?
gentru aerlsire.
UPe b;$JA
acolo 2-3 foi de map3 zdrobite.
Am dus stupul de observatie astfel form&, intr-o camerg rgco-
road, cu urdinigul inchis provizoriu, cu perdelele coborite, dar cu aeri-
sirea de la fund deschisti, 12shdu-1 acolo douZi zile, In care timp am
alimentat zilnic ulucelul de hrgnit cu cite 100-150 g de sirop. Dupg
trecerea acestor dou5 zile stupul de observatie 1-am adus in prisacti,
intr-.un_ loc fgr5 prea mult soare, deschizindu-i urdinisul. Albinele
virstnice aburiitoare 1-au piiriisit dudndu-se la stupii lor, dar a riimas
' in interiorul micii colonii - care era orfan2 d e matcii - numai albina
tin5r8 care nu apucase sG-~i facii zborul de recunoa~tere. Dac3 se
abservii cii cele riimase sint ,prea putine pentru a popula bine micul
stup de observatie se mai perie alte albine ltinere de pe 2-3 faguri,
luati din stupii vecini, repetind qi unificarea acesteia cu acelasi miros
ca cel din situpul de observatie. Desigur crl operatia de periere a acestor
nou-venita se face chiar in fata urdinisului, pe unde ele se griibesc
s5 intre.
Veti intelege mai bine, tineri apicultori, inviitiimintele ce vi le v o ~
da in continuare, stu'diind deocamdatii dou5 situatii : prima este situatia
coloniei-m17zii din care roiul a ie?it si etapele ulterioare de inltregire
a ei cu o matcii nouii, tinind seama cii roiul a plecat cu matca virstnicii,
din anul trecut ; a doua situu,tie trebuie sii vii liimureascii felul cum
i ~ incepe
i roiul via,tcl i n noua sa locuintii.
Penitru a nu deschide stupul de observatie prea des, vom urm5ri
aceste $it,ua!ii prin gea,m~~rile ,de plexiglas, m~difi~cinld
rar aranjamentul
din interior, cind va fi nevoie sii vii liimuriti intr-o nou; problemii.

Apropiin'du-ne de stupul roit am putut observa cii plecarea roiului


nu a micljorat vizibil activitatea coloniei-mama in cornparatie cu aciti-
vitatea stupilor vecini care nu au roit. Intr-adevsr, roiul a plecat cu
o mare parte din albinele tinere, care dau cel lnai pretios sprijin la
cliidirea intensivg a fagurilor noi si intemeierea noului a~eziimint.Dat
fiind insii cii aceawtii colonie-mamri avea o populatie foarte numeroasii
~i care nu mai inciipea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schimbat
aparent activitatea, care a continuat s5 se desfisoare normal, dup5 roire.
Abbinele zburiitoare care au venit de la cules au intrat tot atit de nume-
roase. Pentru a vedea situatia coloniei mame, dupii roit, trebuie ins5
sii deschidem stupul.
Iat-o ! am ridicat podi~orul; albinele stau ca o pinzii deasupra
ramelor. E dovada cii populatia stupului este incii foarte mare. Dac5
stupul a r fi avut magazin de recolt5, il g5seam gol.
Cu putin Puxn impriistiat pe deasupra, sau pulverizind u?or albinele
cu apii dintr-un pulverizator cu piciituri fine, am scos primul fagure
miirginas pe care se aflau multi trintori, dar si albine ce-si desciircau
coquletele cu polen in unele alveole goale. Incepind cu fagurele urm2tor,
am inltrat in sectorul cuibului cu puiet. 0 parte din albinele acoperitoare
stfiteau imobile peste puiet ca s&i tins de cald. Altele se agitau pe
suprafata fagurelui f5cind un fel de dans caracteristic culesului. In
fagurii urmiitori puietul forma elipse mai exltinse pe miisurii ce ne
apropiam d e fagurele central ~i apoi, dincolo de acesta, QU elipse din
ce in ce mai reduse. Zeci de rnii de alveole erau ocupate in totalitate
cu puiet ciipiicit snu nu. In acestea din urma se vedeau larve mature,
albe ca neaua, stind alungite cu capetele aproape de nivelul superior
a1 alveolelor, f5rrl sii li se itrag5 oblonul de cear: ; altele, mici, stind
incovrigate pe fundul chilioarelor natale, inotind cu gura deschisz in
hrana oferitii de allbinele doici ce le ingrijeau. Pe fundul altor alveole
se vedeau si n i ~ t emici bastonase albe stind putin inclinate : ou5le care
inc5 nu dep5~iser5stadiul embrionar. In sfirgit, pe marginile a doi
faguri din cuib, in partea lor de jos si lateral, ggsim locul ales de albinele
coloniei pentru viitoarele miitci in devenire.
Loeul unde a1,binele cl5kiesc botci in care urmeaz5 s5 se dezvolte
larvele, are un rol important. fn aceast5 privint5 cresc5rtorii au constatat
c5 botcile clgdite pe fagurii albi, cu cearii nouii care este mult rnai
maleabilii, sink mai voluminoase, iar miitcile cind eclozeaz5 sint rnai
mari, ~i in consecint5 cu ovariolei) mai numeroase ~i mai lungi. Acolo,
in botci, se pl5m5de~te viitoarul coloniei-mame care deocamdat3 este
orfan5 ciici r n a t ~ avirstnicii a plecat cu roiul primar. Din toate acele
pretendente ce vor ecloza din botci, albinele isi vor alege numai una,
obisnuit pe cea dintii care-si p5riise~te acest leag5n natal. Ea este
deocamdat5 virgin5 si va deveni o demn5 u r m a ~ 5a marnei sale, dup5
imperecherea cu citiva trintori.
Dac5 colonia roieste a doua oar5, matca tin5r5, nefecundat5, va
insoti roiul secundar, care va piirtisi stupul in cea de a opta zi dup5 roiul
primar, d a d timpul de afar5 este statornic. In aceast5 din urmii sirtuatie
matca virgin5 a rdului secundar urmeaz5 s5 se imperecheze la citeva
zile dup5 ce roiul s-a insrtalat in noua qezare, iar fn colonia-mam3 apa-
re o a treia matc5, u r d n d ca aceasta in mod obignuit s5 continue des-
t ~ n u leoloniei.
Cum ins$ un stup de observatie nu-si are rostul de a sltudia numai
un anumit proces din viata unei colonii, aranjamentul f5cut initial, tre-
buie modifieat.
Deocamdat5 vrem sii urmiirim comportarea albinelor orfane din
micul stup, care isi clgdesc batci. Peste citeva zile cind ~i aceast5 lectie
practic5 si-a indeplinit scopul, vom schimba situatia din interior, adu-
cind acolo o matcii fecundat5 penttru a urm5ri cum isi Pndeplinegte sar-
cina sa principallii.

Cele trei feluri de botci


In dimineata urm5toare, continuind lucrul in jurul stupului de
observatii, am inl5turat obloanele ce fereau de lumin5 interiorul, iar
prln geamurile de plexiglas s-a putut urmiiri cum se desf5~oar5in mic
viata unei colonii. Initre timp, fn locul go1 de sus am introdus un a1
treilea fagure, ca si in el, albinele s5 aduc5 strinsur5 - miere si polen.
Micul nucleu de aici cu cele ltrei rame cu faguri asezav pe acelavi ,
plan vertical, in etaje suprapuse, urmeaz5 acelea~ilegi ca gi ale oric5rei
colonii.
Deocamdatii se poate v d e a cum albinele tinere gi orfane si-au ,
orinduit in fagurele cu puiet nec5p5cit 2-3 spatii mai largi, deform'lnd
cite trei alveole ; acolo exist5 c?te o larvii n5scut5 de curind spre fisL
crescute ca viitoare mztci, din care nucleul isi va alege numai-u& d%udfi
9[93 65 191 61
. -.
1) Ovariole = tubulete ale ovarelor rnatcii tn care se farmeazk ou8le.
. , . . . . .
I , '

,
,
,
. . .
. .
,
.I . ,
Acestea sint Pnceputurile a n o r botci de salvare (fig. 6), din. care, -'

. . In a 16-a zi de cind fosta mam5 a depus ou5le in celulele fagurelui, se


vor navte' viitoare m5tci virgine; dintre care allbinele iqi vor alege !
numai una, ucigind Pn leaganele lor pe cele de prisos.
Botcile de sulvare sint mult rnai mici ca cele de roire din stupul
care a roit qi 1-am examinat rnai inainte. Acelea sint mari, voluminoase,
lungi, iar albinele au depus Pn ele rnai
mult5 hran5 glandular& incit intotdea-
una, dup5 eclozarea miitcilor, pe fundul
lor r5mine multii brad de prisos, necon-
sumat5. In schimb, aceste botci 'de sal-
vare mult rnai mici au larve care la ie-
girea din stadiul embrionar pimiser5 ini-
tial hrana destinat5 viitoarelor albine lu-
cr5toare ce urmau s5 se nasc8 a d o .
AceastEi hran5 este de zece ori rnai putin2
fat8 de cea a larvelor care initial in bot-
cile de roire sint destinate s5 fie viitoare
1 miitci, hranii care are si o component5
rnai valoroas5. Dar avind in vedere situa-
2 tia disperat5 in care se afl5 o colonie r5-
mas5 pe nea~teptatef5r5 matc5, atbinele
Psi aleg din fagurele cuibului citeva larve,
g pe cit posisbil rnai tinere din cele ce tre-
buiau s5 fie viitoare aibine. Adeseori Ins5
ele sint nevoite s5 ia in grije larve rnai
virstnice. Limita max1m5 ca virstii pentru
ca o larv5 de lucr5toare s2 fie transfor-
Fig. 6. - Botcile de mire : mat2 totusi intr-o vlitoare matc5, este de
- laptfgor pe fundul botcii ; - trei zile de la ie~irealor din ou. Atunci
larva de matc8 ; 3 - ins:, vor f i m5tci de o valoare foarte
chis& : 4 - botca tnchish cu matca
des-
matura ; 3 - Inceput de botca ; 6 - redus8.
matca nouh ce iese din botch ; 7 -
botca abia capacita cu larva matura Cercetstorii au fscut studii compa-
rative intre botcile de roire pe care al-
binele le aleg qi le pornesc sii le ingrijeasc5 chiar din stadiul d e ou
fa@ dk mle de salvare ; ei au aflat c5 p u t a t e a aceskra din u r n 5
este de numai 176,l mg f a v de 190,l mg a celor de roire, num5rul tu-
hletelor ovigene, la priimle, este de 141,9 fa@ de 1161,l (lacele de roire,
iar lunginma o ~ e l w de 2,87 nun fat5 de 3,28 mm.
De aceea botcile de salvare sint folosite in situatii de neinlocait.
De altfel, PnsBqi albinele coloniei, dup5 ce o astfel de mate5 de salvare
eclozioneazti, este fecundatZi si incepe sB depun5 ou5, aleg un loc potrivit
~ icresc
' una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta ingrijirea
~i hr5nirea specific5 pornqte din stadiul de ou. In acest scop Ti pun pe
fundul fiecareia o hranti ce p5trunde printr-un proces de osmoz5 pin5
la embrionul de sub coaja oului, iar apol, la aparitia larvei o hriinesc
abundent cu lsptiqor special, obtinind asrtfel o matc5 de mare valoare, .
la fel & cele de roire. S n t a~a-ziselebotci ~i m5ki de schimbare lini~titii,
m5tci care sint mari, viguroase, cu multe tubulete ovigene, deci prolifice,
cu o rezislten@ deosebit5 la boli $i o longevitate mare. D U N ce aseme-
nea matcg apare in colonie, se imperecheazs incepind s5 depunii ou5, iar
cea mica si nevaloroasii obtinua din b&i d~! salvare, dispare.
Pentru studiul nostru insii, neavind timp ca sii urmlirim in intre-
gime acest proces in stupul de observatie, vom proceda la Pnlocuirea
acestor b&ci de salvare, fie cu una din cele de schimbare linigtit.5, dacil
5 t h cii se aflg una disponibilg Tntr-o colonie din prisad, fie cu o mate8
gata fecundatg, a ciirei activitate s5 o putem urmiiri. Vom alege solutia
din urmg.
I
- Dar de ce sii nu folosim in locul m5tcilor de salvare una din
botcile mari qi frumoase din cele de roire, ce le-am gisit in sltupul deja
roit ? intreabg un tiniir apicultor.
- In stupgritul sistematic urm5rim ca roirea natural3 corespunzg-
toare instinctului de reproducere a speciei sS fie d t mai redud, pentru
a nu compromilte productia de miere prin fragmentarea coloniilor puter-
nice, care pierd in acest fel tocmai albinele tinere si o mare parte din
albinele culegiitoare. Cum acest instinct este ereditar, d a d vom folosi
botci de roire pentru a fnlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
ele inclinarea spre roit, aptitudine pe care noi o comibatem, deoarece '
este unul din indidi negativi ai selectiei mitcilor.
In schimb, folosind botci de schimbare lini#itli reducem partial
acest instinct. Selectionind colonii din cele neroitoare un vestit apicultor
francez, Sibenthal, n-a mai avut nici o gtijg c5 s?tupii l5sati pe munte
vor roi, ~i i-a vizitat mai rar. Coloniile sale. igi schimbau singure m5tcile
la doi ani asa Tncit in 40 de ani in care a urm5rit aceastA problem5 n-a
avut nici un roi. Pentru a - ~ ip5stra ins8 intact5 aceastA calitate, el si-a
tinut stvpii la 1 600 m altitu'dine, untle nu se urc5 alti roi nahrali, pen-
tru ca prin imperechere cu miitcile lui, d - i strice liniile de seleeie
izolate a+a de bine acolo sus. Dupii cele constatate de fratii Ruttner fn
1971 nu numai altitudinile sau dep5rtiirile pin5 la 8 km sinrt sigure in
aceastg privinp, ci mai ales izolarea de alte stupini, are hsemng'tate.
Coloniile care-si schimbii linistit m5tcile sint recunoscute ca foarte
productive ; s-au viizut deseori colonii din aceastii categorie care-gi
p5streaz5 o a doua matc8 mult timp dup5 ce matca t M r 5 s-a Pmpere-
cheat, m5rind astfel mult populatia acelor stupi si obtinfnd Pn mnse-
tin* productii mari de miere si polen.
Botcile de schimbare linistit5 dau miitci foarte bune gi bcmai
de aceea, dac5 am izbutit s5 giisim Pn prisac5 o colonie cu adtfel de
botci, e bine s8 inlocuim cu ele pe cele de salvare. Aceasti4 operatie o
vom face astfel : inl5tur5m botcile mici sau matca mic5 ie~it.3din bot-
cile de salvare si 18siim colonia orfan5 timp d e trei zile, pentru ca ulti-
mile ouii d eclozioneze. Trei zile dup5 aceasta, distrugem toate botcile
de salvare clBdite in acest timp, dup5 care altoim pe fagurele de cuib
o botcii de ,,inlocuire linistiti". In acest scop botca cea bun& a i a t g din
fagurele pe care se afl5, va avea o poeiune micg din fagure denumit
ca'lctiul botcii. Concomitentt, in fagurele din cuib facem o tiIietu~-5cu un
perimetru exact cit cilciiul botcii bune, inoft s8 se mat4 introduce acolo,
fn spatiul creat ; aceasti botcii se pune in poziqe verticalg, putin mai
afarg de suprafab fagurelui, sau chiar lipit5 de acesta, dar ltotdeauna
J
,

cu virful liber, ca matca s&-poat5 i e ~ u$or


i la eclodare. Operatia t ~ e b u i e
f ~ c u t 3cu toat8 atentia pentru ca s3 nu se deforrneze virful botcii altoite.
DupS 1-2 dle, va apare o matc8 foarte bung, voluminoas8, prolifici, -
longevivii, uneori chiar rnai bun5 ca una din cele de roire.
Dar dacii inltr-adevfir mfirimea botcilor are importanta ei In pri-
vinta greutatii m3tcilor la piirgsirea leagiinului natal, s i nu credeti c5
absolut toate botcile de Inlocuire linistita altoindu-le intr-o colonie Pn
locul celor de salvare, vor d a rezultate, iar in a1 doilea rind stuparul se
poa'te invela, Iolosind botci excesiv de lungi. In seledarea botcilor nu
numai faAorul de miirime si greutate trebuie s5 vii ghideze, ci si ele-
mentul de mare important5 care este ereditatea. Opiniile diferitilor cerce-
tiitori sint in divergent& In aceastg privint5 chiar dac5 tjrosi Pall spune
c i intr-adevgr miltcile mari triiiesc rnai mult si sinrt rnai rezistente
decit cele mici, nu trebuie sii generalizsm aceastii constatare. Dac5 la
aceea~izestre ereditar5 se adaug5 si cea de greutate +i miirime, va fi cu
atit rnai bine. Inlocuind botcile de salvare cu cele d e inlocuire linistit5,
Pntimpinim unele greutsti, ciici trebuie ciutati multi stupi pPn5 se gii-
segte o astfel de botc5 ; stuparul, se poate i n ~ e l afolosind drept bune
botci nenatural de lungi, care se datoresc unui accidenk, in special la
transportul in pastoral. Atunci multe larve din botci sint deplasate de
pe patul lor cu liipti~orpin5 aproape de virful botcii datorit5 trepldatiei
cglibriei. Albinele doki, pentm a le h i i n i ~i feri de rAtceli, prelun-
gesc pereQi botcii, iar cind o, ciipiicesc, in interior se afl5 larve care
au fl8minzit o bun5 bucat5 de bimp si deci viitoarea matcti va I de o
valoare scizut5.
Cind se face o transplantare de botci stuparul este obligat s5 ve-
rifice partida coloniei respective fnscris5 in reglstrul de partizi, spre a
vedea ce prcrductie a dat acea colonie de-a lungul timpului ; el satisface
astfel +i cerinta de urm5rire ereditarii.
- .Dm prin ce se deosebesc atunci botcile de roire fat5 de cele de
inlormire linistits ? m5 Pntreabti un alt tiniir apiculbr.
- In primul rind, botcile de roire sint in num5r mare ~i variate
ca dezvoltare, cgci albinele nu le cresc pe toate deodats ~i deci nu au
aceeqi vPrs-t8. Cele de inlocuire lini~tit5sint cel mult trei botci. Apoi
locul celor de roire este la baza fagurilor sau pe laturile lor, pe cind
cele de Pnlocuire se g5sesc uneori chiar in mijlwul fagurelui de cuib.
Botcile din categoria celor de ,,schimbare lini~tit5"le g5sim obis-
nuit in perioadele de dup5 roire, deci dup5 a doua decad5 a lui iulie yi
august; atunci cind mitcile dbosite de atita ouat in sezonul de virf, nu
rnai satisfiac albinele coloniei ; aceutea d,in unm5 Tor s5 le whimbe cu
toate cii mtitcile virstnice sfnt prezente si depun ou5. Numai albinele stiu
cit rnai este ea d e valoroasg ; c5ci nu le dau suficient5 substan@ ~ d elins
si de acem cltidesc botci si cresc a1t.Z matcii pornind de la stadiul de
ou. In acest m p hr5nesc larvele din plin ; ~ d q p iecllozionare se impere-
cheaz5, fncep s5 depunii ou5, si abia atunci dispare matca virstnic5 sau
bolnav5.
Aceste mtitci vor fi rnai bune dac5 vor fi crescute in perioadele
cind in naturii culesul nu a Pncetat cu totul. Cind nu este deloc cules iar
stuparul nu hdneste stimulent coloniile ce urmeaz5 sii creasc5 mtitci,
'a1rseJOulBw n l ~ Jouno ~8 n8s ruaSolga rluaEe nes a~qsdFqp'aseo.uau ' a u p a q m ~
pglnqlna Joun saJwurln '[als.rJn arparu na r r o d s ~ug c%ua;avnslc! a~a3Sa.m = urs!ueN (,
e UUJ 301 ale ynado y+ueq.~odur! gqsaa3v 'all2 ynop yq!saaau -[ejur!u In1n-i
I
-!pug e ~ S E O S ~ W U e~nqgsal p p e - ea~edndurgnes e a . ~ ~ u o a o a u ~
'gaqeur aJqp ap Inlno eanaundap EI ap
e - g ~ :e ug s p ~ !em
d nes 'al8q.e~ ~ p q o qe a q s p p d ap alu!eu! mind n3
'eases e-ap eaa - aurlqln JET 'a-11 e en!z UUJ301 a n aa;rg~!dgu eaaup e-ap
eaa : !qoq ug JolaaJel e!$!~ede el ap aT!z p u p a~aurlndur y o nnqed ap
- ,,a~!pldgu" ap Inuawouag 301 a n p a p - ~ e ~ o d n o~ni!.[anuj a 'gqwly3s
- a d !Pi a-(aAJel ysug punqe y u ~ d'pqoq ap alpnqndaau! ug !nlno eanaund
-ap el ap !z eqdo e ap !ap3 ~nq!P~gse-[ 301 aJe ~ o ~ p q ot?a~!aydt?? q
*!aqgur aya=cq!I.l\ aqlur
-o~duroaqod pqoq n3 JolaureJ e a$Sn~q!~gaSp-u a3y0 ',urslueu ap s l a p s
!B gugqpq e a ~ dq s a eaqeur p q a nes ' q g u p e we-A a n 3 a ~ d s a p'poqsed
ug a1~rnpodsueJ?el poasapa y~durt$u~ as wrw 'gql~do?so$ a aAJq 83 JOI
e a q u y q 'aznea agwnue u ~ p'pup p u q e ~.rede~s p d 13!ur aI!aqy?
'alruro ap a x u r ~ e u rq m n u un ~ m s u r ~ as o j J O ~ I n p a p q ad upas as
-urn UUJ p a p !i !;3uny !em qurs aua;3!~o a ~ a $ a ~ n q nf atel l !em lurs aIeu!w
- o p q ~3!8;tq Enop a1m ya Euweasug 'Sun1 uawopqe ne aI%sur pug3
'n!znjq aumeo? gu!d qEno ap epeo!nad p u ~ 8
-unla~d' a ~ a y a a ~ a d wydnp
j aT!z e h a l p el ?no yundap ys dam1 aqllond
~ u j sa13 -aunq [em ala3 u!p JUJS a p ? p JET 'noi!?dt?l ap aTeqque3 aJew
!om o JOT Inpun3 ad undap pyop ataujqp '!%el q u ~ saIp$oq pula
.aJa!doJde JO-[ q m ~ ! pulnd aoJd!aaJ aliazlg3u~as mInqpn3
!y~n$aj u!p lrqa!nd p u p ad 'alenquaaa .Io.[!.IIIp.IadUIa$ .Io~!!.le!~ea asndxa
'qeptmdsns n q s aIa a3 pu!!j qep ' u y a q ~E J ~ U Oe~[ q o ~ da1 e ap aJsa y y i
-0~8ug.xo$saaa InqsoJ ! a1euo;3,exay auasap n s !O y e a 3 rw !no!na?xa !$wad
al-npugfio~8uUJ'gza$uamwo a1 alauyqp ' J O ~ eauryeur !J Je axq.rO
'awoleA errej ~ q g w gzeauo!zopa aJe3 d!p ',urur € 6 $pap ~ ne
nu am3 y q e ~ 8q aqy~gza~d 'p!ur a w o j aIaa u!p 18 q s g 8 ?so$ n v
-!Sun[ 'asaou!urn1oa '!nu ssapgp
a1 a l a u g p quapunqe salna u n el qwry3s u~ 8 z ~ el gujd 'y31u.x pur
aqsa J O ~eayeq!x?dm 'sap3 aqsa nu ynnqeu ug pu53 P Z ap
~ alsa Iew
-JOU pour u j J O ~ea?qpede3 JBJ '?E~OJ~UUJ q s a lnpung 'wur 9'8-8 ap 1n.q
- a m [ p m! 'ura -zI ap a p a w ur aqsa aolpqoq e g p n q e u eaur!8un?
-eJo$saDe ala a p ~ q a l
al~u!8~eurad ~eyyayoaun !i TnlnqFn3 ~ o l u n 8 e ej so! ap vau@wur ad qp
-913 qujs aq0.I ap alpqoq qu.x!yas q ! !uyaa~ !~n;3ej !op agu!p - [ n ~ a a ~ q u r
ui aq~puadsns$ u p !i qln3 u p a.xn;3ej jnun e i e p ~ d n sad 'snds !am we
urn:, 'aq[ppp qujs tgp#rug anaqur!yas ap alas ! gpalpaa aqsa un3ey a d .
rol e!$!zod 'a$ap-d3unl !em eaa3 .rep 'xCaqs ap p e w apu* Joun a m q g u
-yurase quis ala ! gux~ojea qeo? ~ u yuFurease r as a~pqoq'$uandv
-qsdseo~du q o d 14 ~ q w eap u gs qnur
ap qndaauj no a p o l j le! '!S.o~aurnu yn3eur yoquyq, 3wgde ne y3eslJd
u j !O dnqs u! p u p 'a~eoqgur~n B J B A ~ U I I J ~U! a l e q u r q x ~3 JOA ala 'asam
a1 alau!q@ gzne3 ap a ~ e ~ a d su!~ py x p ~ o y 3'guaynjns a ~ a y m a d u r r
o n~quadp g u g q ~u!$nd ujs 'ywyn[aJdm~ ur y o 't33'eq~d UUJ x; 'g?uap
- m q ~uJlnd ~m aqsa J O ~ aqugJy pun3-e ! g u m 0 3 UUJ aqn3sam
a ad
pu!~yd lopads ur 'ano+ga~jsg,wirtgdap ad q u nu ~ n'ep a1 a1a m qqeqlnzan
t
.
s .

I
patra zi de la cgplicire ; glandele serigene ale nimfei secret24 o sub-
stan@ care in contact cu aerul intilreste firul m8tfisos. fn s f i r ~ i t , in
preziua eclodtirii, glandele mandibulare secreti o su;bstantCi care in-
moaie vfrful botcii, .ce cap5tii o culoare mai deschiss. Dac2 albinele nu
vor inc2 s3 elibereze matca care a ajuns la maturitate, ele ingroqii ca-
pstul in aceewi mZisurii in care prizomiera il roade pe dinsuntru. Cind
ele nu fac aceasti3 operatie, matca roada circular c5p5celu1, i q i n d la
luming. In privinta hranei larvelor d e matc5, aceasta fiind o pmblemCi
legat5 de cresterea acesltora pe cale raturalg, sau artificial& vom da
mai departe explicatii largi in lectia despre ,,nutrifie 9 metabdiam".
Pentru a face ins2 un studiu comparativ in privinta infgtisgrii
mtitcii, scoatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
~i introducem un fagure cu matca lui, cu albinele acoperitoare, scos
dintr-un stup oarecare, c5mia in schirnb ii dtim fagurele cu botci din
stupvl d e ohervatie (de pe care ins5 periem incet in fata urdinisului
albinele, care vor intra toate in nucleul lor).
Pentru a inliitura mirosul diferentiat intre albinele strCiine si cele
ale stupului de observatie, pulveridm ~i pe unele si pe celelalte cu un
sirop parfumat, iar ca precautie introducem matca provizoriu intr-o co-
livie automats, din care albinele o vor elibera in unnBtoarele ore, dac5
la orificiul de @ire s-a pus o foit5 de fagure artificial, pe care ele il
rod repede.
MZ msrginesc deocarndata numai la acest mijloc simplu de in-
troducere a unei mBtci intr-o colonie, c5ci aici avem o situatie special5 :
un nucleu lipsit de mat& in mod provizoriu care-si crestea botci de
salvare, ~i cCiruia i se ia aceast5 ultim5 n5dejde de a-si c r e ~ t eo altg
matc5, primeste curind o mate5 in colivie. MBsurile care trebuie luate
sint usoare si fBrCi risc. Cu totul altele vor fi ins5 mtisurile care se iau
atunci cind se introduce o mate5 nou5 intr-o colonie mare, ceea ce
vom artita pe larg mai tirziu la ,,cresterea ;i introducdea mtitcilor", din
capitolul ,,Tehnologia apicolBK.
Dup5 trecerea a 24 de ore de la aceste sncdificilri f5aute in stupul
de observatie, matca ~ i - aluat in primire sarcina. Atunci, deschizind din
nou obloanele, am putut s5 continutim studiul comparativ intre aceastii
femel5 fecundatti ~i allbinele lucrtitoare.
MATCA.
CASTA FEMELEI FECUNDATE

- Priviti aceastg fiinw unicii in comunitatea stupului, care con-


ditioneazg bun&starea oriciirei colonii nomale din prisacz (fig. 7). Ea
are capul cu un profil triunghiiular fa@ de cel aproape sferic a1 trintori-
lor ~i eel intermediar intre cele dou6 tipuri, pe care-1 au lucr5toarele.
Abdomenul siiu are o lungime de 15-18 mrn fa@ de 10 nun a1
lucrgtoarelor. Ea nu are coyulete la picioarele posterioare.
Dac5 s-ar privi la microscop unul din aceste picioare, s-ar observa
clar un rudiment de co~ulet,ceea ce dovedeste cZi pe parcursul perfec-

Fig. 7. - Ma,ka iwonjuraG de albinele curtence ce


o fng~ijesc:
1 - matca ; 2 @I 3 -albine i n ~ l t o a w;
care puiebul a eclozat.
4 - alveole din
tionsrii ~i evolutiei speciei, matca a avuit +i ea odat5 co~ulete- care
nefiind folosite, intmcit sarcina ei a r5mas daar de a procrea -, au
dispsrut.
Culoarea m5Mi este deosebi'ti de cea a albindor inlconjurZtoa~esi
diferii de la rasg la rasii ; cele de ras5 italianii au o culoare galbenii pre-
dominant5 a segmentelor aibdominale ; cele caucaziene sint cenusii ;
egiptenele au segmentele rosii, iar cele din rasa comung din Franta sint
negre (fig. 2).
Greutatea m5tcii romAneqti - dup5 studiile fgcdte de N. Foti
- este in medie de 196-200 mg fat5 de 100 mg cit are o albin5. Cind
au fost hrrinite insuficient in stadiul larvar, ele cintsresc 152-185 -mg
si chiar mai putin, cum am mai amintit. Cercet5torii au dtabilit c5
atunci cind cantitstile de hranri sint rnai insemnate, greutatea mstcilor
creste, cint5rite imediat dup6 eclodare.
De asemenea, greutatea miitcilor imperecheate si cantitatea puie-
tului c6p5cit sint cu atit rnai mari, cu oit hrana care o primesc de la
albinele curtence inconjurgtoare este inai abundent5. Greutatea lor creste
pin5 la finele lunii mai, iar suprafala puietului c5p5cit in elipsele fagu-
rilor de cuib este concordant6 pin5 la jum6tatea lunii iunie. Se dovede~te
prin aceasta, incri odati. importanta hranei dalt5 nu numai in srtadiul
larvar, dar rnai ales cind ea a ajuns ma8tur6 si i ~ indepline~te
i sarcina
de procreatie.
Aceast5 crestere in greutate in lunile de var5 a m5tcii fecundat5
e greu s5 o punem pe seama hranei, far2 a socoti cantitatea mare de
ou5 din ovare.
Deosebirile cele rnai importinte ,intre mate5 +i albinele coloniei
sint cele ale organelor interne.
Creierul mgtcii, cornparat cu al aunei albine lucr5toare este cu mult
rnai mic. Prin specificitatea rolului ce 41 are matca de indeplinit in
colonie, rezumindu-si adivirtatea numai la opera< d e ' procrea$ie, este
explicabil6 aceast5 diferent5 in minus a creierului,, c5ci albina de-a
lungul milioanelor de ani a avut ocazii imense s% se loveasc5 de anumite
opreliqti, pe care pin3 la urrn5 le-a putut ocoli. Acestea s-au r5sfrint
asupra celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum f5r5 s5-qi fi
inmultit num5rul neuronilor, pe cind cel a1 mgteii nefiind supus efor-
turilor cerute de siituatii variaite si vitrege a'riirnis mic.
In schimb, glandele mandibulare ale miitcii ~ i r r tmult rnai dezvol-
tate fat5 de cele ale lucr5toarelor, c5ci ele indeplinesc sarcini rnai nume-
roase in viata coloniei. Ele secret5 acea substan$Z de matcti cu caracter
hormonal, ce constituie elementul principal de coeziune a comunitiitii,
despre care vom vorM la anatomfa albinei cind vow explica sistemul
nervos, cel hormonal ~i enzimatic.
Gusa m5tcii este cu 500/0 mai mic5, deoarece ea. nu are nevoie
s 5 - ~ ifac5 un delpoziit alimentar, fiinid hr5nit.8 continuu de grupul albi-
nelor insotitoqe ~i care au grijii de toate nevoile ei. Penrtru acela~i
motiv stomacul sZu e redus, ea consumind aproape permanent secretii
glandulare ~i hran5 mult prelucrat5 care nu lass reziduuri. Numai foarte
rar, si rnai cu seam5 in timpul iernii, ea consum5 foarte puling miere
din gusa albinelor insotitoare.
0 alt5 deosebire se o h v 5 la acul m6tcii. Aceasba are numad
, trei zimti marginali fat5 ,he cei zece ai albinelor lucr5bare. Este
rnai lung, c5ci se 'crede c5 ii serveste la , a r a n j a m pozitionalti a
ou5lor depuse in alveolele fagurilor din cuib. Forma lui este putin fn-
covoiat5, asemsnstoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a putea,
: la nevoie, s5-1 implinte in corpul unei m 3 k i pivale. In asemenea impre-
jur5ri inrtre m 5 k i se d m lulpte indfrjite, lvpte care au rolul de a asigura
coloniei o mam5 viguroas6.
Organul s6u de' repoductie este cel rnai important a1 fiintei sale.
El este alc5tuit din dou5 ovare in form5 de pars, de culoare alb-sidefie,
care se sirtueai5 s u b diafragma dorsal5 a abdomenului, ocupind cea
rnai mare parte a acestuia (fig. 8).
Ovarul m5soars ca lungime 5-6 mm, iar ca 16time 3-4 mm. El
are un inveli? subtire intesat de numeroase traheole care pstrund si in-
conjoarg fiecare din nv3meroasele sale tubulete ovigene. Acestea din urm8
denumite si ovariole sint in num5r variat d e la matcg la mat&, in direct5
leg5tur5 cu originea sa, gi rnai ales cu conditiile
de intretinere in stadiul larvar si a depozitului
de secretie glandular5 caTe este liipti~orulde
matc5 pe care doicile il depun pe fundul mbotci-
lor, inainte ca ele s5 fie c8pScite.
.Obisnuit, num5rul tubuletelor ovigene
este de 160-250, dar s-au g5sit m5tci de eali-
tate superioara care aveau mult rnai multe,
rnai ales cin'd apicultorui cresc5tor apIic5 o
metod5 special5 d e transvatare dub16 a larve-
lor in botci, asa cum vom explica la capi.tolu1
,,tehnica de cre~terea ?nGtcilor((.
In a c e e a ~ im5sur5 se demoltfi si vezica
s p e m z a t i ~ 6 depozitul
~ in care stau stratifi.ca\i
spermatozoizii trintorilor ce iau parte la impe-
recherea m8tcii ; lingti spermatec5 se afl5 o
1
gland5 anex8 a c5rei secretie ajut5 la contractia
orificiului de iesire a spermatozoizilor .pentru
fecundarea ou8lor.
0 alt5 deosebire ictre mat& ~i albine
const5 in mirosul s5u caracteristic, difer5 de
l a matc5 la 'matcs, imprimindu-1 intregii colo- '
nii, fagurilor si chi= stupului in cuprinsul ssu.
'El este u n protlus complex aL aparatului r e p o -
ducGtor, cu continutul S ~ Uneomogen a1 vezicei
spermatice. El provine de' la seria de trintori
cu care ea s-a imperecheat ia zborul de nunt3.
In acest complex intr5 o secretie produs3 de F i g . 8.
glandele sale mandibulare, descoperit5 de cer- 1
3
- ovarul ; 2 - oviductu~;
- vezica spermatich ; 4 -
cetgtorul englez I. Butler, denumind-o substant6 vaginul ; 5 - orificiul vaginal
de matcii. Desmperirea h i Butler coincide cu cea a cexetstoarei franceze
J. Paine care considers substanta un feromon.
Dupii noile observatii ale savantului F. Rubtner acest feromon
a1 glandelor mandi~bulareindeplinqte dou5 functii bine distincte intre
ele : functia de regulator a1 vietii sooiale din interiorul coloniei gi aceea
de substant3 sexual atractivil in aer liber. Cind o m&c5 chiar b3trfn3
este suspendat3 gi, ridicatii cu un balon la 15 m, dm5 e in curs de ouat,
poate - chiar dup3 5 minute - s3 fie puternic atractiv3 pentru trintori.
Substanta sau feromonul, indiferenlt cum va fi denumiG, apare
pe lcorpul uniltoii d u p l 3 4 zile de la igirea ei din lbotca natal5, iar can-
titatea sa creyte pe milsur3 ce matca - dupli imperecherile repetate -
a inceput s5 depun5 ouli in cuib. Din ace1 moment, ea reprezint.5 in
colonie factorul principal de reproducere si de coeziune a comunitiitii.
Subtanta este lins3 de pe capul ~i corpul s5iu de albinele ce o
i m n j o a r 3 - de oele rnai virs'tnitx - cki' cele tinere au sarcina s p -
cia15 de a o hrini in permanenw ; ele isi transmit din gur5 in gur3
aceast5 substant5 deveniitii astfel elemenrt circulatoriu, pin5 la ultima
albin5 din cel rnai indepartat colt a1 stupului, care sesiseaz5 astfel pre-
zenta ei in stup.
Cercetitorii au cintilrit productia acestei substante si au g3sit c3
o mate3 virgin3 la 3-4 zile du* eclodarea din botcii are 7,20 micro-
grame. Dup8 zece zile se m5reste la 132,5 micrograrne, iar dup3 im-
perechere si la 3-4 s3pt5mini de ouat are 149,62 microgramei). bn schimb
cele bgtrine, epuizate, mai au numai 18,25 micrograme, ceea ce determin3
colonia d d3tleaski botci de schtmbare linigtitii a miTtcii.
Cu cit larva de matc5 a primilt mai mult liiptisor, cu atit la maturi-
tate ea va oferi albinelor coloniei o mai mare cantitate de substant3
ca s3 o ling5 de pe corpul ei.
Aceastg su,bstan@ hormonal5 foarte persistentii are un rol de
mesaj chimic, de atractie fa@ de albinele coloniei. Ea este in acelasi
timp atr5g;toax-e pentru trintori in perioada roitului ~i este atit de
p e r s i s t e d , incit mirosul s5u il pSstreaz5 un timp chiar cadavrul m5tcii.
De aceea este bine s5 nu aruncati m5tcile, ci s5 le pZistrati intr-un borcan
bine Inchis pentru a semi in unele imprejur5ri grele unei colonii orfane,
intr-un moment cind in cuib nu sint nici ou5, nici larve si in prisacg
nu zboar3 nici un trin~tor.In atari imprejursri colonia devine bezmetic3,
adic5 i ~ alege i la inceput citeva albine care s5 depun3 ou5 dar din
acestea se nasc numai trintori ducind colonia la pieire. Dac5 ins5 stu-
parul leag3 cu o sirmulit5 cadavrul unei m5tci moarta de curfnd si il
suspend3 in intervalul dintre doi faguri din cuib, albinele considera
cCi au makc2 si nu cl5desc botci, iar ovarele albinelor n u se dezvoEtA
ca sli poau depun5 ou3 in fagurii cuibului. Desigur aceastil situatie nu
poate fi de durah3, c5ci dup5 un timp de 10-15 zile albinele v5d c3
s-au inselat. In schimlb, stupawl p a t e pin3 atunci s3-si procure o mabcii
gata fecundati si colonia s5-si poat5 reg5si echilibrul biologic, contti-
nuindu-si viata normal.
') un microgram este egal cu a rnta parte dl61 gram.
Cind o colonie r5mine pe nea6eptate fSr5 mat&, se produce o
mare neliniiste, o hl~burare,o alarm& Albinele inrceteazii penltru un timp
orice activitak de cu'les, de adunare a ne&amlui gi p r e l w a r e a lui in
miere ~i cu atilt mai puvn polen.
Afar5 de doici care nu lasa puietul f2r5 ingrijire, toate celelalte
se mobilizeaz5 in csutarea dispgrutei. fmpr5~tiatepe peretii stupului,
m* ales pe cel frofltal, albinele emit n i ~ t esunete de disperare, de
agitatie, in interiorul si .exteriorul stupului. Dacii atunci matca este
retrocedat5, fiicele sale manifest3 o v5dit3 satisfactie, o mingiie, o
alimenkazs, lo lourat5 +i towat2 di&rug ,boltcileSncepute.
0 altg particularitate a m5tcii sint anumite sunete pe care le
emirte Pn anu~lliite imprejursri, cum sint cele care vestesc c5 inltr-o
colonie se fac preg5tiri pentru roiul ce va pleca chiar a doua zi.
Un sunet de alarm5 si de plinset il scoate ~i o matc5 str5in5,
care din gre~ealri nimere~teintr-un stup vecin, cind se intoame din
zborul de imperechere. E ca un semnal prelung si repetdt, auzit clar si
din afara stupului, incit un apicukor atent poate interveni s5 o salveze
de la o moante sigur5. In acest scop el deschide stupul, afl5 matca
inghemuitg de citeva zeci de albine, ghemulet pe care dac5 il arunc5
intr-o farfurie cu ap5, albinele despresoarii prizoniera pe care stuparul
o spa15 h n e in ap5 ca sii piar5 mirosul de venin ce-1 are pe corp, ~i
oferind-o in colivie, ea p a t e folosi la un stup orfan.
Longevitatea m5tcii este o marcanti deosebire fa@ de albinele
lucr5toare. Ea poate trai 3-4 ani, iar un mare crescator de miltci din
S.U.A. - Smith - a tinut o matc5 experimental pin5 la opt ani, fiind
inc5 f ecundri.
Illlteresanrt este la ea ~i o particularitate deosebitii, de data aceasta
de ordin psihic ; cea de vr5jm5sie crunt5 pin2 la moarte ce o are fat5
de rivalele a r e apar in stqp sau care sint img in b t c i , in stare nimfal5.
Se b5nuiegte c5 aceast5 rivalitate este generat3 de anumite glande aflate
pe abdomenul lor. Cercet5korii au acoperirt abdomenul cu un lac $i au
extirpat unor m5tci ~i glandele lpr mandibulare generabare de sub-
s t a n p alanmanbe; ale nu s-au mai vr2jrm5sit, ci ~ a utrait pa+nic ; d n d
d s-au m5rginilt numa4 la operatia de extrirpare a aceslmr glande far2
s5 mai s i lacuiasc5 arbdwmenuil, vrAjm5gia a fost activii si lupta a fnceput
intre rivale ; s-a tras deci concluzia c5 pe abdomen existg o substan@
care mai trebuie ink5 examinat2 ~i care genereazi vr5jma~ia.
Ownuit, in astfel de incleytgri fatale, moare matca virstnid
deoarece in afar5 de faptul c5 puterile sale sint slaibe fatg de una tPngr5
care vrea s5-i ia locul in colonie, vezica sa cu venin e de mult timp
atrofim. lIn schimb, cea tin5r5 o poate infringe cu acul, paralizind-o
initial cu veninul sau activ. De asemenea, matca atac5 @ pe rivalele in
devenire yi care-si dorm inc5 somnul nimfal in botci. D a d albinele
coloniei, ce stau obisnuit de-o park ca spectabare la &el de inciiierilri,
nu o opresc sa ucid5 pe cele care sint incii in botci, matca tfnilrit isi
i m e ml cu ventin , p i n peretele de cear5 a fiec3rei M i , ucigPnd m l o
pe aceste nevinovate. Apoi albinele completeazii restul : rod lateral
peretele botcilor, scot afar5 cadavrele, le sug limfa, gi avide de lgptisor

:.
$
,:
,
:.:,.$.:.
..,.,.
\.
,, y*:?.:.
-i$P : ;.
'ti"
consum5 cu l5comie restul de brae ce st5 incti pe fundul botcilor, inc5
neconsumat integral de miitcile decedate.
Dacii mgtcile manifesa o atare inclinare la lupta contra rivalelor,
care sint r5puse cu veninul acului, nici odatg ele nu folosesc acul contra
vreunei albine, nici chiar cind albinele o atac5, ~i cu atit rnai putln
asupra omului care le tine in min5 si se p o d cu ele f5r8 menajamente.
Ar rnai fi d e lgmurit, pentru a termina acest mare capitol 'privitor
la matc2, de actul cel rnai important a1 vetii sale : cel a1 imperecherii
cu masculii fecundatori ~i felul cum depune ou5le. Aceste activit5ti ins5
privesc exclusiv intregul comunitiitii si El rezervgm la acea parite a stu-
diului nostru privind acest mare complex biologic care este colonia si
anume in lectia despre ,,sexul coloniei ;i mediul sbu ute7"in6.
fncheind cele expuse pin5 aici privitor la mgtci, rezum5m in citeva
cuvinte ce conditii trebuie s5 indeplineascii spre a fi consilderat5 matcii
bunii; sii depunii ou5 ci~trnai multe in concordant5 cu sezonul, pentru
ca pulterea coloniei sii fie maxim5 in pragul marelui cules ; dezvoltarea
.si 15rgirea elipselor cu puiet in cuib, f5r3 a l5sa alveole goale nefolosite ;
s5 intre in diapauzg de ouat cit rnai tirziu in toamnii, pentru a pregiiti
un mare contingent de allbine tinere care s5 treac5 czl bine iarna si sii
tr5iascii cel putin ping cuibul se reinnoie?te cu generatie nous de albine
tinere, care s5 inlocuiasc5 la timp pe cele uzate si b5trine ; sCi n u aibg o
i
Pnclinare a w n t u a t 5 la roit, stuparul avind grij5 s5 in$ervin5 la timp
18rgind cudbul si pninld la dispozitia albinelor elgditoare faguri noi d e
clgdit ; si aibii un eara&r blind ; sii nu fie prea sensibil5 la luming
atunci cind stulparul deschide stupul si cerceteaz5 fagurii si s5 nu-@ dea
drumul d e pe el, c5zind undeva unde s-ar piepde, asa cum sint de pild5
m5t~ciledin rasa comun5 dlin Franta.

Bolile m5tcii
Matca p a t e fi atacatg de boli specifice, despre care trebuie s5
vorbim inainte de a epuiza acest important capitol privitor la intltcii
si care se fncheie cu moartea ei. ,
Una din cele rnai periculoase boli despre care vom vorbi mai pe
larg in capiitolul despre bol'ile albinelor este nosemoza, cauzat.5 de para-
z i h l Nosema apis Z a d e r , lcalre se cantoneazii in inveli~ulintestinului
mijlolciu, deci s t m a c u l s5u, m grave tuhburEiri intr-o uniisur5 chiiar rnai
mare decit atunci cind atalcii lucr5toarele. Miitcile infestate experimental
au tr5i.t cu 35-75% rnai ,putin decit m5.tcile m.a,rtore.Din ce in ee eipsele
sale d e puiet din fagurii cuibului se tot mieoreazii ping cind colonia se
epuizeazii, dac5 gtuparul nu intervine la tiinp cu un tratament drastic
perxtru albine si prin schimbarea m5tcii. C. L. Farrar (S.U.A.) consider8
cB inlocuirile linistiite ale miitcilor de c5t.re albine au de multe ori la
bazii o infectie cu Nosema apis a m5tcii in proportie de 80 0/,,, iar pro-
ductia coloniei scade cu 24 o/,. Parazitul, atacind epiteliul intestinului
t si ventriculului ~i uneori chiar tubuletele malpighiene ce reprezint5 ri-
nichii insectei si chiar ovarul ei, determin5 pieirea miitcii dacg nu se
iau m5suri severe, pe care le vom descrie cu ocazia discutiirii bolilor
albinelor.
Melanoza este cauzat5 de ciuperca Melanosella nzors apis, ded bodd
rnicoticd, ~i e cea mai periculoasg p n t r u GinAtatea mBkii, ha18 care
p5rea alt5 dat5 frir5 important;, dar care in uLtimii ani a devenit pri-
mejdioas5. Melanoza, ciupercfi din farnilia h a t i a c e a e , clasa Hypho-
mpcetes, atac5 inCii albinde adult:, care se innegresc, ~i apoi trece la
1natc2i instalindu-se in aparatul reproducgtor ; ea se inmulteste prin
spori si i m u g u r i r e terminal5 sau laterals, deci asexuat5. Forma spo-
rilor este rohtntnd5 ~i s?nt fngjhititi oda'tti cu 15IJtisoml pe care il pri-
meste matca de la albinele insotitoare, fixindu-se in tubuletele ovigene
~i in cele douti ovidudte, care iau o culoare galben-inchis. Sporii sint
transportati de albinele culegtitoare ale mierii de man5. Odaki pstrunsi
in organismul m5tcii, incep sti se inmulteasc5, abdomenul se m5reste
considerabil si - in conswin@ - nici respiratia, nici digestia ~i nici
celelalte functii nu se mai fac normal. Matca, pierzinfdu-si puterile, pare
paralizat5 ; neputind s5 se tin5 pe fagure, ea cade pe fundul stupului,
unde fiind izolat5 moare. T r ~ t a m e n tdirect nu se poate aplica decit dac8
se mut5 stupina la un cules de nectar din flori ~i se extrage toatii
rnierea de mang aflatg in stup ~i care este infestatti de boa18 ; concomi-
tent, coloniei i se d5 o rnatc5 noug, dup5 ce s-au lualt mtisurile de igien5
prin flambarea interioarii a stupului si a accesoriilor lui, schimbarea
fagurilor care au fost cu miere de man5 si topirea lor.
Brauloza este o boa15 parazitarti a mtitcii datoriti vnui pzduche
Braula-coeca, care tot de albine este adus5 in stup, unde inmultind'u-se
repede ~i mult, inva2eazii in special matca. Este o dipter5 din genul
Braula, dupii diferite locuri unde s-a rtispindit in Europa si in special
in Ada. Parazitul are o culoare brun-roscat5, ,posedind la partea butcalii
o tromp5 pentru supt, pe care o introduce in cavitatea bucalti a albine-
lor sau mtitcii parazitatti. In special pe makcti, parazitii se acumuleaz5
cu zeciie si chiar sutele. Un cercetstor a gtisit pe o matc5 mai mult de
300 lde piidulchi, care se alimenteazti pe rind din hrana pe care abinele
doici din suita m5tcii i-o dau. fn ace1 moment sint acolo ~i parazitii care
consumii din hran;, ftirti ca matca s5 p a 6 f i indestulatii. In consecint8,
ea sltibe~te,oug din ce in ce mai putin, ~i dacg apicultorul nu intervine,
ea poate s5 piarti. Pri'duchele care are la picioarele anterioare niste
peri~orifini, gedilii regiunea bucalg a mtitcii, care regurgiteazg hrana
din p;u+ti, din care se ospiiteaz5 din plin parazitii. Ei sint observati usor,
c5ci stau pe bairwele rn8toii ~i alle albinelor; in sclhimb, cei de pe trinltori
se c a n t o n e d pe partea inferioar5 a toracelui, anmati, ~i nu pot fi inde-
piirtati de acolo.
Matca poate fi sc5pat5 de a c e ~ t iparaziti cu un penel fin de pidat,
muiat in miere de care ei se prind usor ; mai pot fi indepgrltati ~i cu
fum de tigar5, matca fiin'd introdus5 intr-run tub de sticl8 ; din nefericire,
matca retrocedatti coloniei sale poate fi respins5 din cauza mirosului de ,
tutun, care chiar dacii esrte' dat si unor albine, ele tot o resping. De
citiva ani ins% a aptirut un medicamenit bun care dti rezultate lbune in
lupta contra braulozei : este fenotiazina ce se gtiseste usor la farmaciile
veterinare. Substanta se prezintii sub form2 ~decristale cafenii-cenqii,
f 5 m~i r ~ s ,care se oxideaz5 in contad cu lumina si aerul. Se pun cDte
6 grame de fenotiazin5 Pn pachetele mici de hirtie de ziar ; cind afum5-
torul are csl-buni d e lernn bine incingi, pe acestia se q a z 5 un pachew1
se dau la primul stup 30 de puf5ituri ; apoi se trece la cel vecin, dindu-se'
acela$ numgr de pufgituri. Cum substanla Pnc5 fumeg5, operatia asupra
celor doi stupi se repet5, dindu-le fiec5ruia cSte alte 20 de pufBituri.
M i , in <total,fiecare famdlie primeqte 50 de pufsituri, duM care lurdinisul
se inchide 10 minute.
Cum inai~lltede aceast5 operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar, piididuwhii ametiti cad pe aeesta, iar mai ales dac5 ramele s t u p l u i sint
putin mai distantate prin rdragerea in prealabil a dou5 rame marginale.
Se scoate apoi ziarul +i se arde. Operatia se repet5 astfel la toti stupii
atacati de paraziti, folosind cite 6 g substanw la fiecare doi stupi.
Parazitul a avut ins5 grij5 ca s5 depun5 inaillrte ou5 si larve sub
ciip5celele fagurilor cu miere, unde ele fac adevsrate tunele de ltrecere
~i cu afurn5tom1, care are la virf un prelungitor, ca s5 intre in urullinig,
s i unde fumul nu le atacri. De aceea, apicultorul cmpleteazg tratamen-
tul prin descBp5cirea acestor faguri. Mierea cu c5p3celele respective se
fierbe, si se foloseste la otet sau hidromel. Pentru a nu fi r5mas larve
nedescoperirte, este bine ca afumarea cu fenotiazin5 s5 se r e p d e dup%
7 zile in care timp larvele au ajuns la maturitate si pot deci fi ucise.
Lupta contra acestor paraziti trebuie dus5 cu toat5 seriozitatea, ciici
vehimleazri ~i boala nosemoza.
Prof. Carlo Vidano (Itdia) ~ecomand5o metod5 ,,biol~gi-B'~ de com-
batere a brauIozei ~i anume descCip5cirea obligatorie a fagurilor cu
miere in perioada de maxim5 dezvoltare a @duchilor iulie-august. Asltfel,
majoritatea acestora lsint distrusi.
Dintre bolile de care sufer5 mstcile, aminhim ~i unele anomalii
care apar in decursul vietii lor, asupra c5rora stuparul nu poate inter-
veni pen~trzla le indrepta, decit d a d schimbg matca cu una normal%,
si astfel colonia sk$i continue viepirea. Obisnuit, abinele au ins5 grij5
s5 le schimbe, crescind m5tci noi pe calea fnlocuirii linistite. Astfel de
boli apar la mBtcile mai virstnice prin atrofierea ovarelor, obstruarea
ovidudelor, w i n calcifierea valmlei vaginale, prin nedezvoltarea ova-
relor, prin infundarea cu mucus spermal a c5ilor ce duc spre spermatecg,
prin degenerarea sperrnatozoizilor etc. fn toate aceste ocazii stuparul nu
trebuie sB ezite la sacrificarea mBtcii afedate si fnlocuirea ei cu una
s5nBtoasil. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc
in coloniile cele rnai bune, evitind pe cit posibil inrudirile prea apropiate
care au consecinte grave. 0 Machensen, (S. U. A.) crescind m5tci din
aceea~ilinie qi deci s t r b s inrudite, a observat c5 dupg opt generatii
coloniile au fosit desfiintate singure.
I
Trebuie evitata asezarea stupinei in loeuri umede, prea urnbrite.
I
deoarece un atare mediu cauzeaz5 adesea boli grave, care in primul
rind ating matca, eleinentul cel rnai sensibil din colonie; pentru c8 este
supus3 la mari eforturi.

Moartea mgtcii
Moartea m6tcii in afar5 de ;bolile descrise rnai poate fi accidentalti,
aldeseori cauzatZi chiar de stupar, printr-o ~compm-tare neakntA sau
brutalti, cu ocazia cercetgrii coloniei. Ea este foarte sensijbil5 la lovituri,
si chiar dac5 este numai usor r8nit.3, albinele .cl5desc curind botci de
inlocuire lini~titti.Trebuie s5 se lucreze cu cit rnai putin fum, asa cum
am rnai spus si numai atunci cind ele sint iritate din anumite cauze ~i
anume : cind se deschilde stupul inainte ca allbinele sti fi i n c e p t acti-
vitatea de dimineatti ; cind in naturii timpul este furtunos si sint des-
c5rciiri electrice ; cind in stupin5 s-a iscat furtisag etc. In locul fumu-
lui sii se f o l o s e a d un pulverimtor cu ap5 in jet fin qi, pe cit ate posibil,
s5 se lucreze su~bcortul-umbrel5 protectoare care nu numai cti a N r 8
de vint si burniw, dar nu ing5duie allbinelor str5ine s5 aparti si s5 intre
in stupul deschis. In atari crcazii, matca, care este sensibilti la fum ~i
zgomotele deschiderii capacului si podisorului, incepe s8 fug8 pe faguri
cgutind s5 se ascundti. iar albinele v5zind-o farti insotitoarele ei obis-
nuite. o consider5 str5in5 ; este suficient ca una din cele b5trine rnai
biinuitoare sii o urm5reasc5, prinzind-o de un picior sau sB se arunce
asupra ei, &idefndat8 se h m e a z 8 i n jzlrul s8u .un m mu let d e 6-10
albine care nu rnai pot controla dac5 este mama lor sau o str5in5 ;
mirosul de alarm5 ce-1 dwgaj8 unele din eye, precurnp5qte probabil
sulbstanta de matc5 ~i stringind-o in ghemulet, in special aMsindu-i
abdomenul, ea moare, c5ci cu cit o inghesuie rnai intens cu atit mis-
c5rile sale respiratorii sint rnai fncete ~i se sufm5.
NiciodatZi albinele nu o ucid implintind acul cu venin in corpul
ei ; este posibil ca in inv5lm8~ealaiscatil, unele s3 o creadii o boa* $i
sti o accidenteze direct. In schimb, acolo doming un miros persistent de
venin care imprqcat si pe corpul ei, fi provoac5 moartea. De aceea,
cind stuparul este sesizat c5 matca coloniei este prins8 in ghernulet,
sesizare ce o face auzind sunetele ce ea le scoate, o poate salva, f8r8
a c5uta s5 o depresoare indep8rtind albinele cu mina, ci aruncti intregul
ghemulet intr-o farfurie cu ap5. Albinele, speriate de innec, o despre-
soarti de indatti. Apa spa18 totodata veninul de pe ea qi punin'cl-o fntr-o
colivie automat5, albinele o vor elibera dup5 citeva ore, si p a t e sBgi
continue activitatea.

47
Dac5 a fost molestat3 prea mult In ghemdlet, ea mai trliieste putin
timp, dar albinele dac5 vlid c3 ea nu mai elibereaz5 atita substan@ ca ,
sA ajungg tufturor, cliidesc botci qi o fnlocuiesc, dup5 ce noua mate5 a
inceput sii depun3 ouii.
De asemenea, refuml m5tcii de a p5r3si stupul odatii cu roiul i e ~ i t ,
irit3 albinele. Ele se reintorc atunci in stup pentru ca a doua zi s3 iasii
din nou fn roi ; dac5 qi de data aceasta ea refuz5, e ucisg prin ghemu-
let, iar colonia va roi a opts zi dup3 ce in stup a aplirut o nouii mete5
din numeroasele botci de roire din care o serie de miitci tinere i+ asteapt5
rindcul le eclozare.
0 gresealii f3cut5 de stupar este aceea cinld, scotind ramele din stup .
pentru control, reazemii ramele de peretele stupului in loc sg le aseze
in lBdita portativii cu capac. Puse rezemate afar3 ling5 peretele stupului,
este posibil ca matca s5 fie pe una din rame ; ea trece neobservatii pe
perete si se r3tiiceqte definitiv cfnd rama este pus5 la locul ei in stup.
Reamintim si o altg gresal5 ce poate due@la pierderea m3tcii -
atunci cind controlul miitcii de pe ramele scoase nu se face deasupra
stupului, ci in afara perimetrului acestuia, iar matca ciizind jos prin
iarb5 este sigur pierdwtg. Alte ori, speriattii, poate s8-si ia zborul de pe
fagurele pe care stuparul 11 tine in minii. In atare ocazie el pune repede
raiele la loc, las5 stupul deschis citeva minute, iar matca c51iiuzitti de
mirosul cunoscut a1 s t u p l u i ori intrii pe urdinis, ori se asazii printre
albinele aflate pe stupul deschis.
Accidentarea mgtcilor poate surveni $1 la un transport a1 stupilor
cu avioane supersonice. Mai mult chiar, au murit mgtci chiar in stupii
unei prisiici din directa apropiere a aeroportului Orli (Franta), datorit5
vibratiilor puternice ale aerulzli ~i zgomotelor create la decolare.
TRINTORII.
CASTA IVTASCULILOR FECUNDATORI

Privind prin geamul stupului de observatie la un fagure de curind


clZidit, unul din tinerii apicultori oibserv5 cii nu toate alveolele sint
egale. Un num5r redus din ele erau rnai mari, rnai cu seam8 in partea
de jos a fagurelui si mii intreabii care este cauza acestei abateri.
- Oferind albinelor faguri artifiaiali pentru cladit ale cfiror baze
alveolare imprimate in foile de cearii sint perfect uniforme cu funduri
prizmatice romboide, albinele cl3ditoare modific5 o parte din ele lgr-
gindu-le. De uncle initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
special cele din partea de jos a foii de fagure artificial. In aceste alveole
miirite albinele cresc trintorii care sint rnai mari decit albinele Iucrg-
toare ; ei miisoar8 in lungime 16 mm fat3 de 12 mm cit au lucrg-
todrele, iar greutatea lor este aproape dubl5, ciici un trfntor cint3rest.e
230 rng fat% de 125 mg cit are o albinii. Trintorii diferii deci mult fatA
de lucriitoare ; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de zile de la depu-
nerea oului in alveola natal%, pe cind o allbinti ajunge la maturitate in
21 zile ; cgpiicelul larvelor de trintor este bombat faw de nivelul plat
a1 c3p5celelor de 1ucrMoare ; astfel nimfele de sub cgp3cel au o suprafav
rnai mare de respiratie, necesitind o proportie miiritii de oxigen care
p5trunde sub c5piicele prin orificiile pe care acestea le au. La unele
rase albinele las5 ciip5celului de trintor un orificiu median mgrit, in
acela~iscop.
Privindu-i din punct de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
mari, bulbucati, cu vedere agerfi, cgci numgrul faptelor oculare num3r3
13 000 deci rnai mult ca dublu decit lucr5toarele.
0 particularitate deosebitii a ochilor de trintor - dupg H. Ruttner
- este o adaptare a vederii lor pentru lumina cerului gi a d r i i cu
proPortia mare a acestei lumini cu raze ultraviolete qi albastre. Ochiul
lor contine in partea median5 si superioarg receptori nervovi exclusivi
penltru aceste dous categorii. Receptorii (penrtru culorile verde si galben
sint in numiit. rnai redus decit la lucrgtoare, c5ci albinele culeggtoare
trebuie s5 se orienteze in cgutarea florilor cu nectar qi dupg diferitele
culori pe care acestea le prezintg, pe cind trintorii au nevoie sii recep-
tioneze ~i s3 observe cit rnai repede posibil aparitia in zbor a oridrei
mgtci ce vine la imperechere, privind in lumina cerului.
Noile descoperiri privind locurile d e adunare a trintorilor complic4
~i mai mult semnificatia procesului reeunoaSterii ~i atragerii mstcilor , ~ i
trin,torilor. Se va vedea mai departe.
Trompa trintorului este mai scurt8 s i ' n u poate sii culeag5 cu ea
nectarul din adincul florilor cum fac albinele, ciici trintorul se h r i i n e ~ t e
numai din depozitul de miere aflat in alveolele fagurelui sau primes'c un
timp hran5 direct din gusti, dat d e albinele doici, deci iarssi o problem8
de adaptare.
Antenele trintorului au o articulatie in plus fat8 de cele ale albinei
lucrii~toare, mtiniind astfel num5rul pl2iculelor poroase la 37 000 f a t s de
cele 6 000 ale albinei. Cu acestea trintorul poate sesiza de 1.a malri, de-
ptirt5r-i mirosul m81tcilor i q i t e spre im~perechere,i m actul fecund8rii lor
se face in. mare mtisur8 cu trintorii strtiin~,
inl5hrind astfel gericolull consangvini,zgrii.
lnvelisul lor corporal este format din
perisori de culoare inchis8, iar aripile lor au o
particu1ari)tat.e deosebit8 ; s-a constatat de cer-
cet5to~ii englezi de la Institutul de s'tudii a
insectelor, .cii suprafala aripilor trintorului este
tilc8tuit8 dintr-o proteinti asemiintitoare cu pie-
lea vmanti. Ele sint activate d e puternici muschi
toracici, pentru a putea strsbate In zbor dsis-
tante mari pinti la l m r i l e lor d e adunare, in
veclerea zboru:lui nu'ptial a1 mtitcilor virgine, ce
vin ,,sti se prinlds in aceste horeu pz care itrin-
torii le al,cgtuiesc, in lmuri aproape totdeauna
aceleasi.
P a ~ t i ~ c u l a ~ i t acea
t e a mai de seams a trin-
, torului - duipti Chaluvin - con'stti in ~ ~ o l u r n u l
mare a1 abdomenului, in care stau a'dtipostite
onganele sale sexuale (fig. 9). E'l'e cu:prind : o
pereehe de testimle d e d o a r e galbenti cu o
2 lun,gi~med e 1,5 ,mm ; acestea au dous i n v e l i ~ u:r ~
3 primul la exterior, lcom'pus din ldou5 membrane,
una alc5tnind o retea d e nu~meroase traheole
4 pentru oxigenul necesar mili,oanebr de sperma-
'5
tozoizi aflati in vezica l.or seminal8 ; cel de a1
doilen i n v e l i ~este format din cel,ulele inctircate
cu substante nutritive ~i s o r p , p a s , precum ~i
\7 o serie cle celule pentru ~ t i ~ m a l a r emettibolis-
a
mului.
F i g . 9. - Aparatul repro-
lduc2tor a1 t~rin~torului: Fiecare tes.ti~mleste str8:biirtut de 100 tu-
- testicul ; - canalul de- bulete denumite testiole pline cu celule sexuale
ferent : 3 - bulbul penisu- (gameti), in diferite stadii d e dezvol'tare. In
lul ; 4 - veniuza ; 5 - pe-
nisul ; 6 - abdomen ; 7 - partea superioarg a tes-ticulelor s e afl8 epiteliul
,,
orificiul aparatului de copu-
; - cornirele pneumo-
fize ; 9 - calexiul spiral ;
genrninal, din care se formeazs celulele trans-
formate apoi in permatocite. A~biain zona in-
I0 - canalul ejaculator ;
11 - punga seminalg. ferioarfi a testiculelor, asa zisa ,,zonS de ma.
enop e u!p urea 'pqu!a$ ap aqepun3ajau pno gundap gs n!zq adaaug
e q q q -gum! a p m1n~8ajjsale paa a ~ ~ u!pu n ae!q
~ gqspo a$ja puidaaui
Jsam a1 a p o p aae3 ad aJeoqgaanl au!qIe ap !~ieaaua$ alaseoaaurnu ap
H8j y m a s e a ~ d aqsa Fa!uolm lnq!n3 ul aaaq8a.m ap a01 epeoyjad at?!
'al!z 89 qnur 1a3 asa!gq Fa ~3 sureas pu!u!$ 'e1i5.1~ ~ e u r n ua!j gs ~ S ~ J ! J
q s a !5 alns eAaqg ap ~euraouaqsa a y o l m u j ~ o ~ y ~ o $ InaFurnN
uy$
.pu!ls!p $ouroSz
un n3 a$auaod 1 n i g a ~ u g'!nlwae eaunrsaad q n s .aseoanur !apue18 ln!~a~!da
nr, guna~dw! Insnanur !ode IS auraads m d e !gug ! e ZIa$ureu! ~ surdur! alsa
~oqqnaacaInIRuea ' a q n s g a ap ao1vg3S!ur e aaeuran e3 '301 aae lenxas
[ripe pu!3 'euraads gzeanI!p a3 p!q3!1 u n %amas !nInqlnq 1n!1a$ld3
.gseou!%lpnur gjuersqns o g ~ j eas !nInqlnq lnJo!.raJ
-u! u~ 'aseou!q!ys pgld ns al!Sn@ga 'n!1em~~ocl-uaq18;3e u~ !jeao,~oa!!ja~ad
n3 '(az!journaud) ,~a~!uao~" aq!urnuap a s e o u n ~ 8aluau~uraoad gnop a n
13'InInsnlejop,ua ezeq alsa aJe3 !n~ns!uad ezeq !S lnla103 ' e n d a p Furaoj
~
cq qInq : u!p s n d u r o ~~ o ? o l n d oqnuv6ro g1p as !nI aqqruraaqxa a?
-Ieu!uropqa s o u a u uo!18ue8 e a p p p a p la3 uyp
q b u a o d a3 sod8 Aaau un ap aqeC!a!p ~ u l s!~gas!w !nag3 ale 'urur &'o ap
nawure!p u n n3 'qeqanr, u ~ j n d!S 8unl a q e ~ n a e r aInleuea alSau~od'so! a p
,101 e ~ ug adp n a a aseoanm alapml8 u!a .apadaa aqSaapqu1 as !4 InaaE n3
pe$uo3 e! BJJEUI n3 ea~ay3aaadur! u~ Tenxas !nlnpe eaa!u!ydapul pdnp ~r
'gseo@g~-gqlee a e o l n a a n 13 'aJs$!anlsur el soa~sjn~ e '!~au!l p !yo$uy$ e[
p ~ q a qawe$ 'ugeqe aoSn alsa elsaav -[nsnanur ?lamas a m a a e ~ n p m ~ 8
a.[nIaa u!p asndmoa ' u ~ u5'1 ~ a p tuqaump un rn 'urur L-g ap !Sun[ '!JEW
asemnur apuel8 gnop glje as aIeu!uxas ao[alna!zaa eaa@un~aadu~
.!Leu alJsoj l u ~ !z!ozo~sur~ads
s na augd a[eu!uras a[a[na
-9aA qur!yas ug aep ' a ~ e d s i pInIns!lsaJ 'a~jqcrosa~ u ! ~ d 'aJeuoIzopa el ap
~ze-e ~ lUE up ugdap u p a p !uolugq ae! '$lnur azaao83!ur as ps dam! !S
1n10.1 $!ugdapug ne-!S aIaIrngsa$ 'gln3!za~ u! JOI ea.xaaa.q n3 p$ep 0
-gunuro3 g[eu!uras eIn3rzan u! yeoqoa r!z!ozqeuraads
pun7V '!a!uoloa !nInq!nD e gleleu tqoaA1e u!p !nInaoJu!q eaaeuoIzopa ap
. alu!eur alrz n g s d alaux!lIn ur u l ~ d a pFlIoAzap as !S aIo!qsa$ u! ~ j e u r ~ o j
+ujs ~3'ai\!$!qnu ajuqsqns na gzea$uauI!le y-aaea p ! q ~ ! ~'!z!ozolaur~ads ap
aueoy!ur 01 alas asalnld am3 u! a!?eur;rads lnpryx1 ?$amas a ~ e a~ q n p u e 1 8
.IaqseJea un ne alna!za~ !a.~gsa!j 1e Joraalu! urp !nInle.qs alalnIa3
'a~aysaaadurgap !nlnpe
[ n d u r ~u! !auraads ea=nm.\a el p?nFe aJea ' ~ ~ e ~ aTSu!~u!pn$!8uol
y !yaAnur
ap a~eanCuo~u1 J U ~ S a13 .a2oupuas alnazzan aj!urnuap @und p o p pzsaur
-aoj as o ~ o a ef p7!8ay qlnur apo~C!ur ,101 e a p e d qur!qas ug p u ~ ~ 'aqads~,
e
a1aqr.m e~ aqelsn8ug 'aqua~ajap aleues pnop pJeoqo3 r[na!qsaI u!a
'!!ay$euraads a ~ a l a ~ augd lndea na azax!j as ~s eiuypual p u y e
(r!~o~a!ur![&ur~ L PI L opz 81 ap pze!.ren J O ~eam!8un~ ' e a S p $Od as !!Z!OZOJ
-euraads gurxn uyp eqsa3e n 3 -1a8elj 16 qaloa 'dm ne !rz!ozo~su~.~ad~
'yolu!.q ap awas o n3 [a eaaaym~adur! pdnp '!!qyur e aa!qeru~ads
slm;zaA ur !!~qsodgpe autq g JOA !8 '!anleu 8unCe !u!ozo~,euraads ' , , a ~ e ~ n $
decad5 a lui aprilie. De asemenea, vieuirea lor in stup este scurt2, numai
pin3 la mijlocul lui iulie, cind albinele nu numai c5 ggsesc putine
resurse de nectar si polm, dar -mai ales -
atunci si instinctul si
indemnarea lor spre roire se stinge pentru perioada anului respectiv
Matca nu depune ou5 nefecundate in celulele mari, d e d t atunci cind
albinele curtititoare curg@ si sclivisesc fiecare celulg in care maka
u m e a z i sFi depuns oul. Cind ele nu vor s5 creasc5 trinkri, lass neour5-
tate alveolele largi iesite in calea mstcii, iar ea le ocoleste $i trece rnai
departe depuntind ou8 fecundate in alveolele milci de lucrgtoare. Actul
acesta il vom lgmuri rnai depante cind volm voll.bi d s p r e mibul colonliei.
Trintorii sint purtenogenetici, c5ci ei provin din ou5 nefecundate ')
fiind fii numai ai mamei lor - c5ci n-au kt.5, q a cum vom vorbi despre
ou si evolutia lui in capi'tolul ,,Albine lucr2toare".
Maturarea trintorilor dup5 eclozionare se face in ,primele 8-10 zile,
stind in repaus complet la o temperaturti de 35OC. In primele 4 zile albi-
nele doici le servesc direct in gur5 o secretie glandular5 din guga lor ;
apoi trintorii tineri incep s5 se hr5neasc5 singuri adunindu-se pe faguri
mzrginqi, unde albinele culeggtoare depun rniere pe cale de maturare.
Cei tineri consum5 4 mg pe or%.Cind ies in zbor in a 8-a zi consumul se
urc5 la 14 mg pentru 30 minute de zbor. Abia atunci sint m a h r i dar
fnc5 nu virili, c5ci maturarea sexual5 apare Pn a 15-a zi de la eclozionare.
$i t o t u ~ ivirilitatea lor nu e totdeauna asiguraa. CercetStorul po-
lonez Gontarski atribuie aceastii impotent5 sexualti faptului c5 unele
larve de trintor primesc de la doici un 15ptisor in care se adaug5 o
substant5 cristalin5 a c5rui continut nu este deplin identificat. In conse-
cintti, desi toti ies in zborul horelor, nu au posibilitatea s5 participe si ei
la competitia Pmperecherii. De asemenea, doicile le prepar3 o hran5 spe-
cia15 cu mult polen ; la unii dozarea acestuia este mai zgircit5.
Cararherele trinWrT1or sint cele mo~tenitede la mama lor, calitgti
mult amplificate gi de cele ale albinelor doici din coloniile selectionate,
c3ci, cresterea lor cere - ca ~i la cresterea miitcii - conditti optime in
colonii putemice, cu m u l k doiri, cu mari rezerve de hran5 proasppBt5, cu
temperaturi neschim(b5toare si cu o stimulare natural5 pentru cules.
Doicile sint cele care transmit, prin 15ptisorul secretat de glandele
lor faringiene, careoterele maimei ,lor comune. Vii'torii trintori 1s rindul lor
- sub influenta acestei hr5niri ce influenteaz5 celulele lor sexuale -
transmit descendentil'or calit5tile ereditare ale allbinelor doici deodatii
cu cele ale mBkii din care provin. D q 5 trei zile de stadiu larvar, doicile
prepar5 pentru larvele de trintor o hran5 special5 cu miere, ap5 si mult
polen, plus o secretie limpede a glandelor mandibulare si salivare. Polenul
dat in proportii mai mari decit cel dat larvelor de lucr5toare a j a t i la
formarea spematoz~izi~lor; doza redus5 de polen dati larvelor de
lucr5toa,re, determing la viitolarde albine o castrare nutritiv5 a organului
reproducGtor, ele rsminind cu ovare mioi ~i f5r5 posibiilitak de im-
1) Partenogenezg = de la cuv%ntulgrecesc partenoss - fecioara $i ,,genetnu - a na$te.
Deci este dezvoltarea unui organism dintr-un ovul sau o oosfera nefecundata, a$a cum e
la albine, purici de plante, rotiferi, dafnite (gen de crustaceu), matasea broastei etc.
p m h e r e , dup5 cum vom trata la capitolul ,,Colonic - .alimenita@e
si metabolism".
)
Trebuie ins5 s2 retinem, c5 in afar2 de starea oului - fecundat sau
nu - determinarea castelor, in colonlia de albine o face ~i hwna. Hr5nirea
diferentiati determin5 anumite schimb3ri in formarea organismului caste-
lor, care se rihfringe in special asupra organelor de reprodueie.
Zborul trintorilor are loc zilnic, intre orele calde, de preferint3 de
la 12-16, rnai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit e m 1 este maj
senin cu atit zborul este rnai aprig. Ei nu zboar3 la intimplare, ci se
adun5 in anurnite locu~i,luminisuri, poiene, ori o colin5 putin rnai ridicaa,
deasupra c5reia se formeaz3 hore de atrawe a m5tcilor virgine, hore cu
un diametru de 20-150 mm la care m5tcile vin pentru imperechere. In
mod obisnuit aceste locuri sint din an in an aceleasi.
Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
prima oar5 cu vreo zece ani in urm5 de francezul Prost, qi apoi confir-
mate de cercet5torul german. H. Ruttner. Curiozitatea acestui fenomen
nu a fost inc5 15murit5, c5ci nici azi nu se $tie cum trintorii care tr3iesc
putin si apartin altei generatii, cu nici o continuitate dup3 izgonirea lor
in toarnnii, p5streaz5 totusi memoria acestor locuri, unde fnaintasii lor
se adunau. Vom v o ~ b i ins5 despre aceasta mai ,pe la% in capit~lul
,,Colonia: sexul ei si unediul s5u uterin".
Zborwrile trintorilor in ciiutarea dragostei, fi mini3 la mari depElrtllri,
care pot atinge chiar 15 km, ciici tot H. Ruttner marcind trinbrii i-a
gasit la aceast4 enorm5 distant3 de zbor, in vreo colonie str2inEi unde ei
sint primiti f5r2 opreliste.
Dup5 cum am rnai amintit, acestui autor ii apartine constatarea c5
ei adesea tree peste altitudinea maxim5 de 500 m.
Observatiile sint foarte pretioase pentru cei care fac creqteri de
m5tci de ras5 pur5, care trebuie sEi evite ca in jurul acestor marje, sZi
existe alte pris5ci cu trintori strsini, oferind acelor apicultori in mod
gratuit m5tci selectionate qi trintori de acelasi soi, pentru evitarea
metidrii.
Ingltimea de zbor a trintorilor in hore este obi~nuitde 12-18 m,
in5ltime pe care si m5kile virgine o str5bat fulger2tor pentru a nu fi
atacate de albinele culeg5toare care zboar5 la 10 m si sint foarte agresive
contra oric5rei insecte sau p5s2ri ce le stinjenqte zborul c5tre cas3. ~h
aceasti zon5 d t c i l e sint expuse sB fie ucise de lacomele p5siix-i insecti-
vore, in special prigoriile ; s-a observat ins3 c5 atunci cind acestea zboar3
deasupra prisgcii, m5tcile nu pgrssesc stupul pentru fecundare.
OdatZi intrat5 insg in zona de zbor a trfntorilor, rnai ales in horele
lor, miitcile sint ap5rate de orice d u ~ m a n ,ctici chiar prigoriile ocolesc
aceste locuri de adunare, fie c5 sint speriate de zumzetul lor intens, fie
de ataoul numerosilor trintori care se n2pstesc asupra lor.
Zborurile lor in zon5 are in primul find rostul de competitie, in
afar5 de cel de ~ 2 r a r ea m3tcii. Cei nevirili cu greu se pot mentine
intr-o astfel de intrecere, unde cei rnai bine pregstiti, cu maturitate
sexual3 asigurat5, sint ci~tig5toriicursei spre m3reWl a d a1 dragostei, pe
care-1 pli3tesc pe riind fiecare, din cei 8-11 trintori ce o fecundeazil gi
?.
care mor in clipa imperecherii sau foarte curind, dupii aceastii aprigii
dorint5 de posedare.
In general viata lor este scurt5 ; sint cercet5tori care nu le acord5
decit 28 de zile de la primul zbor de recunoqtere, jar cercetgtorul sovietic
Lavrehin spune cg in totul triiiesc 54 de zile, dupti care ei dispar. Sint
' insii trintori, putini l a numiir, care eclodeazii toamna, in special in stupii
cu miitci virstnice. Ei, triiiesc pin5 in primiivarii fiind inggduiti atunci
de albine $i se pot imperechea cu eventuale miitci niiscute foarte timpuriu,
ca urmare a disparitiei unei miitci la i e ~ i r e adiin iarnii, Daci ei nu ar
mai fi prezenti atunci cin'd miitcile timpurii ies in zbor de imperechere,
ar riimine nefecundate ~i ar deveni m5bci trintorite, ce depun numa1
ou5 de trintori.
Cine face cresciitorie de miitci timpurii este obligat ca in preajma
toamnei, stimulind serios cu su~bstanteproteice in sirop, sii pun5 in mijlo-
cul cuibului, in stupii de selectie, cite un fagure cu celule mari, tocmai
pentru ca miitcile resipective s5 depun5 ou8 in alveolele lor, sii eclodeze
trintori ~i sii rgmini peste iarn5 in colonie. Astfel, miitcile tinere virgine
din prim5varii se vor imperechea cu ei, dupii care vor muri de biitrinete.
- Dar trintorii mai au ceva atributii in colonie ? mii intreabii unul
dintre tinerii apicultori.
- Pgrerile sint impgrtite intre cercetiitori ; unii sustin c5 ei nu fac
nimic, triiind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cii ei a r tine de cald
puietului - ceea ce nu poate fi adeviirat, cici stau o b i ~ n u i tpe fagurii
m3rgiwqi. S-a observat ins2 cii cei tineri, ~i care inc5 nu au ajuns la ma-
turitate sexualii, fac schimb de hranii cu albinele culeggtoare ce vin d e
afar: cu g u ~ i l epline. Se biinuie~tecii ei primesc in gusa lor incFipMoare
nectar pentru eliminarea apei din el. Dr. Ana Maurizio consider5 cii
aceasta constituie chiar o sarcinii a lor cind culesul este bogat, iar albinele
prelucr5toare nu rnai dovedesc s5 concentreze nectarul si sii-1 transforme
in mier'e. Ceea ce pare a fi sigur, dacii iau parte la aceast5 lucrare, este
c5 acestia cel mult eliminii apa din nectar, ldar in nici un caz nu-1 pot
prelucra in miere, ciici ei nu posed5 glarrde faringiene. In tot cazul,
prezenta lor in colonie satisface 0 necesitate d e ordin natural pentru sti-
mularea lucriitoarelor, femele virgine si sterile. Intr-adeviir, s-a @bservat
c2 d q i ei consum5 din strinsura adunatii cu mult5 truldii de lucriitoare,
productia d e miere a stupului cu trintori nu numai cii nu scade com-
parativ cu stupii martori in care a fost crpritii creSterea lor, ba chiar
e superioarii acestora din urmii.
Fw o gre~ealiiskuparii care procedeazii la rekzarea c5lpiicelelor
utcigind astfel nimfele ce triiiwc acolo si isi a~teaptii eli'berarea.
AceasEi operatie s-a dovedit cS este chiar dZun5toare, c5ci albinde elimi-
nind nimfele omorite sug Lirnfa din corpul celor ucise, ceea ce l e provoac5
o lincezealii in activitatea lor. Se biinuie~tede cercetiitori cii aceste se-
cretii care contin in ele substante glandulare din hrana dat2 de doici
inainte de ciipiicire dezvolt4 oarecum sistemul reproduc5tor atrofiat a1
lucr5toarelor. Operatia aceasta ins5 se impune in stupinele unde se fac
lucrgri pentru c r e ~ t e r ide m5tci selectionate ; acolo nu numai cii nu se
ucid trintorii in f q 5 , dar chiar se stimuleazii cresterea lor in coloniile
recordiste, Ibindu-se din toamnii cite u n fagure cu celule mari, asa cum
am spus ; pe acestia m5tcile ii insgminteazii, obtinind astfel trintori tim-
purii din cei cu calii5ti superioare. In schimb, in coloniile roitoare ei sint
distrugi pentru a nu trasmite aceast5 accentuat5 inclinare spre roit.
Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui s5 aib5 trintori
supranumerici, e de a folosi faguri artificiali montati pe intreaga supra-
fat5 a ramei, cu sirme bine intinse in sens vertical gi care nu se ondu-
leai5 sucb greutatea albinelor ce-i clgdesc, f5cind in aceste onrdzlle celule
mari de trintori.
Trintorii odat5 a j u n ~ ila maturitate sexual5 simt chemarea desti-
nului lor ~i nu-i mai preocupg decPt cgutarea dragostei, devenind virili
in a 15-a zi de la eclodare. Fapt cert este c5 ei sin% foarte dornici de
societatea albinelor ~i d n d sint izolati chiar avin~dhran5 aleasii gi indes-
tulgtoare, mor foarte curind. Ei tr5iesc numai prin schimb permanent
cu substante active si hormonale, pe care-1 fac cel putin pin5 devin ma-
turi cu albinele stupilor in care trgiesc, chiar cin'd au intrat in alt stup
decit in cel unde s-au n5scut.
In tirnpul imperecherilor ei i n t r f5r5 opreligtea paznicilor de la
urdinis care lasg s5 intre in casa lor orice trintor str5in, adoptindu-1
~i hrgnindu-1. Orinduirea coloniei d5 trintorilor =east5 inggduintii, pen-
tru a fi asigurati ci imperecherile nu se fac intre rude aprupiate care
ar periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
Heterospermia ') este lege pentru comunitate ~i cu cit va f i rnai
accentuat5, cu atit mirosul viitoarei m5tci din stup va fi mai deosebit
si distinct fat5 de mirosul coloniilor vecine. Prin faptul cii trintorii obis-
nuiesc s5 zboare departe ~i se adgpostesc in orice stup le Bese in cale, se
inl5tur5 consangvinizarea gi se asigurii heterospermia. Aceast2i ospitali-
tate si d5rnicie din bunurile alimentare a stupului gazd3 este rezervat5
numai lor, miri preg5titi cu grij5, c m u t i in larg, din belgug, cu tot
ce e rnai bun pin5 la saturatie.
Coloniile de albine intretin astfel o gloatii numeroasii, numai pen-
tru ca la nevoie sii se asigure fecundarea m5tcilor virgine, ce vin s5 se
prind5 in zbzlrdalnicile lor hore. Sint in viata coloniei si anumite situatii
care pot fi considerate de oameni drept piigubitoare, dar ca tot ce este -
in lume, ,,r5ulK are si partea lui de ,,bin&"' Consumul de miere a 1000
trintori a fost socotit d e cercet2itori c5 atinge 750 g, plus alte 475 g de
polen, dar albinde nu tin seam5 de aceastA pagub5, cind iyi pot asigura
imperecherea miitcilor, ceea ce le garahteaz5 un viitor sigur. 'ln schimb,
acesti a l q i ai soartei, ce gust5 din fiorul dragostei plgtesc cu propria
lor viat5 imbrgti~areadiit?itoare de moarte penrtru masculii fecundatori
dar care in schimb dau viata sutelor de mii de ou5 din care se vor naste
de-a lungul anilor albine lucr5toare, ce asigurii belsugul si vietuirea colo-
niei in veac.

Mgcelul trintorilor
Cit5 vrerne florile cfmpid yi piidurii ori ogoarele insiiminwte cu
plante entomofile inc5 naai dau nectar si polen, prezenta masculilor fe- I

3) Heterospermle = fenomen de diversitate a elementelor fecundato&re In cadrul ace-


leia$i specii * la animale $i in specla1 la abbine erdsta heteroqwrmie, preum 81 la Qlante
ace1 fenomel; denunit hetwmtflte, In special la anmite flori cu stile lung1 gi stile scurte.
\

55
' ,
x .i
2

PI *

J I - .\
i

. * ;>->; - ,.
f

, . '
- ." . ..
- J

,>#*, ,ArG -
-. . .
I .

,I7.1
'..
-
-c
( 8 li<S.
.%" 2 k A 1 . 1
*, y
.
+
-
:
L ,-1.
,r 2 L , j.
, : ' i $'-'.,trA,*.
, &j*.j- A>+d
-Ad,... v ?
L%
::
cundatori este fnggduit.5. Pe de altA parte si instinctul de reproductie a1
coloniei - roitul - s-a stins ; nu se rnai manifest5 asa cum se &ta din
rnai qi pinli la prima decadii a lui iulie. Atunci si fenomenul de fotope-
rioclism '), cind ziua incepe s5 se scurteze qi noaptea se lungegte, influ-
entea23 $i colonia, dindu-i de veste c3 trebuie sii se preg5teasc5 pentru
vfitorul sezon a1 toamnei qi iernii. Ele incep a concentra mierea din
f a p r i i m5rgina~iPn spre cei centrali, f5cind coroane de miere c8pZiciti
deasupra elipselor de puiet care se tot micsoreaz5 pe m5sur5 ce noptile
se r5cesc yi se l u n g e . De asemenea, albinele prelucreaz5 polend in
pSstur5, acoperindu-1 cu un strat izolator de miere ~i c5Ncindu-1. Matca
mai are epoi pe la i n w p t u l lui septernbrie o perioad8 de reactivare a
ovarelor, pentru pregatirea specialii ce trebuie s5 dea puietului ce va
forma contingentele albinelor de iarnri, aSa cum vom ariita cind vom
vorbi de iernme.
In atari situatii, fntr-o zi, aceqti .hulpavi nes5tui sint h5rilziti celei
' rnai chinuitoare morti pentru ei : infometarea. Ei sint inconjurati de albi-
nele invr5jm8site contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe
fund, pe peretii laterali, pSziti de o gardii care nu le rnai d5 pas sti iasa
din 'lncercuire si nici sii rnai ia din agoniseala strinsri in alveolele fagu-
rilor cu miere. Dac5 unii incearc5 sil se rnai irnpotriveascil, moartea vio-
lent3 le hSsprqte $i le gr5beqte sfirsitul ; unele Pi trag de aripi, de
picioare sau le intind antenele. Ceilalti, lihniti de foame, f5r8 nici o
putere, sint Empinsi afarii din urdinis, iar r5coarea noptii le incheie
viata Cei care mor in stup sint scosi afar5 pe scindura de zbor, iar
alte albine prind cadavrele cu gherutele de la picioare si zburind departe,
ii las5 s5 cad5 din in5ltime.
Apoi totul intrii in ordine ; fiecare albin5 iqi reia locul ei de acti-
vitate. Aceas45 tristii intimplare in viata coloniei este semn pentru stupar
cg baza melifer5 este epuizatii, iar orinduirea de iernare trebuie grsbitii.
Ping in primilvara viitoare nimic nu le rnai tulbur5 linistita lor
v i a t ~ ,vorbind desigur de acele colonii care tr5iesc izolate prin scorburi
de copaci biltrini sau acolo unde roii din varS au apucat s5-si termine
intocmelile sgla+ului de iarn5.
Cind soarele primgvgratic dezmoqe~tefirea, cind boarea vintului
aduce in stup vestirea parfumat5 a primelor flori, in stup incepe sii
soseasc3 polenul qi nectarul proasp5t aatit de activ, incit matca, dup5 ce
depune un timp in cuib numai ou5 fecundate, din care vor ecloza tinere
lucr5toare, albinele cur5titoare incep sii scliviseasc~$i o micil parte din
alveolele man, in care matca depune ouii nefecundate, din care vor
ecloza viitorii masculi fecundatori.
Tirziu, cind elipsele cu puiet din cuib se tot liirgesc in diametru,
iar matca depune 1000-1500-2000 de ouri in 24 de ore, albinele cl5di-
toare incep sli schiteze mici potiraqe, viitoarele botci, care p i n luna rnai
sint ins5mintate cu ou5 fecundate. In stup, inc5 de pe la 15 aprilie d n t
prezenti tineri masculi fecundatori, gata pentru a n nou ciclu de humr,
iar pentru fecioarele aljbine lucrgtoare un imbold tde munc5 activri.
1) Fodoperiodism ,ansamblul de reaqli ale vietuitoarelor fat8 de lungimea zilei $i
a noptil.
ALBINELE LUCRATOARE.
CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE

$i acum, tineri apicultori, dup8 ce ati cunoscut viata acelei femele


fecundate si prolifice care este mutca coloniei, dupg ce stiti destul despre
privilegiata cast5 a masculilor fecundatori - trintorii, vine rindul sB
cunoaqteti cine sint aceste mii de fiinte ce constituie casta albinelor lucrii-
toare ce se agit5 cu atita zor in sbupii prisgcii, cit si in acest stup de .
observatie ce constituie si el o colonie in miniatur5.
Pe grupe, albinele iqi impart sarcinile temporare formind adev5-
rate organe cu functii sociale, asemgn5toare cu cele ale unei albine pri-
vit5 anatomic. Ele sint femele sterile, nefecundate, care in stadiul larvar
au primit o anurnit5 nutritie care le-a f5cut inapte pentru proliferare.
Problema va li lamuriti cind vom trata despre colonie qi chimismul ei.
De veacuri, oamenii au fost adlnc impresionati de viata albinelor !
Tn jurul lor s-au tesut sumedenie de legende, de fabule, s-au creat sim-
boluri ~i mituri, s-a facut risip5 de fantezie ~i adevgr, poezii si s t u d ~ i
serioase. Vracii din vechime sau medici vestiti din antichitate, poeti
entomologi si scrii'tori cu renume au preamkit aceste gize avide de savoa-
rea, dulceata si parfumul mierii, cit qi de pulberea aurie sau cu mozai-
cul ce florile le revarsii din sacii cu polen ai antenelor.
Cu cit adincim mai mult studiul vietii lor comune, cu atit vedem
~i n e declariim in& ne~tiutori,cgci tainele ce inv5luie comunitatea stu-
pului nu sint inc5 deslegate pe deplin, comparatiile rsmin inoperante,
singulare, far5 r8spuns ! De curind prof. univ. Grass6 de la Institutul
Frantei scria : ,,Al~bina,in cele citwa mililgrame cit cintgrqte, cuprinde
mai multe taine decit pirarnida lui Giseh, cu s u h r a n e l e sale uriase ~i
mormintele ei. Descoperirea limbajului lor de la Karl von Frisch, a
aptitudinilor de orientare departe de stup, cit ~i a ferormoniilor, au
aruncat asupra vietii din stup o lwming mare, dar prea slab:, ce nu
poate t o t u ~ ielucida problemele ce se pun intre relavile ~i coordonatele
dintre indivizi ~i ciclul anual a1 coloniei si a activiatii din interior.
Totul in albina melifer5 este complex $i simplu fn acelqi timp ! In nici
o alt5 viewitmare nu s e realizeaz5 o intruchipare q a de perfect undtar6,
cu un fel de viat5 q a de inalt organizat ca la albing. Albina unqte in
ea, cu toat5 micimea ei, o sum5 de faculttiti, care, afar5 de ea, se reg&
sec ici si colo, la alte insecte, dar disparateK.
Stadiile de dezvoltare ale albinei lucrstqare
S 5 trecem acum - tineri apicultori - la tainele anatomice ale acestei
insecte, pentru a intelege mai bine felul s5u de via@ propriu, ea filnd in
acelasi timp o simplii moleculii in vastul complex organic ce este colonia.
Vom afla astfel ciile cele mai directe, pentru ca in felul acesta cunoq-
tintele dobindite s5 v5 fie de folos pentru diversele aplicatii practice. I

Cunoastem cii viata unei albine porneste de la ou. Acesta este o


celul5 a m5tcii - [cum spune von Frisch. Din el va iesi o noui albini,
1
inzestrat5 cu toate particularitiitile fizice si cu toate instinctele proprii
celor d e o seam5 cu ea ; deci in aceastii celul5 rez1d5 toate capacititile
de dezxroltare prin metamorfoz5. I
In oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se afl5 in infinit de mici
schite toate iunctiile si organele din care este alc5tuit5 albina : ele sint
pastrate memorialistic in bandele de cromozmi, in genele fixate pe
aceste benzi, ce formeaz5 bagajul ereditar cu toate caracterele fizice,
I
chimice etc.
Oul depus d e matca are o form5 aproape cilindric5, cu unul din
capete putin rnai subtiat, iar cel opus ceva mai gros ; greutatea lui abia
atinge a zecea parte dintr-un miligram ; el m5soari 1,71 mm ~i are un
I
diametru de 0,3 mm. Ou5le de primgvar5 ~i toamns sint mai mari ; cele
de var5, cin~d,matea ~depunle 2 000-3 000 ouii in 24 ~ d eore, sint ceva
mai mici. Coaja lui denurnits corion este de culoare alb5-sidefie, format5
din corioninii - substants asemgngtoare cu chitina din care este facut $1 1
invelisul corporal a1 albinei. P r i v ~ tla microscap, oul are pe suprafata sa
desene hexagonale putin alungite in directia axei longitudinale a oului.
Sub coaji se g5seSte o membran5 subtire, elastic5, denurnit5 a~nnios,iar
~
sub aceasta se afl5 o solutie de albumin5 pur5, gelatinoass, care incon-
joar5 ~i apiir5 ace1 vitelus-nutritiv (gSilbenu~ul),in mijlocul c5ruia se
afl5 nucleul, asezat in stratul de plasm5 in partea superioar5 a oului.
Nucleul este inconjurat cu un strat de protoplasm5 care are culoa-
rea verzuie-deschis, cu corpuscule care vor ajuta embrionului in dezvol-
tarea lui. Acest vitelus nutritiv este substanla de viat5 asem5n5toare ca
o provizie de c515torie a viitorului embrion. fn el, deocamdat5, nucleul
plutqte. In ou sint acumulate toate aptitudinile de formatie a viitoare~
insecte, care stau deocamdats in stare de soinndenti.
Din punct de vedere chimic - dup5 M. Prenant I),,,masa compo-
nentelor ce cuprinde celula-ou este foarte complex5 : proteine ~i nucleo-
proteine care au un rol esential, precum si unele enzime 7, apoi alte sub-
stante indispensabile ca : grzsirni, zaharuri, ssruri, ap5. Toate acestea
lucreazii chimic unele asupra altora si asupra elementelor constituente
ale mediului inconjur5tor, cTt si totalul reactiilor care dau loc la mis-
carea materiei ce caracterizeazz viata.
In protoplasm5 se gasesc n u m e r o ~ inucleoli si granule sau basto-
nase ca : mitocondriile:'), si multe vacuole4), adesea sferice. afara de
1) M. Prenant, prof. univ. La S o r b o ? ? . ,.Biologic $i marxism".
2) Enzima = catalizator proteic spe-ific materiei vii, care asigura desfagurarea proce-
selor de sintez5 $i degl'adarea substantelor i n organism.
3) Mitocond~ii = corpuscule in form5 de mici granule de marinlea unui micron (a
mi? parte din milimemu).
9 Vacuole = goluri in ~ r o t o p l a s m a celular2, pline cu gaz sau c u lichid.
inclusiuni I), cum sinlt picgturile de grasime, grgunciori de amidon etc.,
care variaz5 dupii tipul celulelor si citeddatg dupii starea lor. Toate aceste
corpuri, cit si &toplasma fundamenkalii in (care ele se scaldg, au compo-
zitii chimice diferite. Nucleul este totdeauna bogat in proteine ; mito-
condriile in grdsimi $i proteine ; vacuolele in ap5. CB oul este mare sau
mic, cCi este cel a1 unui animal mic, ori e ou de strut - oul cel mai
mare din lume - ori este ou de matc5 sau ovul uman - rn5sux-a este
determinat5 de conditiile de viat5 in care este pus, pentru ca d ajung5
la urm5 o fiin* cu totul asemiini3toare speciei respective din care a
pornit".
Exemlplul dalt mai sus eu celula-ou a s8trutului este foarte sugestiv.
El este asa de mare pentru cii femela strutului nu-1 cloce~te,ci il ingroaps
in nisipul fierbinte a1 Saharei. Acolo nu se ggseste apg necesari dezvol-
tiirii embrionului. De aceea Natura 1-a fgcut atit d e mare, pentru ca suh
coaja lui sii se afle toat5 apa necesar; schimburilor metabolite nonnale,
pin; ajunge s5 apar5 puiul de strut, atunci cind coaja oului se desface.
Nucleul oric5rui ou si citoplasma EnconjurStoare, au in ele aptitu-
dini functionale atit la oul de strut, cit si la cel depus de mat& in alveola
fagurelui de cuicb - deosebirea const; in aceast5 rezerv5 cantitativg de
vitelus nutritiv, c5ci ~i unul +i celglalt st5 si se clocqte la c3ldur8 : cel
de strut in nisipul fierbinte, cel a1 m5tcii in cuibul cald a1 coloniei.
Este interesant de stiut cum se fomeaz5 ovulele in ovarul mgtcii.
Initial fiecare ovul cind incepe s5 se formeze la baza de sus a ovariolei
contine 32 cromozomi.
Micul ovul cu cei 32 de cromozomi, cu putin inainte de maturiza-
rea lui ~i transformarea sa in ou, sufer5 un proces de divizare reduc-
tiomlit - denrumit3 ~i reductie cromaticii - care injurnZitSte$e num2rul
de cromommi. Deci, in aceastg situatie, ovul~ulnu mai are decit 16 cromu-
zomi. Maturizindu-se ca cru complet, incepe sii coboare pe traiectul oviduc- \
tului spre vezica spermaticg, asa cum v-am explicat la matcii. Cind ajunge.
in dreptul ei matca il fecundeaz5 sau nu, dup5 anumite criterii ce le veti
afla atunci cind vom vorbi de sexul coloniei si felul cum ouiile sint sarr
nu fecundate. Prin fecundarea oului se intelege c5 in acest proces intervin
spermatozoizii eliberati dupg vointa miitcii - spermatozoizi care vin la
fecundare cu un bagaj de 16 cromozomi; intilnirea cu ovulul ce are prin
reductie cromaticii tot 16 cromozomi, formeazii o unitate de 32 de cro-
mozomi ~i din ace1 ou se v a m ~ t oe albinii lucriitoare. Invers, cind matca
nu elibereazii din spemuzticii elementul mascul, deci spermatozoXu1 ~i
oul trece mai departe spre vagin, el a rii1m.s definitiv numai cu zestrea
Iui de 16 crmozomi, e nefecundat, gi din el se v a m ~ t eun trintor.
In nomenclatura biologicg, oul fecunldat, care are deci doud garni-
turi de cromozomi, este denumit ou diploid. In schimb cel r3mas numai
cu o singurii garniturg de 16 cromommi - oul nefecundat, este denumit
ou haploid.
01-1depus
1 de mate2 intr-o alveol5 a fagurelui din cuib, lipit de
fundul ei cu o substant2 cleioasd, st4 timp de trei zile, adic5 72 de ore
in pozitie uTor inclinat4, fiind clocit la o temper8turii de 34-35OC.
\

-. ..,. -
1
1) Inclusiunt = partioule de material strain, continute in rnasa unui corp solid.
I
Aceastii ciildur8 este intretilluts de albinele coloniei ~i ea ajuts la for-
marea embrionului.
In ambele situatii fie cii oul este fecundat sau nu procesul embrio-
nic este acelasi. Ins8 in oul cu slpermatozoizi pe el se petrec anumite
manifesari specifice oului fecundat gi anume : spennatozoizii improg-
cati pe suprafata lui c a u a in grab5 sii ajungs la acel orificiu a1 oului
denumit micropil pe unde nurnai unul din cei multi pstrunde, liisindu-si
afarii coada (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a
patruns in interiorul oului este Tnsugi nucleul acestui element mascul.
De fndaG orificiul se inchide cu o membran5 izolants, pentru ca activi-
tatea de crqtere si dezvoltare a embrionului s 5 - ~ iurmeze f5rZi incetare
cursul normal. Aceastii membran5 izolantti indepline$e rolul de zlivor,
tras la usa care era pin5 atunci deschis5 ; ea se inchide indiferent dac5
oul a f a t fecundat sau nu, depus de mat& in alveole mari sau mici.
In arnbele situatii incepe din acel moment procesul de formare a embrio-
nului.
In oul cu stpermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de formare
incepe prin desfacerea inveli~uluisiiu ca un evantai cu filamente in for-
ms de raze, fapt pentru care a si primit denumirea de aster. Cu ajatorul
acestor accesorii, spermatozoidul din interior incepe sii inoate in lichildul
ce inconjoarii nucleul oului, lichi'd care constituie hrana viitomlui embrion.
La un moment dat spermatozoidul se intilne~tecu nucleul oului cu care
se contope~te.El aduce in citoplasma sa acele aptitudini funcfiomle mos-
tenite de la trintorii care au fecundat matca. Ele se contopesc cu aptitu-
dinele functionale aflate in citoplasma ovulului cu care s-a unit for-
mind un corp comun. Din acel moment lincepe stadiul embrionar pornind
acel p m e s de bipartitie denumit tnitozi?. Este o bipartitie succesivs si
nefntrerupt.2. Celulele ating cifre de sute de milioane Pn cele 72 de ore
cit dureazii stadiul embrionar; apoi embrionul devine lwvii prin dega-
jarea lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureaz5 alte sase
zile. Atunci larva umplind alveola cu c o w l s8u este cCip5citii in a
noua zi de la depunerea oului in alveola natal5 de c5ke matc5. Sub
c5pscel larva devine nimfli, deci incepe stadiul nimfal ce dureaz5 12 zile
in care au loc toate procesele de transformare morfologicii, incit in cea
de a 21-a zi de la depunerea oului in alveoli?, apare o albinti deplin for-
matE care-gi Zncepe o viuf6 supusz legilor stricte ale comuniti?fii.
Din ou5le nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro-
cesele de impreunare, csci acolo lipseste elementul mascul care este sper-
matozoidul, oul fiind haplo?d cu 16 cromozomi incepe procesul de mito-
2 6 ; apoi se petrece sta'diul embrionar, larvar 9i fn sfirsit nimfal, proces
care dureaza 24 de zile de la depunerea oului pe fundul alveolei mari,
cind apare un trintor deplin format.
Oul fecundat sau nu, procesul de mitozii i ~ urmeaz5
i acela.$ curs :
protoplasma - sau cum i se zice cibplamza - are rolul principal cZid
suport.5 toate mdificsrile ce apar ~i Idemrg, fie cZi ele sint urma-
rea unei descompuneri din care se nagte energia, fie c b s i formeaz5 sub-
stante noi din elementele care-i ies in cale qi pe care le devors.
Cercetiitorii au urmBrit cu microscopul acest proces de diviziune
a wlulei-mame care se desfssoars asa: ea se stranguleazZi la mijloc
1 impgrtindu-se in dou5 p5rti egale : fiecare parte isi ia materialul de
rezerv5 dt si toate aptitudinile de creatie a dou5 celule noi, denumite
celule-fiice. 'laacestea intrg si w l e dou5 jum5tAti ale fwtului nucleu sub
Iorma unui numir egal de cromozoni care poarta zestrea celor dou5
celule-fike, nou formate.
Aceasti initial5 inviilm5gealg a griiunciorilor de cromati se poto-
le$e foarte curind, c5ci ei se reunesc, a~ezindu-selongitudinal in centru,
^* sub form5 de filamente, constituind acei cromozoni despre care v-am
vorbit putin mai inainte. Ei sint suportii genelor ereditgtii. La alcituirea
lor contribuie in cea mai mare m5sur5 moleculele unuia din acizii mole-
culici ADN ,,marele arhitect purtitor a1 instructiunilor ~i informatiilor
ereditare" prin codul sau cifrul genetic, asa cum este denurnit de M.
Prenant.
Despre ereditatea albinelor s-ar putea spune multe. Multimea de
caractere, de mpti%udini - asa-numrtelde stmotipii care ink5 in viata
fiecArei lucrAtoa8re,rnai mult, extraorddnara si complicata reglare gene-
ral5 a vietii coloniei, toate acestea sint cu precizie exprimlate datoritti sis-
temului de codificare si decodificare existtent in celule, gi transmise dato-
rit5 modului universal-valabil de diviziune si repartizare a ma'terialului,
in codul celulelor reproduc8toare.
Aceste fenmene, unii din voi, tinerii mei apicultori le ounoa~teti,
vi le mai aduceti aminte de la lectiile de biologie. Cei care vreti s& gtiti
ma multe, puleti g8si numeroase carti ce vii m r satisface pe deplin
inrteresul.
Iat5 pin5 unde menge sensibilitatea srpecializ5rii e r d t a r e a albi-
binei. Un exemplu grgitor vg va 15muri : un apicultor a pus din gregeal5
in m'ijlocul cuibului numai faguri cl5diti cu alveole mari de trintori.
La inceput matca a depus 01-15 nefecundate in ele. Curind ins5 albinele
coloniei au format in jurul fiec5rei alveole din acei faguri cite un cerc
de propolis, Zngusttnd deschiderea alveolelor, ping la diamdrul celor de
albine lucriitoare, in care matca - dup8 un control a1 dimensiunii lot
cu ajutorul antenelor, ggsindu-le destul de strimte, a d e p s i n ele ouii
fecundate. In felul acesta albinele acelei colonii au g8sit cea mai just5
solutie pentru ca sg inlirture impasul care astfel ar fi dus colonia la
pieire. Albinele acelei colonii au g5sit in ,,aminkirile p8strateK in bagajul
ereditar, felul cam asem5n5tor cum ele, in decursul milioanelor de ani,
locuind prin unele scorburi a ciror deschidere era prea mare, micqorau
intrarea prea largi, cl5dind pl5ci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
feri cuibul dde curenti plericulqi sau de diferiti prid5tori ai bunurilor
adunate cu rtrudg. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
largi pentru a putea depune ou5 fecundate, au micsorat perimectrul lor
si asti€el btuU1a intrat in nomnal, m a k a depunind de data aceasta ou5
fecundate din care trebuie sii se nasc8 albine lucrtitoare.
fntr-o comun+tate ca cea a coloniei abbinelurr nu nuanai citeva din-
tre ele contribuie la aflarea unei cii de iesire din impas, ci colonfu 2n
intregul ei. Intimpl5x-i de acest fel s-au acumulat in bagajul eredikar,
fiind transmis generatiilor urmHtoare. Nu degeaba savantul german F.
' Ruittner s-a angajat pe aceastg cale calificind unele albine drept
p a s t e , pe cele care nu fac anumite lucrsri aFa cum trebuie, ceea ce
duce l,a mn.clueia c5 unele din ele pot fii mai destepte
~i ,giiswc in acest bagaj ereditar solutii bune ca s5 ias5
dintr-un impas si le ajut3 l a newie. Mutatiile sint 1
femomene genetice cu un rol foarte im,portant in evo-
lufia vietuitoarelor in general.

De la ou la albina matur5 . .i
In timpul celor 72 d e ore d e la depunerea oului
pe funldul tilveolelor se p r a d w o serie de modific5ri i
sub acriunea c21durii coloniei. Poritis lui in alveol5 !
riimine aceeasi - uSor inelinat5 . ~ niu culatA cum I
-
se spunea alt5 dats. In acest mti~mp dup5 cercet5,torul
j
5 Melaun~py- oul pierde din greuta'tea sa initials care ,.

6
a fost de 0,12 mg, incit .pin5 la unm5 aibia cin't5re:te
0,009 mlg, clevorin~dsubstantla ,de sub coajii. 1 !
Ceroe45torii au urmarit la microscop cum se for- !
m e a G embrionu1 sub coaja exterioarii a oului ; nndeul
7 pluteste in masa n u t ~ i t i v s . Dup5 fecundarea lui se
observ5 aFezarea pri'melor celule divdzate formind
8 Hastoderma, timp in care se consuin5 m.a+eria nutri-
tiv5, r8mlilnincl d'in ea doar citeva granule.
Prolcesul de f o m a r e - inddferent dac5 oul a
9 fost sau nu fwundat - incepe d e la cap5tul miai in-
gmsat a1 oului, cind apar primele elemente ale siste-
n ~ u l u idigesbiv, adlicii intestinul p s , intestinul mijlo-
10 cimu, ca,m e stomacul embfionului, u n n a t d e inkstinu1 -
subtire. Tobdatii apar ca mugurasi celule care for-
meaza corpul gras, organele respiratorii, precum .$
mlmbrele. Din eotoderms se .dezvolt3 p e e n d rudi-
mentele la petru tubi rnalpigh~ieni ce constituie a;pa-
ratul de excretie a hranei me'tdbolizate.
Si~stemuln e m s decrcamdat5 apare ca un ~ 5 n t u l e f
cu prelungirea condonului abdominal ; se observ2 vagi
incepurtusi d e organe sexuale f m e l e slm masclule, dup5
cum oul a fost fecund'at mu nu. Din mezodem5 apar
saeii aerieni ai sistemzllui respirator, vezica r&alS ~i
inima. Usoare mi~cgri, determinate d e toate aceste
transfomiiri, dovedesc o foafie redus5 activitate em-
brionar5.

F i g . 10. - D e la ou la albim matura in a,lveolde unlui. fagruire


de ~ u i b
:
1-2 - alveole cu miere c8p8cit8 ; 3
cu ou8 de la 1-3 zile ; 5 -
- alveole cu polen ; 4
l a m e de la 1-7 zile ; 6-
- alveole
larva rotund8 ;
7 - larva cApBcit8 ; 8 - larva intins8 : 9 - -
nimfa ; 10 albina metur8
gata de ie$ire din alveola natal&.

62
Spre s f i r ~ i t u celor
l 72 d e ore d e la depunerea oului, misc5rile on-
dulakorii ale oului devin mai accelerate; embrionul d e sub coaja oului se
cudbeaz5 ajunlgin~dcu capul pin5 sub locul unde coaja este lipit5 de fun-
dul alveolei natale. Embrionul face atuntci un efurt deosebi't, sparge
coaja protectoare, r5minind citeva seounde in repaos, p n t y u a trece in
stadiul postembrionar sub form5 de larv5.
Larva apare ca un mic viermu: ce respirfi, incepindu-si viata sa .
extterioars prin a consuma ceea ce afl5 in fundul alveolei, depus de
doici, c5ci rezervele oului au fost consumate ariterior in intregime de
embrion, oprindu-si din ea o insemnat5 parte ce constituie corpul gras
a1 actualei larve si care pe toat8 perioada larvar5 s e va mdri mereu, ca
o rezervii corporali? necesarii i n stadiz~lnimfal.
De acum inainte larva se va dezvolta - in sta'diul larvar - ori
ca o oiitoare metc5, ori ca o viitoare albinii lucr5toare, in rapol~t de
hrana diferentiat5 ce o va primi de la grupul social a1 albinelor doici
din colonie. Dacfi ins5 oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ca.
un viitor trintor, primind o hranii cu aFte componente pentru cli la
maturitate s5 fie apt sii fecundeze o mat&, dacfi i se va ivi aceast5 fe-
ricit8 ocazie.
Deci hrana este totul din clipa cind enrbrionul kncepe sii se for-
meze, h r a i ~ agasit5 sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ce-1 are ca
rezervfi, si apoi ca larv8, hranfi dat5 de albioele doici ca s i poati trece
in stadiul nimfal, si in final s5 iass cu o deplinii maturitate.
Datoritii hriinirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
intr-urn din bele trei caste diferite.
Denumirea de larvii, derivii de la cuvintul latinesc care inseamn5
fantomi?, ex~presiecare inseamnfi ,,o aparent5 f5rii realitate", c5ei larva
nu e ca un pui a1 mamiferelor, care din clipa cind se n a ~ t eseamiin5 cu
p8rintii lui. Ea trebuie sii treacii prin diferite stadii morfologice, si abia
in ultimele zile inainte de p5riisirea alveolei natale, prinde forma a s e m b
nstoare cu albinele mature din colonie.
Ea se dezvol~ti acolo sub actiunea cgldurii mediului inconjurtitor
si a hranei bogate in subsitante de creare, hran5 metabolizat5 de pl5pinda
fiint5 care d e inda't5 ce se desface din maja oului inoatfi in masa lipti-
sorului depus de albinele doici.
Ea, la incept, n-are picioare, e apodi, de culoare alb5, mlisurind
1,66 mm cu organe sub form5 de mugurasi. Capul e ca o capsul5 tare,
cu gura format5 si un corp alcgtuit dintr-un sirag de 13 segmente ce
vor forma mai tirziu [toracele si abdomenul. Cu ajutorul acestor segmente
larva face misc5ri de inaintare in circuit, tinindu-~i gura deschis5 ca s%
poat5 inghiti ceea ce i se ofer5 de albinele doici, adicti acel l d p t i ~ o rde
matci? despre care vom vorbi ceva rnai departe.
fnvelisul s i u este elastic, format dintr-un singur strat de celule
ce se multiplicli ffir5 incetare, sub care se acumuleaz5 un lichid secretat .
de celule epidermice. Usoara sa imbrgcgminte, oricit de elastic5 ar f i
trebuie s5 c e d a e , c5ci larva crescind mereu, haina ei ramine strimth.
Atunci fnveli~ulse dizolvi4 fn lichidul de sub el, pentru ca indat8 si5
a p a r i un altul nou ~i mai larg.
8

63
\

Acesta este p r o c a u l denzunit ,,n5pirlire" , p r a m a t de u n horunon


I
1
denumit de cercet2tori : ecdyson, secretat de glandele toracice pe toat5
perioada napirlirilor repatate. In metamorfoz5 intervine qi u n a1 doilea
hormon ,,juveni16', secretat d e o alt5 gland5 aflatti inapoia capului,
,,corpora allataK. Fenomenul niipirlirii are loc la anumite date fixe ;
prilma ~detbdupa 12 ore d e la aparitia larvei, cea de a doua dup5 alte
36 de ore, a treia l a 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din i
aceste ngpirliri dureaz5 30 d e minute. P e tegumentul cuticular larva are I
la suprafata niste pigmente ca ni@e spini rtispinditi in mod neregulat.
Ei sint deocamdatb considerati c5 servesc plbpindei fiinte ca mijloc de
contact cu exteriorul, dar si pentru ca cuticula s5 n u se at~ngiidirect
cu peretii alveolei natale. Proeminentele ins5 dispar, cind larva este mai
virstnic5 si apar al-te organe sensoriale. Larva cre?te uimitor d e repede,
pe d a p e , ori pe m5surB ce in corpul s5u se formeaza noi organe de
vietuire, cu o alt5 structur5. De pildb : testiculii larvelor de trintor apar
in primele trei ore dup5 i e ~ i r e alarvei din coaja oului ; acest organ se
dezvolt5 repede incit este deplin format, cind larva este ctip5cit5. Larvele
din ou5 fecundate, deci care vor fi viitoare albine lucrtitoare sau mtitci,
au in ziua a cincea de stadiu larvar (toate cele 175-250 ovariole. Cele
ale larvelor destinate a li albine lucr5toare, se reduc ca numtir in mod
treptat, prin procesul de reductie cromatic5, incit in stadiul urmtitor -
cel niinfat - r5min in num5r de 4-8 ovariole : pe cind larvele destinate
sri devinB mbtci, num5rul lor rtimine intact.
Organismul larvei a t e alc8tuit din glimgen - suibstant5 de rezerv5
in proportie de 300/0 penltru cele lucr5toare , ~25Q/0 i pentru larvele trfntor;
din lipide ~i azot (in corpul gras) si din hemolinf5 250/,,.
Dup5 ce au trecut nou5 zile de cind matca a depus oul respectiv
in alveola natalb din care urmeazb s5 apar5 o vii'toare lucr5toare; opt zile
pentru o viitoare matc5, sau 11-12 zile pentru un trintor, albinele co-
loniei ciipiicesc alveolele nutale.
CBp5celele se compun din 580/0 cear5, 20/0 polen si 40% substante
celulozice. P e suprafab c5p5celului se observ5 mici orificii pe unde lar-
vele de sub capbcel respirb, eliminind bioxid de carbon si aspirind oxi-
genul din aerul stupului. C5pSicelul larvei de trintor, ca si cel a1 botcii
de matcri, este bombat, prezenitind deci o suprafat5 mai mare fatti de
cel a1 larvelor de lucr5toare. Ceara pentru aceastti operatie esite pusti la
nivelul superior a1 alveolelor de c5tre albinele cerese, in primele zile
cind apare ernbrionul in alveol5. Sub ctipicele, larvele de trintori si de
lucratoare se alungesc in alveole, asezindu-se de-a lungul axelor acestora
si incep s5 se impupeze. Ele secret5 si se imbrac5 intr-un fir subtire de
rn5tase produs a1 glandelor serigene din abdomen. E ca un fe! de giulgiu
mai larg ; la viitoarele m 5 k i el nu ajunge pin5 la fundzll botcii, ca
la cele de lucrgtoare si de itrintori. Atunci are loc si cea de-a cincea
ngpirlire, cu care incepe stadiul ninzfal ce dureazti 12 zile.
Nimfa isi incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazSi c i n c ~
z ~ l ein care timp intregul organism sufere o adinc5 prefacere. Corpul
nimfei, care pin5 atunci fusese un tot segmentar, se imparte in trei parti
distincte : cnpul, toracele si abdoinenul. Aparatul bucal isi ia forma defi-
nitiv5 ; picioal*ele care pin5 atunci erau simple rudimente, se alungesc ;
I

64
r m,; ? :.

..: .
. .
,;.
,

,
.
z

.,:

.
.,
.
.' ,

:
t..
'-,

, <.>,\,.;:,
..*
,;',; ,,,!
,~,
I..
.,
, .<
<,.,':>,%;:'?

.,
.I
- '
.

.
.
- .
_
,:?>'.-,
..
C
'

~'. ,
' .
,
I
.,.<,.
.. .
. .
f
.
::
.
.
.';:
_<
.
, . ..
I
.,
.
,,

.
,

.
I
. ,... .. ","',
....
,

.
,
, . I .

I
,
.
. , . ,:..
.
.
-,

.
,

(
- >

*
.'
,

.
.'

" , " ' ,/.


:'
.!'.<.
.
., , . .

'
, '

- ...',.
.,
,,-.. ,. . . .', , .: . .!,
,

,
?
-
'.
:-
-,.,..

,
,
,

;
.
,:
. !,;,,--:.:.,?
.
n-

,
., ,
.; ..
':'
.,, ly\?*:
, .'
.. .
8
'
,, f ..
: .:.
,
, ' "...... . . ,.',
.
.. .
1 aripilel deja foxmate, stau deocamd'at5 ca ni$te f o i b mototolite. kentru
/
I
aceast5 oper5 de restructurare, nimfa are nevoie de o abundenkg alimen-
tatie cu substante proteice, singurele care stimuleazg cre~tereasi for-

11 ,1 marea de organe noi. Cum ins5 ea este c5p5cit5 $i nu poate primi nici un
fel de hran5 de afar5, face ape1 la insernntii rezervii corporalii acumulatii
in corpul gras, aflat5 in cavitdtea pericardics. Acolo - dup5 cum am
I
k
spus - s-a inceput opera de acumulare a prateinelor ~i grgsimilor inc5
din stadiul embrionar dar mai ales in stadiul larvar.
fntr-adevgr, histologii au &sit ca in cele 12 zile de la cgpgcirea
\
alveolelor natale - deci in stadiul nimfal - se desf5~oat-5itoate proce-
sele mol-fologice ale organismului, prmese de resorrbtie, de histolizii deci
de disparitie a unor organe care nu mai sint rde folos, dar in schimb
incepe procesul de histogenezii, deci de formare a unor noi celde, vezi-
cule germinale de imago - adic5 ultima form5 a nimfelor, gata ca
albine mature cind p5riisesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
anatomia interioar5 a nimfelor. De pild5 : lantul ganglionar nervos care
la larve era compus numai din 11 ganglioni - in afar5 de cei doi gan-
glioni sulbesofagieni - rli"min num'ai sapte la nimfele de lucr5'toare $1
nuimai Saw la nmfe'le de matc5 si trintor.
Scheletul chitinos a1 nimfei gata s5 se nasc5 se ink5re~teaproape
de eclozionare. Toate aceste prefaceri determinii o insemnatii pierdere
din greutatea initial5 a nimfei in momentul cap5cirii ei, datorit5 consu-
mului corpului gras. CercQt5torii Nelson si Sturtewant au constatat c5
n m a i in prima zi, dUp5 c5p5cirea nimfelor, ele p i e d cite 20 mg din
greutate. De unde aveau 160 mg la cgpscire, numai dupii 24 de ore ele
cintgreau 124 mg, iar la p5r5sirea alveolelor natale ca albine intregi,
abia cinVt2reau105,9 mg.
Creierul in aceste 12 zile de stadiu nimfal s-a dezvoltat volumic,
fZ76 ca celulele initiale din fomnatia embriomrii cu neuronii siii initiali
sii se mai Znmulteascii. Aripile se desfac din motMtoleala lor, iar pi-
cioarele se des5virgesc. Totodatii se des5vir~escochii compusi, iar la
matc5 ~i krintori, glandele de reproducere se completeaz5.
Toate aceste prefaceri in stadiul nimfal se datoreaz5 unei alimen-
tatii diferentiate a nimfelor celor trei caste : - iar eclozionarea lor are
loc la matc5 dup5 16 kile de la depunerea oului fecundat in inceputu-
rile de botci denu~mirtepotirage, dupii 21 de zile pentru dbina lucr5-
toare si dup5 24 zile pentru trintori.

Anatomia exterioarg a albinei lucrgtoare


- $i acum - tineri apicultori - dupg ce am vfizurt de unde si
cum porne~tedezvoltarea albinei pin5 la mduritate, s5 ne indrept5m
din nou spre stupul de observatie spre a studia inf5ti~areaextern5 a
albinelor. \

In acest scop, vom deschide stupul, vom peria un num5r mic de


albine intr-o farfurie cu alcool medicinal, Pn care ele in citeva secunde
vor muri. Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ulunui stup, ~i
dup5 citeva minute cind cadavrele se zvht.5 s5 lulim fiecare ctte o
albin5, pentru a o studia direct.
I

IatZi vruntl se p r e ~ i n Go aLbin2 : m5soarli 12 mun lungime si dna-


regte 125 mg. Are trei p54i principale: capul, toracele si abdomenul.
C a p 2 cu antenele, ochii gi gura cu mandibulele ei. Apoi toracele
cu membrele de locomotie legate de el : dou5 perechi de aripi membra-
noase ~i trei perechi de picioare. In sfirgit, abdomenul este format din
segrnente asezate ca tiglele pe acoperi~ulunei case, cu margini unele
sub altele, legate cu membrane extensibile.
Capul privit din fat5 are o form2 i n t e r m e d i d intre cel triun-
ghiular a1 m5kii gi cel m ' M , ca a bil5, a1 trintorullui. El sd5poste~te
creierut ~i alite organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos,
despre care vam vorbi m a mai departe la anatcnnia intern5 a al'binei.
Antenele, dou5 la numgr, sint formate din 12 articulatii, pe cind
trlntorul are 13.
Iat2, de l a iluceput un dimorfZsm sexual I)dmcamd.at5 privibr la
numZirul de anticulatii ce f o r m e a s antena insectei. Antenele sint aSe-
zate chiar in mijlocul fruntii, astfel inc% albina zburind, poate recep-
tiona chiar din f a v mirosul florilor spre care simwl mirosului le ~ 5 1 % ~ -
zeste, antenele fiinfd organul special in aceastii privintG. Acesta p5-
tmnde in antene prin n u m e ~ a s e l eorificii - ca ni#e pori, aflate pe
suprafata segmentelor. hltre pori se afla mici perisori ce ajut5 albinei
la pip%.
Fierare anten5 es'te alc5tuitti din trei p5Gi : prima, mai mare ~i
mai umflaa, este articula'tii direct pe fmnte : ea este denurnit5 scapel;
cea de-a doua, rnai mic5, este pedicelul. Pe aceasta se afl5 organul sen-
sorial c5ruia i se atribuie deocamdart5 simful auzului insedtei. El a fost
descoperit de cercet5torul Johnston. Dup5 unii cercetgtori celulele sen-
zoriale ale acestui aparat sint grupate pe ling5 un fascicol de fibre ner-
voase, care apar sub forma unui virf proeminent la suprafata antenei,
in gropitele membranei, cu care este cuplat ciclul aparatului. Acest virf
ajut5 albinei la orientarea in spatiu si evitarea obstacolelor. T o t u ~ isint
cercet5tori care sustin c5 receptorii auzului albinei ar fi asezati pe pi-
cioare, in articulatia tibiei, iar sunetele sint percepute de un sistem de
corzi. Am insistat mai mult asupra acestei particularit5ti pen'tru c5 unii
apicultori sustin cli albina ar fi surd5, ceea ce nu este adevgrat.
A treia parte a antenei, flagelul este format din articulatii asem5-
nlitoare cu cele dou5. La cap5tul fiec5rd articulatii sint foarte nu-
meroase celule senzoriale - a c5ror descriere o rezerv5m la sistemul
nervos. Ele se refer5 la vorbirea prin sunete observat5 de von Frisch,
precum qi la perceperea tactil5 cu care - dup5 cercet5torul I. Zaleschi,
albinele percep chiar forma obiectelor, dup5 miros.
Tot la anltene sfnt celule sensoniale care percep gradele de umidi-
tate, de temperaturli, cit ~i coeficientul bioxidului de carbon din inte-
riorul stupului.
La cele douli plirti laterale ale capului se v5d doi ochi mari com-
p u ~ i ,precum si trei oceli plasati pe Yrunte ; dupli von Frisch cei mari
sfnt alcatuiti din 5 000 fatete micro~co$)iced e n m i t e o m t i d i i ce au
') Dfmorfism = existents la aceea$i specie a doua forme specifice distincte.
iorma hexagonal5. Matca are in jurul a 3 500 fatete, in schimb trintorul
are 8 000. Dimensiunile fiec5rei oma'tidii este de rdoi micromi.
i
i Fiecare din ele nu d5 o imagine total5 a obiectului privit, ci nu-
rnai cite un punct a1 acelei imagini. Cum fiecare din f a w e este orien-
tat5 u$or Pn directie diferitz, ansamblul lor echivaleaz5 cu un ochi
complet, iar miile de puncte capteaz5 in acest fel un mozaic, care res-
tituie imaginea integral ochiului.
,,Ochiul cu fatetele lui- spune prof. M. Lindauer - este un
minunat aparat de m5surat unghiurile prin intermediul c5rora poate
fi determinatii pozitia soarelui. Albinele - zice acest autor- au capa-
citutea de a calcula cu precizie orientarea fat5 de soare cit qi drumul
str5b5tut de astru atit ziua cit si noapitea ; aceast5 capacitate ii este in-
n8scut5 ; in acela~itimp albinele pat cunoaste diferentele regionale +i
sezoniere in parcursul soarelui".
Ochiul albinei nu vede culoarea r o ~ i edar este sensibil la albastru,
ultraviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aceea este bine ca scPn-
durica de zbor a fiec5rui stup s8 fie vopsitg variat fat5 de culoarea stu-
pului si tot asa jumMatea de jos a peretelui frontal a1 acestuia.
Cu cei trei ochi din frunte - ocelii - albina adun5 imaginea ne-
clarii a ochiului compus, rnai ales in amurgul zilei, cind insecta Psi spo-
reste vizibilitatea fat5 de lumin5. Cu ei albina isi d5 seama de lumino-
zitatea inconjuriitoare. Alti observatori atribuie ocelilor un rol ~i rnai
important in capacitatea lor de orientare si miisurare. Este ins5 grqit5
presupunerea c5 prin intermediul ocelilor albinele ar vedea in interiorul
stupului.
Studiind rnai departe capul albinei observ5m gitul - denumit
cervix. Cu ajutorul lui capul se leagii de torace printr-o articulatie
scurt: cu muschi puternici. Astfel, organele din cavitatea cranian5 se
afl5 in orificiu pentagonal denurnit foramen.
Gura atbinei se afl5 in partea de jos a capului purtind dou5 man-
dibule cornoase. Ea posed5 organe ale aparatului bucal legate de cel
digestiv, pe care-1 vom descrie curind.
Toracele, ce foruneaz5 a doua pante a corpului albinei, este situat
intre cap si abdomen. El este aceporit cu perisori fini care retin polenul
cind albinele cerceteazii o floare. Privit de aproape cu o lupil, se distinge
cii este compus din patru inele chitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
din primele trei inele au pe margini cite o stifgm5 respiratorie in ambele
laturi, deci in total sase stigme. Primul dnel toracic denumit protorax
poart5 articulate pe el prima pereche - cea anterioar5 - a picioarelor.
Pe cel de-a1 doilea inel - si care &e eel rnai lat dintre ele - de-
numit mezotorax sint articulate picioarele mijlocii qi perechea de aripi
mari. Picioarele posterioare si perechea de aripi mici sint articulate pe
cel de-a1 treilea inel toracic, denumit metatorm. In sfirsit cel de-a1
patrulea inel denumit epitorax face leg5kra toracelui cu abdomenul;
acolo se afl5 si centrul de echilibru a1 corpului albinei.
Picioarele sint al'c5tuite din nou5 articulatii, unele rnai lungi,
altele rnai scurte ; primele d m 5 smrte fac legstura cu torarde: coxa
; ~ trochanterul
i ; apoi urmeaz5 alte trei articulatii mai h n g i ; femu-
rut, 'tibia si metatarsul in sfirsit lbbu$ele avind un lant de patru mici
articulatii fonneaz5 tarsul ;acesta se termin5 cu dou5 ghiare ce-i servesc
albinei s5 se poat5 ag5ta de peretii stupului sau pe orice suprafat5 mai
zgrunturoas5. Cind albina este nevoitg s5 circule pe suprafete lucii,
cum ar fi de piM5 geiumul acestui stup de absmatie, intervine cu
o ventuzi? ce se afl5 sub fiecare ghear5. Ea p d ~ w eun lidhid putin
viscos; ce-i ajutii insecrte s2 se po.atii fixa pe.lulciul geamului.
Toate picioarele albinei au pe ele niste periute cu care-si cur$@
imbriidmintea ei piiroasti. Cu cele de la picioarele anterioare albina
rewlteaz5 polenul, din anterele devchise ale florilor, iar cu periutele i ~ i
curiit5 suprafata ochilor si antenele. In special pentru antene albina
posedii intre tibia ~i metetars o articulatie ca un fel de cle#e ce are
pe margini periute. Cum antenele trebuie s5 fie totdeauna perfect cur5-
late, +ntru ,a putea sesilia m~i~rosulflorilor, alibina introduce antena
Pntre periutele acestui cleste curiitindu-le de praf sau pufierea polenului.
Pen'tru a v d e a cum remlteaz5 albina polenul stringindu-1 in
cosuletele picioarelor posterioare, s5 urmgrim aceast5 lucrare pe supra-
Fata florii-ioarelu'i, ce o a v m in prisacii.
Priviti picioarele posterioare ; prima a~ticulatiest; in pozitia ori-
zontal5 - este femurul ; tibia ~i metatarsul au o pozitie vertical;. Pe
tibie se vede o scobiturg pe partea sa exterioarii, ca un fel de jgheab,
m5rginit de niste peri tari ca niste tepuse ale unui car cu snopi. Aceastii
Pnjghebare formeaz5 c o ~ u l e ~ uInl . interiorul lui albinele string polenul.
Metatarsul de la aceste picioare este o articulatie Ioarte dezvoltats, ca
o birn5 aproape dreptunghiularii. In partea exterioarii a fieciirui m e t a ~
tars, care acolo esle putin bombatg, se viid zece rinduri orizontale de
peri~ori.Sint periile cu care albina i ~ cur%@ i polenul de pe suprafata
corpului ei, introducindu-1 in cosuletetele tibiei. Albina se serve~tede
piciorul drept ca sii ulrnple co~ule\ulde la piciorul sting, ~i apoi invers,
cu cel sting umple cosuletul piciorului drept.
La inchierea dintre ltibie ~i metatars se rnai observg un i e ~ i n dca
un cleste ; cind cele dou5 articulatii se dep5~teaz5,cleytisorul acesta
se apropie. El este ca o 1pens5 ce s e m s t e albinei sii prindii cu el sol-
zi?orii de cear5, cind ei alpar intre inelele abdominale ale albinei cind
secreteazi ceara.
Povara de polen a co~uletelordus5 in stup este desciircatg pe rind,
albina ajutindu-se de pintenii aflati la picioarele mijlocii.
Aripile albinei, lo pereahe mlare $i alt5 pereahe s c d . -%cestea din
urrn5 stau ad5postite sub cele mari, atunci cind insecta este in repaos.
Ele sint alcatuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline cu aer, peste
care st5 intins5 cite o membran5 strsvezie cu peri~ori microscopici.
Marginile aripelor mici au 16-27 cirlige. Cind albina vrea s5 zboare,
cirligele se prind intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel
incit ambele perechi formeaz5 o unicii suprafat5 de zbor ; suprafata
total5 a acestui plan este de 45-54 mm2 care atunci cind albina se
afl5 in zbor bat cu diferite frecvente in raport de sezon. In toamnii
cind culesul este foarte slab frecventa biitgilor este domoalii, iar GI var5
cind culesul ieste in rtoi, f m r e n t a atinge pin5 la 24 Hz ') pe m n d 5
fiir5 sii fie consltant5, ci variaz5 in plus sau in minus cu 20%.
fnc5~iiDurade p l e n pe care allbina o p a t e duce in zbor &e d e
1,27-2,35 mg.
- Dar, interveni unul din cursanti - viid pe scindura de zbor
albine care bat din aripi, fgrii s5 zboare ! Ce sarcin5 indeplinesc ~i de
ce nu se inall5 in aer ?
- Ele ventilea25 stupul, unele introducind aer proasp5t in intte-
rior, iar altele eliminind pe cel viciat si inc5rcat cu bioxid de carbon.
Cind albinele fac acest serviciu, n u - ~ imai impreung aripile mari cu cele
mici prin cirligele marginale, ci liisindu-le s5 actioneze separat, nelegate,
nu se ~i poi ridica in aer. Albina se fixeazii solid cu ventuzele pe
suprafala scindurii de zbor, avind astfel o mai mare stabilitate. FeluI
cum actioneaz5 in aceastii sarcin5 o v m explica cinid vom ar5ta la
colonie rolul social a1 grulpzlllui ventilatoarelor.
Abdomenul este cea de a treia $i ultima parte ce completeazii
anatomia exterioarii a albinei. El este articulat de torace prin inter-
mediul unui cordon denumit petiol, prin care se strecoarii din torace
in abdomen o serie de ganglioni n e r v o ~ iinsirati ca mgrgelele pe o a@.
Tot pe acolo trece ~i o pante a sistemului circulator si cel traheal ce
s e r v e ~ t esistemul respirator a1 albinei si cel digestiv.
~Abdomenuleste compus din sapte segmente chitinoase translucide,
colorate diferit de la rasii la ras5. Dintre ele numai Sase sint vizibile.
Ele se contra& ~i se dilatii ca o armonicii, fiind legate Pntre ele cu
membrane incretite ce inggduie abdomenului s5 se dilate, Pniiltindu-se.
%enomenul are loc &nd alibina respirg. De asemenea, ele se dilat5 cind
albina absoadx ap5 sau isi incarcii gusa cu nectar. ,
JumCitCitile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar cele
ventrale stmnite. Ultimele patru sternite acoperii patru perechi de
glande prodrulc5toare de cear5. Ele au o ou'loare ban-inohis ~i acoperite
cu peri5ori fini. Au cite un chenar fonmfnd a~a-zisele oglinzi-cerifere.
Pe suprafata sternitelor apar solzisorii de cear5, cind glandele respec-
tive fi vor secrerta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : ,,Co-
lonia : formarea scheletului ei prin faguri cl5ditiLC.
Ca ci la torace, a b d m e n u l are pe p5rtile laterale cite Sase stigme
respiratorii; felul cum ele lucreaz5 il vom descrie la aparatul respi-
rator a1 albinelor.
Indoinld u+or a M m e n u l albinelor, sacrifi'cate in alcool pentru --
sltudiul nostru, vedeti un punct alb ; aceea este gland~ odoranti?, care
emanii eiteruri mirositoare volatile, atriigtitoare, servind ca mijloc de
comunicare la exterior intre albinele aceleiasi colonii. In sfirqit, chiar
in virful abdomenului albina are arma sa d e atac si de apiirare : acul cu
venin. Descrierea lui o vom face mai departe la sistemul glandular.
1) Hz = herti - unitate de frecventa pe secunda.
Anatomina intern5 a albinei
Pentaw la d w l u ~ irnai b h , amst capitol - cel rnai important din
anatomia insachi, s5 privim figura 11.
Apuratul digestiv
Aparatul digestiv, circulator, respirator +i excretor. Incepem cu
descrierea primului, care este in pc?rfectii corelatie cu celelalte trei, ciici
numai astfel ele lucreazg. Pornind de la hrana primit5 ~i transformat4
in sucuri nutritive pentru toak or-
ganele corpului, inscota poate triii,
eliminind pin5 la u r n 5 reziduurile
acestor ilmpiitrite precese. Aci le vom
expune mai pe sourt, c5ci explicatii
mai dezvoltate le ve-ti primi cind
vom ajunge s5 vorbian despre nutrifie
@ metabolism, in cea de-a doua parte
refer~tor la capiitolul ,,colonic“.
Aparatul digestiv cuprinde, -
in ordine - aparatul bucal; apoi
portiunea l5ngit5 denurnit5 laringe in
pmlumgirea lui urmind esofagul lung
~i imgust ce strriibate tot toracele ~i
qpoi petiolul - ~i gu;a; La baza
acesteia se afl5 : proventricolul ur-
mat de stomacul d'binei denumlt
in testin mijlociu ; la extremitatea
posterioat-5 a acestuia se afl5 sfinc-
terul, un musohi rotund care se des-
chide reflex in intestinul subfire.
In preajma acestuia, in suspensie, in

Fig. 11. - Cele mai importante organe


,ale corpului ebbinelor :
I - llmba ; 2 - oriflcul de varsare a glan-
delor mandibulare ; 3 gura ; 4 - mandibu-
lele ; 5 - glandele mandibulare ; 6
gele ; 7 - - -
antena ' 6 - glanda salivara a
farin-
capului ' 9 paitea frontal& a creerului ;
10 - ciorchinele glandei post-cerebrale ; 11
mu$chii orizontalt pentru zbor ' 1 2 - glandele
-
toracice ; 13 - articulatia aripei ; 14 de la
I-VI tergite abdominale ; 15
lociu (stomacul) ; I6 - - intestinul mij-
glandele mucoase ale
intesnnului mijlociu ; 17 - inima cu cele cinci
cavitBti orizontale rardiace 18 . - locul ova-
rului . 19 - tuburile malpigkent ; 20 - cavita-
tea d r d i a c a ; 21 - glanda olfatick (Nasanov) ;
22 - punga rectala ; 23 - proctodeum ; 24 -
anusul ; 25 - acul : 26
oglinda cerifera ; 28 -- glanda cerifera ; 27 -
I-VI sternite abdomi-
:?.' , tricolului ; 31 - g~ ; 32 - -
nale ; 29 - ventriwlul Utru ; 30 Canalul ven-
spiralele aortei ;
33-a, b, c - articulatlile picloarelor ; 34 - lan-
.
1' .
< .
.*: ,'
. w h.. tul gangllonar nervos toracic.
:$. , ,
p;.' :y,,..

,
t f'.
T.., .'
.
70
.. ,
; 1.:
, ? .
"., , ~
;. ;.<.
;.. ?:. \
,.
:
!. ; , '
. .. -,J
<,:.,,<'
. .A,, %.. '
..
!

mass hemolimf5 (singele albinei) exist5 o serie de camle malpighiene


ce constihie aparahl de filtra~e,de distilare, de purifieare gi exmefie.
, In continuarea intestinvlui subtire se afl5 intestinul gros care este de-
pozitul de rezidruuri alimentare impreun5 ou punga rectalii, care se ter-
ming cu orificiul an'al.
S5 analiztim pe fiecare din aceste elemente ale aparatului digestiv
a
cu functiile ce le indeplinesc :
Aparatul bucal a1 albinei este adaptat pentru supt qi lins. Gura
este o deschidere in regiunea superioar5 a laringelui, avind o muscula-
turti puternic5 de conltradare cu scopul de a indruma mai departe hrana
absorbits.
In partea anterioar5 a gurii se afl5 buza superioar3 care nu se
poate observa distinct fiind mascat5 de o incretiturti tegument=& In
ambele p5rti ale gurii sink dou3 mandibule cornoase, puternice, care-i
s a r v m albinei la multe hlcrilri : apuc5 ca un clegte i n w l i ~ u lantenelor
I pline cu polenul florilor si il sfisie ; prinde ~i transport5 afar5 h a t e
reziduurile activitZitilor din stup; atac5 albinele str5ine care tind s3
p5trund5 in interior ; mestecti solzi~oriide cear5 ; ele fac toate aceste
datorit5 celor dou5 pm&i de muyhi pdternici : unii aklductori l) gi alti
abdulctori *).
Cum mandibulele au o suprafa@ partial neted5, prelucreazg cu ele
propolisul si 91 intind uniform ca o mistrie pe suprafata peretilor stu-
pului, ori il indeas5 si colmateaz5 cr5p5turile ivite in peretii stupului.
In partea lor interioar5 mandibulele au o scobitur5 in care devars5 o
mic5 gland5 salivar5 ; in jurul acestei scobituri se afl5 o coroang de
I
p e r i ~ r imicroscopid ca niste dinti, ce ajut8 la masticatia polenulull.
La baza mandibulelor si in partea lor interioarg se deschide
canalul glandelor mandibulare.
In partea de jos a gurii se aflg trompa unsg permanent cu secretia
I glandei postgenal5 aflat5 la baza limbii. Lungimea rtrompei impreung
cu limba variaz5 de la 6 la 7 mm dup5 rasa din care albinele fac park.
Selectionatorii acordti lungimii limbii mare importants, c3ci s h t multe
flori cu potir adinc Ue la care albinele cu trompa wurt5 nu pot absorbi
neatarul.
In stare de r q a o s albina tine liunba & d m 5 sub bsflbie, dar oind
are de absorbit un lichid - ap5, nectar, sirop etc. - toate plirl$le
ce formeaz5 trompa - adicli palpele labiale - se adunli si formeazii
, un tub aspirator in care limba lucreazti ca pistonul unei pompe aspi-
; ratoare ; aerul n e p u t i d piltrunde prin aceste pi4rti componente, lichidul
se urc5 ajmgind in esofag si apoi in g q 5 .
Prin constructia sa inelarg si mult poroasg, limba cu peri~orii
indreptati spre virful ei, retine lichidul. Mugchii, in numgr de opt,
I
patru extinctori si patru retradori, se contract5 sau se aliungesc ; ei sint
in permanent5 a & v i W .
In cavitatea bucal5 se devarsg secretiile mad mulrtor glande, secreQi
,
I
pe care albina le scoate dup5 cerintele de moment qi in doze precis
')
-
Adductor- mu$chi care apropie un membru de axul medial a1 corpului.
I 9 Abductor = mu$chi care fndepWeaz8 un membru de axul medlal a1 corpului.
3, Masticatie = Proces de farimare $1 Piturare a alimentelor tn cavltatea bucall.
i

i 71
proportionate. Astfel, glandele faringiene secret5 liiptigorul ; mai tirziu
ele prodtic enzime ; la fel glandele mandibulare, salivare, toracice posit-
cerebrale etc. dau secretii a1 ciror rost il vom l5muri la capitolul :
,,Colonia - sistemul glandular $i enzimatic".
De asemenea, in tromp5 ~i pe limb5 se afl5 organele de gust,
formate din plBcute poroase cu nemii respectivi ; pe palpi ~i sub buza
superioarg se afl5 mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajut5
albinele la distingerea gustului hranei.
Dinspre fundul gurii porne~teJaringele, care are la baz5 o placii
pe care se rev'ars5 secretia glandelor faringiene. Faringele are musch:.
de l5ngire si contracbare, pmtru a putea w i r a gi p q u l s a din cavitatea
bucal5 alimen'tele ce trec prin el spre esofag. Acesta a t e un tmb lung,
subtire, elastic, ce trece prin gituitura denuimitg cervix dintre cap $i
torece, str2bate +i pe$iolul dintre torace gi abdomen, deversinid hrana
inrgerat5 in gugii.
G u ~ a ,organ exitensibil de culoare argintie gi transparent& ser-
vegte in principal la transformarea nectarului in miere ~i la pistrarea
provizorie a unei cantitsti variabile de miere in timpul iernii, pe care 1
albina o consum5 treptat, in raport de nevoia de c5ldur5 a coloniei ; de
aceea ea este denurnit5 s t o m c u l social a1 coloniei. fntr-adevgr, albinele
nu depoziteazz miere in gug5 numai pentru nevoile sale de hrgnire, ci
ea face schimburi permanenite de hran5 cu celelalte albine din comu-
nitate. De asemenea, cind roiul pleacs din stup, gugile sint pline cu
miere, pe care o vor consuma la confectionarea fagurilor.
0 mic5 supap5 separ5 gwya de s t o m c , denurnit gi intestinul mijlociu
a1 albinei, l k i n d s5 t~reacfiu-atiile alimentare necesare organismului. Da-
torit5 acestui iscusi't mecanim, continutul gusii nu intr5 in contact cu I
sulourile digestive.
Un rol de seam5 a1 gugii este si acela de ins5mftare cu laoto-
fermenti ai gr5unciorilor de polen, pe care-i transform5 in plisturti
necesara pentru consumul de iarn5 a1 coloniei.
Capadtatea gugji variaz5 de la ras5 la ras5, de la 50 la 75 mm3.
I
I
In rare ocaaii albina igi umple gusa pin5 la refuz; in felul acesta ea ,
aboar5 m greu ~i anwoie. Obiqnui't ea transport5 spre stup 48-50 mg I
nectar la un zbor. Peretii musculo~iai guqii sint extensirbili si fonneaza
cute. CAI ajutorul muguhilor, prin contractare, nectarul din gug5 esle
presat ca sB ias5 din ncuu prin ewfag in cavitatea bu1cal5. Operafia de
1
I
ingurgitare gi regurgiltail-e repetindu-se de citeva ori, neetamhi i se
fnglobeazii secretii glandulare de genul invertazei, care contribuie la
I
transformarea in miere. Voan reveni pe lang asupra acestei probleme in
capitolul ,,Colonia gi harana ei". I

G u ~ amai are inc5 un alit rol insemnat : depozitarea apei. Cind


temperatura din interior este p e a ridicat5 f i i d p a t e normalul de
35-36OC, unele albine qmcializate v a n 5 din continutul gusii o oarecare
cantitate de apii, pe care o scot pe limb5 gi o rsspindesc pe suprafata
fagurilor. Acolo, apa se evapor5 gi r8core~te microclima stupului, in
1
rapont de nevoia de umiditate a cuibului.

72 i
Urmiirind traiectul aparatului digestiv, dup5 gusii, g5sim proven-
tricolul, ctispoziitiv care retine griiunciorii de polen din mierea abia
transformat5 din nectar. Intr-adevgr, grgunciorii de polen care piitrund
in gu$ in vederea alimentatiei albinei cu substante proteice, substante
de creatie si d e reparatii organice, nu riimin acolo, nici nu trebuie
depusi in alvmlele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu$i in
stomac, prin acest dispozitiv. In acest scop, proventricolul se prezintii
ca o cup$ inchisii, care in partea dinspre gu@ are o supap5 mul't dilatatii
fat5 de lumenul tubului. Supapa este format5 din patru valve triun-
ghiulare, cu margini chitinizate ale c5ror virfuri se intilnesc toate
partru intr-un punct din centrul supapei, avind o form% asemgnatoare
cu litera X. Fiecare valv5 este alcGtuit5 din fibre musculare a ~ e z a t e
longitudinal, inconjurate si de fibre circulare. Pe valv5 se observii o
serie de perisori tari. Cind gusa se contract5, se amestecii continutul
siiu de nectar - deja prelucrat si inciircat cu secretiile glandulare
ale g u ~ i i- cu polenul. Acesta din u r n 5 i n d este retinut de perisorii
valvelor proventriculului, fiind adunat ca ghemotoace in niste buzung-
rele ale valvelor, unde r5mine cel putin 12 ore. Acolo el este supus und
actiuni de degradare partial5. Nectarul sau apa trec prin proventricol
f5rii oprire si se vars5 in intestinul mijlociu. fn schimb polenul esrte
dizolvat partial cu ajutorul secretiilor glanlelor mandihlare incepind
cu stratul siiu grgsos denumit poleini?, ce acoper5 partea exterioara a
griiunciorilor de polen. Numai in felul acesta, gsunciorii de polen f5r5
invelisul lor protector, trec mai departe ca bol alimen'tari) in stomac,
prin cap51tul opus a1 proventriculului, care acolo are forma unui tu-
bulet indoit in unghi drept. El st5 in suspensie in lumenul stomacului.
Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
poate inapoia din stomac in gus5 sau in cavitatea bucal5 ; in schimb
poleina, care este lichefiat5, p a t e fi regurgitatii.
Stomacul asa-zisul ,,intestin mijlociuccare un mare rol in digemea
polenului ; sucurile digestive si enzimele p5trund in el prin pori, dizolvg
toate substantele nutritive aflalk in ei si pe aceeasi cale, a porilor,
intr5 in circuitul hemolirnfal.
Albinele nu au enzime care s5 dizolve celuloza griiunciorilor, incit
a c e ~ t i agoliti de conlinutul lor trec mai departe ping la partea rectal5
~i sint eliminati prin rect, din zbor. Totusi aceast5 celuloz5 ajutg la o
purgatie mai accentuatg, fapt care antreneazg si elimin8 odatii cu excre-
mentele milioane de spori ai novemei apis, parazit periculos ce-si are
l m l de predilec$ie in intestinele albinei.
In stomac se hidrolizeas si zaharurile cu greutate molecular5
mare. Albina o face cu ajutorul aceleasi secretii enzimatice a sistemului
glandelor pe care il vom descrie mai departe.
Srtomacul are o iorm5 cilindricg, este lung de 10 m m avind nuine-
roase cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 muschilor longi-
tudinali, transversali si oblici, cu celule striate intre care se ggse~teun
tesut conjunotfv care le u n e ~ t e .
I) Bol alimentar = cocolog.

73
.. I
-. . ..
, (

.
., .<
:

- Dar cum se face si ce este digestia la albine ? m5 intreab5 un


tin5r apicultor.
- Digestia i n s e m 5 reducexea si dizolvarea alilmenltelor ingerate
.i
;I

de albin5, transforrnindu-le din substante complexe in substante simple I


care trebuie s5 intre permanenit in compozitia organismului, actiune
care se face cu aju:torul unor fermenti sau enzime asupra c5rora vom
insista mai departe la capitolul ,,sisternu1 glandular a1 albinei". In felul
acesta ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare fonnind
sucul nutritiv sau digestiv, incit sub aceasti form5 el poate trece u9or
prin peretii ~intes'tinului~i intr5 in circuitul sanguin a1 insectei. P5rtile
nedigerate sint elimnate. Chair ~i mierea consumat5 lass un procenit
de 2010 reziduuri nedigerabile din substanla uscat5 sau 7,60/0 din cea
umed5.
S u c z ~ l nz~tritiv - dup5 von Frisch - se realizeaz5 cu ajutorul
apei ce o contine alimenCe'le sau cu cea adus5 in stup de albinele c5r5-
toare de api. Ea este adgugat5 dup5 necesititi ~i in raport de felul
alimentului. Apoi albinele mai intervin cu secretiile lor enzimatice,
ale glandelor din cavi'tatea bucal5, din gus5 si stomac determinind o
serie de prwese fermentative, de accelerare a reactiilor chimice, de
degradare a alimentelor brute, cle descompunere molecular5 a lor, la
fel cum chiinigtii utilizeas caitalizatorii.
Cercet5torii au ggsit c5 in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
organismul creeaz5 din substantele simple, din nou, substante complexe :
proteine animale si grssimi, care contribuie la constructia ~i intretinerea
organismului albinei.
Felul cum hrana va fi folosits o vom l5muri in partea a doua a
studiului nostru, cind vom trata nutrilia si mel;abolisinul coloniei de
albine.
lntregul proces a1 digestiei uzeaz5 epiteliul, adic5 altfel spus,
cGptu~eala .stonzncului, care ins5 se regenereazs prin ea ins5si. Intr-
adeviir, epiteliul care este compus clin cripte in form5 de urne, au
inspre margini o zon5 de regenerare, cu celule care, prin divizare,
creeaz5 altele noi, inlocuindu-le pe cctle uzate. Regenerarea lor insfi se
poate face numai cind albina consum5 hran5 cu proteine, adicg polen
sau inlocuitorii acestuia, in conditii si cantitgti indestulgtoare. El for-
meaz5 un invelis care se separ5 prin presiunea sucurilor digestive ~i
alc5tuiesc me7nbranu peritroficli.
Aceasta, dup5 I . Husing, este ca o pung5 ce invele~tealimentele
care au p5'truns in stomac ~i pro1tejeaz5 c5ptu~ealasensibilg a acestuia
impotriva v5t5m5rii ei de c5tre virfilrile ascutite sau cirligele aflate
pe invelisul (exina) gr5unciorilor cle polen.
In partea dorsal5 a stomacului membrana peritrofic5 se rupe
repetat si este eliminat5 &at5 cu rcsturile alimentare, dar se reface
repede o alt5 membran5, de 4-6 ori in 24 de ore.
Stomacul cu glanclele sale secretorii posed5 totdeauna ~i celule
excretorii, care elimind granule de carbonat de calciu.
Urmind traiectul intestinal hrana ajunge la intestinut terminal
sau posterior, a1 c5rui rol in organis~nulalbinei nu este numai ca s5
a~n~nuwtmSm
a a w n 1 8 ep aaJazaJ pnr7n$nsuw 3- I* NDSnur UT ~lmurropsur u~ wur
elvwluil 9 : lazo3nrl ea~sqmrn!lod w d leuJoy lswuil pnqezr-(od = u a 6 o ~ q 3(,
-Fa lnursgoqeqaur
18 e!&~qnu 'a!uoloa a ~ d s a pI ~ J O A uroa p u p '!nl eiuevodurr aurq aSal
-a$uj !$ah !+ zn2nzusj2oqvgatu ID 2v~)uaauv6ro un q s a m r 6 2ndro3
'lapads le augur ap In;rq!!a 'lnlnqa~au!~ea~aq5a.n el lepads u j pu!aJas
'ylnaalour o e3 ~ e o p'yqe;rap!suoa alnqag e u ~ q ~a@o~o!z~jo~q e eqsaae
~nxa~duror, UI 'e!uoloa alsa aJea aqeq!ag3alo3 eaJew u!p a p e d aaej a3 eun
ea !a 'qx!qns ea yllapd Iau!qle lsurnu nu a l 8 a ~ ~ aaJe3 s uodureq-ue2.10
q w e pulur~oj'uoq~ea ap !Ie~p!y 15 ualod nr, aJequaurqe o ydnp se~;3
1nd.103 $zea~!zodap $3e!pJe3rJad Eaqeq!aea ug qoq 'am?eur alau!qlv
-(Tua80x13ap
gulroj qns lepads ug ( a ~ p n l 8 )u o q r e ~ap !$e~p!y !S !ur!sgS ap pylnwnae
'ra!aqo~d gnasnd~oa!!uryad FS r,sasy3 as oloav -2vraaqn p a p - npolCrur
!nlnu!qsaqru! euI[ea~d ug !B 'p?a)rrrd p a p - '!aa.ral p l e ~ o d ~ oln5qaa
a
-u! qns ' y , q ~ e yaerp~eapad eaqe%!Aea alsa s e ~ 8~nlnd.xoae a.qnurnae
elseaae a3ej as apun a!laal!pa~d ap -[naoT .8Ag 'M ln80lolq gzeazpapeJea
o urna BAB 'yurnds o es 'aseou!urn~oa ~ e u rqnur 3uis a s e o s ~ 3ala~onaea
~ e p a d sUI .qnu!iuo3 ap g u r ~ o jqns y3!j!~e~ls as aa!padsa;r a'(aim$sqng
-pqauurasur q ~ e do yAJazaJ el aundap 'ales !!JylToazap 15 !y?ur~ojy ~ e s
-aaau e m q p!op alaurq-[e el ap alkaurl~daAJeI a3 gqepuj ap g3 y!sy;3 ne
r!JoqyqaaJaD 'ypqoq os ealeqna~8u!p 0/00g-0~ gdn30 yle~od.103gaJazaJ
gqseaae ' B A . I ~ ~ aulhap IS !nlno eCeo3 a $ ~ e d slnuoyqura pug3 '!n~nurJap
-ozaur e yJeo!Jaju! eaq~edug ?le$!zodap yle~odaoayaaazaJ o yzeamoj 16s
'!nlno ap.rgFurnae urp Eurnsuo3 a3 $07 u!p lnuoyqura f a!q!.qnu sn1al;ra
[am uj. aJe o InapnN -?AJaza.r o yundap ys !a!je$uaurge lnsos!~d u p e3
E[!J~ a n aJeT1oAzap 15: a ~ a ~ S a ap m nipeqls a.m y o u; '1nws!ue8.10
.gjur!u !5 yam1 e3 lode 'uor~quraap n!pqs ug eyqe m a au!qle p u p ad IS
[a ap qgu!ure we-A .!auIqF ~nurs!ue8Jo ap aqeqpgos alajuelsqns aur$ap
a1 aa aseo!$a~d alyppurnae u!p yzeapa3 IS 'quauemad pour ug q8aur
-pd a3 uodure~-ue;3~0 qeqaape un aqsa aJe3 !5 ,,mr6 droac' gvurnuap
rge~od303ynJazaa ea3e urs!ueB~o ug aJe l-aJe2 ad quevodur! ayJeoj 1nyo;r
!3e ur!murgl gs a!nqaq ~gsaZ!p lnqe~edeap a l ~ e d a ppur p u ~ q ~ o ~
'!$ejsoj ap ar$elnaqa o
!5 qeqeqsuoa ne TpoqFqaxaa olme $ 0 ; ~'(su!yso~) aleqaaJ a1apml;l agy3
ap !ade !a!lq~osa~ Bgo$ep pynlj aulaap pqnu!$uoa !ody 'apz a ~ a zap
eqsJjA a;3u!qs epasu! p u p gSe~8u; as aJea apadurg p!yaq un n3 gugd
y ~ e q 3 ee8und
~ aJe ~.rgu;q ea!q,p 'gleleu eIoaqe u!p a.qmlaa 8 1
',,u~s~goqz~pm !S azjpqtzu :auzqp ap vpoyo3" lrqo$!d!a ug a@tme wur
!J!.murg.( ep UIOA a x 3 a ~ d s a p',,gagoqelaur yde" ~s!z-eSe als3 '!nlnur
-s!ut?8~0 le gde ap InJesaSau pejs!3;es ~S-gsqod 'qez!g!qour! a d e o ~ d e!gap
s-[au!qF jaJJSE 15 ~ e ~ ~ u u n1n?!n3. a y1!3 u j aqu!aJ gs ede '~op~nnp!za;r
e a q ~ ~ p ~ y su!~d a p e3 alnpyZug leu!urJa? !nlnu!?saqu! ealelq!qeauad
'300z ap alsa g u q ap lnuray8 ug emge~adura.)p u p 'yppd a a '?pay
- e 9 e!je.x!dsa~ u p d IS ' ~ o q z u!p a ~ e a u n ~alaluaura~axa
e u!~d ede ~ o 5 n
yulurga - gs.reyuo3 ~ d n p eu!qlv -~o-[!~nqnsal
- Jes3au yde ap Tnlnquas
- o ~ dle a ~ l 8 a Jap la3 O! !3 'a~equaurqe alynnp!zaJ dm!? e ~ x ayu!$a.~
r , .
. ".
>, ., .~. ~ \

, , .,.. . ., I.. ;
>. )

y .. . .
E ,.,I
.;:I
'
(.. . , . I'

- .,j.
-' +
. . .. ... .
..r. !-

<.' . C Aparatul circulator


'i.
.
.. \,:
~

. .
;.-. . Aparatul circulator sau mai bine-zis, circuitul hemolimfal al
alibinei, servegte tuturor celulelor organismului la tranaportarea hranei
concentrate in ace1 suc nutritiv despre care v-am vorbilt la aparatul
digestiv.
- Dar ce este hemolimfa ? - intreab5 un tfn5r apicultor.
- Hemolimfa este un lichid comparabil cu singele omului gilma-
miferelor, cu deosebire c8 singele nostru transport5 nu numai hrana
necesar5 aliment5rii celulelor, dar mai posed5 acea substants albuminicii
denumitii hemoglobiniii) care iormeaz5 materia colorant5 rogie a sin-
gelui incgrcat5 cu oxigen, avind rolul de a-1 r5spindi pin5 la ultima
celuls. Hemolimfa ins2 - deci singele albinei - duce cu ea numai
hrana - deci ace1 suc nutritiv amin~tit,dar nu t r a n s p o f i si oxigen cum
face singele din corpul nostru. La albine, oxigenul circul5 separat prin
trahee $1 traheole, ducindu-1 tuturor celulelor. Hemolimfa albinei nu
este rosie, ci transparents, incolors.
Hemlolimfa f i i d incZmat5 numai cu sumrile nutritive d u e cu ea
o mare dozj de z a ~ s r ,precum ~i ,prodru~eleactivitgtii fiziologice ale
insectei si rezultatelle schim~burilorchimice care au loc intre organe. De
asemenea, in hemolimf5 s e mai afl5 consltituenti minerali gi onganiri
cum sint monozaharide, proteine, aminoacizi, acizi nacleici d5n bolul
ingerat.
Hemolijmfa mai posed5 ~i substante bactericide pentru ap5rarea
organismului de anumite boli. De asemenea, continutul de zah5r din
hemolimf5 nu se limiteaz5 la glucozii - asa cum este in singele uman,
ci, in ea se afl5 si alte zaharuri : fructoza, trehalaza etc.
H e m ~ l i m f a inldcplinqte si funlctia d e rezervg de ap5 tinut5 la
dispozitia tesuturilor crimd a i m t e a , din anumite motive, incep s5 se des-
hidrakze. Ca remrv5 d e a p g necesarii \esuturilor, atunci cind ele
se deshidrateaz5, hemolimfa transmite oarecum presiunea dinitr-o regiune
a corpului larvel i n alta, altit in timpul nqpirlirilor s~uccesivela lame si
nimf5, c2t si la aparitia si dezvoltarea aripilor.
Volumul hemolimfei - dup5 Lenski - in procesele de metamor-
fozg a larvei ~i a nimfei pin5 la stadiul de imago2) larvele virstnice
au cantitatea cea mai mare de hemolimf5, c5ci aceasta o m p a 25-30010
din greutatea total5 a l m e i , pentru a se milc~orape mSisu1.5 ce albina
mlahur5 s-a format si incepe s5 imbitrineaw5.
Hemolimfa ocup5 in intregime (toat5 cavitatea corpului insectei,
circulfnd activ, c5ci ea este propulsat5 de un organ compus din douB
elemenlte : inima +i aorta. Ele sint ajutate de dou5 diafragme aflate in
abdomen, precum si de dou5 organe de pulsatie aflate in cap si torace,
care toate conlucreazii pentru circulatia activ5 a acelui lichid vital ce
este hemolimfa.
Inima, propriu-zis, se afl5 in cavitatea abdominal5 de-a lungul
p5rtii dorsale, iar aorta se afl5 in torace, trecind foarte putin in interio-
1 ) Hemogloblnd = pigment organic de culoare r q i e continut in globulele ro$ii care
au proprietatea de a s e oxida, cu rol respirator, Iransportind oxigenul de la plamfni Bn
tesuturi $i transportlnd in sens invers bioxidul de carbon.
l) Imago = denumire data formei adulte a insectelor
:,.
rul cavitiitii capului. Inima are o form5 alungiltii alcgtuitii din [fibre . .
musculare puternice ~ semici:culare.
i, De-a lungul siiu se aflii cinci pe- . ... / ,

/ rechi de perforaqi denumite ostii, niste c5miirute ce dau una in alta.


Fiecare c5m5rut5 are un vestibul format dimtr-o deschidere , prin care '.. i
I hemolimfa este aspirat5 ; c5miirutele sint inzestrate cu n i ~ t esupape
care se deschid pe rind cind ele se dilat5 si apoi se inchid cind ele se
1'
i
contract& Deci inima lucreaz5 ca o pomp5 aspiro-respinggtoare sub
acfiunea diafragmelor amintite mai inainte ; una st5 in parteal superioar5
+ , '.

I. a ab'domenului -si a doua - ventralii, deasupra lantului nervos ,gan- .


-. '<.. .
glionar. ,

lncepind de la prima c5m5rut5 peretele musculos a1 inimii se ~

subtiazii progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind


aceasta striiabate petiolul, care .constituie leg5tura dintre abdomen ~i
torace, ca sa p5trund5 in cavitatea acestuia din urm5, aorta face nouii I ~.
incretituri strinse unele in celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
se all5 foarte mu18te traheole fine, prin care circulti oxigenul, asa incit
hemolimfa se oxigeneaz5 inainte de a ajunge in cap, in imediata apro-
piere a creierului. Odat5 ajuns5 acolo, hemolimfa pompatii de inimii,
scald5 toate onganele : baza antenelor, glandele cefalmice ~i creierul. Din ,
cap hemolimfa este pompat5 .pe cale inversa in rrestul o~rganismului . .
cu ajutorul unui opgan de pulsatie, com'pus din~tr-o pung5 ce wupii
complet s:papiul 'dintre frunte si baiza celor d'ou5 antene.
Punga propulsoare executii misciiri peristaltice l)- d e d de con-
tractare si destindere a muschilor (ca la faringe). Astfel, supapa din cap
ce inohi'de si desohide inkarea in aceastti pun1g5 cu aer, ingiiduie hemo-
limfei s5 p5trund5 acolo, la antene. La inapoiere, hemolimfa nu mai >
circul5 pe aceea~icale ca la sosire ; ea coboars din cap spre cavitatea
toracicii trecind pe ling6 aortii prin cervix - adicii gitul ce leagii capul I

de torace. Ea p5trunde deci in cavitatea abdominal5 ; acolo intilne~te


aparatul de filtrare - tubii malpighieni. In ace~tia,hemolimfa descarcs
acidul uric 5i alte impuritgti - purificindu-se.
Tubii mulpighieni au acela6i rol la albinii ca ~i rinichii omului,
iar hei?zoZimfa purificatii en care tubii plutesc, se Encarcii cu substante .>
energetice oferite de aparatul digestiv din hrana ingeratii, digeratil,
transformat5 in suc nutritiv, care prin procesul de osmoz5 trece prin - .
1
peretii intestinului ~i piitrunde in hiinolimfa'.
,
Iatii tineri apicultori - cum se Pnliintuie ~i colaboreazti ,la albine . -
cele patru mari aparate de vietuire : digestiv, circular, respirator qi de .... ,

Cercet5torii a u g5siit c5 hemol!imfa albinei este i'nlcomparabil mai ,. , . ,1I


bogatti in substante nuknitive si enagetice fat5 de cele ale altor insecte ' ..
.+..,;

:
sau chiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La analizele fscute . ....
~. ..
. .:.
.
larvelor de albine s-a aflat de opt ori mai,mulrt magneziu decit in sin- . ..
. ...
gele uman, iar fosfonul este de asernenea superior ca,ntita'tiv; aminoacizii . ., .
. .... <
H

sint de 15 ori mai numerosi. Singele nostru contine 0,75-1,50 g zahgr ,. . . i..k.: .
,
t) Pertstalttsm = denumirea ansamblului mi$c&rilor musculat,urii unui organ intarn + '-
oayltar (stoma~,intestin, wter etc.) car? are ca efect progresiunea gi evacuaEa c~ntinutuld
-w. ;.
.Y
la 1 kg singe ; peslte aceasti concentratie apare o hiperglicemie patolo-
gic5, >peoind la larvele de albine g h i d e l e sint intre 6,38 gi 7,6%0 calculate
In glucozh. La albina zburgtoare - dupti Bishop - glicemia este in
medie de 239%0,ceea ce nu se intilnegte la nici o vietuitoare, si deci
ea nu poate fi comparatti in aceastci privintti cu cea a (animalelor su-
perioare. Florul are procente rnai mari comparabil cu cel a1 altor ani-
male. Greutatea specifics a hemolimfei este de 1,038 fiind muLt mai
ridicatg fat5 de cea a serului din singele uman care are abia 1,027.
Cercetatorul Y. Lenski a ggsiit c5 exist5 un echilibru a1 circulatiei
in tesuturi ~i hemolimfg, pe care-1 pgstreazti un mecanism de osmo-
reglare.
Rezervele de glucozi din hemolimfg ing5duie un zbor de 15 mi-
nute. Dat fiind cti albina se alimenteaz5 intre timp ~i cu nectarul dife-
ritelor flori pe care le cerceteaz5, isi poate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele imprejurtiri sprijin5
efortul. Atunci intervine urgent enzima invertaza care transform5
zahamza in glucozii +i fruclmz8.
In hemolimfi se gisesc mari cantitsti de glucozii 800-1 000 mg %.
Cercetitoarea elvetian8 Ana Maurizio a gisit adeseori predominanta
fructoza.
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului,
acumulindu-se in hemolimfi si tesuturi, si~lit consumate in raport de
efortul fizic si de necesitate, f5r5 ca albina sti posede si un mecanism
regulator a1 glicemiei. De pildti, zborul lung gi obositor consum5 adesea
lntreaga rezervg de glucozi din hemolimfi gi mugchi. Atunci, albina
face ape1 la rezerva ,de glicogen de 2O/0 ca sii poat5 ajunge la stup. Pro-
babil cind si aceastti rezervs este consumat5, albina cade din ingltime
gi moare.
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat. si
de o forate mare cmplexitate. Este un polizaharid format din glucozg,
depozitindu-se nu numai in corpul gras, ci mai ales in protoplasma
celulari, in m a ~ h i in
, intestin, uncle el atinge o proportie de 360/0, din
hidratii de carbon. El este absolut necesar in eforturile organice, dar
mai ales in activitatea de zbor ; prof. R. Chauvin il considerti ca un
produs glucidic de rezervg a1 insectelor, depozitat in 1 g u ~gi 8 in mugchi.
In special larvele lde lucr5toare au u n procent ridicat de glicogen
ce atinge 300/0, iar cele de trintor 25%. AJbinele doiici il posed5 in mari
proprtii acumulat in intestin gi mu~chi.h timpul iernii el se gssegte
in corpul g m , avinrl o deosabiti concentratie h moleculele de zahgr ce
servegte inimii gi musculaturii, stiut fiind c5 albinele in timpul stationgrii
in ghem igi tremurti musculatura pentru mentinerea activitgtii gi ridika-
rea temperaturii comune. Aceasti rezerv5 organid asigurti albinei o
durat5 de viat5 mai mare si o rezistentti deosebitZi la atawl nosemel.
In afar5 de glucide, in hemolimfi se g5sesc toti aminoacizii in
mare cantitate, in raport de regimul alimentar al insectei. Ace$ia, in
afar5 c5 sint constituentii principali ai prolteinelor, sprijin5 activ pro-
cesele de reproduetie qi c r e ~ t e r eale tineretului, eliminfnd gi acea presiune
osmotic5 a hemolimfei I)ToWdat2
. in h a o H m f 2 dup5 cllm am rnai ar3tat
se afls proteine pure, lipoproteine si glicoproteine, substante minerale
ca : potasiu, calciu, magneziu, fosfoml etc. ce ocup5 un loc de seam2
si in cantitsti rnai mari ca cele din serul uman. Y. Levschi a intocmit fn
acest sens tabela 1.
Tabela 1 i'

Subtante minerale
I La albinh

Fdm 31,3 34,4


Calciu 14,4 0,O-11,5
Magneziu 20,5 1-3
Potasiu 95,5 178
,Wiu 14 330
Clor 143 450-500

Hemalimfa inc5rcet2 cu toate subsrtantele cuprinse in mierea si


polenul ingerat de albins, p5trunde in inims. De acolo i ~ reia i aceiasi
cale descris5 putin rnai inainte sciildind cu ea aparatul respirator din
torace si cap unde se afl2 sistemul nervos central, ~i f5cind cale intoars2
pentru purificare si filtrare.
Prin intenmediul hemolimfei se fac schimburile chimice ce au loc
in organele corpului albinei, transpontind si secretiile hormonale, acolo
unde sint cerute. ,Hemolimfa este c5rsusul apei necesare tesuturilor in-
sectei, in raport de sezon, dar si de eliminare cind organismul n-are
nevoie de ea. De pilds, spre toamn5, albina creste in greutate penltru c5
si-a acumulat rezerve i n s e m a t e de albumins, gr5sime qi glucide in
corpul gras, dar pierde ,din tesuturi apa, ceea ce ii inlesneste s5 suponte
rnai usor rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organic5 intr-o
m5surii redus5, pe care o incearc5 toate insectele ce tr5iesc in aerul
rece a1 iernii, ca sil nu inghete. Concomitent concentratiile de glucoz2
gi fructoz5 cresc.
Spre toamn5 si rnai ales iarna, metabolisinul albinei scade brusc,
rnai ales cind in stup se acumuleazil o rnai mare proportie de bioxid
de carbon.

.... ,

- V2 amintiti, tineri apicultori, cfnd v-am vorbit de aparitia .-. :.


,...
. 3 :
,$

tinerii larvei din coaja oului, c2 e a a r h a s citeva semnkle 'In repam de


.?.,:
,
adaptare, dup5 lcare a hwput s5 respire.
..,.
.<.
3) Osrnoza = trecerea unui solvent printro membrans semipermeazllii care s e w &
QouH golutii de compozitli sau co-tratii diferlte ; ee produce de 111 8OlUt.la mal dlhmta y:c:
spre cea mai comentatB (pb& la echilibmrea .preslunilor m o t l t l c e . ) . ! .:.'. . i.
i.:
Privind p l a n ~ acare reprezintii corpul unei albine cu aparatul s8u
respirator (fig .12) se abserv5 zece perechi d e stigmate sau s t i p e din
care trei perechi la torace si sapte la abdomen. De asemenea, se v5d
sacii aerieni ce, constituie depozi'tul de aer necesar respiratiei Si care sint
foarte subtiri si extensibili. Din ace~tiapornesc trahee largi ~i care se
ramifica gi se tot jingusteazg pin5 ajung ca n i ~ t ecapilare, cu dimensiuni
diametrice pin5 la a mia parte dintr-un milimetru, den~rni~te traheole.
Aerul d e afar& incsrcat cu oxigen, pgtrunde prin stigmele respira-
torii abdominale in sacii aerieni. De acolo, datoritg atit fenomenului de
difuziune a aerului inspirat, cit $i misc5rilor respiratorii ~i mu~chilorin-
terni, stigmele se inlchid, iar aerul trece prin traheele mari ce strtibat
petiolul intrind in sacii aerieni toracici. Strsbtitind apoi ~i prin cervix,
aerul ajunge in sac'ii aerieni din cap. In felul acesta toate cele trei parti
prindpale, ce alciituiesc .corpul albinei, .primesc necesarul lor de oxigen.
Fiecare stigniii respiratorie are u n , vestibul c8ptu+i8tcu peri~ori
fini ; el poate fi partial sau total inchis cu ajutorul unor valve, ce lu-
creaz5 sub actiunea aerului din sacii respiratorii. Ace~tiafiind extensi-
bili au un rol dublu : primul este cel argtat mai inainte, adic5 sint pgs-
trstorii aerului inspirat din mediul inconjurstor ; a1 doilea rol, este c5,
odats plini cu aer, greutatea specific5 a insectei scade, iar albina isi
poate lua zborul.
In timpul zborului, albina folose~terezerva de oxigen din ei, c5ci
la aceasti3 actiune mnsumul de oxigen este
foa~.temare. T k h e e l e prin care circul5 aerul
sint alciituite din spirale chitinoaae foarte das-
tiae ; as~tfelde spirale nu se a515 nici in saccii
aerieni $i nici in rami.fi'catiible t,~ahciceext,rem
die sulbtiri $i cu d i m e t r e neegale, prin ai c5tror
peseti aerul str5bak qi ofera oxigenull necesar
~i~ganisanul~ui.
Dutp5 unii cencet5tori - ca Bailey - 3
iqportant5 mare in procesul respixator il au
cele trei pereahi de stigme toralcice dSn care
d m 5 in stare de repaos inspirg ~i expir5 aerul
sub actiunea misc5,rilor respiratorii, ale abdo-
menului. A treia p r e c h e ins5 stg inchis5 $i
f'unttio.neaz5 m ~ ~ atunci
a i cind aeml de respl-
, ratie nu mai este cu totul normal $i are o doz5
insemnata de bioxid de carbon. In aceast5 si-
8 tulatie s'tigmele actioneaz5 invers ; se inl&id cind
abdomenul se contract5 ~i se deschid cind e!
se dilat5. In felul alcesta prin trahee trece un
curent dme aer ce p5trunde prin dou5 din pri-
Fig. 12. - Aparahl respi- mele perechi de st!igrme ~i iese prin cea de-a
fraitar: treia. Acolo este exact lorn1 unde muschii ari-
1-3 - stigmele respiratorii to- pilor produc mult bioxid de c a p b n ih timiu]
racice ; 4-4 - stigmele respi-
ratorii abdominale ; 10 - sacli zborului.
aerieni din cap ; 11 - sac11
aerieni din torace ; 12 - sacii Rolul primelor stigrne este foarte mare in
eerieni din abdomen : 13 -
stigmele glandei. ventihti~e- d ~ Z R. i Chauvin - dar nnmai in
,perioada marilor eutivitgti ~i pentru a w a s h , inchiderea acestor orificii
f a imposiMl zbowl.
De aceea, cind se v5d albine ce se tir5sc pe jos, ori stau urcate
pe ierburi si nu polt zbura, veti $ti c5 stigmele lor sint obturate, datoritg
unui accident sau bolii acarioza.
Schimbul de gaze in corpul albinei se face prin mi~c3ri respira-
torii, care sint in num5r de 25-50 pe minu't in stare normal5. Ele se
incetinesc cind e frig ~i sint accelerate cind temperatura este uscat8.
Cind albinele sosesc cu gusa plin5 ~i vor s5 aterizeze pe scindura de
zbor a stupului, dar cad la p5mlnt in fata stupului, e o dovad5 a rare-
fierii aerului din sacii respiratori abdominali. Ele nu pot z h r a pin5
d n d , din nou, sacii sint iarQi plin5 cu aes, care de data aceasta se
umplu anevoie datorit5 presiunii mari a g u ~ i iprea pline, presiune pe
care aceasta o exercit5 asupra sacilor aerieni.
Gratie aerului din acesti saci, albina i ~ modificg
i greutatea speci-
fics putind s5-si ia ,zborul mai usor. Aced depozit de aer ii ing5duie
albinei s5 zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac aerian respirator -
dup5 L. Roussy - are patru rarnificatii traheene, care se divizeazg
fiecare in doi saci alungiti din care pleac5 traheolele care se r5sfir5 in
tesuturi. Datoriti aceluiasi fenomen de difuziune a aerului, schimbul
de gaze se face uSor in corpul albinei, c5ci traheolele fiind riispfndite
absolut in toate organele, dind fieciirei celule oxigenul necesar indis-
pensabil vietuirii, elimin5 din organism bioxidul de carbon si vaporii d e
ap5 servindu-i la schimlbul d e gaze intre tesuturi si la actiunea osmotic6.
Cercetgtorii au g5sit c5 oxigenul p5trunde in hemolimf3 prin pe-
retii traheolelor, precum si l in celulele inconjur5toare. Continutul de
aer din traheole se micsoreazg ; se creeaz5 in felul acesta o diferent3
de concentratie a oxigenului in traheele mari ; atunci, acesta trece din
traheele mari in traheole. El este absorbit in permanen* de celule si
de aceea ~i diferenta,lui de concentrare se mentine f 3 6 intrerupere.
Datorit5 acestui fapt se creeaz5 un curent continuu a1 moleculelor de
aer de la tulpinile traheice spre traheolele si celulele traheice.
Circulatia aerului prin torace se face sub actiunea muschilor dor-
soventrali, care lucreaz5 in concordanH cu cele dou5 diafragme, elimi-
nind aerul viciat din saci prin stigme.
Inspiratia si expiratia -dup5 V~uillaume ~i Galichet - se fac
aproape cu aceeasi v i t d , in aceeayi duratg de timp. La +'16OC misc5-
rile sint domdak, cu amplihclinel) redus3 ; la +lg°C se dbservii o
u ~ o a r im5rire a amplitudinii ; la 21°C se observ3 intreruperea inteme-
diar5 aproape suprimatti ; d e la 21-35OC frecventa urcii regulat, dar
nu si ampl~tudinea,care rgmine aproape aceea~i.De la 37-42°C albi-
nele se zbat ~ i ~ e s foarte
te greu s5 se poatii inregistra frecventa inspira-
tiei si expiratiei, iar la 42OC survine moartea albinei.
Sacul aeriantdin cap nu are contact cu exteriorul asa cum au cei ,
abdominali sau cei toracici : aerul inciircat cu oxigen piitrunde acolo
numai datorit5 presiunii hemolimfale. Cind aceastz presiune cre$te,
') Amplitudine termfcd = maximul diferentel dlntre valorile extreme ale temperaturil
aerului, iatr-un anumit pumt In cursul unei perioaae de Itimp.

6 - C. 560 81
sacii aerieni se contract5 51 resplng aerul viciat din ei, inchcat cu bio-
xid de carbon. Cind presiunea scade, aerul este aspirat din nou in sacul
aerian din torace.
Inlhturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea aceleiqi, di-
fuziuni a aerului ins5 moleculele lui se deplaseaz5 in ordine invers5.
Prin sistemul traheeal se inl5tur5 surplusul de ap5 d i n organism. Aerul
venind Pn contact cu lichidul din traheole se incarcii cu vapori de apii
care trec apoi in tulpinile traheolice gi in saciil aerieni de unde sint
eliminati.
In privinta bioxidului de canbon, R. Chauvin constat5 c5 la o
concentratie de curba respiratorie nu arat.5 nici o . modificare. La
frecventa ~i amplitudinea se mgresc simultan ~i se,mentin aproape
la acelagi nivel la 15-200/0. Incepind de la 500/, amplitudinea este
enormii dar frecventa scade pin5 la starea de anestezie fat5 de care
albina este deosebit de rezistent5.
Albina este foarte rezisknt5 la azot chiar in concentratii ,mari ;
nu s-au putut observa modific5ri respiratorii, cind amestecul oxigen-
azot contine 60% si chiar 800/0 azot.
Sistemul respirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul de
oxigen-bioxid de carbon, ci si la realizarea :c5ldurii individuale. A-
ceasitZi c5ldurii se repartizeazii in organism tot pe cale respiratorie., Apoi
ea este folosit5 in economia social5 a coloniei, aSa cum vom vorbi de
regularizarea termicii si de cuibul coloniei, in partea a doua a studiu-
lui nostru.

In aceasti5 privinw avem putin de ad5ugat fatii de ce s-a arZitat la


aparatul digestiv ~i circulator.
La organismul bine sustinut, cu hrana primit4 sub form%,direct5
sau luat5 din rezervele organice, cind se acumuleazii o ,anurnit5 canti-
tate de deseuni, acestea Itrehie nea@irat evacuate, c5ci dtfel ele ar
intoxica albina.
In acest scop degeurile rezultate En urma digestiei rtrec din stomac
prin pilor, acesta ifiind inconjurat de un inel de m u ~ c h iputernici. In
preajma pilorului ~i inainte de prima curbur5 a intenstinului subtire,
sint prezenti acei tubf malpighieni, desprel care am amintit gi care for-
meaz5 aparatul excretor ce activeaz5 sub impulsul anor factori gene-
rali gi altii speciali, in leg5tur5 cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi-
ghieni se contract5 puternic cind temperatura este mai urcat5. Culoa-
rea lor este albdgi5kbuie $i n m 5 r u l lor este d e circa 150, plu'tind in voie
in hmolirnfft. F o m a lor m'te cilindrid aavirvd un epirteliu subtire, cu un
singur strat ,de celule. Suprafata bazalZi a celulelor este orienftat5 spre
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioar5
a tubilor, amperit5 cu o membran5. Bnspre interior ins5 celulele se strim-
teaz5, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite.
Tubii malpighieni ,nu au d i m e (enzime) si deci nu iau parte la
procesele digestive. In schimb rolul lor insemnat este eliminarea apei,
fnciircatil cu reziduuri toxice din organism. Aceasti4 actiune se datoreaz5
permeabilitstii tubilor malpighieni, care lucreaz5 sub actiunea unor
hormoni produ~ide corpora allata ~i corpora cardiaca. Se b5nuiefle
c5 vine in ajutorul lor si o sc5zutii presiune hemolimfal3. Plutind in
masa hemolimfei, tubii malpighieni absonb apa din plasma acesteia, In-
c5rcat5 cu acid uric, care este un produs de descompunere a nucleo-
proteinelor ce sint in hemolimfs.
Acidul uric este insotit ~i de alte s5ruri nefolositoare organismu-
lui, toate dizolvate in ap5, in proportie de 90,380/,, ~i de alte substan*
in proportie de 9,610/0. Prof. R. Chauvin consider5 c5 aceast5 cifr5 va-
ria25 intre 48 si 96ofOdup2 m a de az& mnsurnat.3 de a15bin5.
Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
afl5 secretii glandulare ~i in special enzima catalaza care opresc putre-
factia reziduurilor din punga rectala'. 'Ele sint evacuate prin anus cind
albina este in plin zbor, in timp ce sacii aerieni plini cu aer preseaz5
asupra acestui depozit rezidual.
Punga rectalZ, format5 dintr-un epiteliu subtire cu celule amobe,
cu mangini ce nu se poit observa, formeaz5 cute numeroase qi elastice
care-i ingiiduie s5 primeasc5 cantitsti mari de reziduuri si substante de
excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, sase ingorilsiiri ale
peretelui epitelial, la egalg distan* intre ele. Acestea sint ,,papile rec-
taleK ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
sodiu si alte s5ruri. Prof. R. Chauvin, sustine c8 in punga rectal5 sfnt
digerate liptdele din polenul ingerat.

Aparatul reproducdtor
Apar'atul r e p d u c 5 t o r esle constituit din dou5 ovare atroIiate, care
se prezint5 ca dous filamente allbe ce se adun5 intr-un oviduct comun.
Ovaml din sltinga e mai dezvoltat. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
Vezica spermatic5 a'bia miisoar5 77 microni.
Aceasti3 stare de semifemelii se datoreazg alimentatiei pe care o
primesc larvele de lucriitoare de la doicile care le dau liiptisor numai
2,5 zile de la eclozionarea lor din ou5. Apoi, in restul timpului de sta-
diu larvar pin5 la c%p?icire,larvele primesc o hran5 de compozitie f5-
cut3 din miere, putin polen, apii ~i o secretie limpede a glandelor man-
dibulare. In consecinv aparatul lor reproduciitor este ivtrofiat si la ne-
voie ele pot produce 4-6 ouii nefecundate, haploide din care se vor
n a ~ t etrintori.
In aceast5 stare de semifemele lucriltoarele r5mfn atita timp cft
in stup exist5 o matc5 bun5 care satisface intreaga colonie cu substanta
lins5 de pe capul ei. Dacii colonia r5mfae orfan5 in~tr-o perioadii cind
in mib, nu sint ouii gi larve, iar in prisac5 nu sfnt trfntori, albi-
nele lucrstoare, in disperare de cauzs, incep s5 autoconsume propriul
lor 15pti~or; ovarele lor se m5resc si depun in cuib citeva ou5. Curind
ins5 majoritatea albinelor din colonie 60-800/0 din ele depun ou3.
Aceste albine sint denumite albine oudtoare, iar colonia devine ,,bezme-
ticscL.Dac5 stuparul prinde de veste de aceast5 stare si ofer5 coloniei cu
multii precautie o mate5 mai virstnicg, de pe care albinele incep s5-i
lings substanta si o transmit tuturor din colonie, situatia se redreseazg.

83
I- Larvele de trintor - fratii lor - sint rnai favorizati de doici ; lor
1 '
le servesc 18ptiqor 3 zile intregi, iar in hrana de compozitie le adaug5
I o cantitate mai mare de polen. AceastB hranli detennin5 o virilitate
deosebitci trintorului cind ajunge la maturitate sexual$.
Sistemul de autoagtirare a sZirGtti$ii albinei

II
1
-
Un cunoscut cercet5tor francez, P. Lavie, Iucrind in laborator, a
pus din intimplare intr-un mediu nutritiv pentru culituri bacilare citeva
albine ucise de curind. Cu surprindere a observat dupi 24 de ore c5
I acolo nu s-au dezvoltat bacterii, trggind concluzia cS albinele au pe
/ corpul lor o substant6 antibioticti. Adincid cercetgrile, el a 'pus 10 g
t albine ucise in diferiti solventi ~i medii : in alcool etilic, in acetong, in
i peptonci qi geloz5, constatind cli acestea s-au imbogstit cu antibiotice a
i. ' c8ror valoare adiv5 a variat de la 7,46 ping la 2,79 unititi.
1 Extractele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost frinate
!
in dezvoltarea lor, ba unele chiar distruse total.
- Dar unde se afl5 aceste antibiokce? - inrtreabg un tinir apicultor.
- Chiar pe invelisul corporal si anume pe cuticula chitinoas5 a
I albinei, dar rnai cu seam5 pe cap ; proportia cea mai mare de antibio-
tice pe cele ~treip5rti principale ce formeazg corpul albinei a fost g5sit5
pe cap unde este de patru ori rnai mare decit cea de pe torace si de
Sase ori fat5 de cea de pe abdomen.
Antibioticul obtinut este tennostabil, cici supus la o temperatur5
pin5 la 120°C a rezistat si nu @-a pierdut actiunea sa. P5atrat la lumin5
si temperatura camerei, a fost activ 90 (de zile ; cel in alcool eterat $-a
psstrat eficienta timp de doi ani.
Cind cuticula unei albine este zgiriat5, rezistenta sa la diferiite
afectiuni scade. De aceea alibinele biitrine f5r5 inveli~ullor de perisori,
sint rnai vulnerabile la insecticide, cici au antibiotice rnai putine pe
cuticul5.
Se blinuie~tecii substanta antibiotic5 este secretat5 cel putin par-
tial de glandele cuticulei. Se $tie acum precis c5 glandele faringiene ~i
salivare, in special primele, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo-
zionate numai de dou5 zile posed5 antibiotice. Albinele orfane tinute
la etuv5 Sase zile au proportii mici de antibidice. Trinitorii sint cu totul
lipsiti de aceast5 arm5 de ap5rare a ssnlitlitii lor. Matca fecundat5 dis-
pune de antibiotice ca si lucrgtoarele. Cele eclozionate in autoclave si
care deci nu au avut asistenta si ajutorul albinelor, au pe corp mult
rnai putin5 substantli. In schimb, glandele mandibulare ale m5tcilor sint
foarte dezvoltate continind multli substantii antibiotic5.
Sursa de amtibiotice s-a dovedit c5 este polenul consumat ; cu cit
cantitatea consumului de polen este rnai mare, cu atit num5rul de uni-
t5ti antibiotice creste. Competitia, intre diverse rase de albine, in pro-
ducerea antibioticelor o detine rasa italian5, apoi caucaziana ~i la urm5
rasa comunli neagr5 din Franta. Biinuiesc c5 ~i rasa noastrii de albin?
carpatine (are calitstile celorlalte. c5ci sint recunoscute ca rezistente
la boli.
0 dovadi de netsaiiduit o ~rezinti3albinele italiene. care rezisti
bine la atacul bolii 1oca.-1n luptaacontra acestui flagel a bolii loca, vesti-
tul cercetgtor Toumanof a g5sit colonii care rezistau la atacul bolii
chiar atunci cind li se dgdeau faguri cu puiet ucis de agentii patogeni
ai bolii. Aceast5 calitate - scrie autorul - este ereditar5. S-a consta-
tat acum c5 aceast.5 rezistentg se datore~teabundentei de antibiotice.
Sistemul nervos a1 a1binei
- Incepem, kineri apicultori, s h d i u l celei mai i m p r t a n t e @rti din
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-asi strgdui sii 15muresc
tot ce cuprinde el, prezint5 cercetiitorilor inr5 multe necunoscute.
El este descris in multe lucr5ri f5r5 sii fie ajuns la epuizarea pro-
blemelor pe care le ridicg. De la supozitiile marelui ginditor ~i filozof
grec Aristotel si pin5 la Swammerdam, ~i apoi Grind peste citeva
veaururi, la C. N. Ionescu I), rornsnul care a f 5 w t cel mai minutios sbudiu
asupra creierului albinei, urmat de multi cercetiitori de seam5 c a :
Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere toti au
adus cite ceva, f5rg sii liImureasci3 h s 8 deplin toate tainele ce d5inuie
astfel fiir5 deslegare.
Toti cercetstorii recunosc c5 ,,albinele au un bogat ansamblu de
organe senzoriale ale ciiror functiuni sint inc5 necunosoute, iar von
Frisch spune clar c5 albina este perfect inzestrat4 iar finetea mijloace-
lor de perceptie este ajutat5 de calitatea exceptional5 a sistemului s5u
nervos central : creierul. Cercetstorii sovietici consider5 -
pe drept
cuvint - cii sistemul nervos al albinei este cel care realizeazii leg5turi
reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea ~i coordonarea tuturor
iunctiunilor organismului. Sistemul nervos si trasmit5torii chimici sinrt
elementele principale ce reglea25 functiile.
Creierul
Sistemul nervos a1 albinei este alc5tuit din dou5 p5rti strins legate
intre ele : creierul si lantul ganglionar format din 10 ganglioni - trei Pn
torace si qapte in abdomen.
Din portiunea principalg a creierului se disting lobii protocere- ' ,.?
brali. Ace~tiaca si lobii optici apar deja formati inc5 din stadiul de . ,
- . C'.
embrion ; pe parcursul stadi,ului larva^ creierul se rn5re~t.eca v o l , m , iar . .
.l ',
in urm5'torul stadiu, d e nimf5, volurnul sgu atinge un maximum, dar ,.

num-rul neu+onilor riimine insE a c e l a ~ ide la inceput neschimbat. Da-


t o r i a acestui fapt cercetstorii denumesc neuronii celule perene deci -,
,
. .. . .,.
vivace, t r i i i d multi ani. D g i &e alimentat continuu csu substan@ chi- .- , :7.-

,' .??,
mice din onganism, ca fosfor, ap5 ek., el isi sporeqte doar volurnul, in !. .:.
., i;:
capsula cefalic5, nu ins5 si numsrul unitgtilor celulare. cu care s-a ..., ,.
n5scut embrionul din coaja oului. De aceea se spune despre creierul . t."' ,1.~: ,: ,
...,., .,
tuturor vietuitoarelor asem5nStoare lor c2i ,$r5iesc si mor cu neuronii pe .- ,.,''.>I.:*
care i-au avut la nastere". Acestia au grij5 s5 se diferentieze aglome- -,. .,. . ,.'> .

rindu-se in mai m u l b straturi de substan@, cunoscute dup5 nuanta lor , .:-,.>


: .*;
la lumin5 ca : celule c e n u ~ i i~i albe. .,.v.,
- a l!
.'

4) C. N. I o n e m a publicat Sn d000 la lem un amplu studiu hbt0logic d q r e Creler~l


.r '.
t.\,
alblnei, studlu care este consMerat de toti cercethtorii ca cel m d complet. A fast tcza lui
de doctorat ou ti4lul :Veralefchende Untasuchunqen llber dad Gehtm der Honfgbigns. Iena
... '.,
. . . .\. .
.,.': .,
L >\,

,;.;':
., ;p
.
, . . ...$.!
.
.
-. , ..
J. '
. -. .
:.,'. ...':. ,
Ca greutate raportatA la cea corporal&, creierul albinei echiva-
leaz5 printre inwcte cu ceea ce creierul omului reprezina p t r u
lumea mamiferelor. Comparindu-1 cu subiectii celorlalte dou5 cask ale
eoloniei, creierul albinei lucriitoare difer5 ca dezvoltare volumetric& :
cel mai mare este a1 lucrcitoarelor ; apoi ceva mai mic a1 ltrintorilor ~i
la urm5 este acela a1 femelei fecundate, matca. E ~i normal s5 fie ast-
lel, dat fiind c5 aceasta din urm5 are o singurci preocupare : ouatul, iar
nevoile sale fiziologice de hranii qi ingrijire ii sint deplin asigurate de
albinele din suita ei. Albina ins8 infrunt5 ~i stii o mare pmte din viata
ei in contact cu n a t u ~ a care-i
, scoate in cale o sumedenie de necunoscute,
ciirora este nevoitii sci le giiseasc5
- ctii de adaptare.
Stim de la Pavlov c5 ,,formarea insu~irilorde adaptare la animale
- deci ~i la insecte - se produce prin sistemul nervos, prin reglarea
metabolismului ~i a compol~tamentului". El d5 in aceast5 privintii un
bun exemplu : albinele duse intr-un pustiu i ~ creeazg i rezerve mari de
ap5 in stup, umplind unii faguri yi reglind astfel umidirtatea cuibului.
In felul acesta ele se adapteaz5 usor mediului de lac010 fiicind ceea ce
nu fac cele ce triiiesc intr-un climat temperat, unde problemla apei nu
se pune atit de strigent.
De-a lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteazii me-
reu, In conhct cu natura, ~ i - a meat
un sistem nervos superior celorlalte
viepitoare. Intr-adeviir, pe rind sute
de mii de specii au pierit pentru ca
nu au putut suporta gi supraviemi
perioadelor glaciare, specia albinelor
a riimas ~i s-a riispinldit pe aproape
toat5 su'pafata Terrei. Ele s-au adaptat
Eiziologic in acest complex biologic
care este ghemul de iarni? +i au putut
astfel supravietui, acmulind din varii
mierea - care e cel mai des5vieit
hidrat de carbon - care consumat
le intretine cGld~ura individual5 ~i co-
lediv5.
Tesu'tzll nervos a1 albinei contine
Fig. 13. - Creierul albinei (Lenen- o concentratie mare de acetilcolinZ1)
berger) :
A-A - ocllii cu fatetele lor ; 0 ce- substantii o ~ g a n k 5aflat5 in creier in
lula a vhzului ; P-P corp In form5 de
ciuperca In ochi ; R 1 - centrul miro-
propartie duJbl5 fat5 de eel mai gros
sului din creer. nerv periferic. Ea are o putere de o
sut5 de mii de ori mai mare ca in
obisnuita oolonie a altor inswte, iar doicile o dau larvelor in formatie o
dat2 cu 1Zptigor
Creierul este alcstuit din trei p5rti : lobul protocerebron, apoi
deutocerebron si tritocerdbron. Fiecare celul5 nervoas5, deci neuro-
nul se remafic5 - dup5 von Frisch - ca un arbore, din care pleac8
-
1) Acetilcolina derivat a1 colinei secretat& de terminatiile fibrelor nervoase. Ea are
mare rol In bnrnmiterea bnpulsului nervos la nivelul sirurapselor.
t mai intii ramuri groase si lungi denumite axoni, de care se lea@ altele
j colaterale. Cind ele se unesc, fomeazCi grupe, noduri, gamglioni. Ulti-
mele rarnificatii ale acestora din urm3 denumite terminugii nervoase se
adunii in fire subtiri si, ca niste ssirme telefonice, sPnt indreptate spre o
I
central3 (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre m u ~ c h isau spre
organe. Din ganglioni pornesc fibre nervoase groase. ,,Se pare - spune
Chauvin - c5 orice excitatie merge de la centrul senzorial spre corpu-
rile pedunculate gi nu invers. Cind centrii senzoriali sPnt activi, fiecare
iibr3 a corpurilor pedunculate se giisqte simulban excitat5 in lobul ei".
Creierul, denumit qi ganglion mpraesofagian, este compus din ce-
lule senzitive ,asociate. El coordoneaz3 centrul de misaare lactiv5 in
legtitur3 cu receptorii vizuali qi st5 in legiiturg direct2 cu el prin douli
conective.
Protocerebronul, aflat in partea anterioarg, are numerosi neuroni de
tip asociativ, privind excitatiile ochilor mari compusi, cit si ai ocelilor.
fn interior, prcntocerebronul este compus din straturi cu ramificatiile
respective, dinltre care cel rnai de seams este stratul compus dill dou5
corpuri pedunculate - asezate simetric in form3 de ciupercs - adevg-
rate centre asociative legate Pntre ele cu fibre nervoase. Celulele ner-
voase din fiecare corp peduna~latdau ramificatii auxiliare lungi, care trec
in pedunculi. De la aceea~icelulti plea& nmeroase dendrite (ramibi--
catii fine), care se ramificCi in centrul corpilor pedunculati. Aici se
leag5 cu ramificatiile terminale ale nervilor care p5trund acolo din di-
ferite pgrti ale creierului. LegSturile psrtilor pedunculate cuprind toate
organele principale ale simturilor qi ale lantului gangliontar ventral.
Tot in protocerebron se produc si hornonii, acele substante exci-
tante despre care vom vorbi putin mai departe si care conlucreazg la
o armonioasg activitate organic3. Creierul are in partea median5 denu-
mitA deutocerebron receptorii mirosului localizati in antenele albinei,
fiind in l e g s t u s cu nervii senzitivi si locornotori.
Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alc5tuit3 din
doi lobi - drept gi sting. Prelungirile lor se intind pPn8 deasupra intes-
tinului, unde se unesc. Din tritocerebron plead yi un nerv spre gangli- '
onul frontal al sistemului nervos vegdativ, care excia nervii buzei
superioare. De tritocerebron este legat nodul ganglionar subesofagian
cu ajutorul a dou5 condive. Din acest nod pornesc trei nervi spre apa-
ratul bucal cu maxilele superioare, inferioare ~i buza inferioar5.

Lantul ganglionar
CerceGrtorii au @sit celule neurosecretorii atft In ganglionul sub-
wfagian, dt gi pe p a m ~ s u lfntregului lant gang1ion8arin cei tmi gan-
gliloni toracici gi qapte abdominali, care se prelungesc de-a lungul corpu.
lui pe ,paPtea ventral6, pe sub intestin (fig. 14).
,,0 par& din sarcinile solicitate de organism - dup6 von
Frisah - sP~litindeplini'te gi de lanful ganglionur nervos, care este sub-
ordonat sistmului n m m central, deci meierului. In general, sistemul
nervos a1 dbinei cu toate anexele lui ca : reflexe simple ~i complexe,
conditionate qi neconditionate de c o m r t a r e , fonmate de-a lungul mili-
oanellor de ani si care sint ereditare, bate, se con&azii intre ele. f n
sbtemut nervos a1 albinei totul este conexiunec'.
Excitatiile care s h t transmise de la periferie spre centrul nervos
se fac 'cu ajutorul neuronilor senzitivi ai simturilor sau cu ajutorul neu-
ronilor locomotori, ce transmit excitatia cgtre muschi, glande sau alte
organe, ori, in d i q i t , cu ajutorul unor neuroni ce fac leggtur5 intre
cei senzitivi $i cei locomotori.
Lanfut ganglionar subesofagian se unegte prin douii cordoane ner-
voase paralele care striibate mai in% toracele si apoi petiolul, ptitrun-
zind in abdomen ; acolo se situeazii sub intestin.
Primul ganglion rtoracic ramifica in dreapta si stinga nervii picioa-
relor amterioare ; a1 doilea nod ganglionar din torace ramificii nervi
spre picioarele mijlocii $i posterioare.
In continuare, lantul ganglionar incepind cu cel de a1 treilea gan-
glion gi pin5 la a1 saptelea inclusiv asigur5 lnervii respectivi tuturor or-
ganelor si tegumentelor din abdomen gi anume : cel de al patrulea este
rezervat organelor de reproducere ; cel de a1 cincilea qi a1 gaselea deser-
v q t e organele din abdomen : tubii d p i g h i e n i , intestinul subtire si
gros cu punga rectal6, iar ultimul - eel de a1
I ~apltelea,acpioneazii asupra acului cu venin. El
2 devine independent in ~momentulcind albina Psi
implint5 mu1 in6r-un tesut ; neputind fi retras,
c6ci acul e s k i'dipt si fiixat cu cirligele margi-
3 nale ca de undit5, ganglionul se rupe din lanlul
4 de care em legat gi rtimine cu acul si vezica cu
venin, acponind asupra acesteia cu a j u h r u l
musahilor awlui pentru a. stmrce in tesut con-
tinubul de venin a1 veziwi.
Reglarea activitFitii organelor interne de
. respiratie, de circulatie hmolimf al2, digestie,
excrefle, muscular5 este asigul-at5 de sistenzul
nervos vegetativ, subordonwt sistemului nervos
" central.
S i s b u l nervos vegetativ actioneaz5 asupra
apamtului bucal, inclusiv esofagul gi faringele.
Fig. 14 a. - sch- A m t sisitem actioneazii inima, aorta, zona in-
s t t e m d u i nervos ten- ksltinnlui anterior - g u +i ~ stomacud - iar
' trd $i lmtului gan- ganglionul frontal asupra misc5rilor de inghdtire.
sniow :
1 - meierul; 2 - cordonul Din el pleacii doi nervi la stigmele respiratoare,
nervos ; 3- ganghonul
nervos toracic ; 4 - ra-
care actioneaz6 mugchii de inchidere ~i deschi-
miflcat~ilenervoase. dere a acestma.
Sistemul terminal - zis ~i codal -actioneaz5 seutorul posterior
a1 aparatului de reproductie.
Cemt5lxrii au ggsit c5 albinele au organe de simt reprezentate
prin nuunerqii per'i~lori,aflati pe multiplele piirti ale conpului, denumite
sesile. Pe vidul limbii, fn cavitatea bucalii, aproape de desch~idem
glandei faringiene, se aflii n i ~ t eorgane senzoriale, cu peri~oricu celu-
lele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~i la ultima ahculatie a aces-
tora, sint gatm tipuri de organe senmriale cu celule n e m a s e ce au
filamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cu diferite infii-
tis5ri : unele sin% ca n i ~ t elame p r o s e , altele sint ongane oscilante,
membrane, pl5ci, spini. Toake sint adeviirate wgane de simt, cu de-
numiri a'comdate la forma lor : tricodea, basiconlica, coelamnica, pla-
codea, scolafara. Fieoare dintre acestea sint sesile de miros, auz, pipSit
~i de gust.
Organele senzoriale de pipiiit sint deservite de perisorii subtiri,
aflati la antene, pe anexele aparatului bucal, pe abdomen si in apro-
pierea acului.
Organele de gust sint pe limbi, precum ~i in cavitatea bucal5 si
in cea a antenei ; cu ele albinele simt substantele dulci, siirate, amare
~i acide.
In afar5 de ttoate aceste mijloace de sesizare a senzatiilor ~i a
transmisiei lor prin sistemul nervos, albina mai are un simt aparte -
eel a1 timpului - foarte sigur. Acesta - dupg von Frisch - actioneazii
ca u n ceasornic, in interiorul corporal a1 albinei. Gratie lui, albina
simte cu precizie in ce moment a1 zilei se afl5 ; ceea ce este mai uimi-
tor este c i ea cuncna~teexact pozitia soarelui, far5 ca acesta sti aparFi pe
cer, chiar ~i pe timp noros, prin perceperea luminii polarizate I). Un colt
de cer albastru tine penltru albini locul soarelui, pentru c5 directia vi-
bratiilor luminii ii este suficienlti albinei pentru a indica pozitia astrului.
ComenEnld una din lucr5rile profesorului von Frisch, asistentul
siiu la catedr5 dr. M. Lindauer scrie : ,,s-a dovedit cii albinele calculeazZi
foarte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la itimp in stup
(pentru a nu le prinde noaptea pe drum) ~i in consecintg inceteaz5
zborul pentru a nu fi prinse afar5 sau departe de stupul lor".
Organul descoperjlt de Johston - despre care am arnintit, se
afl5 pe pedicelul antenei ~i cercetgtorii sustin cii ar fi simtul avzului. El
are o form5 cilindric5 cu numeroase mlule senzoriale. Prin mijlo-
cul cilindrului trece o tijg nervoas5, care dup5 cerc&torii sovietici
atinge prima articulatie a antenei ajungind la creier. Este ceva asemg-
niitor cu cioriinagul de la timpanul uanan care vigbrind, transmite cre-
ierului sunetele.
In ceea ce privete vorbirea prin sunete prof. von Frisch spune
c5 ,,exist5 doar o comunicare prin tonuri, dar foarte primitiv5".
Flagelul antenei, care constituie a treia parte a acesteia $i despre
care am vorbit, are in capgtul postenior a1 fiecirei anticulatii nu-
meroase celule senzoriale de miros.
1) Lumfna polarizatd = proces fizic prin care ram de lumha &i schimbit migoarea
nonmala ondulatorie de p e mai multe gLBoluri Pm-0 mf$caw ondulatorie pe un slngus plan.
Albina mai are si un organ static de echilibru, care face parte
si el 'din cele ale simturilor ; cu ajutorul lui, albina pempe gravitatia
terestrg, de care ea trebuie s5 tin5 seama permanent, fie cti se afE in
stup la claditul fagurilor, fie cil este afar5 in activi~tatea ei de zbor.
Acest aparat este format din dou5 p2rti : prima la legstura dintre cap
si torace, la cervix, iar a doua la petiol, deci fntre torace si abdomen.
In ambele p2rti se afl2 cite o pereche de nervi, cu terminatii in n i ~ t e
periute, formate de peri~oritadtili. Numerosi cili senzoriali transmit
creierului senzatiile de apropiere sau de distantare a organelor unele
f a v de celelalte, astfel c5 albina i+i poate piistra just pozitia de echi-
libru in orice activitate pe care o indepline~te.

Reflexe, instincte, hormoni


- Vorbind despre creier si lantul ganglionar, - intervine unul
din tinerii apicultori -ne-ati amintiit in treac&t despre reflexe. Ce sint
acestea ~i cum lucreazs ? Ce deosebire este intre ele, intre instincte ~i
discernilmint ?
- Actele reflexe sint considerate de cercectZikri, in special de
marele fiaiolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fat5 de un
excitant, care se produc pe cale nervoass, fgrti linlterventia vointei ; ele
fac o strinsii inlzntuire )cu sisternul nervos central. In aceastti privints
Pavlov spune : ,,sistemul nervos leag5 numeroase p5Qi ale organis-
inului una de aha, precum ~i tot organlismul cu un numar inf~init
de influente exterioare. Aceasti legtihrg se realizeaz5 prin mijlocirea
reflexelor, Imre toate sint adale organismului, care se produc ca
rispuns la excitatia receptorilor si se realizeazs cu participarea siste-
mului nervm cenkral".
Reflexul fncepe prin actiunea unui factor oarecare a mediuld
exterior sau interior asupra insectei, cum ar fi, de pildg, atingerea
usoar8 a antenei albinei ; aceastg atingere creeazti excitatia nervoass
pornind din centrii nervqi inferiori, c5ci dup5 Chauvin ,,in creier
existi o ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendat prin
interventia creierului sub influenta altor percepte superioare".
0 alti caracteristics ~i mai sugestivs este cea a prof. M. P r e m t
care spune c5 ,,o actiune aplicatii asupra unui organ a1 simturilor, de-
terming o modificare de ordin fizio-chimic numitZi flux nervos. Acesta
se transmite in lant de cstre celulele nervoase ~i cind a ajuns la ex-
tremitatea lantului nervos la un muschi, acesta se contrachi produck-
du-se o miscare care este rtispunsul caracteristic, deci efectul obliga-
tor a1 excitatiei. Acesta este reflexul.
Reflexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot fi : re-
flexe simple, complexe, neconditionate. Cele douti din urm2 constituie
o clasti aparte.
Actele reflexe simple sint cele ale ctiror reactii sint de scurtil
duratti, la anumite excitatii. Ele sint caracterisrtice prin aceea c5 nu
sint provocate de vreun factor oarecare, ci de un complex - o com-
binatie - de factori. De exemplu, albinele clzdesc faguri in anunite
conditii : dac5 in natur5 exist5 cules ; dacii in stup exist5 spatiu liber ;
dac5 colonia are matcii imperecheat5 ; dacii are muke albine tinere
$i dac5 acolo unde sint pot s5 mentin5 o temperaturii ridicat5. Dac5
unul din factorii ar5tati lipse~te, albinele nu vor clgdi faguri. Iat.2
deci reflexul simplu.
Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralitatea r5s-
punsului asupra PmprejurHii care o provoacg. R5spunsul elaborat const5
dintr-un sir de actiuni consecutive, coordonate, care sint limitate in
timp. Totodat4, prima actiune efeduat5 serveste ca excitant pentru
executarea actiunii a doua ; aceastii a doua actiune odatii indeplinitii
devine excitant pentru cea de a treia, si asa mai departe. Riispunsul
insectei se manifest5 deci sub formii de lant de actiuni consecutive.
De exemplu, reflexul albinei fa@ de fumul din afumiitor dart asupra ei.
Acest reflex a fost creat cu milioane de ani in urmii, cind albinele
isi triiiau viata in scorbunile arborilor seculari, in p5durile ce acopereau
mare parte a Terrei. D e ~ ~ r c g r i lelectrice
e determinau incendierea
durilor, iar albinele, la primele semnale ale fumului, piiriiseau scorbura
in grabii, luind in gusii miere ca hranii de ciilstorie, dar mai ales ca
materie prima pentru secretarea cerii cu care Psi cl5deau fagurii Pntr-o
nouii asezare. Procesul declan~atla aparitia fumului in stup, dat de
apiculrtor, desfiisoarii in lant o serie de actiuni consecutive : prima
impresie este cea de stupoare, de uimire, de fricti, cind nu se vede
pentru moment o activitate anorma15 ; urmeaz5 o prim3 actiune : emi-
terea unui zumzet de alarmii, transmis tuturor albinelor coloniei;
aceasta este urmat5 de organizarea unei v e n t i w t i cu o mi~careaccen-
tuatii a aripilor ; concomitent, albinele se reped la fiagurii plini cu
miere din cei m5rgina~i,umplindu-~i gusile pentru a pultea cl5di faguri
noi in viitoarea locuint6, departe de locul incendiului ; deci un nou
excitant pentru cea de-a treia actiune. Dac5 apicultorul a incetat a mai
da fum, Pnchide stupul si totul intr5 in ordine, albinele v5zind c?i nu ,
e nici un pericol de a piiriisi locuinta, devars5 mierea in fagurii goliti
si isi reiau adivitatea intreruptii de unde o ltisaser5 In grabg ; iatA
deci un nou excitant pentru executarea celei de-a patra actiuni, si asa
mai depa.de. Tmte ins2 sint executate in legiiturii cu sistemul nervos
central.
Reflexele neconditionate constituie reactiile Pnn5scute ale organis-
mului ; ele se aseaim5n5 la toti indivizii raceleiqi specii. Conditiile de
existent5 a animlalelor se schimlb5 mereu si pentru a tr5i este neoesar
s6-~i pecizeze in permanent5 legtiturile cu medful si s5 se adapteze
la noile conditii. De pildii, [albina zboara dupii hran5 in virtutea acestui
reflex necondivonat inn5scut. In acest caz, culoarea florilor, mirosul
lor, forma fiecgrei specii luate in mod separat nu au penitru albine nici
un fel de important8. Cind ins5 albina va g5si hran6, miere sau polen,
intr-o floare ce are o anunnit2 oom'binatie a culorii, a mirosului gi
formei, atunci aceste caradere devin pentru ea semnale alimentare
condifionute. Acest reflex conditionat se formeaz8 la albin5 fn tot
cursul vietii si exist4 atrta timp cit ea va g h i hrana Pn florile cu mirosul.
culoarea ~i forma respectivg. Leggtura conditionat5 ins3 dispare, cind
albina zburind din stup nu mai g5se~tenici rniere, nici polen in acele
--,-,.-.
. . . ;......
.. . . .
,,

,
: .i ..
...
d
i
..: ., ' .

. ,. . . . .. .'
'

.. .-. ---,,, f','..


.
?_.
.). .
1. *.: .
.>1
.-:
., . $;-. , . flori. Ea fnsii isi poate elabora reflexul conditionat la alte combinatii
..,.
*.
,
, , ~ ..

L
.\'-
..
. . ale acestor caractere.
Un ialt exemplu semnifica tiv in privinta reflexului condi$ion~t,
:;,6
..... ni-1 ofers cercetatorul sovietic Loba~evin legMurii cu producerea de
I,-.

8
.1.

,. .
.
<
. .. .
i
venjn : unor albine li se aprinde un chibrit ~i totodat2 li se transmite
1,

,'.j:
"
, o zguduire electricfi ; ele i ~ scoti imedilat acul. Incercarea fiind repeta%,
dar a p i liisisfnd albinele lini~titecitva timp, va fi suficient numai sFi
! '. se aprindii ch?britul far% a mai dedanga zgutluitura electric%, pentru ca
albina sii scoats acul. Aprinderea chibritului determinii singurs reflexul
conditionat de scoatere a acului.
Colonila este c%lguziti de patru instincte : cel de reproducGe -
roitul ; cel de crestere a puietului ; cel de cliidire a fagurilor ~i cel de
cules. Apicultorul - dups gradul siiu de cuno~tintein materie - di-
r i j e a d aceste incliniiri inaiiscute, q cum crede c5 e mai convenahil
pentru el yi albinele sale. Podte ingbusi temporar unele - cum este
de pildii cel a1 roitului - f51-5 ins2 ca albinele sii gi-1 piardii definitiv ;
probii evidenti in aceast3 privint3 este c2 o colonie dupii o perioadii
anurnits tot r o i e ~ t ela 4-5 ani odati. Apicultorul cel mult amelioreazii
albinele. h t r e conditiile de ameliorare el urmiire~tesii inliiture insrtinc-
tul de roire. Cercet5torul frwcez Sibenthal a ciiliiuzit astfel ~albinele
stupinei sale, incit in cei 40 de ani de xind se ocup5 de apiculturii, ele
nju au roit, dlar in sehicnb le-a i n l m i t posibilitatea acceptat5 s&$i
schimbe fiecare matca in mod linigtit din 2 in 2 m i .
In privinta instinctului de cules, de asemenea, el p a t e influenla
colonia, determinind-o s5 creasc5 puiet in toamnii, in ciuda fenomenu-
lui de fotoperiodism - despre care v-am amintitt cinidva - banal
cind in stare naturalii, albinele obisnuit inceteazii cre~tereapuietului.
Interesul apicultorului este ins5 ca tsarina ele sii creascg puiet pentru
a avea contigente mari de albine tinere, care sB treacii iarna cu bine.
In primzvara viitoare, dezvoltarea cuibului Ma incepe curind, iar colonia
va ajunge sfi aibfi la marele cules mlaximum de dezvoltare, sit mai
multe albine culeggtoare. Prin hriiniri de stimulare, administrate
toamna, ele sint oarecum i n ~ e l a t ec8 in natur5 ar mai exista cules +i
In consecinv matca isi conitinus ouatul pin5 mai tirziu. Nu ltotdeauna
operatia reugegte. Am f5cut de pild5 o experienF dind unei colonii in
toamng un fagure plin cu ou5 pe toat2 suprafata. Desi colonia ce-1 pri-
mise era puternicii, in prima noapte albinele ei eu consumat toate
ouiile.
Totugi, sint imprejuriiri cind chiar in plinii varii, instinctul de
crestere a puietului s5 fie infrfnat. Aseel, dacii in timp ce o colonie se
pregiite~te de r e p d u q i e , dwi de mire, apare bruw un cules, de
indatA albinele rod botcile ucigind viitoarele miitoi in devenire, ~i tree
la cules.
Dupg ce culesul mare ins2 a incetat, inetinctul de reproducge
reapare, iar apicultorul este silit d ia mgsuri drastice ca s2 nu roiascii
acele colonii, de la care el a$eapt5 o nouii recolt:. Problema va fi
dez!biitutg rnai departe la capitolul ,,Reproducerea coloniei''.
,,Impulsurile insrtinctuale inngscute si reflexele - spune von
Frisch - pot fi asociate in acte complexe instructive, care dau impre-
sia unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Actul instructiv
este un mod d e comportare inniiscut".
,,Instinctele nu sint strfiine nici ornului, desi la el reflexul si in-
teligenla ii iau mult inainte. Dar esite cu neputinli s?I se g?Iseascii puntea
care duce de la insltinct la inteligents. Aceasta isi are f5ri indoialii ori- ,
ginea in perfectionarea reflexelor".
- Dar honnonii +i feromonii despre care ne-ati amintit, ce sint
si ce leg5tur5 au cu sistemul nervos a1 albinei ? m5 intreab?I unul din
tinerii apicultori.
- Despre hor,moni am vorbit in treaciit cind am atins problema
substanfei de matcii ~i feroinonii in general. Pentru completare, vii spun
c5 hormonii sint substante organice de excitatie, produsi de anumite
glande care formeazii un adev5rat sistem denumit endocrin, care-si
varsii secretiile direct in hemolimfii, deci substantele care duc informa-
tiile de la o gland5 anumita la tesulturi, secretii formate in mediul in-
tern, spre deosebire de glandele ale c5ror secretii sint eliberate si di-
fuzate la exterior si duc informatiile intre indivizii comunit5tii. Acestia
din urmti sint feromonii. Notiunea vine de la grecescul fero - (a duce.
iar hormeo inseamn?I excitatie.
Feromonii albinelor sint de douii feluri : feromon I gustativ care
impiedic5 construirea botcilor 9 feromon 11, care este partea mirosi-
toare si volatilz a secretiei. Pentru ca o matcg s5 fie atractiv5 pentru
trintori, ambii feromoni ltrebuie s5 fie uniti.
P e n h precizarea notiunii trebuie spus c?I feromonii care intr5
in cornplexui mirmului sint feromoni mndibulari, c5ci in colonii
circulii o serie de feromoni cu alte scopuri, ce vor f i l5murite la aapito-
lul ,,Anatomia coloniei". ,
Feromonii mandibulari, de care ne vom ocupa deocamdatg, au mul-
tiple roluri in comuniltate : exercilt?I o puternica atractie a albinelor
fat5 de mama l o r ; impiedic; albinele sii cliideascil botci de roire atita
vreme cit subsbanta aceasta circul?I suficienit +i ajunge tuturor membri-
lor comunitgtii. D5 sigurant?I coloniei cii mama lor este prezent.2 undeva
in multimea populatiei si vastitatea sftupului, dar se manifestii pregnant
si afarii de stup atunci cind colonia roieste, iar aitractivitatea ei este
determinat5 pentru forma ciorchinelui si adunarea tuturor albinelor in
jurul mamei lor. De asemenm, in zborul de nuntire, ieromonul ce-1 r5s-
pindeste mireasa Tn rut, atrage masculii fecundatori spre ea, iar impe-
recherea se face in conditii optime. Feromonii mandibulari ai mgtcii
au o component5 foante complicatg pe care chimistii abia au putut-o
identifica, fiind frmionatg ~i redistilat.5. Cercet5torul Roox. citat de
Chauvin, a g5sit c5 acesti feromoni mandibulari cuprind acidul ceto -
9 decen - 2 t~m'soic+i acidul hidroxi - 9 decen - 2 oic; gi unul
si celglalt sint acizi volatili, obtinuti prin exltractie din &ci, capete
de m5tci sau glande mandibulare. Ei determinii puterea de atracpe a
m5tcii fa@ de masculii fecundatori, factor foarte important in a d u l
nuptial ; ei mai a u facultattea de a Pmpiedica dezvohtarea ovulelor albi-
nelor lucrgtoare.
Hormonii sint substante m e t a t e intern de glandele endocrine,
aqa cum am amintit adineaori, substante de corespondenf6 spre organele
I
I
I *
a ciiror dezvoltare sau activitate a u sarcina de a le difuza, influenttnd
I Tn acelagi timp gi alte ptirti ale corpului gi diverse tesuturi. Substantele
1
lor, in concentratii minime, adiveazg - dup5 N. B. Hogdson - asupra
unor tinte reprezentate prin organe aflate departe de sursa de origine.
Ele sint duse de curentul hemolimfal pentru buna functionare a anu-
mitor celule ale organismului, asupra c2rora au o reactie normals. Ei
sint un mijloc de leg5turi complicate, cu functiuni specifice, cum sint
de pild8 : cresterea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, l m m o t i a ,
activitatea nervoasg, digestia, excretia, diapauza mgtcii, modific2ri de
culoare etc.
In special in metalnorfoza insectei, hormonii activeazii asupra
larvelor si nimfelor. Functia lor este determinat5 de ,,hormonii juve-
nili", care regleaz; ~i sprijin2 procesele de dezvoltare a unor organe
ce au servit larvei, ajutindu-i in acest timp sii se formeze l a nimf5 o
parte din ele care erau pin5 artunci numai sub form5 de mugura~i.
Relatiile reciproce intre hranii, stare fiziologic5 si longevitate sint
- dup5 Chauvin - legate de procese hon~lonale.Adaosul de alburnine
$i vitamine in hrana albinelor activeaz5 in primul rind sistemul hor-
monal endocrin, ~i in a1 doilea rind diferitele glande oa : gLandele farin-
giene, cerifere, corpul gras, glan'de care sint dirijate de hormoni. Glan-
dele hormonale impreunii cu hrana dat5 de doici in doze anumite si au
anumiti constituenti sint responsabile de diferentierele somatice - deci
cele privitor l a corp - dintre cele trei caste ce alc5tuiesc colonia.
Substantele secretate de glandele hormonale - spune P. Roox -
sint de natur5 chimic5 si se impart -tn dou5 grupe : hormoni derivati
din protide si hormoni steroizi. Ele variazg foarte mult si n u se cu-
noaste inc5 precis dac5 si cum actioneaz5 asupra enzimelor, dac2 au
o actiune care modific5 membrana celular5 sau una la nivelul genelor.
In schimb se cunosc rezultatele actiunii hormonale : unii hormoni sint
,,cineticiii, controleaz5 ladaptarea organismului la mediul ambiant ; altii
denumiti ,,metaboliciLL, intervin pcnlru a dlrija echilibrul chimic a1 me-
tabolismului celular, echilibrul calciului si al fosfatilor. De asemenea,
nlai sint si al\i hormoni ,,morfogenii', care acQoneaz5 asupra formei
organelor, detcrminii fenomenele de c r e ~ t e r e~i de dezvoltare, a n5pir-
lirilor ~i a metamorfozelor.
- Dar cum sc manifest5 legiitura lor cu sistemul nervos ? - mii
intreab5 unul din tinerii apicultori.
- Efectele lor sint identice cu cele ale sistemului nervos, nervii
sint in primul rind cei care stabilesc legiiturile de corelatie l a mari
distante, asemiin5tor - cum spune autorul citat ma1 sus - cu u n serviciu
de telecomunicatii, asa cum se observii la secreqa hormonal2 a substan-
tei de matcti, a ciirei prezentii influenteak in mare m5sur5 echilibrul
biologic a1 coloniei. 0 altii parte din ei sint hormonii miotropici, care
lucreaz5 independent de sistemul nervos, influentind misc5rile spon-
tane ale instinctelor, tubilor malpighieni, ai aparatului de excretie, a
oviductelor, inimei etc.
Secrefiile hormonale sint deci secretii glandulare descsrcate direct
in hemolimf5 si care transportindu-le realizeaz5 u n fel de mesaj c2tre
alte organe. Acest mesaj determin5 - dup5 caz - secretia unei substante
sau a unui alt hormon, printr-un efect metabolic asupra unui tesut
specializat : os, rinichi, glande liiptoase sau asupra ansamblului orga-
nismului.
Dupii biologul G. Eugen, organismul aflat sub actiunea unei agre-
siuni sau a unei modificiiri a mediului exterior, reactioneazii secretind
hormoni care tind fie sii lupte contra perturb5rii semnalate de sisternu2
nervos, fie sii ing5duie fiinki respective s&l ocoleasc5 sau s5 se inde-
piirteze.
Dup5 cum vedeti hormonii sint d(iferiti ca origine ~i serviciu. Cer-
cetiitorul Hodgson citat mai inainte si ale c k u i observatii pretioase le-am
folosit in aceastti expunere, clasific5 hormonii in : 1 - protormoni, care
sint mlai primitivi din pun& de vedere genetic ; 2 - prehormoni care
sEnt produ~ide glandele capului ; 3 - hormoni ai tesuturilor produ~ide
tesutul galben ai nervilor corpulm ; 4 - hormoni primari de activare,
independenti de orice activitate endocring ; 5 - hormoni secundari de-
pendenti, cum sint cei ai ngpirlirilor ; 6 - hormoni juvenili produgi de
anumite glande sub actiunea stirnulent5 a altor hormoni ; 7 - exo-
hormoni - substant5 de inhibare a m5tcii despre care am vorbit la
anatomia ei, secretati la suprafata sa corporalii. Ei sint hormoni de
exterior fiind ca n i ~ t ecurenti de substante active care determinii : repro-
ducerea speciei ; ereditatea genelor cromozomice ; metamorfozele larvelor
~i nimfelor ; niipirlirile la date fixe ; dezvoltarea organelor albinelor ou5-
toare cind lipseste matca din stup si albinele nu pot s-o inlocuiascii ;
diapauza miitcii, precum si mutatiile qi modificiirile organice etc.
Relatiile reciproce intre h n a ingerat5 +i sbarea fiziologici a albi-
nelor, cit ~i longevitatea lor, sint fenomene legate de procese hormo-
nale. De asemenea, prezenta anumitor hormoni in liiptisorul de mate5 dat
unor larve de lucriitoare mai mici de trei zile, schimtbri soarta lor En
viitoare m5tci.
Unele activitiiti nervoase reactioneazii sub impulsul serretiilor hor-
manale aflate la extremitatea fibrelor nervoase. Cind aceste secretii nu
mai circulii in mold noranal, in special c i d se fomeaz5 ~i se dez-
volt5 larva, se observ5 aparitia cazurilor de nanism despre care v-am
vorbit la makii.
Hormonii sint cei care ajut5 la dezvoltarea sistemului glandular a1
albinei. Savantul canadlan prof. G. Townsend a extirpat m d e glande
produciitoare de hormoni, fapt ce a dat albinelor experimentate grave
tulburgri.
Honnonii sint cei care ajut5 la Iormarea tesutului galben al nervilor
si le mentine puterea lor neurohormonal5. Hormonii de activare - tot
dup2 Townsend - sint produsi de celulele neurosecretorii, de culoare
alb-liiptos ale creierului, formatii ce sint niqte ciorchini pe suprafata
fiec2rei emisfere a ganglionului sub-esofagian, a1 acestui organ principal
descris mai Pnainte la sistemul nervos a1 albinei. Ei au un rol mare Pn
metabolim, activind sporirea corpului gras, dar in acelqi timp contribuie
la piistrarea rezervelor de hran5, mjrind rezistenta la ger a organismului
Pn timpul iernii si reduc continutul de ap5 din tesuturi.
In mijlocul fiecsrei celule - spune Hodgson - se d l 5 o granulg
nuclear5 de culoare inchis5 ; fibrele acestei celule formeaz5 o pereche
de nervi mici : corpora cardiuca, produc2tori de hormoni ~i corpora allata.
Ei formmlzii un complex intracerebral, care exarninat de cercet5toril
englezi s-a constatat cg posed: cantititi extrem de mici de neurosecretii.
Ei se aflg inapoia creierului, intre aortii si esofag ; corpora cardiaca
putin rnai jos, iar corpora allata deasupra primei, cu componentele lor
mici, specifice, legate intre ele prin nervul allata. Cercetgtorii au pus in
colivii 85 albine lucrfitoare tinere, pfistrate la temperatura de 23-24°C
oferindu-le zaharozg ; o parte din ele au rnai primit ~i u n adaos de
proteine (polen proaspgt) ; la fiecare 2-3 zile se mgsura glanda corpora
allata la albinele din fiecare colivie. S-a inregistrat o c r e ~ t e r esemnifica-
t i v j In consumul zaharozei la temperaturg scfizut5 pentru pgstrarea echi-
librului lor biologic. In schimb la cele care au consumat ~i proteine,
dezvoltarea corporei allata a fost mult rnai mare.
Aceastg gland8 - dupg constatsrile prof. R. Chauvin - se dezvoltii
atita timp cit albinele nu au luat incg contact cu matca. De indatfi ce
feromonul m5tcii a fost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata
se opreste. Feromonul nu nurnai ,c5 o p r e ~ t eaceastii dezvoltare, dar chiar
frineazii secretia hormonilor gonudotrop'). Rolul acestor doug comri
- spune Chauvin - pare cg se potentiazg reciprcx: penltru a pfistra uil
eohilibru stabil in metabl!sm.
fntr-adeviir, acesti hormoni secretati de celulele neurosecretorii ale
creierului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei.
Ambele corpuri activeazg qi asupra tubilor malpighieni, care constituie
filtrul apei din hemolimfg, cgci corpora allata micsoreazg secretia ei
pin3 la 380l0, iar cardi'aca $0m a r e ~ t eping la 22%.
Problema hormonilor este foarte vasts, dar mg voi msrgini numai
la cele spuse aici in legiiturit direct5 cu viata albinei privitg ca subiect
de studiu, cit si ca molecul5 in acest organism social care es.te colonia.
Din cele expuse, reiese rolul foarte mare a1 creierului ce colaboreaz5 cu
secretiile hormonale gi cu reflexele, dirijind actele albinei privitZ ca su-
biwt ce le executii atit in afar& cit si in i n k i o r u l comtunitfitii, p r i v i d
viata ei bazatii pe procese de memorizare. Problema va f i lgmurit8 la
sistemul nervos a1 coloniei. Acesta colaboreazi4 cu secretiile hormonale
~i cu reflexele, dirijind actele albinelor ce le execut8 in afar5 sau in
interiorul comunittitii, privind via@ lor bazat5 pe procese de memorie.

M e m o r i e ~i instruire
- Ne-ati vorbit in primele lectii privin'd roiul prins - interveni
unul dintre tinerii apieultori - cg albinele au o memorie bung, ~i c5 prin
ereditate mcxjtenesc un tezaur de cuno~tintepentru a dezlega situatii
neprevgzute. Dar se p a t e oare merge rnai departe peste acest prag ?
Albinele pot s8 ,,invetecc unele rnai mult, altele rnai putin din ceea ce
viata le pune ca piedici ? $i care sint rezultatele atinse ?
- Albinele au o menorie individualg qi asociativs cgci au acumulat
fn genele cromozomilor fiintei lor amintirea intimplgrilor ~i hotgririlor
') Hormon gonadotrop = grup de hormoni cu actiune stirnulatoare asupra gonadelor
sexuale.
luate de-a lungul milioanelor de ani de cPnd vietuiesc pe Terra, imagini,
mutatii, care s-au transmis prin ereditate. Ele comtribuie ca in colectivi-
tate colonia s5 afle d e a cea mai dreapti, cea mai directi pentru inl5-
turarea unor greut5ti neprevszute.
,,Oare descerngmintul - zice L. Roussy - nu este la albin5 o
form5 de inteligent5 animal5 ? Experimentele f5cute confirm5 aceste
astept5riu.
In ce prive~tememoria al'binelor, oricare apimltor a cjbservat cB
cele care au iernat in ad5post 4-6 luni - cum se procedeaz5 in
Siberia - si sint scoase primiivara in prisac5, se duc direct la locul
pe cqre 1-au ooupat in anul precedent. Marele inaintas Pn studierea
vietii albinelcr, F. Huber, lamintqte in acest sens urmgtoarea experimp:
in toamn5 a pus o farfurie cu miere pe prichiciul unei ferestre, miere
pe care albinele au luat-o ; apoi a ferecat fereastra cu un oblon pe care
1-a inl5turat in prim5var5 ; albinele au venit la fereastri s5 caute mierea,
desi trecuser5 5 luni, timp in care memoria a @strat impresia Inregistrats
in toarnn5. Darwin si Luboc. au f5cut observatii asemgniitoare, cu ace-
leasi rezultate.
In privinta ospacitiitii ce o au albinele de a Pnv5ta sau de a de-
prinde un anumit fel de comportare, K. Weiss - citat d e R. Chauvin -
scrie un adev5mt studiul cu titlul ,.Capaaitatea de i n v a w e a albinelor",
confirmind ~i ,el c5 albinele au memoria locului ; isi recunosc stupul dupZ
culoare si miros, deci o memorie asociativ5. Autorul dovedwte c5 albinele
deprind drumul de urmat la cules dup5 repere memorizate ; ele Invat3
fiecare caz particular. Deci - scrie autorul - ,,trebuie s5 consider5m ca
iniscut5 calitatea albinei de a calcula cursa soarelui. Variatiile acestei
curse dup5 cum decurge timpul anului ~i conditiile regionale, trebuie
invgtate".
Desigur c5 nu trebuie s5 se exagereze - spune K. Weiss - ~i s5 se
considere c5 pornind de la aceste baze comune animalelor superioare si
omului insu~i,s5 se caute manifestiri superioare ale pihicului cum ar fi
constiinta, o intelegere perfect5 care se produce intr-o clip5 si pe ne-
asteptate ; in aceasti privint5 albinele nu ne dau nici o sperant5. Este
o tain5 care ni se ascunde cu totul la albine, ca de altfel in tot regnul
animal.
Din cercetgrile Institutului pentru probleme de transmiterea infor-
matiilor a1 Academiei de Stiinte a U.R.S.S., s-a stabilit c5 albinele sint
capabile de o generalizare complicatti a unor excitatii optice, de abstrac-
tizarea unor obiocte concrete.
Intr-un interesant articol cu titlul : ,.Albinele pot sg smteasc5",
G . Mosochin scrie : ,,Ideile cerceti~orilortau dus la aceast5 concluzie ce
const5 in urmgtoarele : pe baza unui reflex conditionat de hrlinire, o
albing a fost inv5tat5 s5 deosebeascii o anumitli figur5 A de o iigurii R
sau de o grupii de figuri B. In timpul examenului, cu care ocazie nu i s-a
administrat nici un fel de hran5, s-a verificat dacii albina poate deosebi
o nou5 figurii A modificat2, de alte figuri modificate B. Alegerea figurii
modificate A, in timpul examingrii, a fost considerat5 ca un indiciu c$i
la albin2 s-a constituit o reprezentare generalizatg a figurilor din ambele
categorii". Autorul a continuat experientele sale oferind albinelor desene
geometrice cum ar fi un triunghi de diferite dimensiuni si forms, in-
diferent de m5rimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind
capacitatea de a recunoaste figurile dups caracterul lor general. Pe aceeasi
cale a demonstrat cii albinele abstractizau gi configuratia culorilor si
puteau recunogte desenele dupii caracteristicile impestri$Zrii si chiar dup5
dou5 semne generalizate.
Dupg ce a rnai f5cut numeroase experiente privitor la alegerea
tcullorii invgtate, a formellor, num5rul figurilor etc. a u b r u l conclude :
,,albina trebuie s5 fie considerat5 ca obiect potriv?t pentru cercetarea
mecanismelor c u n o ~ t e r i ipentru ca aceasta sii fie model'ate +i s5 p a t 5
f i utilizate in tehnicSu.
Prof. Bouvier de la Academia francez5 spune c5 memoria indivi-
dual5 gi cea specific5 sint strins legate ; ea se combing cu automatismul.
Allbinele nu sint mu~inireflexe ; obieceiul ci~tigat rlimine definitiv.
Obiceiurile devin regulti la a w t r a generatie qi sint transmise ereditar.
Nu vor fi privite ca magini reflexe c5ci ele 8tiu s5 se plece fat5 de Pm-
prejursri, sii cigtige obiceiuri noi, invatii S:i retin dovedind un discern&
mint. Artropodele - cum este si al~bina- sint rnai cu seam5 animale
de instinct, a c5ror activitate se reazemii in primul rind pe automatism,
dar unul dorninat de puterea cerebrald".
In ce priveste aga-zisul ,,inv5t5mintU pentru a face unul sau rnai
multe lucr5ri, cercetstorii au stabilit c5 albinele tinere ,,invatiiC' de la
cele mature felul cum trebuie s5 lucreze.
.,Fiecare zbor - spune von Fnisich - inseamn8 o lectie, iar cind
albina se Entoarce din primul s5u zbor de cules, ea cunoa~tedeja foarte
bine culoarea florilor respective de la care a cules nectarul si polenul".
Venerabilul savant de la Miinchen privqte viata psihicii a coloniei sub
aspectul unor permanente comunic5ri de la albinele virstnice la cele
tinere, iar apropiatul s5u colaborator prof. dr. M. Lindauer scrie : ,,albina
melifer5 este o fiint5 deosebit de favorabilg pentru liimurirea mecanisme-
lor ce stau la baza acumuliirilor de informatii in celula nervoas5 a pro-
cesului de inv5tareU.
Ceva ~i mai mult : la un simpozion tinut la Statiunea francezii de
apiculturii in 1962, savantul german F. Ruttner a spus : ,,o albin5 poate
invtifa foarte repede sii recunoascg o culoare, in timp ce altele vor folosi
de 2-3 ori rnai mult timp pentru a ajunge la acelasi rezultat. Acestea
sink alibine proaste".
Sint pxvcese psihice oare deocarndatg nu s-au putut iixa, dar care
pornesc ~i tin de sistemul nervos a1 albinei gi noi trebuie s5 le amintim
aici, fgr5 ca prin aceasta sii se considere cii le privim ca atare, ci doar
ca material inf ormativ.
La sistemul nervos a1 coloniei vom dezbate rnai pe larg aceastil
problem5.
Sistemul alandular
Sistemul glandular - tineri apicultori -
are in organismul albinei
o foarte mare important5. 0 p a r k din glande, cum sint glandele de
repradwie ale m&ii ~i ale trintorului au f i s t decrise ~i nu rnai re-
venim.
RBmine de explicat felul cum functioneazg acest s'istem in conexiune
cu diferite pgrti ale onganismului ~i cu o abunldentg hrand proteicii,
polenul, in lipsa c6ruiu iglandele nu nurnai cli nu pot ,elabora secretiile
respective, dar degenereazli ;i 2rnb6tr2n.e~~
inainte de termen.
Printr-un proces de osmoz5, glandele extrag din hanolimfa albiinei
anumite substante cu care hemolimfa vine incSrcat5 si pe care ori le
disociazii si le folosesc direct in hrgnirea tesuturilor ori le resint&izeazB.
Unele echilibreazg schimburile organice, inlesnind metabolismul, in timp
ce altele preparg diferiti horrnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun-
damentale in functionarea normal5 a organismului.
Dozarea lor o face sisternut nervos vegetativ. Citeoldat5 aceewi
gland5 secret2 dou5 feluri de semetii in anumite imprejurgri ~i pentru
anumiti indivizi din cmunitate. De pildg : 15ptisoru1, proldus a1 glande-
lor farin@ene, este dat m&ii drept h a n g , dar in aeelasi t h p si larve-
lor de albine lucrgtoare si celor de trinbri, si in mod diferentiat la cele
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intrii in funictiune inainte ahiar de na~terea
embrionului din eoaja oului, sint glandele cutanate, oare ajut5 embrio-
nului sii-~iformeze inveli~urileorganelor, aflate deocamdaa acolo sub
form8 d e mugura~i.
Glandele faringiene, dous la numgr (fig. 21), sint in primul rind
glande de nutritie, lunigi de 14-15 mm, fiirvd s'ituaite in capul albine~,
lar semetia lor - produsti de mii de a~cini') ce stau in jurul unui tub
deversor - apare pe o plar5 in preajma farinlgelui. Placa se m i y 5 usor
inchizind sau deschizfnd canalul secretor, dup5 nevoie. Secretia lor este
foarte acid2 eu un pH de 4,9-5,2, detenminSnid proteinele alimentare sii
sufere procesul de digestie. La albinele tinere abia eclozionate, acinii au
o infgtisare sticloas5, colturatii ~i neregulatg. Dup5 ce tinerele albine se
hrgnesc abundent cu polen si isi refac complet corpul gras, consumat
aproape total cfnd au trecut prin stadiul nimfal, aceste glande cunosc
o dezvoltare mare, atit a acinilor cit si a vacuolelor pline cu secretii.
In lipsa polenului glandele faringiene sint sensibile la o hrgnire
activii dai2 de apicultor, hrgnire ce const5 in substante proteice cum
sint drojdia de piine sau de bere, soia degresac, ltapkle, introduse in
sirop de zahzr, la care se mai adaug5 o vitamin& o n suc d e ceapii sau
pantotenat de oalciu. Cind albina este tin5r5, ele produc acea s~crqtiede-
numit5 Ztiptigor, produs viscos, de culoare alb-gglbuie, la care doicile
rnai adaugg o secretie limpede, produs5 de glandele mandibulare ; dupii
15 zile, timp in care glandele faringiene au dat lgpti~ordiferentiat, cu
care doicile au hrBnit larvele cit ~i matca, acinii lor incep s5 se restrfngg,
iar productia lor devi~nedin ce in ce mai mic8. Atunci, aceleasi glande
inwp s B pMiducii enzime =), fernenti de tipul inveduzei, newsare la pre-
lucrarea nectarului in miere de cgtre un grup social din colonie - cel
a1 prelucrgtoarelor de nectar in miere. Cind ins5 in natur5 apare un
1) Adni = mid dilatatii ai ciorchinrlu~care compun glandele.
9 En~lmci= compus o r g a u de mtur8 protelc8 gi structura coloidal2 a1 c5rui prezentB
fn celula vie, $dLrijeaz&prin actiuni ca%alitice procesele de stnkeza 61 degradare ale substan-
telor orgaruce, cu produse de enwgie $1 fnmagazinate in organism (fosfatazn, Irpazn.
oabalaza etc.).
cules important, primeazil prelucrarea nectarului si dupii aceea tinerele
albine produc lgpti~orul.
Glandele faringiene sint foarte sensibile la modificsrile mediului
exterior, iar ritmul lor de dezvoltare este in legiltura cu prezenta in cuib
a puietului, in elipse mai mari sau mai mici. 0 alimentatie bogat5 in
polen red8 glandelor Imbgtrinite un plus de activitate.
0 functie de mare insemnstate a acestor glande - dup5 P. Lavie
si J. Paine - wte producerea de antibiotice, mult superioarii glandelor
mandibulare, care au si ele aceastii facultate.
Glandele g u ~ i ia j u a la prelucrarea nectarului in miere, producind
si ele enzima invertaza. Totodati ele dau ~i diastaza, care atac5 pentru
inceput polenul ingerat. In ambianta acestei opere intrii si glandele
salivare, care au rolul de a dizolva cristalele de zahgr si cele ale mierii
cristalizati. Oferind altbinelor zah5r tos, pe care ele 1-au transformat in
solutie, cercetiltorii au gssit in organismul albinelor de trei ori mai
multi invertaz5 ~i de 12 ori mai multii amilaz5 fat5 de solutia dintr-un
sirop de zahsr.
Glandele mandibulare - doug la numgr - s e afls in partea frontal%
Ele sint m p u s e din mai multe glandule, iar secretia lor apare tot pe
o plac5 chitinoass, acolo unde mandibulele sint sudate de cap. Ele incep
sii functioneze inainte de eclozionama albinei din alveola sa natal& cind
o secretie specifics a lor inmoaie clipiicelul alveolei, inlesnind inltiturarea
lui. Alceastii secretie a t e acids, cu un pH 4,6-4,8 constituind ~i un
mediu bacteririd. Ea este inmllorii, limpede, ceea ce o dwsebeste de
secretia allbii a glandei faringiene. Contine un acid gras : acidul 10 hi-
droxidecenoic 2 a1 ciirui miros se asemiinii cu cel de m i d a l e ; o parte
din seeretie este foarte volatils ajutind m5kii sii fie repede recunomtii
la imperec'here de trintori, care se orien'kazil dup5 mirosul pe care il
degaji mama virgins.
Glandele mandibulare au propriul lor corp gras, ce le serveste la
regenerarea glandelor uzate.
Cu secretia lor, albinele dizolvii invelisul gr5sos a1 grgunciorilor de
polen, obtinind aceea poleninii, pe care albinele o r e g u r g i k d si o
mestecii cu r s ~ i n i l ecul~esed e pe mulprii plopului qi ale altor arbori,
creind in felul acesta un nou produs folosSbr coloniei si care este ~ 0 -
polisul, despre care vom vorbi mai departe. Cu aceastii ocazie. glandele
mandibulare adaug5 pmpolisului o serie de antibiotice care-i confer%
calimt5tiantifungice ; in s p d a l el atwg violent pe Bacil'lus suhtilis.
0 alt5 secretie a glandelor mandibulare serveste la Pntiirirea solziso-
rilor de cears cind acestia apar pe oglinzile ceriere ale glandelor pro-
duc$itoare, solzisori care altfel s-ar topi la 36-37OC ; dup5 prelucrarea
solzi~orilorcu aceastii secretie gradul lor de topire ajunge pins la 63,5OC.
La matcs glan~de~e mandibulare produlc atit feromonul I amnitit
mai sus, cit si feromonul I1 care este un acid volatil. fmpreun5 cei doi
feromoni formeazs substanta de rnatcii pe care albinele o ling de pe
c q p u l mamei lor difuzinfd-o astfel incit in~treaga colonie poate fi asi-
gruxats de prezenta miltcii in stup. Aceleasi glande contribuie si la actiu-
nea & alanmare a col~onieicare e atamtii de hoate, secretind substant?
Hepatan, produss de glanldele albinelor ce fac paza urdinisului, sub-
. <.;\,'. ,.
,,- !?.?
',
f,. '. ,

, . $, ,'.
... .\.
, .
i,'

stantii mult diferit5 fat5 de aceea swretatii de glanda veniniferii care


~i ea are acelqi scop de akarmare a coloniei, Dupii cemtiirile biochi--
mistului S. R w b o l d comborate cu cele ale lui J. Hoffman ~i confir-
mate de H. Ruttner, albinele doici secret5 Pn sucul nutritiv limpede uil
produs a1 glandelor salivare din cap, impreun5 cu secretia glandelor man-
dibulare care contine in abundentii substantele : bioptertna ~i acidd pan-
totenic care au rol de seam5 la formarea de miitci din larve de albine
lucriitoare, in cazul cind wlonia nu mai d i s p n e de ouii sau larve potrivite
ca virstii cit m~aifragedii. In . a m t caz, calbinele fiind silite s5 hriineasc5
larve de lucriitoare care nu au depii~itvirsta de trei zile, dindu-le in
hranii aceste secretii, determinii o mare dezvoltare a ovarelor lor, astfel
c6 devin miitci. Valoarea lor nu este prea mare dar in tot cazul, impere-
cheate, pot depune outi fecundate, din care putin mai tisziu albinele colo-
niei pot s i - ~ icreascii o altii matcii, pornind chiar din stadiul de ou, sau
de larv5 mai micii de 12 ore, si care va fi o matc5 de valoare decrsebit5.
Glandele labiule au o secretie asem5niitoare salivei si fac grup im-
preunii cu cele post-cerebrale, denumite si cefdice cit si cu cele toracice,
adunindu-~i secretiile intr-un canal comun, aflat intre paragloss gi su-
prafata limbii. Glandele post-cerebrale oIer5 doicilar o proteazs, albinelor
cerese o lipazi, prezentind o secretie uleioas5, o triglicering nesaturatil,
usor alcalinii, dezvoltPndu+i acinii ml$ tirziu, dup6 aproape h i siipt5mini
de la ecloziune. $i aceste glande sint sensibile la hr5nirea cu drojide.
Albinele lucr5toare uzeaz5 de functiile lor in cursul oriciirei activitgti. Cea
de a doua componentii, glandele toraciw au o secretie grasii, q o r alca-
linii, cu un pH aseim5n5bor cu cele post+erebrale ; secret8 atit inver-
tazG intr-o mssur6 d u s 5 , cit si trei aminoacizi, r5mlnind sctiv8 toatti
viata. Aceste glandie sint cele care rnai oferii biopterinu, folositii m m a i
la hrana larvelor de mati&.
Glandele salivaro-toracice, altele decit cele aflate in oapul dbinei.
dar mult asem5niitoare ca secretie ~i functie, au un rol in producerea
acelzli hionmon, denurnit ,,ecdison6 ce contrilbuie la fenamenul de niipir-
lire in stadiul larvar si niunfal a1 puietului.
Ele produc si salivii, atit de necesarii la digerarea piisturii cu care
albinele se hriinesc in lipsa polenului proaspiit. Tot cu ajutorul acestor
secretii, albinele curititoare sclivisesc interiorul alveolelor preparate .
pentru ouatul m8tcii ; ele amestec5 secrefila cu o mic3 cantitae de pro-
polis --substants antibiotics rnai ales antimicoticg - ce garanteazii
o a m u m o apirare contra unm agenti patogeni ai larvelor, care urmeaz5
sii-si inceap5 viatja in a c s t gineceu curat si aseptic (sterilizat).
Cu secretia glandelor salivare impreunii cu cea a glandei postgenald,
albinele i ~ ung
i partile chitinoase ale trompei, cind ea intrg in functiune
ca un piston de popm5, pentru albsohtia nectarului din potirele florilor.
De asemenea, cind albinele ling substanta de matc5 de pe capul mamei
lor, o dilueaz8 cu secretia glandelor salivare pentru a putea fi transmiss
din gurg in gurA tuturor albinelor coloniei : glandele asemibiltoare ca
functie cu cea postgen,ali sint nlicile glande dintre tergikle ,akdominale
ale albinelor ~i ale miitcii care ung piirtile de contact frecate permanent
fntre elce, atit la respiratie, d t ~i la ovulatie.
7
Glanda odorant5 a lui Nassanov, amintitii la anatomia externg a
albinelor, are un imporbant rol social in comunitate. Ea se afl5 la ultimul
tergit abdominal, care apare ca un punct alb cind albina st8 cu abdo-
menu1 ridicat la semiverticalii, descoperind-o astfel, ca s5 rgsphdeascii
in aer eteruri volatile mir'ositoare secretate de cele 500-600 tubulete
sau mai bine-zis, canale fine.
Secretia ei este un produs chimic - geranionul - ce are aci rolul
de feromon. Ea exerciti o atractie pentru albinele din afara coloniei cind
se intorc la stupul lor, dar mai ales pentru matca care, iesit5 in zborul
s5u de imperechere, sii nu gre9easc5 si s5 intre in alt stup.
Secretia sa este deci un element de coeziune ~i orientare a coloniei
in spatiu. S-a observat cZi o data cu rispindirea eterurilor voleatile, albinele
ce iac acest serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilor volatile cu
anumite tonalitsti, adev5rate chemiiri percepute de albinele acelt%a?i,co-
munitsti. La unele rase de albine - cum sint cele din Mexic - glandele
odorante servesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culegiitoare care
plecind pentru prima d a t i la cules, simt in aer eterurile volatile ale celor
ce le preced. Adeseori, chiar puncteazii unele flori din calea lor, ca
adevzrati indicatori de circulatie.
Glandele rectale din intestinul gros sint in num5r de sase, stfnd
insirate la distante egale, prezentindu-se ca nigte ingrosgri longitudinale
de-a lungul intestimului. Ele secrets enzima catalaza pe care o gisim si
in glandele faringiene dar cu alt rost acolo. Aici ins5 au rolul de a
descompune glucoza ce se mai afl2 in reziduurile intestinale si o trans-
form2 cu ajutorul oxigenului din traheolele cu aer, in acid gluconic, aflat
in intestin 7i care altfel ar intoxica insects. Oatdoza desmrnpune si p r o -
xidvl de hidrogen (apa oxigenatii aflatii in intestin) ~i care si ea altfel ar
intoxica insecta. Descompunindu-1 il transform5 in laps si oxigen, amin-
douii fol'osibare in 'aceasti5 stare. Glandele rectale servesc si la absorb-
tia Iierului si clorurii de s d i u din alimentatie. Prof. R. Chauvin a
observat cs dupii o hrinire cu zah5r si mai ales cind are in ea gi g&-
simi - I'apte, soia etc. - papilele rectale ingsduie s i aparg acesti
com,psi.
Aceasta dovedeste c5 sinteza gr5similor se face cel putin partial
la nivelul papilelor rectale.

G l a n d e l e c e r i e r e si c e a r a
Glandele ceriere se aflg in partea central5 a abdomenului, la seg-
mentele 4-5-6 $i 7 ale sternitelor, forminld patru perechi; cite doug de
fiecare sternit. Prof. Ohauvin a g a i t cii la albinele tinere ocestea sint
de 53 microni in primele 16-18 zile, ca apoi la 22 zile sg scadii repede
la 15 microni, iar la 29 de zile abia mai ating 3 microni. fn perioada de
virf a cliiditului, Lindaeur a g5sit albine tinere numai de trei zile care
lucrau la faguri, a v h d glandele ceriere ping la 21,6 microni m5rime.
Aceste glande stau adgpostite sub un strat de chiting protector, asezate
ca tiglele unui acoperis.
Forma lor este oval& netedg si strSlucitoare, fapt pentru care au si
fost denumite : oglinzi ceriere. Secretia lor apare pe aceste oglinzi sub
form5 de solzisori foarte usori, c5ci 100 din ei abia cincresc 0,0002 g.
Ei sint maleabili, de culoare albs ca neaua, goi in interior si bombati
spre exterior ca urmare a unui abundent consum de zah5r gi putin polm,
albinele stind in perdele suspendate in completii nemiscare 16-18 ore.
Ceara este un produs hidro-carbonat, lichid initial pin5 intr5 fn
contact cu aerul, cind se solidifies ; este lipsit5 de azot, fiind un produs
a1 r n e t a b o l i m ~ ~ ualbinei
i tinere in vicrst6 de la 8 la 10 zile, produs care
ia nastere in corpul ei prin transformarea zahzrului (3,500-5,200 kg
zah5r pentru 1 kg cear5). Secretia strsbate stratul epiderrnic format din
celule moi spongioase ~i cubice si aceasta numai datorit5 alimenarii lor
din primele ore cu polen, pentru refacerea corpului gras consumat in
stadiul de mimfg. S-a constatat de toti cercetstorii cti la albinele care
nu s-au hr5nit cu polen in primele zile de la p5r5sirea alveolelor natale,
glandele ceriere se dezvolt5 foarte ? n e t , incit aprmpe nu secret5 de loc
cearg, sau foarte putins, in cornparatie cu mle ce s-au hrgnit cu p l e n
ping intr-a 12-a zi cle la na~tere.
La elaborarea cerii albinele fac a p d si la secretia glandelor lab'iale,
cervicale si toracice care le ofer5 enzimele lor, in special lipazele. C h d

Fig. 14 b. - Glmlclde cerierului ale allbinei. Albim


invexsatti cu akiyullenpl in sws, qpre a se vedea seereria
sobi$orilar d e e a r 8 :
1 - celulele cerierului In repaos ; 2- celulele cerierului alun-
@te gata sB semeteze c-.

glandele sint stimulate cu o hran5 bogat$i in hidrati de carbon cum sint


mierea si zahHru1, celulele din cubice, devin cilindrice, atingind chiar
140 mimni. In mijloc este un go1 inciirca't cu ox*, venit amlo prin
traheole, oxilgen necesar celulelor swreorii. Dup5 citva timp continu-
tul celulelor deviae grunjos yi apare pe s u p d a t a oglinzilor prin porii
lor o secretie care este ceafa. Aceasta are o m p o n e n t g complex& ase-
rngnritoare cu cea a griisimilor organice. Pentru int5rirea lor, albina
foloseste secretia glandelor m d i b u l a r e . Schematic vo~bindceara albi-
nedor este canpus5 din molecule mari a1 c3ror schelet este format din
lanturi Iuntgi de a'tomi ai carlbonului.
Caracteristicile sale sint urmgtoarele : ceara este mai ugoar5 ca
apa, a t e rece, fgrimicioasg, iar la +20°C devine plastic5 qi se topeqte
la 63,5"C ; este hidrofobfi si insensibil5 la luming si alti agenti dizolvanti.
Tnppatii in pgrnint, ea Isi pSstreaz5 structura ffirii nici o modifisare
dups zeci de ani.
Cercetiirile mai r m n t e fzcute de Downing, R. Karlov, Iauhimovici,
au stabilit urmgtoarea compozitie a cerii : miricinii 71-760/0, acid cerotic -
ll-120/0 ; acizi liberi si alcooli 7O0/o ; un flavoid galben care contine
1,3010 flavmi proveniti din polenul consumat, hidrocarburi solide cum
este parafina 12--170/0, vitamina A 4 000 U.I. Datoritii componentei sale
eterogene, ea se solidilicii in cristale neregulate.
Conditiile de p r d u c t i e cer anumite situatii care dacB n u sint inde-
plinite, albinele nu secret5 cear5. Dintre acestea amintim existents unei
temperaturi normale En stup ; puterea co1,oniei s5 fie cit mai mare si cu
multe albine tinere ; in natur5 d fie un bun cules sau apicultorul sB
stimuleze intens colonia cu sirop.
In stup trebuie s5 existe spatii goale in care se introduc rame cu
faguri artificiali, care dau u n mare ajutor albi-
nielor indicindu-le directia de lucru ~i o mare
econwnie d e muncii.
0 colonie bun5 poate da intr u n sezon
pin5 la 1,800 kg cear5 rnai ales aind se folosesc
In stup raine cliiditoare (fig. 15) in care albl-
nele clgdesc f5gurasi pe o speteazii mobilg,
faguri recolta!,i din 5 in 5 zile, sau se las5 1uc
I'rg. 15. - Rarra c?bdltoare
de ceari cu speteaza supe-
liber p?nbtru o ram5 complet goal5, doar cu o
rioar3 mobila su,b al- simplg suvitii de fzgure artificial, rams ce rii-
b'nele cl5desc f8gurwi. mine intre cuib si fagurele cu polen. Albinele
o com~~leteaza in citeva zile cind este recoltat;,
t5ind Iagurele ~i 15sind acolo sus o suvitii pentru continuarea lucriiri~.
Felul cum albinele folosesc ceara la construirea fiagurilor il vom
Iiitnuri pe larg la capitolul ,,Aaatomia coloniei - scheletul ei ~i grupul
sncial a1 cl5ditoarelor".

;lwclratul v.~tlneruntsi alandu cu venin


Acesta csle apsratul cu care albinele at.ac5 pe oricinle tulbur5
viata comunitstii sau individuals, deci o arm5 de atac si ap5rare pentru
a salva agoniseala strins5 cu atita trud5 ~i rivniti prin dulceata ei de
toate vietuitoarele.
Acul s? all5 sub sternitul a1 7-lea din segmentele abdomenului ; el
este alciituit din dou5 p5rti : acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit
si care pstrunzind intr-un tesut produce o senzatie de durere atroce ; a
doua parte este vezica cu venin care insoteste acul, ciici acesta odat5
pritruns intr-un tesut, n u mai ~ c a t ef i retras de albin5, deoarece pe
l e a r e zcce cirlige, asemanatoare cu ~ n d ~ i f e l0
~ ~ t i r g i n i lui e . data cu vezica
se rupe din abdomen si ultimul ganglion din lantul ganglionar nervos
abdominal. Cum vezica cu venin are in jurul ei o serie de muschi con-
tractili, acestia, sub im!:ulsul ganglionului ne\'ros, se contract5 asupra
peretilor vezicei, iar veninul este pompat in tesut pe m5sur5 ce acuI
patrunde din ce in ce mai adinc. La exterior r5mine doar vezica golita
de continutul ci veninos si care este cauza principal5 a durerii ce o
provoacS in\,epStura. Misciirile acului in momentul intepgrii sint determi-
nate de opt grupe de celule senzoriale, ce se gasesc in interiorul si la
mijlocul acului si care pun in actiune cinci muschi si dou5 pliici mici
alungite, cu nervi proprii, independenti cle sistemul nervos central. Co-
menzile deci sint 1ocalizat.e la cele opt grupe senzoriale si la ultimul
ganglion nervos rupt din lanwl nervos abdcxminal (fig. 16).
Acul este alciituit din dou6 jum5t6ti de stilet ce se misc6 alternativ;
fiecare din cele douii jum5tCiti se sprijinii pe cirligele marginale ale ju-
miitiitii vecine ; in felul acesta acul inainteaz5 adimcindu-se mereu in
tesutul intepat, pin5 riimine ,afar5 numai vezica. Intre cele doug jum8tZiti
ale stiletului se afl5 un canal prin care veninul stors se scurge din
punga contractati. In felul acesta, in 10-12 minute ,aparatul vulnerant
isi i d e p l i n e ~ t esarcina pin5 la epui-
zarea veninului din vezicii. ,

Veninul este un p o d u s endo-


gen, deci unul provenit din interio-
rul organismului, c3u pH-ul 6.
El este asemGniitor, oarecum,
cu veninul serpilor, dar mai putin
toxic ca cel a1 oobrei. Este o secretie
lichidii initial dar care in contact cu
aerul se cristalizeazii dup5 30 mi-
nute. Are actiune ba~tericid5asupra I

bacilihr patcrgeni gram pozitivi si


negativi. Swretia este data de douii
glande aflate in abdomen, la extre-
mitatea acestuia, una din ele l.ungii,
volumi~nnoasii,acid5 care contine toate
su'bstantele ce-i conf erg toxici tatea ;
cea de a doua, mult mai m i d , are
o secretie abcalinii. uleioas5. Aceasta Fin. 16. - A.cul albinei si galanddie cu
nu ia G r t e la fo&larea veninului, CI venin :
serve~tela ungerea acului, inlesnin- 1glanda - gland" mare lipara cu venin ; 2 -
m~cB cu venin : 3 - vezica cu ve-
du-i posibilitatea de a piitrun& u v r nin ; 4 - sulbul acului ; 5 - pirghia acu-
11.11 ; 6 - canalul acului : 7 - placa tri-
in tesutul atacat. unghiulara a aculul ; 8 - plam alungita ;
Cantitatea de venin din vezic5 9 - PJaca ~ a t r a t a; 10 - acUl ; 11 -
teaca ; 12 - virful acului ; 13 - mu$chii
este relativii : dacii s-ar cint5ri tot acului.
ce se adunii in primele 15 zile de
la eclozionarea albinei se ajunge la 15 mg ; la o intepiiturii injsii, vezica
descarc5 cel mult 3 mg.
Greutatea lui specific6 este de 1,313, este dens, incolor, cu gust
amiirui intep5tor. El are proprietiiti mrosive datoritg acidului fosforic
ce-1 contine ~i care este neurotoxic.
Mirosul siiu este asemiin5tor cu cel a1 bananelor datoritii unei sub-
stante denmitii acetat de izlopmpil '), substant5 care e s k alarmat5 pen-
tru toate albinele coloniei si chiar din alte colonii din prisacti ; acestea
simtind mirosul respectiv, vin ~i atac5 pe intrusul care le tulbur5. Per-
soanele care consum6 banane sii nu lucreze in prisac5 decit dup5 24 de
ore, ciici piistreazii pe piele mirosul alarmant care le expune atacului
albinelor.
I ) Acetat de fzopropil = cu simbolvl CH.,COOCH : este un llchid incolor cu pUILCt
de topke 7 3 , 4 O , punct de fierbere 88,4OC ; solubil in apa la 20° ; este inPlamabi1 (Prof.
Balilnescu).
,
6 -
Dintre substanple care int& in compozitia veninului m i n t i m :
acildul formic, histtdina, fosfataza D, care a t e un hemolizant I). Cea mai
importantri parte o detine o substantii proteica ce alcatuie~temasa prin-
cipalri de toxine a veninului. Ea este insotitii de melitinii, care determinii
inflamarea tesutului respectiv, cit si durerea provocats de venin, fiind
in acela~itimp si toxic5. Neurotoxina veninului se datoreazti celor doi
arninoacizi bogati in sulf : metionim si cistina, folositoare oame-nilor ce
suferii de reumatism. Veninul mai contine si douri enzime : hialuronidaza
si fosfataza A, care inlesnesc difuzarea veninului in organism lezind
hernatiile din singe.
Activitatea veninului asupra organismului uman si animal este foarte
complex5 si multilateral& Se folose~tein terapia reumatismului cu rezul-
tate bune 2). Pentru persoanele neobiynuite cu veninul, el creeazZ uneori
alergii destul de neplgcute qi alte ori chiar periculoase. De curind a intrat
in uz serul sangiuin luat de la apieultorii ilmunizati de-a lungul anilor de
practicri, contra actiunii veninului, imunizare datoritii unei enzime ce
o creeaz5 organismu1 pentru acomodare. Dup5 studii amtinuntite fiicute
chiar la noi de doc. dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A. Filote, R. Brauner
$.a. rezultatele bune in ce priveste rezistenta unor apicultori fatii de
veninul albinelor nu se bazeazti pe formarea de anticorpi, ci pe modificriri
enzimatice care duc la neutralizarea veninului.
Actiunea veninului contra organismului atinge in priinul rind siste-
niul nervos, cici sub influenta toxinelor ce le eontine, se modificii pu-
ternic activitatea normal5 a unor sisteme importanke din organism. Pen-
tru moment, veninul excitri sistemul nervos central, care curind dupii
aceea trece la depresiune (Prof. B. N. Orlov).

Aparatul muscl~lator
fn sfirsit - tineri apicultori - terminiim aceast5 parte important2
privitor la anatomia allbinei prin descrierea aparatului d u musculator, care
este alctituit in primul rind din mu~chiiaparatului locomotor a1 aripilor
si picioarelor ; la rind vin muschii ce determing functionarea diferitelor
aparate si sisteme din cuprinsul corpului ei. In aceast5 categorie intrii .
musdhii pieselor h c a l e , ai limlbii, trornpei, manldiibulelor ; muyhii ante-
nelor ; cei de la cervix (ceafii) care inlesnesc mi~carilecapului ; muschii
aparatului digestiv, ai gusii ~i farin,&i de contractare si relaxare ;
muschii esofiagului ~i intestinelor, famrizind deglutitia si digestia cu
misciri peristaltice ; muschii pungii rectale de extindere pentru depo-
zitarea reziduurilor alimentare si expulzarea in final a acesto~a; muschii
toracici sint cei care detenninri mi~cririlerespil-atorii sub actiunea celor
douri diafragme opuse pozitional. Ele adiveazri aparatul circulator cu
hemolimfa incgrcatti cu suc nutritiv trimis in tot corpul albinei cu aju-
torul inimii si aortei.

f ) Hemolizci = disbrugerea patologic5 a globulelor s o ~ i a


i slngelui.
?) Vezi lucrarea ,,Produsele albinelor fn sprijinul san5tAtii omului" ; autori C. Hristea
vi dr. M. Ialomlieanu.
Mu~chiitorxici sint, prin mi~c5rilef5cute de tretmurare, factor11
detenninanti in creatia ciildurii corporale, mai ales in perioada de iarn5
cind albinele stau strinse in ghem, imprumutindu-~irwipmc csldura.
Mu~chiipicioarelor premotori si remotori (coxe) mai servesc albine-
lor, in afar5 de mi~c5rilein deplasare si la recoltarea polenului pe care-1
adun5 in cosuletele picioarelor posterioare, aducindu-1 in stup sub form5
de ghemotoace.
Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de pe oglinzile ceriere sol:
zi~oriide cearii, trecindu-i spre aparatul bum1 care-1 prelucreaz5.
Celelalte articulatii ale corpului albinelor sint servite de m u ~ h i i
flexori si extensori. Muschii care dau impuls aripilor pentru zbor sau ven-
tilatie sint si ei situati in cavitatea toracicii ; cei abdominali inlesnesc
respiratia prin miycarea segmentelor ventrale si dorsale, cit si operatia
de indoire a abdomenului pentru ca acul cu venin s5 poatii p5trunde per-
pendicular intr-un tesut neted sau moale. Acul insZ - dup5 cum v-am
spus - are propria sa musculatur5 dirijatg de ultimul ganglion nervos
ce-l insoteste.
fncheind - tineri apicultori - aceast2 importan% parte a stzldiu-
lui nostru privitor la ana'tomia albinei, tin s5 v5 atrag atentia cii pe ea
se bazeaz5 rezolvarea a foarte m d t o r probleme Ice vB va apare in prac-
tiica voastrii pe teren. Eu insumi nu d5deam atentia cuivenit5 a acestei
piirti din lucriirile ce le citeam, unmirind in special partea pil-ivitoare
la aplicatiile tehnice de obtinerea marilor productii.
Simteam ins2 cCi nu sint st5pin pe toate ,problemele apicole si nu
?tiam cauza. Era ca 2un gol, 2m fel d'e buimkealii, ca o peridea de dantel5
la o fereastr2, aare las5 ca lumina sCi "ceaici5 in cas5, dar nu poti deslusi
decit vag f i e r i l e de dine010 de ea.
lntr- iarn5 &nd am a n t rnai mult tinqp liber m reluat la citit
c%$ile mai insecmnate, ca cea a lui Root, Dadant si L a y u ~ ,dind deose-
bit5 atentie anakmiei. Cu cPt citeam mai mult in aceastii dimtie, cu
atit m5 luminarn si gsseam solutii multor probleme ce rCim5sese in
mintea mea f5r5 rezolvgri.
De atunci si pin5 azi studiul bilololgiic a1 albinei a f5mt salturi
enorune pe care le-am prins in studiul n w b u mai ales privitor la meta-
bolism si rnai ~cuseaunii mupra sistemulvi nervos a albinei ~i in special
a1 coloniai. Veli vedea ~pek r e n .tit vor fi de falosi.t.oare, ~tiindu-le.
. .
. -: ,~
.

>
,-,I' { .

. .!,I t
,
..... . .
,
,

.,,,. .,
. . .
-', 2.
...
. > ~ ,
;,?" -
.% .
,:.. j' '
.
-
,
.
\ 9

.
.!.
.- .
j .
. -

-'i
\ , COLONIA DE ALBINE
. .

Mergind p i n prisacii ink-un amuTg a1 zilelor ce au urmat prece-


dentelor prelegeri, tinerii apicultori m-au rugat s5 le ar5t cum se desf5-
?oar5 viata coloniei intr-un stup ~i cum este ea organizatii in aceast2
minunatg societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca o cintare soptiG,
molcom5, d u p i intensa activitrate a culesului, iar prin b5taia aripillor.
albinele se str5duiau s5 evapore qi s5 elimine din stup apa din nectarul
strins in acea zi. Din cftiva stupi se auzea cum se inginau mgtcile in
vederea pleciirii din vechea cas5, unde spaGul devenise q a de mic, imdt
o parte din populatie nu mai inc5pea ~i sta rev5rsat5 de peretele frontal
a1 stupului. Albinele din ultimele e a l o a n e plecate la cules se intorceau
cu gusile pline de nectar sau cu cosuletele de la picioare doldora cu polen.
Urdini~elelarg deschise pe toat8 l5timea stupilor le ing8duiau s5 intre in
valuri, in timp ce grupul social a1 albinelor vemtilatoare, r5coreau aerul
cald din interior.
- V-am vorbit, tineri apicultori, pin5 acum, despre cele trei caste,
studiind anatomic pe fiecare in ,parte. De acum inainte vom privi intregul
complex studiind grupele sociale in care albinele apar doar ca simple
molecule, grupe ce formeaz5 acest vast organism care este colonia. In
ea matca este elementul de procreatie, masculii sint cei care-i comple-
teaz5 fecunditatea, iar albinele lucratoare sint cele ce formeaz5 marea
populatie, constituind organe sociale t e m p r a r e .
Num5rul de albine din acest complex social este in raport de ano-
timp, de necesit5tile stringente ale comunitiitii, spre atingerea a trei
mari tinte : de creatie pnin reprducerea speciei ; jde r5spindirea ei in
lume prin roire si de continuitatea vietuirii prin acumul5ri de bunuri
alimentare in special pentru urmasi.
Pentru atingerea acestor tinte vom privi colonia ca un organ biofizic
complex, ce posed5 toate aparatele ,si sistemele de vietuire a unei fiinte
perfect organizat.5 fizic.
In wlonie - dup5 cum ati v5zut - exist5 in afar5 de mascull
dou5 forme feminine, deci un caz de diinorfism: prima este cea a femelei
fecundate, singura capabilii de reproductia speciei ; cea de-a doua forms,
cea a fernelelor incomplete, care sint lucrCitoarele, dar care ingrijesc
puietul femelei fecundate, care este matca.
La rindul lor, lucrgtoarele sint impiirtite pe grupe sociale cu ca-
racter temporar si sarcini legate strins de aictivitatea unor glande mai
mult sau rraai putin dezvoltate, dup5 necesititile comunitstii.
Toate ins5 lucreaz5 intr-o perfect5 armonie. fncepbd cu cele ma1
tinere care forrneazii g r u p l social a1 gospodinelor stupului, cel a1
curiititoarelor, el reprezint5 in colectivitate organul de apiirare contra
eventualei invazii de agenti patogeni - pmducgtori de boli - ce pct
tr5i bine acolo unde sint aglomer5ri mari dar r5u organimte. Ajutate in
sarcina lor de un alt grup social - cel a1 albinelor de paz5 - ele mu
ing5duie s5 pStrud5 in stup elemente strgine, care a r putea adu~ce
pe corpul lor a c q t i agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ap5ra
agoniseala coloniei, adunati cu trud5 in chilioarele fagurilor. Acolo se
afl5 grupul social a1 albinelor cliiditoare care secret5 ceara, cu care isi
cl5desc fagurii, aez5mint unde i ~ cresc i numeroase generatii de puiet
in cuib. Amlo, intre faguri, ele se ad5ipostesc de rigorile iernii, @strind
o ambiant5 cald5, strfnse in form5 de ghem, pentru a nu se risipi c5l-
dura pe care ele i n ~ i l eo creeazti.
Apoi vine marele grup social a1 albinelor doici, care zi si noapte isi
ingrijesc puietul larvar' ce reprezintii viitoarele albine, molecule d e re-
innoire, far& incetare, a @lor uzate qi oare pier din acest corn~plexbio-
logic, care este colonia pentru ca ea s5 vieWiasc5 permanent. Din acelasi
grup social fac parte curtencele, cele ce ingrijesc si hr5ne.s~ matoa, ce
reprezlnt5 sexul coloniei creatocare d e noi molwule-albine.
Flecare din aparakle desmise la anahmie au reprezentantul s5u
in comunitatea coloniei. Aspectul social a1 aparatului respirator il oferg
grupul albinelor ventilatoare, care introduc in stup oxigenul necesar si
elimin5 surplusul de bioxid de carbon din aerul viciat a1 stupului. Rolul
acestora din urmti in colonie se afirm5 mai ales in timpul iernii, dind
albinelor o usoar5 ~i aparent5 narcoz5, care determin5 o incetinire a
metabolismului, un consum redus de hran5 vi o stam de lini$ire foarte
folositoare sGrii fiziologice a complexului.
Alituri de acest grup social si in concordant5 cu el sint grupele
sociale ce formeazti aparatul circulator si excretor legate de sistemul
glandular si enzimatic, dirijete t o a k d e ace1 sistem w r v o s , oare este
motorul acestei uzine cu zeci de mii de piese angrenate unele cu altele,
ca rotile unui ceasornic electronic. Este grupul social a1 cerceta~elor,
pentru descoperirea resurselor de nectar si de polen, urmat de marele
grup social a1 culegi?toarelor, care nu numai c5 aduc hrana in stup pentru
puiet, ldar fonneafi o agoniseals in stup pentru zile grele de restriste,
cind in naturti aceste bunuri alimentare dispar. Ele reprezint.5 in comu-
nitatea mloniei aparatul de alimentare p e m n e n t i i , care intretine activi-
tatea vital5 coloniei, prin hran5, care se consum5 ~i care trece in mod
cmtinuu, din gur5 fn gur5, prin schimbul ei ce are loc intre toate albi-
nele - molecukle acelea constituind in lacelqi timp aparatul s5u cir-
culator. Intr-adevGr, hran5, inseamn5 hemolimfs - deci aparat digestiv,
iar aceasta inseamn5 activitate, c5ldur5, energie, viat5 pentru csmunitate
si puidul larvar +i, in esentti, con'tinuitatea vietii wloniei, pin5 cind o
intimplare accidental5 ridic5 semnalul rosu de stopare si trecerea ei In
nefiniti. Sint unele grupe sociale care au specialitatea transportului apei,

. . ,. I . . .
. 1 , .. 'I
dup5 cum sint alte grupe sociale care formeazii aparatul sanitar a1 co-
loniei, prin acel propolis inhbitor al m u l b r agenti patogeni, care im-
preuni cu curiititoarele, despre care am amintit cu putin in'ainte, au
grija s5n8tAtii colectivit5tii. Acolo iiecare albinii-molecul5 perfed alc5-
tuitJi organic - dupg cum ati vgzut la anatomia lor - contribuie
armonios la producerea si p5strarea unui regim termic normal pentru
cuib gi 'pentru puietul din el, tel bine determinat, ce reprezint5 asigu-
rarea viitorului speciei. Albinele melifere nu pot tr5i decit in colecti-
vitate. 0 allbina sirgurii, oridt de multi ~i de bun5 hranii ar avea la
dispozitie, nu poate viebi, c5ci numai in mierea si polenul ingerat nu
ggseste esenta de viafti, ce izvorz~te din totalitatea coloniei, acel
schimb de substante hormonale, la care matca i ~ dsruieqte
i cu prisosint5
partea lei. W e acel efect de grup ~desrprecare vom voflbi rnai departe.
Moartea unei albine singuratice vine de la starea de deprimure, de la
lipsa wlor ce o inconjumser8, de dorul simflimintului de fraternitate, de
unire, de avopiere, de afectiune, de sprijin reciproc, pe care numai in
colectivitate le poate avea. Acolo, ele au deschis ochii prlma oar5, cind cu
sornnul pe gene au indepiirtat c5picele alveolelor ce le desp5Qeau de
lumea stupului ; acolo au vtizut g i au prins a deslusi conform bagajului
lor ereditar Zimbajul multimii, primind putin l5ptisor int5ritor fiziceste.
CU invelisul corporal a1 chitinei, incS nmnsolidat pe deplin, cu picioarele
inti nesigure, cu aripik illicii neintgrite, ~cupufu~orulde culoarea q o r
cenu~iece o au noile n5scute au luat cuno~tiintiide viata colectivit5tii
din stup. De aceea, dbina singuratic5 moare lipsitii de acest mediu
fizic ~i psihic, pe oare-1 g6se~tenumai in cmumtatea coloniei.
De cind se nasc qi pin5 mor, albinele-molecule ale acestui complex
organic, care este colonia, nu precupetwc nici un efort, aiducind comuni-
t5tii rivna unei h5rnicii rar intilnit5 la alte specii de insecte, exceptind
furnicile, surori bune cu albinele, iiicind parte din acela$ ordin a1 Hyme-
no~pkrelor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodirii care merge
pin5 la cele rnai mici amgnunte, f5r5 sg ocoleasc8 sau s5 se sustrag5 de
la vreo trudg oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisind f5r2
fncetare ~i cu orice sacrificiu, bunuri alimentare, tot timpul cit florile
dau nectar, stringindu-le pentru viitorime, cind stupul este inc5piitor si
vremea buns, ca un avar care nu g5se~tefericire decit viizind comori clt
mai bogate aduaate in juru-i.
Ele fntruchipeazg dragostea memgrginit5 pentru urma~i,pe care-i
cresc cu atentii v5dite : doicile viziteaz5 larvele de sute de ori pe zi,
dind fiecsreia alte ~i alte ratii de hran5 dup5 virsta ~i casta din care
fac parte.
In aceastii ordine de idei. albinele coloniei prevlid greut5tile ce
vor veni in sezonul rece a1 iernii, preg5tind din timp rezerve indestulg-
toare de miere ~i p5stur5, aducind din fagurii m5rginqi aceste bunuri
rnai aproape de cotlonul cald a1 ghemului de iarnii, pentru a nu fi silite
sii se deplaseze pe timp rece. Ele contribuie la pktrarea unei ambiante,
a unei microclime calde si usor umede in ghemul format din trupuri
adunate string, ca s5 nu se iroseascti din cQdur5 decit strictul necesar.
Aeolo, totul este organiaat dupii virste: matca la mijloc in locul cel mai
cald ; in rindurile urm5toare albinele tinere ce pot produce mai mults
cii1,durii. cu un consum cit rnai eeonomicos de glucide ; umeaz5 spre
margini cele mai virstnice care se schimb5 ca intr-un rond, ca niste
.,.,:;I
.. _I
1

santinele "Ifrigurate ce intrg in dormitorul lor ca s5 se dezghete ; ele -... . .


sint inlocuite de altele cu g u ~ i l epline cu miere, capabile s5 reziste . .i , I fj,,

Irigului. . ,;I
.,
Mi~cgtoaresint de asemenea atentiile ce le d,au mlamei lor in jurul I

csreia un numgr restrins ii formeazii o suit& care o ,pZizesc ~ .oi ingrijesc .~ .


ca niste vestale, ce stau treze la vatra strtimcqeasc5 in care focul sacru \ ., .

nu se stiage niciodat2i. . ..,

$i cu toate cele zise pornite din partea sutelor de cercet5tori ~i ' 1%


a observatiilor proprii de-a lungul unei vieG de iaproape 80 de mi, din k
care 66 numai in apiculturg, nu am putut dezlega incii multe taine din if
viata aeestei minunate colectivitgti care este colonia. \

Alte manifestsri de caracter ale coloniei

Pe cind dgdeam tinerilor apicultori aceste Iiimuriri, veni in prisacii


pgdurarul de la pgdurea vecinti cu noi, care ne intreb; ce poate s5 facg
cu nlste roiuri apsrute amlo peste noapte pe fosta v a t 6 a unei stupine
plecatg la alt cules, de la salcimul al doilea.
Ne-am dus la fata locului .~;iintr-adeviir am giisit formati patru
ciorchini cu albine piirgsite.
- Iatg, aveti ocazia sii vedeti una din manifestSirile de caracter
ale coloniei d e albine : cea de interatractie. Albinele adunate in ace$
chiorchini provin de la diferite colonii din marea prisacii ce a plecat ast.5
noapte La alt cules de salcim, la o altitudine m ~ mare i fats de cea
de la noi. Acolo salcimul abia inflore~tepe cind aici este pe terminate.
Aceste albjne sint cele care, in dorinta idle a acrumula cit rnai mult, s-au
inselat plwind la cules inainte de inserare, dar prinzindu-le inkneriroul,
au rtimas peste noapte pe florile ce incg mai secretau ceva nectar. Dimi-
neata, intorcindu-se la vatra cunoscut5 n-au mai g5si't stupina, ~i in
disperare de cauzg n-au strins in ciordhinii ce-i vedeti ca niste roi.
In grabti, m u 1 din tinerii apicultori a adus patru m5Cci din stupusorii
n o ~ t r ide imperechere. Scuturind fiecare roi pe rind in stupi separav,
s-a dat fieciiruia cite o matc5 inchisg in colivia ei ~i am dus roii fn
livada de ling5 casa Ndurarului ca s & ~ iformeze si el o mic5 prisacg.
- Aceast5 manifestare, fncepui eu ewpunerea, este ca~acterisrtic5.
Ea este urmlare a ass-zisului efecf de grup ce apare chiar intre albinele
strsine, atunci cind se prezintii o ocazie ca cea de azi sau in altele ce
le vom explica.
- Dar sub imboldul cgrei nevoi, albinele straine r5tAcik s-au
adunat ~i ail format acei ciorchini ca la roire ? PntreabZi un tinsr
apicultor.
- Albinele -dup5 cum v-am mai spus -nu pot trsi decit fn ~010-
nie. aceasta constihind mediul in ca,re ele i ~ afl5 i elmentul principal de
viaw care este, dup5 hranti - csldura. Ele fac parte din categoria
poikilotermelor, adicg din rindul vietZitilor care au temperatura corporal3
la fel ca cea a mediului inconjuriitor, aSa cum stnt p e ~ t i i~i reptilele,
cici metabolismul lor c r e ~ t eo dat5 cu temperatuna medlului.
Dup5 cercetiirile lui A. I. Root, aceast8 particularitate de poikilo-
terlnie se manirest5 nulmai in timpul noptii, ciici ziua allbinele, mai bine-
zis colonia, sint homeotemne, adic5 au o temperatur5 central5 constant$.
Cercet5torul a constatat cu uimire c3 ziua albinele degaj5 mai multii
caldur5 decit temperatura exterioar5 sc5zut5, pe cind noaptea metabolis-
mu1 lor urmeaz5 pur ~i simplu varilatiile exteriorului. la fel ca toate
insectele. Aceasta este cu atit rnai uimitor - zice Root - cu cit
acest f e n m e n nu se v d e c i t u ~ id e putin in stuip. Cercetfirile 1-au dus
la aceste concluzii fiicind studii calorimetrice cu aparate speciale ~i in
diverse si tuatii.
Un alt cercetritor - Glimov - urmiirind temperatura individual5
a unei albi.ne a constatat c5 ea piistreaz5 300,10 din energia glicolizei,
dup5 un consum oarecare de miere, sub o form5 capabil5 s5 produc5
o activitate in organism. ,,Cind oxigenul este prezent - spune autorul -
el opreste glicoza I ) la nivelul glicofosfatelor sau difosfatelor, f5rii sg
lase s5 mearg5 pin5 la acid lactic. Dar cind nu exists oxigen, degradatia
mepge mai departe ~i poate inc5 s5 produc5 energie".
Cum intc5 c5ldura in~dividualri are o limit5 precis$, cea datii d e
hrana h,idrocarbonomri din gus5 sau mierea cea acumulat5 in organism,
cind aceasta se termini, atunci albina are nevoie de sprijinul g r q u l u i
cu care fiicind schimb de hran5 se a j u t o r e a s . Fririi c5ldura grupului,
albina singuraticri nu poate crea o regularizare termic5 si moare
curind. Moartea este precedat5 de o paralizie semitotal5, sub actiunea
rgcelii la o temperaturri de 12°C.
La albine regularizarea termic5 n u se realizeaz5 complet decit in
grup. La 10°C u n mic grup de 10 albine tr5iesc numai 5 ore ; 25 de albine
vietuiesc 24 de ore ; 200 de albine tr5iesc 3 zile. Cercetiitorul francez
Lecomt a constatat cfi incepind cu 12-20°C, in m5sura Tn care tempera-
tura de\l)ine mai joasii, cu atit mlai usor ~i mai repede, albinele se string
in grup.
Un alt element, care le determinri sri se adune, este nmoia de
hran5 in cornunitate friiteascri ; ele isi distribuie hrana in proportii juste,
d e l a cele ce a u mai mult, la cele ce n-au deloc sau au foarte putin.
Asa de departe merge aceastfi frgtietate in distributia hranei, incit dac5
in iarnii hrana este pe terminate, in n5dejdea unei supravie\uiri toate
albinele au in gusi aceeasi cantitate de miere. Atunci cind aceast5
ultim8 rezervli se terminci, mcare deodlat5 intreaga colonie, cu exceptiba
miitcii, care mai supravietuieste citva timp pin5 cind cade ~i ea.
Matca este principalul element de atractie i n colonie. Albinele simt
nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, s5 nu lipseasc5 niciodat.5 matca.
Ea intruchipeaz5 viitorul speciei, iar prezenta ei in mijlocul lor le-o ade-
vereste acea substant5 hormonal5 ce o secret5 corpul s2u si este trans-
miss albinelor coloniei.
1) Glicolizd = hidrolizd a glicogenului, desfacerea lui in ap& ~i bioxid de carbon, c u
Uberarea e~nergiei continute, praces care are loc in organism In cadrul metabolismulul
general.
Este misc5toare o intimplare care ilustreaz5 aceastii nevoie ,,psihic5"
a albinelor unei colonii, descris5 intr-o revistii sovieticii de apicultur5.
In timp ce un stupar cerceta u8n stup, matca a c5zut jos de pe fagure si
nu a lost g5sit5. Albinele, dup5 in~chirdereastupului, s-au agitat pretu-
tindeni pe afarg, aproape douii ore, dupii care s-au linistit. Stuparul
a crermit c5 ele au giisit-o iar pentru .a f,i sigur, a redesch,is stupul dup5
citeva zile fiir5 s5 o afle ; pe de 1altZi parte albinele nu crescuser5 botci
cum este regula in cazul disparitiei m5tcii. Intr~igatde aceask5 situatie
anormalii, 'a scos afar2 din stup toti fagurii si abia latunci a observat
un grup mic de albine ce stMeau gr5:mads pe unul din pereti c5ci matca
se ascuasese intr-o cr5p5hr5 dintre d m 5 sdnduri ale perete1,ui de unde
ea nu putea s5 ias5. Albinele au 1deucolperit-o aeolo, au hr5nit-o, au lins
permanent de pe capul ei substdnta hormonal5 pe care o transmiteau
celor inconjur8'toare. Albinele Stiind c5 matca este in stup n-au mai
cliidit botci, f<iindsatisfacute de prezenta ei.
In s f i r ~ i tun
, alt exemplu de atractie a albinelor una faw de cealalt5,
se observ5 a t u n c ~cind stuparii fac acebe micronuclee de imperechere a
mgtcilor, cu un num5r de 150-200 de albine in stupusorii care au doar
un mic f5gura6 cit o sectiune, avind sus un ulucel pentru hran5 si o botc5
gata de eclozionare in mijlocul lor. CinZ se perie albine tinere in aceste
micronuclee si inainte de a da bot.ca, privind prin peretele lateral de
sticl5 a1 stupu~orului,se observ4 cii prima miscare ce o fac acele albine
tinere este cea de adunare la i n ~ ~ p in u t rnici grupulete ; abia dulp5 40-
50 de minute ele se formeaz5 in ciorchine, intr-un colt, imprumutindu-sl
recipro~c~ 5 ~ d u pentrura a putea supravietui. Este un fenomen de inter-
atmctie ce o exercit5 fiinwle din aceea~ispecie, unille spre altele si car?
le indeamn5 s5 se grupeze. Mecanismul interatractiei - dup5 Lecomt -
este de ordin olfactic ; mai intii ace1 fenomen de etractie determinat de
substanta de matc5 de natur5 chimic5 ~i un a1 doilea de ordin vibra-
toriu, c5ci albinele disperate isi tremur5 aripile, emitind efluvii volatile
prin cu,rentul facut de vibnatiile aripilor, care se transmit tuturor, che-
mindu-le s5 se adune.
Alti cercetatori consider5 c5 fenomenul de interatractie este un
efect de rnulfime, deci superior celui de grup despre care v-am vorbit.
In acest caz, stimubii vin din a6ar5, iar albinele se adunii pentru c5 sint
atrase de a c e i a ~ istimuli. Asa se unesc o b i ~ n u i talbinele lucrstoare in
jurul aceleiasi surse de hran5. Prof. Grass6 consider5 c5 fenomenul este
generat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turm5.
Dac5 dupii 2-3 ore de la scuturarea albinelor tinere in micronu-
cleul de imperechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchinas
ce s-a format pentru ca s5-si imprumute reciproc ciildurZ, el va inregistra
30-32"C, d~atorit5i n t e r a t r e i e i in care ele isi pot impru~nutam a alteia
hrana din gu~i'.Ciildura este efectul metaboliziirii acelei hrane care gene-
reaz5 prwesul de ardere. Problema va fi pe larg dezbBtut5 cind vom
vorbi de organizarea cuibului coloniei. Deocmd'atA, cu aceasti ocazie,
apare cu o alt5 lakrii privitor la felul cum a1,binele isi organizeaz5 ciclul
biologic : este efectul de economie care este atit de inriidiicinat 'in fiinta
lor. Adunatul hranei din flori sau din alte surse dulci este o preocupare
care o au toatil viata ; in tot ceea ce fac, in tot ce consumi+i, in tot ce

, .. . , I.
, . . , '.
\ i t

.
1
, 'i . J...'-. J. , . , ,., . . a , . ; - ... . , ..;:'.. :~
s
. .- . ., .,

.
' I

.
:.
.\ .,,,, . .
. . ,.;,.:;;-.:.
\i;:
,-,., . - ,) ,.. , : ;
~

; . , .. - . . . . , : .. , %
, ,. ...> -,:.. ,':J .7~$,''.2.&,,,
. f3&..~;.,c;i8,.:,'j~&'
?T: -J;%& .: -,.< e .
. . . , . .- ....,
. . .'.' ,.
',
...;j; :.,,,., : > * .-,> . y . -
.
,.,. , 2,;,,4;r, ' ::.>:.
' '

;:;:;:: ...;;.<.' . 2Lc,.t;;.,: . . , ~ L ~I * ?,. . : ; ~ ~ . ; ~ , . . ~ : ~ . . : ~ . + + ~ ~ #


.. j: :,
%%?,.,
;.i<?' :;,
;$,;,,2!:;,d,,~-.<;,
T.~ ', .~:. . , ...
'.y-;
;.
I
:,!
S + a , -
~
. ,, , . ~. - -..:.-. . . . . --*". ..,.,:.:.. ,...
/ I. clidesc, acest spirit de economie se d i m 5 mereu, cu o singur5 excep@e:
hrznirea puietului. Alimentatia bogati ce o dau umasilor, viitorul co-
!I
munitatii, urmasi cirora le deschide si le revarsti din b e l ~ u g,,cornul
1! '
abundenteiG, hrgnindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei
s5 fie cit rnai voinici, cit rnai rezistenti la atacul bolilor ~i cel al frigului.
I
Un alt efect de grup sau de multime este eel pe care wlonia il
, prezint5 rezistind cu succes la acumularea bioxidului de carbon in locu-
I
inta lor, care nu numai c5 nu le incomodeaz8, dar le este chiar folositor
ping la o anumiti limits de la 20/0 pinti la ,150/0. Acest gaz este toxic
1 pentru alte vietuitoare, inclusiv pentru om oare nu suport.5 o concentmtie
i rnai mare de 0,40/,. In milioanele de ani cict ele au viewit intr-un spatiu
cu atit mai redus cu cit colonia epa mai mare, albinele s-au adaptat
i
acestui mediu, care pentru majoritatea vietuitoarelor este nociv. Albi-
nelor le este folositor cgci in ghemul de iarni - dup5 cum am rnai
spus - albinele stau ca intr-o seminarcoz6, care le determin: la un con-
sum redus de hran5 si la un metabolism ce se face lent; cind limita
este ins5 depiisitii, acest gaz este eliminat cu ajutorul ventilapei.
, Albinele trciiesc in colonie intr-o perfect: annonie $i sprijin reci-
'I proc ; ele se ajut5 la orice nevoie ~i acolo unde un'a sau douti nu pot
s5 fac5 o lucrare, vin in sprijinul lor numeroase surori, pin5 cind sco-
pul este realizat. Introduceti -tineri apicultori - pe urdinisul stupului
de observatie un pai ~i urmgriti ceea ce se i n t i p l t i : la inceput una
incearc5 sti-1 scoat5 afar5, plasindu-se spre cap5tul cel rnai apropiat de
ie~ire.Dac5 sfortZrile ficute de ea nu duc la rezultat, se insir5 de-a
lungul paiului atitea incit il m i ~ c 5din loc yi il elimin5 din stup.
0 alts incercare : puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv
f5cut din scinduri si avind un u r d i n i ~prea mic. Albinele se a ~ a z ila
lucru si cu mandibulele rod fibrele lemnului $i lsrgesc deschiderea.
Lucrarea este fiicut5 farti intrerupere zi ~i noapte. Atunci cind in natur5
este deplin: lini~te,v5 veti apropia de ace1 stqp cu u r d i n i ~prea mic, si
veti auzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca n i ~ t e
soricei care-$ fac loc de pstrundere intr-o lad5 cu provizii.
Intrajutorarea intre albinele aceleiasi colonii, rnai ales a celor prea
obosite, a fost observatti de prof. M. Haydak (S.U.A.) care urm5rind felul
cum albinele se a j u a , scrie c5 in colonie sint albine specializate sti
maseze articulatiile de la aripile g i picioarele celor istovite de alergtiturd
~i zbor.
Toate sint trup g i suflet pentru interesul coloniei fgr5 s2-$i mani-
feste o inclinare spre egaism. De pild5, matca cu destinul s5u procreator,
depune ou5 fecundate in acele 'potira~einitiale din cear5 care vor fi
cfndva frumoase botci, desi prin instinct, simte cg intr-una din ele se
va pl5m5di o viitoare urmqg care-i va lua locul in colonie, iar ea va
trebui ori s5 plece cu primul roi, ori c5 fie r5pus5 de propria sa fiic5,
dac5 r5mine rnai departe in stup. Astfel, ea se supune o r b e ~ t elegilor
care asiguri viitorul speciei.
La fel fac si oulegtitoarele care adunti cu zor miere si polen pe
care le pune la rezervii pecetluindu-le pentru zilele de restri~te,cind
ele de mult vor f i trecut hotarul existenlei si nu vor ajunge s2i se
bucure de roadele muncii lor.
Activitatea laborioas5 a cu~ii~itoarelor ce piistreaz5 casa lor ca un
pahar sclipind de cur2tenie este o o p e 6 de prevenire si de frinare a
bolilor pentru buna vietuire a comunitgtii, zidind in sicrie de propolis
cadavrele ~oarecilorce au trecut pe u r d i n i ~noaptea, pe nesimtite, cind
vremea este rece ~i albinele s-au strins in ghem.
Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de calarni-
t i t i nu d5 pas desntidejdii. Este suficient ca din dezastru sti fie salvate
o min5 de albine care d aib8 intre ele pe mama lor, pentru ca in
scurt timp s5 inceapii a cl8di 2-3 f5gura~iin care adung de indat5
hrang, iar matca incepe s5 depun5 01-15 in micul cuib. Dintre ele se aleg
doicile pentru crescut puietul ~i astfel, zi de zi, mica colonie se int5-
r e ~ t e ,populatia cre~te,incit in prag de iarn5 ciclul biologic se incheie,
urmind ca in primgvar5 d continue existenla din ce in ce rnai inflori-
toare.
Numai cind datorit5 unei calamit5ti, ca o n5past5, piere si matca,
apare o adevgrat5 frgmintare intre supravietuitoare, rnai ales cind in
cuib nu se aflg nici ou5 qi nici larve rnai mici de trei zile. fn disperare
de cauzg, citeva din ele, in urma unui autoconsum de l5pti~or,ajung la
o dezvoltare a ovarelor si astfel reusesc s5 depun5 ou5 in fagurii pustii,
din care se vor maste numai trintori. Mai curind sau rnai tirziu colonia
zis5 bezmetici? piere din lips5 de urmasi.
- Dar in interiorul coloniei si in afar5 de ea, apar oare fenomene
de antagonism ? intreb2 unul dintre tinerii apicultori.
- Cind o colonie devine bezmetic5 qi deci cu multe albine ou&
toare, care adesea dep5~esc500/0 din populatie, iar stuparul vrea sii repare
r2ul dindu-i o matc5 nou5, aceasta va fi aproape imediat atacat5 si ucis5.
Albinele bgtrine care au acum ovare mai dezvoltate, chiar dac5 ovario-
lele lor putine la numgr dau doar 6-8 ou5 nefecundate, intrucit aceasti5
stare fiziologic2 le dB posibilitatea sg devin5 ~i ele femele care pro-
creeaz2, se vor repeai s5 ucidj orice matcg str5inB introdus2 in colonie.
Iat5 tineri apicultori - o relatie de antagonism de ordin i n k r n intre
albinele ou5toare ~i o mat& noug.
Aceastii du~mgnieare urmiri fatale, c8ci din ou5le depuse, de albi-
nele ougtoare se nasc numai trintori. S-ar putea spune cg procedind ast-
Eel albinele ,,spergU c5 in s f i r ~ i tdin atitea ou5 depuse de majoritatea
populatiei, se va maste odatg si o matcg. fn strgvechile timpuri cind albi-
nele erau singuratice acest caz era regul5 generalti, si deci prin ereditate
au rnai pgstrat vre-o aimintire in aceasti5 privint5. ~fngeneral colonia de
albine ou2toare Idispare prin ea i n s s ~ i ,c5ci dac5 s t u p l va fi p p u l a t
numai cu itrintori, nu are cine sSi intreting colonia ~cubunuri alimentare
indispensabile.
0 alt5 manifestare antagonists in colonie este lupta care se d s intre
matca virstnics ~i una tingrg, care iese totdeauna victorioasil, ucigind
chiar pe propria sa mam5. Totugi, s-au vszut cazuri cind doug mgtci -
mama si fiica - convie$uiesc in acela~istup, depunfnd ou5 pe acelasi
fagure, dar fiecare pe o altil fatii, evitindu-se contadul direct intre ele.
Cind ins5 se formeaz5 ghemul de iarn5 virstnica nu rnai este ing5d~it3
~i dispare.
Antagonism intre albinele striiine coloniei se observii rnai totdeauna,
dup5 CUT ati viizut, in cazul aparitiei furti~agului.Dar dac5 striiina ce
vrea sii intre scoate pe virful limbei o piciiturii de nectar din gu@, dove-
dind prin aceasta c5 nu este o du~manii,ci aduce ceva in folosul comuni-
tiitii, straja de la u r d i n i ~ii dB voie s5 intre.

Reversul medaliei : furtisagul


Este drept, s i bine d e spus, cB albinele au ~i pglcatele lor. Am fost
chemat de urgent5 la o stupinii sii dau un sfat. Stuparul plecase cu trei
zile inainte, uitind afarii un fagure plin cu miere. Cind albinele au dat
de el si s-au infruptat dintr-un bun giisit gata cules, s-a d e ~ t e p t a tin ele
instinctul jurti~agului ngpustindu-se :supra colc~iilormai putin populate
si cu straj5 rnai redusii la urdinise. S-au luptat din greu apiiriitoarele cu
puhoiul de invadatoare ce veneau cu sutele, dar acestea au golit toti
fagurii cu strinsurii din stupul atacat, ucigind inajoritatea albinelor si
matca coloniei. Riiul s-a intins curind si la alti stupi asa incit loo/,, din
coloniile stupinei erau distruse. Cu foarte multii trud5 am stiivilit dezas-
trul, care alffel putea fi general
- Dar cum 'pot albinele hoate s5 i n ~ e l evigilenla celor ce ap5rii
u r d i n i ~ u ?l intrebii un apicultor incepiitor.
- Cind un cules bogat a incetat brusc din anumite cauze ce depind
de maturizarea florei respective, cind plantele isi retin rezervele sale de
zahiii* de csre all nevoie pentru forrnarea fructului, grupul albinelor
c-rcetase si a1 culegiitoarelor sint mult atitate spre furtisag datoritli eflu-
viilor parfumate ale nectarului din stup care este prelucrat de albinele
prelucriitoare ; aceste efluvii ies din interiorul stupului in valuri prin
actiunea albinelor ventilatoare, ce evapor5 apa din mierea inc5 crud5.
stirnind pofta de a rgpi un bun gata fiicut. Instinctul le indemnii sii
atace, dar acolo la majoritatea stulpilor straja este numeroasli si cu atit
rnai atenti. Incercarea de a piitrunde in stupi de cele rnai multe ori nu
le izbutqte, c5ci ~aznicelestau ridicate pe picioarele anterioare.
Intr-o astfel d.e pozitie ele nu mtsi asteapt5 ca o striiin5 sii se apro-
pie, o cunosc pentru cii zborul hoatelo- este ~ e n d u l a n t .ciiutind loc liber
de inlrare. Atulnci paznicele sereped din zbor. se inosier5 cu ~ I b i n ahcat5,
ciiutind s&si implinte acul in corpul niiviilitoarei. Aceasta face incerciiri
desperate sii scape, lufptitoarele cad inliintuite ,de r e scindura de zbor, j s s
pe plimint ~i astfel d e cele rnai multe ori hoatele scapii. Ele se retrag
pentru a reveni, de data aceasta rnai circumspect, cliutind sii intre in
stupii cu populatii slabe, cu o pazii rnai putin numeroasii la urdinise. In
aceste situatlii albinele h9ate folcsesc alte mqniere : se aseaz8 rnai intii pe
marginea scindurii de zbor stind oarecum l i n i ~ t i t epin2 cind unele paz-
nice se apropie. Hoatele scot atunci, pe virful limbii, o piciiturii de miere
din gusi, oferind-o celor ce le-au i e ~ i tin cale, iar ele, considerind cli
sint dintre ale lor, le dau cale liberii de intrare. Odatii ajunse in stvp e
greu sii rnai fie recunoscute, clici albinele de acolo au alte sarcini si nu
se ocupii de prezente striiine. Hoatele se duc direct la fagurii rnfrginasi,
isi incarcli gusa cu miere si plecind ocolesc centrul coloniei si se in-
dreapt5 spre peretele frontal coborind pe el pin5 la urdinis ; cind ies de
acolo nu se angajeazii pe scindura de zbor pentru a putea zbura, ci se
urc3 pe fata exterioar5 a stupului si de acolo Psi iau avintul de zbor.
Este o adeviiratii strategie ce o fac aceste niiv5litoare.
Num5rul lor devine la fiecare zbor si rnai mare, c5ci prada impiir-
tti~it5la cele din stupul lor fac pe paznice s5 nu le rnai recunoascil, pen-
tru c5 mlierea ingeratii le transmite mirosul stupului atacat, a 3 incit paz-
nicele nu rnai pot distinge pe cele ale lor de n5viilitoare, care au acunl
acelagi miros.
In mod obi~nuitins5 paznicele emit o sdbstanp de alarm5 produs5
de glandele mandibulare denumitii hepatan care mobilizeazii intreaga
colonie atacata ~i astfel atacul este inltiturat. S-au vgzut insii cazuri cind
o colonie furat5 este asa de descumjatb incft renunts la lupt5, rnai ales
cind matca a fost ucis5 si unindu-se cu cele priidalnice, transport% ele
i n ~ i l ebunurile lor, riiminind si fiicind casii comunii cu atacatoarele.
Prof. von Frisch a observat un altfel de furtisag gi rnai hdriiznet
constind din atac direct : albinele hoate atacau culeg5toarele ce veneau
la stup cu gusile pline, a~teptindu-le chiar p e scindura de zbor a stu-
pului. OlbositA ~i oarecum dezarmatil, c5ci atunci cind are gusa plina
nu poate s5-si indoaie abdomenul pentru a-si scoate acul, culegiitoarea
c-.deaz5 hoatei strinsura din guqii, dupii care aeeasta, siitul5, isi ia zborul
spre stupul ei, in timp ce culegiitoarea intr3 cu putinul ce i-a mai rtimas
in desaga g u ~ i i .
- Dar cum putem distinge albinele hoate de cele care lucreaz5
normal ? m6 intreabii unul dintre tinerii apicultori.
- fn primul rind trebuie observat felul cum zboarii albinele : cele
ce lucreazti normal i ~ iau i zborul avintat in sus de pe scindura de zbor
ciici au guga goal5. Hoatele ce pleacii din stup cu gusa plinii, fiind greoaie,
sint nevoite s5 se lase rnai intii din zbor En jos si apoi s5 se inalte. Pozi-
\ia picioarelor hoatei este cea adunat.5 sub abdomen pentru a-1 sprijini,
aSa cum vin acasii culeg8toarele, pe cind cele normale pleacii in zbor cu
picioarele posterioare Pntinse de-a lungul abdomenului. Dac5 prindeti una
din hoate si ii presati abdomenul, apare la gurii o pic5turii de miere.
Colonia hoat5 este intr-o continuii agitatie de zbor, la ore cind In pri-
sac5 n-a inceput zborul, ~i ele El prelungesc mult seara, cind celelalte
colonii obosite s-au linistit.
Pentru combaterea acestei inclinatii negative a unor colonii trebuie
luato miisuri severe : mai intii trebuie recunoscute coloniile hoate, pu-
drind cu fain5 albii p e cele ce pleacii anormale de la urdinig, si u r m b
rindu-le zborul, puteti descoperi in care stup intrii ; atunci se schimb5
locul ambilor stupi unul in locul celuilalt, d u p i ce rnai intii ati epuizat
m5surile obisnuite ~i anume : de strimtorare a urdinisului, chiar inchi-
zindu-1 pentru 30-50 minute. Hoatele se retrag viizind neputinta de a
pstrunde in stup. Se deschide apoi urdini~ulputin, cit pot trece aliituri
douB albine; cele ale stupului atacat care au venit cu gusa plin5, intr5
in interior ; al5turi, la urxlini~se fixmz8 cu o pionez5 o pin25 de tifon, in
care se infiisoar: o ~bucatAd e vati uu citwa pic5turi de zcid fenic;
mirosul repulsiv indq8rteazii hoatele. In l i p a acidului fenic se poate
Folosi aldehida benzoic5 au care se pensuleazii scindura de z h r yi
peretele frontal a1 stzlplui atacat. Mirosul este rcpulsiv pentru hoate.

. . . ,.
, , . . ..
.
.. . , -
. . . : .i,,< , .
,':$;
8 .., .
, ' ..;:, . . . ,* , ...
:"',.-
.- . .., .,-
. ,. \ ! . . . .
. ~. , . : z
,, ,
*?t ,
. . , . ., I..
* L.~.~,.~...~
I
,:,,.
;!.::..#-.
,:;$' ;i' 1.'. .. ...r . > .,: ;. .: .,.y .!,. . .,) :.',L+
.: , ....,:;'4'.;.:<..-',, ...A . >:.: :', , , .. ' ...-;,,. ' . . .' , . , s , ,
. ..&:>*\T
JLtg: ; ,j+.;$;!;>;i;:, d.... ' Y . .

, ,, .
->. , ;;,??
,

...
<:,,.; ,:.;: .,,;;:;,,;:i*;,;;?:;,!. ;;,.,;; <<:,<.
;:,\

>s.: .::. ,;:,::;,icY;:; ;.:;,<;;:;:; :;. -,.*.-


;:
.tiJ: !CZ..
; 7
.,;
.,.,,:;;;..:i ,. . . ' : >*< a?'.-.-
, C
I
De asmenea si o m b i n a t i e d e cinci pgrti benzinii, trei piirfi eter sul-
furic gi 10 piirti terebentinti puse inkr-o lcutie ~ d ecremii de ghete, a~ezatii
la urdiniq, inldqiirteazi hoatele, deoarece emanatiile volatile ale com-
binatiei nu le plac si le fac sg renunte.
f n astfel de PmprejurHi lucriirile in prisacti se fac sub umbrela pro-
tectoare, care cu faldurile sale din tifon acoperb stupul cmplet, iar sub
ea apicultorul lucreazg linigtit, deschizind stupul fiirii grijii cB ar putea
fi atacat de hoate.
0 altii mSsur5 buns este aplicarea la urdinig a unui dispozitiv
denumit ,,sicangU care se face din scindurele de 10 mm grosime, cu pere-
tele frontal de 25 mm, cu lungimea de 350 mm gi lgtimea de 80 mm,
incheiate in cuie. Este ca un tune1 ce are o deschidere lateralti ; tunelul
are la mijloc o scindurii medians asezatg longitudinal. Albinele sint
nevoite sii intre in tunel, s&l parcurgii pe toatg lungimea lui ~i sii oco-
leascii scindurica medianii a c5rei extremitate se deschide direct in stup.
Albinele coloniei atacatii se obisnuiesc repede cu acest dispozitiv, pe
cind cele hoate, intilnind in cale o serie de albine ale stupului care le
bareazz trecerea, renuntii la furat.
Miisura cea mai sigurg este ca in stupin2 s5 nu fie decit colonii
bune ~i puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele sg stea cu urdinise
mult mic~oratesi la nevoie ajutate cu puiet ciipgcit pentru a le mgri
populatia, care astfel se va apara cu succes. Hriinirile de stimulare se
Iac numai seam cind zborul coloniilor s-a linistit.
0 altfi laturil negativ5 a caracterului unor colonii, din prisacg, este
cea de agresivitate manifestat2 mai ales cind un cules bogat s-a termi-
nat brusc. Atunci, al'binele agitate atacii intepinid pe cei din preajma lor,
care li se pare c5 le tulbur5 cursul normal a1 vietii lor. Este obiqnuit
o caracteristicii a unor anumite rase de albine, cum sint de pildii albi-
nele cipriote cu care localnicii lucreaz5 greu dar suportabil, dat fiind cB
sint in acelasi timp harnice si mult productive. Si cele din rasa sirian5
au acest cusur. Aceast5 inclinare spre agresivitate este ereditarii. VB
amintili cii in primele lectii v-am vorbit de ace1 striimo~,albina sglba-
tecii singuraticg ~i anume de specia Osmia Fossaria, la care fiecare indi-
vid trgiegte in birlogul s5u in pgmint si foarte aproape unele de altele,
ca intr-un sat. Acestea atac5 orice alts insectg zburgtoare care striibate
spatiul ,,satului6 cit ~i ~ p a t i u lpe o razg de 100-150 m in jurul locuin-
telor. Acolo este cimpul lor de exploatare si nu inggduie strsinelor ca
sii-1 incalce. In acest scop o parte din ele fac un fel de patrulare per-
manent.5 contra presupusilor adversari.
Albinele din alte rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
terenuri de exploatare +i atacii pe cele care le incurc5 zborul. Fiecare
stup - in mod obiqnuit - isi creeaz5 anumite culoare de zbor, la o PnB1-
time de 5-10 m si cu diametru de 2 4 m, atacind pe cele care le
traverseazz.
De asemenea, vii amintiti - tineri apicultori - de cele ce v-am
spus cind am descris zborul de imjperechere a m5tcii, care, se avint5
ca o siigeatii de pe scindura de zbor ca s5 treacii peste zona de 10 m pe
care albinele culegiitoare o tes, pentru a nu fi atacatil de acestea. 0
observatie interesantg, in privinta zonei de apgrat, este urmgtoarea .
dac5 se pune o farfurie cu putinii miere pe capacul m u i stup, primele
care vin acolo sint ale stupului respectiv; orice albin5 din imprejurimi
care incearc5 s5 ia acest nea~teptatospgt este ataca6. Dac5 farfuria cu
miere este scoas5 din prisac5 la 15-20 m, orice albin5 ar sosi acolo o
suge f i r 8 lupte. Problerna a iost elucidat2 de cercet5torul Hedigher, care
a observat ci unele colonii isi aleg o zon5 teritorialg de cules, asa cum
fac multe animale si pgs5ri zburiitoare, zong rnai mult sau rnai putin
larg5, in interiorul c5reia nu ing5duie albine straine din alti stupi. Cind
in cimp sau p5dure este un cules bun, albinele nu se rnai preocup5 de
apsrarea acestui teritoriu considerat c3 le apartine.
Agresivitatea este rnai accentuatg atunci cind atmosfera este rnai
inciircat2, e vint puternic sau chiar furtun5. Atunci albinele vin de-a
valma spre stupii lor si nu trebuie nelini~titesi rnai mult prin interven-
tiile stuparului. fn schimb, cind este un cules bun ele nu dau atentie
nici chiar celor ce le stinjenesc activitatea.
Un alt motiv de agresivitate este creat de multe ori prin metisare,
rnai ales cind nu se tinea seam2 c5 una din p54i are un astfel de carac-
ter. Este cunoscut5 marea gre~ealiif5cut5 de Institutul de apicultur3 bra-
zilian care a adus pentru studiu o colonie african5 din rasa Adansoni,
care acas5 la ea este ioarte productiv5. Din nefericire, un mi metis care a
sc5pat neobsemat dMea sernne de agresivitate. A'cest metis, inke blinda
albin5 brazilian5 ~i cea Adansoni, s-a afirmat cu o serie de defecte : este
foarte roitoare, producind cite 7-8 roi pe var5, dar mai grav este c5
ea are o r5utate inspZiim?nt5toare. N i m d nu se p a t e apropia de
stupin5, om sau animal fiir5 s5 tie atacat. Acum brazilienii nu mai stiu
cum s2 o distrugg, c5ci datorit2 roitului natural intens, meti~iiace~tia
s-au r5spindit cu o iuteal5 deosebit2, zburind la mare depiifiri.
Pentru prevenirea manifeMrilor agresiviatii, apicultorii folosesc
fumul dat de un dispozitiv denumit afumi?tor in care se introduc sub-
stante fumigene : bureti, putregai de leann, b u d t i de sac vechi etc. Albi-
nele au un reflex conditionat la fum : isi umplu gusa cu miere si nu
mai pot intepa.
De asemenea si o usoar2 pulverizare cu ap5 d5 albinelor o preocu-
pare si las5 pe a p i m l b r s5 lucreze f5r5 a fi inkpat.

Ciclul biologic a1 csloniei .


Ciclul biologic nu incepe o dat5 cu sezonul primsverii, ci cu cel
a1 toarnnei, in luna septembrie, cind albinele b5trine ~i obosite din var5
dispar repede, fiind in schimb inlocuite cu cele ce se naw la inceputul
toamnei. Ping atunci colonia isi preg5te$te nu numai agoniseala ping
la aparitia florii de pfim5var5, ci si una, doug generatii de puiet din
care apar albine tinere ce pot s5 infrunte rigorile sezonului rece a1
iernii si tr5iesc pin5 la mijlocul primciverii viitoare. fntr-adevgr, larvele
albinelor de toamn5 sint mult rnai bine hrgnite d e doici cu cantitali im-
podante de Mstur5, pentru a - ~ iforma o rezervs corporals mare de
albumins, protein5 ~i glicogen. Ele nu iau parte decit in numsr mic
la cre~tereapuietului din toamn5 ~i isi psstreazs integral aceste rezerve
corporale. Matca i ~ incetine~te
i din ce in ce mai mult ritmul ouatului,
depunind in cuib doar cikva sute de ous pe zi. Cre~tereaecestora o face
ultilna generatie dc doici. de la sfieitul verii. Tinerele nu cl2idesc fagur,i.
nu culeg, cdci afars este foarte putind flors naturals, iar la pregstirea
acestor privilegiate generatii de toamn5, albinele doici hrsnesc larvele
cu mult l s p t i ~ o rava cum vom arsta lnai departe. Ace3te preghtiri s i
ingrijiri biologice le fac mult mai rezistente contra invaziei nosemozei
$i altor afectiuni, in special micotice, care-si fac aparitia in clecursul
iernii ~i a primsverii. Stuparul grijuliu intervine acolo unde albnele
nu g8sesc deloc hrans, oferindu-le in toamng substante pmteice, inlo-
cuitori buni ai polenului cum sint : soia degresaki, d~rojdiesau pnaf de
lapte.
In timpul iern~ii,coloniile bune pierd putine albine; ba chi~arin
ace1 anotimp friguros mstcile prolifice qi tinere cresc la adspostul
cildurii ghemului de iarn5, un oarecare numsr de albine ce compen-
seaz.5 micile pierderi.
La revizia de primsvar5 pe care stuparul o face in primele zile
caldie a k lunii martie, el m5soar5 cu un pahar albinele aflate moarte
pe fundul stupului. Se m n ~ i d e r 5~5 la o iernare normals care a demrs
in conditii bune de csldur5 si hran5, albinele moarte dintr-un stup nu
Drehie s5 dep3seascd m s w a unui lpahar mare de a,ps. Apicultorul
nateazs la partida f i e r e i colonii cantitatea respwtivs ; mai ales cind
pierderile ating dous pahare, sau ahiar mai mult, el trebuie s5 dea o
atentie specials acestora din urrng, sprijinindu-le pins intrs intr-3 cres-
tere normal2 in cursul primsmrii.
0 data cu inceperea activitAtii in .primsvarii pentm csutarea resur-
selor noi de h,ran2, se e.puizeaz5 o mare parte din populatia g2sitZi la
primul control, incit desi in cuib a;pare o generatie Ide atbine tinere,
piederile sint mai mari d e d t numd,ml celor ce se nasc. Curind insd,
matca bine ali(mentat2 d e p n e 1500-2 000 de ou5 in 24 de ore ; d i -
li~brul incepe sa se s.tabi.lea~8fiind repede dep5sit in favoarea gene-
r a t i i l ~ rtinere, incit la sfirsitul lui aprilie prea putine albine bdtrine, din
toamnd, mai sint in viatd.
In urmdtoarele dous luni colonia ajunge la apcgeul ei de dezvol-
tare. In stupul unde ,au iernat, spatiul se ingusteaz-5 mereu. csci cuibul
si strinsura adunatd ocups din ce in ce rnai mult din spatiul disponibil.
Cind apicultorul nu intervine, msrindu-1. colonia roieste cu m t c a
din anul trecut, iar in stup rsmine sii se nascs o matc5 tindrd. Dar in
stupsritul rational roirea naturals este exclus5 csci, d e ~ i prin roire
numdrul coloniilor in prisac5 creste, productia de miere este compro-
mis2. In schimb, dind la timp spatiu larg coloniei, albinele aduns
in fagurii gata clsditi atit din a n d trecut, cit ~i in cei din anul curent.
cantititi mari de miere si #polen, dac5 tilmpul este favorabil culesului.
Stuparul are grij5 ca a h n c i cind face extractia mierii s i las? in stup o
importanit5 rezervg de hran5, intre 25 si 30 kg care s&i ajung5 coloniei
pin5 la primul cules din anul viitor. Stuparul la numai prisosul.
Acest prism va fi cu atit mai mare cu cit apicul'torul a folosit o
tehnic5 adecvat5, ajutat desigur si d e culesuri bogate la care fgdnd
p s t o m l a dus la th5p stuipina. In acest scop apicultorul va lace tot
ce este posibil si cunoscut, pentru ca la timpul qportun, deci cind colonia
este in pragiul marelui cules, mm5rul allbinelor zburgtoare s5 fie cit ma1
mare posibil, ~ t i u tfiind c i numai atunci productia de miere qi polen
va fi si ea deosebit de importan1t.i.
Dac5 stuparul foloseste matoda de exploatare bazat: pe pastoral,
ducind stupina la culesuri subsecvente, el stimuleaz5 coloniile sale
intre culesuri, pentru ca ouatul m5tcii s5 fie mentinut la maximurn
posibil iar spatiul trebuie s5 fie mereu l5rgit in raport cu nevoia de
extindere a cui~bului.
In cazul cind stuparul nu poate face pastoral, iar regiunea unde
se aflg are doar un singur cules principal, de la care poate obtine o
recdt5 'bunti si suficientj, stimularea coloniilor de albine nu va inceta
c5ci pin5 la 15 august el poate organiza producerea de liipti~or,15sind la
urmZ in stup m5tci tinere, ca s5 depuni puiet de toamn5.
Dac5 nu face liptisor, stimularea coloniilor pentru milrir-ea num8-
rului de albine zburatoare o va face cel mult pin5 la 15-18 zile inainte
de aparitia marelui cules, pentru a nu c r e ~ t ealbine multe de prisos
care ar consuma din strinsura lbsat.5 in stulp.
Coloniile care nu sink l5sate pentru iernare, li se r i d i d m5ttile,
15sindu-le s & ~ fac5
i botci, iar m5tcile noi vor fi la rindul lor inlgturate ;
albinele acestora, care $1 asa tot vor muri de bgtrinete, sint folosite pin5
la q u r a r e la pmducerea venindui asa cum vom arAta mai departe.
In schimb coloniilor care sPnt destinate s5 diiinuiascg pentru anul
viitor, li se vor inlocui m5tcile chiar in timpul culesului principal, orga-
nizind cu putin inaintea acestui cules o cregtere proprie de mZtci En
2-3 colonii cresciitoare, tinind seam5 de indrumilrile care vor fi date
in aceasta privintii spre sfir~itulprelegerilor noastre. Dac5 ins5 stuparul
vrea s5 fie sigur c5 in stupin5 el va avea numai miitci selectionate, este
mai bine s5 se adreseze Statiunilor de cre~terede d t c i de soiuri bune,
recordiste, introducindu-le in colonii la sfir~itulultimului cules, pentru
c5 tinere fiind, vor depune in toamn5 un mare numar de ou5, formind
contingente mari de albine tinere pentru iernat.
Cind stuparul face cre~tereproprie de mgtci, din ou5 sau din larve
mai mici de 12 ore, poate constitui - dup3 ultimul cules - nuclee
ajutgtoare, care vor fi de mare ajutor coloniilor de bazA Pn primilvara
urmgtoare. Populatia acestor nuclee ori se u n e ~ t ein toamn5 cu cea a
coloniei de baz5 ~i in acest caz mgtcile disponibile pot fi iernate in
afara ghemului dupi metoda cercetZitorului romAn N. Foti sau se pis-
treazg intacte algturi, sau deasupra coloniilor de baz2, separate fiecare
cu cite un fund de placaj ; alti stupari prefer5 s5 ierneze nucleele Pn
corpuri simeple cu fund, agezhdu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fun-
dul fiecgrui nucleu are o tiiieturii de 6/10 cm acoperiti cu pin25 metalicii,
astfel Pncit cgldkra trece de la un nucleu la cdiilalt. Desilgpr cg fieciiruia
i se lasti hran5 sufilcient5 in raport de aniirimea lui.
Dac2 cregterea de mtibci stuparul o face ou w p u l numai pentru d
sahinuba pe cele obosite qi hn~biitrinite, lass rn8kile s5 eclozioneze in
nulcleul ajutgtor separat de colonia de bazZ prin gratie, a n d nuclezllui
M c i aproape d e wlozionare. C i d mztcile tinere ale nucleelor incep sB
depuna oug, dupii citeva zile se ridicii gratia despiirtikare ; matca bB-
trinii dispare 8i riimine in stup una tingrii care va da remltate bune Pn
preggtirile de inunvltire a (populatiei din toarnn3 ~i in primgvara urm8-
toare.
Prin unirea coloniilor de baz5 cu nucleele lor qi punerea la iernare
a mtitcilor disponibile in afara @emuhi, nu inseamng cii nucleele au
dispiirut definitiv, ci in prim5var5, cind fiecare colonie de baz5 are eel
putin 6-7 faguri cu puiet, ele se divid, nucleele se refac cu mgtcile
iernate in afara ghemului ~i astfel plnB la aparitia marelui cules. ou5 in
fiecare stup dou5 mgtci, pregztind o mare populatie de albine zbur5-
toare pentru culesul principal.
Dupii ce - tineri apieultori - ati auzit cum se indepline~tepe
scurt ciclul biologic a1 coloniei, sB u m 5 r i m desf5~urarea vietii unei
colonii de allbine.
ANATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE
$1 CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE

- Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii


api.cultori, c5 in colonie lalbinele lucreaz5 pe grujpe sociale. Cum se
formeaza ~i cine le dirijeaz5 ?
- Intr-adevgr, albinele lucreazg in grupe constituite temporar la
fel cum functioneaz5 anumite aparate si sisteme in propriul lor organism,
privite ca subiect de studiu, a c5ror anatomie v-am explicat-o ping ,

acum. Grupele smiale devin astfel 01-gane temporare, mereu reinnoite,


cu albine tincre in locul e l o r uzate si care mor, la fel ca toate celulcle
dintr-un onganism - celule care se naw, trgiesc, mor, fiind in p e m a -
nen@ inlocuite. Deci albinele in m u n i t a t e a s t u p h i sint ca adevarate
molecul~e,ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia.
Grupele rnai mari sau rnai mici din albine-molecule in raport de
importanla pe care o au in colonie si vfrsta acestora, trec de la o sarcinii
la alta, dup5 necesiGtile acestui vast complex biologic. Ele formeazii
deci organe vitale, elastice, functionind armonios la fel cum lucreazg
moleculele si celulele in organismul albinei privitg individual.
,,La albine, spune prof. R. Chauvin, fiecare individ iqi schimbii
activitatea pe m5sur5 ce inainteazg fn virstii. Aceste schimbiiri de acti-
vitate se datoresc unor anumite efecte somaticeu. De pild5, la fnceput
dupg eclozionarea lor, la citeva zile, se dezvoltii glandele faringiene pro-
duc5toare de lgpti~or,care este dat larvelor de c5tre grupul social a1
doitilor. Cind resursa de 15ptisor este epuizat5, glandele respective fncep
sZi produc5 e n z i m folosite la prelucrarea nectarului in multe alte scopuri;
rnai tirziu vine rindul glandelor ceriere, formind grupul social a1 cliidi-
toarelor. Totusi sint cazuri cind situatia in colonie are nevoie de rnai
multe doici ; glandele faringiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chiar - dup5 observatiile prof. M. Lindauer - unele albine-molwule
dintr-un anumit grup de activitate, tree in timpul liber sB sprijine qi
alt grup in indeplinirea sarcinilor acestora fn raport de nevoile coloniei.
Viata albinelor in interiorul stupului qi gruparea lor pe sarcini
depind de : starea lor fiziologic5 ; de virsta pe care o au ; de eforturile
la care alhinele-molecule dintr-un s u p sint supuse ; de nutritia pri-
mitA direct sau indirect; de totalitatea proceselor de asimilqtie si de-
zasimilatie - adicii de metabolismul rnai redus sau rnai accelerat; de
temperatura influentat8 de glucide din hrana folosit3 ; de enzimele care
f'el de dans. Abia atunci Pntregul roi se desprinde gi dupg ce face citeva
volte in aer, el ia o directie sigurii spre telul unic ales.
Iatg deci c5 folosind cuvintul ,,deliberareu, el oglindegte o situatie
de fapt in felul de comportare a unei colonii.
Stupul, fie el un simplu buduroi sau o cosnitii tugpiat3 fZicut5 din
nuiele de riichia lipit; pe dinguntru ~i pe dinafar; cu argil3, ori fie
stup sistematic, serveste coloniei ca un inveli~.El face parte integranG
cu mlonia, asa cum propriul i n v e l i ~ corporal a1 Ciecsrei albine-mo-
lecul5, f k u t din chitin& face parte integrants cu corpul albinei. El le
apiirii organele interioare si fiinta lor privitii ca subiect de studiu ;
sub acoperiimintul acestui inve1i.s bate o inim6, se simte r6suflul unei
respiratii si sint ad5postit.e toate aparatele si sistemele anatomice pe care
le-am studiat impreunZi, cind v-am vorbit despre anatomia albinei. In
special sturpul sistematic este astfel construit ~i calculat, incit, cxtensibil
flind, dB coloniei posibilit5ti nelimitate de dezvoltare. De aceea, ruiul
nostru de ieri a fost pus in acest stup gata pregztit mai dinainte. iar
albinele lui au si inceput s3 clsdeascSi faguri.
Cu sudoarea miilor de cldditoare
se ridicd cetatea

ScheIetul de sustinere a coloniei - fagurii


Circulatia albinelor roiullui prin urdini~,se fgcea in!&.
- Dar de ce roiul nu activeazs in aceea~im5sur5 ca in celelalte
colonii din prisac%? - intreb5 un tin5r apicultor.
Pentru c5 cea mai mare parte din populatia lui se ocup5 cu clliditul
fagurilor. Aceatia constituie viitorut schelet de sprijin pe care se va
desfiisura intreaga activitate a coloniei.
h acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, isi extrag
din propria lor fiintii solzi~oriide cear% elaborati de glandele ceriere
ajutate ~i de secretiile neutre a gliandelor labiale si de o enzim% ZiwiE.
La aceast5 operii contribuie o hranii cu multfi miere, pe care albinele
au adus-o in g u ~ % din fagurii stupului-mam5 de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in acela~itimp si ceva
lipide (gr5simi) din rezerva organic5 a corpului gras, cit qi putin polen.
In a c e ~ t ifaguri ce formeaz5 scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
qi polen spre a o avea la dispozitie in cursul sezonului rece, cind natura
sta in amortire sub aptisarea frigului. In ei albinele Psi cresc numeroase
generatii de puiet ce se succed din februarie pin3 tirziu in toamn3
dac% sint stimulate, iar cind sose~tetimpul r e , colonia wupS in pro-
portie de 60% alveolele goale din fagurii centrali, pe cind restul popu-
latiei st2 pe intervalele dintre faguri, formind astfel un ghem compact
denumit ghemul de iarn2i. Acolo ele g%sesc marile rezerve de hranii -
miere vi p5stur5.
Intrucit cl%ditul fagurilor roiului cere citeva zile de activitate in-
tens5, iar noi nu putem urm5ri lucrarea de aproape, am hot%rPt s%
ridicgm din stupul de observatie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
albinelor de acolo o ram2 cu o simp15 fisie de fagure artificial yi hriinind
micul nucleu cu miere diluata cu putin5 aps, putem vedea, privind prin
geam, cum grupul social a1 claditoarelor lucreaza un fagure ce constituie
o mica parte a unui viitor schelet pe care o colonie nou5 igi organizeazh
vietuirea.
Intr-adevsr, dup% ce au trecut 24 de ore de la aceasts schimbare,
am inlgturat ambele obloane ale stupului de observatie. Albinele se
urcaseri in spatiul liber a1 ramei goale, stind suspendate intr-o perdea
de trupuri vii, transformind hrana ingeratg, in solzisori de cear5 (fig. 18).
Nu mai revenim asupra acestei probleme pe care am ar5tat-o cind
am vorbit de sistemul glandular l a glandele ceriere.
Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafata fiecrirei
oglinzi ceriere cum din epiteliul alc5tuit din celule moi ~i spongioase,
incep s5 apar2 solzisorii d e cear5, liucrare
legak d e -efecctul d e grup a1 alibinelor-
molecule, aranjate pe grupe de lucru,
cl5dinld f5gurasi ldistantati putin unii de
ceilatlti.
In mold obisnuit, p r d u c \ i a de cear5
este li~mitatg in raport de virsta albine-
lor-molecule ale coloniei. D U N ce gla~n-
dele faringiene nu mai dau ltiptiscvr si
enzime, pentru prelulcrarea nwtarului,
trec la prodwerea cerii secretat3 d'e glan- F i g . 18. - Cum cladesc faguri
dele ceriere. Totusi, sinrt irnprejurgri cind inlr-un S+JYP de observatie cu
la newie chiar 9i albinele bgtrine, dupri . g e m:
1 - stupul de observatie ; 2 - fagur
un consum abundent de polen timp de 8urzi.t cu albine pe el ; 3 - albine
zece zile, pat reactiva functia acestor in perdele suspendate.
glanrde.
Construirea fagurilor cu mii de alveole incepe in stup cind tem-
peratura din interior este de cel putin 20-30°C.
:s
:,.','
-
- Am observat - zice .un tin& a ~ i ~ c u l t o r c5 folositi uneori
$
;?
:. pentru .denuairea wlulelor din faguri notiunea d e alveole ~i uneori
\ :.:.: c ~ ~ r uAveti~ e vre-un
. rnotiv anumirt ?
,-.1.
: .; - Dind aceast5 denurnire celulelor din faguri - vreau s5 evit o
.. .. ? confuzie in mintea voastrg. In fiziologia albinei ~i coloniei la tot pasul
t
.:,, .i
i*.
cuvintul de ,,celul5" apare mereu : celule glandulare, celule nervoase,
.. , celulele nwcleul~uidin ou etc.
c;,:
. .
,...
>.
.,
.
. .,.:
::.
Adoptind pentru celulele fagurelui notiunea de ,,alveoEii", nu fac
..-
I.>

, *' ,..
decit s5 aplic exact notiunea latin5 a cuvintului, c5ci in latineste cuvin-
.. .
tul ,,alveolisU inseamn5 ,,vas micu ~i aqa o denumesc cei mai multi autori
ce se cxrup5 de p r o b l m e apfcole incepind cu scriitorii romani. IaG,
acum, privind prin geamul stupului de observatie, citeva albine din per-
deaua vie in care stau ag5tate, incep s5 se agite. Cu ajutorul picioarelor
anterioare desprind solzi~oriide pe oglinzile ceriere ; ii duc la gur5, ii
arnestec5 bine cu secretia glandelor mandibulare care le confer5 o rezis-
tent5 m3ritZi la topire. Initial, a c e ~ t isolzisori sint ass de moi ~i maleabili
incit .wdeaz8 la o te.mperatur5 de 25-3O0C, pe cind astfel - a$a cum
v-am mai spus - bine arnestecati, rezist5 la 62,3"C.
Demonstratia cu stupul- de observatie o limit5m aici, c5ci construi-
rea unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cl5desc
intregul edificiu de faguri pe care in acest timp albinele roiului secundar
din stupul sistematic ii prelungesc in jos si lateral. Demonstratia am
fiicut-o numai pentru a v5 ar5ta cum produc glandele ceriere acei sol-
z i ~ o r j ce apar pe suprafala oglinzilor. Albinele roiului din stupul siste-
matic au fost in prealabil preg5tite organic pentru aceast2 lucrare, acu-
mulindu-~ir m r v e organice in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i
si un timp de repaos inaintea plec5rii roiului. Ele au gusile pline cu
miere, iar num5rul albinelor tinere din roi, apte pentru producerea cerii,
ating aproape 500/0 din populatia lui.
Asezarea albinelor la cl5ditul fagurilor roiului, intr-un buduroi sau
stup gol, se face dupii ce ele s-au aranjat in form5 de ciorchine, sub
plafonul stupului pritnitiv sau sub spetezele unui num5r de 3 4 rame
ale stupului sistematic. Ele nu stau acolo ca n i ~ t eperdele transparente,
ci formind un ciorchine asemBn5tor spre exterior cu cel in care stzteau
in stare de roi, cu deosebirea c5 in interiorul ciorchinelui, cind albinele
cliitdesc, las5 la mijloc un mluar vertical, ,peale c5ror mavgini sint inca-
drate cele 3 4 perdele distantate la 38 mm unele de celelalte. Acolo
sint numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar invelisul cior-
chinelui este format numai din albine mai virstnice. Circulatia in in-
t e r i n l acestui con cu baza in sus si vfrful in jos se face asem5n5br
ca pe un culuar de ascensor, incepind de la virful ciorchinelui, cit ~i
pe marginea perdelelor, culuar care servegte la coborirea si urcarea
albinelor ca pe treptele unei sc5ri.
CBldura in interiorul ciorchinelui este constants, de 33-34OC. Cind
ea este depS~it5,straturile ciorchinelui se mai resfir5, iar pztrunderea
aerului proaspst r5coregte si elimin5 surplusul cgldurii.
La adBpostu1 inveligului, dupB ce albinele din interior incep sB
secrete solui$ori, iar lucrarea este in toi, acestia sint transportati sus
pe ~antierulde lucru, unde se fac grzmgjoare de materie prim5, ce
urmeaz5 a fi prelucrat5 si transformatii in faguri, a cBror temelie este
in partea de sus a ramelor, crescind spre josul lor.
I d 5 o aSezare care rBskarnB prinkipiile arhitehnice din l m e .
Acolo sus citeva albine constructoare fixeazg sub spetezele superioare ale
ramelor primele temelii de la care porneSte lucrarea, punctind spetezele
in mai multe locuri, ca astfel viitorii faguri sZ poat8 f i urziti cu mici
fggurasi de-a lungul acestor baze.
Pe m5surZ ce timpul trece ~i materia prim5 sosegte pe qantier, micii
f5gura~ischitati incep s5 creasc5 si lateral, atingindu-se unii de altii,
formind astfel baza viitorilor faguri ai acestui palat de cearg ce st5
cu temeliile spre cer.
Acumularea cea mai mare de materie primti, care este ceara, albi-
nele constructoare o depun la temelie, c 5 d temelia trebuie s5 fie solid5
ca s i poat5 suporta fiirB s5 se d5rime - toat5 g m t a t e a rezervelor de
hranii ~acumulatefn cimgrutele cu miere +i polen, precum vi greutatea
puietului din cuib peste care st2 toat8 populatia stupului, ca s5-$ \in5
de cald. I

Primele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor sint solide,


groase, cu m u l a cear5 ; acolo, alveolele sint neregulate pe spatiul pri-
g - C. iee 129
melor 2-3 rlnduri, pentru ca pe mZsur5 ce fagurele se urze~te,ele s5
fie regulat mnsrtruite in h e x w a n e (fig. 19 si fig. 20).
VB amintiti cred de lectia privitoare la diferite rase de albine +i
anume de rasa dorsata din Extremul Orient care-.$ cl5de~tein aer liber
un unic fagure legat de o creang5 'puternic5. Temelia lui este groasz
de 12-13 cm pentru ca sB suporte cele peste 150 kg miere acumulatg
in el, plus greutatea puietului si a populatiei intregii colonii. La fel,
in mic, conslruiesc ~i albinele roiului nostru.

- Fwmla a trei
F l g . 19. Fig. 20. - Cuibul unci co-
alvmle dinar-un fagure cu lonii ce are d e a s l u p ~$i
~ ma-
Iunldul lor trirombi~c. g,azin de secol~tii.

Cind grupul constructoarelor din stup au cear5 suficient5 sus pe


speteze, ele se asazri fa@ in fats pe acea ingrBm5dire amorf5 de cear5
brut& din care incep s5 trag5 un cerc sculptindu-1 migslos, unele pe
o fa@, celelalte pe cea dc-a doua, formind cele trei romburi ale fun-
dului viitoarelor alveole. Inclinatia romburilor in raport de cei sase
pereti ai alveolelor, depinde - dup5 Darchen - de unghiul ascutit a1
fieciirui romb. Acest unghi mSsoar5 70 grade ~i 32 minute. Matematicienii
au aflat prin calcule cii tocmai acest unghi este absolut necesar acolo,
pentru ca intre cele qase planuri hexagonale, fiecare a l v ~ l 5s5 poatii
continc maximum de miere, iar la construirea lor sg se foloseasc5 o
minim5 cantitate de cear5. Forma hexagonal5 d5 o sigurant5 si o rezis-
tent5 deosebitj edificiului, c5ci fiecare din cele trei romburi corespunde
altei alveole de pe partea opus5. Ele fixeaz5 colturile unghiurilor si liniile
unde trebuie s5 se inalte cei sase pereti ai primelor alveole din viitorii
faguri.
Cind primelor albine constructoare li se pare c5 sarcina ce le-a
revenit este indeplinit5, se retrag de pe santier, fiind inlocuite de altelr
care se tot inrnultesc pe m5sur5 ce fagurele cre~te.Ele clgdesc pe grupe,
iar acestea se unesc pin5 la sfirsit, cind primii fCigura~ide sub speteaza
superioarj s-au atins intre ei, formind acea temelie trainic5 a primelvr
3-4 ffigurasi.
,,Inrealitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. El
se uneste ca atare ~i se construie~tede asemenea ca un tipar. Legile pe
care ni le evidentiaz5 un fagure de albine sint determinate de cinci
conditii : 1) este o formatie paralelipipedicii alcZtuit5 din corpuri regulat
dispuse in dou5 straturi ftir5 lipsuri de continuitate ; 2) aceste corpuri
sint potrivite exact ~i perfect corespunziitoare ; 3) la baza fiectirei alveole
se afl5 o piramid5 compus5 din trei romburi. Punctul median de la baza
fiec5rei alveole este totdeauna un punct de imbinare pentru celelalte
trei de pe fata opus5 ; 4) din imbinarea f5r5 goluri a fagurelui cu alveole
dublate, rezult5 tiparul peretelui median ; 5) prizmele sint prelungirea
jum5t5tilor de faguri dubli. Aceast5 conceptie corespunde si urzelei ~i
cresterii fagurilor".
Ati v5zut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cl5ditoare - ade-
v5rati arhitecti - pe care dac5 le vom inseunna pe torace cil o culoare
distinct5, le vom vedea ap5rind cfnd ici, cind colo, pe diferite p5rti ale
fagurelui inceput.
Grupul social a1 albinelor arhitecte, insotite .de grupul social al clti-
ditoarelor de care se diferentiaz5 ca sarcini, potrive~tesolzisor cu solzi~or
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole asezate simetric,
sprijinite unele pe altele intr-o arhitedur5 economicoas5, pornind de la
fagurele central. Privind ansamblul zidirii a~ez5mintului,el apare ca un
clopot inversat care pe m5sur5 ce se alungqte in jos se m 5 r e ~ t esi in
ltitime ; zidind astfel si fagurii din p5rtile laterale a celor centrali, ei
cuprind in 10-12 zile intregul spatiu a1 stupului. Atunci apar intre ei
si cei cu celule mari de trintori, care obisnuit sint cei laterali ; clsdind
celule de trintori, albinele constructoare sint ciil5uzite de principiile
econlomiei muneii ~i a materiei prime folosite ; au o a r h i k t u r g similar5
cu alveolele in care vor c r e ~ t ealbinele, dar cer mai putin material vi sint
executati intr-un timp mai scurt. Ei au destinatia ca in alveolele lor
largi s5 se poatti stringe mai multi miere c5p5cit5 $i p5stur5 ca rezervs
de iarn5 a coloniei. La inceput si matca depune in ei ou5 nefecundate,
din care vor ecloziona masculii fecundatori.
Intre fagurii invecinati, albinele l a d un spatiu de circulatie de
11 mm, adeviirate ulite ale unei metropole bine conceputii ; in afara
circulatiei, acest spatiu asigur5 primenirea aerului din stup, atit de
necesar puietului din cuib.
Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-molecule, fagurii stupului
in ansamblul lor graviteaz5 in jurul fagurelui central care totdeauna este
mai lung cind albinele cltidesc in libertate in stupi primitivi sau scorburi.
Alveolele fagurilor au o u ~ o a r 5inclinare de jos in sus i n t r a m5-
sur5 de 9 pin2 la 14 grade, pentru ca mierea lichids depusz in ele sg
nu curg5. Peretele median a1 fiec5rei alveole are o grosime cit o dou5-
zecea parte dintr-un milimetru.
Cind cele qase iplanuri ale alvmlelor au cel putin 114 ingltate,
albinele clzditoare corecteaz; unele abateri. La aceast5 finisare intervine
numai grupul albinelor constructoare.
Cunoscutul cercetiitor Ambruster spune c5 in acest stadiu albinele
coloniei urmeazti ,,legea corelGril", ciici nu toate alveolele au de la inceput
forma definitivs, albinele lucrind la faguri prin tatoni'iri succesive. Re-
gularitatea lor se datoreazg mai cu seam5 actiunilor executate in comun
de multe albine, ce construiesc acei pereti subtiri ~i friabili.
f n privinta regulx-itstii alveolelror s-a constatat. c5 nu t d e a u n a
forma lor ar f i ,perfect regulati. Uneori unghiurile laterale dewsew
m5sura obisnuitii de 120°, iar cele de la baz5 sink putin rnai mici
(Darchen). Alveolele au un diametru in medie de 5.37 mm, iar cele de
trintor de 6,91 mm. Valorile sint medii, c5ci sint diferente in aceast5
\
privinta de la ras5 la ras5. Allbina noastr5 carputin5 are - dlupii cerceit&
torul romiin N. Foti - o m'edie biometric5 de 6,39 m n .
Cind alveolele sint terminate, un grup social de albine caut5 $1
aduc Pn stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fiec5rei
alveole o centur5 de rezistentg, ingsduind astfel posibilitatea unei circu-
latii active a intregii populatii pe suprafata fagurilor. F5r5 aceast5 cen-
turii, fagurii care la inceput sint foarte fragezi si subtiri, s-ar defdrma.
Un element stimulator in munca grea dar rnai cu seam5 regulat5
a cl5ditoarelor este +i matca roiului primar, care prin prezenta ei de-
termini un ritm rnai accelerat de lucru la faguri. Ea este dornic5 s5
depun5 cit rnai curind ouEi in cuib, ou5 care cad din vaginul s5u f5r5
s8 le poati retine. Prezenta ei detemin5 albinele ca in prlmele zile
s5 clSdeasc5 faguri numai cu alveole de IucrEibare. Este aSa de gr5bit5.
fncit nu rnai asteapt5 ca tot fagurele sZ fie cl5dit in in'tregime, ci depune
ou5 in alveolele abia incepute si in5ltate foarte 'putin pe fundul trirombic,
urmind ca albinele cl5ditoare s5 le des5virseasc5 peretii laterali. Cind
in s f i r ~ i tfagurii de cuib sint aproape gata, iar claditoarele incep pe
cei marginali, albinele nemaifiind solicitate de matc5, cl5desc si din
cei cu celule mari de trintor.
Un rol important in clsditul fagurilor rnai repede si intr-un num5r
rnai mare il au dimensiunile ramelor. Pe cei mici; de multietajati, albi-
nele ii lucreaz5 cu 230/0 rnai repede si rnai multi fat5 de fagurii din
ramele Dadant.
De asemenea, albinele trebuie s5 aib5 suficient spatiu pentru depu.
nerea secretiei de cear5, c5ci altfel glandele ceriene produc solzi~ori,care
cad adesea pe fundul stupului de unde sint eliminati de albinele cur5ti-
toare. fn aceast5 privint5 prezenta in stup a unei rame cl5ditoare se
impune, iar despre rostul ei vom vorbi ceva mai departe la lectia
despre roire
- Dar ce a determinat albinele s5 aleag5 forma hexagonal5 a
alveolelor c u unghiuri si planul-i precise ? - intreab5 un apicultor.
- Din instinct - zic cei mai multi cercetgtori. Dar este pro-
babil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele s5 fi observat c5 in
felul acesta obtin o trainicie ~ n a imare a Eagurelui, cu lnaterie prim5
mai putin5 si eforturi rnai reduse. Prin mii qi sute de mii de mutatii
ce se transmit ereditar, s-a ajuns la aceast2 forms.
Cert este insS un lucru, a c5rui tains inc5 nu a fost dezlegat5 ~i
anume, c5 aceast5 form5 hexagonal5 este cuprind in ins5si fgptura albi-
nei c5ci aceastg formg apare, revine si se repet5 in multe aspecte ale
vietii sale. Vg amintiti cind am descris forma oului, v-am spus c5 pe
suprafala coajei apar vizibil la lup5 desene hexagonale putin alungite.
De asemenea, cind am descris ochiul albinei ati aflat c5 el este compus
din mii de fatete tot hexagonale care fiecare are nervul s:u si toate Ia
un loc redau imaginea completti a obiectului privit ; apoi, solzisorii de
cearB ce apar pe oglinzile ceriere au o form5 pentagonal& deci aproape
ca cea hexagonal:. La fel cind v-am vorbit de forma botcilor de mat&,
v-am spus c5 ele le ingroas5 cu multi cear5, iar pe suprafala lor albinele
creeaz5 o dantel5 de desene tot hexagonale. Deci, forma hexagonal5 se
oglindeste sub diferite particularitgti organice, inc5 de la primul pas
in viata albinei si ele o reprezintg aidoma in aceste alveole hexagonale
ale fagurilor.
GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI

Cind toat5 aceast5 trudii este aproape infiiptuit5 injghebindu-se


viitorul c5min in care s-au urzit primii faguri, o parte din populatia
fostului roi secundar a si plecat in zbor prin imprejurimi sii afle surse
de hranii ~i s5 aducs in stup nectar si polen. Era si tirnpul ! Infiiptuirea
acestui inceput a consumat cea mai mare parte din 'proviziile de miere
luat5 la plecarea roiului din colonia-mami, iar albinele cerese trebuie
s5 fie alimentate cu miere proaspritg pentru ca sii poat.5 secreta mereu
alti solzi~ori,pentru urmritorii faguri.
Atunci apare pe ~ i n d u r alde zbor a stupului, in fata urdinisului,
grupul social a1 vigilentelor albine de strajs. Ele sint gata s b s i dea .$i
viata in lulpta de apiirare a comunitiitii. Nu trece nimeni pragul aasei
f5rii ca paznicele neinduplecate ~i severe s5 nu le bareze drumul pentru
a verifica mai intii dac6 fac sau nu 'parte din colonie. Cu ajutorul ante-
nelor - organul cel mai sensibil a1 mircusului - straja recunoa9te pe
cele sosite, care trebuie sB aib5 mirosul corespunzgtor. fn caz contrar,
sar fiirii ezitare asupr54e ~i le atac5 sau cel putin le sperie.
Grupul social a1 strajerelor se pare c5 se specializeaz5 in atare
sarcing ; ele nu slnt albine tinere. Doi cercetgtori de seamz, Butler s i
Free, marcind albinele cu diverse culori dupg sarcinile ce 1e indeplinesc
in stup, au stabilit c5 din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
in virstii de 14 zile.
Natulla leas inzestrat cu acea arms de a-tac ~i apiirare oare este acul
cu venin, descris la ana-ia albinei. Perilmlul eel mare este atunici
cind in prisacri- din neatentia stuparului ce a l5sat pe afar5 faguri cu
miere - se declanseazii ace1 furti~agde care v-am vorbit. Atunci garda
de la u r d i n i ~d5 de veste emitind din glandele mandibulare o substant5
de alarm5 denumitZ heputan care rnobilizeaz5 colonia in apsrare ~i
atac. Se dau lupte grele ~i multe albine din cele de paz5 cad victime,
pin5 cind atacatoarele se lass p5guba~e~i se retrag in stupul lor.
Paza de la u r d i n i ~are ~i un alt rost si mai important : acela de
a feri ca strsinele, care venind dintr-un stup bolnav de boli molipsitoare,
sii nu aduc5 diver$ agenti patogeni.
In aceast5 privint5, colonia si-a crsganiaat un sistern de autoapgrare
foarte ingenios despre care v-am vorbit putin la anatomia albinei. Albi-
nele care vin in contact cu mediul din afara stupului unde exist5 miliarde
de microbi, au pe corpul lor ca o pav5z5 de apsrare, substante anti-
biotice puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a pg-
trunde In corpul lor. Chiurasa de chitin5 groas5 si tare este acoperit8 ,

de un strat de perisori, care in primul rind amortizeazg loviturile ~i e v i a


rgnirile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
diversele glande emit secretii antibiotice. Mierea este si ea antiseptic5 ;
in ea mor, in citeva ore, bacilii periculosi ale celor trei feluri de loca.
Polenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara -
care constituie materia p i m i din care sint fagurii - are ~i ea 4 000
unitzti antibiotice.
Cel mai pretios sprijin in apHarea sin5t5tii sale colonia i1 prime~te
de la ace1 propolis pe .care albinele il aduc in stup si I1 au la dispozitic
oricind. Ce este, cum se prezintg, de unde si-1 procur5, cum actioneaz5,
o vom argta ceva mai departe cind vom vorbi de albinele culegiitoare
de propolis.
. .. ,,Tu, finerefe, epti viitorul neamului !14
.-
-.

SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI :


MATCA 91 CUIBUL SAU

Dup5 trei zile de la cazarea roiului secundar Pn stupul sistematic,


un tiniir apicultor m-a anuntat c5 in prisac5 albinele se agit5 prea mult
fat5 de felul cum se comportaser6 ping atunci. Ducindu-m% acolo cu
toti apicultorii incep5tori, am observat c5 intr-adeviir albinele erau mult
mai numeroase 'pe scindura de zbor, i e ~ i n dsi intrind repede in stup.
0 parte din ele stiiteau cu abdomenul in5ltat biitind agil din aripi f5r8
s?i le impreune perechi-perechi, ca atunci cind se inaltii in zbor.
- -
Priviti tineri apicultori, - spre virful abdomenului acestor
albine ; observati astiel cum glanda odoranti - despre care v-am vorbit
la sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor
de aer pe care ii fac cu aripile. Este semn caracteristic c5 tin5ra matcii
a roiului a plecat de curind in zbor de imperechere. Ele se agitii emitPnd
acele selnnale de orientare pentru ca matca, la inapoierea din acest
zbor, s i nu gre~easc8gi s6 p5trundii in alt stup unde albinele de acolo
ar ucide-o.
Intr-adevik, dup5 putin timp de a~tqxtarematea fecundat5 a ate-
rizat pe scindura de zbor a stupului s5u, avind la virful abdomenului
semnul Pmperecherii. Albinele s-au l i n i ~ t i tsi au intrat in stup r5minfnd
af arii numai paznicile.
- Dar cum decurge acest zbor de nuntA? m5 intreb5 un apicultor
incepiitor.
- E greu de urmarit actiunile preliminare, pe care colonia le in-
treprinde in vederea imperecherii mgtcii, c5ci ele decurg citeva zile
cu Intreruperi t i nu pot Pi urm5rite in stupul de observatie. Cercetztorii
ins5 au f5cut-o ~i au observat cg albinele se string in jurul m%tcii chiar
d e a doua zi de la eclozionarea din botc5 si exercitZ asupra ei diferite
mi~ciirichiar brutale, impingind-o cu capul, gata s5 o rgstoarne. Aceasts
atitudine de siciial5 ii este de mare folos, c5ci numai aSa ajunge s5 se
imbogiiteasc5 hemolimfa m5tcii cu procentul de zah5r necesar energiei
zborului apropiat. Totodat5 aceste exercitii griibesc maturizarea ei
sexual5 gi ajut5 la dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care s5 poats
secreta feromonii atrggiitori cu miros de rut, fat5 de viitorii trintori ce
o vor fecunda. Uneori, astfel de comportare a albinelor inconjuriitoare
merge pin5 la a o inghesui intr-un mic ghemulet, fiir5 a manifesta vr5j-
mii~iacunoscut5, ciici curind o despresoarii.
Dup5 trei zile de astfel de comporari, matca devine mai vioaie,
incit ehiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepe s5-si
fac5 un masaj a1 abdomenului, cu piciorele posterioare, vibri~lid tot-
o d a e aripile si emitind niste vibratii sonore asem5n5toare oarecum cu
cele ce le scoate in preajma roitului. E semn c5 in curind va porni
in zbor.
In mod obisnuit 25% din m5tcile eclozionate ies in zbor dup5
4-7 zile, 500/0 dup5 10 zile, altele amin5 zborul chiar pin5 in a 15-a zi
de la eclozionare, dar mai rar se intimpla o asemenea intirziere. In tot
acest timp matca continu5 s b s i maseze abdomenul f5cind o adevSrat5
gimnastici functional5 a aparatului s5u reproduc5tor.
Da& in ziua respectiv5 temperatura eslte de cel putin 20°C, mcerul
nu e innorat, viteza vintului nu e prea mare, iar prin imprejurul pri-
s5cii nu se v5d nici nu se aude strig5tul ascutit a1 prigoriilor - p5s5ri
inseativore primejdioase -, dup5 ce albiniele o hrsnesc, matca iese pe
scindura de zbor a stulpului. Uneori, aceastd luare de contact cu lumea
de afar5 o determin5 s5 intre inapoi in stup, dup5 ce f5cuse citeva volte
de zbor in jurul stupului ca ?i cind ar face un antren,ament. Alteori ins8.
matca ieqind, i ~ neteze~te
i de citeva ori abdomenul ~i se avint5 in aer
cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarca locului lui in
spatiu, inregistrind orice particularitate, orice reper pentru inapoiere.
Apoi se ridic5 dintr-odat5 in sus, pentru ca s5 striibat8 foarte repede
prin zona periculoasj de circulatie a albinelor culeggtoare, zon5 intre
9-12 m deasupra prisscii.
Obisnuit, zborurile de imperechere au loc intre orele 10-15, deci
cind afar5 horesc trintorii in locurile lor de adunare.
- Dar ce sint aceste hore ? intreab5 un apicultor incepgtor.
- Pin5 acum citiva ani in urm5, cercetGtorii apicoli sustineau cli
matca se imperecheaz5 numai cu un singur trintor. Observatorul francez
J. P. Prost a sesizart un fenomen : txintorii, de cum ievau din sturp zburau
spre locuri anumite - in fiecare an acela~i- preferind luminisuri.
poieni, sau cite o movil5 f5r5 pomi pe ea, locuri ceva mai departe de
prisac5. Acolo se adun5 sute de trintori veniti de depal-te. S-au g5sit
din cei marcati pe torace cu vopsele diferite, porniti din stupi dep5rtati
la 7-8 km.
Horele in care se adun5 sint la iniiltimea de 10-25 m de la sol.
Puternicul bfziit a1 zborului in hore, se aude de departe, incit mitcile
se pot usor indrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
organic cu un extraordinar simt a1 mirosului, se presupune c5 sesizeazi
de indatfi aparitia unei miitci in preajmla lor, cu atit mai mult cu cit
glandele mandibulare ale acestor m5tcl secreti acea substant5 atractiv5
de rut.
Savantii germani H. si F. Ruttner au observat cii numai in aceste
hore trintorii rivali se infl5c5reaz5, iar aceasti excitatie duce la impe-
recheri repetate ale m5tcilor. Pin5 acolo se merge in aceast5 regul5
impus5 de natur5 prin care mztcile sint obligate s5 se imperecheze in
gloat8, incit d'ac5 una din acestea i,ese prov~izoriudin repezeala zborului
in afar5 de perimetrul horei - desi nu este inc5 fecundat5 - trintorii
n-o mai urmgresc. Ea trebuie s5 se inapoieze i a r 5 ~ iin gloat5, pentru a
se imperechea. Toate aceste mssuri ale naturii au darul de a inliitura
pericolul consangviniz5rii albinelor unei prisiici prin imperecheri cu trin-
tori prolprii sau cu ru~deapropiate ale m5kilor respective spre a f i inlg-
turat5 degenerarea speciei.
Cunoscutul cercetiitor american 0. Mackensen a imperecheat arti-
ficial mitci cu trintori frati, dar duipii cea de-a opta generatie coloniile
de experient5 isi pierdeau rezistenb la boli, triiau putin, erau imposibile
la atacul hsatelor si piereau cu totul. Ceva rnai mult, ounoasteti cit
de agresive sint albinele unui stup fa* de cele istriine pe care le ucid
chiar la intrarea stupului. T o t u ~ i ,cind este vorba de trintori, ori de
unde ar veni, sint bine primiti ~i larg ospgtati, cit5 vreme sezonul este
cald si pot iesi m5tci la imperechere. Observatii ~i rnai precise privitor
la imperecherea miitcilor au fost f8cute de N. E. Gary (S.U.A.), El a
legat cu cite u n fir de naylon miitci tinere fnlcii nma'turate sexual,
tinindu-le suspendate de o sirm5 intinsii intre doi piloni inalti de peste
zece metri deasupra p5mintului. A constatat c i trintorii urmiiresc numai
rnitci ajunse la maturitatea sexual3 si care intrau in horele lor. El chiar
a filmat zeci de zboruri de imperechere la iniiltimi variate.
- Dar ce determinii mitcile sii aleagii aceast5 cale pentru impe-
rechere, la inillime ? - fntrebii un tinir apicultor.
- I n prirnul rind pentru cii ceva rnai jos este zona de zbor a albi-
nelor culeggtoare din prisacii, zon3 constituitii din anumite culoare prin
care albinele trebuie s5 circule absolut nestingherite in activitatea lor.
Altfel culegirtoarele atacii orice le iese In cale, fie pasiire si chiar o matci
iesitii in zbor de imperechere. Cum hora trintorilor se organizeazii peste
aceastg ingltime de zbor a culegiitoarelor, este normal ca matca sii urce
In zbor acolo, unde trintorii isi au locul lor de adunare.
In a1 doilea rind cu ci~tnumiirul lor este rnai mare, cu atit biziitul
f3cut de aprigul lor zbor este rnai intens ~i sperie piisiirile insectivore
asupra ciirora trintorii se niipustesc ca sii le goneascii departe de hora
lor. In felul acesta miitcile ~ n t r a t ein ho1.e sint ferite de atacul acestor
pisiiri pridalnice care, dac5 ar uaide o matcii, ar pune in pericol exis-
tents coloniei, rnai ales cind in cuib nu rnai sint alte bobci si nici oug
sau larve potrivite ca virstii, pentru ca albinele sii-~ipoati c r e ~ t eo alt5
mate3 in locul celei pierdute.
In a1 trilea rind, imperecherea m5tcii numai cu un trintor, nu
asigurii numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouiile spre
Eecundarea lor. Apoi, o astfel de aglomerare de trintori din colonii diferilte
si cu multi pretendenti veniti de departe, contribuie la o hibridare natu-
ralii cu o rnai bogatii combinatie a caracterelor ereditare. Miitcile care
se imperecheazs in timpul acestui zbor cu 10-12 trintori, unul dupB
altul, asigurii ace1 fenomen de heterospermie care este foarte apreciat
azi in biologie. Mgtcile astfel imperecheate, asigur5 urmasilor o vitalitate
deosebitii, fapt care a Zngdduit speciei sG se menf;inG milioane de ani, Zn
t i m p ce m i i de alte specii a u dispdrut.
Dar cum se indeplineste actul propriu-zis de imperechere ?
Cu patru decenii in urmii am scris intr-o lucrare similar5 despre
acest zbor de i~nperechere cB are loc la iniiltimi, dar cii imperecherea
se fticea numai cu un singur trintor care era cel mai dibaci in zbor,
dintre toti, cel care avea calititi deosebite ~i care se imperechea cu
ma'cca stind in pozitie de montii, depunind in spermatecii spermatozoizii
necesari fecundatiei ouQor.
Cind am scris acestea se stia cii zborul de imperechere este ca un
virtej, in forma cozii unei comete ~i numai un singur trintor dintre
urmtiritori infaptuieste a c h l in sine. Observatiile ~cereet2torilordin ultimii
ani au dovedit cii imperecherile se succed in acela~izbor cu 10-12
trietori, care fecundeazi matca pe rind.
Filmarea actului imperecherii a ariitat precis modul cum se pe-
trece : trintorul se prinde solid pe spatele miitcii, fixind-o cu picioarele
sale, iar aripile lui intinse si largi ca niste planoare, inggduie perechii
citeva secunde de zbor inlintulit. Atunci, capul aparatului mascul fe-
scunldator - endofalus - se lipe~teou oornilele sale dc vulva mztcii. In
acea clip5 camera a ~ u l u iate dewhisti, iar masloulul incovoindu-se spre
virful abd~rnenduimtitcii executti 0 rzsucire. In nborul de rotatie -
ca un avion ce execut5 un ilvping - are loc acea comotie in care trin-
torul Eqi piexde vi'ata. Totuil sc petrece in citleva seeuncle, c5ci valmla
vaginalti se dieschide de la primul contact, pentru a permite ca n w a i
sperma cu sprmaitozoizi, f5rti mucus, s5 imainteze ispre widiuldul larg,
i ~ r n t r ua primi intreagia cantitate de spermatozdizi ejamlav.
Aotul se repeti cu o repeziciune uimitoare. Cind matca simte c5
are oviductele pline, retine o parte din mucusul copulatiei. Acesta, in
contact cu aerul se i n t i r e ~ t e ,formind un dop ce inchide indp3toarea
camerti a acului, cit si canalul lateral a1 oviductului. Dopul, de culoare
albti, este sernnul imperecherii, semn cu care matca se inalpoiazz la stupul
stiu $i care -lie retinut de v i d i l abdomsnului prin pl5culele chitimase
ale bulbuilui endlofalusului, si riimine in vwtibulul vaginal a1 mitcii.
Restul organului clotpvlator a1 trintomlui r b i n e legat de eparakul
genital a1 masculului mort.
Cantitatea de sperm5 la o imperechere este - dup5 0. Mackensen
- de 1,5-1,75 mm3, iar num5rul spermatozoizilor intr-un mms este de
aproape 8 milioane. Prin imperecherea repetat5 cu cei 10-12 trintori
se mumuleaz5 o cantitate e n o m 3 d e spematomizi, care intr3 padheke,
pachete in vezica spermatic5 Pn ordinea imperecherilor. EX se aliniazg
acolo cu cozile asezate paralel ~i cu capetele in sus spre pilnia de iesire
a vezicei spermatice. Aranjarea lor se infgptuie~tein 18-24 de ore.
Prisosul celor ce nu incap in spermatec5 sint eliminati prin contract.5ri
vaginale. Cei r h a s i stau intr-o stare de seminarcoz6 datorit.5 bioxid~lui
de carbon, pe care ei fns5~iil emirt.
Din acea clip5 matca este mama procreatoare a unui imens numiir
de ovule, cu cei 32 de croinozo~niinlitiali - care, dulp.5 cum $titi - cu
putin Pnainte de maturizare, suferii ace1 proces de divizare reductionalli,
riiminind haploizi, numai cu jumtitate din num5rul lor - deci cu 16 cro-
mozomi, Acestora li se adaugii bagajul altor 16 cromozomi culprinsi in
nucleul spermatozoidului eliberat din vezica spermatic%, iar prin unirea
acestuia cu nucleul ovulului, apare o nou5 celul3, cu un total de 32
cromozomi - deci un ou diploid, din care se va n a ~ t ealbina lucrgtoare.
Cind spermatozoizii nu p5trund i~n ou si acesta trece inai departe
nefecundat - deci ou haploid, el r5mine numai cu cei 16 cromozomi
r d u g i prin diviziunea reductional5 ; din 'acesta apare nn trinjtor.
Iatii cum se indeplineste fecundarea tinerei m5tci a coloniei. De
acum inainte pin5 isi va termina lunga sa viat5, poartti in ea ambele
elemente de reprductie si ~ d e generare, adilc3 gametii masculi ai
trintorilor lecundatori, depozitali in vezica spermatic& precum si ga-
metii femelei, adica ovulele produse de ovarul matcii, care sufer5 acea
divizare reductional5 despre care am vorbit ~ n a isus, acesltea eleduin-
du-se in ovarul matcii, putind s5 depunii ouii haploide sau diploide,
din care vor rezulta .trintori si respeativ albine lucriitoare.
- Dar cum se comport5 matca fecundat5 ~i albinele in stup,
dup5 ce aceasta pii~egtepragul locuintei coloniei ? - mii intreb: unul
din apicultorii incepstori.
- Matca PmperecheatB eske asteprtat: pe scindura de zbor si
primitii de albinele ce au emis pin5 atunci eIluvii cu eteruri volatile
de orienitare ~i care acum isi arats b u c u ~ i aprin vizibile manifestsri,
constind din tremuriituri ale corpului ~i agiltarea aripilor ; la sosirea
ei matca face cu abdomenul migcgri de sfortare cu rtotul aparte, ceea
ce-i ajut5 ca sperma din oviductele laterale s5 fie impinsii spre vezica
spermatic&
Albinele din stup formeazi in jurul ei o suit5 de 8-12 albine
care se schimb5 de indat5 ce ea trece de pe un fagure de cuib, pe
altul vecin. Ele o curiitg de restul semnului de imperechere, o hrgnesc,
dindu-i o deosebit5 atentie ; la trecerea sa prinitre albine, acestea ii
fac cale liberii, ca nigte soldati in Pront.
Inceputul ouatului mstcii survine obisnuit illrtre 5-10 zile dup5
Pecundare. Martcile din coloniile mici ouii cu oarecare intirziere fat5
de cele din coloniile puternice. Dup5 observatiile cercetiitorilor, m5t-
cile de culoare neagr5 incep ouatul ceva mai tirziu. De aceea unii
crcscatori de m5tci preferii s5 selectioneze m8tci deschise la culoare,
pe ling5 ceilalti inidici de selectie, despre care vom vofibi la cap. C T ~ S -
terea miitcilor. Deci sexul coloniei o reprezint5 aceast: dualitate for-
mat5 din femela fecundatii si masculul fecundator.

Cuibul ~i mediul s5u ambiant


F.,
~ Ca orice femelii fecundatii, colonia trebuie sB aib5 un organ de
crestere ~i dezvoltbare a progeniturii in care se preg5tegte nu numai
-
., . ,.

regenerarea permanents a albinelor-molecule care se nasc, tr5iesc si


. , mor, inlocuind pe cele uzate si care pier, dar si fdtul; astfel cuibul
este organul de forrnare a fiitului ce-1 genereaz5 iar roiul este noul-
niiscut pe care 1-ati viizut, 1-ati recoltat $i 1-ati cazat intr-un stup sis-
* ' tematic, la inceputul studiului nostru.
. . ,
htr-adevgr, in cuib, acolo unde matca depune ouiile, vor cregte
.. .
-.!:
zeci de mii de lame si nirnfe pin5 ce ajung in starea de imago, dme ma-
* . .- turitate, datorit5 atit mediului cald gi umed pe care diferite grupe so-
* ... ciale de albine il mentin, cit gi hranei pe care alt grup social o vor da
.
.,
:_I
/
puietului.
.,. ,
Colonia-mam3 gestind in cuib din prim3var5 ~i pin5 ~toamna,d5
n a ~ t e r eunui surplus de populatie, care constituie roiul si uneori roii,
la fel ca puii ntiscufi din uterul unei mamifere femel2i.
Acest sex a1 coloniei care este reprezentat aoolo de m'atc3, are o
putere prolific5 ulimikare ; in cuib pot apare in perioadele de virf
pin3 la 2 000 de ou5 in 24 de ore. Un factor de seam5 care contribuie
la aceast5 realizare este hrana. 0 matc5 alimentat3 insuficient depune
putine ou5 in cuib si de multe ori din ele se nasc larve neviabile. De
asemenea virsta ~ 3 t c i iare un rol important. 0 matc5 b5trin5 si obo-
sit5 depune un num3r mai mare de ou3 cu defecte.
Natura a dat m5tcii aceas6 putere de creatie f5r3 s3 se uzeze
organele sale reproducritoare. In aceslt scop intre itergitele abdomenului
pe care ea il introduce de mii de ori pe zi in alveolele fagurelui de
cuib, se afl5 acele m5ci glande, despre care v-am vorbit c5 produc o
substant5 uleioasri care inlesne~te misc3rile abdominale f3r3 efort.
Cercet5torii au stabilit c5, in medie, pentru depunerea unui ou, matca
are nevoie de 43 secunde. Consumul hranei pe care albinele inso\itoare
i-o servesc necesirt3 alte 26,5 secunde ; apoi matca st3 in repaos 2,28
secunde ; pentru examinarea alveolei din cuib in, care urrneaz5 s5
depun3 oul Ti sfnt necesare 2,4 secunde, jar media de ou5 depuse in-
tr-un an este de 200 000. Pentru acest imens efort organic, matca pri-
meste intr-un an 60 g hranri glandular5 de la albinele Insotitoare -
15ptisorul - transformat apoi in ouG ~i in plus de aceasta primegte
zilnic cite 14 g pentru propria sa intretinerc. Tinind seam5 c5 din
cele 200 000 ouii se nasc tot atitea larve care timp de Sase zile cit du-
reaz3 hr5nirea lor sint alimentate astfel, incit fiecare larv5 cinittireste
150 mg la sfirsikl demolt5rii sale, inseam& cli pe an se consum6 3 k g
substantii vie derivind d i n orgnnismul miitcii. Aceast.5 m u l a t i e
consum5 40 kg de hran5 oferit3 de albinele doici care penttru colonie
reprezintri sinul plin cu lapte a1 unei mame. De aceea cerce(t#torul
Wiepel calculeaz5 c5 o colonie normalii are nevoie de 40 kg polen, 40 kg
miere ~i 20 1 apfi ink-un an.
- Dar cum procedeaz5 maitca in aceast3 oper5 dc creatie Pncit
cuibul s3 r5min5 o :perfect: unita-te, uu depuneri esalonate de ou$, f5r2
s5 se creeze opriri sau dep5siri ? m5 irutxb3 un t'ln3r apiculbr.
- Nimic in desfgqurarea activitstii aceatui complex care este
colonia, nu se face la intimplare sau anarhic, pentru c5 tdtul este sta-
bilit : proportii, timp, ritm, forme d c . intr-o colonie bine organizatg.
La citeva zile dup# Inapoierea sa din zborul de fmperechere
maitca depune in cuib citeva ouii nefecundate, pin5 i se regleaz5 dis-
pozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spermalticil.
Ordinea pe care matca o respect5 apoi in activitatea sa de pro-
creatie, indrumat5 de albinele inconjuri+itoare, unniire~te pzstrarea
unei perfecte unittiti a cuibului cu puiet, r e a l i M prirdtr-un chjbzuit
consum de hran3 glandular$, intr-o m5sur5 mai mare sau mai micti si
o anumit5 form5 a cuibului. Matca fncepe s5 depunii ou3 mergind
spiralat, incepind din mijlocul fagurelui central si unnind forrna unei
elipse, 15rgite din ce in ce mai mult, pin5 aproape de marginea spete-
zelor laterale ale ramei ; apoi ea trece pe cea de-a doua fa@ a fagu-
relui, central, ocupind-o cu ou8. Marginea acestui cerc corespunde
e x a a celui de pe prima fati. In felul acesta puietul de pe ambele
fete ale fagurelu~i,isi tine reciproc crildura necesarii. Cind matca trece
pe fagurcle vecin din dreapta sau din stlnga celui din mijloc, ocupat
deja cu ou5, elipsa cu oug va fi ceva rnai redus5 ca diarnetru fats de
cele dc pe fagurele precedent. Odatii ce acest a1 doilea fagure este
ocupat in intregirne cu ouii, matca trece pe fagurele vecin - sii zicem
- din stings celui central, ocupindu-1 cu ouii asemgnator fagurelui
din dreapta.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitii form5 usor
de verificat, d5 m5tcii - ajutatii de albinele din suirta ei - posibili-
tatea unui control pentru a nu rtimine alveole goale. In acela~itimp
u~ureaz3 rnunca albinelor doici, care elaboreazs secretii glandulare
uniforme pentru o serie de larve de aceea~ivirstii.
Procedind astfel, cuibul ia o form5 unitarii ~i sfericii in ansam-
blul stiu. Este forma pe care albinele au g5sit-o c5 este cea care piis-
treaz3 ciildur5 constantg cu un consum de hranii rnai redus.
Cuibul cu fagurii cu ou5 $i lame tinere este a q e r i t -cu grij5 de
clocitoare, albine tinere care il pmkjeazj. pentru a piistra acolo o tem-
peratur5 invariabilii de 35-35,2"C. Acest grup social este alciituit din
albinele care dup8 ce au eclozionet, pGrSsind alveolele natale, s-au
alimentat din b e l ~ u g cu polm pentru refatcerea corpului gras con-
sumat in t i m p l stadiului nimfal ; ele au sarcina de a clmi ouiile ,si a
mentine ctilduna larvelor nkcute din ouiile ajunse la maturitate embrio-
narL1.B. Alirnentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere dega-
jeazi o ciildurii corespunziitoare. Dupii d t e v a zile de indeplinire a aces-
I

tei sarcini, alte albine aibia eclozionate, vin sii le ia locul, iar ele trec le
servicivl de doici a+a cum vom vorfbi putin rnai departe.
Obi~nuit,sfera cuibului este orinduit5 acolo unde schimbul de aer
se face rnai activ, deci Pn dreptul urdinisului, dat fiind c5 puietul con-
sum5 o mare cantitate de oxigen.
Forma aproximativg sfericli a cuibului trebuie lZsat5 intact5. Schim-
bgrile fiicute adeseori de stupar oblig5 albinele din alte sectoare de acti-
vitate sii vin3 ling5 cuibul ,,spartc' pentru plistrarea echilibrului biologic
si a c5ldurii necesare. In aceast5 situatie matca este silit5 s5-si modifice
schema de depunere a ouQor, ceea ce reduce partial din activitatea ei
care trebuie s5 fie neintrerupt3. Stuparul care sparge cuibul introducind
in sfera lui faguri goi cu scopul miiririi si extinderii cuibului, va avea
rezultate nepliicute, rnai ales cind apare o perioad5 cu timp rece. Un
regim termic zdruncinat s e reface dup5 multe ore si chiar zile. Pentru
extinderea cuibului, fargunii s e a-8 btdeauna in dreapta ~i stinga celor
marginali sferei cuibului, intre acegtia si cei cu plisturZ care marcheazii
marginea cuibului.
Puterea de procreatie a m8tcilor este legat5 mai ales de virsta lor ;
mlitcile tinere de un an depun in cuib, in primiivar5, cu 37,70/0rnai multe
oug fat5 de mgtcile de doi ani.
In afar5 de acestea, m5tcile tinere pbtreaz5 o stnict5 regulS in
forma unitarg ~i fiir5 goluri a cuibului, pe cind cele de trei ani. deseori.
depun ou5le rnai putin regulat in elipse @ adeseori cu goluri.
In ce priveste preferintele albinelor si a m5tcii de a create puiet
in anumiti faguri, s-a constatat c5 in varg fagurii de cuhare deschis5
sint liisati de albine la dispozitia m5tcii pentru ouat, iar in toamn5 qi
prim5varg devreme sint folositi fagurii de culoare fnchisii pentru ouat.
Fagurii de culoare mai inchis5 sint de asemenea preferati si pentru de-
p n e r e a de miere care fiind hipmcopic5, amlo se matureaz5 mai bine,
datoritii c5mg~utelor nimfale pe care le contin si care sint lipite de
perevi alveolelor. Fagurii de culoare deschis5 au 'putine inveli~urinimfale,
deoarece in a c e ~ t i aalbinele au crescut numai citeva generavi de puiet.
Aldivitatea m5;tcii in cuibul ei pare & fie d e t u l d e obosi-toare. CercetAborii
au socotit c5 in doi ani ea parcurge, En cuib, aproape 250 m, trecind
numai de la un fagure la altul.
Matca ou5 in alveole perfect curstate de grupul albinelor cur5titoare
despre care v-am vorbit. Aceste albine cur5t5 ~i spoiesc interiorul fiecgrei
alveole cu secretiile glandelor salivare in amesctec cu propolis dizolvat.
Aceast8 combinatie contine antibiotice care inlii'tur5 aparitia microbilor
periculosi pentru viitoarele larve ce urmeaz5 s5 creasc5 in alveolele
cuibului. DatoritA acestei lucrsri preliminare obligatorie indeplinitj de
gruipul sooial a1 allbinelor curiititoare, multi cercetiitori au ajuns la con-
cluzia cB nu m a k a dispune de ordinea depunerii cruiilor, ci grupul acetor
albine. Dac5 ele intihesc in caiea lor alveole in care au murit lame
sau nimfe de unele boli molipsitoare, le lass anume necurstate, trec
mai departe, iar matca le ocoleste si nu depune ou5 in ele. Cur5tirea si
dezinf&area acestor alveole, r5mase deocamdatg n e m v a t e , va fi efw-
tuat8 mai tirziu pentru seria urm5toare de ouii, pe care matca le va
depune de data aceasta in tot fagurele.
Inainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecing celei fn care
deja a depus un ou, matca verificii dac5 aceasta e curat5.
Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picicrarele poste-
rioare de marginea alveolei respective, i ~ inconvoaie
i putin abdomenul,
introducindu-1 in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil
las5 oul pe fundul alveolei, aranjfndu-1 cu virful acului intr-o pozitie
uaor PnclinatA fat5 de fundul prizmatic a1 celulei unde se va dezvolta
viitoarea larvii. Avind la capiitul bombat o secretie cleioass, oul se
lipeste de fundul alveolei. Matca f ~ retragei apoi abdomenul din alveolfi,
se intoarce putin in jurul ei, isi introduce capul in alveola vecin8, pentru
a controla dac5 este curatg sau dac8 nu a depus mai inainte un ou in
ea. fn felul acesta ea isi continu5 activitatea sa procreatoare, f i r 5 oprire.
zi ~i noapte, in perioada de virf a d e z v o l ~ r i icuibului coloniei.
- Dar cine, ~i ce d e k r n i n 5 ca un ou s5 fie iecundat sau n u ?
intreabj unul dintre tinerii apicultori.
- Dupg noile observatii ale cercet5itorilor, cind matca inspecteazs
alveola respectivg din fagurele cuibului gi constat5 starea ei de curatenie
pentru a depune ou2, ea determing gi sexul viitoarei larve ce se naste
acolo, in raport cu m8rimea alveolei ce vine la rind.
V-am spus in treacBct cii albinele lucrgtoare se nasc din ou5 fecun-
date de spermatozoizi, iar triiltorii din ou5 nefecundate.
Ce element intervine oare in aceast5 determinare a sexului, s-au
fntrebat mereu cercet2torii, care au emis diferite teorii controversate,
asupra cgrora nu mai este locul s5 mai insistAm. Abia cu citiva ani in
unnii, in 1969, cu prilejul Congresului International de Apicultur5 a1
APIMONDIA de la Miinchen, cercetiitorul N. Koeniger (R.F.G.), urm5rind
de aproape mmpartarea mitcii in timpul ouatului, a constatat cii atunci
cind ea face controlul alveolei ce urmeazii la rind, o miisoar5 cu picioa-
rele anterioare ~i cu antenele ei. Dac5 alveola este dintre cele mici pentru
albine, matca depune un ou fecundat din care se va n q t e o albin5 lucrg-
toare ; in caz con~trar,dac5 alveola e larg5, depune pe fundul ei u n ou
nefecundat dlin care se va naste un trintor. De mullte ori, si in anumdte
sezoane - pri1n5vara si toamna, dac5 in calea ei apar ~i alveole largi
dc trintori, le ocole~te,nu le insgminteazii, c5ci in acea perioada colonia
nu are nevoie de trintori.
PenLru a stabili definitiv areast5 comportare a mgtcii, cercet2torul i-a
aplicat la pic~oarele anterioare niste bandaje, p u n i n d u i la dispoaitie
trei faguri numai cu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioa-
rele antcrioare dgdeau m5tcii impresia c5 acolo sint alveole mici, inguste,
matca a d e p ~ sin ele numui ouii fecundate din care, d u p i 21 de zile
s-au n,iscut albine lucr5toare ~i nu trintori. Ridicind apoi bandajele de
la picioare si lrisind matca liberii pe a c e i a ~ ifaguri cu alveole mari, din
ou5lc depusc dupii 24 de zile s-au n5scut trintori. Astfel s-a dovedit cii
matca este cea care determinii fecundurea sau nu a ou6lor depuse in
cuib, orientindu-se dupii m6rimea alveolelor fagurilor cuibului, controlate
in prcalabil. C'a urmare a acestei constat5ri valabile, s-a explicat tendinla
m5tcilor de a depune cit mai mul~teou5 fecundate. Se b5nuieste cii in
aceaslri tendinl:~ ar juca un rol un spasm venerian in momentul cind eli-
bereaz5 spermatozoizii din vezica spermatic5 asupra oului pe care-1 fe-
cundeaz5. In sprijinul acestei teorii vine ~i constatarea c5, in mod obis-
nuit, matca, atunci cind intilneste citeva alveole mari de trintor intr-un
fagure normal avind alveole de lucrgtoare, le ocole~te.Ea depune ou5
nefecundate numai acolo unde alveolele sint cl5dite in grupe mai mari
c5rora chiar +i albinele cur5titoare le dau o ingrijire special5 si pe care
matca l e ocup5 cu ou5 nelccundate din cele de trintor.
Mfitcile prea bztrine si epuizate, care o b i ~ n u i tsint schimbate curind
de albinele coloniei, depun ou5 nefecundate in celule mici de lucr5toare.
Ele sint denumite ,,mGtci trintorite".
Sint cazuri cind o matcii sositj cu isemnu1 imperecherii nu depune
oug ~i chiar piere din colonie dupii oarecare timp. Cauaa este determinatii
de retinerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop
prea mare ~i care nu a putut li inljturat l a sosire prin masajul obliga-
toriu ce +i 1-a fiicut atit ea, cit si albinele ce o inconjoar5.
Printre acestea pot fi ~i m5tci tinere care, suferind in iarn5 o pe-
rioadii d e frig intens - cum a r f i ctiderea matcii din ghemiul d e iernare,
pe fundul stupului unde este g5sit5 ~i reanimat5 - incep in prim5var5
s5 depun5 ou5 nefecundate, datorit5 faptului c5 spermatozoizii aflati
in vezica spermatic5 sint sensibili la frig. Aceeasi situatie se i v e ~ t e~i in
cazul cind, din anumite motive, o mate5 nu a putut s i ias5 in zbor de
imperechere timp de trei s5pt5mini, din cauza vremii potrivnice cu vint,
ploi si temperaturi scrizute. Aceasta va depune numai ou5 haploide,
din care se vor naste numai trintori. Dac2 stuparul observ3 din timp
o asemenea situatie ~i d5 coloniei o matc5 fecundat5, colonia va fi salvat3.
In caz contrar, apar dulp5 cum v-am spus albinele ouZtoare. Activitatea
lor se micsoareaz5 zilnic, pin5 la completa disparitie. Obisnuit, apicul-
torii introduc botci aproape de eclozionare si situatia se redresea25 in
mlonie. AceastB manifestare este str5veche de pe vreunea cind albinele
erau singuratice si deipluneau ou5 asa cum voiau. Sint si azi anurnite locuri
pe globul terestru - cum sint de pild5 albinele din Transvaal, la care,
in cazuri similare, din ouii nefecundate d e p s e de o matcii trentoritii sau
din ouii d e p s e de albine Zucriitoare se nasc, la nevoie, miitd b u m .
Cerceti3torul 0. Mackensen (S.U.A.) a obtinut din 710 larve rezultate
din ou5le depuse de o matc5 trintorit5, numai sase larve care s-au dez-
voltat si au ajuns m5tci normale - deci 0,850/0.
In genetic2 acest tip de partenogenez5 se denume~te: ,,telitolcie"
adic5 din ou nefecundat apare o fernel%. Acestea sint exceptii de la
regula general5 care a stabilit cii pentru colonie mdtca reprezintii ovarul,
iar cuibul este mediul de dezvoltare in care se cresc sute de generatii de
puiet de-a lungul anilor. Cind matca imb5trineyte ~i e pe cale de epuizare,
colonia isi pregzteste si creste in h t c i o serie de mgtci, din care isi
va alege pe aceea pe care o consider5 corespunzgtoare rolului s5u de a
duce rnai departe destinul coloniei.
- Dar care sent condifiile m d l u l u i ambtant a1 cuibului ? - ins
treb5 u n apimltor i n c w t m .
- Ele sint legi de conduit5 a colonie, f3rg de care colonia nu poate
progresa, c5ci s-a observat cg la primele zile dup5 ce ou5le au fost
depuse in fagurii cuibului, c5ldura si umiditatea acestuia se regleazj
armonios, chiar dac5 afarii temperatura este sc8zut5 si uscatg. Cerce-
t5torul 0. van Laere a f5cut experiente foarte precise si arnznuntite,
ajungind la concluzia c5 adivitatea de crestere a puietului inceteaz9 la
temperatura de 12,8OC. Aceasta duce la presupunerea c9 dezvoltarea
puietului este intr-o anumit5 miisurii independentii de temperatura exte-
rioarii. In reglarea termicc5 un rol esential il au doi f a h r i : pukrea
numeric5 a coloniei qi izolarea stupului. AcesM factori. pluls temperatura
exterioar5, formeaz5 un ansamblu Pn legatur5 cu initensitatea cresterii
de puiet. De asemenea, o important9 mare are ~i umiditatea aerului din
stup, pe care albinele o regleaz2.
-
,,Albinele dup5 von Frisch - au abins cea mai perfect3 regulari-
zare termic5. In stup, domneste zi ~i noapte temperatura de 35OC, men-
tinut5 constant ca si propria noastr5 temperaturri corporal5 d e 37°C".
Mai multi cercetstori au f5cut o serie de Pncercgri, supunind puietul
in evolutie la diverse temperaturi s i s-a stabilit c5 temperatura are,
o influent5 covirsitoare mai ales asupra organelor care au in alc5tuirea
lor chitins, cum sint : lsrgimea si lungimea tergitelor si sternitelor abdo-
minale, l5timea aripilor. La puietul in evolutie, o temperatur5 sc5zutA
in cuib sub normal - cum ar fi 30°C - reduce lungimea trompei mai
ales la rasele sudice, cum este albina italianti. In schimb, la 35°C s-a
Inregistrat m5rirea indicelui cubital Si dorsal.
C5p5cirea alveolelor a durat 12 zile la temperatura normal5 de
35OC, iar la cea d e 30°C a durat 14-15 zile. Aceste consrtatiiri trebuie
65 atrag5 atentia stuparilor care f5r3 motive temeinice deschid stupii
oricind, exarnineaz5 mult timp fagurii s c o ~ idin stup etc. Puietul suferB
mult in aceste ocazii.
- Dar cum procedeazs albinele la echilibrarea acestui mediu
-
~ m b i a n ta1 cuibului intreab5 un apiculitor incep5tor.
- Albinele emit c5ldur5 din propriile lor corpuri, consumind
mierea din fagurii stupului. Este de fapt c5ldur5 solafi care s-a adunat
tn potirile florilor prin procesul de fotosintez5, de asimilave clorofiliani.
Secretind nectar, florile a~teaptiialbinele .pentru a le lnlesni fecundarea
prin polenizare. Nectarul transformat de albine in miere este combus-
tibilul cel ma'i desgviqit. Chimi~tiii-au dat denumirea de hidrati de
carbon - adicg zahamlri, cu un continut bogat de glucozii, care intrind
in contact cu aerul inspirat de organism cu ajutorul aparatului respirator,
sint s u p u ~ iunor arderi organice. ,,Energeticienii - s p n e Chauvin
admit c5 eonsumul de oxigcn corespunde foarte exact caldurii produse
-
de un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine studiate
din punct de vedere a1 metabolismului. Albinele ins5 prezint5 uneori
anomaliii care nu se observ5 la animalele superioare : in primul rind
ele rezisti foarte bine gi indelung la coditiile respiratolrii nmbignuite.
De exemplu, gazul inert care este azotul pur si care intr5 In aerul de
respirat intr-o proportie normal5 de patru p5rti la una de oxigen, nu
le ucide, ci doar determinii degajarea uneri cslduri apreciabile, chiar dacZi
nu se consumii de loc oxigen. Deci, albinele pot produce c5ldur5 f5rB
oxigenul de la exterior. Agitatia muscular5 toracic5 intervine cu succes
cind este nevoie. In schimb, cind este vorba de o activitate in afara stu-
pului, legea ardenii care produce cilduri, rimine valabil5".
- Dar ce este aceast5 ardere? intreab: un apicultor fncepittor.
- Arderea este un proces chimic ee intervine intre combustibil
care in cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarZ
cu ajutorul aparatului respirator, cu degajare de c5ldur5. Hrana pre-
lucrat5 de aparatul digestiv - asa cum il cunoaqtef$ fiind descris la
anatomia albinei - gi pe care ciclul hemolimfal o distribuie intregului
organism, nu poate fi folosit5 decit dac5 este descompus5 de oxigen.
Chilmi~tiidenumesc aceasti descompunere, oxidare, aceasta fiind o ardere
inceat5. Oxigenul transform5 mierea ingerati in corpul albinelor in car-
bon ~i ap5. In felul acesta energia solar5 continut5 in miere, devine
liber5, si astfel ia n a ~ t e r ec5Fdura $i mergia. Prwesul acesta este ase-
m5n5tor cu ceea ce se petrece intr-o sob5 unde combustibilul nu p a t e
arde f5r5 oxigen, cind i se fnchide portita de acces a aerului. Bioxidul
de carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decit fumul
scos pe c o ~ u sobei.
l
,,Dat fiind c5 corpul albinei prezint5 o mare suprafat5 cornparats
cu capacitatea sa interioar:, ea pierde cu mult mai mult5 c5ldur5 prin
radiere, fat5 de un animal mare. De meea albina are nevoie de o mai
mare cantitate de cZldur5 decit multe alte insecte. 'In acest scop albina
recurge la mijloace de incglzire eficace, si de aceea are nevoie de o can-
titate de oxigen mvlt rnai mare decit necesarul omuluil' (Leuemberger).
De asemenea, felul cum este organizat corpul albinei, m i ales
pentru circulatia aerului, pledeaz5 pentru o c5ldurZ rnai mare. Hemo-
limfa - dup5 cum ?titi - are numai substante nutritive, ea nu p o a t ~
fixa oxigenul ca singele mamiferelor, fenomen explicat la anatomia
albinelor, la aparatul circulator.
C5ldura produs5 de oxidarea glucidelor este prin ea ins5si o form5
de energfe solar5, rnai ales cind provine d e la o surs5 comun5 de
schilnb reciproc ; albina singuratic5 - ass cum am rnai spus - moare
curind paralizats semitotal sub actiunea frigului cind temperatura e!
coboar5 la 12,5OC (Krog q.a.). Este cunoscut c5 puterea caloric5 a unui
combustibil este cantitatea de c5ldur5 - deci num5rul de calorii
degajate prin combu~stiunea complet5 - care cere o cantitate de aer
determinatg. De fapt, totul este un lucru mecanic ; cu cit acest lucru cere
eforturi m a mari, cu atit cantitatea de energie consumatg este mlai mare.
In cazul coloniei si mibului ei, - stivrt fiind c5 fiecare allbin2 din comu-
nitlate are o rezerv5 de miere Zn gu@, - organ considerat c5 repl-ezint.5
stomacul coloniei - mierea fonneaz5 cornbustibilul indispensahil nayterii
cBldurii. Acolo se afilSi prezent ~i oxigenul din sacii aerieni, din traheele
~i traheolele aparatului respirator, produlcind o alidere care d5 cZldur5
~i mivare, deci enengie.
Ceea ce este rnai uimitor privind desfggurarea procesului de pro-
ducere a caldurii animale, este c5, in afarg de energia termic5 a alicmen-
telor ingerate, apare energia electric5 necesar5 activit5tii celulare din
m u ~ c h isi sistemul nervos. Enegia caloric5, energia electric5 si alte pro-
duse ale metabolismului dau energia mecanic5 albinelor care zboar5,
circul5 in stup sau in afara lui in c5utarea hranei si pentru indeplinirea
altor sarcini pe care le rnai au.
Caldura din interiorul corpului lor este variat2 cind in faguni
cuibului nu este puiet. Chiar si atunti cind albinele stau strinse in
ghernul de iernare, c5ldura variaz5 d e la 14' la 28'C chiar di~Si
afar5 tenrnamtrul inregistreaz5 -7OC. CerceEiborii au stabilit c5 albi-
nele - intre anumirte limite - furnizeaz5 cu atit rnai mutt5 ctildur5
cu cit frigul este mai mare, ceea ce le face s5 se comporte in mod invers
fat5 de alte animale poykiloterme adic5 din cele a c5ror temperjalturii '
variaz5 dup5 mediul in care ele se afl: - asa cum sint reptilele si
pgtii. Dar - asa cum v-am rnai spus - albinele sint poykiloterme nu-
rnai in timpul noptii, iar in cursul zilei, homeoterme - adicFi cu tempe-
ratura constant5. Consumul de miere coboar5 cind Qemperatura se urca
~i cu atit rnai mult cind albinele stau in grup rnai numeros pornind
de la 20°C.
De indat5 Pnsg ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatura
r5mine aproape constanti intre 34 si 35,2OC, indiferent de cea d i n afara
stupului. Ea se mentine astfel datorit5 acelui grup de albine tinere ce
stau deasupra fagurilor si ajut3 la cloeirea ou5lor. Aceastil cilldura de
cel mult 35,2OC ajut5 ca puietul din cuib s5 ias5 exact la 21 zile la
lucrgtoare, la 24 zile la trintori ~i la 16 zile la m5tci. CerceltAtorii au
observat cii atunci cind din anumite imprejurgri cuibul are o cglduri4
nurnai de 30°C, metamorfoza puietului de lucr5toare se face in 25 zile
in loc de 21 ; cind temperatura este mai mica, in jurul a 20°C, albinele
se nasc f5r5 aripi. Dar nu este bine nici s5 fie depisit.5 peste normal,
c5ci la 37OC metamorloza este intr-adevgr scurtatii la 19-20 zile in loc
de 21. iar albinele se nasc cu aripi neintregite.
Deci echilibrarea cgldurii in cuibul coloniei, se indepline~te dato-
rit3 unui proces de metabolism, legat de alte trei conditii principale :
a) stupul s5 fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib ; b)
colonia s5 aib5 o populatie suficient de numeroas5 pentru a pultea creea
s i mentine temperatura la 35-35,2"C ; c) in faguri sG fie rezerve de
hranri care s5 dea siguranta c2 puietul nu va suferi de lipsa ei.
Legat de problema cuibului si mediul sgu de dezvoltare vri veti
agtepta desigur cc? aci o s2 limurim intregul proces de creatie ce ar
urma sii se incheie prin aparitia acestui f6t ce se urzeste in cuib si
care este roiul cu intregul sgu proces de formare. Nu vom proceda
astfel pcntru c5 deocamdats studiem viata roiului s e c u n d n ~ deucnit
ncutn colonie deplinii, o datii cu fecundarea lnatcii ~i depunerea ouc?lor
in cuilbul ei.
SISTEMUL RESPIRATOR AL COLONIEI

Grupul ventilatoarelor
- -
Preschimbarea aerului in cuib este foarte necesars, rr~aiales cind
matca incepe din vreme s5 depun5 ceva ou5 in fagurii centrali. Degi
albinele pot tr5i intr-un mediu cu o insemnatii cantitate de bioxid de
carbon, el trebuie t o t u ~ ieli.minat cind s-a acumul'at peste d s u r 5 ~i
inlocuit cu oxigen.
I d 5 cum apare aici, sistemul respirator a2 coloniei, reprezentat
prin ace1 important grup social z1 albinelor ventilatoare.
Ele nu sint htdeauna acelasi nici ca nurngr, nici ca artributii.
Sint situatii in colonie, mai cu seam5 in cuibul cu puiet ciipgcit sau
nu, cind procesele vitale degajii o imporbant5 proportie de c5ldur5,
astfel incit insiisi albinele c,:operitoare, avind functia de a tine de cald , .
puietului, sfnt silite s5 se resfire pe suprafala elipselor qi d - ~ iagitte
aripile pentru rgcorirea atmosferei interioare.
Gmpul social a1 albinelor ventilatoare, ce reprezints sisternu1
respirator a1 coloniei, determinii o circulatie mai mult sau mai putin I T

activii a aerului prin inboducerea aerului proaspst din afar%, inciircart ..


* .
cu oxigen ~i eliiminarea din stup a celui viciat, inc5rcat cu bioxid de
carbon. 111 stup - dup5 Herzel $.a. - sint adev5rate ,,b?iltoace de aer \

C
strkat, continind peste 3% bioxid de carbon. Procentul de ox.igen poate,
de asemenea, s5 se sSrSiceasc5 mult si repede, cind - in acelasi itimp :1 I
- numai la citeva zeci de centimetri ca distant;, compoziva atmosfeii
.
din stup s5 fie mult apropiat; fat5 de aerul din afar8'l. -1

~ l b i n e l epar s5 nu f i e ingrijorate de aceste situatii, intrucit fagurii .. .


.: .' '

,.. .
d e ~ isint destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, ~i se I. ;: - ,

creeaz5 uvor o acumulare de gaz carbonic, acesta este insS repede .. 1:


8 :

imprsstiat si eliminat prin u r d i n i ~cu ajutorul ventilatiei - *..


Desigur c5 atunci cind schimbul de aer nu se face in mod normal,
iar temperatura urc5 in interior, colonia va suferi, c2ci stigmele respi-
ratorii si traheolele conduc%toare, se umplu cu ap8 condensat4 din
vaporii stupului, ceea ce duce la asfixierea coloniei. Asemenea accidente
se petrec dacii stupii au fost uitati inchisi si ventilatia nu se poate
realiza eficient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- asa cum vom ar5ta la apicultura pastoral5 - n-au mijloace sufi-
ciente de ventilatie ~i aerisire.
I
. .
, ..
,. . ...-,. . '

I
.
' '

,.<.,

. .,*.
i r . l
Necesarul de oxigen a1 unei colonii este foarte mare, stiut fiind
,,
c5 fiecare albins consum5 de 2,5 ori mai mult oxigen oa cel a1 orga-
+ ;'
. .*. , nismului uman, bineinteles in raport d'e greutatea coloniei fats de om.
$$:. .
r
r
G
\~
-. Necesarul de oxigen variazci dupli anotimpuri. Ambruster a constatat
?
:Q
.. .
-. c5 o colonie cu 1 kg de albin5 consum5 pe or%, la 20-25°C. i r l aceea~j
-. . ... perioadri, urmztoarele cantitiiti de oxigen, eliminind bioxidul de carbon
... astfel :
..
.. ,.,
,

Anotlmpul

PrimZivara
I Oxigen
m1

29,754
Bioxid de carbon
rnl

30,4Q3
Vara 17,336 17,575
Toamna 24,795 25,881
7
Iarna 212,594 25,036
\

z:-
'. -
ti.
:.

...
.. ,' .
. . Excesul de c5ldur2 din cuib poate f i echilibrat nu numai prin
.,c. \ actiunea unei ventilavi active, ci $i printr-o altg m5sur6 pe care o ia
I.. . .i~
.
t..
. . .,
colonia gi anume : evaporarea Zn interior a unei anumite cantitiiti de apii,
. . . adus2 din afar& ide gmlpul sooial a1 albiaelor speaializate in transportul
$< .-
.,
.‘: apei. Acestea, ori o depun in strat subtire pe suprafata fagurilor, ori
:.\ . o dau in pastrare albinelor cisterne care stau in nemiscare, pline pin5
'.
P....
:+ la refuz cu ap5, sau o scot in mici pic5turi pe virful limbii, de unde
, - .' -, se evapor5 repede, ca o baare fin2 ce imbun2t5teste atmosfera. In felul
i ''
1, *!i--$ acesta rtemperatura din interior scade simtitor.
,
8 .. ,
.y Obi~nuit,o p a r k din p p u l social a1 albinelor ventilatoare isi
, >I incepe activitatea cind c5ldura din cuib atinge 36°C. Acest grup se
1

. .... agaz5 in lant la distant5 d e 2 em unele de alkle, de la marginea fagu-


:
,
(':

.. rilor pin2 spre urdinis. Acolo, pe scindura de zbor se asazg un alt grup
.
,
:
.>,,
....
.+.
7; de albine ventilatoare, care stind in pozitie invers5, ebsoal.ibe aerul viciat
-*.>
I,..<,
.
,.

.
din interior cu ajutoru.1 misc5rii aripilor, iar altele introduc .am- proaspst
i..:.~ . cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin ingltat f5r5 s5 deschid5 glanda
. ,-;
, .a. odorants. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social a1 ventilatoa-
,. ;.-
,
, .
. ,. ..
'1
relor, o m l o d e introduce 0,l-0,2 litri oxigen pe secutnd5, ceea ce este
.: .
*--.$
'. echivalentul a 600 1 oxigen pe ori, eliminind bioxidul de carbon. Gru-
; ; ,. puri sociale de albine ventilatoare se plaseazs aproape in b a t e partile
b- -. . . . >'
..>y..
:. A . stupului : sus, pe suprafata spetezelor superioare ale ramelor, jos, pe
: 2.:. fundul stupului $i mai ales pe fata interioar5 a peretelui frontal. Ele
:
. .,:.!.,- bat activ d'in aripi emiqnd u n zumzet ou vibratii ce ating 117,9 Hz l).
/! , ' ..
,,....
. -.. Curentul de aer atinge atunoi 2 m'sec. La temperatura indicati mai sus
.+
7

. . . .
:'-;
. .
.. mecanismul de r5mrire a coloniei se declanseazi automat. Higrometria
,
... .- absolut3 in stup este de 15,9 mg de vapori ap5 la litru de aer. Umidi-
,,.:
P
.,\
".k
.
:
.*.
h1.Z-i
. tatea rela'tiv5 coboar8 atunci cu 40%. Dup5 Vohlgemut, o colonie supra-
...-.. ~; .. inc5lzitg determin5 grupul social a1 ventilatoarelor s5 m5reascg curen-
:*.-:
:.
tul de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secundg. Cind apa este pulverizat5
1
-- .
i.'=
.-. %
,,
1) Hertz (Hz)- Unitate de frecventi4 cu simbolul 1-12 echivalent frecventei unui fenomen
periodic, care ae repeta la fiecare eecund8 ; ciclu pe secunda.
pe suprafata Sagurilor cu puiet, higrometria relativri si absolutii se
urcii, iar temperatura scade. Cind in schimb apare un frig brusc, tem-
peratura cuibului se e c h i l i b r e d in cel muBt 60 minute, la o valoare
cumpiinit5, care pentru centrul cuibului nu coboarii decitt cel mult la
0,4-0,5"C, fa@ de un cuib netulburat de o asemenea aparit;ie bruscg.
In schimb, la marginile cuibului temperatura poate cobori cu 1,2"C
(H. Heran).
Cre~tereamebabolismului albinelor ce inciilzesc puietul duce la o
urcare a higromeitriei relative ~i absolute in zona puietului ; aceasti
dep5sire determinii ca in cuib sii se nascri un numar rnai mare de
viitoare culegiitoare pentru culesul mare din luna mai, de la primul
salcim si apoi la cel rnai tardiv, cit ~i la eel din iunie, de la zmeur5
si tei. Orice coborire a temperaturii cuibului care nu ar fi cornpensat&
se va riisfringe implicit nu numai asupra depunerii unui numiir mai
mic de ouii in cuib, dar ~i la anormala dezvoltare a puietului la ter-
menele sitiute, c5ci procesul biologic de m1toz5 deci ritmul de divi- -
zare a celulei vii - suferii Pntirzieri.
Dar dacg colonia are un sistem atit de precis in privinta termoge-
nezei in cuib, ea are si mijloace practice de r5corire a cuibului cind
temperatura dqiise+te 37°C. In acest oaz rindurile clooiharelor se
resfirg, rarefierea albinelor rricoreste atmosfera stupului, piisltrind un
echilibru intre producerea de apri din metabolizarea hranei ~i elimina-
rea ei din corpul acestora.
lntr-o m5surri egalri trebuie inl5turat de stupar gi excesul de
cgldurii, in timpul verilor secetoase si cu temperaturi mari. Asezarea
stupinei va fi astfel orinduitii q a inctt soarele arzgtor sg nu influen-
teze c u i h l . In mod practic, vara, stupii trebuie s5 fie ad5postiti la
margine de p5dure, cu orientarea spre est, ceea ce le va folosi de do113
ori albinelor, ciici dimineata pornesc la lucru mai devreme, +i se evita
razele solare fierbinti de la arniazii. Urdinisele deschise larg pe toat5
liitimea stupului, f a v o r i z e d riicoarea in inlteriorul cuibului, folosind
grupe sociale rnai mari de ventilatoare si dind posibilitate sB creascg
numiirul culegritoarelor.
0 grij5 mare ~i permanent5 pentru cuib atit in primherile reci,
cit ~i vara este - dup4 Comeron Jay (S.U.A.) - ca temperatura de
35,2"C sB fie coordonafi cu o umiditste de 96%. Dacg acesit procent de
umidi'tate scade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateazg, pierd din
greutatea normal5 si detenninii aparitia in cuib a unei mortalitSti
insemnate de nimfe, dintre cele aproape s5 ajung3 la maturitate.
Umiditatea ce variazg in raport de temperatura mediului ambiant
este o necesitate fiziologicii pentru colonie. Cind temperatura r5mine
constant5 in tot cdprinsul stupului, umiditatea riimine yi ea la acelaqi
nivel, ciici colonia este supus5 legilor fizice normale si anume : o oare-
care cantitate de aer va contine o anumitd cantitate de apii, la o anu-
mitii temperaturii. Dacg propoflia de vapori din aerul de respiratie a1
albinelor este superioar5 celei normale, indicate rnai inainte, incepe
conjdensarea lor pe pereti in pundele wle rnai m i . Atrit timp c f t colonia
va ,pSstra temperaturn interiorului stupului deampra tmperaturii exte-
rioare. atmosfera stupului r5mine relativ rnai uscatii decit atmosfera

.
I.,:
>.&:'a:
C,
., '.$*, - .. " _.. $$;?.- .-
-. .
_,... , . 1. -. : - : . ' - . ., , ,%+*i
. -- . "
.
. . --
I,.

, -.. . '

:> .,.,,iI ,i:;


< >
.'" . )

;,.. . ... ,.~.,;,<, ,, , - i


,. ,
.,

.<:,: ,.:;,,. ..<;.I:,.>9:;;;


< ?- .,,>,,; ...: ;,<it:.$ 4%: -,>.;? ... , .. :,;.c; L:<:k!> :':,: ;;,. ?22"::<>
,<.<x,.:.:.;, < +
< ,

~->, ; ... ; 2- %;I.->


, ?,.!:+&>"
i-.,. G:.k:,;:; ,?".c<...
\. .., .&...
$,.T!.;ri: - . . ~ ~ 2 : + ; ~ $ ; ~ * ; ; ~ - ~.,,
y.>,rL,. ,
, &e<L:.)
b
: ,*,;Gy L: $2
t-.+ *
: %
.$
,< \<* ,+?>%&+~k~;&*+&$y*;wGk~~ ;-
. . . .
. . . .. . .
1.. '. - exterioarh $i nu se produce condensatia. Deci, notiunea de umiditate
:;>;-. ..
..., ,.
, reprezintg pl.astic o anu:mitii cantitate de vapori de a$, cuprinsg intr-un
.... .'I
.. . , metru cub de aer, la o anumitg temperaturg. Schimbarea oricsruia
'
..<..:.. . dintre a c e t i . factori fizici va deternlina o modificare corespunzStoare
- ..
...:21 * .
,
in r a ~ o r t u r i l edintre ei.
. . ..,
.
-.-.. Cind o anurnit2 .pmportie de vapori intr-un metru cub atiruge lirnita
.,'.. .
.. - de condensare, f51-8 si3 fie de,pgsitg, se zice cti ace1 aer este saturat
. A ..
. - . ., . cu vapori. Aceasti3 li'mitA are in fizic2 valpri de 100o/o. Peste aceasti
>..
Y .
.. . limit$ se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
.. . . care t o t u ~ ipPn5 la u r n 5 se Qransformii in picaturi de ap5 in locurile
,.'\*.
~. cele mai reci ale stupului.
.
In cazul contrar, a lipsei umiditgtii necesare microclimei coloniei,
,.(

. .. .
,. .. intervine grupul albinelor transportatoare de ap5 in stup. Despre
aceast5 intenentie am mai vorbit, iar problema ei va fi 15muritg mai
.: .
..
.
amplu, cind ne vom ocupa de grupul social a1 albinelor culeggtoare.
.: , .
. - .. ..;+
.. , In afar5 de temperaturs ~i umidritate cuibul are nevoie de spatiu
:: , ., . suficient pentru extinderea ou'atului mgtcii, rnai ales in lunile de virf
.. .-. . care sint aprilie ~i mai. Atunci colonia pregiite~te contigente noi de
.., . viitoam culeghtoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfirsitul
verii albinele Psi pregartesc in cuib albine de iarna, care s$ supravie-
. .. . .. .. ,. tuiascii ping la aparitia culesului in primgvara urmgtoare. Cu cit colo-
~ - . nia este mai puternich cu atiit matoa are nevoie de un spaliu rnai larg
... .,. . .
.....
;
pentru cuib.
,
.
. Iatci conditiile mediului ambiant a1 cuibului coloniei +i legtle sale
. r :
.,..
de conduit&
SISTEMUL DIGESTIV, CIRCULATOR
~.
\
-
> '
$1 EXCRETOR AL COLONIEI I _-

Grupul social d albinelor doici


Dup5 ce v-am ar5,tat pin5 aici cum roiul secundar cu mat& neim-
perecheatg dup5 imperecherea ei a devenit ca un fel de ovar a1 coloniei,
iar cuibul mediul s5u de dezvo'lta~e,eslte mrmal s.5 examinBm, in con-
tinuare, care este organul coloniei care asigurz hrana allbinelor si a
puietului din cuib, pin5 cind aceste albine-molecule ajung mature.
In definitiv, colonila apare ca o fernel5 caw i ~ ci r e ~ t e puii cu lapte
scos din propria sa fiintii, la fel cum o marn5 i ~ alirpteazg
i copilul de la
sinul siiu.
Aceast5 sarcinti de aldptare esle indeplinitti In colonie de un
mare grup social de albine tinere care sint preg5tilte fiziologic cu
gl1an:de produdtoare de h ~ a n glarvarB d e n m i t 5 15p-tistx (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezinti cu mii de albine-molecule ce intru-
chipeaz5 sinul mamei. Este grupul social a1 albinelor-doici In virst5
de 3-11 zile, a1 caror rost in colonie e s k
c o v i ~ i t o r ,$iut fiind c5 hrana stZ la baza I 2 3
vietii. De aceea, aceast5 nsu5 lectie va avea
in e x p n e r e a noaskg o exrtindere mai mare.
Via@ coloniei de albine se Intemeiaz5
pe trei functii fundamentale, exereitate de
aparatul digestiv, c i m l a t o r ~i ex:cretor, iar
elernentele de ca're dcpinde via@ ce se dcs-
f 5 ~ a r 5 in sinul ~ ~ o n i es%nti : 15ptisoru8,
mierea, polenul ~i apa. In caidrul acestei co-
munitgti, pmesu'l de alimentare are l w
prinrtr-un schimb permanent din gur5 in gur5
a elemenklor ar5,tate, asltfel c5 a3stih-n la 4
un metabolism realizat in ,cadrul unui ade-
v5rd superoqganim, d e n d t a* - pe
drept cuvint - de marele cencet&torI p o f w r
dr. R. Qhauvin.
Tinerele albine, d ~ p Bce p5rgsesc al- Fig. 21. - GMdele fariWiene
veolele natale, sint infometate, c5ci ele nu din capv pductBoa'E " "p-
$isor :
consum5 hrans direct5 in sbdiul de nimf5. , - glands din dreapta ;
Pe toat5 duraita acestui stadi'u nimfa'l se ~;~egz;;&yS; ;
-
hrgnesc din propriile rezerve corporale, d,in i-ului.
. .

... ace1 corp gras despre care am vorbit la anart0mi.a albinei. Atunci @ind ele
. , .
. ,
i n h a in forfoteala stupului, primesc putin5 hran5 intsribare si apar
. ,
.
. ametite, cu miscSiri t r e m r i n d e qi nesigure pe picioare. Apoi ele s e in-
.' ? dreapts spre Iagurii cu puiet neciil@,cit. S-a crezut, pin5 acum tr& decenii
i.., i .
in urmi, c5 luind contact ,cu larvele nec5pScite, preiau d e indat2 sarcin.a
de n le hr5ni. S-a constatat ins6 c6 - din contr5 - ele au nevoie d e 15p-
.<..
.. \.

t i ~ o r u lg2sit din bel5ug pe fundul dveolelor natale ale larvelor, dat de


... doicile din cui'b. fntr-atlevtir, dupZ ce tin'erele albine flgminde, care abia
au t r m t pragul vietii exteri.oare, se alimenteaz5 din hrana glandsular5
15ptonsi in care inoat5 lamele gi o inghit cu liicomie, p5r5sesc acesti
faguri 'cu larve, indreptindu-se de data aceaska spre fagurii cu polen m u
p5slur5. Acolo ele r5min cam fdou5 zile, alimentindu-se din abundentii.
In felul acesta isi lrefac co,mplet ~coqmlgras consumat in intregime in, tim-
pul stadiului nimdal, pentru formarea organelor noi care in stadiul lar-
velor sint suib formii d e ,mugurasi. Despre aceste schimlburi organice v-am
vorbit a~ln5nuntitla dezvoltarea nimfei, riiminind s5 v5 amintesc aici de
cele douri proccse de histolizG si histogenozii.
Cind tinerele albine se maturizeaz5, o dat5 cu refacerea corpului
gras si cind rezerva corporal2 atinge 54-61 mg, ele tree la adivitatea
de doici, grup soaial cu sarcina sii hr2neasc5 puietul larvar din scuib.
hceast.5 sarcin5 nu vla f i indepliait5 la intirmfplare, oi ele d o z e a s
components lriptiyxului ce-1 o f e d in raport de virsta larvelor pe care
le ingrijesc. Larvele in virstg de 1-2 zile au nevoie de o proportie rnai
mare de protide pe care le ofer5 doicile in virst5 de 8-10 zile. M.
Haydak (S.U.A.) precizeaz5 c% proteinele din hrana larvar2 contin toti
alminoacizii esentiali aecesari dezvolt5~ii larvei incSi din prima clip5
cind embrionul p5rsseste coaja oului. In schimb, hrana larvelor in
vir&S de peste trei zile contine si o proportie insemnats de hidrati de
carbon.
Dup5 Nelson gr5unkiorii d e plen di'gerati se g2sec regulat in
cantitsti reduse in hrana l'arvelor mai mici de trei zile, de la eclozio-
nare. Tot Haydak ins5 a g5siit c5 doicile dau polen in cantitate mult
mai mare larvelor de ltrintor decit celor de viitoare albine lucr5toare.
fn mod obi~nuilt cercetgtorii au stabilit c5 larvele tinere sint hr5nite
de doici care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hr5nite de doioi
mai tinere, avind virsrta de cel mult 5 zile, iar larvele care au abia 24
d e ore de la nastere, sint hr5nite de doici avind virsta de 7 zile.
f n felul acesta ~ a l b i n e ~doi,ci
e ofer5 numai 15ptisor tuturor larvelor,
indiferent din ce cast5 fac parte in primele trei zilte de stadiu larvar.
Apoi, larvele de miat& primesc 12ptisor in continuare, pin5 la c5p5cire,
iar cele lucrgtoare si trintorii care dep2sesc virs~tade trei zile primesc
o hran2 compusi din polen, miere si ap5, care le va servi la comple-
tarea corpului gras, acumulat parti'al inc5 din stadiul embrionar.
Cu aceast5 rezerv5 corporal2 de corp gras se vor hriini viitoarele
nimfe timp de 12 zile, pin5 la maturizarea si eclozionarea lor din alveo-
lele naltale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine
la cl2direa fagurilor, c5ci componenitele lui, lipidele si hidratii de
carbon, sint necesari producerii de solzisoai de cear5, in afar5 de
mierea cu care albinele se alimenteaz5 din belsug ~i pe care o au in
g u ~ i cind
, incep o astfel de lucrare.
In felul ar5tat rnai sus lucreaz5 marele grup social a1 albinelor
doici incepind din a treia zi din viata lor si pin5 la a 11-12 zi de la
eclozionare, reprezentind - pentru acest complex biofiziologic care
este colonia - sinul cu lapte a coloniei-mam5.
Din rindul acestui mare grup, se alege pentru o scu* trecere a
m5,tcii de pe un fagure de cuib pe cel vecin, un grup mic de albine,
8-10, - albinele curtence - care se mupii de matc5, o cur5t5, dar
rnai cu seam5 o hr5nesc cu 15,ptisor ; lntensitatea depunerii ou51or de
catre matc5 este in direct5 leg5tur5 cu aceast8 alimentatie ce i se oferii in
calitatea ei de mam5 a coloniei. Numai astfel ovarele ei pot s5 formeze
zeci de mii d e ovule, viltoarele cm5 in fonmare, ce \roi fi dapuse ip
ritm si in concordant5 cu carvtitatea ~i calitatea secretiei glandulare cu
care este hr5nitZi.
- Dar de ce amintiti si de ,,calitateau lBpti+orului? intreab5 unul
din apicultorii incepgtori.
- Pentru c5 ltipti~orul nu este decit un derivat a1 polenului
ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, unele cu polen
rnai valoros, altele cu unul rnai stirac in substante hriinitoare, lbptivrul
va urma aceea~iscarii. De pild5 polenul de castan siilbatic - Aesculus
hippocastanurn - care este s5rac in unele substante va da un 15ptisor
de calitate alimenttar5 inferioar5, ceea ce se va rgsfringe asupra albine-
lor doici consumatoare si deci asupra puietului care va f i crescut Pn
conditii rnai grele, in comparatie cu polenul de pgpgdie, mac, spared
etc., care au toate substantele necesare producerili unui liipti~or de
calitate superioarii.
Hrana glandular5 oferit5 m5tcii d e micul grup a1 curtencelor ce
o insotesc, Pi este data in momentul cind st5 citeva secunde nemigcatii,
avind abdomenul introdus intr-o alveol5 a cuibului spre a depune acolo
un ou. Cum r i h u l de oulare all m5kii este neintreruqyt si sarcina acestui
grup social de a o hr5ni ate neintrerupt5. Cind eltipa, cu ou5 de pe
fagurele de malb, s-a m p l e t a t , matea trece pe fagurele vecin, unde se
formeaz5 de indati alt grup de curtence, si ea continu5 deoi sti fie ali-
mentat5, in afar8 de mica paw2 de trecere de pe un fagure pe eel vecin.
Din cele e x p s e rnai inainte, icred c5 ati inteles cii wrbind de hrana
I'arvelor si alimentatia cu polen a albinelor doici, am p 5 ~ i tin d w e n i u l
aparatului digestiv a1 oolmiei sinul plin cu lapte ce a t e format de p-
pul social al doicilor w r e hrgnesc nu numai puietul, ci &iar .pe mamta
lor - acea f m e l 5 fecund5 oare este matca.
Procesele de hrgnire nu-$ limirteaz5 existents numai la acest
produs grandular care este liptisorul glandelor faringiene, ci, consu-
mind miere ~i polen - albinele - .o data ~cuingenarea acestora - fac
schimb de hrang intre ele in mod permanent, impreunfi cu hormonii
~i alte secretii glandulare si feromonde. Procesul privit in totalitatea
lui r e p r a i n 6 atit sistemul digestiv cft ~i cel circulator ~i excretor, orici
hrana circulti continuu, pe cale hemolimfal5 intre toate albinele colo-
niei. Cercetitorii Nixon si Sturtewant (S.U.A.), au dat experilmental
izotopi radioactivi numai la qase albine dintr-o colonie, cons%atind dup5
dou5 ore cG 76% din albinele acelei colonii purtau izotopul ; bineinteles
c5 restul de 24 % 1-au primit ~i ele in scurt timp. Este dovada indubi-
tabilti cli hrana circul5 iatre toate albinele colectivitiitiu pe cale hemo-
limfalg.
0 dtZi form5 de digestie ~i circulatie o prezin1tA polenul ingerat
care trece din gusB in proventricol, digerat partial acolo ~i completat cu
digestia din stomac. El contribuie la formarea 18pti~oruluicare circuls
in tot cuibul, plus cel dat in hrana larvelor si mGtcii, fiir5 de care ea
nu poate procreea. Sucurile digestive impreunti cu enzimele piitrund
in fiecare grtiuncilor de polen golindu-l complet de continutul siiu, care
intr8 in sistemul circulator ; el alrimenteazs glandelec faringiene si mandi-
bulare, ambele avind roluri importanke in hrana albinelor si circu-
latia ei, ~i ajutind la mgrirea rezervei corporale de proteine a corpului
gras. Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi
noi, care resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului ; deci si
in aicmte p m e , digestia si cireulatia sint infr5tite.
In timpul digestiei organismul creeaz5 din substante simple alte
substante complexe sub actiunea enzimelor, si astfel, proteinele animale
,si lipidele eontribuie la consltructia organic5 a puietului din fagurii
cuibului si la intretinerea propriului corp a1 albinelm doid.
Dar oricit de pure ar fi componentele acesitei hrane exceptionale
compusri din polen si miere, ele contin o serie de elemente care nu
Iolosesc organismului albinei ; acelea duse tot pe cale hemolimfal5, sint
purificate de tubii mdpighienli, ce sint rinichii albinei, iar rezidu~u-
rile sint adunate fn punga rectal5 ~i de acolo, in zbor, sint eliminate.
Deci, iatfi c5 apare si sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv
si circulator.
Excretie este si ace1 fenomen de eliminare din proventricul in
cavitatea bucalti a acelui Pnvelis gr2simos a1 polenului denumit poleinii ;
acest reziduu, r e p r g i t a t si amestecat cu secretia glandelor salivare si
care contine antibiotice, impreun5 cu substantele riisinoase culese de
pe mulgurii unor mpaci, formeaz5 un p l d m nou, $mopolisul, a1 c5mi
rol in viata coloniei este foarte important, ~ i - l wrn explica la locul
potrivit.
Iat5 cum se srezint5 aceastfi trinitate de actiuni digestive. circu-
latorii ~i excretorii-in viata coloniei de albine.
-
R5mine s5 fiti I5muriti in acest vast capitol despre felul cum se
prezintz ICiptisorul si rolul sSu in colonie, urmajte de subcapitolele sale
si anume : alimentaticl pi metabolismul, chimismul coloniei ~i rolul
mare a1 enzimelor in toate procesele de vietuire a ei.

RoJul Ilptisorului in viata coloniei


Produc;tia glandeld faringiene, in scurtul interval de zece zile de
la wlozionat oik aeeste g l a d e secret5 lCipltisoru1, este strins legat5 de
starea fiziologic2 a gandlelor cu acinii I)lor. In urma consmului abun-
dent de proteine si vitamine din polen, atit glandele faringiene cit si
cele mandibulare, iau o deosebit5 dezvoltare. La albinele m w u t e in
2) Acini = de la cuvtntul lati.nesc acdnus - bWb5 din ciorchine.

156
'a?El!unw ug lo> na alau11nqo8ern0 'gu~n~8ues e m e l d uy
aluazaxcl 'aunss n l n ~ o s uy anqnlos '1leu.r a ~ n ~ a ~ ono
r u atr!aloJd ap ysa[a = augnqolf) (c
'lap88~0
ao~!z!ss uarrn~l~881 B1TqB)rd~aa~d 14 al!zIzauJ upd B I ~ ~ ~ ~ B 'ydrr
K Nu3 t.FqnIos 'asruwS~oap~qoll
JOITU u IS laruqIourey r: nes rnraSu!s mlrzodwoo UI v a u ~ ywaaolci = p u y ~ ~ q (%l v
.aswoda ~ l n ~ o
nos aqnldcun gutsqdo$p ul ~ l p ? l ~ e= ; l alonaan (,
JolalonJeA InJoyJalu! u! aurizua g$aJaas a.Tea !alnlaa !nInapnu uurseld
-oln u! 301 aJe a01 ea;ralSe~'$mua;rd 'p~. j o ~ dyzeazj~a$aenaT! urn3
~ d n p ,,3!4a?n azv ~ z p . ~ pal!qq!-Taa ~~" al,S!u ea qujs ) ~ z p v o u p ~ y
-JO~~$Se E a~ n u p u a q a p n3 ~.m$y;3al o !D:U n ~ - u~uTo8gdq ujp ysug aIau!a?
-oad '~olp!op ale aua!%jnj alapuelil a p gsnpmd gwipua 'gp!ae ~zeqsjsoj
o 15: yagsadsau ezeJaqsaugoa : .~u$!$d~UJ qsg9 ne sns reur a p !I.xoqntJ
ap asms t?a mlwx au!*md q s a a e u p a ~ ~ eo d' ~ q s o!A ~ uouurv
'!!~qg$awaa ~ d '!zzpeou!u~ w nt?p ~p!m nes tpgem!zua yzgo.~p!y u ~ ~ d
a J m 'aldur!s nopuyaqo~d e m p u ~ pa p e d ~ E Jgurm u p ynop ealsaa~v
8
' ( s a u ~ ~ n q o!6 ~(9, a u ~ u m q ~:~!.108a~w ynop u j a$l$~gdug$ u p aIau!alo;rd
, , ' ~ o l a a ~ymjo
e ~ a1 a3 .rolquaur!IE ~!j!zoduroa yzeal8a~
a~!a!op a x 3 na lnaol~!ur a!n?,T$suoa ;roTo8!$dyl u!p a~au!aqo~d- ulnneya
~ d n p- ?pl!d a a .!a a q u j J O ~ ! Z ~ F ? O U ! L U ~ ea~t?EIal u r ~ dalnu!$qo ' a ~ q
-nxqourcxrauur ajuuqsqns yu:~" 'jljay e yIequaurepun3 ea$El!Un alsa -
!F!o~o!q ydnp aJes - ylnla3 '!,A ialnlaa ale aluauodurw y u ~ sa13 -ape3
j a q JOT= Jo1aA.q yJajo a1 jS JolaJuaurqe e!$!zoduroa yzea-[Za~pyop
alau!qIe 'JOT 1 n ~ o ~ n Fna e l la pa^ wna y d n a 'jlns IS Joze 'ua8!xo ' u a 8 o ~ p
-yy 'uoq.1~3 ujp a$eurJoj quis a13 '.ro1au!alo.rd eejua$s!xa a p a p e d aJeur
!cur ea3 ug geuo!j!puoa alsa ' a u r ~ o ja p a$ela!na esuaur! yeop na 'ejeyn
yaap!suoa !!Zo~o!q ~ j o l ' ~ ~ i z a p e - q r -a7eq!$uea
u~ js yjmyodur! aa ,,lnur
-!~d" euureasug pea.18 equryl ug ,,so$o~d" lnqulizna '!!un!jou ea.1eaqdxa
ui yurnnpu! au - yas!~,q uoa ydnp - 1i11nqupn~e @ o 1 o g ~' ~ o ~ a ~ n l a a
e p e a s n e$ueqsqns uyp plurq~odurj!em eaa e a p e d 2116s alaup$odd
-p!apnu z z p ~IS u r n s a ~ d 'aiz!qoeo!pe.r a$uelsqns ' u o q a a a p !ie~p!y
' 6 !z!ae !op ug aqezjpao-[ $u!s a ~ g a ealueqsqns J O J ~ ale asyojq
- g m 'au!ure?!a 'ap!d!l 'au!a$o~d : ~ ~ q u!n[ruoO!qdgl ! a!juoduroa u~
'aur!zua aJenu!luoa
u! a n p o ~ d' ~ o h q d ga n p o ~ dIeur nu a u a ~ Z u j ~ ealapuel9 j pula 'pi!poa o
ap !\ej@e 15 !.x!iqns quis 'pzea~oO3!ur as '!our u p a p !8 pga ~ e u ras nu
J O ~ aIalomen '!jezn q u ~ sl u g e !$sax p!3 'a!nq(~Z+qle areolna o p u y ~ e
'!jua~vdsut?~q guls a.1~3 !up2 '-~olapuel;3gu!ae ap s n p o ~ d a ~ s 3
'q!luaAu! ~ g q e zO/,,II a-rr?~
a;rqu!p 'a~yqn~oso.xp!y!!Jaqeru &O,,!O 'ede O / O O g auIjuo3 ]ELU 13 'z'q .~u!ys
l!s~$ ne-1 j$S!rn!ya !ej~e JE! ~ ' pa p alsa ngs lni-~d! a,ra!uI a p so~!ur Aens
un IS $uaZu!qse u!$nd qsn2 na 'arnq1g8 aJeoln3 ap ' ~ s e o a s gpjuclsqns ~
o ea gqu!za.rd as 2n~oS.~gdy alqda1oue8.10 alapaa a p p u n d u!a
-!a!uo[oa e u e ~ yug ~ n u a ~ oa dx
1: a.1~3 ad 1nlo.I IJnrugl uroa 'a~eoq,gE?a~na .xolau!qIe p leraos d n ~ 8In1
-aJeur ea$v$!A!?oe ap urjq.10~gs a8unCe u r o ~pula ' S D J ~zn~ndJoaln!paur
-Ja)n! u p d a!$ 'a!$sa8yp ap lnsaao~d u r ~ dp a n p a!$ qeJa8ui !nlnua~od
aIe a s e q j a ~ d alajueqsqns aleoq yvjurqouray ale3 ad asaurr~d aua@
-u!.rej alapuel3 -al,eznau p a p TO D!~QIO:Z!J aJau!j ?u!s apue18 aqsaae
' ~ u n ls-p a p ~$EJ!A ne !Sap !'!u.ray ln$!Q~r~s a ~ d s~a!ya 'yoaun 'nes
aJeoq!!A eJe~€pI!.Id ur pjop !j e ap e u p . 1 ~!ugdapu! ~ JOA aJea 'guureol
. .
.. , de amlo qi descom~punparticula in com'ponenti chimici 1 ~ 9 o rde asimilat.
Ei au aceeasi component5 cu proteinele cu deosebirea c5 fosforul in-
locuieste sulful".
.. --. Acizii nucleisi sint d e dou2 feluri : acidul dezoxiribon~ucleic cu
simbolul ADN ~i acidul ribonucleic cc simbolul ARN. Ei exist5 in
fiecare celulB cu rol hot,Sritor in morfogeneza celor trei caste din co-
lorlie si le revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie
haza vietii. Du,pii prof. M'elicenco ei sint polimeri l ) macromoleculari
din cei m i complecsi si servesc drept baz5 material2 a ereditiltii,
codul si mecanismu1 biochimiei. Ei exist% fn fiec,are celul2 cu rolul
de a realiza rnetabolismul ; s i n substante comune ,tuturor celulelor
animale si 1:egetale.
Una din definitiile ADN-ului si ca cuprins si ca expunere su-
gestiv5 ~i foarte interesant5 este cea dat5 de dr. M. Grigorescu care
spune : ,,inirna ciberneticg a celulei este constituit5 din ~ i r u r i duble,
elicoidale lormate din molecule de acid dezoxiribonucleic ADN. Toate
iunctiile uzinei celulare sint inscrise in sirurile acestea bizare, intr-o
ordine si cu o prccizie care sfideaz5 Iantezia tehnics. De la hranii pin5
la aprirare ~i reproducere, tot ce Pntreprinde celula pentru n trZi si e
se perpet,ua este continut in ADN si comunlcat in telnrneni impera-
tivi - dar indescifrabili deocamdat5 pentru oameni. Se $tie totusi c5
acest acid utilizeaz5 serviciile unui ,,curier cibernetic" : acidul ribo-
nucleic ARN care cu o suplete fantastic5 transmite comenzile, mode-
leazii actiunile microfizice si operatiile biochimice, veghiind la efeatua-
rea lorLi.
ADN-ul - o spune savantul american de origine romAn2 acad.
George Emil Palade, premiat cu premiul Nobel - este didatorul care
indicli pBrtilor componente ale celulei, felul in care trebuie s5 se
comporte, ce trebuie s5 caute si ce trebuie s2 eviite. ADN-ul est.e un
fel de arhiitect care stabileste planul de ansamblu a1 vietii si care in-
credinleaz5 munca de constructie unui antreprenor - acidul ribonu-
cleic - ARN. Primul este format din dou5 lanturi laterale inf5surate
in spiral% pe care sint inregistrate Pntr-un fel informatiile sub forma
unor molecule. Cel de a1 doilea, ARN-ul mesager, se l i p e ~ t estrins de
spiral5 pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dup5 care trans-
mite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treab2,
urmind cu scrupulozilate instructiunile primite (Reader's Digest).
ADN se giiseste obligatoriu in nucleu si este detectat in toa'te
organitele celulare, ARN st5 in citoplasm5 avind o moleculii mai mic5
cn ADN, deci mai simp15 ca alc5tuire, servind drept baz2 a eredit5rii.
Lipidele (grgsimile) sinlt alte componente ale 12ptisoruIui - mai
putin importante fat5 de cele ce vin din polen - iar larvele au capa-
citatea de a le sintetiza pornind de la hidratii de carbon ingerati, fie
c5 provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat cA
atunci cind ele lipsesc sau apar in proportii prea reduse in 15ptisor,
procesul de nimfoz5 nu se indeplineste complet si multe nimfe mor in
pragul trecerii in stadiul d e imago.
I) Polimer = substant& macromoleculasB obtinuta prin polirnerizare a carei moleculA
este alcatuitfi prin unirea in lnnt a unui numar oarecare de molecule de monomer.
In 15ptisor cercet5torul G. Hoffman a descoperit si acidul hidro-
xidecenoic care se ?tie c5 este o secretie a glandelor mandibulare ~i
toracice.
Vitaminele din 15ptisorul de mat&, rnai ales din cel secretat de
doicile in virst5 de 11-14 zile, au o mare important5 in dezvoltarea
larvelor si m'ai ales in longevitatea m5tcilor. Acidul pantotenic care
atinge 104-200 micrograme/gram este g5sit in larvele de 1-3 zile,
ca apoi s5 scad5 la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile.
Aceast5 pretioas5 vitamin5 - dup5 Wincler - constituie 'treapta pre-
merggtoare in formarea provitaminei A, care nu se g5se~tedirect in
15pti~ordec2t sub form5 de compu~iai ei, dar astfel transformatg are
o important5 hotiritoare in metabolismul organismului larvelor. Ea
este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene ale
viitoarelor doici si la mentinerea mult timip in functiune a acestor glanlde.
De aceea. stupanii care hr5nesc stimulent coloniile, wte bine ca odati
pe sgpt5min5, s5 pun5 in simp s w de m o m v , care contine o can-titate
mare de vitamina A in stare nartural2.
Albott - citat de Chauvin - a sltabilit c5 acidiitatea 15ptisorului
proaspiit este baotericid5 si bacteriostaticg, calitate pe care insg o
pierde dac2 este pristrat in laborator timp de cinci zile.
Dintre toate vjtaminele, riboflavinu, biotinu si niacina (acidul
nim'tinic) au, de asemenea, ca si acidul pantotenic, o demebitii
importantg, c5ci larvele care le primesc dau albine mature cu calit5ti
deosebite.
In general, s-a stabilit c5 l i p t i ~ o r u lcontine urmhtoarele vita-
mine tprocente date in g m a / g r a r n ) :
garnmalflraln

Tiamina 1,2-1,8
Ri boflavina 6-28
Piridoxina 2,2--50
Niacina 48,25-125
(acid nicotinic - vitamina PP) urme
Acid panthoknic 1110-130
Biotina (vitamins H) 1,641
Acid folic 0,16-0,5
Inositol 78-150
Vitamima C urm
Vitamina A $i E absent
Vitamina B12 urme
Prof. M. Haydack spune c5 mai ales piridoxina are o deosebitg
important5 in cre~tereapuietului, iar cercetgtorul Back a ggsit cii pan-.
totenalul de calciu, derivat a1 acidului pantotenic a t e dmsebit de activ.
Acinii glandelor faringiene se dezvolt5 mult mai bine cu un amestec
de vitamine si albumine, decit numai cu albumin5 pur5. Glandele stimu-
late experimental cu vitamine ramin active mult timp.
In l i p t i ~ o rs-a mai descoperit ~i biopterina si neopterina, pe care
doicile le dau numai larvelor de matcg, ceea ce dovedeste cg ele pot
diferentia calitativ si cantitativ diferite substante din compnenta lgpti-
~ o r u l u idat larvelor celor trei caste din colonie. Glucidele din 12ptiyor -
glucoza si fructoza sint in proportie de 42OI0 si respertiv 53O/0. Lar-
vele - dup5 Chauvin - pot sintetiza Zipidele care formeaz5 o parte
important5 a liiptisorului din hidratii de carbon ce-i primesc.
Substanfele minerale sint aproape intacte faw de cele ale polenu-
lui si le vom descrie acolo.
In sfirsit, apu are o insemngtate deosebitii in l5ptisor, avind o
medie de 16,32°/0, fiind indispensabilii pentru cresterea ~i dezvoltarea
organelor. Cercetiitorul Smith spune cii ,,atunci cind procentul de ap5
din lgptisor este mgrit, in primele zile de stadiu larvar, larvele se dez-
volt2 iar p r o m t u l 'de nimfozare se face mult rnai bine".
Privit in ansamblu liiptisorul nu este un produs singular a1 glan-
delor faringiene, ccici - dup5 Chauvin - ele secret5 un 15ptiyor alb-
l5ptos-viscos, f5r5 hidrati de carbon dar cu biopter2nii ~i derivafi puri-
nici pe care doicile ii dau nulmai larvelar de makii, in timp ce in tota-
litatea liiptiqorului intr5 si o secretie limpede a glandelor mandibulare
ale doicilor, swretie care are glucozii, fructoz5 si acid pant-ic in
cantiati m5rite. Sub aceastii combinatie doicile il servesc larvelor de
1ucrEitoarc. Secretia alb5 a glandelor Iaringiene este dat2 tuturor lar-
velor din cele trei caste, in primele trei zile de stadiu larvar, in com-
binatii diferite si cu deosebirea observat5 de cercetitorul J. Hoffman c5
larvele de matc5 91 primesc in cantitgti rnai mari, cu atit rnai mult cu
cit acestea din urm5 sint rnai des vizitate de doici fat5 de larvele de
lucritoare qi wle de trintor. Dup5 observatiile lui nu numai c5 frec-
venta hrsnirilor facute este rnai mare, dar si valoarea absolutii a acestei
hrane albe dati larvelor de matcii este mai mare. In decursul fiec5rei
zile larvele de lucrgtoare sint vizitate de 143 de ori in medie, pe cind
- dup5 M. Lindauer - doicile viziteazii larvele de matcii in botci de
20 de ori rnai mult.
In plus, acestea din urm5 primesc 15ptisor in mod continuu in sta-
diul larvar - deci Sase Ale - pe cind larvele de lucrstoare si cele de
trintor p~imescliiptisor numai trei zile. In restul de trei zile a acestui
stakliu lamar, larvele de lucr5toare si de trintor primesc ca hran5 un fel
de terci compus din miere, polen, ap5 si o doz5 rd-5 de seerelie limpale
a glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupii observatiile lui Ortel
- larva de matc5 continu5 s5 se alimenteze numai cu lgptisor, chiar si
dup5 c5pscirea botcii. In virtutea principiului gravitatiei, botcile avind o
pozitie verticalii pe fagure, 18ptisorul din fundul ei graviteaz5 spre virful
botcii, deci in directa apropiere a aparatului bucal a1 larvei de matc5.
In schimb, larvele de albine lucriitoare primesc de la doici acea hran8
rnai simp15 amintitii, in care polenul este intr-o cantitate foarte micii,
fa@ de cel oferit larvelor de trintori, necesar form5rii milioanelor de
spennatozoizi ce se acumuleaz5 in aparatul lor reproduciitor. Trintorilor
li se dau hidrati de carbon (miere) in proporvi rnai mari, precum yi
vitaminele riboflavina yi acidul folic, rnai mare in comparatie cu ceea ce
doicile ofer5 larvelor de lucr5toare. Ele ins5 primesc biotin5, tiamins,
piridoxin5, colin5 si acid pantotenic in proportii rnai mari, fat5 de cele
oferite larvelor de trintor in ace1 terci. Cunoscutul cercetiitor Rhein -
citat de Chauvin - consider5 c5 exist5 in comtpozitia 15ptisorului un
factor necunoscut, o substan@ cu caracter hormonal, produs instabil pe
care albinele il secrets pe mzsura nevoilor.
CHIMISMUL COLONIEI $1
CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOR
DE LUCRATOARE

- Cum poate oare grupul social a1 albinelor doici s5 dozeze dife-


rentiat hrana dat5 celor trei feluri de larve ? m5 intreab5 un apicul-
tor incepgtor.
- Este una din tainele pe care inc5 nici un cerceutor n-a dezle-
gat-o. Fapt cert este cii s-a analizat de fiecare dat5 components 15pti-
sorului dat in diferite situatii gi s-au g5sit aceste diferentieri nu sint
intimplZitoare, ci unn5rite strict de albinele doici, dozind cu precizie
secretiile glandulare Pn raport cu virsta larvelor, cit gi cu cea a doicilor
ce le-o servesc. Se confirmii, ceea ce am spus in treacgt, c5 larvele tine-
re de 2-3 zile sint hrgnite de doici in virst5 de 8 zile ; larvele virstnice
de 3-6 zile snit hriinite de doici ce n-au mai mul't de 6 zile de cind
au eclozionat din alveolele na'tale, iar larvele pin5 implinesc 24 de
ore sint hr5nite de doici in virst2 de 7 zile. S-a dovedit astfel c3 con-
tinutul IZiptigorului dat larvelor este variat gi ca doze gi ca comiponenl$
in raiport de vfrsta doicilor gi a l a m l o r .
Dupii aceast5 nutritie organele larvelor se dezvoltti in mod normal
la toate cele trei caste. Ins5 dup5 ce larvele de lucr5toare au Pmplinit
trei zile s-a observat cii ovariolele ovarelor celor de lucriitoare care pin5
atunci erau egale ca numar cu cele ale larvelor de mate5 din botci,
incep sti se micgoreze. De unde pin5 atunci erau in num5r de 150-160
ovariole, num5rul lor se tot mic~oreazgPn special h perioada stadiului
nimfal, incit atunci cind ele ajung h starea de imago - d n d piirilsesc
alveolele natale ca albine mature, num5rul ovariolelor din ovarele lor
atrofiatle nbia este de 4-20. Totodatti diametrul ovarelor albinel~rlucr5-
toare este redus inrcit abia atinge 0,60 mm, pe CillK1 ovarele mZtcilor -10-
zionate mzsoarfi 5-6 mm. AwasVt5diminvare d i v a l e n t 5 cu o adevli-
ratii castrare a albinelor lucrtitoare se d'abreaz.5 hranei diferentiate, dart5
larvelor de lwcr5toare, aeasta fiind d0zat.5 ou precizie.
Prof. M. Haydak gi Palmer au dovedit c5 in prima zi de stadiu lar-
var nu se obsevii schimb5ri insemnate in procentul de vitamine a1 l5pti-
sorului servit de doici larvelor de mate5 tinere sau virstnice. Pe de alt5
parte se produce o sc5dere considerabilfi de vitamine in hrana distribuita
lucriitoarelor vfrstnice, pin5 la 30010 Pn ce privegte tiamina, 6l0I0 pen-
tru acidul nicotinic (niacina) si pentru acidul pantotenic, calcu-
late ca materiale uscate.
Rimbold a gilsit qi el c5 vitaminele 15pti~oruluiscad pe mitsuri ce
larvele cresc ca virst5. As'tfel, cele de 3 zile primesc un lriptisor ce
contine 104-200 microgramejgram de vitamine, iar larvele de 5 zile
ajung s5 primeascii abia 36-58 micrograme/gram. Acelagi autor, im-
preunii cu Buternand, au izolat biopterina din lApti$orul dat numai lar-
velor de matc5. Dupa cum am spus rnai inainte, nevoia de lipide (gr5-
slmi) a larvelor de lucrfitoare, dup5 primele trei zile, ~ i - osatisfac prin
sintetizarea lor, pornind de la hidratii de carbon - deci din glucide -
ce le primesc sub form5 de miere in hrana servitii de doici in combinatie
cu polenul ~i cu apa. In totalitatea lor lipidele ating o proportie de
13,6-14,70/0 ca greutate net5 in hrana oferita. Cerceatorii au hriinit
experimental larve cu l5ptisor din care au extras rnai inainte lipidele.
Rezultatul a ariitat cit acele larve nu au putut deveni nimfe ~i au murit
inainte de a trece pragul acestui stadiu.
In schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i sub-
stantele minerale din hrana rnai simp15 dat2 lucrtitoarelor este rnai mare
decit cele din lit@i,sorul oferit de dolci larvelor de matcii de 1-3 zile.
De asemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenul
dat in hrana administrati lucriitoarelor, sint in proportii rnai mari fat5
de ltipti~oruldat larvelor de matcg, c5ci aceste vitamine ajutg la dez-
voltarea deosebitii a glandelor faringiene a viitoarelor albine lucrgtoare.
Este Si normal s3 fie aga c5ci viitoarea matc5 n-are nevoie s5 aibe glande
faringiene dezvoltate, c2ci toat5 viata ea prirne~te 15ptiqor gata f2cut de
la albinele curtence ce se recruteaza dintre doicile coloniei.
FBrii substantele polenului dat larvelor de lucrgtoare ~i trintori,
fncepind din ziua a gasea din viata lor pin2 la a noua zi, larvele nu pot
ajunge in stadiul de nimf5.
Larvele de trintor primesc si ele - dupg Gontarski - un 12ptigor
cu o substant5 cristalizabilg pe care doicile nu o dau larvelor de lucr5-
toare. El a g5sit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic gi riboflavin5 fat5 de larvele de lucrgtoare, qi in schimb cantitsti
rnai mici din vitaminele m i n t i t e rnai fnainte adicii din tiamins, colinii,
biotin& piridoxin5 ~i acid pantotenic, fat5 de cele date de doici larvelor
de lucriitoare.
Diferente mari s-au g5sit in ceea ce priveste cantititile de 15pti~or
dat larvelor de trintori, fat5 de cel dat larvelor de lucratoare, ceea ce
are ca rezultat o mare diferent5 in greutatea lor corporal& care este
de 384 mg la larvele de trfntori in raport de 159,l mg cist au larvele de
lucrgtoare.
N. 0.Smeleva a ggsit in liipti~oruldat miitcilor un principiu activ
care determin2 dezvoltarea larvelor acestei caste, fat5 de lilptigorul oferit
larvelor de lucr5'toare. De asemenea, cercetiitorul Wenckler a gasit cii
concentratia de acetilcolinii in hrana larvelor de mate5 ~i a celor de
lucr5toare este de 1 mg/gram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~i
vimt5 este de numai 0,3 mtglgraim.
Aceste chimiste neintrecute, prin hrana diferentiatg ~i dr5muit5
clteodata la micrograme, influenteazii asupra caracterelor ereditare ale
puietului larvar mai ales cind este v o r h dc m5tci. Acestora doicile le
dau alternativ douii tipuri de secretie : o substant5 liiptoasii opac8 qi
alta limpede si apoasii. Prima este produs2 de doicile de 3-18 zile, iar
cea limpede de cele in vfrst2 de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
de miitci primesc hranii 12p'toas2, iar din a 4-a zi din cea lianpede. Secre-
tia allbii nu contine zaharuri, pH-ul euk de 4,0, ce se aseamgnii cu cea
a glandelor mandibulare care are pH-ul 3,9, pe cind cea limpede are
pH-ul 4,5, atpropiat de cel a1 glandelor faringiene. La alceste lame, pro-
tdnele din liiptisorul de matc5 - dup5 Pastel - deriv5 din secretia
glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sii aib5 +i ceva din
secretia glandelor mandibulare. Hidratii de carbon intr2 direct - aqa '
cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind la sinteza lipi-
delor.
Din cele expuse ati observat cii albinele doici dozeazti toate aceste
substante ca adeviirati chirni~ti,oferind fiecilrei larve din cele trei caste
o hrang diferentiat.5. In felul acesta s-a stabilit cB doicile fac o adw8rattG
castrare nutritivli larvelor de lucritoare dindu-le combinatii reduse de
polen in hrana mai simplii. Aceast3 hr8nire diferentiatii actioneaz8 asu-
pra aparatului lor reproduciitor, riimlnind femele necomplete care abia
pot - in anumite situatii - s5 depunil citeva ouii din care ins8 se vor
n a ~ t enumai trintori.
ALIMENTATIA
!$I METABOLISMUL COLONIEI

Explicindu-v5 - tineri apicultori - aceast5 functie organic5 a


coloniei legat5 strins de sistemul s5u digestiv, ne vom referi ~i la felul
cum hrana lucreaz5 asupra colectivitatii prin ace1 metabolism indispen-
sabil care intervine fn toate procesele vitale ale coloniei.
Nu poate fi via15 unde cele douii notiuni de alimentie si metabo-
lism sil nu se complineasc5 una cu cealalt5, functionind permanent En
deplini5 armonie ~i dependent5 reciprocii.
htr-adev5r, hrana st5 la baza vietii oric5rei fiinte din lumea ani-
mals si vegetal5, c5ci procesele biochimice impun folosirea unor anu-
mite substante, @site ~i luate din natur5, de c6tre organismele vii ~i de
care aeestea au absolut8 nevoie. Aceste substante produc ~i ajut5 la
producerea energiei, ce rezult5 din transformarea lor in c5ldur5, asa
cum am arztat rnai inainte ; la refacerea f;esuturilor uzate ~i chiar dis-
truse inlocuindu-le cu dtele noi, mai ales la organismele pe cale de
dezvoltare ; la catalizarea componentelor chimice din alimentele inge-
rate, prin transformarea lor in materie vie. Concomitent cu procesul de
uzur5 se desf5soar5 un produs continuu de sintez5 a materiei vii.
Apa este ~i ea un element indispensabil pentru cre~terea~i dezvol-
tarea organelor, iar proportia ei in 15ptisor este fnsemnat5, c5ci nim-
fozarea se face mult mai uSor cind proportia de ap5 este m5ritil in pri-
mele trei zile (Smith). De aceea, atunci cind se lucreaz5 la producerea
l5pti+orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde
albinele hrgnesc larvele, doicile s5 aib5 la dilspozitie ap5.
Vorbind despre alimentatia coloniei de albine, trebuie s5 retineti
de la i n c q u t cii ea trebuie s5 fie totalii, f8r5 inltreruperi, f5r5 o prea
mare economie; orice lipsuri intervenite in buna desfasurare a alimenta-
tiei in cadrul coloniei, se va r5sfringe, in mod sigur, nu numai
asupra coleativit5tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei repre-
zentat de urmasi. Asemenea situatii se traduc printr-o slab5 rezistents
la boli ~i la frig, precum ~i prin scurtarea duratei de via15 a coloniei si
a membrilor ei. Marele indrum5tor a1 apiculturii din S.U.A., C. L.
Farrar o spune r5spicat : ,,colonia care consum8 mai putin de 23 kg miere
de la inceputul toamnei si pin5 apare primul cules principal in prim5-
vara urm5toare, rar poate fi socotit5 o colonie bun5 !".
Substantele care iau parte la procesul de alimentatie sint de mare
importants prin functia lor plastic5 si prin stimularea pe care o aduc
unor' functii vitale. Acestea sint cele care le-am amintit si le-am des-
cris pe larg cind am analizat 15pti~orulde matc5 : proteinele, glucidele,
lipidele care toate sint din categoria valorilor energetice ; vitaminele
care obligatoriu trebuie s5 nu lipseasc5 din alimente +i care au rol cata-
litic. In s f i r ~ i t ,mai sint gi substantele minerale, absolut necesare ca :
fierul, f o ~ f o ~ ucalciul
l, ek., nemsare in pmcesul de creatie ~i de dezvol-
tare, p r m ~i intreaga qi foar'te variata gam5 a eneimebr.
Micutele lame din interiorul cuibului, incovrigate, se miscZ aproa-
pe continuu ; din cind in cind se observ5 opriri de citeva secunde din
mi~carea lor circular:, timp in care diger5 hrana ce au luat-o pin5
aturuci, ca a p i s 5 - ~ ireia mise5rile rotatorii inoltind in 13ptiSor ou gura
deschis5.
- Cum oare au putut observa cercetztorii toate acestea? m5 in-
treb5 un apicultor incepiitor !
- Cercetgtorul francez M. Mathis a transvazat larve abia iesitc
din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c5 hrana ab-
sorbit5 ajut5 la formarea organismului larvelor, care eliming prin glan-
dele salivare excesul de ap5. Albinele doici ce hr5nesc puietul larvar o
ling cu aviditate, probabil datoritg diastazelor pe care le contine.
Se +tie - pin5 nu de mull't in unn5 - cg larvele din oricare
cast4 a coloniei, primesc de la doici fn primele trei zile aceeasi hranii.
S-a constatat ins5 c5 fadorul trofic, deci cel privitor la nutritia tesutu-
rilor, este cel care determinil castele in colonie. ,,Se 'intfmplil - este
drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat des-
tinat s5 dea un tr'intor sti se nasc5 o albina lucriltoare. Nu se $tie incg
dacti aceast5 anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus-
tine c5 factoml trofic este eel care deteminii aparitia acestor s u w z e ,
c5ci hrana este cea care influenteaza asupra viitorului castelor, desi in
primele trei zile de stadiu larvar toate 'primesc cam aceea~ihran8.
In ceea ce prive* fnsg procen~tulde ap5 si glucide date celor trei
feluri de larve, s-a obsevat o deosebire clarg, cit +i o repartitie diferit5:
procentul de ap5 din k a n a dat5 larvelor de lnatcil - in prima zi -
este scGzut, pe cind cel de glucide este mult mai mare.
,,Cu toate c3 din punct de vedere somatic - deci referitor la corp
- intre larva de matcg ~i cea de trintor este o echivalents ca talie ~i
greutate, larva de trintor introdus5 de cercetgtori intr-o botcli piere
curind, spre deosebire de o larv5 de albin5 lucr2toare care mutatZi 'intr-o
botcg ~i crescuti apoi numai cu 15pti?or, se acomodeazli bine cu noua
situatie. lntre cele dou5 sexe - trintor gi. albinil - exist5 nu numai o
diferent5 specific5, ci si nevoia unei alimentatii corespunzgtoare nevoilor
particulare".
Aceast5 hr5nire urmgritg de M. Mathis prin acele dispoztive trans-
parente, se face astfel : doica i+i introduce capul Pn alveola larvei si cu
ajutorul antenelor o pipgie, c5utindu-i locul capului ; apoi se asazg ast-
fel 'incit mandibulele gudi sale sli fie in contact cu larva. Atunci printre
mandibule se strecoar5 o picSitur5 d e hran5, pe care ori o intinde pe fun-
dul alveolei, unde se mai afl5 deja hran5 precedentti, ori direct pe cor-
pul larvei. El a tras concluzia cii parte din hranii ptitrunde in col-p nu
numai pe gurti ci si prin inveli~ulcorporal a1 larvei, care este foarte sub-
tire. Timpul folosit la fiecare vizitti variazii de la 7 secunde pin5 la 2
minute. N. D. Lavrechim a calculat cii in medie, la o vizitii de alimen-
tape, doidle stau cu larvele 3 secunde. Pe miisurii ce larvele cresc, vizi-
tele devin n ~ a idese pi se prelungesc, mai ales cind doicile incep sii dea
larvelor mai mari de 3 zile hrana combinat5 cu miere, polen si ap8
la care este adiiugatii o cantitate micii de secretie limpede, produsti de
glanldele mandibulare. 0 mare parte din aceasts hranii estc sintetizatg
de larve in lipide, mtirindu-gi in felul acesta zestrea corpului gras, de
care vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
Ltiptisorul nu se mai d5 larvelor de lucrstoare ce au implinit 3 zile,
fiicindu-se exceptie pentru cele niiscute in toamnii, ciirora li se prelun-
ge$e hriinirea cu 15ptisor incti 12-48 de ore. Aceste abbine, ntiscute
toamna, au glandele faringiene f o a ~ t edezvoltate, iar corpul gras saturat
cu al'bumine, gliccrgen gi lipide. Ele vor putea c r e ~ t egeneratii noi de I
puiet in pritniivara viitoare si citeodatii chiar in timpul iernii. DacFi in
luna martie corpul gnas es'te deja conisurnat, albinele ~ i - 1pot reface de
indatii ce in naturii apare polenul proaspiit, care este superior calitativ
ca hrani, fata de oricare polen recoltat in cursul verii.
Larvele de trintor primesc o hranii asemgniitoare care ajut5 la for-
marea spermatozoizilor.
In stadiul larvar, datoritii hranei primite, larvele ipi dezvoltii mult
organismul. Creierul isi mtireste volumul - desi el rtimine toatii viata cu
acelasi n u m h de neuroni pe care ii are ca embrion. Aceeasi situatie o
intilnim pi la lantul nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigenii. Hemo-
limfa larvelor este deocamdat5 limpede ; cantitatea ei atinge 25-300l0
din greutatea larvei. Se intelege upor de ce ele au nevoie de o asa
mare cantitate de hemolimfii, ciici toate organele existente, sau altele
pe cale de formare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
procesul de demoltare.
Consumul substantelor alimentare - mierea si polenul - este foarte
insemnat in stadiul larvar. Cercettitorii au stabilit cii pentru o larvii,
albinele d ~ i c ifolosesc 113 din volumul unei alveole cu miere pi 112 din
volumul celei cu polen. Cre~terealarvelor este prodigioasti pi neintilnitii
pin5 acum la alte fiinte din regnul animal. Aceast5 crestere este atribuitg
biotinei (vitamina H) din hrana ingeratti, a hownonilor care activeazii
metabolismul, cit pi considerabilei rezerve de vitamine pe care ele o
acumuleaz8. bntr-adevtir, dup5 repetate cinttiriri f5cute de cercettitori, s-a
stabilit c5 dac5 la aparitia larvei din ou ea avea o greutate de 0,l mg, in
a opta zi, deci - cu o zi inainte d e ciipiicirea alveolei natale, greutatea
ei este de 142,6 mg. Se considerii c5 inainte de cgpticire, oind doicile
stau cu larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbtirile de hran5
pi alte substante ce se fac initre aceste dou8 partenere, se definitiveazd
castrarea nutritivz cu un specific hormonal care atrofiazii aproape cmn-
plet ovarele la albinele lucrdtoare.
ENZIMELE $1 METABOLISMUL

Toate alimentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transfor-


mate, asimilate si dezasimilate prin metabolism, care, asa cum il
nume,ste prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un super-
organism. ,,El reprezints totalitatea proceselor care asigurii schimbul de
materii ~i energie fntre oqanismul albinei ~i mediul inconjur5tortL.
De fiecare datii procesul acesta este ajutat de o ehziiii, c3ci atit
polenul cit ~i mierea au o pluralitate de enzime (fig. 22).
- Dar ce sint aceste enzime? - m5 intrebg un apicultor incepiitor.
- Sint substante proteice specializate care intervin in toate reactiile
biologice la nivelul celulelor vii. S h t catalizatori 1) indispensabili ale
reactiilor chimice in metabolism, cgruia i se asiguril realizarea, sincro-
nizarea si accelerarea.

Fig. 22. - Enzlme p d u s e pentru descompu-


nerea polenulai :
1 - fermenfii
glandelor
ce au descompus polenul : 2 -
celulele
intestinale care produc fernenti.

Enzimele fnlesnesc metabolismul glucidelor -


deci a hidratilor de
cagbon - a Lipidelor si pmteindor. Fiecare enzima dup8 biologul G. -
Eugene - nu cakalizeazii abignuit decirt un singur ti.p de reactie qi oricit
de surprinzgtor s-ar pgrea, enzimele gi moleculele asupra cgrora ele
*) Catalizatori = substante care tnlesnesc o reactie chirnicg t&B ca ea tnaggi s& sufere
rnodiLic&ri.
trebuie s5 lucreze par a se ,,recunoagteU Si se atrag, datoritii formelor
lor geometrice.
0 celulti vie p a t e contine pinil la o mie de enzime diferite, fiecare
dintre acestea controlind, de regulg, numai o anumit5 reactie. A~adar.
enzimele se caracterizeaz8 printr-o mare specificitate de actiuni".
,,Enzimele, prezente in toate organismele vii - spune prof. dr.
I. Dumitru - se deosebesc de ca'talizatorii de natur8 chimi& folositi in
industrie prin numeroase tr3sZituri specifice. In do25 infim8 ele asigurg
(far5 a fi c i t u ~ ide putin modificate) toate procesele de transformare
chimicil din interiorul organismului : fixarea oxtgenului, transformurea
produselor ingerate in substante proprii organismului, eliminarea pi acce-
lerarea de energie etc. D e ~ ienzimele - contrar catalizatorilor - pot
fi uneori distruse rapid de cSldur5, de acizi sau de solutii alcaline, ele
sEnt mult ma2 eficace decit catalizatorii, cgci unele reactii biologice decurg
de o sut8 de miit pin5 la un milion de ori mai repede".
Ele stnt vizibile la microscop +i asemiin5toare oarecum cu levurile I)
fermentilrii alcoolice sau a bacteriilor fermentative lactice etc. Sint cor"puri
chimice, deci agen$i chimici stimulatori. Sinit de multe feluri, wwetaite
uneori d e aceeasi gleoldg, dar avind fiecare specificitatea ei, si deci
fiecare determinind o anumitii reactie. De pild8, glandele faringiene pro-
duc ~liiptisorulpe care-1 cunoa~teti,iar dup5 trecerea celor 10-12 zile
de secretie liiptoasii, ctnd acinii glandelor faringiene se atrofiaz8, aceste
glande ofer3 comuniatii enzime ca : invertaza sau amilaza. Ele prelu-
creaz8 nectarul cu ajutorul diastazelor care sint prezente in intestinul
mijlociu a1 albinei (stomaad) cu s c o p l de digerare a zaharuribr pentru
consumul propriu al insectei. Tot aceste glande produc si oxidaza care
actioneazii direct asupra glucozei din guss, unde Pntilneste o alt8 enzim8 :
glucozidaza; lucrind in acelagi scop ele produc acidul gluconic, atit de
necesar la inlgturarea diferitilor agenti ce ar putea infecta mierea. -I
Glandele labiale secret5 si lipaza, iar cele din g u ~ i idau si catalaza,
enzima care este secretat5 ~i de glandele rectale in alte scopuri. Totodata
glandele labiale, impreun5 cu cele cerebrale si toracice, secret5 enzime
folosite la secretia cerii pentru cliiditul fagurilor, iar proteazele digera
proteinele in urma unui consum indestulat cu 'polen.
Enzimele amintite mai inainte - invertaza ~i amilaza -, d e ~ sint i
produse de aceleqi glande faringiene, cit gi de glandele din gu~ii,ele
rezultg in proportii cu totul deosebite din aceste glande ~i anume :
amilaza este de 12 ori mai m u l a decit invertaza. Amilaza pstrunzind in
grgunciorii de polen, le dizolv5 continutul si rupind moleculele de amidon
le transform5 in zahiir, iar invertaza contribuie la formarea mierii din
substantele dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul
florilor, ca si secretiile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale
manei, sint transformate, pe calea hidroliztirii, din polizaharide in mono-
zaharide - glucoza gi fructoza - deci mierea, in compozitia cgreia, fruc-
toza ocup5 cea rnai mare parte ; invertaza este secretat2 ~i de stomacul
albinei (intestinul mijlociu), dar aceasta se deosebegte de cea secretat5
rle glandele faringiene. Dup5 Gontarski - zaharoza si maltoza sint hidro-
1) Levurd = drojdie.
lizate mult rnai repede de enzimele glandelor faringiene pe cind melibioza,
trehaloza, rafinoza, melezitoza si toate celelalte polizaharidele sint atacate
de invertaza stomacului albinei. Pentru a le distinge, cercet5ltorii denu-
mesc invertaza secretat5 de stomac (intestinul mijlociu) cu notiunea de
,,diQstazd". Ele necesit5 un mediu acid in care s5 poaG activa.
Callitativ nu s-a putut stabili penltru invertazg un nivel, c5ci ea
variaz5 de la un sort de miere la altul, in raport de multe conditii. In
mod deosebit calitatea invertazei depinde de num5rul albinelor tinere din
colonie, de puterea i n general a acesteia, de hr5nirea rnai abundent&
sau rnai siiracg cu polen, care determin5 nu numai cantitatea de enzime
ci si activizarea lor ; de asemenea este in leg5tur5 ~i cu bog5tia culesului
in cantiati mari de nectar, adus in stup de grupul social a1 albinelor
culegiitoare. Un cules lent determin5 ca grupul social al albinelor prelu-
crritoare a nectarului s5 aib5 posibilitatea de a-1 prelucra rnai pe Pnde-
lete, fat5 de un cules intents, cind prelucrarea lui impune o mare grab5.
Dac5 la o analliz5 a mierii can~titateade invertaz5 apare redus5 m
inseamn5 c5 activarea enzimaticg nu s-a f5cut integral, ciici este posibil
ca stuparul s5 fi inciilzit mierea pentru lichefiere la o temperaturg peste
4245OC, cind o parte din invertaz5 este distrus5. De asemenea, o miere
piistratg prea mult timp, igi miqoreaz5 cantitatea initial5 de invertaz5.
Pe de altS parte o hr5nire indelungaa cu sirop de zah5r neinvertit duce
implicit la scgderea capacitstii alabinelor de a produce enzime gi in acest
t- caz mierea va poseda putine diastaze.
Actiunea amilazei, amintits adineaori, nu se rn5rgine~t.enumai la
ceea ce ofer5 albinelor glandele faringiene pentru descompunerea pole-
nului, c5ci procesul de descompunere a polenului continug si in intesti-
nu1 mijlociu, deci in stomacul albinei si chiar In punga rectali. De$i
grgunciorii de polen sint foafte rezistenti, aceastg diastazj. piitrunde prin
rnicrolpil si i z h t e $ e sg disouieze substankle din interibml grZiunciorilbr,
inclusiv amidonul din el. Pot fi puse in evident5 douS categorii de
amilaze : alfa si beta cu aceeasi actiune, prima atacind amidonul chiar in
gus5 ~i cea de-a doua Pn intestin.
Amilaza este mai putin sensibils la c5ldur5 ldecit invertaza, ceea ee
are importants in analiza probelor de' miere, privind diastazele pe care
le cuprinde. In schimb, este sensibilii fat5 de ioniii) de hidrogen.
Ambele enzime sink sensibile la imbitrinire. DupS J, Loweaux,
pierderea iuctivitiitii enidmatiice a milazei merge de la la 33OlO in-
tr-un an si 31-370/0 in doi mi. Invertaza a t e si rnai fragil5 : distmgerea
ei altinge 430/0 ~pean si 57010 in doi ani in mierea de iarb5 neagr& (Calluna
vulgaris L.).
Unii cercet5tori sustin cCi amilaza este un amestec de rnai multi
fermenti care au nevoie de prezenta ionilor de clor pentru a - ~ iindeplini
sarcinile.
Inhibinu este o alt5 enzimg pretioass aflat5 In miere ; ea frPneaz5
inmultirea bacteriilor. Este o glicozidazg care in prezenta oxigenului pro-
duce din fructozg apa oxigenatg cu efect sterilizabr. Ekte ins5 sensibil5 ,
la lumina solar5 care o distruge.
1) ion = atom sau grup de atomi incacati cu electricitate.
Oxidaza este o enzim5 special5 secretat5 de albine cu scopul de a
pistra intact5 compozitia, mierii, oprind fermentarea ei. Ea transform5
o parte din glucozii in acid gluconic - puternic bactericid amintit rnai
inainte.
Oxidazele - in general - spunea Prof. M. Prenant - fixeazd
oxigenul pe unele corpuri chimice determinante si pot juca u n ro! in
respiratie, ceea ce confirm5 si cercet5torul Jebelin cind sustine c5 pro-
cesele de oxidare ce au loc in organismul albinei depind de activitatea
enzimelor qi anume : oxidaza, catalaza si fosfolipaza ; in special prima
are un important rol in respiratia insectei.
Catalaza, produs; de glandele gusii, are doui efecte deosebite .
descompune apa oxigenatg ce apare initial in procesul de formare a aci-
dului gluconic in dous elemente, apa si oxigenul ferind mierea de toxi-
, citatea perhidrolului, si frineaz5 orice proces de fermentare a reziduuri-
lor din punga rectal5, care se adun5 acolo in special in perioada de ier-
nare, cind albinele nu le pot evacua fiind strinse in ghem.
Enzimele din ciiptuseala stomacului, unde se formeazg sucurile nu-
tritive, descompun substantele complexe transformfndu-le in substante
simple ; str8b3tind peretii intestinului mijlociu intrii in hemolimfi si
sint resintetizate din simple in complexe. Astfel sint proteinele animale
y.i lipidele care contribuie la construirea organic5 ~i la repararea celule-
lor uzate.
Functionarea enzimelor este reglat5 la nivelul celular. D i r ~hrana
ingeratii polenul este cel care contine si ajutii la formarea unui complex
de enzime.
Din cele expuse reiese marea importanrii a a z i m e l o r in procesele
metabolice, cjlci aya aum o spune prof. M. Prenanrt, metabolismul este
responsabil pentru primenirea permanenii $i foarte rapid% a materiei
vii uzate, cu alte materii vii, folosind diferite reactii ce le creeazii pentru
i n l m i r e a ou e l e noi.
Metabolismul tramformii substantele alimentare de bazii ~i le ur-
m6re~tedin clipa d n d au intrat in organism prin absorbtie gi ping cfnd
sint eliminate partile lor nefolositoare. Bn mod obi~nuit,coloniile puter-
nice au un metabolism rnai scizut, iar drept consecinF, un .consum redus
de hrani cu rezultate superioare in ce prive~tes5nstatea coloniei si pre-
lungita vietuire a albinelor ei. La coloniile slabe - rnai ales toamna -
metabolismul este rnai intens pentru producerea c5ldurii, ceea ce se
riisfringe implicit ~i in mod invers asupra sin5t5tii subrede a coloniei :;
a unei durate de via@ rnai scux'ti a albinelor.
T o t u ~ i ,avind la dispozitie pentru iermre o miere de calitate supe-
rfoarii din cea de mai, colonia este influentat5 in bine si pozitiv asupra
metabolismului, chiar dac5 este mai slabi, reglementindu-se functiile
celulei nervoase. Unele sisteme enzimatice - dup5 cum am spus - ajuts
;..\~. '
la sinteza de noi substante, pe cind altele iau p a r k la degradarea ceIor
! ,
A

i.
.
.

.- . 1. .
- prezente in celul5. Este aza-zisul metabolism celular.
.....
.....
: *.
Efectele metabolismului sint grupate in trei categorii : efecte plas-
,;.' .
i.
. I
tice, efecte d e reglare ~i efecte energetice.
.+..:
.5.'. .
i I"' *
-
- ..
b.: .,.
if . .
.... : % . .,
. .
I:><:.:. .
)I L ) .
~? -:&,
.
I-..
....
i .\%
, .*..,..
.. ..' . . .-
i.=
,. ",
;
*l:.
;-
Efectele plastice apar in metabolism cind substantele transportate
intr5 in alcgtuirea materiei vii a celulelor, repar5 tesuturile uzate, de'ter-
minind ~i cresterea lor. Este cazul hranei primit5 diferentiat de cele trei
caste de larve a1 c5ror metabolism se diferentiazg.
Efectele de reglare sint cele care intervin asupra su~bstanteloraflate
in c o r n 1 ahbinei si exereit5 influenpa regulatoare a unor functii, a+a
cum sint de pild5 horinonii ce vars5 direct in hemolimfsi secretiile lor
cu efecte de impulsie si reglare.
Efectele energetice apar in metaibolism cind se produc reactii chi-
mice in tesuturi, manifestindu-se prin energie caloric5.
Organismul - dup5 H. Rimbold - are capacitatea de a regla pro-
cesele metabolice pe dou5 c5i : fie prin modificarea c5ilor urmate de
metabolism - ca de exemplu transfmalrea zath5rului in grgsimi, sau in
proteine care apoi sint descompuse ca sulbstante de rezerv5, printr-o sin-
tez5 mai redus5 sau mai pronuntat5 a anumitor enzime, ce determina
metabolismul in functie de productia lor.
Albinele metabolizeaz5 hrana transformat5 din nectar in miere ca
o componentii de monozaharid sau dac5 li s-a dat ca hranii sirop de
zahsir il transform5 cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaha-
rid. Cu ajutorul metabolismului, aceast5 hran5 este transforinat5 in d l -
dur5 pentru supravietuirea albinelor coloniei in perioadele reci ale anu-
lui, cit ~i pentru a transforma hrana in energia necesarii activitgtilor ce
le desf5~oar5in stup sau in afara lui. Deci, ~niereae&e o hran5 ener-
geticli ;i nu una de c r e ~ t e r e .
In procesul de alimentatie vom g2si un metabolism celular, pri-
vind : glucidele, lipidele, proteinele, substantele minerale si apa.
Metabolisrnul glucidelor la albine este de o importanw vital5 albi-
nile fiind poykiloterme, deci insecte a ciiror temperaturii variazii la fel
cu cea a mediului inconjurgtor. In timpul rece, albinele trebuie ssi se
hriineasci cu miere, care fiind un hidrat de carbon, apsrii organismul de
efectele frigului. Glucidele sinrt absonbite d$e gu53 si depozitate in ea
iar in intestinul subtire sub form5 de monozaharide. De asemenea, sint
depozitate si m b form2 de glicongen in m u ~ c h i ;acesta se poate trans-
forma la nevoie in glucozg atunci cind wade procentul de zah5r in hemo-
limf5, deci un fenomen de hipoglicemie.
In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo-
zei in glucozg qi fructozii. Sub forma aceasta intrii in protoplasma celu-
lar2, iar o a l a parte, este utilizatii pentru producerea ciildurii, filcind
sB aparz bioxidul de carbon qi a*. 0 parte din hranii este transformatg
in lipide, care se adunii ca rezerv5 organic2 fn corpul gras.
Metabolismul azotului. In mod obi~nuitazotul w a r e fn organismul
tinerelor albine in primele cinci d l e de la data cfnd au p5rlIsit alveola
natal$, dupg ce s-au hr2nit abundent cu 'polen. Atunci proportia lui
creste cu 50% riiminfnd la un nivel statornic de 22,5Q/0. Paralel evo-
lueaz5 ~i $glandele faringine p r d u c 5 b a r e de liipti~orintgaduind tinere-
lor albine s$ deving doici.
0 scadere a azotului din organism provoac5 un dezechilibru a1 me-
tabolismului, cu manifest2ri alarmante. De pild5, la un cules abundent
de miere de man& care are un pH de 7, f5dnd-o foarte a h l i n i i , activi-
tatea normalg de hr5nire a albinelor este foarte tulburats, deoarece aces-
tea sint adaptate bine Ila un pH de 3,5-4 - a+a culm este cel a1 necta-
rului si mierii pe care o consum5 in mod curent. In consecint5, aceastii
alimentatie cu miere de man3, zdruncinind metabolismul azotului, deter-
min2 innegrirea albinelor. care ,devin lucioase, i ~ pierd i perisorii ce le
acoperii corpul, dind semne de intoxicare, asemh5toare cu cele ale
bolii de piidure.
Dac5 s e intervine atunci cu o hran5 naturalg, dind albinelor s5
consume polen sau inlocuitori buni ai acestuia - cum este cazeina supli-
mentarii cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp creste la nive-
lul normal, aciditatea se apropie de cea a mierii, restabilindu-se echili-
brul metabolic in organism, cu conditia ca Pn microclima stupului tem-
peratura sZi nu coaboare sub 30°C.
Azotul excedentar din organism este eliminat sub form2 de acid
uric.
Metabolismul proteinelor intervine atunci cind aminoacizii din he-
molimfa albinei se transforms ori in uree, ori in glucide ce intr5 in com-
pozilia protoplasmei celulare. Lipsa meta~bolismului proteic determin2
moartea in intregime a coloniei.
Metabolismul proteic tinde mereu spre o echilibrare in organism.
La acest metabolism iau parte in special, unele componente ale polenu-
lui. Cele mai importante - dup2 Hola - sint proteinele digestibile si
aminoacizii legati de ace~tia.
Proteinele digestibile din polen sint in proportie de 20010 si chiar
mai mult ; in ele snit cuprinsi toti aminoacizii ca acidul glutamic,
acidul asparagic, fenilalanina, prolina, hisbidina si cei zece aminoacizi
esentiali, asa cum vom ar2ta la polen. 11nprocesele metabolice sint sinte-
tizati si aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc o descompunere enzi-
matic5 a proteinelor ~i a aminoacizilor. Apoi ei sint resintetizati - dupii
acelasi Holsa - cu ajutorul enzimeIor carboxideazg, ap2rimd noi ami-
noacizi.
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de
cercetztori acidului glutamic si asparagic. A c e ~ t idoi acizi ingsduie intra-
rea azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din hranii, cre-
eazii un dezechilibru metabolic ca ~i cel a1 azotului, explicat mai ina-
inte, cu consecinte foarte grave, care pot duce la pieirea multor colonii
din prisac5. fmi amintesc de o astfel de situatie pe care am intilnit-o
in st.upina G.A.S. Sercaia prin anul 1955-1956. Acea stupin5 a fost dus5
la o p5dure de conifere pentru cules de man5 ; Issat5 acolo prea mult
timp, albinele au ajuns s2 moarii in proportii alarmante. Chemat la fata
locului am constatat completa lips5 de polen din stupi ~i din impreju-
rimi. Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta Prudu, regiunea
Bucuresti, la un cules de izm5. In scurt5 vreme coloniile ~ i - a u resta-
bilit echilibrul metabolic a1 proteinelor, cuibul s-a extins, coloniile dind
si recoltg multumitoare, plus rezerve importante pentru iernare.
In lipsa polenului, inlocuitorii acestuia, cu ftiinti de soia degresatti,
drojdie, lapte smintinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La regle-
mentarea metabolismului protidic iau parte ~i centrii nervo~iinfluentati
de enzima prloteazZ ~i indirect de hormoni. Dup5 Hola chiar ~i acidul
glutamic ~i asparagic, dwi doi aminoacizi, permit intrarea azotului
amoniacal in metabolism. Prin ei se desfg~oarz majoritatea reactiilor
termo-aminale. Tot atit de folositolri in metabolism sint fosfolipidele,
ouim este de pil& lecitinu.
In metabolimul apei un mare rol 91 joacz temperatura mediului
inconjurtitor, consumul de apg crescind o data cu ternperatura. fn schim'b
- dupti acela~iautor - cind umiditatea atrnosfericg este m5rit5 con-
sumul de apti scade. Este cunoscut fenomenul care are loc la toate orga-
nismele animale cind rscirea lor este in direct2 legzturti cu umiditatea
aerului. Aerul umed ia de 11 ori mai multii ciildurii de la organism,
dectt aerul uscat, la aceeqi temperaturii. Cum culonia de albine este un
perfect complex biofiziologic, urmeaz5 si ea aceea~ilege.
Dup5 cercetstorul Ataman metabolismul apei din hemolimfg este
legat de cele dous corpuri hormonale asezate inapoia creierului : cor-
pora allata si corpora cardiaca - despre care am vorbit la anatomia
sistemului nervos. Primul - deci corpora allata - tinde sti m5reasc5,
iar eel de a1 doilea sti micsoreze continutul de ap5 din hemolimfz, reali-
zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
Metabolismul acizilor este foarte mult solicitat In procesul de pre-
lucrare a mierii, mai ales a celei de manti ~i a siropului de zahgr, mult
diferit in cmjparatie cu pH-ul nwta~rului.Albinele din coloniile d n 8 -
toase au un pH de 3,4-3,5, la fel ca cel a1 nwtarului ; acesta face ca
mierea rezultat5 din nectar s5 aib5 un caracter mai mult acid. DatoritB
acestui metabolism a'pare in miere acidul gluconic - amintit deja -
care conferg mierii o putere de aparare impotriva fermentatiei, asigu-
rindu-i posibilitatea unei bune conservgri indelungate.
Metabolisul lipidelor. Prin digestia grBsimilor, acestea se descom-
pun in acizi g r a ~ ice se depoziteazz in cavitatea pericardicg a corpului
albinelor, servind la arderile organice din care - ca ~i la glucide, rezultB
bioxidul de ca~bon(CD2) ~i apa ( H a ) , precum ~i un nugmr de 7-9 calo-
rii pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
ardere.
Din acesttea fac parte si ster'olii, dup5 prof. dr. Gr. BGlCineuou,
care sint o clasg de compu~iorganici care au rol important in metabo-
lismul organismului ~i inrtrii in compozitia m u l k r homoni ~i vibamine.
Ei se gzsesc in polen ~i In 1Sptisor oferit larvelor de cgtre doici.
Metabolismul siirurilor minerale este interesant pentru c?i participg
la metabolismul intermediar a1 glucidelor ~i a1 nucleo-protidelor.
Metabolismul ghemului de iarni? se manifests prin sciiderea si crep
terea ctildurii ghemului in raport .cu necesarul lui de cGldur5. Cercetg-
torul B. Free a observat cg dac5 temperatura mediului scade, cantitatea
de iarng a1 unei m l n i i isi mgleazfi tempra4xlr.a var,iind intre 14 si 28OC.
ducerea cgldurii. Createrea cantitgtii de bioxid de carbon la temperaturi
rnai mari de 10°C indic5 un metabolism intens gi dovede~tec5 ghemul
de iarng a1 unei cdlonii Psi rqgleaz5 temperatma variind intre 14 si 28OC.
0 colonie puternic8 reprezintg un metabolism mai sc5zut qi consum5
mai puting hrana comparativ cu albinele dintr-o colonie redusg ca ,popu-
, latie. Toti fwtorii care reduc alimentatia - o spune R. Chauvin -
r d u c de asmen,ea degajarea ciildurii, iar Root a gssit c6 metabolimul
termic este in raport cu virsta, manifestindu-se prin mgrirea consumului
de oxigen, semnalat si de alti cercetgtori.
Metabolismul gi unele boli ale albinelor se manifest5 prin insem-
nate tulburari organice : ,de pildii, boala neagr6 de ptidure este mai ac-
centuatg atunci cind albinele prezints f m m e n e de innegrire corporalg
~i de cgdere ale inveli~uluiptiros. Piederea perisorillor - dup5 cemd8-
tom1 ceh Svob0d.a - es~tecauzatii de un deranjament metabolic, fa@ care
determinii albinele s&gi consume rezervele de azot ale corpului. El a
ggsit c5 albinele bolnave au un continut de azot de 14,50/0, fat8 de albi-
nele sgnstoase care au un procent normal de 22,910.
SISTEMUL NERVOS
CALAUZITOR AL COLONIEI
MEMORIE, DEPRINDERI, INVATARE , .

Pinti acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai intii despre albinti,
+i anatomia ei, trecind apoi la rolul stiu in colonie unde albina este doar
o simp15 rnoleculli ce alcgtuie~teimpreunti cu celelalte albine grupe so-
ciale cu functii temporare. Ifn continuare ne vom ocupa de sistemul ner-
vos ciiliiuzitor a1 coloniei, d acestui g m p de i n s b e , a1 c5rui organizare
d e p t i ~ e ~ tot
t e ce este in lumea andmalelor superioare $i insectelor.
Colonia este clil5uziG de patru instincte : cel de reproductie -
roitul; cel de cre~terea pietului; cel de clhdire a fagurilor gi cel de
cules. Apicultorul - dupii gradul s5u de cuno~tinte- dirijeazti aceste
inclinhri innhscute, asa cum crede cii e mai convenabil pentru el si albi-
nele sale. Poate intibusi temporar unele - cum este de pild5 cel a1
roitului - fHli ins3 ca albinele s5 si-1 piard5 definitiv ; prob5 evident5
in aceast5 privint5 este c5 o colonie, dup8 o perioad8 anurnits, tot roiegte
la 4-5 ani odat5. Apicultorul cel mult amelioreazli albinele. fntre condi-
tiile de ameliorare el urm5rqte s5 inl5ture inrstinctul de roire. Cerce-
ttitorul francez Sibenthal - despre care v-am amintit - a ingrijit gi a
condus in aga fel familiile stupinei sale incit in cei 40 de ani de cind se
ocupti de apicultur5, acestea nu au roit. In schimb, le-a inlesnit posibili-
tatea acceptat5, de a - ~ ischimba fiecare matca, in mod linigtit, din 2 in
2 ani.
In privinb instinctului de cules, de asemenea, apicultorul poate
influenla colonia, determinind-o sg creascli puiet in toarnn5, Pn ciuda fe-
nomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare natural%,
toamna, in mod obignuit, albinele inceteazli cresterea puietului. Interesul
apicultorului ins5 este ca tocmai atunci ele s5 crease5 puiet, pentru a
avea contigente mari de albine tinere care s5 treacli iarna cu bine. In
primsvara viitoare dezvoltarea cuibului va incepe curind, iar colonia tre-
buie s5 aib5 la marele cules maximum de dezvoltare, cu cit mai multe
albine culeggtoare. Prin hrsniri de stimulare toamna, albinele s h t oare-
cum ingelate cum c5 in naturli existli incli cules ~i in consecintli matca
i+i continua ouatul pin5 rnai tirziu. Totugi, nu totdeauna operatie reu-
~egte.Am f5cut de pild5 o experient5 dind unei coolnii in toamnti un
fagure plin cu ouii pe toat5 suprafata. D e ~ colonia
i ce-1 primise era puter-
nicti, in prima noapte albinele ei au consumat toate ou5le.
T o t u ~ i sint
, imprejurgri cind chiar in plin5 var5, instinctul de cres-
tere a puietului este infrint ; acest fapt se intimplg atunci cind apare
brusc un cules in itim(p ce o colonie se preggte~te de reproductie -
deci de roire. De indat5, albinele rod botcile ucigind viitoarele m5tci in
devenire, trecind la cules.
Dup5 ce culesul mare a incetat, instinctul de reproductie reapare,
iar apicultorul este silit s3 ia mgsuri drastice pentru a opri roirea colo-
niilor, de la care el afleaptA o altA nou5 r m l t 5 . ProMema va fi dez-
biitutii mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei.
I m p h u r i l e instinMale inn5scuke ~i flexibile - spune von Friseh
- pot fi asociate in acte complexe denumite ,,instructivecc,care dau im-
presia unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Actul instructiv
este un mod de comportare innsscut. Instinctele nu sint strsine nici
omului, d e ~ ila el reflexul yi inteligenta Pi iau mult inainte. Dar este
cu neputint5 sCi se g5seasc3 puntea care duce de la instinct la inteli-
gent% Aceasta i ~ are i f51-5 i d o i a l 5 originea in perfectionarea reflexelor.
Cum au ajuns albinele aSa de departe cu aceast5 organizare ? Cine
o ciil5uze~tepe albin5 pentru a g2si calea de urmat intr-o serie de impre-
juriiri grele ? Nid un m de ~ t i i n vnu precizeazZ. Toti ocolesc pro-
blema. Un inidr5met - de data aceasta un ilustru literar - belgianul
M. Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificali in
meseria lui de literat, numind acest element csl5uzitor cu notiunea de
spiritul stupului in intelesut unei judecfiti colective. Dar ~i el, paw5
speriat de ceea ce enunta, face ocolisuri ~i se o p r e ~ t etocmai acolo unde
era nevoie de o precizare.
Citindu-vii eiteva pasagii ale acestui ilustru minuitor a1 cuvintu-
lui - premiat cu premiul Nobel - nu v5 r5pesc din timlpul vostru, chiar
dac5 le vom privi ca simple expresii ~i forme literare, avind de cistigat
ascuItindu-le, pentru ca la urm5 s5 tragem concluzii ceva mai aproape
de adeviir.
,,Unde este ,,spiritul stupuluic' - se intreab5 autorul - ~i in ce
este intrupat ? El nu se aseam5nZ cu imboldul firesc a1 pss5rii care se
pricepe s5-si cl5deasc8 cuibul cu dibzcie si s 5 - ~ icaute alt cer, cind cea-
sul pri'bagiei a svnat! ... El hotiir5~te f5r5 mils, dar eu biinldete -
intocmai ca si cind s-ar supune unei mari indatoriri - de toate bog&
tiile, de fericire, de libertate, de via* intregului pqpor inaripat. El potri-
v e ~ t ezi de zi num5rul nasterilor intocmai dup5 bog5tia florilor care
striilucesc in cimpie... Acest spirit a1 stupului este previiz5tor si strin-
giitor dar nu zgircit. El cunoa~tein aparent5 legile t r u f a ~ esi putin cam
nebunatice ale firii in tot ce priveste iubirea. El rinduieste munca fie-
c5rei dintre lucriitoare dupii virsta fiecsreia, el i m p a ~ t eindatoririle doi-
cilor care ingrijesc puietul, curtencelor care se ingrijesc de buna stare a
mgtcii gi n-o scapg din ochi, vinturoaselor, care cu bsttiile de aripi aeri-
sesc, rgcorac sau inc6lzesc stupul gi grgbesc uscarea rnierii care este
prea incgrcat5 de apg, arhitectilor, zidarilor, produc5toarelor de cears,
sculptorilor care se duc sg caute in cimpie nectarul florilor ce se va
preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul, materie
rGsinoas5 ce le serve~tepen'tru a astupa crgpgturile gi a intgri clgdirea
casei, apa gi sarea trebuitoare tinerimei poporului. El cheam5 la dato-
ria lor pe chimigti, care asigurg buna pgstrare e mierii ...
Tat spiritul stupdui este acela @are hot5rgste ceasul marii j e d e
a anului adus genului speciei - vreau s5 zic roirea - cind un popor
intreg ajuns in culmea belgugului gi a puterii sale, lass deodatti in mii-
nile generatiei viitoare toate bogztiile lui, tot rodul ostenelilor lui, pen-
tru a cguta cine gtie unde nesiguranta gi nevoile unei noi patrii. Iat5 o
fapt5 care cu gtiinw sau f5r2 gtiing intrece f5r5 indoialg, morala ome-
neascg ! Ea nimicete citeodatg, ea sgrscegte intotdeauna, ea p5r5sqte
desigur casa fericitg, pentru a se supune unei legi rnai inalte decit
aceastg iericire. Unde se formuleazg aceastg lege, care este departe de
a f i oarbg gi fata.15, cum s-ar crede ? Unde, in care adunare, in care
consiliu, in care stat igi are scmn acest spirit c5ruia toate i se supun si
care este supus el i n s u ~ iunei datorii vitejegti, unei judecgti ce privqte
necontenit viitorul ?" ...
IakG cum acest literat, care a f5cut in cariera lui gi gtiint3, c5ci
a scris nu n m a i despre viata albinelor gi f8urnicilor, ci ~i Inteligenjk
florilor atribui'te Spiritului stupului o judecatii colectivii ce ciiliiuze;te
viafa coloniei. Este oare o realitate palpabil5 a+a cum v-am &-
tat-o rnai inainte despre sistemul digestiv a1 coloniei sau sistemul res'pi-
rator a1 ei ? Este o realitate luind de bun8 sustinerea autorului citat rnai
inainte ?
V-am vorbit in primele lectii privind roiul prim, cg albinele au o
memorie bunii, c5 prin ereditate mo~tenescun tezaur de cunogtinte pen-
tru a deslega situatii neprevgzute. Dar se poate merge rnai departe peste
acest prag ? Albinele pot sii tnvete unele rnai mult, altele rnai putin, din
ceea ce viata le pune ca piedici ? Si care sint rezultatele atinse?
- Albinele, au o memorie individualti gi asociativii, c5ci au acu-
mulat in genele cromozomilor fiintei lor amintirea intimpl5rilor ~i hots-
ririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de cind vietuiesc pe Terra,
imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. ELe contribuie ca in
colectivitatea coloniei sg afle calea cea rnai dredptg, cea rnai direct3
pentru inlgturarea unor greuati neprevgzute !
Albinele - scrie c u ~ t u biolog l fsancez Louis Roussy - sPnt
inzestrate cu o memorie gi sint capabik s5 fac5 ucenicie. Ciand pe
Denijel gi opera sa magistral5 cu titlul ,,Trei miliarde de ani de via@"
biologul francez red5 textual ce spune acest cercet5tor in privinta albine-
lor : ,,Nu gtim care e gindul stupului ! Sn schimb ~ t i mde la Reaumur
cB unghiurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi calculat un
inginer pentru a obtine un rezervor, cel mai economic +i cel mai solid.
Incg nu stim care sint procedeele albinelor".
,,Ori care a r fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la o
tehnologie care este aceea a inginerului uman ... Albina care t r s i e ~ t e
in societate nu este nsscut; dezarmat5 in ve~niculconflict a1 Pmpreju-
-
ririlor ... Albinele zice Roussy - isi pot asocia amintirile pentru a
fntreprinde acte noi +i inteligente. Inteligenta albinei nu se aseam6n5
intru nimic cu cea a noastr;, ea este probabil un simt special si foarte
particular, pe care noi ca oameni nu-l putem intelege, nici defini, nici
chiar califica".
Memorta specific5 s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi-
nea speciei, prin ereditate ce se manifest; la urmasi datoritg acelor gene
care au in alc5tuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care
constituie baza materials a ereditiitii.
,,Adund bani albi pentru zile negred4

GRUPUL SOCIAL AL CERCETASELOR

Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante lectii


ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
organic care este colonia, activitate care dep5se~teca amploare tot ce
apartine regnului animal, privitor la agoniseal5.
Orice vietuitoare, pornind d e la cea unicelularii si pin5 la virful
piramidei regnului animal, ocupat d e om, poart5 pecetea legii firii, pre-
v5zut5 in cele mai vechi scrieri ale diferitelor civilizatii : ,,Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pin5 ce t e vei Tntoarce in p5mint !'L.
fn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraice,
aceastg lege unicii ~i imperativg a muncii a fost, este si va fi urmat5,
citg vreme va exista via@ pe Piimin't. Priviti in junul vostru si vedeti
c5 nimic nu se p a t e realiza 15rB muncg in primul rind pentru asigura-
rea hranei organismului. Legea comunitarg enunatii asa de lapidar in
graiul bCin5tean : ,,numai cine munc5, minc5" - este expresia cea mai
caracteristicg in societatea d e azi ~i de miine.
Marele filozof rus prof. I. P. Pavlov spunea : ,,munca si cuvintul
legat de ea, ne-la f k u t oameni. Hrana urmeazii s5 fie ggsit5 dup5 di!€e-
rlte semne intimplgtoare sau temporare, care constihie excitanti - de
semnalizare - stimulind miscirile animalelor in directia hranei, adicg
provoacg in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se terming
crdat2 cu introducerea ei in gur5 .yi inl2lturarea foamei".
Unicul fel a1 coloniei de albine este doar ,,viitorul speclei" pen-
tru care toate albinele activeazii, deopotriv5. AcoLo afl5m dou5 grupe
sociale impostante : cel a1 cercetdtoar'e2or si a1 culegZitoarelor, care sint
p r m u p a t e d e cgutarea hranei cmunitiitii si d e a p i s i r e a ei.
Aceast.5 activitate este ins5 strins legat2 de posibilit5tile de cules
oferit de natur5.
- Dar ce trebuie s5 intelegem prin aceastg notiune de ,,culesU?
Pntreb5 unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicolg qi in economia coloniei este '

notiunea care reflects o anurnit; activitate d e s f 5 ~ r a t i 3d e grupul cel


mai numeros de albine mature din stup - cel a1 culeg3toarelor - care
au posibilitatea J - ~ iadune in timpul scurt cit dureazg fnfloritul anu-
mitor plante si arbori din categoria celor ,,meliferiu, o cantitate cilt mai
mare de strinsurii : nectar, deci miere, si polen.
Culesul depinde i2r2 indoialil de calitatea si cantitatea acestor bu-
nuri alimentare, oferite de baza meliferd pe care albinele o au la dispo-
zitie. In cazul disparitiei acestor resume fie prin epuizare, sau datorit5
unei calamitgti, culesul este asigurat de anumite masive naturale sau
culturi de plante agricole entomofile, la care apicultorii transport5 stupii
in pastoral.
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii pretioase,
fgcute personal sau de la cercetstori, privind prublerna culesului, obser-
vatii de care stuparii trebuie sg tins seams, pentru ca coloniile de al-
bine s5 adune nu numai necesarul lor de hranil, pentru viitoarele gene-
ratii, ci sB dea qi un important prisos celor ce le ingrijesc.
Primul din cele dou5 grupe hsrtizite acestui scop - grup ceva
mai redus - este cel a1 cercetqelor, m a t de cel de a1 doilea gmp
foarte numeros - in raport cu puterea coloniei - care transports in
stup ceea ce cerceta~eleau aflat in c5utArile lor asiduc.
Cercetqele zboars din zorii zilei gi pin2 cade noaptea ; ele cauG
stsruitor surse zaharoase noi apirute fn cursul noptii, care se adun2 in
potirul florilor sub form5 de nectar. In natur2 albinele mai g2sesc sucuri
dulci care provin din vasele ciuruite ale unor arbori - in special coni-
fmele ; com~pozitia suicu~ilor a t e diferit.5 de cea a nectarului florilor.
Cercetasele aduc in stup probe concrete de substante dulci - nec-
tar si polen pentru marele grup a1 culeg5toarelor care stau qi le a~tepat2
in stup pentru ca s5 nu-qi iroseascs zadarnic energia in csut5ri cu greu
indeplinite

In dimineata h&r&itil, pentru aceast5 insemn5tate lec$ie pra&c2,


o dat2 cu plecarea albinelox cemetqe, aun intra in prisac2 impreuns cu
apicultorii incep5tori ca s5 poatZi observa cum se desf2~oar5aceast5 im-
portant5 activitate din viata coloniei.
Harnicele cercetage plecau in grab5 in zbor de s5geatA spre largul
ztirilor, btdeauna cu c a p ~ qi
l antenele contra vintului. Numai astfel ele
pot detecta ugor mirosul florilor. Cind vintul este puternic, zborul lor
este in zig-zag, pentru c5 in felul acesta pot detecta din trei directii
aceste repere. Zborul este efectuat pentru a aduce in stup probe palpa-
bile de hranil, indicind directia ~i distanta la care culegstoarele o pot
g5si cu u~urint5.
- Dar cum putem cunoa@e pe aceste cerceta~edintre celelalte?
intreb5 un tin& apicultor.
- Prindeti citeva albine dintre cele care abia au ieqit pe scindura
de zbor a urdini~ului.Operatia este ulTor de f5cut folosind o cutie de
chibrituri goal2 ; trageti cutia din capacul ei, tsiati de-a curmezigul jum5-
tate din fundul ei ; golul r5mas acoperiti-1 cu o foils de tip12 transpa-
rents, ,bine lipits. Cutia fsr5 capac se asazii repede peste 2-3 albine
iegite pe scindura de zbor a stupului, ~i care r5min prizoniere ; apoi
introduceti capacul p e dedesubtul cutiei, care st5 deocamdat5 peste lbi-
nele prinse ; odatl tras capacul, ele r5min definitiv inehise si p$t fi
transportate oriunde. Este u n dispozitiv foarte practic chiar gi pentru
prinsul matcii f5rB s5 o atingeti.
Un apicultor a introdus in cutie fumul unei tiggri peste albinele
prizoniere, pin5 cind acestea au fost anesteziate si apoi au putut fi puse
pe o mas5 sau Ipe capacul unui stup, pentru a fi studiate.
- Vedeti acum cum se prezina cemetqele. Ele au infstiqarea
unor albine bstrine, desi sint tinere fiziologic. Aparenta de b5trinete le-a
dB aspectul lor exterior, f5r5 peri~orii care ii acopereau - cu putin
in urm5 - toracele ; aripile sint zdrentuite pe margini de atita zbor qi
atitea eforturi fgcute, ca s5 p5trund5 cit rnai adinc in potirul florilor.
Albinele cercetase specializate in aceast5 obositoare activitate sint
dintre cele cu aptitudini speciale de 2bor pentru detedare. Ele str5bat
zilnic zeci de kilome-tri pe orice vreme, zburind mereu contra vintului
cu miare vitez5. E zbor d e investiigare.
Cercetagele pleac5 cind lumina zorilor este inc5 difuz5, si chiar
atunci cind negurile plutesc peste p5duri si cimpii. Vederea lor ager5,
care este a1 doilea mijloc de investigare, nu le p a t e semi atunci prea
mult, asa cum fac ele in plin5 zi, cind disting de departe culorile imbie-
toare ale florilor.
T o t u ~ i ,albinele cerecta~eafl5 curind calea spre potirasele pline cu
nectar sau anterele deschise si pline cu polen revgrsat. Ele ins5 fac o
cercetare selectivs din tot ce ggsesc, preferind acele flori care au nectar
rnai mult gi rnai dulce, f5r5 s5 se ocupe de florile care ofer5 putin nec-
tar gi cu concentratie slab5 de zahgr.
De-a lungul ,timpurilor infr5tirea dintre flori si albine a f5cut ca
simturile s5 se ascut5, iar reflexele stabilite s5 lucreze automat. Dac5
pentru albine simtul mirosului ~i cel a1 v5zului culorilor unor flori sint
foarte dezvolltate ~i le deschid uSor calea spre aflarea resurselor de hra-
n5, la fel gi floarea gi-a 1preg5tit mijloacele ei de atractie. Cercetiitorul
H. Duisberg a descoperit, in leg5turii cu nwtarul, 100 de s ~ b s t a n t e
aromate, care in majoritate au cam aceea~icomponent$, dar difer5 in ce
privqte calitatea secretiei lor, rnai mult sau rnai putin zaharat5.
De exemplu : in mierea provenit5 din nectarul florilor de salcim
s-au g5siit 8-10 aminoacizi in special prolinii (acid pirolidin -2- carbo-
xilic) asem5nMor cu acidul glutamic. DatoritSi fermentatiilor, nectarul
isi modifica componentele aromei si de aici pornegte varietatea parrfumu-
rilor rgspindite in atmosfer5 +i purtate de vfnt. Ele constituie vestirea
florilor cti gi-au deschis corolele a ~ t e p t t n dsosirea golenului de pe aIt5
floare, adus de albinele polenizatoare. In schimb, albinele cercetase sorb
cu nesat nectarul din potirele darnice, ~ i - 1duc ca prob5 culeg5toarelor
ce asteapt5 in stup. Degi unele flori rnai atrggGtoare, cu culori rnai vii.
le atrag in mod deosebit yi albinele se duc direct la ele, dacii secretia be
nectar g5sitCi acolo este prea putin5 sau insuficient de dulce, albinele
pgriisesc aceste flori gi zboar5 rnai departe pentru a g5si pe cele cu nec-
tar mai mult si rnai dulce. Al5turi sau chiar rnai departe, aflii alte flori
rnai putin atragatoare dar cu parfum rnai puternic ~i o concentratie ma1
mare de zahgr in nectar. Intr-adevgr, natura, dac5 a fost cu acestea
din urm5 rnai putin darnicti ~i nu le-a dat frumusetea culorilor aflate
la cele dintii, in schimb, pentru a putea fi bine polenizate le-a dat un
nectar m d t rnai dulce. F~uunuseteatrandafirului este in;treoutg de bog5tia
in nectar ~i polen a r5surii - adic5 rniiciesul din care trandafirul se
trage. Nalfba, cu variatele ei culori, este rnai s5raci in nectar, decit
,,uritacbtalpa-gi~tei sau iarba-~arpelui in care abund5 nectarul. Mirosul
nepl5cut a1 coriandrului - asem5n5tor la inceput cu cel de plosnit5 -
dar schimbat intr-un parfum peste citeva zile, este compensat de bog:-
tia polenului qi nectarului ce-1 ofer5 in comparatie cu alte flori. De
asemenea, intre diferitele surse de polen, albinele cerceta~ealeg pe cele
care au rnai multe proteine. Aceasti lucrare pe care o indeplinesc albi-
nele este selectivz, pmtru ca probele ce le aduc in stup s5 dea posibi-
litatea albinelor culegStoare, ca la un drum, s5 aduc5 cu un efort ma:
redus produse florale cit rnai bogate in continut ~i usor de recoltat.
La inapoiere spre stup cerceta~anu mai face zbor in zig-zag, cl
in linie perfect dreapt5, f5r5 ocolisuri, pentru a putea informa precis
culeg5toarele din stup de directia si distanta ce o au de parcurs in
zbor ping la sursa de hran5, f5r5 pierdere de timp.
Odd5 sosit5 in stup fiecare cerceta~3este inconjurat5 de 5-10
culeggtoare ce o urm5resc tot timpul cit se agit5, observindu-i misc5-
rile ; ele o ating cu antenele pentru a percepe ~i memora parfumul spe-
ciei din care provine nectarul, imprz~tiatin mici doze celor dimprejur.
In felul acesta celggtoarele au dou5 mijloace de a recunoa~tesecretia
adus5 : mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ulp5ros a1 cerce-
tasei si apoi gustul nectarului. In felul acesta albinele culegitoare, ple-
cind din stup, vor recunoaqte usor sursa de cules.
Un a1 treilea siml, in afar5 de vederea culorii florilor si de mirosul
parfumulul pe cale il r5spindesc, cerceta~arnai foloseqte si simtul auzului
in czutarea surselor de cules. Ele urmiiresc zumzetul activ de cules a1
altor cercetase, clin alte colonii care au plecat rnai inainte si au desco-
\
perit o surs5 de hran5. Zumzetul zborului de cules are o anumit5 tona-
litate sesizat5 de cerceta~5, care urmsrind pe una din descoperitoare,
memorizeaz5 culoarea si parfumul florii r5spindit in aer ; se asaz5 atunci
pe florile din specia respectiv5, umplindu-~ig q a .
Trebuie s5 $titi c3 niciodat5 cercetasa nu ainestec5 in gus8 diferite
nectaruri. Cind culege nectar de la o specie, ea nu-si umple gusa decit
numai de la acea specie, c5ci altfel incurc5 pe culeggtoare, care nu vor
putea +ti la ce specie anume sZi se duc5 ca s5 culeag5 nectarul. Apoi
cerceta~aface citeva volte in zbor in jurul acelei flori ~nemorizindlocul
qi pleac5 s5 vesteascG culeg5toarele ce o a~teapt5in stup. Dac5 cerceta~a
va fi i n s e m n a ~Ipe torace cu o anumit5 culoare, in timpul cind a fost
surprinsz sorbind nectarul dintr-o specie de floare, curinld va putea fi
viizut5 intorcindu-se urmat5 de albinele culeg5toare ale aceleiasi colonii.
dindu-ne dovada c5 ~ i - a ui7npGrtGsit printr-un limbaj comun, date pre-
tioase privind locul, distanta yi specia de floare de la care au de realizat
un cules substantial.
I
Stuparii cu practicg indelungatg ajung s5 cunoascg si sg diferen-
1 tieze sunetele pe care le emit albinele in diferite situatii din viata lor ;
cind efectueaz5 primul zbor de recunoastere ; cind ies pentru prima oar5
din stupi ; cinld p i e ~ d emaboa ; cind sinrt deranjate de interventiile prea
dese ale stuparului, dar si lini~titecind stuparul se poart3 cu ele cu
mult5 atentie, nu le bruscheazii sau nu provoacg zgomote inutile. Ele au
o gamg intreagii de exprimare, in functie de diferitele situatii in care
pot fi puse in viata lor.

Ritm si caden@
Pentru a da indicatii precise, cerceta~elesosite in stup executg pe
un fagure u n dans in cerc care stimuleazii si excitg alaiul a1,bineIor aflate
in jurul lor.
- Dar, intervine unul din tinerii apicultori, v5d pe Iagurele stu-
pului de observatie cum unebe albinele fsc un alltf,elde dans care nu este
in cem. Are oare o aha seanni4i~c.atie?
- DupG ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui, acele albine cer-
c e t a ~ eexecut2 cu abdomenul mi~cCiribalansate, indicind sursa de hranB
aflat.5 rnai departe de 100 m de stup. Misciirile executate se aseamsng
cu douii semicercuri alzturate care au doug diametre apropiate unul de
celglalt, si pe ale cgror forme lac cu abdomenul miscari tremurgtoare.
Primul semicerc coboar5 de sus in jos, iar cel vecin, a1 doilea, in sens
invers, de jos in sus. Cu cit miscarea tremurindg a cerceta~eisi durata
cursei balansate a celor dou5 diametre va fi rnai mare ca numgr de tre-
muriituri, cu atit albinele din alaiul inconjurgtor vor fi rnai numeroase.
De asemenea, cu cit distanta spre sursa de hrang este rnai depiirtatg,
cu atit mi~cgriletremurinde ale abdomenlui sint rnai rare +i rnai lente.
0 serie de cercetstori au descoperit c5 o dat5 cu executarea acestui dans
tremur5tor, albinele emit n i ~ t esunete repetate asemiIn?itor zgomotului
produs de mitraliere. Aceast5 succesiune de tonuri o emit in raport
de dep5rtarea locului de cules, insotind dansul ca un acompaniament.
Mai mu& chiar, pentru ca alaiul s5 fie precis informat, Pnsotitoarele
repetii miscsrile balansate ~i cu cele doug antene. Emiterea tonurilor sint
semnale de mobilizare a albinelor aflate in stup ~i care urmeaz5 s5 plece
la cules. Cercetgtorul Stanola a detectat 20 de tonuri diferite de biziit in
stup pe oare le-a caraaterimt ca tot atitea manifest5ri diferite. Se p a t e
spune - zice autorul ceh - c5 multe manifestzri sonore au pentru albi-
ne o important2 biologic5 servind la intelegerea reciprocg. Albinele per-
cep undele sonore chiar in timpul zborului, ceea ce le ajutg la orienta-
real in spatiu si evitarea otbstaco'lelor.
In ce priveste directia de urmat, albina cercetasii dii indicatii in -
Eunctie de pozitia soarelui, iar prin dansul s3u indicg unghiul in zbor
pe care trebuie s&l parcurg3 pfnii la sursa de hrani. Dup5 observatiile
lui von Frisch, albina cerceta~5i ~ incepe
i dansul astfel, incit culeglitoa- ,
rele - la iesirea din stup - sg vad5 soarele din aceea~iparte a$a cum
1-a vgzut ea in cursul zborului s6u de cercetare de la stup la locul de
cules. Cind soarele este ascuns in nori, ele se c515uzesc analizind lumina
".
polarizatii, care le d5 posibilitate s5 afle locul soarelui, recepitnd razele
ultraviolete.
, Cind distanta pin5 la sursa de hran5 este peste 100 m, mi~cZirile
- I
tremurgtoare ale abdomenului sint in numar de 9-10 pe secund5. Pen-
tru 500 m distant& albina face sase misc5ri ; pentru 2 000 m numai
dou5, iar la 10 000 m ele execut5 numai lo singurg miscare pe secundg
foarte lent& Miscsrile tremuratoare indicii distanta, iar miscarea in
linie indicg directia pe care culegiitoarele vor trebuie sii o vrmeze.
Dac2 locul hranei se aflh in directia soarelui, dansul este orientat spre
partea de sus a fagurelui ; cind soarele se aflii in partea opus5, dan-
sul este orientat in spre patrea inferioarii a acestuia. Indicatiile date
nu reprezini5 pentru albine distanta En metri, ci in raport de cheltuiala
de energie necesarz parcurgerii distantei pin5 la locul de cules, deci a
consumului de miere in g u ~ g .
In afar5 de dansul tremurstor, albina cercetass mai execut2i un
alt dans, in form2 de secere, pentru distante apropiate - de cel mult
50 m; de asemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50-100 m
- orientindu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fat3 d~
locul hranei; von Frisch a stabilit cii dansul - ori care ar 1, forma ,si
semnificatia lui - este un mijloc de comunicare intre albinele comu-
nitcitii, un adevgrat limbaj intre ele, si aceasta cu atit mai mult, cu cit
dansurile sint, aprcrape intotdeauna, insotite de impulsii sonore care 15-
muresc ~i mai bine directia si distanta. Culeg5ltoarele din jurul cerceta-
~ e ili executil ,si ele, numai 1-2 minute, pe cind cercetasa continuii dan- \
sul siiu mult timp.
In privinta semnalelor sonore, albinele cercetase le emit pe diferite
Irecvente. Ele variazii in functie de procentul de zahiir a1 nectarului
adus. Profesorul von Frisch a perceput ~i a inregistrat pe band5 de mag-
netofon aceste sunete care se compun dintr-un numiir de impulsuri so-
norc. Ele se asearnan: cu sunetul unei tobe ~i deci sint un mijloc com-
plimentar de informare a albinelor din stup. Toat5 aceastii ceremonie
constituie semnele de mobilizare si informare pentru culegiitoarele ce
asteapt8 in stup. De indatii ce le percep, ele pleac5 in mare grabs, incit
in citeva minute 80-900/0 dintre culeg3toare pornesc intr-o anumitii
directie, indicatz de cercetas5. Dovada acestei sustineri a fscut-o prof.
M. Lindauw care a marcat cu o ouloare toracele a 159 albine tinere, cind
au p5r5sit fagurele natal. El le-a urm5rit zilnic ]pin5 au inceput activi-
tatea de culeggtoare ale nectarului ~i a constatat cii numai 9 dintre toate
au zburat in ciiutarea nectarului din proprie initiativii, iar 150 au fost
stimulate la cules prin dansurile cercetaselor cu sau fiirii impulsuri
sonore sau cele fscute de culeggtoarele deja initiate.

n sala de dung !
Poftiti la bal E
- SZ nu credeti - tineri apicultori - ci3 ceea ce v5 spun
referitor la anumite locuri din stup rezervate pentru aceste dansuri
sint fantezii. Urmiirind mult5 vreme ccmportarea albinelor cerceta~epe
care le insemna pe torace cu anumite culori pentru a putea fi urm5rite
in mod sigur, prof. M. Lindauer a descoperit drumul parcurs in stup
spre ,,locul de adunarecc a1 albinelor culegatoare care a~teapt5cerceta-
sele ; ele sint locuri precise care sint rezervate qi unde albinele se abtin
die la alte aotivit5ti in s h p , iar efwtul de allarm2 gi mdbilizare- scrie
autorul - este concentrat pe un anumit loc. E c o m i a timpului in stup
nu ing5duie cercetaqei s5 qi-1 iroseasc5 r5t5cind printre faguri gi comu-
nicind la intimplare din proba de nectar adusii, la oricare albin5. Cind
secretia de nectar inceteaz5 in floarea respectivg pentru citeva ore, cule-
gSbaarele stau si asteapti f%n!d economie de energie.
fn urma observatiilor intreprinse, cercetgtorii sovietici au stabilit d
nu exist5 o corelatie intre cercetasele coloniilor slabe si cele din colo-
niile puternice. Dansurile cerceta~elorfiind reflectarea nivelului de exci-
tare a sistemului nervos a1 albinelor, prezintA mari deosebiri in raport
cu puterea coloniei, din care fac parte. Cerceta~elesi culeg5toarele din
coloniile slabe sint totdeauna avide de hran5, deci vor semnaliza chiar
~i o surs5 de nectar mai diluat, pe cind cele din coloniile puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor r5mine in stup si isi vor eco-
nomisi energia, pin5 cind cerceta~elevor g5si si vor aduce nectar cu
concentratie de zah5r mai mare.

.:. ...

. .- , *
,-.<,:
,. 7

... Li.
.
s
. ~.
..
. .
., .?.
.
+;
..+?
.
CULESUL NECTARULUI
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR

Dupg 15muririle date privitor la activitatea laborioasii a acelui grup


social din colectivi.tate, care sink cercetaple si care conlucreazri strins cu
marele grup social a1 albinelor culegiitoa~e,avem multe de spus pri-
vind impsrtirea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, a1
polenului, apei sau a1 propolisului.
Cea mai grea dintre aceste sarcini revine culegiitoarelor de nectar
care-si adincesc tro1n\pa in potirul florilor spre a sorbi nectarul dulce,
ca o sund5 in adin~culprimintului. Este o trud5 istovitoare, cu care de
altfel isi incheie viata lor, epuizate, cu aripile zdrentuite, cu corpul
lucios, cgci de mult au pierdut haina p5roas5, trebuind s5 bat5 drumul
zgrilor, vizitind milioane de flori.
Cercet5torul Brocker a calculat qi a stabilit c5 pentru un kilogram
de miere adus in stup albinele unei colonii viziteaz5 1,5-2 milioane
flori de salcim, 4-5 milioane flori de sulfinii sau 6 milioane flori de
trifoi din infloremnte.
In schimb, cind le-a venit rindul s5 deving culegitoare, a fost pen-
tru ele o zi de mare desflitare.
In dimineata acelei siirbiitori florile cimpului sau ale p5durii tri-
mit chemgrile lor parfumate ca niste vornicei ce vin cu plosca pling s5
invite nuntaqii la petrecerea Icea mare. CulegZtoarele gZisesc potirele flo-
rilor pline cu ofranda dulce a nedarului si sacii plini cu polenul auriu
a1 anterelor, imbiindu-le s5 le culeag5. Cu acest lprilej va face ~i poleni-
zarm florilor si astfel incepe cu'lesul. E zi de s5rb%toare, cu tresgrirea
bucuriei ce le vine de departe, din sirul milioanelor de generatii pin5
la ele ~i care le indeamng la cules, ca s5 aduc5 in faguri hran5 pentru
tineretul ce reprezint5 viitorul speciei, c5ci culeg5toarele avind incg
putin de trgit, foarte putine din ele vor ajunge sii consume din truda
aceski agoniseli.
Grupul culegZitoarelor este repartizat utn raport de nevoia de mo-
ment a colonid. Dac5 in stupi este cald si se simte nevoia de ap5, o
parte mai redus5 dintre culeggtoare pleacz s5 o aduc5 din izvoare sau
sri o soarb5 din roua c5zutZ in zori, dac5 in stupin5 nu exist5 un ad&post
special.
Cind nectarul este abundent, colonia trimite la cules si albine ma1
tinere, c5ci instinctul cuiesi~luidepsseste pe oricare altul, chiar ~i pe
cel de reproductie.
Dac5 cuibul duce lipsa polenului, o mare parte dintre culegii-
toare se mobilizeaza in cfiutarea si transportul acestuia dup5 indica-
tiile date de cerceta~e.Pentru culesul propolisului slnt culeggtoare spe-
cializate.
Dintre aceste elemente necesare comunitgtii, aduse in stup de
grupul social a1 culeg5toarelor, culesul nectarului ~i a1 polenului ~ i - I
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dup5 nevoile
de moment ale coloniei, f5rfi ca vreuna d aducfi in stup deodat5 sl
pe unul si pe cel5lalt.
Culeg5toarele de propolis si c5r5toarele apei r5min la sarcina lor
din prima zi ck zbor si pin5 cind virsta nu le mai ingzduie aceast5
grea activitate.

Nectarul si dinarnica lui


- Dar - intreb5 unul dintre tinerii apicultori - ce este nec-
tarul ? Ce plante il produc $i cum se prezint5, ce contine si cum este
transformat apoi in miere in fagurii stupului ?
- In general, toate plantele, pentru a produce fructul, au nevoie
de ace1 element energic care este zah2irul. El este acumulat d e plante
de-a lungul sezoanelor, incepind din prim5var5 pin5 apare frigul si il
secret5 in potirele floriqor sub form5 de nectar in tim~pulinfloririi, in
cantittiti mai mari sau rnai mici, in raport de necesitztile fiec5rei spe-
cii botanice.
0 conditie important5 pentru a fi cules de albine, const5 in ni-
velul la care necbarul se urc5 in potirele florilor, nivel care trebuie s5
fie in raport de lungimea trompei albinelor culeg5toare. Sint plante
cu mult nectar - cum este d e exemplu trifoiul rosu - care avind poti-
rul adinc, albinele culeg5toare nu pot s5 ajungfi decirt rareori la el ;
cind timpul este umed, afluenta mare a nectarului determinfi o ridi-
care a nivelului in potirasele florilor. In general, plantele s-au adaptat
de-a lungul milioanelor de ani, pentru o polenizare cit mai perfect5
cu ajutorul insedelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in
aceast5 oper5 de polenizare sint denumtte plante ,,melifereLL,,entorno-
file", a1 c5ror num5r aitinge 200 de specii, oferindu-le fn schimb
aceast5 substant2 dulce care este nectarul pe care albinele il trans-
form5 En miere. Cum o parte din aceast5 categorie de plante melifere
i-au folosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
el personal sau pentru animalele gospod5riei sale, omul le-a cultivalt
pe suprafete intinse, oferind astfel albinelor posibilitatea s5 culeagg
uFor mult nectar.
Prin r5dzcinile lor, plantele absorb apa din pgmint, formind so-
lutii de nitrati, fosfati, carbonati eltc. din substantele din preajma
r5d5cinilor. Apa inc5rcatii cu soIutii1.e amintite, p a r t 5 denurnirea de
sevz care circul5 prin vasele conduc5toare ale plantelor ping la fnun-
zele verzi unde are loc un proces de elaborare, de amplificare si crea-
tie denumit ,,fotosintez?i".
Aducerea asimilatelor - dup5 prof. R. Chauvin - este mai
complex5 decit adusul apei. Dup5 oprirea fotosintezei din frunze
sau i 5 r i nici un transport de asimilate, numeroase plante nectarifere
pot s5 continue un oarecare ltimp secretia lor pe searna secretiilor de
rezervii - amidon, tanin etc. - si alte substante. Hidratii de carbon
merg prin fascicule c o n d u ~ ~ t o a r esub form5 de zaharoz5, care poate
f i insotit5 de oarecare cantit5ti d e oligo-zaharide si d e alcooli. Absorb-
tia se face autiv, c5ci vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile.
I n toate cazurile tesutul glandelor poate transforma in mai multe feluri
hidratii de carbon. El p a t e sintetiza zaharoza pornind de la hexoze
sau de la amidonul mobilizat, ori de la unele taninuri 1).
CercetZbml sovietic N. Screbtov a constatat c5 nwtarul secretat
so determin5 nu numai in functie d e nivelul fotosintezei, ci si d e bilantul
glucidelor - a zaharurilor - ce rezults din diferenta dintre cantita-
tea de zaharuri formatZ ~i consumul lor pentru pmcesele activilt5tii
viltale ale plantei.
Frunzele verzi sint compuse din celule invelite in cite o mem-
bran5 celulazic~pe care ele insile o secrets. Cele mai multe celule ve-
getale contin substante inczrcate cu clorofil3, ace1 pigment natural de
culoare verde care se afl5 in celulele plantelor si care sub actiunea ra-
zelor solare asimileaz5 din aer bioxidul de canbon necesar, eliberind
oxigen in atmosfers. Aceas5 eliberare de o d g e n se produce numai
atunci cind planta este expus5 razelor solare, deci numai ziua. Asimi-
lind bioxidul de carbon din aer si nitratii din sol, planta se hr5neste
numai cu materii minerale. Ea sintetizeaz5 glucidele - deci zahclrurile
- din corpurile chimice aflate in ser'd. Plantele ,,fabricd6' aceste glucide
tot tiinpul c f t ele s2nt verzi, din primiiva6 ptn6 toamna, cind cad
frunzele. Glucidele s e acumuleazs sub formg de amildon in diferite
tesuturi ale trunchiului, ramunlor si chiar in rCid3cini.
Cind soseste timpul infloritului, plantele pun in circulatie aceste
rezerve ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale florilor,
pentru ca zahgrul, care este un hidrat de carbon, s5 dea plantei ener-
gia necesars pentru creatia rodului. In a1 doilea rind el apare in po-
tirul florilor pentru ca s5 atrag5 cu dulceata lui insedele poleniza-
toare, asigurind in acest fel o crestere a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflg in mod o b i ~ n u i tla baza ovarului
florilor respective, deci in interiorul lor, motiv pentru care sint denu-
mite glande intraflorale. La alte plante ele se afl5 in alte p5rti aeriene :
pe frunze, pe petiolul acestora, fiind denumite plante extraflorale
(fig. 23, 24).
Zaharurile care constituie nectarul impreun5 cu alte substante
sint secretate de tesutul nedarifer a1 glandelor, care are o alcztuire
special5 din mai multe straturi de celule, cu peretii foarte subtiri.
Cind plantele infloresc si trebuie sZ se fac5 fecundatia cu polen
spre a da rod, seva circulatorie ia din rezervele de zaharuri acumulate
in diferite tesuturi si le trec in portirul florilor, in directa apropiere a
ovarului. Acolo albinele le ggsesc, le culeg si le transports in stup.
Solutia secretaits contine o serie de compusi chimici dar primul
loc il detin zaharurile brute sub form5 de polizaharide dizolvate in
1) Hexoze = zahlir cu formula chirnicli C0Hi2O6 ca $i glucoza $i galactoza.
ap5, care reprezint5 750/0 din continut. Aceasti? solutie este nectarul brut.
Stind in potirul florilor, nectarul brut i ~ imgrqte propiortia de
zaharoz5, care incepe chiar acolo in floare un proces de scindare cu
ajutorul unor fenmenti d e dewompunere care sint enzimelo vegetale
din categoria fosfatazei pe care o b i ~ n u i tle posed5 majoritatea florilor
melif ere.
Nedai-ul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit atunci
cind planta are conditii favorabile pentru 'transpiratie ; atunci glan-
dele neotarifere se incarc5 cu acele particule fine scoase din rezervoa-
rele de zaharuri acumulate de plant5 in decursul anului. Proportia de
glucide variazg nu numai de la o specie la alta, ci chiar in sinul ace-
l e i a ~ ispecii pot fi constatate diferente, ca urmare a fazelor lor de dez-
voltare ~i a locului inflorescentei. Cercethtodi germani au @sit c6 la
florile a trei varietAti de ciresi glwidele variau de la 27 la 62 mg z&5r
la 100 de flori, iar glucidele variau si ele la rindul lor in proportii
deosebite, fiind diferentieri ~i intre felul zaharului produs : zaharozz,
glucozz, fruotoz5.
Deci, ceea ce atrage in special pe allbine la culesul nectarului,
este procentul de zah5r a1 secretiei nectarifere. Sint plante cu nectar
abundenlt dar s6rac in zah6r pe care albinele il culeg in situatii de

Fig. 23. - Glandele nectarifere


intraflarak ale f1ori.i Semper Viruun :
1-2 - tesubul nectarifer ; 3 - smetia
elaboratg n necmrului.

.- ...
rr
.
lips5 mare. Unele au abia €lo/, care nu intereseazs albinele, iar altele .
..,.,..
. ,*,.

ating si 76010 cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum). . . ,.., ...\.
. -.'-.
$.

Dupg cercetfitorul T. Simidciev este o corelatie pozitivg intre cantita- .:,.,: ...
,..
tea de nectar ~i cantitatea de miere. Initr-adevgr, eercet4torii de la
Siatiunea de apicultur5 din Sofia au cercetat floarea de gutui japonez . .
. . .. . ..
care avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,50/0 zah5r si de la care ...
.: _.*_
"
......
. .,
i d , .

. .. .. .
.- ,, ...
. '. ..'*; ,
I..,.

>. .--:;;.
->-. . . . .. . ,......
.,... , , : L;.;:
7 '

-
-,. . ..._. ,. . -. . .:.
.
.. ..
- . ..... - 'L.,'.!-...
- . ... . . ,.. . . . ..
. . . ..', . 4.: : . . . . +.;,,. .=.-\. ,::.: *:..,
' ,,

:.
.'s
q ;:'.>2,'
. .
-. . . . . . .
- . . .... <:;.. . . . . .
_%.
-., ,.,,:*.
_ >:,-,.>:?g$:..;- -&
. . .X,,".,
..:. . . . . ,.I ..,; .:.,;. . .. ... . .
.s\.:z
,
. ..'i..'..;.:;
,*
...: . , > ... .;:. . , .* . .
..... A;;:.A;;-4T"f::>.>.-.4
,
. . ...;...
<;&::.
.Y

:r .I.. ,. ..:;; .i;, $ <::


. . ........
?:
; +.,.
.; ...->.,. ->.. :. --.:,. . ;.........
I-.

2 . ..- ; : ! , .
"

>.. - . .4 . .. ,.,
$ ,,.
. ,
.. - - ::.I
,
>-,:. - ;-. .
; i.
,
A ,
;,
.w
' .,i'?
'&'a; e~
se obtine 306 kg mierelha. 0 fluare d e salcim galben - Caragana
arboresces - are 6,5 mg nectar cu 34,4010 za'hgr, iar de pe un hectar
se obtin 68 kg miere. Dintr-o floare de albine - Asclepias syriaca
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-650/0 zahir, lar prodwtia de miere
obtinutii d e pe un heutar a fost de 58 kg, iar maximla de 70,7 misre.
0 floare de coacsz negru (Ribes nigrum) livreaz5 7 mg nectar cu
32010 zahar.
Cercetitorii au stabilit procentul de zahiir la lnulte plante meli-
fere. De exemplu : laleaua pestrits (Fritillaria imperialis L.) are
zahsr in neatar, prunul 13010, m5rul 15010, teiul 30010, visinul $i rapita
350l0, iedera 550/o, castanul sslbatic 680/0, iar sovirvul 760/,, ca ~i sal-
cfmul. Floama-soarelui var. Carator timpurie are 45,7/mg zahsr, fat2
de var. Vnimk 8931 care are 62010 mg, dind ~i o cantitate mult mai
mare de seminte datoritz poleniztirii intense pe care o lac albinele la
aceasti varietate.
Un nectar ins: prea bogait in zahsr ~i care devine viscos este re-
coltat de albine cu greutate, solicitind eforturi mari ca sB producg
enzimele necesare transformiirii zaharozei in glucozii ~i fructoz: - care
este mierea,
Variatii a proportiilor de zahiir in nectar se observ: si in raport
cu virsta arborllor. Astfel, teiul prea bjltrin are o productie de nectar
mai m i d dwit ax-hrii teiului mai tineri d e 30-35 ani. Cu totul con-
trarie este secretia afinului (Vaccinium L) cultivat pe scar5 mare in
S.U.A. si ale c3rui plantap1 ce au virsta de 25 d e ani, dau nectar mult
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, fat5 de palntatiile mai
tinere.

Salcimul 600-1500 Rugul 6


i Otekul 600- 800 Teiul 500-1000
Laba-dwi 400 Urechea porcului 500
c .
Sof ora 300 Jugastru 600
.. Titarnica 300 Glicina 200
r..
,
Cenuqarul 260- 380 .Facelia 300- 500
- 1arba-qarpelui 200- 300 Ceara albinei 280- 300
7,

r
Brusturul 200 Coriandrul 200- 300
.- Lucerna irigatB 250- 380 Jalqul 250
Limba-mielului 150 Salvia 200
Scaetul 150- 350 Artarul 150
-.. Sparceta 100- 150 Sulfina 100- 200
t - PBlhida 130- 120 MZtSciunea 150
Cicoarea 70- 120 Zmeurul 50- 100
- Susaiul 45 Ceapa d e sgrnlntg 70
h. Isopul Isqpul 60- 121)
Urzica r n o a r a 35 Crurjetea 75
I Scoruqul 30 Corcodugul 40
Mgrul 30 Agrigul 30
Floarea-soarelui 50 Murstarul 30
Lucerna ndrigatB 25 Viqinul 25
Prunul 20 Castravetii 20
+
Pepenii verzi 20 Migdalul 5
In limitele largi artitate, intre secretiile de 8010 zahtir si 760/0 sint
citeva sute de plante, arbori ~i arbusti dintre care redtim un tabel
r d u s in care G l q k o v atratti productia la hwtar a m i a i i .
In alt5 lucrare, A,B,C.-ul apicol, am dat extindere mare florii
melifere ~i nu mai reverlim aici asupra ei.
Florile plantelor leguminoase secretti un nectar mai concentrat
pe timp cu soare, cu temperatu'ra a e r d u i peste 20°C, pe cind pe timp
noros nectarul lor este fluid, cu concentratie micti de zaharuri.
Transpiratia provoac5 in plante o circulatie foarte vie a apei pe
care rtidticinile o absorb din sol. De indatti ce vine noaptea, echilibrul
se stricti, transpiratia prin cuticula glandelor nectarifere continu5, dar
cea prin stomalte inceteazti, c5ci l i p s e ~ t e lumina soarelui care sti o
producti. Atunci seva care se adunti mereu in tesuturi nu mai poate
fi evaporatti, se strecoarti prin ele, cu toate substantele sale, trece
prin glandele nectarifere, se filtreazti prin stomatele pline cu materii
zaharoase ~i se adun5 sub form5 de suc dulce in poltirul florilor sau
in alte zone de exudatie ale plantei. De acolo, dimineata, si in unele
ore ale zilei, allbinele se gr5besc sti-1 culeag5. Acesta este nectarul.
In general secretia nectarului depinde rle o serie de factori in
leg5turti cu conditiile geografice, pedoclimatice, meteorologice, emlogice,
soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a stabilirt c5 condi-
11ile cele mai propice pentru secretia nedarului in functie de specia
plantei ~i zona de crestere s i n t : o temperaturti de 18-20°C ping la
25-28°C ~i o umiditate a aerului pinti la 60-700/0.
Continutul solului in substante minerale, eel cu mult cernoziom
~i cel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult
nectar.
Nevoia de mu!t5 lumin5 solarti, cu temperaturi ridicate la unele
plante influenteazti favorabil secretia nectarului. Leviintica, de exem-
plu, care este o bung meliferti, dB nectar mult numai acolo unde este
expusti spre sud, ca s5 primeascti mult5 luminti ~i ctildur5 solark Lipca
ctildurii si a luminii solare influenteazti negativ media de miere reali-
zat5 pe o colonie.
Desi umiditatea solului este o necesitate important5 pentru secre-
tia de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
- cum est.e,cazul sulfinei (Melilotus albus L.) si a plantei talpa-gistei
(Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia cti fiecare specie de
plant5 are alte cerinte de sol, temperatur5, urniditate etc. ~i se com-
port5 diferit in regiuni diferite.
Secretia este favorizati dacg noaptea este cald3, dacB dimineata
cade rouii, ziua este z i p u ~ e a l 2si cerul innorat ; atunci nectarul abudd5.
Elaborarea nectarului are loc En momentul cfnd se deschid sacii
cu polen, deci cind acesta a a j u m la maturirtatte, iar pistilul este prergg-
tit pentru primirea polenului ce u r m e a d s5 fecundeze floarea. Odat3
indeplinit actul f m n d i i r i i , m r e t i a de nectar &e opritii. DUN W.
Schuel intervine amlo un prwes de coodonare cu ajutorul untui mma-
nism honrnonal. Aul;oml smtine c$i honmonii pot regla ~i transferull
zainSirullui, iruclusiv m i ~ a r e alui c5.tre g l a d e l e nectarifere.
Nectarul din flori - dulpi4 F. Taranov - este secretat aproape
totdeauna fn mod periodic, in functie de variatia complexului de fadtori
meteorologici, a vremii din cursul zilei. Neutarul p a t e sg apar5 si sSi
disparg din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist5 de asemenea a
leg5tur5 directs a secretiei cu acumulgrile de amidon in tesuturile
plant& cu un an inainte. De exemplu, teiul va da cu sigurant5 a bun5
recolt5 dac% in lunile august si septembrie au c6zut ploi abundente ;
atun~cir5d81cinileduc seva brutg au multe solutii, sus, in frunze, f o b -
sinteza f ~ indepline~te
i rostul ei ~i arborele acumuleazG mult amidon
in tesuturi, pe care-1 prezintii modificat, in anul urmgtor in potirul
florilor.
0 agrcrtehnics superioarg, cu ingr6~5minteavind la baz6 amtul,
produce un spor mediu aproape dulblu. 0 combinatie de fosforice ~i
potasice are o mare influentii in productia mare a neatarului.
- Dar in ce imprejurzri nectarul florilor este deficitar ? intreabri
unul dintre tinerii apicultori.
- Difltre fadorii cu efect nega'tiv asupra productiei de nectar
mentioniim : temperatura aerului sub 20°C, cind albinele sug cu greu-
tate nectarul, solicitind mult musculatura aparatului lor de absorbtie ;
lipsa cgldurii solare, c5ci albinele nu pot autiva normal decit de la 12°C
in sus ; iar sub aceast5 temperatur5 ele nu psrssesc stupul ; ploile
abundente cfnd florile sin% deschise, pentru cii acestea dilueazg atit
de mult concentnatia de zah%r din pottire, incit albinele refuzii sg-1 rnai
culeaga ; desc3rcSirile eleotrice, ingheturile tirzii, virdtul care usuc3
nectarul mai ales cind afar% este prea cald iar florile se deshidrateazg ;
cind viteza vintului este de gradul dai, 8OO/, din culeg6toare nu ies la
cules, menajindu-~i eforturile de infruntarea lui ; imbgtrinirea pomilor
in livezi, mai ales cind nu s-au f5cut tgierile de rigoare pentru rege-
nerare ; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, opritZi de
lege dar pe care multi pomicultori o pradicii. Acestea nu numai c5
aci~do mare parte din culegCitoare, d m atac5 ~i pmcesul de fecundare.
Inchei problema dinamicii nectarului riispunzind unuia din voi,
care m-a intrebat cum procedeazg cercd5rtorii pentru d6terminarea
productiei de nectar a unei plante, ~i a productiei ei in mass la hectar.
- CercetZtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipeke gra-
date; inainte de a absorbi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ap5 distilat5 pe care o suflii intr-o floare ~i o absorb apoi ime-
diat, fCic6r-d acea~t5operatie de 2-3 ori, t r a t b d astfel un n m 5 r de
5 flori ; apoi, produsul recoltat il impart la 5, scgzind mai intii din
total canltitatea initial5 de apii distilat5. Pentru o precizare qi mai
mare, lichidul se toarn5 in epmubet.de ce au fmt prealabil ciIlit5rite la
balanta de torsiune, eprubete cu o capacitate de 200 mm3. Zah5rul
din mierea lichid2 se m5soar5 cu refradometrul. In privinta c u n o ~ t e r i i
provenientii sale operatia este simp12 : se dizolv5 10 g miere in 20 ml
ap5 distilatg. Solutia se centrifugheazg ~i analizind sedimentul se ggsesc
o serie de polenuri, care dup5 inf2ti~area exterioarg se stabile&e de
la ce plant5 provin. Polenul majoritar din sediment va fi de la floarea
din care provim el.
In ceea ce prive~te productia de nectar la hectar se calculeaz5 . . .-..,
rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cifra se inmulte~te cu i.
-
$

numirul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m2 \


tit are hectarul, se determinii productia de nectar la ha a plantei
respective. , a,

.* .
-.
GRUPUL SOCIAL AL ALBINELOR
PRELUCRATOARE A NECTARULUI fN MIERE
CU AJUTORUL ENZIMELOR

- Ne-ati spus in lectia trecut5 - a intervenit un tinfir apicultor


- c5 din nectarul adus de culegiitoare in stup, apare, prin transfor-
mare, o miere cu un insemnat prowst de ap5. Cum se face awastii
transformare ?
- Nectarul adus in guSa culeg5toarelor este pentru inceput, o
solutie suprasaturat5 de zaharuri in apti. Gama acestora este foarte
variatii, dar zaharoza detine primul loc, fiind urmat5 de alte zaharuri
ca : m d k z a , melitoza, melibioza, trehaloza, rafinma, dextrine etc.
Toate acestea ins5 sint polizaharide. Sub aceast5 form5 in& albinele
nu le pot folosi direct ca hranti, intructi ele au molecul5 mare ~i nu pot
strti~bateperetii intestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sii
intre in circuitul hemolimfal. De aceea, albinele treibuie ca prin mij-
loace proprii sfi le sfiirime, sti le scindeze prin'tr-un proces de hidroli-
yare cu ajutorul produsului unor glande despre care v-am vorbit. Prin
transformarea p l i z a h a r i d e l ~ in
~ monozdharide, zaharuri cu m o l ~ i i
mi&, albinele obtin cele douii zaharuri componente ale mierii care sint
glucoza ~i fructoza. Aceastg oper5 o indepline~te acest grup social
a1 coloniei care sfnt preIucrSitoarele.
Cirteodatfi culegiitoarele gZsesc in unele flori nectar cu un arnes-
tec d e glucoG gi frudoz5, pe care-1 prefer5 l a cules, c5ci organismul
lor nu mai este silit - in acest caz - s5 mai extra@ secretiile glan-
dulare necesare transformsri. Aceste plante sint insti foarte rar inilnite
de culegtitoare.
Produsul zaharat, care este mierea crud5 este la inceput o solutie
in apti, care dup5 prelucrare atinge o densitate de 1,34-1,44, apa
riminind in propoflie de 200/,, plus 501, d i v e r ~ iconstituenti, fn canti-
t5ti reduse. Procentul insemnat de ap5 din mierea cruds trebuie inl5-
turat, pentru c5 altfel ea incepe un proces de fermentare, d5un&tor
produsului.
In raport cu temperatura inconjurGtoare, produsul nou - mierea
- variazs neuniform in ce pniveste volumul siiu. Cercettiltorul V. Gubin
(U.R.S.S.) supunind 1000 cm3 de miere luati de la +30°C, la o tem-
peraturti d e -12OC ea ~ i - amic~oratvolumul cu 200/, ; deci p i n rccire
mierea se compimii.
Pmdusul are o aciditate caracteristicii, despre care vom vorbi
putin rnai departe. El este imbogiitit cu diferite enzime din categoria
invertazei ~i amilazei, care rnai intii apar chiar in potirul florilor, dato-
ritg enzimelor vegetale, dar cele rnai multe sint produse incorporate de
albinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelor.
Culoarea mierii este variatii de la alb-limpede, transparect, gal-
ben-auriu, pin2 la brun-inchis. Pe m5sw-3 ins5 ce rnierea imbMrfneste
se schimbii la culoare, rnai ales cind procentul de fier este insemnat,
cum este cel de la iarba neagrii. In aceast5 situatie substanta hidroxi-
metyl-furfurol aflatii in miere se miirevte peste maximum admis de 5 mg
la 100 g. Problema va fi limurit5 curind.
Culoarea p a t e sii fie schimbat5 cind mierea este prea mult infier-
bintat2 mergind pin3 la cararnelizare. Totu~i, chiar cind inciilzirea
mierii atinge un navel urcat (71°C) dacii este riicitii imediat, ea Psi
recaptit5 culoarea initial&
Capaciltakea termicii a mierii este si ea o caracteristicii a noului
produs ; inciilzindu-se in timpul zilei in stupul cald biitut de soare.
fagurii cu miere sint acoperiti de albinele coloniei ; ei cedeaz3 plusul
de ciildurii cind apare riiceala noptii, mentinind temperatura coloniei
ca un termo-regulator, proces care are loc numai in coloniile puternice.
De aceea, nu se lasg pentru iarnii in stup faguri cu miere in num5r
mare, care nu sint acoperiti de coloniile rnai slabe, spre a nu acumula
si pgstra in srtup prea mulrt frig.

- Dar cum se iace procesul de scindare a mierii ? intreab5 unul


dintre tinerii apicultofi.
- V3 amintiti cind v-am vorbi't despre sistemul glandular a1
albinelor, de importanta glandelor faringiene. Ele indeplinesc rnai
multe sarcini, fie cii produc lgpti~orpentru hrana puietului larvar, fie
c3 produc enzime pentru prelucrarea neotarului. In aceasitfi d!in urm2
sarcinii conlucreazZ +i glandele lor salivare. Aceastj secretie este
invertaza. Procesul de scin'dare incepe, intr-o miisurii rnai micii, chiar
in gu+a culeggbarelor pin5 ajung in stup. Odatii ajunse acasii, culegri-
toarele se gr2besc s2-si descarce guFa ca sii plece la alt drum si s6
aducii alte ~i alte transporturi de neatar rnai ales cind culesul &e
abundent. In aceste situatii unele culegiitoare executri si ele un mie
dans de scurt5 duratii,. incredintind continutul g u ~ e ialbinelor tinere
din stup ce f o r m e d acest mare grup social amintit - a1 albinelor pre-
lucriitoare.
Picitura de nectar ins5 circulg activ de la o albinii la alta, ~i
- dup5 observatiile cercetiitoarei Ana Maurizio, o dau si trintorilor
tineri care - zice ea - participii aliituri de lucriitoare la elaborarea
mierii. Fermentii caracteristici, de prelucrare, p5trund o dat3 cu saliva
in materia prim5 care este nectarul, d n d culeg2toarele il absorb
din potirul flodi. Neotarul este rnai intii diluat, pentru a putea fi usor
absorbit, ciici culeg6toarele - in mad obisnuit-absorb cu greutate
prin g o l d t r m p e i solutii foarte zaharate, groase, ale caror p m n t e
de apg sint su~b280/0. Numai prin salivatie ele pot s5 soarbii asemenea
solutii, fapt ce ing5duie culeg8toarei sB se qi hr5neascii cu nectarul
bogat in zaharoz3i fie el din flori, fie miere de manb sau sirop de
zahiir. Cu cit makeria prim$ circulii mai adtiv, adicii cu cit ea trece
prin gusile mai multor albine prelucr5toare, cu atit secretiile glandu-
lare cu ferment apar in procenlte rnai ridicate.
Aceast5 lucrare se imparte in doug faze : prima este Iaza de
windare a zaharozei din materia primii, ~i a doua e transformarea ei
prin eliminal-ea unei mari piirti din apa pe care o are mierea crudii
pin2 ajunge la maturarea ei - deci mierea coa,ptii. In felul acesta este
inliiturat pericolul unei fermentatii, care obignuit incepe in orice solutie
zaharatii. Aceste transform5ri, in fazele amintite, se vor efectua cu atit
rnai hine ~i rnai repede cu ci't materia primii va circula rnai activ din
gus5 in gu@, la albinele prelucriitoare. Rezultii cii este vorba de o aoti-
vitate f$cut$ in comun, aSa cum procedeaza albinele cind transform5
nectarul in miere, cind cliidesc faguri cu solzisori ce circul5 intre cele
ce-i produc gi cele ce-i lucreazii, cind hriinesc puietul larvar sau cind
au grijii de mat&. Aceste ,,prelucriitoareG ale nectarului sint dinttre
cele rnai ~tinere,avind doar 5-6 zile de cind au pariisit alveolele natale.
Ele nu au fost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretat lsptisor ;
grupul social a1 dloicilor nu p a t e inldeplini concomitent si servidul de
pmlucrare a nwtamlui.
Inltr-adeviir, glandele faringiene pot seareta dou5 substante, dar
nu in acelasi timp, c5ci ele ori sint doici ~i oferii larvelor secretia glan-
dular5 a Ibptisorului, ori sint prelucriitoare de nectar - secretind inver-
taza. Totusi, dac2 din anumite motive ~i necesit5ti de momenrt ale
coloniei albinele tinere au foslt intii solicitate tirnp de 2-3 d l e sb furni-
zeze Igptisor si apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in
miere, de la un cules in avalan~e,glandele lor Iaringtene pot opri
secretia de liipti~orgi incep secretia de invertazii, cu conditia ca servi-
ciul de doicii sii nu fi fost indeplinit timp rnai indelungat. Faptul c5
acestea din urmii au secretat Iiipti~ornu inseamnii cii doicile nu pot
consuma pentru propria lor hranii si zaharuri neinvertite ; ingerate ca
atare zaharurile trec rnai departe in intestinul mijlociu - deci sto-
macul albinei - f5r5 a solicita o scindare a polizaharidelor in gu~ii,
dar Pn intestinul mijlociu se intilnesc acolo cu o invertazii chiar rnai
activii, ce face serviciul de scindare. Pentru a o distinge, aceastii inver-
taz5 a fost denumitii diastazli qi serve~tealbinei chiar si atunci cind
culegstoarele aduc in g u ~ 5un nectar cu o propoqie de fructozii nativ5,
aflat5 in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene sint inactive
pentru fructozs ; In schimb gusa albinelor prelucrgtoare secret5 atunci
o alt5 enzim5 denulmitii zaharazii care des5virvste procesul de invertire
fscut incomplet pin5 atunci, ~i ducindu-1 pin5 la definitivare.
Indiferent de sortul de zahsr pe care il au de prelucrat acest
grup a1 prelucr5toarelor. rezultatul final este realizarea mierii crude
initial, miere ce este o solutie de substante zaharoase, cu multg apii,
care va fi eliminat5 pin5 la obtinerea mierii coapte.
Dinamica modifictirii activitiitii invertazei dupg M. Jerebkin este
strins legat3 de particularittitile activitatii albinelor la cules. Ea variaz5
de la ras5 la rasti. Existii o core,atie direct5 intre activitatea acestei
enzime ~i capadtaka ei de inver;tire a mierii de c5tre grupul albinelor
prelucr5toax-e. Exists, de asemenea, o corelatie pozitivii intre actiunea
fermentilor la albine inainte de cules Si productia de miere a coloniei.
Continutul miierii in fermenti depinde $i de o bogat5 alimentatie
a albinelor tinere cu prokine, deci un consum important de polen ime-
diat ce albinele au p5r%sik fagurele natal. Cind aceast5 alimentare este
insuficient5, se prejudiciazti formarea secretiei de inrvertic5, iar la
analiza fiicnt5 de beneficiar se va g5si un procent slab de fermenti in
miere, care astfel este depreciatii.
Continutul in fermenti mai depinde Si de provenrienta meliferfi
a materiei prime - deci a nectarului - de asemenea, de conditiile
de maturare a miedi de c5tre albine, precum ~i de mettodele de tratare
la care mierea a fost supusii dup5 recoltare. Exist5 o deosebire intre
continutul de enzime a1 nectarului intrafloral ~i extrafloral, care va fi
evidentiats cu atit mai mult cind vom vorbi de mierea de manti.
Viteza reactiei enzimatice produs5 de cgldura din stup si ventila-
tia de acolo fat5 de diferite sorturi de zaharuri, nu este egalii. De
exemplu : zaharoza ~i maltoza sent scindate mi ugor de invertaza
glandelor faringiene; melezi$toza $1 rafinoza de enzimele diastazice ale
glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integrate pentru a l b
scopuri lucrative cum este, de pildti, ciildura necesar5 pentru ca glan-
dele ceriere s% dea solzi~ori. Cind aceste zaharuri sint destinate in
colonie oa rezerw pentru o dimentatie ulterioarg, albinele prelucrs-
toare le regurgiiteazii l ) din gu55 pe limbii, ca apoi sri le resoarb5 de
mai multe ori, pin5 cind secretia de invertazti le transform5 in miere
coaptd. Astfel se eliminB surplusul de apti din mierea crud5 care se
maturizeaz5 ; prelucr5toarele nu tin picatura regurgitat5 decit citeva
secunde, pentru ca s-o resoarbti in gus5. In felul acesta procedeazii
repetind lucrarea de mai multe ori, timp de 15-20 minute, cind
mierea, ingrosindu-se, ajunge sii aibii numai 40-50% din apa pe care
a avut-o nectarul initial. Cu aceastti ocazie mierea crudti se innobi-
leaz5, imbogtitindu-si continutul in fermenti, enzime ~i subsltante anti-
biotice. Ele sint luate din guSa albinelor prelucriitoare, deversate acolo
de glandele faringiene ~i salivare, care secret%pe ling5 acestea ~i enzima.
Aceasta vine adeseori direct din plantte o dat5 cu neotarul adus de cule-
giitoare, descompunind amidonul ; catulaza provine partial ~i din plan-
tele ce dau nectar, dar in miere apare ca sametie a glanklehr farinlgiene
~i rectale, cu o usoarii diferent5 intre ele douti. Glandele labiale oferB
lipaza care scindeazi grilsimile neutre in acizi grasi. De asemenea se
mai afl5 vi fosfataza care intervine concomitent ~i enzima proteaza
din gus5, pmcum ~i o x i d i ~ ~Ilceasta
~. actioneaz5 asrupra glucozei ~i
impreun5 cu catalazele dau acidul gluconic care ofer5 mierii capacita-
tea unei bune mnservgri pe o perioad5 mare. In miere se mai d l 3
si enzimele glucoziuza ~i fosfataux.
In urma actiunii acestor enzime, intr-o or5 50% din procesul de
scindare a nectarului este terminat, iar restul este des3virsit in 24 de
1) Regurgitore = readucerea In cavitatea bucalil a continuhlui gugei $i apot reabsorbihea
ei In guga, cu care ocazie materia prima se lncarca cu rnai multe enzime.
ore in proportie de 90-95%. Procesul acesta rapid apoi inceteazg, iar
dup5 un timp Pndelungat in miere nu rnai r5mine decfi o cantitate de
0,50-1,30% zaharozs.
S-a constatat de ciltre cercet5toni cii secretiile acestea sint in legii-
tura direct5 cu anumite perioade ale anului : in iarng glandele farin-
giene secrets foarte putin invertazii, dar in primBvar3 secretia este
abundent5. Virful de mare productie a lor, in special invertaza, apare
cu o siiptgmin5 inain'tea marelui cules, ca si cind organismul se pregii-
teste cu anticipatie pentru transformarea viitorului nectar in miere.
Dinamica modificgrii activititii invertazei este strins legatii de
particularitiitile culesului. Cercet5torul M. Jerebkin spune cii exist5 o
corelatie direct5 intre activiltatea invertazei si capacitatea de invertire
a mierii de ciitre albinele prelucrStoare.
Toatii aceastci operii de prelucrare o fac albinele prelucriitoare
pin5 cind mierea crudii este pus5 provizoriu in alveolele fagurilor, in
straturi subtiri, pe peretii interior ai fagurilor din mijloc, unde c5ldura
este rnai mare si evaporarea rnai intens5. Apoi ele o mutg in alveolele
fagurilor mgrginasi, unde curentul de aer produs de aripile albinelor
ventilatoare este rnai mare. Obi~nuit,aceste operatii determinii muta-
rea mierii in 2-3 zile, rnai ales atunci cind num5rul albinelor ventila-
toare edte mare, iar temperatura si umiditatea relativg in stup este
normalii. Ping la urmii, in miere rnai riimine un procent de 17-180!0
ap5, care este de mare folos coloniei, in special iarna, cind albinele
nu se pot deplasa afar5 pentru a aduce ap5 in stup. htr-adeviir, mie-
rea avind o calitate deosebitii de a absorbi apa din mediul inconju-
rgtor - fiind higroscopic5 - in timpul iernii albinele isi pot satis-
face nevoia organicii de apii atit de necesarii hemolimfei din propriul
lor organism cit si puietului, care, uneori apare in coloniile puternice
incri in lunile de iarn5. In mod obisnuit procentul de ap5 in miere este
cel indicat mai sus, dar diferit in raport de zona geograficii in care
se afl5 colonia ; C. L. Farrar a &sit cii mierea din regiunile nordice ale
S.U.A. are totdeauna un procent cu 5% rnai mare fat5 de mierea din
t5rile sudice.
Din cele expuse se vede clar cum colonia de albine se prezin25
ca un adev8rat laborator de chimie.
<

- -
M I E R E A

Mierea, dup5 cum *iti, este un produs animalo-vegetal cu foarte


multe microelemente. Ea este hrana energetic5 necesar5 organismului
albinelor, fti(r5 a f i in aellaqi timp, dwit in foarte mic5 m6sur5, folmik5
in cresterea puietului. In schimb, o parte din zaharurile consumate
sint folosite de albine la cl5ditul fagurilor, asa cum am ar5tat la for-
marea scheletului coloniei ; o alt5 parte este preschimbatil in lichide
care se acumuleaz5 ~i m5resc corpul gras algturi de glicogen. Acesta
din urm5 intervine ca un surplus de energie, cfnd albinele zburgtoare
sint aproape epuizate, in eforturile musculare cerute de zbor.
Cum albinele culegtitoare de nectar aleg cu preferin@ florile cu
procencte mai mari de zahgr, fructoza si glucoza detin primul loc ; apoi
urmeaz5 cele cu zaharoz5 care se aflti in majoritatea florilor, iar apoi
cele cu maltoza.
Cind mierea este din cea floral5 sau extrafloralti este consumat6
si asimilat5 aproape in intregime, lisind reziduuri minime de cel mult
20/0 in raport cu greuta'tea uscat.5.
Dup5 Louveaux si Mangenet s-a stabilit c5, in mare, mierea are
75010 zaharuri ctotale, 20010 ap5 ~i 5010 constituenti minori. Procentul de
ap6 este o caracteritisc5 dintre cele mai importante ale mierii ; ea
conditioneaz5 - dup6 a c e ~ t iautori - conservarea produsului, greu-
tatea lui specific5 si intr-o oarecare m3sur5 cristalizarea si savoarea ei.
Dup5 extrac$e, mierea mai p i e d e din apZ inlcit in mmert ea are
18--250/0 ap5. STAS-lul pentm mtiere corniderg cil mierea care d e p g ~ t e
20010 &e de calitate inferiw~-3.
0 formu15 mai precisti a continutului mierii o d5 V. Temnov si
anume : zah5r invertit 74,42, zaharoz3 1,3, dextrine $i subsbante za-
haroase 4,76, azot recalculat in albumine 0,45, cenus5 0,19, acizi (acid
formic) 1,10, ap5 18,05.
Un rol de seam5 il are deci continutul in zah5r a1 mierii, care
cu cit este mai bogat cu atit ~i secretiile glandulare care au servit la
producerea ei sint mai mulie si variate, dup5 provenienta speciilor de
flori.
Zaharurile mai insemnate sint glucoza In proportie de 28-370/0,
fruutoza 37-390/0, zaharoza 0,5-1,30/0, maltoza 5--110/0. Mai sInt si
gome si dextrine in proportii reduse ce apar ca o degradare partial3
a amidonului din rezervele de zah5r ale plantelor gi care opresc partial
procesul de cristalizare a mierii.
Atunci cind glucoza d e p S ~ e ~fructoza,
te mierea este mai putin dulce
+i cristalizeaz5 usor; in sdhimb fructoza este mai dulce si p2streaz5
mierea in stare fluids mulG vreme. Mierea rnai are u n procent de 5 0 / 0
constituenti minori, care sint reprezentati prin acizi organici, elemente
minerale, substante w t o a s e , d e la 0,2 la 2,7% variinrd toate in r a p r t
de provenienta nectarului ~i de rtimpul d e p5strare a1 mierii. Dintre
zaharurile minore, s-a g5sit de ciitre Withe si Maher, c5 prin pm-
cesul de transglucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahanide,
cuprinzind maltoza si izomaltoza. Albinele prelucriitoare preschimbg nu
numai zaharurile nectarului ci si acizii lui. Astfel, acizii nectarului
transformati in miere sinrt altii, fat2 d e cei a d u ~ iin guyi eulegStoarelor;
prelucr5toarele inl5tur5 pe cei nefolositori, incorporind Pn miere alti
acizi necesari.
Asa se intimplii cu acidul formic, extras din circuitul hemolimfal
si apoi secretat de glnndele salivare, dntrfnd in components mierii
intr-o mic8 m5sur8 ; acest acid nu are in rniere a c e e a ~ icomponent2
cu acidul formic aflat in veninul acului.
Cercetiitorul francez J. Louveaux considerii c5 problema acizilor
este foarte complex5. Aciditatea in chimie se exprim5 prin valoarea
pH-ului, aldicti concenbatia de ioni de hidrogen pe care o are nectarul.
El are initial o acidirtate natural5 de 2,7-6,6 ; mierea din flori are
pH-ul 3 , 4 8 4 , 8 . In scihimb, pH-ul mierii de man5 este de 5,9-6,9 ;
deci mana este foarte putin acids. Tot a:a, o solutie d e zahtir (sirop),
in functie d e duvitartea apei cu care este preparat siropul, are un pH
de 6,8-7,5.
- Dar care este diferenta intre o miere acids ~i una alcalin5 ?
intreabii un tinSir apiculitor.
- pH-ul este un coeficient caracteristic alcidittitii sau alcalinitiitii
unui mediu. Scnra pH-ului cuprinde trepte de la 0 la 14. Valoarea 0
indics aciditatea cea mai puternici? pins la cifra 7, care indic5 o reactie
neutr5, iar treptele de deasupra valorii 7 aratS progresiv o reactie
alcalin5. Toate sorturile de miere - dup5 J. Louveaux - au o reactie
adic5, asa cum am ar2tat la nectar, chiar si mierea de man5 are va-
loarea pH-ului ce incepe de la 5,9 pin5 la 7,9, deci cel mult ea se inscrie
in domeniul neutrului, dar unele sorituri au si ele o usora2 reactie acidii.
Acizii din miere sint de natur5 organic5 si unii din ei sint chiar
volatili. Aciditatea mierii provine in primul rind de la nectarul floral
cu pH-uJ ar5tat mai inainite, dar originea ei prinlcipal5 deriv5 din glan-
dele salivare ale albinelor prelucr5toare ale nectarului in miere si din
unele procese enzimatice fermentative. ,,Un sirop pur - zice autorul
citat - dat ca hran5 albinelor se imbogiite~tecu acizi ; dac5 el trece
de mai multe ori prin guSa albinelor, se constatti c5 de fiecare dat5
i ~ m5reste
i aciditatea".
Se consider5 c5 dabritii continuitiului in acid citric ~i malic, mierea
floral5 este superioax5 celei de man5. Acizii din miere - dup5 Wihite -
sint exprimati printr-o m5sur5 special2 - miliechvalent/kg - ce contine
suma aciditiitii lilbere. Acizii organici aflati in miere, in foarte mici pro-
portii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna psstrare,
ferind-o de bacteriile din mediul inconjurgtor. In afar% de acidul citric
~i malic amilltit rnai inainte, in miere rnai sint : acidul succinic, tartric,
lactic, formic, propionic, butiric, valerianic, caproic ; sint de asemenea
prezenti si alcooli : metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropano-
lul, alcoolul izoamilic, hexanolul. J. Louveaux a g5sit si acidul clor-
hidric ~i fosforic. Cel rnai important, care activeaz5 asupra florii intes-
tinale ~i comlbate fermentatia reziduurilor este acidul formic si acidu'l
g l u t m i c f m a t din corpul alibrinei dintr-o parte a glucozei lnlerii crude
transformat5 cu ajutorul oxidazei produs2 de glandele faringiene. In
prezenta oxigenului, aceastCi enzimti transform5 glucoza in acid gluconic
cu o degajare de ap5 oxigenatti (HzOz). In schimb, enzirna catalaza din
gus5 disociaz5 apa de oxigen, eviltind asftel intoxicatia ultenioarii a
lnierii cu apii oxigenalt5 ~i neutralizinid efectul t0xi.c prin d e w m p -
nerea ei. Acest acid gluconic asa cum am amintit ofer5 mierii rezistentii
la diferiti microbi, fiind un puternic bactelicid.
De asemenea, dintre acizii demni de remarcat sint : acidul panto-
tenic ce se g5seste in proportie de 0,5-90/~ avfnd un efect salutar
contra diferitilor agenti patogeni. El ajut5 la metabolismul hidrantilor
de carbon, a1 grgsimilor ~i proteinelor in organismul albinelor qi rnai
ales a1 larvelor de matc5. Are un insemnat rol ~i in afectiunea lgpiti-
~ o r u l u ioferit larvelor de c5tre doici.
Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervosi.
El s e afl5 in nectarul florilor si ajutg la iormarea biopterinei pe care
albinele doici o servesc numai larvelor de matcg.
Aminoacizii l ) din miere sint numero~i.Cercettitorii au descoperit
pin5 acum un num2r de 16 aminoaaizi dintre care prolina singuri
reprezintii 50-600/0 din totalul celorlalti care sint : acidul aspartic, glu-
tamic, fenilalanina, serina, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina,
lewina, histidina, izoleudna, valina ~i metionlina. Cei mai multi dlintre
ei sint responsabili intr-o m5surii rnai mare sau rnai mic5 de aroma
nectarului si deci a mierii, despre care v-am vorbit mai inainte. Ca
origine ei sint asem5n5tori proteinelor din care provin. Acetilcdinu se \.\
aflg ~i ea in miere. Ea este o substant5 activii care sltimuleazg circu-
latia, activitatea intestinal& malpighian5 ~i glanidularii. Unii cencetitori
. 1
o evalueazii la 10 micrograme la gram, iar altii la numai 2,5 gama la -k
100 g cu mari diferente depinzind de originea botanic5 a rnierii. Cerce- \
tiitoarea Ana Maurizio spune cii efectul stimulator a1 mierii s e datoreazg 7
acestor substante acetilcolinice care srtimuleazti secretiile glandulare.
Proteinele din miere sink putine, in afarg de mierea de la anumite
plante cum este cea d e rapit2 care are 6-9 mg la gram sau cea de .,
facelia si sparceta cu 5-7 mglg. Ele sint prezente in miere datorit5 C'

.
3) Amanoacizi = substante care contin in molecula lor una sau rnai multe functiud
aminice $1 carboxlllce. Slnt substante crlstallne, solubile in apa. Au r0l important fn fiziolo- ,*it.
gla celulara. . . -5

20 1
. <
gr5unciorilor de polen care cad din antere in potirul florii inainte ca
albina s5 fi absorbit nectarul. Prezenta lui In miere determin5 si pro-
venienta botanic5 a mierii. 'In special mierea din castanul comestibil
si cea din floarea de nu-mb-uita (myosotis) au dep5~itciteva sute de
mii de gr5unciori extrem de mici la 1 cm3 de miere. Dac5 tinem seam5
cB enzimele gi rnai ales aminoacizii din miere au o structur5 proteicil,
putem spune d e d c5 mierea are proteine.
Substanfele minerale din miere sllnt numemase dar foarte d~iferite
in functie de provenienta sa botanici. Astfel, la analize s-au g5sit :
bor, mangan, nichel, litiu, titan, calciu, potasiu, fosfor, staniu, sodiu,
cupru. In sidhirnb - dupB Mangenet - mierea este sgradi in cationi l),
rnai ales in pobasiu, cit ~i in anioni 2, ; d'e asemenea, fosfatii sfnrt putini
in afar5 de fosfatul de caliciu. S. Mladenov autorul unei c5ei d e s p ~ e
miere, a g6sit in miere oligoelemente pretioase ca : bariu, beriliu,
vanadiu, germaniu, aluminiu, bismut, galiu, magneziu, aur, molibden,
plumb, argint, strontiu ,si zirconiu. In special mierea de man5 este foarte
bogat5 in substante minerale care sint de 20 de ori rnai multe fat5 de
mierea din flori, f5r5 sZi provoace vreun neajuns, decit atunci cind este
Issat2 ca hran5 de iarn5 pentru albine, de la care trebuie excluss. Toate
aceste substante minerale sint de mare folos c5ci intr5 in components
unor hormoni, vitamine si enzime.
Vitaminele din miere indeplinesc rolul de catalizatori biologici,
fiind in strinss legbtur5 cu hormonii qi fermentii ; ele asigur5 organis-
mului albinei conditii optime de functionare.
Din complexul B sint prezente in miere : BI - tiarnina, Bz -
riboflavina ; B5 - niacina sau acidul nicotinic ; acidul pantotenic ;
B6 - piridozina ; Biz ; de asemenea, 6-au @sit si vitaminele C, A, D, ~i
acidul folic. Substanfele active biologic se afl5 in m~ieresub f o m B de
antibiotice mai ales in mierea floral5 ; ele sint produse de glandele farin-
giene ~i salivare, dar provin mai ales din nectarul multor plante medi-
cinale ,si din mierea de man5 sub form5 de inhibine, substante cu o
mare actiune contra agentilor patogeni. Ele sint - dup5 R. Bruckner
- substante asem5n5'toare colinei care este o baz5 organie5. P. Lavie
consisderil c5 activitatea antibiotic5 se datoreaz5 in parte apei oxi-
genate, a+a cum v-am spus. AuOorul crede c5 de@ catalaza neu-
tralizeaz5 efectul apei oxigenate, ar rnai r5mine ceva din ea care are
acest efect antibiotic. Sint ins5 ~i plante care in nectarul lor au sub-
s t a n k antibiotice ; de pild5 sorturile de mliere din floarea de m k sau
cea a castanului (Castanea sativa Mill). Aceste sorturi d& miere ca ~i
mierea de trifoi pitic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus)
contin multe inhibine. De aceea am spus rnai inainte - vorbind de
provenienta enzimelor - e5 ele, in afar5 c5 sint produse direct de
albine, se g5sesc - in milsurg ceva rnai mics - si in nectarul florilor.
I) cationt = ion1 cu sarcini pozitive.
I) antoni = ioni cu sarcini negative.
0 substant5 inhibitoare natural5 este si catalaza.
Antibioticele !din miere sint foarte sensibile la l m i n a solar:, de
aceea mierea trebutie p5strat5 in vase bine inlchise. Pe de alt5 p a r k
catalaza, de pild5, in special in mierea extrafloral5 provenit5 de pe
frunze, sporeste o dat5 cu virsba mielii.
Aroma rnierii, dup5 cum am amintit, se datoreaz5 atit aminoaci-
zilor din nectar, care fiind variati ca numsr, determin5 o variatie cores-
punziitoare atit aromei, oit si transfom5rilor fermentative ce pot avea
loc in nectarul floral. T o t u ~ i ,sint cercetatori care au g5sit c5 in afar5
de aminoacizi exist5 substante speciale care dau mierii o arom5 pl5cut5
datorit5 cu~narineisub form5 de derivati flavonici.
Kremer si Redeman au separat prin cromatografie in faz5 gazoas5
50 de substante aromatice in miere, dintre care abia 23 au putut fi
identificate. Alti cercetgtori sustin c5 acetatul de metil d5 aromele
unor sorturi de miere.
Gustul mierii este obisnuit dulce, dar uneori - este drept foarte
rar - poate avea un gust am5rui cum este de pild5 mierea castanului
colnestibil care este mai putin apreciat5, dar e foarte bun5 ca hran5
de iarn5 a albinelor. Unii autori sustin c2 gustul particular a1 mierii
se datoreaz5 prezentei aldehidei hidroximetilfurfurol. S e bgnuieste c5
la alcgltuirea gustului specific a1 mierii iau parte si unele substante
volatile prezente in acizii volatili ai nectarului.
Toxicitatea partial5 a unor s5iuri minerale din miere, care pot
da unele deranjamente intestinale consumatorilor, apare numai cind
albinele culeg nectarul unor anumite flori care sint sporadic prezente
in masiv ; dintre acestea este cunoscu~tii cea provenit5 de la ciumsfae
(Dartura L.) sau cea de la laurul de munte (Ilex aquifolium L.) ori
muscata dracului (Knautia ldtifolia L.). In orientul apropiat albinele
adun5 mierea de acest fel de la o varietate de azalee (Rhododendron
dahuricum L.) care dup5 cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat o intoxi-
catie soldatilor lui Darius care timp de trei zile au a W manifest3ri
de toxicoz5.
0 toxicitate mai periculoasi este cea dat5 de vasele improprii in
care este p5strat.i mierea extras5 ; datorit5 aciditgtii ei, in contact cu
tabla de zinc sau de fier, se formeaz5 doi compu~itoxici. De asemenea,
toxicitatea poate proveni ~i de la unele substante fitofarmaceutice intro-
duse de albine in stupi, care pentru moment nu sint toxice, albinele
depozitindu-le Pn alveolele fagurilor, dar care devin toxice mai tirziu.
Propriettifile calorice ale mierii sint bine cunoscute ; ea are deose-
bite prop~iet5ti termice incglzindu-se in zilele reci din iarnii cfnd
soarele t o t u ~ ilumineazs puternic si incglzesc peretii stupului. Aceasta
c5ldur5 este p5strat5 de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea care
are 170/,, ap5, ~ 5 l d u r aspecific5 este die 0,54 la 20°C. Ea variazj foarte
putin de la un sort de miere la altul. Coeficientul de c5ldur5 e s k in
medie de 0,02 calorii/grad centigrad.
I lndicele de refracfie a1 mierii - dugti Withe - este in functie
de apa ~i de temperatura ei. El se m3soarii cu refractomet~ul.Pentru
*:Y& . folosirea acestuia s-a stabilit un tabel cu propoqiile corespunziitoare
pentru apti, greurtate specific5 ~i inddce de reflectie, astfel :
..
..-.. . .:-,.-
3.' ,
'+!, Procentul de Greu'taka apecif ica Indicele ds wfractie
. ..-,
\ .
,
ap8 h 20°c la 20°C
. :
... .
'

-..., .
13,2 l',4510 1,5035
*.
14,O 1,4453 1,5015
.-,, 15,4 1,4352 1,4980
15,8 1,4324 1,4970
L?.
,, -.%,: 17,O 1,4239 11,4940
. . 17,4 1.4212 1,4930
!,.
.. -.. .
%
.
,.-
.-, .
18,O 1,4171 1,4915
.i . 18,6 1,4129 11,4900
.i) i 19,O 1,4101 1,4890
,. .
20,2 1,4020 1,4862
C.-ii 21,O 1,3966 1,4844
~,
. .
22,o - 1,4815
. ,
23,O - 1,4789
24,O - 11,4764
- 1,4739
.<_.

.; '
.*.
/.
'i
.
. 25,O
26,O - 1,4714

., .
In sfirsit, dupg extractie in miere se mai formeazii un element
care atunci cind este Pn cantitate mare o depreciazii. Este vorba de
, scurt H.M.F., care
subtanta deja arnintis, h i d ~ o ~ & i l f u r ' f u r o lpe
apare in special cind cele douii enzime invertaza ~i amilaza nu se echi-
libreazs si este $strati la o temperaturii peste 14OC. .
Substanta apare Pn miere prin reactia anumitor zaharuri cu un
acid, gi atunci cfnd mierea se fnc5lze~teexcesiv, ciici aceastii substant5
se formeazg chiar Pn timpul inciilzirii in raport cu temperatura la care
a fost supusti. In mod normal mierea are o proportie de cel mult 3 mg la
100 g, aSa cum se giise~tein orice sort de miere piistratii la 25OC, dupii
100 zile, sau la 20°C dupg un an. Sint insg sorturi de miere in care
M.H.F-ul apare abia dup5 2-3 ani fiind pgstratti in conditiile argtate.

Clpgcirea mierii
,,5-',
> -
. .. Dup5 ce se pletrec in miere aceste prvhcese de maturizare a ei, albi-
~
,-:.
- .. nele cgp5cesc alveolele cu pojghite subtiri de cearii alb5, f5rti nici un por,
..>. - .'
deci complet izolantg. Ctipticirea mierii este cu totul diferitii de c5piici-
.'";..-. . .
.-) , rea puietului, ctiuruia ii lasii pori prin care s5 se facii schimbul de respi-
.. . ratie a larvei qi apoi a nimfei. Ceara folositii la cZip5cirea mierii este
<
.. . . --
din cea mai pur5, fZr5 nici un amestec. De altfel, la terminarea construi-
. ,.
.i.
p -..
, : , rii tuturor alveolelor din faguri, albinele cliiditoare au grijii s5 depun5
...
-,&: :
In partea de sus a alveolelor, fn jurul acestora, un inel de cearg ca un
fel de rezenrii din care albinele pot trage uSor ctipticelul fiirz sti mai
;;;?,
.Y.
:<,
i solicite atunci albinele cerese sii mai produc5 solzil~oriide cearti necesari.
i
r. .
I . . .

.9.;
C5p5cirea mierii mature, cu un procent de cel mult 17,50/0 apii,
este diferit5 de la ras5 la ras5 ; unele c5p5cesc mierea coapt5 h i n d sulb
c3p5cel un strat izolant de aer ; acest tip de c5p5cire se n u m e ~ t e,,uscatgc
spre deosebire de tipul ,,umedCccind mierea din alveole este pin5 sus,
la suprafata acestora, iar c5p5celul st5 in directs atingere cu mierea din
alveole.
Roshl c5p5cirii es-tie ca mierea, s5 nu absoarbti apa din m d u l
inconjurgtor, s5 n u - ~ i m5reasl& prwcentul de ap5 la mabrare, spre a
fi impiedicat5 fermentta'rea ei. Pmcesul abmbtiei de apti si fermentarea
de'temkn5 mgrirea ~dlu!mtll~i mierii din alveole, care sp5rgind c5@celul,
face ca miesea s5 se mung5 pe funidul stqmlui, a~centuindu*e mult
fermentarea inmput5 gi cuprinzinld intreaiga meas5 de miere din falguri.
Dacg albinehe ar fi n e w i k s5 comzume in liarn5 d i n t r 4 astfel de miere,
s-ar imboln5vi d e diaree gi s-ar declansa nosemoza.
Este drept c5 in iarn5, albinele au nevoie de apa din rniere. Pentru
obtinerea ei alibinele se atyaz5 deasupra unei portiuni de fagure cu miere
ctip5cit3, deschizind c5p5celele numai la atitea alveole cits nevoie de
ap5 au pentru propriul consum. Mierea desc5p5cit5 absoarbe umiditatea
din stup gi consumind aceast5 miere diluati ele fgi satisfac necesitatea
organic5 de ap5. On acelqi timp datorit5 faptului cB albinele stau in
timpul iernii pe portiuni de faguri cu miere c5piicit.5, mierea se Tnciil-
zegte gi fiind in acelagi timp ~i un element termoregulator, p2streaz2
bine c5ldura ghemului de iarn2.

Mierea de mans
Mierea de man5 se deosebe~tede cea floral5 gi extrafloral5, fiind ,
un produs a1 anumitor plante superioare a c5ror sevii este folositii de .-*4
nigte insecte din familia Afidelor. Acestea i ~ rebn
i pentru hrana lor . _ I
'%.*
putinele substante azotoase din sev5, fiind nevoie s5 absoarbs cantitgti
foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organis- 5 v

mu1 afidelor nu le utilizeaz5 ; acestea sint


eliminate pe frunzele gi crengile populate de '4
sate insecte. De i d a t 8 ce alibinele le afl5.
le ling ~i le due in stup, unde grupul social
.-.,<
a1 prelucr5toarelor le transform5 in miere. I
Ea p a r t s denumirea de mdere de munii.
- Dar cum se pwzint5 a m t sort de
miere ? inltreab5 un apicultor inceptitor. .
- Dup3 provenientg, mierea de man5 . 1I
are diferite culori inohise, dar dkctincte : %

mierea de molid este verde inchis, rnierea ".


de bmd este galben-auriu ; cea de larice
(zadi) este galben5prtocalie ping la brun, 7 .
ou cristale alungite. Cea mai limpede miere :-.?
r

de man5 este cea dat.5 de afidele ce tr5iecsc


' i;
pe frunzele arhrilor, dar cu timpul si aceas- Fig. 25. - Mbine adehd
ta se fnlcihide la culoare (fig. 25). man& de pe frunzele de 6te~a.r. .\.
C ..'
t
205 t

7 .= .,
*' -
; ..
.. 1 . A /
3-4

, - ' + - .-,* --
I .
-
" 1 ,,,-' , -:-,r;,.c-
,&&
.,$&&;
Culorile inchise se datoreaz5 bogatelor substante minerale, care
sint in proportii de 20 de ori rnai mari decit in mierea floralti, substante
care-i confer5 o oarecare viscozitate, rnai ales c5 +i proportia de ap5 din
comiponen@ ei este mai rerlusg.
Fluiditatea sau ingro~areaprin cristalizare a mierii de man5 este
determinata de doi factori : dextrinele, care o p5streazti fluids, in special
sorturile care au zaharuri asemaniitoare oarecum cu fructoza si melezi-
t o m care determSni o mistalizare rapidii, ce uneori are loc dhiar in
alveolele fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu-
rii se topesc &t8 cu awasta ; ceara se solidlific5 la suprafatii, lar mierea
se separ5 usor, r5minind la fundul vasului.
Sfnt peste 50 de specii de arbori pe care triiesc si se inmultesc
afidele, in special pe unele conifere - care dau produqia cea rnai mare
de mans. Dintre acestea primul loc il detine molidul, bradul alb ~i zada.
Foioasele ofer5 ~i ele cantitsti de man5 in m5sur5 rnai mic5 : fagul,
salcia, artarul, stejarul, teiul, plopul tremurztor $.a. ; fiecare ofer5 afide-
lor anumite pSGi exploatate de aceste insecte. De pild8, fagul, salcia,
artarul dau o man5 secretat5 de frunzc, molidul si bradul o ofer5 pe
riimurele, pe ramuri rnai groase ~i chiar pe trunchiul lor.
Afildele au un aparat bucal ca un stilet cu care strgbat tesuOul
plantei ; imediat insecta secret5 o saliv5 ce se int5reste in contact cu
aerul, formind un tub prin care a p i spirti seva. Insectele, a1 c5ror
aparat bucal este rnai putin tilios, se mul~umesc$5 paraziteze frunzele
plantelor, pe cind altele cu aparat puternic ~i foarte ascutit stribat
chiar coaja trunchiului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in floem
sugind cu aviditate substantele bogate pe care le intilnesc.
Dintre zaharurile brute ejectate de afide ~i recoltate de albine,
proportia cea rnai mare o detin zaharoza, urmat5 de trehaloz5, rafinoz5,
rnaltozg $i melezitozii ; ultimele douii au o important5 rnai mare.
In afarti de zaharuri mierea de man5 rnai contine substante mine-
rale, ce depti~escde 20 de ori in cantitate pe cele din mierea floral5.
Aceste substante dau multe necazuri albinelor a1 &ror aparat digestiv
nu reuseqte s5 le asimileze decit partial, astfel c5 ajung s5 umple pin5
la refuz punga lor rectalti. Intre acestea predomin5 ssrurile de calciu,
magneziu si fier. Dac5 in perioada de prim5var5 consumul mierii de
man5 nu d5uneaz5 albinelor, elementele neasimilabile fiind usor elimi-
nate din zbor, in schimb, cind mierea de man5 rsmine in stup ca hran5
pentru iarn5, efeticele ei pot fi dezastroase. Punga rectal5 ajunginld peste
m5sur5 de pling, deoarece iarna zborurile sint aproape suprimate, rezi-
duurile apas5 asupra aparatului respirator a1 albinelor ; metabolismul nu
se rnai face normal ; albinele defec5 adesea chiar pe faguri ; mirosul in
stup devine insuportabil, umiditatea creste peste marginile Pngaduite ;
microorganismele ~i bacteriile diverselor boli atacg si mgtcile, care-$
schimb5 coloritul determinind +i importante modificsri in tuburile ovi-
gene ale ovarelor.
Pe de alt5 parte, s5rurile de potasiu qi de sodiu favorizeaz5 dez-
voltarea ciupercii Aspergillus flavus, agent provwator a1 bolii asper-
giloza. De asemenea, poate s5 apar5 qi nosema, cu consecinte din cele
mai grave. Pe de altii parte, mierea de man5 nu are aciditatea atit de
necesar5 pentru p5strarea s5n5t5tii coloniei, pe care o are mierea flo-
ral5. Adeseori, in organismul albinelor se inmultesc o serie de bacterii
periculoase, aflate in atmosfer5, spori de ciuperci aduse de vint $i hife
miceliene din aer, ce se lipesc uqor pe secretiile ejectate de afide, fiind
apoi h a t e de al'bine, o dat5 cu mierea de man5 ~i duse in stup.
Totu+i mana r5mine o mare resurs5 de hran3 pentru albine cgci
productia este enorm5, ~ t i u tfiind c5 o d i d 5 este capabilti sii ejecteze
pe zi de la 0,21 pin5 la 9,10 mms de suc zaharat.
Stuparul trebuie s5 +tie cind s5 intervin5, cum s5 o retrag5 din
'
hrana de iarn5, si care din sorturile de miere de man5 sint periculoase
+i neacceptabile, luind m5suri de prevenire a intoxicatiei, probleme pe
care le vom l5muri la capitolul : Tehnologia apicolii.
Dintre afide, cele mai de seam5 furnizoare ale mierii de man5
sint Lachnidele $i Lecaniidele.
Aceste insecte apartin ordinului Homoptera trgind pe molid qi
pe bradul alb (fig. 26).
Mana de molid este produs2 de dou5 specii din familia Lecaniidae
qi qase specii din familia Lachnider. Cea mai mare cantitate de mang
de molid o dau specia Phusokermes hemycryphus din-
tre Lecaniilde qi special Cimra pillicornis dintre Ladhin-
de. Aceste inswte - dup5 J. Shels - au diferite
mZdmi, de la 1 la 7 mm, produdnd zilnic fiecare o
miime de gram d e man5 ; sint a n d cind a m t e insecte
dau oanltlit5V mm-i de 0,l-5 mg in 25 de ore. Dat
, -
fiind insa numZrul enorrn de mare la care ajung s5 se 2
dezvolte unele grupe de afide, productia de man5 acu-
m l a t 5 de albine in s u p i este mare. Fig. 26. - Lach-
L a h i d e l e molidului au $ase specii, fiecare cu nidc paraziteaziio
mod diferit de vials. La toate, femelele fecundate si PFU~ZB.
descendbntii lor n5scuti din ouii, tr3iesc in grupe mai
mici rZspindite pe diversele piirti ale arborelui. Toamna, femelele depun
ou5 pe frunzele aciculare ale molidului ; ~lbradului.
i Doug s p c i i le depun
pe IZstarii tineri, adZposti~ndu-lesub frunzele in form;ii de ac ale molida-
lui. Ele isi gBsesc adeseori s 3 l a ~si pe mmuri rnai b3trine qi dteodatA
chiar pe trunchi. In w h h b , k n i i i d e l e trgiesc izolate, stind In nemig-
care pe sub solzii mulgurilor. fn felul ac&a sint ferite de rigwile iemii,
dar prin faptul cii stau gr3mad6, sint pradii sigur2 pentru ammiti
inamici, in special p5siiri mici, care le devoreaz5. .\ .,
. ?.>,

Cind o generatie se naqte in toamn5, larvele se ascund sulb solzii


..-..- .-
,
scoartei arborelui unde trec peste rigorile iernii, multe din ele fiind insti
di.struse de frig ~i inamici naturali. Cele ce aju,ng in primgvm3 se
>.., .
b,

;-..!.:,.
: .i.
:; 8
fnmultesc foarte repede. SInt insecte care suferg de uscgciunea aerului
si a solului. In general, pentru o dezvoltare favordbilii, afidele au nevoie
de o temperatur5 in jurul a 20-30°C. La peste 30°C afidele stau nemiy-
cate, iar la 40°C mor toate. Frigul le diminueazii cind termometrul
coboarii sub 10°C ; in schimb, in taamnele cu timp frumos, ultima gene-
ratie se dezvolt5 putind depune ou5 pin5 in octombrie.
Apicultorii, dornici ca aceste insecte producgtoare de man5 s5 se
inmultemcii, mamheaz8 din t a m n 5 mur rile cu ou5, iar in prim5var5
ei le taie Si le suspend5 pe arborii vecini, extinzind astfel spatiul de
inmultite (A.M. Fossel). In felul acesta afidele de pe zad6 (Larix Mill),
care aproape dis@ruse in R.F. Gennania, unde mierea de man5 este
foarte apreciat5, au ap5rut din nou ~i s-au inmultit mult pe acest conifer,
dind productii mari de zaharuri din categoria mzelitozei.
Productia de man5 de la molid incepe in a doua decadg a lunii mai,
fiind produs5 de Lecaniidele mari $i mici. In jurul datei de 15 iunie
apar Lecaniidele mici de culoare ro~iaticg~i brung.
Obi~nuit,in zonele de sub munte culesul de la molid incepe la 20
mai, fiind produs de Lachnidele mici si rosii. Apoi, la altitudine, cule-
sul apare in lunile iunie ~i iulie, constituind o oarecare continuitate, mai
ales acolo unde molidul qi bradul alb cresc in vecin5tate. Culesul de
man5 ins3 nu are date precise ~i este variat ; sint ani cind mana curge
de pe arbori, ca dupii aceea 2-3 ani sg nu apar5 decilt in cantit5ti
foarte reduse.
Pentru a se inliitura pierderile provocate de lipsa de informatii
asupra aparitiei vi succesiunii insectelor produc5toare de man5, trebuie
facute observatii anual qi comunicate din timp serviciului silvic sau
filialelor Asociatiei CrescStorilor de Albine. Altfel intirzierile la trans-
portul in pastoral la culesul de man5 pot da surpriza neplgcutii ca ace1
cules sii fie deja terminat.
Productia mierii de man5 este in direct5 leg5tur5 cu temperatura,
cu precipitatiile atmosferice qi cu virsta anborilor pgdurii, dar mai ales
cu prezenta furdcilor r o ~ i ide psdure, cu care afidele tr5iesc intr-o
perfeat5 armonie. Afidele ofer5 acestor furnici un anumit 15pti~or
pentru cre~terealarvelor din furnicar, si in schimb, furnicile le ap5r5
de d5un5tori.

Mierea cristalizatg
Mierea extras5 este la inceput o solutie zaharoas5 suprasaturat5 ~i
fluids, fns5 cu timipull, in masa ei incepe u n prcuces de cristalizare dato-
rit5 raportului intre componentii zaharo~i ce-i contine. Cimd glucoza
este in cantitate mai mare acest proces se intensifid curind dupg
extractia din faguri, rnai ales cind in ea se rnai g8seste si melezitozg. In
schimb, cind in miere predomin8 fructoza, ea riimine fluid8 (fig. 27).
Procesul de cristalizare este adesea urgentat dac5 in fagurii ce
au avut in ei miere cu un an in urm5, au rnai r8mas citeva pic8turi pe
peretii alveolelor. Aceastg situatie apare rnai ales atunci cind fagurii,
dup8 extractie nu au fost restituiti coloniilor pentru ca albinele s5-i
ling& Resturile de miere r5mase astfel pe peretii alveolelor. in decursul
anului s-au cristalizart, iar cind fagurii sint dati stupului la un cules
bogat, albinele nu curgt8 aceste cristale. Rgmase in alveole, acestea

F i g . 27. - Topkea mierii m-istalizate ~i ornogenizarea ei la Combinatul apiwl .,


BBneasa.
.-,.. ~

.. ..
devin cristale native ~i astfel mierea proaspgt culeasg incepe curind "'\

procesul de cristalizare. . .
. .
- Ati rnai folosit in treac5t notiunea de ,,saturat si suprasaturat" ,,
. . .';
la miere. Ce implicatii are in leg5tur5 cu cristalizarea mierii? - -.
. ...4
,.
intreb8 un 1tin5r apicultor. I , .

,. .
.,
- Cind o solutie a fost indestulatg ~i deci concentrats cu o sub- . . ..
.,
stantj. solid2 disolvabil5 la o temperaturg determinac, ea este ,,satu- '
,.
. .,
4.

rat8". De pild8, in chimie, cristalele de acid boric formeazB cu apa ,. -.


cald8 o solutie saturat8 (dezinlectantg) de 4%. Orice cantitate de cristale +
..,...
. ,, ;. ,.
s-ar rnai ad8uga apei in solutie, chiar dac5 pentru moment si aparent ..-.a.
.. .
.
. . v. :
--,,'
se dizolv5 ele se reconstituie sub form$ d e crisrtale depunindu-se pe .
. .. ,.
:
,
fundul vasului respectiv. Deci solutia de 4O/0 a atins valoarea ei maxim5 ....,,
.. ,:..a
de saturatie. Un alt exemplu, in leg5tur5 direct5 cu colonia : o solutie
de zah5r in ap5, la 20°C, deci sirop, este saturati la o concenrtratie de
670/0 zah5r, deci la un continut de apii de 32,9.
Cind starea unei solutii in care concentratia substantei dizolvate
la o anurnit5 temperaturs este mai mare decit cea corespunz5toare satu-
ratiei ea este ,,suprasaturat5". Pentru aceasta din urm5 este suficient
o cauzs exterioars favorizant5 oricit de slabs, pentru ca substanta
solid5 din ea s5 cristalizeze.
Mierea este o substant5 suprasaturat; cu zaharuri diferilte care
au fost saturate initial aproximativ la un continut de c i ~ a25-300/0.
Cum ins5 ea contine in masa ei substante nezaharoase - aSa cum stit;
din descrierea compozitiei sale, avind chiar unele substante coloidale,
cristalizarea ei apare mai tirziu sau rnai devreme, in raport de diferite
cauze : prezenta in components mierii a unui zahar cu un coeficient de
cristalizare mai mare, cum este glucoza, antreneaz5 spre cristalizare
~i pe celelalte zaharuri ; de asemenea, cind intervine o temperatur5 de
psstrare sub 40°C sau in ea se afl5 acele cristale negative amintite,
procesul de cristalizare incepe ~i continug pin5 cind intreaga mass este
cristalizats.
Mierea este o substant5 care - dup5 J. Louveaux - tinde spre o
stare de echilibru cu atmosfera inconjurstoare. Dup5 higrometria
atmosferei, ea are tendinta s5 absoarbs sau s s piard5 apa. Martin -
citat de autor - a constatat c5 realizarea echilibrului higrometric in
raport cu atmosfera se face la inceput foarte repede si apoi din ce in ce
mai lent, pe m5surCi ce se apropie acest punct. Schimbgrile intre miere
si aer constituie un fenomen de suprafatti, dar el are o difuziune pro-
gresivs in interiorul mesei mierii.
Fructoza din miere, din contr5, este mult rnai higroscopic5 si se
pSstreaz5 lnult timp fluid5.
In orice sort de miere, in afar5 de cele dous componente princi-
paIe care sint glucoza ~i fructoza, existi si alte zaharuri, c5ci in stup nu
toate culeg5toarele aduc necitar numai de la aceeasi specie de floare.
De exemplu, intr-o stupin5 transportat5 la munte pentru culesul de la
finete, care d5 o miere de bun5 calitate, albinele culegstoare vor aduce
s i miere de brad sau de zads, dac5 exists, ceea ce o depreciaz5. La
exlractie, mierea combinat5 este fluids, dar curind cristalizeaz5 ; cind
in ca se afl5 si miere de zads, cristalele vor fi mari ~i foarte tari,
nepl5cute la consunlul uman, si cu atit mai putin la albine.
Apnritia germenilor de cristalizare - dup5 S. Picha - in solutia
de zahiir, care este d e o c a d a t 5 miere fluid5 cu o mic5 cantitate de ap5,
se datorenzii faptului c5 nu toate moleculele de zah5r pot fi scindate
si deci incorporate cu moleculele de ap5 corespunzstoare. Particulele
descoperite ale cristalelor de melezitozil din mierea de zads formeazs
aglomeralii. Sub actiunea fortelor de atractie din molecule, peretii cris-
talelor cresc pin5 ajung ss formeze o retea cristaling. La aceste zaha-
ruri cantitatea de ap5 poate varia intre 0,05 si 0,5%.
Temperatura este ~i ea unul din factorii care au o mare influent5
asupra viltezei de cristalizare. Temperatura cea mai potrivit5 pentru
p5strarea fluiditZitii rnierei este de la 20-25&quo