longitudinale . Transmia longitudinala are rolul de a transmite momentul motor , fara sa-l modifice , de la cutia de viteze la transmisia principala in cazul automobilelor organizate dupa solutia clasica , precum si de la reductorul – distribuitor la puntile motoare , si intre punti , in cazul automobilelor cu mai multe punti motoare . Necesitatea transmisiei longitudinale rezulta din faptul ca transmiterea momentului motor se face intre doi arbori care au axele inclinare sub un anumit unghi . Marimea distantei dintre subansamblurile legate de cei doi arbori depinde , pe de o parte , de incarcatura automobilului si rigiditatea suspensiei , iar pe de alta parte , de denivelarile drumului care conduce la oscilatia parti suspendate . Partile componente ale transmisiei longitudinale sunt prezentate in figura 12.33. Cutia de viteze 5 este montata pe cadrul 6 , iar transmisia principala impreuna cu puntea motoare este legata de cadru prin intermediul arcurilor 7 . In acelasi timp , axa geometrica a arborelui secundar 4 al cutiei de viteze este asezata su un anumit unghi in raport cu axa geometrica a arborelui 8 al transmisiei principale , unghi care variaza in timpul deplasarii automobilului , deoarece variaza distanta dintre cei doi arbori in functie de sarcina utila , rigiditatea suspensiei de denivelarile drumului . Pentru a transmite momentul motor de la arboreal 4 la arborele 8 , care au axele geometrice dispuse sub un unghi variabil γ , se foloseste transmisia longitudinala compusa din articulatiile cardanice 1 si 2 , arborele longitudinal 3 si cuplajul de compesare axiala 9 . Transmisia longitudinala este compusa din : articulatii cardanice , arbori longitudinali , cuplaje de compensare axiala si paliere intermediare . Transmisia longitudinala cu doua articulatii montate la capetele arborelui longitudinal se uitilizeaza la automobilele 4 x 2 cu ampatament mai redus . La automobilele cu ampatament mare , pentru a mari rigiditatea arborelui longitudinal si pentru a se micsora tendinta de vibrare , transmisia longitudinala este prevazuta cu un arbore principal si unul intermediary . Cuplajul de compensare axiala 4 permite ca distanta dintre cele doua articulatii cardanice sa varieze . Articulatiile cardanice . Din punct de vedere constructive , articulatiile cardanice se impart in articulatii cardanice rigide si articulatii cardanice elastice ; articulatii cardanice deschise si articulatii cardanice inchise . In functie de viteza unghiulara obtinuta la arborele condus , articulatiile cardanice pot fi ; asincrone ( cu viteza unghiulara variabila ) si sincrone ( cu viteza unghiulara constanta ) . La automobile , cele mai raspandite sunt articulatiile cardanice rigide , asincrone de tip deschis . Articulatia cardanica rigida , asincrona , de tip deschis . Ea este compusa din furcile 2 si 11 si crucea 12 . Furca 2 este prevazuta cu flansa 1 cu ajutorul careia se asambleaza , prin suruburi , de arborele secundar al cutiei de viteze . Furca 11 este prevazuta cu butucul 10 care , fiind canelat , permite culisarea arborelui longitudinal in scopul maririi sau micsorarii distantei dintre cele doua articulatii datorita oscilatiilor cadrului automobilului fata de puntea motoare . Gresorul 9 serveste la ungerea canelurilor . Pentru reducerea pierderilor prin frecare , intre orificiile furcilor si fusurile crucii se monteaza bucsele de otel 6 , prevazute cu rulmenti cu role – ace 5 , care se sprijina pe garniture de etansare 4 . Crucea se fixeaza in bratele furcilor cu capacele 8 , prinse cu suruburile 14 si asigurate cu placile 7 . Ungerea rulmentilor cu ace – role se face de la gresorul 13 . Pentru ca unsoarea san u depaseasca presiunea maxima , crucea cardanica este prevazuta cu supapa de siguranta 3 . La acest tip de articulatie cardanica la o viteza unghiulara constanta a arborelui conducator se obtine o viteza unghiulara variabila pentru arborele condus . Variatia vitezei unghiulare a arborelui longitudinal este un dezavantaj care se inlatura prin folosirea a doua articulatii cardanice avand furcile 1 si 3 de pe arborele longitudinal 2 montate in acelasi plan , iar unghiurile γ1 si γ2 dintre arbori egale ( γ1 = γ2 ) . Articulatii cardanice elastice . In constructia automobilelor , articulatiile cardanice elastice se intalnesc , in special , la transmiterea miscarii de la motor la cutia de viteze sau intre cutia de viteze si reductorul – distribuitor pentru a compensa neexactitatea montajului acestor aggregate si dezaxarea axelor . Arborii longitudinalki . Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legatura intre doua articulatii cardanice , avand rolul de a transmite la distanta momentul motor . Arborii longitudinali sunt formati din partea centrala ( arborele propriu – zis ) si piesele de legatura dintre partea centrala si articulatiile cardanice . Partea centrala are forma tubulara , fiind confectionata , din tevi speciale din otel , trase sau sudate . In figura 12.37 este reprezentata constructia arborelui longitudinal , compus din partea centrala 4 , confectionata dintr-un tub de otel , prevazut la capatul dinspre cutia de viteze cu un arbore canelat 8 , iar la capatul dinspre puntea motoare cu furca 6 . Montarea furici 2 pe arborele 8 , prin intermediul canelurilor , este necesara pentru a permite variatia distantei dintre crucile cardanice 5 datorita variatiei sagetii suspensiei . Aceasta imbinare poarta denumirea de cuplaj de compensare axiala . Dupa fabricare , arborele longitudinal impreuna cu articulatiile cardanice sunt supuse echilibrarii dinamice . Arborele se echilibreaza cu adaosuri de metal sub forma placutelor 9 . Dupa terminarea echilibrarii se noteaza pe butucul furcii aluneatoare 2 si pe arborele canelat 8 , cate un reper pentru montare , deoarece montarea furcii 2 in alta pozitie ar putea conduce la dezechilibrarea arborelui longitudinal .
Materialele utilizate in constructia transmisiei
cardanice. Partile componente ale arborelui longitudinal se executa din diferite materiale in functie de solicitarile la care sunt supuse . Portiunea canelata se executa din oteluri de imbunatatire slab aliate ( 40 C 10 , OLC 50 S ) . Partea tubulara a arborelui se executa din teava trasa cu continut redus de carbon. Crucile articulatiei cardanice se executa din oteluri aliate de cementare . Cementarea se face pe o adancime de 0,7 – 1,5 mm . Apoi , se supun calirii in ulei si revenirii . Duritatea obtinuta trebuie sa fie 56 65 HRC . Furcile articulatiei cardanice se executa din oteluri carbon de imbunatatire (OLC 45 ) sau din oteluri de imbunatatire slab aliate . Dupa calire si revenire , duritatea obtinuta trebuie sa fie 197 – 300 HB . Bucsa rulmentului cu role – ace , in general , se executa din otel RUL 3 , supus la calire si revenire .
INTRETINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE
Intretinerea transmisiei longitudinale cuprinde urmatoarele lucrari : strangerea
suruburilor flanselor de fixare cu arborele secundar al cutiei de viteze si arborele pinionului de atatc ; ungerea articulatiilor cardanice si imbinarii canelate ( daca se utilizeaza unsoare cu adios de MoS2 gresarea se face la 5000 km , iar daca se utilizeaza unsoarea universala fara adios de MoS2 , gresarea se face saptamanal sau la cel mult 2500 km ) ; verificarea fixarii arborelui intermediary ; controlul visual al arborelui longitudinal pentru a sesiza eventualele deformari .
DEFECTE IN EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI
LONGITUDINALE Defectele care apar in exploatarea transmisiei longitudinale pot fi : dezechilibrarea arborilor longitudinali ; ruperea arborilor longitudinali ; deformarea sau ruperea crucilor articulatiilor cardanice ; slabirea sau ruperea suportului intermediary ; deteriorarea rulmentului suportului intermediar . Dezechilibrarea arborilor longitudinali . Defectul se manifesta prin vibratii pe timpul deplasarii automobilului . Defectul se datoreste : dezlipirii placutelor de echilibrare ; deformarii arborelui prin lovire ; uzurii pronuntate a crucilor cardanice ; existentei unui joc prea mare intre canelurile arborelui si butucul furcii culisante ; deformarii flanselor de prindere ; uzurii rulmentilor de la arborele secundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei principale . In cazul in care vibratia nu este puternica , se continua deplasarea automobilului cu viteza redusa pana la atelierul de reparatie , unde se verifica in amanunt cauzele dezechilibrului . Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice . Datorita acestor defecte , atumobilul nu poate porni sau , daca se gaseste in miscare , se poate rasturna , daca ruperea are loc pe partea dinspre cutia de viteze . Defectele se datoresc : manevrarilor necorespunzatoare ale ambreiajului ( bruscarii ambreiajului ) ; uzurilor articulatiilor cardanice si cederii materialului . La aparitia defectului , care este insotit de un zgomot puternic , se opreste imediat automobilul , dupa care se demonteaza arborele longitudinal rupt si se remorcheaza automobilul pana la atelierul de reparatie . Ruperea sau slabirea suportului intermediar . Defectul se datoreste desfacerii sau ruperii suruburilor de prindere . Initial , defectul se manifesta printr-un zgomot puternic dupa care automobilul incepe sa vibreze . Inlaturarea defectului consta in strangerea suruburilor . In cazul in care s-au rupt umerii suportului , automobilul trebuie remorcat pana la atelierul de reparatie . Pentru acesta , se demonteaza intregul support si arborele respective .
REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE
Crucea articulatiei cardanice poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza : - suprafata de lucru a fusurilor uzata se reconditioneaza prin metalizarea cu pulberi sau cromare , urmate de rectificare la cota nominala ; - fusurile uzate frontal se reconditioneaza prin rectificare si folosirea unei saibe compensatoare . Furca cu butuc poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza : - incovoierea butucului se inlatura prin indreptarea la o presa de 10000 daN; - locasurile pentru rulmenti cu role – ace uzate se reconditioneaza prin alezare la cote de reparatie ; - suprafata de centrare a canelurilor uzata ( uzura in inaltime a canelurilor ) se reconditioneaza prin utilizarea unui arbore cardanic canelat majorat . Furca cu flansa poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza ; - gaura de prindere a flansei uzate se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura si gaurire la cota nominala ; - locasurile pentru rulmenti cu role – ace uzate se reconditioneaza prin alezarea locasurilor rulmentilor la cota de reparatie . Portiunea canelata a arborelui longitudinal poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza : - canelurile uzate in latime se reconditioneaza prin brosarea canelurii arborelui la cota de reparatie ; - suprafata de centrare a canelurilor uzata ( uzura in inaltime a canelurilor ) se reconditioneaza prin inlocuirea portiunii canelate a arborelui longitudinal cu una la cota majorata . Inelul exterior al rulmentului cu role – ace . Defectul inelului consta in uzarea suprafetei de contact cu orificiul furcii articulatiei cardanice ; se inlatura prin cromare si rectificare la cota de reparatie . CUPRINS :
1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE
TRANSMISIEI LONGITUDINALE 2. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE TRANSMISIILOR LONGITUDINALE 3. MATERIALELE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA TRANSMISIEI CARDANICE 4. INTRETINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE 5. DEFECTE IN EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI LONGITUDINALE 6. REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE -= MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII =-
In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este
necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale: - Imbracaminte de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate; - Femeile vor purta basmaleastfel legate incat parul sau colturile basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in miscare ale masinilor-unelte; - Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda; - Daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul dinspre scula; - Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate este interzisa; - Folosirea cheilor cu fisuri este interzisa; - Diversele luclari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploativ trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase (cupru, bronz etc); - Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata; - Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor locuri de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V, tensiune considerata ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri acidentale; - Pentru productia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale de atingere, toate masinile-unelte, caroseriile metalice ale utilajelor electronice de actionare, comanda si control vor fi protejate prin legare la pamant si la nul inainte de darea lor in exploatare; - Toate masinile-unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii lor intamplatoare; - Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si mecanisme defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor-unelte respective; - Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv; - Piesele care se prelucreaza prebuie sa fie bine fixate in dispozitivul de prindere; - La prelucrarea pieselor care care ies in afare gabaritului masinii- unelte, este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale; - Pietrele abrazive ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente; - Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie sa fie incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu 50-60% turatia de lucru; - Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate; - Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.