Sunteți pe pagina 1din 9

TRANSMISIA LONGITUDINALA

CARDANICA

Destinatia si partile componente ale transmisiei


longitudinale .
Transmia longitudinala are rolul de a transmite momentul motor , fara sa-l
modifice , de la cutia de viteze la transmisia principala in cazul automobilelor
organizate dupa solutia clasica , precum si de la reductorul – distribuitor la
puntile motoare , si intre punti , in cazul automobilelor cu mai multe punti
motoare .
Necesitatea transmisiei longitudinale rezulta din faptul ca transmiterea
momentului motor se face intre doi arbori care au axele inclinare sub un anumit
unghi . Marimea distantei dintre subansamblurile legate de cei doi arbori
depinde , pe de o parte , de incarcatura automobilului si rigiditatea suspensiei ,
iar pe de alta parte , de denivelarile drumului care conduce la oscilatia parti
suspendate .
Partile componente ale transmisiei longitudinale sunt prezentate in figura 12.33.
Cutia de viteze 5 este montata pe cadrul 6 , iar transmisia principala impreuna cu
puntea motoare este legata de cadru prin intermediul arcurilor 7 .
In acelasi timp , axa geometrica a arborelui secundar 4 al cutiei de viteze este
asezata su un anumit unghi in raport cu axa geometrica a arborelui 8 al
transmisiei principale , unghi care variaza in timpul deplasarii automobilului ,
deoarece variaza distanta dintre cei doi arbori in functie de sarcina utila ,
rigiditatea suspensiei de denivelarile drumului .
Pentru a transmite momentul motor de la arboreal 4 la arborele 8 , care au axele
geometrice dispuse sub un unghi variabil γ , se foloseste transmisia longitudinala
compusa din articulatiile cardanice 1 si 2 , arborele longitudinal 3 si cuplajul de
compesare axiala 9 .
Transmisia longitudinala este compusa din : articulatii cardanice , arbori
longitudinali , cuplaje de compensare axiala si paliere intermediare .
Transmisia longitudinala cu doua articulatii montate la capetele arborelui
longitudinal se uitilizeaza la automobilele 4 x 2 cu ampatament mai redus .
La automobilele cu ampatament mare , pentru a mari rigiditatea arborelui
longitudinal si pentru a se micsora tendinta de vibrare , transmisia longitudinala
este prevazuta cu un arbore principal si unul intermediary .
Cuplajul de compensare axiala 4 permite ca distanta dintre cele doua articulatii
cardanice sa varieze .
Articulatiile cardanice .
Din punct de vedere constructive , articulatiile cardanice se impart in articulatii
cardanice rigide si articulatii cardanice elastice ; articulatii cardanice deschise si
articulatii cardanice inchise .
In functie de viteza unghiulara obtinuta la arborele condus , articulatiile
cardanice pot fi ; asincrone ( cu viteza unghiulara variabila ) si sincrone ( cu
viteza unghiulara constanta ) .
La automobile , cele mai raspandite sunt articulatiile cardanice rigide , asincrone
de tip deschis .
Articulatia cardanica rigida , asincrona , de tip deschis .
Ea este compusa din furcile 2 si 11 si crucea 12 .
Furca 2 este prevazuta cu flansa 1 cu ajutorul careia se asambleaza , prin
suruburi , de arborele secundar al cutiei de viteze .
Furca 11 este prevazuta cu butucul 10 care , fiind canelat , permite culisarea
arborelui longitudinal in scopul maririi sau micsorarii distantei dintre cele doua
articulatii datorita oscilatiilor cadrului automobilului fata de puntea motoare .
Gresorul 9 serveste la ungerea canelurilor .
Pentru reducerea pierderilor prin frecare , intre orificiile furcilor si fusurile crucii
se monteaza bucsele de otel 6 , prevazute cu rulmenti cu role – ace 5 , care se
sprijina pe garniture de etansare 4 .
Crucea se fixeaza in bratele furcilor cu capacele 8 , prinse cu suruburile 14 si
asigurate cu placile 7 .
Ungerea rulmentilor cu ace – role se face de la gresorul 13 .
Pentru ca unsoarea san u depaseasca presiunea maxima , crucea cardanica este
prevazuta cu supapa de siguranta 3 .
La acest tip de articulatie cardanica la o viteza unghiulara constanta a arborelui
conducator se obtine o viteza unghiulara variabila pentru arborele condus .
Variatia vitezei unghiulare a arborelui longitudinal este un dezavantaj care se
inlatura prin folosirea a doua articulatii cardanice avand furcile 1 si 3 de pe
arborele longitudinal 2 montate in acelasi plan , iar unghiurile γ1 si γ2 dintre
arbori egale ( γ1 = γ2 ) .
Articulatii cardanice elastice . In constructia automobilelor , articulatiile
cardanice elastice se intalnesc , in special , la transmiterea miscarii de la motor
la cutia de viteze sau intre cutia de viteze si reductorul – distribuitor pentru a
compensa neexactitatea montajului acestor aggregate si dezaxarea axelor .
Arborii longitudinalki .
Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legatura
intre doua articulatii cardanice , avand rolul de a transmite la distanta momentul
motor .
Arborii longitudinali sunt formati din partea centrala ( arborele propriu – zis ) si
piesele de legatura dintre partea centrala si articulatiile cardanice .
Partea centrala are forma tubulara , fiind confectionata , din tevi speciale din otel
, trase sau sudate .
In figura 12.37 este reprezentata constructia arborelui longitudinal , compus din
partea centrala 4 , confectionata dintr-un tub de otel , prevazut la capatul dinspre
cutia de viteze cu un arbore canelat 8 , iar la capatul dinspre puntea motoare cu
furca 6 . Montarea furici 2 pe arborele 8 , prin intermediul canelurilor , este
necesara pentru a permite variatia distantei dintre crucile cardanice 5 datorita
variatiei sagetii suspensiei .
Aceasta imbinare poarta denumirea de cuplaj de compensare axiala .
Dupa fabricare , arborele longitudinal impreuna cu articulatiile cardanice sunt
supuse echilibrarii dinamice .
Arborele se echilibreaza cu adaosuri de metal sub forma placutelor 9 .
Dupa terminarea echilibrarii se noteaza pe butucul furcii aluneatoare 2 si pe
arborele canelat 8 , cate un reper pentru montare , deoarece montarea furcii 2 in
alta pozitie ar putea conduce la dezechilibrarea arborelui longitudinal .

Materialele utilizate in constructia transmisiei


cardanice.
Partile componente ale arborelui longitudinal se executa din diferite materiale in
functie de solicitarile la care sunt supuse .
Portiunea canelata se executa din oteluri de imbunatatire slab aliate ( 40 C 10 ,
OLC 50 S ) .
Partea tubulara a arborelui se executa din teava trasa cu continut redus de
carbon.
Crucile articulatiei cardanice se executa din oteluri aliate de cementare .
Cementarea se face pe o adancime de 0,7 – 1,5 mm . Apoi , se supun calirii in
ulei si revenirii .
Duritatea obtinuta trebuie sa fie 56 65 HRC .
Furcile articulatiei cardanice se executa din oteluri carbon de imbunatatire (OLC
45 ) sau din oteluri de imbunatatire slab aliate .
Dupa calire si revenire , duritatea obtinuta trebuie sa fie 197 – 300 HB .
Bucsa rulmentului cu role – ace , in general , se executa din otel RUL 3 , supus
la calire si revenire .

INTRETINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE

Intretinerea transmisiei longitudinale cuprinde urmatoarele lucrari : strangerea


suruburilor flanselor de fixare cu arborele secundar al cutiei de viteze si arborele
pinionului de atatc ; ungerea articulatiilor cardanice si imbinarii canelate ( daca
se utilizeaza unsoare cu adios de MoS2 gresarea se face la 5000 km , iar daca se
utilizeaza unsoarea universala fara adios de MoS2 , gresarea se face saptamanal
sau la cel mult 2500 km ) ; verificarea fixarii arborelui intermediary ; controlul
visual al arborelui longitudinal pentru a sesiza eventualele deformari .

DEFECTE IN EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI


LONGITUDINALE
Defectele care apar in exploatarea transmisiei longitudinale pot fi :
dezechilibrarea arborilor longitudinali ; ruperea arborilor longitudinali ;
deformarea sau ruperea crucilor articulatiilor cardanice ; slabirea sau ruperea
suportului intermediary ; deteriorarea rulmentului suportului intermediar .
Dezechilibrarea arborilor longitudinali . Defectul se manifesta prin vibratii pe
timpul deplasarii automobilului .
Defectul se datoreste : dezlipirii placutelor de echilibrare ; deformarii arborelui
prin lovire ; uzurii pronuntate a crucilor cardanice ; existentei unui joc prea mare
intre canelurile arborelui si butucul furcii culisante ; deformarii flanselor de
prindere ; uzurii rulmentilor de la arborele secundar al cutiei de viteze sau de la
pinionul de atac al transmisiei principale .
In cazul in care vibratia nu este puternica , se continua deplasarea automobilului
cu viteza redusa pana la atelierul de reparatie , unde se verifica in amanunt
cauzele dezechilibrului .
Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice .
Datorita acestor defecte , atumobilul nu poate porni sau , daca se gaseste in
miscare , se poate rasturna , daca ruperea are loc pe partea dinspre cutia de
viteze .
Defectele se datoresc : manevrarilor necorespunzatoare ale ambreiajului
( bruscarii ambreiajului ) ; uzurilor articulatiilor cardanice si cederii materialului
.
La aparitia defectului , care este insotit de un zgomot puternic , se opreste
imediat automobilul , dupa care se demonteaza arborele longitudinal rupt si se
remorcheaza automobilul pana la atelierul de reparatie .
Ruperea sau slabirea suportului intermediar .
Defectul se datoreste desfacerii sau ruperii suruburilor de prindere .
Initial , defectul se manifesta printr-un zgomot puternic dupa care automobilul
incepe sa vibreze .
Inlaturarea defectului consta in strangerea suruburilor .
In cazul in care s-au rupt umerii suportului , automobilul trebuie remorcat pana
la atelierul de reparatie .
Pentru acesta , se demonteaza intregul support si arborele respective .

REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE


Crucea articulatiei cardanice poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura
dupa cum urmeaza :
- suprafata de lucru a fusurilor uzata se reconditioneaza prin metalizarea cu
pulberi sau cromare , urmate de rectificare la cota nominala ;
- fusurile uzate frontal se reconditioneaza prin rectificare si folosirea unei
saibe compensatoare .
Furca cu butuc poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum
urmeaza :
- incovoierea butucului se inlatura prin indreptarea la o presa de 10000
daN;
- locasurile pentru rulmenti cu role – ace uzate se reconditioneaza prin
alezare la cote de reparatie ;
- suprafata de centrare a canelurilor uzata ( uzura in inaltime a canelurilor )
se reconditioneaza prin utilizarea unui arbore cardanic canelat majorat .
Furca cu flansa poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum
urmeaza ;
- gaura de prindere a flansei uzate se reconditioneaza prin incarcarea cu
sudura si gaurire la cota nominala ;
- locasurile pentru rulmenti cu role – ace uzate se reconditioneaza prin
alezarea locasurilor rulmentilor la cota de reparatie .
Portiunea canelata a arborelui longitudinal poate prezenta urmatoarele defecte
care se inlatura dupa cum urmeaza :
- canelurile uzate in latime se reconditioneaza prin brosarea canelurii
arborelui la cota de reparatie ;
- suprafata de centrare a canelurilor uzata ( uzura in inaltime a canelurilor )
se reconditioneaza prin inlocuirea portiunii canelate a arborelui
longitudinal cu una la cota majorata .
Inelul exterior al rulmentului cu role – ace .
Defectul inelului consta in uzarea suprafetei de contact cu orificiul furcii
articulatiei cardanice ; se inlatura prin cromare si rectificare la cota de reparatie .
CUPRINS :

1. DESTINATIA SI PARTILE COMPONENTE ALE


TRANSMISIEI LONGITUDINALE
2. CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE
TRANSMISIILOR LONGITUDINALE
3. MATERIALELE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA
TRANSMISIEI CARDANICE
4. INTRETINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE
5. DEFECTE IN EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI
LONGITUDINALE
6. REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE
-= MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII =-

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este


necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
- Imbracaminte de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,
mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
- Femeile vor purta basmaleastfel legate incat parul sau colturile
basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de
catre organele in miscare ale masinilor-unelte;
- Cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de
esenta tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita
prinderea lor sigura si comoda;
- Daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fiixate in maner si
prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului
de lemn pe capatul dinspre scula;
- Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate,
inflorite sau stirbite, precum si a uneltelor de mana improvizate
este interzisa;
- Folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;
- Diversele luclari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu
exploativ trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase
(cupru, bronz etc);
- Uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute
cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive
care sa impiedice functionarea lor necomandata;
- Alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor
locuri de munca se va face numai de la surse cu tensiuni de 24V,
tensiune considerata ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri
acidentale;
- Pentru productia impotriva electrocutarii prin tensiuni accidentale
de atingere, toate masinile-unelte, caroseriile metalice ale utilajelor
electronice de actionare, comanda si control vor fi protejate prin
legare la pamant si la nul inainte de darea lor in exploatare;
- Toate masinile-unelte si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in
buna stare de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire
asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea
manevrarii lor intamplatoare;
- Se interzice executarea lucrarilor pe masini-unelte cu instalatii si
mecanisme defecte, precum si de catre persoane care nu cunosc
particularitatile constructive ale masinilor-unelte respective;
- Zonele periculoase ale masinilor-unelte si instalatiilor trebuie sa fie
prevazute cu paravane sau ecrane de protectie fixate constructiv;
- Piesele care se prelucreaza prebuie sa fie bine fixate in dispozitivul
de prindere;
- La prelucrarea pieselor care care ies in afare gabaritului masinii-
unelte, este necesar sa se amenajeze aparatoare speciale;
- Pietrele abrazive ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa
fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane
transparente;
- Pietrele abrazive, inainte de a fi montate pe masinile-unelte,
trebuie sa fie incercate la masinile speciale, la turatii care sa
depaseasca cu 50-60% turatia de lucru;
- Se interzice oprirea masinilor-unelte cu obiecte improvizate;
- Repararea, ungerea sau curatirea masinilor-unelte, mecanismelor si
aparatelor se va face numai cand acestea nu functioneaza.