Sunteți pe pagina 1din 38

CUPRINS

Cap. 1 Generalitati privind energiile neconventionale

1.1. Energii conventionale. Repercursiuni asupra mediului


1.2. Energii neconventionale. Prezentare generala
1.2.1. Energia solara
1.2.2. Energia vantului
1.2.3. Energia apei marilor si oceanelor
1.2.4. Energia geotermica
1.2.5. Energia biomasei

Influente ale surselor de energie asupra mediului inconjurator

Cap.2 Energia eoliana

2.1. Geneza vantului


2.2. Potentialul eolian
2.3. Clasificarea turbinelor de vant
2.4. Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
2.5. Dispozitive de masurare a parametrilor vantului

Instalatii actionate de vant

Cap. 3 Turbine eoliene

3.1 Turbine cu ax vertical


3.1.1 Turbine diferentiale
3.1.2 Turbine cu ecran.
3.1.3. Turbine cu pale batante
3.1.4. Turbine cu pale turnante
3.1.5. Turbine cu variatia unghiului de incidenta
3.1.6. Alte tipuri de turbine cu ax vertical

3.2.Turbine cu ax orizontal
3.2.1.Morile de vant clasice
3.2.2.Turbine lente
3.2.3. Turbine rapide

Avantaje si dezavantaje a turbinelor cu axa verticala si orizontala

Cap.4 Calculul turbinei

1
Cap. 1
Generalitati privind energiile neconventionale

1.1 Energiile conventionale


Energia conventionala reprezinta folosirea combustibililor fosili (carbuni, gaze
naturale, petrol) pentru producerea energie, prin intermediul unor procese de ardere.

a. Petrolul

Datorita capacitatii sale calorifice mari, al pretului si al “elasticitatii” pe care o


da utilizarea sa in orice proces industrial, petrolul a devenit combustibilul de baza al
economiei ultimelor decenii, cu ponderi importante in transport, chimie, generare de
energie electrica, incalziri.
In anul 1977 consumul mondial de petrol se ridica la aproximativ 3 Gt, iar
prognozele apreciaza ca cererea de petrol – la restrictiile cunoscute azi – va fi in anul
2005 de circa 5 Gt. Aceste cereri anunta o viitoare criza ce poate fi limitata doar prin
evidentierea unor zacaminte, inlocuirea petrolului cu alti combustibili, acolo unde
acest lucru este posibil, dezvoltarea altor filiere energetice : nucleara, solara – care sa
preia acest deficit.
Ca nuanta, trebuie precizat ca odata cu tehnologiile exploatare,
clasificarea zacamintelor poate cunoaste schimbari in sensul ca, sporind rezervele
printr-o valorificare mai buna, multe din cele medii pot trece in alte categorii (cazul
Mexicului sau unota din Orient).
Valoarea probabila a productiei mondiale de petrol va arata ca in fig.1., in care
este data prin curba 1, rezultatul anchetei Delphi, iar prin curba 2, modificarea primeia
prin adaugarea contributiei pe care o poate adduce “petrolul neconventional”
(uleiurile grele, asfaltiurile bitumice, sisturile).
Intensificarea prospectiunilor geolgice, gasirea unor noi tehnologii de
extractive atat pentru petrolul “conventional”, ca sic el “neconventional”, pot deplasa
maximul de productie dupa anul 2000, creind prin aceasta posibilitatea stabilirii unui
accord intre cerere ji oferta.

Cateva cuvinte despre petrolul neconventional si contributia pe care o poate


aduce acesta. Petrolul marin poate veni cu o contributie importanta in productia de
petrol, specialistii apreciind ca circa 45% din resursele mondiale s-ar gasi in mare.
Specialistii sunt optimisti atunci cand este vorba de platformele continentale (pana la
180 m) si mai putin atunci cand este vorba de adancimi mari, pentru care nu exista
inca puse la punct economic tehnologii de extractie. Taluzul continental, zona de
tranzitie dintre platoul continental si zonele abisale, poate contine 16% din rezervele
mondiale, adica circa 50 Gt. Romania, tara cu traditie in exploatarea petroliera si in
constructia de echipament de foraj, are preocupari in forajul marin, realizand prima sa
instalatie de foraj “Gloria” in anul 1975, ale carei echipamente electrice de actionare

2
au fost realizate de Intitutul de Cercetare Stiintifica si Inginerie Tehnologica pentru
Industria Electrotehnica (I.C.P.E) – Bucuresti. Alte trei platforme se gasesc in locatie
din anul 1984 si anume : platformele “Orizont” , “Prometeu” si “Fortuna”.

b. Gazul natural

Existenta hidrocarburilor lichide, costul lor relativ redus au facut ca ritmul


deschiderii unor zacaminte de gaze naturale sa nu aiba o crestere mai alerta decat in
ultimul deceniu, odata cu scumpirea petrolului si cu elaborarea unor noi tehnologii
sigure de exploatare si transport al gazelor. Costul bariliului de petrol de astazi
stimuleaza cresterea productiei de gaz natural ca si de prospectare si evidentiere a
unor noi resurse.
Rezervele confirmate de gaz natural sunt de circa 2300EJ, in timp ce
resursele nedecoperite prognozate la nivelul anului 1975 ar depasi 8100 EJ ; productia
de gaz natural conventional la nivelul anului 1975 nu depasea 50 EJ/an.
In tabelul 1.1 se prezinta distributia aceastoe surse, grupate pe principalii
producatori. Se observa ca principalii producatori sunt si pentru acest tip de
combustibil tarile OPEC, U.R.S.S, S.U.A. Se estimeaza ca productia de gaze natural
data in tabelul 1.2 va atinge un maxim in perioada anilor 2000 – 2020 (143 EJ in anul
2000), dupa care va scadea (125 EJ in anul 2020).

Specialistii apreciaza ca si in conditiile dublarii ratei de consum de astazi (50


EJ), rezervele cunoscute astazi ar fi suficiente pentru cel putin 50 de ani, fara sa se ia

3
in considerare si sursele neclasice de gaze naturale (gazele din zonele de geopresiune ,
sisturi din Devonian , formatii putin permeabile, recuperarea metanului din zacaminte
carbon), care ar suplimenta cifrele communicate cu circa 56 000 EJ, deci de circa 8 –
9 ori mai mult decat cele estimate in exploatarile de astazi de gaz natural.
Probleme conjuncturale legate de costul kilowattorei de energie obtinuta cu
alti combustibili, desavarsirea tehnologiilor de exploatare si de recuperare pot actiona
in sesnsul accelerarii identificarii unor noi resurse.

c. Carbunele

Datele evidentiate astazi arata ca este de asteptat ca in anul 2020 sa se


dispuna de o productie globala de circa 8-9 miliarde tcc. Dinamica de crestere in
perioada 1980 – 2020 apare in figura 1.3. Dar pentru atingerea acestor cifre, mai sunt
problem de rezolvat privind eficienta exploatarii, cresterea productivitatii muncii,
elaborarea unor noi tehnologii de extractive, asigurarea transportului si protectia
mediului inconjurator, finantarea de urgent a unor noi prospectiuni si modernizari de
capacittai existente.

In tabelul 1.4este data productia carbonifera a unor tari, in perioada 1980 –


2020, dupa date prezentate la Conferinta mondiala a energiei din 1977. Semnificativ,
din analiza acestui tabel, este faptul ca trei tari, S.U.A, R.P. Chineza si U.R.S.S., pot
produce ele singure, circa 6 miliarde tcc in 2020. Pentru S.U.A si U.R.S.S vor fi
semnificative deplasarile unor cedntre carbonifere, de la est la vest pentru prima sis
pre est in cealalta, ceea ce ridica importante problem de transport ca si de dezvoltare
posibila a unor capacitate energetic.

4
Rezervele actuale tehnic si economic sunt de ordinul a 640 miliarde tcc,
valoare care, dupa unii specialist, ar putea sa se dubleze, aprecierea intarita se de
faptul ca prognoza ultimilor ani in domeniul carbunelui au deposit nivele apreciate,
iar tehnologiile de exploatare au dat prilejul obtinerii unor productivitati sporite.
Mecanizarea si automatizarea procesului de extractive, gazeificarea subterana ca si
cresterea pretului petrolului va fi motorul ridicarii cifrei ce da rezervele exploatabile
ethnic si economic avantajos. Va creste adancimea de exploatare, dupa cum vor
devein economice si minele cu inaltimile ale stratului mai reduse, asa cum rezulta si
din tabelul 1.5.

Rezervele de carbune obtinute in exploatari rentabile (640 miliarde tone)


reprezinta la nivelul ultimilor ani numai 6.2 % din rezervele geologice estimate de 10
126 miliarde tone. De mentinoant, ca in anul 1975, Destival aprecia aceste reserve la
8600 miliarde tcc. Distributia pe zone geografice (continente, spre exemplu) a
rezervele de carbine, este data in tabelul 1.6.

5
Doua directii importante se vor dezvolta pentru obtinerea gazului, metodele
autoterme si metodele nucleare de gazeificare a carbunelui. Metodele autoterme,
intrebuintand presiuni inalte si schimburi specific importante, utilizeaza o parte din
energia carbunelui, pentru a furniza energia necesara pentru gazeificare (prin ardere).
Metodele nucleare de gazeificare a carbunelui presupun utilizarea unui reactor nuclear
care sa furnizeze energia necesara gazeificarii. Reactorii de temperatura inalta permit
utilizarea simultana si optima a lignitului si energiei nuclare. Dintre diversele metode
de gazeificare a carbunelui, “hidrogenarea” se preteaza cel mai bine la utilizarea
energiei nucleare, obtinandu-se un gaz bogat in CH4, posibil de a fi utilizat in locul
gazului natural.

Energia conventionala – Energie poluanta


Folosirea surselor de energie conventionala elibereaza in atmosfera cantitati
impresionante de gaze cu efect de sera, dintre care cel mai important este dioxidul de
carbon (CO2).
Utilizarea excesiva a resurselor neregenerabile are consecinte negative asuprea
mediului, cum ar fi accentuarea efectului de sera, ploile acide si cresterea
concentratiei de praf din atmosfera.
Incalzirea globala, determinata de cresterea efectului de sera, este semnul cel
mai vizibil al schimbarilor climatice ce au loc la nivelul intregului glob. Cresterea
frecventei fenomenelor meteorologice (caldura excesiva, inundatii, furtuni), topirea
ghetarilor si cresterea nivelului oceanelor reprezinta amenintari serioase asupra
supravietuirii numeroaselor specii de plante si animale, precum si asupra sanatatii si
bunastarii oamenilor.

1.2 Energiile neconventionale. Prezentare generala

Prin surse neconventionale de energie se vor intelege toate acele surse care nu
utilizeaza combutibilii clasici si anume : energia solara, a vantului, mareelor, valurilor
etc. Epuizarea resurselor a determinat dezvoltarea unor largi programe de cercetare
menite a realize noi filiere energetic care sa participle la echilibrarea raportului dintre
“cererea de energie” si asigurarea ei.
Numai energia solara – de altfel filiera cu cele mai apropiate aplicatii din cele
conventionale – in conditiile reducerii consumului de lemn, va cunoaste cresteri
substantiale in anii ce vin, reprezentand 10 – 12% din cererea de energie, ceea ce la
cresterea in valoare absoluta a acesteia (in jur de 1000 EJ), va inseamna o contributie
importanta. Foarte optimist, Auer apreciaza ca la nivelul anilor 2050 energia solara in
conditiile stabilirii unei rate de penetrare mai mari decat aceea de la introducerea
gazului natural, poate atinge in anumite aplicatii, 50% din cererea de energie.
Impactul pe care sursele neconventionale de energie il vor avea asupra
societatii va produce schimbari de principiu in ceea ce priveste generarea si utilizarea
energiei produse, ceea ce va cere timp; este de presupus insa ca acest timp nu va fi
similar cu implemntarea gazului metan in Europa, sau al reactoarelor nucleare,
cererea de energie “presand” puternic asupra valorificarii acestor resurse.
Par semnificative din acest punct de vedere aprecierile pe care le face Auer
asupra prognozei contributiei globale a surselor neconventionale in balanta energetic
mondiala la nivelul anilor 2020 ; luand ca limita a consumului in anul 2020 valoarea
de 30 – 40 TW, el da urmatoarea particpare, prezentata in tabelul 1.7

6
.
O concluzie interesanta se poate desprinde : disponibilitatea mare a energiei
solare nu inseamna si accesibilitatea la ea, rata de recuperare teoretica nedepasind 50 -
100 TW.
Oricum insa, in comparativ cu celelalte surse de energie neconventionale,
energia solara pare a avea in anii urmatori ponderea cea mai importanta, celelalte
surse parand a avea aplicatii localizate si de mai mica importanta.

1.2.1 Energia solara

De la utilizarea eficienta a energiei solare la obtinerea gazului metan din


deseuri animaliere si vegetale exista o gama larga de surse energetic regenerabile sau
practice inepuizabile, care pot fi folosite cu success ca inlocuitori competitive ai
petrolului. Punerea in valoare si introducerea in circuitul economic a noilor resurse de
energie reprezinta o importanta cale de inlaturare a coergitiei pusa in evident de
conflictul necesitate – disponibilitate.
.

Panouri solare

1.2.2. Energia vantului

Din uriasa putere, amintita in paragraful anterior, pe care Soarele o trimite in


flux continuu spre Pamant, numai 3 x 10¹² kW genereaza vanturile, iar o cantitate de
10 ori mai mica intretine viata (biosfera).

7
In jurul globului, care totalizeaza o suprafata de 510 milioane km patrati, pana
la stratosfera, adica pe o inaltime de 11 km, potentialul eolian teoretic a fost apreciat
la circa 50 de milioane TWh/an. Dupa alte estimari, in Europa aceasta ar fi de ordinul
100 kWh/an pe fiecare metru patrat, care inmultit cu suprafata intregului continent ne
conduce la o valoare considerabila a potentialului brut, teoretic, potentialul net,
efectiv realizabil, fiind cu mult mai mic. Trebuie insa tinut cont si de faptul ca
amenajarile eoliene nu pot utilize decat energia de pe o inaltime a stratului de aer de
maximum 150 m, masurata de la 30 m deasupra solului, limite intre care potentialul
exploatabil este superior in proportie de 40-75%.

1.2.3. Energia apei marilor si oceanelor

Curentii marini sunt una dintre formele importante de miscare in ocean


datorate actiunii vanturilor dominante, a caror energie este transferata apei la
freacarea cu aerul. Deplasarile mai mult sau mai putin uniforme ale maselor de apa pe
directie orizontala pot actiona paletele unor turbine hidraulice care, la randul lor,
antreneaza alternatoare plasate pe circumferintele elicelor. La viteze ale curentului
cuprinse intre 50 si 130 km/24 ore, s-a calculat ca o singura retea alcatuita din 21
grupe a cate 11 turbine fiecare, distribuite pe 60 km lungime si 30km latime, ancorata
intr-un current de dimensiunile Golfstromului, ar putea dezvolta 10000MW, ceea ce
echivaleaza cu productia a 10 centrale nucleare.

Valurile de vant ale marilor si oceanelor reprezinta si ele o sursa energetica


pretioasa care isi afla in fond originea tot in radiatia solara. Pana in prezent s-au emis
sute de brevete de inventie care au pus in valoare sisteme si structuri practice de
captare si conversie dintre cele mai ingenioase. In privinta evaluarii potentialului
energetic brut, s-a estimat ca puterea medie anuala a unui val intre 50 si 80 kW pe
metro liniar de front maritim amenajat, cu valori sporite in lunile de iarna, cand
cererea de electricitate atinge cota maxima. In conditiile specific Atlanticului de Nord,

8
unde s-a constatat ca pe fiecare metru liniar de front de val se pot obtine circa 90 kW,
puterea eliberata de 10 km de valuri echivaleaza cu cea a unei centrale nucleare de tip
Fessenheim.

1.2.4. Energia geotermica

Potentialul caloric al adancurilor Pamantului, estimate la aproximativ 10


teratone echivalent carbine, participa déjà cu un procent infim insa, de circa 0,05%
din totalul resurselor ji surselor, la acoperirea consumului actual de energie al lumii.

Apa transformata in vapori este condusa, impreuna cu vaporii naturali, spre un


generator de turbine. Dupa folosire apa este pompata in pamant pentru a se evita
formarea unor goluri subterane si eventuale prabusiri ale scoartei. Prin recuperarea
apelor aflate la adancimi mai mari, variind intre 2500 – 4000 m, desi la un cost mai
ridicat se obtine o crestere considerabila a randamentului exploatarii datorita
temperaturilor care depasesc 370ºC. O centrala pusa in functiune cu astfel de vapori
supraincalziti ar fi in masura sa produca in jur de 1000 MW, ceea ce echivaleaza cu
capacitatea unei centrale electrice nucleare.

1.2.5. Energia biomasei

Transformarea biologica a radiatiei solare prin intermediul procesului de


fotosinteza, caruia ii datoram actualele rezerve de carbune, petrol, gaze, lemn, etc.,
furnizeaza, sub forma de biomasa, o cantitate de energie evaluata la 3 x 10²¹ J/an, de
zece ori mai mare decat energia obtinuta din combustibilii fosili si consumata in
decursul unui an de intreaga omenire. Caracteristica esentiala a biomasei, care o face
practic inepuizabila si preferata in studiul locuitorilor, este regenerabilitatea ei.
Deoarece pentru a se reproduce biomasa consuma d 3,1 ori mai multa energie (energie
solara) decat poate elibera, adica 9,3 x 10²¹ J/an, ideea folosirii directe a energiei
solare , atunci cand nu este necesara inmagazinarea in biomasa, ramane totusi
preferata.

9
Din imensul rezervor al biomasei se pot obtine, pe langa electricitate, o gama
diversi de biobarburanti, adevarati combustibili vegetali, dintre care, in ultimii ani, s-
au impus alcoolul, petrolul rapid si esentele de euphorbiacee. Printre materiile prime
se numara cu prioriate trestia de zahar, porumbul, maniocul, graul, aschiile de lemn,
cateva plante exotice, deseurile animaliere si vegetale, apele uzate industriale si
menajere.
In concluzie, lumea este inca departe de a fi explorat totul; jumatate din
suprafata globului pamantesc ramane de prospectat pentru viitor, astfel ca pana la
sfarsitul acestui secol multe tari vor mai avea supriza placuta sa devina producatoare
de combustibili fosili.

Influente ale surselor de energie asupra


Mediului inconjurator
Criza petrolului declansata in anii 1973 – 1974 a detarminat apelarea la alte
filiere energetice, cazul energiei nuclare sau a susrselor noi de energie ( solara, vant,
biomasa etc.). Dar fiecare filiera noua impune precautiuni specific modului in care se
face conversia energiei. Unele dintre implicatii se cunosc si se iau masuri, pentru
altele al caror efect este mai de lunga durata si mai dificil de determinat “a priori” , se
evalueaza. Urmand a decide asupra raportului intre “castig” si “ implicatii”.
A prevedea riscurile si a lua din timp masurile cele mai indicate ce se impun
este mai valoros si util decat sa constati “ a posteori” consecinte nefaste ecologice si
sanitare si a cauti solutii de reparare a echilibrului. Este de asteptat ca electricitatea si
sistemele de transport al energiei la distanta cunoscute pana acum sa ramana inca
multa vreme singurele sisteme competitive pentru producerea energiei electrice in
centralele pe carbune, hidrocarburi gazooase sau lichide, combustibil nuclear, hidro
sau solar.

Carbunele
Ponderea carbunelui in generarea electricitatii in urmatoarele doua secole va
creste. Noi zacaminte vor fi deschise, noi tehnologii de exploatare (inclusive cele de

10
gazeificare si de prospectare la mari adancimi), continut divers si multitudine de gaze
emise, fiecare din acestea venind cu o serie de implicatii si factori de risc ce trebuie
luati in cosiderare.

Petrolul
Se apreciaza de catre specialisti ca, in domeniul exploatarii petroliere,
problemele ce pot aparea sunt datorate adancimilor tot mai mari de foraj al exploatarii
“off shore” si al celui “antarctic”. Exploatarea unor hidrocarburi cu continut ridicat de
sulf va conduce la degajari importante de sulf in atmosfera cu posibilitatea formarii
SO2 si acizilor derivati ce vor avea influente nedorite asupra mediului.
Odata cu exploatarile marine ale petrolului, eruptia din zona Ekofisc din
Marea Nordului (1977) sau din Golful Mexicului Ix-Toc-One in 1979, rasturnarea
platformei de foraj din Marea Nordului (1980), apar surse suplimentare care prin in
accident pot crea influente negative asupra mediului si impun masuri de prevedere
corespunzatoare.

Energia hidraulica
Specialistii apreciaza caracterul “curat” al acestei energii, ieftine si capabila nu
numai de a genera electricitate, dar si a permite amenajarea unor zone agricole cu
mari productii. Neluarea in considerare a tuturor factorilor ce pot influenta o decizie
poate conduce la neajunsuri ecologice importante, ca cele mentionate in cazul
barajului de la Assuan. Gandit initial a produce 10 miliarde de kWh/an si sa permita
irigarea a 50.000 km2 desert, proiectul nu si-a atins prevederile initiale.
Iata de ce, orice obiectiv nou trebuie gandit intr-o stransa dependent de toti
factorii, de implicatii pe care fiecare le poate genera in sens dublu, de la acestia la
mediu si invers.

Energia nucleara
In prognozele deceniilor urmatoare energia electrica produsa prin filiera
nucleara va reprezenta in balanta energetica mondiala procente tot mai importante.
Prepararea combustibilului nuclear incepe cu extractia minereului si rafinarea
sa, contribuind apoi cu operatiile de imbogatire a U235 si fabricarea elementelor
combustibile. In etapa de extractie exista pentru om pericolul inhalarii de pulberi de U
si de Radon 222 – gaz produs prin dezintegrarea Ra238 – zona in care trebuie luate
masuri deosebite de protectie si control ; in etapele de pregatire a combustibilului
nuclear, pericolul de iradiere este mult mai usor controlabil.
Reticenta poate proveni, nu din pericolul imediat, pentru ca din datele de mai
sus, acceptul ar trebui dat fara ezitare, ci din necunoasterea inca exacta a riscurilor pe
termen lung ale radiatiei, aceastea fiind calculate si nu stabilite fizic.

Energia solara
Este inepuizabila si din randul energiilor “curate”. Din pacate, dispersia sa si
energia redusa ce se culege pe o unitate de suprafata, face ca utilizarea sa – cu toata
valoarea imensa pe care o reprezinta la nivelul disponibilitatilor planetei – sa aiba o
serie de restrictii.
In cazul realizarii unor centrale functionand in ciclu termodinamic clasic, nu
se prevede a se evacua in exterior cantitati de caldura de alt ordin de marime decat cel
intalnit la centralele clasice.

11
Producerea energiei electrice sau a caldurii prin conversie fotovoltaica a
energiei solare, sau a caldurii datorita radiatiei termice, pot actiona ca factori de
armonie cu natura in zonele aride sau lipsite de energie in care prezenta acestora poate
permite prin irigare dezvoltarea unor culturi, crearea de sere, germinarea unor plante,
cresterea productiei de peste – prin ridicarea temperaturii apei unor bazine –
crescatorii de peste.
Energia vantului
Cunoscuta din cele mai vechi timpuri in industria moraritului, astazi poate
genera electricitate cupland turbine eoliana cu un generator electric.
Din punct de vedere al impactului cu mediul inconjurator, ea nu pune
probleme, dificultatile implementarii fiind in functie de zona ocupata si de caracterul
discontinuu al furnizarii energiei, dependent de prezenta vantului si intensitatea sa.
O problema de luat in studiu – dar perfect rezolvabila – este aceea de a nu
depasi un nivel de zgomot admisibil in situatia montarii unui lant de asemenea
aerogeneratoare de mare putere intr-o zona accesibila si care sa afecteze populatia din
jur.

Energia valurilor si mareelor


Implementarea unor asemenea sisteme nu este prevazuta prea curand, atat
datorita unor dificultati tehnice, cat si a aportului energetic relativ redus. Ca implicatii
asupra mediului, trebuie luate acelea ce deriva din modificarea unor zone ale
tarmurilor, stricarea unui echilibru biologic.

Energia degajata prin procese chimice


Pilele de combustie, datorita randamentului lor ridicat, pot constitui o filiera de
mare atractie pentru omenire. Realizarea unei productii ieftine de H2 prin procedee de
mare productivitate, va conduce la o dezvoltare exploziva a pilelor de combustie.
Procedeele de obtinere a H2 nu se sconteaza ca vor fi poluante, in acest caz – el insusi-
este nepoluant.

Energia biomasei
Producerea de hidrocarburi din biomasa nu pune alte probleme decat cele
intalnite la procesele de rafinare clasice ; in cazul fermentarii anaerobe a materialelor
vegetale sau deseuri animaliere in prezenta unor bacterii, de asemenea, nu se prevad
influente negative asupra mediului, din contra, influente pozitive prin distrugerea unor
reziduuri.

Energia geotermala, energia termica a oceanelor


Prima din aceste energii are in vedere, zone din lume bogate in ape geotermale
ce pot fi aplicate industrial, cu rezultate in armonie cu mediul.
Cea de a doua, este inca in studiu si cu putine posibilitati de participare
eficienta la balanta energetica mondiala. Nu se prevad implicatii nedorite cu mediul
inconjurator.

12
Cap.2
Energia eoliana
2.1 Geneza vantului

Atmosfera este compusa din 2% oxigen, 79% azot, apa si alte gaze.
Atmosferei ii sunt caracteristice presiunea temperatura si umiditatea.
Cauza principală a formării vântului este diferenţa presiunii atmosferice între
două regiuni. Aerul cald fiind mai uşor se înalţă producându-se un minim de presiune,
locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferică)
, până când se va egala diferenţa de presiune dintre cele două regiuni
.Această circulaţie a maselor de aer stă la baza termodinamicii.
Intensitatea vântului depinde direct proporţional de diferenţa de presiune dintre cele
două zone geografice.
Direcţia vântului este influenţată de forţa Coriolis care ia naştere prin rotaţia
pământului, deviind de exemplu în emisfera nordică, vânturile spre vest.
Un alt factor care schimbă direcţia şi eventual temperatura vântului sunt obstacolele
topografice ca: munţi, văi, sau canioane. Föehnul, de exemplu, este un vânt rece din
Munţii Alpi care la trecerea peste Alpi (urcare şi coborâre) prin fenomenul de frecare
a maselor de aer de munte se încălzeşte.
Forţa Coriolis deviază, prin rotaţia pământului, în emisfera nordică, curentul
de aer (vântul) spre vest formând aşa numita categorie a vânturilor de vest.

Directia generala a vantului este perturbata adeseori de :- uragane, obstacole


naturale si cicloni.
Fortele Coriolis influenteaza miscarea aerului:
- circulatia generala a vantului in emisfera nordica
- variatia presiunii atmosferice in lungul unui median

13
2.2 Potentialul eolian
Energia potentiala a vantului
Vantul, elementul meteorologic cel mai dinamic si mai activ al atmosferei, tinde
sa estompeze diferentele ce apar in repartitia neuniforma a unor parametri si este
caracterizat prin viteza, durata, directie si structura.
Viteza vintului indica distanta parcursa de aer in unitatea de timp.Ea se exprima
in m/s (metri pe secunda sau km/h (kilometri pe ora) , sau pe baza efectelor pe care le
produce in natura folosind scara Beaufort elaborata in anul 1806 de amiralul britanic
Sir Francisc Beaufort.
Durata vantului reprezinta intervalul de timp de la inceperea pana la incetarea
vantului, dar mai poate exprimata si durata pe diferite praguri de viteza.Durata
vantului este in functiune de existenta diferentei de presiune.In momentul cand
presiunea se egaleaza se stabileste un echilibru intre masele se aer.
Din punct de vedere energetic intereseaza in mod deosebit viteza si durata: din
punct de vedere al rezistentei organelor principale ale turbinelor intereseaza structura,
vantul in rafale producand o serie de vibratii si suprasolicitari: din punct de vedere al
stabilitatii turbinelor intereseaza variatia directiei, la turbinele cu ax orizontal..
Vantul fiind un element dinamic dispune de o anumita energie.Este necesar sa
subliniem ca energia vantului nu este o energie in sensul exact al termenului : aerul
din atmosfera este supus depalsarii ca urmare a incalzirii de catre soare a anumitor
regiuni si a racirii altora, acestei actiuni suprapunandu-i-se efectul datorat rotatiei
pamantului.Energia eoliana nu e decat un subprodus al energiei termice si oarecum al
energiei gravitationale.Este o energie interntionala dar, ca si in cazul altora intr-un
grad mai mic nu este repartizata.
Avand in vedere caracterul neregulat al vantului pentru determinarea energiei
potentiale se fac masuratori si se intocmesc studii statistice care cuprind perioade de
5-10 ani.
In baza masuratorilor se poate trasa diagrama variatiei vitezelor in decursul
unui an.Curbele de variatie au alura din fig 1.

14
Este important de retinut ca viteza vantului variaza in limite foarte mari, iar o
turbina eoliana nu poate fi construita in asa fel incat sa poata valorifica energia
potentiala sub si peste anumite limite, nefiind economica.
Energia disponibila pe unitatea de suprfata este data de relatia:
[kW/m2]
In care Ed este energia disponibila, in Kw/m2, iar v-viteza vantului, in m/s.
Tara noastra, situata intr-o zona de interferenta a meselor de aer cu contraste
termo-barice mari, dispune in ansamblu de un potential energetic eolian bun.
Configuratia reliefului, care compartimenteaza puternic teritoriul tarii, imprima
modificari evidente in marimea acestuia de la o regiune la alta, determinand o
repartitie neuniforma a sa.
Deocamdata este practic imposibil sa se delimiteze ponderea consumatorilor
naturali ai acestei energii ponderea consumatorilor naturali ai acestei energii.Daca
includem toti acesti consumatori naturali in contributia vantului la reglarea climei,
atunci problema se reducela evaluarea generala a ponderii celor doua componente ale
energiei eoliene totale, respectiv energia eoliana climatica si energia eoliana motoare.

In fig 2 este reprezentata zonarea eoliana a globului pe baza vitezelor medii


anuale ale vantului respectiv viteze cuprinse in limitele: 5,6 …8 m/s; 4,6…5,6 m/s;
3,6...4,6 m/s; mai mici de 3,6 m/s.
In baza studiilor elaborate in tara noastra s-a facut o zonare energetica eoliana
urmarindu-se obtinerea unor zone de importanta energetica in functie de durata anuala
in care vantul inregistreaza viteze la care turbinele eoliene pot functiona.In fig 2.1 este
aratata aceasta zonare a Romaniei.

15
2.3 Clasificarea turbinelor de vant
Turbina eoliana este o masina destinata sa transforme energia cinetica a vantului
in energia mecanica utilizabila la arborele unei masini receptoare prin intermediul
unor pale ce se deplaseaza intr-o anumita directie.Calsificarea turbinelor de vant se
poate face din mai multe puncte de veder:
In functie de directia de deplasare a palelor fata de directia vantului, turbinele
de vant se clasifica in:
- turbine la care palele se deplaseaza perpendicular pe directia vantului
(fig.3.1,a)
- turbine la care palele se deplaseaza perpendicular pe directia vantului
(fig.3.1.b)
Turbinele la care palele se deplaseaza dupa directia vantului sunt caracterizate
prin urmatoarele: daca se noteaza cu v- viteza vantului si cu vp-viteza palelor, aceste
masini sunt caracterizate prin relatia:
vp < v
Se poate calcula ca randamentul acestor turbine este maxim cand

de unde rezulta ca acestea sunt foarte lente.

Axa acestor turbine este perpendiculara pe directia vantului si numai o parte


din pale sunt motrice celelalte inainteaza in contracurent.Din aceasta cauza in
constructia lor este necesar un dispozitiv pentru reducerea efectului de franare.In
functie de acest dispozitiv se disting:
- turbine cu tractiune simpla la care palele ce se deplaseaza contra curentului
se sustrag actiunii acestuia;
- turbine cu diferenta de tractiune, la care forma palei asigura o tractiune mai
mica la deplasarea in contra curent fata de deplasarea in directia curentului.
Turbinele cu tractiune simpla pot fi:
- cu ecran, la care un ecran convenabil elimina actiunea vantului pentru pentru
palele aflate in contra curent.

16
- cu pale batante, care au palele articulate pe axe paralele cu axa rotii.Un stift
de oprire dispus convenabil langa fiecare pala o retine atunci cand se deplaseaza in
directia curentului si devzolta lucru mecanic, dar o lasa sa se miste liber la cursa de
intoarcere;
- cu variatie ciclica a orientarii palelor avand un mecanism care comanda pala
sa se orienteze in jurul axei sale rotindu-se cu jumatate din viteza de rotatie.
Turbinele cu diferenta de tractiune pot fi:
- cu cupe, la care exemplul tipic este moara cu cupe.Forma si numarul cupelor
prezinta o diversitate mare;
- cu fluxu transeversal, la care o parte din pale functioneaza datorita diferentei
de tractiune, pe de alta parte un flux de aer traverseaza turbina, strabatand de doua ori
ansamblu de pale dupa o schema analoga cu unele turbine hidraulice.
- de tipul Savonius care deriva din moara cu cupe si care de principiu are
forma a doi semicilindri cu axele de simetrie decalate in acelasi in acelasi plan.
Turbinele din cea de a doua grupa sunt caracterizate prin aceea ca palele se deplaseaza
perpendicular pe directia vantului si ca viteza palelor vp poate fi mai mare decat viteza
vantului, v.Presiunea motrice pe pala, care la categoria precedenta era o simpla
tractiune datorita formei acesteia,se obtine deviatia unui strat de aer si este insotita de
o circulatie intensa in jurul profilului palei.Aceastacirculatie generatoare de energie se
obtine in general prin actiunea combinata a incidentei curentului relativ cu forma
profilului palei, dar ea mai poate fi obtinuta si prin functionarea unor dispozitive
speciale.
Turbinele din aceasta categorie se diferentiaza dupa modul de dispunere al
palelor si prin combinatiile mecanice pe care aceste dispuneri le pot avea si care pot
fi:
- de translatie;
- cu variatia ciclica a incidentei;
- cu axa paralela cu vantul.
Din clasa turbinelor de translatie distingem:
- turbina covor rulant la care o retea de pale montata pe un sistem de curele
trece peste doi taburi si se deplaseazaperpendicular pe directia vantului.
- turina cu profil oscilant, la care o cupa al carei ax este perpendicular pe
directia vantului, montata pe un ansamblu biela-manivela si care permite miscarea
oscilanta;
- turbina de tractiune cu rotoare care se deplaseaza perpendicular pe directia
vantului de-a lungul unei cai de rulare.
Turbinele cu variatie ciclica a incidentei, prezinta multe asemanari cu cele de
translatie in sensul ca vantul strabate de doua ori palele turbinei.
Din aceasta categorie distingem:
- turbine cu orientare ciclica a palelor, denumite si cicloturbine sau ciclogiro.
- trubine cu pale fixe.Aceastea functioneaza in parametri optimi la viteze
periferice mult mai mari decat viteza vantului, din care cauza sunt denumite si turbine
rapide.
O alta clasificare se poate face dupa pozitia axei de rotatie.Dupa acest criteriu
distingem:
- turbine cu ax orizontal
- turbine cu ax vertical

17
In fig.3.4 este prezentat modul de functionare al trubinelor ale caror pale se
rotesc intr-un plan perpendicular pe directia vantului, iar in fig. 3.5-al turbinelor ale
caror pale se rotesc intr-un plan care cuprinde directia vantului.

Principalele caracteristici ale turbinelor eoliene sunt:


- puterea dezvlotata la diferite viteze ale vantului;
- turatia corespunzatoare diferitelor puteri dezvoltata la diferite viteze ale
vantulu.
- randamentul de utilizare al energiei vantului sau coeficientului de putere
(Cp);
- viteza modul, respectiv raportul dintre viteza periferica a palei si viteza
periferica a palei si viteza vantului

2.4 Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene


Principalele caracteristici ale turbinelor eoliene sunt:
- puterea dezvlotata la diferite viteze ale vantului;
- turatia corespunzatoare diferitelor puteri dezvoltata la diferite viteze ale
vantulu.
- randamentul de utilizare al energiei vantului sau coeficientului de putere
(Cp);
- viteza modul, respectiv raportul dintre viteza periferica a palei si viteza
periferica a palei si viteza vantului: ;
Pe baza caracteristicilor de mai inainte se pot determina curbele caracteristice
care sunt:
- cuplul motor raportat la viteza modul;
- randamentul de utilizare al energiei vantului raportat la viteza modul;
- puterea si turatia in functie de viteza vntului.
Aceste curbe au aspectul din fig.4.1 si fig 4.2.

18
Din aceste diagrame se pot obtine:
- cupplul motor maxim (Mmax);
- cuplul motor nominal dezvoltat de turbina la viteza modul optima (Mn);
- cuplul motor la demaraj (M0);
- valoarea vitezei modul ( λ0 ) pentru care M=0, numita si viteza de
sincronism;
- valoarea vitezei modul ( λn ) pentru care coeficientul de utilizare a energiei
vantului are o valoare maxim.
Se traseaza caracteristca de putere a turbinei eoliene in functie de turatie si a
consumatorului (pompa, generator,compresor).In cele mai multe cazuri alura celor
doau caracteristici este diferita.Se urmareste in general sa cele doua caracteristici sa se
suprapuna pe o portiune cat mai mare.In general insa valoarea raportului din
multiplicare este data de raportul dintre abcisa punctelor A si B.
Puterea turbinelor eoliene este data in general de relatia:
A[W]
in care:
Cp este coeficientul de putere;
ρ - densitatea aerului, in kg/m3;
v – viteza vantului, in m/s;
A este aria maturata de palele turbinei, in m2, la turbinele cu ax vertical A= dh,
iar la turbinele cu ax orizontal,
d - diametrul trubinei, in m;
h - inaltimea palelor turbinei, in m.
Comparand caracteristicile principale ale turbinelor eoliene cu ax vertical si
orizontal, primele prezinta urmatoarele avantaje:
- simetria verticala elimina mecanismele de orientare pe directia vantului;
- priza de forta poate fi dispusa in partea inferioara, fiind in acelasi timp mai
simpla;
- constructia mai simpla a stalpului de sustinere;
- costul turbinelor verticale este mai scazut decat al celor orizontale, mai ales
la puteri mari;
- greutatea si costul palelor pentru turbinele verticale creste proportional cu
diametrul, iar greutatea si costul elicelor pentru turbinele orizontale creste cu cubul
diametrului.

19
- palele turbinelor verticale nu au constructie, avand o latime constanta pe
toata lungimea fiind in acelasi timp mai usor de executat,
- posibilitatea realizari unor turbine verticale cu puteri si dimensiuni foarte
mari(de ordinul 5-20MW);
- nu necesita un control al maximului de putere pentru o functionare sincrona.
- sunt mai simple si in acest fel mai robuste.
Principalele doua mari calitati ale eolienelor ar trebui sa fie simplitatea si
robustetea.
Simplitatea ar trebui sa fie cat mai mare, deoarece ea ar permite, in afara de
costuri minime, o fiabilitate ridicata. Este deci necesar ca in constructia masinilor sa
eliniminam la maximum elementele mobile, sa eliminam influenta variatiilor de
directie ale vantului.
Inertia rotoarelor turbinelor eoliene este o problema importanta. Un rotor cu o
inertie mai mare cere un anumit timp pentru obtinerea turatiei de regim. De asemenea,
cand viteza vantului scade, rotorul poate actiona ca ventilator si energia acumulata in
loc sa fie folosita serveste sa produca vant.

2.5 Dispozitive de masurare a parametrilor vantului


Puterea vantului se poate masura cu ajutorul a trei unstensile. Acestea sunt:
1. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat
intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de
dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vintului cu ajutorul
giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. În
figura urmatoare este prezentată o giruetă.

Girueta
2. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest
aparat este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza
vântului depăşeşte 3…4m/s, respective oprirea turbinei eoliene când viteza
vântului depăşeşte 25m/s. În figura urmatoare este prezentat un anemometru
cu cupe.

20
Anemometru cu cupe
3. Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin
în cazul turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare,
care controlează buna funcţionare a tuturor componentelor. De regulă
controler-ul este amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi amplasate
inclusiv la baza pilonilor. În figura urmatoare este prezentat un controler din
componenţa unei turbine eoliene.

Instalatii actionate de vant

Instalatii de mica putere


Pentru pomparea apei
In figura 1 este prezentat un motor de vant multipal destinat pomparii apei, cu
o putere de 2,15 kW la viteza vantului de 8 m/s, realizat de Institutul de cercetare
proiectare si inginerie tehnologica pentru masini si utilaje agricole – Bucuresti.

21
Un motor eolian multipal de 1,5 kW, actionand o pompa cu duble efect, cu
inaltime de pompare 30 m si debit 9 m3/h, a fost realizat in 1984 de catre Insitutul
Politehnic Iasi si ICPE – Bucuresti.
In gama de puteri sub 1 kW au fost realizate, de catre ICPE, in perioada 1980-
1984, cateva de motoare eoliene destinate pomparii apei(fig 1.1, 1.2).

Pentru producerea energiei termice


Institutul Politehnic Iasi si ICPE au realizat un prototip de frana hidraulica
pentru producerea apei calde de consum. Frana functioneaza actionata de acelasi
motor eolian multipal de 1.5 kW la 8m/s, care poate actiona si pompa apa si poate
incalzi apa, de exemplu, de la 20ºC la 60ºC cu un debit de 22 l/h.
Pentru producerea de energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a unor mici consumatori izolati poate fi
asigurata de vant cu puteri de 1- 10 kW, asa cum sunt cele omologate de Universitatea
din Brasov de tip TEP, TEV – 6, TEV – A, prezentate schematic in fig. 1.3; 1.4 si 1.5

Instalatii de puteri medii si mari


Pentru producerea de energie electrica, cu racordare la sistemul energetic
national, au fost experimentate o serie de modele de generatoare cu puteri in gama 10
-100 kW si sunt in studiu modele in gama de puteri 100 – 1000 kW.

22
In fig. 1.6 si 1.7 sunt prezentate schematic modelele de 20 kW, respectiv 100
kW, ale turbinelor cu ax vertical TEV – 20 si TEV – 100 E realizate de Universitatea

Brasov.
Un generator de 20 kW cu doua rotoare in contrasens a fost construit de catre
TIM – Iasi filiala Bacau fig 1.8.

Un alt tip de generator cu ax vertical de 30 kW a fost proiectat la ICPE si


montat pe litoralul Marii Negre (fig 10.43). Au fost realizate, de asemenea, modele de
turbine de vant cu ax orizontal de 10 kW si 30 kW de catre ICEMENERG (fig 10.44)
si respectiv de catre Institutul Politehnic Timisoara( fig 10.45).
Instalatii pentru conversia energiei valurilor

23
Problemele care se pun in legatura cu realizarea instalatiilor de conversie a
energiei sunt foarte dificile si diverse. Se poate considera ca cele mai deosebite
probleme sunt: eficienta conversiei, fiabilitatea instalatiilor si consumul specific de
materiale.
Pana in prezent au aparut in lume foarte multe brevete de instalatii pentru
conversia energiei valurilor. Dintre aceastea se cunosc doar cateva care au fost testate
si care merita sa fie retinute, avand in vedere cele trei criterii mentionate.
Din punct de vedere al principiilor de functionare instalatiile de conversie a
energiei valorilor pot fi clasificate in doua categorii:
- Instalatii in care se obtin, dupa prima etapa de conversie, cupluri sau
forte mari;
- Instalatii in care se obitn, dupa prima etapa de conversie, viteze
unghiulare sau lineare mari.

In ambele tipuri de instalatii se obtin teoretic aceleasi puteri, intrucat Q = M ω


sau P=Fυ, dar in timp ce in primul gen de instalatii cuplurile sau fortele fiind mari,
sunt necesare structuri cinematice foarte robuste, amplificatoare de viteza sau
generatoare lente de dimensiune mari, in cel de-al doilea gen de instalatii, vitezele de
miscare fiind mari, sunt necesare structuri cinematice economice si generatoare cu
dimensiuni reduse. Eficienta instalatiilor din a doua categorie este mai buna si prin
faptul ca aceste instalatii evita sistemele mecanice de amplificare a vitezei, iar
frecarile din structurile cinematice sunt reduse.

Cap. 3
Turbine eoliene
3.1 Turbine cu ax vertical

Aceasta clasa de turbine cuprinde:


- turbine diferentiale;
- turbine cu ecran;
- turbine cu pale batante;
- turbine cu pale turnante;
- turbine cu variatia ciclica a incidentei avand pala fixa sau mobila;
- alte tipuri;

3.1.1 Turbine diferentiale


Aceste turbine nu au dispozitive de orientare si sunt in general simple.Puterea
dezvoltata este data de relatia
[W]
unde Cp este coeficientul de putere.

Din aceasta grupa distingem urmatoarele tipuri:


Panemone (fig. 1)au fost in pompare apei si macinatul cerealelor din cele mai
vechi timpuri.Folosirea acestora s-a raspandit in toata lumea islamica.

24
Turbine Lafond (fig1.1) La aceste turbine o parte din pale functioneaza
datorita diferentei de tractiune, iar pe de alta parte un flux traverseaza masina si
lucreaza de doua ori in ansamblul de pale dupa o schema analoga cu unele turbine
hidraulice (fig.1.2).

Turbina Savonius. Aceasta turbina a fost inventata in 1929 de inginerul


finlandez Savonius. Este realizata in principiu dintr-un butoi sectionat avand decalate
cele doua sectoare in planul de sectionare asa cum se vede in fig 1.3.Acest tip de
turbina dezvolta un moment mare la pornire, dar pe masura ce creste viteza modul,
acest moment scade.
Coeficientul de utilizare al energiei vantului are valori de 0,2 iar viteza modul
optima pana la valoarea de 1,8.Puterea este data de relatia aratata la turbinele
diferentiale.
Coeficientii de putere si de moment au valorile din fig 1.4.

Fiind una cele mai simple constructii prezentam in fig 1.5.

25
3.1.2 Turbine cu ecran.
In fig. 1.6 este aratata o astfel de turbina. In general, ecranul este orientat
automat dupa pozitia vantului in scopul evitarii consumului de putere in decursul rotirii
palelor in contracurent. Aceste turbine au un randament de utilizare a energiei vantului
maxim la viteaza modul de cel mult 0.2.

3.1.3. Turbine cu pale batante.


In figura 1.7 sunt prezentate doua modele de turbine cu pale batante. Palele au
posibilitatea de rotire in jurul unei axe proprii, in limite bine stabilite. Randamentul
maxim de utilizare al energiei vantului este de 0.15 la viteza modul intre 0.25 si 0.6.

3.1.4. Turbine cu pale turnante.


Schema acestor turbine este aratata in fig 1.8.Turbina este prevazuta cu o
deriva.Viteza de rotatie este mai mica decat cele doua cu clape batante.Miscarea
mecanismelor este asi gurata de un mecanism epicicloidal.Randamentul maxim de
utilizare al energiei vantului se obtine la viteza modul cuprins intre 0,2 si 0,6.

26
3.1.5. Turbine cu variatia unghiului de incidenta.
O contributie deosebita la dezvoltarea acestui tip a adus-o francezul Darrieus,
care a brevetat acest model in anul 1931, iar mai apoi incepand cu anul 1974, echipa
de cercetatori de la Consiliul National din Canada.
Rotoarele tip Darrieus sunt mecanisme de portanta, caracterizate prin pale cu
sectiuni de aripa de avion.Au cupluri de torsiune relativ scazute, dar viteze mari de
rotatie si de aceea au o capacitate mare de energie pe greutate.
In fig 1.9 sunt prezentate unele variante ale modelului Darriues respectiv de
forma cilindrica, parabolica si conica.

Indiferent de forma palelor, aceste turbine functioneaza cu variatia la fiecare


rotatie a unghiului de incidenta.
Coeficienti de putere si moment sunt redati in fig 2

27
Pentru a intelege corect functionarea acestor turbine este important sa aratam
urmatoarele: vantul actioneazaasupra profilului palei cu viteza v.Asupra palei mai
actioneaza viteza periferica wr .Prin compunere acestor viteze se obtine viteza
relativa U.Datorita unghiului de incidenta intre 0 – 3600 in timpul rotatiei, valoarea
fortelor portante si rezistente are directia si sensul vitezei relative.
In fig 2.1 sunt aratate modul de compunere al vitezelor si fortelor in cele patru
cadrane ale cercului.

Pala va dezvolta un moment pozitiv numai cand proiectia fortei rezultante pe


tangenta la cerc este orientata in directia de miscare. Acest lucru nu se realizeaza in
tot timpul unei rotatii, dar suma momentelor in decursul unei rotati este pozitiva.
Turbina poate avea doua, trei sau mai multe pale.
Sisteme mixte.Turbine de tipul Darrieus sau Giromil prezinta servitutea ca au
plaja optima de functionare la viteza modul cuprinsa intre 3 si 6, sau altfel spus nu
demareaza singure. Problema se poate rezolva in mai multe feluri: ca de ex, cu
demaroare electrice sau mai simplu cu demaroare eoliene de tipul Savonius amplasate
in spatiu acoperit de pale sau in afara acestora ca in fig 2.2.

Turbine cu pale orientabile.Dintre aceste turbine enumeram:


Turbina cu unghi de incidenta constant.Am vazut mai inainte functionare
turbinelor cu unghi de incidenta.

28
Turbine cu pale orientabile urmaresc ca pala sa dezvolte momente pozitive tot
timpul rotatiei avand mecanism de comanda a pozitiei palei dupa directia vantului. Se
cauta astfel solutia de expunere la un unghi de incidenta constant, care sa dezvolte
momentul maxim chiar de la pornire (fig 2.3).

Turbine cu geometrie variabila. In fig sunt prezentate doua astfel de modele.


Sub actiunea fortei centrifuge aceste turbine isi modifica diametrul.In acest fel
se mareste suprafata spalata de palele turbinei si in acest fel si puterea dezvoltata de
turbina.

3.1.6. Alte tipuri de turbine cu ax vertical


Printre alte tipuri trebuie sa amintim turbinele cu efect Magnus care constau
din cilindri rotitori.Cand se pun in functiune intr-un curent de aer se produc forte de
translatie perpendicular pe directia curentului vantului, prin efectul Magnus (fig 2.4).
Un asemenea dispozitiv poate fi folosit ca vela pentru a propulsa nave sau vehicule
rutiere.

Acest tip a fost construit ca statie pilot Madaras la Burlington, New Jersy, in
1933.

29
3.2 Turbine cu ax orizontal

Din aceasta clasa de turbine distingem:


- morile de vant clasice;
- turbinele lente;
- turbine rapide;
- alte tipuri;

30
3.2.1 Morile de vant clasice
In fig 2.5 sunt prezentate unele tipuri de mori de vant.

Aceste masini erau prevazute fie cu un sistem de deriva (fig 2.5) avand partea
superioara rotitoare, fie avand o coada care permite rotitoare intregii mori pe directia
vantului.In general

3.2.2 Turbine lente


Patentul acestui tip de turbina i se atribuie lui J.Holiday care se pare a
inventat-o in perioada 1860-1870.
In fig 2.6 este prezentata o astfel de turbina lenta cu multe pale.Turbina este
montata pe un cadru, avand posibilitatea de rotire in jurul unui pivot central.
31
3.2.3. Turbine rapide
Turbinele rapide sunt construite in doua mari grupe:
- cu deriva (fig 2.8,a)
- autoorientabile(fig 2.8,b)

32
33
34
Avantaje

- simetria verticala elimina mecanismele de orientare pe directia vantului;


- priza de forta poate fi in partea inferioara fiind mai simpla;
- pale sunt torsionate si au coarda constanta;
- nu necesita controlul maximului de putere pentru functionare la turatie
constanta;
- la puteri mici este mai simpla;
- turatia maxima nu este limita de rezistenta materialului;
- pala este solicitata in principal la intindere;
- se cunosc profile aerodinamice cu performante inalte;
- randamentul mai ridicat in gama puterilor mici (numai la tipul cu pas
variabil)
Dezavantaje
Varianta cu pale curbe:
a) Necesita pale suple si flexibile, la dimensiuni foarte mari pericol de vibratii:
b) Lungimea palei rotorului nu e destul de bine folosita, intr-o portiune mica la
diametrul cel mai mare;
- randamentul mai scazut (nu mai la tipurile cu pale curbe la puteri mici)
- coarda variabila si torsionarea palei;
- mecanismul de orientare complicat si greu la puteri mari;
- turbioanele provocate de stalpul de sustinere produc vibrati periculoase in
pale;
- in rotire palele parcurg spatii cu viteze de vant diferite (la diametre mari
produc vibratii);

35
Cap.4

Calculul turbinei
Sa se proiecteze o turbina eoliana cu ax vertical de tip SAVONIUS care sa
furnizeze o energie anuala.
E = 10 + 3n [Mwh/an] = 10 + 9 = 19 Mwh/an

Amplasarea se face la :
- Latitudinea , Lat = 10 + n = 13
- Longitudinea, Lon = 20 + i = 20 + 1 = 21

Unde : n = numarul studentului in grupa n=3


i = numarul grupei i = 1

Etapa II

Calculul rotorului : E E MWh


P  * 1000 kW  1
t 365 * 24

Momentul total : M i  Fi * R Nm 2


Unde R este raza de amplasare a centrului palei semicilindrice:

Rr
r 5
 r m
6 6
unde r este raza semicilindrului.

Se ia E=10+3 n,
V=17-0,5 n unde n = nr. studentului in grupa

Calculul forţei datorate coeficientului de rezistenţă

Se va calcula forţa rezistentă a profilului cilindric, pentru fiecare poziţie i a


acestuia, din 50 in 50 (71 poziţii):

FRi 
1
 C R Ami Vi 2 3
2
Unde V este viteza compusă: Vi  u  vt cos i 4
pentru i=00, 50, 100, …, 3550 în sens antitrigonometric.
În care u este viteza vântului la o distanţă suficient de mare de turbină, ca sa
nu fie influenţată de aceasta:
- u este viteza media anuală calculată la 5.1 pentru înălţimea considerată.
- vt este viteza de transport datorată mişcării rotorului:
Se adoptă n=30 rot/min
Lungimea palei cilindrice l se va lua: l=2 r
Coeficientul CR depinde de α dar pentru simplificare se ia:
- CR= 2,63 pentru αi=00….1800 (considerăm că direcţia vântului este dinspre α= 00)

36
- CR= 0,35 pentru αi=1850….3550
În (3) Am este aria maestră are întotdeauna valoare pozitivă şi este:

0 0 0
 
Ami  2 * r * l * cosi m2 5
Unde αi= 0..…360 din 5 in 5
Calculul momentului la arbore
Momentul total M pentru o rotaţie completă a turbinei se calculează integrând valorile
momentelor din relaţia (2) pentru αi=00….3600
Calculul puterii turbinei
Se face utilizând relaţia: P  M * W 
n
Unde ω este turatia turbinei: 
30
Puterea astfel calculată trebuie să corespundă puterii necesare (relaţia 1).
În caz contrar, dimensiunile turbinei se recalculează (se mareşte raza r a
semicilindrului) .

P = 2.168949 * 1.1 = 2.385844 = 2385.844

R=r- = 0.8333*0.421=0.35081[m]

E = 10 + 3n = 10+ 3*3 = 19

V =17 * 0.5n = 17 - 0.5*3= 15.5

u∞ = 20 - 0.5*3 = 18.5

νt = = 1.101543

l = 2*0.421= 0.842

Pentru :

r = 0.41 => P = 2141.573

r = 0.42 => P = 2355.429

r = 0.421 => P = 2377.662

r = 0.422 => P = 2400.052

r = 0.423 => P = 2422.6

 r = 0.421 unde P = 2377.662

37
Bibliografie

1. C. Iulian si P.D. Lazar., „Energia valurilor”, Ed. Stiintifica si


Enciclopedica, 1982

2. Dănescu Al, Bucurenciu S., Petrescu St., - Utilizarea energiei solare,


Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980.

3. C. Iulian, „ Utilizarea energiei valurilor”, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.

4. F. T. Tănăsescu, colectiv, Conversia energiei. Tehnici neconvenţionale,


Editura Tehnică, Bucureşti, 1986.

5. Constantin Iulian si P.D.Lazar, „ Energia eoliana- captare si conversie”,


Ed. Stiintifica,Bucuresti,

6. Note de curs Ingineria Vantului

38