Sunteți pe pagina 1din 37

Analiza mediului de marketing a firmei

BIOFARM S.A.

Studenti:

Grupa 1213 anul al II-lea

Facultatea de Management Turistic si Comercial

1
Cuprins

Capitolul 1.Aspecte teoretice ale mediului de marketing........................................3


1.1 Definiţia marketingului.....................................................................................3
1.2 Principiile marketingului...................................................................................3
1.3 Mediul de marketing........................................................................................5
1.3.1.Mediul extern.............................................................................................6
1.3.2. Mediul intern.............................................................................................8
Capitolul 2.Analiza mediului de marketing a firmei..................................................9
2.1 Prezentarea organizatiei...................................................................................9
2.1.1 Istoria firmei BIOFARM S.A.........................................................................9
2.1.2 Domeniul de activitate al firmei..............................................................10
2.1.3. Indicatori economico- financiari.............................................................11
2.2 Analiza mediului intern de marketing............................................................13
2.2.1.Resurese financiare.................................................................................13
2.2.2 Resurse tehnice.......................................................................................15
2.2.3 Resurse umane.........................................................................................16
2.2.4. Resurse informationale...........................................................................16
2.3 Analiza micromediului organizatiei S.C. BIOFARM S.A..................................17
2.3.1 Clienti companiei......................................................................................17
2.3.2. Concurentii companiei............................................................................18
2.3.3 Furnizori BIOFARM S.A.............................................................................19
2.3.4 Organismele publice.................................................................................21
2.4. Analiza macromediului organizatiei..............................................................22
2.4.1. Mediu demografic...................................................................................22
2.4.2 Mediul economic.....................................................................................23
2.4.3 Mediul tehnologic....................................................................................25
2.4.4. Mediul socio-cultural..............................................................................25
2.4.5 Mediul politic...........................................................................................27
2.4.6. Mediul natural.........................................................................................31
2.4.7 Mediul institutional..................................................................................31
Concluzii si Propuneri..............................................................................................34
Bibliografie...............................................................................................................36

2
Capitolul 1.Aspecte teoretice ale mediului de
marketing
Schimbările mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile
activităţii sale pe piaţă,pot crea oportunităţi de a face noi afaceri cu clienţii existenţi şi de a atrage
alţii sau,dimpotrivă,pot diminua capacitatea firmei de a-şi satisface clienţii.

1.1 Definiţia marketingului

În accepțiunea generală, marketingul reprezintă "știința și arta de a convinge clienții să


cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi
sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de
produse și servicii având o anumită valoare".

1.2 Principiile marketingului

Functiile marketingului se pot aborda si din perspectiva componentelor activitatii de


marketing:cercetarea de marketing, stabilirea preturilor, promovarea si vanzarea.

1) Investigarea pietei, a nevoilor de utilizare sau consum.

Pentru a realiza analiza, planificarea, implementarea si controlul activitatii de


marketing,managerii au nevoie de informatii despre cerere, clienti, concurenti, intermediari si alti
factoricare actioneaza la nivelul pietei. Informatiile necesare managerilor de marketing provin
dininregistrarile interne ale pietei si din cercetarile de marketing.

a)Informatii din inregistrarile interne:

- compartimentul de contabilitate-rapoarte financiare, evidenta desfacerilor, comenzilor,


cheltuielilor

- productia-rapoarte cu privire la gradul de realizare a planurilor, livrari si situatia stocurilor

- forta de vanzare -reactiile comerciantilor si activitatile concurentilor

3
- compartimentul de relatii cu publicul -nivelul de satisfacere al clientilor si problemele pe care
le întâmpină în servirea lor.

b)Informatii despre piata provin din mai multe surse:- personalul firmei (directori,
ingineri, cercetatori, agenti de aprovizionare, forte de vanzare)- furnizori, distribuitori, clienti-
alte organizatii

c)Informatii provenite din cercetarile de marketing (procesul de investigare a cerintelor si


deidentificare a modalitatilor in care vor fi satisfacute aceste cerinte, poate fi un
adevarat”barometru”pentru aprecierea gradului de incorporare a marketingului in
viataintreprinderilor)

Metode de cercetare:

- pe baza de observare

- ancheta

- cercetare experimentala

Operatorii de marketing considera tot mai mult informatia nu doar un element ajutator
laadoptarea unei decizii, ci o adevarata valoare de marketing, care poate oferii detinatorului
unmare avantaj competitiv.

2)Imbunatatirea permanenta a capacitatii de adaptare a intreprinderii la cerintele mediului sau


de piata.

Conducerile firmelor analizeaza factorii de mediu si elaboreaza strategii care le vor ajuta
saevite pericolele si sa profite de ocaziile aparute in cadrul mediului. Acestea trebuie
saurmareasca mediul tehnologic si sa stabileasca daca acesta va afecta sau nu
capacitateaproduselor de a satisface nevoile consumatorilor.

In relatia firmei cu mediul natural, intreprinderea se confrunta cu o mare problema. Firmele


care utilizeaza resurse neregenerabile se lupta cu o crestere substantiala a costurilor. Acestea
trebuie sa gaseasca noi surse de materii prime si materiale, astfel vor evita sa puna aceste costuri
mari in sarcina consumatorului.In cadrul mediului economic operatorii de marketing trebuie sa
fie atenti la repartitia venituluisi modificarea puterii de cumparare, vor trebui sa gaseasca cea mai
buna combinatie intrecalitatea produselor si servirea la un pret acceptabil.

4
3)Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum reprezintă ansamblu de masuri care
urmaresc producerea numai acelor produse care sunt necesare pentru consum, distribuirea lor in
conditii optime, largirea gamei serviciilor comerciale.

4)Maximizarea eficentei economice (profitul)

Implică alocarea resurselor si optimizarea productiei in concordanta cu obiectivele firmei.

Functie premisa-investigarea pietei, a nevoilor de consum.

Functie mijloc-imbunatatirea permanenta a capacitatii intreprinderii la cerintele mediului sau de


piata

Functie obiectiv-satisfacerea superioara a nevoilor consumatorilor si maximizarea profitului.

1.3 Mediul de marketing

Marketingul presupune desfasurarea activitatilor intreprinderi in concordanta cu evolutia


mediului economico-social.O astfel de abordare necesita,pe de o parte,cunoasterea mediului
extern,iar pe de alta parte,conectarea (adaptarea)activitatii de mediu.In acelasi timp,desfasurarea
activitatii intr-o asemenea maniera depinde,nu in ultimul rand,de capacitatea organizatiei de a se
adapta la mediul exten,capacitate care corespunde mediului inten al intreprinderii.

Intr-o astfel de acceptiune,studierea interactiunii mediului intern cu cel extern si formularea celor
mai potrivite cai de maximizare a efectelor pozitive si de minimizare a celor negative,reprezinta
obiectul marketingului ca stiinta.

Pentru intelegerea si aplicarea in practica a merketingului este necesara cunoasterea


mediului extern,mediului intern si a relatiilor dintre acestea.

5
1.3.1.Mediul extern

Intr-un sens larg,mediul in cadrul caruia intreprinderile isi desfasoara activitatea cuprinde
un ansamblu de factori alcatuind o structura complexa,eterogena;este vorba de factori de natura
economica,sociala,culturala,juridica,politica,demografica,ecologica etc.

Mediul extern cunaste mai multe forme:

 mediul stabil,specific perioadelor”linistite”,cand evolutia fenomenelor este lenta si usor


previzibila,ridica intreprinderii putine probleme de adaptare.
 mediul instabil,caracterizat prin frecvente modificari in majoritate componentelor
sale,reprezinta,in perioada actuala,tipul obijnuit de mediu cu care se confrunta
intreprinderile din aproape toate sectoarele de activitate.
 mediul turbulent,este in comparatie cu celelatle doua tipuri,relativ ostil
intreprinderii,punandu-i probleme dificile,de adaptare sau chiar,de supravietuire.

1.3.1.1.Micromediul intreprinderii

Componentele mediului extern cu care o intreprindere intra in relatii directe,permanente


si puternice dictatea de necesitatea atingerii obiectivelor sale(prezente si de
perspectiva),formeaza micromediul intreprinderii.Orie intreprindere combina trei categorii de
factori de productie,intrand in releatii cu tot atatea componente de mediu,respectiv: furnizori
de resurse,materiale(ori de prestari de servicii), furnizori de resurse banesti(bancile) si
furnizori de forta de munca.Din combinare se obtin produse ori servicii care sunt livrate
clientilor.In mod similar actioneaza si concurentii intreprinderii din cadrul mdiului.

Pe langa acestia apar o serie de alti agenti,pe care ii vom denumi generic,organisme
publice,care influenteaza in mod similar activitatea inreprinderii.

a) Furnizorii de marfuri (mijloace materiale) sunt reprezentati de diverse firme sau persoane
particulare,care,in baza unor relatii de vanzare-cumparare,asigura intreprinderii resursele
necesare de materii prime,materiale,echipamente,masini si utilaje etc.
b) Prestatorii de servici sunt reprezentati de firme sau persoane particulare care realizeaza o
gama larga de servicii necesar indeplinirii obiectului de activitate all intreprinderii
c) Furnizorii fortei de munca se constituie in agenti de mediu,cu influente considerabile in
activitatea intreprinderii,datorate rolului factorului uman in procesul muncii.
d) Clientii alcatuiesc cercul firmelor,institutiilor si al persoanelor individuale carora le sunt
adresate bunurile(serviciile) intreprindeii.Reprezentand cea mai importanta componenta a
micromediului intreprimderii,clientii ocupa un loc central in temetica studiilor de

6
markenting,acestea sunt axate pe cunosterea nevoilor,a cererii,a comportamentului de
cumparare si de consum .
e) Concurentii formeaza o categorie aparte a micromediului intreprinderii,nelipsiti din
cadrul mediului competitiv,specific la randul sau,economiei de piata.
f) Organismele publice constituie o componenta a micromediului in masura in care
momentan sau potential pot influenta atingerea obiectivelor intreprinderii.

1.3.1.2. Macromediul intreprinderii

Ansamblul factorilor care actioneaza indiredc,pe termen lung si cu o intesitate mai slaba
asupra activitatii intreprinderii formeaza macromediul acesteia.

Componentele macromediului intreprinderii sunt de o mare diversitate.Majoritatea lucrarilor


de specialitate le delimiteaza in urmatoarele grupe: mediul
demografic,economic,tehnologic,cultural,politic,institutional(legislativ) si natural.

a) Mediul demografic se refera la populati aflata in zona de actvitate a intreprinderii.


b) Mediul economic este alcatuit din ansamblul elementelor ce compun viata economica a
spatiului in care actioneaza intreprinderea.
c) Mediul tehnologic,in care opereaza intreprinderea,este constituit in componente care
explica,in esenta,”cum”se obtin produsele(serviciile)de care se foloseste societatea la un
moment dat.
d) Mediul cultural este format din ansamblul elementelor care privesc sistemul de
valori,obiceiurile,traditiile,credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in
societate.
e) Mediul politic reflecta,intr-o alcatuire specifica fiecarei tari,structurile societatii,clasele
sociale si rolul lor in societate,fortle politice si relatiile dintre ele,gradul de implicare a
statului in economie etc.
f) Mediul institutional este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin
care este vizata direct sau indirect activitatea de piata a intreprinderii.
g) Mediul natural intra tot mai mult in consideratie in perioada actuala,in proiectarea si
desfasurare activitailor economice.

7
1.3.2. Mediul intern

Mediul intern al intreprinderii este alcatuit din totalitatea elementelor ce asigura


realizarea obiectului de activitate al acestuia.

Resursele de care dispune firma la un moment dat se gasesc sub cele mai diferite criterii.Cel mai
frecvent este luat in consideratie continutul resurselor pe baza caruia se obtine o grupare
clasica:resurse materiale,financiare si umane.Dinacest punct de vedere
deosebim:dotari(cladiri,echipamente,tehnologii,informatii,etc) terenuri si alte resurse naturale
care stau la baza priceselor de productie si prestatie,disponibilitatile banesti(in numerar si aflate
in cont) si personlul cu structurile sale(varsta,pregatire,specializare,etc).

Terenul si resusele naturale reprezinta factorii de productie fara de care nu este posibila
desfasusrarea activitatii.

Cladirile asigura o parte a suportului fizic de desfasurare a proceselor economice,fiind


diferentiate dupa locul ocupar in aceste procese: mod de productie,depozite,spatii de
vanzare,cladiri administrative etc.Echipamentele(dotarile) reprezinta elementele esentiale ale
suportului fizic pe care se desfasoara activitatile firmei,in mai taote situatiile.Performantele
acestora sunt date de nivelul tehnic la care sunt relizate,punandu-si amprenta asupra calitatii
produselor si serviciilor livrate.Ele determina costurile,preturile,productivitatea etc.

Personalul exprima resursele umane ale intreprinderii si reprezinta,in ultima instanta,factorul


activ si determinant al potentialului firmei

8
Capitolul 2.Analiza mediului de marketing a firmei

BIOFARM S.A.

2.1 Prezentarea organizatiei


2.1.1 Istoria firmei BIOFARM S.A.
Compania, fondata in 1921, s-a concentrat pe dezvoltarea, producerea si comercializarea
atat a unor branduri puternice, cat si a unor produse generice. Cu laboratoare de cercetare de cel
mai inalt nivel, linii de productie moderne si o puternica echipa de reprezentanti medicali si de
vanzari, Biofarm se regaseste de mai multi ani in topul primilor 3 producatori romani de solutii si
suspensii pentru administrare orala, este cel mai important producator roman de capsule
gelatinoase moi si unul dintre cei mai mari fabricanti de comprimate si drajeuri din Romania.

1921 - 1936:
Se pun bazele unitatii actuale prin fuzionarea mai multor firme producatoare de medicamente
(solutii, tablete, fiole, etc.), care utilizau ca materii prime plantele medicinale, diverse glande,
organe si subproduse animaliere.

1936:
Firma GEDEON-RICHTER din Timisoara, care fuzionase in 1924 cu firma Gea Krayer, se
uneste cu alte laboratoare existente si cu alti actionari in cadrul "Societatii Romane pe Actiuni" si
incepe productia pe teritoriul sediului central al societatii in strada Logofat Taut nr.99, Bucuresti,
si pe platforma din Bd. Iancu de Hunedoara.

1948:
Pe 11 iunie aceste unitati sunt nationalizate devenind intreprinderi de stat astfel: Industria
Chimico-farmaceutica nr.6 cu sediul in str.Logofat Taut, Industria Chimico-farmaceutica nr.2 cu
sediul in Bd.Iancu de Hunedoara.

1956:
Se infiinteaza o noua sectie in str.Tineretului nr.1 in scopul de a produce, pentru prima prima data
in tara, extracte din plante, tincturi, substante pure, produse uz veterinar, care in 1957 ia
denumirea de Fabrica de Medicamente Galenica.

1969:
Fabricile de Medicamente Galenica si Biofarm se unesc infiintandu-se Intreprinderea de
Medicamente Biofarm pastrand in fabricatie si specializandu-se in produse de origine naturala.

9
1997:
Procentul de 40% din capitalul social al Biofarm S.A., detinut de F.P.S., a fost achizitionat de
firma Shapiro Bancorp LLC .Astfel S.C.BIOFARM S.A. devine o companie cu capital privat
100%.

1998:
In aprilie are loc Adunarea Generala a Actionarilor prin care s-a hotarat majorarea capitalului
social al S.C. BIOFARM S.A.la 35,9 mld lei, principalul domeniu de activitate fiind fabricarea
preparatelor farmaceutice. SC BIOFARM SA produce si comercializeaza medicamente de uz
uman si veterinar precum si alte produse chimice.

2004:
Obtinerea certificarii GMP pentru toate liniile de productie

2005:
Listarea la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I)

2.1.2 Domeniul de activitate al firmei


Biofarm este unul dintre primii producatori romani de medicamente ,suplimente
alimentare si cosmetice. De peste 80 de ani Biofarm este alaturi de specialistii din Romania in
cursa pentru descoperirea celor mai bune solutii pentru mentinerea sanatatii oamenilor.

In prezent, Biofarm este unul dintre primii 10 producatori romani existenti pe piata
farmaceutica din Romania, o piata dinamica si foarte competitiva. Compania este certificata in
conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001:2000 si ale Ghidului privind buna practica
de fabricatie (GMP) pentru toate liniile de productie. De asemenea, actiunile sale sunt listate la
Bursa de Valori Bucuresti - Categoria I.

Biofarm are un portofoliu competitiv de peste 190 de produse care acopera 60 de arii
terapeutice si investeste in mod continuu in campanii media, comerciale si de marketing pentru
promovarea propriilor produse.

Avand o pozitie stabila pe piata farmaceutica romaneasca, Biofarm urmareste sa isi


imbunatateasca pozitia si pe arena internationala. In momentul de fata Biofarm este prezenta in 7
tari si extinderea continua.

10
Lansarea de noi produse si imbunatatirea portofoliului sunt puncte cheie ale strategiei de
dezvoltare a companiei. Pentru a-si imbunatati pozitia atat pe piata interna, cat si pe cea
internationala, Biofarm va dezvolta si lansa aproximativ 10 produse in fiecare an.

Strategia de dezvoltare a companiei Biofarm include, de asemenea, imbunatatirea


prezentei companiei pe piata de retail, continuarea dezvoltarii fortei de vanzari pentru
imbunatatirea reprezentarii in piata si cresterea numarului de produse. Investitiile in cercetare,
lansarea si promovarea propriilor produse vor continua pentru a ajuta la imbunatatirea pozitiei
companiei in piata.

2.1.3. Indicatori economico- financiari


Indicatorii economic financiari prezentati in tabelul urmator sunt preluati din datele
companiei BIOFARM S.A.

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA
CAPITALULUI 31.12.2008 30/06.2009
Eficienta capitalului disponibil
Profit inainte de dobanzi si impozite(A) 18,666,909 11,180,892
Capital disponibil (B) 130,740,249 139,998,822
A/B (14.28) 7.99
Eficienta capitalului propriu
Profit net (A) (21,310,153) 9,324,545
Capital propriu(B) 129,713,543 139,038,087
A/B (16.43) 6.71
Rata profitului operational
Profit inainte de dobanzi si impozit(A) 18,666,909) 11,180,892
Venituri din exploatare(B) 66,351,673 36,188,820
A/B (28.13) 30.90
Rata profitului net
Profit net (A) (21,310,153) 9,324,545
Valori totale(B) 70,506,360 39,083,474
A/B (30.22) 23.86%
Rata activelor totale
Profit inainte de dobanzi si impozit(A) (18,666,909) 11,180,892
Total active(B) 146,922,696 149,446,143
A/B (12.71) 15,57
SOLVABILITATEA
Rata datoriei
Total obligatii(A) 15,099,299 8,959,496
Total active(A) 146,912,266 149,446,143

11
A/B 10.28 5.99
Rata autonomiei finaciare
Capital propriu(A) 129,713,542 139,038,087
Total active mai putin datorii curente 132,819,948 141,635,412
nete(B)
A/B 97.66 98.17
Rata acoperii dobanzii
Profit inainte de dobanzi si impozit(A) (18,666,909) 11,180,892
Dobanda(B) 206,209 75,234
A/B (91) 14861.50
LICHIDITATEA SI CAPITALUL DE LUCRU 31.12.2008 30.06.2009
Rata lichiditatii generale
Active curente(A) 68218208 70984917
Obligatii curente(B) 14072593 7956462
A/B 4.85 8.92
Rata rapida a lichiditatii
Active curente(A) 68218208 70984917
Stocuri(B) 12668859 12620662
Oblugatii curente(C) 14072593 7956462
(A-B)/C 3.95 7.33
Pedioada incasarii clientilor
Creante comerciale(A) 27938453 25945845
Cifra de afaceri(B) 65102889 34211690
(A/B)*365-zile si 180 zile 157 137
Perioada imobilizarii stocurilor
Stocuri(A) 12668859 12620662
Costul productiei vandute(B) 23763591 11773698
(A/B)*365-zile si 180 zile 195 193

12
2.2 Analiza mediului intern de marketing

Mediu intern consta in fructificarea ocaziilor oferite de mediul extern si contracararea


amenintarilor.

2.2.1.Resurese financiare

Indicatori 2006 2007 2008 2009 2010

Indicatori din bilant


Total active 41.161.719 110.143.052 78.431.513 72.793.864 67.513.449
imobilizate

Total active 44.681.808 56.142.115 68.218.208 81.121.037 100.503.352


circulante

Stocuri 7.467.217 8.553.872 12.668.859 11.283.810 13.553.634

Casa si conturi 15.014.002 15.025.981 26.035.636 28.048.592 920.826

Creantele 12.846.933 17.559.420 19.102.623 32.430.634 19.780.459

Capitaluri total 70.532.742 151.023.695 129.987.534 136.095.342 145.908.765

Capital social 46.985.231 97.678.321 109.009.546 109.999.123 109.999.123

Provizioane 1.789.056 2.009.432 2.555.544 4.098.998 3.364.321

Datori totale 13.989.796 13.555.654 15.788.899 13.999.000 19.887.896

Indicatori din contul de profit si pierdere


Cifra de afaceri 57.829.935 62.344.058 65.102.889 67.108.836 82.294.885

Total venituri 58.295.599 64.609.550 70.506.360 73.395.985 87.759.105

Total cheltuieli 43.397.244 48.639.990 89.379.479 50.809.444 69.914.878

Profit brut 14.979.355 15.969.619 -18.873.119 22.586.321 17.844.562

Profit net 12.715.098 13.514.213 -21.310.153 19.636.090 14.414.793

13
Numar salariati 323 317 335 343 343

Indicatori derivati din bilant


total datorii/capital 0,1931 0,0872 0,1164 0,0966 0,1311
proprii

Total datorii/total 0,3309 0,1196 0,1925 0,1805 0,2830


active

Capitaluri 1,7136 1,3712 1,6538 1,8690 2,1590


proprii/total active

Indicator de profitabilitate
Marja de profit 25,9024 25,6153 -28,9897 33,6566 21,6841
brut(%)

Marja de profit 21,9871 21,6768 -32,7330 29,2601 17,5160


net(%)

Rentabilitatea 20,7409 10,4299 -14,3467 16,0446 11,9335


capitalului propriu
inainte de
impozitare

Rentabilitatea 17,6058 8,8262 -16,1992 13,9487 9,6801


capitalului propriu
dupa impozitare

Indicatorii de eficienta a activitatii operationale


Viteza rotatiei 43,1302 50,0796 71,0281 61,3618 60,1140
stocurilor zilei

Viteza incasari 68,1385 86,3995 89,9999 148,2251 73,7241


creante(zile;corectat
cu teva 19-24%)

Viteza de rotatie 0,3309 0,1196 0,1925 0,1805 0,2830


total active(nr de
ori)

Nota: La data de 1 iulie 2005, moneda nationala a Romaniei, leul, a fost denominata astfel incat
10,000 lei vechi sunt preschimbati pentru 1 leu nou (RON).

14
Evolutie Cifra de Afaceri pentru
BIOFARM SA (2006-2010)
Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania BIOFARM SA in perioada 2006 -
2010

Pe perioada 2006-2010 marja comerciala s-a dublat cu 103,24%. Ea reflecta un flux global al
activitatii comerciale pozitiv, contribuind favorabil la formarea rezultatului net al inteprinderii .
Crestea marjei comerciale in periada analizata se datoreaza cresterii vanzarilor la S.C.
BIOFARM S.A Bucuresti

Cifra de afaceri arata ca valoarea afacerilor realizate de inteprindere cu tertii, ca urmare


a exercitarii activitati curente de productie si comercializare, a crescut cu 4.43 respectiv 3.01% in
2008-2009, ca rezultat a sporiii productiei vandute cu 2.15% si a veniturilor din vanzarea
marfurilor 207,257.46% in 2008, respectiv 141.47% in 2009. Tendinta crescatoare a cifrei de
afaceri arata ca inteprinderea se afla in expansiune, consolidandu-si in primul rand, activitatea
productive de baza.

Productia exercitiului a crescut in 2009 fata de 2008 cu 331,320(0.51%). Aceasta


crestere se datoreaza cresterii utilizarii a capacitatii de productie disponibile a interinderii, a
posibilitatii procurarii factorilor de productie necasari defasurari activitati de exploatare .

Excedentul brut de exploatare dovedeste faptul ca inteprindera poate sa isi mentina


potentialul productiv , are capacitatea sa-si remunereze capitalurile avansate si poate sa isi
onoreze obligatiile fiscal deoarece surplusul monetar potential derivate din activitatea de
exploatare a societatii a crescut in 2009 fata de 2008 cu 2,8%.

15
Rezultatul curent scade in 2008 cu 109.09% datorita cresterilor cheltuielilor financiare
si al rezultatului de exploatare , iar in 2009 acesta are o crestere drastica cu 219,43% datorita
scaderii cheltuielor financiare .

2.2.2 Resurse tehnice

Resursele tehnice reprezinta suportul fizic al activitatii oricarui producator. Generatoare


de valoare, atunci când înglobeaza un grad înalt tehnologic, baza materiala poate diferentia
competitorii pe o piata dinamica, asa cum este cea a produselor farmaceutice.

În conditiile impuse de Ministerul Sanatatii, de implementare a normelor GMP, s-a impus


ca obligatorie evaluarea bazei materiale existente si înlocuirea acesteia, acolo unde a fost cazul,
pentru a fi conforma cu cerintele normelor de buna practica de fabricatie.

În prezent, BIOFARM detine trei linii de productie operative astfel:

o linia de capsule gelatinoase moi (engl. soft gels) – singura din România;

o linia de lichide – are cea mai mare capacitate din România, BIOFARM
pozitionându-se ca lider pe piata siropurilor si solutiilor;

o linia de tablete filmate.

Terenul, privit ca factor de productie, intervine ca baza de desfasurare a activitatii, pe el


fiind amplasate cladirile companiei (cladirea administrativa, si cele de productie si depozitare).
BIOFARM are sediul în Str. Logofat Tautu Nr. 99.

2.2.3 Resurse umane

Marii producatori ai pietei farmaceutice s-au vazut nevoiti a opera restructurari ale fortei
de munca, datorita implementarii treptate a normelor GMP. La baza deciziei de reducere a
personalului a stat pe de o parte, cresterea gradului de automatizare a liniilor de productie, iar pe
de cealalta parte, rationalizarea costurilor aferente factorului uman (implementarea GMP
presupunând semnificative eforturi financiare).

Specificul activitatii BIOFARM impune apelarea la un personal calificat, care sa


corespunda cerintelor în continua schimbare ce intervin în procesul productiei de medicamente,

16
specializarea angajatilor constituindu-se într-un factor determinant al calitatii produselor oferite
de organizatie si, implicit, al succesului acesteia pe piata de referinta.

BIOFARM are, în prezent un numar de 395 de angajati, dintre care

o 125 de angajati (32%) – personal administrativ;


o 270 de angajati (64%) – personal productiv.

La nivel organizatoric, BIOFARM are constituite departamentele traditionale specifice


fiecarui agent economic aflat în calitate de producator: de personal, financiar-contabil, de
marketing si vânzari, de aprovizionare, de IT, de managementul calitatii, de cercetare-
dezvoltare, de protectia muncii.

La nivel operativ, de o importanta cruciala sunt laboratoarele – locul de testare a


formulele medicamentoase. De asemenea, desfasurarea tuturor proceselor ce intervin în cadrul
productiei necesita o atenta organizare si coordonare, astfel încât o buna pregatire a personalului
direct implicat se impune ca o conditie absolut necesara. Nu trebuie neglijata nici importanta
angajatilor cu rol de supraveghere, întretinere si reparatie a echipamentelor de productie.

2.2.4. Resurse informationale

Resursele informationale ale firmei sunt asigurate prin intermediul site-ului:


www.biofarm.ro

Ne sunt oferite informatii despre activitatea firmei de la inceputul activitatii pana in prezent,
informatii despre activitatea financiara, despre investitorii acesteia,despre gama de produse si
servicii oferita clientilor. Pentru a veni in ajutorul clientilor site-ul ofera date de contact.

2.3 Analiza micromediului organizatiei S.C. BIOFARM S.A

2.3.1 Clienti companiei

În functie de statutul lor, clientii carora le se sunt adresate produsele BIOFARM se împart în
firme distribuitoare, consumatori finali, iar o pondere de 5% din volumul vânzarilor se îndreapta
catre spitale.

.Comerciantii cu care BIOFARM colaboreaza

17
o DITA Import-Export SRL Bucuresti o Mediplus Bucuresti
o Montero SRL Bucuresti o Iassyfarm Iasi
o ChPM SRL Bucuresti o Fildas Bucuresti
o Farmacom S.A. Brasov o A.D.M. Bucuresti
o Biosfarm SRL Piatra Neamt o Arochim Ploiesti
o Farmexpert D.C.I. SRL Bucuresti o Deltafarm Suceava
o Geranium SRL Timisoara o Pharma Distribution Group Cluj Napoca

Desigur, majoritatea acestor comercianti si-au creat în timp si lanturi proprii de farmacii,
însa numarul acestora detine o pondere de doar circa 25% din numarul total al farmaciilor în care
se comercializeaza produsele BIOFARM.

Trebuie precizat ca, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, producatorii de


medicamente nu-si pot vinde direct productia catre farmacii, fiind prevazute conditii severe de
desfasurare a contractelor de vânzare-cumparare.

Cantitatea contractata determina procentul de discount acordata distribuitorilor precum


si termenul de plata al comenzii, perioada medie a unui credit comercial acordat fiind de 30, 45
respectiv 60 de zile. Productia companiei este destinata în proportie de 80% farmaciilor, restul
reprezentând livrarile de produse cerute în mod constant de spitale.

Spitalele detin doar 20% din volumul de vânzari, datorita neatractivitatii acestui sector,
amenintat permanent de blocajele financiare concretizate în neplata la termen a datoriilor
catre furnizorii de medicamente. Pentru produsele cu care BIOFARM aprovizioneaza spitalele
(ca unic furnizor), se încaseaza contravaloarea acestora pe loc.

Produsele BIOFARM acopera o mare varietate de clase terapeutice fiind destinate, în


functie de acestea, unei largi palete de consumatori, eterogena atât din punct de vedere al
categoriei de vârsta cât si al afectiunilor de care acestia sufera.

18
BIOFARM si-a pozitionat produsele pe piata medicamentelor ca avaâ nd un pret
inferior comparativ cu cele ale concurentei, de aceea printre clientii BIOFARM
se regasesc segmentele de populatie cu venituri medii si mici. Categoria
suplimentilor nutritivi se adreseaza, îânsa, si celor cu venituri peste medie,
deoarece ei pot aloca sume de bani suplimentare îân directia achizitionarii de
produse care sa le asigure o structura sanatoasa a elementelor nutritive din
organism.

2.3.2. Concurentii companiei

Pentru a vizualiza pozitionarea BIOFARM pe piata farmaceutica româneasca am apelat la


graficul poligoanelor competitivitatii. Indicatorii luati în calcul în vederea stabilirii pozitiei
companiei sunt: cifra de afaceri, cota de piata, rata rentabilitatii,capacitatea de autofinantare.Se
considera ca fiecare dintre cei sase indicatori au aceeasi importanta pentru fiecare companie
analizata si sunt evaluati pe o scala de la 1 la 5, unde 1 indica un nivel scazut al indicatorului.

Competitorii a caror situatie am analizat-o sunt cei prezentati sunt: GSK Europharm,
NOVARTIS, PFIZER, SICOMED Bucuresti, TERAPIA Cluj si ANTIBIOTICE Iasi. Cifra de
afaceri pozitioneaza GSK Europharm în fruntea clasamentului, urmata de companiile
NOVARTIS, PFIZER si producatorul bucurestean SICOMED. Cota de piata în expresie
volumetrica pune pe primul loc pe SICOMED, care se bucura de asemenea, de o mare capacitate
de productie, în timp ce restul companiilor obtin unul de 3 puncte. În privinta ratei rentabilitatii,
GSK Europharm, PFIZER si TERAPIA obtin scorul de 4 puncte.

Capacitatea de autofinantare (cash-flow) se constituie în slabiciune pentru majoritatea


producatorilor de medicamente, datorita blocajelor de fonduri din sectorul sanatatii, spitalele
nerespectând termenele de plata pentru medicamentele livrate. Se ajunge astfel la situatia unor
grade de neîncasare a cifrei de afaceri de pâna la 60%. Din acest punct de vedere sunt avantajate
companiile ale caror produse sunt destinate în ponderi mici spitalelor – cazul BIOFARM.

Planurile investitionale au fost, pe parcursul ultimilor ani, pentru toti producatorii, de


amploare, datorita obligativitatii implementarii standardelor GMP. Alocarea fondurilor s-a facut
în directia retehnologizarii liniilor de productie, în infrastructura si IT. GSK este cel mai mare
investitor al pietei farmaceutice – 55 de milioane de dolari pentru construirea fabricii de la
Brasov.

Trebuie mentionat ca, piata de medicamente se afla într-o continua schimbare, datorita
fuziunilor si achizitiilor care se pregatesc si care pot aduce modificari importante în clasament.

19
2.3.3 Furnizori BIOFARM S.A.

O situatie a principalilor furnizori de echipamente si aparatura ai BIOFARM, la


începutul lunii iulie a acestui an, aduce în prim plan societatea croata Pharmalab, care detine o
pondere de 34,4% din totalul echipamentelor achizitionate. Pharmalab reprezinta un furnizor
strategic pentru toate liniile de productie ale BIOFARM oferind o gama eterogena de produse
industriale: cuve si rezervoare de diferite capacitati pentru depozitare, malaxoare, sisteme de
purificare a apei si generare a aburilor, sisteme de preparare si transfer al zaharului, pompe si
sisteme de distribuire a preparatelor medicamentoase, etc. BIOFARM importa de la Kevin
Engineering din India (al doilea furnizor ca importanta cu o cota de aproximativ 17%)
granulatoare, mixere si cabinete mobile.

Lista celorlalti furnizori se prezinta astfel:

o IMA Precision Gears LTD, India – senzori de detectie, mese rotative;

o DEV Industrial Enterprises, India – vase de diferite capacitati, sisteme de rotire,


silozuri de amestecare, granulatoare;

o PALL, New York – sisteme de filtrare;

o Carrier, Connecticut – racitoare;

o GIC Engineering INC, Florida – masini de laborator pentru producerea de capsule


gelatinoase;

o Tooltronics, Texas – echipamente pentru linia de capsule gelatinoase;

o Watson Marlow LTD, Anglia – pompe peristaltice;

o IMA Industria Macchine Automatiche Spa., Italia – sisteme de ambalat substantele;

o Precision Gears, Noua Zeelanda – masini de ambalat în cutii de carton;

o Maschinpex, Germania – sisteme de sortare automatica;

o Roca Industrial SRL – dispozitive de manipulat;

o Viola Total SRL – echipamente si aparatura de laborator;

o INCDT – Comoti RA – matrite;

20
o MJ Maillis, România – echipamente de ambalat în folie PONY - Gramegna;

o Marcom RMC 94 SRL – echipamente pentru producerea aerului comprimat;

o Minex INT SRL – aspiratoare industriale;

o Sitma SRL – sisteme de transport;

o Hidrotica SRL – pompe centrifugale;

o ELK Connect International SRL – sisteme centralizate de comunicare;

o Donau Lab SRL – cântare;

o CMC Machinery Co., India – alte echipamente.

BIOFARM colaboreaza cu urmatorii furnizori de ambalaje:

o Polirom Co. – hârtie si folii adezive, ambalaje din carton simplu si ondulat, funii de legat;
o Argo-Rom Plastics S.A. – flacoane din PE, PVC, flacoane din PP pentru solutii injectabile
sterilizabile la 120 °C, flacoane cu picurator;
o Stirom S.A. Bucuresti – recipiente din sticla de diferite capacitati;

o Saint-Gobain, Franta – gama larga de recipiente din plastic.

Pe fondul diminuarii considerabile a activitatii industriei chimice din tara noastra,


aprovizionarea cu materii prime se realizeaza prin importuri de la firme straine (80%), restul
necesarului fiind acoperit prin achizitii de la firmele românesti (18%) incluzând la aceasta
categorie si reprezentantele firmelor straine, iar circa 2% reprezinta materii prime produse chiar
în incinta societatii BIOFARM (o mare parte a extractelor de origine animala).

Lista furnizorilor de materii prime grupati dupa produsele oferite se prezinta astfel:

o Hoffmann La Roche, Elvetia – acid ascorbic (vitamina C), acid nicotic, betacaroten,
pantotenat de calciu;
o Colorcon, Anglia – vitamine;

o S&D, Anglia – estradiol, hidrocortizon;

o Dolner, Elvetia – acetoftalat de celuloza;

o ICE, Italia – bila de bovine;

o Loba, Spania – clorhidrat de naftoza, dimetil sulfoxid;

21
o Aarhus Olie, Danemarca – cebao;

o Diosinth, Danemarca – efedrina HCI, heparina, oxitocina;

o Induken, Canada – silimarina;

o Magitech, România – CMC 300-600;

o Medchim, România – atropina sulfat.

Buna desfasurare a actelor de piata presupune intercorelarea cu succes a activitatilor


societatii caracterizate de un grad înalt de eterogenitate. De aceea, alegerea prestatorilor de
servicii trebuie sa fie subordonata criteriilor de eficienta în materie de cost si calitate.

Lista colaboratorilor BIOFARM, clasificati în functie de natura serviciilor oferite este


urmatoarea:

o GO-Trans ’98 SRL – comisionar vamal;


o Institutul pentru Tehnica de Calcul (ITC) – furnizor al sistemului de gestiune a resurselor
întreprinderii BAAN ;
o Serviciile financiare sunt oferite de ABN AMRO Bank pentru operatiunile de import-
export si de Banca Comerciala Româna la nivel national.

În directia organizarii si desfasurarii actiunilor promotionale, BIOFARM apeleaza la agentii


specializate astfel:

o Direct Distribution – agentie de publicitate “full-service” ;


o Zenith Media – planificare media (cumpararea si gestionarea spatiului media);

o Quick Monitoring Media – monitorizare media;

o Zadvertising si Profile Grafics – design de ambalaj;

o Seriprint Promotions – obiecte promotionale : truse protocol, pixuri, tricouri, sepci, port
card-uri, bannere, tiparituri de orice fel;
o GECEDIM – furnizor al programului informatic de cercetare de piata PADDS.

Principalii furnizori de forta de munca sunt, datorita specificului activitatii BIOFARM,


urmatoarele institutii de învatamânt superior:

o Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”;


o Universitatea Bucuresti – Facultatea de Chimie si Facultatea de Biologie;

o Universitatea Politehnica Bucuresti;

22
Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca intervine de asemenea, ca un important
plasator de mâna de lucru.

2.3.4 Organismele publice

Principalele organisme sub a caror incidenta intra activitatea BIOFARM sunt:

o asociatiile profesionale înfiintate de catre producatorii de medicamente pentru a-si putea


apara interesele, luând astfel nastere:

Asociatia Româna a Producatorilor de Medicamente si

Asociatia Româna a Producatorilor Internationali de Medicamente

o mediile de informare în masa: posturi de televiziune si de radio, presa scrisa (în special
revistele specializate – Farmacist, Info Medica, Orizonturi Medicale, Viata Medicala
Româneasca, British Medical Journal, dar si reviste care contin în structura editoriala
sectiuni de sanatate: SANA, Formula AS, Olivia, Ioana, etc.) Internetul capata o
importanta din ce în ce mai mare în spectrul media – exista pagini Web specializate în
domeniile farmaceutic si medical: www.farmaline.ro, www.farma.ro,
www.naturaplant.ro, www.ed-medicala.ro, etc; trebuie considerata de asemenea, influenta
pe care o au portalurile românesti în directionarea utilizatorului catre adresele
companiilor, Internetul intervenind astfel ca un mediu ieftin, dar eficient pentru
promovarea companiei si a produselor acesteia.
o marele public – receptioneaza mesajele companiei prin intermediul mass-media.
Componenta acestui element de micromediu este data de totalitatea segmentelor carora
compania li se poate adresa, împartindu-se astfel în consumatori efectivi, potentiali si
nonconsumatori. În functie de pozitia lor fata de produsele companiei, sunt elaborate
strategii de comunicatie potrivite fiecarui segment.

2.4. Analiza macromediului organizatiei

23
2.4.1. Mediu demografic

Dimensiunile demografice ale unei tari definesc starea si evolutia istorica, economica,
sociala, politica a acesteia, în strânsa conditionare cu factorii naturali - re 11111v212l lief, clima,
etc., si sub impulsul mediului conjunctural national si international. La rândul lor, dimensiunile
demografice ale unei tari, influenteaza starea si nivelul de dezvoltare societala al tarii respective,
determinând pozitiv sau dimpotriva, valorificarea sanselor, oportunitatilor de care dispune
aceasta.Analiza atenta a mediului demografic atât din perspectiva structurii lui, cât si a
distributiei geografice asigura informatii necesare stabilirii caracteristicilor potentialilor clienti ai
organizatiei, astfel încât oferta de produse sa aiba coerenta si sa se adreseze unui public tinta bine
definit.

În ideea celor spuse mai sus, se poate afirma ca datele statistice referitoare la situatia
populatiei ce sufera de anumite afectiuni (numarul si structura pe sexe, precum si pe categorii de
vârsta) intervin ca factor decisiv în formularea unor strategii viabile de gestionare a portofoliului
de produse.

De asemenea, principalele tendinte în evolutia trasaturilor demografice ale populatiei stau


la baza prognozelor si planurilor de activitate a producatorilor din domeniul farmaceutic.

Situatia indicatorilor demografici în 2009

INDICATORI NIVEL
Populatia (mii locuitori) 22.430
Sursa: Institutul National
Densitatea populatiei (loc./kmp ) 94,0 de Statistica, Anuarul Statistic al
Natalitate (‰) 10,5 României, 2009
Mortalitate (‰) 11,8
Spor natural (‰) -1,3
Speranta de viata - masculin (ani) 65,5
Speranta de viata - feminin (ani) 73,3
Ponderea populatiei din urban (%) 54,6
Populatia din Bucuresti (mii locuitori) 1.996

2.4.2 Mediul economic

România a înregistrat, în primul trimestru din 2004, o crestere economica – în termeni


reali cu 6,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, Produsul Intern Brut (PIB) estimat

24
fiind de 405.354,5 miliarde lei preturi curente, conform Institutului National de Statistica.
Cresterea a fost determinata de marirea volumului de activitate si, în consecinta, a valorii
adaugate brute, cu precadere, în industrie (+6,6%) si constructii (+7,2%), ramuri a caror
contributie la Produsul Intern Brut a fost de 35,8%.

Consumul final total a înregistrat o crestere cu 8,1% în perioada 1.I - 31.III 2004,
comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent; consumul final efectiv al gospodariilor
populatiei a crescut cu 8,4%.

În calculul cheltuielilor efectuate de gospodarii au fost cuprinse sumele alocate pentru


cumpararea de bunuri si servicii si cheltuielile pentru consum individual al administratiei publice
si cheltuiala pentru consumul individual al organizatiilor nonguvernamentale.

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca,


numarul somerilor înregistrati la sfârsitul lunii mai 2005 era de 617,8 mii persoane. Comparativ
cu luna mai din anul 2004 numarul somerilor înregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca a fost mai mic cu 75,3 mii persoane. Din numarul total al somerilor înregistrati, femeile
reprezentau 40,9%. Rata somajului înregistrat în luna mai 2005 a fost de 6,8% în raport cu
populatia activa civila totala (7,6% în luna mai 2004).

Câstigul salarial mediu brut în luna mai 2005 a fost de 8.008.210 lei. Câstigul salarial
mediu net a fost de 5.801.110 lei, mai mic cu 2,8% fata de luna precedenta.

Indicele preturilor de consum în luna iunie 2005, fata de iunie 2004, este, pe total
economie de 112%, o crestere de 116,8% înregistrând sectorul serviciilor, în timp ce marfurile
alimentare si cele nealimentare înregistreaza indici de 108,5% si respectiv 113,8%. În ultima
luna, preturile au crescut în medie cu doar 0,6%, iar medicamentele s-au scumpit cu 0,1%.

Pentru prima perioada a anului 2004, situatia balantei comerciale a României se prezenta
astfel:

- deficitul comercial FOB/CIF al României a fost de 2,31 miliarde euro, în perioada 1


ianuarie - 31 mai 2004, iar în luna mai 2004 a fost de 672,1 milioane euro, fata de 1,56 milioane
euro în primele cinci luni ale anului 2003 si de 500 milioane euro în luna mai 2003, informeaza
Institutul National de Statistica.

- exporturile FOB realizate în primele cinci luni ale anului 2004 au fost de 7,37 miliarde
euro, cu 18,4 % mai mare fata de aceeasi perioa

- importurile CIF în primele cinci luni ale acestui an au însumat 9,69 miliarde euro, cu
20,2 % mai mult fata de aceeasi perioada a anului precedent. În preturi FOB, importurile din
primele cinci luni din 2004 au fost de 8,94 miliarde euro.
25
În ceea ce priveste investitiile straine pe piata româneasca, se poate afirma ca lipsa unui
capital românesc solid si lipsa unei cresteri economice sustenabile au îndepartat, mult timp,
investitorii straini de pe piata româneasca a fuziunilor si achizitiilor. În acest context, Integrator,
firma producatoare de solutii informatice pentru management a explicat ca valoarea redusa a
fuziunilor si achizitiilor, echivalentul a aproximativ 1% din produsul intern brut (PIB), a fost
determinata în principal de preferinta investitorilor straini pentru companiile din tarile vecine
României, care au înregistrat cresteri economice solide si sustenabile.

În acelasi timp, lipsa unui capital românesc puternic, care sa sustina investitiile straine
directe în economia interna, a reprezentat un alt factor ce a defavorizat realizarea de fuziuni.

Se poate afirma ca mediul economic influenteaza în mod decisiv atât producatorii


autohtoni, cât si potentialii investitori, ramânând multe sectoare economice neexploatate.

2.4.3 Mediul tehnologic

Produsele farmaceutice, prin natura lor, înglobeaza un grad înalt de tehnologie.


Complexitatea proceselor implicate în productia de medicamente (fizice, chimice sau biologice)
îsi pun amprenta asupra calitatii produselor si, implicit, asupra succesului acestora pe piata. De
aceea, tehnologia constituie un element definitoriu al industriei farmaceutice, generator de
avantaje competitive.

Cel mai mare impact pe care îl are progresul tehnologic în activitatea producatorilor de
medicamente se observa la nivelul procesului de productie, datorita rigurozitatii conditiilor de
desfasurare a acestuia. Din acest motiv, companiile farmaceutice aloca resurse financiare
substantiale reconditionarilor, dezvoltarii si modernizarii liniilor de productie. De asemenea, în
planurile de investitii anuale figureaza, de cele mai multe ori ca având o pondere semnificativa,
fondurile banesti alocate activitatii de cercetare si dezvoltare de noi produse, care sa raspunda
unor nevoi ale consumatorilor aflate într-o continua diversificare si multiplicare.

2.4.4. Mediul socio-cultural

Ca element al macromediului unei întreprinderi, studierea aspectelor socio-culturale ofera


un ansamblu de informatii substantiale referitoare la caracteristicile psihografice ale clientilor
efectivi sau potentiali ai respectivei întreprinderi. Din acest motiv, încercarea de a caracteriza
publicul tinta doar prin prisma trasaturilor sale demografice este sortita esecului, analiza

26
efectului conjugat al celor doua componente asigurând însa, premisa unei întelegeri a
profunzimii fenomenului social.

Care sunt valorile, credintele, traditiile si normele dupa care se ghideaza oamenii în
societate, ce anume le motiveaza consumul unor categorii de produse sau utilizarea anumitor
servicii, sunt întrebari la care poate raspunde analiza mediului socio-cultural.

Atitudinile populatiei fata de problemele de sanatate sunt prezentate în continuare:

 Standardul de viata al multor români nu le permite sa-si îngrijeasca sanatatea


asa cum ar dori ei: 51% din adultii din mediul urban declara ca si-ar face
analizele în mod regulat daca ar avea mai multi bani.

 În acelasi timp 47% declara ca prefera sa se refaca fara sa ia vreun medicament


iar 48% declara ca prefera tratamentele medicale alternative.

 Cu privire la creditul pe care îl acorda doctorilor, 46% din adultii din mediul
urban spun ca au mai mare încredere în doctorii din clinicile private decât din
cele de stat.

 Atunci când sunt bolnavi doar 40% din adultii din mediul urban consulta un
doctor, iar 18% consulta un farmacist. Un procent semnificativ (23%) declara ca
nu consulta pe nimeni.

 Totusi, exista suficient de multi români care au grija de sanatatea personala,


28% din ei declara ca se duc la doctor sa-si verifice starea de sanatate chiar si
atunci când nu sunt bolnavi.

Afirmatii de valoare privind atitudinile si obiceiuri legate de sanatate reies si în urma unei
cercetari desfasurate de Daedalus Consulting în luna mai a anului trecut pe un esantion de 1.072
persoane cu vârsta cuprinsa între 18 si 65 ani, fiind reprezentativ pentru mediul urban, pentru
categoria de vârsta luata în calcul.

Studiul reliefeaza ca românii adopta mai degraba o atitudine pasiva decât activa fata de
mentinerea sanatatii. Astfel, doar ceva mai mult de jumatate din români au respectat orele de
somn (52.4%) sau au avut mese regulate (51.9%), în timp ce mai putin de jumatate dintre acestia
(45.2%) au tinut un regim alimentar echilibrat în ultimele 12 luni. Aproape unul din trei români
au facut un control medical periodic (31.0%) si cam tot atâtia au facut exercitii
fizice/jogging/fitness/sport (29.0%) sau au tinut post pentru mentinerea sanatatii (28.3%) în
ultimele 12 luni.

27
Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mult mai preocupate în mentinerea sanatatii
prin comparatie cu persoanele din celelalte categorii de vârsta. Cu exceptia exercitiilor fizice -
care par a fi apanajul tinerilor pâna în 30 de ani si a aportului regulat de vitamine - unde nu se
constata diferente pe categoriile de vârsta, persoanele cu vârsta cuprinsa între 50 si 65 de ani
practica într-o proportie semnificativ mai mare toate celelalte activitati de mentinere a sanatatii.

Ca metode de mentinere a sanatatii, atât barbatii cât si femeile se comporta similar în


ceea ce priveste respectarea orelor de somn si a regimului alimentar echilibrat. Cu toate acestea
barbatii sunt mai predispusi decât femeile la mese regulate si exercitii fizice, în timp ce femeile
au o înclinatie mai mare catre post si aport regulat de vitamine ca metode de mentinere a
sanatatii.

În ceea ce priveste activitatile considerate a fi cele mai potrivite pentru mentinerea


sanatatii, pe primele locuri se situeaza regimul alimentar echilibrat (59.7%), exercitiile fizice
(50.3%) si mesele regulate (47.7%). 36.0% dintre respondenti considera controlul medical
periodic ca fiind important pentru mentinerea sanatatii, în timp ce aportul regulat de vitamine
este considerat ca fiind o modalitate de mentinere a sanatatii de 17.9% dintre respondenti.

Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani sunt mai înclinate sa considere regimul alimentar
echilibrat ca dezirabil pentru mentinerea sanatatii, în timp ce persoanele cu vârsta sub 30 de ani
au tendinta sa considere mai degraba exercitiul fizic (sub diverse forme – exercitii fizice,
jogging, fitness, sport) ca pe o modalitate dezirabila de mentinere a sanatatii.

Prin comparatie, barbatii sunt mai înclinati sa considere exercitiile fizice (55.5% barbati
comparativ cu 46.0% femei) în timp ce femeile sunt mai înclinate sa considere controlul medical
(40.5% femei comparativ cu 30.7% barbati) ca fiind modalitati potrivite pentru mentinerea
sanatatii.

Promovarea unui stil de viata care sa maximizeze, în limitele unor conditii date,
sanatatea, bunastarea si împlinirea umana, reprezinta un obiectiv a carui realizare presupune
actiune conjugata a disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politici,
sociali si culturali. Programul OMS “Sanatate pentru toti” se bazeaza, în mare masura, pe
capacitatea oamenilor de a-si cunoaste si optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele
constatate în structurarea lui, de a opera modificari, remodelari, în sensul realizarii unui stil de
viata sanatos. Stilul de viata are o importanta majora în determinarea starii de sanatate a
oamenilor. Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este urmatoarea:

1. stilul de viata – 51%

2. factorul biologic – 20%

28
3. mediul ambiant – 19%

4. sistemul îngrijirilor de sanatate – 10%

2.4.5 Mediul politic

Nu putine campanii electorale au inclus în programele lor referiri directe la stimularea


economiei nationale prin atragerea unor investitori strategici. Sectorul farmaceutic nu face
exceptie, dovada fiind amplele miscari de preluare a unor producatori autohtoni de catre mari
grupuri internationale.

Organismul implicat în dezvoltarea proiectelor de investitii prin atragerea si mentinerea


capitalului strain în economie este Agentia Româna pentru Investitii Straine(A.R.I.S.), institutia
abilitata sa aplice politica Guvernului României pentru promovarea si atragerea investitiilor
straine directe în economie

Obiectivele pe care si le propune A.R.I.S. sunt:

1. Cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine în România

2. Crearea unei imagini pozitive a României ca destinatie pentru investitori la


nivel de tara, regiune, ramura economica.

3. Abordarea pro-activa a investitorilor straini prin realizarea unei oferte de


proiecte si propuneri concrete de investitii.

4. Oferirea unor servicii profesionale de asistenta predecizionala, pe durata si


ulterior realizarii investitiei.

Sub incidenta atributiilor A.R.I.S. se înscriu: asistenta pentru implementarea proiectelor de


investitii si promovarea investitiilor straine în conformitate cu strategiile celorlalte institutii si
organizatii implicate în procesul de atragere a capitalului strain în economie (Autoritatea pentru
Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Bancare, ministere, etc.), precum si a imaginii României si a climatului investitional existent,
utilizând toate mijloacele specifice de promovare.

În cadrul derularii Programului PHARE al Uniunii Europene RO 97122003, s-a realizat


un studiu amplu, al carui document final l-a reprezentat „Politica nationala a medicamentului în
România”.Conform acestui document, statul este obligat sa garanteze, prin legi si reglementari
specifice, dreptul populatiei la serviciile de sanatate, în cadrul carora serviciul terapeutic, având
ca obiectiv medicamentul, are un rol important.

29
Politica nationala a medicamentului abordeaza problemele majore ale urmatoarelor
domenii:

1. Îmbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului farmaceutic, armonizarea cu cerintele


Uniunii Europene:

- inspectia farmaceutica, statutul inspectorului;

- regulile de buna practica, inclusiv reglementari privind donatiile de

medicamente;

- sustinerea industriei locale;

- autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase;

- reglementarea circulatiei medicamentelor orfane.

2. Cresterea disponibilitatii si accesibilitatii medicamentelor:

- asigurarea bazei de date cu privire la informatiile statistice, referitoare la

consumul de medicamente;

- elaborarea listei medicamentelor compensate;

- elaborarea listei medicamentelor esentiale;

- asigurarea cu medicamente în zonele defavorizate;

3. Încurajarea consumului rational de medicamente:

- formarea continua a farmacistilor, medicilor, informarea publicului –

automedicatia;

- elaborarea ghidurilor terapeutice;

- îmbunatatirea modului de prescriere a medicamentelor;

- relatia medic – farmacist – pacient.

4. Definirea, îmbunatatirea si consolidarea reglementarilor privind politica de preturi:

30
- politica de preturi;

- finantarea medicamentului (acoperirea cheltuielilor determinate de utilizarea

medicamentului în sistemul de sanatate);

- compensarea în cadrul sistemului national de asigurari de sanatate.

În vederea armonizarii legislatiei cu cea a UE, România trebuie sa-si defineasca în


prezent un program adecvat, în concordanta cu cerintele UE, pentru transpunerea în propria
legislatie, având la baza urmatoarele principii cheie: echitate, accesibilitate, transparenta,
parteneriat, competitie corecta, calitatea îngrijirii si continutul costului.

Câteva dintre cele mai importante obiective pe care si le propune politica nationala a
medicamentului în ceea ce priveste îmbunatatirea si consolidarea legislatiei sectorului
farmaceutic si armonizarea cu cerintele Uniunii Europene sunt:

Sustinerea industriei locale. Datorita faptului ca asigurarea populatiei României cu medicamente


cu calitatea, siguranta si eficacitatea dovedite, în cantitatile necesare si la preturi accesibile nu
poate fi realizata fara o industrie locala puternica, strategia de sustinere a industriei locale trebuie
sa includa:

- sustinerea din partea statului a industriei farmaceutice si a industriei chimice


producatoare de materii prime utilizate în industria farmaceutica,în scopul asigurarii
conditiilor pentru implementarea GMP si a celor pentru materiile prime, se poate realiza
prin crearea unor facilitati adecvate ;

- elaborarea de catre Ministerul Sanatatii si Familiei a reglementarilor referitoare la: a)


metodologie de formare a pretului medicamentului care sa nu discrimineze produsele
românesti în raport cu cele de import;

b) substitutia generica;

- identificarea cailor si masurilor care sa conduca la cresterea calitatii produselor


medicamentoase românesti si a calitatii pregatirii profesionale continue a personalului
implicat;

- intensificarea actiunilor de promovare a medicamentelor românesti;

- realizarea unui parteneriat între Ministerul Sanatatii, industria farmaceutica si Casa


Nationala de Asigurari de Sanatate.

31
Autorizarea de punere pe piata. Asigurarea populatiei cu produsele medicamentoase cu calitatea,
siguranta si eficacitatea dovedite reprezinta un obiectiv primordial al politicii nationale a
medicamentului si nu se poate realiza decât în baza unei proceduri de autorizare la nivelul
standardelor internationale. Autorizarea de punere pe piata a produselor medicamentoase este
atributia Agentiei Nationale a Medicamentului

2.4.6. Mediul natural

Mediul natural intervine în activitatea producatorilor din sectorul farmaceutic ca un


important furnizor de materii prime, fie de origine animala, fie vegetala. O analiza completa a
acestei componente a macromediului devine cruciala în stabilirea celor mai adecvate surse de
aprovizionare atât în termeni de cost cat si de calitate.

În conformitate cu politicile industriale elaborate de Ministerul Economiei si Comertului,


preconizate a fi aplicate în perioada 2008-2025, asa cum rezulta si din Strategia de dezvoltare
durabila a României, ORIZONT 2025, se estimeaza tendintele si mutatiile ce vor avea loc în
structura industriei prelucratoare.

Întregul program strategic porneste de la realitatile pietei interne si externe în continua


dezvoltare, ca urmare a actiunilor întreprinse de actualul guvern. În acest context, se poate afirma
ca realizarile perioadei 2001-2003 constituie fundamentul dezvoltarii durabile bazata pe
competitivitate, ce va avea loc în anii urmatori.

Astfel, transformarile structurale în perioada 2008-2025 vor cuprinde:

 dezvoltarea normelor pentru bune practici în probleme de mediu în ramurile industriale;


 diminuarea ponderii sectoarelor ce utilizeaza materii prime si produse rezultate din
resurse neregenerabile (petrochimie, transporturi rutiere, metalurgie);
 generalizarea sistemului de reciclare pentru toate sectoarele industriale;
 dezvoltarea sectoarelor care realizeaza echipamente pentru mari programe globale:
energie din surse regenerabile, informational, protectia si monitorizarea mediului.

Preocuparea pentru utilizarea de tehnologii nepoluante a luat amploare în ultimii ani,


fiind investite substantiale resurse financiare în directia modernizarii si reconditionarii liniilor de
productie.

32
Responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia
mediului - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si inspectoratelor sale teritoriale.
Activitatea de protectia mediului în România este reglementata de Legea Protectiei Mediului
nr.137/1995 (republicata în anul 2000).

2.4.7 Mediul institutional


Primordiale în stabilirea cadrului legal de desfasurare a unei activitati economice intervin actele
normative care protejeaza concurenta.
Consiliul Concurentei reprezinta România în relatiile cu organizatiile si institutiile
internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si
extracomunitare, fiind desemnat de Guvernul României sa coordoneze negocierea referitoare la
„Politica concurentei” în procesul de aderare a României la Uniunea Europeana.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al
administratiei publice centrale, în subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, înfiintat în
anul 2001, îsi desfasoara activitatea în conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 21/1992
privind protectia consumatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin H.G. 681 / 19.07.2001, pe lânga Autoritatea Nationala pentru Protectia
Consumatorilor functioneaza Comitetul interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor
si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, a carui principala atributie este asigurarea colaborarii
dintre autoritatile administratiei publice centrale, pe de o parte si colaborarea dintre aceste
autoritati si structurile civile în vederea perfectionarii Sistemului national de supraveghere a
pietei produselor si serviciilor, perfectionarii cadrului legislativ, accelerarii procesului de
armonizare a legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene.
Specificitatea sectorului farmaceutic este reglementata de:
Agentia Nationala a Medicamentului (ANM) – autoritate centrala a Guvernului,
misiunea ANM fiind aceea de a contribui la protejarea si promovarea sanatatii publice prin:
-evaluarea la cel mai înalt nivel de competenta stiintifica a documentatiei de autorizare în
vederea punerii pe piata a unor produse medicamentoase de buna calitate, sigure si eficace ;
-supravegherea sigurantei produselor medicamentoase aflate în circuitul terapeutic prin
activitatea de inspectie si farmacovigilenta;
-asigurarea pentru pacienti si personalul medico-sanitar a accesului la informatii utile si
corecte privind produsele medicamentoase autorizate de punere pe piata în România .
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti este unitate specializata proprie a Ministerului
Sanatatii, institutie publica cu personalitate juridica si efectueaza activitati de asistenta de
sanatate publica si îndeplineste rolul de for tehnic si profesional al Ministerului Sanatatii pentru
elaborarea si fundamentarea stiintifica si profesionala a strategiilor de politica sanitara.
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci - a elaborat o serie de propuneri de acte
normative privind armonizarea si implementarea de noi reglementari în domeniul protectiei
proprietatii industriale prin conceperea unui certificat complementar al medicamentelor si
produselor fitofarmaceutice.
Un alt aspect de interes ce vizeaza piata de medicamente este reprezentat de restrictiile
referitoare la publicitatea si mijloacele media specifice acestei categorii de produse de aplicarea
acestora ocupandu-se Consiliul National al Audiovizualului.

33
Legea nr. 504/2002, enunta:
Art. 31 - “Publicitatea sau teleshoppingul pentru produsele medicale si tratamentele medicale
pentru care este necesara o prescriptie medicala este interzis.”
Art. 34, punct (3) - “Sponsorizarea programelor de catre persoane ale caror activitati includ
fabricarea ori comercializarea produselor medicale sau a tratamentelor medicale se poate face
numai prin promovarea numelui sau a imaginii persoanei respective.”
Lege nr. 148 din 06/26/2000 privind publicitatea,din Monitorul Oficial nr. 359 din
08/02/2000 prevede în Art. 17:“Publicitatea este permisa numai pentru produsele
medicamentoase care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru care materialele publicitare
vor fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului.”
La nivel international, organismul abilitat în domeniul medical si farmaceutic este
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) – agentie specializata a ONU.
Strategia de Medicamente a OMS pentru perioada 2000-2005 include:
- îmbunatatirea accesului la medicamente pentru problemele majore de sanatate;

- îmbunatatirea accesului la medicamente noi si generice esentiale;

- existenta unor standarde pentru masurarea accesului la medicamente esentiale create si

testate;

- acces la medicamente promovat prin intermediul contractelor internationale de comert.

34
Concluzii si Propuneri

În consecinţă, apreciem că, din păcate, toate lucrurile bune au un sfârşit, iar în această
categorie pare să intre şi perioada de relativă prosperitate de care producătorii de medicamente
autohtoni Antibiotice Iaşi şi Biofarm S.A. s-au bucurat în ultimii 3 ani.
Astfel, este posibil ca impactul actualei conjuncturi economice mondiale asupra
afacerilor şi a profitului net al societăţile menţionate anterior să fie mai mic decât în alte
domenii. Totuşi, în condiţiile în care variabile precum profitul din exploatare (cazul Biofarm) şi
chiar profitul net al Antibiotice Iaşi se înscriu pe un trend uşor descendent încă din debutul
acestui an iar cifra de afaceri stagnează, este posibil să asistăm în viitor la o regândire a
strategiilor acestora, care să vizeze fie menţinerea actualelor cote de piaţă, fie a marjelor de
profitabilitate.
In baza analizei politicii de marketing a firmei biofarm.sa, un rol important îl prezinta
strategia de piata a firmei, în jurul careia graviteaza elementele mixului de marketing, respectiv
politica de produs, politica de pret, politica de distributie si politica de promovare. Adoptând
variantele strategice cele mai potrivite, compania îsi poate îndeplini misiunea, îsi poate realiza
obiectivele si îsi poate asigura o evolutie ascendenta, încununata de succese în domeniu.
Strategia de piata poate fi considerata nucleul politicii de marketing si se poate spune ca prezinta
o importanta majora, daca se are în vedere legatura sa directa cu finalitatea activitatii economice a
companiei.
Pozitia întreprinderii fata de schimbarile pietei determina adoptarea strategiei active de catre
compania biofarm s.a, care este considera o întreprindere moderna, puternica, preocupata permanent de
înnoire si perfectionare.
Ca si în cazul celorlalte variabile ale mixului de marketing (produs, pret, distributie), elaborarea
strategiei promotionale în ansamblu si a optiunilor strategice derivate constituie un proces complex,
dificil de realizat, dar pe deplin posibil. El implica o cunoastere în detaliu a mediului economico-social, a
celui concurential, a pietei si a mecanismelor acesteia, a comportamentelor de consum, a modalitatilor de

35
actiune a companiilor concurente ca si a specificului si a efectelor pe care le poate avea utilizarea
diferitelor instrumente promotionale.

Propunerile noastre pentru atingerea obiectivelor legate de diferite alternative strategice în


politica de produs sunt:

- mentinerea unui nivel ridicat de consum al Clientilor;

- înbunatatirea deservirii Clientilor;

- obtinerea unui succes mai mare decât cel obtinut în anul anterior;

- cresterea cotei de piata în segmentul de capsule moi;

- cresterea nivelului vânzarilor;

- cresterea gradului de penetrare pe piata;

- cresterea nivelului valoric al comenzii;

36
Bibliografie

 Marketing- coordonator Virgil Balaure, Editura Uranus , Editia a II-al


 Cursul de marketing – lect.univ. Pavel Camelia
 www.bvb.ro
 www.ase.ro/bibliotecaviertuala
 www.biofarm.ro
 www.insse.ro/anuarulstatistic

37